────────── Conţinută de ORDINUL nr. 4/3.166/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2020. ────────── MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 2019 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Definiţia specialităţii: Expertiza medicală a capacităţii de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode şi tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activităţi vizează şi recuperarea capacităţii de muncă, cu finalitate în reinserţia socio-profesională a persoanelor cu condiţii de sănătate variate. Expertiza medicală a capacităţii de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacţiunea dinamică între starea de sănătate şi munca profesională. În termeni medicali, expertizarea capacităţii de muncă se defineşte ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiţii de sănătate (boală, afecţiune) în scopul identificării unor afectări/deficienţe funcţionale şi cuantificării impactului asupra capacităţii de muncă. Evaluarea vizează funcţiile fizice, mentale şi intelectuale şi stabileşte în ce măsură acestea permit persoanei să desfăşoare (sau nu) activităţi profesionale coordonate sau orice alte activităţi legate de muncă. Expertiza medicală a capacităţii de muncă presupune, pe lângă cunoştinţe medicale extinse şi cunoaşterea aprofundată a unor metodologii proprii şi a legislaţiei aferente, fiind îndeplinite cerinţele ştiinţifice şi practice formulate de UEMAS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări Sociale). Obiectivele generale ale expertizării capacităţii de muncă: ● Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activităţi profesionale coordonate sau a unor activităţi legate de profesie ● Evaluarea comprehensivă a nivelului funcţional al persoanei în relaţie cu condiţiile reale din mediul de muncă ● Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viaţa comunităţii (socială, profesională) ● Stabilirea gradului de reducere a capacităţii de muncă ● Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege ● Stabilirea eligibilităţii pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii) 1. Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacităţii de muncă - 4 ani 2. Organizarea programului de pregătire
┌─────────────┬─────────┬────────────┬────────────┐
│ │ │Locul │ │
│Disciplină/ │Durata │recomandat │ │
│modul │modul │pentru │Coordonatori│
│specialitate │ │parcurgerea │ │
│ │ │modulului │ │
├─────────────┼─────────┴────────────┴────────────┤
│Anul I │ │
├─────────────┼─────────┬────────────┬────────────┤
│ │ │ │Cadrele │
│ │ │ │didactice │
│Explorări │ │Serviciile │din cadrul │
│funcţionale │ │de explorări│Disciplinei │
│şi imagistică│ │funcţionale │de expertiză│
│medicală │6 luni │şi │medical a │
│(microcursuri│ │imagistică │capacităţii │
│şi stagiu │ │medicală din│de muncă, │
│practic) │ │cadrul │UMF "Carol │
│ │ │INEMRCM │Davila", │
│ │ │ │medici │
│ │ │ │primari │
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Cadre │
│ │ │Clinici de │didactice │
│Medicină │6 luni │specialitate│sau medici │
│internă │ │acreditate │primari │
│ │ │de MS │medicină │
│ │ │ │internă │
├─────────────┼─────────┴────────────┴────────────┤
│Anul II │ │
├─────────────┼─────────┬────────────┬────────────┤
│ │ │Clinici de │Cadre │
│ │ │specialitate│didactice │
│Neurologie │4 luni │acreditate │sau medici │
│ │ │de MS │primari │
│ │ │ │neurologie │
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │Clinici de │Cadre │
│ │ │specialitate│didactice │
│Psihiatrie │4 luni │acreditate │sau medici │
│ │ │de MS │primari │
│ │ │ │psihiatrie │
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│Medicină │ │Clinici de │Cadre │
│fizică şi │ │specialitate│didactice │
│recuperare │4 luni │acreditate │sau medici │
│medicală │ │de MS │primari de │
│ │ │ │specialitate│
├─────────────┼─────────┴────────────┴────────────┤
│Anul III │ │
├─────────────┼─────────┬────────────┬────────────┤
│ │ │ │Cadrele │
│ │ │ │didactice │
│ │ │ │din cadrul │
│Expertiza │ │ │Disciplinei │
│medicală şi │ │ │de expertiză│
│recuperarea │12 luni │INEMRCM │medical a │
│capacităţii │ │ │capacităţii │
│de muncă │ │ │de muncă, │
│ │ │ │UMF "Carol │
│ │ │ │Davila", │
│ │ │ │medici │
│ │ │ │primari │
├─────────────┼─────────┴────────────┴────────────┤
│Anul IV │ │
├─────────────┼─────────┬────────────┬────────────┤
│Expertiza │ │ │ │
│medicală şi │ │ │ │
│recuperarea │ │ │ │
│capacităţii │ │Serviciile │ │
│de muncă │ │şi │Medici │
│(Stagiu │ │cabinetele │primari │
│practice în │6 luni │teritoriale │expertiza │
│cadrul │ │de expertiză│medical a │
│serviciilor │ │medicală a │capacităţii │
│teritoriale │ │capacităţii │de muncă │
│de expertiză │ │de muncă │ │
│medical a │ │ │ │
│capacităţii │ │ │ │
│de muncă) │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │Clinici de │Cadre │
│Diabetologie │ │specialitate│didactice │
│şi boli de │2,5 luni │acreditate │sau medici │
│nutriţie │ │de MS │primari de │
│ │ │ │specialitate│
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │Clinici de │Cadre │
│Medicina │ │specialitate│didactice │
│muncii │1 lună │acreditate │sau medici │
│ │ │de MS │primari de │
│ │ │ │specialitate│
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │Clinici de │Cadre │
│ │ │specialitate│didactice │
│Oncologie │2 luni │acreditate │sau medici │
│ │ │de MS │primari de │
│ │ │ │specialitate│
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│Etică │2 │ │ │
│medicală │săptămâni│ │ │
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│Total ore │ │ │ │
│pregătire │ │ │ │
│teoretică │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────────┼────────────┤
│Total ore │ │ │ │
│pregătire │ │ │ │
│practică │ │ │ │
└─────────────┴─────────┴────────────┴────────────┘
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi un număr de 50 de ore lunar pentru activităţile practice, abilităţi, atitudini şi studiul individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 3. Repartiţia şi durata modulelor pe ani de rezidenţiat Anul I ● Modul 1. Explorări funcţionale şi imagistică medicală 6 luni ● Modul 2. Medicină internă 6 luni Anul II ● Modul 3. Neurologie 4 luni ● Modul 4. Psihiatrie 4 luni ● Modul 5. Medicină fizică şi de reabilitare 4 luni Anul III ● Modul 6. Expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă 12 luni Anul IV ● Modul 7. Expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă Stagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacităţii de muncă 6 luni ● Modul 8. Diabetologie şi boli de nutriţie 2,5 luni ● Modul 9. Medicina muncii 1 lună ● Modul 10. Oncologie 2 luni ● Modul 11. Bioetică 2 săptămâni Modul 1, anul I: EXPLORĂRI FUNCŢIONALE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ Nr. ore curs: 120 Nr. ore practică: 240 Tematică adaptată obiectivelor specifice 1. Electrocardiografie - efectuare, interpretare 2. Testele de efort - tipuri, indicaţii, contraindicaţii, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranţă la efort în evaluarea şi recuperarea capacităţii de muncă 3. Interpretarea şi efectuarea indicelui gleznă-braţ 4. Ecocardiografie 5. Explorarea funcţională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) - efectuare, interpretare 6. Examen radiologic toraco-pulmonar clasic 7. Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecţiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare) 8. Explorarea tubului digestiv, funcţională şi imagistică (ecografia abdominală) 9. Explorarea aparatului renal, funcţională şi imagistică (ecografie) 10. Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic 11. Explorarea aparatului locomotor - testarea mobilităţii articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică) 10. Electroencefalografia - noţiuni privind interpretarea de rutină 11. Examenul oftalmologic: acuităţi vizuale, câmp vizual, examenul fundului de ochi 12. Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare 13. Audiogramei şi a probelor vestibulare 14. Examenului psihologic privind inteligenţa, personalitatea, aptitudinile psihomotorii NOTĂ: Stagiul de explorări funcţionale se va desfăşura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Disciplinei de Expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul UMF "Carol Davila" şi a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcţională. Stagiul de explorări funcţionale conţine microcursuri şi demonstraţii practice. Barem de activităţi practice 1. Interpretarea examenului radiologic clasic în afecţiunile invalidante, pe aparate şi sisteme 2. Efectuare spirometrie 3. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcţionale pulmonare (spirometrie, gazometrie) 4. Efectuare electrocardiograme 5. Interpretare electrocardiograme 6. Asistare şi interpretare ecografie abdominală 7. Asistare şi interpretare ecocardiografie 8. Asistare şi interpretare ecocardiografie vasculară periferică 9. Interpretare probe biologice şi hematologice 10. Asistare şi interpretare explorări funcţionale oftalmologice 11. Asistare şi interpretare audiometrie, probe vestibulare 12. Efectuare şi interpretare examene aparat locomotor - testări articulare 13. Asistare examen psihologic Obiective educaţionale. Cunoaşterea principalelor tehnicilor de investigare funcţională şi de laborator a afecţiunilor cronice - indicaţii, principii, metodologie, parametrii măsuraţi (valori normale, semnificaţia devierilor patologice). Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de explorări funcţionale, medicul rezident va trebui să poată interpreta investigaţiile biologice, funcţionale şi imagistice privind afecţiunile invalidante şi să înţeleagă rolul acestora în cadrul algoritmului de evaluare a capacităţii de muncă. Modul 2, anul I: MEDICINA INTERNĂ Nr. ore curs: 120 Nr. ore practică: 240 Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică 2. Astmul bronşic 3. Pneumopatii interstiţiale fibrozante difuze netuberculoase şi neprofesionale 4. Supuraţii bronhopulmonare 5. Pleurezia purulentă 6. Cancerul bronho-pulmonar 7. Tuberculoza pulmonară 8. Cordul pulmonar cronic 9. Insuficienţa respiratorie cronică 10. Valvulopatii mitrale şi aortice 11. Tulburările de ritm ale inimii 12. Tulburările de conducere ale inimii 13. Cardiopatia ischemică 14. Miocardite, cardiomiopatii 15. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară 16. Bolile aortei şi arterelor periferice 17. Bolile venelor - trombofleblite, insuficienţă venoasă cronică 18. Boala cronică de rinichi 19. Sindromul nefrotic 20. Glomerulonefrite cronice 21. Nefropatii interstiţiale cronice 22. Ulcerul gastric şi duodenal; esofagita de reflux 23. Cancerul gastric 24. Rectocolita ulcero-hemoragică 25. Cancerul colo-rectal 26. Hepatitele cronice 27. Ciroza hepatică 28. Pancreatita cronică 29. Anemii(clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluţie) 30. Sindroame mieloproliferative (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluţie) 31. Sindroame hemoragipare (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluţie) 32. Colagenoze 33. Spondiloartropatii 34. Poliartrită reumatoidă NOTĂ: În general, se recomandă evidenţierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilităţi de recuperare. Baremul de activităţi practice 1. Examinarea pacienţilor, întocmirea foilor de observaţie, plan de investigaţii 2. Interpretarea rezultatelor investigaţiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecţiunilor cuprinse în tematica de curs 3. Planul de monitorizare de lungă durată şi posibilităţile de recuperare adaptate la cazurile examinate Obiective educaţionale. Cunoaşterea diagnosticului şi tratamentului bolilor interne cu impact de lungă durată asupra funcţionării pacientului în mediul curent. Recunoaşterea bolilor care necesită consulturi şi investigaţii de specialitate. Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient medical, să stabilească diagnosticul, planul de investigare şi de monitorizare de lungă durată în afecţiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta şi integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice şi de explorări funcţionale, în cazurile examinate. Modul 3, anul II: NEUROLOGIE Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Traumatisme cranio-cerebrale 2. Boli vasculare cerebrale 3. Boli demielinizante. Scleroza multiplă 4. Discopatii. Hernia de disc operată 5. Leziuni ale nervilor periferici 6. Polineuropatii 7. Boli extrapiramidale şi cerebeloase 8. Miopatii 9. Epilepsia 10. Tumori cerebrale şi cu alte localizări NOTĂ: În general, se recomandă evidenţierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilităţi de recuperare. Baremul de activităţi practice 1. Examinarea pacienţilor, întocmirea foilor de observaţie, plan de investigaţii 2. Interpretarea rezultatelor investigaţiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecţiunilor cuprinse în tematica de curs 3. Planul de monitorizare de lungă durată şi posibilităţile de recuperare adaptate pentru cazurile examinate Obiective educaţionale. Cunoaşterea diagnosticului şi tratamentului bolilor neurologice cu impact de lungă durată asupra funcţionării pacientului în mediul curent. Recunoaşterea bolilor care necesită consulturi şi investigaţii de specialitate. Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de neurologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient neurologic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare şi de monitorizare de lungă durată în afecţiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată înţelege şi integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice (examen radiologic clasic, CT, RMN) şi de explorări funcţionale, în cazurile examinate. Modul 4, anul II: PSIHIATRIE Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 1. Tulburări mentale organice (demenţa, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice) 2. Tulburări mentale şi de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanţe psihoactive 3. Tulburări afective 4. Tulburări depresive 5. Tulburări anxioase 6. Tulburări de personalitate (psihopatii) 7. Tulburări disociative (de conversie) 8. Tulburări somatoforme 9. Schizofrenia 10. Retardare mentală NOTĂ: În general, se recomandă evidenţierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluţie, complicaţii, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilităţi de recuperare. Baremul de activităţi practice 1. Examinarea pacienţilor din perspectiva psihopatologică (observarea expresivităţii şi comportamentului, relaţionare) 2. Anamneza psihiatrică, întocmirea foilor de observaţie 3. Aplicarea tehnicilor specifice de investigaţii în stabilirea diagnosticului afecţiunilor psihice cuprinse în tematica de curs. 4. Formularea planului terapeutic şi de reintegrare socială şi profesională pentru cazurile studiate. Obiective educaţionale. Cunoaşterea diagnosticului şi tratamentului afecţiunilor psihice cu impact de lungă durată asupra funcţionării pacientului în mediul curent. Recunoaşterea afecţiunilor care necesită consulturi şi investigaţii de specialitate. Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de psihiatrie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient cu afecţiune psihică, să stabilească diagnosticul, planul de investigare şi de monitorizare de lungă durată în afecţiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată utiliza scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoholism, MMSE, etc. şi să fie în măsură să formuleze obiectivele şi interpretarea unei investigaţii sociale în contextul clinic al cazului. Modul 5, anul II: MEDICINĂ FIZICĂ ŞI DE REABILITARE (MFR) Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 1. Diagnosticul în MFR 2. Orteze şi proteze 3. Scaune rulante şi tehnologia de asistare. 4. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilităţi 5. MFR în afecţiunile sistemului nervos (accident vascular cerebral, traumatismele coloanei vertebrale,scleroza multiplă, boala Parkinson) 6. MFR în afecţiunile ortopedice şi musculoscheletale (dorso-lombo-sacralgie, afecţiuni degenerative musculo-scheletale, după intervenţii chirurgicale ortopedice reconstructive, amputaţii, afecţiuni musculo-scheletale de cauză profesională) 7. MFR în afecţiuni specifice (boli cardiovasculare, boli respiratorii, cancere, durerea cronică) 8. Reabilitarea medicală şi OMS-CIF (Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii, Dizabilităţii şi Sănătăţii-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene şi internaţionale Baremul de activităţi practice 1. Evaluarea în medicina fizică şi de reabilitare 2. Principalele intervenţii pentru sănătate în MFR - proceduri specifice, totalitatea agenţilor fizici cu efecte terapeutice 3. Evaluarea rezultatelor în MFR Obiective educaţionale. Cunoaşterea metodelor specifice de evaluare şi diagnostic în MFR. Capacitatea de a stabili programe de MFR adaptate cazurilor studiate. Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de medicină fizică şi de reabilitare medicul rezident va înţelege rolul recuperării medicale în cadrul programului complex de recuperare a capacităţii de muncă şi re/integrare profesională. Va dobândi, de asemenea abilitatea de a lucra în cadrul echipelor pluridisciplinare. Modul 6, anul III: EXPERTIZA MEDICALĂ ŞI RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Nr. ore curs: 240 Nr. ore practică: 480 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 1. Introducere în domeniul expertizei medicale a capacităţii de muncă(definiţii, cadru conceptual, principii, obiective, metode şi tehnici specifice) 2. Caracterul pluridisciplinar al activităţii de expertizare a capacităţii de muncă. Confluenţe ştiinţifice şi practice. 3. Legislaţia privind asigurările sociale şi pensiile. Incapacitatea temporară de muncă prelungită. 4. Legislaţia privind persoanele cu dizabilităţi 5. Organizarea,funcţionarea şi atribuţiile sistemului naţional de expertiză medicală a capacităţii de muncă 6. Înregistrarea şi raportarea cazurilor - statistica invalidităţii 7. Conceptele de capacitate de muncă şi capacitate profesională. Relaţia dizabilitate/invaliditate - capacitate de muncă 8. Metodologia stabilirii diagnosticului funcţional, a incapacităţii adaptative şi de evaluare a capacităţi de muncă în bolile şi sechelele invalidante 9. Modele tradiţionale de conceptualizare a capacităţii de muncă versus modelul bio-psiho-social. Aplicarea conceptelor ICF în domeniul expertizei medicale a capacităţii de muncă. 10. Clasificarea profesiunilor 11. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exerciţiu. Antrenament. 12. Condiţii ambientale şi psiho-sociale ale locului de muncă 13. Psihologia muncii 14. Sociologia muncii. Implicaţiile sociale ale bolii şi invalidităţii 15. Particularităţile muncii în funcţie de vârstă şi gen 16. Biotipologia profesională 17. Factorii de adaptare în munca profesională 18. Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularităţile oboselii la persoanele cu deficienţe 19. Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi şi stimulativi ai capacităţii de muncă 20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile aparatului respirator 21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile cardio-vasculare 22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie 23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile renale 24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile aparatului locomotor 25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile neurologice 26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile psihice 27. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile endocrine 28. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile oftalmologice 29. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile ORL 30. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiuni neoplazice 31. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile dermatologice 32. Recuperarea capacităţii de muncă şi reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode şi tehnici specifice) 33. Întoarcerea la muncă din perspectiva ştiinţifică şi practică la nivel european. 34. Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilităţi de cuantificare 35. Prevederile legale privind atribuţiile medicului specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă în domeniul recuperării capacităţii de muncă 36. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficienţe funcţionale. Particularităţi, posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă. 37. Noţiuni de ergonomie (concepţia ergonomiei, organizarea activităţii de ergonomie - ergonomie de proiectare şi ergonomie de corecţie) 38. Îndrumarea,orientarea şi reorientarea profesională a persoanelor cu deficienţe funcţionale 39. Acţiuni formativ - profesionale de recuperare a capacităţii de muncă 40. Integrarea/reintegrarea socială şi profesională a persoanelor cu deficienţe funcţionale de diferite cauze - reglementările existente şi posibilităţi de intervenţie; – întocmirea programului de recuperare, soluţii preconizate; – conjunctura socio-economică şi posibilitatea de a transpune în practică soluţiile adoptate; – motivaţia psihologică şi socială pentru inserţia sau reinserţia socială; – posibilităţile tehnice şi practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserţiei sociale; – acţiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale: – cu caracter general; – cu caracter particular - personal; 41. Informaţia şi comunicarea în acţiunea de inserţie sau reinserţie socială; - la nivelul persoanelor cu deficienţe funcţionale/dizabilităţi; – la nivelul angajatorului; – la nivelul factorului de decizie; – la nivelul opiniei publice; 42. Rolul asistentului social în recuperare: - investigaţia socială; – intervenţia socială; 43. Practica integrării sau reintegrării socio-familiale: a) adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuinţe şi dotarea locuinţei; b) servicii şi facilităţi în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi; c) intervenţii la organele competente pentru soluţionarea cazului; 44. Practica integrării sau reinserţiei socio-profesionale: - catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficienţe funcţionale/dizabilităţi; – indicaţii şi contraindicaţii de muncă în raport de potenţialul biopsihic restant şi problemele de securitatea muncii; – orientare, reorientare şi îndrumare profesională; – organizarea şi reorganizarea muncii în condiţiile unor persoane cu dizabilităţi; – relaţiile funcţionale între unităţile EMRCM, Agenţia de Ocupare şi Formare a Forţei de Muncă şi cu Agenţii Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficienţe funcţionale/dizabilităţi; 45. Calitatea vieţii persoanelor cu deficienţe funcţionale/dizabilităţi. Baremul de activităţi practice 1. Examinarea bolnavilor internaţi în INEMRCM 2. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcţionale generale şi cu caracter specific pentru cazurile examinate 3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate şi întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă 4. Efectuarea corespondenţei cu unităţile din reţeaua de expertiză medicală a capacităţii de muncă teritoriale şi cu diferite agenţii (naţionale, comunitare) în funcţie de specificul cazului 5. Efectuarea unei analize de loc de muncă şi întocmirea profesiogramei 6. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă - stabilirea corecţiei ergonomice 7. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acţiuni medicale, sociale şi profesionale) 8. Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat 9. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz). 10. Întocmirea unui program individual de recuperare. 11. Stabilirea obiectivelor şi interpretarea rezultatelor unei anchete sociale a) obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcţional sau de verificare a aplicării programului de recuperare; b) surse de informare; c) posibilităţi de realizare; d) investigaţia prin corespondenţă; e) ancheta socială de teren. 12. Formularea scopului, obiectivelor acţiunilor sociale (diagnoza problematicii socio-profesionale a cazului). 13. Concretizarea acţiunilor sociale în programul de inserţie sau reinserţie socio-profesională şi a modalităţilor de realizare. 14. Intervenţia activă în soluţionarea cazurilor. 15. Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluţiei preconizate (anchete de supraveghere). Obiective educaţionale. Însuşirea şi aplicarea principiilor şi metodologiei de evaluare a capacităţii de muncă în cazul deficienţelor funcţionale de diferite cauze. Perspectiva globală asupra persoanei în relaţia dinamică cu mediul curent şi în special cu mediul de muncă. Rezultate aşteptate. 1. În practica evaluării capacităţii de muncă, abilităţile achiziţionate în cadrul acestui modul sunt necesare în situaţiile: ca profesionişti în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocaţională a pacienţilor cu afecţiuni cronice - orientarea lor către locuri de muncă şi ocupaţii compatibile cu tipul şi gradul lor de dizabilitate, ţinându-se seama şi de profilul psihologic. 2. În practica intervenţiilor, abilităţile achiziţionate în cadrul acestui modul sunt necesare în situaţiile: Intervenţii multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacităţii de muncă şi a (re)integrării profesionale a pacienţilor cu afecţiuni cronice invalidante. Strategii active combinate - medico-psiho-sociale privind: modificarea percepţiei asupra bolii/invalidităţii, creşterea motivaţiei pentru muncă, consiliere şi orientare vocaţională. Modul 7, anul IV: EXPERTIZĂ MEDICALĂ ŞI RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ (EMCM) Nr. ore curs: 0 Nr. ore practică: 240 Baremul de activităţi practice 1. Evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate; 2. Documente medicale necesare la încadrarea în grad de invaliditate; 3. Examen clinic, analizarea documentelor medicale, completarea raportului de expertiză medicală, completarea deciziei medicale, completarea programului de recuperare la încadrarea în grad de invaliditate; 4. Expertiza medicală a capacităţii de muncă la revizuirea medicală: examen clinic, analizarea documentelor medicale, verificarea parcurgerii programului de recuperare, completarea planului de recuperare pentru perioada ulterioară, prognostic de recuperare a capacităţii de muncă - stabilirea termenului de revizuire, completarea deciziei medicale; 5. Revizuirea medicală la cerere; 6. Expertiza medicală a capacităţii de muncă la solicitarea structurilor de medicină legală; 7. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în cazul pensiilor comunitare; completarea formularului E213; 8. Expertiza medicală a capacităţii de muncă pentru prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă conferite de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale; 9. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea avizării prelungirii concediului medical peste 90, 183, 365 zile, reducerii timpului de muncă: legislaţia aferentă, principii de avizare a perioadelor prin prisma prognosticului de recuperare a capacităţii de muncă; 10. Programul de recuperare pentru tratament balnear şi de recuperare medicală-condiţii de avizare. NOTĂ: Acest stagiu se va desfăşura la nivelul unităţilor teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, sub îndrumarea medicilor primari şi cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritoriale. Obiective educaţionale. Însuşirea şi aplicarea principiilor şi metodelor de lucru la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medical a capacităţii de muncă. Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării acestui modul medicul rezident trebuie să dobândească cunoştinţele şi abilităţile necesare desfăşurării activităţii specifice cabinetelor de EMCM. Modul 8, anul IV: DIABETOLOGIE ŞI BOLI DE NUTRIŢIE Nr. ore curs: 50 Nr. ore practică: 100 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 1. Evaluarea stării de nutriţie,antropometrie, perimetrie 2. Elaborarea planurilor de intervenţie nutriţională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, hiperricemii) 3. Diabetul zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice,factori de risc, investigaţii paraclinice, principii de tratament, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicaţii, evoluţie, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică 4. Diabet zaharat rezistent la insulină 5. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, aspecte clinice, complicaţii, management 6. Sindromul hipoanabolic 7. Dislipidemiile 8. Hiperuricemiile Baremul de activităţi practice 1. Examinarea pacienţilor, întocmirea foilor de observaţie, plan de investigaţii 2. Interpretarea rezultatelor investigaţiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecţiunilor cuprinse în tematica de curs 3. Planul de monitorizare de lungă durată şi posibilităţile de recuperare adaptate la cazurile examinate Obiective educaţionale. Cunoaşterea diagnosticului şi tratamentului diabetului zaharat tip 2, diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune. Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare şi de monitorizare de lungă durată în afecţiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcţionării pacientului în mediul curent. Modul 9, anul IV: MEDICINA MUNCII Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 40 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 1. Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă 2. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalităţi de analiză, recomandări conform legislaţiei în vigoare de medicina muncii 3. Consilierea privind planificarea şi organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilităţi 4. Aptitudinea în muncă. Definiţie. Metode şi tehnici. Legislaţie 5. Bolile profesionale: prezentare generală, definiţie, etiologie, diagnostic tratament, profilaxie, complicaţii, prognostic, expertiza capacităţii de muncă. N.B.: Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari 6. Accidentele de muncă: definiţie, clasificare, declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident de muncă Baremul de activităţi practice 1. Efectuarea anamnezei profesionale 2. Anchetarea cazurilor de boli profesionale 3. Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor şi compensaţiilor conform legislaţiei în vigoare Obiective educaţionale. Cunoaşterea etiologiei, diagnosticului şi tratamentului celor mai frecvente boli profesionale Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare şi de monitorizare de lungă durată în afecţiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcţionării pacientului în mediul curent. Modul 10, anul IV: ONCOLOGIE Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice 1. Criteriile de diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial şi evoluţia principalelor localizări maligne. 2. Principii şi metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic, diagnostic biologic, diagnostic imagistic 3. Evoluţia naturală a cancerului. Complicaţii frecvente. 4. Incidentele şi complicaţiile radioterapiei în oncologie 5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenţi terapeutici, efecte 6. Monitorizarea pacientului oncologic 7. Durerea în cancer 8. Tratamente oncologice paleative 9. Aspecte psiho-oncologice Baremul de activităţi practice 1. Anamneza şi examenul clinic al pacientului oncologic 2. Interpretarea explorărilor biologice şi imagistice şi integrarea lor în contextul clinic 3. Monitorizarea evoluţiei, identificarea complicaţiilor Obiective educaţionale. Cunoaşterea diagnosticului şi tratamentului afecţiunilor oncologice. Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de oncologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient oncologic, planul de investigare şi de monitorizare de lungă durată în afecţiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta şi integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice şi de explorări funcţionale, în cazurile examinate. Modul 11, anul IV: BIOETICĂ Nr. ore curs: 10 Nr. ore practică: 20 Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Introducere în Bioetică: morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariţiei bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii şi metode în bioetică 2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă, conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii, rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) 3. Relaţia medic-pacient: valori ale relaţiei medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relaţiei medic-pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate, consimţământul informat, confidenţialitatea în relaţia medic-pacient, relaţia medic-pacient minor, acte normative care reglementează relaţia medic - pacient 4. Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor de greşeală şi eroare, culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală 5. Probleme etice la începutul vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă 6. Probleme etice la finalul vieţii: definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia şi suicidul asistat, îngrijirile paliative 7. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant 8. Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman, etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice 9. Etica cercetării pe subiecţi umani: principii etice în cercetarea pe subiecţi umani Obiective educaţionale. Cunoaşterea principiilor eticii medicale, implicaţiile lor legale. Rezultate aşteptate. În urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire, rezidentul va cunoaşte principiile eticii medicale şi implicaţiile lor. Scopul şi obiectivele educaţionale generale - Capacitatea preluării unei anamneze coerente cu date medicale şi date legate de activitatea profesională – Capacitatea de a efectua un examen fizic complet – Capacitatea de a solicita, eventual efectua şi interpreta investigaţiile necesare – Capacitatea de a stabili un plan de investigaţii în scopul evaluării medicale a capacităţii de muncă – Recunoaşterea situaţiilor care necesită investigaţii de specialitate – Cunoaşterea şi recomandarea măsurilor profilactice şi de regim de viaţă – Cunoaşterea şi recomandarea măsurilor de recuperare medicală Scopul şi obiectivele educaţionale specifice - Cunoaşterea evoluţiei şi complicaţiilor afecţiunilor potenţial generatoare de deficienţă funcţională – Capacitatea de a integra datele medicale în tabloul funcţionării/dizabilităţii generale şi adaptat la caz – Cunoaşterea şi identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate, individualizate conform legislaţiei curente – Capacitatea de a stabili un plan de intervenţie eficient pentru recuperarea capacităţii de muncă şi a reintegrării sociale şi profesionale Rezultate aşteptate (standard profesional curent) la finalizarea pregătirii La finalul pregătirii prin rezidenţiat în expertiza medicală a capacităţii de muncă, medicii rezidenţi trebuie să dobândească o perspectivă complexă asupra condiţiilor de sănătate, atât din punct de vedere fizic (ca deficienţe funcţionale însoţite sau nu de limitări de activitate) dar şi în relaţia dinamică cu mediul curent, în special cu mediul de muncă. Competenţe profesionale ● Proiectarea şi realizarea unui demers de cercetare privind relaţia dinamică între starea de sănătate şi munca profesională. ● Evaluarea critică a situaţiilor problematice şi a soluţiilor posibile în cazurile în care afectările cronice perturbă funcţionarea optimă a persoanei în domeniile muncă şi societate. ● Evaluarea complexă a individului, grupului şi organizaţiei în situaţia alterării capacităţii profesionale cauzate de anumite condiţii de sănătate cu impact asupra persoanei şi a relaţiilor complexe din mediul de muncă. ● Proiectarea şi realizarea intervenţiilor în vederea recuperării capacităţii de muncă şi a reintegrării profesionale. ● Relaţionarea şi comunicarea interpersonală specifică domeniului reabilitării şi consilierii vocaţionale adaptată profilului individual ● Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice profesiei. ● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice. ● Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului social. Examenul de medic specialist Probe de evaluare specifice programului – Proba scrisă DA – Examen clinic DA – Proba de abilităţi/manualităţi NU – Proba pe casetă video NU – Proba operatorie NU – Dizertaţie NU Tematica de examen 1. Conceptele de capacitate de muncă şi capacitate profesională (definiţii, componente). 2. Relaţia deficienţă funcţională - incapacitate adaptativă - dizabilitate/invaliditate - capacitate de muncă. 3. Factori intrinseci de solicitare în muncă 4. Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianţă fizică şi psihosocială 5. Analiza locului de muncă - metode, utilitate practică 6. Gestualitatea profesională 7. Postura în muncă 8. Formarea profesională. Deprinderile profesionale 9. Orientarea şi selecţia profesională. Particularităţi ale orientării profesionale ale deficienţilor 10. Antrenamentul profesional. Efectele antrenamentului asupra capacităţii de muncă. Compensarea prin antrenament a deficienţelor funcţionale. 11. Oboseala şi surmenajul profesional 12. Factori limitativi ai capacităţii de muncă 13. Principiile generale şi metodologia expertizării medicale a capacităţii de muncă 14. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile aparatului respirator 15. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile cardio-vasculare 16. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie 17. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile renale 18. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile aparatului locomotor 19. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile neurologice 20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile psihice 21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile endocrine 22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile oftalmologice 23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile ORL 24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile dermatologice 25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în afecţiunile neoplazice 26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcţional, incapacitate adaptativă şi capacitate de muncă în bolile profesionale 27. Recuperarea capacităţii de muncă şi reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode şi tehnici specifice) 28. Recuperarea medicală a capacităţii de muncă 29. Acţiuni educative-formative de recuperare a capacităţii de muncă 30. Întoarcerea la muncă din perspectiva ştiinţifică şi practică la nivel european. 31. Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilităţi de cuantificare 32. Prevederile legale privind atribuţiile medicului specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă în domeniul recuperării capacităţii de muncă 33. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficienţe funcţionale. Particularităţi, posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă. 34. Acţiuni sociale de recuperare a capacităţii de muncă. Serviciile sociale. 35. Legislaţia de asigurări sociale şi pensii. Incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislaţia privind persoanele cu dizabilităţi 36. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile sistemului naţional de expertiză medicală a capacităţii de muncă Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice 1. Examen clinic complet, completat cu examen neurologic standard 2. Interpretarea probelor biologice 3. Interpretarea electrocardiogramei 4. Interpretarea spirometriei 5. Interpretarea examenului radiologic clasic pe aparate şi sisteme 6. Interpretarea ecografiei abdominale 7. Interpretarea ecocardiografiei 8. Interpretarea testelor de efort DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Competenţa profesională intrinsecă specialităţii Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional): ● Este singurul medic abilitat în expertizarea medicală a capacităţii de muncă, conform legislaţiei în vigoare în România ● Va putea practica specialitatea de expertiză medicală a capacităţii de muncă în cadrul sistemului naţional de EMCM ● Va aborda cazurile din dublă perspectivă, medicală şi socială, vizând posibilitatea obţinerii unui beneficiu de asigurări sociale şi aspectele de integrare socială şi profesională Drepturi ● Să practice specialitatea în regim public în cadrul sistemului naţional de EMCM ● Să solicite opinii profesionale şi să colaboreze cu medici din alte specialităţi şi din clinici universitare ● Să recomande proteze, orteze, scaune rulante şi alte dispozitive de asistare ● Să participe la stagii de perfecţionare în clinici universitare ● Să participe la proiecte de cercetare ştiinţifică, studii clinice, etc ● Poate obţine o a doua specialitate medicală, în condiţiile legii şi regulamentelor în vigoare Obligaţii ● Să respecte principiile de etică în activitatea de expertizare medicală a capacităţii de muncă ● Să fie un factor de mediere şi imparţialitate între persoana aflată în situaţia de risc social şi instituţiile care acordă beneficiile de asigurări sociale ● Să dea un aviz medical obiectiv, fără a fi influenţat de niciunul dintre partenerii contractului de asigurare socială ● Să se perfecţioneze pe toată durata practicării specialităţii ● Să obţină acordul informat al pacientului MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 2019 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA DE LABORATOR (BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE) Definiţia specialităţii: Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Genetică, Biologie Moleculară, Imunologie la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, etc.). Activitatea se desfăşoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie, biochimie/hematologie şi de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecţioase. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului
┌─────────┬────────────────────────────┐
│NUMĂRUL │ │
│TOTAL DE │4 ani │
│ANI │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│TOTAL DE │10 module │
│MODULE │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Organizarea şi Managementul │
│MODULUL 1│Laboratorului de Biochimie, │
│ │Microbiologie, Hematologie, │
│ │Imunologie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│2.5 luni/6 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/LUNĂ│48h/lună, 15h/săptămână │
│/ │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│MODULUL 2│Biochimie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│5 luni/20 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/LUNĂ│72h/lună, 18h/săptămână │
│/ │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│MODULUL 3│Biologie Moleculară şi │
│ │Genetică │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│3 luni/12 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/LUNĂ│40h/lună, 10h/săptămână │
│/ │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│MODULUL 4│Imunologie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│6 luni/24 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/LUNĂ│40h/lună, 10h/săptămână │
│/ │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│MODULUL 5│Hematologie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│12 luni/48 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/LUNĂ│40h/lună, 10h/săptămână │
│/ │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│MODULUL 6│Microbiologie - 10 luni/40 │
│ │săptămâni şi cuprinde: │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │- Bacteriologie - 7 luni/28 │
│DE │săptămâni │
│SĂPTĂMÂNI│- Parazitologie - 1 lună/4 │
│/LUNI/ │săptămâni │
│MODUL │- Virusologie - 2 luni/8 │
│ │săptămâni │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │- Bacteriologie -13h/lună, │
│ORE DE │3h/săptămână │
│CURS/LUNĂ│- Parazitologie - 20h/lună, │
│/ │5h/săptămână │
│SĂPTĂMÂNĂ│- Virusologie - 10h/ lună, │
│ │2.5h/săptămână │
├─────────┼────────────────────────────┤
│MODULUL 7│Epidemiologie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│1 luna/4 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/LUNĂ│60h/lună, 15h/săptămână │
│/ │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│MODULUL 8│Biostatistică medicală │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│1 lună/4 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/ │40h/lună, 10h/săptămână │
│LUNĂ / │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│MODULUL 9│Bioetică medicală │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│0.5 luni/2 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/ │10h/săptămână │
│LUNĂ/ │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Perfecţionare aplicativă │
│ │într-un domeniu curricular │
│MODULUL │opţional (biochimie, │
│10 │microbiologie, hematologie │
│ │sau imunologie) cu acordul │
│ │coordonatorului de program │
├─────────┼────────────────────────────┤
│NUMĂRUL │ │
│DE │ │
│SĂPTĂMÂNI│7 luni/28 săptămâni │
│/LUNI/ │ │
│MODUL │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ORE DE │ │
│CURS/LUNĂ│ │
│/ │ │
│SĂPTĂMÂNĂ│ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Total ore│activitatea didactică │
│pregătire│acoperă 20-30% din totalul │
│teoretică│timpului alocat │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │activităţi de pregătire │
│Total ore│practică conform │
│pregătire│contractului de muncă │
│practică │individual, reprezentând │
│ │70-80% din timpul alocat │
│ │pregătirii │
└─────────┴────────────────────────────┘
Structura programului
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ANUL I │ANUL II│ANUL │ANUL IV│
│ │ │ │III │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │Modulul│Modulul│Modulul│
│STAGIUL│Modulul│3, 4 şi│5, 6.1,│7, 8, 9│
│ │1 şi 2 │5 │6.2, │şi 10 │
│ │ │ │6.3 │ │
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
MODULUL I - ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 120 ore ● Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe) - planificarea activităţilor; – amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente; – managementul personalului, evaluarea personalului; – aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc; – întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului; ● Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă). ● Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă). ● Sistemul de management al calităţii: - Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă) – Cerinţe de management (2 conferinţe) – Cerinţe tehnice (1 conferinţă) – Auditul intern (1 conferinţă) – Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe) – Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă) – Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă) – Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă) ● Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă) Baremul activităţilor practice Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Evaluarea │
│ │riscului │
│ │microbiologic │
│ │Fişa de │
│Organizarea unui │siguranţă │
│laborator de analize │Întocmirea unei │
│medicale │organigrame şi a│
│Normele de │unei fişe de │
│funcţionare a │post │
│laboratoarelor de │Elaborarea │
│analize medicale │documentaţiei │
│Biosiguranţa şi │sistemului de │
│biosecuritatea │management │
│laboratorului de │Efectuarea │
│analize medicale │auditului intern│
│Sistemul de │Validarea │
│management al │metodelor de │
│calităţii │analiză │
│Managementul datelor │Raportarea │
│ │rezultatelor │
│ │analizelor │
│ │Întocmirea unui │
│ │raport de │
│ │analiză │
└─────────────────────┴────────────────┘
MODULUL II - STAGIUL DE BIOCHIMIE - 360 de ore 1. METABOLISMUL PROTEIC - Peptide biologic active. – Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor). – Biosinteza proteică – Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon. – Biosinteza ureei. 2. ENZIME - Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. – Izoenzime. – Noţiuni de cinetică enzimatică. 3. METABOLISMUL GLUCIDIC - Glicoliza. – Gluconeogeneza. – Ciclul acizilor carboxilici. 4. METABOLISMUL LIPIDIC - Biosinteza acizilor graşi. – Degradarea acizilor graşi. – Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie. – Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene. – Biosinteza colesterolului. – Acizii biliari. – Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare). 5. VITAMINE şi HORMONI 6. APĂ şi ELECTROLIŢI 7. MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN: - Patologia renală. – Patologia hepatică. – Patologia cardiacă şi vasculară. – Maladii metabolice şi endocrine. 8. MARKERI TUMORALI 9. BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ 10. BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI 11. BIOCHIMIE GERIATRICĂ 12. BIOCHIMIE PEDIATRICĂ 13. TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT 14. ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR 15. METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE Stagiul practic În cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi: - prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate; – efectuarea practică a testului respectiv. 1. Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie. - metode de măsură (spectrometrice, optice, etc.) – tehnici de separare (cromatografice, electroforetice) – tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare – sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice – tehnici de bază în Biologia Moleculară: extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray 2. Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice A. EXAMENUL DE URINĂ 1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. - barem 100 determinări 2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. - barem 50 determinări 3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări 4. Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinări B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI 1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu - barem 100 determinări 2. Electroforeza proteinelor - metode; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 3. Compuşi azotaţi non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări. 6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări. 7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări. 8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări. 9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări - transaminazele (TGP, TGO), – creatinkinaza (CK), izoenzime; – lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime; – fosfataza acidă şi alcalină; – gamma glutamil transpeptidaza (GGT) – amilaza; – lipaza. C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 25 determinări. D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 50 determinări. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Medicii rezidenţi│ │
│trebuie să aibe │ │
│noţiunile predate│ │
│legate de: │ │
│Metabolismul │ │
│proteic │ │
│Enzime │ │
│Metabolismul │ │
│glucidic │ │
│Metabolismul │ │
│lipidic │ │
│Vitamine şi │ │
│hormoni │ │
│Apa şi │ │
│electroliţi │ │
│Modificări │ │
│biochimice │ │
│Markeri tumorali │ │
│Biochimie │Cunoaşterea │
│oncologică │principalelor │
│Biochimia │tehnici de lucru şi │
│inflamaţiei │metode. │
│Biochimie │Cunoaşterea │
│geriatrică │aparatelor cu │
│Biochimie │aplicaţii în │
│pediatrică │Laboratorul Clinic │
│Teste biochimice │de Biochimie. │
│în transplant │Principalele teste │
│Organizarea şi │de laborator si │
│managementul │principiile metodele│
│laboratorului de │şi tehnicile de │
│biochimie │determinare precum │
│Controlul │şi interpretarea │
│calităţii │rezultatelor. │
│analizelor │ │
│Metodologia │ │
│cercetării │ │
│clinice │ │
│Sa fie capabili │ │
│sa integreze în │ │
│contextul │ │
│clinical │ │
│pacientului │ │
│rezultatele de │ │
│biochimie ale │ │
│acestuia. │ │
│Sa fie capabil sa│ │
│elaboreze │ │
│comentarii legate│ │
│de rezultatele de│ │
│biochimie │ │
│obţinute. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
MODULUL III- BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ- 120 ore OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ● Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical. ● Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului. ● Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli. ● În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii. ● De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare. A. PARTEA TEORETICĂ I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului. Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale. Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale. Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului. Extracţia ARN-ului. Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului. Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile "dot-blot", "Southern-blot", "Northern-blot", hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray" ("DNA chips"). Aplicaţii clinice ale hibridizării: a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc); b) tehnicile FISH ("fluorescence în situ hybridization") - cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc.) sau a unor neoplazii; c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc. Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; "restriction fragment length polymorphism") cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.). Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă. Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, "single ştrand conformation polymorphysm"), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, "denaturing gradient gel electrophoresis") cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.). Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicaţii clinice în Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie. Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray" ("DNA chips") aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice. B. PARTEA PRACTICĂ 1. Extracţia ADN, ARN din diferite probe biologice (sânge, ţesut, urină, LCR, etc.) 2. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în diferite patologii medicale. 3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. 4. Tehnica hibridizării 5. Tehnica real time PCR 6. Tehnica de secvenţiere 7. Secvenţierea de generaţie nouă EXAMEN 1. Test scris din tematica teoretică. 2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). GENETICĂ MEDICALĂ A. PARTEA TEORETICĂ 1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor. a) Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor. b) Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica. c) Mutaţiile: cauza majoră de boală. d) Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe). e) Abordarea genetică în relaţia medic-pacient. 2. Bolile cromozomiale. 3. Bolile monogenice. 4. Bolile multifactoriale. a) Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare. b) Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea. 5. Retardul mental. 6. Patologia genetică a sistemului imun. 7. Genetica bolii canceroase. 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate. 9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice. 10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală. B. PARTEA PRACTICĂ 1. Consultul genetic. 2. Explorările genetice. - Cromozomiale. – Moleculare. 3. Sfatul genetic. 4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional). 5. Diagnosticul prenatal. EXAMEN 1. Test scris din tematica teoretică. 2. Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic). Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Obiective educaţionale │Abilităţi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Medicul rezident trebuie│Extracţia │
│să cunoască noţiunile de│ADN, ARN din │
│biologie moleculară şi │diferite │
│genetică predate, să fie│probe │
│capabil să cunoască │biologice. │
│domeniile în care │Tehnica PCR. │
│diagnosticul molecular │Electroforeza│
│este important şi să │ADN-ului în │
│poată interpreta corect │gel de │
│semnificaţia │agaroză. │
│rezultatelor de biologie│Tehnica │
│moleculară şi genetică │hibridizării.│
│pentru pacienţii pentru │Tehnica real │
│care efectuează această │time PCR. │
│evaluare. │Tehnica de │
│Medicul rezident, ca │secvenţiere. │
│urmare a pregătirii din │Consultul │
│timpul stagiului va fi │genetic. │
│capabil să înţeleagă │Explorările │
│semnificaţia │genetice. │
│rezultatelor astfel │Sfatul │
│încât acestea să │genetic. │
│contribuie la medicina │Screeningul │
│de precizie, │genetic. │
│personalizată. │Diagnosticul │
│ │prenatal. │
└────────────────────────┴─────────────┘
MODULUL IV - IMUNOLOGIE - 240 de ore A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie. 2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei. B. Mecanismele imunologice 1. Imunitatea înnăscută şi dobândită. 2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia. 3. Antigenele - structură, clasificare, procesare şi prezentare. 4. Alergenele - structură, epitopi. 5. Imunogenetica. 6. Imunitatea mediată prin celulele T. a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului. b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T. c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante. 7. Imunitatea mediată prin celule B. a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului. b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor. c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral. d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă. e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori. f) Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă. g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance. 8. Alte mecanisme imunologice, care implică: a) Celulele "natural killer". b) Celulele killer activate de limfokine. c) Bazofile activate. 9. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică. C. Modularea răspunsului imun. 1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere. 2. Inflamaţia şi modularea ei. a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi. b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele). c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. D. Imunitatea mucoaselor. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. 2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing". 3. Imunosupresia post transplant E. Imunologia transplantului. 1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. Semnificaţia clinica a tiparii alelelor HLA, interpretare şi lucru în diferite tehnici în funcţie de gradul de rezoluţie. Rezolvarea ambiguitatilor alelice HLA. 2. Mecanismele de rejet. 3. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut şi cronic. 4. Imunosupresie - tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare. 5. Controlul de calitate intern şi extern în imunologia transplantului. F. Imunologia tumorală. 1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate. 2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic şi monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru. 3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru. 4. Mecanismele imunosupravegherii. G. Mecanisme imunoreglatoare. 1. Mecanismele de toleranţă. 2. Reţele idiotipice. II. Tematica activităţilor practice Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici: 1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice. 2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice. 3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor. 4. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor. 5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline. 6. Măsurarea proteinelor de fază acută. 7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă. 8. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului. 9. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc). 10. Măsurarea IgE total şi specific. 11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice. 12. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate). 13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene. 14. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen). 15. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2. 16. PCR (Reacţia de amplificare genica) 17. Tipizarea HLA prin metode moleculare 18. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare. 19. Citometrie în flux. 20. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice). IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare 1. Referate generale - cel puţin 1 prezentare. 2. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare. Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei - la latidudinea îndrumătorului de stagiu. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Estimarea │
│ │cantitativă a │
│ │imunoglobulinelor │
│ │(Ig) din ser şi alte│
│ │produse biologice. │
│ │Identificarea şi │
│Medicul rezident │caracterizarea │
│trebuie să │crioglobulinelor. │
│înţeleagă │Detectarea │
│semnificaţia │calitativă şi │
│răspunsului imun │cantitativă a │
│normal şi în │paraproteinelor. │
│diferite │Cuantificarea │
│afecţiuni care │subclaselor de │
│implică │imunoglobuline. │
│modificări în │Măsurarea │
│răspunsul imun │proteinelor de fază │
│celular sau │acută. │
│umoral. │Cuantificarea │
│Trebuie să │componentelor │
│cunoască │complementului, │
│semnificaţia │incluzând calea │
│rezultatelor │clasică şi │
│testelor de │alternativă. │
│imunologie │Analize funcţionale │
│efectuate, să fie│ale activităţii │
│capabil să │hemolitice a │
│efectueze │complementului. │
│comentarii în │Evidenţierea │
│vederea │autoanticorpilor │
│integrării │(ANA, ANCA, │
│clinice a │anticorpi │
│rezultatelor │anti-dsDNA, etc). │
│obţinute. │Măsurarea IgE total │
│Să cunoască şi să│şi specific. │
│interpreteze │Evaluarea statusului│
│testele care se │imun în boli │
│efectuează pentru│neoplazice. │
│diagnosticul │Detectarea │
│alergiilor. │markerilor de │
│Să cunoască şi să│suprafaţă şi │
│interpreteze │citoplasmatici în │
│testele de │imunodeficienţe │
│autoimunitate │(cuantificarea │
│necesare │subseturilor │
│diagnosticului de│limfocitare şi ale │
│laborator în │altor celule, │
│bolile autoimune.│imunofenotipare în │
│Să aibă │boli │
│cunoştinţe de │limfoproliferative, │
│imunogenetică, să│analiza ciclului │
│pună diagnosticul│celular ADN, │
│de │citotoxicitate). │
│imunocompetentă │Teste de │
│şi imunodepresie.│funcţionalitate ale │
│Să cunoască │limfocitelor │
│semnificaţia │determinate prin │
│clinică şi rolul │testul de │
│markerilor │proliferare după │
│tumorali în │stimulare cu │
│diferite tipuri │mitogene şi │
│de cancere. │antigene. │
│Sa aibă │Testarea │
│cunoştinţe legate│funcţionalităţii │
│de genele HLA şi │neutrofilelor şi │
│de modul în care │macrofagelor │
│acestea │(chemotaxie, │
│controlează │fagocitoză, │
│răspunsul imun. │eliberare radicali │
│Să aibă │liberi de oxigen). │
│cunoştinţe legate│Măsurarea producţiei│
│de │de citokine şi │
│imunosupresoare- │cuantificarea în │
│dozarea lor şi │vitro, analiza │
│semnificaţia │profilelor Th1/Th2. │
│clinică a │PCR (Reactia de │
│rezultatelor. │amplificare genica) │
│ │Tipizarea HLA prin │
│ │metode moleculare │
│ │Tehnici de izolare │
│ │şi purificare a │
│ │populaţiilor │
│ │celulare, cultivare │
│ │şi crioprezervare. │
└─────────────────┴────────────────────┘
MODULUL V - HEMATOLOGIE - 480 de ore 1. Hematopoeza - generalităţi – celula stem 2. Structura măduvei osoase - (noţiuni de embriologie) 3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 6. Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 7. Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia; genetica) 8. Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome. 9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12. 10. Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator) 11. Anemii hemolitice - generalităţi, clasificare 12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator). 13. Imunoserologia unei anemii hemolitice. 14. Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii. 15. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale. 16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale). 17. Sindromul mielodisplazic. 18. Sindromul mieloproliferativ cronic. 19. Sindromul limfoproliferativ cronic. - Leucemie limfatică cronică. – Boli proliferative limfatice de graniţă. – Generalităţi limfoame. 20. Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare). 21. Boala Hodgkin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator). 22. Gamopatii monoclonale maligne. 23. Gamopatii monoclonale benigne. 24. Hemostaza (generalităţi). 25. Exploatarea unui sindrom hemoragipar. 26. Purpura trombocitopenică. 27. Coagulare intravasculară diseminată. 28. Boala tromboembolică şi fibrinoliza. 29. Porfirii - clasificare, diagnostic. 1.5.2. Baremul activităţilor practice 1. Recoltare: 20 2. Colonare: 20 3. V.S.H.; Hematocrit: 20 4. Indici eritrocitari: 20 5. Reticulocite: 30 6. Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20 7. Test Hamm: 10 8. Test Coombs - anti Ig G, -anti C: 10 9. Celule lupice: 10 10. Determinări F.A.N.: 10 11. Imunograma: 10 12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10 13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10 14. Grupe sanguine şi RH: 10 15. Electroforeza - imunoelectroforeza: 10 16. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25 17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100 18. Examinare frotiu medular: 50 19. Imunofenotipare Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Recoltare │
│ │Colonare │
│ │V.S.H.; Hematocrit│
│Medicul rezident │Indici │
│care încheie │eritrocitari │
│stagiul de │Reticulocite │
│pregătire în │Citochimie - │
│hematologie trebuie│F.A.L.; P.A.S. │
│să fie capabil să │Sideroblaşti; │
│interpreteze │peroxidaze │
│hemograma şi să se │Test Hamm │
│orienteze pe │Test Coombs - anti│
│frotiul de sânge │Ig G, -anti C │
│periferic. │Celule lupice │
│Medicul rezident │Determinări F.A.N.│
│trebuie să aibă │Imunogramă │
│noţiunile şi │Determinări │
│informaţiile │complement seric, │
│necesare pentru a │proteina C │
│fi capabil de a │reactivă │
│pune un diagnostic │Test sucroza, │
│al afecţiunii │aglutinina la │
│hematologice pe │rece, anticorpi │
│frotiu de sânge │bifazici │
│periferiv, │Grupe sanguine şi │
│respectiv pe │RH │
│aspiratul de măduva│Electroforeza – │
│osoasă. │imunoelectroforeza│
│Să aibă noţiunile │Timpii de │
│necesare pentru │hemostază: │
│diagnosticul corect│materiale, tehnica│
│şi complet în │de lucru, │
│hematologie - │interpretare │
│imunofenotipare, │Examinare frotiu │
│citogenetică, │sânge periferic cu│
│biologie │formulă │
│moleculară. │leucocitară │
│ │Examinare frotiu │
│ │medular │
│ │Imunofenotipare │
└───────────────────┴──────────────────┘
MODULUL VI - MICROBIOLOGIE - 120 de ore 6.1. BACTERIOLOGIE - 80 de ore Bacteriologie generală Microbiologia medicală - importanta în diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor infecţioase. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanta în patologia umană Morfologia celulei bacteriene Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici, chimici şi biologici Antibiotice: clasificare, mecanisme de acţiune Rezistenta la acţiunea antibioticelor Interacţiunea bacterie-gazda Bacteriologie speciala * Bacterii cu importanta în patologia umană * Vor fi prezentate noţiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea şi diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menţionate - Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus – Coci gram negativi - Genul Neisseria – Enterobacteriaceae - Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia – Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter – Bacterii Gram negative incurbate - Genurile Vibrio, Campylobacter – Bacili gram negativi aerobi - Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella – Bacterii spiralate - Genurile Treponema, Borellia, Leptospira – Bacterii sporulate - Genurile Clostridium, Bacillus – Bacili gram pozitivi - Genul Corynebacterium – Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma, – Mycobacterium tuberculosis Activităţi practice (lp - lucrare practică, d = demonstraţie) 1. Microscopia - optica: directă, contrast de faza (lp) – în imunofluorescenţă (d) 2. Coloranţii în microbiologie - gram (lp) – albastru de metilen (lp) – Ziehl-Neelsen (lp) – Giemsa(lp) 3. Medii de cultură - nutritive, de conservare şi transport (lp) – de izolare - îmbogăţire, selective (lp) 4. Izolarea bacteriilor din: ● Materii fecale - Coprocultură (lp) ● Sânge - Hemocultură (d) ● Urină - Urocultură (lp) ● L.c.r. (d) ● Exsudate (lp) ● Secreţii (lp) ● Spută (lp) 5. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor 6.2. PARAZITOLOGIE - 20 DE ORE I. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă A. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza, B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms) II. Examenul parazitologic al sângelui Diagnosticul hematologic al malariei. Tehnici de diagnostic: 1. Tehnica frotiului. 2. Tehnica picăturii groase. Tehnici de diagnostic: 1. Coloraţia Giemsa. 2. Coloraţia cu albastru de toluidină. 3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare. III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară: A. Diagnosticul cisticercozei. B. Diagnosticul hidatidozei. C. Diagnosticul trichinelozei. IV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii: Diagnosticul toxoplasmozei congenitale. V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital: Diagnosticul trichomonozei urogenitale, Tehnici de diagnostic: Examenul secreţiei vaginale, uretrale, prostatice 6.3. VIRUSOLOGIE - 20 de ore 1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic. 2. Patogenia infecţiei virale. Infecţii acute. Infecţii persistente. 3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecţii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecţii virale cu transmitere sexuală. Infecţii virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecţii virale cutanate, Infecţii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze. 4. Vaccinuri antivirale. Modalităţi de obţinere. Avantaje şi dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obţinere a vaccinurilor 5. Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Medicul rezident la│ │
│terminarea acestui │ │
│stagiu, trebuie să │ │
│aibă următoarele │ │
│cunoştinţe: │ │
│Bacteriologie │ │
│generală │ │
│Bacteriologie │ │
│specială │ │
│Diagnosticul │ │
│infecţiilor │ │
│parazitare cu │ │
│localizare │ │
│digestivă │Medicul rezident │
│Examenul │la terminarea │
│parazitologic al │acestui stagiu, │
│sângelui │trebuie să aibă │
│Tehnici de │următoarele │
│diagnostic │abilităţi: │
│Tehnici de │Microscopia │
│diagnostic │Coloranţii în │
│Diagnosticul │microbiologie │
│parazitozelor cu │Medii de cultură │
│localizare tisulară│Izolarea │
│Diagnosticul │bacteriilor │
│parazitozelor │Metode de │
│implicate în │laborator pentru │
│patologia sarcinii │cercetarea │
│Diagnosticul │morfologiei şi │
│parazitozelor │fiziologiei │
│implicate în │fungilor │
│patologia tractului│Tehnici de │
│urogenital │diagnostic în │
│Tehnici de │bacteriologie, │
│diagnostic: │parazitologie, │
│Examenul secreţiei │virusologie. │
│vaginale, uretrale,│ │
│prostatice │ │
│Algoritmul │ │
│diagnosticului │ │
│virusologic │ │
│Patogenia infecţiei│ │
│virale │ │
│Principalele │ │
│sindroame de │ │
│etiologie virală │ │
│Vaccinuri │ │
│antivirale │ │
│Terapie antivirală │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
MODULUL VII - EPIDEMIOLOGIE - 60 de ore Cursuri 1. Epidemiologia - definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare. 2. Proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate - transmisibile şi netransmisibile - (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional 3. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional 4. Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile 5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet 6. Intervenţii în controlul şi reducerea bolilor netransmisibile 7. Profilaxia primara, secundara şi tertiara în bolile netransmisibile 8. Comunicarea în boala netransmisibilă Aplicaţii practice: 1. Indicatori epidemiologici (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate). a) Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile. b) Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporţii, indici - i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalentă, relaţiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. iii. Comparaţii pe baza ratelor brute. c) Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă. 2. Studii epidemiologice. a) Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie de efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. b) Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. c) Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu. d) Studii intervenţionale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte de studiu 3. Definiţia de caz în investigarea epidemiologică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective, Aplicare în boli netransmisibile. 4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibilă 5. Metode de screening. Definiţie, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening. 6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Să cunoască │
│ │Indicatori │
│ │epidemiologici. │
│ │Să fie capabili │
│ │să efectueze un │
│ │studiu │
│ │epidemiologic. │
│ │Să cunoască care │
│Medicul rezident la │sunt etapele │
│terminarea acestui │efectuării unei │
│stagiu, trebuie să │supravegheri │
│aibă cunoştinţe │pentru o boală │
│teoretice şi │netransmisibilă. │
│practice de │Să cunoască │
│epidemiologie. │metodele de │
│ │screening │
│ │epidemiologic. │
│ │Să fie capabil sa│
│ │efectueze o │
│ │analiza critică a│
│ │literaturii │
│ │medicale de │
│ │specialitate. │
└────────────────────┴─────────────────┘
MODULUL VIII - INFORMATICA ŞI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 40 de ore 1. Calculatoare şi evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor în medicina. 2. Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unităţile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Volume de date, cataloage şi fişiere pe discuri. Administrarea cataloagelor şi fişierelor. 4. Noţiuni generale despre reţelele de calculatoare. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows NT. 5. Aplicaţii de word processing. Aplicaţia Word. Meniul aplicaţiei Word. 6. Aplicaţia Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor. 7. Aplicaţia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor şi machetelor. 8. Aplicaţia Word. Formatarea la nivel de document, pagina şi paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...) 9. Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicaţia Internet Explorer. 10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web. 11. Educaţie computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare 12. computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor 13. selectate. 14. Foi de calcul şi aplicaţii de calcul tabelar. Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul. 15. Aplicaţia Excel. Meniul aplicaţiei Excel 16. Aplicaţia Excel. Formatarea unei foi de calcul 17. Aplicaţia Excel. Realizarea de grafice şi diagrame. 18. Realizarea de lucrări ştiinţifice medicale utilizând aplicaţia Excel. 19. Prezentări de date cu aplicaţia Powerpoint. 20. Meniul aplicaţiei Powerpoint. 21. Aplicaţia PowerPoint. Crearea şi formatarea unei prezentări. 22. Tabele şi baze de date. Structura unui tabel, câmpuri şi înregistrări. 23. Tipuri de date. Introducerea şi selectarea datelor. Introducerea şi selectarea datelor 24. Aplicaţiile Visual FoxPro şi Microsoft Access. 25. Aplicaţia Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea şi sortarea înregistrărilor. 26. Aplicaţia Visual FoxPro. Crearea unui raport. 27. Aplicaţia Visual FoxPro. Crearea unei interogări. 28. Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital şi în cabinetele particulare. 29. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo şi SPSS. Realizarea de lucrări ştiinţifice medicale utilizând aplicaţia SPSS 30. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Medicul rezident │Să fie capabili să │
│la terminarea │opereze cu PC-ul şi│
│acestui stagiu, │cu sistemele │
│trebuie să aibă │informatice │
│cunoştinţe │existente în │
│teoretice şi │instituţiile │
│practice conform │medicale în care │
│curriculei. │lucrează. │
└──────────────────┴───────────────────┘
MODULUL IX - BIOETICĂ MEDICALĂ - 20 de ore I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. 2. Contextul apariţiei bioeticii. 3. Definirea bioeticii. 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. 5. Teorii şi metode în bioetică. II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă. 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii. 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.). III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient. 2. Paternalism versus autonomie. 3. Modele ale relaţiei medic-pacient. 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate. IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat. 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient. 3. Relaţia medic-pacient minor. 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient. V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare. 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice. 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală. VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei. 2. Dileme etice în avort. 3. Etica reproducerii umane asistate medical. 4. Probleme etice în clonarea reproductivă. VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină. 2. Probleme etice în stările terminale. 3. Tratamente inutile în practica medicală. 4. Eutanasia şi suicidul asistat. 5. Îngrijirile paliative. VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru. 2. Donarea de organe de la persoana vie. 3. Etica alocării de resurse în transplant. IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii. 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman. 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală. 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. 5. Terapia genică. 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice. X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani. 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani. 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani. 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale. 5. Comitetele de etică a cercetării. 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică. Tematica seminariilor: I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale. 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă. 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă. 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient. IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. 3. Rolul comitetelor de etică din spitale. V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis. 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale. VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Să aibă │Să pună în aplicare │
│noţiunile │noţiunile de bioetică │
│predate de │conform curriculei. │
│bioetică. │ │
└──────────────┴───────────────────────┘
MODULUL X - PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 luni) Stagiul opţional*) poate fi ales, dintre următoarele discipline: Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Imunologie/Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidenţiat. *) Se desfăşoară în centrul de pregătire ales de rezident Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Să îndeplinească │Să îndeplinească │
│obiectivele │abilităţile practice│
│specifice │specifice domeniului│
│domeniului │opţional ales. │
│opţional ales. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE: Specialistul în Medicina de Laborator trebuie să aibe pregătire profesională vastă, având cunoştinţele teoretice şi capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialităţii şi de a asigura precizia şi calitatea acestor analize. Prin parcurgerea tuturor stagiilor de pregătire teoretică şi practică, această specializare formează specialişti cu abilităţi practice şi teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală modernă. În colaborare cu clinicienii din diferite specialităţi medicale, medicul specialist de medicina de laborator,va putea oferi un sfat competent pentru alegerea corectă a analizelor efectuate atât în scopul diagnosticului, cât şi în scopul urmăririi tratamentului, dar şi o interpretare adecvată a rezultatelor analizelor în contextul clinic al pacienţilor investigaţi. Dezvoltarea tehnologiei în ultimii ani în cadrul medicinii de laborator, impune necesitatea unor specialişti cu cunoştinţe actualizate care să facă faţă tuturor problemelor legate de diagnostic şi monitorizări specifice de tratament. Specialiştii în Medicina de Laborator vor putea utiliza şi aplica cunoştinţele dobândite în cadrul programului de rezidenţiat atât pentru utilizarea unor tehnologii noi, cât şi pentru a asigura calitatea analizelor de laborator efectuate. Aceştia vor putea aplica cunoştinţele de interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE: ● aprofundarea bazelor medicinei de laborator prin cunoştinţe de microbiologie, biochimie, hematologie, imunologie şi biologie moleculară. ● acumularea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru efectuarea de analize din toate domeniile menţionate în curricula de pregătire. ● acumularea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru efectuarea tuturor tehnicilor de lucru dobândite în timpul pregătirii. ● capacitatea de a evalua, interpreta şi comunica rezultatele analizelor efectuate. REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: – cunoştinţele teoretice şi capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialităţii – abilităţi practice şi teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală modernă. interpretare adecvată a rezultatelor analizelor în contextul clinic al pacienţilor – cunoştinţe actualizate legate de diagnostic şi monitorizări specifice de tratament. – interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora. FIŞA POSTULUI - medici rezidenţi medicina de laborator FIŞA POSTULUI
┌─────────────────┬──────────────────────────────┐
│Denumirea │ │
│instituţiei │ │
│publice: │ │
│Compartimentul: │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Denumirea │Medic Rezident anul │
│postului: │..................... │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Obiectivul │ │
│specific al │ │
│postului │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Gradul │- Medic rezident specialitatea│
│profesional al │..............................│
│ocupantului: │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Nivelul postului │- de execuţie │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Poziţia postului │ │
│în cadrul │ │
│structurii │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Postul imediat │- Medicul specialist │
│superior │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Postul imediat │- Medic │
│inferior │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Subordonări │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│- are în │- │
│subordine: │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│- este înlocuit │- un alt medic cu acelaşi grad│
│de: │profesional, │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│- înlocuieşte pe:│- un alt medic cu acelaşi grad│
│ │profesional, │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Relaţii: │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Ierarhice │- şeful secţiei, directorul │
│ │medical, manager │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │- medici rezidenţi şi │
│ │specialişti, de specialitate │
│Funcţionale │................. sau alte │
│ │discipline medicale, din │
│ │cadrul secţiei şi/sau │
│ │spitalului; │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│DE REPREZENTARE │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │- cunoştinţe şi deprinderi de │
│Competenţele │medic rezident │
│postului de │........................... - │
│muncă: │cunoaşterea legislaţiei în │
│ │domeniul medical; │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │- alegerea de soluţii corecte;│
│ │- desfăşurarea unui act │
│Standardul de │medical de calitate; - │
│performanţă │utilizarea eficientă a │
│asociat: │resurselor umane şi materiale;│
│ │- capacitatea de a acţiona în │
│ │echipă; │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│DESCRIEREA │- studii medicale superioare │
│POSTULUI │de lungă durată; - educaţie │
│pregătirea │medicală continuă conform │
│profesională: │legislaţiei în vigoare;. │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│experienţa │medic rezident specialitatea │
│necesară: │medicină de laborator; │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│dificultatea │- desfăşurarea în bune │
│operaţiunilor │condiţii a actului medical; - │
│specifice: │confidenţialitatea actului │
│responsabilitatea│medical; │
│implicată │ │
├─────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │- medici de aceeaşi │
│ │specialitate sau alte │
│sfera de relaţii │specialităţi, din spital şi │
│ │alte instituţii similare, │
│ │mediul universitar, etc; │
└─────────────────┴──────────────────────────────┘
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR CORESPUNZĂTOARE POSTULUI Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor A. Responsabilităţi specifice/principale 1. Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte: d) modulele de pregătire,perioada în care au fost efectuate,evaluările şi rezultatele obţinute cu semnătura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv; e) manifestările de educaţie medicală continuă la care a participat,cu numărul diplomei de participare; f) lucrările ştiinţifice comunicate/publicate în situaţia în care respectivele manifestări ştiinţifice sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program; g) studiile clinice efectuate,cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi în studiile clinice sau activităţile ştiinţifice respective; 2. Acurateţea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidenţiatului este certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat. Rezidenţii au obligaţia de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curiculumul de pregătire. Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire,rezidenţii au obligaţia să-şi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii. La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidenţii susţin un examen cu probă teoretică şi practică, din tematica prevăzută în baremul de activităţi.Prezentarea la examenul de modul este condiţionată de parcurgerea baremului curricular, confirmată de îndrumătorul de rezidenţiat,prin caietul de monitorizare a pregătirii. Rezidenţii efectuează gărzi pe tot parcursul pregătirii lor, participând la întreaga activitate din unitatea sanitară în care îşi desfăşoară instruirea,în limita programului legal de muncă. Rezidenţii au dreptul să utilizeze, pentru informarea de specialitate, bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare, din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate. Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii, şi altele-conferinţe şi congrese în domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, după informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii B. Responsabilităţi generale: să cunoască şi să respecte: - prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi a Regulamentului de Ordine Interioară; – confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; – normele PSI şi de securitate a muncii; – programul de muncă; – codul de etică şi deontologie profesională; C. Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale Criteriile de evaluare a performantelor individuale au fost stabilite de conducerea spitalului şi în funcţie de acestea se face evaluarea performantelor profesionale. Performantele profesionale individuale ale personalului sunt evaluate prin acordarea calificativelor notate de la 1 la 5 pentru fiecare componenta a criteriilor de evaluare şi anume: 1. Rezultatele obţinute cu o pondere de 55% - gradul de realizare a atribuţiilor de serviciu prevăzute în fisa postului promptitudine şi operativitate – calitatea lucrărilor executate şi activităţilor desfăşurate – sumarea responsabilităţii cu o pondere de 20% – receptivitate, disponibilitate la efort suplimentar, perseverenţa, obiectivitate, disciplina. – intensitatea implicării în realizarea atribuţiilor de serviciu. Adaptarea la complexitatea muncii, iniţiativa şi creativitate cu o pondere de 15% executarea de lucrări complexe, propuneri de soluţii noi, schimbări, motivarea acestora şi evaluarea consecinţelor. Activitatea de rutina - capacitatea relaţională şi disciplina muncii cu o pondere de 10% – capacitatea de a evita stări conflictuale, capacitatea de dialog, respectare a regulilor - stabilite de conducerea structurii din care face parte. – adaptarea la situaţii neprevăzute, prezenta de spirit, spontaneitate Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale după cum urmează: între 1,00 - 2,00 - nesatisfăcător între 2,01 - 3,50 - satisfăcător între 3,51- 4,50 - bine între 4,51 - 5,00 - foarte bine D. RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ: 1. Aplică şi respectă toate instrucţiunile proprii, procedurile şi regulamentele interne în materie de securitate şi sănătate în muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor cu care este instruit. 2. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate şi sănătate în muncă semnând fişa de instruire. 3. Respectă cel mai scurt traseu de acasă la şi către locul de muncă comunicat în fişa de securitate şi sănătate în muncă. Accidentele survenite în afara traseului comunicat şi în afara timpului normal de deplasare de la şi către locul de muncă nu vor fi considerate accidente de muncă. 4. Face toate examenele medicale programate de conducerea societăţii conform prevederilor legale cu privire la normele de Medicina Muncii. 5. Are obligaţia să utilizeze corect utilajele, maşinile,aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. 6. Utilizează corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare. 7. Îşi însuşeşte şi respectă procedurile normale, instrucţiunile specifice sistemului de management al calităţii şi sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţională aplicabile postului. 8. Utilizează corect dotările postului fără să îşi pună în pericol propria existenţă sau a celorlalţi angajaţi. 9. Nu procedează la scoaterea din funcţiune la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor proprii, în special ale maşinilor,aparaturii uneltelor, instalaţiilor tehnice, clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive. 10. Are obligaţia de a comunica imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. 11. Are obligaţia să aducă imediat la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. 12. Cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi,atât timp cât este necesar pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă inspectorii sanitari,pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. 13. Cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri de securitate şi sănătate în domeniul său de activitate. 14. Are obligaţia să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. Condiţii materiale ale muncii: - aparatura, materiale sanitare – materiale birotică; – acces la sistemul informatizat al instituţiei;
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Luat la │ │
│cunoştinţă │ │
│de ocupantul│ │
│postului: │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│NUMELE ŞI │Dr. medic rezident │
│PRENUMELE: │anul ................. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SEMNĂTURA: │.........................│
├────────────┼─────────────────────────┤
│DATA: │.........................│
└────────────┴─────────────────────────┘
Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă x Da/Nu – examen clinic x – probă de abilităţi/manualităţi – probă pe casetă video – probă operatorie – dizertaţie TEMATICA DE EXAMEN Microbiologie medicală, Gabriela Loredana Popa, Mircea Ioan Popa, Renaissance, 2007 Tratat de microbiologie clinică. Ediţia a III-a, Dumitru Buiuc, Marian Negut, Editura Medicală, 2017 Fields Virology, ediţia 6, David M. Knipe, Peter Howley, Lippicott Williams & Wilki, 2013 Virusologie medicală, Costin Cernescu, Editura Medicală 2017 Parazitologie medicală, Simona Rădulescu, Editura: All Educaţional, 2000 Parazitologie medicală, Anca Ungureanu, Editura Sitech, 2017 Tratat de Medicina Interna, Hematologie, sub redacţia lui Radu Paun, coordonator Prof. Dan Colita, partea II, Editura Medicală, 1999 Wintrobe's Clinical Hematology, John P. Greer, Daniel A. Arber, Bertil E. Glader, Alan F. List, Robert T. Means, George M. Rodgers, Lippincott Williams and Wilkins, dec. 2018 Hematologie clinica, Note de curs, Delia Mut Popescu, Editura Medicală, ediţia II, anul, 2003 Hoffbrand's Essential Haematology, Hoffbrand A. Victor, Wiley-Blackwell, 2015 Imunologia transplantului, Ileana Constantinescu, Editura Universitară Carol Davila, 2009 Imunologie şi imunopatologie, Grigore Mihăescu, Carmen Chifiriuc, Editura Medicală, 2015 Roitt's Essential Immunology, 13th Edition, Peter J. Delves, Seamus J. Martin, Dennis R. Burton, Ivan M. Roitt, Wiley-Blackwell, 2017 Clinical Immunology, Principles and Practice, Robert Rich Thomas Fleisher William Shearer Harry Schroeder Anthony Frew Cornelia Weyand, ediţia 5, Elsevier, 2019 Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere) Tematica pentru examenul de medic specialist în specialitatea Medicina de Laborator I. PROBA SCRISĂ II. - IV. TREI PROBE PRACTICE I. PROBA SCRISĂ BIOCHIMIE 1. METABOLISMUL PROTEIC - Peptide biologic active. – Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor). – Biosinteza proteică – Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon. – Biosinteza ureei. 2. ENZIME - Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. – Izoenzime. – Noţiuni de cinetică enzimatică. 3. METABOLISMUL GLUCIDIC - Glicoliza. – Gluconeogeneza. – Ciclul acizilor carboxilici. 4. METABOLISMUL LIPIDIC - Biosinteza acizilor graşi. – Degradarea acizilor graşi. – Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie. – Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene. – Biosinteza colesterolului. – Acizii biliari. – Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare). 5. VITAMINE şi HORMONI 6. APA şi ELECTROLIŢI 7. MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN: - Patologia renală. – Patologia hepatică. – Patologia cardiacă şi vasculară. – Maladii metabolice şi endocrine. 8. MARKERI TUMORALI 9. BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ 10. BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI 11. BIOCHIMIE GERIATRICĂ 12. BIOCHIMIE PEDIATRICĂ 13. TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT HEMATOLOGIE 1. Hematopoeza - generalităţi – celula stem 2. Structura măduvei osoase - (noţiuni de embriologie) 3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 6. Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 7. Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia; genetică) 8. Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome. 9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12. 10. Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator) 11. Anemii hemolitice - generalităţi, clasificare 12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator). 13. Imunoserologia unei anemii hemolitice. 14. Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii. 15. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale. 16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale). 17. Sindromul mielodisplazic. 18. Sindromul mieloproliferativ cronic. 19. Sindromul limfoproliferativ cronic. - Leucemie limfatică cronică. – Boli proliferative limfatice de graniţă. – Generalităţi limfoame. 20. Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare). 21. Boala Hodgkin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator). 22. Gamopatii monoclonale maligne. 23. Gamopatii monoclonale benigne. 24. Hemostaza (generalităţi). 25. Exploatarea unui sindrom hemoragipar. 26. Purpura trombocitopenică. 27. Coagulare intravasculară diseminată. 28. Boala tromboembolică şi fibrinoliza. 29. Porfirii - clasificare, diagnostic. IMUNOLOGIE Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie. 2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei. Mecanismele imunologice 1. Imunitatea înnăscută şi dobândită. 2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia. 3. Antigenele - structură, clasificare, procesare şi prezentare. 4. Alergenele - structură, epitopi. 5. Imunogenetica. 6. Imunitatea mediată prin celulele T. a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului. b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T. c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante. 7. Imunitatea mediată prin celule B. a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului. b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor. c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral. d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă. e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori. f) Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă. g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance. 8. Alte mecanisme imunologice, care implică: a) Celulele "natural killer". b) Celulele killer activate de limfokine. c) Bazofile activate. 9. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică. Modularea răspunsului imun. 1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere. 2. Inflamaţia şi modularea ei. a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi. b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele). c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. Imunitatea mucoaselor. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. 2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing". 3. Imunosupresia post transplant Imunologia transplantului. 1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. 2. Mecanismele de rejet. 3. Imunosupresie-tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare. Imunologia tumorală. 1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate. 2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic şi monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru. 3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale. Metodologia de lucru. 4. Mecanismele imunosupravegherii. BIOLOGIE MOLECULARĂ 1. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. 2. Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. 3. Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicaţii clinice în Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie. BACTERIOLOGIE 1. Microbiologia medicală - importanţa în diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor infecţioase. 2. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanţă în patologia umană 3. Morfologia celulei bacteriene 4. Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici, chimici şi biologici 5. Antibiotice: clasificare, mecanisme de acţiune 6. Rezistenţa la acţiunea antibioticelor 7. Interacţiunea bacterie-gazdă 8. Bacterii cu importanţă în patologia umană. Diagnosticul de laborator în următoarele infecţii bacteriene: - Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus – Coci gram negativi - Genul Neisseria – Enterobacteriaceae - Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia – Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter – Bacterii Gram negative incurbate - Genurile Vibrio, Campylobacter – Bacili gram negativi aerobi - Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella – Bacterii spiralate - Genurile Treponema, Borellia, Leptospira – Bacterii sporulate - Genurile Clostridium, Bacillus – Bacili gram pozitivi - Genul Corynebacterium – Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma, – Mycobacterium tuberculosis PARAZITOLOGIE Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă 1. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza, 2. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms) 3. Diagnosticul malariei. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară D. Diagnosticul cisticercozei. E. Diagnosticul hidatidozei. F. Diagnosticul trichinelozei. Diagnosticul toxoplasmozei Diagnosticul trichomonozei VIRUSOLOGIE 1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic. 2. Patogenia infecţiei virale. Infecţii acute. Infecţii persistente. 3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecţii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecţii virale cu transmitere sexuală. Infecţii virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecţii virale cutanate, Infecţii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze. 4. Vaccinuri antivirale. Modalităţi de obţinere. Avantaje şi dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obţinere a vaccinurilor 5. Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale II - IV TREI PROBE PRACTICE II - BIOCHIMIE - PROBA PRACTICĂ (BAREM) 1. Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în biochimia clinică - metode de măsură (spectrometrice, optice, etc): 20 p – tehnici de separare (cromatografice, electroforetice): 30 p – tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare: 30 p – sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice: 20 p 2. Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice EXAMENUL DE URINĂ 1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari.: 20 p 2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza.: 20 p 3. Examenul microscopic al sedimentului urinar: 20 p 4. Examenul chimic al calculilor urinari: 20 p EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI 1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu.: 20 p 2. Electroforeza proteinelor - metode; variaţii fiziopatologice: 20 p 3. Compuşi azotaţi non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice: 20 p 4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice: 20 p 5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat.: 50 p 6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice: 20 p 7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice: 20 p 8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice: 20 p 9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice: 100 p - transaminazele (TGP, TGO); – creatinkinaza (CK), izoenzime; – lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime; – fosfataza acidă şi alcalină; – gamma glutamil transpeptidaza (GGT); – amilaza; – lipaza. EXAMENUL BIOCHIMIC al L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice: 50 p III - HEMATOLOGIE - PROBA PRACTICĂ (BAREM) 1. Recoltarea sângelui pentru hemograma. Coloraţiile uzuale. Picătura groasă.: 20 p 2. Interpretarea hemogramei: 20 p 3. Determinarea reticulocitelor: 30 p 4. Determinarea indicilor eritrocitari: 20 p 5. Determinarea V.S.H.: 20 p 6. Citochimie - FAL, peroxidaze, esteraze, PAS, fosfataza acidă TRAP, coloraţia Pearls: 20 p 7. Determinări FAN: 10 p 8. Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare: 25 p 9. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100 p 10. Examinare frotiu medular: 50 p 11. Imunofenotipare: 50 p 12. Examenul citogenetic în bolile hematologice (FISH, genetica moleculară) IV - IMUNOLOGIE - PROBA PRACTICĂ (BAREM) 21. Imunograma. Interpretare.: 20 p 22. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.: 20 p 23. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.: 20 p 24. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.: 20 p 25. Determinarea proteinelor de fază acută.: 20 p 26. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.: 20 p 27. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.: 20 p 28. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-ds dna, etc).: 20 p 29. Determinarea IgE total şi specific.: 10 p 30. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.: 20 p 31. Interpretarea markerilor tumorali în diferite tipuri de neoplazii.: 30 p 32. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative).: 30 p 33. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor.: 20 p 34. Evaluarea răspunsului imun în infecţia bacteriană, parazitară şi virală.: 20 p 35. Tehnici imunoenzimatice utilizate în imunologie.: 30 p 36. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.: 10 p 37. PCR (Reacţia de amplificare genică) - aplicaţii practice: 20 p 38. Tipizarea HLA prin metode moleculare: 20 p 39. Citometrie în flux.: 20 p 1. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA DE LABORATOR (BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE) 1.2. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continua, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidenţiat trebuie să urmărească continuu log-bookul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare. Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidenţiat va fi absolvit numai după susţinerea unui examen scris şi practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (şapte). 1.1. Obligaţii De a exercita activităţi medicale în domeniul medicinii de laborator în unităţi sanitare publice sau private. De a exercita abilităţile însuşite cu respectarea normelor în vigoare. 1.3. Medicul specialist medicină de laborator obţine prin rezidenţiat competenţa în medicina de laborator. 1.4. Medicul specialist medicină de laborator poate obţine în condiţiile legii şi regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 2019 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE Definiţia specialităţii: NEONATOLOGIA este o specialitate medicală şi de terapie intensivă, cu tradiţie neîntreruptă în România, care se ocupă cu îngrijirea în Maternitate a nou-născutului sănătos şi a prematurului începând din primul moment al tranziţiei de la viaţa intrauterină la cea extrauterină, dar şi cu îngrijirea nou-născutului cu risc şi cu patologie specifică perioadei neonatale (primele 28 de zile de viaţă). În cazul nou-născutului prematur şi al nou-născutului cu risc, perioada de follow-up se extinde până la şase luni postnatal în colaborare cu specialităţile pediatrice conexe. Pregătirea teoretică şi practică pe durata celor 5 ani de rezidenţiat permite medicului specialist neonatolog să exercite abilităţi de resuscitare şi terapie intensivă neonatală, să utilizeze tehnici de imagistică pentru diagnosticul rapid la patul pacientului, să realizeze transportul neonatal, să asigure urmărirea competentă a nou-născutului prematur şi a celui cu risc. Introducere Curriculumul prevede un număr de 240 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. Pe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenţi vor fi incluşi obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere şi îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă, cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie medicală continuă. Coordonatorul de rezidenţiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului
┌──────────────┬───────────────────────┐
│NUMĂRUL TOTAL │5 ani │
│DE ANI │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL TOTAL │21 module │
│DE MODULE │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 1 │NEONATOLOGIE │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│3 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │60 de ore curs, 30 ore/│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 2 │ECOGRAFIE NEONATALĂ │
│ │(abdomen şi şold) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 LUNĂ │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore curs, 30 ore/ │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 3 │PEDIATRIE │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│8 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │160 ore de curs, 30 ore│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 4 │PATOLOGIE FETALĂ │
│ │NOU-NĂSCUT CU RISC │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│3 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │60 ore curs, 30 ore/ │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 5 │OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 LUNĂ │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore de curs, 30 ore/│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 6 │GENETICĂ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 LUNĂ │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 de ore de curs, 30 │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│ore/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 7 │PEDIATRIE │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│3 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │60 de ore de curs, 30 │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│ore/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 8 │URGENŢE PEDIATRICE │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │40 de ore de curs, 30 │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│ore/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 9 │NEUROLOGIE PEDIATRICĂ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │40 de ore de curs, 30 │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│ore/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 10 │BOLI INFECŢIOASE │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │40 de ore de curs, 30 │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│ore/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 11 │CHIRURGIE PEDIATRICĂ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │30 ore de curs, 30 ore/│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 12 │ORTOPEDIE PEDIATRICĂ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 LUNĂ │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore de curs, 30 ore/│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 13 │TERAPIE INTENSIVĂ │
│ │NEONATALĂ (an 3) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│6 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │120 ore de curs, 30 ore│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 14 │ECOGRAFIE NEONATALĂ │
│ │(Transfontanelară) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 LUNĂ │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore de curs, 30 ore/│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 15 │BIOETICĂ MEDICALĂ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 SĂPTĂMÂNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore de curs │
│SĂPTĂMÂNĂ │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 16 │ELEMENTE JURIDICE │
│ │MEDICALE ŞI MALPRAXIS │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 SĂPTĂMÂNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │16 ore de curs │
│SĂPTĂMÂNĂ │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 17 │TERAPIE INTENSIVĂ │
│ │NEONATALĂ (an 4) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│8 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │160 ore de curs, 30 ore│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 18 │FOLLOW UP PREMATUR │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │40 ore de curs, 30 ore/│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 19 │ECOGRAFIE NEONATALĂ │
│ │(cardiacă şi pulmonară)│
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 LUNĂ │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore de curs, 30 ore/│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 20 │TRANSPORT NEONATAL │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│3 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │60 ore de curs, 30 ore/│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 21 │TERAPIE INTENSIVĂ NOU- │
│ │NĂSCUT (an 5) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│9 LUNI │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │180 ore de curs, 30 ore│
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│/săptămână lucrări │
│ │practice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Total ore │ │
│pregătire │1200 ore │
│teoretică │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Total ore │ │
│pregătire │2400 ore │
│practică │ │
└──────────────┴───────────────────────┘
1.2. Structura programului
┌────┬────────────┬──────────┬────────────────────────────────┐
│ │MODUL 1 │MODUL 2 │ │
│ANUL│NEONATOLOGIE│ECOGRAFIE │MODUL 3 │
│I │Nou-născut │NEONATALĂ │PEDIATRIE │
│ │sănătos (3 │(1 LUNĂ) │(8 LUNI) │
│ │LUNI) │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼──────────┬──────────┬──────────┤
│ │ │ │ │MODUL 7 │ │
│ │MODUL 4 │ │ │PEDIATRIE │MODUL 9 │
│ANUL│NEONATOLOGIE│MODUL 5 │MODUL 6 │(3 LUNI) │NEUROLOGIE│
│II │Nou-născut │OBSTETRICĂ│GENETICĂ │MODUL 8 │PEDIATRICĂ│
│ │cu risc (3 │(1 LUNĂ) │(1 LUNĂ) │URGENŢE │(2 LUNI) │
│ │LUNI) │ │ │PEDIATRICE│ │
│ │ │ │ │(2 LUNI) │ │
├────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │MODUL 13 │ │
│ │MODUL 10 │MODUL 11 │MODUL 12 │TERAPIE │MODUL 14 │
│ANUL│BOLI │CHIRURGIE │ORTOPEDIE │INTENSIVĂ │ECOGRAFIE │
│III │INFECŢIOASE │PEDIATRICĂ│PEDIATRICĂ│NOU NĂSCUT│NEONATALA │
│ │(2 LUNI) │(2 LUNI) │(1 LUNĂ) │(an 4) │(1 LUNĂ) │
│ │ │ │ │(6 LUNI) │ │
├────┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │MODUL 16 │MODUL 17 │ │ │
│ │MODUL 15 │ELEMENTE │TERAPIE │ │ │
│ │BIOETICĂ │JURIDICE │INTENSIVĂ │MODUL 18 │MODUL 19 │
│ANUL│MEDICALĂ │MEDICALE │NOU- │FOLLOW UP │ECOGRAFIE │
│IV │(2 │ŞI │NĂSCUT │PREMATUR │NEONATALĂ │
│ │SĂPTĂMÂNI) │MALPRAXIS │(an 3) │(2 LUNI) │(1 LUNĂ) │
│ │ │(2 │(8 LUNI) │ │ │
│ │ │SĂPTĂMÂNI)│ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│ │MODUL 20 │ │
│ANUL│TRANSPORT │MODUL 21 TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUT │
│V │NOU-NĂSCUT │(an 5) (9 LUNI) │
│ │(3 LUNI) │ │
└────┴────────────┴───────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│PARCURS REZIDENŢI - 5 ANI │
├───────────────┬───────────────┬──────────────┬────────────┬────────────┤
│ANUL I │ANUL II │ANUL III │ANUL IV │ANUL V │
├────────────┬──┼────────────┬──┼───────────┬──┼─────────┬──┼─────────┬──┤
│Modul 1 │ │Modul 4 │ │Modul 10 │ │Modul 15 │1/│Modul 20 │ │
│Neonatologie│3 │Neonatologie│3 │Boli │2 │Bioetică │2 │Transport│3 │
│(nou-născut │L │(nou-născut │L │infecţioase│L │medicală │L │neonatal │L │
│sănătos) │ │cu risc) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼────────────┼──┼───────────┼──┼─────────┼──┼─────────┼──┤
│ │ │ │ │ │ │Modul 16 │ │Modul 21 │ │
│Modul 2 │ │ │ │Modul 11 │ │Elemente │1/│Terapie │ │
│Ecografie │1 │Modul 5 │1 │Chirurgie │2 │juridice │2 │intensivă│9 │
│Neonatală*) │L │Obstetrică │L │pediatrică │L │medicale │L │neonatală│L │
│ │ │ │ │ │ │şi │ │(an5) │ │
│ │ │ │ │ │ │malpraxis│ │ │ │
├────────────┼──┼────────────┼──┼───────────┼──┼─────────┼──┼─────────┼──┤
│ │ │ │ │ │ │Modul 17 │ │ │ │
│Modul 3 │8 │Modul 6 │1 │Modul 12 │1 │Terapie │8 │ │ │
│Pediatrie │L │Genetică │L │Ortopedie │L │intensivă│L │ │ │
│ │ │ │ │pediatrică │ │neonatală│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │(an4) │ │ │ │
├────────────┼──┼────────────┼──┼───────────┼──┼─────────┼──┼─────────┼──┤
│ │ │ │ │Modul 13 │ │ │ │ │ │
│ │ │Modul 7 │3 │Terapie │6 │Modul 18 │2 │ │ │
│ │ │Pediatrie │L │intensivă │L │Follow up│L │ │ │
│ │ │ │ │neonatală │ │prematur │ │ │ │
│ │ │ │ │(an3) │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼────────────┼──┼───────────┼──┼─────────┼──┼─────────┼──┤
│ │ │Modul 8 │2 │Modul 14 │1 │Modul 19 │1 │ │ │
│ │ │Urgenţe │L │Ecografie │L │Ecografie│L │ │ │
│ │ │Pediatrice │ │Neonatală │ │Neonatală│ │ │ │
├────────────┼──┼────────────┼──┼───────────┼──┼─────────┼──┼─────────┼──┤
│ │ │Modul 9 │2 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Neurologie │L │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pediatrică │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼────────────┼──┼───────────┼──┼─────────┼──┼─────────┼──┤
│TOTAL │12│TOTAL │12│TOTAL │12│TOTAL │12│TOTAL │12│
│ │L │ │L │ │L │ │L │ │L │
└────────────┴──┴────────────┴──┴───────────┴──┴─────────┴──┴─────────┴──┘
*) Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidenţiat deţine atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoştinţelor teoretice şi practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care deţin atestat în Ecografie generală. Se desfăşoară pe parcursul a trei module, Modulele 13, 17 şi 21, în anii 3, 4 şi 5 cu o tematică comună, listată la anul 3 în întregime; dar abordarea noţiunilor teoretice şi practice de către rezident se face în mod gradat, de la noţiuni de bază de diagnostic şi tratament la etape avansate de management al cazurilor în anul 5. Pregătirea în etape va corespunde cu nivelul de pregătire din cadrul logbook-ului în aceşti 3 ani terminali. Anul I - Modulul 1: Neonatologie - Nou-născutul sănătos şi la termen - 3 luni Nr. ore curs: 60 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână Tematică de curs: 1. Noţiuni de creştere şi dezvoltare fetală 2. Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului şi consimţământul informat la naştere 3. Resuscitarea neonatală la sala de naşteri - noţiuni de bază 4. Clasificarea nou-născutului, definiţii, particularităţi 5. Tranziţia fiziologică a nou-născutului de la viaţa intrauterină la viaţa extrauterină 6. Evaluarea istoricului şi examenul fizic al nou-născutului 7. Îngrijirea nou-născutului sănătos 8. Alimentaţia nou-născutului sănătos - alăptarea, medicaţia maternă 9. Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică 10. Boala hemoragică a nou-născutului - profilaxie 11. Criterii de externare a nou-născutului sănătos 12. Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼───────────────────┤
│1. Noţiuni de │ │
│creştere şi │ │
│dezvoltare fetală │ │
│2. Consultul │ │
│perinatal din punct│ │
│de vedere al │ │
│neonatologului şi │• Să efectueze │
│consimţământul │anamneza sarcinii │
│informat la naştere│(istoricul matern │
│a. Să cunoască │şi intrapartum). │
│modificările │• Să informeze │
│fiziologice pe │familia cu privire │
│durata tranziţiei │la îngrijirea │
│la viaţa │nou-născutului în │
│extrauterină. │maternitate, precum│
│b. Să cunoască │şi să ofere │
│creşterea şi │indicaţii de │
│dezvoltarea fetală │profilaxie, │
│normală - curbele │imunoprofilaxie şi │
│de creştere │screening neonatal.│
│intrauterină. │ │
│c. Să cunoască │ │
│anomaliile de │ │
│creştere fetală. │ │
│d. Să cunoască │ │
│maturitatea │ │
│pulmonară fetală. │ │
├───────────────────┼───────────────────┤
│3. Resuscitarea │• Să pregătească │
│neonatală - noţiuni│echipamentul │
│de bază │necesar │
│a. Să cunoască │resuscitării la │
│ghidurile de │sala de naşteri. │
│resuscitare │• Să aplice │
│neonatală naţionale│principiile de bază│
│şi internaţionale. │din algoritmul │
│b. Să cunoască │resuscitării: │
│obiectivele │stimulare tactilă, │
│resuscitării la │ştergerea, │
│sala de naşteri. │poziţionarea │
│c. Să cunoască │capului nou │
│indicaţiile şi │născutului, │
│contraindicaţiile │dezobstrucţia │
│clampării │căilor aeriene, │
│întârziate a │administrarea │
│cordonului │oxigenului │
│ombilical. │suplimentar. │
│d. Să cunoască │• Să utilizeze │
│factorii de risc │metodele adecvate │
│perinatali şi să │de evaluarea a │
│anticipeze nevoia │frecvenţei cardiace│
│de resuscitare │la nou-născut la │
│neonatală. │sala de naşteri. │
│e. Să cunoască │• Să ofere suport │
│scorul Apgar şi │respirator la sala │
│să-l poată atribui │de naşteri folosind│
│în funcţie de │ventilaţia pe mască│
│starea clinică a │şi balon. │
│nou- născutului. │ │
├───────────────────┼───────────────────┤
│4. Clasificarea │ │
│nou-născutului, │ │
│definiţii, │ │
│particularităţi │ │
│a. Să cunoască şi │ │
│să discute despre │• Să interpreteze │
│parametrii de │graficele de │
│creştere (greutate,│creştere pentru │
│lungime, perimetrul│diferiţi parametrii│
│cranian, toracic şi│antropometrici. │
│abdominal), │• Să evalueze │
│valorile normale şi│nou-născutul cu │
│particularităţile │afectarea creşterii│
│în funcţie de │intrauterine. │
│vârsta de gestaţie.│ │
│b. Să cunoască │ │
│curbele de creştere│ │
│intrauterină şi │ │
│factorii care o pot│ │
│influenţa. │ │
├───────────────────┼───────────────────┤
│5. Tranziţia │ │
│fiziologică a │ │
│nou-născutului de │ │
│la viaţa │ │
│intrauterină la │ │
│viaţa extrauterină │• Să cunoască │
│a. Să înţeleagă │importanţa primei │
│tranziţia │respiraţii, │
│fiziologică a │fiziologia │
│sistemului │resorbţiei │
│cardio-respirator │lichidului │
│la naştere. │pulmonar, │
│b. Să cunoască │închiderea │
│factorii de risc │şunturilor │
│care afectează │cardiovasculare şi │
│tranziţia │importanţa │
│fiziologică. │surfactantului. │
│c. Să cunoască │• Să asigure │
│mecanismele de │confortul termic. │
│pierdere a │ │
│căldurii, riscurile│ │
│asociate │ │
│hipotermiei şi să │ │
│prevină apariţia │ │
│acesteia. │ │
├───────────────────┼───────────────────┤
│6. Evaluarea │• Să efectueze │
│istoricului şi │anamneza şi │
│examenul fizic al │examenul clinic pe │
│nou-născutului │aparate şi sisteme │
│a. Să cunoască │a nou- născutului │
│istoricul matern. │sănătos. │
│b. Să recunoască │• Să întocmească │
│semnele vitale şi │foia de observaţie.│
│valorile normale la│• Să evalueze │
│nou-născut. │semnele vitale ale │
│c. Să monitorizeze │nou- născutului, pe│
│nou-născutul │durata internării │
│postnatal │în maternitate. │
│- termic, │• Să identifice │
│cardiorespirator, │trăsăturile │
│tranzitul │dismorfice, fără │
│intestinal, │semnificaţie │
│diureza, tonusul şi│clinică şi fără │
│reactivitate. │impact asupra │
│ │nou-născutului. │
├───────────────────┼───────────────────┤
│7. Îngrijirea │ │
│nou-născutului │ │
│sănătos │ │
│a. Să cunoască │ │
│medicaţia de rutină│ │
│administrată în │ │
│maternitate │ │
│(vitamina K, │ │
│vaccinul AHB, │ │
│vaccinul BCG). │ │
│b. Să cunoască │ │
│profilaxiile şi │ │
│imunoprofilaxiile │ │
│care se efectuează │ │
│în maternitate: │ │
│profilaxia bolii │ │
│hemoragice, │ │
│profilaxia │• Să efectueze │
│oftalmiei │managementul nou- │
│gonococice, │născutului cu teste│
│vaccinarea │de screening │
│anti-hepatită B, │pozitive. │
│vaccinarea │• Să ofere │
│anti-tuberculoză. │recomandări │
│c. Să cunoască │părinţilor cu │
│testele prenatale │privire la │
│de screening, │Programele │
│materne (grup, Rh, │Naţionale de │
│hemoglobină, │Imunizare. │
│hematocrit, HIV, │ │
│VHB, TORCH, culturi│ │
│din colul uterin şi│ │
│uroculturi, │ │
│toleranţa la │ │
│glucoză). │ │
│d. Să cunoască │ │
│testele de │ │
│screening │ │
│neonatale: │ │
│screeningul │ │
│metabolic │ │
│(fenilcetonurie şi │ │
│hipotiroidism), │ │
│screeningul │ │
│auditiv, │ │
│screeningul │ │
│cardiac. │ │
├───────────────────┼───────────────────┤
│8. Alimentaţia │ │
│nou-născutului │ │
│sănătos - │ │
│alăptarea, │ │
│medicaţia maternă │ │
│a. Să cunoască │ │
│recomandările şi │• Să evalueze │
│principiile │scăderea │
│generale despre │fiziologică în │
│alăptare. │greutate. │
│b. Să cunoască │• Să evalueze │
│beneficiile, │statusul │
│indicaţiile şi │nutriţional al │
│contraindicaţiile │nou-născutului prin│
│alăptării. │monitorizarea │
│c. Să ofere │curbei ponderale. │
│recomandări cu │• Să promoveze │
│privire la │alăptarea precoce. │
│păstrarea laptelui │• Să recunoască │
│muls. │situaţiile când │
│d. Să cunoască │este necesară │
│efectele medicaţiei│alimentaţia │
│materne asupra │artificială - │
│nou-născutului în │contraindicaţiile │
│timpul alăptării şi│alăptării sau │
│să ofere │necesitatea │
│recomandări │completării │
│adecvate. │alimentaţiei │
│e. Să cunoască │naturale. │
│necesarul │• Să efectueze │
│nutriţional la nou-│managementul │
│născutul la termen.│problemelor de │
│f. Să cunoască │alăptare. │
│compoziţia │ │
│nutriţională a │ │
│laptelui matern │ │
│precum şi a │ │
│formulelor de │ │
│lapte. │ │
├───────────────────┼───────────────────┤
│ │• Să recunoască │
│ │clinic icterul │
│ │fiziologic. │
│ │• Să identifice │
│ │factorii de risc │
│ │care accentuează │
│ │apariţia │
│9. │hiperbilirubinemiei│
│Hiperbilirubinemia │fiziologice. │
│neonatală │• Să cunoască şi să│
│fiziologică │indice analizele │
│a. Să cunoască │care stabilesc │
│fiziopatologia │diagnosticul │
│hiperbilirubinemiei│pozitiv al │
│fiziologice. │hiperbilirubinemiei│
│b. Să cunoască │fiziologice. │
│factorii de risc │• Să cunoască │
│pentru │indicaţiile │
│hiperbilirubinemia │fototerapiei, │
│neonatală. │tehnicile şi │
│c. Să evalueze │modalităţile de │
│clinic şi │efectuare, │
│paraclinic │reacţiile adverse │
│hiperbilirubinemia │şi prevenirea │
│fiziologică. │acestora. │
│d. Să cunoască │• Să cunoască │
│criteriile de │valorile cu risc │
│externare. │crescut ale │
│ │bilirubinei serice │
│ │la externare. │
│ │• Să efectueze │
│ │consiliere │
│ │parentală şi să │
│ │ofere recomandări │
│ │la externare. │
├───────────────────┼───────────────────┤
│10. Boala │ │
│hemoragică a │ │
│nou-născutului – │ │
│profilaxie │• Să cunoască şi să│
│a. Să cunoască │aplice măsuri de │
│mecanismele │profilaxie │
│fiziopatologice din│specifice. │
│boala hemoragică a │• Să recunoască nou│
│nou-născutului. │născutul cu boală │
│b. Să cunoască │hemoragică şi să │
│formele de │iniţieze │
│manifestare. │managementul │
│c. Să cunoască şi │terapeutic. │
│să efectueze │ │
│profilaxia bolii │ │
│hemoragice │ │
│neonatale. │ │
├───────────────────┼───────────────────┤
│11. Criterii de │ │
│externare a │ │
│nou-născutului │ │
│sănătos │ │
│12. Planul de │ │
│urmărire al │ │
│nou-născutului │• Să cunoască │
│sănătos externat │indicaţiile pentru │
│din maternitate │dozarea bilirubinei│
│a. Să cunoască │serice. │
│condiţiile de │• Să efectueze │
│externare a nou- │screeningul │
│născutului sănătos │cardiologic, │
│şi îngrijirea lui │auditiv şi │
│acasă. │metabolic. │
│b. Să cunoască şi │• Să recomande │
│să explice familiei│efectuarea │
│îngrijirea de │screeningului de │
│rutină a │şold. │
│nou-născutului │• Să informeze şi │
│sănătos la │să îndrume familia │
│domiciliu. │cu privire la │
│c. Să revizuiască │îngrijirea de │
│starea │rutină a │
│nou-născutului la │nou-născutului │
│externare (semnele │sănătos. │
│vitale, greutatea, │• Să cunoască rolul│
│menţinerea │vizitelor de │
│temperaturii │reevaluare a │
│optime, îngrijirea │nou-născutului şi │
│tegumentelor şi a │să furnizeze │
│bontului ombilical,│recomandări cu │
│screeningul │privire la │
│bilirubinemiei │îngrijirea la │
│(măsurarea serică │domiciliu. │
│sau transcutanată │ │
│şi evaluarea │ │
│factorilor de │ │
│risc), toleranţa │ │
│digestivă, tonusul │ │
│şi reactivitatea. │ │
└───────────────────┴───────────────────┘
Anul I - Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen şi şold) - 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Condiţii de examinare ecografică 2. Principii de bază în ultrasonografie 3. Tipuri de transductor 4. Moduri de examinare ecografică 5. Ecografia şoldului 6. Ecografia abdominală Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Să pornească şi │
│ │să efectueze │
│ │setările │
│ │aparatului. │
│ │• Să cunoască │
│ │butoanele │
│ │interfeţei │
│ │ecografului. │
│1. Condiţii de │• Să pregătească │
│examinare │camera de examinare│
│ecografică │a pacientului. │
│ │• Să cunoască │
│ │criteriile de │
│ │pregătire a │
│ │pacientului pentru │
│ │examinare. │
│ │• Să cunoască şi să│
│ │respecte măsurile │
│ │de prevenţie a │
│ │infecţiilor. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Să înţeleagă │
│2. Principii de │fenomenul de │
│bază în │propagare a undei │
│ultrasonografie │acustice. │
│ │• Să cunoască │
│ │efectul Doppler. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Să cunoască │
│3. Tipuri de │indicaţiile │
│transductor │utilizării fiecărui│
│ │tip de transductor.│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Să cunoască │
│ │modurile de │
│ │examinare │
│4. Moduri de │ecografică. │
│examinare │• Să cunoască │
│ecografică │secţiunile standard│
│ │ecografice. │
│ │• Să recunoască │
│ │artefactele. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│5. Ecografia │ │
│şoldului │ │
│a. Indicaţii – │ │
│screening │• Să identifice │
│b. Dezvoltarea │factorii de risc la│
│anatomică a │pacient. │
│şoldului. │• Să identifice │
│c. Factorii de │reperele şi să │
│risc pentru │obţină imaginile │
│displazia │standard. │
│congenitală de │• Să poziţioneze │
│şold. │corect pacientul, │
│d. Reperele │în timpul │
│obligatorii pentru│examinării │
│recunoaşterea │ecografice. │
│imaginii standard.│• Să ştie să aleagă│
│e. Tehnica │transductorul │
│efectuării │adecvat. │
│ecografiei. │ │
│f. Stadializarea │ │
│Graf. │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│6. Ecografie │• Să ştie să aleagă│
│abdominală │transductorul │
│a. Noţiuni de │adecvat. │
│anatomie normală a│• Să achiziţioneze │
│organelor │şi să descrie │
│abdominale │imaginea │
│a.1. Ficat şi căi │ecografică. │
│biliare │• Să cunoască │
│Consideraţii │noţiuni de anatomie│
│anatomice │descriptivă. │
│Tehnica de │• Să recunoască │
│examinare │reperele vasculare │
│Aspectul ecografic│la nivel hepatic. │
│normal │• Să identifice │
│ │vezicula biliară. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│a.2. Splină │• Să achiziţioneze │
│Consideraţii │şi să descrie │
│anatomice │imaginea │
│Tehnica de │ecografică. │
│examinare │• Să cunoască │
│Aspectul ecografic│noţiuni de anatomie│
│normal │descriptivă. │
│a.3. Aparat │• Să achiziţioneze │
│reno-urinar │şi să descrie │
│Consideraţii │imaginea │
│anatomice │ecografică. │
│Tehnica de │• Să cunoască │
│examinare │noţiuni de anatomie│
│Aspectul ecografic│descriptivă. │
│normal │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
Anul I - Modul 3: Pediatrie - 8 luni Nr. ore curs: 160 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Creşterea şi dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creştere şi dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului. 2. Alimentaţia sugarului şi a copilului sănătos (necesităţi nutriţionale, raţia dietetică recomandată, alimentaţia naturală şi mixtă, diversificarea alimentaţiei sugarului, alimentaţia copilului şi adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriţie. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. 3. Rahitismul carenţial şi anemiile carenţiale. 4. Febra la copil. 5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele şi cheilitele. Crupul. Laringotraheobronşita acută. Otita medie acută. Mastoidita. 6. Bronşiolita acută. 7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supuraţia pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.Puncţia pleurală - indicaţii. 8. Diareea acută bacteriană şi virală. 9. Constipaţia cronică şi encoprezisul. 10. Malformaţiile congenitale de cord necianogene. 11. Malformaţiile congenitale de cord cianogene. 12. Anemiile hemolitice genetice. 13. Anemiile hemolitice dobândite. 14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare şi dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 16. Infecţia de tract urinar. 17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. 18. Glomerulonefritele acute şi cronice. 19. Sindromul nefrotic. 20. Hipertensiunea arterială la copil. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │efectueze singur │
│1. Efectuează │anamneză completă │
│corect anamneza │şi examen obiectiv│
│completă şi │complet. │
│examenul obiectiv │• Este capabil să │
│complet pe aparate │recunoască copilul│
│şi sisteme. │grav bolnav şi să │
│ │anunţe medicul │
│ │îndrumător despre │
│ │un astfel de caz. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │execute activităţi│
│ │în vederea │
│ │realizării │
│ │planului de │
│ │investigaţii: │
│ │> Propunerea unui │
│ │plan de │
│2. Participă la │investigaţii către│
│elaborarea planului│medicul │
│de investigaţii │îndrumător. │
│împreună cu medicul│> Pregătirea │
│îndrumător. │pacientului pentru│
│ │investigaţii │
│ │împreună cu │
│ │asistentul │
│ │medical. │
│ │> Programarea │
│ │pacientului pentru│
│ │investigaţii │
│ │paraclinice. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │execute activităţi│
│ │referitoare la │
│ │rezultatele │
│ │investigaţiilor: │
│ │> Comunicarea │
│ │rezultatelor │
│ │investigaţiilor │
│ │paraclinice │
│ │medicului │
│ │îndrumător. │
│ │> Notarea │
│ │rezultatelor în │
│3. Participă la │Foaia de │
│stabilirea │Observaţie Clinică│
│diagnosticului │Generală (FOCG). │
│împreună cu medicul│> Interpretarea, │
│îndrumător. Discută│împreună cu │
│semnificaţia │medicul - │
│investigaţiilor │îndrumător, a │
│paraclinice. │rezultatelor │
│Discută cu medicul │normale şi │
│îndrumător │patologice şi │
│diagnosticele │comentarea │
│pozitive şi │acestora la │
│diferenţiale. │rubrica Evoluţie │
│ │din FOCG. │
│ │> Recunoaşterea │
│ │semnificaţiei │
│ │rezultatelor şi │
│ │ale implicaţiilor │
│ │acestora în │
│ │stabilirea │
│ │diagnosticului │
│ │pozitiv şi │
│ │diferenţial, │
│ │precum şi a │
│ │planului │
│ │terapeutic. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Poate descrie │
│ │modalitatea de │
│ │accesare a │
│ │algoritmilor şi │
│ │protocoalelor de │
│ │investigaţii şi │
│ │tratament ale │
│ │spitalului. │
│4. Participă la │• În cadrul │
│elaborarea planului│discuţiei cu │
│de tratament │medicul îndrumător│
│împreună cu medicul│este capabil să │
│îndrumător. │propună un plan │
│ │terapeutic. │
│ │• Este capabil să │
│ │explice motivaţia │
│ │introducerii │
│ │diverselor │
│ │medicamente în │
│ │schema │
│ │terapeutică. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │descrie tehnica │
│ │manoperelor din │
│ │baremul de │
│ │activităţi │
│ │practice. │
│ │• Este capabil să │
│5. Efectuează │efectueze singur │
│manopere │sau sub │
│diagnostice şi │supravegherea │
│terapeutice │medicului - │
│corespunzătoare │îndrumător │
│baremului de │manoperele │
│activităţi │diagnostice sau │
│practice. │terapeutice │
│ │prevăzute în │
│ │baremul de │
│ │activităţi │
│ │practice │
│ │corespunzător │
│ │modulului de │
│ │pregătire. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │evalueze starea │
│ │clinică a │
│ │pacientului, în │
│ │evoluţie. │
│ │• Este capabil să │
│6. Monitorizează │decidă momentul în│
│evoluţia │care anunţă │
│pacientului şi o │modificările │
│prezintă medicului │clinice şi │
│îndrumător în │paraclinice │
│cadrul vizitelor │medicului │
│programate sau de │îndrumător. │
│urgenţă. │• Notează sinteza │
│ │evoluţiei clinice │
│ │şi paraclinice a │
│ │pacientului în │
│ │FOCG sub │
│ │supravegherea │
│ │medicului │
│ │îndrumător. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │argumenteze │
│ │necesitatea │
│7. Asistă la │consultului │
│discuţiile în │interdisciplinar. │
│cadrul echipei │• Este capabil să │
│multidisciplinare │propună medicului │
│în evaluarea │îndrumător │
│iniţială sau pe │modificările │
│parcursul │managementului de │
│evoluţiei. │caz (investigaţii,│
│ │tratament) │
│ │rezultate în urma │
│ │consultului │
│ │interdisciplinar. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Poate enumera │
│ │capitolele │
│ │scrisorii medicale│
│ │/biletului de │
│ │ieşire din spital.│
│ │• Este capabil să │
│ │redacteze o formă │
│ │preliminară a │
│8. Redactează │biletului de │
│biletul de ieşire/ │ieşire (inclusiv │
│scrisoarea medicală│reţeta la │
│sub supervizarea │externare) pe care│
│medicului │să le supună │
│îndrumător. │discuţiei cu │
│ │medicul │
│ │îndrumător. │
│ │• Este capabil să │
│ │scoată în evidenţă│
│ │punctele cheie în │
│ │argumentarea │
│ │diagnosticului │
│ │pozitiv. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│9. Obţine abilităţi│• În discuţia cu │
│de comunicare cu │îndrumătorul poate│
│pacienţii şi │simula un model de│
│aparţinătorii. │comunicare cu │
│Asistă la │pacientul sau │
│comunicarea │aparţinătorii. │
│diagnosticului, a │• Comunică │
│managementului │pacientului şi │
│ulterior al │aparţinătorilor │
│cazului, obţinerea │informaţii │
│consimţământului şi│medicale discutate│
│comunicarea │anterior cu │
│veştilor proaste de│medicul │
│către medicul │îndrumător. │
│îndrumător. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
Anul II - Modulul 4: Neonatologie - Nou-născutul cu risc. - 3 luni Nr. ore curs: 60 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Monitorizarea şi evaluarea stării şi dezvoltării fetale 2. Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii şi influenţele asupra fătului 3. Medicaţia maternă şi efectele asupra fătului 4. Infecţiile intrauterine şi influenţele asupra fătului - TORCH'S 5. Anomaliile fetale frecvente 6. Hidropsul fetal 7. Nou-născutul cu risc crescut - anticipare, evaluare, management, prognostic 8. Traumatismele la naştere 9. Nou-născutul din naştere multiplă 10. Sindromul de abstinenţă fetală 11. Resuscitarea neonatală avansată 12. Decizii şi dileme etice neonatale Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│1. Monitorizarea │ │
│şi evaluarea │ │
│stării şi │ │
│dezvoltării │ │
│fetale │ │
│a. Să cunoască │ │
│metodele de │ │
│evaluare a │ │
│vârstei de │ │
│gestaţie. │ │
│b. Să cunoască │ │
│metodele de │ │
│determinare a │• Să descrie şi să │
│stării de bine │interpreteze testele │
│fetale antenatal │de screening pentru │
│şi intrapartum. │anomaliile fetale. │
│c. Să cunoască │• Să informeze şi să │
│screeningul │asigure consiliere │
│antenatal al │parentală cu privire │
│anomaliilor │la rezultate, precum │
│fetale. │şi riscurile asociate.│
│d. Să cunoască │ │
│testele de │ │
│evaluare fetală │ │
│efectuate │ │
│antepartum şi │ │
│intrapartum. │ │
│e. Să cunoască │ │
│parametrii de │ │
│monitorizare │ │
│fetală şi │ │
│semnificaţia │ │
│acestora. │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│2. Patologia │• Să recunoască şi să │
│maternă frecventă│identifice factorii de│
│în timpul │risc materni care │
│sarcinii şi │influenţează adaptarea│
│influenţele │neonatală şi │
│asupra fătului │particularităţile │
│a. Să cunoască │efectelor acestora │
│caracteristicile │asupra nou-născutului.│
│materne │• Să identifice │
│demografice │nou-născutul din mamă │
│(vârsta, fumatul,│cu diabet gestaţional,│
│consumul de │precum şi să │
│alcool şi droguri│recunoască │
│ilicite) şi │complicaţiile │
│riscul asupra │perinatale asociate şi│
│nou-născutului. │managamentul acestora.│
│b. Să cunoască │• Să identifice │
│fiziopatologia │nou-născutii din mame │
│diabetului │cu hipertensiune │
│gestaţional şi │arterială, precum şi │
│implicaţiile │să recunoască │
│asupra stării │complicaţiile │
│fetale şi │perinatale asociate şi│
│neonatale. │managamentul. │
│c. Să cunoască │• Să recunoască şi să │
│fiziopatologia │identifice anomaliile │
│hipertensiunii │de creştere neonatală │
│arteriale materne│asociate patologiei │
│induse de sarcină│placentare, precum şi │
│şi efectele │să identifice │
│asupra fătului şi│complicaţiile asociate│
│nou născutului. │şi managementul │
│d. Să cunoască │corespunzător. │
│anomaliile │• Să recunoască şi să │
│funcţiei │identifice anomaliile │
│placentare asupra│de creştere neonatală │
│dezvoltării │asociate afecţiunilor │
│fetale şi │tiroidiene materne, │
│riscurile │precum şi să │
│asociate │identifice │
│perinatal. │complicaţiile şi să │
│e. Să cunoască │efectueze managementul│
│patologiile │corespunzător. │
│tiroidiene │• Să informeze şi să │
│materne şi │consilieze familia cu │
│efectele asupra │privire la patologiile│
│fătului. │materne frecvente. │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│3. Medicaţia │ │
│maternă şi │ │
│efectele asupra │ │
│fătului │ │
│a. Să obţină │ │
│informaţii despre│ │
│utilizarea │• Să recunoască şi să │
│substanţelor │identifice semnele │
│ilicite pe durata│clinice ale sevrajului│
│sarcinii. │neonatal. │
│b. Să cunoască │• Să evalueze scorul │
│medicaţia maternă│de abstinenţă │
│care creşte │neonatală. │
│riscul apariţiei │• Să efectueze │
│sevrajului. │managementul │
│c. Să cunoască │sindromului de │
│semnele clinice │abstinenţă neonatală. │
│ale sindromului │• Să consilieze │
│de sevraj │părinţii asupra │
│neonatal. │riscurilor asociate şi│
│d. Să cunoască │asupra evoluţiei. │
│medicaţia maternă│ │
│care contraindică│ │
│alăptarea. │ │
│e. Să cunoască │ │
│medicaţia cu │ │
│efect teratogen │ │
│asupra fătului. │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│4. Infecţiile │ │
│intrauterine şi │ │
│influenţele │ │
│asupra fătului │ │
│a. Să cunoască │ │
│infecţiile │ │
│cronice │ │
│intrauterine cu │ │
│risc de │ │
│transmitere │ │
│materno-fetală. │ │
│b. Sa │• Să recunoască şi să │
│interpreteze │identifice semnele │
│rezultatele │clinice în cazul nou │
│imunologice │născuţilor infectaţi │
│specifice │intrauterin. │
│infecţiilor │• Să recomande │
│cronice │investigaţiile │
│intrauterine - │paraclinice şi să │
│analizele │efectueze managementul│
│specifice din │terapeutic │
│sarcină care │corespunzător. │
│identifică │• Să identifice │
│infecţia acută │posibilele complicaţii│
│sau cronică. │neonatale induse de │
│c. Să cunoască │agenţii infecţioşi │
│modul de │materni şi să │
│transmitere a │efectueze managementul│
│infecţiilor │şi prevenţia acestora.│
│intrauterine. │• Să consilieze │
│d. Să cunoască │părinţii asupra │
│efectele │riscurilor asociate şi│
│infecţiilor │asupra evoluţiei. │
│intrauterine │ │
│asupra │ │
│dezvoltării │ │
│fetale. │ │
│e. Să cunoască │ │
│metodele de │ │
│prevenţie a │ │
│transmiterii │ │
│agenţilor │ │
│infecţioşi în │ │
│sarcină. │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│ │• Să identifice │
│ │nou-născuţii cu │
│ │anomalii congenitale. │
│5. Anomaliile │• Să recomande │
│fetale frecvente │investigaţiile │
│a. Să cunoască │paraclinice şi de │
│anomaliile şi │laborator. │
│microdeleţiile │• Să recomande │
│cromozomiale │managementul │
│frecvente din │terapeutic. │
│perioada │• Să identifice │
│neonatală. │complicaţiile şi │
│b. Să cunoască │prognosticul │
│evoluţia şi │anomaliilor │
│prognosticul │congenitale. │
│acestora. │• Să consilieze │
│ │părinţii asupra │
│ │riscurilor asociate şi│
│ │asupra evoluţiei. │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│5.1. Hidropsul │ │
│fetal │• Să evalueze │
│a. Să cunoască │nou-născutul cu │
│definiţia │hidrops fetal. │
│hidropsului │• Să efectueze │
│fetal. │anamneza şi consultul │
│b. Să cunoască │prenatal al sarcinilor│
│etiologia şi │cu hidrops fetal. │
│fiziopatologia │• Să realizeze │
│hidropsului │managementul la sala │
│fetal. │de naştere şi în │
│c. Să cunoască şi│secţia de terapie │
│să elaboreze │intensivă neonatală. │
│algoritmul pentru│• Să pregătească │
│diagnosticul │echipamentul necesar │
│diferenţial şi │managementului │
│managementul │nou-născuţilor cu │
│terapeutic al │hidrops fetal. │
│hidropsului │• Să asigure │
│fetal. │consilierea parentală │
│d. Să cunoască │cu privire la │
│patologia maternă│riscurile asociate, │
│asociată cu │complicaţiile şi │
│hidropsul fetal │prognosticul imediat │
│şi impactul │şi pe termen lung al │
│acesteia asupra │nou-născuţilor cu │
│dezvoltării │hidrops fetal. │
│fetale. │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│5.2. Nou-născutul│ │
│cu risc crescut- │ │
│anticipare, │ │
│evaluare, │ │
│management, │ │
│prognostic │ │
│a. Să cunoască │ │
│factorii de risc │ │
│materni şi fetali│• Să cunoască │
│care determină │clasificarea nou- │
│risc neonatal │născutului în funcţie │
│crescut. │de vârsta de gestaţie │
│b. Să cunoască │şi de greutatea la │
│factorii de risc │naştere. │
│din timpul │• Să identifice şi să │
│travaliului şi │evalueze clinic nou- │
│efectele lor │născutul prematur. │
│asupra tranziţiei│• Să cunoască şi să │
│neonatale │aplice scorul Ballard │
│fiziologice. │pentru evaluarea │
│c. Să cunoască │vârstei de gestaţie la│
│criteriile de │nou-născuţii │
│internare şi │prematuri. │
│externare din │• Să îngrijească │
│terapia intensivă│prematurul în │
│neonatală. │maternitate. │
│d. Să cunoască │• Să ofere recomandări│
│categoriile de │privind managementul │
│nou-născuţi cu │imediat al │
│risc. │prematurului precum şi│
│5.2.1. │în terapie intensivă │
│Nou-născutul │neonatală. │
│prematur - │• Să cunoască │
│condiţii generale│resuscitarea │
│a. Să cunoască │prematurului la sala │
│clasificarea │de naşteri şi în │
│prematurului. │cadrul secţiei de │
│b. Să cunoască │terapie intensivă │
│factorii de risc │neonatală. │
│pentru │• Să identifice şi să │
│prematuritate. │evalueze clinic nou- │
│c. Să cunoască │născuţii LGA, SGA, cu │
│complicaţiile │RCIU şi postmaturul. │
│prematurităţii şi│• Să recomande │
│prognosticul pe │investigaţiile │
│termen lung. │paraclinice. │
│5.2.2. │• Să realizeze │
│Nou-născutul - │managementul │
│LGA, SGA, cu RCIU│terapeutic. │
│şi postmaturul │• Să recunoască │
│a. Să cunoască │complicaţiile asociate│
│definiţia nou │şi prognosticul pe │
│născutului LGA, │termen lung. │
│SGA, cu RCIU şi a│• Să asigure │
│postmaturului. │consilierea parentală │
│b. Să cunoască │asupra riscurilor │
│factorii de risc.│asociate şi asupra │
│c. Să cunoască │evoluţiei. │
│adaptarea la │ │
│naştere şi în │ │
│perioada │ │
│neonatală. │ │
│d. Să cunoască │ │
│managementul │ │
│terapeutic, │ │
│complicaţiile şi │ │
│prognosticul. │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│5.3. │ │
│Traumatismele la │ │
│naştere │ │
│a. Să cunoască │ │
│factorii de risc │ │
│asociaţi cu │• Să recunoască şi să │
│traumatismele │identifice │
│neonatale. │traumatismele │
│b. Să cunoască │neonatale. │
│cele mai │• Să recomande │
│frecvente tipuri │investigaţiile şi │
│de traumatisme la│managementul │
│naştere. │terapeutic. │
│c. Să cunoască │• Să recunoască │
│fracturile care │complicaţiile şi │
│apar la │prognosticul pe termen│
│nou-născut. │lung. │
│d. Să cunoască │• Să asigure │
│hemoragiile │consilierea parentală │
│extracraniene │asupra riscurilor │
│care apar la │asociate şi asupra │
│nou-născut │evoluţiei. │
│(cefalhematom, │ │
│caput │ │
│succedaneum). │ │
│e. Să cunoască │ │
│leziunile de │ │
│nervi periferici.│ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│ │• Să recunoască clinic│
│ │nou-născuţii cu │
│5.4. Nou-născutul│suspiciune de sindrom │
│din naştere │transfuzor- │
│multiplă │transfuzat. │
│a. Să cunoască şi│• Să recomande │
│să descrie │investigaţiile │
│tipurile de │paraclinice în │
│sarcină multiplă.│sindromul │
│b. Să cunoască │transfuzor-transfuzat.│
│complicaţiile şi │• Să recomande │
│prognosticul │managementul în │
│feţilor şi │sindromul │
│nou-născuţilor │transfuzor-transfuzat.│
│din sarcină │• Să cunoască │
│multiplă. │complicaţiile │
│ │neurologice pe termen │
│ │scurt şi pe termen │
│ │lung. │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│5.5. Sindromul de│ │
│abstinenţă │ │
│neonatală │• Să identifice şi să │
│a. Să identifice │evalueze clinic nou- │
│şi să cunoască │născuţii cu sindrom de│
│substanţele │abstinenţă neonatală. │
│ilicite utilizate│• Să monitorizeze │
│de mama pe durata│nou-născuţii cu │
│sarcinii. │sindrom de abstinenţă │
│b. Să cunoască │neonatală. │
│efectele │• Să recomande │
│substanţelor │investigaţiile şi │
│ilicite asupra │managementul │
│dezvoltării │terapeutic. │
│fetale şi asupra │• Să cunoască şi să │
│nou-născutului. │evalueze nou- născuţii│
│c. Să cunoască │prin scorul Finnegan. │
│semnele clinice │• Să cunoască şi să │
│neonatale ale │recomande modalitatea │
│sindromului de │de alimentare a nou- │
│abstinenţă │născutului cu sindrom │
│neonatală. │de abstinenţă │
│d. Să cunoască │neonatală. │
│indicaţiile şi │ │
│contraindicaţiile│ │
│alăptării. │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│5.6. Resuscitarea│• Să identifice un │
│neonatală │lider de echipă pentru│
│avansată │resuscitarea │
│a. Să anticipeze │neonatală. │
│situaţiile care │• Să verifice şi să │
│necesită │pregătească │
│resuscitare │echipamentul de │
│avansată. │resuscitare la sala de│
│b. Să identifice │naşteri. │
│factorii de risc │• Să evalueze │
│asociaţi cu │nou-născutul la │
│nevoia de │naştere şi să │
│resuscitare │stabilească paşii │
│avansată. │resuscitării conform │
│c. Să cunoască │protocolului actual │
│valorile │(revizuit) de │
│saturaţiei de │resuscitare neonatală.│
│oxigen în primele│• Să cunoască valorile│
│10 minute. │saturaţiei maxime a │
│d. Să cunoască │oxigenului preductal │
│necesarul de │în primele 10 minute │
│oxigen folosit pe│de viaţă. │
│durata │• Să evalueze │
│resuscitării în │eficienţa ventilaţiei │
│funcţie de vârsta│prin monitorizarea │
│de gestaţie. │frecvenţei cardiace. │
│e. Să cunoască │• Să descrie şi să │
│medicaţia │efectueze intubaţia │
│administrată în │oro- traheală. │
│resuscitarea │• Să descrie şi să │
│neonatală │efectueze compresiile │
│(adrenalina, │cardiace. │
│atropina, │• Să cunoască şi să │
│naloxona) precum │administreze medicaţia│
│şi indicaţiile de│de resuscitare. │
│administrare şi │• Să asigure │
│efectele adverse.│consilierea parentală │
│f. Să cunoască │asupra riscurilor │
│situaţiile care │asociate şi asupra │
│necesită şi impun│evoluţiei cazului │
│întreruperea │resuscitat. │
│eforturilor de │• Să consilieze │
│resuscitare. │părinţii în situaţia │
│g. Să cunoască │necesităţii │
│medicaţia │întreruperii efortului│
│analgezică: │de resuscitare la 10 │
│indicaţii, doze, │minute de viaţă. │
│mod de │• Să evalueze şi să │
│administrare, │examineze nou- │
│reacţii adverse. │născutul admis în │
│h. Să cunoască │TINN. │
│procedurile │• Să asigure │
│invazive şi non │procedurile │
│invazive asociate│terapeutice │
│cu durerea şi │farmacologice şi non │
│stresul neonatal.│farmacologice de │
│i. Să cunoască │prevenire a durerii. │
│măsurile │• Să evalueze durerea │
│terapeutice │şi stresul la nou- │
│farmacologice şi │născut. │
│non farmacologice│• Să monitorizeze │
│de prevenţie a │efectele adverse ale │
│durerii la │medicaţiei analgezice.│
│nou-născut. │• Să comunice │
│j. Să cunoască │părinţilor informaţii │
│scala de evaluare│privind managementul │
│a durerii şi │stresului şi durerii │
│stresului la │asociate procedurilor │
│nou-născut. │invazive efectuate în │
│ │TINN. │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│5.7. Deciziile şi│ │
│dilemele etice │ │
│neonatale │ │
│a. Să cunoască │ │
│problemele etice │ │
│cu privire la: │ │
│- limita │ │
│viabilităţii │ │
│fetale, │ │
│- malformaţiile │ │
│congenitale, │ │
│- întreruperea │ │
│suportului vital,│• Să asigure │
│- neînceperea │managementul nou- │
│resuscitării. │născuţilor care │
│b. Să cunoască │necesită îngrijire │
│indicaţiile şi │paleativă, precum şi │
│situaţiile pentru│să ofere suportul │
│înlocuirea │familiei. │
│tratamentului de │• Să solicite │
│susţinere a │autopsia. │
│vieţii cu │• Să explice, să │
│tratamentul │solicite, să informeze│
│paleativ. │părinţii şi să obţină │
│c. Să discute │consimţământul │
│următoarelor │informat. │
│probleme cu │ │
│privire la: │ │
│- afectarea │ │
│emoţională şi │ │
│comportamentală a│ │
│părinţilor; │ │
│- problemele │ │
│medico-legale; │ │
│- îngrijirea │ │
│paleativă; │ │
│- rolul şi │ │
│importanţa │ │
│autopsiei; │ │
└─────────────────┴──────────────────────┘
Anul II - Modulul 5: Obstetrică - Ginecologie - 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Fiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală şi maternă în trimestrul 3. 2. Complicaţiile medicale şi chirurgicale în sarcină. 3. Fiziologia travaliului. Mecanismul dilataţiei. 4. Naşterea în prezentaţia craniană. Partograma. Analgezia obstetricală. 5. Prezentaţiile distocice - craniene, pelviană, transversă. 6. Naşterea vaginală operatorie. 7. Operaţia cezariană. 8. Hemoragiile peripartum. 9. Monitorizarea fetală ante-şi intrapartum, cardiotocografia. 10. Suferinţa fetală, moartea fetală. 11. Restricţia de creştere intrauterină. 12. Preeclampsia/Eclampsia. 13. Naşterea înainte de termen. 14. Sarcina prelungită. 15. Sarcina multiplă. 16. Noţiuni de medicină materno-fetală. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Creşterea şi │ │
│dezvoltarea fetală │ │
│normală şi anomalii│ │
│de creştere │ │
│2. Evaluarea stării│ │
│de bine a fătului, │ │
│antenatal şi │ │
│intrapartum - │ │
│metode folosite │ │
│pentru │ │
│identificarea │ │
│sarcinii cu risc │ │
│a. Gestionarea │ │
│datelor medicale │ │
│obţinute prin │• Evaluarea │
│anamneză. │vârstei de │
│b. Cunoaşterea │gestaţie, a │
│posibilelor efecte │greutăţii estimate│
│adverse ale │şi interpretarea │
│medicaţiei materne │ritmului de │
│asupra fătului. │creştere/curbe de │
│c. Cunoaşterea │creştere. │
│implicaţiilor │• Interpretare │
│clinice ale │testelor │
│afecţiunilor │antenatale şi din │
│materne medicale şi│timpul travaliului│
│chirurgicale asupra│şi consilierea │
│fătului. │parentală - │
│d. Însuşirea │prognostic, │
│managementului nou-│complicaţii. │
│născutului cu semne│ │
│de suferinţă fetală│ │
│cronică sau acută. │ │
│e. Cunoaşterea │ │
│indicaţiilor │ │
│naşterii prin │ │
│operaţie cezariană,│ │
│respectiv a │ │
│naşterii vaginale │ │
│operatorii. │ │
│f. Cunoaşterea │ │
│pasajului în │ │
│laptele matern a │ │
│medicamentelor. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
Anul II - Modul 6: Genetică medicală - 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămână Tematică de curs: I. NOŢIUNI DE BAZĂ 1. Cromozomii umani 2. Anomalii cromozomiale - clasificare, exemple 3. Mozaicism cromozomial - clasificare şi management 4. Acizi nucleici - ADN şi ARN 5. Replicarea ADN 6. Sinteza proteică - transcripţia şi translaţia 7. Gena - structură şi funcţie 8. Mutaţii genetice - mecanisme şi efecte 9. Heritabilitatea şi susceptibilitatea genetică 10. Legile lui Mendel şi transmiterea ereditară în afecţiunile monogenice - ereditatea mendeliană 11. Heterogenitatea genetică (locus, alelă) 12. Expresia genică, expresivitatea şi penetranţă 13. Transmiterea multifactorială (interacţiuni intergenice, interacţiuni genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice) 14. Ereditatea mitocondrială 15. Noţiuni de epigenetică - metilare ADN II. BOLI CROMOZOMIALE - Clasificare - tipuri de anomalii cromozomiale 1. Anomalii cromozomiale numerice A. Aneuploidii a) autozomale - Recunoaşterea tabloului clinic şi a pattern-ului cromozomial în trisomiile 13, 18 şi 21 b) gonozomale - Recunoaşterea tabloului clinic şi a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile cromozomilor sexuali B. Poliploidii C. Mozaicismul cromozomial 2. Anomalii cromozomiale structurale A. Deleţii/duplicaţii cromozomiale - sindroame de (micro)deleţie/(micro)duplicaţie a) Recunoaşterea tabloului clinic şi a metodelor genetice de diagnostic pentru anumite sindroame de deleţie cu frecvenţă crescută b) Recunoaşterea tabloului clinic şi a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleţie şi microduplicaţie c) Recunoaşterea tabloului clinic şi a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroame de gene contigue B. Translocaţii cromozomiale a) Cunoaşterea diferenţelor dintre translocaţiile echilibrate şi cele neechilibrate b) Cunoaşterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocaţiilor III. BOLI MONOGENICE - Clasificare - tipuri de boli monogenice – Recunoaşterea diferenţei între statusul homozigot şi heterozigot 1. Afecţiuni cu transmitere autozomala - dominantă/recesivă a) Înţelegerea modului de transmitere şi a riscului de recurenţă în cazul bolilor autozomal dominante şi recesive b) Înţelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecţiune autozomal recesivă 2. Afecţiuni cu transmitere dominantă/recesivă legată de cromozomul X a) Înţelegerea modului de transmitere şi a riscului de recurenţă în cazul bolilor dominante şi recesive legate de cromozomul X b) Înţelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecţiune recesivă legată de cromozomul X c) Înţelegerea statusului de hemizigot IV. BOLI MITOCONDRIALE - Transmiterea ereditară a bolilor mitocondriale – Recunoaşterea trăsăturilor clinice asociate cu bolile mitocondriale V. BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE - Amprentarea genomică şi originea parentală – Cunoaşterea etiologiei şi tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare – Înţelegerea procesului de disomie uniparentală VI. BOLI MULTIFACTORIALE - Înţelegerea diferenţelor dintre afecţiunile multifactoriale şi cele mendeliene – Cunoaşterea factorilor de risc pentru bolile multifactoriale VII. CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAŢIILE CONGENITALE - Clasificare anomaliilor congenitale - malformaţii, deformaţii, disrupţii – Factori de mediu – Afecţiuni materne – Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare. – Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. – Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. – Anomalii congenitale cu determinism multifactorial. VIII. CELE MAI FRECVENTE BOLI GENETICE PE SISTEME ŞI APARATE IX. TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECŢIUNILOR NEONATOLOGICE/PEDIATRICE 1. Tehnici citogenetice a) Cariotipul constituţional b) Testul FISH (Fluorescence în Situ Hybridization) 2. Tehnici de citogenetică moleculară a) Cariotipul molecular - hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH) 3. Tehnici de genetică moleculară a) Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR) b) Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification) c) Secvenţiere ADN d) Tipuri - secvenţierea clasică (secvenţierea Sanger) şi secvenţierea de nouă generaţie (Next Generation Sequencing, NGS) 4. Screening-ul neonatal pentru bolile enzimatice Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │• Va putea obţine o │
│ │anamneză completă │
│ │cuprinzând inclusiv │
│ │factorii de risc. │
│1. Abilitatea de │• Va putea │
│a recunoaşte o │recunoaşte tabloul │
│afecţiune │clinic şi pattern- │
│genetică şi │ul cromozomial: │
│evaluarea nou- │> în trisomiile 13, │
│născutului cu │18 şi 21 │
│suspiciune de │> în aneuploidiile │
│boală genetică. │cromozomilor sexuali│
│2. Capacitatea de│> în bolile │
│a diferenţia │mitocondriale │
│clinic │> în bolile asociate│
│sindroamele │cu defecte de │
│genetice. │amprentare genomică.│
│3. Capacitatea de│• Va cunoaşte │
│diagnostica şi de│metodele genetice de│
│a diferenţia │diagnostic pentru: │
│translocaţiile │> Anumite sindroame │
│echilibrate de │de deleţie cu │
│cele │frecvenţă crescută │
│neechilibrate. │> sindroamele de │
│ │microdeleţie şi │
│ │microduplicaţie │
│ │> sindroame de gene │
│ │contigue. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│4. Capacitatea de│ │
│a diferenţia │• Va înţelege modul │
│între: │de transmitere al │
│a. statusul de │bolilor genetice şi │
│homozigot, │riscul de recurenţă │
│heterozigot, │în cazul bolilor │
│respectiv │autozomal dominante │
│purtător │şi recesive. │
│(carrier) │• Va cunoaşte │
│b. afecţiunile │factorii de risc │
│multifactoriale │pentru bolile │
│şi cele │multifactoriale. │
│mendeliene │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │• Va putea indica, │
│ │în funcţie de │
│ │particularitatea │
│ │cazului, testarea │
│ │diagnostică, │
│ │testarea predictivă │
│ │şi evaluarea │
│ │statusului de │
│ │purtător. │
│ │• Va cunoaşte │
│5. Cunoaşterea │beneficiile şi │
│indicaţiilor de │limitele testelor │
│testare genetică │genetice: │
│în practica │> Cariotipul │
│clinică. │constituţional │
│ │> Testul FISH │
│ │> Cariotipul │
│ │molecular - │
│ │hibridizarea │
│ │genomica comparativă│
│ │(analiza aCGH) │
│ │> Reacţia de │
│ │polimerizare în lanţ│
│ │> Analiza MLPA │
│ │> Secvenţierea ADN. │
└─────────────────┴────────────────────┘
Anul II - Modul 7: Pediatrie - 3 luni Nr. ore curs: 60 de ore Nr. ore practică: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Falimentul creşterii. Malnutriţia protein-energetică şi calorică. 2. Diareea cronică şi sindroamele de malabsorbţie (inclusiv fibroza chistică şi celiachia). 3. Anomaliile hidro-electrolitice şi acido-bazice la copil. 4. Hematuria. 5. Proteinuria. 6. Sindromul hemolitic-uremic şi purpura trombotică trombocitopenică. 7. Insuficienţa renală acută. Mijloace de epurare extrarenală - dializa. 8. Bolile genetice de metabolism. 9. Hipoglicemiile sugarului şi copilului. 10. Diabetul zaharat la copil. 11. Cetoacidoza şi coma diabetică. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │recunoască copilul │
│ │grav bolnav şi să │
│ │ia masuri imediate.│
│ │• Are abilităţile │
│1. Efectuează │de recunoaştere a │
│evaluarea clinică │copilului agresat/ │
│a pacientului. │abuzat pe care îl │
│ │sesizează medicului│
│ │îndrumător. │
│ │Cunoaşte │
│ │managementul │
│ │medico-legal al │
│ │acestor cazuri. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Cunoaşte │
│ │criteriile de │
│ │internare. │
│ │• Are capacitatea │
│2. Stabileşte │de a ţine cont de │
│diagnosticul │comorbidităţi în │
│clinic iniţial. │decizia de │
│Ia decizia de │internare. │
│internare sau │• Cunoaşte │
│tratament │principalele │
│ambulator. │diagnostice │
│ │diferenţiale. │
│ │• Stabileşte │
│ │diagnosticul │
│ │pozitiv iniţial. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │explice │
│ │aparţinătorilor şi │
│ │copilului datele │
│ │medicale. │
│ │• Comunică direct │
│ │pacientului şi │
│ │aparţinătorilor │
│ │diagnosticul şi │
│3. Comunică │managementul │
│eficient, verbal │ulterior al │
│şi în scris date │cazului. │
│privind starea de │• Poate expune │
│sănătate a │indicaţiile, │
│copilului. │beneficiile şi │
│ │efectele adverse │
│ │ale procedurilor în│
│ │vederea obţinerii │
│ │consimţământului │
│ │pentru diferite │
│ │manopere/proceduri.│
│ │• Este capabil să │
│ │gestioneze │
│ │comunicarea │
│ │veştilor proaste. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │elaboreze singur un│
│ │plan iniţial de │
│ │investigaţii. │
│ │• Cunoaşte │
│ │semnificaţia │
│4. Cunoaşte │rezultatelor │
│semnificaţia │investigaţiilor şi │
│investigaţiilor │are capacitatea de │
│paraclinice. │a stabili │
│Elaborează planul │diagnosticul de │
│iniţial de │etapă. │
│investigaţii. │• Este capabil de a│
│Propune planul │propune medicului │
│complet de │îndrumător un plan │
│investigaţii. │complet de │
│ │investigaţii. │
│ │• Solicită │
│ │supervizare pentru │
│ │efectuarea │
│ │investigaţiilor de │
│ │înaltă performanţă.│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │elaboreze singur │
│ │planul iniţial de │
│ │tratament folosind │
│ │medicaţie de primă │
│ │intenţie, cu │
│ │respectarea │
│ │algoritmilor şi │
│5. Elaborează un │protocoalelor │
│plan iniţial de │specifice. │
│tratament. │• Recunoaşte │
│Propune planul │situaţiile în care │
│complet de │are nevoie de │
│tratament. │supervizare şi o │
│ │solicită medicului │
│ │specialist/primar. │
│ │• Este capabil de a│
│ │propune medicului │
│ │îndrumător un plan │
│ │complet de │
│ │tratament, luând în│
│ │considerare │
│ │comorbidităţile. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│6. Efectuează │efectueze │
│manopere │manoperele │
│diagnostice şi │diagnostice sau │
│terapeutice │terapeutice │
│corespunzătoare │prevăzute în │
│baremului de │baremul de │
│activităţi │activităţi practice│
│practice. │corespunzător │
│ │modulului de │
│ │pregătire. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │ajusteze planul de │
│ │investigaţii şi │
│ │tratament în │
│ │funcţie de evoluţia│
│ │pacientului. │
│ │• Recunoaşte │
│ │situaţiile în care │
│7. Monitorizează │are nevoie de │
│evoluţia │supervizare şi o │
│pacientului şi o │solicită medicului │
│prezintă medicului│specialist/primar. │
│îndrumător în │• Este capabil să │
│cadrul vizitelor │efectueze sinteza │
│programate sau de │evoluţiei clinice │
│urgenţă. │şi paraclinice a │
│ │pacientului şi să │
│ │noteze aceasta în │
│ │FOCG. │
│ │• Este capabil să │
│ │redacteze un raport│
│ │medical sintetic în│
│ │cazul transferului │
│ │unui pacient către │
│ │o altă secţie. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │solicite un consult│
│ │interdisciplinar cu│
│ │avizul prealabil al│
│ │medicului │
│ │îndrumător. │
│8. Participă la │• Poate expune │
│discuţiile în │datele medicale ale│
│cadrul echipei │pacientului în │
│multidisciplinare │cadrul unei │
│în evaluarea │întâlniri │
│iniţială sau pe │interdisciplinare. │
│parcursul │• Este capabil să │
│evoluţiei. │integreze │
│ │recomandările │
│ │consultului │
│ │interdisciplinar în│
│ │planul de │
│ │investigaţie şi │
│ │terapeutic │
│ │ulterior. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │redacteze singur │
│ │biletul de ieşire/ │
│ │scrisoarea medicală│
│ │pe care ulterior le│
│9. Redactează │supune avizării │
│biletul de ieşire/│medicului │
│scrisoarea │îndrumător. │
│medicală. │• Este capabil să │
│ │întocmească un plan│
│ │de monitorizare şi │
│ │tratament post- │
│ │externare în cazul │
│ │afecţiunilor acute.│
└──────────────────┴───────────────────┘
Anul II - Modul 8: Urgenţe pediatrice - 2 luni Nr. ore curs: 40 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână Tematică de curs: 1. Evaluarea şi tratamentul imediat al copilului grav bolnav. 2. Insuficienţa respiratorie acută. 3. Aspiraţia şi ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalaţie. 4. Şocul. Sindromul de deshidratare. 5. Anafilaxia. 6. Intoxicaţiile acute. 7. Hemoragia acută. 8. Insuficienţa cardiacă. 9. Insuficienţa hepatică. 10. Hipertensiunea craniană şi edemul cerebral acut. 11. Coma şi convulsiile. 12. Traumatismul cranio-cerebral şi vertebro-medular. 13. Abordarea pacientului politraumatizat. 14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Recunoaşte pacientul│
│ │cu stop respirator sau│
│ │stop │
│ │cardio-respirator. │
│ │• Asigură suportul │
│ │vital de bază. │
│ │Preia rolul de │
│ │conducător al echipei │
│1. │până la sosirea │
│Recunoaşterea │medicului specialist/ │
│copilului în │primar. │
│stop respirator│• Face parte, ca şi │
│şi cardio- │membru al echipei, din│
│respirator şi │echipa de suport vital│
│cunoaşterea │de bază şi avansat. │
│manoperelor de │• Este capabil să ţină│
│resuscitare. │evidenţa scrisă a │
│ │manoperelor şi │
│ │medicaţiei │
│ │administrate în timpul│
│ │resuscitării. │
│ │• Este capabil să │
│ │comunice părinţilor │
│ │evenimentele │
│ │desfăşurate în timpul │
│ │resuscitării. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │recunoască pacientul │
│2. │critic. │
│Recunoaşterea │• Cunoaşte situaţiile │
│copilului │şi momentul în care │
│critic şi │trebuie să anunţe │
│iniţierea │medicul specialist/ │
│măsurilor │primar. │
│imediate. │• Iniţiază măsurile de│
│ │resuscitare până la │
│ │sosirea medicului │
│ │specialist/primar. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Cunoaşte semnele şi │
│3. Evaluarea │simptomele sugestive │
│semnelor de │pentru boala severă. │
│boală gravă sau│• Cunoaşte situaţiile │
│cu potenţial de│clinice cu potenţial │
│agravare. │de evoluţie spre boală│
│ │severă. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Cunoaşte criteriile │
│ │de internare în cazul │
│ │principalelor boli │
│ │respiratorii, │
│4. Cunoaşterea │cardiace, digestive, │
│criteriilor de │renale, neurologice, │
│internare în │sistemice. │
│spital. │• Este capabil să │
│Alegerea │propună medicului │
│secţiei unde va│îndrumător secţia unde│
│fi internat │va fi internat │
│copilul. │copilul. │
│ │• Cunoaşte şi │
│ │pregăteşte documentele│
│ │necesare internării │
│ │pacientului. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │recunoască pacientul │
│ │ce poate fi tratat în │
│ │siguranţă la │
│ │domiciliu. │
│ │• Este capabil să │
│5. Recomandări │propună medicului │
│de tratament şi│îndrumător un plan de │
│urmărire la │tratament la │
│domiciliu. │domiciliu, semnele de │
│ │alarmă la apariţia │
│ │cărora copilul trebuie│
│ │reevaluat de către │
│ │medic, necesitatea │
│ │reevaluării şi │
│ │momentul acesteia. │
└───────────────┴──────────────────────┘
Anul II - Modul 9: Neurologie pediatrică - 2 luni Nr. ore curs: 40 de ore Nr. ore practică: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului şi copilului. 2. Noţiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire). 3. Afecţiuni neurologice în perioada de nou-născut. 4. Cefaleea şi migrena. 5. Sindromul hipoton la sugar şi copil. 6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 7. Fenomene paroxistice neepileptice. 8. Epilepsia. 9. Malformaţiile SNC. 10. Sindroamele ataxice. 11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber). 12. Paraliziile cerebrale. 13. Boli neuro-musculare. 14. Boli degenerative ale SNC. 15. Afecţiuni cerebro-vasculare Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Efectuează │
│ │singur anamneza │
│1. Familiarizarea │completă şi │
│cu noţiunile │examenul │
│generale de │neurologic │
│anamneză şi examen │screening. │
│neurologic la │• Recunoaşte │
│copil. │semnele principale│
│2. Screeningul şi │ale unei afecţiuni│
│identificarea │neurologice la │
│precoce a │copil. │
│principalelor │• Recunoaşte │
│probleme de │urgenţele │
│dezvoltare motorie │neurologice şi │
│şi cognitivă la │ştie să le îndrume│
│copil. │spre serviciile │
│3. Diferenţierea │specializate. │
│între afecţiuni │• Recunoaşte │
│neurologice care │afecţiunile │
│pot/trebuie să fie │neurologice care │
│manageriate de │pot fi manageriate│
│pediatru şi │de medicul │
│afecţiuni │pediatru şi le │
│neurologice │investighează/ │
│obligatoriu de │tratează corect. │
│trimis la │• Identifică şi │
│neurologul │accesează corect │
│pediatru. │serviciile │
│4. Identificarea │medicale unde pot │
│semnelor de urgenţă│trimite pacienţii │
│în neurologia │pentru confirmarea│
│pediatrică. │diagnosticului │
│ │neurologic şi │
│ │intervenţie de │
│ │specialitate. │
└───────────────────┴──────────────────┘
Anul III - Modul 10: Boli infecţioase - 2 luni Nr. ore curs: 40 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Imunizări active şi pasive. 2. Antibioticele în infecţiile la copii: noţiuni de farmacocinetică şi farmacodinamică, rezistenţa, principalele clase de substanţe antibacteriene, antivirale, antifungice. 3. Infecţii respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa. 4. Infecţii cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură,varicela, herpes-zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasceita necrozantă, şocul toxico-septic streptococic/stafilococic, eritem migrator. 5. Infecţii digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecţia urliană, diareea de cauză virală. 6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile). 7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B. 8. Infecţii ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic). 9. Infecţii cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecţioasă, difteria. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Efectuează │ │
│corect anamneza şi│• Este capabil să │
│examenul obiectiv │efectueze singur │
│ţinând cont de │anamneză completă │
│specificul │şi examen obiectiv │
│epidemiologic al │complet. │
│bolilor infecto- │ │
│contagioase. │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│2. Cunoaşte │• Este capabil să │
│noţiunile │indice corect │
│specifice de triaj│cazurile care │
│şi izolare în │necesită izolare şi│
│principalele boli │criteriile după │
│infecţioase ale │care se efectuează │
│copilului. │aceasta. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │enumere măsurile │
│ │specifice de │
│3. Cunoaşte │profilaxie a │
│măsurile de │transmiterii │
│profilaxie a │principalelor boli │
│transmiterii │infecţioase în │
│bolilor │funcţie de │
│infecţioase. │mecanismul de │
│ │transmitere │
│ │(respiratorii, │
│ │digestive). │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │execute activităţi │
│ │în vederea │
│ │realizării planului│
│ │de investigaţii: │
│4. Participă la │> Propunerea unui │
│elaborarea │plan de │
│planului de │investigaţii către │
│investigaţii │medicul îndrumător.│
│împreună cu │> Pregătirea │
│medicul │pacientului pentru │
│îndrumător. │investigaţii │
│ │împreună cu │
│ │asistentul medical.│
│ │> Programarea │
│ │pacientului pentru │
│ │investigaţii │
│ │paraclinice. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │execute activităţi │
│ │referitoare la │
│ │rezultatele │
│ │investigaţiilor: │
│ │> Comunicarea │
│ │rezultatelor │
│ │investigaţiilor │
│ │paraclinice │
│ │medicului │
│5. Participă la │îndrumător. │
│stabilirea │> Notarea │
│diagnosticului │rezultatelor în │
│împreună cu │Foaia de Observaţie│
│medicul │Clinică Generală │
│îndrumător. │(FOCG). │
│Discută │> Interpretarea, │
│semnificaţia │împreună cu medicul│
│investigaţiilor │îndrumător, a │
│paraclinice. │rezultatelor │
│Discută cu medicul│normale şi │
│îndrumător │patologice şi │
│diagnosticele │comentarea acestora│
│pozitive şi │la rubrica Evoluţie│
│diferenţiale. │din FOCG. │
│ │> Recunoaşterea │
│ │semnificaţiei │
│ │rezultatelor şi ale│
│ │implicaţiilor │
│ │acestora în │
│ │stabilirea │
│ │diagnosticului │
│ │pozitiv şi │
│ │diferenţial, precum│
│ │şi a planului │
│ │terapeutic. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Poate descrie │
│ │modalitatea de │
│ │accesare a │
│ │algoritmilor şi │
│ │protocoalelor de │
│ │investigaţii şi │
│ │tratament ale │
│ │spitalului. │
│6. Participă la │• În cadrul │
│elaborarea │discuţiei cu │
│planului de │medicul îndrumător │
│tratament împreună│este capabil să │
│cu medicul │propună un plan │
│îndrumător. │terapeutic. │
│ │• Poate preciza │
│ │oportunitatea şi │
│ │tratamentul │
│ │antibiotic/ │
│ │antiviral de primă │
│ │intenţie în │
│ │principalele boli │
│ │infecţioase ale │
│ │copilului. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │descrie tehnica │
│ │manoperelor din │
│ │baremul de │
│ │activităţi │
│ │practice. │
│7. Efectuează │• Este capabil să │
│manopere │efectueze singur │
│diagnostice şi │sau sub │
│terapeutice │supravegherea │
│corespunzătoare │medicului │
│baremului de │îndrumător │
│activităţi │manoperele │
│practice. │diagnostice sau │
│ │terapeutice │
│ │prevăzute în │
│ │baremul de │
│ │activităţi practice│
│ │corespunzător │
│ │modulului de │
│ │pregătire. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │evalueze starea │
│ │clinică a │
│ │pacientului, în │
│ │evoluţie. │
│ │• Poate preciza │
│8. Monitorizează │criteriile de │
│evoluţia │continuare/ │
│pacientului şi o │modificare a │
│prezintă medicului│antibioticoterapiei│
│îndrumător în │în funcţie de │
│cadrul vizitelor │evoluţia clinică şi│
│programate sau de │rezultatele │
│urgenţă. │investigaţiilor. │
│ │• Notează sinteza │
│ │evoluţiei clinice │
│ │şi paraclinice a │
│ │pacientului în FOCG│
│ │sub supravegherea │
│ │medicului │
│ │îndrumător. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│9. Redactează │• Este capabil să │
│biletul de ieşire/│redacteze biletul │
│scrisoarea │de ieşire (inclusiv│
│medicală sub │reţeta la │
│supervizarea │externare) pe care │
│medicului │să le supună │
│îndrumător. │discuţiei cu │
│ │medicul îndrumător.│
└──────────────────┴───────────────────┘
Anul III - Modul 11: Chirurgie Pediatrică - 2 luni Nr. ore curs: 30 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Traumatismele majore şi politraumatismul. 2. Arsurile. 3. Hemoragiile digestive superioare şi inferioare la nou-născut, sugar şi copil. 4. Obstrucţiile tractului digestiv la sugar şi copil. 5. Stenoza hipertrofică de pilor. 6. Hernia ombilicală. 7. Apendicita acută şi patologia diverticulului Meckel. 8. Megacolonul congenital aganglionar şi secundar. 9. Malformaţiile anorectale. 10. Hernia inghinală şi hidrocelul. 11. Invaginaţia intestinală. 12. Enterocolita ulcero-necrotică. 13. Herniile diafragmatice. 14. Peritonitele primitive şi secundare. 15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului şi tumorilor părţilor moi. 16. Malformaţiile tractului urinar (uretero-hidronefroza şi boala de reflux). 17. Litiaza urinară la copil. 18. Varicocelul. 19. Fimoza şi hipospadiasul. 20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul. 21. Coalescenţa labială şi imperforaţia himenală. 22. Torsiunea anexială la copil. 23. Tumori ovariene. 24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌────────────────────┬────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Să efectueze │
│1. Recunoaşterea │singur anamneza şi │
│marilor sindroame │examenul obiectiv. │
│asociate politraumei│• Să participe la │
│(hemoragic, │planul de │
│sindromul de │investigaţii. │
│iritaţie │• Să asiste la munca│
│peritoneală). │în echipă │
│ │(urgentist, imagist,│
│ │chirurg). │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Să poată evalua │
│ │gradul unei arsuri │
│ │şi să prezinte │
│ │modalităţile │
│2. Cunoaşterea │evolutive (inclusiv │
│tipurilor de arsuri │potenţialele │
│şi a tratamentului │complicaţii). │
│de bază al acestora.│• Să fie capabil să │
│ │efectueze │
│ │tratamentul în │
│ │urgenţă al unei │
│ │arsuri de grad I/II.│
├────────────────────┼────────────────────┤
│3. Cunoaşterea │• Să participe la │
│cauzelor hemoragiei │efectuarea unui plan│
│digestive pe grupe │de investigaţii. │
│de vârstă. │• Să propună un plan│
│ │terapeutic. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Să poată enumera │
│ │principalele │
│ │mecanisme de │
│ │producere a │
│4. Cunoaşterea │obstrucţiilor │
│cauzelor │digestive. │
│obstrucţiilor │• Să recunoască │
│digestive pe grupe │tulburările │
│de vârstă. │hidoelectrolitice şi│
│ │acido-bazice │
│ │asociate. │
│ │• Să enunţe │
│ │principii de │
│ │tratament. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Să poată prezenta │
│ │principalele │
│ │elemente de │
│ │pregătire │
│ │preoperatorie a │
│ │pacientului │
│5. Cunoaşterea │(inclusiv │
│simptomatologiei │reechilibrarea │
│clinice şi a │hidroelectrolitică │
│metodelor │şi acido-bazică). │
│diagnostice │• Să fie capabil să │
│utilizate în stenoza│efectueze │
│hipertrofică de │diagnosticul │
│pilor. │diferenţial al │
│ │vărsăturilor la │
│ │vârsta de sugar │
│ │(diagnostic │
│ │diferenţial al │
│ │stenozei │
│ │hipertrofice de │
│ │pilor). │
├────────────────────┼────────────────────┤
│6. Cunoaşterea │• Să fie capabil să │
│elementelor de │enumere indicaţiile │
│diagnostic clinic al│operatorii ale │
│herniei ombilicale │herniei ombilicale │
│şi metodele │şi să argumenteze │
│terapeutice │necesitatea │
│utilizate. │intervenţiei. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Să poată enumera │
│ │complicaţiile │
│ │diverticulului │
│ │Meckel şi │
│ │posibilităţile │
│ │evolutive. │
│ │• Să argumenteze │
│ │necesitatea │
│ │consultului │
│7. Recunoaşterea │interdisciplinar în │
│abdomenului acut │abdomenul dureros │
│(sindromul de │acut. │
│iritaţie │• Să fie capabil să │
│peritoneală). │evalueze clinic şi │
│ │să interpreteze │
│ │rezultatele │
│ │imagistice în cazul │
│ │unui abdomen acut. │
│ │• Să poată enumera │
│ │alte cauze de │
│ │abdomen │
│ │nechirurgical la │
│ │copil. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Participă la │
│ │elaborarea unui plan│
│8. Recunoaşterea │de investigaţii │
│tipului de │paraclinice pentru │
│malformaţie │evaluarea patologiei│
│anorectală (joasă │malformative. │
│sau înaltă) şi │• Este capabil să │
│descrierea │poată prezenta │
│principiilor de │aparţinătorilor │
│tratament. │rezultatele pe │
│ │termen lung şi scurt│
│ │ale tratamentului. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│9. Cunoaşte tabloul │diferenţieze │
│clinic şi │megacolonul │
│modalităţile │congenital de cel │
│diagnostice ale │secundar la copil. │
│megacolonului │• Poate elabora un │
│congenital │plan de nutriţie │
│aganglionar, precum │pentru aceşti │
│şi principiile de │pacienţi. │
│tratament │• Cunoaşte patologia│
│chirurgical în boala│asociată unei stome │
│Hirschprung. │digestive şi │
│ │îngrijirea acesteia.│
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Recunoaşte hernia │
│ │ştrangulată şi │
│ │complicaţiile │
│ │acesteia. │
│10. Cunoaşte │• Este capabil să │
│simptomatologia │prezinte teoretic şi│
│clinică a tipurilor │să efectueze practic│
│de persistenţă a │manevra de taxis │
│canalului │pentru reducerea │
│peritoneo-vaginal │herniei. │
│(hernie, hidrocel, │• Poate explica │
│chist de cordon). │părinţilor │
│ │necesitatea │
│ │tratamentului │
│ │chirurgical şi │
│ │momentul acestuia. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │enumere cauzele mai │
│ │frecvente de │
│ │invaginaţie pe grupe│
│11. Recunoaşterea │de vârstă. │
│sindromului ocluziv │• Poate prezenta │
│la sugar sau copil │algoritmul de │
│şi a cauzelor │diagnostic │
│invaginaţiei │paraclinic în │
│intestinale la │invaginaţia │
│această vârstă. │intestinală. 3. Este│
│ │capabil să descrie │
│ │tehnica efectuării │
│ │unei clisme cu efect│
│ │terapeutic. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │redea clasificarea │
│ │evolutivă a │
│ │enterocolitei │
│ │ulcero-necrotice │
│ │(Bell). │
│12. Recunoaşterea │• Poate prezenta │
│simptomatologiei │principalele │
│clinice şi a │elemente ale unui │
│diagnosticului │plan terapeutic al │
│imagistic al │pacientului cu │
│enterocolitei │enterocolita │
│ulcero-necrotice. │ulcero-necrotică. │
│ │• Este capabil să │
│ │urmărească evoluţia │
│ │clinică şi │
│ │paraclinică a │
│ │pacientului cu │
│ │enterocolită │
│ │ulcero-necrotică. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │interpreteze │
│ │radiografia │
│ │toracoabdominală │
│13. Înţelegerea │într-un caz de │
│modificărilor │hernie │
│anatomopatologice │diafragmatică. │
│din herniile │• Poate prezenta │
│diafragmatice │succint patologia │
│congenitale şi a │asociată herniilor │
│consecinţelor │diafragmatice │
│acestora. │congenitale, precum │
│ │şi prognosticul │
│ │acestei afecţiuni │
│ │(evoluţie, │
│ │morbiditate, │
│ │complicaţii). │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │enumere cauzele cele│
│ │mai frecvente de │
│ │peritonită secundară│
│ │la copil. │
│14. Recunoaşte │• Este capabil să │
│abdomenul acut │prezinte │
│(sindromul de │semnificaţia │
│iritaţie │investigaţiilor │
│peritoneală) şi │paraclinice │
│cauzele acestuia. │(imagistice şi de │
│ │laborator). │
│ │• Este capabil să │
│ │efectueze un │
│ │pansament simplu la │
│ │pacientul operat, │
│ │sub îndrumare. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Poate interpreta │
│ │corect rezultatele │
│ │investigaţiilor de │
│ │bază efectuate │
│ │într-un caz de │
│15. Cunoaşte │patologie tumorală. │
│principiile de │• Poate prezenta │
│tratament │principalele │
│chirurgical al celor│elemente ale unui │
│mai frecvente tumori│plan de îngrijiri │
│ale copilăriei. │postoperatorii. │
│ │• Participă la │
│ │şedinţe │
│ │interdisciplinare cu│
│ │privire la evoluţia │
│ │pacientului. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Poate descrie │
│ │modificările │
│ │investigaţiilor de │
│ │laborator şi │
│16. Cunoaşterea │imagistice în │
│fiziopatologiei │diagnosticul │
│ureterohidronefrozei│ureterohidronefrozei│
│şi a refluxului │şi a refluxului │
│vezico-ureteral şi a│vezico- ureteral. │
│consecinţelor │• Poate elabora un │
│acestora asupra │plan terapeutic │
│aparatului │postoperator pentru │
│renourinar. │îngrijirea │
│ │pacienţilor cu │
│ │ureterohidronefroză │
│ │şi reflux vezico- │
│ │ureteral. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │interpreteze │
│ │investigaţiile de │
│ │laborator şi │
│17. Cunoaşterea │imagistice în │
│simptomatologiei şi │diagnosticul │
│a complicaţiilor │litiazei urinare. │
│litiazei urinare la │• Poate elabora un │
│copil │plan terapeutic │
│ │postoperator pentru │
│ │îngrijirea │
│ │pacienţilor cu │
│ │litiază urinară. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Poate prezenta │
│ │evaluarea clinică a │
│ │gradului │
│18. Recunoaşterea │varicocelului │
│simptomatologiei │(clasificare).Este │
│clinice a │capabil să enumere │
│varicocelului. │principalele metode │
│ │terapeutice │
│ │chirurgicale în │
│ │varicocel. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │diferenţieze fimoza │
│ │congenitală de │
│ │fimoza dobândită/ │
│ │aderenţele │
│ │balano-prepuţiale. │
│19. Recunoaşterea │• Poate descrie │
│fimozei. │clasificarea │
│Diagnosticul clinic │anatomică a │
│al hipospadiasului. │hipospadiasului şi │
│ │asocierea cu alte │
│ │malformaţii. │
│ │• Este capabil să │
│ │descrie etapele │
│ │tratamentului │
│ │chirurgical al │
│ │hipospadiasului. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │diferenţieze │
│ │testiculul ectopic │
│ │de testiculul │
│ │necoborât şi de │
│ │testiculul │
│ │retractil. │
│ │• Este capabil să │
│20. Recunoaşterea │propună investigaţii│
│criptorhidiei │suplimentare pentru │
│(testiculul │evaluarea copilului │
│necoborât) şi │cu testicul │
│semnificaţia │nepalpabil │
│acesteia. │(ecografie, │
│ │imagistică prin │
│ │rezonanţă magnetică,│
│ │laparoscopie). │
│ │• Înţelege şi poate │
│ │descrie metodele │
│ │terapeutice │
│ │utilizate în │
│ │tratament (hormonal,│
│ │chirurgical). │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Poate enumera │
│ │cauzele de scrot │
│ │acut (torsiune de │
│ │testicul, hidatida, │
│ │trauma). │
│ │• Este capabil să │
│ │argumenteze │
│21. Recunoaşterea │importanţa │
│simptomatologiei │investigaţiilor │
│acute în sindromul │imagistice şi │
│de scrot acut şi a │valoarea acestora │
│gravităţii acesteia.│(ecografia în │
│ │diagnosticul │
│ │torsiunii │
│ │testiculare). │
│ │• Poate prezenta │
│ │principiile de │
│ │tratament │
│ │chirurgical în │
│ │scrotul acut. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │stabilească │
│ │diagnosticul şi să │
│ │prezinte îngrijirea │
│ │fetiţei cu │
│ │coalescenţa │
│22. Recunoaşterea │labiilor. │
│coalescenţei labiale│• Participă la │
│şi a │interpretarea │
│simptomatologiei │rezultatelor │
│imperforaţiei │ecografice │
│himenale. │abdominale şi │
│ │importanţa în │
│ │diagnosticul │
│ │hematocolposului şi │
│ │hematometriei în │
│ │imperforaţia │
│ │himenală. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │indice │
│ │investigaţiile │
│23. Recunoaşterea │imagistice utile în │
│abdomenului acut - │evaluarea pacientei │
│(torsiunea anexială)│cu torsiune │
│la copil. │anexială. │
│ │• Este capabil să │
│ │enumere principalele│
│ │complicaţii ale │
│ │torsiunii anexiale. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Este capabil să │
│ │indice │
│ │investigaţiile │
│ │paraclinice │
│24. Cunoaşterea │(laborator şi │
│principalelor │imagistice) utile în│
│formaţiuni ovariene │evaluarea unei │
│prezente la vârsta │paciente cu │
│copilăriei (benigne │formaţiune ovariană.│
│sau maligne). │• Este capabil să │
│ │prezinte │
│ │modalităţile │
│ │evolutive în funcţie│
│ │de tipul formaţiunii│
│ │tumorale. │
├────────────────────┼────────────────────┤
│ │• Poate descrie │
│ │principalele manevre│
│ │minim invazive în │
│ │patologia │
│25. Cunoaşterea │supuraţiilor pleuro-│
│patologiei │pulmonare la copil │
│pleuropulmonare │(toracocenteza, │
│infecţioase la copil│toracotomie minimă │
│(inclusiv │cu instituirea unui │
│modalităţile │drenaj pleural, │
│evolutive şi │tehnica Seldinger). │
│indicaţiile │• Este capabil să │
│tratamentului │interpreteze │
│chirurgical: drenaj │investigaţiile │
│pleural pasiv/activ,│paraclinice │
│decorticare, │(laborator + │
│pleurectomie). │imagistice) la un │
│ │caz cu patologie │
│ │pleuropulmonară ce │
│ │necesită manopere │
│ │chirurgicale. │
└────────────────────┴────────────────────┘
Anul III - Modul 12: Ortopedie Pediatrică - 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Piciorul strâmb congenital. 2. Deformările membrelor inferioare. 3. Patologia genunchiului. 4. Osteocondritele. 5. Displazia luxantă de şold. 6. Pronaţia dureroasă a cotului. 7. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale. 8. Scoliozele şi cifozele idiopatice ale adolescentului. 9. Torticolisul congenital. 10. Traumatismele musculo-scheletale. 11. Luxaţii, entorse, fracturi. 12. Osteomielita şi osteocondrita septică. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1. Însuşirea │ │
│noţiunilor de │ │
│anatomie şi │ │
│embriologie ale │ │
│sistemului │• Întocmirea foii de │
│musculo- │observaţie, a │
│scheletal. │biletului de │
│2. Abilitatea de│externare şi a │
│a recunoaşte │scrisorii medicale. │
│malformaţiile │• Efectuarea │
│congenitale. │examenului local şi a│
│3. Însuşirea │examenului clinic │
│managementului │general în cazul │
│unui caz de │copiilor cu afecţiuni│
│malformaţie │traumatice şi │
│congenitală. │ortopedice. │
│4. Cunoaşterea │• Interpretarea │
│noţiunilor şi a │radiografiilor în │
│principiilor │scop diagnostic. │
│radiografiei şi │• Interpretarea │
│a ecografiei de │ecografiilor de şold │
│şold. │în scop diagnostic. │
│5. Cunoaşterea │ │
│medicaţiei │ │
│necesare în │ │
│ortopedia │ │
│pediatrică. │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
Modulele 13, 17, 21 (Anul III, IV, V) - Neonatologie - Terapie intensivă neonatală Nr. ore curs: 460 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână 1. Patologia aparatului respirator 2. Patologia aparatului cardiovascular 3. Afecţiuni neurologice 4. Afecţiuni hematologice 5. Afecţiuni metabolice şi endocrinologice 6. Nutriţia neonatală 7. Patologia renală şi tulburări hidroelectrolitice 8. Afecţiuni gastro-intestinale şi hepato-biliare 9. Patologie infecţioasă 10. Afecţiuni dermatologice 11. Afecţiuni oftalmologice 12. Afecţiuni ORL 1. Patologia aparatului respirator Tematică de curs: 1. Detresa respiratorie la nou-născutul la termen şi la nou-născutul prematur 2. Tahipneea tranzitorie neonatală 3. Sindromul aspiraţiei de meconiu 4. Hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului 5. Hemoragia pulmonară 6. Sindromul de pierdere pulmonară de aer (pneumotorax, pneumomediastin) 7. Apneea la nou-născutul la termen şi la nou-născutul prematur 8. Boala pulmonară cronică (displazia bronho-pulmonară) 9. Oxigenoterapia, suportul ventilator, monitorizarea gazelor sanguine şi a funcţiei pulmonare Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Să cunoască şi │ │
│să descrie │ │
│fiziologia │ │
│respiratorie la nou│ │
│născutul prematur │ │
│şi la cel la │• Să examineze şi │
│termen. │să evalueze nou │
│2. Să cunoască │născutul cu │
│etapele maturării │detresă │
│morfofuncţionale a │respiratorie. │
│plămânului - în │• Să asigure │
│utero şi în │suportul │
│perioada neonatală.│respirator în │
│3. Să cunoască │funcţie de │
│mecanismele │patologia │
│fiziopatologice │respiratorie. │
│întâlnite în │• Să administreze │
│patologia │surfactant │
│respiratorie │(profilactic/ │
│neonatală. │curativ). │
│4. Să cunoască │• Să folosească │
│importanţa │modalităţi │
│corticoprofilaxiei │diferite de suport│
│antenatale la nou │respirator: │
│născutul prematur. │non-invaziv │
│5. Să cunoască │(NeoPuff, CPAP, │
│rolul │Infant Flow) şi │
│surfactantului, │invaziv │
│indicaţiile │(ventilaţie │
│administrării │convenţională, │
│(profilactic/ │ventilaţie cu │
│curativ), precum şi│frecvenţă înaltă).│
│efectele adverse │• Să folosească │
│ale acestuia. │interpretarea │
│6. Să cunoască │gazelor sanguine │
│factorii de risc │în monitorizarea │
│pentru patologia │şi managementul │
│respiratorie. │suportului │
│7. Sa identifice │respirator şi al │
│manifestările │oxigenoterapiei. │
│clinice ale │• Să interpreteze │
│afecţiunilor │mecanica pulmonară│
│respiratorii ale │(curbele de │
│nou născutului. │ventilaţie) şi să │
│8. Să descrie şi să│le utilizeze în │
│recunoască │managementul │
│modificărilor │suportului │
│imagistice din │respirator. │
│patologia │• Să cunoască şi │
│respiratorie la │să interpreteze │
│prematur - │aspectele │
│radiografia │imagistice │
│pulmonară şi │(radiografia, │
│ecografia │ecografia │
│pulmonară. │pulmonară) normale│
│9. Să cunoască, să │şi patologice în │
│monitorizeze şi să │bolile │
│interpreteze │respiratorii. │
│modificările │• Să investigheze,│
│gazelor sanguine, │să evalueze şi să │
│în patologia │efectueze │
│respiratorie │managementul │
│neonatală. │apneei neonatale. │
│10. Să cunoască │• Să cunoască şi │
│diagnosticul │să efectueze │
│diferenţial al │resuscitarea │
│patologiei │neonatală │
│respiratorii. │avansată. │
│11. Să cunoască │• Să cunoască şi │
│tipurile de suport │să efectueze │
│ventilator- non │managementul │
│invaziv, │căilor │
│convenţional şi cu │respiratorii │
│frecvenţă înaltă, │(atrezie coanală, │
│(avantajele şi │pierre robin etc).│
│dezavantajele) │• Să cunoască şi │
│precum şi │să efectueze │
│indicaţiile │puncţia şi │
│acestora în funcţie│drenajul pleural │
│de patologia │în sindroamele de │
│respiratorie. │pierdere de aer. │
│12. Să cunoască │• Să evalueze şi │
│complicaţiile acute│să realizeze │
│ale suportului │managementul bolii│
│ventilator. │pulmonare cronice │
│13. Să cunoască │neonatale. │
│managementul, │• Să consilieze │
│complicaţiile şi │părinţii cu │
│prognosticul pe │privire la │
│termen lung al │complicaţiile şi │
│bolilor │prognosticul │
│respiratorii. │bolilor │
│14. Să cunoască │respiratorii │
│indicaţiile şi │neonatale. │
│reacţiile adverse │ │
│ale │ │
│oxigenoterapiei, │ │
│inclusiv │ │
│administrarea la │ │
│domiciliu. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
2. Patologii ale aparatului circulator Tematică de curs: 1. Cianoza neonatală 2. Insuficienţa cardiacă a nou născutului 3. Şocul neonatal 4. Aritmiile neonatale 5. Bolile cardiace congenitale 6. Persistenţa de canal arterial 7. Patologiile cardiace neonatale dobândite Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Să efectueze │
│ │examenul clinic şi│
│ │să evalueze nou │
│ │născutul cu │
│ │cianoză centrală │
│ │de tip cardiac (cu│
│ │predilecţie │
│ │istoricul şi │
│ │examinarea clinică│
│ │a sistemului │
│ │cardiovascular). │
│ │• Să monitorizeze │
│ │saturaţia │
│1. Să cunoască │oxigenului pre şi │
│dezvoltarea │postductal, să │
│sistemului │efectueze şi să │
│cardiovascular, │interpreteze │
│fiziologia şi │testul de │
│fiziopatologia la │hiperoxie. │
│făt şi nou născut. │• Să evalueze │
│2. Să cunoască │adecvat sistemul │
│anatomia şi │circulator │
│modificările │neonatal. │
│funcţionale ale │• Să cunoască, să │
│anomaliilor │monitorizeze şi să│
│cardiace │interpreteze │
│congenitale, să │valorile tensiunii│
│recomande │arteriale la nou │
│managementul │născut. │
│terapeutic şi să │• Să realizeze │
│asigure consiliere │managementul │
│parentală │terapeutic al │
│antenatală. │hipotensiunii sau │
│3. Să cunoască │hipertensiunii │
│modificările │neonatale. │
│adaptative ale │• Să indice şi să │
│sistemului │interpreteze │
│cardiovascular la │rezultatele │
│tranziţia de la │imagistice │
│viaţa intrauterină │(radiografice şi │
│la cea │ecocardiografice) │
│extrauterină. │în afecţiunile │
│4. Să cunoască │cardiace. │
│factorii de risc, │• Să indice şi să │
│etiologia şi │interpreteze │
│diagnosticul │traseul EKG. │
│diferenţial al │• Să cunoască şi │
│cianozei neonatale.│să realizeze │
│5. Să cunoască │managementul │
│factorii de risc, │terapeutic al │
│etiologia, │bolilor cardiace │
│fiziopatologia, │duct-dependente. │
│simptomatologia, │• Să evalueze, să │
│investigaţiile │examineze şi să │
│paraclinice şi să │asigure │
│realizeze │managementul │
│diagnosticul │terapeutic al nou │
│pozitiv precum şi │născutului cu: │
│să recomande │> tulburări de │
│managementul │ritm; │
│terapeutic al │> insuficienţă │
│patologiilor │cardiacă; │
│cardiace din │> şoc neonatal; │
│perioada neonatală.│> boli cardiace │
│6. Să cunoască │dobândite; │
│indicaţiile şi │> malformaţii │
│rolul ECMO. │cardiace │
│7. Să cunoască │cianogene. │
│indicaţiile │• Să evalueze, │
│chirurgicale pentru│examineze şi să │
│patologiile │asigure │
│cardiace. │managementul nou │
│8. Să cunoască │născutului │
│indicaţiile de │prematur cu │
│transfer al │persistenţa │
│pacientului cu │canalului │
│boală cardiacă. │arterial. │
│9. Să cunoască, să │• Să cunoască, să │
│evalueze şi să │indice şi să │
│asigure │administreze │
│resuscitarea în │medicaţia │
│stopul cardiac │specifică: volum │
│neonatal. │expanderi, inotrop│
│10. Să cunoască şi │pozitivă, │
│să utilizeze şi să │vasopresoare, │
│administreze │antiaritmică, │
│medicaţia │prostaglandine, │
│specifică. │vasodilatatoare │
│ │pulmonare, │
│ │anti-hipertensivă,│
│ │simpatomimetice. │
│ │• Să cunoască │
│ │medicaţia de │
│ │resuscitare │
│ │neonatală. │
│ │• Să asigure │
│ │consilierea │
│ │parentală pentru │
│ │nou născutul cu │
│ │boală cardiaca │
│ │congenitală sau │
│ │dobândită. │
└───────────────────┴──────────────────┘
3. Afecţiuni neurologice Tematică de curs: 1. Leziuni perinatale hipoxic-ischemice 2. Encefalopatia hipoxic-ischemică 3. Convulsiile neonatale 4. Hipotermia indusă 5. Hemoragia intracraniană- intraparenchimatoasă 6. Hemoragia intracraniană - subdurală, epidurală şi subarahnoidiană 7. Hemoragia intraventriculară 8. Leziunile de substanţă albă 9. Leucomalacia periventriculară 10. Defectele de tub neural Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Să cunoască │ │
│dezvoltarea şi │ │
│fiziopatologia │ │
│sistemului nervos │ │
│central la făt şi │ │
│nou născut. │ │
│2. Să cunoască │ │
│impactul naşterii │ │
│premature asupra │ │
│dezvoltării SNC şi │ │
│strategii de │ │
│management. │ │
│3. Să cunoască │ │
│fiziopatologia şi │ │
│prognosticul │ │
│pentru: │• Să realizeze │
│a. hipotonia │anamneza şi │
│neonatală │examenul clinic │
│b. boli │neurologic │
│neuromusculare │neonatal în │
│c. encefalopatia │funcţie de vârsta │
│neonatală │de gestaţie şi │
│d. accidentul │vârsta cronologică│
│vascular ischemic │(Scorul Ballard). │
│neonatal │• Să examineze şi │
│e. hemoragia │să evalueze │
│periventriculară │neurologic nou │
│f. convulsii │născutul hipoton. │
│neonatale │• Să examineze şi │
│g. leziuni ale │să evalueze nou │
│substanţei albe. │născutul cu semne │
│4. Să cunoască şi │neurologice. │
│să indice │• Să recunoască şi│
│modalităţi de │să asigure │
│investigaţie şi │managementul │
│diagnostic în mod │corespunzător al │
│structurat a │nou născutului cu:│
│patologiei │> hipotonie │
│neurologice (EEG, │neonatală │
│ETF, RMN, CT, teste│> encefalopatie │
│genetice etc). │neonatală │
│5. Să cunoască, să │> accident │
│indice şi să aplice│vascular ischemic │
│strategii de │neonatal │
│neuroprotecţie - │> hemoragie │
│hipotermia indusă. │periventriculară │
│6. Să cunoască, să │> convulsii │
│indice consultul │neonatale │
│neurologic/ │> leziuni ale │
│consultul │substanţei albe │
│neuro-chirurgical. │> defecte de tub │
│7. Să cunoască şi │neural │
│să folosească │• Să cunoască, să │
│scoruri de evaluare│indice şi să │
│neurologică. │efectueze puncţia │
│8. Să cunoască │lombară şi să │
│implicaţiile │interpreteze │
│medico-legale ale │aspectul │
│iniţierii/ │macroscopic al │
│noniniţierii │LCR-ului şi │
│resuscitării nou │buletinul de │
│născutului cu │analiză. │
│asfixie severă │• Să cunoască, să │
│perinatală şi │evalueze şi să │
│depresie │realizeze │
│cardiorespiratorie │managementul nou │
│şi neurologică la │născutului cu │
│naştere, │asfixie severă la │
│obiectivate prin │naştere. │
│valoarea gazelor │• Să cunoască, să │
│sanguine din │indice, să │
│cordonul ombilical;│interpreteze │
│9. Întreruperea │valorile gazelor │
│efortului de │sanguine recoltate│
│resuscitare la 10 │din cordonul │
│minute de la │ombilical la nou │
│naştere, dacă │născutul cu │
│semnele vitale sunt│asfixie perinatală│
│absente. │severă şi aparent │
│10. Informarea │semne vitale │
│parentală asupra │absente. │
│prognosticului şi │• Să cunoască, să │
│complicaţiilor pe │indice şi să │
│termen lung în │efectueze │
│condiţiile │resuscitarea în │
│continuării │cazul nou │
│resuscitării unui │născutului cu │
│astfel de caz peste│asfixie severă │
│durata de 10 minute│perinatală, cu │
│de la momentul │depresie │
│naşterii. │cardiorespiratorie│
│11. Să cunoască, să│şi neurologică la │
│indice, să │naştere. │
│utilizeze şi să │• Să cunoască şi │
│monitorizeze nou │să decidă │
│născutul pe durata │întreruperea │
│hipotermiei induse.│efortului de │
│12. Să cunoască │resuscitare la 10 │
│indicaţiile, │minute de viaţă │
│contraindicaţiile, │dacă semnele │
│complicaţiile │vitale sunt │
│hipotermiei │absente. │
│terapeutice induse.│• Să cunoască, să │
│13. Să cunoască şi │descrie şi să │
│să utilizeze │informeze părinţii│
│medicaţia │asupra │
│anticonvulsivantă. │complicaţiilor şi │
│14. Să cunoască şi │prognosticului │
│să asigure │neurologic în │
│managementul │cazul solicitării │
│terapeutic al nou │prelungirii │
│născutului cu: │eforturilor de │
│a. hipotonie │resuscitare peste │
│neonatală │10 minute de la │
│b. encefalopatie │momentul naşterii.│
│neonatală │ │
│c. accident │ │
│vascular ischemic │ │
│neonatal │ │
│d. hemoragie │ │
│periventriculară │ │
│e. convulsii │ │
│neonatale │ │
│f. leziuni ale │ │
│substanţei albe. │ │
│15. Să cunoască, să│ │
│recomande │ │
│follow-up-ul nou │ │
│născutului cu │ │
│anomalii/leziuni │ │
│neurologice. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
4. Afecţiuni hematologice Tematică de curs: 1. Bolile hemoragice la nou născut 2. Anemia neonatală 3. Policitemia 4. Trombocitopenia 5. Coagulopatii congenitale şi dobândite 6. Tromboza neonatală 7. Terapia cu produse de sânge Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌──────────────────────┬─────────────────────┐
│Obiective educaţionale│Abilităţi │
├──────────────────────┼─────────────────────┤
│1. Să cunoască │ │
│etiologia şi │• Să evalueze şi să │
│fiziopatologia │examineze nou │
│afecţiunilor │născutul cu semne │
│hematologice │clinice de anemie. │
│neonatale: │• Să recomande │
│a. boli hemoragice ale│investigaţiile │
│nou-născutului │paraclinice pentru │
│b. anemia │stabilirea etiologiei│
│c. boli trombocitare │şi managementul │
│d. coagulare │afecţiunilor │
│intravasculară │hematologice │
│diseminată │neonatale: │
│2. Să cunoască │> boli hemoragice ale│
│fiziopatologiei bolii │nou-născutului │
│hemolitice neonatale │> anemia neonatală │
│prin izoimunizarea în │> boli trombocitare │
│sistem Rh şi ABO. │neonatale │
│3. Să efectueze │> coagulare │
│diagnosticul pozitiv │intravasculară │
│şi diferenţial şi │diseminată │
│managementul: │> boală hemolitică │
│a. bolilor hemoragice │neonatală │
│ale nou-născutului │> policitemia │
│b. anemiei neonatale │neonatală │
│c. bolilor │> tulburările de │
│trombocitare neonatale│coagulare │
│d. coagulării │• Să asigure │
│intravasculare │consilierea parentală│
│diseminate │cu privire la │
│e. bolilor hemolitice │administrarea │
│neonatale │profilactică a │
│f. policitemiei │vitaminei K. │
│neonatale │• Să indice şi să │
│4. Să cunoască │cunoască beneficiile │
│caracteristicile, │şi riscurile │
│particularităţile şi │administrării │
│indicaţiile de │produşilor de sânge. │
│utilizare a produşilor│• Să cunoască │
│de sânge la nou │indicaţiile şi să │
│născuţi. │practice clamparea │
│5. Să cunoască │întârziată a │
│indicaţiile şi │cordonului. │
│riscurile asociate │• Să indice şi să │
│exsanguinotransfuziei.│practice │
│6. Să efectueze │exsanguinotransfuzia.│
│proflaxia anemiei de │• Să asigure │
│prematuritate. │consilierea parentală│
│7. Să cunoască │şi să obţină acordul │
│beneficiile, │parental cu privire │
│indicaţiile şi │la transfuziile │
│contraindicaţiile │sanguine neonatale. │
│clampării întarziate a│ │
│cordonului ombilical. │ │
└──────────────────────┴─────────────────────┘
5. Afecţiuni metabolice şi endocrinologice Tematică de curs: 1. Hipoglicemia şi hiperglicemia neonatală 2. Anomalii ale calciului şi magneziului seric 3. Hiperinsulism la nou născuţii proveniţi din mame cu diabet 4. Afecţiuni tiroidiene 5. Tulburări congenitale de metabolism 6. Tulburări de dezvoltare sexuală 7. Osteopenia de prematuritate Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1. Să cunoască │• Să evalueze şi să │
│fiziopatologia │efectueze │
│tulburărilor │managementul │
│metabolice şi │nou-născutului cu │
│endocrine │tulburări metabolice │
│neonatale: │şi endocrine. │
│a. hipo/ │• Să interpreteze │
│hiperglicemia │investigaţiile │
│neonatală │paraclinice şi │
│b. hipo/ │imagistice în │
│hipertirodisim │tulburările │
│neonatal │metabolice şi │
│c. insuficienţa │endocrine neonatale. │
│adrenală │• Să cunoască │
│2. Să cunoască │algoritmul de │
│fiziopatologia │evaluare şi să │
│erorilor │realizeze │
│înăscute de │managementul nou- │
│metabolism şi │născutului cu │
│importanţa │tulburări de │
│screeningului │dezvoltare sexuală. │
│metabolic. │• Să recomande │
│3. Să identifice│efectuarea │
│nou născuţii cu │screeningului │
│risc şi să │metabolic neonatal. │
│efectueze │• Să iniţieze terapia│
│managementul în │de urgenţă în erorile│
│tulburările │înăscute de │
│metabolice şi │metabolism. │
│endocrine │• Să cunoască │
│neonatale. │importanţa şi să │
│4. Să cunoască │aplice profilaxia │
│şi să efectueze │osteopeniei de │
│managementul nou│prematuritate. │
│născutului cu │• Să asigure │
│ambiguitate │consilierea familiei │
│sexuală. │cu privire la │
│5. Să cunoască │efectele pe termen │
│şi să efectueze │lung ale tulburărilor│
│profilaxia şi │de metabolism şi │
│managementul │implicaţiile │
│corespunzător în│psiho-sociale │
│osteopenia de │determinate de │
│prematuritate. │tulburările de │
│ │ambiguitate sexuală. │
└────────────────┴─────────────────────┘
6. Nutriţia neonatală Tematică de curs: 1. Principii de nutriţie în perioada neonatală 2. Alăptarea nou născutului şi medicaţia maternă 3. Nutriţie enterală 4. Nutriţie parenterală Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Să cunoască şi │
│1. Să cunoască │să stabilească │
│necesarul │necesarul caloric│
│nutriţional pentru │şi lichidian │
│promovarea creşterii│pentru promovarea│
│neonatale. │creşterii │
│2. Să cunoască │neonatale în │
│beneficiile şi să │funcţie de vârsta│
│promoveze alăptarea │de gestaţie şi │
│neonatală. │vârsta │
│3. Să cunoască │cronologică. │
│contraindicaţiile │• Să recomande │
│alăptării. │alăptarea şi să │
│4. Să cunoască şi să│efectueze │
│recomande │managementul │
│alimentaţia │problemelor de │
│artificială la nou │alăptare. │
│născuţii cu │• Să cunoască şi │
│contraindicaţie de │să identifice │
│alăptare. │afecţiunile │
│5. Să cunoască │materne şi │
│metodele de │neonatale care │
│alimentaţie │contraindică │
│enterală. │alăptarea. │
│6. Să cunoască │• Să cunoască şi │
│particularităţile │să identifice │
│formulelor de lapte │formula de lapte │
│utilizate în │adecvată pentru │
│alimentaţia │categoria de nou │
│prematurilor şi a │născuţi cu risc: │
│nou născuţilor cu │prematuri, cu │
│patologie cardiacă, │falimentul │
│renală, cu │creşterii, cu │
│intoleranţă la │alte afecţiuni │
│lactoză, la proteina│(boli cardiace, │
│laptelui de vacă, │renale, │
│galactozemie, │malabsorbţie, │
│comparativ cu │metabolice etc). │
│formulele pentru nou│• Să cunoască şi │
│născuţii la termen, │să aplice │
│sănătoşi. │metodele de │
│7. Să cunoască │alimentaţie │
│beneficiile │enterală. │
│nutriţiei enterale │• Să cunoască │
│precoce la prematuri│indicaţiile şi să│
│şi la nou născuţii │monitorizeze │
│cu risc. │alimentaţia │
│8. Să cunoască şi să│parenterală. │
│aplice principiile │• Să asigure │
│nutriţiei │consilierea │
│parenterale: │parentală cu │
│a. indicaţii │privire la │
│b. compoziţie │beneficiile şi │
│c. mod de │reacţiile adverse│
│administrare │pe termen scurt │
│d. monitorizare │şi lung ale │
│e. complicaţii │nutriţiei │
│ │parenterale. │
└────────────────────┴─────────────────┘
7. Patologii renale şi tulburări hidroelectrolitice neonatale Tematică de curs: 1. Anomaliile hidro-electrolitice ale nou născutului 2. Anomalii congenitale ale sistemului reno-urinar 3. Insuficienţa renală acută şi cronică 4. Hipertensiunea arterială de cauza renală 5. Tromboza venoasă renală 6. Infecţiile de tract urinar Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Să cunoască │ │
│dezvoltarea │• Să identifice │
│embriologică a │tulburările │
│sistemului urinar │hidroelectrolitice│
│şi modificările │neonatale şi să │
│fiziologice apărute│stabilească │
│după naştere, la │algoritmul de │
│nou născuţii la │diagnostic şi │
│termen şi la │management. │
│prematuri. │• Să identifice │
│2. Să cunoască, să │elementele │
│evalueze statusul │antenatale │
│hidroelectrolitic │sugestive pentru │
│la nou născutul la │patologia renală │
│termen şi cu risc. │congenitală │
│3. Să identifice şi│(oligoamnios). │
│să efectueze │• Să asigure │
│managementul │consilierea │
│tulburărilor │parentală în cazul│
│hidroelectrolitice │anomaliilor │
│(deshidratare, hipo│congenitale renale│
│/hipernatremie, │diagnosticate │
│hipo/ │antenatal. │
│hiperpotasemie). │• Să efectueze │
│4. Să cunoască │evaluarea clinică │
│metodele de │a nou născutului │
│evaluare clinică şi│cu suspiciune de │
│paraclinică a │afectare renală şi│
│funcţiei renale. │să recomande │
│5. Să cunoască │investigaţiile │
│anatomia şi │pentru confirmarea│
│modificările │diagnosticului. │
│funcţionale ale │• Să cunoască şi │
│anomaliilor │să aplice │
│congenitale ale │tratamentul │
│sistemului │insuficienţei │
│reno-urinar │renale acute şi │
│(hidronefroza, │cronice, inclusiv │
│rinichiul │indicaţiile pentru│
│polichistic, tumori│dializă. │
│renale, megaureter │• Să monitorizeze │
│congenital etc) şi │funcţia renală şi │
│să recomande │să interpreteze │
│managementul │buletinele de │
│terapeutic precum │analiză specifice.│
│şi să efectueze │• Să recunoască şi│
│consiliere │să aplice │
│parentală │agloritmul de │
│antenatală. │diagnostic şi │
│6. Să cunoască │tratament pentru │
│fiziopatologia şi │hipertensiunea │
│managementul │arterială de cauză│
│insuficienţei │renală. │
│renale, acută şi │• Să identifice │
│cronică. │factorii de risc │
│7. Să identifice şi│asociaţi │
│să efectueze │cateterismului │
│managementul │ombilical şi să │
│hipertensiunii │asigure prevenţia │
│arteriale de cauză │trombozei │
│renală. │vasculare renale. │
│8. Să cunoască │• Să cunoască │
│factorii de risc, │patologia renală │
│profilaxia şi │care creşte riscul│
│managementul │apariţiei pe │
│trombozei vasculare│termen lung a │
│renale. │infecţiei urinare │
│9. Să cunoască │recurente şi să │
│profilaxia şi │realizeze │
│managementul │managementul │
│infecţiilor de │adecvat. │
│tract urinar. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
8. Afecţiuni gastro-intestinale şi hepato-biliare Tematică de curs: 1. Hiperbilirubinemia neonatală 2. Enterocolita ulcero-necrotică 3. Afecţiuni gastro-intestinale congenitale 4. Managementul pretransport al nou născuţilor cu afecţiuni de tract digestiv Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌──────────────────────┬──────────────────────┐
│Obiective educaţionale│Abilităţi │
├──────────────────────┼──────────────────────┤
│1. Să cunoască │ │
│dezvoltarea normală a │ │
│sistemului │ │
│gastro-intestinal şi │ │
│hepato- biliar, │ │
│inclusiv metabolismul │ │
│acizilor biliari şi │ │
│bilirubinei. │• Să identifice şi să │
│2. Să cunoască │evalueze nou- născuţii│
│fiziopatologia │cu icter │
│icterului fiziologic │non-fiziologic. │
│şi non-fiziologic. │• Să indice şi să │
│3. Să cunoască │interpreteze │
│factorii de risc şi │investigaţiile de │
│etiologia │laborator şi │
│hiperbilirubinemiei │imagistice necesare │
│neonatale. │stabilirii etiologiei │
│4. Să cunoască │icterului │
│algoritmul de │non-fiziologic. │
│diagnostic pentru │• Să cunoască şi să │
│hiperbilirubinemia │aplice principiile │
│neonatală. │fototerapiei şi │
│5. Să cunoască │exsanguinotransfuziei.│
│indicaţiile, │• Să asigure │
│contraindicaţiile şi │consilierea parentală │
│să monitorizeze nou │şi să obţină acordul │
│născutul care primeşte│parental cu privire la│
│fototerapiei. │efectuarea │
│6. Să cunoască │exsanguinotransfuziei.│
│indicaţiile, │• Să prevină creşterea│
│contraindicaţii şi │nivelului seric al │
│complicaţiile │bilirubinei la valori │
│exsanguinotransfuziei.│de risc pentru │
│7. Să cunoască │apariţia │
│algoritmul de │encefalopatiei │
│diagnostic şi │hiperbilirubinemice. │
│managementul │• Să realizeze │
│sindromului de │diagnosticul şi │
│colestază neonatală. │managementul │
│8. Să cunoască │enterocolitei │
│factorii de risc şi de│necrozante, inclusiv │
│prevenţie ai │îngrijirea pre şi │
│encefalopatiei │post-operatorie. │
│hiperbilirubinemice. │• Să realizeze │
│9. Să cunoască semnele│managementul │
│clinice sugestive │pretransport al nou │
│pentru icterul nuclear│născuţilor cu │
│şi să recomande │afecţiuni │
│follow-up-ul pentru │gastro-intestinale │
│dezvoltarea │congenitale care │
│neurologică a │determină obstrucţie │
│acestora. │intestinală. │
│10. Să cunoască │• Să realizeze │
│factorii de risc şi │managementul │
│fiziopatologia │pretransport al │
│enterocolitei ulcero- │defectelor de perete │
│necrotice. │intestinal (omfalocel,│
│11. Să cunoască │gastroschizis). │
│măsurile de prevenţie │• Să asigure │
│şi management pentru │consilierea parentală │
│enterocolita ulcero- │cu privire la │
│necrotică. │management │
│12. Sa identifice │interdisciplinar şi │
│elementele antenatale │preoperator al nou │
│sugestive pentru │născuţilor cu │
│patologia de tub │patologii chirurgicale│
│digestiv congenitală │de tub digestiv. │
│(polihidramnios) şi să│ │
│recomande │ │
│investigaţiile │ │
│necesare pentru │ │
│stabilirea │ │
│diagnosticului │ │
│postnatal. │ │
└──────────────────────┴──────────────────────┘
9. Patologie infecţioasă Tematică de curs: 1. Infecţiile virale cu transmitere intrauterină 2. Toxoplasmoza congenitală 3. Sifilisul congenital 4. Tuberculoza congenitală 5. Infecţii bacteriene şi fungice Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Să cunoască │ │
│etiologia şi │ │
│fiziopatologia │ │
│infecţiei │ │
│neonatale cu debut│ │
│precoce şi │ │
│respectiv debut │ │
│tardiv. │• Să interpreteze │
│2. Să cunoască │rezultatele │
│profilaxia │analizelor materne │
│infecţiei materno-│în vederea │
│fetale cu │diagnosticării │
│streptococ de grup│infecţiilor cu │
│B. │transmitere │
│3. Să cunoască │perinatală. │
│semnele clinice │• Să evalueze şi să│
│sugestive pentru │identifice la nou- │
│infecţia │născut │
│neonatală. │manifestările │
│4. Să cunoască │clinice precoce şi │
│algoritmul de │tardive din cadrul │
│diagnostic │infecţiei │
│paraclinic pentru │neonatale. │
│infecţia │• Să aleagă şi să │
│neonatală. │interpreteze │
│5. Să cunoască │investigaţiile │
│principiile │specifice pentru │
│antibioterapieila │diagnosticul │
│nou născut. │pozitiv al │
│6. Să cunoască │infecţiei │
│recomandările şi │neonatale. │
│să utilizeze │• Să aleagă şi să │
│terapia │administreze │
│antimicrobiană │antibioterapia la │
│specifică, conform│nou-născutul cu │
│antibiogramei. │infecţie neonatală.│
│7. Să cunoască │• Să monitorizeze │
│testele │şi să aplice │
│diagnostice │terapia de │
│specifice pentru │susţinere. │
│infecţiile cronice│• Să cunoască şi să│
│intrauterine. │aplice algoritmul │
│8. Să cunoască │de diagnostic şi │
│contraindicaţiile │tratament al nou │
│alăptării la nou │născuţilor │
│născuţii proveniţi│proveniţi din mame │
│din mame cu │cu risc pentru │
│infecţii │infecţia cu │
│transmisibile │Streptococ de grup │
│(HIV, TBC activ). │B. │
│9. Să cunoască │• Să cunoască şi să│
│potenţialul │aplice profilaxia │
│teratogen al │şi tratamentul │
│infecţiilor │oftalmiei │
│congenitale şi să │neonatale. │
│efectueze │• Să aplice │
│managementul şi │măsurile de │
│follow-up-ul nou │prevenţie a │
│născuţilor din │infecţiilor cu │
│această categorie.│debut tardiv în │
│10. Să cunoască │secţia de terapie │
│profilaxia şi │intensivă │
│tratamentul │neonatală. │
│oftalmiei │ │
│neonatale. │ │
│11. Să cunoască │ │
│metodele de │ │
│prevenţie şi │ │
│tratament în │ │
│infecţiile │ │
│nosocomiale. │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
10. Afecţiuni dermatologice Tematică de curs: 1. Leziuni tegumentare frecvente în perioada neonatală. 2. Anomalii vasculare şi pigmentare. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Să evalueze nou │
│1. Să cunoască │născutul şi să │
│anatomia │recunoască │
│tegumentului şi │leziunile │
│diferenţele la │tegumentare. │
│acest nivel în │• Să cunoască şi să│
│funcţie de vârsta │aplice procedurile │
│de gestaţie. │de îngrijire a │
│2. Să cunoască │tegumentului în │
│caracteristicile │perioada neonatală.│
│şi managementul │• Să recunoască şi │
│leziunilor │să realizeze │
│tegumentare │managementul │
│frecvent întâlnite│leziunilor │
│în perioada │tegumentare │
│neonatală. │congenitale severe │
│3. Să cunoască şi │şi ameninţătoare de│
│să efectueze │viaţă (epidermoliza│
│managementul │buloasă). │
│anomaliilor │• Să asigure │
│vasculare şi │consilierea │
│anomaliilor │parentală cu │
│pigmentare │privire la │
│frecvent întâlnite│etiologia şi │
│în perioada │managementul │
│neonatală. │leziunilor │
│ │tegumentare. │
└──────────────────┴───────────────────┘
11. Afecţiuni Oftalmologice Tematică de curs: 1. Retinopatia de prematuritate. Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1. Să cunoască │ │
│definiţia │ │
│retinopatiei de │ │
│prematuritate. │• Să evalueze nou │
│2. Să cunoască │născutul cu risc │
│etiologia şi │pentru retinopatie de│
│fiziopatologia │prematuritate. │
│retinopatiei de │• Să aplice metodele │
│prematuritate. │de prevenţie a │
│3. Să cunoască │retinopatiei de │
│clasificarea │prematuritate în │
│retinopatiei de │cadrul managementului│
│prematuritate. │nou născuţilor │
│4. Să cunoască │prematuri. │
│criteriile şi să│• Să recomande │
│indice │screeningul │
│screeningul │retinopatiei de │
│pentru │prematuritate în │
│retinopatia de │cazul nou născuţilor │
│prematuritate. │prematuri cu factori │
│5. Să cunoască │de risc asociaţi, │
│managementul, │conform protocolului │
│complicaţiile şi│actualizat. │
│prognosticul pe │• Să asigure │
│termen lung al │consilierea parentală│
│retinopatiei de │cu privire la │
│prematuritate. │evoluţia şi riscurile│
│6. Să cunoască │pe termen lung │
│metodele de │asociate retinopatiei│
│prevenţie pentru│de prematuritate. │
│apariţia │ │
│retinopatiei de │ │
│prematuritate. │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
12. Afecţiuni ORL Tematică de curs: 1. Pierderea auzului în perioada neonatală 2. Teste de screening auditiv şi follow-up Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Să cunoască │ │
│definiţia, │ │
│etiologia şi │ │
│factorii de risc │ │
│care determină │• Să evalueze şi să │
│pierderea auzului│efectueze │
│la nou născut. │screeningul auditiv │
│2. Să cunoască │neonatal şi să │
│metodele │interpreteze │
│screening auditiv│rezultatele. │
│utilizate la nou │• Să recomande │
│născutul prematur│follow-up-ul nou │
│şi la termen. │născuţilor cu teste │
│3. Să recomande │de screening auditiv│
│follow-up-ul nou │modificate. │
│născutului cu │• Să asigure │
│rezultate │consilierea │
│modificate la │parentală cu privire│
│testele de │la riscurile │
│screening │asociate şi evoluţia│
│auditiv. │pe termen lung a nou│
│4. Să cunoască │născuţilor cu │
│complicaţiile şi │pierderea auzului. │
│prognosticul nou │ │
│născutului │ │
│diagnosticat cu │ │
│surditate. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Anul III - Modul 14: Ecografie Neonatală - Ecografie Transfontanelară - 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Ecografia transfontanelară Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Ecografie │ │
│transfontanelară│ │
│1. Noţiuni de │ │
│anatomie a SNC │ │
│la nou născut. │ │
│2. Tehnica │ │
│examinării şi │• Să ştie să aleagă │
│ferestrele │transductorul │
│acustice │adecvat. │
│utilizate. │• Să cunoască │
│3. Secţiunile │reperele şi să │
│standard - │achiziţioneze şi să │
│coronare şi │descrie imaginea │
│sagitale │ecografică. │
│4. Ecogenitatea │ │
│normală a │ │
│structurilor │ │
│cerebrale │ │
│5. Aspectul │ │
│ecografic normal│ │
│la prematur │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
Anul IV: Modul 15: Bioetică medicală - 2 săptămâni Nr. ore curs: 20 de ore Tematică de curs: I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală-discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică Tematica seminarilor I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore Anul IV: Modul 16: Elemente juridice medicale şi malpraxis - 2 săptămâni Nr. ore curs: 16 ore Tematică de curs: I. Răspunderea profesională în practica medicală - 2 ore 1. Relaţionare şi responsabilitate în practica medicală 2. Răspunderea juridică a medicului. Consideraţii generale 3. Tipuri de răspundere juridică a medicului II. Răspunderea civilă - 3 ore 1. Importanţa respectării legislaţiei medicale în contextul unei acuzaţii de malpraxis 2. Apariţia legislaţiei medicale moderne în România 3. Legislaţia medicală - necesitate educaţională recunoscută 4. Domenii de aplicare a legislaţiei medicale: a) Malpraxis individual b) Malpraxis instituţional 5. Drepturile pacientului - de la reglementări legale la cerinţe calitative impuse actului medical III. Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală - 2 ore 1. Acordul pacientului informat şi raportul privind asistenţa medicală în situaţiile de urgenţă 2. Acordul pentru participarea la învăţământul medical clinic 3. Acordul pentru comunicarea datelor medicale 4. Solicitare privind comunicarea documentelor medicale 5. Declaraţie privind comunicarea documentelor medicale 6. Acordul pentru filmare/fotografiere în instituţia medicală 7. Notificare privind încetarea acordării asistenţei medicale IV. Răspunderea penală şi răspunderea disciplinară a personalului medical - 3 ore 1. Etapele procesului penal 2. Drepturile şi obligaţiile martorului, persoanei cercetate şi persoanei vătămate 3. Statutul de funcţionar public al medicului 4. Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului 5. Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor V. Vulnerabilităţile practicii medicale în faţa acuzaţiilor de malpraxis - 2 ore 1. Locul şi relevanţa prevederilor legale în contextul practicii medicale din România 2. Reacţia imediată în cazul formulării acuzaţiei de malpraxis medical VI. Practica judiciară relevantă - 2 ore 1. Soluţionarea cauzelor penale 2. Procesul civil 3. Procedura civilă extrajudiciară 4. Medierea 5. Procedura cercetării disciplinare VII. Protecţia practicii medicale - 2 ore 1. Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală a) rolul legal b) limite c) tipuri de daune d) retroactivitatea 2. Forme alternative de protecţie a practicii medicale Anul IV - Modulul 17: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală - vezi anul III - Modulul 13 Anul IV - Modulul 18: Neonatologie - Follow-up-ul nou-născutului prematur - 2 luni Nr. ore curs: 40 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Imunizările recomandate prematurului 2. Afecţiunile cronice respiratorii ale prematurului 3. Follow-up-ul oftalmologic al prematurului 4. Follow-up-ul audiologic al prematurului 5. Follow-up-ul neurologic al prematurului 6. Follow-up-ul creşterii şi dezvoltării Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Să identifice şi │
│ │să evalueze │
│ │corespunzător │
│ │nou-născuţii │
│1. Să cunoască │prematuri cu risc │
│complicaţiile pe │de complicaţii pe │
│termen lung ale │termen lung. │
│prematurităţii şi │• Să ofere │
│nevoia de urmărire│recomandări │
│prelungită a │specifice cu │
│acestor pacienţi. │privire la │
│2. Să cunoască │Programul Naţional │
│particularităţile │de Imunizare şi să │
│imunizărilor la │cunoască şi să │
│nou-născutul │aplice │
│prematur. │particularităţile │
│3. Să cunoască │vaccinării la │
│patologiile │prematur. │
│respiratorii │• Să ofere │
│cronice │recomandări cu │
│caracteristice │privire la │
│prematurului, │profilaxia şi │
│precum şi măsurile│tratamentul pe │
│de prevenţie şi │termen lung al nou │
│management ale │născuţilor cu │
│acestora. │afecţiuni │
│4. Să cunoască │respiratorii │
│grupa de │cronice, care │
│nou-născuţi care │necesită │
│asociază │oxigenoterapie la │
│retinopatie de │domiciliu. │
│prematuritate şi │• Să evalueze │
│să recomande │neurodezvoltarea la│
│screeningul de │fostul prematur şi │
│retinopatie. │să realizeze │
│5. Să cunoască │managementul │
│riscul pierderii │adecvat precum şi │
│auzului în cazul │să ofere │
│nou născuţilor │recomandările │
│prematuri, să │corespunzătoare. │
│efectueze │• Să identifice │
│management şi │nou-născuţii cu │
│follow up │retinopatie de │
│corespunzător, │prematuritate şi să│
│inclusiv screening│îi includă în │
│auditiv. │programele │
│6. Să cunoască │naţionale de │
│complicaţiile pe │screening. │
│termen lung ale │• Să identifice │
│prematurilor cu │prematurii cu │
│afectare │probleme auditive │
│neurologică şi │şi teste de │
│managementul │screening │
│acestora. │modificate şi să │
│7. Să cunoască │realizeze │
│problemele de │managementul │
│creştere şi │corespunzător al │
│dezvoltare │acestora. │
│întâlnite în cazul│• Să evalueze şi să│
│nou născuţilor │urmărească nou- │
│prematuri şi să │născuţii prematuri │
│efectueze │cu probleme de │
│management │creştere şi │
│corespunzător. │dezvoltare şi să │
│ │realizeze │
│ │managementul │
│ │adecvat şi să ofere│
│ │recomandările │
│ │specifice. │
└──────────────────┴───────────────────┘
Anul IV - Modul 19: Ecografie Neonatală - Ecografie cardiacă şi pulmonară - 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Ecografie cardiacă 2. Ecografie pulmonară Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Ecografie │ │
│cardiacă │• Să ştie să │
│a. Noţiuni de │aleagă │
│anatomie a cordului│transductorul │
│şi vaselor mari. │adecvat. │
│b. Tehnica │• Să cunoască │
│examinării în modul│ferestrele │
│2D. │standard │
│c. Secţiunile │ecografice. │
│standard │• Să cunoască │
│ecocardiografice şi│reperele şi să │
│recunoaşterea │achiziţioneze şi │
│elementelor │să descrie │
│anatomice. │imaginea │
│d. Identificarea │ecografică. │
│vaselor mari prin │ │
│Doppler. │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│2. Ecografie │• Să ştie să │
│pulmonară │aleagă │
│a. Noţiuni de │transductorul │
│anatomie a │adecvat. │
│plămânului. │• Să cunoască │
│b. Tehnica │ferestrele │
│examinării. │standard │
│c. Ferestrele │ecografice. │
│standard │• Sa achiziţioneze│
│ecografice. │şi să descrie │
│d. Aspect ecografic│imaginea │
│normal. │ecografică. │
└───────────────────┴──────────────────┘
Anul V - Modulul 20: Transport neonatal - 3 luni Nr. ore curs: 60 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Transferul şi transportul neonatal 2. Managementul pretransport 3. Organizarea echipei de transport 4. Condiţii special - management Obiective educaţionale şi abilităţi aşteptate:
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Obiective │Abilităţi │
│educaţionale │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Să identifice şi │
│ │să evalueze nou- │
│ │născuţii care │
│ │necesită transfer │
│ │interspitalicesc. │
│1. Să cunoască │• Să stabilizeze │
│ierarhizarea │parametrii vitali │
│secţiilor de │ai nou- născutului │
│îngrijire │şi să asigure │
│neonatală. │managementul │
│2. Să cunoască │medical │
│patologiile care │pretransport. │
│necesită transfer │• Să verifice, să │
│neonatal. │pregătească şi să │
│3. Să evalueze, să│utilizeze adecvat │
│stabilizeze │echipamentul şi │
│nou-născutul şi să│medicaţia necesare.│
│asigure │• Să exercite toate│
│managementul │procedurile de │
│medical │terapie intensivă │
│pretransport. │care se impun pe │
│4. Să cunoască şi │durata │
│să exercite │transportului. │
│responsabilităţile│• Să realizeze │
│echipei de │managementul │
│transport. │medical pe durata │
│5. Să cunoască │transportului, în │
│echipamentul şi │funcţie de │
│medicaţia necesare│patologia │
│pe durata │neonatală. │
│transportului. │• Să completeze │
│6. Să cunoască │fişa medicală a │
│tipurile de │nou- născutului │
│transport │transportat. │
│neonatal. │• Să informeze │
│ │părinţii, să │
│ │explice şi să │
│ │obţină │
│ │consimţământul │
│ │informat al │
│ │acestora. │
└──────────────────┴───────────────────┘
Anul V - Modulul 21: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală - vezi anul III - Modul 13 Proceduri neonatale comune obligatorii în rezidenţiat (unele pot fi efectuate pe simulator). Un număr de 5-20 sunt considerate optim.
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Plasarea sondei nazo-gastrice/ │
│nazo-jejunale. │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Cateterismul arterei şi venei │
│ombilicale. Recoltarea probe de sânge │
│de pe cateterul ombilical venos sau │
│arterial. │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Puncţia arterială periferică. │
├──────────────────────────────────────┤
│4. Puncţia capilară. │
├──────────────────────────────────────┤
│5. Aspirarea căilor respiratorii │
│superioare. │
├──────────────────────────────────────┤
│6. Ventilaţia pe mască şi balon. │
├──────────────────────────────────────┤
│7. Masajul cardiac extern. │
├──────────────────────────────────────┤
│8. Intubaţia oro-traheală şi fixarea │
│sondei endo-traheale. │
├──────────────────────────────────────┤
│9. Administrarea surfactantului. │
├──────────────────────────────────────┤
│10. Exsanguinotransfuzie partială şi │
│totală. │
├──────────────────────────────────────┤
│11. Puncţia pleurală şi drenajul │
│pleural în sistem închis. │
├──────────────────────────────────────┤
│12. Paracenteza. │
├──────────────────────────────────────┤
│13. Pericardiocenteza. │
├──────────────────────────────────────┤
│14. Puncţia ventriculară. │
├──────────────────────────────────────┤
│15. Montarea şi fixarea sondei │
│urinare. │
├──────────────────────────────────────┤
│16. Screeningul auditiv. │
├──────────────────────────────────────┤
│17. Tehnica spălării mâinilor. │
├──────────────────────────────────────┤
│18. Transiluminarea. │
└──────────────────────────────────────┘
ANEXA 1 Tematica pentru examenul de specialitate Neonatologie Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Neonatologie A. PROBA SCRISĂ B. PROBA CLINICĂ - Nou-născutul la termen C. PROBA CLINICĂ - Nou-născutul prematur D. PROBA PRACTICĂ A. PROBA SCRISĂ 1. Evaluare şi diagnostic prenatal al patologiilor fetale. Fiziologia tranziţiei neonatale. 2. Nou-născutul cu risc - clasificare, anticipare, evaluare, management şi prognostic. 3. Nou-născutul cu greutate extrem de mică, probleme specifice şi management. 4. Traumatismul mecanic la naştere. 5. Nutriţia enterală a nou-născutului la termen şi prematur; lapte matern şi formule de lapte specifice. 6. Nutriţie parenterală. 7. Anomalii genetice în perioada neonatală. 8. Nou-născutul din sarcina multiplă. 9. Sindrom de abstinenţă neonatală. 10. Hidropsul fetal. 11. Sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului. 12. Displazie bronhopulmonară. 13. Sindrom de aspiraţie de meconium. 14. Tahipneea tranzitorie a nou-născutului. 15. Sindrom de pierdere de aer. 16. Hemoragia pulmonară neonatală. 17. Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală. 18. Apneea neonatală. 19. Suport respirator neonatal. Oxigenoterapie. Ventilaţie invazivă şi noninvazivă. 20. Şocul neonatal 21. Boli cardiace în perioada neonatală. 22. Bolile hemoragice ale nou-născutului. 23. Anomalii trombocitare neonatale (trombocitopenii, trombocitopatii, tromboza) 24. Anemie neonatală. 25. Policitemia şi sindromul de hipervâscozitate sanguină. 26. Hipo- şi hiperglicemia neonatală. 27. Diabetul gestaţional. Nou-născutul din mamă cu diabet. 28. Anomalii ale calciului şi magneziului seric. 29. Managementul apei şi electroliţilor. 30. Erori metabolice înnăscute. 31. Anomalii tiroidiene în perioada neonatală. 32. Hiperbilirubinemia neonatală. 33. Enterocolita ulceronecrotică neonatală. 34. Hemoragiile intracraniene. Leucomalacia periventriculară. 35. Asfixia perinatală şi encefalopatia hipoxic-ischemică. 36. Convulsiile neonatale. 37. Defecte de tub neural. 38. Probleme ortopedice neonatale. 39. Osteopenia de prematuritate. 40. Urgenţe chirurgicale neonatale. 41. Infecţiile cronice intrauterine. 42. Infecţii bacteriene şi fungice neonatale. 43. Infecţii virale în perioada neonatală. 44. Retinopatia de prematuritate. 45. Patologia auditivă la nou-născut. 46. Durerea şi stresul neonatal. 47. Patologie renală neonatală 48. Anomalii vasculare în perioada neonatală. Bibliografie: 1. Cloherty şi Stark Ghid Practic de Neonatologie, ediţia 8-a, Editura Hipocrate 2019 2. Williams Obstetrică, ediţia 24-a, Editura Hipocrate 2017 - capitolele 32, 33, 34, 35 3. Oxford Ghid Practic de Neonatologie, ediţia 2-a, Editura Hipocrate 2018 D. PROBA PRACTICĂ 1. Tehnica de spălare corectă a mâinilor 2. Proceduri - indicaţii, complicaţii, descrierea tehnicii, efectuarea: ● Cateterismul venei şi arterelor ombilicale ● Ventilaţia cu presiune pozitivă cu balon pe mască ● Intubaţia traheală ● Masajul cardiac extern ● Puncţia lombară ● Puncţia pleurală; drenajul pleural în sistem închis; toracocenteza ● Montarea sondei urinare ● Paracenteza (pentru extragerea lichidului de ascită) ● Puncţia evacuatorie ventriculară 3. Managementul termoreglării la nou-născutul prematur 4. Fototerapia: indicaţii, complicaţii. 5. Exsangvinotransfuzia: indicaţii, complicaţii, descrierea şi tehnica de execuţie. 6. Interpretarea rezultatelor investigaţiilor paraclinice: ● Examen radiologic ● Examen ecografic ● Electrocardiograma ● Buletin analize sangvine ● Examen LCR 7. Ventilaţie asistată non-invazivă şi invazivă: indicaţii, algoritmul de modificare a parametrilor de ventilaţie în funcţie de patologie. 8. Modificarea parametrilor de ventilaţie în vederea corectării anomaliilor gazelor sangvine şi ale echilibrului acido-bazic. 9. Interpretarea curbelor de ventilaţie. 10. Administrarea surfactantului: tehnica, doza, indicaţii, complicaţii. 11. Nutriţia parenterală - periferică versus centrală: indicaţii, complicaţii, compoziţie, concentraţie soluţii folosite. 12. Corectarea hipoglicemiei 13. Corectarea hipotensiunii arteriale (şocul neonatal) 14. Corectarea acidozei metabolice 15. Tratamentul insuficienţei cardiace 16. Persistenţa de canal arterial - indicaţii şi tratament terapeutic. 17. Managementul terapeutic al malformaţiilor congenitale cardiace duct-dependente 18. Managementul terapeutic al celor mai frecvente aritmii neonatale. 19. Utilizarea medicaţiei indicate în resuscitarea neonatală (adrenalina, noradrenalina, volum-expanderi: SF, sânge total). 20. Terapia convulsiilor neonatale: ierarhizarea anticonvulsivantelor, dozele şi modul de administrare ----- 
