Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ANEXA NR. 1 NORME TEHNICE DE SIGURANŢĂ PENTRU NAVELE MARITIME DE PASAGERI CARE EFECTUEAZĂ VOIAJE INTERNE CAP. I - PREVEDERI GENERALE CAP. II-1 - CONSTRUCŢIE - COMPARTIMENTARE ŞI STABILITATE, MAŞINI ŞI INSTALAŢII ELECTRICE PARTEA A - GENERALITĂŢI 1 Definirea termenilor utilizaţi în partea B (R2) 2 Definirea termenilor utilizaţi în părţile C, D şi E (R 3) PARTEA A-1 - STRUCTURA NAVELOR 1 Nouă instalare de materiale care conţin azbest (R 3-5) 2 Desene de construcţie păstrate la bord şi la ţărm (R 3-7) 3 Echipamente de remorcare şi de ancorare (R 3-8) PARTEA B - STABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ŞI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIŢII DE AVARIE PARTEA B-1 - NAVELE CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2009 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ - OPŢIUNEA DE A APLICA REZOLUŢIA MSC.216(82) PARTEA B-2 - NAVELE CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2009 1 Stabilitatea intact - Rezoluţia A. 749 (18) 2 Compartimentarea etanşă 3 Lungimea inundabilă (R 4) 4 Lungimea admisibilă a compartimentelor (R 6) 5 Permeabilitatea (R 5) 6 Factorul de compartimentare 7 Cerinţe speciale referitoare la compartimentarea navei (R 7) 8 Stabilitatea navelor în condiţii de avarie (R 8) 8-1 Stabilitatea navelor Ro-Ro pasager în condiţii de avarie (R 8-1) 8-2 Cerinţe speciale pentru navele Ro-Ro pasager care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2) 8-3 Cerinţe speciale pentru navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, care transportă 400 de persoane sau mai mult 9 Pereţi de la extremităţi şi pereţi care limitează încăperea de maşini (R 10) 10 Dublu-fund (R 12) 11 Atribuirea, marcarea şi înregistrarea liniilor de încărcare de compartimentare (R 13) 12 Construcţia şi proba iniţială a pereţilor etanşi, etc. (R 14) 13 Deschideri în pereţi etanşi (R 15) 14 Nave care transportă autovehicule de marfă şi personalul care le însoţeşte (R 16) 15 Deschideri în bordajul exterior sub linia de supraimersiune (R 17) 16 Etanşeitatea navelor de pasageri deasupra liniei de supraimersiune (R 20) 17 Închiderea uşilor de încărcare marfă (R 20-1) 17-1 Etanşeitatea de la puntea Ro-Ro (puntea pereţilor etanşi) la încăperile situate dedesubt (R 20-2) 17-2 Accesul la punţile Ro-Ro (R 20-3) 17-3 Închiderea pereţilor de pe puntea Ro-Ro (R 20-4) 18 Informaţia asupra stabilităţii (R 22) 19 Planuri pentru controlul avariei (R 23) 20 Integritatea corpului şi a suprastructurii, prevenirea şi controlul avariilor (R 23-2) 21 Marcarea, manevrarea periodică şi inspectarea uşilor etanşe, etc. (R 24) 22 Menţiuni în jurnalul de bord (R 25) 23 Platforme mobile pentru autovehicule şi rampe 24 Balustrade PARTEA C - MAŞINI 1 Generalităţi (R26) 2 Motoare cu combustie internă (R 27) 3 Instalaţii de santină (R 21) 4 Numărul şi tipul pompelor de santină (R 21) 5 Mersul înapoi (R 28) 6 Instalaţia de guvernare (R 29) 7 Cerinţele suplimentare pentru instalaţia de guvernare electrică şi electrohidraulică (R 30) 8 Instalaţii de ventilaţie în încăperile de maşini (R 35) 9 Comunicarea dintre puntea de navigaţie şi încăperea de maşini (R 37) 10 Alarma mecanicilor (R 38) 11 Amplasarea instalaţiilor de avarie (R 39) 12 Comenzile maşinilor (R 31) 13 Tubulatura de abur (R 33) 14 Instalaţii de aer comprimat (R 34) 15 Protecţia împotriva zgomotului (R 36) 16 Lifturi PARTEA D - INSTALAŢII ELECTRICE 1 Generalităţi (R 40) 2 Sursa principală de energie electrică şi instalaţii de iluminat (R 41) 3 Sursa de energie electrică de avarie (R 42) 4 Iluminatul suplimentar în caz de avarie pentru navele Ro-Ro (R 42-1) 5 Măsuri împotriva electrocutării, incendiului şi altor accidente de origine electrică (R 45) PARTEA E - CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCĂPERILE DE MAŞINI PERIODIC NESUPRAVEGHEATE Consideraţii speciale (R 54) 1 Generalităţi (R 46) 2 Măsuri de protecţie împotriva incendiului (R 47) 3 Protecţia împotriva inundării (R 48) 4 Comanda maşinii de propulsie de pe puntea de navigaţie (R 49) 5 Comunicaţii (R 50) 6 Instalaţia de alarmă (R 51) 7 Sisteme de siguranţă (R 52) 8 Cerinţe speciale pentru instalaţiile de maşini, de căldări şi electrice (R 53) 9 Comanda automată şi instalaţia de alarmă (R 53.4) CAP. II-2 - PROTECŢIA CONTRA INCENDIULUI, DETECTAREA INCENDIULUI ŞI STINGEREA INCENDIULUI PARTEA A - GENERALITĂŢI 1 Principii de bază (R 2) 2 Definiţii (R 3) 3 Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranţi, furtunuri şi ţevi de refulare (R 4) 4 Instalaţii fixe de stingere a incendiului (R 5+8+9+10) 5 Stingătoare de incendiu portabile (R 6) 6 Instalaţii de stingere a incendiului în încăperile de maşini (R 7) 7 Amenajări speciale în încăperile de maşini (R 11) 8 Instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu (R 12) 9 Instalaţii fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu (R 13) 10 Instalaţii pentru combustibil, ulei de ungere şi alte hidrocarburi inflamabile (R 15) 11 Echipament pentru pompieri (R 17) 12 Diverse (R 18) 13 Planuri pentru combaterea incendiului (R 20) 14 Pregătirea pentru funcţionare şi întreţinerea 15 Instrucţiuni, pregătirea la bord şi exerciţii 16 Exploatarea PARTEA B - MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA INCENDIULUI 1 Structura (R23) 2 Zone verticale principale şi zone orizontale (R 24) 3 Pereţi în interiorul unei zone verticale principale (R 25) 4 Rezistenţa la foc a pereţilor şi punţilor la navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 26) 5 Rezistenţa la foc a pereţilor şi punţilor la navele care nu transportă mai mult de 36 de pasageri şi la navele existente din Clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 27) 6 Căi de evacuare (R 28) 6-1 Căi de evacuare la navele Ro-Ro pasager (R 28-1) 7 Străpungeri şi deschideri în construcţiile de tip "A" şi "B" (R 30, 31) 8 Protecţia scărilor şi ascensoarelor în încăperile de locuit şi de serviciu (R 29) 9 Instalaţii de ventilaţie (R 32) 10 Ferestre şi hublouri (R 33) 11 Restricţii de utilizare a materialelor combustibile (R 34) 12 Detalii de construcţie (R 35) 13 Instalaţii fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu şi instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalaţii de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu (R 14) (R 36) 14 Protecţia încăperilor de categorie specială (R 17) 15 Serviciul de rond de incendiu, instalaţii de detectare, de alarmă şi de comunicare cu publicul (R 40) 16 Modernizarea navelor existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 41-1) 17 Cerinţe speciale pentru navele care transportă mărfuri periculoase (R 41) 18 Cerinţe speciale pentru facilităţi pentru elicoptere CAP. III - MIJLOACE DE SALVARE 1 Definiţii (R3) 2 Comunicaţii, ambarcaţiuni de salvare şi bărci de urgenţă, mijloace individuale de salvare (R 6+7+18+21+22) 3 Alarma de urgenţă, instalaţia de comunicare cu publicul, rolul de apel şi instrucţiuni pentru cazuri de urgenţă, personalul responsabil cu radiocomunicaţiile, instrucţiuni de exploatare, manual de instruire şi instrucţiuni pentru întreţinere (R 6+8+9+19+20) 4 Echipajul ambarcaţiunilor de salvare şi personalul de supraveghere (R 10) 5 Dispoziţii referitoare la apelul şi îmbarcarea în ambarcaţiunile de salvare (R 11+23+25) 5-1 Cerinţe pentru navele Ro-Ro pasager (R 26) 5-2 Suprafeţe pentru apuntare şi de legare a elicopterului (R 28) 5-3 Sistemul suport de decizie pentru comandanţi (R 29) 6 Posturi de lansare la apă (R 12) 7 Arimarea ambarcaţiunilor de salvare (R 13+14) 8 Arimarea bărcilor de urgenţă (R 14) 8a Arimarea instalaţiilor de evacuare la apă (R 15) 9 Dispozitive de lansare la apă şi de recuperare a ambarcaţiunilor de salvare (R 16) 10 Dispozitive de îmbarcare în barca de urgenţă, de lansare la apă şi de recuperare (R 17) 11 Instrucţiuni pentru situaţii de urgenţă (R 19) 12 Pregătirea pentru funcţionare, întreţinerea şi inspecţii (R 20) 13 Instruire şi exerciţii pentru cazul de abandonare a navei (R 19+R 30) CAP. IV - RADIOCOMUNICAŢII 1 Echipamente de radiocomunicaţii CAP. I PREVEDERI GENERALE 1. Unde este prevăzut expres, cerinţele acestor norme tehnice sunt aplicabile navelor noi şi existente de pasageri din Clasele A, B, C şi D care efectuează voiaje interne ţinând cont de domeniul de aplicare al acestui ordin aşa cum este prevăzut la art. 3. 2. Navele noi din clasele B, C şi D care au o lungime mai mică de 24 metri trebuie să respecte cerinţele din regulile II-1/B/2 - II-1/B/8 şi II-1/B/10 prevăzute de prezenta anexă, în afară de cazul când administraţia statului pavilionului, al cărui pavilion astfel de nave îl arborează, asigură că acestea corespund regulilor naţionale ale statului respectiv şi că aceste reguli garantează un nivel echivalent de siguranţă. 3. Acolo unde cerinţele acestor norme tehnice nu se aplică navelor noi cu lungimea mai mică de 24 metri, administraţia statului pavilionului trebuie să asigure ca un nivel echivalent de siguranţă pentru astfel de nave, să fie realizat prin conformitatea cu regulile naţionale. 4. Navele existente din Clasele C şi D nu este necesar să îndeplinească cerinţele regulilor din capitolele II-1 şi II-2 din această anexă, cu condiţia ca administraţia statului pavilionului, al cărui pavilion astfel de nave îl arborează, să asigure că acestea corespund regulilor naţionale ale statului respectiv şi că aceste reguli garantează un nivel echivalent de siguranţă. 5. În plus, dacă se consideră că este imposibil şi/sau iraţional de realizat, navele din clasele B, C şi i D cu o lungime mai mică de 24 de metri nu trebuie să respecte următoarele reguli de la capitolul II-1: în partea B, regula 10, în partea C, regulile 4, 9 şi 10 şi în partea E, regulile 1-9. Administraţia statului pavilionului trebuie să asigure ca un nivel echivalent de siguranţă pentru astfel de nave, să fie realizat prin conformitatea cu regulile naţionale. 6. Indiferent de dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit. (b), navele din clasa D care nu î şi extind voiajele în afara zonei maritime A 1, conform celor definite în regula IV/2.12 din SOLAS 1974, nu trebuie să respecte cerinţele referitoare la transport din capitolul IV al SOLAS 1974, însă acestea trebuie să respecte cel puţin dispoziţiile capitolului IV din prezenta anexă. 7. Dispoziţiile referitoare la vizibilitatea la nivelul punţii de navigaţie care figurează în regula V/22 din SOLAS 1974 trebuie să se aplice, în măsura în care acest lucru este practicabil şi rezonabil, şi navelor cu o lungime sub 55 de metri, unde "lungime" definită în regula V/2 din SOLAS 1974. 8. Dacă, în temeiul prezentei anexe, se impune aplicarea unei rezoluşii OMI pentru navele existente, navele construite în termen de până la doi ani după data adoptării respectivei rezoluţii de către OMI nu sunt obligate să respecte rezoluţia, dacă respectă, în schimb, eventuala (eventualele) rezoluţie (rezoluţii) anterioară (anterioare) aplicabilă (aplicabile). 9. Prin reparaţii, transformări şi modificări "de importanţă majoră" se înţelege, de exemplu: următoarele cazuri: - orice schimbare care modifică substanţial dimensiunile navei, de exemplu: lungirea navei, prin adăugarea unei noi părţi în zona de mijloc a navei, – orice schimbare care modifică substanţial capacitatea de transport de pasageri a unei nave, de exemplu: convertirea punţii pentru vehicule în cabine pentru pasageri, – orice schimbare care modifică substanţial durata de exploatare a unei nave, de exemplu: reînnoirea facilităţilor de cazare a pasagerilor pe o întreagă punte. 10. Indicativul "(R...)" care urmează după unele titluri ale regulilor din prezenta anexă se referă la regulile SOLAS 1974, pe care se bazează regulile prevăzute din prezenta anexă, de exemplu: .1 capitolul II-1: partea A-1, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 2006; .2 capitolul II-1: partea A şi partea B, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 96/98; .3 capitolul II-2: partea A, regulile 1 şi 2, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 1999/2000. regula 1.3, se face trimitere la partea F (Concepte şi amenajări alternative) din capitolul II-2 revizuit (Amendamentele din 2000) al SOLAS 1974, pentru navele noi construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată. Capitolul II-2: partea A, regulile 3-16 şi partea B, regulile 1-18, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 96/98; .4 capitolul III: Se fac trimiteri la amendamentele din 96/98 şi la amendamentele din 2001-2003 ale SOLAS. 11. Dispoziţiile aplicabile NAVELOR DIN CLASA A se regăsesc în: capitolul II-1 /A-1, regula 1; capitolul II-1 /B, regulile 1, 23 şi 24; capitolul II-1 /C, regulile 1, 3 şi 16; capitolul II-2 /A, regulile 4, 9 şi 12; şi capitolul II-2 /B, regula 6. 12. Dispoziţiile aplicabile NAVELOR RO-RO PASAGER DIN CLASA A: capitolul II-1/B, regulile 17-2 şi 20. CAP. II - 1 CONSTRUCŢIE - COMPARTIMENTARE ŞI STABILITATE, MAŞINI ŞI INSTALAŢII ELECTRICE PARTEA A GENERALITĂŢI 1. Definirea termenilor utilizaţi în Partea B (R 2): NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 .1 Linia de încărcare de compartimentare este linia de plutire utilizată la determinarea compartimentării navei. .2 Linia de încărcare maximă de compartimentare este linia de plutire care corespunde pescajului maxim admis de cerinţele de compartimentare aplicabile. .2 Lungimea navei este lungimea măsurată între perpendicularele duse la extremităţile liniei de încărcare maximă de compartimentare. .3 Lăţimea navei este lăţimea maximă în afara coastelor, măsurată la sau sub linia de încărcare maximă de compartimentare. .4 Pescajul este distanţa verticală de la linia convenţională de bază, măsurată la mijlocul navei, la linia de încărcare de compartimentare considerată. .5 Deadweight este diferenţa în tone dintre deplasamentul navei în apă cu greutatea specifică de 1,025 la linia de încărcare corespunzătoare bordului liber de vară atribuit şi greutatea navei goale. .6 Greutatea navei goale este deplasamentul navei în tone, exclusiv marfa, combustibilul, uleiul lubrifiant, apa de balast, apa dulce, apa de alimentare din tancuri, materialele combustibile, pasagerii şi echipajul şi bagajele lor. .7 Puntea pereţilor etanşi este puntea cea mai de sus până la care se extind pereţii transversali etanşi. .8 Linia de supraimersiune este o linie trasată pe bordaj la cel puţin 76 mm sub faţa superioară a punţii pereţilor etanşi. .9 Permeabilitatea unui spaţiu se exprimă prin procentul din volumul acelui spaţiu care poate fi ocupat de apă. Volumul unui spaţiu care se extinde deasupra liniei de supraimersiune trebuie măsurat numai până la înălţimea acelei linii. .10 Încăperea de maşini se consideră că se extinde de la linia convenţională de bază până la linia de supraimersiune şi între pereţii transversali etanşi principali extremi, care delimitează spaţiile ocupate de maşinile principale şi auxiliare de propulsie şi de căldările servind pentru propulsie. .11 Încăperi pentru pasageri sunt acele spaţii care sunt prevăzute pentru adăpostirea şi folosinţa pasagerilor, excluzând încăperile de bagaje, magaziile, încăperile pentru provizii şi colete poştale. .12 Etanşeitatea structurii este capabilitatea de a nu permite trecerea apei prin acea structură, în orice direcţie sub presiunea unei coloane de apă care ar putea să apară în condiţii în stare intactă sau de avarie. .13 Etanşeitate la intemperii înseamnă că în orice condiţii pe mare apa nu va pătrunde în navă. .14 Nava Ro-Ro pasager este nava de pasageri cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială aşa cum sunt definite în regula II-2/A/2. 2. Definirea termenilor utilizaţi în Părţile C, D, şi E (R 3) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D Şi NAVE EXISTENTE din CLASA B: .1 .1 Sistemul de comandă a instalaţiei de guvernare este echipamentul prin care sunt transmise comenzile de la puntea de navigaţie la agregatele de putere ale instalaţiei de guvernare. Sistemul de comandă al instalaţiei de guvernare cuprinde traductoare, receptoare, pompe hidraulice de comandă şi motoarele lor asociate, comenzile motoarelor, tubulaturi şi cabluri. .2 Instalaţia principală de guvernare cuprinde maşina, acţionările cârmei, agregatele de putere ale instalaţiei de guvernare, dacă există, echipamentul auxiliar şi mijloacele de aplicare a momentului de rotaţie la axul cârmei (de exemplu, eche sau sector de cârmă) necesare pentru a mişca cârma în scopul guvernării navei în condiţii normale de exploatare. .2 Agregatul de putere al instalaţiei de guvernare este: .1 în cazul instalaţiei de guvernare electrice, un motor electric şi echipamentul său electric aferent; .2 în cazul instalaţiei de guvernare electro-hidraulice, un motor electric şi echipamentul său electric aferent şi pompa conectată; .3 în cazul altei instalaţii hidraulice de guvernare, un motor de acţionare şi pompa conectată. .3 Instalaţia de guvernare auxiliară este echipamentul, altul decât orice altă parte a instalaţiei principale de guvernare, necesar să guverneze nava în cazul unei avarii la instalaţia principală de guvernare care însă nu include echea, sectorul de cârmă sau componente servind în acelaşi scop. .4 Condiţie normală de funcţionare şi locuit este condiţia conform căreia nava în întregime, maşinile, instalaţiile, mijloacele şi dispozitivele care asigură propulsia, abilitatea de manevră, siguranţa în navigaţie, siguranţa în caz de incendiu şi inundare, comunicaţiile şi semnalele interne şi externe, mijloacele de evacuare şi vinciurile bărcilor de urgenţă, precum şi condiţiile confortabile de locuit, sunt în stare bună de lucru şi funcţionează normal. .5 Condiţia de avarie este o condiţie în care orice instalaţii necesare pentru condiţiile normale de funcţionare şi locuit nu sunt în stare bună de exploatare datorită avarierii sursei principale de energie electrică. .6 Sursa principală de energie electrică este o sursă destinată alimentării cu energie electrică a tabloului principal de distribuţie în vederea distribuirii la toate instalaţiile necesare pentru menţinerea navei în condiţii normale de funcţionare şi locuit. .7 Navă lipsită de energie este starea navei în care instalaţia principală de propulsie, căldările şi auxiliarele nu sunt disponibile pentru exploatare datorită lipsei energiei electrice. .8 Staţia principală de energie este spaţiul în care este situată sursa principală de energie. .9 Tabloul principal de distribuţie este un tablou de distribuţie alimentat direct de la sursa principală de energie electrică şi destinat distribuirii energiei electrice la instalaţiile navei. .10 Tabloul de distribuţie de avarie este un tablou de distribuţie care, în caz de avarie a instalaţiei principale de alimentare cu energie electrică, este alimentat direct de la sursa de energie electrică de avarie sau de la sursa de avarie de tranziţie şi este destinat distribuirii energiei electrice la instalaţiile de avarie. .11 Sursa de energie electrică de avarie este sursa de energie electrică destinată alimentării tabloului de distribuţie de avarie în cazul unei avarii a alimentării de la sursa principală de energie electrică. .12 Viteza maximă de serviciu înainte este cea mai mare viteză pe care nava este destinată să o menţină în serviciu pe mare la cel mai mare pescaj. .13 Viteza maximă înapoi este viteza estimată pe care nava o poate realiza la puterea maximă înapoi la cel mai mare pescaj. .14 (a) Încăperi de maşini sunt toate încăperile de maşini de categoria A şi toate celelalte încăperi în care se află maşini de propulsie, căldări, agregate de combustibil lichid, motoare cu abur şi motoare cu combustie internă, generatoare şi maşini electrice importante, staţii de alimentare cu combustibil, maşini frigorifice, de stabilizare, ventilaţie şi aer condiţionat şi încăperi similare, precum şi accesul la astfel de încăperi. .14 (b) Încăperi de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi accesele la astfel de încăperi în care se află: .1 maşini cu combustie internă folosite pentru propulsia principală; sau .2 maşini cu combustie internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală, unde astfel de maşini au în total o putere de cel puţin 375 kW; sau .3 orice căldare cu combustibil lichid sau agregate de combustibil lichid. .15 Sistem de acţionare de forţă este echipamentul hidraulic prevăzut pentru alimentarea cu energie în vederea rotirii axului cârmei şi care cuprinde agregatul sau agregatele de putere ale instalaţiei de guvernare, împreună cu tubulatura şi armăturile aferente şi elementul de acţionare a cârmei. Sistemele de acţionare de forţă pot acţiona componente mecanice comune, ca de exemplu echea, sectorul şi axul cârmei sau componente destinate aceluiaşi scop. .16 Posturi de comandă sunt acele spaţii în care sunt amplasate staţia de radio a navei, sau echipamentul principal de navigaţie sau sursa de forţă de avarie sau în care este centralizat echipamentul pentru înregistrarea sau controlul incendiului. PARTEA A-1 STRUCTURA NAVELOR 1. Noua instalare de materiale care conţin azbest (R 3-5) TOATE NAVELE .1 Prezenta regulă se aplică materialelor utilizate la construcţia structurii, a maşinilor, a instalaţiilor electrice şi a echipamentelor care fac obiectul regulilor din prezenta anexă. .2 În cazul tuturor navelor, este interzisă noua instalare de materiale care conţin azbest. 2. Desene de construcţie păstrate la bord şi la ţărm (R 3-7) NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .1 La bordul navelor construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată trebuie păstrat un set de planuri de execuţie şi alte planuri care să indice toate modificările ulterioare de structură. .2 Compania trebuie să păstreze la ţărm un set suplimentar de astfel de planuri, conform definiţiei care figurează la regula IX/1.2 din SOLAS 1974. .3 Trimiterea se face la circulara MSC/Circ.1135 a OMI privind "Planurile de construcţie de execuţie care trebuie păstrate la bordul navei sau la ţărm". 3. Echipamente de remorcare şi de ancorare (R 3-8) NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D CU O LUNGIME DE 24 DE METRI CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .1 Navele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive, echipamente şi accesorii având o sarcină utilă maximă suficientă pentru a permite efectuarea în condiţii de siguranţă a tuturor operaţiunilor de remorcare şi tractare aferente operării normale a navei. .2 Dispozitivele, echipamentele şi accesoriile prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte standardele specificate în vederea clasificării în conformitate cu regulile unui organism recunoscut, sau cu regulile echivalente utilizate de o administraţie conform art. 11 alin. (2) din Directiva 2009/15/CE . .3 Trimiterea se face la circulara MSC/Circ.1175 a OMI privind "Orientările referitoare la echipamentele de remorcare şi de ancorare". .4 Fiecare accesoriu sau piesă de echipament prevăzută în temeiul prezentei reglementări trebuie să fie clar marcat cu toate restricţiile impuse pentru exploatarea sa în condiţii de siguranţă, ţinând seama de rezistenţa îmbinării sale de structura navei. PARTEA B STABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ŞI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIŢII DE AVARIE Partea B-1 Navele construite la 1 ianuarie 2009 sau după această dată - opţiunea de a aplica Rezoluţia MSC.216(82) Pentru navele din clasele B, C şi D a căror chilă a fost montată la 1 ianuarie 2009 sau după această dată, sau care se aflau într-o etapă similară de construcţie la respectiva dată, se aplică cerinţele din partea B-2 sau, alternativ, dispoziţiile corespunzătoare ale capitolului II-I, partea B din SOLAS 1974, astfel cum sunt menţionate în anexa 2 la Rezoluţia MSC 216(82). Partea B-2 Navele construite înainte de 1 ianuarie 2009 1. Rezoluţia A. 749(18) privind stabilitatea în stare intactă, astfel cum a fost amendată de Rezoluţia MSC.75(69) NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: Toate clasele de nave noi cu o lungime mai mare sau egală cu 24 de metri trebuie să respecte dispoziţiile relevante pentru navele de pasageri din Codul privind stabilitatea în stare intactă adoptat de OMI prin Rezoluţia A.749 (18), în versiunea sa actualizată, denumit în continuare Codul IS. Atunci când administraţia statului pavilionului consideră că aplicarea "Criteriului de vânt puternic şi ruliu" din Codul IS, este neadecvată sau insuficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare, care să asigure o stabilitate satisfăcătoare. Aceste măsuri trebuie să fie notificate Comisiei spre confirmare că se asigură un nivel de siguranţă echivalent. NAVE EXISTENTE DIN CLASELE A ŞI B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: Toate navele existente din clasele A şi B trebuie să îndeplinească, în toate condiţiile de încărcare, următoarele criterii de stabilitate, după corecţiile necesare pentru efectul de suprafaţă liberă a lichidelor în tancuri, în conformitate cu ipotezele din punctul 3.3 din Codul IS, sau echivalent. (a) Suprafaţa de sub curba braţului de redresare (curba GZ) nu trebuie să fie mai mică de: (i) 0,055 metri radiani până la un unghi de înclinare de 30°; (îi) 0,09 metri radiani până la un unghi de înclinare de 40° ori până la unghiul de inundare, spre exemplu unghiul de înclinare la care marginile inferioare ale oricărei deschideri din corp, suprastructuri sau rufuri, care nu poate fi închisă etanş la intemperii, sunt imersate, dacă acest unghi este mai mic de 40°; (iii) 0,03 metri radiani între unghiurile de înclinare de 30° şi 40° sau între 30° şi unghiul de inundare dacă acesta este mai mic de 40°; (b) Braţul de redresare GZ trebuie să fie de cel puţin 0,20 metri la un unghi de înclinare egal sau mai mare de 30°. (c) Braţul maxim de redresare GZ trebuie să fie la un unghi de înclinare preferabil peste 30°, dar nu mai mic de 25°. (d) Înălţimea metacentrică transversală iniţială nu trebuie să fie mai mică de 0,15 metri. Condiţiile de încărcare luate în considerare pentru verificarea conformităţii cu criteriile de stabilitate de mai sus trebuie să includă cel puţin pe cele menţionate la punctul 3.5.1.1 din Codul IS. Toate navele existente din clasele A şi B, cu lungimea de 24 metri sau mai mare, trebuie să corespundă de asemenea criteriilor suplimentare din Codul IS, la punctul 3.1.2.6 (criterii suplimentare pentru nave de pasageri), şi la punctul 3.2 (Criteriul de vânt puternic şi ruliu). Atunci când administraţia statului pavilionului consideră că aplicarea "Criteriului de vânt puternic şi ruliu" din Codul IS este neadecvată sau insuficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare care să asigure o stabilitate satisfăcătoare. Acesta trebuie să se bazeze pe justificări notificate Comisiei care să confirme că este asigurat un nivel de siguranţă echivalent. 2. Compartimentarea etanşă la apă NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Fiecare navă trebuie compartimentată prin pereţi despărţitori, care trebuie să etanşi până la puntea pereţilor etanşi, în compartimente etanşe a căror lungime maximă trebuie calculată în conformitate cu cerinţele specifice descrise mai jos. În locul acestor cerinţe, pot fi utilizate reguli privind compartimentarea şi stabilitatea navelor de pasageri, considerate a fi echivalente regulilor Capitolului II, Partea B din Convenţia internaţională din 1960 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum au fost date în Rezoluţia A.265 (VIII) a OMI, cu condiţia aplicării lor integrale. Orice altă porţiune a structurii interne care afectează eficienţa compartimentării navei trebuie să fie etanşă la apă. 3. Lungimea inundabilă (R 4) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Lungimea inundabilă într-un punct dat este porţiunea maximă din lungimea navei, având centrul în punctul considerat, care poate fi inundată în ipoteza permeabilităţii mai jos menţionate, fără ca nava să fie imersată peste linia de supraimersiune. .2 În cazul unei nave care nu are puntea pereţilor etanşi continuă, lungimea inundabilă în orice punct se poate determina considerând o linie de supraimersiune continuă, care nu este în nici un punct la mai puţin de 76 mm sub faţă superioară a punţii (în borduri) până la care pereţii respectivi şi bordajul sunt etanşi. .3 Dacă o parte din linia de supraimersiune considerată este mult sub puntea până la care se extind pereţii, administraţia statului pavilionului poate acorda derogări limitate cu privire la etanşeitatea acelor părţi din pereţii care se află deasupra liniei de supraimersiune şi imediat sub puntea superioară. 4. Lungimea admisibilă a compartimentelor (R 6) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Lungimea maximă admisibilă a unui compartiment, având centrul său într-un punct oarecare pe lungimea navei, se obţine din lungimea inundabilă, prin înmulţirea acesteia cu un factor corespunzător denumit factor de compartimentare. 5. Permeabilitatea (R 5) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Ipotezele avute în vedere la regula 3 se referă la permeabilitatea spaţiilor aflate sub linia de supraimersiune. La determinarea lungimii inundabile, permeabilitatea medie ipotetică a spaţiilor aflate sub linia de supraimersiune trebuie să fie cea indicată în tabelul de la regula 8.3. 6. Factorul de compartimentare NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B: Factorul de compartimentare trebuie să fie următorul: 1,0, dacă nava este autorizată să transporte mai puţin de 400 de persoane; şi 1,0, dacă o navă cu o lungime mai mică de 55 de metri este autorizată să transporte cel puţin 400 de persoane; şi 0,5, dacă nava este autorizată să transporte cel puţin 400 de persoane. Navele Ro-Ro pasager din clasa B existente trebuie să satisfacă această cerinţă nu mai târziu de data de punere în aplicare prevăzută în regula II-1/B/8-2, punctul 2. NAVE EXISTENTE CARE NU SUNT NAVE RO-RO PASAGER DIN CLASA B Factorul de compartimentare trebuie să fie următorul: 1,0 7. Cerinţe speciale referitoare la compartimentarea navei (R 7) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Când în una sau în mai multe porţiuni ale navei, pereţii etanşi se extind până la o punte mai ridicată decât în restul navei şi se doreşte a se beneficia de această extindere pe înălţime a pereţilor în calculul lungimii inundabile, se poate face folosind linii separate de supraimersiune pentru fiecare din aceste porţiuni ale navei, cu condiţia ca: .1 bordajul navei să se extindă pe toată lungimea navei până la puntea corespunzătoare liniei de supraimersiune celei mai înalte şi toate deschiderile în bordaj, aflate dedesubtul acestei punţi, pe toată lungimea navei, să fie considerate conform regulii 15, sub linia de supraimersiune; şi .2 cele două compartimente adiacente "în baionetă" ale punţii pereţilor etanşi să se găsească fiecare în limitele lungimii admisibile corespunzătoare liniei de supraimersiune respective şi, suplimentar, lungimea totală a acestor compartimente să nu depăşească dublul lungimii admisibile, calculate cu linia de supraimersiune inferioară. .2 Lungimea unui compartiment poate depăşi lungimea admisibilă determinată prin prevederile regulii 4, cu condiţia ca lungimea combinată a fiecărei perechi de compartimente adiacente, cuprinzând compartimentul în cauză, să nu depăşească cea mai mică valoare dintre lungimea inundabilă sau dublul lungimii admisibile. .3 Un perete transversal principal poate avea o nişă cu condiţia ca toate punctele acesteia să se afle între două suprafeţe verticale, duse în fiecare bord, la o distanţă de bordaj egală cu 1/5 din lăţimea navei, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral al navei, la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare. Orice parte a unei nişe ce depăşeşte aceste limite, trebuie considerată ca o baionetă în conformitate cu prevederile punctului 6. .4 Dacă un perete transversal principal are o nişă sau o baionetă, la determinarea compartimentării trebuie să se utilizeze un perete plan echivalent. .5 Dacă un compartiment principal etanş transversal este el însuşi compartimentat şi, dacă administraţia statului pavilionului este satisfăcută de faptul că în ipoteza unei avarii care se întinde pe o lungime de 3,0 metri plus 3% din lungimea navei sau de 11,0 metri, sau 10% din lungimea navei, care din acestea este mai mică, compartimentul principal nu va fi inundat în totalitate, se poate face o reducere proporţională a lungimii admisibile în raport cu cea cerută pentru acest compartiment. În acest caz volumul flotabilităţii efective considerat în bordul neavariat nu trebuie să fie superior celui presupus în partea avariată. Excepţii de la prevederile acestui alineat trebuie să se facă numai dacă aceste excepţii nu încalcă cerinţele din regula 8. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .6 Un perete transversal principal poate fi în baionetă cu condiţia respectării uneia dintre următoarele condiţii: .1 suma lungimilor celor două compartimente, separate de peretele etanş în cauză, nu depăşeşte 90% din lungimea inundabilă sau de două ori lungimea admisibilă, cu rezerva totuşi că pentru navele care au un factor de compartimentare egal cu 1, lungimea totală a celor două compartimente în cauză să nu depăşească lungimea admisibilă. .2 în dreptul baionetei este prevăzută o compartimentare suplimentară pentru a menţine acelaşi grad de siguranţă ca şi când peretele ar fi plan. .3 compartimentul deasupra căruia se extinde baioneta nu depăşeşte lungimea admisibilă corespunzătoare unei linii de supraimersiune considerată la 76 mm sub baionetă. .7 La navele cu lungimea mai mare sau egală cu 100 metri, unul dintre pereţii principali aflaţi spre pupa faţă de peretele de coliziune, trebuie dispus la o distanţă faţă de perpendiculara prova care să nu depăşească lungimea admisibilă. .8 Dacă distanţa dintre doi pereţi transversali principali adiacenţi sau între pereţii plani echivalenţi lor, sau distanţa între două plane transversale ce trec prin cele mai apropiate puncte ale baionetelor din pereţi, este inferioară celei mai mici valori dintre: 3,0 metri plus 3 % din lungimea navei sau 11,0 metri sau 10% din lungimea navei, atunci numai unul din aceşti pereţi se va considera ca făcând parte din compartimentarea navei. .9 Când factorul de compartimentare cerut este 0,50, suma lungimilor oricăror două compartimente adiacente nu va depăşi lungimea inundabilă. 8. Stabilitatea navelor în condiţii de avarie NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1.1 În toate situaţiile de exploatare va trebui să se prevadă o stabilitate suficientă a navei intacte, astfel încât nava să reziste stadiului final de inundare a oricărui compartiment principal care este cerut în limitele lungimii inundabile. .1.2 Dacă două compartimente principale adiacente sunt separate printr-un perete în baionetă, conform prevederilor regulii 7.6.1, stabilitatea în stare intactă trebuie să fie astfel încât nava să reziste în situaţia inundării acestor două compartimente adiacente. .1.3 Dacă factorul de compartimentare cerut este de 0,50, stabilitatea în starea intactă trebuie să fie astfel încât nava să reziste în situaţia inundării a oricărei perechi de compartimente adiacente. .2.1 Cerinţele de la punctul 1 trebuie determinate prin calcule, în conformitate cu alin. .3, .4 şi .6, ţinându-se seama de proporţiile şi caracteristicile de bază ale navei, precum şi de amplasarea şi configuraţia compartimentelor avariate. Pentru aceste calcule trebuie considerată nava în cele mai defavorabile condiţii de exploatare sub aspectul stabilităţii. .2.2 Când se intenţionează să se instaleze punţi, bordaje duble sau pereţi longitudinali suficient de etanşi pentru a limita pătrunderea apei, trebuie să se acorde în calcule o atenţie corespunzătoare acestor restricţii. NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE RO-RO PASAGER DIN CLASA B ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE NU SUNT RO-RO PASAGER CONSTRUITE LA 29 APRILIE 1990 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .2.3 Stabilitate cerută în condiţii finale după avarie şi după redresare, dacă este prevăzută, trebuie determinată după cum urmează: .2.3.1 Diagrama braţelor de redresare reziduale pozitive trebuie să se întindă pe un interval de minimum 15° de la de unghiul de echilibru. Acest interval poate fi redusă la minimum 10°, în cazul în care aria de sub braţele de redresare reziduale este aceea specificată la subparagraful .2.3.2 înmulţită cu factorul 15/ interval, dacă intervalul respectiv este exprimat în grade. .2.3.2 Aria de sub diagrama braţelor de redresare trebuie să fie de cel puţin 0,015 metri-radiani măsurat de la unghiul de echilibru până la cel mai mic dintre următoarele unghiuri: .1 unghiul la care se produce inundarea progresivă; .2 22° (măsurat de la poziţia cu nava dreaptă) în cazul unui singur compartiment inundat, sau 27° (măsurat de la poziţia cu nava dreaptă) în cazul inundării simultane a două compartimente adiacente. .2.3.3 Braţul de redresare reziduală se obţine în limitele intervalului cu stabilitate pozitivă, ţinându-se seama de cel mai mare din următoarele momente de înclinare datorate: .1 aglomerării tuturor pasagerilor într-un bord; .2 lansării într-un bord a tuturor ambarcaţiunilor de salvare prevăzute cu instalaţii de lansare, complet încărcate; .3 presiunii vântului: calculându-se cu formula: GZ (metri) = (momentul de înclinare/deplasament + 0,04 Totuşi, în nici un caz, acest braţ de redresare nu trebuie să fie mai mic de 0,10 metri. .2.3.4 Pentru calculul momentelor de înclinare din punctul .2.3.3 trebuie să se face următoarele ipoteze: .1 Momentul datorat aglomerării pasagerilor: .1.1 4 persoane pe metru pătrat; .1.2 o masă de 75 kg pentru fiecare pasager; .1.3 pasagerii trebuie distribuiţi în zonele de punte disponibile, într-unul din bordurile navei, pe punţile în care se află locurile de apel şi în aşa fel încât ei să producă cel mai defavorabil moment de înclinare. .2 Momentul datorat lansării tuturor ambarcaţiunilor de salvare care sunt prevăzute cu instalaţii de lansare, complet încărcate, dintr-un bord: .2.1 toate bărcile de salvare şi bărcile de urgenţă amplasate în bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră că trebuie să fie rabătute în afara bordului complet încărcate şi pregătite pentru coborâre. .2.2 pentru bărcile de salvare care sunt prevăzute a fi lansate complet încărcate de pe poziţia de amplasare a lor, trebuie luate în considerare momentul de înclinare maxim din timpul lansării. .2.3 o plută de salvare prevăzută cu instalaţie de lansare, complet încărcată, ataşată la fiecare gruie din bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră rabătută în afara bordului şi pregătită pentru coborâre; .2.4 se consideră că persoanele care nu se află în mijloacele de salvare care sunt rabătute în afara bordului nu creează nici un moment suplimentar de înclinare sau de redresare. .2.5 mijloacele de salvare situate în bordul opus bordului în care s-a înclinat nava, trebuie să se considere pe poziţia de amplasare. .3 Momente datorate presiunii vântului: .3.1 clasa B: trebuie să se aplice o presiune a vântului de 120 N/m\'fd; clasele C şi D: trebuie să se aplice o presiune a vântului de 80 N/m\'fd; .3.2 aria aplicabilă trebuie să fie proiecţia ariei laterale a navei deasupra liniei de plutire care corespunde condiţiei intacte; .3.3. braţul momentului trebuie să fie distanţa verticală de la un punct situat la jumătatea pescajului corespunzător condiţiei intacte la centrul de greutate al ariei laterale. .2.4 Când apar situaţii de inundare progresivă majore, adică în momentul în care se produce o reducere rapidă a braţului de redresare de 0,04 metri sau mai mult, curba braţului de redresare trebuie să fie considerată ca terminată la unghiul la care se produce inundarea progresivă, iar extinderea şi suprafaţa la care se face referire la punctele .2.3.1. şi .2.3.2. trebuie să fie măsurate până la acest unghi. .2.5. În cazul în care inundarea progresivă este limitată astfel încât nu se amplifică şi produce o reducere lentă, acceptabilă, a braţului de redresare cu mai puţin de 0,04 metri, restul curbei trebuie să fie parţial trunchiat, presupunându-se că spaţiul inundat progresiv este inundat de la început. .2.6. În stadiile intermediare de inundare, braţul maxim de redresare trebuie să fie de cel puţin 0,05 metri şi intervalul porţiunii pozitive a braţelor de redresare trebuie să fie de cel puţin 7o. În toate cazurile, numai o singură spărtură în corp şi o singură suprafaţă liberă sunt necesare să fie luate în considerare în calcul. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .3 Pentru calculul stabilităţii navei avariate, se vor adopta în general, următoarele permeabilităţi de volum şi suprafaţă:
┌────────────────────────────────┬─────────────────┐
│ Spaţii │ Permeabilitate │
├────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Destinate mărfii sau proviziilor│ 60% │
├────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Ocupate de cabine │ 95% │
├────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Ocupate de maşini │ 85% │
├────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Destinate lichidelor │ 0 sau 95% (*) │
└────────────────────────────────┴─────────────────┘
--------
(*) Se adoptă valoarea care corespunde celor mai severe condiţii.
Trebuie să fie adoptate valori mai mari pentru permeabilităţile de suprafaţă ale spaţiilor care, fiind în apropierea plutirii de avarie, nu conţin un număr mare de încăperi de locuit sau de maşini, precum şi ale spaţiilor care nu sunt în general ocupate de o cantitate considerabilă de marfă sau de provizii. .4 Dimensiunile avariei ipotetice trebuie să fie următoarele : .1 extinderea pe lungime: 3,0 metri plus 3% din lungimea navei, sau 11,0 metri sau 10% din lungimea navei, adoptându-se valoarea care este mai mică; .2 extinderea transversală (măsurată de la suprafaţa interioară a bordajului exterior, perpendicular pe planul diametral al navei la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare): o cincime din lăţimea navei; şi .3 extinderea pe verticală: de la linia de bază în sus, nelimitat; .4 dacă o avarie de dimensiuni mai mici decât cele indicate în paragrafele .4.1, .4.2 şi .4.3, ar conduce la consecinţe mai grave în ceea ce priveşte înclinarea transversală sau reducerea înălţimii metacentrice, aceasta avarie trebuie adoptată în calcule. .5 Inundarea asimetrică trebuie redusă la minimum, cu ajutorul unor mijloace eficiente. Când este necesar să se corecteze unghiuri mari de înclinare transversală, mijloacele adoptate pentru echilibrare trebuie să fie, pe cât posibil, automate, dar în toate cazurile în care se prevăd comenzi pentru dispozitivele de echilibrare transversală, manevra acestora trebuie să se poată face dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi. Pentru navele noi din clasele B, C şi D, unghiul maxim de înclinare după inundare dar înainte de echilibrare, nu trebuie să depăşească 150. Dacă sunt cerute dispozitive de echilibrare transversală, timpul de echilibrare nu trebuie să depăşească 15 minute. Comandantul navei trebuie să deţină informaţiile necesare privind folosirea dispozitivelor de echilibrare. .6 Nava, în situaţia finală de după avarie, iar în cazul inundării asimetrice, după echilibrare, trebuie să îndeplinească următoarelor condiţii : .1 în caz de inundare simetrică înălţimea metacentrică reziduală pozitivă, calculată prin metoda deplasamentului constant, trebuie să fie de cel puţin 50 mm; .2 a dacă nu se prevede altfel la paragraful 6.2b, în caz de inundare asimetrică, unghiul de înclinare transversală în cazul inundării unui compartiment nu trebuie să depăşească 7° pentru navele noi şi existente din clasa B şi 12° pentru navele noi din clasele C şi D. Pentru inundarea simultană a două compartimente adiacente, se poate permite o înclinare de 12° pentru navele noi şi existente din clasa B, cu condiţia ca factorul de compartimentare să nu fie mai mare de 0,50, în partea inundată a navei; .2 b pentru navele existente din clasa B care nu sunt nave Ro-Ro/pasager, construite înainte de 29 aprilie 1990, în cazul unei inundări asimetrice, unghiul nu trebuie să depăşească 7°, cu excepţia acelor cazuri excepţionale în care administraţia poate permite o înclinare suplimentară datorată unui moment de asimetrie, dar în nici un caz unghiul de înclinare nu trebuie să depăşească 15°. .3 în nici un caz linia de supraimersiune nu trebuie să fie imersată în stadiul final de inundare. Dacă se consideră că linia de supraimersiune ar putea să fie imersată într-un stadiu intermediar al inundării, administraţia statului pavilionului poate cere orice investigaţii şi măsuri pe care le consideră necesare pentru siguranţa navei. .7 Comandantul navei trebuie să primească toate datele necesare pentru a menţine, în condiţii de exploatare, o stabilitate a navei în stare intactă suficientă pentru a-i permite acesteia să reziste în orice situaţie critică de avarie. În cazul navelor care necesită inundare transversală pentru echilibrare, comandantul navei trebuie să fie informat asupra condiţiilor de stabilitate pe care se bazează calculele de înclinare transversală şi trebuie să fie avertizat că nava avariată s-ar putea înclina excesiv de mult, dacă se află în condiţii mai puţin favorabile. .8 Pentru ca datele menţionate la punctul .7 să poată permite comandantului menţinerea unei stabilităţi a navei în stare intactă suficientă, acestea trebuie să includă informaţii ce indică cota maximă admisă a centrului de greutate al navei deasupra chilei (KG), sau, alternativ, înălţimea metacentrică minimă admisă (GM) pentru un domeniu de pescaje sau deplasamente suficient pentru a include toate condiţiile de exploatare. Informaţiile trebuie să indice influenţa diverselor asiete luând în considerare limitele operaţionale. .9 Fiecare navă trebuie să aibă scări de pescaj marcate clar la prova şi la pupa. În cazul în care scările de pescaj nu sunt amplasate într-un loc unde pot fi citite cu uşurinţă, sau restricţiile operaţionale pentru o anumită activitate fac dificilă citirea mărcilor de pescaj, atunci nava trebuie dotată cu un sistem de indicare a pescajului fiabil cu ajutorul căruia pot fi determinate pescajele la prova şi la pupa. .10 La terminarea încărcării navei şi înainte de plecarea acesteia, comandantul trebuie să determine asieta şi stabilitatea navei şi, de asemenea, trebuie să verifice şi să înregistreze dacă nava îndeplineşte criteriile de stabilitate din regulile relevante. Determinarea stabilităţii navei trebuie să se facă întotdeauna prin calcul. Se poate folosi în acest scop un computer electronic pentru încărcare şi stabilitate sau un mijloc echivalent. .11 Administraţia statului pavilionului nu poate acorda nici un fel de derogare de la cerinţele pentru stabilitate în caz de avarie, dacă nu este demonstrat că în orice condiţii de exploatare, înălţimea metacentrică a navei în stare intactă, necesară pentru a face faţă acestor cerinţe, este excesiv de mare pentru respectivele condiţii. .12 Derogări de la cerinţele pentru stabilitate în condiţii de avarie trebuie să fie acordate numai în cazuri excepţionale şi numai în condiţiile în care administraţia statului pavilionului apreciază că proporţiile, amenajările şi alte caracteristici ale navei, care pot a fi practic şi raţional adoptate în condiţii particulare de exploatare specifice navei, sunt cele mai favorabile posibil pentru stabilitatea după avarie. 8 - 1 Stabilitatea navelor Ro-Ro pasager în condiţii de avarie (R 8-1) NAVE RO-RO PASAGER DIN CLASA B EXISTENTE: .1 Navele Ro-Ro pasager din clasa B existente trebuie să corespundă regulii 8, nu mai târziu de data primei inspecţii periodice efectuate după data de aplicare descrisă mai jos, conform valorii A/Amax, aşa cum este definită în "Anexa la metoda de calcul pentru evaluarea caracteristicilor de supravieţuire a navelor existente Ro-Ro pasager, cu ajutorul unei metode simplificate bazate pe rezoluţia A.265 (VIII)", elaborată de Comitetul Securităţii Maritime la cea de a 59-a sesiune a sa din iunie 1991 (MSC/Circ.574).
┌───────────────────────────────┬────────────────┐
│Valorile lui A/Amax: │Data de aplicare│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│ mai puţin de 85% │1 octombrie 1998│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│85% sau mai mult, dar sub 90% │1 octombrie 2000│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│90% sau mai mult, dar sub 95% │1 octombrie 2002│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│95% sau mai mult, dar sub 97,5%│1 octombrie 2004│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│97,5% sau mai mult │1 octombrie 2005│
└───────────────────────────────┴────────────────┘
8 - 2 Cerinţe speciale pentru navele Ro-Ro pasager care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2) NAVE NOI RO-RO PASAGER DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B: Fără a ţine seama de prevederile regulilor II-1/B/8 şi II-1/B/8-1: .1 Navele Ro-Ro pasager noi autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă prevederilor punctului .2.3 a regulii II-1/B/8, considerând că avaria se produce oriunde pe lungimea L a navei; şi .2 Navele Ro-Ro pasager existente autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă cerinţelor sub-punctului .1, nu mai târziu de data primei inspecţii periodice efectuate după data de aplicare prevăzută în aliniatele .2.1, .2.2 sau .2.3, alegând data care este cea mai îndepărtată: .2.1
┌───────────────────────────────┬────────────────┐
│Valorile lui A/Amax: │Data de aplicare│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│mai puţin de 85% │1 octombrie 1998│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│85% sau mai mult dar sub 90% │1 octombrie 2000│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│90% sau mai mult dar sub 95% │1 octombrie 2002│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│95% sau mai mult dar sub 97,5% │1 octombrie 2004│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│97,5% sau mai mult │1 octombrie 2010│
└───────────────────────────────┴────────────────┘
.2.2 Numărul de persoane pe care nava este autorizată să le transporte
┌────────────────────────────────┬────────────────┐
│1.500 sau mai mult │1 octombrie 2002│
├────────────────────────────────┼────────────────┤
│1.000 sau mai mult dar sub 1.500│1 octombrie 2006│
├────────────────────────────────┼────────────────┤
│600 sau mai mult dar sub 1.000 │1 octombrie 2008│
├────────────────────────────────┼────────────────┤
│400 sau mai mult dar sub 600 │1 octombrie 2010│
└────────────────────────────────┴────────────────┘
.2.3 Vârsta navei egală sau mai mare de 20 de ani: unde vârsta navei înseamnă timpul socotit de la data la care a fost pusă chila sau de la data la care nava s-a aflat într-un stadiu similar de construcţie sau de la data la care nava a fost transformată într-o navă Ro-Ro pasager. 8 - 3 Cerinţe speciale pentru navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2) NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, ALTELE DECÂT NAVELE RO-RO PASAGER: Fără a ţine seama de prevederile regulilor II-1/B/8 navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, autorizate să transporte mai mult de 400 de persoane trebuie să îndeplinească cerinţele din alin. 2.3 şi 2.6 ale regulii II-1/B/8, considerând avaria aplicată oriunde de-a lungul lungimii L a navei. 9. Pereţi de la extremităţi şi pereţi care limitează încăperea de maşini (R 10) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Trebuie să se prevadă un perete al picului prova sau perete de coliziune care va fi etanş până la puntea pereţilor etanşi. Acest perete trebuie situat la o distanţă faţă de perpendiculara prova de cel puţin 5 % din lungimea navei şi de cel mult 3 metri plus 5% din lungimea navei. .2 Dacă orice parte a navei situată sub linia de plutire se extinde în prova perpendicularei prova, spre exemplu bulbul, distanţa prevăzută la punctul .1 trebuie măsurată de la unul din punctele: .1 de la jumătatea lungimii acestei extinderi; sau .2 la o distanţă de 1,5 % din lungimea navei în prova perpendicularei prova; sau .3 la o distanţă de 3 metri în prova perpendicularei prova, care din ele dau distanţa cea mai mică. .3 Dacă este prevăzută o suprastructură lungă la prova, peretele picului prova sau peretele de coliziune trebuie să fie etanş la intemperii până la puntea completă următoare situată deasupra punţii pereţilor etanşi. Prelungirea trebuie să fie astfel dispusă încât să se excludă posibilitatea ca poarta prova să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii porţii prova. .4 Prelungirea prevăzută la punctul 3 nu este necesar să fie situată direct deasupra peretelui aflat dedesubt, cu condiţia ca toate părţile prelungirii să nu fie amplasate în prova limitei prova specificate la punctul 1 sau 2. Totuşi, la navele existente din clasa B: .1 dacă o rampă înclinată de încărcare constituie parte din prelungirea peretelui de coliziune de deasupra punţii pereţilor etanşi, partea din rampă care se află la mai mult de 2,3 metri deasupra punţii pereţilor etanşi se poate extinde cu cel mult 1 metru în prova limitelor prova specificate la punctele .1 şi .2; .2 dacă rampa existentă nu corespunde cerinţelor de acceptare ca extensie a peretelui de coliziune şi poziţia rampei împiedică amplasarea acestei prelungiri în limitele specificate la punctul .1 sau .2, prelungirea poate fi amplasată la o distanţă limitată în pupa limitei pupa specificată la punctul .1 sau .2. Distanţa limitată pupa nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru a nu stânjeni funcţionarea rampei. Prelungirea peretelui de coliziune trebuie să fie deschisă spre prova şi să corespundă cerinţelor punctului .3 şi trebuie dispusă astfel încât să se excludă posibilitatea ca rampa să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii rampei. .5 Rampele care nu respectă cerinţele de mai sus nu trebuie considerate ca extensie a peretelui de coliziune. .6 Se vor prevedea un perete la picul pupa, precum şi pereţi care separă compartimentul maşini de spaţiul pentru marfă şi pasageri spre prova şi spre pupa; aceşti pereţi trebuie să fie etanşi până la puntea pereţilor etanşi. Totuşi peretele picului pupa poate să fie în baionetă sub puntea pereţilor etanşi, cu condiţia ca gradul de siguranţă al navei, în ceea ce priveşte compartimentarea, să nu fie diminuat din aceasta cauză. .7 În toate cazurile, tuburile etambou trebuie incluse în spaţii etanşe. Presetupa pupa trebuie situată într-un tunel etanş al liniei de arbori sau într-un alt spaţiu etanş, separat de compartimentul tubului etambou şi având un volum determinat astfel încât, dacă este inundat prin scăpările presetupei, linia de supraimersiune să nu fie imersată. 10. Dublu-fund (R-12) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B .1 Navele cu lungimea mai mică de 50 metri, trebuie să fie prevăzut un dublu-fund între peretele de coliziune şi peretele picului pupa, în măsura în care acest lucru este posibil şi compatibil cu caracteristicile şi condiţiile de exploatare proprii ale navei. .2 Navele cu lungimea mai mare sau egală cu 50 metri dar sub 61 metri, trebuie să fie prevăzute cu un dublu-fund care se extinde cel puţin de la compartimentul maşini la peretele picului prova, sau cât mai aproape posibil de acesta. .3 Navele cu lungimea de 61 metri sau mai mare dar sub 76 metri, trebuie să fie prevăzute cu dublu-fund cel puţin în afara compartimentului maşini, care se va extinde până la pereţii picurilor prova şi pupa sau cât mai aproape posibil de aceştia. .4 Navele cu lungimea de 76 metri sau mai mare trebuie să fie prevăzute la mijloc cu un dublufund, care trebuie să se extindă până la pereţii picurilor prova şi pupa sau cât mai aproape posibil de aceştia. .5 Acolo unde se cere să fie prevăzut un dublu-fund, înălţimea lui trebuie să corespundă regulilor unei organizaţii recunoscute, iar fundul interior trebuie să fie prelungit lateral spre bordaje astfel încât să protejeze eficace curbura gurnei. Aceasta protecţie este considerată satisfăcătoare dacă nici un punct al liniei de intersecţie dintre muchia exterioară a tablei marginale şi tabla gurnei nu se află nicăieri sub un plan orizontal care trece prin punctul de intersecţie dintre conturul mijlocului navei şi o dreaptă înclinată la 250 faţă de planul de bază pe care respectiva dreaptă îl intersectează într-un punct aflat faţă de planul diametral la o distanţă egală cu jumătate din lăţimea de calcul a navei. .6 Puţurile mici construite în dublu-fund în vederea drenării magaziilor, etc., nu se vor extinde în jos mai mult decât este necesar. Adâncimea puţului nu va fi în nici un caz mai mare decât înălţimea dublului-fund în planul diametral minus 460 mm şi nici nu se va extinde sub planul orizontal amintit la punctul 2. Totuşi, la extremitatea pupa a tunelului liniei de arbori se admit puţuri care se extind până la fund. Administraţia statului pavilionului poate admite şi alte puţuri (de ex. tancuri pentru uleiul de ungere sub maşinile principale) dacă apreciază că amenajările asigură o protecţie echivalentă cu cea pe care o asigură dublul-fund, conform prescripţiilor din prezenta regulă. .7 În dreptul compartimentelor etanşe de dimensiuni mijlocii, utilizate exclusiv pentru transportul lichidelor, dublul-fund poate să lipsească numai dacă administraţia statului pavilionului consideră că siguranţa navei, în cazul unei avarii a fundului sau bordajului, nu este periclitată. .8 Prin derogare de la cerinţele punctului .1 din această regulă 10, administraţia statului pavilionului poate admite ca dublu-fund să lipsească în orice porţiune a navei în care compartimentarea are un factor ce nu depăşeşte 0,50, numai dacă se dovedeşte că prevederea unui dublu-fund în respectiva porţiune nu ar fi compatibilă cu caracteristicile de bază şi de exploatare specifice navei. 11. Atribuirea, marcarea şi înregistrarea liniilor de încărcare de compartimentare (R-13) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Pentru asigurarea menţinerii gradului de compartimentare cerut, trebuie atribuită şi marcată pe bordurile navei la mijlocul navei o linie de încărcare corespunzătoare pescajului de compartimentare aprobat. O navă având spaţii adaptate special pentru a transporta alternativ pasageri şi marfă poate să aibă, dacă armatorul o cere, una sau mai multe linii de încărcare adiţionale atribuite şi marcate astfel încât să corespundă pescajelor de compartimentare respective pe care administraţia statului pavilionului le poate aproba pentru condiţiile de exploatare alternative considerate. .2 Linia de încărcare de compartimentare atribuită şi marcată trebuie menţionată în "Certificatul de siguranţă pentru navă de pasageri", şi trebuie identificată prin notaţia C.1 (dacă există numai o singură linie de încărcare de compartimentare). Dacă există mai multe linii de încărcare de compartimentare, condiţiile alternative trebuie identificate cu notaţiile C.2, C.3, C.4, etc. Cifrele arabe ce urmează după litera "C" din notaţia linilor de încărcare de compartimentare pot fi înlocuite cu numere române sau litere dacă administraţia statului pavilionului consideră acest lucru necesar pentru a face distincţia dintre acestea şi cele ale liniilor de încărcare de compartimentare internaţionale. .3 Bordul liber corespunzător fiecăreia din aceste linii de încărcare trebuie să fie măsurat în acelaşi loc şi de la aceeaşi linie de punte ca şi bordurile libere determinate în conformitate cu Convenţia LL, în vigoare. .4 Bordul liber, corespunzător fiecărei linii de încărcare de compartimentare aprobată şi condiţiile de exploatare pentru care acesta este aprobat trebuie clar indicate în "Certificatul de siguranţă pentru navă de pasageri". .5 În nici un caz o marcă a liniei de încărcare de compartimentare nu trebuie să fie amplasată deasupra liniei de încărcare maximă în apă sărată determinată fie de rezistenţa navei, fie de Convenţia LL, în vigoare. .6 Oricare ar fi poziţia însemnelor liniilor de încărcare de compartimentare, o navă nu trebuie niciodată încărcată astfel încât să fie imersată linia de încărcare corespunzătoare anotimpului şi regiunii de pe glob, determinată conform Convenţiei LL, în vigoare. .7 O navă nu trebuie încărcată în nici un caz astfel încât marca liniei de încărcare de compartimentare corespunzătoare voiajului şi condiţiilor de serviciu respective să fie imersată. 12. Construcţia şi proba iniţială a pereţilor etanşi, etc. (R 14) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Fiecare perete etanş de compartimentare, transversal sau longitudinal, trebuie să fie construit astfel încât să poată suporta, cu un coeficient de siguranţă convenabil, presiunea exercitată de coloana maximă de apă ce ar trebui s-o suporte în caz de avarie a navei şi cel puţin presiunea exercitată de o coloană de apă care se ridică până la linia de supraimersiune. Construcţia acestor pereţi trebuie să fie în conformitate cu regulile unei organizaţii recunoscute. .2.1 Baionetele şi nişele practicate în pereţi trebuie să fie etanşe şi să prezinte aceiaşi rezistenţă ca şi peretele în care se află. .2.2 Când coastele sau traversele trec printr-un perete etanş sau o punte etanşă, puntea sau peretele respectiv trebuie să fie realizate etanşe prin construcţia lor, fără întrebuinţarea lemnului sau cimentului. .3 Testarea etanşeităţii compartimentelor principale prin umplerea lor cu apă nu este obligatorie. Dacă nu se face proba prin umplere cu apă, trebuie efectuată încercarea cu jet de apă, acolo unde aceasta este posibilă. Această probă trebuie să fie făcută în stadiul cel mai avansat posibil al amenajării navei. Acolo unde încercarea cu jet de apă nu este posibilă datorită deteriorării maşinilor, izolaţiei echipamentului electric sau obiectelor de dotare, aceasta poate fi înlocuită de o examinare vizuală atentă a îmbinărilor sudate, însoţite unde se consideră necesar de metode cum sunt verificarea cu lichide penetrante sau testul ultrasonic de etanşeitate sau de o altă verificare echivalentă. În orice caz, trebuie efectuat un examen amănunţit al pereţilor etanşi. .4 Picul prova, dublu-fundurile (inclusiv chilele tunel) şi bordajul dublu trebuie încercate cu apă la presiunea prescrisă la punctul .1. .5 Tancurile destinate să conţină lichide şi care formează o parte din compartimentele navei trebuie să fie probate la etanşeitate cu o coloană de apă corespunzătoare liniei de încărcare maximă de compartimentare sau la 2/3 din înălţimea măsurată între marginea superioară a chilei şi linia de supraimersiune în dreptul tancurilor, luându-se cea mai mare din aceste valori; totuşi în nici un caz înălţimea coloanei de apă deasupra plafonului tancurilor nu trebuie să fie mai mică de 0,9 metri.; dacă proba cu apă este impracticabilă, poate fi acceptată proba cu aer sub presiune atunci când tancurile sunt supuse unei presiuni de cel mult de 0,14 bar. .6 Încercările menţionate la punctele .4 şi .5 au ca scop să verifice dacă elementele structurale de compartimentare sunt etanşe la apă şi nu trebuie considerate drept încercări pentru a se confirma că vreun compartiment este sau nu apt pentru depozitarea combustibilului lichid sau pentru alte întrebuinţări speciale, pentru care ar putea fi cerută o încercare cu caracter mai sever, ţinându-se seama de înălţimea pe care lichidul o poate atinge în tancul considerat sau în tubulaturile care îl deservesc. 13. Deschideri în pereţi etanşi (R 15) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Numărul deschiderilor practicate în pereţii etanşi trebuie redus la minimum compatibil cu proiectul şi buna exploatare a navei; aceste deschideri trebuie prevăzute cu mijloace de închidere eficace. .2.1 Dacă pereţii etanşi de compartimentare sunt traversaţi de tubulaturi, scurgeri, cabluri electrice, etc., se vor lua măsuri care să asigure menţinerea integrităţii etanşeităţii acestor pereţi. .2.2 Pe pereţii etanşi de compartimentare nu se permit valvule, dacă acestea nu fac parte dintr-o instalaţie cu tubulaturi. .2.3 Plumbul sau alte materiale sensibile la căldură nu trebuie utilizate pentru instalaţiile care traversează pereţii etanşi de compartimentare, dacă deteriorarea acestor instalaţii ar compromite, în caz de incendiu, menţinerea integrităţii etanşeităţii pereţilor. .3.1 Nu se admit nici un fel de uşi, guri de vizitare sau deschideri de acces: .1 în peretele de coliziune, sub linia de supraimersiune; .2 în pereţii transversali etanşi ce separă o magazie de marfă de o altă magazie de marfă cu excepţia celor prevăzute la punctul 10.1 şi în regula 14. .3.2 Exceptând cazurile prevăzute la punctul .3.3 peretele de coliziune poate fi traversat sub linia de supraimersiune de cel mult un tub pentru scurgerea lichidului în picul prova, cu condiţia ca acest tub să fie prevăzut cu o valvulă de închidere cu şurub, comandată dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi şi având corpul fixat pe peretele de coliziune în interiorul picului prova. Totuşi, se poate permite montarea acestei valvule în partea din pupa a peretelui de coliziune, cu condiţia ca valvula să fie uşor accesibilă în orice condiţii de exploatare şi ca spaţiul în care se află să nu fie o încăpere de marfă. .3.3 Dacă picul prova este împărţit pentru a prelua două feluri de lichide, peretele de coliziune poate să fie traversat sub linia de supraimersiune de două tuburi, fiecare din ele satisfăcând condiţiile din punctul .3.1 numai dacă nu există altă alternativă pentru instalarea celui de al doilea tub şi că, ţinând seama de compartimentarea suplimentară prevăzută în picul prova, se menţine siguranţa navei. .4 În spaţiile care conţin maşinile principale şi auxiliare de propulsie, inclusiv căldările care servesc necesităţilor de propulsie, în fiecare perete transversal principal etanş se poate monta nu mai mult de o uşă, în afară de uşile de la tunelurile liniilor de arbori. Dacă există două sau mai multe linii de arbori, tunelurile trebuie legate prin intermediul unei pasaj de comunicaţie. Va fi numai o singură uşă între compartimentul maşinilor şi tunelul arborilor în care sunt doi arbori sau numai două uşi acolo unde există mai mult de doi arbori. Toate aceste uşi trebuie să fie de tipul glisant şi trebuie astfel dispuse încât pragurile să fie cât mai înălţate posibil. Mecanismul manual pentru acţionarea acestor uşi de deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie situat în afara spaţiului compartimentului de maşini. .5.1 NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI: Uşile etanşe trebuie să fie de tipul glisant sau pivotante sau de tipuri echivalente. Uşile plate asigurate prin bolţuri şi uşile cu închidere prin cădere liberă sau acţionate cu contragreutate nu sunt permise. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: Uşile etanşe, cu excepţia celor prevăzute la punctul 10.1 sau regula 14, trebuie să fie de tipul glisant acţionate de o sursă de energie în conformitate cu cerinţele de la punctul 7, capabile să fie închise simultan de la consola centrală de acţionare situată pe puntea de navigaţie, în cel mult 60 de secunde cu nava în poziţie neînclinată. .5.2 NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ŞI NAVE NOI DIN CLASA B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI: Uşile glisante pot fi: - fie numai acţionate manual, sau – acţionate de o sursă de energie şi manual. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: La navele la care numărul total de uşi etanşe nu este mai mare de două şi aceste uşi sunt situate în spaţiul compartimentului maşini sau în pereţi etanşi care delimitează acest spaţiu, administraţia statului pavilionului poate permite ca aceste două uşi să fie numai cu acţiune manuală. Dacă sunt montate uşi glisante cu acţionare manuală, acestea trebuie închise înainte ca nava să părăsească cheiul transportând pasageri la bord şi trebuie păstrate închise pe tot timpul navigaţiei. NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .5.3 Mijloacele de acţionare, mecanică sau manuală, a oricărei uşi glisante etanşe cu sau fără acţionare mecanică, trebuie să fie capabile să închidă uşa în cazul în care nava este înclinată transversal cu 150 în orice direcţie. Trebuie luate în considerare şi forţele care pot acţiona asupra ambelor părţii ale uşii, aşa cum se întâmplă când apa curge prin deschizătură, aplicându-se o presiune statică echivalentă cu o înălţime a apei de cel puţin un metru deasupra liniei mediane a uşii. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: .5.4 Comenzile uşilor etanşe, inclusiv tubulatura hidraulică şi cablurile electrice, trebuie instalate cât mai aproape posibil de peretele despărţitor în care sunt montate uşile, pentru a minimaliza posibilitatea ca acestea să fie implicate în vreo avarie pe care o poate suferi nava. Poziţiile uşilor etanşe şi ale comenzile lor trebuie să fie astfel încât dacă nava suferă o avarie pe o cincime din lăţimea sa, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare, acţionarea uşilor etanşe să nu fie afectată indiferent de porţiunea avariată. .5.5 Toate uşile etanşe acţionate mecanic sau manual trebuie prevăzute cu mijloace de indicare ce trebuie să arate, în toate poziţiile de acţionare de la distanţă, dacă uşile sunt deschise sau închise. Poziţiile de acţionare de la distanţă trebuie să se afle numai pe puntea de navigaţie, după cum se stipulează la punctul 7.1.5, şi pe amplasamentul unde se cere acţionarea manuală deasupra punţii pereţilor etanşi, conform punctului 7.1.4. NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI: .5.6 Uşile etanşe care nu corespund cerinţelor punctelor de la .5.1 până la .5.5 trebuie închise înaintea începerii voiajului, şi trebuie să rămână închise în timpul navigaţiei; ora deschiderii unor astfel de uşi la sosirea în port şi închiderii lor înainte de plecarea navei din port trebuie înscrise în jurnalul de bord. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .6.1 Uşile glisante acţionate manual pot avea o mişcare orizontală sau verticală. Trebuie să fie posibil să se manevreze mecanismul propriu uşii de pe orice parte şi dintr-o poziţie accesibilă deasupra punţii pereţilor etanşi, cu o mişcare completă de rotaţie, sau cu orice altă mişcare care oferă aceeaşi garanţie de siguranţă şi de un tip aprobat. Când se acţionează mecanismul manual, timpul necesar pentru o închidere completă a uşii, cu nava în poziţie neînclinată, nu trebuie să depăşească 90 de secunde. NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .6.2. Uşile glisante acţionate mecanic pot avea o mişcare verticală sau orizontală. Dacă o uşă este acţionată mecanic de la o consolă centrală, mecanismul trebuie dispus astfel încât uşa să fie de asemenea acţionată mecanic, din ambele părţi. Manetele locale de comandă a mecanismului acţionat mecanic trebuie prevăzute pe fiecare parte a peretelui etanş şi dispuse astfel încât să dea posibilitatea persoanei care trece prin spaţiul uşii să aibă acces la ambele manete în poziţia deschisă, fără a putea declanşa accidental mecanismul de închidere. Uşile glisante acţionate mecanic trebuie prevăzute cu mecanisme manuale care acţionează direct uşa de ambele părţi, de pe oricare parte, şi dintr-o poziţie accesibilă de deasupra pereţilor etanşi, cu o mişcare completă de rotaţie sau cu o altă mişcare care oferă aceeaşi garanţie de siguranţă, cu condiţia să fie de un tip aprobat. Trebuie să se aibă în vederea emiterea de avertismente prin semnale sonore, semnalând faptul că uşa a început să se închidă, şi ele trebuie să continue să sune până la închiderea ei completă. Suplimentar, în zonele cu nivel de zgomot ambiant ridicat, se cere suplimentarea alarmei sonore cu un semnal vizual intermitent la uşă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: .7.1 Fiecare uşă etanşă glisantă acţionată mecanic: .1 trebuie să aibă o mişcare verticală sau orizontală; .2 sub rezerva punctului 11, în mod normal, trebuie limitată până la o deschidere maximă de 1,2 metri. administraţia statului pavilionului poate permite uşi cu deschidere mai mare numai până la deschiderea considerată necesară pentru operarea efectivă a navei cu condiţia să fie luate în considerare şi alte măsuri de siguranţă, inclusiv următoarele: .2.1 trebuie acordată o atenţie specială rezistenţei uşii şi dispozitivelor sale de închidere pentru a împiedica scurgerile; .2.2 uşa trebuie amplasată în afara zonei de avarie B/5; .2.3 uşa trebuie ţinută închisă când nava este pe mare, exceptând perioade limitate, când este absolut necesar, determinate astfel de către administraţia statului pavilionului ; .3 trebuie prevăzută cu echipamentul necesar pentru a deschide şi închide uşa folosind energia electrică, energie hidraulică, sau orice altă formă de energie acceptată de administraţia statului pavilionului ; .4 trebuie prevăzută cu un mecanism individual de acţionare manuală. Trebuie să existe posibilitatea să se deschidă şi închidă uşa manual din ambele părţi ale acesteia, şi în plus, dintr-un punct accesibil aflat deasupra punţii pereţilor etanşi, printr-o mişcare de manivelă cu rotaţie completă sau orice altă mişcare prezentând aceeaşi garanţie de siguranţă şi de un tip aprobat de către administraţia statului pavilionului. Direcţia de rotaţie sau altă mişcare trebuie să fie indicată clar în toate poziţiile de acţionare. Timpul necesar pentru închiderea completă a uşii, când este acţionată de dispozitivul manual, nu va depăşi 90 de secunde cu nava în poziţie neînclinată; .5 trebuie prevăzută cu comenzi pentru deschiderea şi închiderea uşii mecanic din ambele părţi ale acesteia şi de asemenea pentru închiderea uşii mecanic de la consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie; .6 trebuie prevăzută cu alarmă sonoră, distinctă faţă de orice altă alarmă din zonă, ce va suna ori de câte ori uşa este închisă de la distanţă mecanic, timp de cel puţin cinci secunde dar nu mai mult de zece secunde înainte ca uşa să înceapă să se mişte şi trebuie să continue să sune până când uşa este complet închisă. În cazul acţionării manuale de la distanţă este suficient ca alarma sonoră să sune numai când se mişcă uşa. În plus, în zonele pentru pasageri şi în zonele cu nivel de zgomot ambiant ridicat, administraţia statului pavilionului poate cere suplimentarea alarmei sonore cu un semnal vizual intermitent la uşă; şi .7 trebuie să aibă o viteză de închidere aproximativ uniformă la acţionarea mecanică. Timpul de închidere, din momentul în care uşa începe să se mişte până în momentul în care aceasta ajunge în poziţia complet închisă, nu va fi în nici un caz mai mic de 20 de secunde sau mai mare de 40 de secunde cu nava în poziţie neînclinată. .7.2 Energia electrică necesară pentru uşile etanşe glisante acţionate electric trebuie să se asigure de la tabloul de distribuţie pentru cazuri de avarie, fie direct sau printr-un tablou de distribuţie propriu situat deasupra punţii pereţilor etanşi; circuitele aferente de comandă, indicare şi alarmă trebuie alimentate de la tabloul de distribuţie de avarie, fie direct sau prin tabloul de distribuţie propriu situat deasupra punţii pereţilor etanşi şi trebuie să poată fi alimentate automat de către sursa temporară pentru alimentare în caz de avarie în cazul defectării sursei principale de alimentare cu energie electrică sau sursei pentru cazurile de avarie. .7.3 Uşile etanşe glisante acţionate mecanic trebuie să aibă ori: .1 un sistem hidraulic centralizat cu două surse de alimentare independente, fiecare constând dintr-un motor şi o pompă capabile să închidă simultan toate uşile. În plus, pentru întreaga instalaţie trebuie să existe acumulatoare hidraulice cu capacitate suficientă pentru a acţiona toate uşile de cel puţin trei ori, adică închis-deschis-închis, în situaţia unei înclinări în sens opus de 15°. Acest ciclu de operare trebuie să poată fi efectuat când acumulatorul este decuplat de la presiunea pompei. Fluidul folosit trebuie să fie ales avându-se în vedere temperaturile la care poate ajunge instalaţia în timpul funcţionării acesteia. Instalaţia acţionată mecanic trebuie proiectată pentru a minimaliza posibilitatea ca o singură defecţiune a tubulaturii hidraulice să afecteze negativ funcţionarea a mai mult de o uşă. Sistemul hidraulic trebuie prevăzut cu o alarmă pentru nivel minim la rezervoarele de fluid hidraulic ce servesc sistemul acţionat mecanic şi o alarmă cu gaz de presiune joasă sau alte mijloace eficiente de monitorizare a pierderii de energie acumulată în acumulatoarele hidraulice. Aceste alarme trebuie să poată fi auzite şi văzute şi trebuie să se situeze pe consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie; sau .2 un sistem hidraulic independent pentru fiecare uşă cu fiecare sursă de energie constând dintr-un motor şi pompă ce pot deschide şi închide uşa. În plus, trebuie să existe un acumulator hidraulic cu o capacitate suficientă pentru a acţiona uşa cel puţin de trei ori, adică închis-deschis-închis la o înclinare în sens opus de 15°. Acest ciclu de operare trebuie să poată fi efectuat când acumulatorul este decuplat de la presiunea pompei. Fluidul folosit trebuie să fie ales avându-se în vedere temperaturile la care poate ajunge instalaţia în timpul funcţionării ei. La consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie, trebuie să se prevadă o alarmă de grup cu gaz la presiune joasă sau alte mijloace eficiente de monitorizare a energiei acumulate în acumulatoarele hidraulice. De asemenea, trebuie prevăzută o indicare a pierderii de energie acumulată în fiecare poziţie de operare locală; sau .3 un sistem electric independent şi un motor pentru fiecare uşă, acţionarea mecanică constând dintr-un motor capabil să deschidă şi să închidă uşa. Acţionarea mecanică trebuie să poată fi automat alimentată de sursa temporară de energie electrică în cazul defectării, fie a sursei de energie electrică principală fie a sursei de energie electrică de avarie şi trebuie să aibă o capacitate suficientă de acţionare a uşii de cel puţin trei ori, adică închis-deschis-închis, la o înclinare în sens opus de 15°. Pentru sistemele menţionate la 7.3.1, 7.3.2. şi 7.3.3 prevederile trebuie să se facă după cum urmează: Sistemele de energie pentru uşile etanşe glisante acţionate mecanic trebuie separate de orice alt sistem de energie. O singură avarie în sistemele electrice sau hidraulice acţionate mecanic, excluzând dispozitivul de acţionare hidraulică, nu trebuie să împiedice operarea manuală a oricărei uşi. .7.4 Pe fiecare parte a peretelui etanş trebuie să se prevadă manete de comandă la o înălţime minimă de 1,6 metri deasupra pardoselii şi trebuie astfel amplasate încât să permită persoanelor care trec prin cadrul uşii să ţină ambele manete în poziţie deschisă fără să poată să pornească accidental mecanismul de închidere mecanic. Direcţia de mişcare a manetelor la deschiderea şi închiderea uşii trebuie să fie în direcţia mişcării uşii şi trebuie clar indicată. Manetele de comandă hidraulică pentru uşile etanşe din spaţiile de locuit trebuie, dacă este cerută o singură mişcare pentru începerea mişcării de închidere a uşii, astfel plasate încât copiii să nu le poată acţiona. De exemplu, în spatele panoului uşii cu bolţuri, plasate la cel puţin 170 cm deasupra nivelului pardoselii. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: Pe ambele părţi ale uşilor trebuie amplasate plăcuţe cu instrucţiuni de folosire a sistemului de manevrare a uşii. De asemenea, pe ambele părţi ale fiecărei uşi trebuie să existe instrucţiuni cu text sau pictograme semnalând pericolul la care se expune persoana ce rămâne în deschizătura uşii în momentul în care aceasta a început să se închidă. Aceste instrucţiuni trebuie inscripţionate pe plăcuţe fabricate dintr-un material rezistent şi trebuie fixate bine. Textele instrucţiunilor trebuie să includă informaţii în legătură cu intervalele de închidere ale uşii respective. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: .7.5 În măsura în care este practicabil, echipamentul electric şi componentele pentru uşile etanşe se vor amplasa deasupra punţii pereţilor etanşi şi în afara zonelor şi spaţiilor periculoase. .7.6 Carcasele componentelor electrice amplasate din motive de necesitate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să asigure o protecţie adecvată împotriva pătrunderii apei. .7.7 Circuitele de alimentare cu energie electrică, de comandă, indicare şi alarmă trebuie protejate împotriva defectării astfel încât o defecţiune în circuitul unei uşi să nu producă un defect la vreun alt circuit de uşă. Scurt circuitele sau alte defecţiuni ale alarmei sau circuitelor indicatorului unei uşi trebuie să nu aibă drept rezultat scoaterea din funcţiune a acţionării mecanice a acelei uşi. Amenajarea trebuie să se facă în aşa fel încât scurgerea de apă în echipamentul electric amplasat sub puntea pereţilor etanşi să nu producă deschiderea uşii. .7.8 O singură avarie electrică în sistemul de acţionare sau în sistemul de comandă a unei uşi etanşe glisante acţionate mecanic nu trebui să aibă ca rezultat deschiderea uşii închise. Alimentarea cu energie trebuie în mod continuu supravegheată într-un punct din circuitul electric cât mai apropiat de fiecare motor cerut conform punctului 7.3. Pierderea oricăreia din aceste alimentări cu energie trebuie să activeze o alarmă sonoră şi vizuală în consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie. .8.1 Consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie trebuie să aibă un comutator principal cu două moduri de comandă: un mod de "comandă locală" care trebuie să permită oricărei uşi să fie deschisă local şi închisă local după folosire fără închidere automată şi un mod "uşi închise" ce trebuie să închidă în mod automat orice uşă care este deschisă. Modul "uşi închise" trebuie să permită uşilor să fie deschise local şi să se reînchidă automat la eliberarea mecanismului de comandă locală. Comutatorul principal trebuie să fie în mod normal pe modul "comandă locală". Modul "uşi închise" trebuie să se folosească numai în caz de necesitate sau în scopul încercărilor. .8.2 Consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie trebuie prevăzută cu o diagramă indicând amplasamentul fiecărei uşi, cu indicatoare vizuale ce arată dacă fiecare uşă este deschisă sau închisă. O lumină roşie trebuie să indice faptul că uşa este complet deschisă şi o lumină verde trebuie să indice faptul că uşa este complet închisă. Când uşa este închisă de la distanţă lumina roşie trebuie să indice poziţia intermediară prin licărire. Circuitul de indicare trebuie să fie independent de circuitul de comandă al fiecărei uşi. .8.3 Nu trebuie să existe posibilitatea deschiderii de la distanţă a vreunei uşi de la postul de comandă centrală. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .9.1 Toate uşile etanşe trebuie să fie menţinute închise în timpul navigaţiei exceptând situaţiile când pot fi deschise în timpul navigaţiei aşa cum se menţionează la punctele 9.2 şi 9.3. Uşile etanşe cu lăţimea mai mare de 1,2 metri acceptate de punctul 11 pot fi deschise numai în situaţiile detaliate în acel paragraf. Orice uşă ce este deschisă în conformitate cu acest punct trebuie pregătită să fie imediat închisă. .9.2 O uşă etanşă poate fi deschisă în timpul navigaţiei pentru a permite trecerea pasagerilor sau a echipajului, sau când munca din imediata vecinătate a uşii necesită deschiderea acesteia. Uşa trebuie imediat închisă când s-a terminat complet trecerea prin uşă sau când scopul pentru care s-a deschis a fost atins. .9.3 Se poate permite ca unele uşi etanşe să rămână deschise în timpul navigaţiei numai dacă se consideră absolut necesar; adică, menţinerea lor deschisă este considerată esenţială pentru funcţionarea sigură şi eficientă a maşinilor navei sau pentru a permite pasagerilor accesul normal nerestrictiv în toată zona pentru pasageri. O asemenea decizie trebuie să se ia de către administraţia statului pavilionului numai după o examinare atentă a influenţei acesteia asupra operării navei şi asupra şanselor de supravieţuire. O uşă etanşă acceptată să rămână astfel deschisă trebuie în mod clar indicată în "Informaţia privind stabilitatea navei" şi trebuie pregătită în orice moment să fie imediat închisă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .10.1 Atunci când administraţia statului pavilionului este convinsă că asemenea uşi sunt esenţiale, se pot prevedea uşi etanşe având o construcţie satisfăcătoare în pereţii etanşi ce împart marfa dintre spaţiile punţii. Asemenea uşi pot avea balamale, pot fi pe role sau glisante dar nu trebuie comandate de la distanţă. Ele trebuie montate la cel mai înalt nivel şi cât mai departe de tabla bordajului, dar în nici un caz marginile verticale exterioare nu trebuie situate faţă de bordajul exterior la o distanţă mai mică de o cincime din lăţimea navei, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare. .10.2 Aceste uşi trebuie să fie închise înainte de începerea voiajului şi trebuie să fie păstrate închise în perioada de navigaţie; timpul de deschidere a acestor uşi în port şi timpul de închidere a lor înainte ca nava să părăsească portul trebuie să fie înscrise în jurnalul de bord. Dacă vreuna din aceste uşi trebuie să fie accesibilă în timpul voiajului, aceasta trebuie prevăzută cu un dispozitiv care să împiedice deschiderea neautorizată. Când se propune montarea acestor uşi, numărul şi distribuţia acestora trebuie să constituie obiectul unei examinări speciale din partea administraţia statului pavilionului. .11 Panourile demontabile în pereţii etanşi nu trebuie acceptate cu excepţia compartimentului maşinilor. Aceste panouri trebuie să fie întotdeauna la locul lor înainte ca nava să părăsească portul şi nu trebuie să fie îndepărtate în timpul navigaţiei decât în cazuri de necesitate urgentă, în funcţie de decizia comandantului. Administraţia statului pavilionului poate permite înlocuirea acestor panouri demontabile cu maximum o uşă etanşă glisantă acţionată mecanic în fiecare perete transversal principal, mai lată decât este menţionat la punctul 7.1.2, cu condiţia ca aceste uşi să fie închise înainte ca nava să părăsească portul şi să rămâne închise în timpul navigaţiei, exceptând cazurile de necesitate urgentă stabilite de comandant. Aceste uşi nu trebuie să îndeplinească cerinţele punctului 7.1.4 cu privire la închiderea completă în 90 secunde cu ajutorul mecanismului acţionat manual. Timpul de deschidere şi închidere a acestor uşi, fie că nava este pe mare fie că este în port, trebuie înregistrat în jurnalul de bord. 14. Nave care transportă autovehicule de marfă şi personalul care le însoţeşte (R 16) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Această regulă se aplică navelor de pasageri proiectate sau adaptate pentru transportul autovehiculelor de marfă şi a personalului care le însoţeşte. .2 Dacă la bordul unor astfel de nave numărul total de pasageri, care include şi personalul ce însoţeşte autovehiculele, nu depăşeşte N = 12 + A/25, unde A = suprafaţa totală a punţii (metri pătraţi), cuprinzând spaţiile disponibile pentru depozitarea autovehiculelor de marfă, iar înălţimea liberă în zona de depozitare şi la intrarea în astfel de spaţii nu este mai mică de 4 metri, se aplică prevederile regulii 13 punctul .10 privind uşile etanşe cu excepţia faptului că uşile pot fi prevăzute la orice nivel în pereţii etanşi care separă spaţiile de marfă. În plus, sunt necesari indicatori pe puntea de navigaţie care să indice automat când fiecare uşă este închisă şi dacă toate încuietorile uşilor sunt asigurate. .3 Când se aplică prevederile acestui capitol la o astfel de navă, N trebuie să fie considerat ca numărul maxim de pasageri pentru care nava poate să fie autorizată în conformitate cu această regulă. 15. Deschideri în bordajul exterior sub linia de supraimersiune (R 17) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Numărul deschiderilor din bordajul exterior trebuie să fie redus la minimum compatibil cu concepţia şi exploatarea normală a navei. .2.1 Amplasarea şi eficacitatea mijloacelor de închidere a oricărei deschideri practicate în bordajul exterior al navei trebuie să corespundă scopului urmărit şi locului în care sunt fixate. .2.2. Sub rezerva cerinţelor din Convenţia LL în vigoare, nici un hublou nu trebuie prevăzut într-o astfel de poziţie încât marginea sa inferioară să fie sub o linie trasată pe bordaj paralelă cu puntea pereţilor etanşi în bord şi având punctul său cel mai de jos la 2,5% din lăţimea navei deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare sau 500 mm, care din ele este mai mare. .2.3 Toate hublourile ale căror margini inferioare sunt sub linia de supraimersiune trebuie să fie astfel construite încât nimeni să nu le poate deschide fără aprobarea comandantului. .2.4. Dacă într-o interpunte, marginea inferioară a hublourilor de tipul prevăzut la punctul .2.3 este situată sub linia trasată paralelă cu linia punţii pereţilor etanşi în bord şi având punctul său cel mai de jos la 1,4 metri plus 2,5% din lăţimea navei deasupra liniei de plutire la plecarea din orice port, toate hublourile acestei interpunţi trebuie să fie închise etanş şi zăvorâte înaintea ieşirii din port şi nu trebuie să fie deschise înainte ca nava să între în portul următor. În aplicarea acestui alineat se poate ţine seama de deducerea corespunzătoare pentru apă dulce, când este aplicabilă. .2.5. Hublourile şi capacele lor care nu sunt accesibile în timpul navigaţiei trebuie să fi închise şi asigurate înainte de plecarea navei din port. .3 Numărul scurgerilor, evacuărilor sanitare şi a altor deschideri similare în bordaj trebuie să fie redus la minimum, fie utilizând fiecare orificiu de evacuare pentru cel mai mare număr posibil de tuburi sanitare sau alte tuburi sau în oricare alt mod satisfăcător. .4 Toate prizele de aspiraţie şi de evacuare din bordaj trebuie prevăzute cu dispozitive eficiente şi accesibile care să împiedice pătrunderea accidentală a apei în interiorul navei. .4.1 Sub rezerva cerinţelor din Convenţia LL în vigoare, şi excepţiilor prevăzute la punctul .5, orice evacuare individuală care traversează tabla bordajului din spaţiile de sub linia de supraimersiune trebuie prevăzute fie cu o valvulă automată cu reţinere prevăzută cu un dispozitiv de închidere directă situat deasupra punţilor pereţilor etanşi sau cu două valvule automate cu reţinere fără dispozitiv de închidere directă, cu condiţia ca valvula dinspre interior să fie situată deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare şi să fie întotdeauna accesibilă pentru examinare în condiţii de exploatare. Dacă se prevede o valvulă cu dispozitiv de închidere directă, postul de manevră de deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie întotdeauna uşor accesibil şi trebuie prevăzute mijloace care să indice dacă valvula este deschisă sau închisă. .4.2. Cerinţele din Convenţia LL în vigoare se aplică evacuărilor care traversează tabla bordajului din spaţiile de deasupra liniei de supraimersiune. .5 Prizele de apă şi evacuările principale şi auxiliare din spaţiul de maşini care deservesc maşinile trebuie prevăzute cu valvule uşor accesibile intercalate între tubulatură şi bordaj sau între tubulatură şi chesoanele fixate pe bordaj. Valvulele pot fi cu acţionare locală şi trebuie prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt deschise sau închise. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Roţile de acţionare manuală sau mânerele de la prizele de fund trebuie să fie uşor accesibile pentru manevrare. Toate valvulele care sunt folosite ca prize de fund trebuie închise de către roţile de acţionare manuală în sensul acelor de ceasornic. .2 Robineţii de evacuare sau valvulele din bordurile navei pentru evacuarea apei din căldări trebuie să fie poziţionate în locaşuri uşor accesibile şi nu sub tabla punţii. Robineţii sau valvulele trebuie să fie proiectate astfel încât să se poată constata uşor dacă sunt deschise sau închise. Robineţii trebuie prevăzuţi cu şuruburi de siguranţă, proiectaţi astfel încât cheia să nu poate fi ridicată când robinetul este deschis. .3 Toate valvulele şi robineţii din instalaţiile cu tubulatură cum ar fi instalaţia de santină şi balast, instalaţiile de combustibil şi ulei de ungere, instalaţiile de stingere a incendiilor şi de transfer, instalaţiile de apă de răcire şi apă sanitară, etc. trebuie clar marcate, în funcţie de destinaţia acestora. .4 Alte tuburi de evacuare trebuie, dacă ele evacuează sub linia de încărcare maximă de compartimentare, să fie prevăzute cu mijloace echivalente de închidere pe bordul navei; dacă ele evacuează deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare, ele trebuie prevăzute cu valvule obişnuite cu clapeţi. În ambele cazuri valvulele pot fi omise, dacă se folosesc tuburi de aceeaşi grosime cu evacuările indirecte de la toalete şi chiuvete şi sifoanele de pardoseală din băi, etc. prevăzute cu capace sau cu alt mijloc de protecţie împotriva pătrunderii apei. Grosimea pereţilor acestor tuburi nu trebuie să depăşească, totuşi, 14 mm. .5 Dacă este prevăzută o valvulă cu mecanism de închidere directă, locul de unde poate fi acţionată trebuie întotdeauna să fie uşor accesibil şi acolo trebuie să existe un mijloc care să indice dacă valvula este deschisă sau închisă. .6 Dacă valvulele cu mecanism de închidere directă sunt dispuse în compartimentul de maşini, este suficient ca ele să fie acţionate din locul unde sunt montate, cu condiţia ca acest loc să fie uşor accesibil în toate situaţiile. .6 Toate armăturile de bordaj şi valvule prevăzute de această regulă trebuie să fie din oţel, bronz sau alt material ductil aprobat. Valvulele din fontă turnată obişnuită sau alt material similar nu sunt acceptate. Toate tuburile la care se referă această regulă trebuie să fie din oţel sau alt material echivalent, conform cerinţelor A N R. .7 Deschiderile pentru scările din bord şi porţile de încărcare a mărfii de sub linia de supraimersiune trebuie să aibă o rezistenţă suficientă. Ele trebuie închise eficace şi fixate etanş, înainte ca nava să părăsească portul şi trebuie ţinute închise pe toată durata navigaţiei. .8 Aceste deschideri nu trebuie situate în nici un caz cu punctul lor cel mai de jos sub linia de încărcare maximă de compartimentare. 16. Etanşeitatea navelor de pasageri deasupra liniei de supraimersiune (R 20) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Trebuie luate toate măsurile practice şi rezonabile pentru limitarea pătrunderii şi răspândirii apei deasupra punţii pereţilor etanşi. Astfel de măsuri pot consta în instalarea de pereţi etanşi parţiali sau de coaste întărite. Când se prevăd pereţi etanşi parţiali sau coaste întărite pe puntea pereţilor etanşi, în prelungirea sau imediata vecinătate a prelungirii pereţilor principali de compartimentare, ei trebuie să fie îmbinaţi etanşi cu bordajul şi puntea pereţilor etanşi astfel încât să împiedice scurgerea apei de-a lungul punţii când nava este în poziţie canarisită după avarie. Dacă peretele despărţitor etanş parţial în cauză nu se află în prelungirea peretelui etanş aflat dedesubt, partea din puntea pereţilor etanşi aflată între cei doi pereţi trebuie să fie făcută efectiv etanşă. .2 Puntea pereţilor etanşi sau o punte situată deasupra trebuie să fie etanşă la intemperii. Toate deschiderile practicate în puntea expusă la intemperii trebuie să aibă rame de înălţime şi rezistenţă suficientă şi trebuie prevăzute cu mijloace eficiente de închidere rapidă pentru a le face etanşe la intemperii. Trebuie prevăzute saborduri, balustrade deschise şi scurgeri într-un număr suficient pentru rapida degajare a punţii expuse la intemperii de apa provenită din precipitaţii, indiferent care ar fi condiţiile meteorologice. .3 La navele existente din clasa B, extremitatea deschisă a tubulaturii de aerisire situată în interiorul unei suprastructuri trebuie să se găsească la cel puţin 1 metru deasupra liniei de plutire când nava are un unghi de înclinare de 15°, sau când nava atinge unghiul maxim de înclinare în timpul stadiilor intermediare de inundare, aşa cum a fost determinat prin calcule directe, alegând valoarea cea mai mare. Alternativ, tubulaturile de aerisire de la tancuri, altele decât tancurile pentru hidrocarburi pot refula prin bordajul suprastructurii. Prevederile din acest alineat nu contravin prevederilor din Convenţia LL în vigoare. .4 Hublourile, deschiderile pentru scările de bord, sabordurile de încărcare a mărfii şi celelalte mijloace de închidere din bordaj aflate deasupra liniei de supraimersiune trebuie să fie proiectate şi construite corespunzător şi să prezinte o rezistenţă suficientă corespunzătoare compartimentelor în care se află amplasate şi poziţiei lor în raport cu linia de încărcare maximă de compartimentare. .5 În spaţiile aflate sub puntea situată imediat deasupra punţii pereţilor etanşi, toate hublourile trebuie să aibă capace interioare rezistente, care să se închidă uşor şi eficace şi să fie fixate etanş. 17. Închiderea uşilor de încărcare marfă (R 20-1) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Următoarele uşi, amplasate deasupra liniei de supraimersiune, trebuie închise şi blocate înainte ca nava să pornească în vreun voiaj şi trebuie să rămână închise şi blocate până când nava ajunge la dana următoare. .1 porţile de încărcare marfă din bordaj sau în pereţii exteriori ai suprastructurilor închise; .2 vizoare în prova, prevăzute în poziţiile indicate la punctul .1.1; .3 uşi de încărcare marfă în peretele de coliziune; .4 rampe etanşe, formând o închidere alternativă pentru cele definite în alin. .1.1 până la .1.3 inclusiv. Dacă o uşă nu poate fi deschisă sau închisă în timp ce nava este la dană, atunci această uşă poate fi deschisă sau lăsată deschisă în timp ce nava se apropie sau pleacă din dană, dar numai atât cât este necesar pentru a permite acţionarea imediată a uşii. În orice caz, uşa interioară din prova trebuie menţinută închisă. .2 Prin derogare de la cerinţele punctelor 1.1. şi 1.4, administraţia statului pavilionului poate autoriza deschiderea anumitor uşi la alegerea comandantului, dacă este necesar pentru exploatarea navei sau pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor când nava este ancorată sigur şi cu condiţia ca siguranţa navei să nu fie afectată. .3 Comandantul trebuie să se asigure că este implementat un sistem eficient de supraveghere şi raportare a închiderii şi deschiderii uşilor menţionate la punctul .1. .4 Comandantul trebuie să aibă grijă ca, înainte ca nava să pornească în vreun voiaj, să se facă o înregistrare în jurnalul de bord, conform regulii 22, menţionându-se ora ultimei închideri a uşilor specificate la punctul .1 şi ora oricărei deschideri a unor anumite uşi în conformitate cu punctul .2. 17-1 Etanşeitatea de la puntea Ro-Ro (puntea pereţilor etanşi) la încăperile situate dedesubt (R 20-2) NAVE NOI RO-RO PASAGER DIN CLASE B, C ŞI D: .1.1 sub rezerva prevederilor punctelor .1.2 şi .1.3, toate căile de acces care duc către încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să aibă punctul cel mai de jos la cel puţin 2,5 metri deasupra punţii pereţilor etanşi; .1.2 dacă sunt instalate rampe pentru vehicule, pentru a permite accesul în încăperile de sub puntea pereţilor etanşi, deschiderile lor trebuie să poată fi închise etanş la intemperii pentru a împiedica infiltrarea apei în acele încăperi şi trebuie prevăzute cu alarme şi indicatoare care să dea un semnal la puntea de navigaţie. .1.3 administraţia statului pavilionului poate autoriza amenajarea căilor speciale de acces către încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi cu condiţia ca ele să fie necesare pentru activitatea esenţială a navei, de exemplu deplasarea de maşini şi provizii, şi sub rezerva ca astfel de căi de acces să fie etanşe, prevăzute cu alarme şi indicatoare care se dea un semnal la puntea de navigaţie; .1.4 căile de acces menţionate la punctele .1.2 şi .1.3 trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească dana pentru orice voiaj şi trebuie să rămână închise până când nava va ajunge la următoarea dană; .1.5 comandantul trebuie să se asigure că este implementat un sistem eficace de control şi raportare a închiderii şi deschiderii unor astfel de căi de acces, menţionate la punctele .1.2 şi .1.3; şi .1.6 comandantul trebuie să se asigure, înainte ca nava să părăsească dana şi să pornească în orice voiaj, că ora ultimei închideri a căilor de acces menţionate la punctele .1.2 şi .1.3 este consemnată în jurnalul de bord, aşa cum se cere prin regula II-1/B/22; .1.7 noile nave Ro-Ro pasager din clasa C cu lungimea mai mică de 40 metri şi noile nave Ro-Ro pasager din Clasa D pot, ca în locul cerinţelor de la punctele .1.1 la .1.6, să corespundă cerinţelor din punctele .2.1 la .2.4, cu condiţia ca înălţimile ramelor şi pragurilor să fie de cel puţin 600 mm pe punţile Ro-Ro deschise şi de cel puţin 380 mm pe punţile Ro-Ro închise. NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B: .2.1 Toate căile de acces ce pornesc de la puntea Ro-Ro spre încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să fie etanşe la intemperii şi pe puntea de navigaţie trebuie prevăzute mijloace care indică dacă accesul este deschis sau închis; .2.2 Toate căile de acces de acest gen trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească dana pentru orice voiaj şi trebuie să rămână închise până când nava va ajunge la următoarea dană; .2.3 Prin derogare de la cerinţele punctului .2.2, administraţia statului pavilionului poate accepta ca unele căi de acces să fie deschise pe timpul voiajului dar numai pe o perioadă de timp suficientă pentru a permite trecerea şi, dacă este necesar, pentru activitatea esenţială a navei; şi 17-2 Accesul la punţile Ro-Ro (R 20-3) TOATE NAVELE RO-RO PASAGER: Comandantul sau ofiţerul desemnat trebuie să se asigure că, fără consimţământul expres al comandantului sau al ofiţerului desemnat, nici unui pasager nu-i este permis accesul la o punte Ro-Ro închisă când nava este în marş. 17-3 Închiderea pereţilor de pe puntea Ro-Ro (R 20-4) NAVE RO-RO PASAGER NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Toţi pereţii transversali sau longitudinali care sunt consideraţi eficace pentru reţinerea apei de mare acumulată pe puntea Ro-Ro trebuie amplasaţi şi asiguraţi înainte ca nava să părăsească dana şi să rămână astfel amplasaţi şi asiguraţi până când nava ajunge la următoarea dană. .2 Prin derogare de la cerinţele punctului .1, administraţia statului pavilionului poate accepta ca unele căi de acces amenajate în cadrul unor asemenea pereţi să fie deschise pe timpul voiajului dar numai pentru o perioadă de timp suficientă pentru a permite trecerea şi, dacă este necesar, pentru activitatea esenţială a navei. 18. Informaţia asupra stabilităţii (R 22) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Fiecare navă de pasageri trebuie să fie supusă după terminarea ei la o probă de înclinări, iar elementele stabilităţii ei trebuie determinate. Comandantul trebuie să primească acele informaţii, aprobate de către administraţia statului pavilionului , care sunt necesare încât să-i permită, prin operaţiuni simple şi rapide, să obţină caracteristici precise cu privire la stabilitatea navei în diferite condiţii de exploatare. .2 Dacă o navă suferă modificări care afectează apreciabil informaţia asupra stabilităţii navei oferită comandantului, trebuie să se întocmească o altă informaţie modificată. Dacă este necesar se trebuie să se execute o nouă probă de înclinări. .3 La intervale periodice ce nu trebuie să depăşească cinci ani, trebuie să se efectueze o probă de determinare a greutăţii navei goale pentru a verifica orice schimbare a deplasamentului şi a centrului de greutate longitudinal. Nava trebuie să efectueze o nouă probă de înclinări ori de câte ori se constată sau se anticipează, în comparaţie cu informaţia asupra stabilităţii aprobată, o abatere de la deplasamentul navei goale ce depăşeşte 2% sau o modificare a poziţiei longitudinale a centrului de greutate ce depăşeşte 1% din L. .4 Administraţia statului pavilionului poate scuti o anumită navă de proba de înclinări dacă dispune de date de bază provenite din proba de înclinări a unei nave identice (navă soră) şi dacă este convins că se poate obţine din acele date de bază o informaţie de stabilitate satisfăcătoare pentru nava scutită. Se face trimitere la circulara MSC/Circ. 1158. .5 În cazul în care o probă de stabilitate corectă nu este realizabilă, deplasamentul navei goale şi centrul de greutate trebuie să se calculeze în urma efectuării unei inspecţii a navei goale şi cu ajutorul unor calcule precise. Se face trimitere la informaţiile care figurează în regula 2.7 din Codul pentru nave de mare viteză din 2000. 19. Planuri pentru controlul avariei (R 23) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Planurile în care figurează clar pentru fiecare punte şi magazie limitele compartimentelor etanşe, deschiderile din acestea cu mijloacele lor de închidere şi amplasarea comenzilor, precum şi măsurile pentru corectarea înclinării transversale a navei datorată inundării, trebuie să fie expuse în mod permanent pentru orientarea ofiţerului care răspunde de navă. În plus, trebuie puse la dispoziţia ofiţerilor de pe navă manuale care să cuprindă informaţiile de mai sus. 20. Integritatea corpului şi a suprastructurii, prevenirea şi controlul avariilor (R 23-2) .1 Pe puntea de navigaţie trebuie prevăzute indicatoare pentru toate porţile din bordaj, porţile de încărcare şi alte dispozitive de închidere care, dacă sunt lăsate deschise sau dacă nu sunt închise corespunzător, pot duce la inundarea unei încăperi de categorie specială sau a unei încăperi de marfă Ro-Ro. Sistemul de indicare trebuie proiectat pe principiul siguranţei pozitive şi trebuie să declanşeze un semnal luminos dacă poarta nu este complet închisă sau dacă vreunul din dispozitivele de asigurare nu este la locul său şi nu este complet închis şi să declanşeze un semnal sonor dacă o astfel de poartă sau astfel de dispozitive de închidere se deschid sau dacă dispozitivele de asigurare devin nesigure. Tabloul de indicare situat pe puntea de navigaţie trebuie echipat cu o funcţie de selectare a modului "port/voiaj" stabilită astfel încât să se declanşeze o alarmă sonoră pe puntea de navigaţie, dacă nava părăseşte portul cu porţile prova, porţile interioare, rampa prova sau orice alte porţi din bordaj neînchise, sau dacă vreun dispozitiv de închidere se află într-o poziţie incorectă. Sursa de energie a sistemului de indicare trebuie să fie independentă de sursa de energie utilizată pentru manevrarea şi asigurarea porţilor. Sistemele de indicare aprobate de către administraţia statului pavilionului, care au fost instalate pe navele construite, nu trebuie să fie schimbate. .2 Trebuie instalate un sistem de supraveghere monitorizată şi un sistem de detectare a infiltraţiilor de apă pentru a semnaliza la puntea de navigaţie şi la postul de comandă maşini a oricăror infiltraţii de apă prin porţile interioară şi exterioară prova, porţile pupa sau orice alte porţi din bordaj care pot duce la inundarea încăperilor de categorie specială sau a încăperilor de marfă Ro-Ro. .3 Încăperile de categorie specială şi încăperile de marfă Ro-Ro trebuie să fie permanent supravegheate de un serviciu de rond sau prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi supravegherea monitorizată, astfel încât orice deplasare a vehiculelor în condiţii de vreme nefavorabilă şi orice acces neautorizat al pasagerilor la vehicule să poată fi detectate în timp ce nava este în marş. .4 Documentele care indică procedurile de manevră pentru închiderea şi asigurarea tuturor porţilor din bordaj, porţilor de încărcare şi altor dispozitive de închidere care, dacă sunt lăsate deschise sau dacă nu sunt închise corespunzător, pot duce la inundarea unei încăperi de categorie specială sau a unei încăperi de marfă Ro-Ro, trebuie păstrate la bord şi afişate într-un loc corespunzător. 21. Marcarea, manevrarea periodică şi inspectarea uşilor etanşe, etc. (R 24) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Săptămânal trebuie să se efectueze exerciţii de manevrare a uşilor etanşe, a hublourilor, a valvulelor şi dispozitivelor de închidere a scurgerilor. .2 Toate uşile etanşe aflate în pereţii principali transversali etanşi şi folosite pe mare trebuie să fie manevrate zilnic. .3 Uşile etanşe şi toate mecanismele şi indicatoarele anexe acestora, toate valvulele a căror închidere este necesară pentru a face un compartiment etanş şi toate valvulele care comandă manevra conexiunilor de echilibrare în caz de avarie, trebuie să fie inspectate periodic pe mare, cel puţin o dată pe săptămână. .4 Aceste valvule, uşi şi mecanisme trebuie să aibă inscripţii corespunzătoare care să permită manevrarea lor corespunzătoare pentru a asigura o siguranţă maximă. 22. Menţiuni în jurnalul de bord (R 25) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Uşile cu balamale, panourile demontabile, hublourile, deschiderile pentru scările de bord, porţile de încărcare a mărfii şi alte deschideri, care conform prezentelor reguli se menţin închise în timpul navigaţiei, trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească portul. Orele de închidere şi deschidere (în măsura în care regulile permit aceasta) trebuie notate în jurnalul de bord. .2 Toate exerciţiile şi inspecţiile prevăzute de regula 21 trebuie notate în jurnalul de bord se arătându-se totodată amănunţit orice defecte constatate. 23. Platforme mobile pentru autovehicule şi rampe NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Pe navele prevăzute cu punţi suspendate pentru transportul vehiculelor de pasageri, construcţia, instalarea şi operarea trebuie să se efectueze în conformitate cu măsurile impuse de către administraţia statului pavilionului. În ceea ce priveşte construcţia trebuie aplicate regulile relevante ale unei organizaţii recunoscute. 24. Balustrade NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .1 Pe punţile exterioare pe care este permis accesul pasagerilor şi acolo unde nu este prevăzut un parapet cu o înălţime adecvată, trebuie prevăzute balustrade cu o înălţime de minimum 1100 mm de la punte şi de o asemenea concepţie şi construcţie astfel încât să prevină urcarea oricărui pasager pe aceste balustrade şi căderea accidentală de pe această punte. .2 Scările de pe astfel de punţi exterioare trebuie prevăzute cu balustrade cu o construcţie echivalentă. PARTEA C MAŞINI 1. Generalităţi (R 26) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Maşinile, căldările şi alte recipiente sub presiune, tubulatura şi armăturile anexe trebuie să fie astfel instalate şi protejate încât să fie redus la minimum orice pericol asupra persoanelor aflate la bord, acordând atenţia cuvenită pieselor în mişcare, suprafeţelor fierbinţi şi altor pericole. .2 Trebuie să se prevadă mijloace prin care să fie asigurată sau restabilită funcţionarea normală a maşinilor de propulsie, chiar dacă unul dintre echipamentele auxiliare esenţiale este scos din funcţiune. .3 Trebuie să se prevadă mijloace care să asigure punerea maşinilor în funcţiune din starea de navă lipsită de energie fără ajutor din afară.. NAVE NOI DIN CLASA B ŞI C: .4 Maşinile principale de propulsie şi toate maşinile auxiliare esenţiale pentru propulsie şi pentru siguranţa navei, cu care aceasta este dotată, trebuie să fie proiectate astfel încât să funcţioneze când nava este dreaptă şi când este înclinată transversal la orice unghi de înclinare de până la 15° inclusiv, într-un bord sau altul, în condiţii statice şi 22,5° în condiţii dinamice (ruliu) într-un bord sau altul şi simultan înclinată dinamic (tangaj) 7,5° spre prova sau pupa. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .5 Trebuie să se prevedea mijloace pentru ca maşinile de propulsie şi elicea să fie oprite în situaţii de urgenţă din poziţii corespunzătoare aflate în afara compartimentului de maşini / postului central de comandă maşini, de exemplu, de pe puntea deschisă sau din timonerie. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .6 Amplasarea şi dotările tuburilor de ventilaţie pentru tancurile de serviciu combustibil, tancurile de decantare şi tancurile de ulei de ungere trebuie să fie astfel încât în eventualitatea spargerii tubului de ventilaţie aceasta să nu conducă direct la riscul intrării stropilor de apă de mare sau a apei de ploaie. Pe fiecare navă trebuie prevăzute două tancuri de serviciu combustibil pentru fiecare tip de combustibil utilizat la bord pentru propulsie sau pentru instalaţiile vitale sau dotări echivalente, cu o capacitate suficientă pentru cel puţin 8 ore pe navele din clasa B şi pentru cel puţin 4 ore pe navele din clasele C şi D, de funcţionare la puterea maximă continuă a instalaţiei de propulsie şi a centralei electrice la încărcarea normală de funcţionare pe mare. 2. Motoare cu combustie internă (R 27) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Motoarele cu combustie internă cu diametrul cilindrului de 200 mm sau mai mare, ori cu un carter având volumul egal cu 0,6 mc sau mai mare trebuie să aibă carterul prevăzut cu supape de siguranţă împotriva exploziei, de un tip corespunzător, cu o suprafaţă suficientă de descărcare. Supapele de siguranţă trebuie reglate sau prevăzute cu mijloace care să asigure descărcarea într-o astfel de direcţie încât posibilitatea de accidentare a personalului să fie minimă. 3. Instalaţii de santină (R 21) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1.1 Trebuie să se prevadă o instalaţie de santină eficientă, capabilă să pompeze şi să dreneze orice compartiment etanş, altul decât spaţiul destinat permanent pentru apă dulce, apă de balast, combustibil sau mărfuri lichide, pentru care sunt prevăzute alte mijloace eficiente de pompare, în toate situaţiile posibile. Trebuie să se prevadă mijloace eficiente pentru drenarea apei din magaziile prevăzute cu izolaţii. .1.2 Pompele sanitare, de balast şi de servicii generale pot fi acceptate ca pompe de santină independente acţionate mecanic dacă sunt prevăzute cu racordurile necesare la tubulatura de santină. .1.3 Întreaga tubulatura de santină folosită în interiorul sau sub tancurile de combustibil sau în încăperile de maşini sau căldări, inclusiv spaţiile în care sunt amplasate tancurile de decantare a combustibilului sau pompele de combustibil, trebuie să fie din oţel sau alt material corespunzător. .1.4 Amplasarea instalaţiilor de santină şi balast trebuie să excludă posibilitatea pătrunderii apei din mare şi din spaţiile pentru apă de balast în încăperile de marfă şi de maşini sau dintr-un compartiment în altul. Trebuie să fie luate măsuri pentru a se evita ca un deeptanc cu racordări la santină şi balast să fie inundat în mod accidental cu apă de mare când conţine marfă, sau să fie golit prin tubulatura de santină când conţine apă de balast. .1.5 Toate casetele de distribuţie şi valvulele acţionate manual racordate la instalaţia de santină trebuie să fie situate în locuri accesibile în condiţii obişnuite. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1.6 Trebuie să se prevadă drenarea spaţiilor de marfă închise situate pe puntea pereţilor etanşi. .1.6.1 Dacă bordul liber la puntea pereţilor etanşi este astfel încât marginea punţii este imersată când nava se înclină mai mult de 50, drenarea trebuie să se facă cu ajutorul unui număr suficient de decupări cu o dimensiune adecvată, pentru scurgerea apei direct peste bord, montate în conformitate cu cerinţele regulii 15. .1.6.2 Dacă bordul liber este astfel încât marginea punţii pereţilor etanşi este imersată atunci când nava s-a înclinat 50 sau mai puţin, drenarea spaţiilor de marfă închise de pe puntea pereţilor etanşi trebuie să se facă către un spaţiu corespunzător, sau spaţii, cu o capacitate adecvată, având o alarmă pentru nivel maxim de apă şi fiind prevăzute cu instalaţii corespunzătoare pentru descărcarea peste bord. În plus, trebuie să se aibă grijă să se asigure că: .1 numărul, dimensiunea şi dispunerea scurgerilor sunt astfel încât să se împiedice acumularea nejustificată de apă liberă; .2 instalaţiile de pompare prevăzute de aceasta regulă ţin cont de cerinţele pentru orice instalaţie fixă de stingere a incendiilor cu apă pulverizată sub presiune; .3 apă contaminată cu petrol sau alte substanţe periculoase să nu fie drenată spre încăperile de maşini sau în alte spaţii unde pot exista surse de aprindere; şi .4 atunci când spaţiul de marfă închis este protejat de un sistem de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, scurgerile de pe punte să fie prevăzute cu mijloace pentru a împiedica scurgerea gazului de stingere a incendiilor. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D: .1.6.3 Drenajul punţilor Ro-Ro şi punţilor pentru autovehicule trebuie să aibă o capacitate suficientă astfel ca scurgerile, sabordurile de spălare etc. din babord sau tribord să poată face faţă la o cantitate de apă care provine din drenchere sau de la pompele de incendiu, ţinând seama de condiţiile de tangaj şi ruliu ale navei. .1.6.4 Când cabinele de pasageri şi cele ale personalului sunt dotate cu instalaţii de stingere a incendiului cu sprinklere şi hidranţi, trebuie să aibă un număr adecvat de scurgeri, suficient ca să facă faţă cantităţii de apă provenite de la stingerea incendiului cu ajutorul capetelor de pulverizare cu sprinklere aflate în încăpere şi de la jeturile de apă a două furtunuri pentru stingerea incendiului. Scurgerile trebuie plasate în cele mai adecvate poziţii, de exemplu în fiecare colţ al încăperii. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .2.1 Instalaţia de santină prevăzută de punctul .1.1. trebuie să fie capabilă să funcţioneze în toate condiţiile posibile, după o avarie, indiferent dacă nava este dreaptă sau canarisită. În acest scop trebuie să se prevadă, în general, aspiraţii în borduri, cu excepţia compartimentelor înguste de la extremităţile navei unde o singură aspiraţie poate fi suficientă. În compartimentele de formă neobişnuită, pot fi cerute aspiraţii suplimentare. Amenajările trebuie să fie făcute astfel încât apa din compartiment să se poată scurge la tubulatura de aspiraţie. .2.2 Pe cât posibil, pompele de santină acţionate mecanic, trebuie să fie amplasate în compartimente etanşe separate, şi instalate sau dispuse astfel încât aceste compartimente să nu fie inundate de aceeaşi avarie. Dacă maşinile principale de propulsie, maşinile auxiliare şi căldările se află în două sau mai multe compartimente etanşe, pompele destinate deservirii santinei trebuie repartizate pe cât posibil în aceste compartimente. .2.3 Cu excepţia pompelor suplimentare care pot fi prevăzute numai pentru picuri, fiecare pompă de santină cerută trebuie să fie instalată astfel încât să aspire apa din orice spaţiu necesar a fi drenat conform punctului .1.1. .2.4 Fiecare pompă de santină acţionată mecanic, trebuie să poată pompa apa prin tubulatura principală de santină cu o viteză de cel puţin 2m/sec. Pompele de santină independente acţionate mecanic, situate în încăperile de maşini trebuie să aspire direct din aceste încăperi, cu excepţia cazului când nu sunt cerute mai mult de două aspiraţii în fiecare încăpere. Dacă sunt prevăzute două sau mai multe aspiraţii, cel puţin una trebuie să fie în fiecare bord. Aspiraţiile directe trebuie să fie amplasate corespunzător iar cele din încăperea de maşini trebuie să aibă diametrul cel puţin egal cu cel cerut pentru tubulatura principală de santină. .2.5 Suplimentar faţă de aspiraţia sau de aspiraţiile directe din santină cerute la punctul .2.4, o aspiraţie directă de santină de avarie, prevăzută cu o valvulă cu reţinere, trebuie să fie adusă de la cea mai mare pompă independentă acţionată mecanic, disponibilă la nivelul santinei din încăperea de maşini; diametrul tubului de aspiraţie trebuie să fie egal cu diametrul nominal al aspiraţiei de la pompele utilizate. .2.6 Tijele de acţionare ale organelor de închidere ale aspiraţiei directe şi ale prizei de apă de mare trebuie extinse la o înălţime suficientă deasupra platformei din compartimentul maşinilor. .2.7 Toată tubulatura de aspiraţie din santină până la racordarea la pompe trebuie să fie independentă de o altă tubulatură. .2.8 Diametrul "d" al tubulaturii principale sau al ramificaţiilor de aspiraţie din santină trebuie calculat conform formulei de mai jos. Totuşi diametrul interior real al tubulaturii principale de santină poate fi rotunjit la cea mai apropiată dimensiune standardizată acceptabilă pentru administraţia statului pavilionului: tubulatura principală de aspiraţie din santină: tubulatura ramificaţiilor de aspiraţie din santină dintre puţurile de colectare şi aspiraţie: unde: d diametrul interior al tubulaturii principale (mm) L şi B lungimea şi lăţimea navei (m) L(1) lungimea compartimentului, şi D este înălţimea de calcul a navei până la puntea pereţilor etanşi (m), cu condiţia ca în cazul unei nave care are un spaţiu de marfă închis pe puntea pereţilor etanşi ce este drenat în interior în conformitate cu prevederile punctului 1.6.2. şi care se întinde pe toată lungimea navei, D să se măsoare până la următoarea punte deasupra punţii pereţilor etanşi. În cazul în care spaţiile de marfă închise acoperă o lungime mai mică, D trebuie să se considere ca înălţimea de calcul până la puntea pereţilor etanşi plus l●h / L, unde l şi h sunt lungimea totală şi respectiv înălţimea spaţiilor de marfă închise. .2.9 Trebuie luate măsuri de prevenire a inundării compartimentului deservit de o tubulatură de aspiraţie din santină în cazul când tubulatura din oricare alt compartiment s-ar sparge sau deteriora la coliziune sau eşuare. În acest scop, tubulatura care trece printr-un punct situat la o distanţă de bordaj mai mică de 1/5 din lăţimea navei (măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare), precum şi tubulaturile care trec prin chile cheson, trebuie să aibă o valvulă cu reţinere în compartimentul care conţine aspiraţia. .2.10 Casetele de distribuţie, robinetele şi valvulele racordate la instalaţia de santină trebuie dispuse astfel încât, în caz de inundare, una din pompele de santină să poată evacua apa din orice compartiment; în plus, deteriorarea unei pompe sau a racordului său la tubulatura principală de santină situată în afara unei linii trasate la o distanţă de 1/5 din lăţimea navei nu trebuie să scoată din funcţiune instalaţia de santină. Dacă există numai o singură tubulatură comună tuturor pompelor, valvulele necesare pentru manevrarea aspiraţiilor din santină trebuie să poată fi comandate dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi. Dacă în completarea instalaţiei principale de santină este prevăzută o instalaţie de santină de avarie, aceasta trebuie să fie independentă de instalaţia principală şi amplasată astfel încât o pompă să poată evacua apa din orice compartiment în condiţiile de inundare specificate la punctul .2.1; în acest caz, numai valvulele necesare pentru comanda instalaţiei de avarie trebuie să aibă posibilitatea de a fi acţionate dintr-un punct aflat deasupra punţii pereţilor etanşi. .2.11 Toate robinetele şi valvulele menţionate la punctul .2.10, care pot fi comandate dintr-un punct aflat deasupra punţii pereţilor etanşi, trebuie să aibă comenzile însemnate clar la locul lor de acţionare şi să fie prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt deschise sau închise. 4. Numărul şi tipul pompelor de santină (R 21) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: până la 250 de pasageri: o pompă acţionată de motorul principal şi o pompă independentă acţionată mecanic, situată şi alimentată în afara compartimentului de maşini. peste 250 de pasageri: o pompă acţionată de motorul principal şi două pompe independente acţionate mecanic, una dintre ele trebuind să fie situată şi alimentată în afara compartimentului de maşini. Pompa acţionată de motorul principal poate fi înlocuită cu o pompă independentă acţionată mecanic. Drenajul compartimentelor de dimensiuni foarte mici poate fi efectuat cu pompe manuale portabile. 5. Mersul înapoi (R 28) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Navele trebuie să aibă suficientă putere la mersul înapoi pentru a asigura manevra navei în toate condiţiile normale. .2 Capacitatea instalaţiei de propulsie de a inversa sensul împingerii elicei într-un timp suficient, şi în felul acesta de a stopa nava aflată la viteza de serviciu maximă la mers înainte, în limitele unei distanţe rezonabile, trebuie să fie demonstrată şi înregistrată. .3 Timpii de oprire, traseul navei şi distanţele înregistrate la probe împreună cu rezultatele probelor pentru determinarea capacităţii navei cu mai multe elice de a naviga şi a face manevre cu una sau mai multe elice care nu funcţionează, trebuie să fie disponibile la bord pentru a fi utilizate de către comandantul navei sau personalul indicat pentru aceasta. 6. Instalaţia de guvernare (R 29) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Fiecare navă trebuie prevăzută cu o instalaţie principală şi auxiliară de guvernare eficiente. Instalaţia de guvernare principală şi instalaţia de guvernare auxiliară trebuie dispuse astfel încât defectarea uneia dintre ele să nu determine nefuncţionarea celeilalte. .2 Instalaţia de guvernare principală şi axul cârmei dacă este prevăzut trebuie: .2.1 să fie de o rezistenţă adecvată şi să poată guverna nava la viteza maximă de serviciu de marş înainte, şi să fie proiectate astfel încât să nu fie distruse la viteza maximă de serviciu de marş înapoi; .2.2 să poată asigura manevra de trecere a cârmei de la 35° dintr-un bord la 35° în celălalt bord, cu nava la pescajul maxim şi viteza maximă de serviciu de marş înainte şi, de asemenea, în aceleaşi condiţii, de la 35° dintr-un bord la 30° în celălalt bord în cel mult 28 secunde; .2.3 să fie acţionată de o sursă de energie în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea cerinţelor punctului .2.2.2 şi, în orice caz când un ax de cârmă cu un diametru mai mare de 120 mm la zona echei, excluzând întărirea pentru navigaţia printre gheţuri, este cerut pentru a se respecta prevederile punctului .2.2.1. .3 Dacă este prevăzută, instalaţia de guvernare auxiliară trebuie: .1 să aibă o rezistenţă adecvată şi să poată guverna nava la viteza de navigabilitate şi să poată fi pusă rapid în funcţiune în caz de avarie; .2 să asigure manevra de trecere a cârmei de la 15° dintr-un bord la 15° în celălalt bord în cel mult 60 secunde, nava având pescajul maxim şi jumătate din viteza sa maximă de serviciu de marş înainte sau viteza de 7 noduri, care dintre acestea este mai mare; şi .3 să fie acţionată de o sursă de energie în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea cerinţelor alin. .3.2 şi, în oricare caz când axul cârmei are un diametru mai mare de 230 mm la zona echei, excluzând întărirea în cazul navigaţiei printre gheţuri. NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ŞI D: .4 Agregatele de forţă ale instalaţiei de guvernare trebuie: .1 să fie dispuse astfel încât să pornească din nou automat atunci când este restabilită alimentarea cu energie după o avarie; şi .2 să poată fi puse în funcţiune dintr-un loc aflat pe puntea de navigaţie. În cazul unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie a oricărui agregat de forţă al instalaţiei de guvernare, trebuie să dea o alarmă sonoră şi vizuală pe puntea de navigaţie. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .5 Dacă instalaţia de guvernare principală cuprinde două sau mai multe agregate de forţă identice, nu este necesară să fie prevăzută o instalaţie de guvernare auxiliară, cu condiţia ca: .1 instalaţia de guvernare principală să poată acţiona cârma conform alin. .2.2, în timp ce oricare dintre agregatele de forţă este scos din funcţiune; .2 instalaţia de guvernare principală să fie dispusă astfel încât după o singură avariere a tubulaturii sale sau a unuia dintre agregatele de forţă, defectul să poată fi izolat astfel încât capacitatea de guvernare să fie menţinută sau redobândită rapid. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .6 Comanda instalaţiei de guvernare trebuie prevăzută: .1 pentru instalaţia de guvernare principală, atât pe puntea de navigaţie cât şi în compartimentul maşinii de cârmă; .2 dacă instalaţia de guvernare principală este amplasată în conformitate cu punctul .4, cu două sisteme independente de comandă, ambele fiind acţionate de pe puntea de navigaţie. Aceasta nu cere dublarea timonei sau a manetei de guvernare. Dacă sistemul de comandă constă dintr-un servomotor hidraulic, nu este necesară prevederea unui al doilea sistem independent; .3 pentru instalaţia de guvernare auxiliară, în compartimentul maşinii cârmei şi, dacă este acţionată de o sursă de energie, trebuie de asemenea acţionată de pe puntea de navigaţie şi trebuie să fie independentă de sistemul de comandă pentru instalaţia de guvernare principală. .7 Fiecare sistem de comandă pentru instalaţia principală şi auxiliară de guvernare acţionat de pe puntea de navigaţie trebuie să respecte următoarele: .1 dacă este electric, trebuie deservit de propriul său circuit alimentat separat de la circuitul de forţă a instalaţiei de guvernare, dintr-un loc din interiorul compartimentului maşinii cârmei, sau direct de la barele tabloului de distribuţie care alimentează acel circuit de forţă al instalaţiei de guvernare, într-un punct de pe tabloul de distribuţie adiacent alimentării circuitului de forţă al instalaţiei de guvernare; .2 în compartimentul maşinii cârmei trebuie să se prevadă mijloace pentru deconectarea de la instalaţie de guvernare pe care o deserveşte a oricărui sistem de comandă acţionat de pe puntea de navigaţie; .3 sistemul trebuie să poată fi pus în funcţiune dintr-un loc de pe puntea de navigaţie; .4 în cazul unei avarii a alimentării cu energie electrică a sistemului de comandă, trebuie să se dea pe puntea de navigaţie o alarmă vizuală şi sonoră; şi .5 trebuie să se prevadă protecţia împotriva scurtcircuitului numai pentru circuitele de alimentare a sistemului de comandă a instalaţiei de guvernare. .8 Circuitele electrice de forţă şi sistemele de comandă ale instalaţiei de guvernare cu componentele lor, cablurile şi tubulaturile prevăzute de această regulă şi de regula 7 trebuie separate, în măsura în care este posibil, pe toată lungimea lor. .9 Trebuie să se prevadă un mijloc de comunicare între puntea de navigaţie şi compartimentul maşinii cârmei sau posturile de guvernare alternative. .10 Poziţia unghiulară a cârmei trebuie: .1 indicată pe puntea de navigaţie, dacă instalaţia de guvernare este acţionată mecanic. Indicarea unghiului cârmei trebuie să fie independentă de sistemul de comandă a instalaţiei de guvernare; .2 reprodusă în compartimentul maşinii cârmei. .11 Instalaţia de guvernare acţionată hidraulic trebuie prevăzută cu: .1 mijloace pentru menţinerea purităţii fluidului hidraulic, având în considerare tipul şi construcţia instalaţiei hidraulice; .2 o alarmă pentru nivel scăzut pentru fiecare rezervor de fluid hidraulic în vederea indicării din timp a scurgerilor de fluid hidraulic. Trebuie să se prevadă alarme sonore şi vizuale pe puntea de navigaţie şi în compartimentul de maşini, unde pot fi imediat observate şi .3 un tanc fix de depozitare având capacitate suficientă pentru a reîncărca cel puţin un sistem de acţionare de forţă, inclusiv rezervorul, când se cere ca instalaţia principală de guvernare să fie acţionată de o sursă de energie. Tancul de depozitare trebuie permanent conectat la tubulatură în aşa fel încât instalaţiile hidraulice să poată fi imediat reîncărcate de la un punct din compartimentul maşinii cârmei şi trebuie prevăzut cu dispozitive de măsurare a conţinutului. .12 Compartimentele pentru instalaţia de guvernare trebuie să fie: .1 uşor accesibile şi, pe cât posibil, separate de spaţiile de maşini; şi .2 prevăzute cu amenajări corespunzătoare care să asigure accesul pentru lucru la maşina cârmei şi la comenzi. Aceste amenajări trebuie să includă balustrade şi grătare sau alte suprafeţe antiderapante care să asigure condiţii de lucru adecvate în eventualitatea scurgerilor de fluid hidraulic. 7. Cerinţele suplimentare pentru instalaţia de guvernare electrică şi electrohidraulică (R 30) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Pe puntea de navigaţie şi în poziţia corespunzătoare de la comanda maşinii principale trebuie să se monteze dispozitive pentru indicarea funcţionării motoarelor instalaţiei de guvernare electrice şi electrohidraulice. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .2 Fiecare instalaţie de guvernare electrică sau electrohidraulică care cuprinde unul sau mai multe agregate de forţă trebuie deservită de cel puţin două circuite alimentate separat direct de la tabloul principal de distribuţie; totuşi, unul dintre circuite poate fi alimentat de la tabloul de distribuţie de avarie. O instalaţie auxiliară de guvernare electrică sau electrohidraulică, asociată cu o instalaţie principală de guvernare electrică sau electrohidraulică, poate fi conectată la unul din circuitele care alimentează această instalaţie de guvernare principală. Circuitele care alimentează o instalaţie de guvernare electrică sau electrohidraulică trebuie să aibă un regim nominal adecvat pentru alimentarea tuturor motoarelor care pot fi conectate simultan la aceste circuite şi pot fi solicitate să funcţioneze simultan. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .3 Trebuie să se prevadă protecţii împotriva scurtcircuitului şi o alarmă de suprasarcină pentru circuitele instalaţiei de guvernare electrică şi electrohidraulice şi motoare. Protecţia la supracurent, inclusiv la curentul de pornire, dacă este prevăzută, trebuie să fie pentru nu mai puţin de două ori curentul la sarcina maximă a motorului sau a circuitului astfel protejat şi trebuie astfel dispusă încât să permită trecerea curenţilor de pornire corespunzători. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: Alarmele prevăzute la acest punct trebuie să fie atât acustice cât şi optice şi trebuie montate într-un loc vizibil în spaţiul maşinii principale sau în postul de comandă de unde sunt supravegheate în mod normal maşinile principale, după cum este cerut de regula 6 din partea E a acestui capitol. .4 Dacă o instalaţie de guvernare auxiliară, prevăzută de regula II-1/6.3.3, care urmează să fie acţionată de o sursă de energie nu este acţionată electric sau este acţionată de un motor electric destinat în primul rând pentru alte servicii, instalaţia de guvernare principală poate fi alimentată de un circuit din tabloul principal de distribuţie. Dacă un astfel de motor electric destinat în primul rând pentru alte servicii este prevăzut să acţioneze o astfel de instalaţie de guvernare auxiliară, ADMINISTRAŢIA STATULUI PAVILIONULUI poate renunţa la cerinţele punctului 3, dacă este satisfăcută de măsurile de protecţie împreună cu cerinţele regulii 6.4.1. şi .4.2. aplicabile la instalaţiile de guvernare auxiliare. 8. Instalaţii de ventilaţie în încăperile de maşini (R 35) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Încăperile de maşini de categoria A trebuie ventilate în mod corespunzător astfel încât să asigure că atunci când maşinile sau căldările aflate înăuntru funcţionează la capacitatea maximă în orice condiţii atmosferice, inclusiv pe vreme rea, este menţinută alimentarea adecvată cu aer în încăperi pentru siguranţa şi confortul personalului şi pentru funcţionarea maşinilor. 9. Comunicarea dintre puntea de navigaţie şi încăperea de maşini (R 37) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Trebuie prevăzute cel puţin două mijloace independente de comunicare pentru transmiterea ordinelor de la puntea de navigaţie la postul local de comandă din încăperea de maşini sau la postul central de comandă de la care sunt comandate în mod normal viteza şi direcţia de împingere a elicelor: unul dintre acestea va fi un transmiţător de tip telegraf maşini care va indica vizual comenzile şi răspunsurile atât în încăperea de maşini cât şi pe puntea de navigaţie. Trebuie prevăzute mijloace corespunzătoare de comunicaţie la oricare altă poziţie din care pot fi comandate viteza şi direcţia de împingere a elicelor. 10. Alarma mecanicilor (R 38) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Trebuie prevăzută o alarmă pentru mecanici acţionată din postul central de comandă maşini sau de la platforma de manevră, după cum este cazul, şi care va fi clar audibilă în cabinele mecanicilor şi / sau corespunzător pe puntea de navigaţie. 11. Amplasarea instalaţiilor de avarie (R 39) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Sursele de energie electrică de avarie, pompele de incendiu, pompele de santină cu excepţia acelora care servesc în mod special spaţiile din prova peretelui de coliziune, şi instalaţia fixă de stins incendiul, cerută de capitolul II-2, şi alte instalaţii de avarie care sunt esenţiale pentru siguranţa navei, exceptând vinciurile de ancorare, nu trebuie instalate în prova peretelui de coliziune. 12. Comenzile maşinilor (R 31) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Maşinile principale şi auxiliare esenţiale pentru propulsia şi siguranţa navei trebuie prevăzute cu mijloace eficiente pentru funcţionarea şi comanda lor. .2 Dacă este prevăzută comanda de la distanţă a maşinilor de pe puntea de navigaţie şi se intenţionează dotarea cu personal a încăperilor de maşini, se vor aplica următoarele: .1 viteza, direcţia de împingere şi, dacă este posibil, pasul elicei, trebuie integral controlate de pe puntea de navigaţie în toate condiţiile de navigaţie, inclusiv de manevră; .2 comanda de la distanţă trebuie efectuată, pentru fiecare elice independentă, printr-un dispozitiv de comandă astfel conceput şi construit încât funcţionarea sa să nu necesite o atenţie specială pentru funcţionarea părţilor mecanismului. Dacă mai multe elice sunt concepute să funcţioneze simultan, ele pot fi comandate de un dispozitiv de comandă; .3 maşina principală de propulsie trebuie prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie situat pe puntea de navigaţie care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigaţie; .4 comenzile maşinii de propulsie de pe puntea de navigaţie trebuie indicate în postul central de comandă a maşinii principale sau la postul de manevră, după cum este oportun; .5 comanda de la distanţă a maşinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziţii de comandă interconectate. În fiecare post trebuie să existe un indicator care să arate din care post este comandată maşina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigaţie şi încăperile de maşini trebuie să fie posibil numai în încăperea de maşini sau în postul central de comandă a maşinii principale. Acest sistem va include dispozitive de prevenire a unei modificări importante a împingerii elicei atunci când are loc transferul comenzii de la un loc la altul; .6 trebuie să existe posibilitatea de a comanda local maşina de propulsie chiar şi în cazul unei defecţiuni în orice parte a sistemului de comandă de la distanţă; .7 sistemul de comandă de la distanţă trebuie astfel conceput încât în cazul defectării sale să fie dată o alarmă. Turaţia prestabilită şi sensul de rotaţie al elicei trebuie să fie menţinute până când comanda locală va intră în funcţiune; .8 se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigaţie pentru: .1 turaţia elicei şi sensul de rotaţie în cazul elicei cu pas fix; .2 turaţia elicei şi poziţia pasului în cazul elicelor cu pas reglabil; .9 trebuie prevăzută o alarmă pe puntea de navigaţie şi în încăperea de maşini pentru a indica presiunea minimă a aerului de pornire care trebuie reglată la un nivel care să permită operaţiunile de pornire ulterioară a maşinii principale. Dacă sistemul de comandă de la distanţă al instalaţiei de propulsie este proiectat pentru pornire automată, trebuie limitat numărul de încărcări consecutive automate care nu reuşesc să producă pornirea în vederea asigurării unei presiuni suficiente a aerului de pornire pentru pornirea locală. .3 Dacă maşina principală de propulsie şi instalaţiile aferente, inclusiv sursele electrice principale de alimentare, sunt prevăzute cu diferite nivele de comandă automată sau de comandă de la distanţă şi se află sub supraveghere manuală continuă de la un post central de comandă, instalaţiile şi comenzile trebuie proiectate, dotate şi montate astfel încât funcţionarea maşinii să fie cât mai sigură şi eficientă, ca şi cum ar fi sub supraveghere directă; în acest scop regulile de la II-1/E/1 până la II-1/E/5 se vor aplica corespunzător. Trebuie acordată o atenţie specială protejării unor astfel de spaţii împotriva incendiului şi inundării. .4 În general, pornirea automată, sistemele de acţionare şi comandă vor include prevederi pentru scurtcircuitarea prin comandă manuală a comenzilor automate. Defectarea oricărei părţi a acestor sisteme nu trebuie să împiedice scurtcircuitarea manuală. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .5 Maşinile principale şi auxiliare esenţiale pentru propulsia, comanda şi siguranţa navei trebuie prevăzute cu mijloace eficiente pentru funcţionarea şi comanda lor. Toate instalaţiile de comandă esenţiale pentru propulsia, comanda şi siguranţa navei trebuie independente sau concepute astfel încât o defecţiune într-o instalaţie să nu afecteze funcţionarea altei instalaţii. .6 Dacă este prevăzută comanda de la distanţă a maşinilor de pe puntea de navigaţie şi se intenţionează dotarea cu personal a încăperilor de maşini, se vor aplica următoarele: .1 viteza, direcţia de împingere şi, dacă este posibil, pasul elicei, trebuie integral controlate de pe puntea de navigaţie în toate condiţiile de navigaţie, inclusiv de manevră; .2 comanda trebuie efectuată printr-un singur dispozitiv de comandă pentru fiecare elice independentă cu îndeplinirea automată a tuturor funcţiilor asociate incluzând, unde este necesar, mijloace pentru prevenirea supra-încărcării maşinilor de propulsie. Dacă mai multe elice sunt concepute să funcţioneze simultan, ele pot fi comandate de un dispozitiv de comandă; .3 maşina principală de propulsie trebuie prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie situat pe puntea de navigaţie care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigaţie; .4 comenzile maşinilor de propulsie de pe puntea de navigaţie trebuie indicate în postul principal de comandă maşini şi la postul manevră; .5 comanda de la distanţă a maşinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziţii de comandă interconectate. În fiecare post trebuie să existe un indicator care să arate din care post este comandată maşina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigaţie şi încăperile de maşini trebuie să fie posibil numai în încăperea de maşini sau în postul central de comandă a maşinii principale. Acest sistem va include dispozitive de prevenire a unei modificări importante a împingerii elicei atunci când are loc transferul comenzii de la un loc la altul; .6 trebuie să existe posibilitatea de a comanda local maşina de propulsie chiar şi în cazul unei defecţiuni în orice parte a sistemului de comandă de la distanţă. Trebuie de asemenea să existe posibilitatea de a comanda maşinile auxiliare, esenţiale pentru propulsia şi siguranţa navei, la sau în apropierea maşinilor respective; .7 sistemul de comandă de la distanţă trebuie astfel conceput încât în cazul defectării sale să fie dată o alarmă. Turaţia prestabilită şi sensul de rotaţie al elicei trebuie să fie menţinute până când comanda locală va intră în funcţiune; .8 se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigaţie, în postul principal de comandă maşini şi la postul manevră pentru: .1 turaţia elicei şi sensul de rotaţie în cazul elicei cu pas fix; .2 turaţia elicei şi poziţia pasului în cazul elicelor cu pas reglabil; .9 trebuie prevăzută o alarmă pe puntea de navigaţie şi în încăperea de maşini pentru a indica presiunea minimă a aerului de pornire care trebuie reglată la un nivel care să permită operaţiunile de pornire ulterioară a maşinii principale. Dacă sistemul de comandă de la distanţă al instalaţiei de propulsie este proiectat pentru pornire automată, trebuie limitat numărul de încărcări consecutive automate care nu reuşesc să producă pornirea în vederea asigurării unei presiuni suficiente a aerului de pornire pentru pornirea locală. .7 Dacă maşinile pentru propulsie principale şi auxiliare, inclusiv sursele de alimentare cu energie electrică principale, sunt prevăzute cu diferite grade de comandă automată şi la distanţă şi sunt controlate continuu manual dintr-o cameră de control, sistemele şi comenzile trebuie astfel proiectate, echipate şi instalate încât funcţionarea maşinilor să fie la fel de sigură şi de eficientă ca şi când s-ar afla sub control direct; în acest scop, se aplică, după caz, regulile II-1/E/1 - II-1/E/5. O atenţie deosebită trebuie acordată protejării spaţiilor de acest tip împotriva incendiilor şi inundării. .8 În general, sistemele de pornire, acţionare şi control automate trebuie să includă prevederi de suprareglare manuală a comenzilor automate. Defectarea oricărei părţi a respectivelor sisteme nu trebuie să împiedice folosirea suprareglării manuale. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D CU O LUNGIME DE CEL PUŢIN 24 DE METRI CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .9 La navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, sistemele automatizate trebuie concepute astfel încât, în caz de încetinire sau de oprire iminentă a sistemului de propulsie, ofiţerului de cart să îi fie dat la timp un semnal de alarmă pentru a putea evalua condiţiile de navigaţie în caz de urgenţă. În special, sistemele trebuie să deţină o funcţie de control, de monitorizare, de raportare şi de alertare şi, din motive de securitate, acestea trebuie să încetinească sau să oprească propulsia, oferindu-i totodată ofiţerului de cart posibilitatea de a interveni manual, cu excepţia cazurilor în care intervenţia manuală s-ar solda cu defectarea totală, la scurt timp, a motorului şi/sau a echipamentului de propulsie, de exemplu în cazul unei viteze excesive. 13. Tubulatura de abur (R 33) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Fiecare tubulatură de abur şi fiecare armătură conectată la aceasta prin care poate circula aburul trebuie proiectată, construită şi instalată astfel încât să reziste la eforturile maxime de lucru la care pot fi supuse. .2 Se vor prevedea dispozitive pentru drenarea fiecărei tubulaturi de abur în care s-ar putea produce o "lovitură de berbec" periculoasă. .3 Dacă o tubulatură de abur sau armatură poate primi abur de la orice sursă la o presiune mai mare decât aceea pentru care este proiectată, trebuie prevăzute o supapă corespunzătoare de reducere, o supapă de siguranţă şi un indicator de presiune. 14. Instalaţii de aer comprimat (R 34) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Trebuie prevăzute dispozitive care să prevină suprapresiunea în orice parte a instalaţiilor de aer comprimat şi oriunde mantalele sau corpurile compresoarelor şi răcitoarelor pot fi supuse unei suprapresiuni periculoase datorită pătrunderii în ele a aerului comprimat. Pentru toate instalaţiile trebuie prevăzute dispozitive de siguranţă corespunzătoare pentru evacuarea presiunii. .2 Instalaţia principală de aer de pornire pentru motoarele principale de propulsie cu combustie internă trebuie protejată în mod corespunzător împotriva efectelor întoarcerii flăcării şi a exploziei interne în tubulaturile de aer de pornire. .3 Toate tubulaturile de refulare de la compresoarele de aer de pornire vor conduce direct la rezervoarele de aer de pornire şi toate tubulaturile de pornire de la rezervoarele de aer la motoarele principale sau auxiliare trebuie complet separate de tubulatura de refulare a compresorului. .4 Trebuie luate măsuri pentru reducerea la minimum a intrării combustibilului în instalaţiile de aer comprimat şi de drenare a acestor instalaţii. 15. Protecţia împotriva zgomotului (R 36) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: Trebuie luate măsuri pentru reducerea zgomotului în încăperile de maşini la nivele acceptabile, avându-se în vedere "Codul pentru nivelele de zgomote la bordul navei", adoptat prin Rezoluţia OMI A.468(XII). Dacă acest zgomot nu poate fi redus suficient, sursa de zgomot excesiv trebuie izolată sau separată în mod corespunzător, sau trebuie prevăzută o incintă de protecţie împotriva zgomotului dacă se cere ca încăperea să fie prevăzută cu personal. Trebuie prevăzute mijloace de protecţie a auzului pentru personalul care intră în astfel de încăperi. 16. Lifturi NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D: .1 Lifturile pentru pasageri şi mărfuri trebuie să respecte, în ceea ce priveşte dimensionarea, construcţia, numărul de pasageri şi/sau cantitatea de mărfuri, prevederile stabilite de către administraţia statului pavilionului în fiecare caz în parte sau pentru fiecare tip de instalaţie. .2 Planurile de instalaţii şi instrucţiunile de întreţinere, inclusiv prevederile vizând inspecţiile periodice, trebuie să fie aprobate de către administraţia statului pavilionului, care va inspecta şi aproba instalaţia înainte ca aceasta să fie dată în exploatare. .3 În urma aprobării administraţia statului pavilionului va emite un certificat care trebuie păstrat la bordul navei. .4 Inspecţiile periodice trebuie efectuate de către un inspector al autorităţii statului pavilionului sau al unei organizaţii recunoscute. PARTEA D INSTALAŢII ELECTRICE 1. Generalităţi (R 40) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Instalaţiile electrice trebuie să fie astfel încât: .1 toate serviciile electrice auxiliare necesare pentru menţinerea navei în condiţii normale de exploatare şi de viaţă la bord să fie asigurate fără a se recurge la sursa de energie electrică de avarie; .2 serviciile electrice esenţiale pentru siguranţă să fie asigurate în diferite condiţii de avarie; şi .3 securitatea pasagerilor, echipajului şi a navei să fie asigurată împotriva riscurilor de natură electrică. .2 Administraţia statului pavilionului va lua măsuri corespunzătoare pentru a asigura uniformitatea implementării şi aplicării prevederilor acestei părţi în privinţa instalaţiilor electrice, având în vedere recomandările publicate de Comisia internaţională pentru electrotehnică şi, în special, seria 60092 - Instalaţii electrice la nave. 2. Sursa principală de energie electrică şi instalaţii de iluminat (R 41) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Navele noi din clasele C şi D la care energia electrică reprezintă singura energie de menţinere a serviciilor auxiliare esenţiale pentru siguranţa navei, şi navele noi şi existente din clasa B la care energia electrică este singura sursă de energie pentru menţinerea serviciilor auxiliare esenţiale pentru siguranţa şi propulsia navei, trebuie prevăzute cu două sau mai multe sisteme principale de generare a energiei electrice astfel încât serviciile mai sus menţionate să poate să rămână funcţionale când unul dintre grupurile generatoare se defectează. La navele noi din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 24 metri, unul dintre sistemele principale de generare a energiei electrice poate fi acţionat de maşina principală de propulsie, cu condiţia să existe suficientă putere astfel încât serviciile menţionate anterior să fie asigurate când oricare alt grup generator se defectează. .2.1 O instalaţie electrică de iluminat principală care asigură iluminarea acelor părţi ale navei accesibile în mod normal şi utilizate de pasageri sau de echipaj trebuie să fie alimentată de la sursa principală de energie electrică. .2.2 Amplasarea instalaţiei electrice de iluminat principale va fi astfel încât un incendiu sau un alt accident în spaţiile în care se află sursa principală de energie electrică, echipamentul de transformare aferent, dacă există., tabloul principal de distribuţie şi tabloul principal de distribuţie pentru iluminat, nu vor face ca instalaţia de iluminat de avarie prevăzută de regula 3 să devină inoperantă. .2.3 Amplasarea instalaţiei de iluminat de avarie trebuie să fie făcută astfel încât un incendiu sau un alt accident în spaţiile în care se află sursa de energie electrică de avarie, echipamentul de transformare aferent, dacă există, tabloul de distribuţie de avarie şi tabloul de iluminat de avarie nu vor face ca instalaţia electrică de iluminat principală prevăzută de aceasta regulă să devină inoperantă. .3 Tabloul principal de distribuţie trebuie să fie în aşa fel amplasat în raport cu un grup generator principal încât, în măsura în care este posibil, integritatea alimentării normale cu energie electrică să poată fi afectată numai de un incendiu sau alt accident în spaţiul în care se află instalate generatorul şi tabloul de distribuţie. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .4 La navele noi din clasele B, C şi D construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, toate cabinele trebuie să fie prevăzute cu surse suplimentare de iluminat care să indice în mod clar ieşirea, astfel încât pasagerii să îşi poată găsi drumul către uşă. Aceste surse de iluminat, care pot fi conectate la o sursă de energie electrică de rezervă sau care pot fi echipate cu o sursă de energie electrică autonomă în fiecare cabină, trebuie să se aprindă în mod automat în caz de până în alimentarea electrică normală a cabinei şi să rămână aprinse timp de minimum 30 de minute. 3. Sursa de energie electrică de avarie (R 42) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Orice navă trebuie prevăzută cu o sursă autonomă de energie electrică de avarie cu tablou de distribuţie de avarie amplasat deasupra punţii pereţilor etanşi, într-un spaţiu uşor accesibil, care nu va fi adiacent încăperilor de maşini de categoria A sau acelor spaţii în care se află sursa principală de energie electrică sau tabloul principal de distribuţie. .1 Cerinţa de la primul alineat nu este obligatorie, cu condiţia ca navele să fie echipate cu două încăperi de maşini perfect echivalente, separate prin cel puţin un compartiment etanş şi ignifug şi doi pereţi etanşi sau printr-o construcţie alternativă care să ofere acelaşi nivel de siguranţă, şi să existe cel puţin un generator echipat cu un tablou de distribuţie asociat etc., în fiecare încăpere a maşinilor. .2 Sursa de energie electrică de avarie poate să fie ori o baterie de acumulatoare care să respecte prevederile punctului .5, fără să fie reîncărcate sau să sufere o cădere excesivă de tensiune, ori un generator care să respecte prevederile punctului .5, acţionat de un motor cu combustie internă cu alimentare independentă cu combustibil având temperatura de aprindere nu mai mică de 430 C, cu sistem automat de pornire la navele noi şi cu sisteme de pornire aprobate la navele existente, şi prevăzute cu o sursă electrică de avarie tranzitorie, în conformitate cu punctul .6, cu excepţia noilor nave din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 24 metri unde o baterie de acumulatoare amplasată corespunzător este prevăzută pentru acel consumator particular pentru o perioadă de timp cerută de aceste reguli. .3 Sursa electrică de avarie trebuie amplasată astfel încât să poată funcţiona eficient când nava este înclinată transversal la un unghi de înclinare de până la 22,50 şi când nava este înclinată longitudinal până la 100 spre prova sau pupa. Grupul (grupurile) de generatoare de avarie trebuie să poată fi pornit(e) imediat în orice condiţii de temperaturi joase care pot apare şi, la navele noi, să se poată porni automat. .4 Tabloul de distribuţie de avarie trebuie amplasat cât mai aproape posibil de sursa de energie de avarie. .5 Sursa de energie de avarie prevăzută la punctul .1 trebuie: .1 să poată funcţiona, în general, pentru o perioadă de: - 12 ore pentru nave din clasa B (noi sau existente) – 6 ore pentru nave din clasa C (noi) – 3 ore pentru nave din clasa D (noi) .2 în mod special, să poată alimenta simultan următoarele servicii, în intervalele indicate mai sus în funcţie de clasa navei: (a) pompa de santină de avarie şi una din pompele de incendiu; (b) iluminatul de avarie: .1 la fiecare post de adunare şi îmbarcare şi de-a lungul bordajelor exterioare; .2 în toate coridoarele, casele scărilor şi ieşirile care asigură accesul la posturile de adunare sau îmbarcare; .3 în încăperile de maşini şi în locul în care se află generatorul de avarie; .4 în posturile de comandă unde sunt amplasate echipamentul radio şi echipamentul de navigaţie principal; .5 în conformitate cu regulile II-2/B/16 .1.3.7 şi II-2/B/6 .1.7; .6 în toate posturile de depozitare a echipamentului de pompieri; .7 la pompa de santină de avarie şi la una din pompele de incendiu, la care s-a făcut referire în sub-punctul (a) şi la posturile de pornire a motoarelor lor. (c) luminile de navigaţie ale navei; (d) 1. tot echipamentul de comunicaţii, 2. instalaţia de alarmă generală, 3. instalaţia de detectare a incendiilor, şi 4. toate semnalizările care pot fi solicitate în caz de avarie dacă ele sunt acţionate electric de la generatoarele principale ale navei; (e) pompa instalaţiei de sprinklere a navei, dacă există şi dacă este acţionată electric; şi (f) lampa de semnalizare de zi a navei, dacă este acţionată de către sursa principală de energie electrică a navei. .3 să poată pune în funcţiune, pentru o jumătate de oră, uşile etanşe acţionate electric, împreună cu sistemul de comandă aferent, circuitele de indicare şi alarmă . .6 Sursa de energie electrică de avarie tranzitorie prevăzută la punctul 2 va consta dintr-o baterie de acumulatoare amplasată corespunzător pentru a fi utilizată în caz de avarie, care va funcţiona fără reîncărcare sau fără să sufere o cădere de tensiune excesivă timp de o jumătate de oră: (a) iluminatul prevăzut la punctul .2.(b).1 al prezentei reguli, (b) uşile etanşe, după cum se prevede în alin. .7.2 şi .7.2 ale regulii II-1/B/13, dar nu neapărat toate simultan, în cazul în care nu se prevede o sursă temporară de energie acumulată; şi (c) circuitele de comandă, indicare şi alarmă după cum se prevede la punctul .7.2 al regulii II-1/B/13. .7 NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Acolo unde energia electrică este necesară pentru repornirea propulsiei, capacitatea trebuie să fie suficientă pentru repornirea propulsiei navei în legătură cu alte maşini, după caz, din starea de navă lipsită de energie în timp de 30 minute după oprirea alimentării cu energie. 4. Iluminatul suplimentar în caz de avarie pentru navele Ro-Ro (R 42-1) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B : În plus faţă de iluminatul în caz de avarie cerut de regula II-1/D/3.5.2(b), pe fiecare navă cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială: .1 toate încăperile sociale pentru pasageri şi coridoarele de trecere se vor prevedea cu iluminat electric suplimentar ce poate funcţiona cel puţin trei ore când toate celelalte surse de energie electrică s-au defectat şi în orice condiţii de înclinare transversală. Iluminatul trebuie astfel asigurat încât să se poată imediat observa accesul la mijloacele de evacuare. Sursa de energie pentru iluminatul suplimentar va consta din baterii de acumulatoare amplasate în cadrul instalaţiilor de iluminat ce trebuie încărcate în mod continuu, când acest lucru este practicabil, de la tabloul de distribuţie de avarie. Alternativ, administraţia statului pavilionului poate accepta orice alte mijloace de iluminat care sunt cel puţin tot atât de eficiente. Iluminatul suplimentar va fi astfel încât orice defecţiune a lămpii să devină imediat aparentă. Orice baterie de acumulatoare prevăzută trebuie înlocuită la intervale ce ţin cont de durata de viaţă specificată în condiţiile ambiante în care trebuie să funcţioneze; şi .2 o lampă portabilă cu acumulator reîncărcabil trebuie prevăzută în fiecare coridor al spaţiului destinat echipajului, spaţiului pentru activităţi recreative şi în fiecare spaţiu de lucru ce este în mod normal ocupat, dacă nu este prevăzut iluminatul suplimentar în caz de avarie aşa cum se cere în subpunctul .1. 5. Măsuri împotriva electrocutării, incendiului şi altor accidente de origine electrică (R 45) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Părţile metalice expuse ale maşinilor electrice sau echipamentului electric care nu trebuie să se afle sub tensiune dar care se pot afla astfel datorită unor defecţiuni trebuie legate la masă dacă maşinile sau echipamentele nu sunt : .1 alimentate la o tensiune care nu depăşeşte 50 V curent continuu sau 50 V, valoarea medie pătratică între conductori; nu trebuie utilizate autotransformatoare în scopul realizării acestei tensiuni; sau .2 alimentate la o tensiune ce nu depăşeşte 250 V, prin transformatoare de izolaţie care alimentează un singur consumator; sau .3 construite în conformitate cu principiul izolaţiei duble. .2 Toate aparatele electrice trebuie construite şi instalate astfel încât să nu producă accidente atunci când sunt manipulate sau atinse în mod normal. .3 Părţile laterale şi posterioare şi, dacă este necesar, cele frontale ale tablourilor de distribuţie trebuie corespunzător protejate. Părţile sub tensiune expuse, cu tensiuni faţă de masă ce depăşesc tensiunea specificată la punctul .1.1, nu trebuie montate pe partea din faţă a acestor tablouri de distribuţie. Dacă este necesar, trebuie să se prevadă covoare sau grătare din materiale izolante în faţa şi în spatele tabloului de distribuţie. .4 În sistemele de distribuţie fără conectare la masă, trebuie să se prevadă un dispozitiv care să monitorizeze nivelul rezistenţei de izolaţie faţă de pământ şi care să emită semnale audio şi vizuale în cazurile apariţiei de scăderi sub limita normală a nivelului de izolaţie. .5.1 Toate învelişurile şi tresele metalice ale cablurilor trebuie continue din punct de vedere electric şi legate la masă. .5.2. Toate cablurile şi reţelele electrice exterioare echipamentului trebuie să fie cel puţin de tipul cu întârziere la propagarea flăcării şi să fie instalate astfel încât să nu diminueze proprietăţile lor iniţiale de întârziere a propagării flăcării. Dacă este necesar pentru aplicaţii particulare, administraţia statului pavilionului poate permite utilizarea tipurilor speciale de cabluri ca de exemplu cabluri de radiofrecvenţă care nu corespund celor menţionate mai sus. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .5.3 Cablurile şi reţelele care deservesc consumatorii de putere esenţiali sau de avarie, iluminatul, comunicaţiile interioare sau semnalizările trebuie să fie pe cât posibil pozate în afara bucătăriilor, spălătoriilor, încăperilor de maşini de categoria A şi puţurilor acestora, precum şi altor zone cu risc mare de incendiu. La navele Ro-Ro pasager noi şi existente, traseele de cabluri ale sistemelor de alarmă în caz de urgenţă şi dispozitivelor de comunicare cu publicul care sunt instalate pe navă la sau după 1 iulie 1998, trebuie aprobate de administraţia statului pavilionului ţinând cont de recomandările OMI. Cablurile care leagă pompele de incendiu de tablourile de distribuţie de avarie trebuie de un tip rezistent la foc dacă trec prin zone cu risc mare de incendiu. Dacă este posibil, toate aceste cabluri trebuie dirijate astfel încât să excludă situaţia în care să devină ne-operabile prin încălzirea pereţilor datorită unui incendiu produs într-un spaţiu alăturat. .6 Cablurile şi reţelele trebuie fixate şi susţinute în aşa fel încât să evite frecarea sau alte avarii. Terminaţiile şi conexiunile tuturor conductorilor trebuie făcute astfel încât să se menţină proprietăţile originale electrice, mecanice de întârziere a propagării flăcării şi, dacă este necesar, de rezistenţa la foc. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .7.1 Fiecare circuit separat trebuie protejat împotriva scurtcircuitului şi supraîncărcării, exceptând cele permise prin regulile II-1/C/6 şi II-1/C/7 NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .7.2 Corpurile de iluminat trebuie amplasate astfel încât să prevină creşterea temperaturii care ar putea duce la defectarea cablurilor şi conductorilor şi să prevină supraîncălzirea materialelor înconjurătoare. .8.1 Bateriile de acumulatoare trebuie corespunzător depozitate şi compartimentele folosite special pentru amplasarea lor trebuie să fie corespunzător construite şi eficient ventilate. .8.2 Echipamentul electric sau alt echipament care poate constitui o sursă de aprindere a vaporilor inflamabili nu trebuie permis în aceste compartimente. .9 Sistemele de distribuţie trebuie instalate astfel încât incendiul în orice zonă principală verticală, conform definiţiei din regula II-2/A/2.9, să nu interfereze cu serviciile esenţiale pentru siguranţă din oricare astfel de zonă. Această cerinţă va fi îndeplinită dacă fiderele principale şi de avarie care trec prin oricare dintre astfel de zone sunt separate atât vertical cât şi orizontal, cât mai depărtate posibil unul de celalalt. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .10 Nu trebuie să se instaleze niciun echipament electric în spaţiile unde există posibilitatea colectării de amestecuri inflamabile, de exemplu în compartimente destinate în principal bateriilor de acumulator, în magaziile cu vopsele, în spaţiile de depozitare a acetilenei şi în alte spaţii asemănătoare, cu excepţia cazului în care administraţia consideră că un astfel de echipament: .1 este esenţial în ceea ce priveşte exploatarea; .2 aparţine unui tip de echipament care nu poate provoca explozia amestecului în cauză; .3 este adecvat pentru spaţiul avut în vedere; precum şi .4 este omologat pentru utilizarea în condiţii de siguranţă, într-o atmosferă de praf, vapori sau gaze susceptibile a se acumula. PARTEA E CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCĂPERILE DE MAŞINI PERIODIC NESUPRAVEGHEATE Considerente speciale (R 54) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Toatele navele noi din clasele B, C şi D şi cele existente din clasa B trebuie examinate special de către administraţia statului pavilionului pentru a constata dacă încăperile lor de maşini pot sau nu să fie periodic nesupravegheate şi în caz că pot dacă sunt necesare cerinţe suplimentare la cele prevăzute în aceste reguli pentru a atinge o siguranţă echivalentă cu cea a încăperilor de maşini care în mod normal sunt supravegheate. 1. Generalităţi (R 46) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Amenajările prevăzute trebuie să fie astfel încât să asigure că siguranţa navei în toate condiţiile de navigaţie, inclusiv de manevră, este echivalentă cu acea a unei nave ale cărei încăperi de maşini sunt supravegheate. .2 Trebuie luate măsuri care să garanteze funcţionarea sigură a echipamentului şi pentru aceasta se adoptă reglementări satisfăcătoare în legătură cu inspecţiile regulate şi testele de rutină în vederea unei funcţionări continue sigure. .3 Fiecare navă trebuie prevăzută cu documente de evidenţă privind calitatea de a funcţiona cu încăperi de maşini periodic nesupravegheate. 2. Măsuri de protecţie împotriva incendiului (R 47) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Trebuie prevăzute mijloace de detectare şi alarmare în caz de incendiu, în stadiu incipient: .1 în coloanele de alimentare cu aer şi de evacuare a gazelor (conducte) de la căldări; şi .2 în conductele de aer de baleiaj ale maşinii principale de propulsie, dacă nu se consideră că nu sunt necesare într-un anumit caz. .2 Motoarele cu combustie internă de 2250 kW şi mai mult sau care au cilindrii cu un diametru interior mai mare de 300 mm trebuie prevăzute cu detectori de ceaţă de ulei în carter sau aparate pentru controlul temperaturii lagărului motorului sau dispozitive echivalente. 3. Protecţia împotriva inundării (R 48) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B : .1 Puţurile de santină din încăperile de maşini periodic nesupravegheate trebuie amplasate şi supravegheate astfel încât acumularea lichidelor să fie detectată la unghiuri normale de asietă şi înclinare transversală şi trebuie să fie suficient de încăpătoare pentru a primi cu uşurinţă scurgerile normale din timpul perioadei nesupravegheate. .2 Dacă pompele de santină pot fi pornite automat, se vor prevedea dispozitive care să indice dacă afluxul de lichid este mai mare decât capacitatea pompei sau dacă pompa este în funcţiune mai frecvent decât ar fi normal. În aceste cazuri pot fi admise puţuri de santină mai reduse care să acopere o perioadă rezonabilă de timp. Dacă sunt prevăzute pompe de santină comandate automat, trebuie acordată o atenţie deosebită cerinţelor referitoare la prevenirea poluării cu hidrocarburi. .3 Amplasarea comenzilor oricărei valvule care serveşte la aspiraţia apei de mare, la descărcarea sub linia de plutire sau instalaţiei de pompare a santinei trebuie să fie astfel situată încât să ofere un timp adecvat pentru intervenţia în cazul scurgerii apei în compartiment, având în vedere timpul necesar pentru a ajunge la ele şi a acţiona aceste comenzi. Dacă nivelul la care compartimentul ar putea fi inundat în condiţiile în care nava este complet încărcată cere astfel, se vor lua măsuri pentru acţionarea comenzilor dintr-o poziţie aflată peste acest nivel. 4. Comanda maşinii de propulsie de pe puntea de navigaţie (R 49) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 În toate condiţiile de navigaţie, inclusiv cele de manevră, turaţia, direcţia de împingere şi, dacă este cazul, pasul elicei trebuie complet comandate de pe puntea de navigaţie. .1 Această comandă de la distanţă trebuie realizată printr-un singur dispozitiv de comandă pentru fiecare elice independentă, cu funcţionarea automată a tuturor serviciilor aferente, inclusiv, dacă este necesar, a dispozitivelor de prevenire a supraîncărcării maşinilor de propulsie. .2 Maşinile principale de propulsie trebuie prevăzute cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie, aflat pe puntea de navigaţie, care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigaţie. .2 Comenzile maşinilor de propulsie de pe puntea de navigaţie trebuie indicate în postul central de comandă a maşinii principale sau la postul local de comandă al maşinilor de propulsie, după cum este oportun. .3 Comanda de la distanţă a maşinilor de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziţii de comandă interconectate. În fiecare post va fi un indicator care să arate din ce post se comandă maşinile de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigaţie şi încăperile de maşini va fi posibil numai în încăperea de maşini principale sau în postul central de comandă a maşinilor principale. Instalaţia va cuprinde mijloace de prevenire a modificării importante a împingerii elicei în timpul transferului comenzii dintr-un post în altul. .4 Trebuie ca toate maşinile esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a navei să poată fi comandate de la un post local, chiar şi în cazul defectării oricărei părţi a sistemelor de comandă automată sau de la distanţă. .5 Sistemul de comandă automată de la distanţă trebuie conceput astfel încât în cazul defectării sale trebuie dată o alarmă. Dacă nu se consideră că este imposibil, turaţia şi sensul de rotaţie a elicei prestabilite trebuie menţinute până când comanda locală va intră în funcţiune. .6 Trebuie prevăzute indicatoare pe puntea de navigaţie pentru: .1 turaţia şi sensul de rotaţie ale elicei în cazul elicelor cu pas fix; sau .2 turaţia şi poziţia pasului elicei în cazul elicelor cu pas reglabil. .7 Trebuie limitat numărul lansărilor automate consecutive care nu reuşesc să producă pornirea pentru a menţine o presiune suficientă a aerului de pornire. Trebuie prevăzută o alarmă care să indice limita inferioară a presiunii aerului de pornire la un nivel care permite încă operaţiunile de pornire ale maşinii de propulsie. 5. Comunicaţii (R 50) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: Trebuie prevăzut un dispozitiv sigur de comunicare vocală între postul central de comandă a maşinii principale sau postul central de comandă al maşinilor de propulsie, după cum este oportun, puntea de navigaţie şi amenajările de locuit ale ofiţerilor de maşini. 6. Instalaţia de alarmă (R 51) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Trebuie prevăzută o instalaţie de alarmă care să indice orice defecţiune ce necesită asistenţă şi care: .1 trebuie să poată da o alarmă sonoră în postul central de comandă a maşinilor principale sau la postul local de comandă a maşinilor de propulsie şi să indice vizual separat funcţia fiecărei alarme într-o poziţie corespunzătoare; .2 trebuie să aibă o legătură cu încăperile sociale ale mecanicilor şi cu fiecare din cabinele mecanicilor printr-un comutator selectiv, în vederea asigurării legăturii cu cel puţin una din aceste cabine. Se pot permite măsuri alternative dacă acestea se consideră echivalente; .3 trebuie să pună în funcţiune o alarmă acustică şi optică pe puntea de navigaţie pentru orice situaţie care cere intervenţia sau atenţia ofiţerului de cart; .4 să fie proiectată, pe cât posibil, pe baza principiului securităţii pozitive; şi .5 să pună în funcţiune alarma pentru mecanici prevăzută de regula II-1/C/10, dacă funcţia de alarmă nu a fost recepţionată local într-un timp limitat. .2.1. Instalaţia de alarmă trebuie alimentată continuu şi trebuie să aibă posibilitatea trecerii automate la alimentarea de la sursa de rezervă în cazul pierderii alimentării normale. .2.2 Defecţiunea sursei normale de alimentare a instalaţiei de alarmă trebuie indicată printr-o alarmă. .3.1 Instalaţia de alarmă trebuie să poată indica în acelaşi timp mai mult de o defecţiune şi receptarea oricărei alarme nu trebuie să oprească altă alarmă. .3.2 Recepţionarea oricărei condiţii de alarmă la poziţia la care se referă punctul .1, trebuie i indicată la poziţiile în care a apărut. Alarmele trebuie menţinute până când trebuie să fie recepţionate, iar indicatoarele optice ale alarmelor individuale se vor menţine până la înlăturarea defecţiunii, când instalaţia de alarmă va fi automat pusă din nou în condiţia de funcţionare normală. 7. Sisteme de siguranţă (R 52) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Trebuie prevăzut un sistem de siguranţă care în cazul funcţionării defectuoase majore a maşinilor sau căldării, care prezintă pericol imediat, să asigure scoaterea automată din funcţiune a acelei părţi a instalaţiei şi care să dea o alarmă. Scoaterea din funcţiune a instalaţiei de propulsie nu trebuie să se facă automat, cu excepţia cazurilor care pot conduce la defecţiuni grave, scoaterea completă din funcţiune sau explozii. Când sunt prevăzute dispozitive de supraveghere a scoaterii din funcţiune a maşinii principale de propulsie, acestea trebuie să excludă acţionarea inadvertentă. Trebuie prevăzute dispozitive optice care să indice când supravegherea a fost activată. Sistemul de control automat de siguranţă al maşinilor de scoatere din funcţiune şi reducere a vitezei trebuie să fie separat de instalaţia de alarmă. 8. Cerinţe speciale pentru instalaţiile de maşini, de căldări şi electrice (R 53) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Sursa principală de energie electrică trebuie să îndeplinească următoarele : .1 Dacă energia electrică poate să fie furnizată în mod normal de un generator, se vor prevedea măsuri corespunzătoare distribuire a sarcinii, care să asigure integritatea alimentărilor serviciilor necesare pentru propulsie şi guvernare, precum şi pentru siguranţa navei. În cazul defectării generatorului în funcţionare, trebuie prevăzute măsuri adecvate pentru pornirea automată şi conectarea la tabloul principal de distribuţie a unui generator de rezervă, cu o capacitate suficientă pentru a permite propulsia şi guvernarea şi pentru a asigura securitatea navei prin repornirea automată a instalaţiilor auxiliare esenţiale incluzând, dacă este necesar, funcţionări secvenţiale. .2 Dacă energia electrică este furnizată în mod normal de mai mult de un grup generator funcţionând simultan în paralel, trebuie luate măsuri, ca de exemplu distribuirea sarcinii, în vederea asigurării că în cazul defectării unuia din aceste grupuri generatoare, cel care rămâne să funcţioneze fără a fi supraîncărcat pentru a permite propulsia şi guvernarea şi pentru a garanta siguranţa navei. .2 Dacă sunt solicitate maşini de rezervă pentru alte maşini auxiliare esenţiale pentru propulsie, trebuie să se prevadă comutatoare automate. 9. Comanda automată şi instalaţia de alarmă NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Instalaţia de comandă trebuie să fie astfel încât serviciile necesare pentru funcţionarea maşinii principale de propulsie şi auxiliarele sale, să fie asigurate prin dispozitivele automate necesare. .2 Trebuie să se dea o alarmă la comutarea automată. .3 Trebuie să se prevadă o instalaţie de alarmă conform regulii 6 pentru toate valorile importante ale presiunilor, temperaturilor şi nivelurile lichidelor precum şi pentru alţi parametri importanţi. .4 Trebuie să se prevadă un punct de comandă centralizată cu panourile de alarmă necesare şi aparate care să indice orice alarmă. .5 Trebuie să se prevadă dispozitive pentru menţinerea presiunii aerului de pornire la nivelul necesar dacă pentru propulsia principală sunt utilizate motoare cu combustie internă pornite cu aer comprimat. CAP. II-2 PROTECŢIA CONTRA INCENDIULUI, DETECTAREA INCENDIULUI ŞI STINGEREA INCENDIULUI PARTEA A GENERALITĂŢI 1. Principii de bază (R 2) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Obiectivele protecţiei contra incendiului din acest capitol sunt de: .1 prevenire a apariţiei incendiului şi exploziei; .2 reducere a riscurilor cauzate de incendiu pentru viaţa umană; .3 reducere a riscurilor de avariere a navei, încărcăturii sau mediului înconjurător datorită incendiului; .4 localizare, control şi de lichidare a incendiului şi exploziei în compartimentul în care au apărut; şi .5 asigurare a unor mijloace adecvate şi disponibile imediat pentru evacuarea pasagerilor şi echipajului. .2 În vederea atingerii obiectivelor referitoare la incendiu prezentate la punctul .1, următoarele principii fundamentale stau la baza regulilor din prezentul capitol şi sunt incluse în ele după caz, ţinându-se seama de tipul navelor şi de riscurile eventuale de incendiu: .1 împărţirea navei în zone verticale principale contra incendiului prin elemente structurale izolate termic; .2 separarea spaţiilor de locuit de celelalte spaţii ale navei prin elemente structurale izolate termic; .3 utilizarea restrânsă a materialelor combustibile; .4 detectarea oricărui incendiu în zona unde a luat naştere; .5 localizarea şi stingerea oricărui incendiu în locul unde a luat naştere; .6 protecţia căilor de evacuare sau de acces pentru combaterea incendiului; .7 posibilitatea utilizării rapide a mijloacelor de combatere a incendiului; .8 reducerea posibilităţilor de aprindere a vaporilor încărcăturii inflamabile. .3 Obiectivele protecţiei contra incendiului prezentate la punctul .1 de mai sus pot fi atinse prin asigurarea conformităţii cu regulile obligatorii specificate în acest capitol sau printr-o concepţie şi dotări alternative în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al SOLAS 1974, care se aplică navelor construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată. O navă trebuie considerată că respectă cerinţele funcţionale prezentate la punctul .2 şi că îndeplineşte obiectivele protecţiei contra incendiului dacă: .1 fie concepţia navei şi a dotărilor, ca un întreg, respectă regulile prescriptive specificate în acest capitol; .2 fie concepţia navei şi a dotărilor, ca un întreg, au fost revăzute şi aprobate în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al SOLAS 1974, care se aplică navelor construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată; .3 fie concepţia navei şi a dotărilor au fost parţial revizuite şi aprobate în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al Convenţiei SOLAS 1974 şi părţile rămase sunt în conformitate cu regulile obligatorii specificate în acest capitol. .4 Toate navele care sunt supuse reparaţiilor, transformărilor şi modificărilor de importanţă majoră şi dotările legate de acestea trebuie să corespundă cel puţin cerinţelor aplicabile anterior acestor nave. Reparaţiile, transformările şi modificările de importanţă majoră şi dotările legate de acestea care afectează substanţial dimensiunile navei sau spaţiile destinate pasagerilor, sau cresc substanţial durata de serviciu a navei şi a dotărilor legate de aceasta trebuie să corespundă celor mai recente cerinţe aplicabile navelor noi în măsura în care administraţia statului pavilionului consideră că este rezonabil şi posibil. NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .5 Prin derogare de la prevederile punctului .4, navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri când sunt supuse unor reparaţii, înlocuiri, modificări şi dotările care se referă la acestea, trebuie să corespundă următoarelor : .1 toate materialele introduse pe aceste nave vor corespunde cerinţelor cu privire la materialele folosibile pe navele noi din clasa B; şi .2 toate reparaţiile, înlocuirile, modificările şi dotările care se referă la acestea şi care implică înlocuirea de materiale în greutate de 50 tone sau mai mult, altele decât cele cerute de regula II-2/B/16, vor corespunde cerinţelor aplicabile navelor noi din clasa B. 2. Definiţii (R 2) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Material incombustibil este un material care nu arde şi nici nu emite vapori inflamabili în cantitate suficientă pentru a se autoaprinde când i se ridică temperatura la aproximativ 750°C, această proprietate fiind determinată printr-o încercare a rezistenţei la foc în conformitate cu Rezoluţia OMI A.799(19) "Recomandarea revizuită privind metodele de încercare a incombustibilităţii materialelor pentru construcţii navale maritime". Orice alt material este considerat un material combustibil. .1a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA SAU DUPĂ 1 IANUARIE 2003: Material incombustibil este un material care nu arde şi nici nu emite vapori inflamabili în cantitate suficientă pentru a se autoaprinde când i se ridică temperatura la aproximativ 750°C, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI). Orice alt material este considerat un material combustibil. .2 Încercare standard a rezistenţei la foc este cea la care eşantioanele prelevate din pereţi sau punţi sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi care corespund cu aproximaţie curbei standard de temperatură-timp. Eşantioanele trebuie să aibă o suprafaţă expusă de cel puţin 4,65 m\'fd şi înălţimea (sau lungimea în cazul punţilor) de cel puţin 2,44 metri, fiind cât mai asemănătoare construcţiei prevăzute şi având, unde este cazul, cel puţin o îmbinare. Curba standard de temperaturătimp este o curbă continuă dusă prin următoarele puncte de temperatură a cuptorului:
┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│temperatura internă iniţială a cuptorului│ 20° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârşitul primelor 5 minute │ 576° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârşitul a 10 minute │ 679° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârşitul a 15 minute │ 738° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârşitul a 30 minute │ 841° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârşitul a 60 minute │ 945° C │
└─────────────────────────────────────────┴───────────────┘
.2a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Încercare standard a rezistenţei la foc este cea la care eşantioanele prelevate din pereţi sau punţi sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi care corespund cu aproximaţie curbei standard de temperatură-timp. Aceste metode de încercare trebuie să fie în conformitate cu Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP). .3 Construcţii de tip "A" sunt acele construcţii formate din pereţi şi punţi care îndeplinesc următoarele cerinţe: .1 sunt construite din oţel sau alt material echivalent; .2 sunt suficient de rigide; .3 sunt executate astfel încât să nu permită trecerea fumului şi a flăcării până la terminarea încercării standard de o oră a rezistenţei la foc; .4 sunt izolate cu materiale incombustibile aprobate astfel încât temperatura medie pe suprafaţa ne-expusă să nu crească mai mult de 140°C peste temperatura iniţială şi nici temperatura din orice punct, inclusiv la orice îmbinare, nu va creşte mai mult de 180°C peste temperatura iniţială, în timpul specificat mai jos:
┌────────────────┬───────────────┐
│Clasa "A-60" │ 60 minute │
├────────────────┼───────────────┤
│Clasa "A-30" │ 30 minute │
├────────────────┼───────────────┤
│Clasa "A-15" │ 15 minute │
├────────────────┼───────────────┤
│Clasa "A-0" │ 0 minute │
└────────────────┴───────────────┘
.5 Administraţia statului pavilionului trebuie să ceară o încercare a peretelui sau a punţii prototip, spre a se asigura că sunt îndeplinite cerinţele de mai sus în ceea ce priveşte integritatea construcţiei şi creşterea temperaturii în conformitate cu Rezoluţia OMI A.754(18). Pentru navele din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluţia OMI A.754(18)" trebuie citită "Codul FTP". .4 Construcţii de tip "B" sunt acele construcţii formate din pereţi, punţi, plafoane sau căptuşeli, care îndeplinesc următoarele condiţii: .1 trebuie să fie executate astfel încât să nu permită trecerea flăcărilor până la sfârşitul primei jumătăţi de oră din timpul încercării standard a rezistenţei la foc; .2 trebuie să aibă un grad de izolare astfel încât temperatura medie de pe suprafaţa neexpusă să nu crească cu mai mult de 140°C peste temperatura iniţială şi în nici un punct, inclusiv la orice îmbinare, temperatura nu trebuie să crească cu mai mult de 225°C peste cea iniţială, în decursul următoarelor intervale :
┌────────────────┬───────────────┐
│Clasa "B-15" │ 15 minute │
├────────────────┼───────────────┤
│Clasa "B-0" │ 0 minute │
└────────────────┴───────────────┘
.3 trebuie să fie realizate din materiale incombustibile aprobate şi toate materialele servind la construcţia şi fixarea construcţiilor de tip "B" să fie incombustibile, exceptând cazul când poate fi permis furnir combustibil care îndeplineşte alte cerinţe ale acestui capitol; .4 administraţia statului pavilionului va cere încercarea unei construcţii prototip pentru a se convinge că ea corespunde cerinţelor de mai sus în ce priveşte integritatea şi creşterea temperaturii în conformitate cu rezoluţia OMI A.754(18). Pentru navele din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluţia OMI A.754(18)" trebuie citită "Codul FTP". .5 Construcţii de tip "C" sunt acele construcţii realizate din materiale incombustibile aprobate. Ele nu trebuie să respecte cerinţele privitoare la trecerea fumului şi a flăcării şi nici pe cele cu privire la limita de creştere a temperaturii. Este permis furnir combustibil care îndeplineşte alte cerinţe ale acestui capitol. .6 Plafoane sau căptuşeli continue de tip "B" sunt acele plafoane sau căptuşeli de tip "B" care se termină numai în dreptul unei construcţii de tip "A" sau "B". .7 Oţel sau alt material echivalent. Ori de câte ori apar cuvintele "oţel sau alt material echivalent", prin "material echivalent" trebuie înţeles orice material incombustibil care, el însuşi sau prin izolaţia prevăzută, posedă proprietăţi echivalente cu cele ale oţelului sub aspectul integrităţii şi rezistenţei mecanice la sfârşitul încercării standard a rezistenţei la foc (de exemplu un aliaj de aluminiu izolat corespunzător). .8 Propagare lentă a flăcării înseamnă că suprafaţa în cauză limitează în mod corespunzător propagarea flăcării, aceasta fiind determinată prin metoda de încercare la foc conform Rezoluţiei OMI A.653(16) referitoare la materialele de finisare a pereţilor, plafoanelor şi a punţilor. .8a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Propagare lentă a flăcării înseamnă că suprafaţa în cauză limitează adecvat propagarea flăcării, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP. .9 Zone verticale principale sunt acele secţiuni în care sunt împărţite prin construcţii de tip "A" corpul, suprastructura şi rufurile; lungimea medie şi lăţimea fiecăreia dintre aceste zone deasupra oricărei punţi nu trebuie să depăşească în general 40 metri. .10 Încăperi de locuit sunt acele spaţii folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, camere de recreere, frizerii, oficii care nu conţin instalaţii de gătit şi spaţii similare. .11 Încăperi sociale sunt acele părţi din încăperile de locuit care sunt folosite ca vestibuluri, săli de mese, saloane şi alte spaţii similare permanent închise. .12 Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătării, oficii care conţin instalaţii de gătit, dulapuri de serviciu, încăperi pentru poştă şi valori, spaţii de depozitare, ateliere, altele decât acelea care intră în componenţa încăperilor de maşini, încăperi similare şi puţurile aferente acestora. .13 Încăperi de marfă sunt toate încăperile folosite pentru marfă (inclusiv tancurile pentru mărfuri lichide) şi puţurile aferente acestor spaţii. .13-1 Încăperi pentru vehicule sunt încăperile de marfă folosite pentru transportul vehiculelor cu motor cu combustibil în rezervoarele lor pentru propria lor propulsie. .14 Încăperi de marfă Ro-Ro sunt încăperi care nu sunt în mod normal împărţite în orice direcţie şi care se extind fie pe o lungime considerabilă fie pe întreaga lungime a navei, în care vehiculele cu motor cu combustibil în rezervoarele lor pentru propria lor propulsie şi/sau mărfurile (ambalate sau în vrac, încărcate în sau pe remorci auto sau vagoane de cale ferată, vehicule (inclusiv cisterne auto sau de cale ferată), trailere, containere, palete, rezervoare mobile în sau pe mijloace similare de depozitare sau alte recipiente) pot fi încărcate şi descărcate normal pe direcţie orizontală. .15 Încăperi de marfă Ro-Ro deschise sunt încăperi de marfă Ro-Ro fie deschise la ambele capete, sau deschise la un capăt şi prevăzute cu ventilaţie naturală adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în bordajul exterior sau plafon, sau deschise deasupra şi pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată având o suprafaţă totală de cel puţin 10% din aria totală a părţilor laterale. .15-1 Încăperi pentru vehicule deschise sunt acele încăperi pentru vehicule fie deschise la ambele capete, sau deschise la un capăt şi prevăzute cu ventilaţie naturală adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în bordajul exterior sau plafon, sau deschise deasupra şi pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată având o suprafaţă totală de cel puţin 10% din aria totală a părţilor laterale. .16 Încăperi de marfă Ro-Ro închise sunt încăperi de marfă Ro-Ro care nu sunt nici încăperi de marfă Ro-Ro deschise nici punţi expuse. .16-1 Încăperi pentru vehicule închise sunt încăperi pentru vehicule care nu sunt nici încăperi pentru vehicule deschise nici punţi expuse. .17 Punte expusă este o punte expusă complet condiţiilor atmosferice în partea de sus şi cel puţin două direcţii laterale. .18 Încăperi de categorie specială sunt acele încăperi pentru vehicule închise situate deasupra sau dedesubtul punţii pereţilor etanşi în care şi din care astfel de vehicule pot fi conduse şi la care pasagerii au acces. Încăperile de categorie specială se pot extinde pe mai mult de o punte cu condiţia ca înălţimea liberă maximă pentru vehicule să nu depăşească 10 metri. .19-1 Încăperi de maşini de categoria "A" sunt acele încăperi şi puţurile aferente acestor încăperi care conţin: .1 motoare cu ardere internă folosite pentru propulsia principală; sau .2 motoare cu ardere internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală dacă puterea lor totală este cel puţin 375 kW; sau .3 orice căldare cu combustibil lichid sau instalaţie de combustibil. .19 -2 Încăperi de maşini cuprind toate încăperile de maşini de categoria "A" şi toate celelalte încăperi care conţin maşini de propulsie, căldări, instalaţii de combustibil, maşini cu aburi şi motoare cu ardere internă, generatoare şi motoare electrice importante, staţii de încărcare a combustibilului, instalaţii frigorifice, instalaţii stabilizatoare, instalaţii de ventilaţie şi instalaţii de aer condiţionat, şi alte încăperi similare, împreună cu puţurile aferente acestor spaţii. .20 Unitate de combustibil greu este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului greu în vederea alimentării unei căldări cu combustibil lichid, sau echipamentul folosit pentru preîncălzirea combustibilului destinat unui motor cu combustie internă, cuprinzând orice pompe, filtre şi încălzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 N/mm\'fd. .21 Posturi de comandă sunt acele încăperi în care se găsesc echipamente radio, sau echipamente principale de navigaţie, sau sursa de energie pentru avarie sau este centralizat echipamentul de detectare a incendiului sau de comandă pentru instalaţiile de stingere a incendiului. .21-1 Post central de comandă este un post de comandă în care sunt centralizate funcţiile de control şi semnalizare aferente următoarelor: .1 instalaţii fixe de detectare şi de alarmă de incendiu; .2 instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalaţii de detectare şi alarmă de incendiu; .3 tablouri de semnalizare a uşilor antifoc; .4 închiderea uşilor antifoc; .5 tablouri de semnalizare a uşilor etanşe la apă; .6 închiderea uşilor etanşe la apă; .7 ventilatoare; .8 alarmă generală / de incendiu; .9 instalaţii de comunicare incluzând telefoane; şi .10 microfoanele pentru instalaţiile de comunicare cu publicul. .21-2 Post central de comandă supravegheat continuu este un post central de comandă care este supravegheat în permanenţă de un membru responsabil al echipajului. .22 Încăperi care conţin mobilier şi elemente de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu sunt, conform Regulii II-2/B/2, acele încăperi care conţin mobilier şi elemente de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu (cum ar fi cabine de locuit, încăperi sociale, oficii sau alte tipuri de încăperi de locuit) în care: .1 tot mobilierul voluminos precum pupitre, dulapuri pentru îmbrăcăminte, toalete, birouri, comode, este executat în întregime din materiale incombustibile aprobate, exceptând faptul că pe suprafaţa lor de lucru se poate aplica un strat de furnir din material combustibil nu mai gros de 2 mm; .2 tot mobilierul uşor precum scaune, canapele, mese, care este construit pe schelet din materiale incombustibile; .3 toate draperiile, perdelele şi alte materiale textile suspendate au caracteristici de rezistenţă la propagarea flăcării care nu sunt inferioare acelora corespunzătoare produselor din lână având greutatea de 0,8 kg/m\'fd, în conformitate cu Rezoluţia OMI A.471(XII), astfel cum a fost amendată Pentru navele din clasele B, C ŞI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluţia OMI A.471(XII) astfel cum a fost amendată trebuie citită "Codul FTP". .4 toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de rezistenţă la propagarea flăcării care nu sunt inferioare acelora corespunzătoare unui material similar din lână folosit în acelaşi scop; Pentru navele din clasele B, C ŞI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată acest alineat trebuie citit: toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de propagare lentă a flăcării; .5 toate suprafeţele expuse ale pereţilor, căptuşelilor şi plafoanelor au proprietăţi de propagare lentă a flăcării; şi .6 întreg mobilierul tapiţat este rezistent la ardere şi are caracteristica de propagare lentă a flăcării în conformitate cu "Metodele de încercare la foc a mobilierului tapiţat" din Rezoluţia OMI A.652(16). Pentru navele din clasele B, C ŞI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluţia OMI A.652(16)" trebuie să se citească "Codul FTP". PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .7 toate aşternuturile au calităţi de rezistenţă la aprindere şi la propagarea incendiului, acestea fiind determinate în conformitate cu Codul FTP. .23 Navă Ro-Ro pasager este o navă de pasageri cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială aşa cum sunt definite în această regulă. .24 Codul pentru metodele de încercare la foc este Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, aşa cum a fost adoptat de Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) prin Rezoluţia MSC. 61(67), aşa cum a fost amendat OMI, denumit în continuare Codul FTP, acceptat de România prin OG nr. 32/2001 aprobată prin Legea nr. 33/2002. .25 Codul pentru sistemele de protecţie contra incendiului este Codul internaţional pentru sistemele de protecţie contra incendiului, aşa cum a fost adoptat de Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) prin Rezoluţia MSC. 98(73), aşa cum a fost amendat, acceptat de România prin Legea nr. 624/2002, denumit în continuare Codul FSS. .26 Punct de aprindere este în grade Celsius (proba în creuzet închis) la care un produs emană o cantitate suficientă de vapori inflamabili care trebuie să se aprindă, aşa cum s-a determinat cu un aparat aprobat pentru măsurarea punctului de aprindere (inflamabilitate). .27 Reguli prescriptive însemnă caracteristici constructive, care limitează dimensiunile sau sistemele de protecţie contra incendiului specificate în acest capitol. 3. Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranţi, furtunuri şi ajutaje (R 4) NAVE NOI DIN CLASA B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1.1 Fiecare navă trebuie să fie prevăzută cu pompe de incendiu, tubulaturi de incendiu, hidranţi, furtunuri şi ţevi de refulare în conformitate cu cerinţele aplicabile din prezenta regulă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003: .1.2 Atunci când se cere mai mult de o singură pompă de incendiu independentă, valvulele de închidere care separă tubulatura de incendiu din cadrul încăperii de maşini ce conţine pompa principală de incendiu sau pompele de restul tubulaturii de incendiu trebuie să fie amplasate în poziţii uşor accesibile şi protejate, în afara încăperii de maşini. Tubulatura de incendiu trebuie dispusă astfel încât atunci când valvulele de închidere sunt închise toţi hidranţii de la bord, cu excepţia celor din spaţiul de maşini menţionat mai sus, să poată fi alimentaţi cu apă de la o pompă de incendiu care nu este situată în această încăpere de maşini printr-o tubulatură care nu trece prin această încăpere. În mod excepţional, porţiuni scurte din tubulatura de aspiraţie şi de refulare a pompei de incendiu de avarie pot trece prin încăperea de maşini dacă nu este posibilă alegerea unui alt traseu prin exteriorul acestei încăperi, cu condiţia ca integritatea acestei tubulaturi de incendiu să fie asigurată prin înconjurarea tubulaturii cu apărători metalice întărite. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .1.3 Valvulele de închidere care separă un tronson al tubulaturii principale (magistralei) de incendiu din interiorul încăperii de maşini în care se află pompa principală de incendiu sau pompele de restul tubulaturii principale de incendiu trebuie să fie dispuse într-o poziţie uşor accesibilă şi de protejat în afara încăperilor de maşini. Tubulatura principală de incendiu trebuie astfel dispusă încât atunci când valvulele de izolare sunt închise toţi hidranţii de pe navă, cu excepţia din încăperea de maşini menţionată mai sus, să poată fi alimentaţi cu apă de către o altă pompă sau de o pompă de incendiu de avarie. Pompa de incendiu de avarie, priza şi tubulatura sa de aspiraţie a apei de mare şi tubulatura de refulare şi valvulele de izolare trebuie amplasate în afara încăperii de maşini. Dacă această amenajare nu poate fi realizată, priza de apă de mare poate fi prevăzută în încăperea de maşini dacă valvula este acţionată de la distanţă dintr-o poziţie situată în acelaşi compartiment ca şi pompa de incendiu de avarie şi tubulatura de aspiraţie este cât mai scurtă posibil. Porţiuni scurte din tubulatura de sucţiune şi de refulare pot penetra încăperea de maşini, cu condiţia ca ele să fie închise într-o structură rezistentă din oţel sau sunt izolate de tip A-60. Ţevile trebuie să aibă o grosime a pereţilor corespunzătoare, dar în nici un caz mai mici de 11 mm şi să fie sudate cu excepţia îmbinărilor cu flanşă de la priza de aspiraţie a apei de mare. TOATE NAVELE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVELE NOI DIN CLASELE C ŞI D, CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: .2 Debitul pompelor de incendiu .1 Pompele de incendiu prevăzute trebuie să fie capabile să furnizeze în scopul stingerii incendiului o cantitate de apă, la presiunea indicată la punctul 4.2, nu mai mică de două treimi din cantitatea cerută să fie refulată de pompele de santină când sunt folosite la golirea santinei. .2 Pe fiecare navă, pentru care regula cere să fie prevăzută cu mai mult de o pompă acţionată mecanic, fiecare dintre pompele de incendiu cerute trebuie să aibă o capacitate nu mai mică de 80% din capacitatea totală necesară împărţită la numărul minim de pompe de incendiu necesare, dar nu mai puţin de 25 mc/h şi fiecare dintre aceste pompe trebuie ca în orice situaţie să fie capabilă să furnizeze cel puţin două jeturi de apă. Aceste pompe de incendiu trebuie să poată asigura pomparea apei în tubulatura de incendiu în condiţiile cerute. .3 Pe navele construite după 1 ianuarie 2003, când se instalează mai multe pompe decât numărul minim de pompe cerut, aceste pompe suplimentare trebuie să un debit de cel puţin 25 mc/h şi trebuie să fie capabile să asigure cel puţin cele două jeturi de apă cerute la punctul .5 al acestei reguli. .3 Amplasarea pompelor de incendiu, a tubulaturii de incendiu şi disponibilitatea imediată a alimentării cu apă .1 Navele trebuie prevăzute cu pompe de incendiu acţionate mecanic după cum urmează: .1 navele autorizate să transporte mai mult de 500 de pasageri: cel puţin trei pompe din care una poate fi acţionată de motorul principal; .2 navele autorizate să transporte 500 de pasageri sau mai puţin: cel puţin două pompe, din care una poate fi acţionată de motorul principal. .2 Pompele sanitare, pompele de balast, de santină sau pentru servicii generale pot fi acceptate ca pompe de incendiu cu condiţia ca ele să nu fie utilizate în mod normal pentru pomparea hidrocarburilor, iar dacă în mod ocazional sunt folosite pentru transferul sau pomparea combustibilului, să fie dotate cu dispozitive de comutare corespunzătoare. .3 Dispunerea prizelor de apă de mare, a pompelor de incendiu şi a surselor lor de energie trebuie să fie astfel încât să se asigure că la navele autorizate să transporte mai mult de 250 pasageri, în cazul unui incendiu în oricare din încăperi, nu trebuie să fie scoase din funcţiune toate pompele de incendiu. În cazul navelor noi din clasa B autorizate să transporte 250 de pasageri sau mai puţin, dacă un incendiu produs în oricare compartiment ar putea scoate din funcţiune toate pompele, trebuie să existe dispozitive alternative de furnizare a apei pentru stingerea incendiului constând dintr-o pompă de incendiu de avarie alimentată de o sursă de energie acţionată independent şi având sursa sa de energie şi prizele sale de apă de mare dispuse în afara încăperii de maşini. O astfel de pompă cu acţionare independentă trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului" pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată. .4 În cazul navelor noi din clasa B autorizate să transporte mai mult de 250 de pasageri, sistemele de alimentare cu apă trebuie să fie, pentru furnizarea imediată a apei, astfel alese încât cel puţin un jet eficient de apă să fie imediat debitat de la orice hidrant din interior şi să se asigure astfel continuitatea debitării apei prin pornirea automată a pompei de incendiu prevăzută. .5 În cazul navelor cu încăperea de maşini periodic nesupravegheată sau cu o singură persoană pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apă trebuie făcută imediat de la tubulatura principală de incendiu la presiunea corespunzătoare, fie prin pornirea de la distanţă a uneia dintre pompele de incendiu cu pornire de la distanţă de pe puntea de navigaţie şi din postul de comandă în caz de incendiu, dacă există, fie prin menţinerea sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu. .6 Valvulele de refulare ale fiecărei pompe de incendiu trebuie să fie prevăzute cu clapeţi de reţinere. .4 Diametrul şi presiunea tubulaturilor de incendiu .1 Diametrul tubulaturii principale de incendiu şi al ramificaţiilor sale trebuie să fie suficient pentru a asigura distribuţia eficientă a debitului maxim cerut pentru două pompe de incendiu funcţionând simultan. .2 Cu două pompe refulând simultan prin ţevile de refulare specificate la punctul .8 şi cu un număr suficient de hidranţi astfel încât să se asigure cantitatea de apă specificată la punctul .4.1, următoarele presiuni minime trebuie să fie menţinute la toţi hidranţii:
┌──────────────────────────────────────────┬──────────┬─────────────┐
│Nave din clasa B autorizate să transporte:│ Noi │ Existente │
├──────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┤
│mai mult de 500 de pasageri │ 0,4 N/mm\'fd│ 0,3 N/mm\'fd │
├──────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┤
│500 de pasageri sau mai puţin │ 0,3 N/mm\'fd│ 0,2 N/mm\'fd │
└──────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────┘
.3 Presiunea maximă la orice hidrant nu trebuie să depăşească pe aceea la care controlul efectiv al unui furtun de incendiu poate fi demonstrat. .5 Numărul şi amplasarea hidranţilor .1 Numărul şi amplasarea hidranţilor trebuie să fie astfel încât cel puţin două jeturi de apă ce nu pleacă din acelaşi hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singură bucată, să poată fi dirijate în orice punct al navei normal accesibil pasagerilor sau echipajului în timpul navigaţiei şi în orice punct al oricărei încăperi de marfă, când aceasta este goală, oricărei încăperi de marfă Ro-Ro sau al oricărei încăperi de categorie specială, în acest ultim caz cele două jeturi trebuind să atingă orice punct al acestei încăperi, fiecare jet provenind de la un furtun dintr-o singură bucată. Mai mult, astfel de hidranţi trebuie amplasaţi lângă căile de acces în încăperile protejate. .2 În încăperile de locuit, de serviciu şi de maşini, numărul şi amplasarea hidranţilor trebuie să fie astfel încât cerinţele cuprinse la punctul .5.1 să poată fi îndeplinite când toate uşile etanşe şi toate uşile din pereţii zonelor verticale principale sunt închise. .3 Dacă este prevăzut accesul într-o încăpere de maşini la un nivel inferior dintr-un tunel al liniei de axe adiacent, se vor prevedea doi hidranţi în exterior, dar lângă intrarea în acea încăpere de maşini. Dacă un astfel de acces este prevăzut din alte încăperi, într-una din acele încăperi trebuie prevăzuţi doi hidranţi lângă intrarea în încăperea de maşini. O astfel de prevedere nu este necesară dacă tunelul sau încăperile adiacente nu fac parte din calea de evacuare. .6 Tubulatură şi hidranţi .1 Materialele ale căror proprietăţi sunt uşor influenţate de căldură nu trebuie utilizate pentru tubulatura de incendiu şi hidranţi, dacă nu sunt protejate în mod corespunzător. Tubulatura şi hidranţii trebuie amplasaţi astfel încât furtunurile de incendiu să poată fi uşor cuplate la ei. Amplasarea tubulaturii şi hidranţilor trebuie făcută astfel încât să se evite posibilitatea de îngheţare. La navele care pot transporta mărfuri pe punte, poziţiile hidranţilor trebuie să fie astfel încât aceştia să fie întotdeauna uşor accesibili şi tubulatura trebuie montată pe cât posibil astfel încât să evite riscul unei deteriorări cauzate de astfel de mărfuri. .2 Trebuie prevăzută o valvulă pentru fiecare furtun de incendiu, astfel încât orice furtun de incendiu să poată fi îndepărtat în timp ce pompele de incendiu sunt în funcţiune. .3 Pe navele construite după 1 ianuarie 2003 trebuie prevăzute valvule de izolare pentru toate ramificaţiile principale de incendiu de pe punţile deschise care sunt utilizate în alte scopuri decât stingerea incendiului. .7 Furtunuri de incendiu .1 Furtunurile de incendiu trebuie să fie fabricate din materiale nedegradabile aprobate de administraţia statului pavilionului şi trebuie să aibă o lungime suficientă pentru a putea proiecta un jet de apă în oricare din spaţiile în care ar fi necesar să fie utilizate. Fiecare furtun trebuie prevăzut cu o ţeavă de refulare şi cuplajele necesare. Ele trebuie să fie complet interschimbabile la cuplajele dintre furtunuri şi ţevile de refulare. Furtunurile specificate în acest capitol ca "furtunuri de incendiu" împreună cu toate sculele şi accesoriile necesare trebuie să fie menţinute gata de utilizare şi ţinute la vedere, în apropierea hidranţilor sau racordurilor de incendiu. În plus, în spaţiile interioare ale navelor care transportă mai mult de 36 de pasageri, furtunurile de incendiu trebuie să fie în permanenţă conectate la hidranţi. .2 Trebuie prevăzut cel puţin un furtun de incendiu pentru fiecare din hidranţii ceruţi de punctul .5. Lungimea unui furtun de incendiu trebuie limitată la cel mult 20 metri pe punte şi în suprastructuri şi la 15 metri în încăperile de maşini şi pe navele mai mici la respectiv 15 metri şi 10 metri. .8 Ajutaj .1.1 În sensul prezentului capitol, diametrele standardizate ale ajutajelor sunt de 12 mm, 16 mm şi 19 mm sau cât mai aproape posibil de aceste dimensiuni. În cazul folosirii altor sisteme, precum sistemele cu ceaţă, se admite utilizarea şi a altor diametre. .1.2 Toate ajutajele trebuie să fie de tip mixt aprobat (de exemplu pulverizare/jet) şi prevăzute cu un dispozitiv de închidere. .2 Pentru încăperile de locuit şi de serviciu nu este necesară folosirea ajutajelor cu un diametru mai mare de 12 mm. .3 Pentru încăperile de maşini şi spaţiile deschise, diametrul ajutajului trebuie să fie astfel încât să se obţină debitul maxim posibil de la două jeturi produse la presiunea menţionată la punctul .4 de către pompa cea mai mică, fără a fi însă necesară folosirea ajutajelor cu diametrul mai mare de 19 mm. NAVE NOI DIN CLASELE C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI: .9 Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranţi, furtunuri, ajutaje şi disponibilitatea imediată a alimentării cu apă .1 Este necesară o pompă de incendiu independentă, care să fie capabilă să furnizeze în scopul stingerii incendiilor cel puţin un jet de apă de la oricare hidrant, la presiunea specificată mai jos. Cantitatea de apă astfel furnizată nu trebuie să fie mai mică decât două treimi din cantitatea cerută pentru pompele de santină când sunt folosite la pomparea apei din santină. O astfel de pompă trebuie să fie capabilă, când descarcă cantitatea maximă de lichid mai sus menţionată prin intermediul hidranţilor cu ajutaje de 12 sau 16 sau 19 mm, să menţină la orice hidrant presiunea minimă cerută navelor din clasa B. .2 Fiecare navă care transportă mai mult de 250 de pasageri trebuie prevăzută cu o pompă suplimentară de incendiu care trebuie permanent conectată la tubulatura de incendiu. O astfel de pompă trebuie acţionată mecanic. O astfel de pompă şi sursa ei de energie nu trebuie amplasate în acelaşi compartiment cu pompa de incendiu cerută de punctul .9.1 şi trebuie să aibă o priză permanentă de apă de mare situată în afara încăperii de maşini. O astfel de pompă trebuie să poată debita cel puţin un jet de apă la oricare hidrant de pe navă menţinând o presiune de cel puţin 0,3 N/mm\'fd. .3 Pompele sanitare, de balast, de santină sau pentru servicii generale pot fi acceptate ca pompe de incendiu. .4 Fiecare navă trebuie dotată cu o tubulatură de incendiu având un diametru suficient pentru a asigura distribuţia efectivă a debitului maxim menţionat mai sus. Numărul şi amplasarea hidranţilor trebuie stabilite astfel încât să se asigure cel puţin un jet de apă care să fie dirijat în orice punct al navei utilizând un singur furtun cu lungimea maximă indicată pentru navele din clasa B la punctul .7.2. .5 Fiecare navă trebuie dotată cu cel puţin un furtun de incendiu pentru fiecare hidrant montat. .6 La navele cu încăperea de maşini periodic nesupravegheată sau cu o singură persoană pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apă trebuie făcută imediat de la tubulatura de incendiu la presiunea corespunzătoare, fie prin pornirea de la distanţă a uneia din pompele principale de incendiu cu pornire de la distanţă de pe puntea de navigaţie şi din postul de comandă în caz de incendiu, dacă există, fie prin menţinerea permanentă sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu. .7 Valvulele de refulare de la fiecare pompă de incendiu trebuie prevăzute cu clapeţi de reţinere. 4. Instalaţii fixe de stingere a incendiului (R 5+8+9+10) .1 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaz: Generalităţi (R 5.1) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Tubulatura necesară pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului în încăperile protejate trebuie prevăzută cu valvule de comandă marcate astfel încât să indice clar încăperea spre care merge tubulatura. Trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni intrarea accidentală a gazului în oricare încăpere. .2 Tubulatura pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului trebuie să fie instalată şi ajutajele de refulare dispuse astfel încât să se obţină o distribuire uniformă a agentului. .3 Trebuie prevăzute dispozitive de închidere din exterior a tuturor deschiderilor care pot permite pătrunderea aerului în încăperea protejată sau scăpările de gaz din aceasta. .4 Trebuie prevăzute dispozitive automate de semnalizare sonoră pentru avertizarea lansării agentului de stingere a incendiului în orice încăpere în care în mod normal lucrează personalul sau în care acesta are acces. Alarma trebuie să funcţioneze pe o durată corespunzătoare de timp înainte de lansarea agentului. .5 Dispozitivele de comandă ale oricărei instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaz trebuie să fie uşor accesibile şi uşor de manevrat şi trebuie grupate pe cât posibil în cât mai puţine locuri în poziţii în care să nu existe riscul de a fi făcute inoperante de un incendiu ce s-ar declanşa într-o încăpere protejată. În fiecare loc trebuie să se prevadă instrucţiuni clare referitoare la funcţionarea instalaţiei luând în consideraţie siguranţa personalului. .6 Eliberarea automată a agentului de stingere a incendiului nu trebuie permisă, cu excepţia cazurilor permise pentru unităţile locale acţionate automat prevăzute suplimentar şi independent de orice instalaţie fixă de stins incendiul cerută, în încăperile de maşini deasupra echipamentului cu un risc mare de incendiu sau în zonele închise cu risc mare de incendiu din interiorul încăperii de maşini. .7 Atunci când cantitatea de agent de stingere este cerută pentru a proteja mai mult de o încăpere, cantitatea de agent disponibil nu este necesar să fie mai mare decât cea mai mare cantitate cerută pentru orice încăpere astfel protejată. .8 În afară de cazurile permise, recipientele sub presiune necesare depozitării agentului de stingere a incendiului, trebuie amplasate în afara spaţiilor protejate în conformitate cu punctul .1.11. .9 Pentru echipaj sau pentru personalul de la mal se vor prevedea dispozitive de verificare sigură a cantităţii de agent din recipiente. .10 Recipientele pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului şi componentele sub presiune aferente trebuie proiectate conform unor norme de presiune considerate satisfăcătoare, luând în consideraţie amplasarea lor şi temperaturile maxime ale mediului înconjurător din timpul funcţionării. .11 Când agentul de stingere a incendiului este depozitat în afara unui spaţiu protejat, acesta va trebui să fie depozitat într-o încăpere ce trebuie situată într-o poziţie sigură şi uşor accesibilă şi care trebuie ventilată eficient. Orice intrare într-o asemenea cameră de depozitare trebuie făcută de preferinţă de pe o punte deschisă şi în orice caz trebuie să fie independentă de spaţiul protejat. Uşile de acces se vor deschide înspre afară, iar pereţii şi punţile inclusiv uşile şi alte mijloace de închidere a oricărei deschideri din acestea, care formează delimitările între asemenea încăperi şi spaţiile închise adiacente trebuie să fie etanşe la gaze. În scopul aplicării tabelelor referitoare la rezistenţa la foc a pereţilor şi punţilor din regulile II-2/B/4 şi II-2/B/5, după caz, aceste încăperi de depozitare trebuie considerate ca posturi de comandă. .12 Utilizare unor agenţi de stingere care emană fie spontan fie în condiţiile prevăzute de utilizare, gaze toxice în cantităţi care constituie un pericol pentru persoanele aflate la bord sau produc gaze nocive pentru mediu nu este permisă în instalaţiile de stingere a incendiului de la bordul navelor noi sau în astfel de noi instalaţii de la bordul navelor existente. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .13 Instalaţiile de stingere a incendiului cu gaz fixe trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului". .14 Trebuie prevăzute mijloace de închidere din exteriorul spaţiului protejat a tuturor deschiderilor care pot permite intrarea aerului sau ieşirea gazului din spaţiul protejat. .15 Atunci când mediul de stingere a incendiului este depozitat în afara spaţiului protejat, acesta trebuie să fie depozitat într-o încăpere care este amplasată în pupa peretelui de coliziune şi care nu este utilizată în alte scopuri. Orice intrare într-o astfel de încăpere de depozitare este de preferat să fie de pe o punte deschisă şi trebuie să fie independentă de spaţiul protejat. Dacă locul de depozitare este amplasat sub puntea pereţilor etanşi, acesta nu va fi situat la mai mult de o punte sub puntea deschisă şi trebuie să fie accesibilă direct de pe puntea deschisă printr-o scară înclinată sau verticală. Spaţiile care sunt amplasate sub punte sau spaţiile care nu sunt prevăzute cu acces de pe puntea deschisă trebuie prevăzute cu o instalaţie de ventilaţie mecanică concepută să extragă aerul de la nivelul pardoselii şi dimensionată să asigure cel puţin 6 schimburi de aer pe oră. Uşile de acces se vor deschide în exterior şi pereţii şi punţile inclusiv uşile şi orice mijloace de închidere a oricărei deschideri în acestea, care formează separaţiile dintre astfel de încăperi şi spaţiile adiacente închise, trebuie să fie etanşe la gaze. În scopul aplicării tabelelor 4.1, 4.2, 5.1 şi 5.2 aceste încăperi de depozitare trebuie considerate ca posturi de comandă în caz de incendiu. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .16 Când volumul de aer liber aflat în recipientele de aer din oricare încăpere este astfel încât, dacă ar fi eliberat în acea încăpere în caz de incendiu, ar afecta grav eficienţa instalaţiei fixe de stingere a incendiului, trebuie prevăzută o cantitate suplimentară de agent de stingere a incendiului. .17 Furnizorii de instalaţii fixe de stingere a incendiului vor prevedea instalaţiile cu o descriere a acesteia, inclusiv o listă a verificărilor de întreţinere, în limba engleză şi în limba română. .18 Cantitatea de agent de stingere a incendiului trebuie verificată cel puţin odată pe an fie de un expert autorizat de administraţia statului pavilionului, fie de furnizorul instalaţiei sau de o organizaţie recunoscută. .19 Verificările periodice care sunt efectuate de şeful mecanic al navei sau sunt organizate de conducerea navei trebuie înregistrate în jurnalul de bord, menţionându-se scopul şi timpul unei astfel de verificări. .20 Echipamentul de stingere a incendiului suplimentar cerinţelor care este instalat de exemplu în magazii trebuie să corespundă, în ceea ce priveşte construcţia şi dimensionarea sa, prevederilor prezentei reguli pentru tipul de instalaţie respectiv. .21 Toate uşile spaţiilor protejate cu instalaţie de CO(2) trebuie să poarte inscripţia "Acest spaţiu este protejat cu instalaţie de CO(2) şi trebuie evacuat atunci când alarma echipamentului intră în funcţiune!". .2 Instalaţii cu dioxid de carbon (R 5.2) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1.1 Cantitatea de dioxid de carbon disponibilă pentru încăperile de marfă trebuie să fie, dacă nu se prevede altfel, suficientă pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 30% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfă astfel protejată de pe navă. Dacă există o legătură prin conductele de ventilaţie între două sau mai multe încăperi de marfă, acestea se vor considera ca o singură încăpere. La navele destinate transportului de vehicule, cantitatea necesară de CO(2) trebuie calcula ca 45% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfă. .1.2 Pentru încăperile de maşini, cantitatea de dioxid de carbon transportată trebuie să fie suficientă pentru a furniza volumul minim de gaz liber egal cu cel mai mare dintre volumele de mai jos: .1 40% din volumul brut al celei mai mari încăperi de maşini astfel protejată, volumul excluzând acea parte a şahtului situată deasupra nivelului la care aria orizontală a acestuia este de 40% sau mai puţin din aria orizontală a încăperii considerate măsurată la jumătatea distanţei dintre plafonul dublului fund şi partea inferioară a şahtului; sau .2 35% din volumul brut al celei mai mari încăperi de maşini protejate inclusiv şahtul; cu condiţia ca, dacă două sau mai multe încăperi de maşini nu sunt complet separate, ele să fie considerate ca alcătuind o singură încăpere. .2 În sensul acestui punct, volumul de dioxid de carbon liber trebuie calculat la 0,56 mc/kg. .3 Instalaţia fixă de tubulaturi va fi astfel încât 85% din cantitatea de gaz să fie descărcată în încăpere în timp de 2 min. .4 Mecanismul de eliberare a dioxidului de carbon: .1 Trebuie prevăzute două comenzi independente pentru eliberarea dioxidului de carbon într-un spaţiu protejat şi pentru a asigura declanşarea alarmei. Una dintre comenzi trebuie utilizată pentru descărcarea gazului din recipientele de depozitare. A doua comandă trebuie utilizată pentru deschiderea valvulei tubulaturii prin care este dirijat gazul în spaţiul protejat. .2 Cele două comenzi trebuie amplasate în interiorul unei cutii de declanşare pe care este indicat clar spaţiul pe care-l deserveşte. Dacă cutia ce conţine comenzile trebuie încuiată, cheia trebuie păstrată într-un cofret de sticlă care poate fi spartă, amplasată într-un loc vizibil lângă cutie. .5 administraţia statului pavilionului trebuie să se asigure că spaţiile în care sunt situate buteliile de CO(2) sunt amenajate corespunzător în ceea ce priveşte accesul, ventilaţia şi echipamentul de comunicaţie. Trebuie luate măsurile de siguranţă necesare referitoare la construcţia, instalarea, marcarea, umplerea şi verificarea buteliilor de CO(2), tubulaturii şi armăturilor şi pentru echipamentul de comandă şi de alarmă ale unei astfel de instalaţii. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .6 Instalaţiile cu dioxid de carbon trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului". .7 administraţia statului pavilionului trebuie să se asigure că spaţiile în care sunt situate buteliile de CO(2) sunt amenajate corespunzător în ceea ce priveşte accesul, ventilaţia şi echipamentul de comunicaţie. Trebuie să ia măsurile de siguranţă necesare referitoare la construcţia, instalarea, marcarea, umplerea şi verificarea buteliilor de CO(2), tubulaturii şi armăturilor şi pentru echipamentul de comandă şi de alarmă ale unei astfel de instalaţii. .3 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mic de spumare în încăperi de maşini (R 8) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Dacă într-o încăpere de maşini este prevăzută o instalaţie fixă de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient redus de spumare, suplimentar faţă de cerinţele regulii 6, această instalaţie trebuie să poată asigura descărcarea prin orificii de descărcare fixe într-un timp de cel mult 5 minute a unei cantităţi de spumă suficientă să acopere cu un strat gros de 150 mm aria izolată cea mai întinsă pe care ar putea să se răspândească combustibilul. Instalaţia trebuie să poată genera spumă corespunzătoare stingerii incendiilor produse de hidrocarburi. Se vor prevedea dispozitive pentru distribuirea eficientă a spumei printr-o instalaţie fixă de tubulatură cu valvule sau robineţi de comandă către punctele de evacuare corespunzătoare şi pentru dirijarea spumei în mod eficace prin intermediul pulverizatoarelor fixe spre locurile cu riscuri majore de incendiu ale încăperilor protejate. Coeficientul de spumare nu trebuie să depăşească raportul 12:1. .2 Dispozitivele de comandă ale oricărei dintre aceste instalaţii trebuie să fie uşor accesibile şi simplu de manevrat şi trebuie grupate în cât mai puţine locuri posibil în poziţii unde nu există riscul de a fi făcute inoperante de un incendiu care s-ar declanşa în încăperea protejată. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .3 Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient redus de spumare din încăperile de maşini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului". .4 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mare de spumare în încăperile de maşini (R 9) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Orice instalaţie fixă cu spumă cu coeficient mare de spumare cerută în încăperile de maşini trebuie să aibă capacitatea de a debita rapid, prin orificii de descărcare fixe, o cantitate de spumă suficientă pentru a umple cel mai mare spaţiu protejat cu o rată de cel puţin 1 metru grosime pe minut. Cantitatea de lichid spumogen disponibil trebuie să fie suficientă pentru a produce un volum de spumă egal cu de cinci ori volumul celei mai mari încăperi de protejat. Coeficientul de spumare nu trebuie să depăşească raportul 1000:1. .2 Tubulaturile de alimentare cu spumă, prizele de aer ale generatorului de spumă şi numărul unităţilor de preparare a spumei trebuie alese astfel încât ele să asigure producerea şi distribuirea eficientă a spumei. .3 Amplasarea tubulaturii de refulare a spumei din generator trebuie să fie astfel încât un incendiu în încăperea protejată să nu afecteze echipamentul de generare a spumei. .4 Generatorul de spumă, sursele sale de energie, lichidul spumogen şi dispozitivele de comandă ale instalaţiei trebuie amplasate astfel încât să fie permanent accesibile şi să funcţioneze simplu şi trebuie grupate pe cât posibil în cât mai puţine locuri care să nu prezinte riscul să fie făcute inoperante în cazul unui incendiu declanşat în încăperea protejată. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .5 Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mare de spumare din încăperile de maşini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului". .5 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune în încăperi de maşini (R 10) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Orice instalaţie fixă de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune cerută în încăperile de maşini trebuie să fie dotată cu pulverizatoare de un tip aprobat. .2 Numărul şi amplasarea pulverizatoarelor trebuie să fie astfel încât să asigure un debit efectiv de apă de 5 l/min pe fiecare metru pătrat din încăperea protejată. Dacă este necesar, pot fi luate în consideraţie şi debite mai mari în anumite zone cu pericol special. Pulverizatoarele trebuie să fie amplasate deasupra santinelor, deasupra tancurilor şi în alte locuri în care s-ar putea răspândi combustibilul precum şi deasupra locurilor din încăperile de maşini care prezintă surse de incendiu deosebite. .3 Instalaţia poate fi împărţită în secţii, ale căror valvule de închidere trebuie acţionate din locuri uşor accesibile situate în afara încăperilor care trebuie protejate şi nu prezintă riscul să fie făcute inoperante în caz de incendiu în încăperea protejată. .4 Instalaţia trebuie să fie menţinută încărcată la presiunea necesară şi pompa care alimentează instalaţia cu apă trebuie să între automat în funcţiune la scăderea presiunii din instalaţie. .5 Pompa trebuie să fie capabilă să alimenteze simultan, la presiunea necesară, toate ramificaţiile instalaţiei în orice încăpere protejată. Pompa şi comenzile ei trebuie să fie instalate în afara încăperii sau încăperilor protejate. Nu trebuie să existe posibilitatea ca un incendiu declanşat în încăperea sau încăperile protejate de instalaţia cu apă pulverizată să scoată instalaţia din funcţiune. .6 Se vor lua măsuri pentru a preveni astuparea pulverizatoarelor cu impurităţi din apă sau din coroziunea tubulaturilor, pulverizatoarelor, valvulelor şi pompei. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003: .7 Pompa poate fi acţionată de un motor cu ardere internă independent însă, dacă pompa depinde de energia furnizată de un generator de avarie prevăzut conform prevederilor din Partea D din Capitolul II-1, acel generator trebuie amplasat astfel încât să între în funcţiune automat în caz de defectare a sursei principale de energie, astfel încât energia necesară pompei conform alin. .5 să devină imediat disponibilă. Când pompa este acţionată de un motor cu ardere internă independent, acesta trebuie situat în aşa fel încât un incendiu produs în încăperea protejată să nu afecteze alimentarea cu aer a motorului. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .8 Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune din încăperile de maşini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului". 5. Stingătoare de incendiu portabile (R 6) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Toate stingătoarele de incendiu trebuie să fie de tipuri şi construcţii aprobate. .2 Capacitatea stingătoarelor portabile cu lichid prescrise nu trebuie să fie mai mare de 13,5 l şi nici mai mică de 9 l. Stingătoarele de alt tip trebuie să fie echivalente din punct de vedere al portabilităţii cu un stingător cu lichid de 13,5 l şi să aibă o eficacitate de stingere a incendiului cel puţin echivalentă cu cea a stingătorului cu lichid de 9 l. .3 Trebuie prevăzute încărcături de rezervă pentru 50 % din totalul încărcăturii pentru fiecare tip de stingător aflat la bord. Un alt stingător de acelaşi tip se poate considera ca stingător de rezervă pentru stingătorul care nu poate fi rapid reîncărcat la bord. .4 În general, stingătoarele portabile cu CO(2) nu trebuie amplasate în încăperi de locuit. Atunci când astfel de stingătoare sunt prevăzute în cabina radio, la tablouri de distribuţie şi în alte locuri similare, volumul oricărui spaţiu conţinând unul sau mai multe stingătoare va fi astfel încât să limiteze cantitatea de vapori care poate apare datorită descărcării la nu mai mult de 5% din volumul net al spaţiului în scopul acestei reguli. Volumul de dioxid de carbon trebuie calculat la 0,56 mc/kg. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .5 Stingătoarele de incendiu portabile trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului". .6 Stingătoarele portabile cu CO(2) nu trebuie amplasate în încăperi de locuit. În posturile de comandă conţinând echipament electric sau electronic sau dotări necesare siguranţei navei, trebuie prevăzute stingătoare al căror agent de stingere nu este nici conductiv din punct de vedere electric nici dăunător echipamentului şi dotărilor. .7 Stingătoarele de incendiu trebuie instalate pregătite pentru utilizare în locuri vizibile, care pot fi atinse rapid şi uşor în orice moment în eventualitatea unui incendiu şi într-un astfel de mod încât funcţionabilitatea lor să nu fie afectată de condiţiile atmosferice, vibraţii sau alţi factori externi. Stingătoarele de incendiu portabile trebuie prevăzute cu dispozitive care să indice dacă ele au fost utilizate. .8 Trebuie prevăzute încărcături de rezervă pentru 100% din primele 10 stingătoare şi pentru 50% din restul de stingătoare capabile să fie reîncărcate la bord. .9 Pentru stingătoarele care nu pot fi re-încărcate la bord, trebuie prevăzute stingătoare de incendiu portabile suplimentare de aceeaşi cantitate, tip, capacitate şi în numărul aşa cum este prevăzut la punctul .13 de mai jos în locul încărcăturilor de rezervă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .10 Stingătoarele de incendiu care folosesc ca agent de stingere a incendiului un produs ce emană, fie spontan fie în condiţiile de utilizare prevăzute, gaze toxice în cantităţi care să constituie un pericol pentru persoane sau care sunt dăunătoare mediului nu trebuie autorizate. .11 Stingătoarele de incendiu portabile trebuie să fie corespunzătoare pentru stingerea incendiilor care pot apărea în vecinătatea amplasării stingătorului de incendiu. .12 Unul dintre stingătoarele de incendiu portabile destinat a fi utilizat în orice spaţiu trebuie aşezat în apropierea intrării în acel spaţiu. .13 Numărul minim de stingătoare de incendiu portabile va fi după cum urmează: .1 în camerele de locuit şi încăperile de serviciu: stingătoarele de incendiu portabile trebuie amplasate astfel încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător; .2 un stingător portabil corespunzător utilizării în zone cu tensiuni electrice înalte trebuie să fie amplasat în vecinătatea oricărui tablou sau sub-tablou electric având o putere de 20 kW sau mai mult; .3 în bucătării stingătoarele de incendiu portabile trebuie amplasate încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător; .4 un stingător de incendiu portabil trebuie amplasat în imediata vecinătate a magaziilor de vopsele şi magaziilor care conţin materiale uşor inflamabile. .5 cel puţin câte un stingător de incendiu trebuie instalat pe puntea de navigaţie şi în fiecare post de comandă. .14 Stingătoarele de incendiu portabile prevăzute a fi utilizate în încăperile de locuit şi de serviciu trebuie să aibă pe cât posibil acelaşi sistem de manipulare. .15 Inspecţia periodică a stingătoarelor de incendiu: Administraţia statului pavilionului trebuie să se asigure că stingătoarelor de incendiu portabile trebuie să fie periodic inspectate şi testate din punct de vedere al funcţionării şi al presiunii. 6. Instalaţii de stingere a incendiului în încăperile de maşini (R 7) Încăperile de maşini de categoria A trebuie să fie prevăzute cu: PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE: .1 Oricare din următoarele instalaţii fixe de stingere a incendiului: .1 o instalaţie de stingere cu gaze corespunzând prevederilor de la punctele .1 şi .2 din regula II-2/A/4, sau o instalaţie echivalentă cu apă, în conformitate cu prevederile MSC/Circ.1165 a OMI în versiunea sa actualizată, luând în considerare data construcţiei navei; .2 o instalaţie de stingere cu spumă cu coeficient mare de spumare corespunzând prevederilor aplicabile ale punctului .4 din regula II-2/A/4, luând în considerare data construcţiei navei; .3 o instalaţie de stingere cu apă pulverizată sub presiune corespunzând prevederilor aplicabile ale punctului .5 din regula II-2/A/4, luând în considerare data construcţiei navei. .2 Cel puţin un set de echipament portabil aer-spumă constând dintr-un ajutaj pentru aer-spumă de tip ejector care să poată fi racordată la tubulatura principală de incendiu prin intermediul unui furtun de incendiu, împreună cu un recipient portabil conţinând cel puţin 20 litri de lichid spumogen şi un recipient de rezervă. Ţeava de refulare trebuie să poată debita spumă eficientă, corespunzătoare stingerii incendiului produs de hidrocarburi, la un debit de cel puţin 1,5 mc/minut. .3 În fiecare astfel de spaţiu, stingătoare de incendiu cu spumă de tip aprobat, având fiecare capacitatea de cel puţin 45 litri, sau altele echivalente, în număr suficient pentru a permite dirijarea spumei sau a oricărui alt agent de stingere echivalent în orice parte a instalaţiilor de combustibil şi de ulei de ungere sub presiune, la reductoare sau în alte zone cu pericol de incendiu. Suplimentar, aici se vor amplasa un număr suficient de stingătoare de incendiu portabile cu spumă sau echivalente care trebuie dispuse astfel încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător, fără ca numărul total al acestor stingătoare să fie mai mic de două în fiecare asemenea spaţiu. PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D LUNGIME MAI MICĂ DE 24 METRI ŞI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B: .4 Una dintre instalaţiile fixe de stins incendiul specificate la punctul .1 de mai sus şi suplimentar în oricare încăpere care conţine motoare cu combustie internă, sau tancuri de decantare a combustibilului sau instalaţii de combustibil, trebuie prevăzut un stingător de stins incendiul cu spumă cu o capacitate de cel puţin 45 l, sau un număr suficient de sisteme echivalente astfel încât să permită direcţionarea spumei sau a unui agent extinctor echivalent spre orice parte a instalaţiei de combustibil sau de ulei de lubrefiere sub presiune, spre angrenaje sau alte locuri cu risc de incendiu; şi .5 Trebuie prevăzut un stingător de incendiu portabil capabil să stingă incendii de hidrocarburi, pentru fiecare 746 kW sau parte din aceştia a acestor maşini, cu condiţia ca cel puţin două stingătoare dar nu mai mult de şase să fie prevăzute într-un astfel de spaţiu. Se permite folosirea instalaţiei fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mic de spumare în locul celor şase stingătoare portabile prevăzute prin prezenta regulă. PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B, CU O LUNGIME DE MINIMUM 24 DE METRI: .6 Fiecare încăpere de maşini trebuie prevăzută cu două generatoare de ceaţă, constând dintr-un tub de metal în formă de L, braţul lung având aproximativ doi metri lungime şi capabil să poată fi racordat la un furtun de incendiu iar braţul scurt fiind de aproximativ 250 mm lungime prevăzut la capăt cu o duză de vaporizare sau astfel încât să poată fi prevăzut cu un pulverizator. PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B: .7 Pentru stingerea incendiului, atunci când se foloseşte ulei încins ca agent de încălzire, se poate cere suplimentar ca încăperea căldărilor să fie echipată cu o instalaţie permanentă sau echipament portabil de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune sau pentru împrăştierea de spumă deasupra şi dedesubtul paiolului pentru stingerea incendiului. PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE; ŞI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 AUTORIZATE SĂ TRANSPORTE PESTE 400 DE PASAGERI ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B, AUTORIZATE SĂ TRANSPORTE PESTE 400 DE PASAGERI .8 .1 Încăperile de maşini de categoria A cu volumul mai mare de 500 mc trebuie, în plus faţă de instalaţia fixă de stingere a incendiului cerută de această regulă, să fie protejate de o instalaţie fixă de stingere a incendiului pe bază de apă de un tip aprobat sau de o instalaţie echivalentă de stingere a incendiului de uz local, bazată pe liniile directoare elaborate de OMI, prin MSC/Circ. 913 "Linii directoare pentru aprobarea instalaţiilor fixe de stins incendiul de uz local bazate pe apă pentru utilizare în încăperile de maşini de categoria A". În cazul încăperilor de maşini periodic nesupravegheate, instalaţia de stingere a incendiului trebuie să poată fi declanşată atât automat cât şi manual. În cazul încăperilor de maşini cu supraveghere continuă se cere ca instalaţia de stingere a incendiului să poată fi declanşată numai manual. .2 Instalaţiile fixe de stingere a incendiului de uz local trebuie să protejeze următoarele zone astfel încât să nu fie necesară oprirea maşinii, evacuarea personalului sau izolarea încăperilor: .1 părţile cu pericol de incendiu ale maşinilor cu ardere internă utilizate pentru propulsia navei şi pentru generarea curentului electric .2 exteriorul căldărilor, .3 părţile cu pericol de incendiu ale incineratoarelor şi .4 purificatoarele pentru combustibil încălzit. .3 Activarea oricărei instalaţii de uz local trebuie să producă o alarmă vizuală şi audibilă distinct în spaţiul protejat şi în posturile cu supraveghere continuă. Alarma trebuie să indice clar instalaţia activată. Cerinţele pentru instalaţia de alarmă prevăzute în acest alineat sunt suplimentare şi nu înlocuiesc pe cele pentru detectare şi de alarmă în caz de incendiu cerute oriunde în acest capitol. 7. Amenajări speciale în încăperile de maşini (R 11) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Numărul de spiraiuri, uşi, ventilatoare, deschideri în coşuri pentru ventilaţia de evacuare şi alte deschideri ale încăperilor de maşini trebuie reduse la minimum corespunzător necesităţilor de ventilaţie şi funcţionării adecvate şi în siguranţă a navei. .2 Spiraiurile trebuie să fie din oţel şi nu vor conţine panouri din sticlă. Se vor face amenajări corespunzătoare care în caz de incendiu să permită evacuarea fumului din încăperea ce trebuie protejată. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .3 Uşile, altele decât cele etanşe acţionate mecanic, trebuie dispuse astfel încât să asigure închiderea sigură în caz de incendiu în încăpere, prin dispozitive mecanice sau prin prevederea de uşi cu autoînchidere capabile să se închidă în cazul unei înclinări de 3,50 contrar direcţiei de închidere şi având un zăvor de siguranţă prevăzut cu un dispozitiv de dezvorâre acţionat de la distanţă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .4 Nu trebuie prevăzute ferestre în pereţii care limitează încăperile de maşini. Aceasta nu exclude folosirea geamurilor la postul de comandă din încăperile de maşini. .5 Se vor prevedea mijloace de comandă pentru: .1 deschiderea şi închiderea spiraiurilor, închiderea deschiderilor din coşuri care permit în mod normal ventilaţia de evacuare şi închiderea clapetelor ventilatorului; .2 permiterea degajării fumului; .3 închiderea uşilor acţionate de o sursă de energie sau acţionarea mecanismului de zăvorâre a uşilor, altele decât uşile etanşe acţionate de o sursă de energie; .4 oprirea ventilatoarelor; şi .5 oprirea ventilatoarelor pentru tirajul forţat, a pompelor de transfer combustibil, a pompelor instalaţiei de pregătire a combustibilului şi a altor pompe de combustibil similare. Alte pompe de combustibil similare înseamnă pentru navele construite 1 ianuarie 2003 sau după această dată pompele de serviciu pentru uleiul de ungere, pompele de circulaţie ulei termic şi separatoarele de hidrocarburi. Totuşi punctul .6 din această regulă nu este necesar să fie aplicat separatoarelor hidrocarburi - apă. .6 Mijloacele de comandă prevăzute la punctul .5 şi în regula II-2/A/10.2.5 trebuie amplasate în afara încăperii respective, unde nu pot fi scoase din funcţiune în caz de incendiu produs în încăperea pe care o deservesc. Astfel de mijloace de comandă şi comenzile pentru orice instalaţie de stingere a incendiului trebuie să fie situate la un post de comandă sau pe cât posibil grupate în cât mai puţine locuri. Aceste posturi trebuie să aibă accesul în siguranţă de pe puntea deschisă. .7 Când accesul la orice încăpere de maşini de categoria A este prevăzut la un nivel inferior dintr-un tunel adiacent al liniei de axe, va trebui prevăzută în tunel, lângă uşa etanşă, o uşă ecran la foc din oţel uşor care să poată fi acţionată din fiecare parte. 8. Instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu (R 12) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003, ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Orice instalaţie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu cerută trebuie să fie gata de funcţionare oricând şi fără să fie necesară intervenţia echipajului pentru punerea ei în funcţiune. Tubulatura instalaţiei trebuie să fie în permanentă plină cu apă şi numai porţiuni mici exterioare pot fi în permanenţă goale, dacă se consideră că această precauţie este necesară. Oricare dintre porţiunile din instalaţie care ar putea să îngheţe în timpul serviciului trebuie protejate corespunzător împotriva îngheţului. Instalaţia trebuie menţinută încărcată la presiunea necesară luându-se toate măsurile pentru a fi permanent alimentată cu apă aşa cum cere prezenta regulă. .2 Fiecare secţie de sprinklere trebuie să aibă dispozitive de semnalizare automată optică şi acustică la unul sau mai multe panouri de indicare ori de câte ori vreun sprinkler intră în acţiune. Aceste panouri trebuie să indice în care secţie deservită de instalaţie a apărut incendiul şi trebuie să fie centralizate pe puntea de navigaţie şi suplimentar, alarme acustice şi optice trebuie prevăzute şi în poziţii în afara timoneriei, pentru a asigura că semnalizarea incendiului este imediat recepţionată de către echipaj. Sistemele de alarmă trebuie să fie concepute astfel încât să semnalizeze orice defecţiune produsă în instalaţie. .3 Sprinklerele trebuie grupate pe secţii separate, fiecare din ele fiind alcătuită din cel mult 200 de sprinklere. Orice secţie de sprinklere nu va deservi mai mult de două punţi şi nu trebuie să se extindă pe mai mult de o zonă verticală principală, numai dacă se poate demonstra că dispunerea unei secţii de sprinklere care deserveşte mai mult de două punţi sau care este situată în mai mult de o zonă verticală principală nu diminuează protecţia navei împotriva incendiului. .4 Fiecare secţie de sprinklere trebuie să poată fi izolată printr-o singură valvulă de închidere. Aceste valvule de închidere trebuie să fie uşor accesibile şi amplasarea lor trebuie să fie indicată în mod clar şi permanent. Trebuie luate măsuri pentru a împiedica acţionarea acestor valvule de către persoane neautorizate. .5 Un manometru indicând presiunea apei din instalaţie trebuie prevăzut pe lângă valvulele de închidere a fiecărei secţii şi la un post central. .6 Sprinklerele trebuie să fie rezistente la coroziune în mediu marin. În încăperile de locuit şi de serviciu sprinklerele trebuie să se deschidă la o temperatură cuprinsă între 68°C şi 79°C, cu excepţia încăperilor cum sunt uscătoriile, unde temperatura ambiantă este ridicată, unde se poate mări temperatura de deschidere cu cel mult 30°C peste temperatura maximă prevăzută la plafonul acestor încăperi. .7 Lângă fiecare panou indicator trebuie afişată o listă sau un plan al tuturor încăperilor deservite de fiecare secţie şi poziţia zonei faţă de secţie. Trebuie prevăzute instrucţiuni corespunzătoare pentru testarea şi întreţinerea instalaţiei. .8 Sprinklerele se vor instala cu orificiile de evacuare în jos, perpendicular pe plafon şi trebuie distanţate astfel încât să asigure un debit mediu de cel puţin 5 litri pe minut pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă nominală protejată de sprinklere. Sprinklerele trebuie amplasate pe cât posibil în afara zonelor cu traverse sau cu alte obiecte care ar putea obstrucţiona proiectarea apei astfel ca din această poziţie materialul combustibil din spaţiul respectiv să fie bine pulverizat. .9 Instalaţia trebuie prevăzută cu un rezervor sub presiune având un volum egal cu cel puţin dublul aceluia al cantităţii de apă specificată în prezentul alineat. În acest rezervor trebuie să existe o cantitate permanentă de apă dulce, care să asigure debitul pompei indicat la punctul .12 timp de 1 minut, şi se vor lua măsuri pentru ca în rezervor să se menţină o presiune de aer astfel încât după consumarea întregii cantităţi de apă dulce presiunea să nu fie mai mică decât presiunea de lucru a sprinklerului plus presiunea dată de o coloană de apă măsurată de la fundul tancului şi până la cel mai înalt amplasat sprinkler al instalaţiei. Trebuie prevăzute mijloace corespunzătoare pentru completarea aerului sub presiune şi a apei din rezervor. Acesta trebuie prevăzut cu o sticlă de nivel pentru indicarea corectă a nivelului apei din rezervor. .10 Trebuie luate măsuri pentru ca apa de mare să nu pătrundă în rezervor. Rezervorul sub presiune trebuie prevăzut cu o valvulă de siguranţă eficientă şi cu un indicator de presiune. Valvule de închidere sau robineţi trebuie prevăzuţi la fiecare dintre racordurile indicatorului de presiune. .11 O pompă acţionată independent trebuie prevăzută numai cu scopul de a alimenta sprinklerele cu apă în mod automat şi continuu. Pompa trebuie să între în funcţiune automat în caz de scădere a presiunii în instalaţie, înainte de consumarea întregii cantităţi de apă dulce existentă în rezervorul sub presiune. .12 Pompa şi tubulatura trebuie să fie în măsură să menţină presiunea necesară la nivelul celui mai înalt sprinkler astfel ca debitul de apă să fie continuu şi suficient pentru a acoperi simultan o suprafaţă de minimum 280 m\'fd, la debitul specificat la punctul .8. Pe navele noi din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 40 metri cu suprafaţa protejată totală mai mică de 280 m\'fd, administraţia statului pavilionului poate specifică aria corespunzătoare pentru dimensionarea pompelor şi a componentelor pentru alternativele de alimentare. .13 Pompa trebuie să aibă prevăzută la refulare o valvulă de probă cu o ţeavă de scurgere scurtă deschisă la capăt. Secţiunea efectivă a valvulei şi ţevii trebuie să fie suficientă pentru trecerea apei într-o cantitate egală cu debitul pompei când se menţine în instalaţie presiunea specificată la punctul .9. .14 Priza pentru apă de mare a pompei trebuie, pe cât posibil, amplasată în aceeaşi încăpere în care se află pompa şi trebuie aşezată astfel încât dacă nava este pe mare, să nu fie necesară oprirea alimentării pompei cu apă de mare, pentru alt scop în afară de inspecţie sau reparaţie la pompă. .15 Pompa şi rezervorul sub presiune trebuie amplasate suficient de departe de orice încăpere de maşini şi nu trebuie amplasate în nici o încăpere care trebuie protejată de instalaţia cu sprinklere. .16 Nu trebuie să existe mai puţin de două surse de energie care alimentează pompa pentru apă de mare şi instalaţiile automate de alarmă şi detectare a incendiului. Dacă sursele de energie pentru pompă sunt electrice, acestea trebuie să fie generatorul principal şi sursa de energie de avarie. Pompa trebuie să fie conectată la tabloul principal de distribuţie şi la tabloul de distribuţie de avarie prin fidere distincte rezervate exclusiv în acest scop. Fiderele trebuie să fie dispuse în aşa fel încât să nu treacă prin bucătării, încăperi de maşini şi alte spaţii închise care prezintă un pericol ridicat de incendiu, afară numai de cazul în care este necesar pentru a ajunge la tablourile respective şi ele trebuie să ducă la un comutator automat situat lângă pompa instalaţiei de sprinklere. Acest comutator trebuie să asigure alimentarea de la tabloul principal atât timp cât acesta asigură acest lucru şi totodată să fie conceput astfel încât în cazul întreruperii alimentării de la tabloul principal să se poată comuta automat la tabloul de avarie. Întrerupătoarele de pe tabloul principal şi cel de avarie trebuie să fie prevăzute cu plăcuţe indicatoare şi ţinute în mod normal închise. Nici un alt întrerupător nu trebuie să existe pe fiderele în cauză. Una din sursele de energie pentru instalaţia de alarmă şi de detectare trebuie să fie o sursă de avarie. Dacă una din sursele de acţionare a pompei este un motor cu combustie internă acesta, pe lângă îndeplinirea cerinţelor punctului .15, mai trebuie să fie amplasat astfel încât un incendiu ce sar produce într-unul din spaţiile protejate să nu fie stânjenească alimentarea cu aer a motorului. .17 Instalaţia de sprinklere trebuie să fie conectată cu tubulatura principală de incendiu prin intermediul unei valvule de închidere-reţinere cu şurub care să împiedice revenirea apei din instalaţia de sprinklere în tubulatura principală. .18 Trebuie montată o valvulă de testare pentru verificarea alarmei automate la fiecare secţie de sprinklere prin care se va refula apa în cantitatea necesară funcţionării unui sprinkler. Valvula de testare pentru fiecare secţie trebuie amplasată lângă valvula de închidere pentru acea secţie. .19 Trebuie luate toate măsurile necesare pentru verificarea funcţionării automate a pompei când presiunea din instalaţie scade. .20 Trebuie prevăzuţi comutatori la unul din posturile indicatoare specificate la punctul .2 care să fie capabili să permită încercarea alarmei şi indicatoarelor din fiecare secţie de sprinklere. .21 Trebuie prevăzute cel puţin 6 capete de sprinklere de rezervă pentru fiecare secţie. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .22 Instalaţia automată de sprinklere, instalaţia de detectare a incendiului şi instalaţia de alarmă de incendiu trebuie să fie de un tip aprobat, în conformitate cu prevederile din Codul FSS .23 Pe navele noi din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 40 metri cu suprafaţa protejată totală mai mică de 280 m\'fd, administraţia statului pavilionului poate specifică aria corespunzătoare pentru dimensionarea pompelor şi a componentelor alternative. 9. Instalaţii fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu (R 13) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003, ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Generalităţi .1 Orice instalaţie fixă de detectare a incendiului şi alarmă de incendiu cu puncte de apel acţionate manual cerută trebuie să fie în stare de funcţionare în orice moment. .2 Alimentarea cu energie şi circuitele electrice necesare pentru funcţionarea instalaţiei trebuie să fie supravegheate pentru depistarea pierderilor de energie sau a defectărilor, după cum este cazul. Apariţia cazurilor de defectare trebuie să producă un semnal de defectare optic şi acustic la panoul de comandă care trebuie să fie diferit de semnalul de incendiu. .3 Trebuie să existe cel puţin două surse de alimentare cu energie pentru echipamentul electric utilizat la funcţionarea instalaţiei de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu, dintre care una va fi o sursă de avarie. Alimentarea trebuie făcută prin fidere separate rezervate numai pentru acest scop. Astfel de fidere vor conduce la un comutator automat situat în sau lângă panoul de comandă pentru instalaţia de detectare a incendiului. .4 Detectoarele şi butoanele de semnalizare acţionate manual trebuie grupate în secţii. Activarea oricărui detector sau buton de semnalizare acţionat manual trebuie să producă un semnal de incendiu optic şi acustic în panoul de comandă şi panourile de indicare. Dacă semnalele nu au atras atenţia în timp de 2 minute trebuie declanşată automat o alarmă acustică în încăperile de locuit ale echipajului, încăperile de serviciu, posturile de comandă şi încăperile de maşini. Nu este necesar ca această instalaţie de alarmă să fie parte integrantă a instalaţiei de detectare. .5 Panoul de comandă trebuie amplasat pe puntea de navigaţie sau în postul central de comandă de stingere a incendiului. .6 Panourile de indicare trebuie, cel puţin, să identifice sectorul în care a acţionat un detector sau un buton de semnalizare cu comandă manuală. Cel puţin un panou trebuie amplasat astfel încât să fie uşor şi oricând accesibil, pe mare sau în port, persoanei din echipaj responsabile, cu excepţia cazului când nava nu este în exploatare. Trebuie amplasat un panou de indicare pe puntea de navigaţie dacă panoul de comandă se află în postul central de comandă de stingere a incendiului. .7 Se vor afişa informaţii clare pe sau lângă fiecare panou de indicare referitoare la încăperile supravegheate şi la localizarea secţiilor. .8 Dacă instalaţia de detectare a incendiului nu include mijloace care să permită identificarea individuală de la distanţă a fiecărui detector, nu trebuie permisă ca o secţie să deservească mai mult de o punte din încăperile de locuit, de serviciu şi din posturile de comandă, cu excepţia unei secţii care deserveşte o scară închisă. În vederea evitării întârzierii în identificarea sursei de incendiu, numărul spaţiilor închise incluse în fiecare secţie trebuie limitat în conformitate cu decizia A N R. În nici un caz nu trebuie permise mai mult de 50 de spaţii închise în orice secţie. Dacă instalaţia de detectare este prevăzută cu detectoare de incendiu identificabile individual de la distanţă, secţiile pot acoperi mai multe punţi şi pot deservi orice număr de spaţii închise. .9 Dacă nu există o instalaţie de detectare a incendiului care să poată identifica de la distanţă şi individual fiecare detector, atunci o secţie de detectoare nu va deservi spaţii aflate în ambele borduri ale navei, nici pe cele aflate pe mai mult de o punte şi nici nu trebuie situată în mai mult de o zonă verticală principală, exceptând situaţia când administraţia statului pavilionului, dacă este satisfăcută că protecţia navei contra incendiului nu este redusă prin aceasta, poate permite ca o astfel de secţie de detectoare să deservească ambele borduri ale navei şi mai mult de o punte. La navele prevăzute cu detectoare de incendiu identificabile individual, o secţie poate deservi spaţii aflate în ambele borduri ale navei şi pe mai multe punţi, dar nu şi spaţii situate în mai mult de o singură zonă verticală principală. .10 O secţie de detectori de incendiu care deserveşte un post de comandă, o încăpere de serviciu sau o încăpere de locuit nu va include o încăpere de maşini. .11 Detectorii trebuie să fie activaţi de căldură, fum sau alte produse de ardere, flacără sau orice combinaţie a acestor factori. Detectorii activaţi de alţi factori care indică incendii incipiente pot fi luaţi în consideraţie de către administraţia statului pavilionului cu condiţia ca ei să nu fie mai puţin sensibili decât astfel de detectori. Detectorii de flacără trebuie utilizaţi numai suplimentar celor de fum sau căldură. .12 Se vor prevedea instrucţiuni corespunzătoare şi componente de rezervă pentru probe şi întreţinere. .13 Funcţionarea instalaţiei de detectare trebuie periodic încercată sub supravegherea administraţia statului pavilionului cu ajutorul unui echipament care produce aer cald la temperatura adecvată, sau fum sau particule aerosol având o gamă corespunzătoare de densităţi sau dimensiune a particulei sau alte fenomene asociate incendiilor incipiente pentru care detectorul este destinat să răspundă. Toate detectoarele trebuie să fie de un astfel de tip încât să poată fi testate în ceea ce priveşte funcţionarea corectă şi să revină în regim normal de supraveghere fără înlocuirea componentelor. .14 Instalaţia de detectare a incendiului nu trebuie folosită în alte scopuri, exceptând faptul că la panoul de comandă pot fi permise închiderea uşilor antifoc şi alte operaţii similare. .15 Instalaţiile de detectare a incendiului care sunt capabile să identifice localizarea zonei, trebuie dispuse astfel încât: - o buclă nu poate fi avariată de incendiu în mai mult de un punct; – să fie prevăzute mijloace pentru a se asigura ca orice defecţiune (de ex.: întreruperea alimentării cu energie, scurt circuit, împământare) ce poate surveni în buclă nu va scoate din funcţiune întreaga buclă; – să fie luate toate măsurile necesare pentru a permite restabilirea configuraţiei iniţiale a instalaţiei în eventualitatea unei defectări (electrice, electronice, informatice); – declanşarea primei alarme de incendiu să nu împiedice orice alt detector să declanşeze alarme de incendiu ulterioare. .2 Cerinţe de instalare .1 Se vor instala butoane de semnalizare manuală peste tot în zonele cu încăperi de locuit, încăperi de serviciu şi posturi de comandă. Un buton de semnalizare manuală trebuie amplasat la fiecare ieşire. Butoanele de semnalizare manuală trebuie să fie uşor accesibile în coridoarele fiecărei punţi astfel încât nici o parte a coridorului să nu se afle la o distanţă mai mare de 20 m de un buton de semnalizare manuală. .2 Detectoarele de fum trebuie instalate în toate casele scărilor, coridoarele şi căile de evacuare din încăperile de locuit. .3 Dacă se cere o instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu pentru protecţia altor încăperi decât cele specificate la punctul .2.2 de mai sus, în fiecare dintre aceste încăperi trebuie instalat cel puţin un detector corespunzător prevederilor punctului .1.11. .4 Detectoarele trebuie amplasate în vederea obţinerii unor performanţe optime. Se vor evita poziţiile apropiate de traverse şi tubulatura de ventilaţie sau alte poziţii în care modul de deplasare a aerului poate afecta nefavorabil randamentul şi poziţiile în care pot apărea loviri sau defecţiuni fizice. În general, detectoarele amplasate la nivelul plafonului se vor afla la o distanţă de minimum 0,5 metri faţă de pereţi etanşi. .5 Distanţa maximă dintre detectoare va fi în conformitate cu tabelul de mai jos:
┌────────────┬───────────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ Tipul │Suprafaţa maximă de│Distanţa maximă│Distanţă maximă│
│detectorului│ podea pentru un │ între centre │faţă de perete │
│ │detector (m\'fd) │ (m) │ (m) │
├────────────┼───────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│Căldură │ 37 │ 9 │ 4,5 │
├────────────┼───────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│Fum │ 74 │ 11 │ 5,5 │
└────────────┴───────────────────┴───────────────┴───────────────┘
administraţia statului pavilionului poate cere sau permite alte distanţe pe baza rezultatelor încercărilor care indică caracteristicile detectoarelor. .6 Cablurile electrice care fac parte din instalaţie trebuie astfel dispuse încât să fie evitate bucătăriile, încăperile de maşini şi alte spaţii închise care prezintă risc mare de incendiu, exceptând cazurile când este necesar să fie prevăzute pentru instalaţii de detectare a incendiului sau de alarmă în caz de incendiu în astfel de încăperi sau pentru conectarea la sursa de energie corespunzătoare. .3 Cerinţe de proiectare .1 Instalaţia şi echipamentul trebuie să fie concepute corespunzător pentru a rezista la variaţii de durată şi tranzitorii ale tensiunii de alimentare, la schimbările temperaturii mediului înconjurător, vibraţii, umiditate, şocuri, lovituri şi coroziune care apar în mod normal la bordul navelor. .2 Detectoarele de fum prevăzute la punctul .2.2 ce urmează a fi instalate în casele scărilor, coridoare şi căile de evacuare din spaţiile de locuit trebuie certificate să funcţioneze înainte ca densitatea fumului să depăşească 12,5 % obscuritate pe metru, dar nu înainte ca fumul să depăşească 2 % obscuritate pe metru. Detectoarele de fum ce urmează a fi instalate în alte încăperi trebuie să funcţioneze în limite de sensibilitate considerate satisfăcătoare de către administraţia statului pavilionului, având în vedere evitarea insensibilităţii sau suprasensibilităţii detectorului. .3 Detectoarele de căldură trebuie să fie certificate să funcţioneze înainte ca temperatura să depăşească 78°C, dar nu înainte ca temperatura să depăşească 54°C, când creşterea temperaturii la aceste limite nu depăşeşte 1°C pe minut. La o creştere mai mare a temperaturii, detectorul de căldură trebuie să funcţioneze în limite de temperatură considerate satisfăcătoare de către administraţia statului pavilionului având în vedere evitarea insensibilităţii sau suprasensibilităţii detectorului. .4 Temperatura permisă pentru funcţionarea detectoarelor de căldură poate depăşi cu 30°C temperatura maximă a plafonului în uscătorii şi încăperi similare în care temperatura ambiantă este de obicei ridicată. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .4.1 Instalaţiile fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu trebuie să fie de un tip aprobat, îndeplinind prevederile din Codul FSS. .4.2 Butoanele de semnalizare manuală conforme cu prevederile din Codul FSS trebuie să fie instalate peste tot în zonele cu încăperi de locuit, încăperi de serviciu şi posturi de comandă. Un buton de semnalizare manuală trebuie amplasat la fiecare ieşire. Butoanele de semnalizare manuală trebuie să fie uşor accesibile în coridoarele fiecărei punţi astfel încât nici o parte a coridorului să nu se afle la o distanţă mai mare de 20 m de un buton de semnalizare manuală.. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D: .5 Suplimentar faţă de cerinţele de mai sus, administraţia statului pavilionului trebuie să se asigure că măsurile de siguranţă luate pentru instalaţii în legătură cu independenţa lor faţă de alte instalaţii, rezistenţa la coroziune a componentelor lor, alimentarea cu energie a tabloului de comandă şi existenţa instrucţiunilor pentru lucru şi întreţinerea lor trebuie respectate. 10. Instalaţii pentru combustibil, ulei de ungere şi alte hidrocarburi inflamabile (R 15) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Limitarea utilizării produselor petroliere drept combustibil La utilizarea produselor petroliere drept combustibil se vor aplica următoarele limitări: .1 Cu excepţia celor altfel permise de acest alineat, nu trebuie folosit nici un combustibil lichid cu un punct de inflamabilitate mai mic de 60°C. .2 Pentru generatoarele de avarie se poate folosi un combustibil lichid cu un punct de inflamabilitate nu mai mic de 43°C. .3 Sub rezerva acelor măsuri suplimentare care se consideră că sunt necesare şi cu condiţia ca temperatura ambiantă a încăperii în care este depozitat sau folosit acest combustibil să nu crească până la 10°C sub punctul de inflamabilitate al combustibilului, administraţia statului pavilionului poate permite utilizarea generală a combustibilului lichid cu un punct de inflamabilitate mai mic de 60°C dar nu mai mic de 43°C. Pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată combustibilul având punctul de inflamabilitate mai mic de 60°C dar nu mai mic de 43°C poate fi permis în următoarele condiţii: .3.1 tancurile de combustibil cu excepţia prevăzute în compartimentele din dublu fund trebuie amplasate în afara încăperilor de maşini de categoria A; .3.2 trebuie prevăzute dispozitive pentru măsurarea temperaturii combustibilului pe ţeava de aspiraţie a pompei de combustibil; .3.3 valvule de închidere şi/sau robineţi trebuie prevăzute pe tubulatura de intrare şi de ieşire a filtrelor de combustibil; şi .3.4 îmbinările ţevilor de tip îmbinări sudate sau îmbinări de tip circular pe con sau îmbinări de tip sferic trebuie să fie cât mai mult posibil utilizate. Punctul de inflamabilitate al produselor petroliere trebuie determinat printr-o metodă a creuzetului închis aprobată. .2 Instalaţii de combustibil lichid La o navă la care este folosit combustibil lichid, instalaţiile pentru depozitarea, distribuţia şi utilizarea combustibilului lichid trebuie să fie astfel încât să asigure securitatea navei şi a persoanelor aflate la bord şi trebuie să corespundă cel puţin următoarelor prevederi: .1.1 Pe cât este posibil, părţile instalaţiei de combustibil lichid care conţin combustibil încălzit la o presiune ce depăşeşte 0,18 N/mm\'fd nu trebuie amplasate într-o poziţie mascată astfel încât defecţiunile şi scurgerile să nu poată fi imediat observate. Încăperile de maşini trebuie iluminate corespunzător în zona acestor părţi ale instalaţiei de combustibil lichid. .1.2 Prin combustibil încălzit se înţelege combustibilul a cărui temperatură după încălzire este mai mare de 60°C sau mai mare decât punctul de inflamabilitate al lui, dacă acesta este mai mic de 60°C. .2 Ventilaţia încăperilor de maşini va fi suficientă în toate condiţiile normale pentru a preveni acumularea de vapori de combustibil. .3 Pe cât este posibil, tancurile de combustibil lichid trebuie să fie structurale şi trebuie amplasate în afara încăperilor de maşini. Dacă este necesar ca tancurile de combustibil lichid, altele decât tancurile din dublu fund, să fie situate lângă sau în interiorul încăperilor de maşini, cel puţin una din părţile lor laterale trebuie să fie adiacentă pereţilor încăperii de maşini şi trebuie să aibă de preferinţă un perete comun cu tancurile din dublu fund, iar suprafaţa peretelui comun al tancului cu încăperile de maşini trebuie să fie minimă. Dacă aceste tancuri sunt amplasate în interiorul încăperilor de maşini, ele nu trebuie să conţină combustibil lichid având un punct de inflamabilitate sub 60°C. Utilizarea tancurilor de combustibil lichid portabile nu este permisă şi trebuie interzisă în încăperile de maşini. .4 Nici un tanc de combustibil lichid nu trebuie amplasat acolo unde scurgerile sau pierderile din acesta pot constitui un pericol prin căderea pe suprafeţe încălzite. Trebuie luate măsuri în vederea prevenirii ca orice combustibil care se poate scurge sub presiune de la orice pompă, filtru sau încălzitor să între în contact cu suprafeţele încălzite. .5 Orice tubulatură de combustibil care, dacă este avariată, ar permite scurgerea combustibilului dintr-un tanc de depozitare, decantare sau de serviciu, având capacitatea de 500 litri sau mai mare, amplasat deasupra dublului fund, trebuie prevăzută cu un robinet sau o valvulă direct pe tanc care pot fi închise dintr-o poziţie sigură din afara spaţiului respectiv în caz că are loc un incendiu în spaţiul în care se află tancurile. În cazul special al deeptancurilor amplasate în tunelul liniei de arbori sau tunelul de tubulaturi sau în spaţii similare, se vor prevedea valvule pe tanc, dar în caz de incendiu închiderea să poată fi efectuată cu ajutorul unei valvule suplimentare aflată pe o ţeavă sau pe ţevile din afara tunelului sau a spaţiului similar. Dacă o astfel de valvulă suplimentară este prevăzută în încăperea de maşini ea trebuie să fie acţionată dintr-o poziţie situată în afara acestui spaţiu. Pe navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată comenzile pentru comanda de la distanţă a valvulelor pentru tancul de combustibil al generatorului de avarie trebuie amplasate separat de comenzile pentru comanda de la distanţă a altor valvule amplasate în încăperile de maşini. .6 Trebuie prevăzute mijloace sigure şi eficiente pentru determinarea cantităţii de combustibil lichid existentă în fiecare tanc de combustibil lichid. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Tuburile de sondă nu se vor termina în vreun spaţiu în care poate apărea riscul aprinderii scurgerilor de la tubulatura de sondaj. În special, acestea nu se vor termina în încăperile pentru pasageri sau echipaj. Ca regulă generală, tuburile de sondă nu se vor termina în încăperile de maşini. Totuşi, când administraţia statului pavilionului consideră că aceste ultime cerinţe sunt impracticabile, poate permite ca tuburile de sondă să se termine în încăperile de maşini cu condiţia respectării tuturor cerinţelor care urmează: .1.1 în plus, trebuie prevăzut un dispozitiv pentru măsurarea nivelului de hidrocarburi care va trebui să respecte cerinţele sub-punctului .2.6.2; .1.2 tuburile de sondă să se termine în amplasamente depărtate de pericolul de aprindere dacă nu se iau măsuri de precauţie ca de exemplu montarea de ecrane eficiente pentru a împiedica combustibilul lichid, în cazul scurgerilor prin terminaţiile tubulaturii de sondă, să între în contact cu o sursă de aprindere; .1.3 tuburile de sondă să se termine cu dispozitive cu autoînchidere de obturare şi cu un robinet de diametru mic şi cu autoînchidere amplasat sub dispozitivul de obturare cu scopul confirmării lipsei combustibilului lichid înainte ca dispozitivul de obturare să fie deschis. Trebuie luate măsuri care să asigure că nici o scurgere de combustibil lichid prin robinetul de control nu implică pericol de aprindere. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .2 Sunt permise şi alte mijloace de determinare a cantităţii de combustibil din oricare tanc de combustibil lichid dacă aceste mijloace, ca cele descrise la punctul .2.6.1.1, nu necesită pătrunderea sub plafonul tancului şi asigurându-se că defectarea lor sau supra-umplerea tancurilor nu va permite deversarea de combustibil. .3 Mijloacele prevăzute la sub-punctulul .2.6.2 trebuie menţinute în stare corespunzătoare pentru a asigura funcţionarea lor continuă şi precisă în timpul exploatării. .7 Trebuie luate măsuri pentru prevenirea apariţiei suprapresiunii în orice tanc de combustibil sau în oricare parte a instalaţiei de combustibil, inclusiv în tubulatura de umplere deservită de pompele bordului. Orice valvulă de siguranţă şi tubulatură de aerisire sau de preaplin trebuie să refuleze într-un loc unde nu există riscul de incendiu sau de explozie de la scurgerile de combustibil sau de la vapori şi nu vor conduce în încăperile pentru echipaj, încăperile pentru pasageri nici în încăperile de categorie specială, încăperi de marfă Ro-Ro închise, încăperi de maşini sau încăperi similare, aflate pe navele construite la sau după 1 ianuarie 2003. .8 Tubulatura de combustibil, valvulele şi armăturile ei trebuie să fie din oţel sau alt material aprobat, cu excepţia cazurilor când se poate permite utilizarea limitată a tubulaturii flexibile. Aceste tubulaturi flexibile şi dispozitivele de cuplare trebuie să fie din materiale rezistente la foc aprobate, cu o robusteţe adecvată. Pentru valvulele, prevăzute pe tancurile de combustibil care sunt presurizate, pot fi acceptate oţelul şi fonta cu grafit nodular. Totuşi, valvulele din fontă turnată obişnuită pot fi acceptate în instalaţiile cu tubulaturi, unde presiunea de calcul este mai mică de 7 bar şi temperatura de calcul este mai mică de 60°C. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .9 Tot exteriorul tubulaturii de alimentare cu combustibil sub presiune dintre pompele de combustibil de înaltă presiune şi injectoarele de combustibil trebuie să fie protejat prin montarea ei în interiorul unei tubulaturi de protecţie capabilă să preia combustibilul în caz de avarie a conductei de înaltă presiune. O conductă cu pereţi dubli constă dintr-o conductă exterioară care încorporează conducta de combustibil de înaltă presiune, formând un ansamblu permanent. Tubulatura cu pereţi dubli trebuie să includă mijloace de colectare a scurgerilor şi trebuie prevăzută cu o alarmă care să între în funcţiune în cazul avarierii tubulaturii de combustibil. .10 Toate suprafeţele cu temperaturi de peste 220°C care pot fi atinse ca urmare a avarierii tubulaturii de combustibil trebuie să fie izolate corespunzător. .11 Tubulatura de combustibil trebuie acoperită sau protejată în alt mod corespunzător pentru a se evita pe cât posibil stropirea cu combustibil sau scurgerile de combustibil pe suprafeţe încinse, în tubulatura de admisie a aerului în maşini, sau pe alte surse de aprindere. Numărul de îmbinări în tubulatura acestor instalaţii va fi cât mai mic posibil. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .12 Tubulatura de combustibil nu trebuie amplasată imediat deasupra sau în imediata apropiere a echipamentelor cu temperatura ridicată incluzând căldările, tubulatura de abur, colectoarele principale de evacuare, tobele de eşapament sau alt echipament care se cere a fi izolat. Pe cât posibil, tubulatura de combustibil trebuie amplasată cât mai departe de suprafeţele încinse, instalaţiile electrice sau alte surse de aprindere şi trebuie protejate cu ecrane sau alte dispozitive de protecţie corespunzătoare pentru evitarea pulverizării sau scurgerii combustibilului pe sursele de aprindere. Numărul de îmbinări în tubulatura acestor instalaţii va fi cât mai mic posibil. .13 Componentele instalaţiei de combustibil a unui motor diesel trebuie dimensionate considerând presiunea maximă de exploatare, inclusiv orice impulsuri de presiune înaltă care sunt generate şi transmise înapoi în tubulatura de alimentare şi tubulatura de colectare a scurgerilor prin acţiunea pompelor de injecţie a combustibilului. Îmbinările tubulaturii de alimentare şi de colectare trebuie construite având în vedere capacitatea lor de a preveni scurgerile de combustibil sub presiune atât în timpul exploatării cât şi după întreţinere. .14 În instalaţiile cu mai multe motoare alimentate de la aceeaşi sursă de combustibil trebuie prevăzute mijloace de separare a tubulaturii de alimentare şi a tubulaturii de colectare a scurgerilor la fiecare motor. Mijloacele de separare nu trebuie să afecteze funcţionarea celorlalte motoare şi trebuie să fie operabile dintr-o poziţie care nu trebuie să devină inaccesibilă datorită unui incendiu la oricare dintre motoare. .15 Atunci când administraţia statului pavilionului poate permite trecerea combustibilului sau a altor hidrocarburi inflamabile prin încăperi de locuit şi încăperi de serviciu, tubulatura de trecere a combustibilului sau hidrocarburilor inflamabile va fi din materiale aprobate de administraţia statului pavilionului având în vedere pericolul de incendiu. .16 Navele existente din clasa B trebuie să îndeplinească prevederile din alin. .2.9 la .2.11, nu mai târziu de 1 iulie 2003, exceptând cazul în care o împrejmuire corespunzătoare a motoarelor cu o putere de 375 kW sau mai puţin şi care au pompe de injecţie care deservesc mai mult de un injector poate fi folosită ca o alternativă la tubulatura cu pereţi dubli menţionată la punctul .2.9. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .3 Instalaţii pentru uleiul de ungere Instalaţiile pentru depozitarea, distribuirea şi utilizarea hidrocarburilor folosite în sistemele de ungere sub presiune trebuie să fie astfel încât să garanteze siguranţa navei şi a persoanelor de la bord, şi aceste instalaţii din încăperile de maşini trebuie să corespundă cel puţin cu prevederile sub-punctelorl .2.1, .2.4, .2.5, .2.6, .2.7, .2.8, .2.10 şi .2.11, exceptând faptul că: .1 aceasta nu elimină folosirea vizoarelor de sticlă în instalaţiile de ungere cu condiţia ca încercările lor să dovedească ca au un grad adecvat de rezistentă la foc. Dacă se folosesc vizoare din sticlă, tubulatura trebuie să fie prevăzută cu valvule la ambele capete. Valvula de la capătul inferior al ţevii trebuie să fie de tipul cu autoînchidere; .2 tubulatura de sondă poate să fie autorizată în încăperile de maşini; cerinţele sub-punctelorl .2.6.1.1 şi .2.6.1.3 pot să nu fie aplicate cu condiţia ca tuburile de sondă să fie prevăzute cu mijloace corespunzătoare de închidere. Pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată prevederile punctului 10.2.5 trebuie aplicate de asemenea şi tancurilor de ulei de ungere cu excepţia celor având capacitatea mai mică de 500 litri, tancurilor de rezervă pe care valvulele sunt închise în timpul exploatării normale a navei sau acolo unde se consideră că o manevră neintenţionată a valvulei de închidere de pe tancul de ulei de ungere ar pune în pericol funcţionarea în siguranţă a maşinilor principale de propulsie şi maşinilor auxiliare esenţiale. .4 Instalaţii pentru alte hidrocarburi inflamabile Instalaţiile pentru depozitarea, distribuirea şi utilizarea altor hidrocarburi inflamabile utilizate sub presiune în instalaţii de transmisie a puterii, instalaţii de comandă şi de acţionare şi instalaţii de încălzire trebuie să fie astfel încât să asigure siguranţa navei şi a persoanelor aflate la bord. În zonele unde se află surse de aprindere, aceste instalaţii trebuie să corespundă cel puţin prevederilor punctelor .2.4, .2.6, .2.10 şi .2.11 şi celor ale punctelor .2.7 şi .2.8 în ceea ce priveşte rezistenţa şi construcţia. .5 Încăperi de maşini periodic nesupravegheate În plus faţă de cerinţele .1 până la .4, instalaţiile de combustibil şi ulei de ungere trebuie să îndeplinească următoarele : .1 Dacă tancurile de combustibil de serviciu sunt umplute automat sau prin comandă de la distanţă, se vor prevedea dispozitive pentru prevenirea scurgerilor datorate supraîncărcării. Alt echipament care tratează automat lichidele inflamabile de exemplu purificatoarele de combustibil, care, pe cât posibil, trebuie instalate într-o încăpere special rezervată pentru purificatoarele şi încălzitoarele respective, trebuie prevăzut cu mijloace de prevenire a scurgerilor datorate supraîncărcării; .2 Dacă tancurile de combustibil de serviciu sau tancurile de decantare sunt prevăzute cu instalaţii de încălzire, trebuie prevăzută o alarmă pentru temperatură înaltă dacă punctul de inflamabilitate al combustibilului poate fi depăşit. .6 Interzicerea transportului de hidrocarburi inflamabile în tancurile din picul prova Combustibilul lichid, uleiul de ungere şi alte hidrocarburi inflamabile nu trebuie transportate în tancurile din picul prova. 11. Echipament pentru pompieri (R 17) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Echipamentul pentru pompieri trebuie compus din: .1.1 Echipament individual format din: .1 îmbrăcăminte de protecţie confecţionată dintr-un material care să protejeze pielea de căldura radiată de incendiu, de arsuri şi de opărire cu abur. Suprafaţa exterioară a îmbrăcămintei trebuie să fie impermeabilă; .2 bocanci şi mănuşi din cauciuc sau alt material rău conducător de electricitate; .3 o cască rigidă care să asigure o protecţie eficientă contra loviturilor; .4 o lampă electrică de siguranţă (lanternă de mână) de tip aprobat, care să funcţioneze timp de minimum 3 ore: .5 un topor de incendiu. .1.2 Un aparat de respiraţie de un tip aprobat constând dintr-un aparat de respiraţie autonom acţionat cu aer comprimat, denumit în continuare ARA (sau SCBA (self-contained compressed-air-operated breathing apparatus)), al cărui volum de aer conţinut de cilindrii trebuie să fie de cel puţin 1200 litri, sau un alt aparat de respiraţie autonom care să poată funcţiona cel puţin 30 de minute. Fiecare ARA trebuie să fie prevăzut cu butelii de rezervă încărcate având înmagazinat o capacitate de aer de rezervă de cel puţin 2400 litri la presiunea atmosferică, în afară de cazurile: (i) în care nava dispune de cinci sau mai multe ARA, capacitatea totală a aerului de rezervă la presiune atmosferică depozitat nu este necesar să depăşească 9600 litri; sau (îi) în care nava este echipată cu mijloace de reîncărcare cu aer la presiunea necesară a buteliilor de aer, fără riscul contaminării, capacitatea totală de depozitare a buteliilor de rezervă încărcate a fiecărui ARA va fi de cel puţin 1200 litrii la presiunea atmosferică, iar capacitatea totală de depozitare pe navă nu va trebui să depăşească 4800 litri la presiunea atmosferică. Toate buteliile de aer pentru ARA, trebuie să fie interschimbabile. .2 Pentru fiecare aparat de respiraţie trebuie prevăzut un cordon de siguranţă rezistent la foc, de lungime şi rezistenţă suficientă, care să poată fi fixat cu ajutorul unui cârlig de siguranţă de curelele aparatului sau la o centură separată, pentru a se evita desprinderea aparatului de respiraţie când se manevrează cordonul. .3 Navele noi din clasa B şi navele existente din clasa B cu lungimea de 24 metri sau mai mare, şi navele noi din clasele C şi D cu lungimea de 40 metri sau mai mare trebuie să posede cel puţin două echipamente de pompieri. .1 La navele cu lungimea egală cu 60 metri sau mai mare, trebuie să se prevadă suplimentar, dacă lungimea totală a tuturor încăperilor de pasageri şi de serviciu de pe puntea care cuprinde aceste încăperi este mai mare de 80 metri, sau dacă există mai multe asemenea punţi, pe puntea care are cea mai mare lungime totală a încăperilor, două echipamente de pompieri şi două echipamente individuale pentru fiecare lungime de 80 m sau parte din această lungime totală. La navele care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie prevăzute două echipamente suplimentare pentru fiecare zonă verticală, cu excepţia casei scărilor care constituie o zonă principală verticală individuală şi pentru zonele principale verticale cu lungime limitată de la extremităţile prova şi pupa ale navei care nu includ încăperi de maşini sau bucătării principale. .2 La navele cu lungimea de 40 metri sau mai mare dar mai mică de 60 de metri trebuie prevăzute două echipamente pentru pompieri. .3 La navele din clasa B şi navele existente din clasa B cu lungimea de 24 metri sau mai mare dar mai mică de 40 de metri, trebuie prevăzute de asemenea două echipamente de pompieri, dar numai cu o singură încărcătură de aer de rezervă pentru aparatul de respirat autonom acţionat cu aer comprimat. .4 La navele noi şi existente din clasa B cu lungimea mai mică de 24 de metri şi navele noi din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 40 de metri nu trebuie prevăzut un echipament pentru pompieri. .5 Echipamentele pentru pompieri sau seturile de echipament individual trebuie depozitate astfel încât să fie uşor accesibile şi pregătite pentru utilizare şi, dacă există mai mult decât un echipament pentru pompieri sau mai mult de un set de echipament individual, acestea trebuie depozitate la distanţe mari unul de altul. Cel puţin un echipament pentru pompieri şi un set de echipament individual trebuie să fie accesibile în oricare asemenea poziţie. .6 Dacă administraţia statului pavilionului consideră că prevederile referitoare la transport aferente prezentei reguli sunt impracticabile şi/sau necorespunzătoare din punct de vedere tehnic pentru a fi puse în aplicare la bordul unei nave, această navă poate să fie scutită de la aplicarea uneia sau mai multor cerinţe ale prezentei reguli, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (3) din prezentul ordin. 12. Diverse (R 18) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 În cazul în care construcţiile de tip "A" sunt perforate pentru trecerea cablurilor electrice, a tubulaturii, puţurilor, conductelor, etc. sau pentru grinzi, traverse sau alte elemente structurale, se vor lua măsuri pentru a asigura că rezistenţa la foc nu este afectată, în măsura în care acestea sunt rezonabile şi posibile. La navele care sunt construite la sau după 1 ianuarie 2003, în cazul în care construcţiile de tip "A" sunt perforate, aceste penetraţii trebuie încercate în conformitate cu Codul FTP, pentru a se asigura că rezistenţa la foc a construcţiilor nu este diminuată. În cazul conductelor de ventilaţie se vor aplica regulile II-2/B/9.2.2b şi II-2/B/9.3. Totuşi, atunci când ţeava care penetrează este din confecţionată oţel sau un material echivalent având grosimea de 3 mm sau mai mare şi lungimea de cel puţin 900 mm (preferabil câte 450 mm de fiecare parte a construcţiei) şi fără deschideri, încercarea nu este cerută. Aceste penetraţii trebuie izolate corespunzător prin extinderea izolaţiei la acelaşi nivel cu cel al construcţiei. .2 În cazul în care construcţiile de tip "B" sunt perforate pentru trecerea cablurilor electrice, a tubulaturii, puţurilor, conductelor, etc., sau pentru instalarea terminalelor de ventilaţie, a corpurilor de iluminat şi a altor dispozitive similare, se vor lua măsuri pentru a asigura că rezistenţa la foc nu este afectată, în măsura în care acestea sunt rezonabile şi posibile. Pe navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată pentru asemenea penetraţii trebuie luate măsuri pentru a se asigura că rezistenţa la foc a construcţiilor nu este diminuată. Ţevile, altele decât cele din oţel sau cupru, care penetrează construcţii de tip B trebuie protejate fie: .1 cu un dispozitiv de trecere încercat, corespunzător pentru rezistenţa la foc a construcţiei penetrate şi cu tipul de ţeavă utilizat; sau .2 cu un manşon de oţel, având grosimea nu mai mică de 1,8 mm şi lungimea nu mai mică de 900 mm pentru ţevile cu diametre de 150 mm sau mai mari şi nu mai mici de 600 mm pentru ţevile cu diametre mai mici de 150 mm (de preferat împărţit în mod egal pe fiecare parte a construcţiei). Ţeava trebuie cuplată la fiecare capăt al manşonului cu flanşe sau îmbinări sau distanţa dintre manşon şi ţeavă nu va depăşi 2,5 mm sau orice distanţă dintre ţeavă şi manşon va fi făcută etanşă cu un material incombustibil sau alt material corespunzător. .3 Tubulatura care trece prin construcţiile de tip "A" sau "B" trebuie să fie din materiale aprobate, ţinând cont de temperatura la care trebuie să reziste astfel de construcţii. La navele construite la sau după 1 ianuarie 2003, ţevile metalice neizolate care penetrează construcţii de tip "A" sau "B" trebuie să fie din materiale având o temperatură de topire care depăşeşte 950°C pentru construcţii de tip "A-0" şi 850°C pentru construcţii de tip "B-0". .4 În încăperile de locuit, încăperile de serviciu sau posturile de comandă, tubulatura destinată să transporte combustibil sau alt lichid inflamabil trebuie să fie dintr-un material corespunzător iar construcţia să ţină cont de riscul de incendiu. .5 Materialele ale căror caracteristici sunt uşor afectate de căldură nu trebuie utilizate pentru scurgeri peste bord, scurgeri sanitare şi alte conducte de evacuare situate în apropierea liniei de plutire, şi acolo unde există pericol ca scăderea rezistenţei în eventualitatea unui incendiu să ducă la o creştere a pericolului de inundare. .6 Radiatoarele electrice, dacă se utilizează, trebuie fixate pe poziţii şi astfel construite încât să diminueze la maximum pericolul de incendiu. Nu se vor instala asemenea radiatoare cu elemente încălzitoare expuse astfel încât îmbrăcămintea, perdelele sau alte obiecte similare pot fi carbonizate sau incendiate sub efectul căldurii degajate de elemente. .7 Toate recipientele de deşeuri trebuie construite din materiale incombustibile, fără deschideri în părţi sau pe fund. .8 În încăperile în care este posibilă pătrunderea hidrocarburilor, suprafaţa izolaţiei trebuie să fie impermeabilă la hidrocarburi sau la vapori de hidrocarburi. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C şi D: în spaţiile în care există riscul de scurgere a hidrocarburilor sau a vaporilor de hidrocarburi, de exemplu în încăperile de maşini de categoria "A", suprafaţa materialului de izolaţie trebuie să fie impermeabilă la hidrocarburi şi la vapori de hidrocarburi. Dacă se foloseşte acoperire cu tablă de oţel neperforată sau alte materiale incombustibile (nu aluminiu) care reprezintă ultima suprafaţă fizică, această acoperire poate fi îmbinată prin ştanţare, nituire, etc. .9 Magaziile pentru vopsele şi magaziile pentru lichide inflamabile trebuie protejate cu o instalaţie aprobată de stingere a incendiului, care să permită echipajului să stingă focul fără a intră în încăperea respectivă. La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată: .1 Magaziile de pituri trebuie protejate prin: .1.1 o instalaţie cu dioxid de carbon, proiectată să elibereze un volum de gaz liber egal cu 40% din volumul teoretic al spaţiului protejat; .1.2 o instalaţie cu pulbere uscată, proiectată pentru cel puţin 0,5 kg pulbere/mc; .1.3 o instalaţie de pulverizare a apei sau o instalaţie cu sprinklere, proiectată pentru 5 litri/m\'fd●min. Instalaţiile de pulverizare a apei trebuie conectate la tubulatura principală de incendiu a navei; sau .1.4 o instalaţie care asigură o protecţie echivalentă, aşa cum stabileşte administraţia statului pavilionului: În orice caz instalaţia trebuie să poată fi pusă în funcţiune din afara încăperii protejate. .2 Dulapurile pentru lichide inflamabile trebuie protejate cu o instalaţie de stingere a incendiului corespunzătoare aprobată de administraţia statului pavilionului. .3 Pentru dulapurile care ocupă o suprafaţă de punte mai mică de 4 m\'fd, care nu au acces spre încăperile de locuit, se poate accepta un stingător portabil cu CO(2) cu o capacitate suficientă pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 40% din volumul brut al încăperii în locul unei instalaţii fixe. Un orificiu de descărcare trebuie prevăzut în dulap pentru a permite declanşarea stingătorului fără a intră în spaţiul protejat. Stingătorul de incendiu portabil cerut trebuie amplasat în imediata apropiere a deschiderii. Alternativ, un orificiu sau un racord de furtun poate fi prevăzut pentru facilitarea utilizării apei din tubulatura principală de incendiu. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C, ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .10 Grătare, aparatură pentru fiert şi prăjit: Când sunt instalate şi folosite grătare, aparatură pentru fiert şi prăjit în spaţii din afara bucătăriei principale, administraţia statului pavilionului va impune măsuri suplimentare de siguranţă cu privire la pericolul specific de incendiu asociat cu utilizarea acestui tip de echipament. La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, echipamentul de gătit trebuie prevăzut cu următoarele: .1 o instalaţie automată sau manuală de stingere încercată conform unui standard internaţional în conformitate cu publicaţia ISO 15371:2000 referitor la instalaţiile de stins incendiul pentru protecţia echipamentului de gătit din bucătării; .2 un termostat principal şi unul de rezervă cu o alarmă care să atenţioneze utilizatorul în eventualitatea defectării oricărui termostat; .3 dispozitive pentru oprirea automată a alimentării cu energie electrică la activarea instalaţiei de stingere; .4 o alarmă care să indice funcţionarea instalaţiei de stingere în bucătăria în care echipamentul este instalat; şi .5 comenzi pentru funcţionarea manuală a instalaţiei de stingere a incendiului, care sunt afişate vizibil pentru utilizarea imediată de către echipaj. Pe navele care sunt construite înainte de 1 ianuarie 2003, noile instalaţii pentru echipamentul de gătit trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din acest alineat. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D: .11 Punţi termice: La implementarea măsurilor de protecţie contra incendiului, administraţia statului pavilionului va lua măsuri suplimentare în ceea ce priveşte prevenirea transferului de căldură prin punţile termice, de exemplu între punţi şi pereţi. La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, izolaţia unei punţi sau a unui perete trebuie făcută peste penetraţie, intersecţie sau punct terminal pe o distanţă de cel puţin 450 mm în cazul structurilor de oţel sau aluminiu. Dacă spaţiul este divizat cu o punte sau un perete de clasă "A" având izolaţii cu standarde diferite, izolaţia cu standardul cel mai înalt trebuie continuată pe puntea sau perete cu un standard mai redus pe o distanţă de cel puţin 450 mm. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D, ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .12 Containerele cu gaz sub presiune: Toate containerele portabile cu gaz comprimat, lichefiat sau descompus sub presiune, care poate alimenta un incendiu posibil, trebuie puse imediat după utilizare într-un loc corespunzător, deasupra punţii pereţilor etanşi, la care există acces direct de pe o punte deschisă. 13. Planuri pentru combaterea incendiului (R 20) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Pe toate navele trebuie afişate permanent planurile generale de amenajări ale navei care să servească pentru îndrumarea ofiţerilor, arătând clar pentru fiecare punte amplasarea posturilor de comandă, diferitele zone contra incendiului limitate prin construcţii de tip "A", zonele limitate prin construcţii de tip "B" împreună cu particularităţile instalaţiilor de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu, instalaţiilor de sprinklere, mijloacelor de stingere a incendiului, căilor de acces la diverse compartimente, punţi etc. şi instalaţiei de ventilaţie inclusiv date referitoare la posturile de comandă a ventilatoarelor, poziţia clapetelor şi numerele de identificare ale ventilatoarelor care deservesc fiecare zonă. Alternativ, informaţiile mai sus menţionate pot fi redate sub forma unei broşuri, fiecărui ofiţer fiindu-i înmânată o copie, iar un exemplar va exista întotdeauna la bord într-un loc accesibil. Planurile şi broşurile trebuie actualizate, orice modificare fiind operată în termenul cel mai scurt posibil. Descrierile din aceste planuri şi broşuri trebuie să fie în limba română. De asemenea trebuie inclusă o traducere în limba engleză sau în limba franceză. La navele noi din clasele B, C şi D, care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată informaţiile trebuie prevăzute cu planuri privind combaterea incendiilor şi broşuri şi simbolurile grafice care trebuie utilizate pentru planurile privind combaterea incendiilor vor trebuie să fie cele prevăzute de Rezoluţiile OMI A.756(18) şi A.654(16). .2 Pe toate navele cu lungimea de 24 metri sau mai mare trebuie păstrat permanent un duplicat al planurilor privind combaterea incendiilor sau a broşurii care conţine astfel de planuri, într-un ambalaj etanş vizibil marcat, amplasat în exteriorul suprastructurii pentru uzul pompierilor de pe uscat. 14. Pregătirea pentru funcţionare şi întreţinerea NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Cerinţe generale Tot timpul cât nava este în exploatare, instalaţiile de protecţie împotriva incendiului şi instalaţiile şi mijloacele pentru combaterea incendiului trebuie menţinute disponibile pentru a fi folosite imediat. O navă nu este în exploatare când: .1 este supusă reparaţiilor sau este scoasă din exploatare (fie la ancoră fie în port) sau în doc uscat; .2 este declarată scoasă din exploatare de către armator sau de către reprezentantul armatorului; şi .3 dacă nu există pasageri la bord. Următoarele instalaţii de protecţie împotriva incendiului trebuie păstrate în stare bună de funcţionare astfel încât să se asigure funcţionabilitatea cerută în eventualitatea apariţiei unui incendiu: .1.1 Pregătirea pentru funcţionare .1 protecţia constructivă contra incendiului incluzând separaţiile rezistente la foc şi protecţia deschiderilor şi a penetraţiilor în aceste separaţii; .2 instalaţiile de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu; şi .3 instalaţiile şi mijloacele de evacuare. Instalaţiile şi aparatura de combatere a incendiului trebuie menţinute în stare de funcţionare şi gata de folosit imediat. Stingătoarele portabile care au fost descărcate trebuie încărcate imediat sau înlocuite cu unităţi echivalente; .1.2 Întreţinerea, încercarea şi inspecţiile Întreţinerea, încercarea şi inspecţiile trebuie efectuate pe baza instrucţiunilor elaborate de către OMI (MSC/Circ.850) şi într-un mod corespunzător având în vedere asigurarea fiabilităţii instalaţiilor şi mijloacelor de combatere a incendiului. Un plan de întreţinere trebuie să existe la bordul navei şi trebuie pus la dispoziţie pentru inspecţie, ori de câte ori va fi cerut de către administraţia statului pavilionului. Planul de întreţinere trebuie să includă cel puţin următoarele instalaţii de protecţie împotriva incendiului şi instalaţii şi mijloace pentru combaterea incendiului, dacă sunt prevăzute: .1 tubulatura principală de incendiu, pompele de incendiu şi hidranţii inclusiv furtunele şi ajutajele; .2 instalaţiile fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu; .3 instalaţiile fixe de stingere a incendiului şi alte mijloace de stingere a incendiului; .4 instalaţiile automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu; .5 instalaţiile de ventilaţie inclusiv clapeţii contra incendiului şi fumului, ventilatoarele şi comenzile lor; .6 instalaţia de oprire a alimentării cu combustibil în caz de urgenţă; .7 uşile antifoc inclusiv comenzile lor; .8 instalaţiile de alarmă generală în caz de urgenţă .9 aparatele de respiraţie pentru evacuarea în caz de urgenţă; .10 stingătoarele de incendiu portabile inclusiv încărcăturile de rezervă; şi .11 echipamentele de pompieri. Programul de întreţinere poate fi computerizat. .2 Cerinţe suplimentare Pentru noile nave din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, care transportă mai mult de 36 pasageri trebuie elaborat un plan de întreţinere pentru instalaţiile de iluminat situate la joasă înălţime şi de comunicare cu publicul suplimentar faţă de planul de întreţinere menţionat la punctul .1.2. 15. Instrucţiuni, pregătirea la bord şi exerciţii NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Instrucţiuni, sarcini şi organizare .1 Membrii echipajului vor primi instrucţiuni cu privire la protecţia contra incendiului la bordul navei. .2 Membrii echipajului vor primi instrucţiuni cu privire la sarcinile atribuite lor. .3 Trebuie organizate echipe responsabile cu stingerea incendiului. Aceste echipe trebuie să poată să-şi îndeplinească sarcinile lor în orice moment atât timp cât nava este în exploatare. .2 Instruire la bord şi exerciţii .1 Membrii echipajului trebuie să fie antrenaţi să fie familiari cu amenajarea navei precum şi cu amplasarea şi modul de funcţionare a oricărei instalaţii de combatere a incendiului sau a oricăror mijloace de combatere a incendiului care pot fi utilizate. .2 Instruirea în utilizarea aparatelor de respiraţie pentru evacuarea în caz de urgenţă trebuie considerată ca făcând parte din instruirea de la bord. .3 Îndeplinirea sarcinilor atribuite membrilor de incendiu în caz de incendiu trebuie periodic evaluată prin efectuarea instruirii şi exerciţiilor la bordul navei pentru identificarea domeniilor care necesită îmbunătăţiri, pentru asigurarea şi menţinerea competenţei şi dibăciei în stingerea incendiului şi pentru a asigura disponibilitatea funcţională a organizării combaterii incendiului. .4 Instruirea la bord în ceea ce priveşte utilizarea instalaţiilor şi mijloacelor de stingere a incendiului trebuie planificată şi efectuată în conformitate cu prevederile regulii III/19.4.1 din SOLAS 1974, aşa cum a fost amendată. .5 Exerciţiile pentru caz de incendiu trebuie conduse şi înregistrate în conformitate cu prevederile regulilor III/19.3.4, şi III/19.5 din SOLAS 1974, aşa cum a fost amendată. .3 Manuale de instruire Un manual de instruire trebuie prevăzut în fiecare sală de mese echipaj şi sală de recreere sau în fiecare încăpere de locuit pentru echipaj. Manualul de instruire trebuie redactat în limba română. Manualele care pot avea câteva volume, trebuie să conţină instrucţiunile şi informaţiile cerute în acest alineat în termeni uşor de înţeles şi cu ilustraţii dacă este posibil. Orice parte a oricărei informaţii poate fi prevăzută într-o formă care să permită ajutorul mijloacelor audio-vizuale în locul manualului. Manualul de instruire trebuie să explice în detaliu următoarele: .1 practica generală în materie de protecţie contra incendiului şi măsurile de precauţie privind pericolul fumatului, pericolele de origine electrică, lichidele inflamabile şi pericolele similare obişnuite la bordul navei; .2 instrucţiuni generale cu privire la activităţile de combatere a incendiului şi procedurile de combatere a incendiului inclusiv procedeele pentru semnalarea unui incendiu şi de utilizare a butoanelor de semnalizare acţionate manual; .3 semnificaţia alarmelor navei; .4 funcţionarea şi utilizarea instalaţiilor şi mijloacelor de combatere a incendiului; .5 funcţionarea şi utilizarea uşilor antifoc; .6 funcţionarea şi utilizarea clapeţilor antifoc şi anti-fum; .7 instalaţiile şi mijloacele de evacuare. .4 Planuri pentru combaterea incendiului Planurile pentru combaterea incendiului trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din regula II-2/A/13. 16. Exploatarea NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Manuale de exploatare trebuie prevăzute la bord pentru a furniza informaţii şi instrucţiuni pentru o bună exploatare a navei şi de manipulare corectă a mărfurilor la bordul navei în contextul protecţiei contra incendiului. .2 Manualul de exploatare cerut pentru instalaţiile de incendiu va conţine informaţiile şi instrucţiunile pentru buna exploatare a navei şi manipularea corectă a mărfii în contextul protecţiei contra incendiului. Manualul va conţine informaţii referitoare la sarcinile echipajului pentru protecţia generală contra incendiului a navei când încarcă şi descarcă pasageri/marfă şi când nava este în marş. Pentru navele care transportă mărfuri periculoase, manualul de exploatare privind protecţia contra incendiului va face referire la instrucţiunile pertinente de combatere a incendiului şi de manipulare a mărfii în caz de urgenţă conţinute în "Codul maritim internaţional pentru mărfuri periculoase". .3 Manualele de exploatare trebuie redactate în limba română. .4 Manualul de exploatare privind protecţia contra incendiului poate fi combinat cu manualele de instruire cerute în regula II-2/A/15.3. PARTEA B MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA INCENDIULUI 1. Structura (R 23) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Corpul, suprastructura, pereţii structurali, punţile şi rufurile trebuie să fie realizate din oţel sau alt material echivalent. În sensul aplicării definiţiei oţel sau alt material echivalent, conform Regulii II2/A/2.7, "încercarea standard a rezistenţei la foc" trebuie să fie în conformitate cu standardele de rezistenţă la foc şi izolaţie din tabelele conţinute în regulile II-2/B/ 4 şi 5. De exemplu, dacă elementele de construcţie ca punţi sau pereţi laterali şi pereţii extremităţilor rufurilor pot avea o rezistenţă la foc de tip "B-0", "încercarea standard a rezistenţei la foc" trebuie să fie de o jumătate de oră. .2 Totuşi, în cazurile în care o parte din suprastructură este din aliaj de aluminiu, se aplică următoarele prevederi: .1 Izolaţia elementelor din aliaj de aluminiu aferente construcţiilor de tip "A" sau "B", cu excepţia structurilor care nu suportă sarcini, trebuie să fie astfel încât temperatura suportului să nu crească cu mai mult de 2000C peste temperatura ambiantă în orice moment al încercării standard a rezistenţei la foc. .2 O atenţie deosebită trebuie acordată izolării elementelor din aliaj din aluminiu care fac parte din coloane, pontili şi alte elemente structurale ce servesc la susţinerea zonelor de arimare, lansare la apă şi îmbarcare a bărcilor şi plutelor de salvare şi la susţinerea construcţiilor de tip "A" şi "B" pentru a asigura următoarele: .1 în cazul elementelor structurale care susţin zonele pentru bărci şi plute de salvare şi construcţiile de tip "A", limita de creştere a temperaturii specificată la punctul. 2.1 se aplică după o oră; şi .2 în cazul elementelor structurale care trebuie să susţină construcţiile de tip "B" limita de creştere a temperaturii, specificată la punctul .2.1 se aplică după o jumătate de oră. .3 Puţurile şi partea superioară a încăperilor de maşini trebuie să fie din oţel izolat corespunzător şi deschiderile, dacă există, trebuie amplasate şi protejate în aşa fel încât să împiedice propagarea incendiului. 2. Zone verticale principale şi zone orizontale (R 24) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1.1 La navele care transportă mai mult de 36 de pasageri, corpul, suprastructura şi rufurile trebuie subîmpărţite în zone verticale principale prin construcţii de tip A-60. Baionetele şi nişele trebuie reduse la minimum posibil, însă acolo unde sunt necesare construcţia lor va fi tot de tipul A-60. Când un spaţiu de pe puntea deschisă, o încăpere sanitară sau o încăpere similară sau un tanc inclusiv un tanc de combustibil, un spaţiu gol sau o încăpere pentru maşini auxiliare care au un risc mic de incendiu sau nu prezintă risc se află de o parte a construcţiei sau tancurile de combustibil se află pe ambele părţi ale construcţiei, standardul poate fi redus la A-0. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1.2 Pentru navele noi din clasele B, C şi D care nu transportă mai mult de 36 pasageri şi pentru navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 pasageri, corpul, suprastructura şi rufurile din zona încăperilor de locuit şi de serviciu trebuie subîmpărţite în zone verticale principale prin construcţii de tip "A". Aceste construcţii trebuie să aibă gradul de izolaţie în conformitate cu tabelul de la regula 5. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .2 Pereţii care delimitează zonele verticale principale deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie, pe cât posibil, în prelungirea pereţilor etanşi de compartimentare aflaţi imediat sub puntea pereţilor etanşi. Lungimea şi lăţimea zonelor verticale principale pot fi extinse până la maximum 48 metri pentru a face să coincidă extremităţile zonelor verticale principale cu pereţii etanşi de compartimentare sau pentru a putea cuprinde o încăpere socială mare extinzându-se pe toată lungimea zonei verticale principale, cu condiţia ca suprafaţa totală a zonei verticale principale să nu depăşească 1600 m\'fd pe orice punte. Lungimea sau lăţimea unei zone verticale principale este distanţa maximă dintre punctele extreme ale pereţilor ce o delimitează. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI: .3 Aceşti pereţi se vor extinde de la o punte la alta, până la bordajul exterior sau alte elemente delimitatoare. .4 Dacă o zonă verticală principală este împărţită prin construcţii orizontale de tip "A" în zone orizontale care constituie o barieră între zonele echipate cu sprinklere şi cele fără sprinklere, acele construcţii se vor extinde între pereţii adiacenţi zonei verticale principale şi până la bordaj sau până la elementele delimitatoare exterioare ale navei şi trebuie izolate corespunzător gradului de integritate şi izolaţie indicat în tabelul 4.2. pentru navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri, respectiv tabelul 5.2 pentru navele noi care nu transportă mai mult de 36 de pasageri şi la navele existente din clasa "B" care transportă mai mult de 36 de pasageri. .5 . .1 La navele destinate unor servicii speciale, ca de exemplu pentru transportul automobilelor şi vagoanelor de cale ferată unde pereţii de separaţie a zonelor verticale principale ar fi incompatibili cu exploatarea navei, trebuie obţinută o protecţie echivalentă prin împărţirea spaţiului în zone orizontale. .2 Totuşi, la navele care au încăperi de categorie specială, orice astfel de încăpere trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din regula II-2/B/14 şi în măsura în care conformitatea cu această regulă ar fi incompatibilă cu alte cerinţe din prezentul capitol, cerinţele din regula II-2/B/14 vor prevala. 3. Pereţi în interiorul unei zone verticale principale (R 25) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI: .1.1 La navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri toţi pereţii cărora nu li se impune condiţia de a fi construcţii de tip "A", trebuie să fie cel puţin de tipul "B" sau "C" conform celor indicate în tabelele din regula 4. Toate aceste construcţii pot fi acoperite cu materiale combustibile în conformitate cu prevederile regulii II-2/B/11. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CARE TRANSPORTĂ NU MAI MULT DE 36 DE PASAGERI ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI: .1.2 La navele noi care transportă nu mai mult de 36 de pasageri şi navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri, toţi pereţii din încăperile de locuit şi de serviciu cărora nu li se impune condiţia de a fi construcţii de tipul "A" trebuie să fie construcţii cel puţin de tipul "B" sau "C", conform celor indicate în tabelele din regula II-2/B/5. Toate aceste construcţii pot fi acoperite cu materiale combustibile în conformitate cu prevederile regulii 11. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .2 La navele noi din clasele B, C şi D care transportă nu mai mult de 36 de pasageri şi la navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri toţi pereţii culoarelor cărora nu li se cere să fie construcţii de tip "A", trebuie să fie de construcţii de tip "B" şi să se extindă de la punte la punte, cu excepţia următoarelor cazuri: .1 dacă există plafoane sau căptuşeli continue de tip "B" de o parte şi de alta a peretelui, porţiunea din perete situată în spatele plafonului sau căptuşelii trebuie să fie dintr-un material care, în grosime şi compoziţie, este acceptabil în construcţiile de tip "B", dar al căror grad de integritate trebuie să fie de tip "B" numai în măsura în care acest lucru este raţional şi posibil; .2 în cazul unei nave protejate printr-o instalaţie automată de stins incendiul cu sprinklere, care corespunde prevederilor cuprinse în regula II-2/A/8, pereţii culoarelor din materiale de tip "B" pot să se oprească la un plafon instalat în culoar dacă acel plafon este dintr-un material care, ca grosime şi compoziţie, este acceptabil în construcţiile de tip "B". Indiferent de cerinţele regulilor II-2/B/4 şi 5, astfel de pereţi şi plafoane trebuie să aibă rezistenţa la foc corespunzătoare tipului "B" numai în măsura în care acest lucru este raţional şi posibil. Toate uşile situate în aceşti pereţi precum şi ramele lor trebuie să fie din material incombustibil şi trebuie construite şi montate astfel încât să asigure o rezistenţă considerabilă la foc. .3 Toţi pereţii care trebuie să fie de tip "B", cu excepţia pereţilor culoarelor prevăzuţi la punctul .2, se vor extinde de la punte la punte şi de la bordaj la bordaj sau până la alte elemente delimitatoare cu excepţia cazului când plafoanele sau căptuşelile continue de tip "B" prevăzute pe ambele părţi ale pereţilor au cel puţin aceiaşi rezistenţă la foc ca şi peretele, caz în care peretele se poate termina la acel plafon sau căptuşeală continuă. 4. Rezistenţa la foc a pereţilor şi punţilor la navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 26) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Suplimentar faţă de conformitatea cu prevederile specifice privind rezistenţa la foc a pereţilor şi punţilor, menţionate oriunde în această parte, rezistenţa minimă la foc a tuturor pereţilor şi punţilor trebuie să fie după cum este prevăzut în tabelele 4.1 şi 4.2. .2 Pentru aplicarea tabelelor, trebuie ţinut cont de următoarele cerinţe: .1 Tabelul 4.1 se aplică pereţilor care nu limitează nici zone verticale principale nici zone orizontale. Tabelul 4. 2 se aplică punţilor care nu formează baionete în zonele verticale principale şi care nu delimitează zone orizontale. .2 Pentru a determina normele de integritate la foc aplicabile separaţiilor dintre încăperi adiacente, aceste încăperi au fost clasificate după pericolul de incendiu pe care-l prezintă în următoarele categorii, de la (1) la (14). Dacă în sensul prezentei reguli, din cauza conţinutului şi destinaţiei există dubii în clasificarea vreunei încăperi, ea trebuie asimilată cu categoria la care se aplică cerinţele cele mai severe în ce priveşte separaţia. Titlul fiecărei categorii are mai mult un caracter general decât restrictiv. Numărul dintre paranteze care precede fiecare categorie se referă la coloana sau rândul corespunzător din tabele. (1) Posturi de comandă: - încăperi în care se găsesc sursele de energie de avarie pentru forţă şi iluminat, – timoneria şi camera hărţilor, – încăperi în care se găseşte echipamentul radio al navei, – posturi pentru stingerea incendiului, posturi de comandă instalaţii de stins incendiul şi posturi de înregistrare a incendiului, – postul de comandă al maşinilor principale dacă este situat în afara încăperii de maşini, – încăperi în care se găseşte centralizat echipamentul de alarmă de incendiu, – încăperi în care se găsesc staţiile şi echipamentul sistemului centralizat de avertizare publică în caz de pericol. (2) Scări: - scări interioare, lifturi şi scări rulante (în afară de cele aflate complet în încăperile de maşini) pentru pasageri şi echipaj şi împrejmuirile acestora, – în această privinţă scara care este închisă numai la un nivel trebuie considerată ca făcând parte din încăperea de care nu este separată printr-o uşă de incendiu. (3) Coridoare: - coridoare pentru pasageri şi echipaj. (4) Posturi de evacuare şi căi exterioare de evacuare: - zona de arimare a ambarcaţiunilor de salvare, – spaţii ale punţilor deschise şi ale punţilor de promenadă închise destinate locurilor de îmbarcare în bărcile şi plutele de salvare şi pentru manevre de lansare la apă a acestora, – posturi de adunare, interioare şi exterioare, – scări exterioare şi punţi deschise utilizate pentru căile de evacuare, – bordajul navei până la linia de plutire în condiţiile de încărcare minimă, părţile suprastructurilor şi rufurilor situate sub zonele de îmbarcare în plute de salvare şi toboganele de evacuare, sau adiacente acestora. (5) Spaţii ale punţilor deschise: - spaţii ale punţilor deschise şi punţilor de promenadă închise pe care nu există locuri pentru îmbarcare şi pentru manevra de lansare la apă a bărcilor şi plutelor de salvare. – spaţii deschise (situate în afara suprastructurilor şi rufurilor). (6) Încăperi de locuit cu pericol redus de incendiu: - cabine care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiune interioară cu pericol redus de incendiu, – birouri şi dispensare care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiune interioară cu pericol redus de incendiu, – încăperi sociale care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiune interioară cu pericol redus de incendiu şi având suprafaţa punţii sub 50 m\'fd. (7) Încăperi de locuit cu pericol moderat de incendiu: - spaţii ca cele din categoria (6) de mai sus însă care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiune interioară altele decât cele cu pericol redus de incendiu, – încăperi sociale care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiune interioară cu pericol redus de incendiu şi având suprafaţa punţii de 50 m\'fd sau mai mare, – dulapuri izolate şi magazii mici în interiorul încăperilor de locuit având suprafeţe mai mici de 4 m\'fd (în care nu sunt depozitate lichide inflamabile), – chioşcuri comerciale, – cabine de proiecţie şi încăperi pentru păstrarea filmelor, – bucătării dietetice (în care nu se foloseşte flacăra deschisă), – dulapurile pentru inventarul de curăţenie (în care nu se păstrează lichide inflamabile), – laboratoare (în care nu se păstrează lichide inflamabile), – farmacii, – uscătorii mici (având suprafaţa punţii de 4 m\'fd sau mai mică), – încăperi pentru păstrat valori, – săli de operaţie. (8) Încăperi de locuit cu risc mare de incendiu: - încăperi sociale care conţin mobilier şi accesorii de decoraţiune interioară altele decât cele cu pericol redus de incendiu şi având suprafaţa punţii de 50 m\'fd sau mai mare, – saloanele de frizerie şi saloanele de coafură şi cosmetică. (9) Încăperi sanitare şi încăperi similare: - încăperi sanitare comune, duşuri, băi, WC-uri etc., – spălătorii mici, – piscine interioare, – bufete separate în zona încăperilor de locuit, fără mijloace de gătit. – instalaţiile sanitare individuale trebuie considerate ca făcând parte din încăperea în care se află. (10) Tancuri, spaţii goale şi încăperi pentru maşini auxiliare, cu pericol redus sau fără pericol de incendiu: - tancuri de apă structurale, – spaţii goale şi coferdamuri, – încăperi pentru maşini auxiliare în care nu există maşini cu sistem de ungere sub presiune şi în care este interzisă depozitarea combustibilului, cum ar fi: – încăperi pentru ventilaţie şi aer condiţionat; încăperea vinciurilor de ancoră; încăperea instalaţiei de guvernare; încăperile pentru instalaţia de stabilizare; încăperea pentru motoare electrice de propulsie; încăperi care conţin tablouri electrice de secţie şi echipament pur electric, altul decât transformatoarele electrice cu ulei (având puterea peste 10 kVA); tunelurile arborilor port-elice şi tunelurile pentru tubulaturi; încăperile pentru pompe şi maşini frigorifice (care nu pompează şi nu folosesc lichide inflamabile), – puţuri închise care deservesc încăperile de mai sus, – alte puţuri închise precum puţurile pentru tubulaturi şi cabluri. (11) Încăperi pentru maşini auxiliare, spaţii de marfă, tancuri pentru hidrocarburi marfă şi alte tancuri pentru hidrocarburi şi alte încăperi similare cu pericol moderat de incendiu: - tancuri pentru hidrocarburi marfă, – magazii de marfă, puţuri şi gurile de magazii, – camere frigorifice, – tancuri de combustibil lichid (dacă se află în spaţii separate unde nu există maşini), – tunelurile arborilor port-elice şi tunelurile de tubulaturi în care se permite depozitarea combustibilului, – încăperi pentru maşini auxiliare, menţionate în categoria (10) care conţin instalaţii de ungere sub presiune sau în care este permisă depozitarea combustibililor, – staţii de pompare a combustibilului, – încăperile care conţin transformatoare electrice cu ulei (având peste 10 kVA), – încăperile în care se află mici motoare cu combustie internă având puterea până la 110 kW ce pun în funcţiune generatoarele de avarie, pompe pentru instalaţiile de stingere a incendiului cu sprinklere, cu drenchere sau pompe de incendiu, de santină, etc., – puţuri închise care deservesc încăperile de mai sus. (12) Încăperi de maşini şi bucătării principale: - încăperile pentru maşinile principale de propulsie (altele decât încăperile motoarelor electrice de propulsie) şi încăperi pentru căldări, – încăperile pentru maşinile auxiliare altele decât cele din categoriile (10) şi (11) în care se află motoare cu combustie internă sau alte instalaţii care folosesc, încălzesc sau pompează combustibilul, – bucătării principale şi anexele lor, – puţuri şi şahturi ale încăperilor specificate mai sus. (13) Cambuze, ateliere, oficii etc.: - oficiile principale care nu sunt anexe la bucătării, – spălătoria principală, – uscătoriile mari (având o suprafaţă a punţii mai mare de 4 m\'fd), – diverse magazii, – încăperi pentru poştă şi bagaje, – încăperi pentru depozitarea gunoaielor, – ateliere (care nu fac parte din încăperile de maşini, bucătarii, etc.), – dulapurile şi magaziile având suprafeţe mai mari de 4 m\'fd, altele decât acele spaţii ce au prevederi pentru depozitarea lichidelor inflamabile. (14) Alte încăperi în care se depozitează lichide inflamabile: - magazii pentru pituri, – magazii pentru lichide inflamabile (inclusiv vopsele, medicamente, etc.), – laboratoare (în care sunt păstrate lichide inflamabile). .3 Dacă se indică o singură valoare pentru rezistenţa la foc a elementului separator dintre două spaţii, acea valoare trebuie folosită în toate cazurile. .4 Nu se impun cerinţe speciale cu privire la materialele sau rezistenţa la foc a elementelor de separaţie pentru care apare o linie în tabele. .5 În ceea ce priveşte încăperile de categoria (5), administraţia statului pavilionului va stabili dacă gradele de izolaţie din tabelul 4.1 se vor aplica extremităţilor rufurilor şi suprastructurilor, şi dacă gradele de izolaţie din tabelul 4.2 se vor aplica punţilor expuse. În nici un caz cerinţele stabilite pentru categoria (5) din tabelul 4.1 sau 4.2 nu implică închiderea spaţiilor care, în opinia Autorităţii Navale Române, nu necesită a fi închise. .3 Plafoanele sau căptuşelile continue de tip "B" asociate cu punţile sau pereţii respectivi pot fi considerate ca asigurând total sau parţial izolaţia şi rezistenţa la foc cerute construcţiei respective. .4 La avizarea detaliilor structurale sub aspectul protecţiei contra incendiului, administraţia statului pavilionului va lua în consideraţie pericolul transmiterii căldurii la intersecţiile şi la punctele terminale ale barierelor termice prevăzute. Tabelul 4. 1 Pereţi care nu aparţin nici uneia din zonele verticale principale sau zonele orizontale
┌──────────┬──────┬─────┬────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ Spaţiul │ (1) │ (2) │ (3)│ (4) │ (5)│ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11)│ (12) │ (13) │ (14)│
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Posturi de│B-0*a)│ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-60│ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-60 │ A-60 │ A-60 │
│comandă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Scări (2) │ │A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │A-15 │ A-15 │A-0*c)│ A-0 │ A-15 │ A-30 │ A-15 │ A-30 │
│ │ │*a) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Coridoare │ │ │B-15│A-60 │ A-0 │ B-15 │B-15 │ B-15 │ B-15 │ A-0 │ A-15 │ A-30 │ A-0 │ A-30 │
│(3) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Posturi de│ │ │ │ │ A-0 │ A*d)│ Ad │ Ad │A-0*d)│ A-0 │A │A │A │A │
│evacuare │ │ │ │ │ │-60*b)│-60 │-60*b)│ │ │-60*b)│-60*b)│-60*b)│-60*b)│
│şi căi de │ │ │ │ │ │ │*b) │ │ │ │ │ │ │ │
│evacuare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exterioare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(4) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Spaţii pe │ │ │ │ │ - │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│punţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deschise │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(5) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ B-0 │ B-0 │ B-0 │ C │ A-0 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-30│
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ B-0 │ B-0 │ C │ A-0 │ A-15 │ A-60 │ A-15 │ A-60│
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│moderat de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ B-0 │ C │ A-0 │ A-30 │ A-60 │ A-15 │ A-60│
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu risc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(8) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ C │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│sanitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi încă- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peri simi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lare (9) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Tancuri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0*a)│ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│spaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│goale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru ma-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şini auxi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liare, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pericol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fără pe- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ricol de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*a)│ A-0 │ A-0 │ A-15 │
│pentru ma-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şini auxi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liare, în-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│căperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tancuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru hi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drocarburi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alte hi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drocarburi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│similare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│moderat de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*a)│ A-0 │ A-60 │
│de maşini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi bucătă-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rii prin- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cipale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(12) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Cambuze, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*a)│ A-0 │
│ateliere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oficii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│etc. (13) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Alte încă-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-30│
│peri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitea-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ză lichide│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inflamabi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│le (14) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Tabelul 4. 2 Punţi care nu formează baionete în zonele verticale principale şi nici nu aparţin zonelor orizontale
┌──────────┬──────┬─────┬────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ Spaţiul │ (1) │ (2) │ (3)│ (4) │ (5)│ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11)│ (12) │ (13) │ (14)│
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Posturi de│ A-30 │A-30 │A-15│ A-0 │ A-0 │ A-0 │A-15 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-60│
│comandă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Scări (2) │ A-0 │A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-30│
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Coridoare │ A-15 │A-0 │A-0 │ A-60│ A-0 │ A-0 │A-15 │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-30│
│(3) │ │ │*a) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Posturi de│ A-0 │A-0 │A-0 │ A-0 │ - │ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│evacuare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi căi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evacuare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exterioare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(4) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Spaţii pe │ A-0 │ A-0 │A-0 │ A-0 │ - │ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│punţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deschise │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(5) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-60 │A-15 │A-0 │A-60 │ A-0 │ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-60 │A-15 │A-15│A-60 │ A-0 │ A-0 │A-15 │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│moderat de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-60 │A-15 │A-15│A-60 │ A-0 │ A-15 │A-15 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu risc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(8) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│sanitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi încă- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peri şi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│milare (9)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Tancuri, │ A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0*a)│ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│spaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│goale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maşini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│auxiliare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fără pe- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ricol de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │A-60 │A-60 │A-60│A-60 │A-0 │ A-0 │A-15 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │A-0*a)│ A-0 │ A-0 │ A-30 │
│pentru ma-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şini auxi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liare, în-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│căperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tancuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru hi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drocarburi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alte hi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drocarburi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│similare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│moderat de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-60 │A-60 │A-60│ A-60│A-0 │ A-60 │A-60 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-30 │A-30 │ A-0 │ A-60│
│de maşini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ *a) │ │ │
│şi bucătă-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rii prin- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cipale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(12) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Cambuze, │ A-60 │A-30 │A-15│ A-60│A-0 │ A-15 │A-30 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│ateliere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oficii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│etc. (13) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Alte încă-│ A-60 │A-60 │A-60│ A-60│ A-0 │ A-30 │A-60 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│peri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitea-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ză lichide│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inflamabi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│le (14) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Note aplicabile la tabelele 4.1 şi 4.2. *a) Dacă încăperile adiacente fac parte din aceeaşi categorie numerică şi apare indicele (a), peretele sau puntea dintre aceste încăperi se poate omite, dacă nu este considerat necesar de către administraţia statului pavilionului. De exemplu, la încăperile de categoria (12) nu este necesar să fie prevăzut un perete între bucătărie şi oficiile sale anexe, dacă pereţii şi punţile oficiilor asigură rezistenţa la foc a elementelor de separaţie ale bucătăriei. Totuşi, între o bucătărie şi o încăpere de maşini este obligatorie existenţa unui perete, deşi cele două încăperi fac parte din categoria (12). *b) Bordajul navei până la linia de plutire în condiţia de încărcare minimă, părţile suprastructurilor şi rufurilor situate sub şi adiacent plutelor de salvare şi toboganelor de evacuare, se pot reduce la A-30. *c) Când toaletele publice sunt amplasate complet în casele scărilor, peretele toaletei publice din interiorul casei scării poate să aibă rezistenţa la foc de tip "B". *d) Când încăperile din categoriile 6, 7, 8 şi 9 sunt amplasate în întregime în cadrul perimetrului exterior al postului de adunare, se permite ca pereţii acestor încăperi să fie de tip "B-0". Posturile de comandă pentru instalaţiile audio, video şi de iluminat pot fi considerate ca făcând parte din postul de adunare. 5. Rezistenţa la foc a pereţilor şi punţilor la navele care nu transportă mai mult de 36 de pasageri şi la navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 27) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CARE NU TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI: .1 În plus faţă de îndeplinirea prevederilor specifice privind rezistenţa la foc a pereţilor şi punţilor menţionate oriunde în această parte, rezistenţa minimă a pereţilor şi punţilor trebuie să fie după cum se prevede în tabelele 5.1 şi 5.2. La aprobarea măsurilor structurale de precauţie pentru protecţia contra incendiului pe navele noi, trebuie să se ia în consideraţie riscul transferului termic între punţile termice la punctele de intersecţie şi unde se termină sistemele de barieră termică. .2 La aplicarea tabelelor trebuie ţinut cont de următoarele cerinţe: .1 Tabelele 5.1 şi 5.2 se vor aplica la pereţii şi respectiv punţile care separă încăperi adiacente. .2 Pentru determinarea normelor de rezistenţă la foc corespunzătoare aplicabile pereţilor dintre încăperile adiacente, aceste încăperi au fost clasificate conform pericolului de incendiu pe care-l prezintă în categoriile de la (1) la (11) de mai jos. Titlul fiecărei categorii are mai mult un caracter general decât restrictiv. Numărul dintre paranteze care precede fiecare categorie se referă la numărul coloanei sau rândului aplicabil din tabele. (1) Posturi de comandă: - încăperi în care se găsesc sursele de energie de avarie pentru forţă şi iluminat, – timoneria şi camera hărţilor, – încăperi în care se găseşte echipamentul radio al navei, – posturi de stingere a incendiului, posturi de comandă instalaţii de stins incendiul şi posturi de înregistrare a incendiului, – postul de comandă a maşinilor principale, dacă este situat în afara încăperii de maşini, – încăperi în care se găseşte centralizat echipamentul de alarmă de incendiul. (2) Coridoare: - coridoare pentru pasageri şi echipaj şi holuri. (3) Încăperi de locuit: - încăperi conform definiţiei date de regula II-2/A/2.10, exclusiv coridoarele. (4) Scări: - scări interioare, ascensoare şi scări rulante (în afară de cele aflate complet în încăperile de maşini) şi împrejmuirile acestora, – în această privinţă o scară care este închisă numai la un nivel trebuie considerată ca făcând parte din încăperea de care nu este separată printr-o uşă de incendiu. (5) Încăperi de serviciu (cu pericol redus de incendiu): - dulapuri şi magazii care nu sunt prevăzute pentru depozitarea lichidelor inflamabile şi care au suprafeţe mai mici de 4 m\'fd şi uscătorii şi spălătorii. (6) Încăperi de maşini de categoria "A": - încăperi conform definiţiei din regula II-2/A/2.19.1. (7) Alte încăperi de maşini: - încăperi conform definiţiei din regula II-2/A/2.19.2, exclusiv încăperile de maşini de categoria "A" (8) Încăperi pentru marfă: - toate încăperile folosite pentru marfă (inclusiv tancurile pentru hidrocarburi marfă), puţurile şi gurile de magazie aferente, altele decât încăperile de categorie specială. (9) Încăperi de serviciu (cu pericol ridicat de incendiu): - bucătării, oficii în care se află mijloace de gătit, magazii de vopsele şi lampisterii, dulapuri şi magazii care au suprafaţa de 4 m\'fd sau mai mare, spaţii pentru depozitarea lichidelor inflamabile şi ateliere, altele decât cele care intră în componenţa încăperilor de maşini. (10) Punţi deschise: - încăperi pe punţi deschise şi punţi de promenadă închise fără pericol de incendiu. Spaţii deschise (spaţiul din afara suprastructurilor şi a rufurilor). (11) Încăperi de categorie specială: - încăperi conform definiţiei din regula II-2/A/2.18. .3 La determinarea normelor rezistenţei la foc aplicabile separaţiei dintre două încăperi situate într-o zonă verticală principală sau într-o zonă orizontală neprotejată de o instalaţie automată de sprinklere care îndeplineşte prevederile regulii II-2/A/8 sau dintre astfel de zone nici una dintre ele nefiind astfel protejată, trebuie aplicată cea mai mare dintre cele două valori date în tabele. .4 La determinarea normelor rezistenţei la foc aplicabile separaţiei dintre două încăperi situate într-o zonă verticală principală sau într-o zonă orizontală care este protejată de o instalaţie automată de sprinklere în conformitate cu prevederile regulii II-2/A/8 sau dintre astfel de zone ambele fiind astfel protejate, trebuie aplicată cea mai mică dintre cele două valori date în tabele. Dacă în zona încăperilor de locuit şi de serviciu se întâlnesc o zonă protejată cu sprinklere cu o zonă neprotejată cu sprinklere, trebuie aplicată separaţiei dintre aceste zone cea mai mare dintre cele două valori date în tabele. .3 Plafoanele sau căptuşelile continue de tip "B" asociate cu punţile sau pereţii respectivi pot fi acceptaţi că asigură, total sau parţial, izolaţia şi rezistenţa la foc prevăzute pentru separaţie. .4 Pereţii exteriori care, conform regulii 1.1 trebuie să fie din oţel sau alt material echivalent, pot fi perforaţi pentru amplasarea ferestrelor şi hublourilor cu condiţia să nu existe în această parte nici o cerinţă ca astfel de pereţi să aibă rezistenţa la foc de tip "A". Similar, uşile din aceşti pereţi care nu trebuie să aibă rezistenţa la foc de tip "A", pot fi confecţionate din materiale considerate satisfăcătoare de către administraţia statului pavilionului. Tabelul 5. 1 Rezistenţa la foc a pereţilor care separă spaţii adiacente
┌──────────────────────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬───────┬───────┐
│Spaţiu │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Posturi de comandă (1)│A-0*c)│ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-15 │ A-60 │ A-15 │ A-60│ A-60 │ * │ A-60 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Coridoare (2) │ │ C*e)│B-0*a)│ A-0 │B-0*e)│ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-15 │ * │ A-15 │
│ │ │ │ │ *e) │ │ │ │ │A-0*d)│ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Spaţii de locuit (3) │ │ │ C*e) │ A-0 │B-0*e)│ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-15 │ * │ A-30 │
│ │ │ │ │ *a) │ │ │ │ │A-0*d)│ │ A-0*d)│
│ │ │ │ │ B-0 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ *e) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Scări (4) │ │ │ │A-0 │A-0*a)│ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-15 │ * │ A-15 │
│ │ │ │ │*a) │B-0*c)│ │ │ │A-0*d)│ * │ │
│ │ │ │ │B-0 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │*e) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ C*e) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
│(grad redus de risc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nedefinite (5) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de maşini de │ │ │ │ │ │ * │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ * │ A-60 │
│categoria A (6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Alte încăperi de │ │ │ │ │ │ │A-0*b)│ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
│maşini (7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de marfă (8) │ │ │ │ │ │ │ │ * │ A-0 │ * │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*b)│ * │ A-30 │
│grad ridicat de risc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(9) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Punţi deschise (10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de categorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0 │
│specială (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴───────┴───────┘
Tabelul 5. 2 Rezistenţa la foc a punţilor care separă spaţii adiacente
┌──────────────────────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬───────┬───────┐
│Spaţiu dedesubt → │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │
│Spaţiu deasupra↓ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Posturi de comandă (1)│ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Coridoare (2) │ A-0 │ * │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Spaţii de locuit (3) │ A-60 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0*d)│
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Scări (4) │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de serviciu │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
│(grad redus de risc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(5) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de maşini de │ A-60 │ A-60│ A-60 │A-60 │ A-60 │ * │A-60 │ A-30│ A-60│ * │ A-60 │
│categoria A (6) │ │ │ │ │ │ │ *f) │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Alte încăperi de │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
│maşini (7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de marfă (8) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de serviciu │ A-60 │ A-30│ A-30 │A-30 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
│(grad ridicat de risc)│ │ A-0 │A-0*d)│A-0 │ │ │ │ │ │ │ │
│(9) │ │ *d) │ │ *d) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Punţi deschise (10) │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ - │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de categorie │ A-60 │ A-15│ A-30 │A-15 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │ A-30│ A-0 │ A-0 │
│specială (11) │ │ │A-0*d)│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴───────┴───────┘
Notele se vor aplica ambelor tabele 5.1 şi 5.2, după caz. *a) Pentru clarificarea situaţiilor în ceea ce priveşte aplicarea, vezi regulile II-2/B/3 şi 8. *b) În situaţiile în care încăperile aparţin aceleiaşi categorii numerice şi apare indicele b, un perete despărţitor sau o punte din categoria indicată în tabel este necesar numai atunci când încăperile adiacente servesc unor scopuri diferite, de exemplu, în categoria (9). O bucătărie amplasată lângă o altă bucătărie nu necesită un perete, dar dacă bucătăria este amplasată lângă o magazie de vopsele este necesar un perete despărţitor "A-0". *c) Pereţii despărţitori care separă timoneria de camera hărţilor, pot fi de categoria "B-0". *d) A se vedea alin. .2.3 şi .2.4 ale acestei reguli. *e) Pentru aplicarea regulii 2.1.2., "B-0" şi "C", care apar în tabelul 5.1, se vor citi "A-0". *f) Izolaţia împotriva incendiului nu trebuie prevăzută dacă încăperea de maşini de categorie (7) prezintă un pericol redus sau nu prezintă pericol de incendiu. (*) În cazul în care asteriscul este înscris într-unul dintre tabele, separaţia respectivă trebuie să fie din oţel sau alt material similar, dar nu este cerut să fie de tip "A". Pe navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată totuşi, când o punte, cu excepţia încăperilor de categoria (10), este penetrată pentru trecerea cablurilor electrice, ţevilor sau conductelor de ventilaţie, aceste treceri trebuie să fie etanşate pentru a preveni trecerea flăcării sau fumului. Construcţiile dintre posturile de comandă (generatoare de avarie) şi punţile deschise pot avea deschideri pentru aspiraţia aerului fără mijloace de închidere, în afară de cazul când este prevăzută o instalaţie de stingere a incendiului cu gaz. Pentru aplicarea regulii II-2/B/2.1.2, în tabelul 5.2 asteriscul trebuie citit "A-0", cu excepţia categoriilor (8) şi (10). 6. Căi de evacuare (R 28) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Scările înclinate şi cele verticale trebuie dispuse astfel încât să constituie căi rapide de evacuare spre puntea de îmbarcare în bărci şi plute de salvare din toate încăperile pentru pasageri şi echipaj, precum şi din încăperile în care echipajul îşi desfăşoară activitatea în mod normal, altele decât încăperile de maşini. Se vor respecta în special următoarele prevederi: .1 Sub puntea pereţilor etanşi, fiecare compartiment etanş ori altă încăpere sau grup de încăperi delimitate similar, trebuie să fie prevăzut cu două posibilităţi de evacuare, din care cel puţin una trebuie independentă de uşile etanşe. În mod excepţional se poate renunţa la una dintre căile de evacuare, în funcţie de natura şi amplasarea încăperilor şi de numărul persoanelor care în mod normal pot lucra în acele încăperi. În această situaţie singura cale de evacuare trebuie să asigure o evacuare în siguranţă. Pentru navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, derogarea mai sus menţionată poate fi acordată numai pentru încăperile pentru echipaj în care acesta intră numai ocazional, în care caz cale de evacuare cerută trebuie să fie independentă de uşile etanşe. .2 Deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să existe cel puţin două căi de evacuare din fiecare zonă verticală principală sau din oricare altă încăpere sau grup de încăperi delimitate similar din care cel puţin una să asigure accesul la o scară ce constituie o evacuare verticală. .3 Dacă staţia radiotelegrafică nu are acces direct spre puntea deschisă, se vor prevedea două căi de evacuare din această staţie sau de acces spre această staţie, dintre care unul poate fi un hublou sau o fereastră cu o mărime suficientă, sau alte căi. .4 la navele existente din clasa B, coridorul sau partea de coridor de unde pleacă o singură cale de evacuare nu trebuie să depăşească: .1 5 m lungime pentru navele construite la 1 octombrie 1994 sau după această dată; .2 13 m lungime pentru navele construite înainte de 1 octombrie 1994, care transportă peste 36 de pasageri; şi .3 7 m lungime pentru navele construite înainte de 1 octombrie 1994, care transportă sub 36 de pasageri. La navele noi din clasele A, B, C şi D cu lungimea egală cu 24 metri sau mai mare, un coridor, un vestibul sau o parte dintr-un coridor de la care există o singură cale de evacuare nu trebuie permis. Coridoarele închise la capăt utilizate în zonele de serviciu care sunt necesare pentru folosul practic al navei, ca de exemplu staţiile de combustibil şi coridoarele de alimentare transversale, trebuie permise cu condiţia ca aceste coridoare închise să fie separate de zonele încăperilor de locuit pentru echipaj şi inaccesibile dinspre zonele încăperilor de locuit pentru pasageri. O parte a unui coridor care are o înălţime care nu depăşeşte lăţimea sa este considerat ca o nişă sau extindere locală şi este permisă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003: .5 Cel puţin una din căile de evacuare prevăzute conform punctelor .1.1 şi .1.2 va consta dintr-o casă a scărilor închisă, uşor accesibilă, care să asigure protecţie permanentă împotriva incendiului între nivelul unde izbucneşte acesta şi punţile corespunzătoare de îmbarcare în bărcile şi plutele de salvare sau până la cea mai de sus punte dacă puntea de îmbarcare nu se întinde până la zona verticală principală considerată. În acest ultim caz, trebuie să fie prevăzut accesul direct pe puntea de îmbarcare prin scări şi căi de trecere exterioare deschise şi care trebuie să aibă o instalaţie de iluminat de avarie conform regulii III/5.3 şi pe jos o căptuşeală antiderapantă. Elementele structurale orientate înspre scările şi căile de trecere exterioare deschise care fac parte dintr-o cale de evacuare trebuie să fie protejate astfel încât un incendiu în orice spaţiu închis situat în spatele acestor elemente să nu poată împiedica evacuarea către posturile de îmbarcare. Lăţimea, numărul şi continuitatea căilor de evacuare trebuie să fie după cum urmează: .1 Scările nu trebuie să aibă o lăţime mai mică de 900 mm, dacă este rezonabil şi posibil, care să fie considerată satisfăcătoare de către administraţia statului pavilionului, dar nu mai mică de 600 mm. Scările trebuie să fie prevăzute cu o mână curentă pe fiecare parte a lor. Lăţimea minimă a scărilor trebuie suplimentată cu câte 10 mm pentru fiecare persoană peste numărul de 90 de persoane. Dacă scările au lăţimea mai mare de 900 mm, distanţa maximă dintre mâinile curente trebuie să fie de 1800 mm. Numărul total al persoanelor evacuate pe astfel de scări este presupus a fi format din două treimi din echipaj şi numărul total al pasagerilor care se află în spaţiile deservite de aceste scări. Lăţimea scărilor trebuie să fie cel puţin conformă cu cea standard aşa cum se prevede în Rezoluţia OMI A.757(18). .2 Toate scările dimensionate pentru mai mult de 90 de persoane trebuie aliniate de-a lungul navei spre prova şi spre pupa. .3 Uşile, coridoarele şi palierele intermediare care fac parte din căile de evacuare trebuie dimensionate în acelaşi mod ca şi scările. .4 Scările nu trebuie să depăşească 3,5 metri în înălţime fără prevederea unui palier şi nu trebuie să aibă un unghi de înclinare mai mare de 45 grade. .5 Palierele prevăzute la nivelul fiecărei punţi vor avea o suprafaţă de cel puţin 2m\'fd şi aceasta trebuie extinsă cu câte 1m2 pentru fiecare grup de 10 persoane peste numărul de 20 de persoane, dar nu este nevoie să depăşească 16 m\'fd, cu excepţia acelor paliere care deservesc încăperile sociale ce au acces direct în casa scării. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .5a Cel puţin una din căile de evacuare prevăzute conform punctelor .1.1 şi .1.2 va consta dintr-o casă a scărilor închisă, uşor accesibilă, care să asigure protecţie permanentă împotriva incendiului între nivelul unde izbucneşte acesta şi punţile corespunzătoare de îmbarcare în bărcile şi plutele de salvare sau până la cea mai de sus punte dacă puntea de îmbarcare nu se întinde până la zona verticală principală considerată. În acest ultim caz, trebuie să fie prevăzut accesul direct pe puntea de îmbarcare prin scări şi căi de trecere exterioare deschise şi care trebuie să aibă o instalaţie de iluminat de avarie conform regulii III/5.3 şi pe jos o căptuşeală antiderapantă. Elementele structurale orientate înspre scările şi căile de trecere exterioare deschise care fac parte dintr-o cale de evacuare şi elementele structurale aflate într-o astfel de poziţie încât deteriorarea lor datorită unui incendiu ar împiedica calea de evacuare către puntea de îmbarcare trebuie să aibă integritatea la foc, inclusiv gradul de izolaţie, în conformitate cu tabelele 4.1 la 5.2, după caz. Lăţimile, numărul şi continuitatea căilor de evacuare trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .6 Accesul de la casele scărilor la posturile de îmbarcare în bărcile şi plutele de salvare trebuie să fie protejat într-un mod satisfăcător. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .6a Protecţia accesului de la casele scărilor la posturile de îmbarcare în bărcile şi plutele de salvare trebuie asigurat fie direct sau prin intermediul rutelor interne protejate care trebuie să aibă integritatea la foc şi gradul de izolaţie pentru casele scărilor aşa cum sunt determinate de tabelele 4.1 la 5.2, după caz NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .7 Pe lângă iluminatul de avarie cerut de regulile II-1/D/3 şi III/5.3, căile de evacuare care includ scări şi ieşiri trebuie marcate prin iluminare sau indicatoare cu bandă fotoluminiscentă amplasate la o înălţime de maximum 0,3 metri deasupra punţii pe toată lungimea lor incluzând unghiurile şi intersecţiile. Marcajul trebuie să permită pasagerilor să identifice toate căile de evacuare şi să recunoască uşor ieşirile de evacuare. Dacă se foloseşte iluminatul electric, el trebuie alimentat de la sursa de energie electrică de avarie şi trebuie astfel dispus încât defectarea unui singur dispozitiv de iluminat sau întreruperea unei unităţi de bandă fluorescentă să nu aibă ca rezultat un marcaj ineficient. Suplimentar, toate indicatoarele pentru căile de evacuare şi marcajele de amplasare a echipamentului de incendiu trebuie să fie din materiale fotoluminiscente sau marcate prin iluminare. administraţia statului pavilionului trebuie să se asigure că această iluminare sau această semnalizare fotoluminiscentă a fost evaluată, testată şi aplicată în conformitate cu liniile directoare prevăzute în rezoluţia OMI A.752(18). Totuşi, pentru navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, administraţia statului pavilionului trebuie să se asigure că această iluminare sau această semnalizare fotoluminiscentă a fost evaluată, testată şi aplicată în conformitate Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .8 La navele care transportă mai mult de 36 de pasageri se vor aplica de asemenea cerinţele punctului .1.7 din această regulă pentru încăperile de locuit pentru echipaj. .9 Uşi normal încuiate care fac parte dintr-o cale de evacuare. .1 Uşile cabinelor şi saloanelor trebuie să se deschidă fără cheie din interiorul încăperii. Nu va exista nici o uşă de-a lungul oricărei căi de evacuare prevăzute care să necesite cheie pentru a fi deschisă în cazul deplasării în direcţia de evacuare. .2 Uşile de evacuare din spaţiile publice care sunt în mod normal zăvorâte trebuie să fie prevăzute cu mijloace de decuplare rapidă. Acest mecanism va consta dintr-un mecanism de zăvorâre a uşii încorporând un dispozitiv care decuplează zăvorul la aplicarea unei forţe pe direcţia fluxului de evacuare. Mecanismul de decuplare rapidă trebuie proiectat şi instalat astfel încât să fie considerat satisfăcător de către administraţia statului pavilionului şi: .2.1 va cuprinde bare sau panouri, a căror porţiune de acţionare trebuie extinsă de-a latul a cel puţin o jumătate din lăţimea canatului uşii, la cel puţin 760 mm şi la nu mai mult de 1120 mm deasupra punţii; .2.2 decuplează zăvorul când se aplică o forţă ce nu depăşeşte 67 N; şi .2.3 nu este echipat cu vreun mecanism de zăvorâre, şuruburi sau alt dispozitiv care împiedică decuplarea zăvorului când este aplicată o forţă asupra mecanismului de decuplare. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .2 . .1 În încăperile de categorie specială numărul şi amplasarea căilor de evacuare situate dedesubt sau deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie considerate satisfăcătoare de către administraţia statului pavilionului şi în general siguranţa căilor de acces la puntea ambarcaţiunilor trebuie să fie cel puţin echivalentă cu cea prevăzută în alin. 1.1, 1.2, 1.5 şi 1.6. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, aceste încăperi trebuie prevăzute cu pasaje speciale drept căi de evacuare cu o lăţime de cel puţin 600 mm şi, acolo unde este rezonabil şi posibil, aceste pasaje se vor înălţa cu cel puţin 150 mm deasupra suprafeţei punţii. Aranjamentele din parcările pentru autovehicule vor menţine pasajele libere întotdeauna. .2 Una din căile de evacuare din încăperile de maşini unde echipajul lucrează în mod normal trebuie să evite trecerea directă printr-o încăpere de categorie specială. .3 Rampele cu dispozitiv de ridicare sus/jos la puntea platformă nu trebuie să blocheze calea de evacuare aprobată atunci când sunt în poziţia coborâtă. .3.1 Fiecare încăpere de maşini trebuie să fie prevăzută cu două căi de evacuare. Trebuie îndeplinite, în special, cerinţele următoare: .1 Dacă încăperea este situată sub puntea pereţilor etanşi cele două mijloace de evacuare vor consta din .1 două seturi de scări din oţel cât mai depărtate posibil între ele, care duc la uşi situate în partea superioară a spaţiului la fel de depărtate între ele şi de la care există accesul la punţile corespunzătoare de îmbarcare în bărcile şi plutele de salvare. La navele noi, una din aceste scări trebuie să confere protecţie continuă împotriva incendiului între partea de jos a spaţiului şi un punct sigur situat în afara spaţiului. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, această scară trebuie amplasată în interiorul unei spaţiu închis protejat care îndeplineşte regulile II-2/B/4, categoria (2) sau II-2/B/5, categoria (4), după caz, de la partea inferioară a încăperii deservite până într-o poziţie sigură în afara încăperii. Trebuie prevăzute uşi antifoc cu autoînchidere cu aceeaşi rezistenţă la foc la această împrejmuire de protecţie. Scara trebuie fixată într-o asemenea direcţie încât căldura să nu fie transferată în acest spaţiu închis prin punctele de fixare neizolate. Spaţiul închis protejat trebuie să aibă la interior dimensiunile minime de cel puţin 800 mm x 800 mm şi va avea iluminare pentru caz de urgenţă; sau .2 o scară din oţel care duce la o uşă de la care se asigură accesul spre puntea de îmbarcare şi în plus, în partea inferioară a încăperii într-o poziţie bine separată de scara respectivă, o uşă din oţel care să poată fi acţionată din fiecare parte şi care să asigure accesul spre o cale sigură de evacuare din partea inferioară a încăperii spre puntea de îmbarcare. .2 Dacă încăperea este situată deasupra punţii pereţilor etanşi, cele două căi de evacuare trebuie să fie cât mai depărtate posibil între ele şi uşile conducând spre aceste căi de evacuare trebuie să fie amplasate în aşa fel încât să permită accesul la punţile corespunzătoare de îmbarcare în bărcile şi plutele de salvare. Dacă astfel de căi de evacuare implică folosirea scărilor, acestea trebuie să fie din oţel. NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D: .3 Din spaţiul de supraveghere a funcţionării maşinilor şi din spaţiile de lucru vor exista cel puţin două căi de evacuare, din care una trebuie fie independentă de încăperea de maşini şi să aibă acces la puntea de îmbarcare. .4 Partea inferioară a scărilor în încăperile de maşini trebuie să fie sudată. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .3.2 La navele cu lungimi mai mici de 24 metri, administraţia statului pavilionului poate renunţa la una dintre căile de evacuare din încăperile de maşini, având în vedere lăţimea şi dispunerea părţii superioare a spaţiului. La navele cu lungimi de 24 metri sau mai mari, administraţia statului pavilionului poate renunţa la una dintre căile de evacuare dintr-un astfel de spaţiu atâta timp cât o uşă sau o scară de oţel asigură o cale de evacuare în siguranţă spre puntea de îmbarcare, dându-se atenţia cuvenită felului şi amplasării spaţiului precum şi dacă sunt sau nu persoane care să lucreze în mod normal în acel spaţiu. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, a doua cale de evacuare trebuie prevăzută în încăperea pentru maşina cârmei când postul de guvernare de urgenţă este prevăzut în acea încăpere dacă nu există acces direct la puntea deschisă. .3.3 Două căi de evacuare trebuie prevăzute dintr-un post de comandă maşini amplasat în interiorul încăperii de maşini, dintre care cel puţin una să asigure o protecţie continuă împotriva incendiului până la o poziţie sigură situată în afara încăperii de maşini. .4 În nici un caz ascensoarele nu trebuie considerate ca reprezentând una din căile de evacuare cerute. .5 NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CU LUNGIMEA DE 40 METRI SAU MAI MARE: .1 Aparatele de respirat pentru evacuarea de urgenţă vor corespunde Codului pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. .2 Cel puţin două aparatele de respirat pentru evacuarea de urgenţă trebuie transportate în fiecare zonă verticală principală. .3 Pe navele care transportă mai mult de 36 de pasageri , două aparate de respirat pentru evacuarea de urgenţă, suplimentar faţă de cele cerute în sub-punctul .5.2, trebuie transportate în fiecare zonă verticală principală. .4 Totuşi, punctele .5.2 şi .5.3 nu trebuie aplicate caselor scărilor care constituie zone verticale principale individuale şi pentru zonele verticale principale din extremitatea prova şi extremitatea pupa a navei, care nu conţin încăperi de categoriile (6), (7), (8) sau (12) definite în regula II-2/B/4. .5 În interiorul încăperilor de maşini, aparatele de respirat pentru evacuarea de urgenţă trebuie amplasate accesibile pentru utilizare în locuri uşor vizibile, la care se ajunge rapid şi uşor în orice moment în eventualitatea unui incendiu. Amplasarea aparatelor de respirat pentru evacuarea de urgenţă va ţine seama de planul încăperii de maşini şi de numărul de persoane care lucrează în mod normal în acea încăpere. .6 Se face referire la "Instrucţiunile privind funcţionarea, amplasarea, utilizarea şi întreţinerea aparatelor de respirat pentru evacuarea de urgenţă" (MSC/Circ.849). .7 Numărul şi amplasarea acestor aparate trebuie indicate în Planul pentru combaterea incendiului, cerut în regula II-2/A/13. 6-1 Căi de evacuare la navele Ro-Ro pasager (R 28-1) .1 CERINŢE APLICABILE NAVELOR RO-RO PASAGER NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVELOR RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B: .1.1 Acest alineat trebuie aplicat tuturor navelor Ro-Ro pasager noi din clasele B, C şi D şi navelor Ro-Ro pasager existente din clasa B. Pentru navele existente, cerinţele regulii trebuie aplicate nu mai târziu decât data primei inspecţii periodice după data la care se referă punctul 1 al regulii II2/B/16. .1.2 Mâinile curente sau alte mijloace de sprijin pentru mână trebuie să fie prevăzute în toate coridoarele de-a lungul întregului traseu de evacuare astfel încât să fie disponibil la fiecare pas un sprijin solid pentru mână, pe cât este posibil, pe drumul spre posturile de adunare şi îmbarcare. Astfel de mâini curente trebuie prevăzute pe ambele părţi ale coridoarelor longitudinale cu lăţimea mai mare de 1,8 metri şi ale coridoarelor transversale cu lăţimea mai mare de 1 metru. O atenţie deosebită trebuie acordată necesităţii de a putea traversa holuri, atriumuri şi alte spaţii mari deschise aflate de-a lungul căilor de evacuare. Mâinile curente şi alte mijloace de sprijin pentru mână trebuie să fie atât de rezistente încât să poată rezista la o sarcină distribuită orizontal de 750 N/m, aplicată în direcţia centrului coridorului sau spaţiului, cât şi la o sarcină distribuită vertical de 750 N/m, aplicată în jos. Nu este necesar ca cele două sarcini să se aplice simultan. .1.3 Căile de evacuare nu trebuie să fie obstrucţionate de mobilă sau alte obstacole. Cu excepţia meselor şi scaunelor care pot fi înlăturate pentru a face loc liber, mobilele şi alte elemente grele de mobilier din încăperile publice şi de-a lungul căilor de evacuare trebuie fixate pentru a preveni alunecarea dacă nava are ruliu sau este canarisită. De asemenea, trebuie fixate şi covoarele. Când nava este în marş, căile de evacuare trebuie menţinute degajate de obstacole cum ar fi cărucioare pentru curăţenie, aşternuturi de pat, bagaje şi pachete de marfă. .1.4 Din fiecare spaţiu de pe navă ocupat în mod normal trebuie prevăzute căi de evacuare până la un post de adunare. Aceste căi de evacuare trebuie dispuse astfel încât să ofere accesul cel mai direct spre postul de adunare şi trebuie să fie marcate cu simboluri în conformitate cu mijloacele şi dispozitivele de salvare adoptate de OMI prin Rezoluţia A. 760(18). .1.5 Acolo unde spaţiile închise se învecinează cu o punte deschisă, deschiderile din spaţiul închis la puntea deschisă trebuie, dacă este practic posibil, să poată servi ca ieşire pentru caz de avarie. .1.6 Punţile trebuie numerotate în ordine crescătoare, începând cu "1" de la plafonul unui tanc sau de la puntea cea mai de jos. Aceste numere trebuie amplasate vizibil în casele scărilor şi holurile lifturilor. Punţile pot fi de asemenea denumite, dar numărul punţii trebuie indicat întotdeauna împreună cu numele. .1.7 Planuri "mimice" simple indicând poziţia "te afli aici" şi cu căile de evacuare marcate prin săgeţi trebuie afişate vizibil pe interiorul fiecărei uşi de cabină şi în încăperile sociale. Planul va indica direcţiile de evacuare şi trebuie orientat corespunzător ţinând cont de poziţia sa pe navă. .1.8 Uşile cabinelor şi saloanelor trebuie să poată fi deschise fără chei din interior. De asemenea, orice uşă ce se găseşte de-a lungul vreunei căi de evacuare prevăzută trebuie să poată fi deschisă fără chei în direcţia evacuării. .2 CERINŢE APLICABILE NAVELOR NOI RO-RO PASAGER DIN CLASELE B, C ŞI D: .2.1 Pe o înălţime de 0,5 metri de la partea lor inferioară, pereţii şi alte elemente de separaţie care formează separaţii verticale de-a lungul căilor de evacuare trebuie să poată rezista la o sarcină de 750 N/m\'fd pentru a permite utilizarea lor ca suprafeţe de mers când nava are unghiuri de bandare mari. .2.2 Calea de evacuare de la cabine la casele scărilor va fi cât mai directă posibil, cu un număr minim de schimbări de direcţie. Nu trebuie să fie necesar să se traverseze dintr-un bord în altul al navei pentru a ajunge la o cale de evacuare. Nu trebuie să fie necesar să se urce sau să se coboare mai mult de două punţi pentru a ajunge la un post de adunare sau pe o punte deschisă plecând din orice încăpere pentru pasageri. .2.3 Căi de evacuare exterioare trebuie prevăzute de la punţile deschise menţionate la punctul 2.2 până la posturile de îmbarcare în ambarcaţiunile de salvare. .3 CERINŢE APLICABILE NAVELOR RO-RO PASAGER NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IULIE 1999 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:. În cazul navelor Ro-Ro pasager noi din clasele B, C şi D construite la 1 iulie 1999 sau după această dată, căile de evacuare trebuie să facă obiectul unei analize efectuată din punctul de vedere al evacuării încă din primele etape ale proiectării. Analiza trebuie să servească la identificarea şi eliminarea, pe cât este practic posibil, a aglomerării care se poate produce în timpul unui abandon, datorită deplasării normale a pasagerilor şi echipajului de-a lungul căilor de evacuare, inclusiv posibilitatea ca echipajul să fie nevoit să se deplaseze de-a lungul acestor căi în direcţie opusă deplasării pasagerilor. Suplimentar, analiza trebuie să servească la demonstrarea că măsurile în ceea ce priveşte evacuarea sunt suficient de flexibile pentru a evita posibilitatea ca anumite căi de evacuare, posturi de adunare, posturi de îmbarcare sau ambarcaţiuni de salvare să nu poată fi disponibile ca urmare a unui accident. 7. Străpungeri şi deschideri în construcţiile de tip "A" şi "B" (R 30, 31) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Toate deschiderile din construcţiile de tip "A" trebuie prevăzute cu mijloace de închidere fixate permanent care trebuie să fie tot atât de eficiente în ceea ce priveşte rezistenţa la foc ca şi construcţiile în care ele sunt amplasate. .2 Construcţia tuturor uşilor şi ramelor uşilor din construcţiile de tip "A" precum şi a dispozitivelor de asigurare a acestora când sunt închise, trebuie să le confere rezistenţă la foc precum şi la trecerea fumului şi flăcării, pe cât posibil, echivalentă cu cea a pereţilor în care se află uşile. Aceste uşi şi ramele lor trebuie să fie construite din oţel sau alt material echivalent. Nu este necesar ca uşile etanşe să fie izolate. .3 Fiecare uşă trebuie să aibă posibilitatea de a fi deschisă şi închisă de oricare parte a peretelui numai de către o singură persoană. .4 Uşile de incendiu situate în pereţii zonelor verticale principale şi casele scărilor, altele decât uşile etanşe glisante acţionate de o sursă de energie şi uşile normal închise, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: .1 Uşile trebuie să fie cu autoînchidere şi să fie capabile să se închidă chiar şi la o înclinare defavorabilă de 3,50 în sens contrar sensului de închidere. Viteza de închidere trebuie, dacă este necesar, să fie comandată în aşa fel încât să nu fie periculoasă pentru persoane. La navele noi, uşa trebuie să se închidă cu o viteză aproape constantă nu mai mare de 0,2 m/sec şi nu mai mică de 0,1 m/sec când nava se află în poziţie dreaptă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .2 Uşile glisante comandate de la distanţă sau acţionate de o sursă de energie trebuie echipate cu o alarmă sonoră care să sune cel puţin cu 5 secunde, dar nu cu mai mult de 10 secunde, înainte ca uşa să înceapă să se închidă şi să continue să sune până la închiderea completă a uşii. Uşile concepute pentru a se redeschide după contactul cu un obstacol în traiectoria lor trebuie să se redeschidă suficient pentru a permite un spaţiu liber de cel puţin 0,75 metri, dar nu mai mult de 1 metru. .3 Toate uşile, cu excepţia uşilor de incendiu care sunt în mod normal menţinute închise, trebuie să poată fi închise de la distanţă şi automat, de la un post central de incendiu cu supraveghere continuă, simultan sau în grupuri, şi, de asemenea, individual dintr-un loc situat de fiecare parte a uşii. Panoul de comandă pentru stingerea incendiului din postul central de incendiu cu supraveghere continuă trebuie să indice pentru fiecare uşă comandată de la distanţă dacă acestea sunt închise. Mecanismul de declanşare trebuie să fie conceput astfel încât uşile să se închidă automat în cazul unei defecţiuni a dispozitivului de comandă sau a alimentării centrale cu energie. Manetele de declanşare trebuie să aibă o funcţie pornit-oprit pentru a preveni re-declanşarea automată a sistemului. Este interzisă instalarea dispozitivelor de reţinere dacă nu se pot declanşa din postul central de comandă. .4 Acumulatoare locale de energie pentru uşile acţionate mecanic trebuie prevăzute în imediata apropiere a uşilor pentru a permite manevrarea uşilor de cel puţin 10 ori (deschidere şi închidere completă) folosind mijloacele de comandă locale. .5 Uşile duble batante echipate cu zăvor necesar etanşeităţii lor la foc trebuie să aibă un zăvor care se declanşează automat prin manevrarea uşilor în timp ce sunt acţionate de către sistem. .6 Uşile care dau acces direct în încăperile de categorie specială care sunt acţionate mecanic şi cu închidere automată nu trebuie să fie echipate cu alarmele şi mecanismele de închidere comandate de la distanţă prevăzute în aliniatele .4.2 şi .4.3. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: În locul punctului .4 trebuie aplicat următorul punct .4a. .4 a Uşile de incendiu situate în pereţii zonelor verticale principale, în pereţii delimitatori ai bucătăriei şi în cei ai caselor scărilor, altele decât uşile etanşe glisante acţionate mecanic şi cele care sunt normal închise, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: .1 uşile trebuie să fie cu autoînchidere şi să fie capabile să se închidă chiar şi la o înclinare defavorabilă de 3,50 în sens contrar sensului de închidere; .2 timpul aproximativ pentru închiderea uşilor de incendiu cu balamale nu trebuie să fie mai mare de 40 secunde şi nu mai mic de 10 secunde de la începerea mişcării lor cu nava în poziţie dreaptă. Viteză constantă de închidere aproximativă pentru uşile glisante va fi nu mai mare de 0,2 m/sec şi nu mai mică de 0,1 m/sec când nava se află în poziţie dreaptă; .3 uşile trebuie să poată fi închise de la distanţă şi automat, de la un post central de comandă în caz de incendiu cu supraveghere continuă, simultan sau în grupuri, şi, de asemenea, individual dintr-un loc situat de fiecare parte a uşii. Manetele de declanşare trebuie să aibă o funcţie pornit-oprit pentru a preveni re-anclaşarea accidentală a sistemului; .4 instalarea dispozitivelor de reţinere care nu pot fi declanşate din postul central de comandă este interzisă; .5 o uşă închisă de la distanţă dintr-un post central de comandă trebuie să poată fi redeschisă de fiecare parte a uşii printr-un mijloc de comandă locală. După această deschidere locală uşa trebuie să se re-închidă automat; .6 o semnalizare trebuie să fie prevăzută în panoul indicator al uşilor de incendiu din postul central de comandă în caz de incendiu cu supraveghere continuă care să indice dacă fiecare dintre uşile cu comandă de la distanţă este închisă; .7 mecanismul de declanşare trebuie să fie conceput astfel încât uşa să se închidă în mod automat în eventualitatea unei defecţiuni în sistemul de comandă de la distanţă sau la sursa principală de alimentare cu energie electrică; .8 acumulatoarele locale de energie pentru uşile acţionate de o sursă de energie trebuie să fie prevăzute în imediata apropiere a uşilor pentru a permite acţionarea uşilor, după o defecţiune în sistemul de comandă de la distanţă sau la sursa principală de alimentare cu energie electrică, de cel puţin 10 ori (complet deschis şi închis) folosind mijloacele de comandă locale; .9 o defecţiune în sistemul de comandă de la distanţă sau la alimentarea de la sursa principală de alimentare cu energie electrică a unei uşi nu trebuie să împiedice funcţionarea în siguranţă a celorlalte uşi; .10 uşile glisante acţionate de la distanţă sau uşile acţionate mecanic trebuie să fie echipate cu o alarmă sonoră care să sune cel puţin cu 5 secunde dar nu cu mai mult de 10 secunde după ce uşa a fost declanşată din postul central de comandă în caz de incendiu şi înainte ca uşa să înceapă să se închidă şi să continue să sune până la închiderea completă a uşii; .11 o uşă concepută să se redeschidă după contactul cu un obstacol în traiectoria ei trebuie să se redeschidă nu mai mult de 1 metru de la punctul de contact; .12 uşile duble batante prevăzute cu zăvor pentru asigurarea etanşării lor la foc trebuie să aibă un zăvor care este declanşat automat de funcţionarea uşilor când acestea sunt declanşate prin sistemul de comandă; .13 uşile asigurând accesul direct în încăperile de categorie specială care sunt acţionate mecanic şi au închidere automată, nu este necesar să fie echipate cu alarme şi mecanismele de închidere de al distanţă cerute în alin. .3 şi .10; .14 componentele sistemului de comandă locală trebuie să fie accesibile pentru întreţinere şi reglare; şi .15 uşile acţionate mecanic trebuie să fie prevăzute cu un sistem de comandă de un tip aprobat care să fie capabil să funcţioneze în caz de incendiu, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP. Acest sistem trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: .15.1 sistemul de comandă trebuie să fie capabil să acţioneze uşa la o temperatură de cel puţin 200°C pentru cel puţin 60 de minute, prin alimentare cu energie; .15.2 alimentarea cu energie a tuturor celorlalte uşi neafectate de incendiu nu trebuie redusă; şi .15.3 la temperaturi care depăşesc 200°C sistemul de comandă trebuie să fie automat izolat de la alimentarea cu energie şi trebuie să fie capabil să menţină uşa închisă până la cel puţin 945°C. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .5 Cerinţele privind rezistenţa la foc a construcţiilor de tip "A" care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplică pereţilor de sticlă, ferestrelor şi hublourilor, cu condiţia ca aceste limitări să nu trebuiască să aibă un grad de integritate de tip "A" conform cerinţelor regulii 10. Similar, cerinţele pentru gradul de integritate de tip "A" nu se aplică uşilor exterioare din suprastructuri şi rufuri. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: În locul punctului .5 trebuie aplicat următorul punct.5a. .5a Cerinţele privind rezistenţa la foc a construcţiilor de tip "A" care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplică pereţilor de sticlă, ferestrelor şi hublourilor, cu condiţia ca aceste limitări să nu trebuiască să aibă un grad de integritate de tip "A" conform cerinţelor regulii 10. Cerinţele privind rezistenţa la foc a construcţiilor de tip "A" care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplică uşilor exterioare, cu excepţia celor din suprastructuri şi rufuri care sunt orientate spre mijloacele de salvare, zonele posturilor de îmbarcare şi a posturilor exterioare de adunare, scările exterioare şi punţile deschise utilizate pentru căi de evacuare. Uşile caselor scărilor nu este necesar să respecte această cerinţă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .6 Cu excepţia uşilor etanşe, a uşilor etanşe la intemperii (uşi semi-etanşe), uşilor care duc la puntea deschisă şi uşilor pentru care nu este rezonabil să fie etanşe la gaze, toate uşile de tip "A" situate în casele scărilor, încăperile sociale şi pereţii zonelor verticale principale ale căilor de evacuare trebuie să fie echipate cu o portiţă cu autoînchidere pentru furtunul de incendiu, dintr-un material, construcţie şi rezistenţă la foc echivalente cu acelea ale uşii în care este instalată şi care trebuie să aibă o deschidere liberă pătrată cu latura de 150 mm când uşa este închisă şi să fie plasată în partea inferioară a uşii, de partea opusă balamalelor, sau în cazul uşilor glisante, lângă deschidere. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .7 Uşile şi ramele uşilor din construcţiile de tip "B" şi mijloacele de asigurare a acestora trebuie prevăzute cu o metodă de închidere care să ofere o rezistenţă la foc echivalentă cu cea a construcţiilor din care fac parte, cu excepţia deschiderilor de ventilaţie care pot fi permise în partea de jos a acestor uşi. Dacă aceste deschideri sunt practicate în sau dedesubtul uşilor, suprafaţa totală netă a oricărei decupări sau a decupărilor nu va depăşi 0,05 m\'fd. Alternativ, un canal incombustibil de compensare a aerului între cabină şi coridor şi amplasat sub instalaţia sanitară este permis dacă secţiunea transversală a canalului nu depăşeşte 0,05 m\'fd. Toate aceste deschideri de ventilare trebuie prevăzute cu un grătar fabricat din material incombustibil. Uşile trebuie să fie incombustibile. .7.1 Din motive de reducere a zgomotului, administraţia statului pavilionului poate permite, ca echivalent, uşi cu locaşuri interioare de ventilaţie cu deschidere în partea de jos pe una din părţi şi în partea de sus de cealaltă parte a uşii, cu condiţia ca să fie îndeplinite următoarele: .1 deschiderea superioară trebuie întotdeauna situată pe faţa dinspre coridor şi trebuie prevăzută cu un grătar din material incombustibil şi cu un clapet antifoc cu acţionare automată, reglată să funcţioneze la o temperatură de cca. 70°C; .2 deschiderea inferioară trebuie prevăzută cu un grătar din material incombustibil; .3 uşile trebuie testate în conformitate cu prevederile Rezoluţiei A.754(18). NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .8 Uşile cabinelor din construcţiile de tip "B" trebuie de tip cu autoînchidere. Dispozitivele de reţinere nu sunt permise. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .9 Cerinţele privind rezistenţa la foc a construcţiilor de tip "B" care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplică pereţilor de sticlă, ferestrelor şi hublourilor. Similar cerinţele privind rezistenţa la foc a construcţiilor de tip "B" nu se aplică uşilor exterioare din suprastructuri şi rufuri. Pentru navele care nu transportă mai mult de 36 de pasageri, administraţia statului pavilionului poate permite utilizarea materialelor combustibile pentru uşile care separă cabinele de încăperile sanitare individuale interioare, cum sunt duşurile. 8. Protecţia scărilor şi ascensoarelor în încăperile de locuit şi de serviciu (R 29) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Toate scările trebuie să fie de tip cadru din oţel şi trebuie să fie în interiorul unor construcţii de tip "A", prevăzute cu mijloace eficace de închidere a tuturor deschiderilor cu excepţia: .1 o scară ce leagă numai două punţi, nu trebuie să fie închisă dacă puntea îşi menţine rezistenţa la foc prin pereţi proprii sau uşi corespunzătoare în spaţiul din interpunte. Dacă scara este închisă spaţiul din interpunţi, casa scărilor trebuie protejată conform tabelelor pentru punţi din regulile 4 şi 5. .2 într-o încăpere socială scările pot să nu fie închise, dacă ele se află cuprinse complet în spaţiul social respectiv. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .2 Casele scărilor trebuie să aibă acces direct la coridoare şi o suprafaţă suficientă pentru a evita aglomerarea, ţinând cont de numărul persoanelor care le vor folosi în caz de urgenţă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: În interiorul perimetrelor unor astfel de case a scărilor pot fi amplasate numai toalete publice, dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranţă şi ghişee deschise de informaţii. Numai încăperile sociale, coridoarele, toaletele publice, încăperile de categorie specială, alte scări de evacuare cerute de regula 6.1.5 şi zonele exterioare pot avea acces direct la aceste case ale scărilor. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .3 Puţurile ascensoarelor trebuie dotate astfel încât să nu permită pătrunderea fumului şi flăcărilor de la o interpunte la alta şi trebuie prevăzut cu mijloace de închidere care să permită oprirea curenţilor de aer şi pătrunderea fumului. 9. Instalaţii de ventilaţie (R 32) .1 Nave care transportă mai mult de 36 de pasageri NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Instalaţia de ventilaţie trebuie, suplimentar faţă de prevederile punctului .1 din regula II/32 a SOLAS 1974, astfel cum a intrat în vigoare la 17 martie 1998, să corespundă şi prevederilor subpunctelor .2.2 la .2.6, .2.8 şi .2.9 din prezenta regulă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .2 În general ventilatoarele trebuie dispuse astfel încât conductele de ventilaţie ce se deschid în diferite încăperi să rămână în cadrul zonei verticale principale respective. .3 Acolo unde instalaţiile de ventilaţie trec prin punţi, se vor lua măsuri ca, suplimentar celor referitoare la rezistenţa la foc a punţii prevăzută de regulile II-2/A/12.1, să fie asigurată şi reducerea riscului de trecere a fumului şi gazelor fierbinţi de la o interpunte la alta prin intermediul instalaţiei. Pe lângă cerinţele privind izolaţia prevăzute în prezenta regulă, conductele verticale de ventilaţie, dacă este necesar, trebuie izolate conform celor prevăzute în tabelele corespunzătoare din regula 4. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .4 Conductele de ventilaţie trebuie confecţionate din următoarele materiale: .1 conductele cu secţiunea de cel puţin 0,075 m\'fd şi toate conductele verticale care deservesc mai mult de o singură interpunte trebuie confecţionate din oţel sau alt material echivalent; .2 conductele cu secţiunea mai mică de 0,075 m\'fd, altele decât conductele verticale la care se referă punctul .1.4.1, trebuie confecţionate din materiale incombustibile. Dacă astfel de conducte pătrund în construcţii de tip "A" sau "B" trebuie acordată atenţie asigurării rezistenţei la foc a construcţiei; .3 conductele cu lungimi mici, a căror secţiune nu depăşeşte în general 0,02 m\'fd şi nici lungimea nu depăşeşte 2 metri, nu este nevoie să fie confecţionate din materiale incombustibile, cu condiţia respectării tuturor condiţiilor care urmează: .1 conducta este realizată dintr-un material care prezintă un risc de incendiu scăzut, considerat satisfăcător de către administraţia statului pavilionului; .2 conducta se foloseşte numai la extremitatea instalaţiei de ventilaţie; şi .3 conducta nu este situată mai aproape de 600 mm măsuraţi de-a lungul ei de o decupare practicată în construcţii de tip "A" sau "B", inclusiv în plafoanele continue de tip "B". NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: În locul punctului .1 trebuie aplicat următorul punct .1a. .1a conducta trebuie realizată dintr-un material care are caracteristici de propagare a flăcării redusă. .5 Casele scărilor trebuie să fie ventilate şi deservite numai de ventilatoare şi conducte de ventilaţie independente, care să nu deservească orice alte spaţii legate de instalaţia de ventilaţie. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .6 Toată ventilaţia mecanică, cu excepţia celei pentru ventilaţia încăperilor de maşini şi încăperilor de mărfuri, precum şi orice altă instalaţie care poate fi cerută conform punctului 9.2.6, trebuie să fie dotată cu comenzi grupate în aşa fel încât toate ventilatoarele să poată fi oprite din oricare două locuri cât mai depărtate posibil. Comenzile prevăzute pentru ventilaţia mecanică care deserveşte încăperile de maşini trebuie să fie grupate astfel încât să fie manevrabile din două locuri, din care unul situat în afara acestor încăperi. Ventilatoarele instalaţiei de ventilaţie mecanică care deserveşte încăperile pentru mărfuri trebuie să poată să fie oprite dintr-o poziţie sigură, situată în afara acestor încăperi. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .7 Când încăperile sociale se extind pe trei sau mai multe punţi deschise şi conţin materiale combustibile cum ar fi mobilierul şi spaţii închise cum ar fi magazine, birouri şi restaurante, încăperea trebuie dotată cu o instalaţie de extracţie a fumului. Această instalaţie de extracţie a fumului trebuie activată de instalaţia corespunzătoare de detectare a fumului şi va avea comandă manuală. Ventilatoarele trebuie astfel dimensionate încât întregul volum al încăperii să poată fi evacuat în 10 minute sau mai puţin. .8 Conductele de ventilaţie trebuie prevăzute cu deschideri de acces pentru inspectare şi curăţire amplasate corespunzător, acolo unde este raţional şi practicabil. .9 Conductele de evacuare care pleacă de la maşinile de gătit din bucătării în care se pot acumula grăsimi sau untură trebuie să îndeplinească cerinţele regulilor de la alin. 9.2.3.2.1 şi 9.2.3.2.2 şi să fie prevăzute cu: .1 un filtru pentru grăsimi uşor demontabil pentru curăţire dacă nu este prevăzut alternativ un alt dispozitiv aprobat pentru îndepărtarea grăsimilor; .2 un clapet antifoc, amplasat la capătul inferior al conductei care acţionează automat şi comandat de la distanţă, şi în plus un clapet antifoc acţionat de la distanţă amplasat la capătul superior al conductei; .3 mijloace fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei; .4 dispozitive comandate de la distanţă pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare şi a ventilatoarelor de introducţie, pentru acţionarea clapeţilor antifoc menţionaţi în sub-punctul .2 şi pentru acţionarea instalaţiei de stingere a incendiului, care trebuie amplasate într-o poziţie apropiată intrării în bucătărie. În cazul instalării unei instalaţii cu ramificaţii multiple, trebuie prevăzute mijloace pentru închiderea tuturor ramificaţiilor de evacuare prin aceeaşi conductă principală, înainte de introducerea unui agent de stingere a incendiului în sistem; şi .5 deschideri de acces pentru inspectare şi curăţire amplasate convenabil. .2 Nave care transportă mai puţin de 36 de pasageri: NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Conductele de ventilaţie trebuie să fie dintr-un material incombustibil. Totuşi, conductele scurte, care în general nu depăşesc 2 metri în lungime şi care au o secţiune transversală ce nu depăşeşte 0,02 m\'fd nu este nevoie să fie din material incombustibil, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii: .1 aceste conducte trebuie să fie dintr-un material care, în opinia Autorităţii Navale Române, prezintă un risc redus de incendiu; .2 pot fi utilizate numai la capătul dispozitivului de ventilaţie; .3 nu trebuie amplasate la o distanţă mai mică de 600 mm măsurată de-a lungul conductei de la o deschidere într-o construcţie de tip "A" sau "B", inclusiv plafoanele continue de tip "B". NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: În locul punctului .1 trebuie aplicat următorul punct .1a .1a conducta trebuie realizată dintr-un material care putere redusă de propagare a flăcării. .2a Când conductele de ventilaţie cu o secţiune liberă ce depăşeşte 0,02 m\'fd trec prin pereţi sau punţi de tip "A", deschiderea trebuie să fie acoperită cu un manşon din tablă de oţel dacă conductele care trec prin pereţii etanşi sau prin punţi nu sunt din oţel în apropierea trecerii prin punte sau perete şi conductele şi manşoanele trebuie să îndeplinească în această parte următoarele: .1 Manşoanele trebuie să aibă o grosime de cel puţin 3 mm şi o lungime de cel puţin 900 mm. Dacă trec prin pereţi, această lungime trebuie de preferinţă divizată în câte 450 mm de fiecare parte a peretelui. Aceste conducte, sau manşoanele care le acoperă, trebuie prevăzute cu izolaţie împotriva incendiului. Izolaţia va avea cel puţin aceiaşi integritate la foc ca şi peretele sau puntea prin care trece conducta. .2 Conductele cu secţiunea liberă ce depăşeşte 0,075 m\'fd trebuie prevăzute cu clapeţi antifoc suplimentar faţă de cerinţele alin. 9.2.2.1 de mai sus. Clapetul antifoc trebuie să funcţioneze automat dar trebuie de asemenea să poată fi închis manual din ambele părţi ale peretelui sau punţii. Clapetul trebuie prevăzut cu un indicator care să arate dacă clapetul este deschis sau închis. Totuşi, clapeţii antifoc nu sunt necesari când conductele trec prin încăperi înconjurate de construcţii de tip "A", fără a deservi aceste încăperi, cu condiţia ca aceste conducte să aibă aceiaşi integritate la foc ca şi construcţiile prin care pătrund. Clapeţii trebuie să fie uşor accesibili. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la şi după 1 ianuarie 2003, unde clapeţii anti-incendiu sunt amplasaţi în spatele plafoanelor sau căptuşelilor, aceste plafoane sau căptuşeli trebuie prevăzute cu o uşă pentru inspecţie pe care va exista o placă marcată cu numărul de identificare al clapetului. Numărul de identificare al clapetului antifoc trebuie prevăzut de asemenea la orice comandă de la distanţă cerută. .2b Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată, unde o conductă cu tablă subţire cu aria secţiunii transversale egală cu 0,02 m\'fd sau mai mare traversează pereţi sau punţi de clasă "A", deschiderea trebuie căptuşită cu un manşon de oţel cu o grosime de cel puţin 3 mm şi cu lungimea de cel puţin 200 mm, de preferinţă divizată în câte 100 mm de fiecare parte a peretelui sau, în cazul unei punţi, situată în întregime în partea inferioară a punţilor traversate. .3 Conductele destinate ventilaţiei încăperilor de maşini, bucătăriilor, spaţiilor auto de pe punte, încăperilor pentru marfă Ro-Ro sau încăperilor de categorie specială nu trebuie să treacă prin încăperile de locuit, încăperile de serviciu sau posturile de comandă dacă ele nu corespund condiţiilor specificate în alin. 9.2.3.1.1 la 9.2.3.1.4 sau 9.2.3.2.1 şi 9.2.3.2.2 de mai jos: .1.1 conductele să fie construite din oţel având o grosime de cel puţin 3 mm şi de 5 mm pentru conductele ale căror lăţimi sau diametre sunt până la 300 mm inclusiv şi, respectiv, mai mari sau egale cu 760 mm şi, în cazul unor astfel de conducte ale căror lăţimi sau diametre sunt între 300 mm şi 760 mm având o grosime ce urmează a fi obţinută prin interpolare; .1.2 conductele să fie corespunzător susţinute şi întărite; .1.3 conductele să fie prevăzute cu clapeţi antifoc cu acţionare automată în apropierea intrării în construcţiile traversate; şi .1.4 conductele să fie izolate de tip "A-60", de la încăperile de maşini, bucătării, spaţiile auto de pe punte, încăperile pentru marfă Ro-Ro sau încăperile de categorie specială până la un punct aflat la cel puţin 5 metri dincolo de fiecare clapet antifoc; Sau .2.1 conductele să fie construite din oţel în conformitate cu alin. 9.2.3.1.1 şi 9.2.3.1.2; şi .2.2 conductele să fie izolate de tip "A-60" în interiorul încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu sau posturilor de comandă; cu excepţia traversărilor construcţiilor care delimitează zone principale care trebuie să corespundă de asemenea şi cerinţelor din sub-punctul .9.2.8. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată, instalaţiile de ventilaţie pentru încăperi de maşini de categoria A, încăperi pentru vehicule, încăperi pentru marfă RoRo, bucătării, încăperi de categorie specială şi încăperi de marfă trebuie, de regulă, să fie separate una de alta şi de instalaţiile de ventilaţie care deservesc alte încăperi. Totuşi instalaţiile de ventilaţie pentru bucătării pe navele de pasageri care nu transportă mai mult de 36 de pasageri nu este necesar să fie complet separate, dar pot fi deservite de conducte separate de la un ventilator care deserveşte alte spaţii. În orice caz un clapet antifoc trebuie să fie prevăzut în conducta de ventilaţie pentru bucătărie în imediata apropiere a agregatului de ventilaţie. .4 Conductele prevăzute pentru ventilaţia încăperilor de locuit, a încăperilor de serviciu sau a posturilor de comandă nu trebuie să treacă prin încăperile de maşini, bucătării, spaţii auto pe punte, încăperi pentru marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială dacă ele nu corespund condiţiilor specificate în alin. 9.2.4.1.1 la 9.2.4.1.3 sau 9.2.4.2.1 şi 9.2.4.2.2: .1.1 conductele care trec prin încăperile de maşini, bucătării, spaţii auto pe punte, încăperile pentru marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială să fie construite din oţel conform alin. 9.2.3.1.1 şi 9.2.3.1.2; .1.2 clapeţii antifoc automaţi să fie prevăzuţi în apropierea trecerilor prin construcţiile înconjurătoare; şi .1.3 integritatea încăperii de maşini, a bucătăriei, spaţiului auto pe punte, încăperii pentru marfă Ro-Ro sau încăperii de categorie specială să fie menţinută la treceri; Sau .2.1 conductele care trec printr-o încăpere de maşini, bucătărie, spaţiu auto pe punte, încăpere pentru marfă Ro-Ro sau încăpere de categorie specială să fie construite din oţel în conformitate cu alin. 9.2.3.1.1 şi 9.2.3.1.2; şi .2.2 conductele să fie izolate de tip "A-60" în interiorul încăperii de maşini, bucătării, spaţiu auto de pe punte, încăpere pentru marfă Ro-Ro sau încăpere de categorie specială; cu excepţia traversărilor construcţiilor care delimitează zone principale care trebuie să corespundă de asemenea şi cerinţelor de la subpunctul .9.2.8. .5 Conductele de ventilaţie cu secţiunea liberă ce depăşeşte 0,02 m\'fd şi care trec prin pereţi de tip "B" trebuie acoperite cu manşoane din tablă de oţel având o lungime de 900 mm, împărţită de preferinţă în câte 450 mm de fiecare parte a pereţilor dacă conducta nu este construită din oţel pentru această lungime. .6 Astfel de măsuri care sunt posibile trebuie luate în ceea ce priveşte posturile de comandă situate în afara încăperilor de maşini în vederea asigurării menţinerii ventilaţiei, vizibilităţii şi absenţei fumului, astfel încât în cazul izbucnirii unui incendiu, maşinile şi echipamentul care se găsesc acolo să poată fi supravegheate şi să continue să funcţioneze efectiv. Trebuie prevăzute dispozitive alternative şi separate de alimentare cu aer; orificiile de intrare a aerului ale celor două surse de alimentare cu aer trebuie dispuse astfel încât să diminueze la minimum riscul ca cele două orificii să aspire fum simultan. Nu este necesar să se aplice aceste cerinţe la posturile de comandă situate pe o punte deschisă şi care dau spre aceasta sau dacă dispozitivele locale de închidere ar fi la fel de eficiente. .7 Dacă trec prin încăperi de locuit sau încăperi în care se află materiale combustibile, conductele de evacuare care pleacă de la maşinile de gătit ale bucătăriilor trebuie să fie de construcţie de tip "A". Fiecare conductă de evacuare trebuie prevăzută cu: .1 un filtru pentru grăsime, uşor demontabil pentru curăţire; .2 un clapet antifoc amplasat în partea de jos a conductei; .3 dispozitive, acţionate din bucătărie, pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare; şi .4 dispozitive fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei. .8 Dacă este necesar ca o conductă de ventilaţie să treacă printr-o construcţie ce delimitează zone verticale principale, trebuie prevăzut lângă construcţie un clapet antifoc cu închidere automată. Clapetul trebuie să poată fi de asemenea închis manual din fiecare parte a peretelui. Poziţia de acţionare va fi uşor accesibilă şi marcată cu roşu reflectorizant. Pe porţiunea dintre construcţie şi clapet conducta trebuie construită din oţel sau alt material echivalent şi, dacă este necesar, trebuie izolată pentru a îndeplini cerinţele regulii II-2/A/12.1. Clapetul trebuie prevăzut pe cel puţin o parte a construcţiei cu un indicator vizibil care să arate dacă clapetul este în poziţie deschisă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .9 Orificiile principale de aspiraţie şi refulare ale instalaţiei de ventilaţie trebuie să poată fi închise din afara spaţiilor ventilate. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .10 Ventilaţia mecanică a încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu, încăperilor pentru marfă, posturilor de comandă şi încăperilor de maşini trebuie să poată fi oprită dintr-un loc uşor accesibil din afara încăperii deservite. Această poziţie nu trebuie să devină imediat inoperantă în eventualitatea unui incendiu în încăperea deservită. Dispozitivele prevăzute pentru oprirea ventilaţiei mecanice a încăperilor de maşini trebuie complet separate de mijloacele prevăzute pentru oprirea ventilaţiei din alte spaţii. .3 TOATE NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Următoarele dotări trebuie încercate în conformitate cu Codul pentru metodele de încercare la foc (Codul FTP) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI): .1 clapeţii antifoc inclusiv mijloacele relevante de acţionare; şi .2 trecerile conductelor prin construcţii de tip "A" Când manşoanele de oţel sunt cuplate direct la conductele de ventilaţie prin intermediul flanşelor cu bolţuri sau cu şuruburi sau prin sudură, încercarea nu este cerută. 10. Ferestre şi hublouri (R 33) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Toate ferestrele şi hublourile din pereţii interiori ai încăperilor de locuit şi de serviciu şi ai posturilor de comandă, altele decât cele cărora li se aplică prevederile regulii 7.5, trebuie astfel realizate încât să menţină integritatea cerinţelor de rezistenţă la foc a tipului pereţilor în care sunt montate. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată, aceasta trebuie determinată în conformitate cu Codul FTP. .2 Indiferent de cerinţele tabelelor din regulile 4 şi 5, toate ferestrele şi hublourile din pereţii care separă încăperile de locuit, de serviciu şi posturile de comandă de exterior trebuie să fie construite cu rame de oţel sau alt material corespunzător. Sticla trebuie fixată în rame sau corniere metalice. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI: .3 Ferestrele orientate spre mijloacele de salvare, spre posturile de îmbarcare şi de adunare, spre scările exterioare şi spre punţile deschise utilizate pentru căi de evacuare, ca şi ferestrele situate sub zonele de îmbarcare şi plutele de salvare şi toboganele de evacuare trebuie să aibă integritatea la foc conform cerinţelor din tabelele regulii 4. Dacă pentru ferestre sunt prevăzute în mod special capete de sprinklere, ferestrele de tip "A-0" pot fi acceptate ca echivalente. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată, capetele de sprinklere automate special destinate trebuie să fie: .1 capete speciale să fie amplasate deasupra ferestrelor şi să fie instalate suplimentar faţă de sprinklere convenţionale de plafon; sau .2 capete de sprinkler convenţionale dispuse în plafon astfel încât fereastra este protejată de o valoare medie de aplicare de 5 litri /m\'fd●minut şi suprafaţa suplimentară a ferestrei este inclusă în calculul ariei de acoperire. Ferestrele situate în bordajul navei sub zonele de îmbarcare în bărcile de salvare trebuie să aibă gradul de protecţie la foc cel puţin "A-0". NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CARE NU TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .4 Indiferent de cerinţele din tabelele regulii II-2/B/5, trebuie acordată o atenţie specială integrităţii la foc a ferestrelor orientate spre zonele deschise sau închise de îmbarcare în bărcile de salvare şi plutele de salvare şi la integritatea la foc a ferestrelor situate sub aceste zone astfel încât distrugerea lor în timpul unui incendiu să nu împiedice îmbarcarea în bărcile sau plutele de salvare sau lansarea lor. 11. Restricţii de utilizare a materialelor combustibile (R 34) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Cu excepţia încăperilor pentru marfă, a încăperilor pentru poştă şi bagaje sau a compartimentelor refrigerate ale încăperilor de serviciu, toate căptuşelile, pardoselile, ecranele antitiraj, plafoanele şi izolaţiile trebuie să fie din materiale incombustibile. Pereţii şi punţile parţiale folosite pentru a împărţi un spaţiu cu scop utilitar sau decorativ trebuie de asemenea din material incombustibil. .2 Ecranele anticondens şi produsele adezive folosite la izolaţii precum şi izolaţiile folosite la armăturile instalaţiilor de răcire nu trebuie să fie obligatoriu incombustibile, însă trebuie reduse cantitativ la minimum posibil iar suprafeţele lor trebuie să aibă calităţi de rezistenţă la propagarea flăcării în conformitate cu metoda de încercare din Rezoluţia OMI A.653(16). NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 sau după ACEASTĂ DATĂ: În locul punctului .2 trebuie aplicat următorul punct .2a .2a Ecranele anticondens şi produsele adezive folosite la izolaţii precum şi izolaţiile folosite la armăturile instalaţiilor de răcire nu trebuie să fie obligatoriu incombustibile, însă trebuie reduse cantitativ la minimum posibil iar suprafeţele lor trebuie să aibă proprietăţi de propagare lentă a flăcării. .3 Următoarele suprafeţe trebuie să aibă proprietăţi de propagare lentă a flăcării: .1 suprafeţele expuse ale coridoarelor şi caselor scărilor, pereţilor şi căptuşelilor pereţilor şi tavanelor din toate încăperile de locuit şi de serviciu şi din posturile de comandă; .2 spaţiile ascunse sau inaccesibile din încăperile de locuit şi de serviciu şi din posturile de comandă. .4 Volumul total al acoperirilor, ornamentelor, decoraţiunilor şi furnirului combustibile din orice încăpere de locuit sau de serviciu nu trebuie să depăşească un volum echivalent cu un furnir de 2,5 mm grosime care acoperă suprafaţa totală a pereţilor şi plafoanelor. Mobilierul fixat de căptuşeli, pereţi sau punţi nu este necesar să fie inclus în calculul volumului total al materialelor combustibile. În cazul navelor prevăzute cu instalaţie automată de stingere a incendiului cu sprinklere care corespunde regulii II-2/A/8, volumul de mai sus poate cuprinde şi unele materiale combustibile folosite pentru fixarea pereţilor de tip "C". .5 Furnirul folosit pe suprafeţe şi căptuşeli care corespund cerinţelor punctului .3, vor avea o putere calorică ce nu va depăşi 45 MJ/m\'fd de suprafaţă pentru grosimea folosită. .6 Mobilierul din casele scărilor trebuie limitat la locurile pentru şedere. Acesta trebuie fixat, limitat la cel mult şase locuri pe fiecare punte în fiecare casă a scării, să fie risc de aprindere redus şi să nu împiedice trecerea pasagerilor prin căile de evacuare. Administraţia statului pavilionului poate permite mobilier suplimentar pentru şedere în zona de recepţie principală în interiorul casei scării dacă este fixat, incombustibil şi nu împiedică căile de evacuare a pasagerilor. Nu se admite nici un fel de mobilier în coridoarele pentru pasageri şi pentru echipaj care constituie căi de evacuare din zonele cabinelor. Suplimentar la cele de mai sus, pot fi admise dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranţă cerut de reguli. Dozatoarele de apă potabilă şi maşinile pentru cuburi de gheaţă pot fi permise pe coridoare cu condiţia ca ele să fie fixate şi să nu reducă lăţimea căilor de evacuare. Aceasta se aplică de asemenea aranjamentelor decorative florale sau ornamentale, statuilor sau altor obiecte de artă cum ar fi tablourile şi tapiseriile de pe coridoare sau casele scărilor. .7 Vopselele, lacurile şi alte produse de finisare utilizate pe suprafeţele interioare expuse nu trebuie să degajeze cantităţi excesive de fum şi substanţe toxice. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 sau după ACEASTĂ DATĂ: În locul punctului .7 trebuie aplicat următorul punct .7a .7a Vopselele, lacurile şi alte produse de finisare utilizate pe suprafeţele interioare expuse nu trebuie să degajeze cantităţi excesive de fum şi substanţe toxice, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP al OMI. .8 Acoperirile nedemontabile ale punţilor, dacă sunt aplicate în interiorul încăperilor de locuit, de serviciu şi al posturilor de comandă trebuie să fie dintr-un material aprobat greu inflamabil, în conformitate cu metodele de încercare la foc din Rezoluţia OMI A.687(17), şi să nu devină sursa unor pericole toxice sau explozive la temperaturi ridicate. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 sau după ACEASTĂ DATĂ: În locul punctului .8 trebuie aplicat următorul punct .8a .8a Acoperirile nedemontabile ale punţilor, dacă sunt aplicate în interiorul încăperilor de locuit, de serviciu şi al posturilor de comandă trebuie să fie dintr-un material aprobat greu inflamabil, sau care să nu devină sursa unor pericole toxice sau explozive la temperaturi ridicate, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP al OMI. 12. Detalii de construcţie (R 35) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: În încăperile de locuit şi de serviciu, posturile de comandă, coridoare şi casele scărilor: .1 spaţiile goale închise aflate în spatele plafoanelor, căptuşelilor sau pardoselilor, trebuie să fie împărţite corespunzător prin ecrane anti-tiraj bine fixate, amplasate la o distanţă care să nu depăşească 14 metri; .2 în sens vertical, aceste spaţii închise, inclusiv cele din spatele căptuşelilor din casele scărilor, puţurilor, etc., trebuie să fie închise la fiecare punte. 13. Instalaţii fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu şi instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalaţii de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu (R 14) (R 36) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Pe navele care transportă mai puţin de 36 de pasageri şi pe navele cu lungimea mai mică de 24 metri trebuie instalate în interiorul fiecărei zone separate, fie verticale sau orizontale, în toate încăperile de locuit şi de serviciu şi în posturile de comandă, cu excepţia încăperilor care nu prezintă nici un risc real de incendiu precum spaţiile goale, încăperile sanitare, etc. fie: .1 o instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu de un tip aprobat, corespunzătoare regulii II-2/A/9, instalată şi amplasată astfel încât să permită detectarea prezenţei focului în astfel de încăperi, totuşi pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la şi după 1 ianuarie 2003, trebuie prevăzută o instalaţie de detectare a fumului pe coridoare, casele scărilor şi pe căile de evacuare din interiorul încăperilor de locuit; sau .2 o instalaţie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu de un tip aprobat corespunzătoare cerinţelor regulii II-2/A/8 sau liniilor directoare elaborate de OMI pentru o instalaţie de sprinklere echivalentă aprobată aşa cum se prevede în Rezoluţia OMI A.800(19) şi instalată şi amplasată astfel încât să protejeze aceste încăperi şi, în plus, o instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu de un tip aprobat corespunzând cerinţelor regulii II-2/A/9, instalată şi amplasată astfel încât să asigure detectarea fumului în coridoare, casele scărilor şi pe căile de evacuare din interiorul încăperilor de locuit. .2 Navele care transportă mai mult de 36 de pasageri, cu excepţia navelor cu lungimea mai mică de 24 metri trebuie echipate cu: O instalaţie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu de un tip aprobat, corespunzând cerinţelor regulii II-2/A/8 sau liniilor directoare elaborate de OMI pentru o instalaţie de sprinklere echivalentă conform Rezoluţiei OMI A.800(19), în toate încăperile de serviciu, posturile de comandă şi încăperile de locuit, inclusiv coridoarele şi scările. Alternativ, posturile de comandă unde apa poate cauza deteriorarea echipamentului esenţial, pot fi dotate cu o instalaţie fixă de stingere a incendiului aprobată dar de alt tip. O instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu de un tip aprobat, corespunzătoare cerinţelor regulii II-2/A/9, trebuie instalată şi amplasată astfel încât să asigure detectarea fumului în încăperile de serviciu, posturile de comandă şi încăperile de locuit, inclusiv coridoare şi scări. Nu este necesar să se prevadă detectoare de fum în băile individuale şi bucătării. Nu este necesar ca spaţiile cu pericol redus sau fără pericol de incendiu, cum ar fi spaţiile goale, toaletele publice şi alte spaţii similare să fie echipate cu o instalaţie automată de stingere a incendiului cu sprinklere sau cu o instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu. .3 În încăperile de maşini periodic nesupravegheate se vor monta instalaţii fixe de detectare şi de alarmă de incendiu de un tip aprobat, în conformitate cu cerinţele regulii II-2/A/9. Instalaţia de detectare a incendiului trebuie astfel concepută şi detectoarele astfel amplasate încât să detecteze rapid izbucnirea incendiului în orice parte a acestor încăperi şi în orice condiţii normale de funcţionare a maşinilor şi de variaţie a ventilaţiei conform domeniului posibil al temperaturilor ambiante. Instalaţiile de detectare care utilizează numai detectoare termice nu sunt admise decât în spaţiile cu înălţime limitată şi în care folosirea lor este adecvată. Instalaţia de detectare va lansa alarme acustice şi optice care se deosebesc de alarmele oricărei alte instalaţii ce nu semnalizează incendiul, în locuri suficiente pentru a asigura că alarmele sunt auzite şi observate pe puntea de navigaţie şi de ofiţerul mecanic responsabil. Dacă puntea de navigaţie nu este supravegheată, alarma trebuie să fie auzită într-un loc unde îşi desfăşoară activitatea un membru responsabil al echipajului. După montare, instalaţia trebuie încercată în diferite condiţii de funcţionare a maşinilor şi de ventilaţie. 14. Protecţia încăperilor de categorie specială (R 37) .1 Prevederi aplicabile încăperilor de categorie specială situate deasupra sau sub puntea pereţilor etanşi. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI: .1 Generalităţi .1 Principiul care stă la baza prevederilor prezentei reguli este că zonarea verticală principală poate să nu fie practicabilă în cazul încăperilor de categorie specială şi ca urmare în astfel de încăperi trebuie să se realizeze o protecţie echivalentă pe baza aplicării conceptului de zonare orizontală şi prin prevederea unei instalaţii fixe eficiente de stingere a incendiului. Conform acestui concept, o zonă orizontală poate include, în sensul acestei reguli, încăperi de categorie specială situate pe mai mult de o punte, cu condiţia ca înălţimea liberă totală pentru autovehicule să nu depăşească 10 metri. .2 Cerinţele regulilor II-2/A/12, II-2/B/7 şi II-2/B/9 pentru menţinerea integrităţii la foc a zonelor verticale trebuie aplicate în mod egal la punţile şi pereţii care delimitează zonele orizontale între ele precum şi aceste zone de restul navei. .2 Protecţia constructivă .1 Pe navele noi destinate să transporte mai mult de 36 de pasageri, pereţii şi punţile care constituie limitele încăperilor de categorie specială trebuie să fie izolaţi conform clasei A-60. Totuşi, dacă un spaţiu de pe puntea deschisă (aşa cum este definit de regula II-2/B/4.2.2(5)), un spaţiu sanitar sau similar (aşa cum este definit de regula II-2/B/4.2.2(9)) sau un tanc, un spaţiu liber sau o încăpere destinată maşinilor auxiliare care au un risc redus de incendiu sau fără pericol de incendiu aşa cum este (definit de regula II-2/B/4.2.2(10)), se află pe una din laturile compartimentării, atunci se poate aplica clasa inferioară A-0. Când tancurile de combustibil sunt sub o încăpere de categorie specială, integritatea punţii dintre aceste spaţii poate fi redusă la clasa A-0. .2 Pe navele noi de destinate să transporte cel mult 36 de pasageri şi pe navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri, pereţii care constituie limitele verticale ale încăperilor de categorie specială trebuie izolaţi în modul prevăzut pentru încăperile de categoria (11) în tabelul 5.1 de la regula II-2/B/5, iar suprafeţele care constituie limitele orizontale în modul prevăzut pentru încăperile de categoria (11) din tabelul 5.2 de la regula II-2/B/5. .3 Pe puntea de navigaţie trebuie prevăzute indicatoare care să indice când oricare dintre uşile de incendiu de acces la sau de ieşire din încăperile de categorie specială este închisă. Uşile spre încăperile de categorie specială trebuie să fie de o astfel de construcţie încât ele să nu poată fi menţinute permanent deschise şi trebuie menţinute închise pe timpul voiajului. .3 Instalaţii fixe de stingere a incendiului Fiecare încăpere de categorie specială trebuie dotată cu o instalaţie fixă de stingere a incendiului prin stropire cu apă sub presiune cu comandă manuală aprobată care să protejeze toate părţile punţilor şi platformelor pentru vehicule din încăperea considerată. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată, astfel de instalaţii de stropire cu apă sub presiune trebuie să aibă: .1 un manometru pe valvula de la manifold; .2 un marcaj pe fiecare valvulă de la manifold indicând încăperea deservită; .3 instrucţiuni de întreţinere şi de exploatare amplasate în compartimentul valvulelor; şi .4 un număr suficient de valvule de drenaj. Administraţia statului pavilionului poate să permită utilizarea oricărui alt sistem de stingere fix dacă sa dovedit printr-un set complet de încercări la scara reală în condiţii simulând un incendiu datorat scurgerilor de benzină în încăperea de categorie specială că această instalaţie nu este mai puţin eficace decât instalaţia sus-menţionată pentru a stinge incendiile ce s-ar putea declanşa în acest tip de încăpere. Astfel de instalaţii fixe de stingere a incendiului cu apă sub presiune sau alte sisteme echivalente de stins incendiu trebuie să corespundă prevederilor din Rezoluţia OMI A.123(V) şi din MSC/Circ. 914 "Instrucţiuni pentru aprobarea altor dispozitive fixe de combatere a incendiului pe bază de apă destinate utilizării în încăperi de categorie specială". .4 Echipe de supraveghere şi detectare .1 Un sistem eficace de echipe de supraveghere trebuie asigurat în încăperile de categorie specială. În orice astfel de încăpere în care nu s-a prevăzut o echipă de supraveghere continuă din punct de vedere al incendiului în tot timpul voiajului trebuie prevăzută o instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu de un tip aprobat, care să corespundă cerinţelor regulii II-2/A/9. Instalaţia fixă de detectare a incendiului trebuie să poată detecta rapid declanşarea unui incendiu. Tipul, amplasarea detectoarelor şi distanţa dintre ele trebuie să fie determinate luând în considerare efectele ventilaţiei şi a altor factori importanţi. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată, după ce a fost montată instalaţia trebuie încercată în condiţii normale de ventilaţie şi trebuie să obţină rezultate care să fie considerate satisfăcătoare de către administraţia statului pavilionului. .2 Se vor monta butoane de semnalizare acţionate manual, câte trebuie să fie necesare, în toate încăperile de categorie specială şi unul trebuie montat aproape de fiecare ieşire din aceste încăperi. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată, butoanele de semnalizare acţionate manual se vor monta astfel încât din nici un punct al încăperii să nu existe o distanţă mai mare de 20 metri faţă de alt buton de semnalizare acţionat manual. .5 Echipament portabil de stingere a incendiului NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .5a În fiecare încăpere de categorie specială trebuie prevăzute: .1 cel puţin trei generatoare de apă pulverizată; .2 un set portabil generator de spumă care să corespundă prevederilor din regula II-2/A/6.2, cu condiţia ca să existe cel puţin două asemenea seturi la bord în vederea utilizării lor în aceste încăperi; şi .3 cel puţin un stingător de incendiu portabil, montat la fiecare intrare în aceste încăperi. NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: .5b Stingătoare portabile trebuie prevăzute la nivelul fiecărei punţi în fiecare magazie sau compartiment în care sunt transportate vehicule, amplasate astfel încât distanţa dintre ele să nu fie mai mare de 20 metri, pe ambele borduri ale încăperii. Cel puţin un stingător de incendiu portabil trebuie amplasat la fiecare acces în asemenea încăpere. În plus, următoarele mijloace de stingere a incendiului trebuie prevăzute în fiecare încăpere de categorie specială: .1 cel puţin trei generatoare de ceaţă; şi .2 un set portabil generator de spumă în conformitate cu prevederile din Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, cu condiţia ca cel puţin două asemenea generatoare să fie disponibile pe navă pentru utilizare în asemenea încăperi Ro-Ro. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .6 Instalaţia de ventilaţie .1 În încăperile de categorie specială trebuie prevăzută o instalaţie de ventilaţie mecanică eficace care să asigure cel puţin 10 schimburi de aer pe oră. Ventilaţia acestor încăperi trebuie să fie complet separată de celelalte instalaţii de ventilaţie şi va funcţiona ori de câte ori sunt vehicule în aceste încăperi. Numărul schimburilor de aer trebuie să fie crescut la cel puţin 20 în timpul încărcării şi descărcării vehiculelor. Conductele de ventilaţie care deservesc încăperi de categorie specială trebuie bine etanşate şi separate pentru fiecare astfel de încăpere. Instalaţia trebuie să poată fi comandată din afara acestor încăperi. .2 Ventilaţia trebuie astfel realizată încât să se evite stratificarea aerului şi formarea pungilor de aer. .3 Se vor prevedea mijloace care să semnalizeze la puntea de navigaţie orice pierdere sau reducere a debitului ventilaţiei sub limitele prevăzute. .4 Se vor prevede dispozitive care să permită oprirea rapidă şi închiderea eficientă a instalaţiei de ventilaţie în caz de incendiu, având în vedere starea vremii şi a mării. .5 Conductele de ventilaţie, inclusiv clapeţii, trebuie să fie confecţionate din oţel, iar amplasarea lor trebuie să fie considerată satisfăcătoare de către administraţia statului pavilionului. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, conductele de ventilaţie care traversează zone orizontale sau încăperi de maşini trebuie să fie conducte din oţel clasă "A-60" construite în conformitate cu regulile II-2/B/9.2.3.1.1 şi II-2/B/9.2.3.1.2. .2 Prevederi suplimentare aplicabile numai încăperilor de categorie specială situate deasupra punţii pereţilor etanşi NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1.1 Scurgeri Având în vedere pierderea serioasă de stabilitate care poate apare datorită acumulării unor cantităţi mari de apă pe punte sau punţi urmare funcţionării instalaţiei fixe de stingere a incendiului cu apă sub presiune, trebuie prevăzute scurgeri astfel încât să se asigure evacuarea rapidă a acestei ape direct peste bord. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B: .1.2 Evacuări .1.2.1 Valvulele de evacuare pentru scurgeri, prevăzute cu dispozitive eficace de închidere manevrabile direct dintr-o poziţie situată deasupra punţii pereţilor etanşi în conformitate cu cerinţele "Convenţiei internaţionale asupra liniilor de încărcare" în vigoare, trebuie să fie menţinute deschise atâta timp cât nava este pe mare. .1.2.2 Orice manevră a valvulelor menţionate în sub-punctul .1.2.1 trebuie înscrisă în jurnalul de bord. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .2 Măsuri împotriva aprinderii vaporilor inflamabili .1 Pe orice punte sau platformă, dacă există, pe care se transportă vehicule şi pe care este posibilă acumularea de vapori explozivi, cu excepţia platformelor cu deschideri de dimensiuni suficiente pentru a permite pătrunderea vaporilor de benzină în jos, echipamentul care poate constitui o sursă de aprindere a vaporilor inflamabili şi în special echipamentul electric şi cablurile, trebuie instalate la cel puţin 450 mm deasupra punţii sau platformei. Echipamentul electric instalat la mai mult de 450 mm deasupra punţii sau platformei va fi de tip închis şi protejat astfel încât să prevină răspândirea scânteilor. Totuşi, dacă instalarea echipamentului electric şi a cablurilor la mai puţin de 450 mm deasupra punţii sau platformei este necesară pentru funcţionarea în siguranţă a navei, acest echipament electric şi cablurile pot fi instalate cu condiţia ca ele să fie de un tip aprobat pentru utilizare într-un mediu care conţine amestecuri explozive de benzină cu aer. .2 Dacă echipamentul electric şi cablurile se află instalate într-o conductă de ventilaţie de evacuare, trebuie să fie de tip aprobat pentru utilizare într-un mediu care conţine amestecuri explozive de benzină şi aer, iar extremitatea de ieşire a oricărei conducte trebuie să fie amplasată într-un loc sigur unde nu există nici un pericol de aprindere datorită altor surse. .3 Prevederi suplimentare aplicabile numai încăperilor de categorie specială situate sub puntea pereţilor etanşi NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Pomparea din santină şi drenarea Având în vedere pierderea serioasă de stabilitate care poate apare datorită acumulării unor cantităţi mari de apă pe punte sau pe dublul fund urmare funcţionării instalaţiei fixe de stins incendiu cu apă sub presiune, administraţia statului pavilionului poate cere să fie prevăzute mijloace de pompare şi drenare, suplimentar faţă de cerinţele regulii II-1/C/3. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, în asemenea caz instalaţia de drenare trebuie dimensionată să dreneze cel puţin 125% din capacitatea însumată a pompelor instalaţiei fixe de pulverizare apă sub presiune şi ale numărului cerut de furtunuri de incendiu cu ţevi de refulare. Valvulele instalaţiei de drenare trebuie să fie acţionate din afara încăperii protejate dintr-o poziţie aflată în vecinătatea poziţiei de comandă pentru instalaţia de stingere a incendiului. Puţurile de santină trebuie să aibă o capacitate suficientă şi trebuie să fie amplasate lângă bordajul navei la o distanţă unul faţă de celălalt nu mai mare de 40 metri în fiecare compartiment etanş. .2 Măsuri împotriva aprinderii vaporilor inflamabili .1 Echipamentul electric şi cablurile, dacă există, vor trebui să fie de un tip corespunzător pentru funcţionare într-un mediu care este format dintr-un amestec exploziv de benzină şi aer. Nu este permis alt echipament care poate constitui o sursă de aprindere a vaporilor inflamabili. .2 Dacă echipamentul electric şi cablurile se află instalate într-o conductă de ventilaţie de evacuare, trebuie să fie de tip aprobat pentru utilizare într-un mediu care conţine amestecuri explozive de benzină şi aer, iar extremitatea de ieşire a oricărei conducte trebuie să fie amplasate într-un loc sigur, unde nu există nici un pericol de aprindere datorită altor surse. .4 Deschideri permanente NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Deschiderile permanente în tabla bordajului, extremităţile şi plafonul încăperilor de categorie specială trebuie să fie amplasate astfel încât un incendiu în încăperea de categorie specială nu trebuie să pună în pericol zonele de amplasare şi posturile de îmbarcare în ambarcaţiunile de salvare, încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comandă din suprastructuri şi rufuri aflate deasupra încăperilor de categorie specială. 15. Serviciul de rond de incendiu, instalaţii de detectare, de alarmă şi de comunicare cu publicul (R 40) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Trebuie prevăzute butoane de semnalizare acţionate manual în conformitate cu prevederile regulii II-2/A/9. .2 Pe toată durata navigaţiei sau în port (cu excepţia cazurilor când sunt scoase din serviciu), toate navele trebuie supravegheate sau echipate astfel încât să fie asigurată recepţionarea imediată a oricărei alarme de incendiu de către un membru responsabil al echipajului. .3 Pentru adunarea echipajului trebuie să fie prevăzută o alarmă specială comandată de pe puntea de navigaţie sau de la postul de comandă de incendiu. Aceasta alarmă poate să facă parte din instalaţia de alarmă generală a navei, dar ea trebuie să poată fi declanşată independent de alarma prevăzută pentru încăperile rezervate pasagerilor. .4 O instalaţie de comunicare cu publicul sau alte mijloace eficace de comunicare trebuie să fie disponibile în încăperile de locuit şi de serviciu precum şi la posturile de comandă şi pe punţile deschise. Pe navele noi din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, această instalaţie de comunicare cu publicul trebuie să fie în conformitate cu regula III/6.5 din SOLAS 1974, în versiunea sa actualizată. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .5 Pe navele care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie prevăzut un serviciu de rond eficient astfel încât declanşarea unui incendiu să fie prompt detectată. Fiecare membru al serviciului de rond de incendiu trebuie să fie familiarizat cu amenajările navei şi cu amplasarea şi cu funcţionarea oricăror echipamente pe care ar putea să le folosească. Fiecare membru al serviciului de rond de incendiu trebuie să fie dotat cu aparat de radio-telefon portabil de emisie-recepţie. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .6 Navele care transportă mai mult de 36 de pasageri vor avea alarmele de detectare care fac parte din instalaţiile prevăzute de regula 13.2 centralizate într-un post central de incendiu supravegheat continuu. În plus, comenzile pentru închiderea de la distanţă a uşilor de incendiu şi pentru oprirea ventilatoarelor trebuie centralizate în acelaşi loc. Ventilatoarele trebuie să poată fi repuse în funcţiune de către echipaj de la postul de incendiu supravegheat continuu. Tabloul de comandă din postul central de incendiu trebuie să fie capabil să indice dacă uşile de incendiu sunt deschise sau închise, dacă detectoarele şi alarmele sunt activate sau nu, dacă ventilatoarele sunt pornite sau oprite. Tabloul de comandă trebuie să fie permanent alimentat cu energie şi trebuie să aibă un dispozitiv de comutare automată pe o sursă de energie de rezervă în cazul defectării sursei normale de energie. Tabloul de comandă trebuie alimentat de la sursa principală de energie electrică şi de la sursa de energie de avarie definită de regula II-1/D/3, cu excepţia situaţiilor când regulile permit alte dispozitive, dacă este cazul. .7 Tabloul de comandă trebuie proiectat pe principiul siguranţei intrinseci, de exemplu un circuit de detectare deschis trebuie să declanşeze o alarmă. 16. Modernizarea navelor existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 41-1) .1 Suplimentar faţă de cerinţele pentru navele existente din clasa B din prezentul Capitol II-2, navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie să mai corespundă următoarelor cerinţe: .1 Toate încăperile de locuit şi de serviciu, casele scărilor şi coridoarele trebuie să fie prevăzute cu detectoare de fum şi sistem de alarmă de un tip aprobat şi să corespundă cerinţelor regulii II-2/A/9. Astfel de sisteme nu trebuie amplasate în băi individuale sau încăperi cu pericol redus sau fără pericol de incendiu, cum ar fi spaţiile goale sau alte spaţii similare. În bucătării se vor instala detectoare termice în loc de detectoare de fum. .2 Detectoare de fum conectate la sistemul de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu trebuie să fie prevăzute de asemenea pe tavane în casele scărilor şi pe coridoare, în acele zone unde tavanele sunt confecţionate din materiale combustibile. .3.1 Uşile antifoc cu balamale prevăzute în casele scărilor, în pereţii zonelor principale verticale şi în pereţii bucătăriilor şi care în mod normal sunt deschise, trebuie să fie cu autoînchidere şi să poată fi închise de la un post central de incendiu şi dintr-un loc de lângă uşă. .3.2 În postul central de comandă permanent supravegheat trebuie amplasat un panou care să semnalizeze care uşi antifoc din pereţii caselor scărilor şi pereţii zonelor verticale principale precum şi de la bucătării sunt închise. .3.3 Conductele de evacuare care pleacă de la maşinile de gătit din bucătării, în care se pot acumula grăsimi şi care trec prin încăperi de locuit sau încăperi cu materiale combustibile trebuie să fie de construcţie de tip "A". Fiecare conductă de evacuare din zona bucătăriei trebuie prevăzută cu: .1 un filtru pentru grăsimi uşor demontabil pentru curăţire în cazul în care nu se prevede o altă metodă de îndepărtare a grăsimilor; .2 un clapet antifoc amplasat la capătul inferior al conductei; .3 dispozitive acţionate din interiorul bucătăriei pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare; .4 mijloace fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei; şi .5 capace amplasate corespunzător pentru inspectare şi curăţire. .3.4 În limitele casei scării pot fi amplasate numai toalete publice, ascensoare, dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranţă, precum şi ghişee de informaţii deschise. Alte spaţii existente situate în interiorul casei scării: .1 trebuie golite, închise permanent şi deconectate de la instalaţia de alimentare cu energie electrică; sau .2 trebuie separate de spaţiul casei scării prin prevederea de construcţii de tip "A" conform regulii II-2/B/5. Astfel de spaţii pot avea acces direct la casele scărilor prin prevederea de uşi de tip "A" conform regulii II-2/B/5 şi cu condiţia ca aceste spaţii să fie prevăzute cu o instalaţie de sprinklere. Totuşi, cabinele nu se vor deschide direct în spaţiul casei scării. .3.5 Încăperile, altele decât încăperile sociale, coridoarele, toaletele publice şi încăperile de categorie specială, celelalte scări prevăzute de regula II-2/B/6.1.5, spaţiile de pe punţile deschise şi spaţiile avute în vedere la punctul .3.4.2 de mai sus nu trebuie să aibă acces direct la casa scărilor. .3.6 Încăperile de maşini existente de categoria (10) descrise în regula II-2/B/4 şi birourile existente ale ghişeelor de informaţii care dau direct în casa scării pot fi menţinute, cu condiţia ca ele să fie protejate cu detectoare de fum şi ca birourile ghişeelor de informaţii să conţină numai mobilier care prezintă pericol redus de incendiu. .3.7 Pe lângă iluminatul în caz de avarie cerut de regulile II-1/D/3 şi III/5.3, căile de evacuare care includ scări şi ieşiri trebuie marcate, în toate punctele căii de evacuare care includ coturi şi intersecţii, prin iluminare sau indicatoare cu bandă fotoluminiscentă amplasate la o înălţime maxim 0,3 metri deasupra punţii. Marcajul trebuie să permită pasagerilor să identifice toate căile de evacuare şi să recunoască uşor ieşirile. Dacă se foloseşte iluminatul electric, el trebuie alimentat de sursa de energie electrică de avarie şi trebuie amplasat astfel încât defectarea unui singur dispozitiv de iluminat sau întreruperea unei unităţi de iluminare fluorescentă să nu aibă ca rezultat întreruperea marcajului. Suplimentar, toate indicatoarele pentru căile de evacuare şi marcajele de amplasare a echipamentului de luptă contra incendiului trebuie să fie din materiale fotoluminiscente sau marcate prin iluminare. administraţia statului pavilionului trebuie să se asigure că această iluminare sau această semnalizare fotoluminiscentă a fost evaluată, testată şi aplicată în conformitate cu liniile directoare aşa cum se prevede în Rezoluţia OMI A.752(18) sau în standardul ISO 15370-2001. .3.8 Trebuie prevăzută o instalaţie de alarmă generală în caz de avarie. Alarma trebuie să fie audibilă în toate încăperile de locuit şi posturile de lucru ale echipajului şi pe toate punţile deschise, iar nivelul său de presiune acustică trebuie să corespundă cu standardele "Codului pentru alarme şi indicatoare" adoptat de OMI în Rezoluţia A.686(17), în versiunea sa actualizată. .3.9 O instalaţie de comunicare cu publicul sau alte mijloace eficace de comunicare trebuie să fie disponibile şi audibile în toate încăperile de locuit, sociale şi de serviciu, în posturile de comandă şi pe punţile deschise. .3.10 Mobilierul din caselor scărilor trebuie limitat la locuri de şedere. Acesta trebuie să fie fixat, limitat la cel mult şase locuri pe fiecare punte din fiecare casă a scării, să prezinte pericol limitat de incendiu şi să nu împiedice căile de evacuare a pasagerilor. Administraţia statului pavilionului poate permite mobilier suplimentar de şedere în zona principală de recepţie situată în interiorul caselor scărilor, dacă este fixat, este incombustibil şi nu împiedică căile de evacuare a pasagerilor. În coridoarele pentru pasageri şi echipaj care constituie căi de evacuare din zonele cabinelor nu trebuie admise nici un fel de mobilier. Suplimentar faţă de cele de mai sus, pot fi admise dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranţă cerut de reguli. .2 În afară de acestea: .1 Toate scările din încăperile de locuit şi de serviciu trebuie să aibă elemente de rezistenţă din oţel cu excepţia cazurilor în care administraţia statului pavilionului aprobă utilizarea unor materiale echivalente, acestea trebuind să fie închise prin construcţii de tip "A" prevăzute cu mijloace eficace de închidere a tuturor deschiderilor; cu excepţia: .1 o scară care leagă numai două punţi nu este necesar să fie închidă dacă puntea îşi menţine rezistenţa la foc prin pereţi sau uşi corespunzătoare situate într-una din aceste interpunţi. Dacă scara este închisă numai la nivelul unei interpunţi casa scării trebuie protejată conform tabelelor stabilite pentru punţi în regula II-2/B/5; .2 scările pot să nu fie închise într-o încăpere publică dacă ele sunt complet cuprinse în spaţiul respectiv. .2 Încăperile de maşini trebuie echipate cu o instalaţie fixă de stins incendiu care să corespundă cerinţelor regulii II-2/A/6. .3 Conductele de ventilaţie care traversează pereţii zonelor verticale principale trebuie echipate cu un clapet antifoc de securitate pozitivă cu închidere automată, care trebuie de asemenea să poată fi închis manual de pe fiecare parte a peretelui. Suplimentar, clapeţi antifoc de securitate pozitivă cu închidere automată cu acţionare manuală din interiorul casei scării trebuie prevăzuţi pe toate conductele de ventilaţie care deservesc atât încăperile de locuit şi de serviciu cât şi casele scărilor în locurile în care aceste conducte traversează pereţii caselor scărilor. Conductele de ventilaţie care traversează un perete al unei zone principale de incendiu fără să deservească încăperile situate de o parte şi de alta a acestui perete sau care traversează o casă a scării fără să o deservească pe aceasta nu este necesar să fie prevăzute cu clapeţi antifoc cu condiţia să fie construite şi izolate conform clasei "A-60" şi să nu aibă deschideri în interiorul casei scării sau în puţul situate pe partea care nu este direct deservită. .4 Încăperile de categorie specială trebuie să îndeplinească cerinţele regulii II-2/B/14. .5 Toate uşile antifoc prevăzute în casele scărilor, în pereţii zonelor verticale principale şi în pereţii bucătăriilor care sunt menţinute în mod normal deschise trebuie să poată să fie închise de la un post central de incendiu şi dintr-un loc de lângă uşă. .6 Cerinţele punctului .1.3.7 din această regulă trebuie să se aplice de asemenea încăperilor de locuit. .3 Nu mai târziu de 1 octombrie 2005 sau 15 ani de la data construcţiei navei, care dintre acestea este mai târzie: .1 Încăperile de locuit şi de serviciu, casele scărilor şi coridoarele trebuie prevăzute cu o instalaţie automată de stingere cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu care să corespundă cerinţelor regulii II-2/A/8 sau liniilor directoare OMI pentru utilizarea unei instalaţii echivalente aprobate de sprinklere aşa cum se prevede în Rezoluţia A.800(19). 17. Cerinţe speciale pentru navele care transportă mărfuri periculoase (R 41) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003, ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Cerinţele regulii II-2/54 din capitolul din SOLAS 1974, astfel cum a intrat în vigoare la 17 martie 2003 trebuie aplicate, după caz, navelor de pasageri care transportă mărfuri periculoase. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Cerinţele regulii 19 partea G din Capitolul II-2 din SOLAS 1974, revizuită până la 1 ianuarie 2003, trebuie să se aplice, după caz, navelor de pasageri care transportă mărfuri periculoase. 18. Cerinţe speciale pentru facilităţi pentru elicoptere NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Navele echipate cu punţi pentru elicopter trebuie să îndeplinească cerinţele din regula 18 din Capitolul II-2 partea G din SOLAS 1974, aşa cum este revizuită la 1 ianuarie 2003. CAP. III MIJLOACE DE SALVARE 1. Definiţii (R 3) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 În sensul prezentului capitol, dacă nu există alte prevederi exprese, se aplică definiţiile din regula III /3 a SOLAS 1974, în versiunea sa actualizată. .2 "Codul LSA" înseamnă Codul internaţional al mijloacelor de salvare (LSA) inclus în Rezoluţia MSC.48(66) a OMI, acceptat de România prin OG nr. 37/2001 aprobată prin Legea nr. 34/2002, în versiunea sa actualizată. 2. Comunicaţii, ambarcaţiuni de salvare şi bărci de urgenţă, mijloace individuale de salvare personală (R 6 + 7 + 18 + 21 + 22) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Fiecare navă trebuie să aibă la bord cel puţin mijloacele radio de salvare, transponderele radar, mijloacele individuale de salvare, ambarcaţiunile de salvare şi bărci de urgenţă, rachetele de semnalizare a sinistrului, aparatele de lansare a bandulei specificate în următorul tabel şi note explicative, în funcţie de clasa respectivă a navei. .2 Toate mijloacele menţionate mai sus, inclusiv mijloacele lor de lansare la apă unde e cazul, trebuie să corespundă cerinţelor din regulile din Capitolul III al Anexei la SOLAS 1974, aşa cum a fost amendat, şi din Codul LSA, în versiunea sa actualizată, numai dacă nu se prevede în mod expres altfel la următoarele puncte. Sub rezerva existenţei unor prevederi contrare, echipamentul existent trebuie să respecte cel puţin prevederile în vigoare la momentul instalării echipamentului. .3 Mai mult, toate navele trebuie să aibă în dotare, pentru fiecare barcă de salvare aflată la bord, cel puţin trei costume hidrotermice (şi), în plus, mijloace de protecţie termică pentru uzul persoanelor îmbarcate pe bărcile de salvare şi cărora nu li s-au oferit costume hidrotermice. Aceste costume hidrotermice şi mijloace de protecţie termică nu trebuie transportate: .1 în cazul persoanelor care urmează să fie îmbarcate în bărci de salvare complet acoperite; sau .2 în cazul în care nava navighează în mod constant în zone cu climă caldă unde, în opinia autorităţii statului pavilionului, aceste costume şi mijloace de protecţie termică nu sunt necesare, ţinând seama de recomandările circularei MSC/Circ.1046 a OMI. .4 Prevederile punctului .3.1 sunt aplicabile totodată bărcilor de salvare acoperite total sau parţial care nu respectă cerinţele secţiunilor 4.5 sau 4.6 ale Codului LSA, cu condiţia ca acestea să fie în dotarea navelor construite înainte de 1 iulie 1986. .5 Fiecărei persoane desemnate ca membru al echipajului de pe bărcile de urgenţă sau să facă parte din echipajul de evacuare pe cale maritimă trebuie să i se asigure un costum hidrotermic, în conformitate cu cerinţele secţiunii 2.3 ale Codului LSA, sau un costum termoizolant, în conformitate cu secţiunea 2.4 din Codul LSA, de mărime corespunzătoare. În cazul în care nava navighează în mod constant în zone cu climă caldă unde, în opinia administraţia statului pavilionului , costumele termoprotectoare nu sunt necesare, aceste costume protectoare nu trebuie transportate, ţinând seama de recomandările circularei MSC/Circ.1046 a OMI. .6 Navele care nu sunt dotate cu bărci de salvare sau bărci de urgenţă, trebuie să fie dotate, în scopul salvării persoanelor, cu cel puţin un costum hidrotermic pentru fiecare persoană. Cu toate acestea, în cazul în care nava navighează în mod constant în zone cu climă caldă unde, în opinia administraţiei, costumele termoprotectoare nu sunt necesare, aceste costume protectoare nu trebuie prevăzute, ţinând seama de recomandările circularei MSC/Circ.1046 a OMI.
┌───────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ Clasa navei │ B │ C │ D │
├───────────────────────┼───────┬───────┼───────┬───────┼───────┬───────┤
│Numar de persoane (N) │ │ │ │ │ │ │
│Număr de pasageri (P) │ >250 │<=250 │ >250 │ <=250 │ >250 │ <=250 │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Ambarcaţiuni de salvare│ │ │ │ │ │ │
│*1), *2), *3), *4) │ │ │ │ │ │ │
│- nave existente │ 1,10N │ 1,10N │ 1,10N │ 1,10N │ 1,10N │ 1,10N │
│- nave noi │ 1,25N │ 1,25N │ 1,25N │ 1,25N │ 1,25N │ 1,25N │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Bărci de urgenţă *4), │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
│*5) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Colaci de salvare *6) │ 8 │ 8 │ 8 │ 4 │ 8 │ 4 │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Veste de salvare *8) │ 1,05N │ 1,05N │ 1,05N │ 1,05N │ 1,05N │ 1,05N │
│*9) *12) *13) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Veste de salvare pentru│ 0,10P │ 0,10P │ 0,10P │ 0,10P │ 0,10P │ 0,10P │
│copii *9) *13) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Veste de salvare pentru│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│
│copii mici *10) *13) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Rachete de semnalizare │ 12 │ 12 │ 12 │ 12 │ 6 │ 6 │
│a sinistrului *7) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Aparate de lansare a │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ - │ - │
│bandulei │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Transpondere radar │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Radiotelefoane UIF │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 2 │
│emisie-recepţie │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Note: *1) Ambarcaţiunile de salvare pot fi bărci de salvare sau plute de salvare sau o combinaţie a acestora, în conformitate cu prevederile regulii III/2.2 Dacă se justifică prin condiţiile de adăpost în care se desfăşoară călătoriile şi/sau prin condiţiile climatice favorabile din zona de operare, ţinând seama de recomandările circularei MSC/Circ.1046 a OMI, administraţia statului pavilionului poate autoriza, dacă nu se interzice de către statul gazdă: (a) plute de salvare deschise gonflabile reversibile, care nu respectă secţiunile 4.2 sau 4.3 din Codul LSA, dacă respectivele plute de salvare respectă integral cerinţele din anexa 10 din Codul navelor de mare viteză şi, pentru navele construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, anexa 11 la Codul navelor de mare viteză din 2000; (b) plute de salvare care nu respectă cerinţele de la punctele 4.2.2.2.1. şi 4.2.2.2.2. din Codul LSA privind izolarea împotriva frigului a fundului plutei de salvare. Ambarcaţiunile de salvare pentru navele existente din clasele B, C şi D trebuie să respecte regulile relevante ale Convenţiei SOLAS pentru nave existente, astfel cum a fost modificată la 17 martie 1998. Navele de pasageri ro-ro trebuie să respecte, după caz, cerinţele regulii III/5-1. Un sistem (sau sisteme) de evacuare pe cale maritimă, care respectă cerinţele relevante din secţiunea 6.2 din Codul LSA, poate (pot) înlocui plutele de capacitate echivalentă prevăzute în tabel, inclusiv, după caz, dispozitivele sale de lansare. *2) Ambarcaţiunile de salvare trebuie, pe cât posibil, să fie distribuite egal pe fiecare bord a navei. *3) Capacitatea totală/cumulată a ambarcaţiunilor de salvare, inclusiv plutele de salvare suplimentare, trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din tabelul de mai sus, adică 1,10N = 110 % şi 1,25N = 125 % din numărul total de persoane (N) pe care nava este autorizată să îi transporte. Trebuie prevăzut un număr suficient de ambarcaţiuni de salvare pentru a garanta ca, în cazul pierderii unei ambarcaţiuni sau a ieşirii sale din funcţiune, ambarcaţiunile de salvare rămase să poată primi numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte. Dacă cerinţele privind arimarea plutelor de salvare din regula III/7.5 nu sunt respectate, pot fi solicitate plute de salvare suplimentare. *4) Numărul total de bărci de salvare şi/sau bărci de urgenţă trebuie să fie suficient pentru a garanta că, în caz de abandonare a navei de numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte, cel mult nouă plute de salvare trebuie să revină spre remorcare, fiecărei barci de salvare sau barci de urgenţă. *5) Dispozitivele de lansare pentru bărcile de urgenţă trebuie să respecte cerinţele regulii III/10. Dacă o barcă de urgenţă respectă cerinţele din secţiunea 4.5 sau 4.6 din Codul LSA, aceasta poate fi inclusă în capacitatea ambarcaţiunilor de salvare specificată în tabelul anterior. O barcă de salvare poate fi acceptată ca barcă de urgenţă cu condiţia ca barca de salvare respectivă, dispozitivele sale de lansare şi recuperare să respecte, de asemenea, cerinţele aferente unei bărci de salvare. Cel puţin una din bărcile de urgenţă, dacă este necesar să se prevadă o astfel de barcă, de pe navele de pasageri ro-ro trebuie să fie o barcă de urgenţă rapidă care respectă cerinţele regulii III/5-1.3. Dacă administraţia statului de pavilion consideră că instalarea unei barci de urgenţă sau a unei bărci de urgenţă rapidă la bordul navei este fizic imposibilă, respectiva navă trebuie să fie scutită de transportul unei barci de urgenţă, dacă nava îndeplineşte toate condiţiile următoare: (a) nava este construită astfel încât să permită recuperarea din apă a unei persoane în dificultate; (b) recuperarea persoanei în dificultate poate fi urmărită de pe pasarela de navigaţie; precum şi (c) nava este suficient de manevrabilă pentru a se apropia şi recupera persoane în cele mai nefavorabile situaţii previzibile. *6) Trebuie să existe cel puţin un colac de salvare pe fiecare bord al navei, echipat cu o saulă plutitoare cu lungimea egală cu cel puţin dublul înălţimii la care acesta este arimat deasupra liniei de plutire în condiţiile de navigaţie de deplasament minim sau cu 30 de metri, adoptându-se valoarea cea mai mare. Doi colaci de salvare trebuie echipaţi cu semnal fumigen cu autodeclanşare şi lumină cu autoaprindere; ei trebuie să poată fi aruncaţi rapid de pe pasarela de navigaţie. Restul de colaci de salvare trebuie echipaţi cu lumină cu autoaprindere, în conformitate cu dispoziţiile punctul 2.1.2 din Codul LSA. *7) Facle de semnalizare a sinistrului, conforme cu cerinţele secţiunii 3.1 din Codul LSA trebuie dispuse pe puntea de navigaţie sau la postul de guvernare. *8) Pentru fiecare persoană care lucrează în zone expuse de pe navă trebuie prevăzută o vestă de salvare gonflabilă. Respectivele veste de salvare gonflabile pot fi cuprinse în numărul total de veste de salvare prevăzut de aceste norme tehnice. *9) Trebuie să se prevadă un număr de veste de salvare pentru copii, egal cu cel puţin 10% din numărul pasagerilor de la bord sau un număr suficient de mare astfel încât fiecărui copil să i se asigure o vestă de salvare. *10) Trebuie să se prevadă un număr de veste de salvare pentru copii mici egal cu cel puţin 2,5% din numărul pasagerilor de la bord sau un număr suficient de mare astfel încât fiecărui copil mic să i se asigure o vestă de salvare. *11) Toate navele trebuie să fie prevăzute cu un număr suficient de veste de salvare pentru ofiţerii de cart şi pentru utilizarea în cadrul unor posturi îndepărtate de ambarcaţiunile de salvare. Vestele de salvare destinate ofiţerilor de cart trebuie să fie depozitate pe puntea de navigaţie, în compartimentul de comandă a maşinilor şi în orice alt post de supraveghere unde este necesară prezenţa membrilor echipajului. Toate navele trebuie să respecte prevederile de la notele de subsol 12 şi 13, nu mai târziu de data primei inspecţii periodice care are loc după 1 ianuarie 2012. *12) Dacă vestele de salvare pentru adulţi furnizate nu sunt adecvate, ca mărime, pentru persoanele cântărind peste 140 de kg şi cu o lăţime a pieptului de până la 1 750 mm, trebuie să existe la bord un număr suficient de accesorii pentru ca aceste veste de salvare să fie ataşate în mod corespunzător de persoanele respective. *13) Pe toate navele de pasageri, fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o lanternă, în conformitate cu cerinţele punctului 2.2.3 din Codul LSA. Toate navele Ro-Ro pasager trebuie să respecte prevederile regulii III/5.5.2. 3. Alarma de urgenţă, instalaţia de comunicare cu publicul, rolul de apel şi instrucţiuni pentru cazuri de urgenţă, personalul responsabil cu radiocomunicaţiile, instrucţiuni de exploatare, manual de instruire şi instrucţiuni pentru întreţinere (R 6 + 8 + 9 +19 + 20) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: Fiecare navă trebuie prevăzută cu: .1 O instalaţie de alarmă generală pentru cazuri de urgenţă (R 6.4.2) Aceasta trebuie să îndeplinească cerinţele punctului 7.2.1.1 din Codul LSA şi să corespundă funcţiei de adunare a pasagerilor şi echipajului la locurile de adunare şi pentru declanşarea operaţiunilor indicate în rolul de apel. Pe toate navele care transportă mai mult de 36 de pasageri, instalaţia de alarmă generală pentru situaţii de urgenţă trebuie să fie completată cu o instalaţie de comunicare cu publicul care să poată fi folosită de pe puntea de navigaţie. Instalaţia va fi de aşa natură şi astfel amplasată şi dotată încât mesajele transmise prin ea să poată fi uşor auzite la un nivel sonor peste cel audibil de persoane care au un auz normal, în toate locurile unde pot exista persoane şi când motorul principal este în funcţiune. PENTRU NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Instalaţia de alarmă pentru cazuri de urgenţă trebuie să fie audibilă în toate încăperile de locuit, în toate spaţiile de desfăşurare în mod obişnuit a activităţii echipajului şi pe toate punţile deschise, iar nivelele minime de presiune sonoră pentru tonul de alarmă de urgenţă trebuie să fie în conformitate cu punctele .7.2.1.2 şi .7.2.1.3 din Codul LSA. .2 Instalaţii de comunicare cu publicul (R 6.5) .2.1 Pe lângă cerinţele din regula II-2/B/15.4 şi de la punctul .1, toate navele de pasageri care transportă peste 36 de pasageri trebuie prevăzute cu o instalaţie de comunicare cu publicul. .2.2 Instalaţia de comunicare cu publicul trebuie să fie constituită dintr-o reţea completă de difuzoare care să permită transmiterea simultană a mesajelor în toate încăperile unde se află în mod obişnuit membrii echipajului sau/şi pasagerii şi în posturile de adunare. Instalaţia de comunicare cu publicul trebuie să permită transmiterea mesajelor de pe puntea de navigaţie şi din alte asemenea locuri de la bord unde administraţia statului pavilionului consideră necesar. Aceasta trebuie instalată luând în considerare condiţiile acustice marginale şi nu trebuie să ceară nici o intervenţie din partea celor cărora se adresează. .2.3 Instalaţia de comunicare cu publicul trebuie să fie protejată contra utilizării neautorizate şi să poată fi auzită clar peste zgomotul ambiant din toate încăperile prevăzute la punctul .2.2 şi de asemenea trebuie prevăzută cu o funcţie de by-pasare comandată dintr-un post situat pe puntea de navigaţie şi din alte posturi asemănătoare de la bord de unde administraţia statului pavilionului consideră necesar, astfel încât toate mesajele pentru caz de urgenţă să fie transmise chiar dacă un difuzor din încăperile menţionate a fost închis, dacă sonorul i-a fost redus sau dacă instalaţia de comunicare cu publicul este utilizată în alte scopuri. PENTRU NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Nivelele minime de presiune sonoră pentru anunţurile radiofonice de urgenţă trebuie să fie în conformitate cu punctul .7.2.2.2 din Codul LSA. .2.4 NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Instalaţia de comunicare cu publicul trebuie să aibă cel puţin două circuite care trebuie să fie suficient separate pe toată lungimea lor şi să aibă două amplificatoare separate şi independente; şi .2 Instalaţia de comunicare cu publicul şi normele ei de funcţionare trebuie aprobate de către administraţia statului pavilionului ţinând cont de recomandările adoptate de OMI. .2.5 Instalaţia de comunicare cu publicul trebuie să fie conectată la sursa de energie electrică pentru caz de avarie. .2.6 Navele existente care au deja prevăzute instalaţii de comunicare cu publicul aprobate de către administraţia statului pavilionului care corespund în esenţă cu cerinţele punctelor .2.2, .2.3 şi .2.5, nu trebuie să-şi schimbe instalaţia. .3 Rolul de apel şi instrucţiunile pentru situaţii de urgenţă (R8) Fiecare persoană aflată la bord trebuie să primească instrucţiuni clare de urmat în caz de urgenţă, în conformitate cu regula III/8 din SOLAS 1974. Rolul de apel şi instrucţiunile pentru situaţii de urgenţă în conformitate cu SOLAS 1974 III/37 trebuie afişate în locuri vizibile pretutindeni pe navă, inclusiv pe puntea de navigaţie, în încăperea de maşini şi cabinele echipajului. În cabinele pasagerilor, în locuri vizibile la posturile de adunare şi în alte spaţii frecventate de pasageri trebuie afişate ilustraţii şi instrucţiuni redactate în limbile corespunzătoare, pentru a informa pasagerii asupra: (i) locului lor de adunare; (îi) acţiunilor importante pe care trebuie să le întreprindă în situaţii de urgenţă; (iii) metodei folosite pentru îmbrăcarea vestelor de salvare. .3a personal responsabil cu radiocomunicaţiile. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D .1 În conformitate cu prevederile regulii IV/16 din SOLAS 1974, fiecare navă trebuie să transporte personal calificat în materie de RADIOCOMUNICAŢII pentru sinistre şi siguranţă, care să corespundă cerinţelor administraţia statului pavilionului. Aceşti membri ai personalului trebuie să deţină, după caz, autorizaţii menţionate în regulile privind radiocomunicaţiile, oricare dintre aceştia putând fi desemnaţi să deţină responsabilitatea principală pentru radiocomunicaţiile în timpul sinistrelor, fapt care trebuie să se reflecte în instrucţiunile pentru situaţii de urgenţă. NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B ŞI C .2 La navele de clasă B şi C, cel puţin o persoană calificată în conformitate cu punctul 1 trebuie însărcinată doar cu îndeplinirea sarcinilor în materie de RADIOCOMUNICAŢII în timpul sinistrelor, fapt care trebuie să se reflecte în instrucţiunile pentru situaţii de urgenţă. Persoana care, în conformitate cu regula 16 capitolul IV din SOLAS 1974, este desemnată să răspundă cu prioritate de radiocomunicaţii în timpul situaţiilor de sinistru, nu trebuie împuternicită şi cu alte obligaţii în astfel de situaţii. Cele de mai sus trebuie înscrise în rolul de apel şi în instrucţiunile pentru situaţii de urgenţă. .4 Instrucţiuni de exploatare (R9) Trebuie prevăzute afişe sau panouri pe sau în vecinătatea ambarcaţiunilor de salvare şi la dispozitivele lor de comandă a lansării la apă şi care: (i) trebuie să exemplifice scopul comenzilor şi modul de folosire a mijloacelor şi trebuie să furnizeze instrucţiuni sau avertizări importante; (îi) trebuie să fie uşor vizibile în condiţii de iluminare de avarie; (iii) trebuie să folosească simboluri în conformitate cu Rezoluţia OMI A.760(18), în versiunea sa actualizată [vezi Rezoluţia MSC.82(70) a OMI]. .5 Manualul de instruire Un manual de instruire în conformitate cu cerinţele regulii 35 capitolul III din SOLAS 1974 trebuie prevăzut în fiecare sală de mese a echipajului, sală de recreere a echipajului şi în fiecare cabină a echipajului. .6 Instrucţiuni de întreţinere (R 20.3) La bordul navei trebuie să se prevadă instrucţiuni de întreţinere la bord a mijloacelor de salvare sau un program de întreţinere planificată la bord care să includă întreţinerea mijloacelor de salvare, iar întreţinerea trebuie efectuată în mod corespunzător. Instrucţiunile trebuie să corespundă cerinţelor regulii 36 capitolul III din SOLAS 1974. 4. Echipajul ambarcaţiunilor de salvare şi personalul de supraveghere (R 10) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 La bord trebuie să existe un număr suficient de persoane instruite pentru coordonarea şi ajutorarea persoanelor neinstruite. .2 La bord trebuie să existe un număr suficient de membri de echipaj pentru folosirea ambarcaţiunilor de salvare şi a instalaţiei de lansare la apă necesare pentru abandonarea navei de către toate persoanele aflate la bord. .3 Câte un ofiţer sau o persoană brevetată trebuie nominalizată ca responsabil pe fiecare ambarcaţiune de salvare ce trebuie folosită. Totuşi, un membru al echipajului cu practică în manevrarea şi exploatarea plutelor de salvare poate să fie nominalizat la fiecare plută de salvare sau grup de plute. Fiecare barcă de urgenţă sau ambarcaţiune de salvare cu motor trebuie să aibă stabilită o persoană capabilă să poată supraveghea funcţionarea motorului şi să execute reglaje minore. .4 Comandantul navei trebuie să se asigure că persoanele menţionate la punctele .1, .2 şi .3 au fost echitabil repartizate între ambarcaţiunile de salvare ale navei. 5. Amenajarea locurilor de adunare şi îmbarcare în ambarcaţiunile de salvare (R 11 + 23 + 25) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Ambarcaţiunile de salvare pentru care se cer instalaţii de lansare la apă aprobate trebuie să fie amplasate cât mai aproape posibil de încăperile de locuit şi de serviciu. .2 Locurile de adunare trebuie prevăzute cât mai aproape de locurile de îmbarcare şi trebuie să fie uşor accesibile dinspre zonele de locuit şi zonele de lucru şi trebuie să aibă o încăpere mare pentru adunarea şi instruirea pasagerilor. Suprafaţa de punte liberă trebuie să fie de cel puţin 0,35 m\'fd de persoaneă. .1 La navele construite înainte de 1 iulie 1998, fiecare loc de adunare trebuie să dispună de suficient spaţiu pentru a putea încăpea toate persoanele desemnate să se adune la locul respectiv. .3 Locurile de adunare şi de îmbarcare, coridoarele, casele scărilor şi ieşirile care conduc la locurile de adunare şi de îmbarcare trebuie iluminate corespunzător. Această instalaţie de iluminat trebuie să fie alimentată de la sursa de energie electrică de avarie cerută de regulile 3 şi 4 din capitolul II-1 partea D din Convenţia SOLAS. Suplimentar la şi făcând parte din marcajul cerut de regula 6.1.7 capitolul II-2 partea B din Convenţia SOLAS, pentru navele noi din clasele B, C şi D căile către locurile de adunare trebuie să fie indicate cu simbolul pentru locul de adunare, prevăzut în acest scop, în conformitate cu Rezoluţia OMI A.760(18), în versiunea sa actualizată. Această cerinţă trebuie să se aplice şi navelor existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri. .4 Îmbarcarea în bărcile de salvare trebuie să fie posibilă fie direct în locul de arimare, fie de pe o punte de îmbarcare, dar nu din ambele. .5 Îmbarcarea în plutele de salvare lansate din grui trebuie să fie posibilă dintr-un loc din imediata apropiere a locului de amplasare sau dintr-un loc în care pluta de salvare este transferată înainte de lansarea sa la apă. .6 Dacă este necesar, trebuie prevăzute dispozitive pentru aducerea ambarcaţiunii de salvare lansate din grui lângă bordajul navei şi de menţinere a ambarcaţiunii de salvare lipită de bordaj astfel încât persoanele să se îmbarce în siguranţă. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .7 Dacă instalaţia de lansare la apă a ambarcaţiunilor de salvare de salvare nu permite îmbarcarea în ambarcaţiunile de salvare înainte de lansarea lor la apă iar înălţimea de la locul de îmbarcare la apă este mai mare de 4,5 metri măsuraţi deasupra liniei de plutire în condiţii de deplasament minim, se va prevedea o instalaţie de evacuare la apă de un tip aprobat în conformitate cu secţiunea 6.2 din Codul LSA. Pe navele prevăzute cu sistem de evacuare la apă trebuie asigurat un sistem de comunicaţii între postul de îmbarcare şi platforma ambarcaţiunii de salvare. NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .8 Trebuie să se prevadă cel puţin câte o scară de îmbarcare, în conformitate cu cerinţele punctului 6.1.6 din Codul LSA, în fiecare bord al navei; administraţia statului pavilionului poate acorda navei derogare de la această cerinţă cu condiţia ca, în toate situaţiile de asietă şi înclinare transversală prevăzute la nava intactă şi în condiţiile de avarie, bordul liber măsurat între locul de unde se intenţionează a se face îmbarcarea şi linia de plutire să nu fie mai mare de 1,5 metri. 5-1 Cerinţe pentru navele Ro-Ro pasager (R 26) .1 Plute de salvare NAVE RO-RO DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 .1 Plutele de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie deservite cu instalaţii de evacuare în mare conforme cu regula SOLAS III/48.5, intrată în vigoare la 17 martie 1998 sau cu dispozitivele de lansare la apă conforme cu regula SOLAS III/48.6, intrată în vigoare la 17 martie 1998, distribuite în mod egal pe fiecare bord al navei. Trebuie să se asigure comunicarea între locul de îmbarcare şi platformă. Fără a aduce atingere celor de mai sus, atunci când instalaţiile de evacuare pe cale maritimă de la bordul navelor Ro-Ro/pasager, sunt înlocuite sau dacă astfel de nave sunt supuse unor reparaţii, transformări sau modificări importante care implică înlocuirea sau orice adăugare la instalaţiilor sau amenajările lor existente de salvare, plutele de salvare ale navei Ro-Ro/pasager trebuie deservite de sisteme de evacuare pe cale maritimă conforme cu secţiunea 6.2 din Codul LSA sau de dispozitive de lansare conforme cu punctul 6.1.5 din Codul LSA, distribuite în mod egal pe fiecare bord al navei. NAVE RO-RO DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ .2 Plutele de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie să fie deservite cu sisteme de evacuare pe cale maritimă conforme cu secţiunea 6.2 din Codul LSA sau cu dispozitive de lansare conforme cu punctul 6.1.5 din Codul LSA, distribuite în mod egal pe fiecare bord al navei. Trebuie să se asigure comunicarea între locul de îmbarcare şi platformă. TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASELE B, C ŞI D .3 Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de arimare şi care permite plutirea liberă, în conformitate cu regula SOLAS III/13.4. .4 Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie să fie de un tip prevăzut cu o rampă de îmbarcare conform cerinţele punctului 4.2.4.1 sau 4.3.4.1 din Codul LSA, după caz. .5 Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie să fie ori cu autoredresare ori reversibilă cu copertină, care este stabilă pe mare şi este aptă să fie folosită în siguranţă, indiferent pe ce parte pluteşte. Plutele de salvare reversibile deschise pot fi admise în cazul în care administraţia statului pavilionului consideră acest lucru adecvat, având în vedere că voiajul se desfăşoară în ape adăpostite şi că condiţiile climatice din zonă sunt favorabile în perioada de operare şi cu condiţia ca astfel de plute de salvare să respecte în totalitate cerinţele anexei 10 la Codul navelor de mare viteză din 1994. Ca alternativă, nava trebuie/poate fi echipată cu plute de salvare cu autoredresare sau cu plute de salvare reversibile cu copertină, în plus la numărul său normal de plute de salvare, a căror capacitate totală să permită accesul a cel puţin 50 % din numărul persoanelor care nu au loc în bărcile de salvare. Capacitatea suplimentară a plutelor de salvare se stabileşte pe baza diferenţei dintre numărul total de persoane aflate la bord şi numărul de persoane care au loc în bărcile de salvare. Fiecare plută de salvare de acest tip trebuie să fie aprobată de administraţia statului pavilionului în conformitate cu recomandările circularei MSC/ Circ.809 a OMI. .2 Transpondere TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASA B .1 Nu mai târziu de data primei inspecţii periodice efectuate după 1 ianuarie 2012, plutele de salvare transportate pe nave Ro-Ro/pasager din clasa B trebuie prevăzute cu un transponder radar, câte unul la fiecare patru plute de salvare. Transponderul trebuie instalat în interiorul plutei de salvare, astfel încât antena sa să se situeze la cel puţin un metru deasupra nivelului mării în momentul deschiderii plutei de salvare, cu excepţia plutelor reversibile cu copertină, în care transponderul trebuie montat astfel încât acesta să fie accesat şi instalat de către supravieţuitori. Fiecare transponder trebuie realizat astfel încât acesta să poată fi instalat manual atunci când pluta de salvare este deschisă. Containerele cu plute de salvare dotate cu transpondere trebuie marcate clar în acest sens. .3 Bărci de urgenţă rapide TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASA B, C ŞI D .1 Barca de urgenţă, dacă este necesar să se prevadă o astfel de barcă pe navele Ro-Ro/pasager, trebuie să fie o barcă de urgenţă rapidă omologată de administraţia statului de pavilion, în conformitate cu recomandările circularei MSC/Circ.809 a OMI. .2 Fiecare barcă de urgenţă rapidă trebuie deservită de o instalaţie corespunzătoare de lansare la apă aprobată de către administraţia statului pavilionului. La aprobarea unei asemenea instalaţii de lansare la apă, administraţia statului pavilionului trebuie să ţină seama că barca de urgenţă rapidă este destinată lansării la apă şi ridicării la bord chiar şi în condiţii meteorologice foarte nefavorabile şi, de asemenea, trebuie să ţină seama de recomandările adoptate de OMI. .3 Cel puţin două echipaje pentru fiecare barcă de urgenţă rapidă trebuie pregătite şi instruite în mod regulat ţinând seama de secţiunea A-VI/2, tabelul A-VI/2-2 "Descrierea standardului minim de competenţă pe bărcile de urgenţă rapide" din Codul STCW şi de recomandările adoptate de OMI prin Rezoluţia A.771(18), aşa cum a fost amendată. Pregătirea şi exerciţiile trebuie să includă toate aspectele legate de salvare, manipulare, manevrare, exploatare a acestor bărci în diferite condiţii de funcţionare şi de redresare a lor după răsturnare. .4 În cazurile în care amenajarea sau mărimea unei nave Ro-Ro pasager existentă este astfel încât nu se poate asigura instalarea bărcii de urgenţă rapidă cerută de punctul .3.1, barca de urgenţă rapidă poate fi instalată în locul unei bărci de salvare existentă care este acceptată ca barcă de urgenţă sau barcă destinată utilizării în caz de urgenţă, dacă sunt îndeplinite integral următoarele condiţii: .1 barca de urgenţă rapidă instalată este deservită de o instalaţie de lansare la apă în conformitate cu prevederile punctului .3.2; .2 reducerea capacităţii ambarcaţiunilor de salvare cauzată de substituirea menţionată mai sus este compensată prin instalarea de plute de salvare ce pot transporta cel puţin un număr egal de persoane deservite de barca de salvare înlocuită; şi .3 aceste plute sunt deservite de instalaţii de lansare la apă existente sau de instalaţii de evacuare la apă. .4 Mijloace de recuperare TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASELE B, C ŞI D .1 Fiecare navă Ro-Ro pasager trebuie echipată cu mijloace eficace pentru recuperarea rapidă a supravieţuitorilor aflaţi în apă şi transferarea lor din unităţile de recuperare sau din ambarcaţiunile de salvare la bordul navei. .2 Mijloacele de transfer a supravieţuitorilor la bordul navei pot face parte fie din instalaţia de evacuare la apă, fie pot face parte dintr-o instalaţie proiectată în scop de recuperare. Aceste mijloace trebuie să fie aprobate de către administraţia statului pavilionului avându-se în vedere recomandările adoptate de către OMI prin MSC/Circ.810. .3 Dacă toboganul instalaţiei de evacuare la apă este destinat să servească ca mijloc de transfer a supravieţuitorilor pe puntea navei, acesta trebuie echipat cu saule sau scări pentru a ajuta persoanele la urcarea pe tobogan. .5 Veste de salvare TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASELE B, C ŞI D .1 Fără a ţine seama de cerinţele regulilor 7.2 şi 22.2 capitolul III din SOLAS 1974, un număr suficient de veste de salvare trebuie depozitate în vecinătatea posturilor de adunare astfel încât pasagerii să nu fie obligaţi să se întoarcă în cabinele lor pentru a-şi lua vestele de salvare. .2 La navele Ro-Ro pasager, fiecare vestă de salvare trebuie prevăzută cu o lumină ce corespunde cerinţelor punctului 2.2.3 din Codul LSA. 5-2 Suprafeţe pentru apuntare şi decolare a elicopterului (R 28) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Navele Ro-Ro/pasager trebuie prevăzute cu o zonă de decolare a elicopterului aprobată de administraţia statului pavilionului având în vedere recomandările adoptate de OMI prin Rezoluţia A.894(21), în versiunea sa actualizată. .2 Noile nave de pasageri din clasele B, C şi D cu o lungime mai mare sau egală cu 130 de metri trebuie prevăzute cu o zonă de apuntare pentru elicopter, aprobată de administraţia statului pavilionului având în vedere recomandările Manualului pentru căutare şi salvare internaţională aeriană şi maritimă (International Aeronautical and Maritime Search and Rescue - IAMSAR), adoptate de OMI prin Rezoluţia A.892(21), în versiunea sa actualizată, şi recomandările circularei MSC/Circ.895 a OMI, Recomandări privind zonele de aterizate pentru elicopter de pe navele Ro-Ro/pasager. 5-3 Sistemul suport de decizie pentru comandanţi (R 29) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Pe toate navele trebuie să se afle pe puntea de navigaţie un sistem suport de decizie pentru exercitarea conducerii în situaţii de urgenţă. .2 Sistemul trebuie să cuprindă cel puţin un plan sau planuri de urgenţă tipărite. Toate situaţiile de urgenţă previzibile trebuie menţionate în planul sau planurile de urgenţă, incluzând, dar fără a se limita la acestea, următoarele grupuri principale de situaţii de urgenţă: .1 incendiu; .2 avarie navă; .3 poluare; .4 acte ilegale ce ameninţă siguranţa navei şi securitatea pasagerilor şi echipajului; .5 accidente ale personalului; şi .6 accidente în legătură cu încărcătura navei; .7 asistenţă de urgenţă acordată altor nave. .3 Procedurile de urgenţă stabilite în planul sau planurile de urgenţă trebuie să asigure suportul de decizie pentru comandanţi în orice combinaţii posibile de situaţii de urgenţă. .4 Planul sau planurile de urgenţă trebuie să aibă o structură uniformă şi să fie uşor de utilizat. Dacă este aplicabil, cazul efectiv de încărcare calculat pentru asigurarea stabilităţii pe timpul voiajului navei trebuie să fie utilizat în scopul luării deciziilor în caz de avarie. .5 Suplimentar faţă de planul sau planurile tipărite, administraţia statului pavilionului poate de asemenea accepta utilizarea pe puntea de navigaţie a unui sistem suport de decizie computerizat care transmite toate informaţiile conţinute în planul sau planurile, procedurile, listele de verificare de urgenţă etc., care să fie capabil să prezente o listă de acţiuni recomandate a fi urmate în situaţiile de urgenţă previzibile. 6. Posturi de lansare la apă (R 12) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: Posturile de lansare la apă trebuie să fie amplasate astfel încât să asigure o lansare la apă în siguranţă, având în vedere în special distanţa faţă de elice şi de părţile puternic înclinate ale corpului navei astfel încât ambarcaţiunile de salvare să poată fi lansate la apă pe porţiunea dreaptă a bordajului navei. Dacă sunt situate în prova ele trebuie amplasate în pupa peretelui de coliziune, într-o poziţie protejată. 7. Arimarea ambarcaţiunilor de salvare (R 13 + 24) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Fiecare ambarcaţiune de salvare trebuie arimată: (a) astfel încât nici ambarcaţiunea de salvare nici dispozitivele sale de arimare să nu stânjenească manevra de lansare la apă a nici unei alte ambarcaţiuni de salvare; (b) atât de aproape de suprafaţa apei pe cât este în deplină siguranţă şi posibil; în cazul unei ambarcaţiuni de salvare lansată la apă din gruie înălţimea capătului superior al gruiei, cu ambarcaţiunea de salvare în poziţie de îmbarcare, trebuie, pe cât posibil, să nu depăşească 15 metri faţă de nivelul liniei de plutire când nava este în condiţia de deplasament minim, iar poziţia ambarcaţiunii de salvare lansată la apă din gruie în poziţia de îmbarcare trebuie să fie astfel încât poziţia ei să fie clar deasupra liniei de plutire când nava este complet încărcată în condiţii nefavorabile de asietă de până la 100 şi înclinare transversală până la 200 într-un bord sau altul pentru navele noi, respectiv de până la cel puţin 150 într-un bord sau altul pentru navele existente, sau până la un unghi la care linia marginii punţii expuse intemperiilor devine imersă, care din aceste unghiuri este mai mic; (c) gata oricând pentru folosire astfel încât doi membri din echipaj să poată efectua pregătirile pentru îmbarcare şi lansare la apă în decurs de cinci minute; (d) pe cât posibil cât mai înspre prova faţă de elice; şi (e) complet echipată, conform regulilor SOLAS 1974 relevante, sub rezerva faptului că plutele de salvare definite la nota 1(a) sau 1(b) din tabelul aferent regulii III/2 pot fi scutite de unele dintre regulile SOLAS 1974 pentru echipamentele menţionate la nota respectivă.. .2 Bărcile de salvare trebuie să fie arimate fixate la instalaţiile de lansare la apă şi la navele de pasageri cu lungimea de 80 metri sau mai mare fiecare barcă de salvare trebuie arimată astfel încât pupa bărcii de salvare să fie la o distanţă cel puţin egală cu 1,5 ori lungimea sa spre prova faţă de elice. .3 Fiecare plută de salvare trebuie să fie arimată: (a) cu barbeta legată de navă; (b) cu un dispozitiv care permite desprinderea liberă, corespunzând cerinţelor punctului 4.1.6 din Codul LSA şi dând posibilitatea plutei de salvare să plutească liber şi, dacă este gonflabilă, umflarea ei să se facă automat în caz de naufragiu. Un dispozitiv care permite plutirea liberă poate fi folosit pentru două sau mai multe plute de salvare dacă dispozitivul de plutire liberă este suficient pentru a satisface cerinţele punctului 4.1.6 din Codul LSA; (c) astfel încât să permită acţionarea manuală pentru eliberarea ei din dispozitivul de arimare. .4 Plutele de salvare lansate din grui trebuie arimate în interiorul razei de acţiune a cârligelor de ridicare, în afară de cazul când sunt prevăzute unele mijloace de deplasare care să nu devină inoperabile în limite de asietă de până la 10o şi de înclinare transversală de până la 20o într-un bord sau altul la navele noi şi de până la cel puţin 15o la navele existente, ori din mişcarea navei ori în caz de lipsă de energie. .5 Plutele de salvare care se lansează prin aruncare peste bord trebuie astfel arimate încât să poată fi deplasate cu uşurinţă dintr-un bord în altul la nivelul unei aceleiaşi punţi deschise. Dacă acest sistem de arimare nu poate fi asigurat, trebuie prevăzute plute de salvare suplimentare astfel încât capacitatea totală disponibilă în fiecare bord să acopere 75 % din numărul total de persoane aflate la bord. .6 Plutele de salvare aferente unei instalaţii de evacuare la apă trebuie: (a) să fie arimate în apropierea containerului pentru echipamentul instalaţiei de evacuare la apă; (b) să poată fi decuplate din suportul lor de arimare cu dispozitive adecvate care să le permită să fie legate şi umflate dea-lungul platformei de îmbarcare, lângă bordaj. (c) să poată fi lansate ca orice ambarcaţiune de salvare independentă; şi (d) să fie prevăzute cu saule pentru recuperare pe platforma de îmbarcare. 8. Arimarea bărcilor de urgenţă (R 14) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: Bărcile de urgenţă trebuie arimate: .1 în aşa fel încât să poată fi lansate oricând la apă în mai puţin de 5 minute; .2 într-o poziţie corespunzătoare pentru lansarea la apă şi recuperare; .3 astfel încât nici barca de urgenţă şi nici dispozitivele sale de arimare să nu stânjenească manevra nici unei alte ambarcaţiuni de salvare de la orice alt post de lansare; .4 dacă aceasta este de asemenea o barcă de salvare, în conformitate cu cerinţele regulii 7. 8a Arimarea instalaţiilor de evacuare la apă (R 15) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Bordul navei nu va avea nici o deschidere între postul de îmbarcare al instalaţiei de evacuare la apă şi linia de plutire în varianta de navigaţie cu deplasament minim şi trebuie prevăzute mijloace pentru protecţia instalaţiei de orice proeminenţe. .2 Instalaţiile de evacuare la apă trebuie să fie astfel amplasate încât să asigure lansarea la apă în siguranţă luându-se în considerare în mod special distanţa faţă de elice şi de părţile puternic evazate ale corpului navei şi astfel încât, pe cât posibil, instalaţia să poată fi lansată la apă pe porţiunea dreaptă a bordajului. .3 Fiecare instalaţie de evacuare la apă trebuie arimată astfel încât nici trecerea sau platforma nici dispozitivele sale de amarare sau de manevrare să nu stânjenească manevrarea oricărui mijloc de salvare de la orice alt post de lansare la apă. .4 Dacă este necesar, nava trebuie amenajată astfel încât instalaţiile de evacuare la apă în poziţiile lor de arimare să fie protejate de avarii datorate mării foarte agitate. 9. Dispozitive de lansare la apă şi de recuperare a ambarcaţiunilor de salvare (R 16) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Trebuie prevăzute dispozitive de lansare la apă în conformitate cu cerinţele secţiunii 6.1 din Codul LSA pentru toate ambarcaţiunile de salvare cu excepţia: .1 PENTRU NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: (a) ambarcaţiunilor de salvare în care îmbarcare se face dintr-un loc situat pe punte care este la mai puţin de 4,5 metri deasupra liniei de plutire în condiţii de deplasament minim şi care îndeplinesc una din condiţiile: - au o greutate de cel mult 185 kg; sau – sunt arimate astfel încât pot fi lansate la apă direct din poziţia de arimare în condiţii nefavorabile de asietă de până la 10° şi cu o înclinare transversală a navei de cel puţin 15° într-un bord sau altul; sau (b) ambarcaţiunilor de salvare transportate suplimentar faţă de ambarcaţiunea de salvare pentru 110 % din numărul total de persoane de la bord; sau ambarcaţiunilor de salvare prevăzute a fi folosite împreună cu un sistem de evacuare pe cale maritimă (MES) care respectă cerinţele punctul 6.2 din Codul LSA şi este arimat pentru lansare directă din poziţia de arimare în orice condiţii de asietă de până la 10° şi cu o înclinare transversală a navei de cel puţin 20°, într-un bord sau altul. .2 PENTRU NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D: dacă, în cazul în care îmbarcarea în ambarcaţiunile de salvare şi în bărcile de urgenţă se poate face în mod eficient în cazul unor condiţii exterioare în care nava este posibil să se afle şi în toate condiţiile de asietă şi înclinare transversală ca navă intactă şi în condiţiile de avarie prevăzute, bordul liber între postul de îmbarcare şi linia de plutire în varianta de navigaţie cu deplasament minim nu este mai mare de 4,5 metri, administraţia statului pavilionului poate accepta un sistem în care persoanele se pot îmbarca direct în plute. .2 Fiecare barcă de salvare trebuie prevăzută cu un dispozitiv cu care să se facă lansarea la apă şi recuperarea sa. PENTRU NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Suplimentar aceasta trebuie să poată fi suspendată pentru eliberarea mecanismului de decuplare pentru întreţinere. .3 Dispozitivele de lansare şi recuperare trebuie să fie astfel încât să permită celui ce le manevrează la bordul navei să observe în orice moment ambarcaţiunile de salvare în timpul lansării şi bărcile de salvare în timpul recuperării. .4 Trebuie să se folosească numai un singur tip de mecanism de decuplare pentru ambarcaţiunile de salvare de acelaşi tip aflate la bordul navei. .5 Când dispozitivele de lansare la apă folosesc curenţi, aceştia trebuie să fie de lungime suficientă pentru ca ambarcaţiunea de salvare să ajungă la apă cu nava în varianta de navigaţie cu deplasament minim, în condiţii nefavorabile de asietă de până la 10° şi de înclinare transversală a navei de până la 20° într-un bord sau altul la navele noi, şi de până la cel puţin 15° într-un bord sau altul la navele existente. .6 Pregătirea şi manevrarea ambarcaţiunilor de salvare la orice post de salvare nu trebuie să stânjenească pregătirea şi manevrarea nici unei alte ambarcaţiuni de salvare sau bărci de urgenţă la nici un alt post. .7 Trebuie să existe mijloace pentru prevenirea oricărei scurgeri de apă pe ambarcaţiunile de salvare în timpul abandonului. .8 În timpul pregătirii şi lansării, ambarcaţiunile de salvare, dispozitivele lor de lansare la apă şi zona de apă în care trebuie lansate trebuie să fie corespunzător iluminate de corpuri de iluminat alimentate de la sursa de energie electrică de avarie prevăzută de regulile 3 şi 4 din capitolul II-1 partea D, din SOLAS 1974. 10. Dispozitive de îmbarcare în barca de urgenţă, de lansare la apă şi de recuperare (R 17) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Dispozitivele de îmbarcare în barca de urgenţă şi de lansare la apă trebuie să fie în aşa fel încât îmbarcarea în barca de urgenţă şi lansarea sa la apă să se poată face în cel mai scurt timp posibil. .2 Barca de urgenţă trebuie să poată fi astfel încât îmbarcarea şi lansarea la apă să se poată face direct de pe poziţia de arimare cu numărul recomandat de membri de echipaj la bord. .3 Dacă barca de urgenţă este inclusă în capacitatea ambarcaţiunilor de salvare, barca de urgenţă este o barcă de salvare, şi celelalte bărci de salvare se lansează de pe puntea de îmbarcare atunci barca de urgenţă trebuie ca, suplimentar faţă de cele prevăzute de punctul 2 de mai sus, să permită îmbarcarea persoanelor de pe puntea de îmbarcare. .4 Dispozitivele de lansare la apă trebuie să corespundă regulii 9. Totuşi toate bărcile de urgenţă trebuie să poată fi lansate, dacă este necesar folosind barbete, cu nava în marş având o viteză de până la 5 noduri în apă calmă. .5 Timpul de recuperare al bărcii de urgenţă trebuie să nu fie mai mare de 5 minute în condiţii de mare moderată atunci când este încărcată cu tot echipamentul şi cu tot numărul de persoane la bord. Dacă barca de urgenţă este inclusă în capacitatea ambarcaţiunilor de salvare timpul de recuperare trebuie să fie posibil când este încărcată cu echipamentul bărcii de salvare şi un echipaj aprobat pentru bărcile de urgenţă de cel puţin şase persoane. .6 PENTRU NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ: Dispozitivele de îmbarcare în barca de urgenţă şi dispozitivele de recuperare trebuie să manevrarea în siguranţă şi eficientă a brancardelor. Zbiruri de greutăţi pentru recuperare în caz de vreme neprielnică trebuie să fie prevăzute dacă blocurile grele de coborâre reprezintă un pericol. 11. Instrucţiuni pentru situaţii de urgenţă (R 19) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: Ori de câte ori se îmbarcă pasageri noi trebuie făcut un instructaj de siguranţă pentru pasageri imediat înainte sau după plecarea navei. Acest instructaj va include cel puţin instrucţiunile cerute de regula 3.3 din capitolul III din SOLAS 1974. El trebuie făcut printr-un anunţ în una sau mai multe limbi care este probabil să fie înţelese de către pasageri. Anunţul trebuie făcut prin instalaţia de comunicare cu publicul sau prin orice alte mijloace corespunzătoare care este probabil să fie auzite cel puţin de către pasagerii care nu l-au auzit încă în timpul voiajului. 12. Pregătirea pentru funcţionare, întreţinerea şi inspecţii (R 20) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Înainte ca nava să părăsească portul precum şi în tot timpul voiajului toate mijloacele de salvare trebuie să fie în stare de funcţionare şi gata imediat pentru folosire. .2 Întreţinerea şi inspecţia mijloacelor de salvare trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele regulii 20 din capitolul III din SOLAS1974. 13. Instruire şi exerciţii pentru cazul de abandonare a navei (R 19+ R 30) NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D: .1 Fiecare membru al echipajului care are atribuite sarcini pentru situaţii de urgenţă trebuie să se familiarizeze cu aceste sarcini înainte de începerea voiajului. .2 Săptămânal trebuie efectuat câte un exerciţiu de abandon şi câte un exerciţiu pentru caz de incendiu. Fiecare membru din echipaj va participa lunar la câte cel puţin un exerciţiu de abandon şi de incendiu. Exerciţiile cu echipajul vor avea loc înainte de plecarea navei, dacă în luna precedentă mai mult de 25 % dintre membri nu au participat la exerciţii de abandonare a navei sau de incendiu pe nava respectivă. Când o navă intră în serviciu pentru prima oară, după o modificare cu caracter major sau când este angajat un echipaj nou, exerciţiile menţionate mai sus trebuie ţinute înainte de plecare. .3 Fiecare exerciţiu de abandonare a navei trebuie să includă acţiunile cerute de regula 19 punctul .3.3.1 capitolul III din SOLAS 1974 ţinând cont de orientările din circulara MSC.1/Circ.1206 a OMI, "Măsuri de prevenire a accidentelor cu bărci de salvare". .4 Bărcile de salvare şi bărcile de urgenţă trebuie să fie coborâte în exerciţii succesive în conformitate cu cerinţele din capitolul III regula 19 punctele 3.3.2, 3.3.3, 3.3.6 şi 3.3.7 din SOLAS 1974. Dacă exerciţiile de lansare a bărcilor de salvare sau a bărcilor de urgenţă sunt efectuate în timp ce nava este în marş înainte, aceste exerciţii trebuie, având în vedere pericolele implicate, să fie efectuate doar în ape protejate şi sub supravegherea unui ofiţer cu experienţă în materie de astfel de exerciţii, ţinând seama de recomandările din Rezoluţia A.624(15) a OMI, 'bdRecomandări privind instruirea în scopul lansării bărcilor de salvare şi bărcilor de urgenţă de pe nave care se află în marş înainte prin apă╗, precum şi de orientările din Rezoluţia A.771(18) a OMI, 'bdRecomandări privind cerinţele de instruire pentru echipajele de pe bărcile de salvare rapide╗. Administraţia statului pavilionului poate permite navelor să nu-şi lanseze bărcile de salvare dintr-un bord dacă instalaţiile de legare ale cheiului său din port şi tipul de exploatare a navei nu permit lansarea bărcilor de salvare din acel bord. Totuşi, toate aceste bărci trebuie coborâte cel puţin o dată la fiecare 3 luni şi lansate cel puţin o dată pe an. .5 Dacă o navă este dotată ci o instalaţie de evacuare la apă exerciţiile trebuie să includă acţiunile cerute în capitolul III regula 19 punctul 3.3.8 din SOLAS 1974. .6 Iluminatul de avarie pentru adunare şi abandon trebuie să fie testat la fiecare exerciţiu de abandonare a navei. .7 Exerciţiile pentru caz de incendiu trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile din capitolul III regula 19 punctul 3.4 din SOLAS 1974. .8 Membrilor echipajului li se vor asigura la bord pregătirea şi instructajul în conformitate cu prevederile din capitolul III regula 19 punctul 4 din SOLAS 1974. CAP. IV RADIOCOMUNICAŢII 1. Echipamente de RADIOCOMUNICAŢII NAVE DIN CLASA D .1 Navele din clasa D trebuie să fie prevăzute cel puţin cu: .1.1 o instalaţie radio VHF capabilă să emită şi să primească: .1.1.1 apeluri selective numerice (Digital Selective Calling - DSC) pe frecvenţa 156.525 MHz (canalul 70). Este posibil să se iniţieze emiterea de mesaje de sinistru pe canalul 70 din poziţia din care nava este guvernată în mod obişnuit; precum şi .1.1.2 radiotelefonie pe frecvenţele 156.300 MHz (canalul 6), 156.650 MHz (canalul 13) şi 156.800 MHz (canalul 16); .1.2 Instalaţia radio VHF este totodată capabilă să emită şi să primească RADIOCOMUNICAŢII generale prin radiotelefonie. .1.3 Se fac trimiteri la regulile IV/7.1.1 şi IV/ 8.2 ale SOLAS 1974. ANEXA NR. 2 Model AUTORITATEA NAVALĂ ROMÂN CERTIFICAT DE SIGURANŢĂ PENTRU NAVĂ DE PASAGERI NR. ........ Emis în conformitate cu prevederile din: Normele tehnice de siguranţă pentru navele maritime de pasageri care efectuează voiaje interne şi care confirmă conformitatea navei menţionate cu dispoziţiile OMTI ........ care transpune Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind regulile şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri. de către Autoritatea Navală Română, conform prevederilor legale. Caracteristicile navei Denumirea navei: Portul de înmatriculare: Numărul sau literele distinctive: Numărul OMI *1): Lungime: Numărul pasagerilor: Tonaj brut: Data la care s-a pus chila sau nava a fost într-un stadiu similar de construcţie: Data primei inspecţii: Zonele maritime în care nava este autorizată să opereze (regula IV/2 din SOLAS): A1/A2/A3/A4 *2) Clasa navei în conformitate cu zona maritimă în care nava este autorizată să opereze, sub rezerva restricţiilor sau a cerinţelor suplimentare următoare *3) : A/B/C/D *2) --------- *1) Numărul OMI de identificare a navei în conformitate cu Rezoluţia A.600(15), dacă este cazul. *2) Se şterge, după caz. *3) A se indica restricţiile aplicabile în materie de itinerariu, de zonă de operare sau de limitare a perioadei de operare sau în ceea ce priveşte cerinţele suplimentare datorate unor circumstanţe locale specifice. (Reversul certificatului) Inspecţia iniţială/periodică Se certifică prin prezentul că: 1. Nava a fost inspectată în conformitate cu cerinţele din art. 11 din OMTI .........; 2. În urma inspecţiei s-a constatat că nava respectă în totalitate Normele tehnice de siguranţă pentru navele maritime de pasageri care efectuează voiaje interne; şi 3. În temeiul autorităţii conferite de art. 9 alin. (3) din OMTI ......., nava este scutită de la aplicarea următoarelor dispoziţii ale OMTI ............: .................................................................................................................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................................................................................................................. Condiţii, dacă există, în care se acordă scutiri: .................................................................................................................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................................................................................................................. 4. Următoarele linii de încărcare de compartimentare au fost acordate:
Linii de încărcare de compartimentare Bordul liber Observaţii în legătură
aprobate şi marcate pe bordaj (în mm) cu condiţii
la mijlocul navei (Regula II-1/B/11) de serviciu alternative:
C.1*1)
C.2
C.3
------ *1) Cifrele arabe care urmează literei "C" la notarea liniilor de încărcare de compartimentare pot fi înlocuite cu cifre române sau litere, dacă ANR consideră că este necesar pentru a se face distincţia între acestea şi notaţiile liniilor de încărcare de compartimentare internaţionale. Prezentul certificat este valabil până la ...................... (data următoarei inspecţii) în conformitate cu art. 11 din OMTI nr. ......... Emis la: ..............................................(Locul emiterii certificatului), pe data ........................... (Data emiterii) ........................................................... (Semnătura persoanei oficiale care a emis certificatul) şi (Ştampila personală a inspectorului ANR) La semnarea certificatului se face menţiunea: Subsemnatul ................... declar că sunt inspector al Autorităţii Navale Române şi sunt autorizat, potrivit prevederilor legale, să emit prezentul certificat. .............................................. (Semnătura) Aprobarea prelungirii cu o lună a valabilităţii certificatului în conformitate cu art. 12 alin. (2) În conformitate cu art. 12 alin. (2) din OMTI................. , prezentul certificat este acceptat ca fiind valabil până la ........................... Locul ........................................................... Data ......................................... (Semnătura şi ştampila ANR) LISTA ECHIPAMENTELOR PENTRU CERTIFICATUL DE SIGURANŢĂ PENTRU NAVELE DE PASAGERI Prezenta listă se anexează permanent certificatului de siguranţă pentru navele de pasageri LISTA ECHIPAMENTELOR ÎN VEDEREA RESPECTĂRII DISPOZIŢIILOR OMTI .......... CARE TRANSPUNE DIRECTIVA 2009/45/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI Caracteristicile navei Denumirea navei: Numărul sau literele distinctive: Numărul de pasageri pe care nava este autorizată să îi transporte: Numărul minim de persoane având calificarea necesară pentru operarea instalaţiilor radio: Caracteristici ale mijloacelor de salvare:
1 Numărul total de persoane pentru care
sunt prevăzute echipamente de salvare
2 Bărci de salvare şi bărci de urgenţă La babord La tribord
2.1 Numărul total de bărci de salvare
2.2 Numărul total de persoane care pot fi
îmbarcate la bordul acestora
2.3 Numărul total de bărci de salvare de
tip LSA 4.5
2.4 Numărul total de bărci de salvare de
tip LSA 4.6
2.5 Numărul total de bărci de salvare de
tip LSA 4.7
2.6 Numărul bărcilor de salvare cu motor
incluse în numărul total de bărci de
salvare indicat anterior
2.7 Numărul bărcilor de salvare prevăzute cu
lumini de căutare
2.8 Numărul bărcilor de urgenţă
2.9 Numărul de bărci incluse în numărul
total de bărci de salvare indicat mai sus
3 Plute de salvare La babord La tribord
3.1 Numărul total de plute de salvare
3.2 Numărul persoanelor care pot fi îmbarcate
la bordul acestora
3.3 Numărul plutelor de salvare care necesită
dispozitive aprobate de lansare la apă
3.4 Numărul plutelor de salvare care nu
necesită dispozitive aprobate de lansare
la apă
Caracteristici ale mijloacelor de salvare (continuare)
4 Mijloace de salvare individuale
4.1 Numărul de colaci de salvare
4.2 Numărul de veste de salvare pentru adulţi
4.3 Numărul de veste de salvare pentru copii
4.4 Numărul costumelor hidrotermice
4.5 Numărul costumelor hidrotermice care îndeplinesc
condiţiile pentru veste de salvare
4.6 Numărul accesoriilor termo-protectoare [1]
5 Mijloace pirotehnice
5.1 Aparate de aruncat bandula
5.2 Rachete de semnalizare a sinistrului
6 Mijloacele radioelectrice de salvare
6.1 Numărul de transpondere radar
6.2 Numărul aparatelor radiotelefonice de
emisie-recepţie în VHF
--------
[1] Cu excepţia celor care sunt incluse în echipamentele aferente bărcilor de salvare, plutelor de salvare şi bărcilor de urgenţă în vederea respectării codului LSA Caracteristici ale instalaţiilor radio 1 Sisteme primare 1.1 Instalaţie radio VHF 1.1.1 Codor DSC 1.1.2 Receptor de gardă DSC 1.1.3 Radiotelefonie 1.2 Instalaţie radio MF 1.2.1 Codor DSC 1.2.2 Receptor de gardă DSC 1.2.3 Radiotelefonie 1.3 Instalaţie radio MF/HF 1.3.1 Codor DSC 1.3.2 Receptor de gardă DSC 1.3.3 Radiotelefonie 1.3.4 Radiotelegrafie cu imprimare directă 1.4 Staţie terestră de navă INMARSAT 2 Mijloace secundare de alarmă 3 Dispozitive pentru recepţia informaţiilor privind siguranţa maritimă 3.1 Receptor NAVTEX 3.2 Receptor EGC 3.3 Receptor HF de radiotelegrafie cu imprimare directă 4 EPIRB prin satelit 4.1 COSPAS-SARSAT 4.2 (INMARSAT) 5 Radiobaliză EPIRB în bandă VHF 6 Transponder radar al navei Metode utilizate pentru asigurarea disponibilităţii instalaţiilor radioelectrice (regulile IV/15.6 şi 15.7) 7.1 Dublarea echipamentelor 7.2 Întreţinerea la ţărm 7.3 Capacitatea de întreţinere pe mare Caracteristici ale sistemelor şi echipamentelor de navigaţie 1.1 Compas magnetic standard [3] 1.2 Compas magnetic de rezervă [3] 1.3 Girocompas [3] 1.4 Repetitor pentru informaţii de drum al compasului [3] 1.5 Repetitor girocompas pentru relevmente [3] 1.6 Sistem de control privind direcţia de deplasare a navei sau sistem de control privind urmărirea drumului navei [3] 1.7 Disc de relevmente sau dispozitiv pentru luare de relevmente cu compasul [3] 1.8 Mijloace pentru corectarea informaţiilor de drum şi a relevmentelor [3] 1.9 Dispozitiv pentru transmiterea informaţiei de drum [3] 2.1 Hărţi maritime/display hartă electronică şi sistem de informaţii (ECDIS) 2.2 Dispozitive de siguranţă pentru ECDIS 2.3 Publicaţii maritime 3.1 Receptor pentru sistemul mondial de navigaţie prin satelit/sistem terestru de radionavigaţie, [2], [3] 3.2 Radar în 9 GHz3 [3] 3.3 Radar secundar (3 GHz/9GHz), [2], [3] 3.4 Sistem radar cu trasare automată (ARPA) [3] 3.5 Dispozitiv automat de urmărire a drumului [3] 3.6 Al doilea dispozitiv automat de urmărire a drumului [3] 3.7 Dispozitiv electronic de trasare [3] 4 Sistem automat de identificare (AIS) 5 Înregistrator de date privind voiajul/Înregistrator simplificat de date privind voiajul (VDR/S-VDR) [2] 6.1 Dispozitiv pentru măsurarea vitezei şi distanţei (prin apă) [3] 6.2 Dispozitiv pentru măsurarea vitezei şi distanţei (faţă de pământ în direcţie înainte şi transversală) [3] 7 Sondă ultrason [3] 8.1 Indicatoare ale unghiului cârmei, tracţiunii, sensului de rotaţie, pasului elicei şi regimului de funcţionare [3] 8.2 Indicator de giraţie [3] -------- [2] Se şterge, după caz. [3] Alte mijloace care respectă această cerinţă sunt premise în temeiul regulii V/19 a SOLAS. Dacă sunt utilizate alte mijloace, acestea trebuie specificate. ANEXA NR. 3 ORIENTĂRI PRIVIND CERINŢELE DE SIGURANŢĂ PENTRU NAVELE DE PASAGERI ŞI NAVELE DE PASAGERI DE MARE VITEZĂ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PERSOANELE CU MOBILITATE REDUSĂ (menţionate la art. 8) La aplicarea recomandărilor din prezenta anexă, România se conformează circularei MSC/Circ.735 a OMI intitulată "Recomandare privind proiectarea şi funcţionarea navelor de pasageri în funcţie de nevoile specifice ale persoanelor vârstnice şi cu handicap". 1. ACCESUL PE NAVĂ Navele ar trebui construite şi echipate de aşa manieră încât o persoană cu mobilitate redusă să se poată îmbarca şi să poată debarca cu uşurinţă şi în siguranţă şi să aibă acces între punţi, fie fără a fi asistată, fie cu ajutorul rampelor, ascensoarelor sau lifturilor. Indicaţiile privind aceste moduri de acces ar trebui afişate la celelalte puncte de acces pe navă şi în alte locuri adecvate de pe navă. 2. SEMNALIZARE Indicatoarele prezente pe o navă pentru a ajuta pasagerii ar trebui să fie accesibile şi uşor de citit de persoanele cu mobilitate redusă (inclusiv de persoanele cu handicap senzorial) şi ar trebui amplasate în puncte-cheie. 3. MIJLOACE DE COMUNICARE A MESAJELOR Operatorul ar trebui să aibă la bordul navei mijloace vizuale şi verbale pentru a face anunţuri, precum cele privind întârzierile, modificările de orar şi serviciile de la bordul navei, persoanelor cu diferite forme de mobilitate redusă. 4. ALARMĂ Sistemul de alarmă şi butoanele de alarmă trebuie astfel concepute încât să fie accesibile şi să îi alerteze pe toţi pasagerii cu mobilitate redusă, inclusiv persoanele cu handicap senzorial sau de învăţare. 5. CERINŢE SUPLIMENTARE PRIVIND MOBILITATEA ÎN INTERIORUL NAVEI Balustradele, coridoarele şi pasajele, căile de acces şi uşile trebuie să permită deplasarea unei persoane într-un scaun cu rotile. Ascensoarele, punţile pentru vehicule, saloanele pentru pasageri, cabinele şi băile trebuie să fie astfel concepute încât să fie accesibile în mod rezonabil şi proporţional persoanelor cu mobilitate redusă. ---------- 
