Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ARANJAMENT din 24 aprilie 2009 dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ARANJAMENT din 24 aprilie 2009 dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 629 din 22 septembrie 2009

Comenteaza legea

ARANJAMENT din 24 aprilie 2009
dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisã de autoritãţile române, semnatã la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnatã de autoritãţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobatã prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009
EMITENT: ACT INTERNAŢIONAL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 629 din 22 septembrie 2009

Bucureşti, 24 aprilie 2009

Dlui Dominique Strauss-Kahn,
director general,
Fondul Monetar Internaţional
Washington, D.C. 20431

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Condiţiile economice din regiune s-au înrãutãţit dramatic în ultimele luni ca urmare a crizei financiare globale. Aceste evenimente au fost agravate de dezechilibrele existente în economia noastrã şi au dus la deteriorarea rapidã a perspectivelor României. Ca rãspuns, Guvernul şi Banca Naţionalã a României (BNR) au elaborat o strategie comprehensivã menitã sã ancoreze ferm politicile macroeconomice şi sã reducã tensiunea de pe piaţa financiarã. Solicitãm Fondului Monetar Internaţional (FMI) sã susţinã programul nostru printr-un acord stand-by (ASB) pe o perioadã de 24 de luni, cu o sumã echivalentã cu 11,443 miliarde DST (12,95 miliarde de euro). Conjugat cu asistenţa în valoare de 5 miliarde de euro acordatã de UE prin facilitatea de finanţare a balanţei de plãţi şi cu alte angajamente multilaterale de aproximativ 2 miliarde de euro, acest acord va demonstra susţinerea de cãtre comunitatea internaţionalã a politicilor noastre. Considerãm cã acest pachet este esenţial pentru protejarea economiei româneşti împotriva celor mai severe efecte ale crizei mondiale şi pentru plasarea noastrã într-o poziţie care sã permitã reluarea în forţã a procesului de creştere odatã ce dificultãţile curente se vor ameliora.
2. Am discutat cu echipa FMI programul nostru economic, ce este prezentat în continuare. Programul îşi propune sã atenueze efectele scãderii drastice a intrãrilor de capital în paralel cu implementarea unor mãsuri de politici privind soluţionarea dezechilibrelor externe şi fiscale şi consolidarea sectorului financiar. Obiectivul imediat este acela de a facilita o ajustare ordonatã a deficitului extern, reducând astfel presiunile excesive asupra cursului de schimb ce ar putea genera efecte bilanţiere grave pentru sectorul corporatist şi populaţie, având ca rezultat o recesiune şi mai severã şi tensiuni în sectorul bancar. Pentru a realiza acest obiectiv, programul nostru îşi propune: (i) sã consolideze în continuare politica fiscalã pentru a reduce nevoile de finanţare ale Guvernului şi pentru a îmbunãtãţi sustenabilitatea fiscalã pe termen lung, pregãtind astfel România pentru intrarea în cele din urmã în zona euro; (ii) sã menţinã o capitalizare adecvatã a bãncilor şi lichiditãţi suficiente pe pieţele financiare interne; (iii) sã aducã şi sã menţinã inflaţia în intervalul ţintit de BNR; şi (iv) sã asigure o finanţare externã adecvatã şi sã îmbunãtãţeascã nivelul de încredere.
3. Guvernul a întreprins deja eforturi importante în direcţia ajustãrii de care este nevoie pentru stabilizarea economiei. Am aprobat un buget pentru anul 2009 ce cuprinde reduceri semnificative de cheltuieli şi majorãri de venituri ce genereazã în total aproximativ 3% din PIB. Ca precondiţii în cadrul programului, vor mai fi implementate mãsuri de consolidare fiscalã de încã 1,1% din PIB. A fost lansat un program anticrizã ce cuprinde eforturi de reorientare a cheltuielilor publice cãtre investiţii şi de încurajare a investiţiilor private. Se întreprind de asemenea mãsuri sociale de protejare a grupurilor vulnerabile. BNR a extins acordarea de lichiditãţi cãtre bãnci şi mai multe bãnci şi-au majorat semnificativ nivelul de adecvare a capitalului, în timp ce altele sunt pe cale de a face acest lucru.
4. Programul va fi monitorizat prin criterii cantitative de performanţã şi prin ţinte indicative, prin criterii structurale de performanţã şi clauze de consultare pe parcursul evaluãrilor trimestriale. Tabelul 1 de mai jos stabileşte ţintele trimestriale specifice care vor fi respectate în cadrul ASB pentru soldul bugetului general consolidat, variaţia arieratelor guvernamentale, inflaţia IPC şi activele externe nete, precum şi pentru emiterea de noi garanţii guvernamentale pentru sectorul privat nonfinanciar şi al întreprinderile publice. Totodatã, vor fi stabilite ţinte indicative pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, exclusiv tragerile din fondurile UE pre şi postaderare structurale. Vom aproba prin ordonanţã de urgenţã şi vor trimite la Parlament spre ratificare un pachet de mãsuri fiscale ce vor duce la obţinerea a 1,1% din PIB, 5,9 miliarde RON, înaintea discutãrii programului nostru de cãtre Consiliul director al FMI. Pentru prima evaluare condiţia este ca aceste mãsuri sã fie aprobate. BNR va finaliza pânã la 30 aprilie (ca precondiţie) testele de stres pentru toate bãncile ce deţin o cotã mai mare de 1% (ca active) din piaţa româneascã şi pentru bãncile mai mici selectate în acest scop, conform parametrilor de risc agreaţi cu echipa FMI. Prima evaluare a programului va avea loc pânã la data de 15 septembrie 2009, iar cea de-a doua pânã la data de 15 decembrie 2009. Considerãm cã politicile prezentate în aceastã scrisoare sunt corespunzãtoare pentru a atinge obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este pregãtit în continuare sã ia şi alte mãsuri suplimentare ce s-ar putea dovedi necesare pentru realizarea obiectivelor sale. România se va consulta cu FMI în legãturã cu adoptarea unor astfel de mãsuri şi înainte de modificarea politicilor cuprinse în aceastã scrisoare în conformitate cu politicile FMI privind astfel de consultãri.
Performanţele economice recente şi cadrul macroeconomic pentru perioada 2009-2010
5. România a înregistrat un boom economic în perioada 2003-2008, ce a condus la supraîncãlzire şi la dezechilibre nesustenabile. Creşterea medie a PIB s-a situat la peste 6 1/2 % pe an, investiţiile strãine directe şi intrãrile de capital contribuind la o creştere importantã a consumului şi investiţiilor. Creşterea robustã a exporturilor cãtre ţãrile UE a reflectat un proces de integrare din ce în ce mai mare cu economiile vest-europene. Creşterea importurilor a fost însã şi mai rapidã, generând deficite de cont curent din ce în ce mai mari, ce au culminat cu nivelul de 13 1/2% din PIB atins în 2007. Economia în supraîncãlzire şi intrãrile rapide de capital au complicat politica monetarã, fapt ce a condus la o creştere medie a creditului de 50% în perioada 2006-2007 şi a împiedicat BNR sã realizeze ţinta de inflaţie, în pofida majorãrilor de rate ale dobânzii şi ale rezervelor minime obligatorii, precum şi a altor mãsuri destinate încetinirii creşterii creditului. Politica fiscalã a fost puternic prociclicã, deficitul bugetar crescând de la sub 1% din PIB în 2005 la aproape 5% din PIB în 2008.
6. În ultimele luni, tensiunea financiarã a crescut, reflectând factorii externi şi declinul economiei. Modificarea extremã a preferinţelor investitorilor în ceea ce priveşte riscul, ca urmare a dificultãţilor apãrute pe pieţele financiare mondiale a influenţat negativ cursul de schimb, preţul acţiunilor şi piaţa titlurilor de stat. Intrãrile de capital au scãzut drastic şi rezervele BNR au început sã se diminueze. Efectele în România nu au fost foarte pronunţate comparativ cu alte zone din regiune dar, din cauza poziţiei fiscale slabe şi a deficitului de cont curent mare, vulnerabilitatea faţã de o scãdere bruscã a intrãrilor de capital este mai mare.
7. Economia a început sã scadã dramatic în cel de-al patrulea trimestru al anului 2008, iar perspectivele pentru anul 2009 sunt negative. PIB a scãzut cu 3,9% (trimestru-la-trimestru, serie ajustatã sezonier) în ultimul trimestru şi indicatorii sugereazã cã declinul va continua şi la începutul anului 2009. La acest moment perspectiva este deosebit de incertã, deoarece depinde de evenimentele de pe plan mondial şi de redobândirea încrederii consumatorilor şi investitorilor. Anticipãm o scãdere severã a PIB-ului în acest an, dar avem speranţa cã mãsurile propuse în acest program vor limita declinul. Este de aşteptat ca revigorarea sã înceapã în 2010, dar este probabil ca rata creşterii economice sã rãmânã în jur de zero datoritã efectelor remanente pe care criza mondialã le are asupra României. Riscurile pentru scenariul de bazã sunt mai ales în direcţia înrãutãţirii, reflectând incertitudinea legatã de viteza cu care se vor stabiliza pieţele financiare şi de profunzimea recesiunii economice mondiale. Se aşteaptã ca presiunile inflaţioniste sã scadã pe mãsurã ce economia scade şi anticipãm cã inflaţia IPC se va încadra în intervalul ţintit de BNR pânã la sfârşitul anului 2009 şi cã se va menţine în acest interval pe parcursul lui 2010.
8. Corecţia contului curent pare a fi într-un stadiu destul de avansat, dar intrãrile de capital diminuate genereazã un deficit de finanţare externã. Necesarul brut de finanţare externã va scãdea în 2009 datoritã deficitului de cont curent mai mic şi va fi parţial acoperit de fondurile UE pre şi postaderare structurale (o sursã stabilã de intrãri de fonduri) şi de investiţiile strãine directe deja angajate. Utilizãm, din raţiuni de precauţie, premisa unor ieşiri nete din sectorul privat nonfinanciar. Programul nostru susţinut de FMI şi de UE va asigura un echilibru corect între ajustarea balanţei de plãţi şi asistenţa financiarã. Odatã ce programul intrã în vigoare, ne aşteptãm ca bãncile strãine sã îşi menţinã în mare parte expunerea, punând capãt declinului înregistrat la începutul anului. În acelaşi timp, ne propunem sã majorãm treptat rezervele internaţionale ale BNR ca mãsurã de precauţie împotriva unor ieşiri de capital neanticipate. Restul necesarului de finanţare externã de aproximativ 20 de miliarde de euro în perioada 2009-2011 poate fi acoperit prin atragerea de resurse de la FMI, prin asistenţã în cadrul facilitãţii UE de finanţare a balanţei de plaţi, şi de la alţi creditori oficiali.
Politica fiscalã
9. Între 2005 şi 2008 cheltuielile bugetare s-au dublat în termeni nominali, determinând creşterea ponderii sectorului public în economie de la 32% din PIB la 37% din PIB. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut de peste douã ori în aceşti 3 ani din cauza majorãrilor salariale ridicate combinate cu o creştere semnificativã a numãrului de salariaţi din sectorul bugetar. Deficitul fiscal a crescut în 2008 pânã în jurul valorii de 5% din PIB. În ultimele luni ale anului 2008, majorãrile suplimentare de cheltuieli efectuate în preajma alegerilor au fost finanţate pe termen foarte scurt, Guvernul nereuşind sã se împrumute la costuri rezonabile pe termene mai lungi. Având în vedere cã ţara intrã în recesiune în anul 2009, o relaxare a politicii fiscale în vederea amortizãrii efectelor crizei nu mai este, din pãcate, posibilã. Din cauza nivelului foarte ridicat al cheltuielilor şi a condiţiilor de finanţare, Guvernul nu mai poate acoperi un deficit mare.
10. Actualul Guvern, care şi-a preluat mandatul în ultima parte a lunii decembrie, a fãcut deja paşi importanţi pe calea redresãrii dezechilibrului fiscal. Politicile fiscale din 2008 ar fi produs un deficit de ordinul a 9% din PIB în 2009, dar mãsurile deja aprobate prin bugetul anului 2009 vor reduce deficitul cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB. Aceste mãsuri bugetare includ: (i) o majorare de 3,3 puncte procentuale a contribuţiilor sociale; (ii) impozite pe proprietate ajustate datoritã unei creşteri a valorii evaluate; (iii) reduceri semnificative ale cheltuielilor cu salariile în sectorul public prin reducerea sporurilor şi a altor beneficii şi prin eliminarea a 137.000 de posturi vacante (utilizate anterior pentru a acorda salarii mai mari personalului existent); şi (iv) reduceri substanţiale ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi reduceri de subvenţii.
11. În cadrul programului propus spre a fi implementat cu sprijinul FMI, Guvernul va mai întreprinde şi alte eforturi de ajustare fiscalã ca precondiţie pentru reducerea deficitului cu încã 1,1% din PIB, aducându-l la nivelul de 4,6% din PIB în 2009. Cheltuielile bugetare primare (ce exclud plãţile de dobânzi) vor fi reduse cu încã 0,85 puncte procentuale din PIB, comparativ cu bugetul anului 2009. Aceastã reducere se va realiza prin: (i) eliminarea majorãrilor salariale din sectorul public (în total de 5%) planificate pentru anul 2009 sau prin reducerea echivalentã a numãrului de salariaţi; (ii) reducerea numãrului de angajaţi în sectorul public, inclusiv prin înlocuirea unui singur angajat din 7 angajaţi care pãrãsesc sectorul public; (iii) reducerea cheltuielilor de capital la articole precum autoturisme şi echipamente de birou, în paralel cu un calendar mai realist pentru proiectele cu finanţare UE; (iv) reduceri suplimentare de cheltuieli cu bunurile şi serviciile; (v) reducerea în continuare a subvenţiilor destinate entitãţilor publice. Ratificarea de cãtre Parlament a acestor mãsuri va fi finalizatã pânã la prima evaluare a programului (obiectiv structural). În cadrul cheltuielilor bugetare vom acorda prioritate proiectelor de investiţii cofinanţate din fonduri UE. Vom aloca, de asemenea, o sumã adiţionalã de 250 de milioane de RON cheltuielilor de îmbunãtãţire a protecţiei sociale pentru grupurile cele mai vulnerabile pe parcursul crizei economice. Pe partea de venituri este de aşteptat ca mãsurile de eliminare a anumitor deduceri şi avantaje fiscale (referitoare, mai ales, la maşinile de serviciu şi la amortizarea activelor reevaluate) sã genereze încã 0,25% din PIB.
12. Programul va fi monitorizat în principal prin soldul cash al bugetului general consolidat (definit în Memorandumul Tehnic de Înţelegere, MTI, ce însoţeşte aceastã scrisoare) (un criteriu de performanţã trimestrial). În eventualitatea în care veniturile bugetare, exclusiv finanţarea nerambursabilã, depãşesc veniturile prevãzute în program, ţinta de deficit va fi ajustatã în jos cu jumãtate din surplus, permiţând astfel efectuarea de cheltuieli suplimentare de capital în paralel cu reducerea continuã a deficitului. Ne vom consulta cu echipa FMI în legãturã cu ajustarea ţintelor şi cu eventualele mãsuri corective ce se impun în cazul unei insuficiente finanţãri bugetare. Se va stabili un criteriu de performanţã aferent variaţiei arieratelor de plãţi interne (definite în MTI) ce va avea în vedere plata integralã a arieratelor din 2008 în cadrul programului. În cazul în care este necesar, Guvernul va adopta mãsuri corective de prevenire a acumulãrii de noi arierate. O ţintã indicativã va fi stabilitã, de asemenea, pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, exclusiv rambursãrile aferente proiectelor din fonduri UE pre şi post aderare structurale, ţintã ce va fi supusã aceluiaşi ajustor, ca şi cel aplicabil în cazul ţintei de deficit.
13. Guvernul este decis sã menţinã disciplina fiscalã pe termen lung, recunoscând faptul cã aceasta constituie un element esenţial în reducerea dezechilibrului extern şi în menţinerea încrederii investitorilor. Intenţionãm, aşadar, sã continuãm consolidarea bugetarã în anul 2010. Avem în vedere reducerea în continuare a deficitului bugetului general consolidat pânã la aproximativ 3 2/3% din PIB. Eforturile fiscale vor continua sã se concentreze pe partea de cheltuieli. La data celei de-a doua evaluãri (ce se va finaliza pânã la 15 decembrie 2009) se vor stabili ţinte trimestriale specifice pentru anul 2010. Pentru 2011 ne propunem sã aducem deficitul bugetului general consolidat sub 3% din PIB (atât în definiţia naţionalã, cât şi în definiţia ESA 95). Aprobarea unui buget pentru anul 2011 menit sã realizeze acest obiectiv va reprezenta un obiectiv structural pentru cea de-a şasea evaluare a programului (programatã a avea loc pânã la 15 decembrie 2010).
14. Realizarea sustenabilã a unor deficite bugetare mai mici va presupune modificarea considerabilã a procesului bugetar, precum şi reforme ale politicilor de venituri şi cheltuieli. O componentã esenţialã a strategiei noastre pe termen mediu va fi reprezentatã de noua lege a responsabilitãţii fiscale care, printre altele: (i) va stabili, în urma coordonãrii cu FMI şi cu Banca Mondialã, proceduri îmbunãtãţite de elaborare a bugetelor multianuale; (ii) va stabili limite privind rectificãrile bugetare efectuate în cursul anului; (iii) va prevede reguli fiscale privind cheltuielile, datoria publicã şi deficitul primar; (iv) va crea un consiliu fiscal care sã asigure o analizã independentã şi de specialitate; (v) va crea cadrul de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale. Ne propunem sã înaintãm Parlamentului aceastã lege şi sã realizãm un plan de implementare pânã la sfârşitul lunii noiembrie 2009 (obiectiv structural).
15. Am solicitat asistenţã tehnicã de la FMI, de la Banca Mondialã şi de la Comisia Europeanã în 2009 pentru a ne sprijini în îmbunãtãţirea managementului finanţelor publice, a administrãrii fiscale şi a eficienţei cheltuielilor publice. Implementarea recomandãrilor provenite din aceastã asistenţã se va face în 2009 şi 2010, incluzând revizuirile cuprinzãtoare ale Codului fiscal şi Codului de procedurã fiscalã, în conformitate cu termenele şi procedurile Comisiei Europene. Vom implementa un sistem îmbunãtãţit de monitorizare financiarã a entitãţilor fiscale descentralizate (inclusiv întreprinderile publice) şi vom trece la majorarea veniturilor nete de la aceste entitãţi, printr-un control mai strâns al cheltuielilor lor şi prin reducerea subvenţiilor. În 2010, odatã implementatã aceastã monitorizare, în condiţionalitãţile programului se va include o ţintã indicativã privind situaţia financiarã a celor mai mari întreprinderi publice. Întreprinderilor publice nu li se va mai permite sa acumuleze noi arierate şi vor trebui sã se restructureze pentru a reduce arieratele existente. Pe parcursul programului, întreprinderile publice ce înregistreazã pierderi nu vor avea dreptul sã majoreze plãţile de naturã salarialã; cele generatoare de profit vor putea sã majoreze plãţile de naturã salarialã doar proporţional cu inflaţia şi cu rata de creştere a productivitãţii. Vom intensifica eforturile de îmbunãtãţire a absorbţiei de fonduri UE, asigurându-ne în acelaşi timp cã aceste fonduri sunt îndreptate cãtre prioritãţile adecvate de creştere economicã. În vederea atingerii acestui scop, îmbunãtãţirea eficienţei şi eficacitãţii administraţiei publice este esenţialã.
16. În prezent ne confruntãm cu probleme majore în sistemul de salarizare a personalului din sectorul public. Sporurile reprezintã prea mult din remuneraţia totalã, nu avem o grilã unitarã de salarizare şi existã un numãr mare de acte normative ce reglementeazã salariile în diferite segmente ale sistemului. Pentru a elimina definitiv aceste probleme, în anul 2009 vom aproba legislaţia de restructurare a sistemului de salarizare în sectorul public (obiectiv structural). Prin aceastã legislaţie vom defini o grilã unitarã, simplificatã de salarizare şi vom reforma actualul sistem de sporuri. Se va introduce treptat un plafon de sub 30% privind ponderea cheltuielilor nonsalariale de personal în totalul remuneraţiei publice. Se va interzice crearea de sporuri nemonetare. Sporurile monetare vor fi consolidate eliminând cea mai mare parte a sporurilor sau incluzându-le în salariul de bazã. Pentru orice funcţionar public, sporurile vor fi plafonate prin lege. Toate sporurile vor fi în continuare integral impozabile. Legea ar putea prevede o perioadã de implementare treptatã a reformelor de pânã la 3 ani, pe parcursul acestui proces fãcându-se eforturi în direcţia protejãrii veniturilor reale ale angajaţilor cu cele mai mici salarii. Alte prevederi ale acestei legislaţii vor fi stabilite în coordonare cu FMI şi cu Banca Mondialã.
17. O sursã semnificativã de presiune fiscalã pe termen mediu este costul viitoarelor obligaţii aferente pensiilor. Pentru soluţionarea acestei probleme, vom reforma parametrii principali ai sistemului de pensii, în coordonare cu Banca Mondialã (obiectiv structural). Modificãrile vor include trecerea la indexarea pensiilor publice cu indicele preţurilor de consum şi nu cu nivelul salariului şi limitarea sferei majorãrilor discreţionare ale pensiilor. Grupurile de angajaţi din sectorul public ce sunt în prezent excluşi de la contribuţiile la pensii vor face obiectul introducerii treptate a acestor contribuţii. Vom continua, de asemenea, ajustarea gradualã a vârstei de pensionare dincolo de schema convenitã în prezent (mai ales pentru femei) ţinând seama de evoluţia speranţei de viaţã, pentru a permite o mai mare stabilitate a sistemului, dar şi pentru a ne asigura cã parametrii de pensionare sunt aliniaţi practicilor din ţãrile UE. Pentru a proteja pensionarii vulnerabili vom face eforturi de impulsionare a programelor ce vizeazã susţinerea populaţiei sãrace prin care se va îmbunãtãţi standardul de viaţã al acestora. Vom continua implementarea treptatã a pilonului doi al sistemului de pensii, cu majorãri programate periodic ale contribuţiilor, aşa cum s-a prevãzut iniţial. Împreunã, sperãm ca pilonii sistemului de pensii sã ne permitã sã atingem în final obiectivul nostru de a avea o ratã medie de înlocuire de 45% pentru pensionari.
Sectorul financiar
18. Sistemul bancar românesc a intrat în perioada de turbulenţã financiarã globalã cu o poziţie de solvabilitate puternicã. Toate cele 32 de bãnci respectã condiţia de adecvare a capitalului de 8%, iar rata medie de adecvare a capitalului era de 12,3% la finele lui 2008. Majoritatea bãncilor sunt deţinute de capital strãin (cu 87% din active) şi majoritatea bãncilormamã se aflã în zona euro cu acces la lichiditãţi prin facilitãţile BCE. Bãncile-mamã ale principalelor bãnci care opereazã în România s-au angajat sã sprijine continuu sucursalele lor, angajându-se sã îşi menţinã expunerea globalã faţã de România pe durata programului şi sã îşi recapitalizeze sucursalele în funcţie de necesitãţi. Acest lucru a fost reafirmat în declaraţia comunã datã la Viena în 26 martie 2009. BNR împreunã cu organismele de supraveghere bancarã din ţãrile de domiciliu vor monitoriza îndeaproape acest angajament.
19. Deşi sistemul bancar în întregul sãu este actualmente bine capitalizat, are acum în faţã circumstanţe financiare şi macroeconomice globale mai dificile decât în ultimii ani şi perspective extraordinar de nesigure. În aceste circumstanţe este prudent ca bãncile sã menţinã capitaluri tampon solide. În acest scop, programul va beneficia de capabilitatea de testare a stresului dezvoltatã de BNR la un standard înalt. Testele de stres pentru bilanţurile contabile şi portofoliile de credite ale bãncilor conform unor scenarii diferite vor fi utilizate pentru a evalua creşterile potenţiale ale fondurilor proprii necesare pentru a asigura menţinerea ratelor de solvabilitate peste 10% pe parcursul duratei programului (precondiţie).
20. În momentul în care testele de stres vor fi fost finalizate, bãncilor li se va solicita sã furnizeze, pânã la sfârşitul lunii septembrie 2009, resurse suficiente pentru a acoperi orice deficienţe potenţiale relevate de testele de stres. Aceste resurse pot proveni din creşteri ale capitalului subscris sau prin acordarea de împrumuturi subordonate pe termen lung (cel puţin 5 ani) şi a unor instrumente similare, ce sunt calificate ca şi capital de rang 2, convertibil în capital subscris obişnuit la libera alegere a proprietarilor sau la solicitarea BNR. Aceste resurse trebuie în primul rând sã provinã de la proprietarii bãncilor, dar vom încuraja proprietarii bãncilor sã exploreze în mod activ posibilitãţile de cofinanţare a creşterii finanţãrii stabile oferite de Instituţiile Financiare Internaţionale în cadrul Planului lor comun de acţiune din februarie 2009 destinat susţinerii sistemelor bancare în regiunea ECC.
21. Un regim preferenţial temporar va fi instituit pentru bãncile al cãrui proprietar majoritar semneazã un angajament de a (i) menţine expunerea globalã faţã de România pe întreaga durata a programului; şi (ii) majora capitalul bãncii sale în România în funcţie de necesitãţile potenţiale, aşa cum au fost evaluate pe parcursul exerciţiului de stres test. Pentru aceste bãnci, orice datorie nouã subordonatã subscrisã fie de proprietari, fie de IFI va fi exclusã din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii a BNR. În vederea urmãririi respectãrii condiţiei de la punctul (ii), aceste datorii subordonate şi instrumente similare vor fi clasificate ca şi capital de rang 1, regulile privind rata de adecvare a capitalului continuând sã se aplice. Acest regim preferenţial va expira la sfârşitul perioadei programului. Conform principiilor UE, el va fi disponibil pentru toate bãncile stabilite în România, indiferent de naţionalitatea proprietarilor. Angajamentul bãncilor de a menţine sau spori expunerea şi de a majora capitalul în funcţie de necesitãţi reprezintã un element cheie în îmbunãtãţirea stabilitãţii financiare şi a condiţiilor monetare. În eventualitatea în care condiţiile monetare evolueazã favorabil, BNR va fi gata sã reducã treptat ratele rezervelor minime obligatorii, fapt ce va promova la rândul sãu stabilitatea bancarã.
22. Deşi sistemul bancar este stabil şi sãnãtos în prezent, vom amenda legislaţia bancarã şi pe cea privind procedura de lichidare, dupã consultãri cu FMI, pentru a putea rãspunde într-o manierã rapidã şi eficientã în eventualitatea în care o bancã se confruntã cu dificultãţi. Un obiectiv principal al amendamentelor va fi acela de a spori puterile administratorului special de a trata cu bãncile aflate într-o poziţie financiarã fragilã (obiectiv structural pânã la sfârşitul lunii noiembrie 2009). În plus, faţã de procedurile de restructurare a bãncilor, puterile de intervenţie ale BNR vor fi sporite prin prevederi ce îi vor permite acesteia sã impunã acţionarilor semnificativi sã majoreze capitalul subscris şi sã susţinã financiar banca şi sã interzicã sau sã limiteze distribuirea de profituri (pânã la sfârşitul lunii iunie 2009) (obiectiv structural). Suntem conştienţi de necesitatea de a simplifica şi perfecţiona procedurile judiciare de lichidare a bãncilor şi intenţionãm sã intensificam eforturile în acest domeniu într-o etapã viitoare.
23. Un alt element crucial pentru asigurarea încrederii în sistemul bancar îl constituie sistemul de garantare a depozitelor. În 2008, guvernele din întreaga Europã, inclusiv România, au acţionat în vederea consolidãrii sistemelor de garantare a depozitelor, prin majorarea nivelului de garantare la cel puţin 50.000 euro. Pentru a întãri în continuare FRGD şi pentru a-l alinia celor mai bune practici internaţionale şi cerinţelor de perspectivã în conformitate cu directivele UE, FRGD îşi va suplimenta finanţarea existentã cu accesul la încasãrile din privatizare pãstrate în contul Trezoreriei de la BNR (în prezent 11,6 miliarde de RON). Totodatã, procedurile de activare a garantãrii depozitului vor fi modificate pentru a simplifica şi accelera plãţile. În conformitate cu legislaţia modificatã, suma aferentã depozitelor garantate va fi plãtitã în intervalul de 20 de zile lucrãtoare autorizat de directiva UE privind schemele de garantare a depozitelor (obiectiv structural).
24. BNR va continua sã îmbunãtãţeascã cadrul de reglementare şi supraveghere bancarã şi se va consulta cu experţii FMI înainte de introducerea oricãrei reglementãri prudenţiale noi sau revizuite privind bãncile. Acesta va include cerinţe de raportare mai detaliatã cu privire la lichiditãţi şi, la momentul potrivit, creşterea nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10%. Ne angajãm, de asemenea, sã aliniem standardele de contabilitate financiarã române practicii internaţionale, aşa cum este ea reflectatã în Standardele Internaţionale de Raportare Financiarã (IFRS). Adoptarea IFRS va reduce poverile de reglementare pentru corporaţiile şi bãncile transnaţionale şi va asigura un cadru mai transparent pentru ISD. În circumstanţele actuale, totuşi, o tranziţie rapidã ar putea fi dãunãtoare, în special în sectorul financiar. Ţinând cont de aceasta, adoptarea IFRS va avea loc în baza unui calendar care va fi hotãrât de BNR.
25. Vom încerca sã ajungem la un acord cu bãncile comerciale, care sã faciliteze restructurarea datoriilor contractate în valutã de cãtre populaţie, prin ajustarea maturitãţii şi schemei de rambursare a datoriei, acord care sã includã şi opţiunea voluntarã de convertire a datoriei în moneda naţionalã. Bãncilor li se va permite sã se bazeze în continuare pe expertiza proprie în colectarea creanţelor lor.
Politica monetarã şi valutarã
26. BNR este hotãrâtã sã reducã treptat inflaţia pânã la ţinta oficialã de 3,5% (plus sau minus 1%). În cadrul programului, progresul realizat în atingerea ţintei de inflaţie va fi monitorizat printr-o clauzã de consultare pe inflaţie (vezi MTI). Politica monetarã a fost întãritã în 2007 şi în prima jumãtate a lui 2008 ca rãspuns la o creştere a presiunilor inflaţioniste existente. În perspectivã, recesiunea economicã din România şi din restul lumii va diminua cel mai probabil presiunea asupra inflaţiei, dar deprecierea în continuare a ratei de schimb ar putea reaprinde inflaţia. De aceea, politica monetarã va rãmâne vigilentã, orice reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii sau a ratei dobânzii de politicã monetarã fiind calibratã astfel încât sã asigure atingerea obiectivelor de inflaţie pânã la finele lui 2009 şi luând în considerare posibilele efecte asupra fluxurilor de capital şi asupra ratei de schimb.
27. În cadrul programului avem în vedere o menţinere a nivelului rezervelor internaţionale brute în 2009 (ce implicã o recuperare a tuturor rezervelor pierdute în lunile anterioare intrãrii în vigoare a programului) şi o creştere de 3,0 miliarde euro în 2010. Aceasta va duce la o mai mare încredere în economie şi va permite o mai mare acoperire prin rezerve a datoriilor pe termen scurt. Se va stabili un criteriu de performanţã privind activele externe nete care sã fie în concordanţã cu obiectivul de acumulare de rezerve brute. În cadrul de ţintire a inflaţiei, politica de intervenţie a BNR va fi aplicatã în concordanţã cu ţinta privind activele externe nete. Pierderile de rezerve ce depãşesc 2 miliarde de euro în cadrul oricãrei perioade de 30 de zile pe durata programului vor atrage declanşarea de consultãri cu experţii FMI. BNR îşi va extinde gama de active acceptabile ca şi colaterale pentru facilitãţile sale. BNR este pregãtitã sã îşi lãrgeascã paleta de instrumente în funcţie de necesitãţi.
28. Pe perioada acordului Stand-by nu vom introduce şi nu vom intensifica fãrã aprobarea FMI restricţiile privind efectuarea de plãţi şi de transferuri pentru tranzacţiile internaţionale curente şi nici nu vom modifica sau introduce practici multivalutare şi nu vom încheia niciun acord bilateral de plãţi care sã contravinã art.VIII din Statutul FMI. De asemenea, nu vom introduce sau intensifica restricţii de import din raţiuni de balanţã de plãţi.
29. Recunoaştem importanţa finalizãrii evaluãrii FMI a cadrului de protejare a resurselor financiare înainte de prima evaluare din cadrul Acordului Stand-By. BNR va furniza informaţiile necesare pentru finalizarea acestei evaluãri înainte de prima evaluare a programului şi va agrea vizita unei misiuni tehnice a FMI în acest scop.

Gheorghe Pogea,
ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isãrescu,
guvernatorul Bãncii Naţionale a României

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului


 ┌──┬────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐
 │  │                    │  2008   │               2009              │  2010   │
 │  │                    │decembrie├───────┬───────┬───────┬─────────┼─────────┤
 │  │                    │  real   │Martie │Iunie  │Sept.  │Decembrie│Decembrie│
 │  │                    │         │pro-   │pro-   │pro-   │proiecţie│proiecţie│
 │  │                    │         │iecţie │gramat │gramat │         │         │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │I.│Criterii cantitative│         │       │       │       │         │         │
 │  │de performanţã      │         │       │       │       │         │         │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 𗈕.│Variaţia cumulatã a │         │       │       │       │         │         │
 │  │rezervelor nete     │         │       │       │       │         │         │
 │  │internaţionale*1)   │  -25.532│ -3.500│ -7.600│ -8.720│   -9.000│    -500 │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 𗈖.│Soldul cumulat al   │         │       │       │       │         │         │
 │  │bugetului general   │         │       │       │       │         │         │
 │  │consolidat          │         │       │       │       │         │         │
 │  │(mld. lei)*2)       │  -24.655│ -8.300│-14.508│-18.612│  -24.363│  -20.583│
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 𗈗.│Variaţia cumulatã   │         │       │       │       │         │         │
 │  │a arieratelor       │         │       │       │       │         │         │
 │  │bugetului general   │         │       │       │       │         │         │
 │  │consolidat          │         │       │       │       │         │         │
 │  │(mld. lei)*1)       │     0,3 │  .... │  0,0  │  0,0  │   -0,15 │   -0,15 │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 𗈘.│Plafonul garanţiilor│         │       │       │       │         │         │
 │  │bugetului general   │         │       │       │       │         │         │
 │  │consolidat emise în │         │       │       │       │         │         │
 │  │cursul anului       │         │       │       │       │         │         │
 │  │(valoare nominalã,  │         │       │       │       │         │         │
 │  │ în mld. lei)       │     0,0 │  ...  │  6,0  │  6,0  │    6,0  │   ...   │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │II│Criterii de         │         │       │       │       │         │         │
 │  │performanţã         │         │       │       │       │         │         │
 │  │permanente          │         │       │       │       │         │         │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 𗈙.│Neacumularea de     │         │       │       │       │         │         │
 │  │arierate la datoria │         │       │       │       │         │         │
 │  │externã             │     0   │   0   │   0   │   0   │    0    │    0    │
 ├──┴─┬──────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │III.│Consultãri pe     │         │       │       │       │         │         │
 │  ┌─┘inflaţie          │         │       │       │       │         │         │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 𗈚.│Rata inflaţiei la 12│         │       │       │       │         │         │
 │  │luni în preţuri de  │         │       │       │       │         │         │
 │  │ consum             │         │       │       │       │         │         │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │  │Interval exterior   │         │       │       │       │         │         │
 │  │(limita superioarã) │     8,3 │   8,7 │   8,4 │   7,7 │    6,5  │    4,5  │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │  │Interval interior   │         │       │       │       │         │         │
 │  │(limita superioarã) │     7,3 │   7,7 │   7,4 │   6,7 │    5,5  │    3,5  │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │  │Punct central       │     6,3 │   6,7 │   6,4 │   5,7 │    4,5  │    2,5  │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │  │Interval exterior   │         │       │       │       │         │         │
 │  │(limita inferioarã) │     5,3 │   5,7 │   5,4 │   4,7 │    3,5  │    1,5  │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │  │Interval interior   │         │       │       │       │         │         │
 │  │(limita inferioarã) │     4,3 │   4,7 │   4,4 │   3,7 │    2,5  │    0,5  │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 │IV│ Ţintã indicativã   │         │       │       │       │         │         │
 ├──┼────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┼─────────┤
 𗈛.│Cheltuielile primare│         │       │       │       │         │         │
 │  │ale bugetului       │         │       │       │       │         │         │
 │  │general consolidat  │         │       │       │       │         │         │
 │  │(exclusiv fonduri   │         │       │       │       │         │         │
 │  │UE)*2)              │  182.411│ 44.120│ 87.505�.356│  182.723│  191.468│
 └──┴────────────────────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴─────────┴─────────┘

-----------
*1) Cifra aferentã lunii decembrie 2008 reprezintã stocul.
*2) Cifra aferentã lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.

Tabelul 2. România: Condiţionalitãţi structurale propuse în cadrul programului pe 2009


 

 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Mãsura                              Condiţionalitate      Calendar
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Politica fiscalã
 
  1. Aprobarea mãsurilor fiscale de 1,1% din PIB pentru a
  asigura realizarea ţintelor fiscale (paragrafele 4
  şi 11)                                                  Precondiţie
 
  2. Ratificarea de cãtre Parlament a mãsurilor fiscale
  echivalente cu 1,1% din PIB (paragrafele 4 şi 11)       Obiectiv structural 31 august 2009
  3. Aprobarea legislaţiei revizuite privind salarizarea
  în sectorul public (paragraful 16)                      Obiectiv structural 30 oct. 2009
  4. Prezentarea legislaţiei responsabilitãţii fiscale
  şi a planului de implementare a acesteia în Parlament
  (paragraful 14)                                         Obiectiv structural 30 nov. 2009
  5. Aprobarea legislaţiei revizuite a pensiilor          Obiectiv structural 31 dec. 2009
  (paragraful 17)
 
  Sectorul financiar
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  6. Efectuarea testelor de stres la bãncile cu > 1%
  din activele sistemului şi la anumite bãnci mai mici
  pentru a evalua nevoia de capital suplimentar
  (paragraful 19)                                         Precondiţie
  7. Aprobarea amendamentelor la legea bancarã pentru
  a spori puterile BNR de a le impune acţionarilor
  bãncii o majorare a capitalului subscris de ei şi
  limitarea distribuirii de profituri (paragraful 22)     Obiectiv structural 30 iunie 2009
  8. Aprobarea amendamentelor la legislaţia privind
  garantarea depozitelor, pentru a extinde motivele
  de activare a garantãrii depozitelor, pentru a
  urgenta plãţile şi a asigura o linie de credit de
  la Guvern (paragraful 23)                               Obiectiv structural 30 aug. 2009
  9. Aprobarea amendamentelor la legislaţia bancarã
  şi la legislaţia de lichidare pentru a consolida
  cadrul de închidere a bãncilor, în consultare cu
  FMI (paragraful 22)                                     Obiectiv structural 30 nov. 2009
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ANEXA II

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE
aprilie 2009

1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere: (i) defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în scrisoarea de intenţie (SDI); (ii) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului, inclusiv datele care trebuie raportate pentru a asigura o monitorizare adecvatã a ţintelor (secţiunea I); şi (iii) furnizeazã clarificãri pentru unele dintre condiţionalitãţile structurale din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica mãsurile prezentate în aceastã scrisoare sau înaintea adoptãrii de noi mãsuri care ar devia de la obiectivele programului şi vom transmite FMI informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.
2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţã de euro se stabilesc la RON 3,9852 = EURO 1, faţã de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţã de yenul japonez la RON 3,1419 = yen 100 şi faţã de lira sterlinã la RON 4,1169 = lira 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Bãncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţã de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.
3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entitãţile definite în bugetul pe 2009. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitãţile autofinanţate incluse în buget etc.), autoritãţile locale, fondurile de asigurãri sociale (pensii, sãnãtate şi şomaj), Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România şi Administraţia Fondului "Proprietatea". Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include, de asemenea, orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfãşura operaţii de naturã fiscalã, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autoritãţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricãrui astfel de fond sau program.
I. Criterii de performanţã cantitative, ţinta indicativã şi criterii de performanţã permanente
A. Nivelul minim privind activele externe nete ale BNR
4. Activele externe nete (AEN) ale Bãncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele minime obligatorii constituite de cãtre bãncile comerciale la BNR) minus pasivele externe brute şi vor fi mãsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu ale celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.
5. Activele externe brute se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţãrii la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în strãinãtate în valute strãine convertibile. Se exclud din activele rezervã: (i) aurul şi alte metale preţioase; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se aflã sub o altã obligaţie; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valutã derivând din instrumente derivate în monede strãine vizavi de moneda naţionalã (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).
6. Pasivele externe brute se definesc ca toate pasivele în valute strãine faţã de rezidenţi şi nonrezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute strãine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la FMI, excluzând: (i) depozitele de valute strãine ale bãncilor reprezentând rezervele minime obligatorii; şi (ii) depozitele în valute strãine ale Guvernului la BNR. Aceastã definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plãţi pe care se bazeazã ţintele.

Nivelul minim privind variaţiile cumulate ale activelor externe nete de la începutul anului (în mil. euro)*1)


 ┌───────────────────────┬─────────┬──────────────────────────────────┬─────────┐
 │                       │  2008   │                2009              │         │
 │                       │decembrie├──────┬──────┬──────────┬─────────┤ 2010    │
 │                       │         │martie│iunie │septembrie│decembrie│decembrie│
 │                       ├─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │                       │ (stoc)  │(rea  │ CP   │     CP   │   TI    │   TI    │
 │                       │         │lizat)│      │          │         │         │
 ├───────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Variaţie cumulatã a AEN│ 25.532  │-3.500│-7.600│   -8.720 │  -9.000 │  -500   │
 ├───────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Pro memoria:           │         │      │      │          │         │         │
 ├───────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Active externe brute   │ 26.220  │-3.500│-2.300│   -1.200 │    0    │  3.000  │
 └───────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┴─────────┘

---------
*1) CP = criteriu de performanţã; TI = ţinta indicativã. Date la finele lunii.

7. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului aferente proiecţiei de bazã. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondialã şi CE), care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor minime obligatorii ale bãncilor comerciale constituite la BNR faţã de finele lui decembrie 2008 (EURO 13.038 milioane), mãsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din program - Proiecţii de bazã
(în mil. euro)


 ┌───────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────────┐
 │                       │                2009              │         │
 │                       ├──────┬──────┬──────────┬─────────┤ 2010    │
 │                       │martie│iunie │septembrie│decembrie│decembrie│
 ├───────────────────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Fluxuri cumulate       │      │      │          │         │         │
 │de la finele lui       │      │      │          │         │         │
 │decembrie 2008         │   0  │   0  │  1.500   │  3.000  │  2.350  │
 └───────────────────────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┴─────────┘

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni
8. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt mãsurate de indicele preţurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Naţional de Statisticã] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se aflã în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritãţile se vor consulta cu FMI cu privire la politicile propuse ca rãspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se situeazã în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecãrui trimestru în tabelul de mai jos.


 ┌───────────────────────┬─────────┬──────────────────────────────────┬─────────┐
 │                       │  2008   │                2009              │         │
 │                       │decembrie├──────┬──────┬──────────┬─────────┤ 2010    │
 │                       │         │martie│iunie │septembrie│decembrie│decembrie│
 ├───────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │În afara intervalului  │         │      │      │          │         │         │
 │(limita superioarã)    │    8,3  │  8,7 │  8,4 │     7,7  │    6,5  │   4,5   │
 ├───────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │În interiorul          │         │      │      │          │         │         │
 │intervalului (limita   │         │      │      │          │         │         │
 │superioarã)            │    7,3  │  7,7 │  7,4 │     6,7  │    5,5  │   3,5   │
 ├───────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Punct central          │    6,3  │  6,7 │  6,4 │     5,7  │    4,5  │   2,5   │
 ├───────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │În afara intervalului  │         │      │      │          │         │         │
 │(limita inferioarã)    │    5,3  │  5,7 │  5,4 │     4,7  │    3,5  │   1,5   │
 ├───────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │În interiorul          │         │      │      │          │         │         │
 │intervalului (limita   │         │      │      │          │         │         │
 │inferioarã)            │    4,3  │  4,7 │  4,4 │     3,7  │    2,5  │   0,5   │
 └───────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┴─────────┘

C. Criteriu de performanţã privind soldul bugetului general consolidat
9. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat (BGC). Autoritãţile vor consulta experţii FMI cu privire la mãsurile corective în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţãrii guvernamentale.
Limita pentru soldul bugetului general consolidat


 ┌────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
 │                                        │(în milioane lei)│
 ├────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
 󧓧 decembrie 2008 (realizat)            │       -24.655   │
 ├────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (realizat)       │        -8.300   │
 ├────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (criteriu de      │                 │
 │ performanţã)                           │       -14.508   │
 ├────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (criteriu    │                 │
 │de performanţã)                         │       -18.612   │
 ├────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (ţinta        │                 │
 │indicativã)                             │       -24.363   │
 └────────────────────────────────────────┴─────────────────┘

10. Deficitul bugetar va fi mãsurat deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a mãsura deficitul sub linie. Soldul BGC mãsurat sub linie va include:
+ (i) finanţarea externã netã, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;
+ (ii) schimbãrile în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute strãine şi incluzând ajustãri pentru:
- (a) fonduri UE primite şi necheltuite (plãţi în avans);
+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;
+ (c) titluri de despãgubire emise şi neplãtite;
+ (iii) schimbãri în stocul de titluri de stat emise, net de schimbãrile de reevaluare;
+ (iv) schimbãri nete la alte finanţãri.

11. Dacã diferenţa dintre deficitul BGC mãsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2009 şi într-un cuantum pentru 2010 care va fi determinat în timpul celei de-a doua misiuni de evaluare, MFP se va consulta cu experţii FMI.
12. În cazul în care veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile vor depãşi valoarea proiectatã în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustatã în jos cu o jumãtate din surplus pentru a permite cheltuieli suplimentare de capital, precum şi reducerea deficitului. Tabelul urmãtor prezintã veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile proiectate pentru 2009, faţã de care se vor compara veniturile realizate.


 ┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │Venituri cumulate proiectate în bugetul general│ (în milioane lei)  │
 │   consolidat, exclusiv fonduri UE             │                    │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 󧓧 decembrie 2008 (real)                       │      161.650       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (real)                  │       36.951       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (proiecţie)              │       77.351       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (proiecţie)         │      120.145       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (proiecţie)          │      166.722       │
 └───────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘

D. Criteriu de performanţã limitând stocul de garanţii guvernamentale cãtre sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice
13. Emiterea de garanţii guvernamentale cãtre sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice va fi limitatã pe parcursul duratei programului.


 ┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │                                               │  (în miliarde lei) │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Plafon pentru garanţiile guvernamentale        │                    │
 │emise de la finele lui 2008 pânã la:           │                    │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (realizat)              │         ...        │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (criteriu de performanţã)│         6,0        │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (criteriu de        │                    │
 │performanţã)                                   │         6,0        │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (ţinta indicativã)   │         6,0        │
 └───────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘

E. Criteriu de performanţã privind neacumularea de arierate interne de cãtre bugetul general consolidat
14. Criteriul de performantã stabilit cu privire la variaţia stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua mãsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În înţelesul programului, arierate înseamnã sume de platã trecute de scadenţã cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).


 ┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
 │ Variaţie cumulatã a arieratelor bugetului     │(în miliarde lei)   │
 │                general consolidat             │                    │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 󧓧 decembrie 2008 (stoc, real)                 │          0,3       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (proiecţie)             │          0,0       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (criteriu de performanţã)│          0,0       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (criteriu de        │                    │
 │performanţã)                                   │          0,0       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (ţintã indicativã)   │        -0,15       │
 ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
 │Finele lui decembrie 2010 (ţintã indicativã)   │        -0,15       │
 └───────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘

F. Criterii de performanţã permanente privind neacumularea de arierate la plãţile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat
15. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externã pe durata programului. În înţelesul acestui criteriu de performanţã, un arierat la plata în contul datoriei externe va fi definit ca o platã a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuatã în timp de 7 zile dupã scadenţã. Criteriul de performanţã se va aplica pe bazã permanentã.
G. Ţinta indicativã privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat
16. Ţinta indicativã privind cheltuielile primare ale BGC, adicã cheltuielile BGC, exclusiv cheltuielile cu dobânzile, nete de tragerile de fonduri pre şi postaderare vor face obiectul aceluiaşi ajustor ca cel aplicat ţintei de deficit.


 ┌────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
 │Variaţie cumulatã a cheltuielilor primare ale   │                   │
 │bugetului general consolidat, net de fonduri UE │ (în milioane lei) │
 ├────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 󧓧 decembrie 2008 (real)                        │       182.411     │
 ├────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (real)                   │        44.120     │
 ├────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (ţintã indicativã)        │        87.505     │
 ├────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (ţintã indicativã)   │       132.356     │
 ├────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (ţintã indicativã)    │       182.723     │
 └────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘

H. Monitorizarea întreprinderilor publice
17. Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente vor furniza informaţii pentru a demonstra cã un sistem de monitorizare a instituţiilor publice a intrat în vigoare pânã la prima evaluare. Pe parcursul duratei programului se vor transmite informaţii privind sancţiunile - scãderea remuneraţiei sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile ordonanţelor de urgenţã a Guvernului <>nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 275/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>nr. 79/2008 privind mãsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 203/2009 - care sunt impuse dacã bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.
18. Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare, dupã ce sistemul de monitorizare al MFP va fi fost definit, se vor stabili ţinte indicative trimestriale pentru 2010 privind soldul operaţional (EBIT - "earnings before interest and tax" - câştiguri înainte de dobânzi, impozite şi taxe), net de subvenţii, al celor mai mari 30 de întreprinderi dupã cheltuielile totale (la 2009).

I. Cerinţe de raportare
19. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizatã în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP dupã cum este prezentat în tabelul 1. Autoritãţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, ca şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Raportarea de date cãtre FMI


 

 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │                        Articol                                 Periodicitate            │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │             De transmis de cãtre Ministerul Finanţelor Publice                          │
 ├───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
 │Date lunare preliminare privind conturile BGC  │Lunar, pe 25 ale lunii urmãtoare         │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Date finale trimestriale privind conturile BGC │Trimestrial, date cash, în a 35-a zi     │
 │                                               │dupã sfârşitul perioadei pentru care se  │
 │                                               │raporteazã. Trimestrial, date accrual,   │
 │                                               │în a 55-a zi dupã sfârşitul perioadei    │
 │                                               │pentru care se raporteazã                │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Deficitul BGC utilizând definiţia ESA95        │Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni     │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Date preliminare privind finanţarea sub        │Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35│
 │linie pentru BGC                               │zile dupã sfârşitul perioadei pentru care│
 │                                               │se raporteazã                            │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Date finale trimestriale privind finanţarea    │Trimestrial, nu mai târziu de 45 zile    │
 │sub linie pentru BGC                           │dupã sfârşitul perioadei pentru care se  │
 │                                               │raporteazã                               │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Sume de platã şi arierate totale ale BGC       │Trimestrial, în termen de 55 zile        │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Sume de platã şi arierate totale ale guvernului│                                         │
 │central şi fondurile pentru asigurãri sociale  │Lunar, în urmãtoarea lunã                │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Stocul de arierate externe ale guvernului      │Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult     │
 │central                                        │de 7 zile                                │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Datoria publicã şi garanţii guvernamentale     │                                         │
 │nou-emise                                      │Lunar, în termen de o lunã               │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Date lunare preliminare privind cheltuielile   │Date lunare preliminare vor fi raportate │
 │primare ale BGC, net de fonduri UE             │cãtre experţii FMI în termen de 25 zile  │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Date finale trimestriale privind cheltuielile  │Trimestrial, în termen de 35 zile de la  │
 │primare ale BGC, net de fonduri UE             │sfârşitul perioadei pentru care se       │
 │                                               │raporteazã                               │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Din 2010, soldul operaţional, profituri,       │Trimestrial, în termen de 3 luni de la   │
 │arierate şi cheltuielile de personal ale celor │sfârşitul perioadei pentru care se       │
 │mai mari 30 de întreprinderi publice dupã total│raporteazã                               │
 │cheltuieli                                     │                                         │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Date privind granturile pentru proiecte UE     │Lunar, în termen de 3 sãptãmâni de la    │
 │(rambursãri şi avansuri), cheltuieli de capital│finele fiecãrei luni                     │
 │şi subvenţii acoperite de avansurile UE sau    │                                         │
 │eligibile pentru rambursãri UE legate de       │                                         │
 │proiecte sprijinite de UE convenite specific   │                                         │
 │cu UE                                          │                                         │
 ├───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
 │                De transmis de cãtre Banca Naţionalã a României                          │
 ├───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
 │Date AEN, pe componente, atât conform ratei    │Sãptãmânal, în fiecare luni dupã         │
 │de schimb din program, cât şi a celei reale    │sãptãmâna de raportare şi cu un decalaj  │
 │                                               │de 3 zile lucrãtoare în cazul datelor    │
 │                                               │de final de trimestru                    │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Date privind situaţia monetarã în formatul     │Lunar, în termen de 30 de zile de la     │
 │convenit cu experţii FMI                       │finele lunii                             │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Calendarul plãţilor contractuale externe ale   │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei   │
 │sectorului bancar scadente în urmãtoarele 4    │luni                                     │
 │trimestre, dobândã şi amortizare               │                                         │
 │(pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung) │                                         │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Calendarul plãţilor contractuale externe ale   │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei   │
 │sectorului corporatist scadente în urmãtoarele │luni                                     │
 𗈘 trimestre, dobândã şi amortizare (pentru     │                                         │
 │împrumuturile pe termen mediu şi lung)         │                                         │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Stocul datoriei externe pe termen scurt al     │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei   │
 │bãncilor şi corporaţiilor                      │luni                                     │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Balanţa de plãţi în formatul FMI utilizat      │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei   │
 │actualmente pentru raportare                   │luni                                     │
 ├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
 │Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi  │Lunar, 20 de zile dupã finele fiecãrei   │
 │subordonate) ale: (i) bãncilor-mamã strãine    │luni                                     │
 │cãtre filialele din Romania; (ii) IFI; şi (iii)│                                         │
 │alţi creditori cãtre bãnci din România         │                                         │
 │(în monedã naţionalã şi strãinã).              │                                         │
 └───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

II. Condiţionalitãţi structurale: detaliere
A. Adecvarea capitalului şi testul de stres
20. Testele de stres folosite în evaluarea adecvãrii capitalului bãncilor vor avea urmãtoarele caracteristici:
● Testele vor fi aplicate tuturor bãncilor cu active mai mari de 1% din total active bancare plus un numãr de bãnci mai mici selectate pe baza calitãţii şi vulnerabilitãţii portofoliilor de credite; evoluţia creditelor neperformante pe parcursul anului precedent şi nivelul actual al solvabilitãţii bãncii.
● Douã scenarii macroeconomice vor fi elaborate, incluzând un scenariu de bazã în concordanţã cu caracteristicile principale, în concordanţã cu principalele ipoteze macroeconomice ale programului şi un scenariu mai drastic care sã reflecte potenţialul unei slãbiri chiar şi mai accentuate a creşterii şi valorii externe a leului. Modelul de prognozã macroeconomicã al BNR va fi utilizat pentru a genera scenarii consecvente privind evoluţia variabilelor macroeconomice cheie.
● Testele de stres vor fi realizate de BNR, utilizând metodele de testare a stresului folosite în contextul IMF FSAP din 2008. Testele vor folosi rezultatele scenariilor macroeconomice, împreunã cu cele mai recente date disponibile privind bilanţurile bãncilor şi corporaţiilor, pentru a proiecta evoluţia bilanţurilor bancare pe durata programului conform celor douã scenarii;
● Rezultatele analizelor vor fi utilizate pentru a se evalua nivelul de fonduri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura cã rata de solvabilitate a fiecãrei bãnci rãmâne peste 10% pe durata programului.
● Testele de stres şi evaluarea creşterilor prudenţiale ale fondurilor proprii pentru fiecare bancã vor fi încheiate pânã la finele lui aprilie. Intenţia este de a prezenta bãncilor abordarea generalã faţã de analiza testãrii stresului pânã la sfârşitul lui martie. Este de aşteptat ca evaluãrile detaliate privind creşterile necesare de fonduri proprii sã poatã fi comunicate bãncilor pânã la sfârşitul lui aprilie.
● Analiza testãrii stresului şi evaluarea necesitãţilor prudenţiale de capital vor fi efectuate în consultare cu experţii FMI. În particular, experţii FMI vor fi consultaţi cu privire la selectarea finalã a bãncilor incluse în analizã şi la evaluarea creşterilor corespunzãtoare de fonduri proprii. În plus, experţii BNR vor furniza o notã care sã detalieze proiectarea exerciţiului de testare a stresului, incluzând scenariile macroeconomice, ipotezele principale, datele utilizate şi principalele constatãri.
B. Procedura de restructurare a bãncilor
21. Amendamentele privind legislaţia bancarã şi lichidãrile vor ţinti urmãtoarele elemente:
a) Legea va prevede în mod clar situaţia în care trebuie numit din timp un administrator special pe baza unui prag reglementat.
b) Suplimentând competenţele existente, autoritatea administratorului special va spori putând sã implementeze cu promptitudine o serie largã de mãsuri de restructurare, incluzând achiziţia şi preluãri, vânzare de active, transfer de depozite şi diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile.
c) Legea va da autoritate pentru numirea administratorului special care va fi învestit cu puterile tuturor organelor de decizie ale bãncilor, inclusiv ale adunãrii generale a acţionarilor bãncii.
d) Legea va elimina prevederile împovãrãtoare, inclusiv în conformitate cu legea privind societãţile comerciale, în mãsura în care sunt neconcordante cu implementarea promptã a mãsurilor de restructurare (adicã, în mod specific, a implementãrii prompte a transferului principalelor active şi a reducerii capitalului pentru a absorbi toate pierderile existente).
e) Legea va asigura protecţia legalã pentru acţiunile întreprinse cu bunã-credinţã de cãtre administratorul special în exercitarea îndatoririlor sale.
f) Legea va asigura o mai mare certitudine privind mãsurile de restructurare a bãncilor pe durata administrãrii speciale astfel încât aceste mãsuri sã nu poatã fi suspendate sau respinse pe cale de litigii (spre exemplu, prin intermediul cãilor de contestare şi/sau anulare prevãzute în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvenţã). De asemenea va clarifica faptul cã mãsurile de restructurare nu fac obiectul consimţãmântului creditorilor.
g) Iniţierea procedurilor de lichidare în conformitate cu legea lichidãrii şi cu procedurile de lichidare conforme legii societãţilor comerciale va necesita aprobarea prealabilã a BNR.
h) Legea va acorda prioritate în procedura de insolvenţã creanţelor deponenţilor şi acelaşi rang de prioritate Fondului de garantare a depozitelor.
C. Garantarea depozitelor
22. Legislaţia va fi modificatã de Parlament pentru a extinde temeiurile existente pentru activarea garantãrii depozitelor, care va fi de asemenea activatã în baza determinãrii de cãtre BNR a faptului ca o instituţie de credit, din cauza circumstanţelor financiare proprii, se aflã în imposibilitatea de a rambursa un depozit şi nu are nicio perspectivã realã de a putea sã o facã. Conversia în lei a depozitelor denominate în valute strãine se va face la cursul de schimb valabil la data activãrii garantãrii depozitului.
23. Limita de timp pentru începerea plãţilor va fi redusã de la 3 luni actualmente, care pot fi extinse la 9 luni, la 20 de zile lucrãtoare în conformitate cu amendamentele din martie 2009 la Directiva UE privind schemele de garantare a depozitelor.

Bucureşti, 8 septembrie 2009

Dlui Dominique Strauss-Kahn,
director executiv,
Fondul Monetar Internaţional
Washington, D.C. 20431

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. România se confruntã cu o recesiune economicã severã. Deşi implementarea programului nostru comprehensiv anti-crizã susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), UE şi Banca Mondialã a reuşit sã ducã la normalizarea condiţiilor financiare, contracţia activitãţii economice a fost mai gravã decât proiecţiile datoritã unei combinaţii dintre un mediu extern nefavorabil şi o reducere mai rapidã a cererii interne. Anticipãm cã mediul economic va continua sã fie dificil şi în restul anului 2009, înregistrând o ameliorare progresivã abia în cursul anului 2010.
2. În pofida contextului extrem de dificil, implementarea de cãtre autoritãţi a programului cu susţinere FMI a fost puternicã (tabelele 1 şi 2):
● Criteriile cantitative de performanţã şi mecanismul de consultare pe inflaţie. Au fost realizate toate criteriile cantitative de performanţã pentru sfârşitul lunii iunie, precum şi criteriul continuu de performanţã referitor la neacumularea de arierate externe, cu excepţia plafonului pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat, care a fost depãşit (cu 0,1% din PIB) datoritã creşterii arieratelor la nivel central şi local. A fost de asemenea realizatã ţinta orientativã referitoare la cheltuielile primare ale bugetului general consolidat. Inflaţia s-a situat în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie.
● Criteriile structurale de referinţã. Criteriul structural de referinţã referitor la ratificarea de cãtre Parlament a mãsurilor de ajustare fiscalã, stabilit pentru sfârşitul lunii august 2009, a fost realizat din aprilie. Criteriul structural de referinţã privind amendarea legislaţiei ce reglementeazã asigurarea depozitelor, stabilit pentru sfârşitul lunii iunie, a fost de asemenea realizat şi vom analiza luarea altor mãsuri pentru accelerarea implementãrii şi îmbunãtãţirea mecanismului de finanţare a garantãrii depozitelor.
3. Având în vedere aceste rezultate, solicitãm finalizarea primei evaluãri din cadrul Acordului stand-by. Pe baza mãsurilor corective întreprinse şi a explicaţiilor suplimentare oferite în aceastã scrisoare, solicitãm o derogare pentru criteriul de performanţã de la sfârşitul lui iunie, referitor la arieratele bugetului general consolidat.
4. Considerãm cã politicile stabilite în scrisoarea din 24 aprilie 2009 şi în aceastã scrisoare sunt suficiente pentru a duce la realizarea programului nostru economic şi Guvernul este în continuare pregãtit sã întreprindã mãsuri suplimentare, dacã este cazul, pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica mãsurile prevãzute în aceastã scrisoare sau de a adopta noi mãsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.
Cadrul macroeconomic pentru perioada 2009-2010
5. Cererea internã a scãzut mai mult decât s-a anticipat la momentul la care a fost convenit programul. PIB-ul real a înregistrat o contracţie de 6,2% (an-pe-an) în primul trimestru şi ne aşteptãm la o scãdere suplimentarã în trimestrul al doilea. Pentru întregul an anticipãm acum o contracţie severã de -8 pânã la -8,5%, cu o modestã ameliorare în 2010, condiţiile financiare precare de la nivelul gospodãriilor şi şomajul în creştere menţinând cererea internã la un nivel scãzut. Cererea externã se va îmbunãtãţi numai în funcţie de revigorarea din alte pãrţi ale Europei. Output gap-ul mare a contribuit la ţinerea sub control a creşterilor de preţuri, inflaţia scãzând uşor; acum anticipãm o creştere de 4,3% a IPC în 2009, urmatã de o ameliorare de pânã la sub 3% în 2010.
6. Contracţia cererii interne a declanşat o corecţie mai rapidã a dezechilibrelor externe. Deficitul de cont curent a scãzut cu trei sferturi în primele 5 luni ale anului 2009 comparativ cu aceeaşi perioadã din 2008, atât exporturile, cât şi importurile scãzând într-un ritm mult mai accentuat decât s-a proiectat în cadrul programului (aproximativ 20% şi, respectiv, 35% an-pe-an). Totodatã, evoluţiile capitalului extern şi ale contului financiar au fost cumva mai bune decât s-a proiectat în cadrul programului, deoarece o rulare uşor mai micã a expunerii bãncilor strãine a fost mai mult decât compensatã de o rulare mai mare din partea corporaţiilor şi de intrãri mai mari de ISD. Proiectãm acum cã dezechilibrele externe pentru întregul an se vor ajusta mai repede decât am anticipat în programul iniţial. Se anticipeazã o scãdere a deficitului de cont curent pânã la 5,5% în 2009 (comparativ cu 7,5% în programul iniţial), de la 12,4% din PIB în 2008. Şi finanţarea externã se anticipeazã cã o sã aibã o situaţie mai bunã decât am anticipat în programul iniţial. Ca rezultat, se proiecteazã cã AEN vor fi cu 4 miliarde de euro peste ţintele stabilite în program pentru finalul anului 2009.

Sectorul fiscal
7. În pofida înrãutãţirii condiţiilor economice, eforturile de controlare a cheltuielilor bugetului general consolidat ne-au permis realizarea ţintei de deficit al bugetului general consolidat stabilite pentru sfârşitul lunii iunie 2009, în ciuda unor depãşiri de cheltuieli la unele dintre entitãţile guvernamentale descentralizate. Cu toate acestea, întrucât condiţiile economice continuã sã se menţinã precare, deficitul va creşte brusc în cea de-a doua parte a anului. În lipsa unor mãsuri suplimentare, creşterea în continuã deteriorare, încasãrile mai mici de venituri şi depãşirile de cheltuieli curente, mai ales salarii, vor împinge deficitul la un nivel proiectat de 8,1% din PIB, comparativ cu nivelul de 4,6% agreat. Se anticipeazã cã veniturile vor scãdea cu aproximativ 17,5 miliarde RON (3,5% din PIB) comparativ cu programul iniţial, datoritã scãderii veniturilor încasate din TVA, contribuţii sociale şi venituri nefiscale. Pe partea de cheltuieli, reducerea sporurilor şi a numãrului de salariaţi produce un oarecare impact asupra cheltuielilor cu salariile, dar acumularea majorãrilor salariale masive de anul trecut, mai ales în afara autoritãţilor centrale, a condus la majorãri ale cheltuielilor cu salariile mult mai mari decât se programase. Chiar dacã au scãzut faţã de anul trecut, cheltuielile cu bunurile şi serviciile se situeazã peste nivelul dorit de noi, în timp ce alte cheltuieli se aflã sub nivelul vizat de obiectivele noastre. Împreunã, aceste tendinţe vor duce la depãşirea cheltuielilor cu aproximativ 3,3 miliarde RON (0,7% din PIB).
8. Pentru a se realiza un echilibru între nevoia pe termen scurt de a permite stabilizatorilor automaţi sã acţioneze şi obiectivele de ajustare pe termen mediu, suntem hotãrâţi sã întreprindem acţiuni suplimentare de politicã pentru a limita deficitul fiscal în 2009 şi a-l reduce în 2010. Pentru anul 2009, aceasta va presupune o ajustare adiţionalã de 0,8% din PIB - nu numai prin inversarea tendinţelor de depãşire a cheltuielilor, ci şi prin reducerea cheltuielilor totale cu aproximativ 5,7 miliarde RON faţã de nivelul iniţial din program -, generând un deficit de 7,3% din PIB, în paralel cu îmbunãtãţirea structurii cheltuielilor. Aceasta reprezintã o ajustare de 2,2% din PIB în termeni structurali. Pentru a ajuta la eliminarea depãşirilor de cheltuieli curente, vom stabili un plafon trimestrial pentru cheltuielile curente minus anumite transferuri şi plãţi sociale, ca ţintã orientativã în cadrul programului, începând cu sfârşitul lunii septembrie*1. Vom întreprinde mai multe mãsuri de urgenţã pentru reducerea cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor cu pensiile: (i) în perioada octombrie - finele lunii decembrie 2009, toate cheltuielile de personal (inclusiv cele de la autoritãţile locale şi instituţiile autofinanţate) vor face obiectul unei reduceri cu 15,5%, reducere ce corespunde unei reduceri a timpului de lucru normat cu echivalentul a 10 zile lucrãtoare (0,3% din PIB); (ii) vor fi tãiate orele suplimentare şi primele, ceea ce va duce la câştigarea a 0,1% din PIB; şi (iii) vom lansa o restructurare a agenţiilor guvernamentale, dupã cum este descris în paragraful 12 de mai jos. Alte cheltuieli curente vor fi reduse faţã de trendul din prima parte a anului (0,2% din PIB), cuprinzând atât tãieri discreţionare, cât şi reduceri automate de cheltuieli ale autoritãţilor locale şi entitãţilor guvernamentale descentralizate, datorate lipsei de venituri proprii. Bugetul de capital va fi redus cu 0,2% din PIB, pãstrând în acelaşi timp spaţiu pentru un buget de investiţii realist pentru urmãtoarele luni. Aprobarea de cãtre Guvern a legislaţiei necesare, inclusiv a bugetului rectificat pe 2009, care sã implementeze aceste angajamente pentru toate sectoarele administraţiei va constitui condiţionalitate (acţiune preliminarã) pentru finalizarea acestei evaluãri. Pentru a finanţa deficitul bugetar mai mare din anul 2009, intenţionãm ca jumãtate din tranşele de la FMI rãmase pentru 2009 (3,1 miliarde DST) sã fie redirecţionate cãtre Guvern.
------------
*1) Aceastã ţintã va înlocui plafonul orientativ al cheltuielilor primare stabilit anterior.

9. Pentru a reduce riscul apariţiei altor arierate, vom lua o serie de mãsuri corective la nivel central şi local. În special (i) vom elimina toate arieratele acumulate pânã acum în acest an pânã la sfârşitul lunii septembrie 2009 şi vom elimina întregul stoc rãmas (care s-a dovedit a fi mai mare decât am estimat iniţial) pânã la sfârşitul anului 2010; (ii) vom condiţiona accesul autoritãţilor locale şi al instituţiilor autofinanţate la garanţii guvernamentale şi la transferuri suplimentare de rezultatele satisfãcãtoare în direcţia reducerii sau eliminãrii acestor arierate; şi (iii) vom iniţia o analizã a sistemelor de control al angajamentelor în vederea întãririi acestora pe parcursul anului 2010 (conform paragrafului 14 de mai jos). Vom majora plafonul la garanţii publice la 7,7 miliarde RON în 2009 şi la 8,6 miliarde RON în 2010, dar vom insista ca aceste garanţii suplimentare faţã de plafonul iniţial de 6 miliarde RON sã fie dedicate exclusiv finanţãrii în contrapartidã a proiectelor de investiţii finanţate de UE sau de alte instituţii multilaterale. Suntem conştienţi de întârzierile pe care le avem în ceea ce priveşte rambursarea de TVA cãtre exportatori şi întreprindem mãsuri pentru reducerea drasticã a acestor întârzieri şi pentru lichidarea stocului de arierate existente pânã la sfârşitul lui septembrie 2009. Am stabilit instrucţiuni naţionale cu privire la rambursãrile de TVA aplicabile tuturor administraţiilor fiscale locale, instrucţiuni prin care se asigurã procesarea cererilor în ordinea în care sunt primite şi în termenul de 45 de zile. Implementãm un sistem de urmãrire on-line ce va permite exportatorilor sã verifice situaţia cererii lor. Vom implementa, de asemenea, recomandãrile recentei misiuni de asistenţã tehnicã a FMI cu privire la îmbunãtãţirea procesului de rambursare a TVA (vezi paragraful 16).
10. Pentru 2010 ne menţinem angajamentul de a lua mãsuri suplimentare pentru a reduce deficitul bugetar la un nivel mai sustenabil în conformitate cu recomandãrile din Decizia nr. 1.047 a Consiliului European. Pentru acel an ne propunem sã reducem deficitul pânã la sub 6% din PIB, o ajustare de aproximativ 2,5 puncte procentuale din PIB în termeni structurali comparativ cu 2009. Pe partea de cheltuieli, vom implementa mãsuri de reducere în continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o îngheţare a salariilor conform descrierii din paragraful 12 (0,3% din PIB), o continuare a politicii de înlocuire a unui angajat din 7 care pãrãsesc sistemul şi reducerea plãţii orelor suplimentare şi a premiilor (0,25% din PIB) şi modificãri structurale pentru reducerea numãrului de salariaţi şi restructurarea sistemului de salarizare (paragraful 12). Economiile din implementarea legii de reformã a sistemului de pensii (paragraful 13), datorate unei baze mai mari de contribuţii, unui control mai bun al revendicãrilor frauduloase de pensii de invaliditate şi unui numãr mai mic de pensionãri anticipate, ar trebui sã se situeze la 0,1% din PIB. Se aşteaptã ca o îngheţare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, a pensiilor (cu excepţia pensiilor sociale) şi a anumitor transferuri, împreunã cu aplicarea din ce în ce mai extinsã a sistemelor de achiziţii electronice, precum şi unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi ale altor cheltuieli sã conducã la economisirea a 0,9% din PIB. Pe partea de venituri, reevaluarea bazei de impunere pentru impozitele pe proprietate şi accizele majorate la tutun şi combustibili vor contribui cu 0,3% din PIB (deja aprobate prin lege). Vom continua totodatã eforturile de îmbunãtãţire a absorbţiei de fonduri UE, asigurându-ne în acelaşi timp cã acestea sunt direcţionate cãtre prioritãţile de creştere corespunzãtoare. Aprobarea bugetului pe 2010 în conformitate cu aceste angajamente va fi obiectiv structural pentru sfârşitul anului 2009.
11. Pentru strategia noastrã fiscalã vor fi cruciale o serie de mãsuri ce produc economii pe termen mai lung şi îmbunãtãţesc calitatea finanţelor publice prin intermediul unor reforme ale sectorului public. Avem în vedere acţiuni în 6 domenii: (i) restructurarea sectorului public pentru a reduce numãrul de salariaţi, conjugatã cu o reformã a sistemului de salarizare; (ii) reforma pensiilor; (iii) implementarea unei legi a responsabilitãţii fiscale şi a cadrului bugetar pe termen mediu; (iv) reforma întreprinderilor de stat; (v) restructurarea relaţiilor financiare cu autoritãţile locale şi instituţiile autofinanţate, pentru a asigura o mai mare asumare a rãspunderii financiare; (vi) îmbunãtãţiri ale administrãrii fiscale; şi (vii) programe de asistenţã socialã suple.
12. Numãrul de angajaţi şi sistemul de salarizare în sistemul public. Suntem ferm hotãrâţi sã raţionalizãm structura personalului din sectorul public la toate nivelurile administraţiei publice. Pânã la sfârşitul anului 2009 vom aproba legislaţia necesarã care va genera reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal în sectorul public, ce vor asigura economii brute suplimentare de 0,68% din PIB (cel puţin 0,49% din PIB net) în 2010*2). Acest lucru va fi obţinut prin: (i) aplicarea de normative pentru cheltuielile de personal şi pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, care vor fi elaborate şi aplicate în lunile ce urmeazã la toate nivelurile administraţiei, pentru a asigura un sector public mai suplu; (ii) restructurarea a numeroase agenţii de stat din sectorul guvernamental, fie prin desfiinţarea lor, fie prin încorporarea lor în ministerele de resort. Ne reafirmãm angajamentul în ceea ce priveşte o lege unificatã a salarizãrii, care sã producã o grilã de salarizare mai simplã, mai echitabilã, mai transparentã şi mai puţin costisitoare pentru angajaţii din sistem, şi în ceea ce priveşte reforma sistemului de sporuri. Acest lucru va fi realizat în douã etape. În prima etapã, pânã la sfârşitul lunii octombrie va fi aprobatã o lege organicã a salarizãrii care va defini principiile directoare şi cadrul pentru noul sistem unificat de salarizare în domeniul public, va conţine limite specifice anuale ale anvelopei salariale, care vor reduce progresiv nivelul acestei anvelope la aproximativ 7% din PIB pânã în 2015 (nivelul de dinaintea exceselor din ultimii ani), va îngheţa salariile din sectorul bugetar pentru anul 2010 (cu excepţia celor plãtite persoanelor ce câştigã mai puţin de 705 RON pe lunã), condiţionând majorãrile valorii de referinţã (în raport cu care se indexeazã grila de salarizare în sectorul public) în perioada de dupã 2010 de reducerile de personal necesare pentru a se atinge ţinta stabilitã pentru cheltuielile totale cu salariile ca pondere din PIB, şi va reforma sistemul actual de sporuri (obiectiv structural pânã la sfârşitul lunii octombrie 2009). În cea de-a doua etapã, legislaţia de implementare va fi aprobatã pânã la finele lui septembrie 2010 şi va detalia elementele sistemului unificat de salarizare, inclusiv scala de salarizare, într-o manierã consistentã cu legea organicã de salarizare şi va include o analizã a costurilor totale efectuatã de experţi independenţi, pentru a se asigura realizarea de economii, înainte ca aceasta sã fie prezentatã Parlamentului.
-------------
*2) Aceasta corespunde unei economii brute de 3.585 milioane RON şi unei economii nete de 2.571 milioane RON la cheltuieli de personal.

13. Reforma pensiilor. Ne menţinem angajamentul de a aproba prin lege reforma pensiilor pânã la sfârşitul lui decembrie 2009. Costurile reformei vor fi evaluate corespunzãtor înainte de aprobarea legii, pentru a se asigura economii suficiente pe termen lung. Pe lângã asigurarea trecerii treptate la indexarea cu inflaţia, în locul indexãrii cu salariile, şi a altor ajustãri ale vârstei de pensionare, reforma va elimina de asemenea şi regimurile speciale inechitabile şi costisitoare de care beneficiazã anumiţi angajaţi şi va revizui condiţiile de pensionare anticipatã, pentru a garanta cã stimulentele asigurã un sistem echitabil. Reforma va include şi revizuirea modului în care sunt alocate pensiile de invaliditate şi va asigura reducerea la minimum a posibilitãţilor de fraudare.
14. Legea responsabilitãţii fiscale. În cadrul asistenţei tehnice asigurate de FMI a fost discutat pe larg un proiect de lege a responsabilitãţii fiscale, acesta beneficiind şi de asistenţã din partea CE, şi ne reafirmãm angajamentul cu privire la prezentarea acestei legi Parlamentului (împreunã cu un plan de implementare) pânã la finele lunii noiembrie. Vom solicita o misiune de asistenţã tehnicã suplimentarã de la FMI pentru implementarea acestei legi, cu un accent deosebit pe întãrirea procedurilor de execuţie bugetarã şi pe instituirea unui sistem de control al angajamentelor, în vederea rezolvãrii slãbiciunilor existente care au condus la recenta acumulare de arierate. Concluziile acestei misiuni vor sta la baza reformelor noastre în acest domeniu pe parcursul anului 2010.
15. Autoritãţile locale. Persistarea în supraestimarea veniturilor şi depãşirea cheltuielilor curente la nivelul autoritãţilor locale prezintã un risc pentru stabilitatea macrofiscalã. În urma consultãrii cu autoritãţile locale, vom modifica legislaţia corespunzãtoare pentru a introduce mai multe reforme instituţionale pentru a contracara acest risc: (i) toate autoritãţile locale ce solicitã resurse suplimentare sau încalcã regulile fiscale vor fi obligate sã semneze cu guvernul central un program de ajustare ce va stipula mãsurile pe care îşi propun sã le ia pentru soluţionarea depãşirilor de cheltuieli şi a dezechilibrelor fiscale şi pentru a realiza consolidarea într-o perioadã de timp rezonabilã, precum şi sancţiunile şi mãsurile de restructurare aplicabile în cazul în care condiţiile agreate nu sunt îndeplinite; (ii) vor fi aplicate normative de cost tuturor autoritãţilor locale, în vederea asigurãrii echitãţii şi eficientizãrii (legiferate pânã la sfârşitul anului 2009, paragraful 12); (iii) va fi interzisã transferarea sumelor de la cheltuieli de capital la cheltuieli curente; (iv) se va institui un cadru legal pentru insolvabilitatea autoritãţilor locale; şi (v) direcţia de supraveghere a autoritãţilor locale de la Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, va fi întãritã, pentru a monitoriza şi analiza activitãţile autoritãţilor locale (criteriu structural pentru finele lunii iunie 2010).
16. Întreprinderile publice. Pentru a minimiza povara asupra finanţelor publice de pe urma întreprinderilor proprietate de stat (IPS), ca rezultat al cerinţelor de subvenţionare mai mari şi al transferurilor mai mici de dividende, vom efectua urmãtoarele schimbãri legislative: (i) IPS vor trebui sã prezinte proiectele de bugete Guvernului în 15 zile lucrãtoare de la publicarea bugetului de stat şi negocierile privind contractele colective de muncã nu vor fi permise pânã când bugetul anual al întreprinderii (inclusiv plafoanele pentru fondul de salarii) nu va fi fost aprobat; (ii) fondul de salarii total pentru fiecare IPS care primeşte subvenţii sau alte transferuri de la buget va fi stabilit de Guvern; (iii) mutarea resurselor alocate pentru cheltuieli de capital la cheltuieli curente va fi interzisã; (iv) vor fi introduse sancţiuni automate (personale şi instituţionale) pentru nerespectarea prevederilor bugetare sau a contractelor de performanţã managerialã; şi (v) toate IPS care solicitã resurse suplimentare de la buget sau care încalcã regulile fiscale vor fi obligate sã semneze cu guvernul central un program de ajustare ce va stipula mãsurile pe care îşi propun sã le ia pentru a-şi îmbunãtãţi performanţele financiare, cu sancţiuni şi restructurãri în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite (indicator structural de performanţã pentru finele lui iunie 2010). Vom continua sã îmbunãtãţim sistemul de monitorizare a întreprinderilor de stat cu cele mai mari probleme, în vederea stabilirii unor ţinte de performanţã semestriale la urmãtoarea evaluare a programului.
17. Administraţia fiscalã. Înregistrarea de progrese în administraţia fiscalã este esenţialã pentru recuperarea pierderilor de venituri aferente ciclului economic şi pentru îndeplinirea obiectivelor noastre fiscale. Ca rezultat al recomandãrilor fãcute recent de o echipã de asistenţã tehnicã a FMI, eforturile noastre se vor concentra pe frauda şi neconformarea în domeniul TVA, pe îmbunãtãţirea gestionãrii arieratelor fiscale în creştere şi pe intensificarea controlului asupra celor mai mari contribuabili. Mai întâi, în ceea ce priveşte TVA, vom reorienta programul de inspecţie pe solicitãrile de rambursare cu grad sporit de risc (inclusiv prin diminuarea inspecţiei fiscale universale anterioare şi ulterioare a cererilor de rambursare de fonduri şi prin implementarea unui proces rapid pentru exportatorii cu risc scãzut) şi vom redirecţiona personalul cãtre domeniile cu risc ridicat reprezentate de cererile de rambursare TVA prin compensare, subdeclararea vânzãrilor şi deconturile negative fãrã solicitare de rambursare. În al doilea rând, creşterea arieratelor fiscale va fi gestionatã prin îmbunãtãţirea practicilor de gestionare a datoriei inclusiv prin: (i) reintroducerea posibilitãţii acordurilor de reeşalonare cu contribuabilii, cu clauze asiguratorii corespunzãtoare şi în conformitate cu procedurile europene; şi (ii) modificarea sistemului de penalitãţi pentru neconformare, prin stabilirea de dobânzi şi amenzi separate pentru întârzierea la platã, proiectându-l astfel încât sã protejeze valoarea realã a obligaţiilor fiscale şi sã descurajeze din faza timpurie neplata. În al treilea rând, controlul asupra contribuabililor mari va fi întãrit prin: (i) asigurarea faptului cã mãrirea numãrului de contribuabili alocaţi unitãţilor pentru administrarea contribuabililor mari şi mijlocii va fi însoţitã de creşteri ale personalului însãrcinat cu inspecţia fiscalã; (ii) introducerea posibilitãţii de a utiliza metode de control indirecte pentru a determina obligaţiile fiscale corecte ale contribuabililor, în cazul în care declaraţiile nu sunt adecvate; şi (iii) direcţionarea atenţiei cãtre persoanele fizice şi juridice unde potenţialul de colectare este cel mai mare. Pentru a îmbunãtãţi eficienţa administrativã se va încuraja depunerea electronicã prin reducerea costurilor legate de securitate impuse contribuabililor şi prin introducerea unei alternative cu costuri mai reduse. Vom purta discuţii suplimentare cu reprezentanţii FMI cu privire la un calendar de concentrare a eforturilor cãtre acei contribuabili cu cel mai mare potenţial de colectare, iar aprobarea reglementãrilor interne necesare (şi a legislaţiei) pentru a implementa aceste reforme prezentate mai sus va constitui un criteriu structural de performanţã pentru sfârşitul lunii martie 2010.
18. Asistenţa socialã. Pânã la sfârşitul lunii octombrie 2009 va fi adoptatã legislaţia de îmbunãtãţire a sistemului de asistenţã socialã prin consolidarea unora dintre cele peste 200 de prestaţii sociale ce existã în prezent şi prin mai buna ţintire a programelor rãmase. În acelaşi timp, vor fi majorate alocãrile bugetare pentru şomaj şi pentru programele ce asigurã o plasã de siguranţã socialã, în vederea atenuãrii efectelor crizei economice. Ne vom consulta cu Banca Mondialã, cu UE şi cu FMI în conceperea acestei legislaţii. La momentul celei de-a doua evaluãri a programului vom discuta progresele înregistrate în ceea ce priveşte aceste mãsuri cu FMI şi cu UE şi, dacã va fi necesar, vom lua mãsuri suplimentare pentru realizarea acestor economii.
Sectorul financiar
19. Sistemul bancar românesc a suportat pânã acum relativ bine şocurile generate de contracţia mai adâncã decât se aştepta a activitãţii economice. Deşi creditele neperformante (îndoielnice şi în pierdere) au crescut de la 4,7% la 11,8% între iunie 2008 şi iunie 2009, nivelul lor actual este încã gestionabil şi sistemul rãmâne destul de profitabil. Pânã la sfârşitul lui iunie 2009, rata medie de adecvare a capitalului a rãmas stabilã, în linii mari, la 13,5% şi toate bãncile au o ratã de peste 10%. Ca urmare a testelor de stres din aprilie 2009, bãncile cu necesitãţi anticipate de capital pentru 2009 şi 2010 au înregistrat progrese bune cãtre creşterea fondurilor proprii care le vor permite sã îşi menţinã rata de adecvare a capitalului la peste 10% pe întreaga duratã a programului. BNR a primit toate cele 9 angajamente bilaterale de la bãncile-mamã ale celor mai mari bãnci deţinute de strãini, confirmând angajamentele fãcute la Viena şi Bruxelles, inclusiv menţinerea expunerilor lor generale în România. Expunerile actuale au fluctuat totuşi şi ne gãsim acum în procesul de definire şi implementare împreunã cu bãncile a unui cadru de raportare cuprinzãtor, care va permite BNR sã monitorizeze mai bine evoluţia acestor expuneri.
20. Vom continua sã îmbunãtãţim plasa de siguranţã disponibilã pentru a ţine sub control tensiunile financiare negative. Am întãrit competenţele BNR de a solicita creşteri de capital şi de a restricţiona distribuirea de dividende în cazul instituţiilor de credit slabe, în conformitate cu criteriul structural de performanţã pentru iunie 2009. Totuşi, în ceea ce priveşte deciziile de luat în cazul bãncilor problemã, îmbunãtãţirea normelor legale interne, pãstrându-le în acelaşi timp în concordanţã cu cerinţele UE, s-a dovedit a fi mai complexã decât se anticipase şi ne aşteptãm actualmente sã finalizãm acest proces la începutul anului 2010 (criteriu structural de performanţã pentru sfârşitul lui martie 2010). Pentru asigurarea depozitelor, Guvernul a emis în iunie 2009 o ordonanţã pentru a se conforma cu datele-limitã stabilite în directiva UE de reducere a perioadei maxime de platã la 20 de zile lucrãtoare şi luãm în considerare îmbunãtãţirea în continuare a regimului de finanţare, în ideea îmbunãtãţirii în continuare a finanţãrii guvernamentale pentru asigurarea depozitelor. Pentru gospodãriile supraîndatorate, bãncile au implementat o abordare descentralizatã de rescadenţare şi restructurare, în vederea pãstrãrii disciplinei în creditare. Nu considerãm necesare acţiuni publice la acest moment, dar vom încuraja bãncile sã îşi continue eforturile de restructurare şi vom monitoriza îndeaproape rezultatele.
21. BNR continuã sã îmbunãtãţeascã cadrele de reglementare şi supraveghere bancarã, consultându-se cu experţii FMI înainte de introducerea de reglementãri prudenţialecheie noi sau revizuite. Cerinţele privind nivelul lichiditãţilor şi regulile de guvernanţã aplicabile bãncilor au fost întãrite. Înainte de a amenda pe mai departe reglementãrile privind lichiditatea, vom efectua un studiu de impact mai cuprinzãtor şi ne vom consulta cu asociaţia bãncilor în ceea ce priveşte rezultatele. Creşterea permanentã şi oficialã a nivelului minim a ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10% rãmâne un obiectiv pe termen mediu. Ne exprimãm angajamentul de a adopta Standardele de Raportare Financiarã Internaţionale (IFRS) şi ne consultãm cu Asociaţia Românã a Bãncilor asupra calendarului.
Politica monetarã şi valutarã
22. Negocierea pachetului internaţional de sprijin a contribuit la reducerea presiunii asupra ratei de schimb. Leul a rãmas în linii mari stabil faţã de euro de la finele lunii martie, fãrã nicio intervenţie a bãncii centrale. Îmbunãtãţirea mai rapidã decât se anticipase a contului curent şi perspectiva în mare mãsurã neschimbatã asupra contului de capital au permis supraperformanţa pe criteriul de performanţã privind activele externe nete la sfârşitul lui iunie. Aceastã supraperformanţã va continua probabil de asemenea şi pânã la cea de a doua misiune de evaluare. România a primit o alocaţie semnificativã de DST în 2009. Având în vedere finanţarea externã adecvatã furnizatã prin pachetul multilateral de sprijin, nu planificãm utilizarea acestei alocaţii pe parcursul duratei programului şi, ca atare, nu propunem schimbarea ţintelor AEN în cadrul programului.
23. În condiţiile scãderii drastice a activitãţii economice şi a stabilizãrii ratei de schimb, presiunile inflaţioniste se calmeazã. Inflaţia a scãzut de la 6,7% în ianuarie la 5,1% în iulie. Ne aşteptãm ca inflaţia sã scadã la 4,3% la sfârşitul anului 2009, în interiorul intervalului de ţintire a inflaţiei al BNR. Aceastã situaţie a permis BNR ca în mod prudent sã relaxeze progresiv politica monetarã. Din ianuarie, banca centralã a redus ratele dobânzii cumulat cu 175 de puncte de bazã în 4 etape şi a redus cerinţele privind rezervele la pasivele în monedã naţionalã şi strãinã. Pe viitor BNR va continua sã adapteze politica sa monetarã pe mãsurã ce inflaţia şi condiţiile pieţei valutare o vor permite. O abordare precautã este necesarã având în vedere cã inflaţia în România rãmâne mult peste media UE şi cã pe viitor pot apãrea presiuni pe preţuri. BNR va continua sã administreze nivelul de lichiditate în mod prudent ţinând cont de evoluţia condiţiilor din piaţã, pentru a se asigura cã ratele dobânzii sunt corespunzãtoare pentru diminuarea inflaţiei, fãrã sã dãuneze stabilitãţii externe.
Monitorizarea programului
24. Programul va continua sã fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţã cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţã. Ţintele cantitative pentru finele lui septembrie 2009 şi finele lui decembrie 2009 şi criteriile de performanţã permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanţã sunt stabilite în tabelul 2. Înţelegerile dintre autoritãţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţã şi mãsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în memorandumul tehnic de înţelegere anexat la prezentul memorandum.

Gheorghe Pogea,
ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isãrescu,
guvernatorul Bãncii Naţionale a României

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului


 

 ┌────┬───────────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────────────────────────┬─────────┐
 │    │                               │   2008  │                     2009                     │Decembrie│
 │    │                               │Decembrie├──────┬───────┬──────┬───────┬────────┬───────┤   2010  │
 │    │                               │ realizat│Martie│ Iunie │ Iunie│Septem-│Septem- │Decem- │proiecţie│
 │    │                               │         │reali-│program│reali-│ brie  │ brie   │ brie  │         │
 │    │                               │         │ zat  │       │ zat  │program│revizuit│program│         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ I. │Criterii cantitative           │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │de performanţã                 │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ 1. │Variaţia cumulatã a activelor  │ -25.532 │-3.500│ -7.600│-5.119│ -8.720│ -8.720 │-9.000 │  -500   │
 │    │externe nete (milioane euro)*1)│         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ 2. │Soldul cumulat al bugetului    │ -24.655 │-8.300│-14.508󧓖.456│-18.612│-26.900 │-36.500│ -31.200 │
 │    │general consolidat             │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │(milioane lei)*2)              │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ 3. │Variaţia cumulatã a arieratelor│  1,06   │ 0,35 │  0,0  │ 0,49 │  0,0  │   0,0  │ -0,15 │  -0,91  │
 │    │bugetului general consolidat   │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │(miliarde lei)*1)              │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ 4. │Plafonul garanţiilor bugetului │  0,0    │  ... │  6,0  │ 0,02 │  6,0  │   7,7  │  7,7  │   8,6   │
 │    │general consolidat emise în    │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │cursul anului (valoare         │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │nominalã, în miliarde lei)     │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ II.│Criterii de performanţã        │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │permanente                     │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ 5. │Neacumularea de arierate la    │   0     │   0  │   0   │ ...  │   0   │   0    │   0   │   0     │
 │    │datoria externã                │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │III.│Consultãri pe inflaţie         │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ 6. │Rata inflaţiei la 12 luni în   │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │preţuri de consum              │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │    │Interval exterior              │  8,3    │ 8,7  │ 8,4   │ ...  │  7,7  │   7,7  │  6,5  │  4,5    │
 │    │(limita superioarã)            │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │    │Interval interior              │  7,3    │ 7,7  │ 7,4   │ ...  │  6,7  │   6,7  │  5,5  │  3,5    │
 │    │(limita superioarã)            │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │    │Punct central                  │  6,3    │ 6,7  │ 6,4   │ 5,9  │  5,7  │   5,7  │  4,5  │  2,5    │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │    │Interval exterior              │  5,3    │ 5,7  │ 5,4   │ ...  │  4,7  │   4,7  │  3,5  │  1,5    │
 │    │(limita inferioarã)            │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │    │Interval interior              │  4,3    │ 4,7  │ 4,4   │ ...  │  3,7  │   3,7  │  2,5  │  0,5    │
 │    │(limita inferioarã)            │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ IV.│Ţintã orientativã              │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ 7. │Cheltuielile primare ale       │ 182.411 󧓳.900│ 87.505󧔟.271�.356│        │       │         │
 │    │bugetului general consolidat   │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │(exclusiv fonduri UE,          │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │milioane lei)*2)               │         │      │       │      │       │        │       │         │
 ├────┼───────────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼─────────┤
 │ 8. │Cheltuielile curente ale       │ 92.327  󧓞.149│       󧓳.238│       │ 63.725 │ 81.015│  79.604 │
 │    │bugetului general consolidat   │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │(exclusiv fonduri UE şi        │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │asistenţa socialã,             │         │      │       │      │       │        │       │         │
 │    │milioane lei)*2)               │         │      │       │      │       │        │       │         │
 └────┴───────────────────────────────┴─────────┴──────┴───────┴──────┴───────┴────────┴───────┴─────────┘

----------
*1) Cifra aferentã lunii decembrie 2008 reprezintã stocul.
*2) Cifra aferentã lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.

Tabelul 2. România: Condiţionalitãţi structurale propuse în cadrul programului pe 2009


 ┌───────────────────────────────────────┬───────────┬─────────┬────────────────┐
 │                  Mãsura               │ Condiţio- │ Calendar│   Comentarii   │
 │                                       │nalitate*1)│         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Politica fiscalã                       │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea mãsurilor convenite pentru   │ Acţiune   │         │                │
 �, inclusiv a bugetului rectificat  │prealabilã │         │                │
 │pe 2009 în conformitate cu             │           │         │                │
 │comentariile de la paragraful 18       │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Ratificarea de cãtre Parlament a       │    CSR    │  31     │ Îndeplinit în  │
 │mãsurilor fiscale echivalente cu 1,1%  │           │ august  │ aprilie 2009   │
 │din PIB                                │           │  2009   │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea de cãtre Parlament a legis-  │    CSR    │  30     │                │
 │laţiei revizuite privind salarizarea în│           │octombrie│                │
 │sectorul public (conform descrierii de │           │  2009   │                │
 │la paragrafele 12 şi 16 din Scrisoarea │           │         │                │
 │de intenţie din 24 aprilie 2009)       │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Prezentarea legislaţiei responsabi-    │    CSR    │   30    │                │
 │litãţii fiscale şi a planului de       │           │noiembrie│                │
 │implementare a acesteia în Parlament   │           │  2009   │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea legislaţiei revizuite a      │    CSR    │   31    │                │
 │pensiilor (conform descrierii de la    │           │decembrie│                │
 │paragrafele 13 şi 17 din Scrisoarea de │           │   2009  │                │
 │intenţie din 24 aprilie 2009)          │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea bugetului convenit pe 2010   │    CSR    │   31    │Condiţionalitate│
 │(paragraful 10)                        │           │decembrie│      nouã      │
 │                                       │           │   2009  │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea legislaţiei şi a reglemen-   │    CSR    │   31    │Condiţionalitate│
 │tãrilor interne necesare pentru imple- │           │ martie  │      nouã      │
 │mentarea reformelor administraţiei     │           │  2010   │                │
 │fiscale (dupã cum s-a discutat în      │           │         │                │
 │paragraful 16)                         │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea reformelor instituţionale de │    CSR    │   30    │Condiţionalitate│
 │contracarare a riscurilor fiscale      │           │  iunie  │      nouã      │
 │aferente autoritãţilor locale şi       │           │   2010  │                │
 │întreprinderilor de stat               │           │         │                │
 │(paragrafele 14-15)                    │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Sectorul financiar                     │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea amendamentelor la legea      │    CSR    │  30     │ Îndeplinitã    │
 │bancarã pentru a spori puterile BNR de │           │  iunie  │                │
 │a le impune acţionarilor bãncii o      │           │  2009   │                │
 │majorare a capitalului subscris de     │           │         │                │
 │aceştia şi limitarea distribuirii de   │           │         │                │
 │profituri (paragraful 22 din Scrisoarea│           │         │                │
 │de intenţie din 24 aprilie 2009)       │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea amendamentelor la legislaţia │    CSR    │  30     │  Îndeplinitã   │
 │privind garantarea depozitelor, pentru │           │ august  │                │
 │a extinde motivele de activare a       │           │  2009   │                │
 │garantãrii depozitelor, pentru a       │           │         │                │
 │urgenta plãţile şi a asigura o linie   │           │         │                │
 │de credit de la Guvern (paragraful 23  │           │         │                │
 │din  Scrisoarea de intenţie din        │           │         │                │
 󧓠 aprilie 2009)                       │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea amendamentelor la legislaţia │    CSR    │   30    │ Transferatã la │
 │bancarã şi la legislaţia de lichidare  │           │noiembrie│ 31 martie 2010 │
 │pentru a consolida cadrul de închidere │           │  2009   │                │
 │a bãncilor, în consultare cu FMI       │           │         │                │
 │(paragraful 22 din Scrisoarea de       │           │         │                │
 │intenţie din 24 aprilie 2009)          │           │         │                │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────────────┤
 │Aprobarea amendamentelor la legislaţia │    CSR    │   31    │                │
 │bancarã şi la legislaţia de lichidare  │           │ martie  │                │
 │pentru a consolida cadrul de închidere │           │  2010   │                │
 │a bãncilor, în consultare cu FMI       │           │         │                │
 └───────────────────────────────────────┴───────────┴─────────┴────────────────┘

------------
*1) CSR - criteriu structural de referinţã.

ANEXÃ

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE INŢELEGERE
8 septembrie 2009

1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTI) actualizeazã şi înlocuieşte MTI din data de 1 aprilie 2009. Acesta (i) defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenţie (SDI); (ii) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi necesitãţile de informaţii pentru a asigura o monitorizare adecvatã a ţintelor (secţiunea I); şi (iii) furnizeazã clarificãri pentru unele dintre condiţionalitãţile structurale din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica mãsurile conţinute în aceastã scrisoare sau înaintea adoptãrii de noi mãsuri care ar devia de la ţelurile programului şi vom furniza FMI informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.
2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţã de euro se stabilesc la RON 3,9852 = euro 1, faţã de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţã de yenul japonez la RON 3,1419 = yen 100 şi faţã de lira sterlinã la RON 4,1169 = lira 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Bãncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţã de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.
3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entitãţile definite în bugetul pe 2009. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitãţile autofinanţate incluse în buget etc.), autoritãţile locale, fondurile de asigurãri sociale (pensii, sãnãtate şi şomaj), Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România şi Administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfãşura operaţii de naturã fiscalã, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale 2001. Autoritãţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricãrui astfel de fond sau program.
I. Criterii de performanţã cantitative, ţinta orientativã şi criterii de performanţã permanente
A. Limita privind activele externe nete
4. În accepţiunea programului activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţã de Fondul Monetar Internaţional
5. AEN ale Bãncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi mãsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.
6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţãrii la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în strãinãtate în valute strãine convertibile. Se exclud din rezervã: (i) aurul şi alte metale preţioase; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate, sau se aflã sub o altã obligaţie, dacã acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi, (vi) creanţe în valutã derivând din instrumente derivate în monede strãine vizavi de moneda naţionalã (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).
7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute strãine faţã de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute strãine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând: (i) depozitele de valute strãine ale bãncilor legate de rezervele obligatorii; şi (ii) depozitele în valute strãine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plãţi, pe care se bazeazã ţintele.

Limita pentru schimbãrile cumulate în activele externe nete de la începutul anului (în mil. euro)*1)


 

 ┌──────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┐
 │                          │   2008  │                  2009                    │   2010   │
 │                          │decembrie├──────────┬──────────┬──────────┬─────────┤ decembrie│
 │                          │         │ martie   │  iunie   │septembrie│decembrie│          │
 │                          ├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
 │                          │ (stoc)  │(realizat)│(realizat)│    CP    │   CP    │    TO    │
 ├──────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
 │Schimbare cumulatã în AEN │ 25.532  │  -3.468  │  -5.118  │  -8.720  │ -9.000  │   -500   │
 ├──────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
 │Poziţia din memorandum:   │         │          │          │          │         │          │
 ├──────────────────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
 │Active externe brute      │ 26.220  │  -1.549  │   -132   │  -1.200  │    0    │  3.000   │
 └──────────────────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────┴──────────┘

---------
*1) CP=criteriu de performanţã; TO=ţintã orientativã. Date la finele lunii.

8. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bazã. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondialã şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale bãncilor comerciale ţinute la BNR faţã de finele lui decembrie 2008 (euro 13.038 milioane), mãsurate la ratele de schimb ale programului. Alocaţia în DST pentru România în al treilea trimestru al anului 2009 nu va conduce la AEN ale BNR mai mari, deoarece aceasta majoreazã atât activele, cât şi pasivele externe nete ale BNR, conform definiţiei din MTI, paragrafele 6 şi 7 de mai sus.

Tragerile externe din Program - Proiecţii de bazã
(în mil. euro)


 ┌────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐
 │                │               2009              │  2010   │
 │                ├──────┬─────┬──────────┬─────────┤decembrie│
 │                │martie│iunie│septembrie│decembrie│         │
 ├────────────────┼──────┼─────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Fluxuri cumulate│      │     │          │         │         │
 │de la finele lui│  0   │  0  │  1.300   │  2.800  │  2.350  │
 │decembrie 2008  │      │     │          │         │         │
 └────────────────┴──────┴─────┴──────────┴─────────┴─────────┘

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni
9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt mãsurate de indexul preţurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Naţional de Statisticã] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se aflã în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritãţile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca rãspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situeazã în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecãrui trimestru în tabelul de mai jos.


 ┌────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐
 │                        │   2008  │               2009              │  2010   │
 │                        │decembrie├──────┬─────┬──────────┬─────────┤decembrie│
 │                        │         │martie│iunie│septembrie│decembrie│         │
 ├────────────────────────┼─────────┼──────┼─────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Interval exterior       │  ....   │ .... │ ....│    7,7   │   6,5   │   4,5   │
 │(limita superioarã)     │         │      │     │          │         │         │
 ├────────────────────────┼─────────┼──────┼─────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Interval interior       │  ....   │ .... │ ....│    6,7   │   5,5   │   3,5   │
 │(limita superioarã)     │         │      │     │          │         │         │
 ├────────────────────────┼─────────┼──────┼─────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Punct central           │   6,3   │  6,7 │ 5,9 │    5,7   │   4,5   │   2,5   │
 ├────────────────────────┼─────────┼──────┼─────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Interval exterior       │  ....   │ .... │ ....│    4,7   │   3,5   │   1,5   │
 │(limita inferioarã)     │         │      │     │          │         │         │
 ├────────────────────────┼─────────┼──────┼─────┼──────────┼─────────┼─────────┤
 │Interval interior       │  ....   │ .... │ ....│    3,7   │   2,5   │   0,5   │
 │(limita inferioarã)     │         │      │     │          │         │         │
 └────────────────────────┴─────────┴──────┴─────┴──────────┴─────────┴─────────┘

C. Criteriu de performanţã privind soldul bugetului general consolidat
10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autoritãţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la mãsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţãrii guvernamentale.


 ┌───────────────────────────────────────┬────────────┐
 │    Limita pentru soldul bugetului     │(în milioane│
 │         general consolidat            │   lei)     │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (realizat)      │   -8.300   │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (realizat)       │  -14.456   │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (criteriu   │            │
 │de performanţã)                        │  -26.900   │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (criteriu de │            │
 │performanţã)                           │  -36.500   │
 └───────────────────────────────────────┴────────────┘

11. Deficitul bugetar va fi mãsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a mãsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat mãsurat sub linie va include:
+ (i) finanţarea externã netã, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;
+ (ii) schimbãrile în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute strãine şi incluzând ajustãri pentru:
+ (a) fonduri UE primite şi necheltuite încã (plãţi în avans);
+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;
+ (c) titluri de despãgubire emise şi neplãtite încã;
+ (iii) schimbãri în stocul de titluri de stat emise, net de schimbãrile de reevaluare;
+ (iv) schimbãri nete ale altor finanţãri.
12. Dacã diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat mãsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2009 şi într-un cuantum care pentru 2010 va fi determinat în timpul celei de-a doua misiuni de evaluare, MFP se va consulta cu experţii FMI.
13. În cazul în care veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, vor depãşi valoarea proiectatã în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustatã în jos cu o jumãtate din surplus şi va permite cheltuieli suplimentare de capital reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul urmãtor înfãţişeazã veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, proiectate pentru 2009, faţã de care se vor compara veniturile realizate.


 ┌───────────────────────────────────────┬────────────┐
 │Venituri cumulate proiectate în bugetul│(în milioane│
 │general consolidat, exclusiv fonduri UE│    lei)    │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (realizat)      │   37.204   │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (realizat)       │   75.069   │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (proiecţie) │  110.050   │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (proiecţie)  │  149.518   │
 └───────────────────────────────────────┴────────────┘

D. Criteriu de performanţã limitând stocul de garanţii guvernamentale cãtre sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice
14. Emiterea de garanţii guvernamentale cãtre sectorul privat nefinanciar şi cãtre întreprinderile publice va fi limitatã pe parcursul duratei programului.


 ┌───────────────────────────────────────┬────────────┐
 │ Plafon pentru garanţiile din bugetul  │(în miliarde│
 │  general consolidat nou-emise de la   │    lei)    │
 │     finele anului 2008 pânã la:       │            │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (realizat)      │    .....   │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (realizat)       │     6,0    │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (criteriu   │            │
 │de performanţã)                        │     7,7    │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (criteriu    │            │
 │de performanţã)                        │     7,7    │
 └───────────────────────────────────────┴────────────┘

E. Criteriu de performanţã privind neacumularea de arierate interne de cãtre bugetul general consolidat
15. Criteriul de performanţã stabilit cu privire la variaţia stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua mãsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnã sume de platã trecute de scadenţã cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).


 ┌───────────────────────────────────────┬────────────┐
 │   Schimbãri cumulate în arieratele    │(în miliarde│
 │  bugetului general consolidat de la   │    lei)    │
 │       finele anului precedent         │            │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 󧓧 decembrie 2008 (stoc, realizat)     │    1,06    │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (realizat)      │    0,35    │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (realizat)       │    0,49    │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (criteriu   │            │
 │de performanţã)                        │    0,0     │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (criteriu    │            │
 │de performanţã)                        │   -0,15    │
 ├───────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui decembrie 2010 (ţintã       │            │
 │orientativã)                           │   -0,91    │
 └───────────────────────────────────────┴────────────┘

F. Criterii de performanţã permanente privind neacumularea de arierate la plãţile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat
16. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externã pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţã, un arierat la platã în contul datoriei externe va fi definit ca o platã a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuatã în termen de 7 zile dupã scadenţã. Criteriul de performanţã se va aplica pe bazã permanentã.
G. Ţinta orientativã privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat
17. Ţinta orientativã privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, deci cheltuielile BGC exclusiv cheltuielile cu dobânzile, nete de tragerile de fonduri pre şi postaderare, vor face obiectul aceluiaşi ajustor ca cel aplicat ţintei de deficit.


 ┌─────────────────────────────────────────┬────────────┐
 │   Schimbãri cumulate în cheltuielile    │(în milioane│
 │     primare ale bugetului general       │    lei)    │
 │     consolidat, net de fonduri UE       │            │
 ├─────────────────────────────────────────┼────────────┤
 󧓧 decembrie 2008 (realizat)             │  182.411   │
 ├─────────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (realizat)        │   44.120   │
 ├─────────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (ţintã orientativã)│   87.505   │
 └─────────────────────────────────────────┴────────────┘

H. Ţinta orientativã privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat
18. Ţinta orientativã privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat este definitã ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri şi servicii, subvenţii, transferuri cãtre entitãţile publice, Fondul de rezervã şi alte cheltuieli conform clasificaţiei din tabelele de raportare lunarã:


 ┌──────────────────────────────────────────────┬────────────┐
 │     Schimbãri cumulate în cheltuielile       │(în milioane│
 │    primare curente ale bugetului general     │    lei)    │
 │       consolidat, net de fonduri UE          │            │
 ├──────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui martie 2009 (realizat)             │   22.149   │
 ├──────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui iunie 2009 (realizat)              │   42.849   │
 ├──────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui septembrie 2009 (ţintã orientativã)│   63.725   │
 ├──────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 │Finele lui decembrie 2009 (ţintã orientativã) │   81.015   │
 └──────────────────────────────────────────────┴────────────┘

I. Monitorizarea întreprinderilor publice
19. MFP, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente vor furniza informaţii pentru a demonstra cã un sistem de monitorizare a instituţiilor publice a intrat în vigoare pânã la momentul primei misiuni de evaluare. Pe parcursul duratei programului, se vor furniza informaţii pentru a arãta sancţiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile ordonanţelor de urgenţã ale Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 275/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi nr. 79/2008 privind mãsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 203/2009 -, care sunt impuse dacã bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.
20. În urma primei evaluãri, monitorizarea se va concentra pe urmãtoarele întreprinderi publice: (1) C.N. Cãi Ferate CFR; (2) S.N. Transport CFR Cãlãtori; (3) C.N. a Huilei; (4) S.C. Termoelectrica; (5) C.N. de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale; (6) S.C. Metrorex; (7) S.N. de Transport Feroviar CFR Marfã S.A.; (8) S.C. Electrocentrale Bucureşti; (9) Societatea Comercialã Electrificare CFR S.A.; şi (10) S.C. Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare.
21. Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare, dupã ce sistemul de monitorizare al MFP va fi fost rafinat, se vor stabili ţinte orientative trimestriale pentru 2010 privind soldul operaţional (EBIT - "earnings before interest and tax" - câştiguri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), net de subvenţii, al celor mai mari 30 de întreprinderi dupã cheltuielile totale (la 2009).
J. Cerinţe de raportare
22. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizatã în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP, dupã cum este prezentat în tabelul 1. Autoritãţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Furnizarea de date cãtre FMI


 ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │               Articol                │             Periodicitate             │
 ├──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
 │                  De furnizat de Ministerul Finanţelor Publice                │
 ├──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤
 │Date lunare preliminare privind       │Lunar, pe 25 ale lunii urmãtoare       │
 │conturile bugetului general consolidat│                                       │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Date finale trimestriale privind      │Trimestrial, date cash, în a 35-a zi   │
 │conturile bugetului general consolidat│dupã sfârşitul perioadei pentru care se│
 │                                      │raporteazã trimestrial date accrual,   │
 │                                      │în a 55-a zi dupã sfârşitul perioadei  │
 │                                      │pentru care se raporteazã              │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Deficitul BGC utilizând definiţia     │Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni   │
 │ESA95                                 │                                       │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Date preliminare privind finanţarea   │Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de │
 │sub linie pentru BGC                  󧓫 de zile dupã sfârşitul perioadei    │
 │                                      │pentru care se raporteazã              │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Date finale trimestriale privind      │Trimestrial, nu mai târziu de 45 de    │
 │finanţarea sub linie pentru BGC       │zile dupã sfârşitul perioadei pentru   │
 │                                      │care se raporteazã                     │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Sume de platã şi arierate totale ale  │Trimestrial, în termen de 55 de zile   │
 │BGC                                   │                                       │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Sume de platã şi arierate totale ale  │Lunar, în urmãtoarea lunã              │
 │guvernului central şi fondurile pentru│                                       │
 │asigurãri sociale                     │                                       │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Stocul de arierate externe ale        │Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult   │
 │guvernului central                    │de 7 zile                              │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Datoria publicã şi garanţii guverna-  │Lunar, în termen de o lunã             │
 │mentale nou emise                     │                                       │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Date lunare preliminare privind       │Datele lunare preliminare vor fi       │
 │cheltuielile primare ale BGC, net     │raportate cãtre experţii FMI în        │
 │de fonduri UE                         │termen de 25 de zile.                  │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Date finale trimestriale privind      │Trimestrial, în termen de 35 de zile   │
 │cheltuielile primare ale BGC, net     │de la sfârşitul perioadei pentru care  │
 │de fonduri UE                         │se raporteazã                          │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Din 2010, soldul operaţional,         │Trimestrial, în termen de 3 luni de la │
 │profituri, arierate şi cheltuielile de│sfârşitul perioadei pentru care se     │
 │personal ale celor mai mari 30 de     │raporteazã                             │
 │întreprinderi publice dupã total      │                                       │
 │cheltuieli                            │                                       │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Date privind granturile pentru        │Lunar, în termen de 3 sãptãmâni de la  │
 │proiecte UE (rambursãri şi avansuri), │finele fiecãrei luni                   │
 │cheltuieli de capital şi subvenţii    │                                       │
 │acoperite de avansurile UE sau        │                                       │
 │eligibile pentru rambursãri UE legate │                                       │
 │de proiecte sprijinite de UE convenite│                                       │
 │specific cu UE                        │                                       │
 ├──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
 │                De furnizat de Banca Naţionalã a României                     │
 ├──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤
 │Date AEN, pe componente, conform atât │Sãptãmânal, în fiecare luni dupã       │
 │ratei de schimb din program, cât şi   │sãptãmâna de raportare şi cu un decalaj│
 │celei reale                           │de 3 zile lucrãtoare în cazul datelor  │
 │                                      │de final de trimestru                  │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Date privind analiza monetarã în      │Lunar, în termen de 30 de zile de la   │
 │formatul convenit cu experţii FMI     │finele lunii                           │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Schema plãţilor contractuale externe  │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei │
 │ale sectorului bancar scadente în     │luni                                   │
 │urmãtoarele 4 trimestre, dobânda şi   │                                       │
 │amortizare (pentru împrumuturile pe   │                                       │
 │termen mediu şi lung)                 │                                       │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Schema plãţilor contractuale externe  │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei │
 │ale sectorului corporatist scadente în│luni                                   │
 │urmãtoarele 4 trimestre, dobânda şi   │                                       │
 │amortizare (pentru împrumuturile pe   │                                       │
 │termen mediu şi lung)                 │                                       │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Stocul datoriei externe pe termen     │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei │
 │scurt al bãncilor şi corporaţiilor    │luni                                   │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Balanţa de plãţi în formatul FMI      │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei │
 │utilizat actualmente pentru raportare │luni                                   │
 ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │Expunerea (depozite, împrumuturi,     │Lunar, 20 de zile dupã finele fiecãrei │
 │împrumuturi subordonate)              │luni                                   │
 │(i) bãncilor-mamã strãine cãtre       │                                       │
 │subsidiarele lor din România;         │                                       │
 │(ii) IFI; şi (iii) altor creditori    │                                       │
 │cãtre bãnci din România (în monedã    │                                       │
 │ naţionalã şi strãinã)                │                                       │
 └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤

II. Condiţionalitãţi structurale: detaliere
A. Procedura de restructurare a bãncilor
23. Amendamentele legale la legislaţia bancarã şi privind lichidãrile promulgate de Parlament vor fi elaborate prin consultare cu FMI şi vor include urmãtoarele elemente:
● Legea va specifica un declanşator timpuriu pentru numirea obligatorie şi din timp a unui administrator special bazat pe un prag reglementat.
● Suplimentând competenţele sale existente, autoritatea administratorului special va fi sporitã pentru a putea sã implementeze cu promptitudine o gamã largã de mãsuri de restructurare, incluzând achiziţia şi prezumţii, vânzare de active, transfer de depozite şi diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile.
● Legea va da autoritate pentru numirea administratorului special cu puterile tuturor organelor de decizie ale bãncilor, inclusiv ale adunãrii generale a acţionarilor bãncii.
● Legea va îndepãrta aplicarea prevederilor împovãrãtoare, inclusiv în conformitate cu legea generalã a societãţilor comerciale, în mãsura în care sunt neconcordanţe cu implementarea promptã a mãsurilor de restructurare (adicã, în mod specific, a implementãrii prompte a transferului de active substanţiale şi a reducerii capitalului pentru a absorbi toate pierderile existente).
● Legea va asigura protecţia legalã pentru acţiunile de bunãcredinţã ale administratorului special pe parcursul exercitãrii îndatoririlor sale.
● Legea va asigura o mai mare certitudine privind mãsurile de restructurare a bãncilor pe durata administrãrii speciale astfel încât aceste mãsuri sã nu poatã fi suspendate sau inversate pe cale de litigii (spre exemplu, prin intermediul cãilor de contestare şi/sau anulare prevãzute în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvenţã). De asemenea, va clarifica faptul cã mãsurile de restructurare nu fac obiectul consimţãmântului creditorilor.
● Iniţierea procedurilor de lichidare în conformitate cu legea lichidãrii şi cu procedurile de lichidare conforme legii societãţilor comerciale va necesita aprobarea prealabilã a BNR.
● Legea va acorda prioritate la insolvabilitate creanţelor depozitarilor şi acelaşi rang de prioritate Fondului de garantare a depozitelor.
B. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public
24. Legea organicã a salarizãrii în sectorul public (legea) ce se va aproba pânã la finele lunii octombrie 2009 va include urmãtoarele prevederi şi cerinţe pentru legislaţia ulterioarã de implementare:
a) Legea va preciza limite anuale pentru cheltuielile de remunerare a angajaţilor din sectorul public pentru perioada 2010-2015, astfel încât cheltuielile cu salariile sã fie reduse gradual pânã la 7% din PIB pânã la finele acestei perioade. Va menţiona cã implementarea noii grile de salarizare se va face cu respectarea acestei limite privind cheltuielile cu salariile şi cã nu se vor putea introduce mãsuri referitoare la salarizare care sã conducã la nerespectarea acestor limite anuale. Astfel, orice majorare salarialã va fi condiţionatã de reducerea numãrului de angajaţi.
b) Legea nu va lega grila de salarizare din sectorul public de salariul minim.
c) Legea va îngheţa salariile din sectorul bugetar pentru anul 2010 (cu excepţia celor plãtite persoanelor ce câştigã mai puţin de 705 RON pe lunã), majorãrile valorii de referinţã (în raport cu care se indexeazã grila de salarizare în sectorul public) în perioada de dupã 2010 fiind condiţionate de reducerile de personal necesare pentru a se atinge ţinta stabilitã pentru cheltuielile totale cu salariile ca pondere din PIB.
d) Legea va include urmãtoarele reforme în domeniul sistemului de sporuri: (i) va include o limitã a sporurilor ca procent din cheltuielile totale cu salariile (de pânã la 30%) şi o limitã individualã la nivel de angajat în concordanţã cu limita globalã; şi (ii) va interzice în mod expres crearea de noi sporuri şi va ratifica eliminarea şi plafonarea sporurilor vechi (sau includerea lor în salariul de bazã).
e) Legea va impune controlul unificat al salariilor din sectorul public de cãtre Guvern. Niciun ministru şi niciun demnitar public nu va putea crea salarii, deduceri sau sporuri noi fãrã ca legea sã prevadã o autorizaţie specialã în acest sens.
f) Legea va stipula cã noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat, pentru a se asigura cã salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele constrângerilor ce ţin de cât de mult permite bugetul.
g) Principiile ce vor sta la baza noului sistem de salarizare şi plasare în cadrul grilei vor include urmãtoarele:
● Noua structurã de gradare va avea la bazã în principal ocupaţia şi responsabilitãţile postului, promovând astfel remuneraţii egale pentru muncã egalã. Aceastã structurã de gradare va consta într-un numãr limitat de grade bazate pe ocupaţii (de exemplu: activitate de administrare; activitate didacticã; ofiţeri de poliţie), fiecare grad cuprinzând familii distincte de posturi (de exemplu: manageri superiori; experţi în diferite profesii; profesori calificaţi). Toate posturile din sectorul public vor fi clasificate în vederea stabilirii salariului aferent, în conformitate cu aceastã structurã de gradare.
● Pentru fiecare grad se va crea o grilã de salarizare a gradului, menitã sã asigure un nivel mai mare de salarizare pentru posturile ce presupun mai multã rãspundere şi sã stimuleze personalul cu calificarea şi experienţa corespunzãtoare sã îşi asume o rãspundere mai mare. Intervalul fiecãrei grile de salarizare (adicã diferenţa dintre salariul maxim şi salariul minim) va fi relativ îngust (cu excepţia ocupaţiilor în care existã puţine oportunitãţi de avansare în carierã, cum ar fi profesorii, asistentele medicale, poliţiştii), iar deplasarea în cadrul grilei de salarizare a gradului se va baza cu mult mai puţin pe vechime decât în cazul sistemului existent de coeficienţi.
h) Legea va include prevederi clare cu privire la aplicarea sa în afara autoritãţilor centrale (autoritãţile locale, entitãţile autofinanţate).
i) Legea va stipula cã legislaţia ulterioarã de implementare: (i) va avea la bazã o evaluare totalã a costurilor (costuri care sã fie apreciate în concordanţã cu limitele aferente cheltuielilor totale cu salariile); (ii) va fi aprobatã pânã la finele lui septembrie 2010; (iii) va fi implementatã începând cu 1 ianuarie 2011.
j) Se va crea un sistem centralizat (baze de date cu toţi angajaţii, gradele şi salariile aferente) în vederea administrãrii sistemului de salarizare unificat, fiecare instituţie din sectorul public fiind obligatã sã furnizeze date la cerere.

ANEXÃ

Scadenţar rambursare Aranjament stand-by


 

                                                                                                                           - DST -
 ───────┬───────────┬───────────┬───────────────────────┬───────────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────
 Data   │   TOTAL   │  Tranşa I │      Tranşa II        │      Tranşa III       │ Tranşa IV │  Tranşa V │ Tranşa VI │ Tranşa VII│Tranşa VIII
 rambur │           │           │                       │                       │           │           │           │           │
 sãrilor│           │           │                       │                       │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┬───────────┼───────────┬───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
        │           │   suma    │   suma    │   suma    │   suma    │   suma    │   suma    │   suma    │   suma    │   suma    │   suma
        │           │    de     │    de     │    de     │    de     │    de     │    de     │    de     │    de     │    de     │    de
        │           │ rambursat │ rambursat │ rambursat │ rambursat │ rambursat │ rambursat │ rambursat │ rambursat │ rambursat │ rambursat
        │           │  aferentã │  aferentã │  aferentã │  aferentã │  aferentã │  aferentã │  aferentã │  aferentã │  aferentã │  aferentã
        │           │   BNR     │    MFP    │    BNR    │    MFP    │    BNR    │    BNR    │     BNR   │    BNR    │    BNR    │    BNR
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 6 aug  │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2012  �.250.000�.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 6 nov  │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2012  �.250.000�.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 23 dec.│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2012  �.750.000│           �.375.000�.375.000│           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 6 feb  │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  �.250.000�.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 mart│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  │           │           │           │           │ 88.062.500│ 88.062.500│           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 23 mart│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  �.750.000│           �.375.000�.375.000│           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 6 mai  │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  �.250.000�.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 iun │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  │           │           │           │           │ 88.062.500│ 88.062.500│           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 23 iun │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  �.500.000│           �.375.000�.375.000│           │           │ 95.750.000│           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 6 aug  │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  �.250.000�.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 sept│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  │           │           │           │           │ 88.062.500│ 88.062.500│           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 23 sept│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  �.500.000│           �.375.000�.375.000│           │           │ 95.750.000│ 96.000.000│           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 6 nov  │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  �.250.000�.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 dec │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  │           │           │           │           │ 88.062.500│ 88.062.500│           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 23 dec │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2013  �.625.000│           �.375.000�.375.000│           │           │ 95.750.000│ 96.000.000│ 96.125.000│           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 6 feb  │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2014  �.250.000�.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 mart│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2014  │           │           │           │           │ 88.062.500│ 88.062.500│           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 23 mart│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2014  �.750.000│           �.375.000�.375.000│           │           │ 95.750.000│ 96.000.000│ 96.125.000│ 96.125.000│
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 6 mai  │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
 2014   �.250.000�.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 iun │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2014  │           │           │           │           │ 88.062.500│ 88.062.500│           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 23 iun │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2014  �.000.000│           �.375.000�.375.000│           │           │ 95.750.000│ 96.000.000│ 96.125.000│ 96.125.000�.250.000
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 sept│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2014  │           │           │           │           │ 88.062.500│ 88.062.500│           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 23 sept│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2014  �.000.000│           �.375.000�.375.000│           │           │ 95.750.000│ 96.000.000│ 96.125.000│ 96.125.000�.250.000
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 dec │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2014  �.375.000│           │           │           │ 88.062.500│ 88.062.500│ 95.750.000│ 96.000.000│ 96.125.000│ 96.125.000�.250.000
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 mart│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2015  �.250.000│           │           │           │           │           │ 95.750.000│ 96.000.000│ 96.125.000│ 96.125.000�.250.000
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 iun │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2015  �.500.000│           │           │           │           │           │           │ 96.000.000│ 96.125.000│ 96.125.000�.250.000
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 sept│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2015  �.500.000│           │           │           │           │           │           │           │ 96.125.000│ 96.125.000�.250.000
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 dec │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2015  �.375.000│           │           │           │           │           │           │           │           │ 96.125.000�.250.000
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 15 mart│           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
  2016  �.250.000│           │           │           │           │           │           │           │           │           �.250.000
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 Sub-   │           │           │           │           │           │           │           │           │           │           │
 total  │           │           �.000.000�.000.000�.500.000�.500.000│           │           │           │           │
 ───────┼───────────┼───────────┼───────────┴───────────┼───────────┴───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────
 TOTAL  │           │           │                       │                       │           │           │           │           │
   ┌────┘         ┌─┘           │                       │                       │           │           │           │           │
   󧓒.210.125.000𗈘.370.000.000│   1.718.000.000       │     1.409.000.000     �.000.000�.000.000�.000.000�.000.000�.000.000
 ──┴──────────────┴─────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────

NOTĂ?:
Datele efectuãrii rambursãrilor aferente tranşelor III-VIII sunt estimative şi vor fi corelate cu datele efectuãrii tragerilor.
--------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Act International, ARANJAMENT din 24 aprilie 2009

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"