Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXE din 5 februarie 2021 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat, în anul şcolar 2020-2021

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ANEXE din 5 februarie 2021 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat, în anul şcolar 2020-2021

EMITENT: Ministerul Educaţiei
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 125 bis din 5 februarie 2021

Comenteaza legea

──────────
    Conţinute de ORDINUL nr. 3.237 din 5 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 125 din 5 februarie 2021.
──────────
    ANEXA 1

                                        PROGRAME
                                         pentru
                 Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a
                                 Anul şcolar 2020-2021
        ● Limba şi literatura română
        ● Limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă)
        ● Matematică
                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                         DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
                                    Bucureşti, 2021

    PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
     DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a din anul şcolar 2020-2021 evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.
        Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare.
        În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2), Dicţionarul explicativ al limbii române şi alte tipuri de dicţionare şi îndreptare.

     Competenţe generale şi competenţe specifice
    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
    1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
    1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
    1.3. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
    1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
    1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
    1.6. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
    1.7. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
    1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple

    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
    2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate
    2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
    2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare
    2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
    2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale

    3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise
    3.1. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
    3.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
    3.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
    3.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
    3.5. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală
    3.6. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară

    4. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional
    4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
    4.2. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi
    4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare sau a unor tradiţii româneşti cu tradiţii din alte culturi
    4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naţionale şi ale culturii altor popoare

     Conţinuturi
     Teme generale
    – Eu şi universul meu familiar; Eu şi lumea din jurul meu; Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii; Reflecţii asupra lumii.

     Lectură
    – Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei;
    – Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar - în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; acţiune, momentele subiectului/etapele acţiunii; narativul nonliterar: acţiune, participanţi, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale - text şi imagine, banda desenată); textul descriptiv (descriptivul literar - în proză, în versuri; descriptivul nonliterar); textul dialogat (în textul literar şi în textul nonliterar): textul explicativ; textul argumentativ; texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
    – Tipuri de texte: textul epic, textul liric, textul dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicaţiilor scenice; rolul dialogului);
    – Versificaţie: rima, strofa, măsura versurilor;
    – Strategii de comprehensiune: inferenţe simple (relaţii cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicţii; împărtăşirea impresiilor de lectură; integrarea informaţiilor textului în propriul univers cognitiv şi afectiv; reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conţinutului şi al structurii;
    – Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumeraţia, repetiţia, metafora, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite.

     Redactare
    – Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare; adecvarea la temă; etica redactării;
    – Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă;
    – Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, exemplificare; argumentativ; comparaţie, analogie, pro-contra; integrarea părţilor etc.;
    – Alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;
    – Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică); caracterizarea personajului;
    – Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, varietate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie, modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.

     Elemente de construcţie a comunicării
     Gramatică
    – Enunţul: enunţuri asertive, interogative, exclamative, imperative; propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; propoziţia afirmativă, propoziţia negativă; fraza: coordonarea prin juxtapunere şi prin joncţiune; conjuncţii coordonatoare; subordonarea prin conjuncţii subordonatoare, prin pronume şi adverbe relative, norme de punctuaţie; construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; realizări propoziţionale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă şi completiva prepoziţională; norme de punctuaţie.
    – Predicatul verbal, predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînţeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb); apoziţia; complementul: complementul direct, complementul indirect şi complementul prepoziţional; circumstanţialul de mod, circumstanţialul de timp, circumstanţialul de loc, circumstanţialul de cauză, circumstanţialul de scop; topica în propoziţie; norme de punctuaţie (virgula);
    – Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul şi timpul): moduri verbale (indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ) şi timpurile lor; timpuri simple şi compuse; verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale; posibilităţi combinatorii ale verbului;
    – Prepoziţia;
    – Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul genitival; punctuaţia vocativului; posibilităţi combinatorii ale substantivului;
    – Pronumele; tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politeţe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferenţa dintre pronumele reflexiv şi pronumele personal); anticiparea şi reluarea prin clitice pronominale (forme neaccentuate ale pronumelor) în cazul unor complemente; posibilităţi combinatorii ale pronumelor; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nehotărât, negativ; negaţia în propoziţie; posibilităţi combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale; aspecte ortografice;
    – Adjectivul; gradele de comparaţie; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilităţi combinatorii ale adjectivului;
    – Adverbul; tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc);
    – Numeralul; aspecte normative;
    – Interjecţia. Onomatopeele. Interjecţia predicativă.
        Ortoepie şi ortografie: alfabetul limbii române; ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic; articolul de dicţionar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală, corespondenţa sunet-literă; diftong, triftong, hiat; silaba, despărţirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă.

     Vocabular
    – Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază şi sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical;
    – Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală;
    – Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse;
    – Confuzii paronimice; pleonasmul.
        Variaţie stilistică: limba standard; normă şi abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); limbaj popular; variaţie regională a limbii; termeni ştiinţifici: valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.

     Elemente de interculturalitate
    – Identitate personală - identitate naţională - diversitate culturală şi lingvistică;
    – Elemente de mitologie românească; modele comportamentale în textele literaturii universale;
    – Valori ale culturii populare în spaţiul românesc; valori culturale româneşti.
        Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice.
                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                                       DISCIPLINA
                               LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
                pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
                                    Bucureşti, 2021

    PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
    DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
        Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura româna pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a din anul şcolar 2020-2021 evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.
        Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare.
        În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române şi alte tipuri de dicţionare şi îndreptare.

     Competenţe generale şi competenţe specifice
    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
    1.1. Identificarea informaţiilor esenţiale şi de detaliu din texte, a temei în relaţie cu ideile principale şi secundare din texte continue/discontinue/multimodale
    1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale
    1.3. Compararea informaţiilor şi a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/ discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal
    1.4. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale
    1.5. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii sau sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică
    1.6. Recunoaşterea particularităţilor grafice, lexico-semantice, morfosintactice şi de punctuaţie în comunicarea artistică/nonartistică
    1.7. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice şi de punctuaţie, în texte continue/discontinue/multimodale
    1.8. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context
    1.9. Recunoaşterea modificării sensului unor cuvinte şi sintagme, pe baza relaţiei dintre diverse coduri de comunicare

    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
    2.1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situaţii de comunicare
    2.2. Redactarea unui răspuns personal şi/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
    2.3. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
    2.4. Compararea răspunsurilor şi a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
    2.5. Corelarea achiziţiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative
    2.6. Utilizarea achiziţiilor metalingvistice în exprimarea nuanţată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică
    2.7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate şi etica redactării

    3. Manifestarea sensibilităţii multi- şi interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse
    3.1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă şi universală
    3.2. Manifestarea interesului faţă de limba română, ca limbă naţională
    3.3. Recunoaşterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse
    3.4. Exprimarea unei atitudini pozitive faţă de diversitatea lingvistică şi culturală, faţă de valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse

     Conţinuturi
     Teme
        ● Eu şi universul meu familiar - Identitate personală. Jocuri şi jucării
        ● Eu şi lumea din jurul meu - Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalţi
        ● Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii - Tradiţii şi obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori şi atitudini în diverse culturi
        ● Reflecţii asupra lumii - Microunivers şi macrounivers. Spaţiu şi timp. Simţ civic, responsabilitate, etică

     Lectură
    – Discursul narativ şi comunicarea narativă: narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, acţiune, etapele acţiunii; indici spaţio-temporali: unde şi când se desfăşoară acţiunea; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; personajul (mijloace de caracterizare); figuri de stil: personificarea, enumeraţia, repetiţia, antiteza, comparaţia; narativul nonliterar (comunicare narativă); narativul ficţional (literar şi nonliterar): naraţiunea care combină textul şi imaginea: banda desenată; narativul nonficţional; aplicativ: construcţia textului - compoziţia textului (părţi, capitole); raport incipit - final: discursul narativ şi semnificaţiile acestuia;
    – Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă;
    – Modurile de expunere: naraţiune, descriere (autoportret, portret, tablou), dialog, monolog;
    – Discursul liric şi textul versificat; text liric/text versificat; relaţia conţinut formă: discurs liric/discurs narativ în versuri (narativ literar în versuri); autor/voce lirică: versificaţie: măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora; aplicativ: construcţia textului liric - compoziţia textului (părţi, strofa, vers), imaginea poetică şi tabloul, discursul liric şi semnificaţiile acestuia; versificaţie: versul liber;
    – Aplicativ: discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicaţii scenice; discursul dramatic şi semnificaţiile acestuia; comunicarea cotidiană (interviul);
    – Textul explicativ;
    – Textul continuu, discontinuu, multimodal;
    – Textul argumentativ (structură, conectori);
    – Aplicativ: descrierea ştiinţifică.

     Redactare
    – Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea; revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie;
    – Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe, organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare; prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină;
    – Planul simplu, planul dezvoltat de idei; relatarea; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; povestirea; rezumatul;
    – Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor;
    – Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal; integrarea părţilor;
    – Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convenţiilor ortografice şi de punctuaţie, proprietatea termenilor, puritatea şi adecvarea situaţională; claritate, concizie, varietate;
    – Semnele de punctuaţie şi de ortografie.

     Elemente de construcţie a comunicării
     Nivel sintactico-morfologic
    – Enunţul: propoziţia şi fraza; aplicativ: organizarea structural-ierarhică a enunţului: propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată, fraza: interdependenţa subiect - predicat: exprimarea afirmativă, negativă: exprimarea enunţiativă, interogativă, exclamativă: exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri): raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază: propoziţia principală/propoziţia secundară: propoziţia regentă/elementul regent: exprimarea argumentativă, persuasivă: exprimarea sentimentelor;
    – Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ;
    – Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe - verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus şi viitor literar); verbele "a avea", "a vrea" (exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare); aplicativ: verbul "a fi" (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare)\ verbul în propoziţie: predicat verbal şi nominal (verbele copulative "a fi", "a deveni", "a ieşi", "a ajunge", "a se face", "a rămâne"); modul imperativ (afirmativ şi negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent şi perfect; modul condiţional-optativ, timpurile prezent şi perfect; verbele reflexive; verbele impersonale; aplicativ: alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ - perfect simplu şi mai-mult-ca-perfect);
    – Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor naturii - substantivul; substantivul comun şi propriu; genul şi numărul substantivului; articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv- genitival); cazurile substantivului; substantivul în propoziţie: subiect, nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanţial de loc, complementul circumstanţial de timp, complementul circumstanţial de mod;
    – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor prepoziţia, locuţiunea prepoziţională;
    – Exprimarea persoanei - pronumele personal (persoana, genul şi numărul; formele accentuate şi neaccentuate); exprimarea politeţii - pronumele de politeţe; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identităţii, a diferenţierii şi a non-identităţii - pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivităţii - pronumele reflexiv; exprimarea posesiei - pronumele posesiv; exprimarea interogaţiei - pronumele interogativ; exprimarea relaţiei - pronumele relativ; aplicativ: alte forme de substituţie a substantivului: pronumele nehotărât; cazurile pronumelui; pronumele în propoziţie: subiect, nume predicativ cu verbul "a fi", atribut pronominal, complement direct, complement indirect; complement circumstanţial de loc/timp/mod;
    – Exprimarea cantităţii şi a ordinii - numeralul; numeralul cardinal, numeralul ordinal;
    – Exprimarea însuşirilor - adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziţie: nume predicativ cu verbul "a fi", atributul; articularea, articolul demonstrativ, aplicativ: gradele de comparaţie, forme ale superlativului:
    – Exprimarea coordonatelor acţiunii - spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuţiunea adverbială); adverbul de loc, de timp şi de mod; exprimarea interogaţiei - adverbele interogative; adverbul în propoziţie: complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmaţiei; exprimarea negaţiei: exprimarea relaţiei - adverbul relativ;
    – Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură - interjecţia; aplicativ: interjecţia predicativă;
    – Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare-conjuncţia, conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare.

     Nivelul semantico-lexical
    – Vocabularul limbii române; cuvântul - unitatea de bază a vocabularului; formă şi conţinut; sensul propriu şi sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; câmpul lexico-semantic; cuvântul de bază, rădăcină, sufixe şi prefixe, derivatele, familia lexicală; aplicativ: sufixe diminutivale şi augmentative.

     Nivelul fonetic
    – Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele; alfabetul limbii române; vocale şi consoane; reguli de despărţire a cuvintelor în silabe; aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftong, triftong, hiat; accentul;
    – Punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor; alte convenţii grafice: scrierea cu majuscule.

     Elemente de interculturalitate
    – Cartea - obiect cultural; Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradiţiile şi obiceiurile); Oameni şi fapte: valori promovate în cultura română, în cultura maternă şi în cultura universală.
        Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice.

    Programa Disciplina Limba şi literatura maghiară maternă
    Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a
    (în anul şcolar 2020-2021)
        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.
        A vizsgaprogram az ervenyben levo, 3393 / 28.02.2017 szammal jovahagyott Magyar nyelv es irodalom tanterv alapjan keszult. A kompetencia alapu tantervvel osszhangban a kimeneti kovetelmenyrendszer a tantervi alapkompetenciak, a hozzajuk tartozo specifikus kompetenciak es reszrendszereik (kepesseg- es keszsegrendszerek, ismeretkeszletek) ertekeleset, mereset celozza. A program szerkezete a tantervi kovetelmenyrendszer szerint a kovetkezokeppen epul fel: az alapkompetenciak menten a specifikus kompetenciak alrendszereben kovethetoek az adott kepesseg-, keszsegrendszer osszetevoire vonatkozo kovetelmenyek, ezeknek rendelodnek ala az eszkoztudas reszekent a tartalmak.
        Alapkompetenciak:
    1. Irott szovegek ertese es ertelmezese


┌──────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Specifikus        │Kepessegek,keszsegek es tartalmak           │
│kompetenciak      │                                            │
├──────────────────┼──────────────────────┬─────────────────────┤
│                  │A leiro es elbeszelo  │                     │
│                  │szovegek              │                     │
│                  │sajatossagainak       │                     │
│                  │felismerese a beszeloi│Elbeszelo szovegek:  │
│                  │/elbeszeioi nezopont  │hetyszin es          │
│                  │megfigyelese; a       │szereplok; az        │
│                  │tortenetmondas        │esemenyek linearis,  │
│                  │linearis rendjenek    │idobeli elrendezese  │
│                  │megfigyelese; explicit│az elbeszelo         │
│                  │es implicit           │szovegben;           │
│                  │informaciok           │targyilagos es       │
│                  │visszakeresese a      │szemelyes nezopont.  │
│                  │szovegbol; reszletek  │Epikus szovegek:     │
│                  │tarsitasa nevekhez,   │narrator,            │
│                  │helyszirıekhez;       │cselekmerıy,         │
│                  │szavak, kifejezesek   │szereplok/           │
│                  │magyarazata;          │szereplocsoportok;   │
│                  │egyszerubb ok- okozati│egyszeru ter- es     │
│Kulonbozo tipusu  │osszefuggesek         │idovonatkozasok az   │
│nyomtatott        │felismerese; a tema   │epikus szovegekben; a│
│szovegek erto/    │megragadasa;          │beszelo es szerzo    │
│ertelmezo oivasasa│kulesszavak kikeresese│viszonya az epikus   │
│                  │a szovegbol;          │szovegekben;         │
│                  │szovegtomorites a     │elbeszeloi es        │
│                  │lenyeg/fo gondolat    │szereploi nezopontok │
│                  │kiemelesevel es       │az epikus            │
│                  │atfogalmazasaval; a   │szovegekben, az      │
│                  │lenyeges es a         │epikus muvek         │
│                  │kiegeszito/reszletezo │cselekmenyszerkezete;│
│                  │informaciok           │Lirai szovegek: lira,│
│                  │elkulonitese; az      │liraisag; az erzelmek│
│                  │osszetartozo          │kozvetett es         │
│                  │informaciok           │kozvetlen kifejezese;│
│                  │kapesolasa;           │a lirai szoveg       │
│                  │ismeretterjeszto      │hangulata;           │
│                  │szovegek tartalmanak  │vershangzas: ritmus, │
│                  │osszefoglalasa; a     │rim, rimfajtak       │
│                  │tenyallitasok es a    │                     │
│                  │hipotezisek/velemenyek│                     │
│                  │megkulonboztetese     │                     │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│                  │                      │Szokepek es          │
│                  │A szokepek lehetseges │alakzatok: hasonlat, │
│                  │jelenteseinek/        │megszemelyesites,    │
│                  │asszociacios          │metafora; felsorolas,│
│                  │lehetosegeinek        │ismetles, ellentet,  │
│                  │foltarasa,            │retorikai kerdes,    │
│                  │kapesolatteremtes a   │tulzas, felkialtas.  │
│                  │retorikai alakzatok, a│Kozlesformak:        │
│                  │szokepek, a hasonlat  │parbeszedes,         │
│Az irodalmi szoveg│es a szoveghatas/     │elbeszelo, leiro. A  │
│nyelvi            │-hangulat kozott; az  │szereplok rendszere: │
│megalkotottsaganak│epikai kozlesformak   │foszereplok,         │
│felismerese       │(elbeszelo, leiro,    │mellekszereplok,     │
│                  │parbeszedes,          │epizodszereplok. A   │
│                  │monologikus)          │jellemteremtes       │
│                  │szovegbeli funkcioinak│eljarasai: kozvetlen │
│                  │megfigyelese es       │- narrator, mas      │
│                  │ertelmezese; a        │szereplo altali - es │
│                  │hosteremtes           │kozvetett -          │
│                  │eljarasainak es a     │beszeltetes,         │
│                  │jellemzes fajtainak   │cselekedtetes,       │
│                  │megfigyelese          │kornyezet -          │
│                  │                      │jellemzes.           │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│                  │                      │Irodalmi mufajok:    │
│                  │Lirai es epikus       │dal, leiro koltemeny,│
│                  │mufajok felismerese; a│ballada, mese es     │
│Az olvasoi        │mufaj jellemzo        │mesefajtak, monda es │
│tapasztalatok     │sajatossagainak       │mondavaltozatok,     │
│mukodtetese a     │felismerese, a tema es│novella, ifjusagi    │
│kulonbozo mufaju  │mufaj osszefuggeseinek│regeny, naplo, level.│
│irodalmi szovegek │felismerese; a mufaj  │Hangnemek:           │
│befogadasaban     │es a hangnem/hangnemek│targyilagos,         │
│                  │kozti osszefugges     │szemelyes, humoros,  │
│                  │felfedezese           │komikus, tragikus,   │
│                  │                      │ironikus, unnepelyes │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│                  │A koznapi szovegek    │                     │
│                  │valossgvonatkozssainak│                     │
│                  │megfigyelese;         │                     │
│                  │tenyallitasok es      │                     │
│                  │hipotezisek/          │                     │
│                  │velemenyek/           │                     │
│                  │izlesiteletek         │                     │
│                  │megkulonboztetese; a  │                     │
│                  │valoszeru es          │                     │
│                  │valoszerutlen, illetve│                     │
│                  │valosnak tuno elemek  │                     │
│                  │megkulonboztetese, a  │Nezopont: az objektiv│
│Kulso             │valosagot atformalo/  │es szubjektiv leiras │
│tenyvonatkozasok  │torzito eljarasok     │eszkoztara. A        │
│es fiktiv         │felismerese; a muvon  │targyilagos es       │
│mozzanatok        │kivuli valosagnak     │szemelyes nezopont   │
│megkulonboztetese │megfeleltetheto es a  │kifejezoeszkozei.    │
│kulonbozo         │fiktiv elemek         │Tomegkommunikacio es │
│szovegekben       │elkulonitese; a       │manipulacio; teny es │
│                  │manipulativ szandek   │velemeny             │
│                  │felismerese; a fiktiv │                     │
│                  │ter, a fiktiv ido es a│                     │
│                  │fiktiv                │                     │
│                  │cselekmenymozzanatok  │                     │
│                  │felismerese, a realis │                     │
│                  │elethelyzet/          │                     │
│                  │lettapasztalat        │                     │
│                  │felismerese az        │                     │
│                  │irodalmi mu fiktiv    │                     │
│                  │vilagaban; motivumok  │                     │
│                  │kontextualis          │                     │
│                  │vizsgalata            │                     │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│                  │A szereplok altal     │Alapveto ertekek:    │
│Az irodalmi szoveg│kozvetitett ertekek/  │anyagi ertekek,      │
│ertekviszonyainak │ertekrendek           │szellemi ertekek,    │
│felismerese       │azonositasa az        │erkolesi ertekek,    │
│                  │elbeszelo szovegekben │erzelmi ertekek      │
└──────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┘

2. Irasbeli szovegalkotas


┌───────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Specifikus         │Kepessegek, keszsegek es tartalmak     │
│kompetenciak       │                                       │
├───────────────────┼─────────────────────┬─────────────────┤
│                   │Tortenet             │                 │
│                   │osszefoglalasa/      │                 │
│                   │ujrairasa a cimzett  │                 │
│                   │es nezopont          │                 │
│                   │megvaltoztatasaval;  │                 │
│                   │szovegtranszformacio:│                 │
│                   │parbeszedbol         │                 │
│                   │elbeszeles,          │                 │
│                   │elbeszelesbol        │                 │
│                   │parbeszed, megadott  │Elbeszelo        │
│                   │szoveghez eltero     │szovegek:        │
│Kulonbozo tipusu   │befejezes illesztese,│tortenetmondas,  │
│szovegek alkotasa a│a tortenet           │naplo,           │
│kommunikacios      │folytatasa, egy-egy  │elmenybeszamolo  │
│funkciok           │szereplo tovabbi     │                 │
│mukodtetesevel     │sorsanak elkepzelese,│                 │
│                   │szoveg szukitese,    │                 │
│                   │bovitese; bekezdesek │                 │
│                   │irasa megadott       │                 │
│                   │tetelmondattal,      │                 │
│                   │megadott kulesszavak │                 │
│                   │hasznalataval, kezdo │                 │
│                   │es/vagy zaromondattal│                 │
│                   ├─────────────────────┼─────────────────┤
│                   │Szemelyleiras,       │Leiro szovegek:  │
│                   │jellemzes            │szemelyleiras,   │
│                   │                     │jellemzes.       │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│                   │Velemenynyilvanitas  │Dokumentum       │
│Reflektalt         │az ertekitelet       │szovegek:        │
│szovegalkotas      │indoklasaval, ervek  │tajekoztato,     │
│kulonbozo          │felkutatasa,         │utasito szovegek,│
│beszedhelyzetekben,│rendszerezese; az    │ajanlas.         │
│a beszedhelyzethez │ervek meggyozo       │Hagyomanyos      │
│igazodo komplex    │megformalasa; ervek  │maganlevel,      │
│szovegek alkotasa  │es ellenervek egymas │e-mail,          │
│                   │melle allitasa;      │ajanlasok,       │
│                   │konkluzio            │naplobejegyzes   │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│                   │                     │Szovegalkotas    │
│                   │                     │megadott temaban,│
│A kommunikacios    │                     │celtetelezes/    │
│helyzethez igazodo │A beszedszandeknak   │funkcio: az iroi │
│tudatos valogatas a│megfelelo, kulturalt │szandek es a     │
│stilusjegyek es    │nyelvi regiszter     │cimzett (egyen,  │
│regiszterek kozott │megvalasztasa        │esoport,         │
│                   │                     │nyilvanossag)    │
│                   │                     │figyelembevetele;│
│                   │                     │nezopont.        │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│                   │                     │Mondatfajtak es  │
│                   │                     │irasjelek; az    │
│                   │                     │egyszeru es az   │
│                   │                     │osszetett mondat │
│                   │                     │kozpontozasa; a  │
│                   │                     │parbeszed es az  │
│                   │                     │idezet irasmodja;│
│                   │                     │a hangok         │
│                   │                     │hosszusaganak    │
│                   │                     │szabalyzatnak    │
│                   │                     │megfelelo        │
│                   │                     │jelolese a       │
│                   │                     │begyakorolt      │
│                   │                     │szokeszlet       │
│                   │                     │koreben; az      │
│                   │                     │egybeıras es     │
│                   │                     │kuloniras        │
│                   │                     │gyakoribb        │
│                   │Helyesirasi keszsegek│tipusai; az      │
│Helyesiras         │alkalmazasa onalloan │ismertebb        │
│                   │alkotott szovegekben │szemelynevek,    │
│                   │                     │intezmenynevek,  │
│                   │                     │egyszerubb       │
│                   │                     │foldrajzi nevek  │
│                   │                     │helyesirasa;     │
│                   │                     │keltezes,        │
│                   │                     │szamneves        │
│                   │                     │szerkezetek      │
│                   │                     │egybe- es        │
│                   │                     │kulonirasa; az   │
│                   │                     │igealakokkal,    │
│                   │                     │fonevek,         │
│                   │                     │melleknevek es   │
│                   │                     │nevmasok         │
│                   │                     │alakjaval        │
│                   │                     │kapesolatos      │
│                   │                     │helyesirasi      │
│                   │                     │keszsegek;       │
│                   │                     │szoelvalasztas   │
└───────────────────┴─────────────────────┴─────────────────┘

3. A nyelvi megformalasra valo erzekenyseg es igenyesseg a szobeli es irasbeli kommunikacioban


┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Specifikus         │Kepessegek,keszsegek es tartalmak         │
│kompetenciak       │                                          │
├───────────────────┼────────────────────┬─────────────────────┤
│                   │                    │Esemenyek idoben     │
│                   │                    │lehorgonyzasanak     │
│                   │Esemenyek           │nyelvi eszkozei, az  │
│                   │idobelisege es      │idore jeloletlen     │
│                   │idorendisege, az    │igealakok            │
│                   │esemenyek nem       │ertelmezese,         │
│                   │tenyszeru voltara   │idojeloles az igei es│
│                   │utalo nyelvi        │nevszoi allitmanyu   │
│                   │eszkozok, a tagadas │mondatban;           │
│                   │es negativ jellemzes│kronologia. Modra    │
│                   │nyelvi eszkozei     │jelolt igealakok, -  │
│                   │                    │hat/-het kepzos igek,│
│                   │                    │modositoszok.        │
│                   ├────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │                    │Esemenyszerkezet es  │
│                   │                    │mondatszerkezet. Az  │
│                   │Esemenyek,          │ige alanyi vonzata: a│
│                   │korulmenyek es      │fonevi esoport       │
│                   │resztvevok          │jeloletlensege;      │
│                   │lekepezodese a      │szemelyes nevmas es  │
│                   │mondat egysegeire (A│A-A egyeztetes. Az   │
│                   │mondat strukturaja: │ige targyi vonzata: a│
│                   │az ige es vonzatai, │targyi szerepu fonevi│
│                   │mondatreszek; az    │esoport esetragja;   │
│                   │igekotok es egyeb   │targyas igek es a    │
│                   │igemodositok; igei  │hatarozottsagi       │
│                   │poliszemia;         │egyeztetes. A        │
│                   │muvelteto,          │hatarozoi szerepu    │
│                   │kolcsonos,          │fonevi csoport mint  │
│                   │visszahato ige es   │vonzat vagy szabad   │
│                   │vonzatai); a mondat │bovitmeny; esetragok,│
│Az elemi mondat    │szerkezeti          │nevutok a hatarozoi  │
│nyelvi             │egysegeinek         │fonevi csoporton;    │
│megformalasanak    │(mondatreszeknek)   │hatarozoszok.        │
│mint               │egymastol valo      │Bovitmenyek          │
│viszonyrendszernek │fuggese             │osszefuggesei.       │
│a megertese        │                    │Nevszoi (fonevi es   │
│                   │                    │melleknevi) allitmany│
│                   │                    │es vonzatai.         │
│                   ├────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │                    │A fonevi esoport     │
│                   │                    │belso szerkezete:    │
│                   │                    │nevelo es            │
│                   │                    │refereneialitas;     │
│                   │                    │koznev es            │
│                   │                    │tulajdonnev;         │
│                   │                    │nevmasok: szemelyes  │
│                   │                    │nevmas ragos es      │
│                   │                    │nevutos alakja,      │
│                   │                    │deiktikus szerepu    │
│                   │                    │mutato nevmas,       │
│                   │                    │altalanos es         │
│                   │Az esemenyek        │hatarozatlan nevmas. │
│                   │szereploire valo    │Fonevi modositok -   │
│                   │utalasok nyelvi     │"jelzok" - :         │
│                   │eszkozei            │melleknevi es        │
│                   │                    │melleknevi igenevi   │
│                   │                    │modosito, szamnevi   │
│                   │                    │modosito, fonevi     │
│                   │                    │modosito. Birtokos   │
│                   │                    │szerkezet mint forma:│
│                   │                    │egyeztetes, a birtok │
│                   │                    │alakja, birtok es    │
│                   │                    │birtokos tobbessege. │
│                   │                    │Mennyiseg es         │
│                   │                    │szamossag kifejezese:│
│                   │                    │szam, szamialoszo,   │
│                   │                    │tobbesjeiek.         │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │                    │Hangsuiy, hangiejtes:│
│                   │                    │szohangs\'fbiy,         │
│                   │                    │mondathangsuly,      │
│                   │A szorend, a szo- es│fohangsuly,          │
│                   │mondathangsuly es a │kontrasztiv hangsuiy:│
│                   │mondatjelentes      │grammatikai es       │
│                   │ketiranyu viszonyai │kontextualis         │
│                   │                    │kotottsegek a        │
│                   │                    │hangsulyozasban.     │
│                   │                    │Szorendi lehetosegek │
│                   │                    │es a kontextus.      │
│                   ├────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │                    │Egyszeru mondat.     │
│                   │                    │Osszetett mondat.    │
│                   │                    │Melierendeles es     │
│                   │                    │mellerendelo mondat: │
│                   │                    │kapesolatos          │
│                   │                    │melierendeles,       │
│                   │Tobb esemeny/jelenet│kronologia:          │
│                   │nyelvi megjelemtese,│ellentetes           │
│Mondat- es         │a mondategesz       │melierendeles;       │
│szovegepito        │jelentese es a      │valaszto             │
│eljarasok          │mondatok osszefuzesi│melierendeles;       │
│jelentesenek       │modja kozotti       │kovetkezteto es      │
│levezetese nyelvi  │kapcsolat           │magyarazo            │
│szerkesztesi       │                    │melierendeles, ok es │
│jellemzak menten   │                    │okozat. Kotoszok.    │
│                   │                    │Alarendelo mondat:   │
│                   │                    │mutato nevmas es     │
│                   │                    │utaloszoi funkcio,   │
│                   │                    │vonatkozo nevmas mint│
│                   │                    │kotoszo.             │
│                   ├────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │                    │Beszedcselekvesek es │
│                   │                    │beszedaktusok nyelvi │
│                   │                    │markerei.            │
│                   │                    │Beszedszandekok es   │
│                   │Kulonbozo           │beszedaktusok. Egyes │
│                   │kommunikacios       │beszedaktusok sajatos│
│                   │szempontoknak       │szoosztalyai:        │
│                   │megfelelo szovegek  │indulatszo, kerdoszo │
│                   │alkotasa es         │- „nevmas”-. A tarsas│
│                   │szovegtranszformacio│erintkezes formulai, │
│                   │                    │udvariassagi         │
│                   │                    │repertoar,           │
│                   │                    │regiszterek,         │
│                   │                    │nyelvvaltozat.       │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │                    │Az elemkeszlet       │
│                   │                    │valtozasa es         │
│A szokeszlet       │                    │valtozatai idoben:   │
│valtozasanak es    │                    │elavult szavak es    │
│valtozatossaganak, │A nyelvi allandosag │jelentesek, uj szavak│
│valamint a szavak  │es valtozas         │es jelentesek; belso │
│szerkesztettsegenek│jelensegei          │szoalkotas:          │
│felismerese        │                    │szokepzes,           │
│                   │                    │szoosszetetel;       │
│                   │                    │kolcsonzes,          │
│                   │                    │jelentesvaltozas     │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │                    │Jelentes es          │
│                   │                    │kontextus.           │
│                   │                    │Allandosult          │
│                   │                    │szokapcsolat: idioma,│
│                   │A szavak jelentese, │helyzetmondat, klise.│
│                   │hasznalati kore, a  │Lexikalis dontesek:  │
│                   │regiszter, az irott │regiszter, nezopont, │
│                   │es beszelt nyelvi   │szohangulat,         │
│                   │stilusok jellemzo   │jelentesarnyalatok;  │
│                   │szokeszlete         │jelentestani         │
│                   │                    │kapesolatok:         │
│                   │                    │szinonımia,          │
│                   │                    │antonimia,           │
│                   │                    │metaforikus          │
│                   │                    │jelenteskiterjesztes.│
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │A szokincs          │Az elemkeszlet       │
│                   │retegzettsege,      │valtozatai tarsadalmi│
│                   │nyelvvaltozatok     │terben es foldrajzi  │
│                   │szakincsbeli es     │terben. A            │
│                   │jelentesbeli        │csoportidentitas     │
│                   │elteresei           │nyelvi jeloloi       │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │Beszedszandekok es  │                     │
│                   │egyes gyakori       │                     │
│                   │beszedcselekvesek   │Beszedszandekok.     │
│                   │nyelvi repertoarja, │Beszedcselekvesek es │
│                   │a nyelv masokra     │beszedaktusok.       │
│                   │gyakorolt hatasa, a │                     │
│                   │szovegek            │                     │
│                   │hatasmeehanizmusa   │                     │
│                   ├────────────────────┼─────────────────────┤
│                   │Tenyallitasok es    │                     │
│                   │hipotezisek/        │Az ironia mint       │
│A tarsas-tarsadalmi│velemenyek,         │beszedszandek.       │
│egyutteleshez      │szovegben ki nem    │                     │
│szukseges nyelvi   │fejtett tartalmak   │                     │
│magatartas         ├────────────────────┼─────────────────────┤
│maganjellegu es    │                    │Szoveg es helyzet.   │
│kiskozossegi       │                    │Szoveg es            │
│helyzetekben       │                    │nyelvvaltozat:       │
│                   │Nyelvvaltozatok     │regionalis           │
│                   │kozotti elteresek a │nyelvvaltozat,       │
│                   │szoveg, a mondat, a │kontaktusvaltozat,   │
│                   │szoalak vagy a      │sztenderd.           │
│                   │hangzas szintjen, a │Nyelvvaltozat es     │
│                   │kulonbozo valtozatok│identitas. A         │
│                   │erteke, a kodvaltas │nyelvvaltozatok es   │
│                   │                    │tarsadalmi           │
│                   │                    │megitelesuk a        │
│                   │                    │beszedhelyzet        │
│                   │                    │fuggvenyeben         │
└───────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┘

    Programa Disciplina Limba şi literatura germană maternă
    Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a
    (în anul şcolar 2020-2021)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura germană maternă.
        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.
    1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen


┌─────────────┬────────────────────────┐
│Spezifische  │Lerninhalte             │
│Kompetenzen  │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │- Schlusselworter       │
│             │herausschreiben         │
│             │- Wortfamilien/Synonyme/│
│             │Antonyme in gelesenen   │
│             │Texten finden           │
│             │- den Titel eines Textes│
│             │erklaren                │
│1.1. Einem   │- gattungsspezifische   │
│Text gezielt │Merkmale eines Textes   │
│Informationen│erarbeiten: Marchen     │
│entnehmen    │- Stilmittel in einer   │
│             │Baliade identifizieren: │
│             │Epitheton, Vergleich,   │
│             │Aufzahlung,             │
│             │Wiederholung,           │
│             │Personifikation         │
│             │- die Problematik des   │
│             │Textes erkennen         │
└─────────────┴────────────────────────┘

2. Texte situationsgerecht verfassen


┌──────────────────┬──────────────────────┐
│Spezifische       │Lerninhalte           │
│Kompetenzen       │                      │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│                  │- einen Brief         │
│                  │personlichen inhalts  │
│                  │verfassen             │
│                  │- einen               │
│                  │Tagebucheintrag       │
│                  │verfassen             │
│                  │- einen Textinhait aus│
│                  │verschiedenen         │
│                  │Erzahlperspektiven    │
│                  │wiedergeben           │
│                  │- einen Text sinnvoll │
│                  │fortsetzen            │
│                  │- kurze Dialoge       │
│                  │verfassen             │
│                  │- die eigene Meinung  │
│                  │schriftlich auβern    │
│                  │- eine Vorgeschichte  │
│                  │zu einem Text         │
│                  │schreiben             │
│                  │- Fragen zur Klarung  │
│                  │von Sinnzusammenhangen│
│2.1 Texte mit     │formulieren und       │
│vorgegebener      │beantworten           │
│Struktur verfassen│- den Inhalt eines    │
│                  │Textes in             │
│                  │chronologischer       │
│                  │Reihenfolge mit       │
│                  │eigenen Worten        │
│                  │zusammenfassen        │
│                  │- die Merkmale der    │
│                  │inhaltsangabe         │
│                  │beachten; die         │
│                  │Einleitung einer      │
│                  │Inhaltsangabe         │
│                  │formulieren und dabei │
│                  │folgende Elemente     │
│                  │angeben: Textart,     │
│                  │Titel, Autor/in,      │
│                  │Thema; die            │
│                  │Inhaltsangabe im      │
│                  │Prasens verfassen;    │
│                  │keine direkte Rede und│
│                  │keine Einzelheiten    │
│                  │einbauen; zum Inhalt  │
│                  │keine personliche     │
│                  │Meinung auβern        │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│                  │- Prafixe und Suffixe │
│                  │richtig gebrauchen    │
│                  │- neue Worter durch   │
│                  │Zusammensetzung bilden│
│                  │- Wortfamilien bilden │
│                  │- Homonyme in         │
│                  │bedeutungstragenden   │
│                  │Satzen verwenden      │
│                  │- die Bedeutung der   │
│2.2 Beim Verfassen│Worter in             │
│von Texten einen  │verschiedenen         │
│angemessenen      │Kontexten erschlieβen │
│Wortschatz        │- Wortfelder          │
│gebrauchen        │zusammenstellen und   │
│                  │erweitern             │
│                  │- treffende und       │
│                  │differenzierte        │
│                  │Ausdrucksweisen       │
│                  │(Synonyme, Antonyme)  │
│                  │gebrauchen            │
│                  │- abgeleitete und     │
│                  │zusammengesetzte      │
│                  │Worter voneinander    │
│                  │unterscheiden         │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│                  │Interpunktion und     │
│                  │Orthographie          │
│                  │- Regeln zur          │
│                  │Zeichensetzung        │
│                  │anwenden: Punkt,      │
│                  │Ausrufezeichen,       │
│                  │Fragezeichen am       │
│                  │Satzende, Doppelpunkt │
│                  │vor angekundigter     │
│                  │direkter Rede und bei │
│                  │Aufzahlungen,         │
│                  │Anfuhrungszeichen bei │
│                  │direkter Rede,        │
│                  │Beistrich bei         │
│                  │Aufzahlungen und vor  │
│                  │den meisten           │
│                  │Konjunktionen         │
│                  │- Regeln zur          │
│                  │Rechtschreibung       │
│                  │anwenden: die Dehnung │
│                  │der Vokale, die       │
│                  │Schreibung des [s]    │
│                  │-Lautes, die          │
│                  │Verdoppelung der      │
│                  │Konsonanten, die Groβ-│
│                  │und Kleinschreibung   │
│                  │Morphologie           │
│                  │- Substantiv und      │
│                  │Artikel: Numerus,     │
│                  │Genus, Deklination mit│
│                  │Schwerpunkt Dativ und │
│                  │Akkusativ             │
│                  │- Gebrauch der        │
│                  │Prapositionen mit dem │
│                  │richtigen Fall        │
│                  │- die Deklination des │
│                  │Adjektivs             │
│                  │- das Pronomen:       │
│                  │Personal- und         │
│                  │Possessivpronomen     │
│                  │- das Verb und seine  │
│                  │Zeitformen (Prasens - │
│                  │Prateritum - Perfekt -│
│                  │Plusquamperfekt -     │
│                  │Futurum I)            │
│                  │- die Modalverben und │
│                  │ihre Zeitformen       │
│                  │(Prasens und          │
│                  │Prateritum)           │
│                  │- die feste Verbindung│
│                  │zwischen Verb und     │
│2.3               │Praposition anwenden  │
│Morphosyntaktische│- Konjunktivformen    │
│und orthografische│bilden und            │
│Gesetzmaβigkeiten │situationsbezogen     │
│in Texten anwenden│verwenden (Konjuntiv I│
│                  │- indirekte Rede;     │
│                  │Konjunktiv II -       │
│                  │irrealer Komparativ-  │
│                  │und Konditionalsatz,  │
│                  │Wunschsatz)           │
│                  │- die Zeitformen des  │
│                  │Vorgangspassivs       │
│                  │bilden: Prasens und   │
│                  │Prateritum            │
│                  │- das Aktiv ins       │
│                  │Vorgangspassiv        │
│                  │umwandeln und         │
│                  │umgekehrt Syntax      │
│                  │- die Satzglieder     │
│                  │erkennen: Subjekt,    │
│                  │Pradikat (einteilig   │
│                  │und mehrteilig),      │
│                  │Objekte (Akkusativ-,  │
│                  │Dativ-,               │
│                  │Prapositionalobjekt)  │
│                  │und die               │
│                  │Konditionalbestimmung │
│                  │- das Attribut als    │
│                  │Satzgliedteil:        │
│                  │adjektivisches und    │
│                  │substantivisches      │
│                  │Attribut              │
│                  │(Genitivattribut,     │
│                  │Prapositionalattribut,│
│                  │Apposition)           │
│                  │- Inhalt der          │
│                  │Nebensatze:           │
│                  │Subjektsatz,          │
│                  │Objektsatz,           │
│                  │Attributsatz und      │
│                  │Konditionalsatz       │
│                  │- Form der Nebensatze:│
│                  │eingeleitet           │
│                  │(Konjunktionalsatz,   │
│                  │Relativsatz,          │
│                  │indirekter Fragesatz),│
│                  │nicht eingeleitet     │
│                  │(verkappter Nebensatz,│
│                  │Infinitivgruppe)      │
│                  │- Nebensatze          │
│                  │(Subjektsatz,         │
│                  │Objektsatz,           │
│                  │Attributsatz,         │
│                  │Konditionalsatz) in   │
│                  │Satzglieder umwandeln │
│                  │und umgekehrt         │
└──────────────────┴──────────────────────┘

    Programa Disciplina Limba şi literatura sârbă maternă
    Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a
    (anul şcolar 2020-2021)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT
        ● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
        ● njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
        ● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
        ● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
        ● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;
        ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;
        ● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimea knjizevnih tekstova;
        ● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog toka date knjizevne lektire;
        ● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
        ● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
        ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.
        Sadrzaj:
    1. Fonetika: Prelaz suglasnika I u o;
    2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Homonimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
    3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice;
    4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.

        Knjizevna lektira:
        Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola - B. Nusic;
        Car Lazar i carica Milica; Geografija - B. Nusica;
        Kad mlidijah umreti - B. Radicevic; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti - L. Lazarevic; Pop Cira i pop Spira - S. Sremc; Pokondirena tikva - J. St. Popovic.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    Programa Disciplina Limba şi literatura slovacă maternă
    Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a
    (anul şcolar 2020-2021)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V- a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura slovacă maternă
    1. Recepcia pisonmeho textu rozneho druhu


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Specificke    │Obsah                  │
│cielc         │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │• Kl'ucove slova,      │
│              │hlavna myslienka, tema │
│              │literarneho textu      │
│              │• Jednoducha osnova    │
│              │• Text s prvkami       │
│              │rozpravania            │
│              │■ Literarny text s     │
│              │prvkami rozpravania v  │
│              │proze a vo versoch     │
│              │(autor, rozpravac,     │
│              │rozpravanie, pribeh,   │
│              │literarna postava,     │
│              │prostriedky            │
│              │charakteristiky, cas a │
│              │priestor v literarnom  │
│              │texte, rozpravanie v   │
│              │I., II. a III. osobe,  │
│              │sujet literarneho diela│
│              │/fazy sujetu,          │
│              │vedl'ajsie myslienky,  │
│              │rozvitie jednoduchej   │
│              │osnovy, dialog v       │
│              │literarnom texte)      │
│              │■ Neliterarny text s   │
│              │prvkami rozpravania    │
│1.1           │■ Literarny text s     │
│Identifikacia │prvkami opisu v proze a│
│dolczitvch    │vo versoch             │
│informacii zo │■ Neliterarny text s   │
│suvislych,    │prvkami opisu          │
│nesuvislych a │• Informacny/vykladovy │
│multimodalnych│text                   │
│textov        │• Epika - text v proze;│
│1.2           │Lyrika - text vo versi │
│Identifikacia │(vyjadrovanie emocii a │
│temy          │pocitov); Drama - text │
│a hlavnych    │v prehovoroch (autor,  │
│myslienok v   │postava, uloha         │
│roznych       │scenickych pokynov,    │
│textoch,      │uloha dialogu/         │
│zhrnutie      │prehovorov, herci,     │
│obsahu textu  │kulisy, kostymy,       │
│roznych       │osvetlenie, hudba)     │
│stupnov       │• Verzifikacia: vers,  │
│obt’aznosti   │strofa, rym, stopa,    │
│1.3           │rytmus                 │
│Prezentacia   │• Interpretacne        │
│vlastnych,    │strategie:             │
│tvorivych a   │■ Interpretacia        │
│kritickych    │umeleckych jazykovych  │
│nazorov na    │proslriedkov           │
│margo textov  │(personifikacia,       │
│roznych druhov│prirovnanie, epiteton, │
│              │enumeracia, opakovanie,│
│              │metafora, aliteracia,  │
│              │hyperbola, antiteza)   │
│              │■ Prezentacia vlastnych│
│              │nazorov na margo       │
│              │precitanych textov     │
│              │Literarne texty:       │
│              │Moric, R. - Pet’ko,    │
│              │Podjavorinska, L’. -   │
│              │Cakanka, Durickova, M. │
│              │- Zabict studna,       │
│              │l'udova balada - isli  │
│              │hudci horou, P. O.     │
│              │Hviezdoslav - Zuzanka  │
│              │Hraskovie, Zaborsky J. │
│              │- Tulipan a fialka,    │
│              │Horak, J. - Sitniansky │
│              │vatrar, Tajovsky, J. G.│
│              │- Na chlieb, Sladkovic,│
│              │A. - Martin, Tajovsky, │
│              │J. G. - Prve hodinky,  │
│              │Jesensky, J. - Doktor, │
│              │Bujtar, P. - Aneta,    │
│              │Tajovsky, J. G. -      │
│              │Statky-zmatky          │
└──────────────┴───────────────────────┘

2. Tvorba pisomnych komunikatov rozneho druhu


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Specificke     │Obsah                 │
│ciele          │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │• Vzhl’ad textu:      │
│               │rukopis, umiestnenie  │
│               │textu na stranu       │
│               │• Slohove postupy:    │
│               │narativny slohovy     │
│               │postup, deskriptivny  │
│2.1 Tvorba     │slohovy postup,       │
│kratkych textov│narativno-deskriptivny│
│na zname temy, │slohovy postup,       │
│beruc do uvahy │dialogicky slohovy    │
│fazy tvorby    │postup, argumentacny  │
│textu a jeho   │slohovy postup -      │
│specificku     │poradie argumentov v  │
│strukturu, s   │texte                 │
│ciel’om        │• Textove predlohy/   │
│sprostredkovat’│vzory sluziace pri    │
│myslienky a    │strukturovani         │
│informacie     │myslienok: definicia, │
│alebo          │delenie a triedenie,  │
│porozpravat’   │priklady,             │
│zazite, prip.  │„zurnalisticke otazky”│
│vymyslene      │(Kto?, Со?, Kedy?,    │
│sktiscnosti    │Kde?, Preco?)         │
│2.2            │• Tvorba funkcnych    │
│Prisposobenie  │textov: list,         │
│pisomneho textu│pohl’adnica, ziadost’,│
│komunikacnej   │pozvanka, dotaznik    │
│situacii a     │• Prisposobenie       │
│ucelu          │pisomneho komunikatu  │
│komunikacie    │zadanej teme          │
│2.3 Sustavne   │• Struktura pisomneho │
│uplatnovanie   │komunikatu: uvod,     │
│etickych noriem│obsah, zaver, odseky  │
│tvorby textu a │• Styl: gramaticka    │
│pravidiel      │spravnost’, pouzivanie│
│sucasneho      │pravidiel slovenskeho │
│slovenskeho    │pravopisu, myslienkova│
│jazyka         │nadvaznost’, vyrazova │
│               │vecnost’,             │
│               │primeranost’,         │
│               │suvislost' a          │
│               │ucelenost’,           │
│               │originalita,          │
│               │rozmanitost’,         │
│               │strucnost’            │
└───────────────┴──────────────────────┘

3. Spravne, vhodne a efektivne pouzivanie jazyka v procese pisomnej komunikacie


┌─────────────────────┬────────────────┐
│Specificke ciele     │Obsah           │
├─────────────────────┼────────────────┤
│                     │Fonetika,       │
│                     │ortografia a    │
│                     │ortoepia        │
│                     │• Abeceda,      │
│                     │klasifikacia    │
│                     │hlasok:         │
│                     │samohlasky,     │
│                     │dvojhlasky,     │
│                     │spoluhlasky     │
│                     │• Ortograficka a│
│                     │ortoepicka      │
│                     │klasifikacia    │
│                     │spoluhlasok     │
│                     │• Vybrane slova │
│                     │Lexikologia     │
│                     │• Slovo,        │
│                     │zakladna        │
│                     │jednotka slovnej│
│                     │zasoby          │
│                     │• Tvorba slov   │
│                     │odvodzovanim,   │
│                     │skladanim.      │
│                     │Skratky a       │
│                     │znacky.         │
│                     │• Semanticke    │
│                     │kategorie:      │
│                     │synonyma,       │
│                     │antonyma,       │
│                     │homonyma        │
│                     │• Rozdel’ovanie │
│                     │slov na slabiky │
│                     │Morfologia      │
│                     │• Podstatne mena│
│                     │■ Druhy         │
│                     │podstatnych     │
│                     │mien: vseobecne │
│                     │- vlastne,      │
│                     │konkretne -     │
│                     │abstraktne,     │
│                     │zivotne -       │
│                     │nezivotne,      │
│                     │hromadne -      │
│                     │pomnozne        │
│                     │■ Gramaticke    │
│                     │kategorie: rod, │
│                     │cislo, pad      │
│                     │■ Sklonovacie   │
│                     │vzory           │
│                     │podstatnych     │
│                     │mien: chlap,    │
│                     │hrdina, dub,    │
│                     │stroj, zena,    │
│                     │ulica, dlan,    │
│                     │kost’, mesto,   │
│3.1 Vyuzivanie       │vysvedcenie,    │
│nadobudnutych        │srdce, dievca   │
│znalosti tykajucich  │■ Pravopis      │
│sa komplexnych       │vlastnych       │
│morfosyntaktickych   │podstatnych mien│
│struktur spisovneho  │• Pridavne mena │
│jazyka pri spravnom  │■ Druh          │
│porozumeni           │pridavnych mien │
│a nunasovom          │■ Gramaticke    │
│vyjadrovani          │kategorie: rod, │
│komunikacnych zamerov│cislo, pad      │
│3.2 Jasne vyjadrenie │■ Sklonovacie   │
│komunikacneho zameru │vzory pridavnych│
│prostrednictvom      │mien: pekny,    │
│korelacie lexikalnych│cudzi, otcov/   │
│a semantickych       │matkin, pavi    │
│znalosti so          │■ Pravidelne a  │
│syntaktickymi a      │nepravidelne    │
│morfologickymi       │stupnovanic     │
│znalost'ami zo       │pridavnych mien │
│sucasneho spisovneho │• Slovesa       │
│jazyka               │■ Gramaticke    │
│3.3 Vedome           │kategorie:      │
│uplatnovanie         │osoba, cislo,   │
│pravidiel slovenskeho│cas, sposob     │
│pravopisu v          │■ Casovanie     │
│komunikacii          │slovies vo      │
│3.4 Analyza          │vsetkych casoch │
│jazykovych javov     │a sposoboch     │
│sucasneho spisovneho │■ Pomocne       │
│jazyka               │sloveso byt’    │
│prostrednictvom      │• Zamena. Dnthy │
│nadobudnutych        │zamen: osobne,  │
│znalosti z oblasti   │privlastnovacie,│
│svntaxe, morfologie, │ukazovacie,     │
│fonetiky, lexikologie│opytovacie;     │
│a semantiky          │Gramaticke      │
│                     │kategorie: rod, │
│                     │cislo, pad      │
│                     │• Cislovky.     │
│                     │Druhy cisloviek:│
│                     │zakladne,       │
│                     │radove;         │
│                     │Gramaticke      │
│                     │kategorie: rod. │
│                     │cislo; Pravopis │
│                     │cisloviek       │
│                     │• Prislovky.    │
│                     │Prislovky       │
│                     │miesta, casu,   │
│                     │sposobu a       │
│                     │priciny;        │
│                     │Tvorenie        │
│                     │prisloviek;     │
│                     │Stupnovanic a   │
│                     │pravopis        │
│                     │prisloviek      │
│                     │Veta - vetna    │
│                     │syntax          │
│                     │• Veta.         │
│                     │Interpunkcne    │
│                     │znamienka.      │
│                     │Jednoducha veta │
│                     │a rozvita veta. │
│                     │Klasifikacia    │
│                     │viet podl’a     │
│                     │obsahu, zlozenia│
│                     │a clenitosti    │
│                     │• Podmet.       │
│                     │Vyjadreny podmet│
│                     │(jednoduchy a   │
│                     │viacnasobny),   │
│                     │nevyjadreny     │
│                     │podmet          │
│                     │• Prisudok:     │
│                     │slovesny a      │
│                     │neslovesny      │
│                     │(menny), zhoda  │
│                     │podmetu s       │
│                     │prisudkom       │
│                     │• Privlastok:   │
│                     │zhodny a        │
│                     │nezhodny        │
│                     │privlastok      │
│                     │• Predmet:      │
│                     │priamy a        │
│                     │nepriamy predmet│
│                     │• Prislovkove   │
│                     │urcenie: miesta,│
│                     │casu, sposobu a │
│                     │priciny         │
└─────────────────────┴────────────────┘

4. Prejavovanie empatickeho kulturneho a interkulturneho spravania


┌─────────────────────┬────────────────┐
│Specificke ciele     │Obsah           │
├─────────────────────┼────────────────┤
│4.1 Vyjadrovanie     │• Materinsky    │
│vlastneho nazoru na  │jazyk -         │
│konkretne tradicie a │nevyhnutny zdroj│
│hodnoty materskej    │pre osobny      │
│kultury alebo inej   │rozvoj a        │
│kultury opisanej у   │obohatenie      │
│precitanych knihach  │kultumej        │
│4.2 Argumentovanie   │vybavenosti     │
│vlastnych stanovisk к│• Slovensky     │
│identifikovanym      │jazyk a kultura │
│vzorom vo vlastnej   │v Europe        │
│kulture a v kulture  │• Empatia a     │
│inych narodov        │otvorenost’. My │
│                     │a ti druhi.     │
└─────────────────────┴────────────────┘

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    Programa Disciplina Limba şi literatura croată maternă
    Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a
    (pentru anul şcolar 2020-2021)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    - Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjecnika, morfologije i sintakse;
    – Njihova primjena u datom kontekstu;
    – Morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
    – Motivacija uloge interpunkcije i reda rijeci u slozenim recenicama;
    – Odredivanje korespondencije izmedu djelova recenice zavisnog odnosa;
    – Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom izrazavanju;
    – Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sazetka knjizevnih tekstova;
    – Pismeno izlaganjc subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire:
    – Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
    – Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
    – Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju.
        Sadrzaj:
    1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano "a"; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija;
    2. Rjecnik: Podrijetlo rijeci; Porodica rijeci; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeci izvodenjem; Tvorba rijeci prefiksacijom;
    3. Morfologija: Promjenjive vrste rijeci: Imenice znacenje i uporaba padeza; Pridjevi znacenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice - znacenje, podjela; Brojevi - znacenje, podjela; Glagoli- znacenje, glagolska vremena; Nepromjenjive vrste rijeci: prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice - znacenje, uporaba;
    4. Sintaksa: Nezavisno slozene recenice; Zavisno slozene recenice

        Knjizevna djela:
        Ribar Palunko i njegova zena, Ivana Brlic-Mazuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor;
        Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda;
        Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Carobno zrcalo, Michael Ende;
        Zlatni Ijudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor;
        Pravda, Vladan Desnica; Moze li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjcevic; Oblak, Dobrisa Cesaric; Alkar, Dinko Simunovic; Breza, Slavko Kolar.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

    PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a (pentru anul şcolar 2020-2021)
     DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ Bucureşti, 2021
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura italiană maternă.
    1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse


┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi      │
│                    │asociate         │
├───┬────────────────┼─────────────────┤
│   │                │- idei           │
│   │                │principale, idei │
│   │                │secundare;       │
│   │                │ordinea logică şi│
│   │                │cronologică a    │
│   │                │ideilor/ a       │
│   │                │întâmplărilor    │
│   │                │dintr-un text;   │
│   │                │- moduri de      │
│   │                │expunere         │
│   │                │(naraţiune,      │
│   │                │descriere,       │
│   │                │dialog, monolog);│
│   │                │- subiectul      │
│   │                │operei literare; │
│   │                │- procedee de    │
│   │                │expresivitate    │
│   │                │artistică în     │
│   │                │textele studiate │
│   │                │(figuri de stil: │
│   │                │personificarea,  │
│   │                │epitetul,        │
│   │                │comparaţia,      │
│   │                │repetiţia,       │
│   │                │enumeraţia,      │
│   │                │antiteză);       │
│   │                │- sensul propriu │
│   │                │şi sensul figurat│
│   │                │al unor cuvinte  │
│   │                │într-un context  │
│   │                │dat;             │
│   │                │- trăsăturile    │
│   │                │specifice genului│
│   │                │epic şi liric, în│
│   │                │opere literare   │
│   │dovedirea       │studiate sau în  │
│   │înţelegerii unui│texte la prima   │
│1.1│text literar sau│vedere;          │
│   │nonliterar,     │- trăsături ale  │
│   │pornind de la   │speciilor        │
│   │cerinţe date    │literare: mitul, │
│   │                │fabula;          │
│   │                │- texte literare │
│   │                │(aparţinând      │
│   │                │diverselor genuri│
│   │                │şi specii        │
│   │                │studiate); texte │
│   │                │nonliterare      │
│   │                │(texte           │
│   │                │publicitare,     │
│   │                │articolul de ziar│
│   │                │/ de revistă,    │
│   │                │anunţul);        │
│   │                │- reperarea unor │
│   │                │informaţii       │
│   │                │esenţiale        │
│   │                │dintr-un text;   │
│   │                │- completarea    │
│   │                │unui text        │
│   │                │lacunar;         │
│   │                │- recunoaşterea  │
│   │                │secvenţelor      │
│   │                │narative şi      │
│   │                │dialogate        │
│   │                │dintr-un text;   │
│   │                │- recunoaşterea  │
│   │                │de cuvinte şi    │
│   │                │expresii noi în  │
│   │                │text;            │
│   │                │- utilizarea unui│
│   │                │lexic            │
│   │                │diversificat     │
│   │                │recurgând la     │
│   │                │categoriile      │
│   │                │semantice        │
│   │                │studiate.        │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│   │                │Comunicarea      │
│   │                │scrisă           │
│   │                │Organizarea      │
│   │                │textului scris.  │
│   │                │Părţile          │
│   │                │componente ale   │
│   │                │unei compuneri:  │
│   │                │introducerea,    │
│   │                │cuprinsul,       │
│   │                │încheierea.      │
│   │                │Organizarea unui │
│   │                │text propriu     │
│   │                │(rezumat,        │
│   │                │caracterizare de │
│   │                │personaj).       │
│   │                │Ortografia şi    │
│   │                │punctuaţia.      │
│   │                │Scrierea corectă │
│   │                │a cuvintelor.    │
│   │                │Consoanele duble,│
│   │                │diftongii,       │
│   │                │triftongii,      │
│   │                │apostroful,      │
│   │                │trunchierea.     │
│   │                │Contexte de      │
│   │                │realizare:       │
│   │                │a) Scrierea      │
│   │                │funcţională:     │
│   │                │scrisoarea,      │
│   │                │invitaţia. Fişa  │
│   │                │de lectură.      │
│   │                │b) Scrierea      │
│   │                │imaginativă:     │
│   │                │compuneri libere │
│   │                │de mici          │
│   │                │dimensiuni.      │
│   │                │c) Scrierea      │
│   │                │despre textul    │
│   │                │literar sau      │
│   │                │nonliterar.      │
│   │                │Povestirea scrisă│
│   │                │a unor fragmente │
│   │                │din text.        │
│   │                │Comentarea unor  │
│   │                │secvenţe.        │
│   │                │Semnificaţia     │
│   │                │titlului.        │
│   │                │Personajul       │
│   │                │literar.         │
│   │                │Fonetică şi      │
│   │                │ortografie:      │
│   │                │Aspecte fonetice │
│   │                │specifice limbii │
│   │                │italiene:        │
│   │                │pronunţarea      │
│   │                │vocalelor, a     │
│   │                │consoanelor      │
│   │                │(consoanele s şi │
│   │                │z; consoanele    │
│   │                │duble), grupurile│
│   │                │gli, gn, sce,    │
│   │                │sci, ce, ci, ge, │
│   │                │gi, ghe, ghi,    │
│   │                │diftongii şi     │
│   │                │triftongii,      │
│   │                │eliziunea şi     │
│   │                │apostroful.      │
│   │                │Lexic:           │
│   │                │Mijloace de      │
│   │                │îmbogăţire a     │
│   │                │lexicului:       │
│   │                │derivarea cu     │
│   │                │sufixe şi        │
│   │                │prefixe; familii │
│   │                │de cuvinte;      │
│   │                │expresii         │
│   │                │idiomatice;      │
│   │                │cuvinte compuse; │
│   │                │Sinonime,        │
│   │                │antonime.        │
│   │                │Gramatică:       │
│   │                │1. Articolul:    │
│   │                │hotărât,         │
│   │                │nehotărât şi     │
│   │                │partitiv;        │
│   │                │folosirea        │
│   │                │articolului cu   │
│   │                │numele proprii de│
│   │                │persoane.        │
│   │                │Folosirea        │
│   │                │articolului cu   │
│   │                │numele proprii   │
│   │                │geografice.      │
│   │                │2. Substantivul: │
│   │                │formarea         │
│   │                │femininului;     │
│   │                │formarea         │
│   │                │pluralului;      │
│   │                │substantive      │
│   │                │defective;       │
│   │                │substantive cu   │
│   │                │două forme de    │
│   │                │plural;          │
│   │                │substantive      │
│   │                │colective;       │
│   │                │substantive      │
│   │                │invariabile;     │
│   │                │substantive      │
│   │                │defective de     │
│   │                │singular/plural; │
│   │                │substantive      │
│   │                │compuse.         │
│   │                │3. Adjectivul:   │
│   │                │formarea         │
│   │                │femininului      │
│   │                │adjectivelor     │
│   │                │calificative;    │
│   │sesizarea       │poziţia          │
│   │corectitudinii  │adjectivului     │
│   │şi a valorii    │calificativ;     │
│   │expresive a     │adjectivul       │
│   │categoriilor    │demonstrativ;    │
│   │morfosintactice,│adjectivul       │
│1.2│a mijloacelor de│posesiv şi       │
│   │îmbogăţire a    │omiterea         │
│   │vocabularului şi│articolului in   │
│   │a categoriilor  │cazul posesivelor│
│   │semantice       │care însoţesc    │
│   │studiate, a     │substantive      │
│   │ortografiei şi  │indicând         │
│   │punctuaţiei     │înrudirea;       │
│   │                │adjectivul       │
│   │                │nehotărât;       │
│   │                │gradele de       │
│   │                │comparaţie -     │
│   │                │forme sintetice  │
│   │                │(cele ma         │
│   │                │frecvente: buono,│
│   │                │cattivo, grande, │
│   │                │piccolo, alto,   │
│   │                │basso).          │
│   │                │4. Numeralul:    │
│   │                │cardinal (de la  │
│   │                │1000 la 100.000);│
│   │                │ordinal          │
│   │                │(formarea);      │
│   │                │folosirea        │
│   │                │numeralului      │
│   │                │ordinal;         │
│   │                │distributiv;     │
│   │                │colectiv;        │
│   │                │multiplicativ.   │
│   │                │5. Pronumele     │
│   │                │personal în      │
│   │                │acuzativ cu şi   │
│   │                │fără prepoziţie; │
│   │                │pronumele        │
│   │                │personal in dativ│
│   │                │cu şi fără       │
│   │                │prepoziţie;      │
│   │                │pronumele relativ│
│   │                │che, chi, cui, il│
│   │                │/la quale, i/le  │
│   │                │quali; locul     │
│   │                │pronumelor       │
│   │                │complemente in   │
│   │                │grupurile        │
│   │                │verbale,         │
│   │                │propoziţia       │
│   │                │asertivă şi      │
│   │                │imperativă.      │
│   │                │6. Verbul:       │
│   │                │indicativul      │
│   │                │prezent al       │
│   │                │verbelor regulate│
│   │                │şi neregulate;   │
│   │                │perfectul compus │
│   │                │al verbelor      │
│   │                │regulate şi      │
│   │                │neregulate;      │
│   │                │imperfectul      │
│   │                │verbelor regulate│
│   │                │şi neregulate;   │
│   │                │viitorul simplu  │
│   │                │şi viitorul      │
│   │                │anterior;        │
│   │                │condiţionalul    │
│   │                │prezent;         │
│   │                │folosirea        │
│   │                │condiţionalului; │
│   │                │imperativul (tu, │
│   │                │noi, voi);       │
│   │                │concordanţa      │
│   │                │timpurilor la    │
│   │                │modul indicativ; │
│   │                │verbele          │
│   │                │frazeologice     │
│   │                │(cominciare,     │
│   │                │iniziare, finire,│
│   │                │smettere).       │
│   │                │7. Adverbul:     │
│   │                │formarea         │
│   │                │adverbelor din   │
│   │                │adjective cu     │
│   │                │sufixul "-mente";│
│   │                │adverbele de loc │
│   │                │şi de timp (cele │
│   │                │mai frecvent     │
│   │                │utilizate);      │
│   │                │adverbe de       │
│   │                │îndoială; adverbe│
│   │                │de mod; adverbe  │
│   │                │interogative;    │
│   │                │adverbe de       │
│   │                │evaluare;        │
│   │                │locuţiuni        │
│   │                │adverbiale (cele │
│   │                │mai frecvente).  │
│   │                │8. Conjuncţia:   │
│   │                │conjuncţiile     │
│   │                │coordonatoare;   │
│   │                │9. Prepoziţia:   │
│   │                │folosirea celor  │
│   │                │mai uzuale       │
│   │                │prepoziţii - di, │
│   │                │a, da, in, su,   │
│   │                │per, con, tra,   │
│   │                │fra; prepoziţii  │
│   │                │articulate;      │
│   │                │locuţiuni        │
│   │                │prepoziţionale   │
│   │                │(cele mai        │
│   │                │frecvente).      │
│   │                │10. Interjecţia: │
│   │                │interjecţii      │
│   │                │proprii - ah, eh,│
│   │                │ih, oh, ahi, beh,│
│   │                │uffa, ahime;     │
│   │                │interjecţii      │
│   │                │improprii -      │
│   │                │bravo, coraggio, │
│   │                │avanti, via, su, │
│   │                │forza, guai,     │
│   │                │peccato;         │
│   │                │locuţiuni - santo│
│   │                │cielo, poveri    │
│   │                │noi, miseri noi  │
│   │                │etc.             │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│   │identificarea   │- elemente etice │
│   │valorilor etice │şi culturale în  │
│   │şi culturale    │texte literare şi│
│1.3│într-un text, cu│nonliterare şi   │
│   │exprimarea      │exprimarea       │
│   │impresiilor şi  │propriei         │
│   │preferinţelor   │atitudini faţă de│
│   │                │acestea.         │
└───┴────────────────┴─────────────────┘

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe         │Conţinuturi       │
│specifice          │asociate          │
├───┬───────────────┼──────────────────┤
│   │               │- redactarea în   │
│   │               │scris de texte    │
│   │               │funcţionale       │
│   │               │simple: paragrafe │
│   │               │pe subiecte din   │
│   │               │viaţa cotidiană,  │
│   │               │mesaje, scrisori  │
│   │               │personale;        │
│   │               │- redactarea de   │
│   │               │mesaje scurte pe o│
│   │               │anumită temă,     │
│   │               │urmărind un plan  │
│   │               │dat: povestire,   │
│   │               │descriere;        │
│   │               │- realizarea de   │
│   │               │texte de mică     │
│   │               │întindere, ţinând │
│   │               │seama de părţile  │
│   │               │componente ale    │
│   │               │unei compuneri,   │
│   │               │respectând        │
│   │               │categoriile       │
│   │               │semantice şi      │
│   │               │regulile          │
│   │               │gramaticale       │
│   │               │studiate, folosind│
│   │               │corect semnele    │
│   │               │ortografice şi de │
│   │               │punctuaţie;       │
│   │               │- redarea în scris│
│   │               │a unor informaţii │
│   │               │receptate prin    │
│   │               │lectură;          │
│   │               │- cartea - obiect │
│   │               │cultural:         │
│   │               │destinatarul      │
│   │               │mesajului,        │
│   │               │structura textului│
│   │               │narativ;          │
│   │               │- descrierea      │
│   │               │obiectivă şi      │
│   │               │subiectivă,       │
│   │               │dialogul,         │
│   │               │personajul        │
│   │               │(caracterizarea   │
│   │               │sumară - portret  │
│   │               │fizic şi portret  │
│   │               │moral);           │
│   │               │- structura       │
│   │               │prozodică (rimă,  │
│   │               │vers, strofă);    │
│   │               │- figurile de     │
│   │               │stil:             │
│   │               │personificarea,   │
│   │               │comparaţia,       │
│   │               │enumerarea,       │
│   │               │repetiţia,        │
│   │               │epitetul,         │
│   │               │antiteza,         │
│   │               │metafora;         │
│   │               │- sensul de bază, │
│   │               │sensul figurat;   │
│   │               │- genuri şi specii│
│   │               │(genurile epic,   │
│   │               │liric şi          │
│   │redactarea     │dramatic);        │
│   │diverselor     │- textul: texte   │
│   │texte, cu      │literare          │
│   │scopuri şi     │aparţinând        │
│2.1│destinaţii     │diverselor genuri │
│   │diverse,       │şi specii şi      │
│   │adaptându-le la│textul nonliterar │
│   │situaţia de    │utilitar;         │
│   │comunicare     │- redactare de    │
│   │concretă       │mesaje;           │
│   │               │- completare de   │
│   │               │texte lacunare,   │
│   │               │rebus;            │
│   │               │- redactare de    │
│   │               │scrisori în       │
│   │               │registru familiar;│
│   │               │- construirea unor│
│   │               │scurte povestiri; │
│   │               │- folosirea       │
│   │               │sinonimelor în    │
│   │               │scopul evitării   │
│   │               │repetiţiilor;     │
│   │               │- diferenţierea   │
│   │               │semnificaţiei     │
│   │               │sinonimelor în    │
│   │               │contexte diferite;│
│   │               │- folosirea       │
│   │               │corectă a părţilor│
│   │               │de vorbire        │
│   │               │flexibile şi      │
│   │               │neflexibile;      │
│   │               │- folosirea       │
│   │               │corectă a formelor│
│   │               │verbale în raport │
│   │               │cu cronologia     │
│   │               │faptelor relatate;│
│   │               │- folosirea       │
│   │               │conectorilor      │
│   │               │adecvaţi;         │
│   │               │- folosirea unor  │
│   │               │construcţii       │
│   │               │verbale specifice │
│   │               │pentru a spori    │
│   │               │expresivitatea    │
│   │               │comunicării;      │
│   │               │- rezumare,       │
│   │               │substituire,      │
│   │               │transformare,     │
│   │               │alegere multiplă; │
│   │               │- identificarea   │
│   │               │structurii        │
│   │               │textului narativ; │
│   │               │- sesizarea       │
│   │               │schimbării        │
│   │               │semnificaţiei unor│
│   │               │cuvinte în funcţie│
│   │               │de context;       │
│   │               │- stabilirea      │
│   │               │relaţiilor de     │
│   │               │sinonimie,        │
│   │               │antonimie într-un │
│   │               │text dat;         │
│   │               │- identificarea   │
│   │               │secvenţelor       │
│   │               │într-un text      │
│   │               │narativ;          │
│   │               │- structurarea    │
│   │               │unui text în      │
│   │               │secvenţe distincte│
│   │               │în funcţie de     │
│   │               │tipul acestuia    │
│   │               │(rezumat,         │
│   │               │caracterizare de  │
│   │               │personaj,         │
│   │               │scrisoare etc.).  │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│   │               │- elemente de     │
│   │               │lexic studiate în │
│   │               │clasele a V-a - a │
│   │               │VIII-a; mijloace  │
│   │               │de îmbogăţire a   │
│   │               │lexicului;        │
│   │               │- folosirea       │
│   │               │corectă a semnelor│
│   │utilizarea în  │de punctuaţie la  │
│   │redactarea unui│nivelul           │
│   │text propriu a │propoziţiei şi al │
│   │cunoştinţelor  │frazei;           │
│   │de lexic şi de │- aplicarea       │
│2.2│morfosintaxă,  │adecvată a        │
│   │folosind       │cunoştinţelor de  │
│   │adecvat semnele│morfologie în     │
│   │ortografice şi │exprimarea scrisă │
│   │de punctuaţie  │corectă:          │
│   │               │articolul,        │
│   │               │substantivul,     │
│   │               │adjectivul,       │
│   │               │numeralul,        │
│   │               │pronumele, verbul,│
│   │               │adverbul,         │
│   │               │conjuncţia,       │
│   │               │prepoziţia,       │
│   │               │interjecţia.      │
└───┴───────────────┴──────────────────┘

        Teme recomandate:
    - Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;
    – Universul adolescenţei: stiluri de viaţă;
    – Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;
    – Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni;
    – Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, călătorii;
    – Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;
    – Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale;
    – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme;
    – Universul cultural italian: trecut şi prezent;
    – Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, radioul şi televiziunea, internetul;
    – Umorismul.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

    Programa Disciplina Limba şi literatura ucraineană maternă
                 Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a
                                (anul şcolar 2020-2021)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul nr. 3393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura ucraineană maternă.
    1. Receptarea textului scris de diverse tipuri


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe    │Conţinuturi            │
│specifice     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │• Tipare textuale de   │
│              │structurare a ideilor: │
│              │narativ, descriptiv    │
│              │- Cuvinte-cheie, idee  │
│              │principală, temă       │
│              │- Textul narativ       │
│              │literar                │
│              │• Coordonatele lumii   │
│              │ficţionale: acţiune,   │
│              │personaj, timp, spaţiu │
│              │• Analiza coordonatelor│
│              │textului: analiza      │
│              │acţiunii               │
│              │- Textul narativ       │
│              │nonliterar             │
│              │- Textul narativ       │
│              │- Textul descriptiv    │
│              │(literar/nonliterar)   │
│              │- Figuri de stil:      │
│              │personificarea,        │
│              │comparaţia             │
│              │• Narativul literar.   │
│              │Personajul. Mijloace de│
│              │caracterizare          │
│              │- Dialogul în textul   │
│              │scris                  │
│              │- Textul liric. Imnul  │
│              │- Figuri de stil:      │
│              │personificarea,        │
│1.            │metafora, repetiţia,   │
│Identificarea │enumeraţia             │
│informaţiilor │- Descrierea în poezie │
│importante din│şi proză (portretul)   │
│texte         │• Structura textului   │
│continue,     │narativ (logica        │
│discontinue şi│acţiunii, timpul şi    │
│mulţi modale  │spaţiul naraţiunii)    │
│2.            │- Structura textului   │
│Identificarea │descriptiv             │
│temei şi a    │- Structuri în textele │
│ideilor       │epice şi lirice        │
│principale din│• Discursul epic.      │
│texte diverse │Discursul liric        │
│              │- Textul epic:         │
│              │momentele subiectului, │
│              │relaţiile dintre       │
│              │personaje, procedee de │
│              │expresivitate artistică│
│              │- Textul liric: temă,  │
│              │motive, cui liric.     │
│              │Compoziţia textului    │
│              │- Figuri de stil:      │
│              │invocaţia/interogaţia/ │
│              │exclamaţia retorică    │
│              │inversiunea, repetiţia │
│              │- Forme strofice.      │
│              │Măsura versurilor      │
│              │- Textul umoristic.    │
│              │Anecdota/Gluma         │
│              │- Valori etice şi      │
│              │culturale în textul    │
│              │literar                │
│              │- Strategii de         │
│              │comprehensiune:        │
│              │compararea a două sau  │
│              │mai multe texte sub    │
│              │aspectul conţinutului  │
│              │şi al structurii;      │
│              │argumentarea punctelor │
│              │de vedere pe marginea  │
│              │textelor citite;       │
│              │interpretări multiple  │
└──────────────┴───────────────────────┘

2. Redactarea textului scris de diverse tipuri


┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice    │Conţinuturi  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│                        │• Etapele    │
│                        │scrierii:    │
│                        │generarea    │
│                        │ideilor,     │
│                        │planificare, │
│                        │scriere      │
│                        │-            │
│                        │Descoperirea │
│                        │unor subiecte│
│                        │din universul│
│                        │familiar     │
│Redactarea unui text    │- Încadrarea │
│scurt pe teme familiare,│în subiect   │
│având în vedere etapele │• Prezentarea│
│procesului de scriere şi│textului:    │
│structurile specifice,  │aşezarea în  │
│pentru a comunica idei  │pagină       │
│şi informaţii sau pentru│- Părţile    │
│a relata experienţe     │textului:    │
│trăite sau imaginate    │introducere, │
│                        │cuprins,     │
│                        │încheiere;   │
│                        │paragrafe    │
│                        │• Stil:      │
│                        │corectitudine│
│                        │gramaticală, │
│                        │respectarea  │
│                        │convenţiilor │
│                        │ortografice  │
│                        │şi de        │
│                        │punctuaţie   │
└────────────────────────┴─────────────┘

3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise


┌────────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe      │Conţinuturi           │
│specifice       │                      │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │• Ortoepie şi         │
│                │ortografie            │
│                │- Alfabetul limbii    │
│                │ucrainene. Ordonarea  │
│                │cuvintelor după       │
│                │criteriul alfabetic.  │
│                │Dicţionarul. Articolul│
│                │de dicţionar          │
│                │- Tipuri de sunete:   │
│                │Vocala. Consoana      │
│                │- Semnul moale.       │
│                │înmuierea consoanelor │
│                │- Sunete iotate;      │
│                │Accentul: Silaba:     │
│                │Apostroful            │
│                │- Corespondenţa       │
│                │sunet-literă (redarea │
│                │aceluiaşi sunet prin  │
│                │litere diferite:      │
│                │sunete diferite redate│
│                │prin aceeaşi literă)  │
│                │- Scrierea şi         │
│                │pronunţia cuvintelor  │
│                │care conţin foneme    │
│                │specifice limbii      │
│1. Aplicarea    │ucrainene             │
│conştientă a    │• Vocabular           │
│achiziţiilor    │- Structura           │
│lexicale şi     │cuvântului. Cuvântul, │
│semantice de    │unitate de bază a     │
│bază, din limba │vocabularului:        │
│ucraineană      │Cuvântul şi contextul:│
│standard, pentru│forma şi sensul       │
│exprimarea      │cuvintelor. Categorii │
│corectă a       │semantice: sinonime,  │
│intenţiei       │antonime              │
│comunicative    │- Cuvintele moştenite │
│                │şi cuvintele          │
│                │împrumutate. Limba    │
│                │literară, limba       │
│                │populară, limba       │
│                │vorbită, limba scrisă.│
│                │Neologismele.         │
│                │Regionalismele.       │
│                │Mijloacele de         │
│                │îmbogăţire a          │
│                │vocabularului: interne│
│                │şi externe. Familia de│
│                │cuvinte. Cuvintele    │
│                │polisemantice.        │
│                │Polisemia în          │
│                │raporturile ei cu     │
│                │omonimia. Variaţie    │
│                │stilistică            │
│                │- Construcţia frazei  │
│                │în limba vorbită şi în│
│                │limba scrisă          │
│                │- Organizarea coerentă│
│                │a textului:           │
│                │succesiunea ideilor,  │
│                │folosirea corectă a   │
│                │timpurilor verbale    │
├────────────────┼──────────────────────┤
│                │Gramatica             │
│                │- Enunţul. Punctuaţia │
│                │- Propoziţia simplă.  │
│                │Propoziţia dezvoltată │
│                │- Propoziţia          │
│                │afirmativă. Propoziţia│
│                │negativă              │
│                │- Enunţuri asertive.  │
│                │interogative,         │
│                │exclamative           │
│                │- Verbul (flexiunea   │
│                │verbului în raport cu │
│2. Folosirea    │numărul, persoana,    │
│achiziţiilor    │modul şi timpul).     │
│privind         │Moduri verbale:       │
│structuri       │indicativul,          │
│morfosintactice │condiţional-optativul.│
│complexe ale    │imperativul şi        │
│limbii ucrainene│infinitivul           │
│literare pentru │- Substantivul: genul,│
│înţelegere      │numărul, cazurile.    │
│corectă şi      │Tipuri de substantive:│
│exprimare       │comun, propriu,       │
│nuanţată a      │însufleţit,           │
│intenţiilor     │neînsufleţit          │
│comunicative    │- Prepoziţia          │
│3. Aplicarea    │- Pronumele.          │
│achiziţiilor    │Clasificarea          │
│lingvistice     │pronumelui (Flexiunea │
│pentru          │pronumelui personal în│
│înţelegerea şi  │raport cu persoana,   │
│producerea unor │numărul, genul, cazul)│
│texte diverse   │- Adjectivul.         │
│4. Raportarea   │Clasificarea          │
│conştientă la   │adjectivelor. Acordul │
│normă în        │substantivului cu     │
│exprimarea      │adjectivul            │
│intenţiei de    │- Numeralul.          │
│comunicare, din │Clasificarea          │
│perspectiva     │numeralelor           │
│morfosintactică,│• Noţiuni de sintaxă  │
│fonetică şi     │- Sintaxa propoziţiei │
│lexicală        │- Predicatul.         │
│                │Predicatul verbal şi  │
│                │cel nominal           │
│                │- Subiectul. Subiectul│
│                │exprimat şi cel       │
│                │neexprimat            │
│                │- Atributul. Tipurile │
│                │de atribute în limba  │
│                │ucraineană            │
│                │- Părţile de vorbire  │
│                │neflexibile: adverbul,│
│                │prepoziţia,           │
│                │conjuncţia, particula,│
│                │interjecţia           │
└────────────────┴──────────────────────┘

4. Manifestarea unui comportament empatic cultural şi intercultural


┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi      │
├────────────────────┼─────────────────┤
│                    │• Carte şi       │
│                    │cultură: elemente│
│                    │de cultură       │
│                    │slavonă în       │
│                    │cultura          │
│                    │ucraineană       │
│                    │- Limba maternă -│
│                    │sursa esenţială  │
│                    │pentru           │
│                    │dezvoltarea      │
│                    │personală şi     │
│1. Exprimarea unui  │pentru           │
│punct de vedere faţă│îmbogăţirea      │
│de anumite tradiţii │bagajului        │
│şi valori ale       │cultural         │
│culturii naţionale  │- Identitate     │
│sau ale unei alte   │personală:       │
│culturi, descrise în│identitate       │
│cărţile citite      │naţională:       │
│2. Argumentarea unui│diversitate      │
│punct de vedere     │culturală şi     │
│privitor la tiparele│lingvistică      │
│identificate în     │• Valori estetice│
│cultura proprie şi  │şi morale în     │
│în cultura altor    │creaţiile        │
│popoare             │literare (binele,│
│                    │adevărul,        │
│                    │frumosul, ţinutul│
│                    │natal, patrie şi │
│                    │popor)           │
│                    │- Empatie şi     │
│                    │deschidere. Noi  │
│                    │şi ceilalţi      │
│                    │- Valori         │
│                    │culturale        │
│                    │ucrainene în     │
│                    │context european/│
│                    │mondial          │
└────────────────────┴─────────────────┘

        Texte:
        Dolyva. Meni tiynadtsyatyy mynalo, Taras Shevchenko
        Batko ta syn, Petro Hulak-Artemovskyy
        Vovk i Kit, Leonid Hlibov
        Mykoli stalo lehshe, Petrvk i Pavlyk. Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvifka, Syniy ofivets, Vasyl' Sukhomlyns'kyy
        Pisenka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenky, Lito krasneye mynulo, Lesya Ukrayinka
        Hrymyt'l Blahodatna pora nastupaye..., Hriye sonechko!. Zemle. moya vseplodyushchaya. Malyy Myron, Ivan Franko Molytva, Maria Ciubica
        SHKIL'NI USMISHKY Pavlo Hal'chenko
        Konyk-stryhunets, Lehid, Shchuka i Rak, Leonid Ivanovych Hlibov
        Krasne pysannya, Ivan Franko
        Sestra, Marko Vovchok
        V ODESINA PRYVOZI, Humoresky Stcpana Oliynyka dlya ditey
        Zhenya i Syn'ko, Viktor Blyznets
        I zolotoyi y dorohoyi, Taras Shevchenko
        Malenkyy hrishnyk, Mvkhaylo Kotsyubynskyy
        Dialoh u prerodi, Maria Ciubica
        Ridna mova, Ilarion Hrabovyej
        Nadia, Lesia Ucrainka
        Dva koliory, D. Pavlycjko
        Dva svny, Marko Vovciok
        Hreteva skiljna nauka, Ivan Franko
        Mova, Maksym Rylskvj
        Davnia Vesna..., Lesia Uckrainka
        Dobryj zarobok, Ivan Franko

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

                                        PROGRAMA
                                         pentru
                 EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
                                 DISCIPLINA MATEMATICĂ
                                    Bucureşti, 2021

     PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
     MATEMATICĂ
        Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile Programei şcolare pentru disciplina matematică, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
        Subiectele de matematică pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.
        Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

     COMPETENŢELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ŞI COMPETENŢELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ŞI CONŢINUTURILE ASOCIATE
     Competenţele generale (CG) şi competenţele specifice (CS)
    CG1. Identificarea unor date, mărimi şi relaţii matematice, în contextul în care acestea apar
    V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate
    V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate
    V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte
    VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor şi relaţiei de divizibilitate în N
    VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale
    VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate
    VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional
    VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date
    VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi
    VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparţinând diferitelor submulţimi ale lui R
    VII.CS1.2. Identificarea unei situaţii date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare
    VII.CS1.3. Identificarea unor informaţii din tabele, grafice şi diagrame
    VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configuraţii geometrice date
    VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configuraţii geometrice date
    VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configuraţii geometrice date
    VII.CS1.7. Recunoaşterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată
    VIII.CS1.1. Recunoaşterea apartenenţei unui număr real la o mulţime
    VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice
    VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date
    VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii spaţiale date
    VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora

    CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaţionale
    V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora
    V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice
    V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configuraţii geometrice
    VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate şi a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10^n, 3 şi 9 în N
    VI.CS.2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte şi proporţii pentru organizarea de date
    VI.CS2.3. Utilizarea operaţiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor
    VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul: x + a = b, x . a = b, x : a = b (a diferit de 0), ax + b = c, unde a, b şi c sunt numere raţionale
    VI.CS2.5. Recunoaşterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau perpendicularităţii a două drepte
    VI.CS.2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului
    VII.CS.2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale
    VII.CS.2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare
    VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării şi prezentării acestora
    VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiţii şi proprietăţi ale acestora, în configuraţii geometrice date
    VII.CS2.5. Descrierea proprietăţilor poligoanelor regulate înscrise într-un cerc
    VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri
    VII.CS2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia
    VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulţimi definite printr-o proprietate a elementelor ei
    VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere
    VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau formule
    VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date
    VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora

    CG3. Utilizarea conceptelor şi a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice
    V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru divizibilitate
    V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale
    V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare
    VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor şi de determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c.
    VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale
    VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi
    VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea şi efectuarea calculelor cu numere raţionale
    VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcţii geometrice
    VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă şi a proprietăţilor unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configuraţii geometrice
    VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale
    VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare
    VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale şi reprezentări ale acestora
    VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme
    VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configuraţii geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri şi arii
    VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic
    VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operaţii cu intervale şi rezolvarea inecuaţiilor în R
    VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor
    VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcţii cu scopul caracterizării acestora
    VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor relative ale dreptelor şi planelor
    VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice

    CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaţiilor, concluziilor şi demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată
    V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale
    V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situaţii date
    V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii
    VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie utilizând mulţimile şi divizibilitatea în N
    VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale
    VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor întregi
    VI.CS.4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operaţii în mulţimea numerelor raţionale
    VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de dreaptă, unghi şi cerc
    VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor şi ale liniilor importante în triunghi
    VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers)
    VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare
    VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor
    VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noţiunilor legate de patrulatere
    VII.CS4.5. Exprimarea proprietăţilor poligoanelor în limbaj matematic
    VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice folosind asemănarea
    VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic
    VIII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulţime, de interval numeric şi de inecuaţii
    VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură
    VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependenţe funcţionale
    VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configuraţii geometrice
    VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice

    CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date
    V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
    V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
    V.CS5.3. Interpretarea prin recunoaşterea elementelor, a măsurilor lor şi a relaţiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată
    VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor şi al divizibilităţii în N
    VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date
    VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi
    VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raţionale
    VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri şi de arce de cerc
    VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi ale triunghiurilor
    VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale
    VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare
    VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor
    VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii
    VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăţi ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice
    VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configuraţii geometrice
    VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic
    VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale şi inecuaţii
    VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric
    VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra şi interdisciplinar
    VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice
    VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spaţială să verifice anumite cerinţe date

    CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achiziţiilor din diferite domenii
    V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situaţii date, rezolvarea problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului
    V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracţiile, a unei situaţii date, în context intra şi interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)
    V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor
    VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi, operaţii cu mulţimi şi divizibilitatea în N
    VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale
    VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuaţiei sau inecuaţiei obţinute şi interpretarea rezultatului
    VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale
    VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc 1
    VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului
    VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situaţii practice care implică operaţii cu numere reale
    VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situaţii date, utilizând ecuaţii şi/sau sisteme de ecuaţii liniare
    VII.CS6.3. Transpunerea unei situaţii date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic)
    VII.CS6.4. Modelarea unor situaţii date prin reprezentări geometrice cu patrulatere
    VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situaţii practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri
    VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând asemănarea triunghiurilor
    VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relaţii metrice în triunghiul dreptunghic
    VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuaţii
    VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor sau a formulelor de calcul prescurtat
    VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viaţa reală
    VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configuraţii spaţiale
    VIII.CS6.5. Interpretarea informaţiilor referitoare la distanţe, arii şi volume după modelarea printr-o configuraţie spaţială a unei situaţii date din cotidian

     Conţinuturi asociate
     Domeniul de conţinut: Mulţimi. Numere
     Subdomeniul: Mulţimi
        ● Descriere, notaţii, reprezentări; mulţimi numerice/nenumerice; relaţia dintre un element şi o mulţime; relaţii între mulţimi
        ● Mulţimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
        ● Mulţimi finite, cardinalul unei mulţimi finite; mulţimi infinite
        ● Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă
        ● Intervale numerice şi reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecţia şi reuniunea intervalelor

     Subdomeniul: Mulţimea numerelor naturale
     Operaţii cu numere naturale
        ● Scrierea şi citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea şi ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări
        ● Adunarea numerelor naturale, proprietăţi; scăderea numerelor naturale
        ● Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi; factor comun
        ● Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale; împărţirea cu rest a numerelor naturale
        ● Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10
        ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
        ● Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade
        ● Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparaţiei, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze

     Divizibilitatea numerelor naturale
        ● Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni
        ● Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10^n, 3 şi 9; numere prime; numere compuse
        ● Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicaţie: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) şi a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele
    ● Proprietăţi ale divizibilităţii în N: a│a, unde a ∈ N; a│b şi b│c => a│c, unde a, b, c ∈ N; a│b şi a│c => a│(b ± c), unde a, b, c ∈ N; a│bc şi (a,b) = 1 => a│c , unde a, b, c ∈ N

     Subdomeniul: Mulţimea numerelor întregi
        ● Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea şi ordonarea numerelor întregi
        ● Adunarea numerelor întregi, proprietăţi; scăderea numerelor întregi
        ● Înmulţirea numerelor întregi, proprietăţi
        ● Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al împărţitorului
        ● Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri
        ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

     Subdomeniul: Mulţimea numerelor raţionale
        ● Fracţii ordinare; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii echivalente (prin reprezentări)
        ● Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare
        ● Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie
        ● Amplificarea şi simplificarea fracţiilor; fracţii ireductibile
        ● Aducerea fracţiilor la un numitor comun; adunarea şi scăderea fracţiilor
        ● Înmulţirea fracţiilor, puteri; împărţirea fracţiilor
        ● Fracţii/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracţie ordinară
        ● Fracţii zecimale; scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracţii zecimale; transformarea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracţie ordinară
        ● Aproximări; compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa numerelor a unor fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
        ● Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
        ● Înmulţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
        ● Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală; transformarea unei fracţii ordinare într-o fracţie zecimală; periodicitate
        ● Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărţirea a două fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
        ● Transformarea unei fracţii zecimale periodice în fracţie ordinară
        ● Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracţii în care intervin şi unităţi de măsură pentru lungime, arie volum, capacitate, masă, timp şi unităţi monetare
        ● Număr raţional; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; modulul; compararea şi ordonarea numerelor raţionale
        ● Adunarea numerelor raţionale; proprietăţi; scăderea numerelor raţionale
        ● Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi; împărţirea numerelor raţionale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de calcul cu puteri
        ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

     Subdomeniul: Mulţimea numerelor reale
        ● Rădăcina pătrătă a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional
        ● Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical
        ● Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile N inclus în Z inclus în Q inclus în R; modulul unui număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări
        ● Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu exponent număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma a√b
        ● Media aritmetică ponderată a n numere reale, n≥2 ; media geometrică a două numere reale pozitive

     Domeniul de conţinut: Algebră
     Subdomeniul: Calcul algebric
        ● Operaţii cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea
        ● Formule de calcul prescurtat
    (a±b)^2 = a^2 ± 2ah + b^2, unde a, b ∈ R
    (a - b)(a + b) = a^2 - b^2, unde a, b ∈ R

        ● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat)

     Subdomeniul: Ecuaţii. Inecuaţii. Sisteme de ecuaţii
        ● Transformarea unei egalităţi într-o egalitate echivalentă; identităţi
        ● Ecuaţii de forma ax + b = 0, unde a, b ∈ R; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente
        ● Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii
        ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare
        ● Inecuaţii de forma ax + b ≥ 0, (≤,<,>), unde a, b ∈ R

     Subdomeniul: Funcţii
        ● Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte din plan
        ● Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice
        ● Funcţii de forma f: R -> R, f(x) = ax + b, unde a şi b sunt numere reale, graficul acestor funcţii, reprezentarea şi interpretarea geometrică a graficului acestor funcţii, lecturi grafice

     Domeniul de conţinut: Geometrie
     Subdomeniul: Noţiuni geometrice fundamentale în plan şi spaţiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri
        ● Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenţii de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relaţii între puncte, drepte şi plane (descriere, reprezentare, notaţii*1))
        *1) Notaţia AB reprezintă dreapta AB, segmentul AB, lungimea segmentului AB sau distanţa de la punctul A la punctul B, în funcţie de context.

        ● Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; "prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una"; poziţiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele
        ● Drepte paralele (definiţie, notaţie); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicaţii practice în poligoane şi corpuri geometrice
        ● Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct faţă de un punct
        ● Unităţi de măsură pentru lungime; unităţi de măsură pentru arie; unităţi de măsură pentru volum; transformări ale unităţilor de măsură
        ● Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi*2), unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi minute sexagesimale
    *2) Notaţia unghiul AOB reprezintă atât unghiul AOB, cât şi măsura unghiului AOB, în funcţie de context.

        ● Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi
        ● Drepte perpendiculare în plan (definiţie, notaţie); oblice; aplicaţii practice în poligoane şi corpuri geometrice; distanţa de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria faţă de o dreaptă

     Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul
        ● Triunghiul: definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalităţi între elementele triunghiului
        ● Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurenţa, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurenţă, cercul circumscris unui triunghi; înălţimile unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa; medianele unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa
        ● Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment
        ● Proprietăţi ale triunghiului isoscel; proprietăţi ale triunghiului echilateral; proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei - teoreme directe şi reciproce)
        ● Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date
        ● Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicaţii: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situaţii practice a distanţelor folosind asemănarea
        ● Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora
        ● Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit
        ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral şi în pătrat; aproximarea în situaţii practice a distanţelor folosind relaţii metrice
        ● Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
        ● Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi
        ● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi
        ● Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi
        ● Perimetre şi arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez
        ● Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; lungimea cercului şi aria discului
        ● Poligoane regulate înscrise într-un cerc

     Subdomeniul: Corpuri geometrice
        ● Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; reprezentare, elemente caracteristice, desfăşurări
        ● Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele
        ● Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spaţiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicaţii: înălţimea unei piramide, distanţa dintre două plane paralele, înălţimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, plane perpendiculare; proiecţii de puncte, de segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un plan, aplicaţie: lungimea proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane paralele
        ● Distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate
        ● Arii şi volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral sau pătrat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral sau pătrat), paralelipiped dreptunghic, cub

     Domeniul de conţinut: Organizarea datelor, probabilităţi şi elemente de statistică matematică
     Subdomeniul: Rapoarte. Proporţii
        ● Rapoarte; proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; proporţii derivate
        ● Şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale; mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă

     Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilităţi şi elemente de statistică matematică
        ● Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporţionalităţii; probabilităţi (aplicaţie la rapoarte)
        ● Probleme de organizare a datelor; frecvenţă; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare şi/sau cu linii; media unui set de date statistice;
        ● Elemente de statistică: indicatorii tendinţei centrale (frecvenţă, medie, mediană, mod şi amplitudine a unui set de date)
        Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice.

    ANEXA 2

                            EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT
                                          2021
                       PROGRAME PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SCRISE
        ● Limba şi literatura română
        ● Limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale)
        ● Matematică
        ● Istorie
        ● Fizică
        ● Chimie
        ● Biologie
        ● Informatică
        ● Geografie
        ● Logică, argumentare şi comunicare
        ● Psihologie
        ● Economie
        ● Sociologie
        ● Filosofie

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Filiera teoretică - profil real
        Filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările
        Filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:
    1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare


┌──────────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe        │Conţinuturi asociate   │
│specifice         │                       │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│                  │- reguli ale           │
│                  │monologului (contactul │
│                  │vizual cu auditoriul;  │
│                  │raportarea la reacţiile│
│                  │auditoriului şi în     │
│                  │condiţii de examinare),│
│                  │tehnici de construire a│
│                  │monologului; tipuri de │
│                  │monolog: povestire/    │
│                  │relatare orală,        │
│                  │descriere orală,       │
│                  │monolog informativ,    │
│                  │monolog argumentativ,  │
│                  │exprimarea orală a     │
│                  │reacţiilor şi a        │
│                  │opiniilor privind texte│
│                  │literare şi            │
│                  │nonliterare, filme     │
│                  │artistice şi           │
│                  │documentare, spectacole│
│                  │de teatru, expoziţii de│
│                  │pictură etc.; adecvarea│
│                  │la situaţia de         │
│                  │comunicare (auditoriu, │
│1.1. Utilizarea   │context) şi la scopul  │
│adecvată a        │comunicării (informare,│
│strategiilor şi a │argumentare/persuasiune│
│regulilor de      │etc.)                  │
│exprimare orală în│- reguli şi tehnici de │
│monolog şi în     │construire a dialogului│
│dialog, în vederea│(atenţia acordată      │
│realizării unei   │partenerului, preluarea│
│comunicări        │/redarea cuvântului la │
│corecte, eficiente│momentul oportun,      │
│şi personalizate, │dozarea participării la│
│adaptate unor     │dialog etc.); tipuri:  │
│situaţii de       │conversaţia, discuţia  │
│comunicare diverse│argumentativă,         │
│                  │interviul (interviul   │
│                  │publicistic, interviul │
│                  │de angajare); adecvarea│
│                  │la situaţia de         │
│                  │comunicare (partener,  │
│                  │context etc.) şi la    │
│                  │scopul comunicării     │
│                  │(informare, argumentare│
│                  │/persuasiune etc.);    │
│                  │argumentare şi         │
│                  │contraargumentare în   │
│                  │dialog                 │
│                  │- stilurile funcţionale│
│                  │adecvate situaţiei de  │
│                  │comunicare             │
│                  │- rolul elementelor    │
│                  │verbale, paraverbale şi│
│                  │nonverbale în          │
│                  │comunicarea orală:     │
│                  │privire, gestică,      │
│                  │mimică, spaţiul dintre │
│                  │persoanele care        │
│                  │comunică, tonalitate,  │
│                  │ritmul vorbirii etc.   │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│                  │- reguli generale în   │
│                  │redactare (structurarea│
│                  │textului, adecvarea la │
│                  │cerinţa de redactare,  │
│                  │adecvare stilistică,   │
│                  │aşezare în pagină,     │
│                  │lizibilitate)          │
│                  │- relatarea unei       │
│                  │experienţe personale,  │
│                  │descriere, povestire,  │
│                  │argumentare, ştiri,    │
│                  │anunţuri publicitare,  │
│                  │corespondenţă privată  │
│                  │şi oficială; cerere,   │
│1.2. Utilizarea   │proces-verbal,         │
│adecvată a        │curriculum vitae,      │
│tehnicilor de     │scrisoare de intenţie, │
│redactare şi a    │scrisoarea în format   │
│formelor          │electronic (e-mail)    │
│exprimării scrise │- exprimarea reacţiilor│
│compatibile cu    │şi a opiniilor faţă de │
│situaţia de       │texte literare         │
│comunicare în     │(studiate sau la prima │
│elaborarea unor   │vedere) şi nonliterare,│
│texte diverse     │argumentare, rezumat,  │
│                  │caracterizare de       │
│                  │personaj, analiză,     │
│                  │comentariu, sinteză,   │
│                  │paralelă, eseu         │
│                  │structurat, eseu liber/│
│                  │nestructurat           │
│                  │- normele citării      │
│                  │- normele limbii       │
│                  │literare la nivelurile:│
│                  │ortografic şi de       │
│                  │punctuaţie,            │
│                  │morfosintactic,        │
│                  │lexico-semantic,       │
│                  │stilistico-textual     │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│1.3. Identificarea│- limbaj standard,     │
│particularităţilor│limbaj literar, limbaj │
│şi a funcţiilor   │colocvial, limbaj      │
│stilistice ale    │popular, limbaj        │
│limbii în         │regional, limbaj       │
│receptarea        │arhaic; argou, jargon  │
│diferitelor tipuri│- expresivitatea în    │
│de mesaje/texte   │limbajul comun şi în   │
│                  │limbajul poetic        │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│                  │- texte literare       │
│                  │(proză, poezie,        │
│                  │dramaturgie); texte    │
│                  │nonliterare,           │
│                  │- memorialistice,      │
│                  │epistolare,            │
│                  │jurnalistice,          │
│                  │juridic-administrative,│
│                  │ştiinţifice,           │
│1.4. Receptarea   │argumentative, mesaje  │
│adecvată a        │din domeniul           │
│sensului/         │audio-vizualului       │
│sensurilor unui   │- sens denotativ şi    │
│mesaj transmis    │sensuri conotative     │
│prin diferite     │- elemente care        │
│tipuri de texte   │înlesnesc sau perturbă │
│orale sau scrise  │receptarea: canalul,   │
│                  │codul, contextul       │
│                  │- ficţiune, imaginaţie,│
│                  │invenţie; realitate,   │
│                  │adevăr                 │
│                  │- scopul comunicării:  │
│                  │informare, delectare,  │
│                  │divertisment etc.      │
│                  │- reacţiile            │
│                  │receptorului: cititor, │
│                  │ascultător             │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│                  │- componentele şi      │
│                  │funcţiile actului de   │
│                  │comunicare             │
│                  │- niveluri ale         │
│                  │receptării şi          │
│                  │producerii textelor    │
│                  │orale şi scrise:       │
│                  │fonetic, ortografic şi │
│                  │de punctuaţie,         │
│                  │morfosintactic,        │
│                  │lexico-semantic,       │
│                  │stilistico-textual,    │
│1.5. Utilizarea   │nonverbal şi paraverbal│
│adecvată a        │- normele limbii       │
│achiziţiilor      │literare la toate      │
│lingvistice în    │nivelurile: fonetic,   │
│producerea şi în  │ortoepic, ortografic şi│
│receptarea        │de punctuaţie,         │
│diverselor texte  │morfosintactic,        │
│orale şi scrise,  │lexico-semantic,       │
│cu explicarea     │stilistico-textual     │
│rolului acestora  │- tipuri textuale şi   │
│în construirea    │structura acestora:    │
│mesajului         │narativ, descriptiv,   │
│                  │informativ,            │
│                  │argumentativ           │
│                  │- discursul publicistic│
│                  │- rolul verbelor în    │
│                  │naraţiune; rolul       │
│                  │adjectivelor în        │
│                  │descriere              │
│                  │- rolul formulelor de  │
│                  │adresare, de iniţiere, │
│                  │de menţinere şi de     │
│                  │închidere a contactului│
│                  │verbal în monolog şi în│
│                  │dialog                 │
└──────────────────┴───────────────────────┘

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe       │Conţinuturi asociate│
│specifice        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- temă, motiv/motive│
│                 │identificat(e) în   │
│2.1.             │texte, viziune      │
│Identificarea    │despre lume         │
│temei şi a       │- genuri literare:  │
│modului de       │epic, liric,        │
│reflectare a     │dramatic            │
│acesteia în      │- modul de          │
│textele studiate │reflectare a unei   │
│sau în texte la  │idei sau a unei teme│
│prima vedere     │în mai multe opere  │
│                 │literare, aparţinând│
│                 │unor genuri sau     │
│                 │epoci diferite      │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- particularităţi   │
│                 │ale construcţiei    │
│                 │subiectului în      │
│                 │textele narative    │
│                 │- particularităţi   │
│                 │ale compoziţiei în  │
│                 │textele narative:   │
│                 │incipit, final,     │
│                 │episoade/secvenţe   │
│                 │narative, tehnici   │
│                 │narative            │
│2.2.             │- instanţele        │
│Identificarea şi │comunicării în      │
│analiza          │textul narativ      │
│principalelor    │- construcţia       │
│componente de    │personajelor;       │
│structură, de    │modalităţi de       │
│compoziţie şi de │caracterizare a     │
│limbaj specifice │personajului; tipuri│
│textului narativ │de personaje        │
│                 │- tipuri de         │
│                 │perspectivă narativă│
│                 │- specii epice: basm│
│                 │cult, nuvelă, roman │
│                 │- registre          │
│                 │stilistice, limbajul│
│                 │personajelor,       │
│                 │limbajul naratorului│
│                 │- stilul direct,    │
│                 │stilul indirect,    │
│                 │stilul indirect     │
│                 │liber               │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- particularităţi   │
│                 │ale construcţiei    │
│                 │subiectului în      │
│                 │textul dramatic     │
│                 │- particularităţi   │
│2.3.             │ale compoziţiei     │
│Identificarea şi │textului dramatic   │
│analiza          │- modalităţi de     │
│principalelor    │caracterizare a     │
│componente de    │personajelor        │
│structură şi de  │- registre          │
│limbaj specifice │stilistice, limbajul│
│textului dramatic│personajelor,       │
│                 │notaţiile autorului │
│                 │- specii dramatice: │
│                 │comedia             │
│                 │- cronica de        │
│                 │spectacol           │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- titlu, incipit,   │
│                 │relaţii de opoziţie │
│                 │şi de simetrie,     │
│                 │elemente de         │
│                 │recurenţă: motiv    │
│                 │poetic, laitmotiv,  │
│2.4.             │simbol central, idee│
│Identificarea şi │poetică             │
│analiza          │- sugestie şi       │
│elementelor de   │ambiguitate         │
│compoziţie şi de │- imaginar poetic,  │
│limbaj în textul │figuri semantice    │
│poetic           │(tropi); elemente de│
│                 │prozodie            │
│                 │- poezie epică,     │
│                 │poezie lirică       │
│                 │- instanţele        │
│                 │comunicării în      │
│                 │textul poetic       │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- viziune despre    │
│2.5. Compararea  │lume, teme şi       │
│unor viziuni     │motive, concepţii   │
│despre lume,     │despre artă, sensuri│
│despre condiţia  │multiple ale        │
│umană sau despre │textelor literare   │
│artă reflectate  │- limbajul          │
│în texte         │literaturii,        │
│literare,        │limbajul            │
│nonliterare sau  │cinematografic,     │
│în alte arte     │limbajul picturii;  │
│                 │limbajul muzicii    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│2.6.             │- lectură critică:  │
│Interpretarea    │elevii evaluează    │
│textelor studiate│ceea ce au citit;   │
│sau la prima     │lectură creativă:   │
│vedere prin      │elevii extrapolează,│
│prisma propriilor│caută interpretări  │
│valori şi a      │personale, prin     │
│propriei         │raportări la propria│
│experienţe de    │sensibilitate,      │
│lectură          │experienţă de viaţă │
│                 │şi de lectură       │
└─────────────────┴────────────────────┘

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe     │Conţinuturi asociate  │
│specifice      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│3.1.           │                      │
│Identificarea  │                      │
│şi explicarea  │- trăsături ale       │
│relaţiilor     │curentelor culturale/ │
│dintre operele │literare reflectate în│
│literare şi    │textele literare      │
│contextul      │studiate sau în texte │
│cultural în    │la prima vedere       │
│care au apărut │                      │
│acestea        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- curente culturale/  │
│               │literare în secolele  │
│               │XVII-XVIII: umanismul │
│               │şi iluminismul        │
│               │- perioada modernă:   │
│               │a. secolul al XIX-lea │
│               │- începutul secolului │
│               │al XX-lea (perioada   │
│               │paşoptistă;           │
│               │criticismul junimist) │
│               │b. curente culturale/ │
│3.2.           │literare în secolul al│
│Construirea    │XIX-lea - începutul   │
│unei viziuni de│secolului al XX-lea   │
│ansamblu asupra│(romantismul,         │
│fenomenului    │realismul,            │
│cultural       │simbolismul)          │
│românesc, prin │c. perioada           │
│integrarea şi  │interbelică (orientări│
│relaţionarea   │tematice în romanul   │
│cunoştinţelor  │interbelic, tipuri de │
│asimilate      │roman: psihologic şi  │
│               │al experienţei; poezia│
│               │interbelică,          │
│               │diversitate tematică, │
│               │stilistică şi de      │
│               │viziune; curente      │
│               │culturale/literare în │
│               │perioada interbelică: │
│               │modernism,            │
│               │tradiţionalism;       │
│               │identitate culturală  │
│               │în context european)  │
└───────────────┴──────────────────────┘

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare


┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe      │Conţinuturi asociate │
│specifice       │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- construcţia        │
│                │textului             │
│4.1.            │argumentativ; rolul  │
│Identificarea   │conectorilor în      │
│structurilor    │argumentare,         │
│argumentative în│structuri şi tehnici │
│texte literare  │argumentative în     │
│şi nonliterare  │texte literare şi    │
│studiate sau la │nonliterare, scrise  │
│prima vedere    │sau orale            │
│                │- logica şi coerenţa │
│                │mesajului            │
│                │argumentativ         │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- verbe evaluative,  │
│                │adverbe de mod/      │
│                │predicative ca mărci │
│                │ale subiectivităţii  │
│4.2.            │evaluative, cuvinte  │
│Argumentarea    │cu rol argumentativ, │
│unui punct de   │structuri sintactice │
│vedere faţă de o│în argumentare       │
│problematică    │- construcţia        │
│pusă în discuţie│discursului          │
│                │argumentativ:        │
│                │structuri specifice, │
│                │conectori, tehnici   │
│                │argumentative, eseul │
│                │argumentativ         │
├────────────────┼─────────────────────┤
│4.3. Compararea │- interpretări şi    │
│şi evaluarea    │judecăţi de valoare  │
│unor argumente  │exprimate în critica │
│diferite, pentru│şi în istoria        │
│formularea unor │literară             │
│judecăţi proprii│- eseul structurat,  │
│                │eseul liber          │
└────────────────┴─────────────────────┘

     PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI
    a. LITERATURĂ
        Autori canonici:
        ● Mihai Eminescu
        ● Ion Creangă
        ● I. L. Caragiale
        ● Ioan Slavici
        ● G. Bacovia
        ● Lucian Blaga
        ● Tudor Arghezi
        ● Ion Barbu
        ● Mihail Sadoveanu
        ● Liviu Rebreanu
        ● Camil Petrescu
        ● G. Călinescu

        Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
        Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
        Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.

    b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
        Conţinuturile de mai jos vizează:
    - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
    – aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

     Niveluri de constituire a mesajului
        Nivelul fonetic
    - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
    – cacofonia; hipercorectitudinea
    – pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

        Nivelul lexico-semantic
    - variante lexicale; câmpuri semantice
    – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
    – derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
    – relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
    – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
    – unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
    – câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
    – sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

        Nivelul morfosintactic
    - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
    – elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
    – elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

        Nivelul ortografic şi de punctuaţie
    - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
    – rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

        Nivelul stilistico-textual
    - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
    – coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
    – tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
    – stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
    – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
    – stil direct, stil indirect, stil indirect liber
    – rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
    – rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
     Filiera teoretică - profil umanist
     Filiera vocaţională - profil pedagogic
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:
    1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare


┌──────────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe        │Conţinuturi asociate   │
│specifice         │                       │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│                  │- reguli ale           │
│                  │monologului (contactul │
│                  │vizual cu auditoriul;  │
│                  │raportarea la reacţiile│
│                  │auditoriului şi în     │
│                  │condiţii de examinare),│
│                  │tehnici de construire a│
│                  │monologului; tipuri de │
│                  │monolog: povestire/    │
│                  │relatare orală,        │
│                  │descriere orală,       │
│                  │monolog informativ,    │
│                  │monolog argumentativ,  │
│                  │exprimarea orală a     │
│                  │reacţiilor şi a        │
│                  │opiniilor privind texte│
│                  │literare şi            │
│                  │nonliterare, filme     │
│                  │artistice şi           │
│                  │documentare, spectacole│
│                  │de teatru, expoziţii de│
│                  │pictură etc.; adecvarea│
│                  │la situaţia de         │
│1.1. Utilizarea   │comunicare (auditoriu, │
│adecvată a        │context) şi la scopul  │
│strategiilor şi a │comunicării (informare,│
│regulilor de      │argumentare/persuasiune│
│exprimare orală în│etc.)                  │
│monolog şi în     │- reguli şi tehnici de │
│dialog, în vederea│construire a dialogului│
│realizării unei   │(atenţia acordată      │
│comunicări        │partenerului, preluarea│
│corecte, eficiente│/redarea cuvântului la │
│şi                │momentul oportun,      │
│personalizate,    │dozarea participării la│
│adaptate unor     │dialog ctc.); tipuri:  │
│situaţii de       │conversaţia, discuţia  │
│comunicare diverse│argumentativă,         │
│                  │interviul (interviul   │
│                  │publicistic, interviul │
│                  │de angajare); adecvarea│
│                  │la situaţia de         │
│                  │comunicare (partener,  │
│                  │context etc.) şi la    │
│                  │scopul comunicării     │
│                  │(informare, argumentare│
│                  │/persuasiune etc.);    │
│                  │argumentare şi         │
│                  │contraargumentare în   │
│                  │dialog                 │
│                  │- stilurile funcţionale│
│                  │adecvate situaţiei de  │
│                  │comunicare             │
│                  │- rolul elementelor    │
│                  │verbale, paraverbale şi│
│                  │nonverbale în          │
│                  │comunicarea orală:     │
│                  │privire, gestică,      │
│                  │mimică, spaţiul dintre │
│                  │persoanele care        │
│                  │comunică, tonalitate,  │
│                  │ritmul vorbirii etc.   │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│                  │- reguli generale în   │
│                  │redactare (structurarea│
│                  │textului, adecvarea la │
│                  │cerinţa de redactare,  │
│                  │adecvare stilistică,   │
│                  │aşezare în pagină,     │
│                  │lizibilitate)          │
│                  │- relatarea unei       │
│                  │experienţe personale,  │
│                  │descriere, povestire,  │
│                  │argumentare, ştiri,    │
│                  │anunţuri publicitare,  │
│                  │corespondenţă privată  │
│                  │şi oficială; cerere,   │
│1.2. Utilizarea   │proces-verbal,         │
│adecvată a        │curriculum vitae,      │
│tehnicilor de     │scrisoare de intenţie, │
│redactare şi a    │scrisoarea în format   │
│formelor          │electronic (e-mail)    │
│exprimării scrise │- exprimarea reacţiilor│
│compatibile cu    │şi a opiniilor faţă de │
│situaţia de       │texte literare         │
│comunicare în     │(studiate sau la prima │
│elaborarea unor   │vedere) şi nonliterare,│
│texte diverse     │argumentare, rezumat,  │
│                  │caracterizare de       │
│                  │personaj, analiză,     │
│                  │comentariu, sinteză,   │
│                  │paralelă, eseu         │
│                  │structurat, eseu liber/│
│                  │nestructurat           │
│                  │- normele citării      │
│                  │- normele limbii       │
│                  │literare la nivelurile:│
│                  │ortografic şi de       │
│                  │punctuaţie,            │
│                  │morfosintactic,        │
│                  │lexico-semantic,       │
│                  │stilistico-textual     │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│1.3. Identificarea│- limbaj standard,     │
│particularităţilor│limbaj literar, limbaj │
│şi a funcţiilor   │colocvial, limbaj      │
│stilistice ale    │popular, limbaj        │
│limbii în         │regional, limbaj       │
│receptarea        │arhaic; argou, jargon  │
│diferitelor tipuri│- expresivitatea în    │
│de mesaje/texte   │limbajul comun şi în   │
│                  │limbajul poetic        │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│                  │- texte literare       │
│                  │(proză, poezie,        │
│                  │dramaturgie); texte    │
│                  │nonliterare,           │
│                  │- memorialistice,      │
│                  │epistolare,            │
│                  │jurnalistice,          │
│                  │juridic-administrative,│
│                  │ştiinţifice,           │
│                  │argumentative, mesaje  │
│                  │din domeniul           │
│                  │audio-vizualului       │
│                  │- sens denotativ şi    │
│                  │sensuri conotative     │
│1.4. Receptarea   │- calităţile generale  │
│adecvată a        │şi particulare ale     │
│sensului/         │stilului: claritate,   │
│sensurilor unui   │proprietate, concizie, │
│mesaj transmis    │precizie, puritate,    │
│prin diferite     │corectitudine, variaţie│
│tipuri de texte   │stilistică, simetrie,  │
│orale sau scrise  │naturaleţe,            │
│                  │cursivitate, eufonie   │
│                  │- elemente care        │
│                  │înlesnesc sau perturbă │
│                  │receptarea: canalul,   │
│                  │codul, contextul       │
│                  │- ficţiune, imaginaţie,│
│                  │invenţie; realitate,   │
│                  │adevăr                 │
│                  │- scopul comunicării:  │
│                  │informare, delectare,  │
│                  │divertisment etc.      │
│                  │- reacţiile            │
│                  │receptorului: cititor, │
│                  │ascultător             │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│                  │- componentele şi      │
│                  │funcţiile actului de   │
│                  │comunicare             │
│                  │- niveluri ale         │
│                  │receptării şi          │
│                  │producerii textelor    │
│                  │orale şi scrise:       │
│                  │fonetic, ortografic şi │
│                  │de punctuaţie,         │
│                  │morfosintactic,        │
│                  │lexico-semantic,       │
│                  │stilistico-textual,    │
│1.5. Utilizarea   │nonverbal şi paraverbal│
│adecvată a        │- normele limbii       │
│achiziţiilor      │literare la toate      │
│lingvistice în    │nivelurile: fonetic,   │
│producerea şi în  │ortoepic, ortografic şi│
│receptarea        │de punctuaţie,         │
│diverselor texte  │morfosintactic,        │
│orale şi scrise,  │lexico-semantic,       │
│cu explicarea     │stilistico-textual     │
│rolului acestora  │- tipuri textuale şi   │
│în construirea    │structura acestora:    │
│mesajului         │narativ, descriptiv,   │
│                  │informativ,            │
│                  │argumentativ           │
│                  │- discursul publicistic│
│                  │- rolul verbelor în    │
│                  │naraţiune; rolul       │
│                  │adjectivelor în        │
│                  │descriere              │
│                  │- rolul formulelor de  │
│                  │adresare, de iniţiere, │
│                  │de menţinere şi de     │
│                  │închidere a contactului│
│                  │verbal în monolog şi în│
│                  │dialog                 │
└──────────────────┴───────────────────────┘

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe       │Conţinuturi asociate│
│specifice        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- temă, motiv/motive│
│                 │identificat(e) în   │
│2.1.             │texte, viziune      │
│Identificarea    │despre lume         │
│temei şi a       │- genuri literare:  │
│modului de       │epic, liric,        │
│reflectare a     │dramatic            │
│acesteia în      │- modul de          │
│textele studiate │reflectare a unei   │
│sau în texte la  │idei sau a unei teme│
│prima vedere     │în mai multe opere  │
│                 │literare, aparţinând│
│                 │unor genuri sau     │
│                 │epoci diferite      │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- particularităţi   │
│                 │ale construcţiei    │
│                 │subiectului în      │
│                 │textele narative    │
│                 │- particularităţi   │
│                 │ale compoziţiei în  │
│                 │textele narative:   │
│                 │incipit. final,     │
│                 │episoade/secvenţe   │
│                 │narative, tehnici   │
│                 │narative            │
│2.2.             │- instanţele        │
│Identificarea şi │comunicării în      │
│analiza          │textul narativ      │
│principalelor    │- construcţia       │
│componente de    │personajelor;       │
│structură, de    │modalităţi de       │
│compoziţie şi de │caracterizare a     │
│limbaj specifice │personajului; tipuri│
│textului narativ │de personaje        │
│                 │- tipuri de         │
│                 │perspectivă narativă│
│                 │- specii epice: basm│
│                 │cult, nuvelă, roman │
│                 │- registre          │
│                 │stilistice, limbajul│
│                 │personajelor,       │
│                 │limbajul naratorului│
│                 │- stilul direct,    │
│                 │stilul indirect,    │
│                 │stilul indirect     │
│                 │liber               │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- particularităţi   │
│                 │ale construcţiei    │
│                 │subiectului în      │
│                 │textul dramatic     │
│                 │- particularităţi   │
│2.3.             │ale compoziţiei     │
│Identificarea şi │textului dramatic   │
│analiza          │- modalităţi de     │
│principalelor    │caracterizare a     │
│componente de    │personajelor        │
│structură şi de  │- registre          │
│limbaj specifice │stilistice, limbajul│
│textului dramatic│personajelor,       │
│                 │notaţiile autorului │
│                 │- specii dramatice: │
│                 │comedia, drama      │
│                 │- cronica de        │
│                 │spectacol           │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- titlu, incipit,   │
│                 │relaţii de opoziţie │
│                 │şi de simetrie,     │
│                 │elemente de         │
│                 │recurenţă: motiv    │
│                 │poetic, laitmotiv,  │
│2.4.             │simbol central, idee│
│Identificarea şi │poetică             │
│analiza          │- sugestie şi       │
│elementelor de   │ambiguitate         │
│compoziţie şi de │- imaginar poetic,  │
│limbaj în textul │figuri semantice    │
│poetic           │(tropi); elemente de│
│                 │prozodie            │
│                 │- poezie epică,     │
│                 │poezie lirică       │
│                 │- instanţele        │
│                 │comunicării în      │
│                 │textul poetic       │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- viziune despre    │
│2.5. Compararea  │lume, teme şi       │
│unor viziuni     │motive, concepţii   │
│despre lume,     │despre artă, sensuri│
│despre condiţia  │multiple ale        │
│umană sau despre │textelor literare   │
│artă reflectate  │- limbajul          │
│în texte         │literaturii,        │
│literare,        │limbajul            │
│nonliterare sau  │cinematografic,     │
│în alte arte     │limbajul picturii;  │
│                 │limbajul muzicii    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│2.6.             │- lectură critică:  │
│Interpretarea    │elevii evaluează    │
│textelor studiate│ceea ce au citit;   │
│sau la prima     │lectură creativă:   │
│vedere prin      │elevii extrapolează,│
│prisma propriilor│caută interpretări  │
│valori şi a      │personale, prin     │
│propriei         │raportări la propria│
│experienţe de    │sensibilitate,      │
│lectură          │experienţă de viaţă │
│                 │şi de lectură       │
└─────────────────┴────────────────────┘

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe    │Conţinuturi asociate   │
│specifice     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│3.1.          │                       │
│Identificarea │                       │
│şi explicarea │- trăsături ale        │
│relaţiilor    │curentelor culturale/  │
│dintre operele│literare reflectate în │
│literare şi   │textele literare       │
│contextul     │studiate sau în texte  │
│cultural în   │la prima vedere        │
│care au apărut│                       │
│acestea       │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- fundamente ale       │
│              │culturii române        │
│              │(originile şi evoluţia │
│              │limbii române          │
│              │- perioada veche       │
│              │(formarea conştiinţei  │
│              │istorice)              │
│              │- curente culturale/   │
│              │literare în secolele   │
│              │XVII-XVIII: umanismul  │
│              │şi iluminismul         │
│              │- perioada modernă:    │
│              │a. secolul al XIX-lea -│
│              │începutul secolului al │
│              │XX-Iea (perioada       │
│              │paşoptistă; România,   │
│              │între Occident şi      │
│              │Orient; criticismul    │
│3.2.          │junimist)              │
│Construirea   │b. curente culturale/  │
│unei viziuni  │literare în secolul al │
│de ansamblu   │XIX-lea - începutul    │
│asupra        │secolului al XX-lea    │
│fenomenului   │(romantismul,          │
│cultural      │realismul, simbolismul,│
│românesc, prin│prelungiri ale         │
│integrarea şi │romantismului şi       │
│relaţionarea  │clasicismului)         │
│cunoştinţelor │c. perioada interbelică│
│asimilate     │(orientări tematice în │
│              │romanul interbelic,    │
│              │tipuri de roman:       │
│              │psihologic şi al       │
│              │experienţei; poezia    │
│              │interbelică,           │
│              │diversitate tematică,  │
│              │stilistică şi de       │
│              │viziune; curente       │
│              │culturale/literare în  │
│              │perioada interbelică:  │
│              │modernism,             │
│              │tradiţionalism;        │
│              │orientări avangardiste,│
│              │identitate culturală în│
│              │context european)      │
│              │- curente culturale/   │
│              │literare româneşti în  │
│              │context european       │
└──────────────┴───────────────────────┘

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe     │Conţinuturi asociate  │
│specifice      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- construcţia textului│
│4.1.           │argumentativ; rolul   │
│Identificarea  │conectorilor în       │
│structurilor   │argumentare, structuri│
│argumentative  │şi tehnici            │
│în texte       │argumentative în texte│
│literare şi    │literare şi           │
│nonliterare    │nonliterare, scrise   │
│studiate sau la│sau orale             │
│prima vedere   │- logica şi coerenţa  │
│               │mesajului argumentativ│
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- verbe evaluative,   │
│               │adverbe de mod/       │
│               │predicative ca mărci  │
│               │ale subiectivităţii   │
│4.2.           │evaluative, cuvinte cu│
│Argumentarea   │rol argumentativ,     │
│unui punct de  │structuri sintactice  │
│vedere faţă de │în argumentare        │
│o problematică │- construcţia         │
│pusă în        │discursului           │
│discuţie       │argumentativ:         │
│               │structuri specifice,  │
│               │conectori, tehnici    │
│               │argumentative, eseul  │
│               │argumentativ          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- textul critic       │
│               │(recenzia, cronica    │
│4.3. Compararea│literară, eseul,      │
│şi evaluarea   │studiul critic) în    │
│unor argumente │raport cu textul      │
│diferite,      │discutat              │
│pentru         │- interpretări şi     │
│formularea unor│judecăţi de valoare   │
│judecăţi       │exprimate în critica  │
│proprii        │şi în istoria literară│
│               │- eseul structurat,   │
│               │eseul liber           │
└───────────────┴──────────────────────┘

    III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI
    a. LITERATURĂ
        Autori canonici:
        ● Mihai Eminescu
        ● Ion Creangă
        ● I. L. Caragiale
        ● Ioan Slavici
        ● G. Bacovia
        ● Lucian Blaga
        ● Tudor Arghezi
        ● Ion Barbu
        ● Mihail Sadoveanu
        ● Liviu Rebreanu
        ● Camil Petrescu
        ● G. Călinescu

        Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
        Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
        Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.

    b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
        Conţinuturile de mai jos vizează:
    - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
    – aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

     Niveluri de constituire a mesajului
        Nivelul fonetic
    - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
    – cacofonia; hipercorectitudinea
    – pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

        Nivelul lexico-semantic
    - variante lexicale; câmpuri semantice
    – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
    – derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
    – relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
    – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
    – unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
    – câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
    – sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

        Nivelul morfosintactic
    - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
    – elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
    – elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

        Nivelul ortografic şi de punctuaţie
    - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
    – rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

        Nivelul stilistico-textual
    - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
    – coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
    – tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
    – stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
    – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
    – stil direct, stil indirect, stil indirect liber
    – rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
    – rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

                                   PROGRAMA DE EXAMEN
                         PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA
                                    MAGHIARĂ MATERNĂ
                                    BACALAUREAT 2021
        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
    1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken.
    I. Kommunikacios kepessegek
        ● Tudatos nyelvi viselkedes
        ● Helyes anyanyelvhasznalat szoban es irasban
        ● Velemenynyilvanitas szoban es irasban

    II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegel
        ● Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa;
        ● A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa;
        ● Az erteklatas kepessege;
        ● A nyelvi kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban;
        ● Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott korszak, stilusiranyzat alapjan;

    2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek
    I. Kommunikacios kepessegek


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Kompetenciak,     │Tartalmak          │
│kepessegek        │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │1.1 A nyelvi kozles│
│                  │tenyezoi (ado,     │
│                  │vevo, csatorna,    │
│                  │kod, uzenet,       │
│                  │kontextus),        │
│                  │funkcioi           │
│                  │(ismeretkozlo,     │
│                  │erzelemkifejezo,   │
│                  │felhivo,           │
│                  │kapesolatteremto,  │
│                  │metanyelvi,        │
│                  │stilisztikai).     │
│                  │1.2 Mindennapi     │
│                  │kommunikacio       │
│                  │(parbeszed,        │
│                  │monolog); nyilvanos│
│1. Kozlesi        │kommunikacio;      │
│helyzetek,        │tomegkommunikacio. │
│nyelvvaltozatok,  │1.3 Retegzettseg es│
│nyelvi regiszterek│norma a            │
│felismerese es    │nyelvhasznalatban  │
│hasznalata.       │(koznyelv, irodalmi│
│Stilaris          │nyelv;             │
│kovetelmenyek     │csoportnyelvek;    │
│felismerese es    │tajnyelvi          │
│alkalmazasa a     │valtozatok); a     │
│nyelvhasznalatban.│nyelvvaltozatok    │
│                  │eltero kifejezesi  │
│                  │formai.            │
│                  │1.4 Stilusretegek, │
│                  │stilusarnyalatok   │
│                  │(tarsalgasi,       │
│                  │tudomanyos szakmai,│
│                  │publicisztikai,    │
│                  │hivatalos,         │
│                  │szepirodalmi).     │
│                  │1.5 Stiluselem,    │
│                  │stilushatas;       │
│                  │allando es alkalmi │
│                  │stilusertek;       │
│                  │denotativ es       │
│                  │konnotativ         │
│                  │jelentes.          │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │2.1 A szoveg.      │
│                  │Szovegszervezo     │
│                  │eljarasok.         │
│                  │Szovegszerkezet,   │
│                  │szovegosszefugges, │
│                  │grammatikai        │
│2. A szovegertes  │kapcsoloelemek,    │
│kepessege.        │szovegjelentes     │
│A szovegszeruseg  │(tetelmondat,      │
│felismerese es    │kulcsszo,          │
│alkalmazăsa a     │temahalozat).      │
│szovegalkotasban. │2.2 Szovegtipusok, │
│                  │szovegmufajok      │
│                  │(elbeszelo, leiro, │
│                  │ervelo; hivatalos  │
│                  │irasmuvek:         │
│                  │hivatalos level,   │
│                  │szakmai oneletrajz;│
│                  │level).            │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │3.1                │
│                  │Ervelo-meggyozo,   │
│                  │ertekezo szovegek  │
│                  │(szonoklat,        │
│                  │ertekezes).        │
│3. Az             │3.2 Az             │
│ervelo-meggyozo,  │ervelo-meggyozo,   │
│ertekezo szovegek │ertekezo szoveg    │
│felismerese;      │jellemzoi:         │
│erveles szoban es │szokincs,          │
│irasban.          │terminologia, az   │
│                  │erveles technikaja │
│                  │(ervek, ellenervek;│
│                  │deduktiv, induktiv │
│                  │erveles;           │
│                  │bizonyitas,        │
│                  │cafolat).          │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │4.1 Szobeli es     │
│                  │irott szovegek     │
│                  │jellemzoi.         │
│                  │4.2 A kommunikacios│
│                  │helyzethez es a    │
│4. Tudatos nyelvi │targyhoz igazodo   │
│magatartas: helyes│megnyilatkozas.    │
│beszed es a       │4.3 A magyar       │
│helyesirasi       │helyesiras         │
│keszseg           │alapelvei (a       │
│mukodtetese; a    │kiejtes, a         │
│nyelvhelyessegi   │szoelemzes, a      │
│vetsegek es       │hagyomany es az    │
│stilustalansagok, │egyszerusites      │
│stilustoresek     │elve); az egybeiras│
│felismerese es    │es kuloniras       │
│javitasa.         │szabalyai; a       │
│                  │tulajdonnevek      │
│                  │irasanak szabalyai;│
│                  │az idegen szavak   │
│                  │helyesirasa; a     │
│                  │kozpontozas        │
│                  │szabalyai.         │
├──────────────────┼───────────────────┤
│5. Velemenyalkotas│5.1 Velemeny,      │
│kulonbozo         │magyarazat;        │
│kommunikacios     │informaciok        │
│helyzetekben es   │kiemelese,         │
│adott szoveggel   │osszefuggesek      │
│kapesolatosan; a  │megragadasa,       │
│velemeny kifejtese│elfogadas,         │
│osszefuggu        │elutasitas         │
│szovegben (szoban │megfogalmazasa.    │
│es irasban).      │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│6. Bibliografia   │6.1 Konyv- es      │
│hasznalata a      │konyvtarhasznalat; │
│tajekozodasban, az│a forrashasznalat  │
│onallo            │etikai normai es   │
│szovegalkotasban. │formai kotottsegei;│
│                  │idezes, hivatkozas.│
└──────────────────┴───────────────────┘

II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei


┌──────────────────┬─────────────────────┐
│Kompetenciak,     │Tartalmak            │
│kepessegek        │                     │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│                  │1.1 Esztetikai       │
│                  │tapasztalat,         │
│                  │esztetikai ertek,    │
│                  │megjelenitett        │
│                  │ertekek, ertekrend,  │
│                  │ertekszerkezet.      │
│                  │1.2 Esztetikai       │
│1. Az erteklatas  │minosegek: fenseges, │
│kepessege, sajat  │alantas, tragikus,   │
│olvasat           │elegikus, idilli,    │
│letrehozasa.      │komikus, ironikus,   │
│                  │groteszk.            │
│                  │1.3 Hangnemek:       │
│                  │unnepelyes,          │
│                  │patetikus, humoros,  │
│                  │szatirikus,          │
│                  │nosztalgikus,        │
│                  │elegikus,            │
│                  │targyilagos.         │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│2. A nyelvi,      │                     │
│kulturalis        │                     │
│hagyomanyok       │                     │
│felismerese       │2.1 Irodalmi kanon,  │
│szepirodalmi      │korstilus,           │
│szovegekben,      │stilusjegyek.        │
│tajekozodas az    │                     │
│irodalmi          │                     │
│korszakokban es   │                     │
│stilusokban.      │                     │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│                  │3.1 Szokepek:        │
│                  │metafora,            │
│                  │megszemelyesites,    │
│                  │szinesztezia,        │
│                  │allegoria, metonimia,│
│                  │szimbolum. Hasonlat. │
│                  │Vandormotivum,       │
│                  │archetipus.          │
│                  │Alakzatok: ismetles, │
│                  │ellentet, kihagyas,  │
│                  │felcsereles,         │
│                  │gondolatparhuzam.    │
│                  │3.2 Verstani         │
│                  │fogalmak: ritmus,    │
│                  │hangsulyos ritmus,   │
│                  │idomortekes ritmus,  │
│                  │rim es rimfajtak.    │
│3. Irodalmi formak│Balassi-strofa,      │
│es kodok          │szonett.             │
│felismerese es    │3.3 Ter- es          │
│ertelmezese.      │idoszerkezet az      │
│                  │epikai, lirai, dramai│
│                  │alkotasokban.        │
│                  │3.4 Epikai mufajok:  │
│                  │eposz, ballada,      │
│                  │legenda, novella,    │
│                  │regeny, naplo,       │
│                  │irodalmi level.      │
│                  │3.5 Lirai mufajok:   │
│                  │dal, epigramma, oda, │
│                  │himnusz, koltoi      │
│                  │level, eletkep,      │
│                  │elegia, leiro        │
│                  │koltemeny.           │
│                  │3.6 Dramai mufajok:  │
│                  │tragedia,            │
│                  │tragikomedia, dramai │
│                  │koltemeny.           │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│                  │4.1 Elbeszeles es    │
│                  │tanitas a legendaban.│
│4. Narracios      │4.2 Hosteremtes a    │
│eljarasok         │torteneti targyu     │
│felismerese es    │epikaban (barokk     │
│ertelmezese epikus│eposz, torteneti     │
│muvekben          │targyu muballada,    │
│(tortenetalakitas:│tortenelmi regeny).  │
│metaforikus,      │4.3 Az enelbeszeles  │
│metonimikus;      │valtozatai (level,   │
│reszletezes,      │naplo, irodalmi      │
│surites,          │level,               │
│jelenetezes; a    │szentimentalista     │
│folytonossag es   │enregeny). Az        │
│megszakitottsag   │elbeszeloi ent       │
│alakzatai;        │letrehozo narracios  │
│teridoszerkezet,  │eljarasok.           │
│idokezeles;       │4.4 Tortenetalakitas │
│hosteremtes;      │es idokezeles a      │
│elbeszeloi        │romantikus, realista,│
│nezopontok,       │klasszikus modern    │
│elbeszeloi es     │epikus alkotasokban. │
│szereploi         │4.5 Romantikus,      │
│szolamok,         │realista,            │
│nezopontvaltas).  │naturalista, modern  │
│                  │emberkep az epikus   │
│                  │alkotasokban.        │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│                  │5.1 Elbeszeloi formak│
│5. Elbeszeloi     │jateka: elbeszeloi   │
│formak jatekanak  │modalitas,           │
│felismerese es    │intertextualitas.    │
│ertelmezese.      │5.2 Imitacio a barokk│
│                  │eposzban.            │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│                  │6.1 A kozossegi en   │
│                  │megnyilatkozasformai;│
│                  │a himnusz valtozatai │
│                  │(kereszteny,         │
│                  │kozossegi), az oda   │
│                  │torteneti valtozatai │
│                  │(klasszicista,       │
│                  │romantikus, modern). │
│6. A lirai en     │6.2 Lirai on a       │
│valtozatainak     │romantikaban (teremto│
│felismerese es    │zseni, latnok,       │
│ertelmezese.      │hasonmas), a         │
│                  │klasszikus           │
│                  │modernsegben (az en  │
│                  │felnovesztese, az en │
│                  │megsokszorozodasa), a│
│                  │keso modernsegben (az│
│                  │en megsokszorozodasa,│
│                  │az en hatterbe       │
│                  │huzodasa,            │
│                  │onertelmezes).       │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│                  │7.1 Szemelyesseg,    │
│                  │szemelytelenseg;     │
│                  │kozvetlenseg,        │
│7. A lirai beszed │kozvetettseg.        │
│valtozatainak     │7.2 Egyszolamıısag,  │
│felismerese es    │tobbszolamusag,      │
│ertelmezese.      │onmegszolitas.       │
│                  │7.3 Allegorikussag,  │
│                  │szimbolikussag,      │
│                  │targyiassag.         │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│                  │8.1 Imitacio, antik  │
│                  │minta, imitacio es   │
│                  │versszerkezet        │
│                  │(piktura,            │
│8. Az imitacioelv │szentencia), imitacio│
│mukodesenek, a    │es verseles          │
│koltoszerep es    │(klasszikus          │
│imitacio          │idomertekes verseles:│
│osszefuggeseinek  │hexameter,           │
│felismerese a     │pentameter,          │
│lirai             │disztichon), imitacio│
│alkotasokban.     │es mufajok (oda,     │
│                  │elegia, epigramma).  │
│                  │8.2 Imitacio a       │
│                  │humanista es         │
│                  │klasszicista liraban.│
├──────────────────┼─────────────────────┤
│9. A dramai mu    │9.1 Cselekmeny,      │
│jellemzoinek a    │konfliktus, szereplok│
│felismerese es    │rendszere, dramai    │
│ertelmezese.      │hos, szerkezet,      │
│                  │beszedfajtak.        │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│                  │10.1 A romantikus    │
│10. A             │drama.               │
│dramavaltozatok   │10.2 Eszmetorteneti  │
│kulturalis        │osszefuggesek a      │
│osszefuggeseinek  │dramai koltemenyben. │
│felismerese es    │10.3 A cselekmeny,   │
│ertelmezese.      │konfliktus, hos      │
│                  │atertelmezodese a 20.│
│                  │szazadi dramaban.    │
└──────────────────┴─────────────────────┘

        Ajanlott szerzok listaja: Ady Endre, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Jozsef Attila, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kosztolanyi Dezso, Kolcsey Ferenc, Krudy Gyula, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Tamaşi Aron, Toth Arpad, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
        Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.
                         Richtlinien fur die Abiturprufung 2021
                             Deutsche Sprache und Literatur
        Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.

     Anforderungen
        Die zu Prufenden sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Bereichen nachweisen konnen:
        ● Wissen, selbststandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;
        ● Wiedergabe von Kenntnissen und Sachverhalten eines bestimmten vorgegebenen Bereichs im gelernten Zusammenhang;
        ● Anwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen;
        ● Selbststandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbststandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte;
        ● Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbststandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen:
        ● Das Lebensgefuhl der literarischen Epochen und das Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarische oder freie Erorterungen miteinbeziehen;
        ● Fahigkeit, poetische und nicht-poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern;
        ● Fahigkeit, zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben, Stellung zu beziehen;
        ● Fahigkeit, in literarischen Texten und Sachtexten einen Aktualitatsbezug zu erkennen und Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen;
        ● Fahigkeit schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (Bewerbungsschreiben, Beschwerde) zu verfassen;
        ● Fahigkeit gattungsspezifische Merkmale zu identifizieren und daruber hinaus gattungstheoretische Grundkenntnisse (Kurzgeschichte, Kunstmarchen, Novelle und Drama) zu beweisen;

     Inhalte:
    a. Literatur:
        ● Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. Gotthold Ephraim Lessing als Vertreter der Aufklarung. G. E. Lessing: Nathan der Weise.
        ● Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
        ● Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
        ● Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
        ● Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
        ● Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. Georg Buchner (Woyzeck), Bertolt Brecht, Friedrich Durrenmatt.
        ● Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente der zur Trummerliteratur zugerechneten Kurzgeschichten.
        ● Lyrik: Strukturen, Themen und Motive vom Sturm und Drang bis zur Gegenwart.

    b. Grammatik/Sprachbetrachtung:
        ● Prazise Ausdrucksweise, logischer Gedankenaufbau, Fachsprache, normgerechter Sprachgebrauch.

    3. Die schriftliche Prufung
        Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden ab der Verteilung der Prufungsaufgaben. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach Ablauf der Prufungsdauer bekannt gegeben.
        Bewertet wird:
        ● angemessene Behandlung des Themas;
        ● strukturierte und differenzierte Argumentation;
        ● Transfervermogen;
        ● zweckmaβige Gliederung der Arbeit;
        ● Beachtung der sprachlichen Normen.

        Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.

    4. Die mundliche Prufung
        Die mundliche Prufung im Fach Deutsch untersteht vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung.
        Anforderungen:
        ● zusammenhangende Auβerung zu einem gegebenen Thema;
        ● Prufungsgesprach uber groβere fachliche Zusammenhange;
        ● Textinterpretation.

        Bewertet wird:
        ● inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;
        ● Transfervermogen;
        ● sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben.

        Die Abiturprufung in den beiden Spezialabteilungen am Colegiul German Goethe in Bukarest und am Liceul Teoretic Nikolaus Lenau wird in allen Prufungsfachern (auβer dem Fach Rumanisch, fur welches die Bestimmungen der rumanischen Prufungsordnung gelten) gemaβ der von beiden Seiten genehmigten Prufungsordnung durchgefuhrt.

    PROGRAMA EXAMENULUI NAŢIONAL DE BACALAUREAT PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
        Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti
    1. Narodna knjizevnost: (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).
    2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo.
    3. Prosvetiteljstvo: Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo.
    4. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar).
    5. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen, Grm - knjizevni komentar); Radoje Domanovic (Danga - knjizevni komentar); Borisav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar).
    6. Knjizevnost XX - og veka: Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar); Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar. Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Cmjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Dobrica Cosic (Koreni - opsti prikaz);
        Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza.

        Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:
    - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;
    – primenjivanje teorijskih stedenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;
    – raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;
    – raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;
    – poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;
    – postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;
    – elaboraeija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;
    – argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevno-teoretskih pojmova.

        Literatura:
        Sipski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006.
        Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006.
        Srpska knjizevnost, XI razred, 1997.
        Srpska knjizevnost, XII razred, 1995.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    PROGRAMA EXAMENULUI NAŢIONAL DE BACALAUREAT PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ
    I. LITERATURA SLOVACĂ
    1. Textul. Aspecte generale.
    - elemente de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, context);
    – funcţiile comunicării;
    – textul literar/nonliterar;
    – textul şi contextual;
    – teme şi motive literare;
    – literatura şi alte specii ale artei.

    2. Proza
    a) proza epică - explicarea noţiunilor, dezvoltarea şi tipologia (proza romantică, realistă şi fantastică);
    b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac);
    c) structura textului epic:
    - elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul);
    – tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotştiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I şi a III-a);
    – compoziţia operei epice; acţiunea, conflictul, fazele acţiunii, povestirea cadru;
    – personajele;
    – tipuri de personaje (principale, secundare, episodice);
    – caractere (moduri, caracterizarea personajelor).

    d) limbajul operei epice
    - modalităţi de povestire: povestirea, dialogul, descrierea;
    – limbajul personajelor, vorbirea directă şi indirectă, vorbirea semidirectă

    3. Poezia
    a) explicarea noţiunii, dezvoltarea (clasică, romantică, realistă, simbolismul, modernismul), tipologia (poezia lirică şi epică);
    b) structura operei lirice
    - comunicarea în textul poetic (subiectul liric, relaţia autorul - subiectul liric).

    c) limbajul operei lirice
    - caracteristicile limbajului artistic (sugestivitatea, expresivitatea etc.);
    – imaginaţia poetică;
    – mijloacele artistice (enumerarea, antiteza, sincretismul, repetiţia, refrenul, întrebarea retorică, exclamaţia retorică, epitetul, metafora);
    – versul, strofa, versul liber, piciorul metric, rima, ritmul.

    4. Drama
    a) explicarea noţiunii;
    b) genurile (comedia, tragedia, drama);
    c) structura textului dramatic; compoziţia textului dramatic: act, scena, replica, indicaţii scenice, personajul dramatic, modalităţile de caracterizare;
    d) limbajul dramatic; expresivitatea textului dramatic, specificităţi, construcţia dialogului în textul dramatic; monologul; limbajul personajelor - mod de caracterizare a operei dramatice.

    5. Curente literare
    - clasicismul;
    – romantismul;
    – realismul;
    – perioada interbelică.

    6. Autorii canonici
        Jan Kollar (Slavy dcera), Andrej Sladkovic (Marina, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral' (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Botto (Smrt' Janosikova), Pavol Orszagh Hviezdoslav (Hajnikova zena), Martin Kukucin (Neprebudeny), Bozena Slancikova Timrava (Tapakovci), Jozef Gregor Tajovsky (Do konca, Statky zmatky), Ivan Krasko (Otcova rol'a), Ladislav Nadasi Jege (Adam Sangala), Jozef Ciger Hronsky (Jozef Mak), Milo Urban (Zivy bic), Frantisek Svantner (Malka), Dobroslav Chrobak (Drak sa vracia), Margita Figuli (Tri gastanove kone).

    II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
    - aplicare normelor ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie;
    – utilizarea adecvată a unităţilor lexicale şi semantice;
    – fonetică:
        ● legea ritmică,
        ● clasificarea sunetelor,
        ● asimilare fonetică.

    III. LEXICOLOGIE
    - cuvântul, formarea cuvintelor, sinonime, antonime, omonime;
    – clasificarea vocabularului;
    – frazeologia şi sensul cuvintelor.

    IV. STILISTICA
    - stilurile funcţionale;
    – texte funcţionale.

    V. BIBLIOGRAFIE
        MARCOK, Viliam, Dejiny slovenskej literatury, (Istoria literaturii slovace) Bratislava, 2004.
        SEDLAK, Imrich şi col., Dejiny slovenskej literatury, (Istoria literaturii slovace) volumul I şi II, Martin, Bratislava, 2009.
        KMETOVA, Elena Darina, MOTOVSKA, Anna, Antologia slovenskej literatury, (Antologia literaturii slovace) volumele I, II, III, IV, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2003.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ
    1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S. S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).
    2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).
    3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz).
    4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
    5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).
    6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).
    7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, Hrvatski narodni preporod, Ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Marko Marulic (zivot i knjizevni rad), Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar).
    8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad), Zlatarovo zlato (opci prikaz).
    9. Realizam (pojam opeenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar).
    10. Moderna (opcenito). A. G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).
    11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz).
        Literatura:
        Udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.
        Napomene: Nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s nastavnim programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ BACALAUREAT 2021

     PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura italiana are, în cadrul examenului de Bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenţii claselor a XII-a cu predare în limba italiană maternă.
        Curriculumul de Limba şi literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc.
        Examenul de Bacalaureat pentru clasa a XII-a la limba şi literatura italiană maternă vizează evaluarea competenţelor elevilor aparţinând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă / de utilizare corectă şi adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
        Deoarece competenţele sunt diferite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a IX-a - a XII-a, subiectele pentru examenul de Bacalaureat vor evalua atât competenţele specifice cât şi conţinuturile asociate acestora.
        Prin evaluarea naţională la limba şi literatura italiană maternă, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ - pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.
        Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi care au ca material suport texte literare şi nonliterare.
        În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe, care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.).
        De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere / într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).

    II. COMPETENŢE GENERALE, COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE
        Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a XII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a IX-a a XII-a.
    1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse


┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi      │
│                    │asociate         │
├───┬────────────────┼─────────────────┤
│   │                │- idei           │
│   │                │principale, idei │
│   │                │secundare;       │
│   │                │ordinea logică şi│
│   │                │cronologică a    │
│   │                │ideilor/ a       │
│   │                │întâmplărilor    │
│   │                │dintr-un text;   │
│   │                │- moduri de      │
│   │                │expunere         │
│   │                │(naraţiune,      │
│   │                │descriere,       │
│   │                │dialog, monolog);│
│   │                │- subiectul      │
│   │                │operei literare; │
│   │                │- procedee de    │
│   │                │expresivitate    │
│   │                │artistică în     │
│   │                │textele studiate │
│   │                │(figuri de stil: │
│   │                │personificarea,  │
│   │                │epitetul,        │
│   │                │comparaţia,      │
│   │                │repetiţia,       │
│   │                │enumeraţia,      │
│   │                │antiteză,        │
│   │                │metafora,        │
│   │                │aliteraţia);     │
│   │                │- sensul propriu │
│   │                │şi sensul figurat│
│   │                │al unor cuvinte  │
│   │                │într-un context  │
│   │                │dat;             │
│   │dovedirea       │- trăsăturile    │
│   │înţelegerii unui│specifice genului│
│   │text literar sau│epic şi liric, în│
│1.1│nonliterar,     │opere literare   │
│   │pornind de la   │studiate sau în  │
│   │cerinţe date    │texte la prima   │
│   │                │vedere;          │
│   │                │- texte literare │
│   │                │(aparţinând      │
│   │                │diverselor genuri│
│   │                │şi specii        │
│   │                │studiate); texte │
│   │                │nonliterare      │
│   │                │(texte           │
│   │                │publicitare,     │
│   │                │articolul de ziar│
│   │                │/ de revistă);   │
│   │                │- reperarea unor │
│   │                │informaţii       │
│   │                │esenţiale        │
│   │                │dintr-un text;   │
│   │                │- completarea    │
│   │                │unui text        │
│   │                │lacunar;         │
│   │                │- recunoaşterea  │
│   │                │secvenţelor      │
│   │                │narative şi      │
│   │                │dialogate        │
│   │                │dintr-un text;   │
│   │                │- recunoaşterea  │
│   │                │de cuvinte şi    │
│   │                │expresii noi în  │
│   │                │text;            │
│   │                │- utilizarea unui│
│   │                │lexic            │
│   │                │diversificat     │
│   │                │recurgând la     │
│   │                │categoriile      │
│   │                │semantice        │
│   │                │studiate.        │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│   │                │Comunicarea      │
│   │                │scrisă           │
│   │                │Organizarea      │
│   │                │textului scris.  │
│   │                │Părţile          │
│   │                │componente ale   │
│   │                │unei compuneri:  │
│   │                │introducerea,    │
│   │                │cuprinsul,       │
│   │                │încheierea.      │
│   │                │Organizarea unui │
│   │                │text propriu     │
│   │                │(rezumat,        │
│   │                │caracterizare de │
│   │                │personaj).       │
│   │                │Ortografia şi    │
│   │                │punctuaţia.      │
│   │                │Scrierea corectă │
│   │                │a cuvintelor.    │
│   │                │Consoanele duble,│
│   │                │diftongii,       │
│   │                │triftongii,      │
│   │                │apostroful,      │
│   │                │trunchierea.     │
│   │                │Contexte de      │
│   │                │realizare:       │
│   │                │a) Scrierea      │
│   │                │funcţională:     │
│   │                │scrisoarea,      │
│   │                │invitaţia.       │
│   │                │Analiza.         │
│   │                │Conspectul. Eseul│
│   │                │structurat.      │
│   │                │Textul           │
│   │                │argumentativ.    │
│   │                │b) Scrierea      │
│   │                │imaginativă:     │
│   │                │compuneri libere │
│   │                │de mici          │
│   │                │dimensiuni. Eseul│
│   │                │liber. Scrierea  │
│   │                │despre textul    │
│   │                │literar sau      │
│   │                │nonliterar.      │
│   │                │Povestirea scrisă│
│   │                │a unor fragmente │
│   │                │din text.        │
│   │                │Comentarea unor  │
│   │                │secvenţe.        │
│   │                │Semnificaţia     │
│   │                │titlului.        │
│   │                │Personajul       │
│   │                │literar.         │
│   │                │Fonetică şi      │
│   │                │ortografie:      │
│   │                │Aspecte fonetice │
│   │                │specifice limbii │
│   │                │italiene:        │
│   │                │eliziunea şi     │
│   │                │apostroful,      │
│   │                │accentul         │
│   │                │cuvintelor.      │
│   │                │Lexic:           │
│   │                │Mijloace de      │
│   │                │îmbogăţire a     │
│   │                │lexicului:       │
│   │                │derivarea cu     │
│   │                │sufixe şi        │
│   │                │prefixe; familii │
│   │                │de cuvinte;      │
│   │                │expresii         │
│   │                │idiomatice;      │
│   │                │cuvinte compuse; │
│   │                │arhaisme,        │
│   │                │neologisme.      │
│   │                │Sinonime,        │
│   │                │antonime,        │
│   │                │omonime, cuvinte │
│   │                │polisemantice;   │
│   │                │Sensul denotativ │
│   │                │şi sensul        │
│   │                │conotativ al     │
│   │                │cuvintelor.      │
│   │                │Gramatică:       │
│   │                │• Articolul:     │
│   │                │hotărât,         │
│   │                │nehotărât şi     │
│   │                │partitiv;        │
│   │                │folosirea        │
│   │                │articolului cu   │
│   │                │numele proprii de│
│   │                │persoane şi      │
│   │                │geografice.      │
│   │                │• Substantivul:  │
│   │                │formarea         │
│   │                │femininului;     │
│   │                │formarea         │
│   │                │pluralului;      │
│   │                │substantive      │
│   │                │defective;       │
│   │                │substantive cu   │
│   │                │două forme de    │
│   │                │plural;          │
│   │                │substantive      │
│   │                │colective;       │
│   │                │substantive      │
│   │                │invariabile;     │
│   │                │substantive      │
│   │                │defective de     │
│   │                │singular/plural; │
│   │                │substantive      │
│   │                │compuse;         │
│   │                │substantive      │
│   │                │derivate cu un   │
│   │                │sufix            │
│   │                │diminutival,     │
│   │                │peiorativ, etc.; │
│   │                │• Adjectivul:    │
│   │                │formarea         │
│   │                │femininului      │
│   │                │adjectivelor     │
│   │                │calificative;    │
│   │                │poziţia          │
│   │                │adjectivului     │
│   │                │calificativ;     │
│   │                │adjectivul       │
│   │                │demonstrativ;    │
│   │                │adjectivul       │
│   │                │posesiv şi       │
│   │                │omiterea         │
│   │                │articolului în   │
│   │                │cazul posesivelor│
│   │                │care însoţesc    │
│   │                │substantive      │
│   │                │indicând         │
│   │                │înrudirea;       │
│   │                │adjectivul       │
│   │                │nehotărât;       │
│   │                │gradele de       │
│   │                │comparaţie -     │
│   │                │forme sintetice; │
│   │                │• Numeralul:     │
│   │                │cardinal, ordinal│
│   │                │(formarea);      │
│   │                │folosirea        │
│   │                │numeralului      │
│   │                │ordinal          │
│   │                │(exprimarea      │
│   │                │secolelor);      │
│   │                │distributiv;     │
│   │                │colectiv;        │
│   │                │multiplicativ.   │
│   │                │• Pronumele      │
│   │sesizarea       │personal în      │
│   │corectitudinii  │acuzativ cu şi   │
│   │şi a valorii    │fără prepoziţie; │
│   │expresive a     │pronumele        │
│   │categoriilor    │personal în dativ│
│   │morfosintactice,│cu şi fără       │
│   │a mijloacelor de│prepoziţie;      │
│1.2│îmbogăţire a    │pronumele        │
│   │vocabularului şi│relativ; locul   │
│   │a categoriilor  │pronumelor       │
│   │semantice       │combinate în     │
│   │studiate, a     │grupurile        │
│   │ortografiei şi  │verbale,         │
│   │punctuaţiei     │propoziţia       │
│   │                │asertivă şi      │
│   │                │imperativă,      │
│   │                │pronumele de     │
│   │                │politeţe;        │
│   │                │pronumele        │
│   │                │demonstrativ;    │
│   │                │particulele      │
│   │                │pronominale ci,  │
│   │                │ne; pronumele    │
│   │                │posesiv;         │
│   │                │pronumele        │
│   │                │interogative;    │
│   │                │pronumele        │
│   │                │nehotărâte;      │
│   │                │• Verbul:        │
│   │                │indicativul      │
│   │                │prezent al       │
│   │                │verbelor regulate│
│   │                │şi neregulate;   │
│   │                │perfectul compus │
│   │                │al verbelor      │
│   │                │regulate şi      │
│   │                │neregulate;      │
│   │                │imperfectul      │
│   │                │verbelor regulate│
│   │                │şi neregulate;   │
│   │                │perfectul simplu │
│   │                │al verbelor      │
│   │                │regulate şi      │
│   │                │neregulate;      │
│   │                │viitorul simplu  │
│   │                │şi viitorul      │
│   │                │anterior;        │
│   │                │condiţionalul    │
│   │                │prezent şi       │
│   │                │trecut; folosirea│
│   │                │condiţionalului; │
│   │                │modul imperativul│
│   │                │(tu, noi, voi);  │
│   │                │folosirea        │
│   │                │imperativului cu │
│   │                │pronumele de     │
│   │                │politeţe;        │
│   │                │conjunctivul     │
│   │                │prezent şi       │
│   │                │trecut;          │
│   │                │conjunctivul     │
│   │                │imperfect şi     │
│   │                │trapassato;      │
│   │                │concordanţa      │
│   │                │timpurilor la    │
│   │                │modul indicativ; │
│   │                │concordanţa      │
│   │                │timpurilor la    │
│   │                │modul conjunctiv;│
│   │                │fraza ipotetică; │
│   │                │verbele          │
│   │                │frazeologice     │
│   │                │(cominciare,     │
│   │                │iniziare, finire,│
│   │                │smettere); verbe │
│   │                │tranzitive şi    │
│   │                │intranzitive     │
│   │                │(alegerea        │
│   │                │auxiliarului);   │
│   │                │forma activă,    │
│   │                │pasivă şi        │
│   │                │reflexivă;       │
│   │                │verbele modale   │
│   │                │(dovere, potere, │
│   │                │volere); verbele │
│   │                │impersonale;     │
│   │                │verbe defective; │
│   │                │• Adverbul:      │
│   │                │formarea         │
│   │                │adverbelor din   │
│   │                │adjective cu     │
│   │                │sufixul "-mente”;│
│   │                │adverbele de loc │
│   │                │şi de timp;      │
│   │                │adverbe de       │
│   │                │îndoială; adverbe│
│   │                │de mod; adverbe  │
│   │                │interogative;    │
│   │                │adverbe de       │
│   │                │evaluare;        │
│   │                │locuţiuni        │
│   │                │adverbiale;      │
│   │                │particulele      │
│   │                │adverbiale ci,   │
│   │                │vi, ne; gradele  │
│   │                │adverbului;      │
│   │                │poziţia          │
│   │                │adverbului;      │
│   │                │• Conjuncţia:    │
│   │                │conjuncţiile     │
│   │                │coordonatoare;   │
│   │                │conjuncţia       │
│   │                │subordonatoare;  │
│   │                │locuţiuni        │
│   │                │conjuncţionale;  │
│   │                │• Prepoziţia:    │
│   │                │folosirea        │
│   │                │prepoziţiilor;   │
│   │                │prepoziţii       │
│   │                │articulate:      │
│   │                │locuţiuni        │
│   │                │prepoziţionale;  │
│   │                │• Interjecţia:   │
│   │                │interjecţii      │
│   │                │proprii (care    │
│   │                │exprimă uimirea, │
│   │                │bucuria,         │
│   │                │ameninţarea,     │
│   │                │îndemnul,        │
│   │                │regretul,        │
│   │                │indignarea): ah, │
│   │                │eh, ih, oh, ahi, │
│   │                │beh, uffa, ahime;│
│   │                │interjecţii      │
│   │                │improprii bravo, │
│   │                │coraggio, avanti,│
│   │                │via, su, forza,  │
│   │                │guai. peccato;   │
│   │                │locuţiuni;       │
│   │                │• Sintaxa:       │
│   │                │Propoziţia       │
│   │                │simplă: Părţi    │
│   │                │principale de    │
│   │                │propoziţie       │
│   │                │(Subiectul;      │
│   │                │Predicatul):     │
│   │                │Părţi secundare  │
│   │                │de propoziţie    │
│   │                │(Atributul;      │
│   │                │Complementul     │
│   │                │direct şi        │
│   │                │indirect;        │
│   │                │Complemente      │
│   │                │circumstanţiale: │
│   │                │de loc, de timp, │
│   │                │de mod, de cauză,│
│   │                │de scop,         │
│   │                │concesie,        │
│   │                │opoziţie);       │
│   │                │• Sintaxa frazei:│
│   │                │Propoziţia       │
│   │                │simplă;          │
│   │                │Propoziţia       │
│   │                │condiţională şi  │
│   │                │fraza ipotetică; │
│   │                │Concordanţa în   │
│   │                │indicativ şi     │
│   │                │conjunctiv.      │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│   │identificarea   │- elemente etice │
│   │valorilor etice │şi culturale în  │
│   │şi culturale    │texte literare şi│
│1.3│într-un text, cu│nonliterare şi   │
│   │exprimarea      │exprimarea       │
│   │impresiilor şi  │propriei         │
│   │preferinţelor   │atitudini faţă de│
│   │                │acestea.         │
└───┴────────────────┴─────────────────┘

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite situaţii de comunicare


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe        │Conţinuturi        │
│specifice         │asociate           │
├───┬──────────────┼───────────────────┤
│   │              │- redactarea în    │
│   │              │scris de texte     │
│   │              │funcţionale pe     │
│   │              │subiecte din viaţa │
│   │              │cotidiană, mesaje, │
│   │              │scrisori personale;│
│   │              │- redactarea de    │
│   │              │mesaje pe o anumită│
│   │              │temă, urmărind un  │
│   │              │plan dat:          │
│   │              │povestire,         │
│   │              │descriere;         │
│   │              │- realizarea de    │
│   │              │texte, ţinând seama│
│   │              │de părţile         │
│   │              │componente ale unei│
│   │              │compuneri,         │
│   │              │respectând         │
│   │              │categoriile        │
│   │              │semantice şi       │
│   │              │regulile           │
│   │              │gramaticale        │
│   │              │studiante, folosind│
│   │              │corect semnele     │
│   │              │ortografice şi de  │
│   │              │punctuaţie;        │
│   │              │- redarea în scris │
│   │              │a unor informaţii  │
│   │              │receptate prin     │
│   │              │lectură;           │
│   │              │- cartea - obiect  │
│   │              │cultural: teoria   │
│   │              │literară,          │
│   │              │destinatarul       │
│   │              │mesajului,         │
│   │              │structura textului │
│   │              │narativ;           │
│   │              │- descrierea       │
│   │              │obiectivă şi       │
│   │              │subiectivă,        │
│   │              │dialogul,          │
│   │              │personajul         │
│   │              │(caracterizarea    │
│   │              │sumară - portret   │
│   │              │fizic şi portret   │
│   │              │moral);            │
│   │              │- structura        │
│   │              │prozodică (rimă,   │
│   │              │ritm, vers, strofa,│
│   │              │vers liber);       │
│   │              │- figurile de stil:│
│   │              │personificarea,    │
│   │              │comparaţia,        │
│   │              │enumerarea,        │
│   │              │repetiţia,         │
│   │              │epitetul, antiteza,│
│   │              │metafora;          │
│   │              │- sensul de bază,  │
│   │              │sensul auxiliar;   │
│   │              │sensul figurat;    │
│   │redactarea    │- genuri şi specii │
│   │diverselor    │(genurile epic,    │
│   │texte, cu     │liric şi dramatic);│
│   │scopuri şi    │- - textul: texte  │
│   │destinaţii    │literare aparţinând│
│2.1│diverse,      │diverselor genuri  │
│   │adaptându-le  │şi specii şi textul│
│   │la situaţia de│nonliterar;        │
│   │comunicare    │- redactare de     │
│   │concretă      │mesaje; redactare  │
│   │              │de scrisori în     │
│   │              │registru familiar; │
│   │              │- completare de    │
│   │              │texte lacunare;    │
│   │              │- construirea unor │
│   │              │scurte povestiri;  │
│   │              │- folosirea        │
│   │              │sinonimelor în     │
│   │              │scopul evitării    │
│   │              │repetiţiilor;      │
│   │              │- diferenţierea    │
│   │              │semnificaţiei      │
│   │              │sinonimelor în     │
│   │              │contexte diferite; │
│   │              │- folosirea corectă│
│   │              │a părţilor de      │
│   │              │vorbire flexibile  │
│   │              │şi neflexibile;    │
│   │              │- folosirea corectă│
│   │              │a formelor verbale │
│   │              │în raport cu       │
│   │              │cronologia faptelor│
│   │              │relatate;          │
│   │              │- folosirea        │
│   │              │conectorilor       │
│   │              │adecvaţi;          │
│   │              │- folosirea unor   │
│   │              │construcţii verbale│
│   │              │specifice pentru a │
│   │              │spori              │
│   │              │expresivitatea     │
│   │              │comunicării;       │
│   │              │- rezumare,        │
│   │              │substituire,       │
│   │              │transformare,      │
│   │              │alegere multiplă;  │
│   │              │- identificarea    │
│   │              │structurii textului│
│   │              │narativ;           │
│   │              │- sesizarea        │
│   │              │schimbării         │
│   │              │semnificaţiei unor │
│   │              │cuvinte în funcţie │
│   │              │de context;        │
│   │              │- stabilirea       │
│   │              │relaţiilor de      │
│   │              │sinonimie,         │
│   │              │antonimie şi       │
│   │              │polisemie într-un  │
│   │              │text dat;          │
│   │              │- identificarea    │
│   │              │secvenţelor într-un│
│   │              │text narativ;      │
│   │              │- structurarea unui│
│   │              │text în secvenţe   │
│   │              │distincte în       │
│   │              │funcţie de tipul   │
│   │              │acestuia (rezumat, │
│   │              │caracterizare de   │
│   │              │personaj, scrisoare│
│   │              │etc.).             │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│   │              │- elemente de lexic│
│   │              │studiate în clasele│
│   │              │a IX-a - a XII-а;  │
│   │              │mijloace de        │
│   │              │îmbogăţire a       │
│   │              │lexicului;         │
│   │              │- folosirea corectă│
│   │utilizarea în │a semnelor de      │
│   │redactarea    │punctuaţie la      │
│   │unui text     │nivelul propoziţiei│
│   │propriu a     │şi al frazei;      │
│   │cunoştinţelor │- aplicarea        │
│   │de lexic şi de│adecvată a         │
│2.2│morfosintaxă, │cunoştinţelor de   │
│   │folosind      │morfologie în      │
│   │adecvat       │exprimarea scrisă  │
│   │semnele       │corectă: articolul,│
│   │ortografice şi│substantivul,      │
│   │de punctuaţie │adjectivul,        │
│   │              │numeralul,         │
│   │              │pronumele, verbul, │
│   │              │adverbul,          │
│   │              │conjuncţia,        │
│   │              │prepoziţia,        │
│   │              │interjecţia,       │
│   │              │sintaxa propoziţiei│
│   │              │şi a frazei.       │
└───┴──────────────┴───────────────────┘

Notă: Se recomandă următoarele texte:


┌──────────┬───────────────────────────┐
│          │“Tanto gentile e tanto     │
│          │onesta pare ” Dante        │
│          │Alighieri                  │
│          │Canto Vdell’Inferno, La    │
│          │Divina Commedia Dante      │
│          │Alighieri                  │
│Testo     │“Erano i capei d’oro а     │
│poetico   │l'aura sparsi” Francesco   │
│          │Petrarca                   │
│          │“Orlando in cerca di       │
│          │Angelica”, di Orlando      │
│          │Furioso Ludovico Ariosto   │
│          │“La morte di Clorinda ”,   │
│          │Canto XII di Gerusalemme   │
│          │liberata Torquarto Tasso   │
├──────────┼───────────────────────────┤
│          │"Federigo degli Alberighi" │
│          │(V giornata, IX novella,   │
│Testo     │II Decameron) Giovanni     │
│narrativo │Boccaccio                  │
│(racconto)│“I promessi sposi ”        │
│          │(frammenti) Alessandro     │
│          │Manzoni                    │
│          │"La lupa " Giovanni Verga  │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Testo     │“La Locandiera "(frammento)│
│drammatico│Carlo Goldoni              │
└──────────┴───────────────────────────┘

        Teme recomandate:
    - Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;
    – Problemele adolescenţilor: integrarea în grup şi acceptarea diferenţelor; responsabilitate şi implicare socială;
    – Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;
    – Progres şi schimbare: ocupaţii şi profesiuni de viitor, invenţii şi descoperiri;
    – Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: radioul şi televiziunea, internetul:
    – Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, călătorii;
    – Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;
    – Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale;
    – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi, filme, muzica italiană;
    – Elemente culturale ale spaţiului italian: Referinţe istorice. Începuturile literaturii italiene. Evul Mediu, Începuturile Renaşterii - principalele etape şi răspândirea modelului renascentist (secolul al XII - lea, al XIII - lea, al XIV - lea, al XV - lea);
    – Elemente culturale ale spaţiului italian: Referinţe istorice. Renaşterea. Umanismul. Reforma şi Controreforma. Clasicismul. Barocul. Începuturile Iluminismului, (secolul al XV - lea, al XVI - lea, începuturile secolului al XVII - lea);
    – Elemente culturale ale spaţiului italian: Romantismul. Verismul.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    Programa de examen Disciplina Limba şi literatura ucraineană maternă
                            Examenul naţional de bacalaureat
                                (anul şcolar 2020-2021)

     Tip program: Profil Real şi Pedagogic
    I. LITERATURA (a se vedea imaginea asociată)

    II. GRAMATICA (a se vedea imaginea asociată)

    III. LITERATURĂ PENTRU COPII
        - PROFIL PEDAGOGIC -
(a se vedea imaginea asociată)
        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

     LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC)
    I. OKUMA - ANLAMA
    - Bir olay yazisini anlamli bir şekilde okuyabilme;
    – Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme;
    – Metin icinde cumleyi taniyabilme;
    – Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme;
    – Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme;
    – Paragraf ve paragraftaki duşunceyi kavrayabilme;
    – Bir şiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek;
    – Bir şiirin şekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme;
    – Olay yazilarinda sebep-sonuc ilişkisini kavrayabilmek;
    – Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kişiler);
    – Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme;
    – Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme;
    – Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek;
    – Bir metindeki olaylari karşilaştirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme;
    – Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem...);
    – Okunan bir yazidaki sebep-sonuc ilişkilerini kavrayabilme;
    – Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme.

    II. ANLATIM
    A) SOZLU ANLATIM; B) YAZILI ANLATIM
    - Dogru ve duzgun konuşabilmek;
    – Turkte derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek;
    – Bir tartişmaya katilabilmek;
    – Gorulen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve duşuncelerini anlatip, yazabilmek;
    – Atasozlerini, ozdeyişleri ve deyimleri aciklayabilmek;
    – Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek;
    – Ozel mektup, iş mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek;
    – Paragraflardaki duşunceleri aciklayabilmek;
    – Olay veya kişi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili);
    – Topluluk karşisinda aciş konuşmasi, kapaniş konuşmasi yapabilmek;
    – Yazilarim uygun bir plana gore geliştirebilmek;
    – Okuduklanndan notlar alabilmek;
    – Konuşmalarini uygun bir plana gore geliştirebilmek;
    – Kompozisyon ceşitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek.

    III. DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI
    A) SES BILGISI
    - Tuirkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek;
    – Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek;
    – Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek;
    – Unsuzlerin benzeşmesi kuralini kavrayabilmek;
    – Unlu duşmesi kuralini kavrayabilmek;
    – Sureksiz sert unsuzlerin yumuşamasi kuralim kavrayabilmek;
    – Turkce'de başta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek;
    – Seslerin birleşmesini, hece ve hece ceşitlerini kavrayabilmek.

    B) KELIME BILGISI
    - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek:
        Isimler ve isimlerin yapilari;
        Isim tamlamalari;
        Isim ceşitleri;
        Sifatlar ve sifatlann yapilari;
        Sifatlarin ceşitleri;
        Sifat tamlamalari;
        Zamirler ve zamirlerin yapilari;
        Zamirlerin ceşitleri.

    C) CUMLE BILGISI
    - Anlamlarina gore cumle ceşitlerini kavrayabilmek
        Olumlu cumleler;
        Olumsuz cumleler;
        Soru cumleleri;
        Unlem cumleleri;
        Şart cumleleri.

    – Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
        Basit cumle;
        Bileşik cumle;
        Sirali cumle, bagli cumle;
        Sirali -bagli cumle.

    – Cumlenin ogelerini kavrayabilmek
        Ozne;
        Yuklem;
        Zarf tumleci;
        Dolayli tumlec;
        Belirtili nesne;
        Belirtisiz nesne.

    D) ANLAM BILGISI
    - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
        Kelimelerin gercek anlami;
        Kelimelerin mecaz anlami;
        Kelimelerin terim anlami;
        Kelimelerin deyim anlami;
        Zit anlamli kelimeler;
        Eş anlamli kelimeler.

    E) YAPI BILGISI
        EKLER
        Yapim ekleri;
        Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri);
        Basit kelime;
        Turemiş kelime;
        Bileşik kelime;

    F) EDEBÎ BILGILER
    - Yazi turlerini kavrayabilmek;
        Roman ve roman ceşitleri;
        Hikaye;
        Masal;
        Tiyatro ve ceşitleri;
        Şiir ve şiir ceşitleri;
        Gezi yazilari.

    – Edebiyatinin tanimi ve konusu;
    – Şiirle ilgili bilgiler;
    – Halk edebiyati ve ozellikleri;
    – Halk edebiyati nazim şekilleri;

    G) IMLA VE NOKTALAMA
    - Buyuk harflerin imlasi;
    – Ozel isimlerin imlasi;
    – Eklerin imlasi;
    – Yabanci kelimelerin imlasi;
        Nokta;
        Virgul;
        Noktali virgule;
        Tirnak işareti;
        Iki nokta;
        Soru işareti;
        Unlem işareti.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ BACALAUREAT 2021
     PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ
        Examenul naţional de bacalaureat reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului liceal.
        În cadrul examenului naţional de bacalaureat Matematica are statut de disciplină obligatorie în funcţie de filieră, profil şi specializare. Astfel, programele de examen se diferenţiază, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea absolvite, în:
        ● programa M_mate-info pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică şi pentru filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică;
        ● programa M_şt-nat pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii;
        ● programa M_tehnologic pentru filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale;
        ● programa M_pedagogic pentru filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.

        Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

     PROGRAMA M mate-info
        Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
        Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică

     COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
     CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe       │Conţinuturi         │
│specifice        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea.│                    │
│în limbaj        │                    │
│cotidian sau în  │                    │
│probleme de      │                    │
│matematică, a    │                    │
│unor noţiuni     │                    │
│specifice logicii│                    │
│matematice şi    │                    │
│teoriei          │                    │
│mulţimilor       │                    │
│2. Utilizarea    │                    │
│proprietăţilor   │                    │
│operaţiilor      │                    │
│algebrice ale    │Mulţimi şi elemente │
│numerelor, a     │de logică matematică│
│estimărilor şi   │• Mulţimea numerelor│
│aproximărilor în │reale: operaţii     │
│contexte variate │algebrice cu numere │
│3. Alegerea      │reale, ordonarea    │
│formei de        │numerelor reale,    │
│reprezentare a   │modulul unui număr  │
│unui număr real  │real, aproximări    │
│şi utilizarea    │prin lipsă sau prin │
│unor algoritmi   │adaos, partea       │
│pentru           │întreagă, partea    │
│optimizarea      │fracţionară a unui  │
│calculelor cu    │număr real; operaţii│
│numere reale     │cu intervale de     │
│4. Deducerea unor│numere reale        │
│rezultate şi     │• Propoziţie,       │
│verificarea      │predicat,           │
│acestora         │cuantificatori;     │
│utilizând        │operaţii logice     │
│inducţia         │elementare (negaţie,│
│matematică sau   │conjuncţie,         │
│alte raţionamente│disjuncţie,         │
│logice           │implicaţie,         │
│5. Redactarea    │echivalenţă);       │
│rezolvării unei  │raţionament prin    │
│probleme,        │reducere la absurd  │
│corelând limbajul│• Inducţia          │
│uzual cu cel al  │matematică          │
│logicii          │                    │
│matematice şi al │                    │
│teoriei          │                    │
│mulţimilor       │                    │
│6. Transpunerea  │                    │
│unei             │                    │
│situaţii-problemă│                    │
│în limbaj        │                    │
│matematic,       │                    │
│rezolvarea       │                    │
│problemei        │                    │
│obţinute şi      │                    │
│interpretarea    │                    │
│rezultatului     │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│unor             │                    │
│corespondenţe    │                    │
│care sunt        │                    │
│funcţii, şiruri, │                    │
│progresii        │                    │
│2. Utilizarea    │                    │
│unor modalităţi  │                    │
│variate de       │                    │
│descriere a      │                    │
│funcţiilor în    │                    │
│scopul           │                    │
│caracterizării   │                    │
│acestora         │Şiruri              │
│3. Descrierea    │• Modalităţi de a   │
│unor şiruri/     │defini un şir,      │
│funcţii utilizând│şiruri mărginite,   │
│reprezentarea    │şiruri monotone     │
│geometrică a unor│• Şiruri            │
│cazuri           │particulare:        │
│particulare şi   │progresii           │
│raţionamentul    │aritmetice,         │
│inductiv         │progresii           │
│4. Caracterizarea│geometrice, formula │
│unor şiruri      │termenului general  │
│folosind diverse │în funcţie de un    │
│reprezentări     │termen dat şi raţie,│
│(formule,        │suma primilor n     │
│grafice) sau     │termeni ai unei     │
│proprietăţi      │progresii           │
│algebrice ale    │• Condiţia ca n     │
│acestora         │numere să fie în    │
│5. Analizarea    │progresie aritmetică│
│unor valori      │sau geometrică,     │
│particulare în   │pentru n ≥ 3        │
│vederea          │                    │
│determinării     │                    │
│formei analitice │                    │
│a unei funcţii   │                    │
│definite pe N    │                    │
│prin raţionament │                    │
│de tip inductiv  │                    │
│6. Transpunerea  │                    │
│unor             │                    │
│situaţii-problemă│                    │
│în limbaj        │                    │
│matematic        │                    │
│utilizând funcţii│                    │
│definite pe N    │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │Funcţii; lecturi    │
│                 │grafice             │
│                 │• Reper cartezian,  │
│                 │produs cartezian;   │
│                 │reprezentarea prin  │
│                 │puncte a unui produs│
│                 │cartezian de mulţimi│
│                 │numerice; condiţii  │
│1. Identificarea │algebrice pentru    │
│valorilor unei   │puncte aflate în    │
│funcţii folosind │cadrane; drepte în  │
│reprezentarea    │plan de forma x = m │
│grafică a        │sau y = m, cu       │
│acesteia         │m ϵ R               │
│2. Caracterizarea│• Funcţia:          │
│egalităţii a două│definiţie, exemple, │
│funcţii prin     │exemple de          │
│utilizarea unor  │corespondenţe care  │
│modalităţi       │nu sunt funcţii,    │
│variate de       │modalităţi de a     │
│descriere a      │descrie o funcţie,  │
│funcţiilor       │lecturi grafice.    │
│3. Operarea cu   │Egalitatea a două   │
│funcţii          │funcţii, imaginea   │
│reprezentate în  │unei mulţimi        │
│diferite moduri  │printr-o funcţie,   │
│şi caracterizarea│graficul unei       │
│calitativă a     │funcţii, restricţii │
│acestor          │ale unei funcţii    │
│reprezentări     │• Funcţii numerice F│
│4. Caracterizarea│= {f : D→R, D⊆ R};  │
│unor proprietăţi │reprezentarea       │
│ale funcţiilor   │geometrică a        │
│numerice prin    │graficului:         │
│utilizarea       │intersecţia cu axele│
│graficelor       │de coordonate,      │
│acestora şi a    │intersecţia         │
│ecuaţiilor       │graficelor a două   │
│asociate         │funcţii, rezolvări  │
│5. Deducerea unor│grafice ale unor    │
│proprietăţi ale  │ecuaţii şi inecuaţii│
│funcţiilor       │de forma f(x) = g   │
│numerice prin    │(x), (≤, <, >, ≥);  │
│lectură grafică  │proprietăţi ale     │
│6. Analizarea    │funcţiilor numerice │
│unor situaţii    │introduse prin      │
│practice şi      │lectură grafică:    │
│descrierea lor cu│mărginire,          │
│ajutorul         │monotonie; alte     │
│funcţiilor       │proprietăţi:        │
│                 │paritate/imparitate,│
│                 │simetria graficului │
│                 │faţă de drepte de   │
│                 │forma x = m, m ϵ R, │
│                 │periodicitate       │
│                 │• Compunerea        │
│                 │funcţiilor; exemple │
│                 │pe funcţii numerice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│funcţiei de      │                    │
│gradul I descrisă│                    │
│în moduri        │                    │
│diferite         │                    │
│2. Utilizarea    │                    │
│unor metode      │                    │
│algebrice şi     │                    │
│grafice pentru   │                    │
│rezolvarea       │                    │
│ecuaţiilor,      │                    │
│inecuaţiilor şi  │Funcţia de gradul I │
│sistemelor       │• Definiţie;        │
│3. Descrierea    │reprezentarea       │
│unor proprietăţi │grafică a funcţiei f│
│desprinse din    │: R→R, f(x) = ax +  │
│reprezentarea    │b, unde a, b ϵ R,   │
│grafică a        │intersecţia         │
│funcţiei de      │graficului cu axele │
│gradul I sau din │de coordonate,      │
│rezolvarea       │ecuaţia             │
│ecuaţiilor,      │f(x) = 0            │
│inecuaţiilor şi  │• Interpretarea     │
│sistemelor       │grafică a           │
│4. Exprimarea    │proprietăţilor      │
│legăturii între  │algebrice ale       │
│funcţia de gradul│funcţiei: monotonia │
│I şi             │şi semnul funcţiei  │
│reprezentarea ei │• Inecuaţii de forma│
│geometrică       │ax + b ≤ 0 (<, >, ≥)│
│5. Interpretarea │studiate pe R sau pe│
│graficului       │intervale de numere │
│funcţiei de      │reale               │
│gradul I         │• Sisteme de        │
│utilizând        │inecuaţii de gradul │
│proprietăţile    │I                   │
│algebrice ale    │                    │
│funcţiei         │                    │
│6. Modelarea unor│                    │
│situaţii concrete│                    │
│prin utilizarea  │                    │
│ecuaţiilor şi/sau│                    │
│a inecuaţiilor,  │                    │
│rezolvarea       │                    │
│problemei        │                    │
│obţinute şi      │                    │
│interpretarea    │                    │
│rezultatului     │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Diferenţierea,│                    │
│prin exemple, a  │                    │
│variaţiei liniare│                    │
│de cea pătratică │                    │
│2. Completarea   │                    │
│unor tabele de   │                    │
│valori pentru    │                    │
│trasarea         │                    │
│graficului       │                    │
│funcţiei de      │                    │
│gradul al II-lea │Funcţia de gradul al│
│3. Aplicarea unor│II-lea              │
│algoritmi pentru │• Reprezentarea     │
│trasarea         │grafică a funcţiei f│
│graficului       │: R→ R, f(x) = ax^2 │
│funcţiei de      │+ bx + c, cu a, b, c│
│gradul al II-lea │ϵ R şi a ≠ 0        │
│(prin puncte     │intersecţia         │
│semnificative)   │graficului cu axele │
│4. Exprimarea    │de coordonate,      │
│proprietăţilor   │ecuaţia f(x) = 0,   │
│unei funcţii prin│simetria faţă de    │
│condiţii         │drepte de forma x = │
│algebrice sau    │m, cu m ϵ R         │
│geometrice       │• Relaţiile lui     │
│5. Utilizarea    │Viete. rezolvarea   │
│relaţiilor lui   │sistemelor de       │
│Viete pentru     │forma               │
│caracterizarea   │{x + y = s          │
│soluţiilor       │{xy = p,            │
│ecuaţiei de      │cu s, p ∈ R         │
│gradul al II-lea │                    │
│şi pentru        │                    │
│rezolvarea unor  │                    │
│sisteme de       │                    │
│ecuaţii          │                    │
│6. Utilizarea    │                    │
│funcţiilor în    │                    │
│rezolvarea unor  │                    │
│probleme şi în   │                    │
│modelarea unor   │                    │
│procese          │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│corespondenţei   │                    │
│dintre seturi de │                    │
│date şi          │                    │
│reprezentări     │                    │
│grafice          │                    │
│2. Determinarea  │                    │
│unor funcţii care│                    │
│verifică anumite │                    │
│condiţii         │                    │
│precizate        │                    │
│3. Utilizarea    │                    │
│unor algoritmi   │                    │
│pentru rezolvarea│Interpretarea       │
│ecuaţiilor,      │geometrică a        │
│inecuaţiilor şi  │proprietăţilor      │
│pentru           │algebrice ale       │
│reprezentarea    │funcţiei de gradul  │
│grafică a        │al II-lea           │
│soluţiilor       │• Monotonie, punct  │
│acestora         │de extrem, vârful   │
│4. Exprimarea    │parabolei           │
│prin reprezentări│• Poziţionarea      │
│grafice a unor   │parabolei faţă de   │
│condiţii         │axa Ox, semnul      │
│algebrice;       │funcţiei, inecuaţii │
│exprimarea prin  │de forma ax^2+bx+c ≤│
│condiţii         │0 (≥, <, >), a, b, c│
│algebrice a unor │ϵ R şi a ≠ 0,       │
│reprezentări     │studiate pe R sau pe│
│grafice          │intervale de numere │
│5. Utilizarea    │reale, interpretare │
│unor metode      │geometrică: imagini │
│algebrice sau    │ale unor intervale  │
│grafice pentru   │(proiecţiile unor   │
│determinarea sau │porţiuni de parabolă│
│aproximarea      │pe axa Oy)          │
│soluţiilor       │                    │
│ecuaţiei asociate│                    │
│funcţiei de      │                    │
│gradul al II-lea │                    │
│6. Interpretarea │                    │
│informaţiilor    │                    │
│conţinute în     │                    │
│reprezentări     │                    │
│grafice prin     │                    │
│utilizarea de    │                    │
│estimări,        │                    │
│aproximări şi    │                    │
│strategii de     │                    │
│optimizare       │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│unor elemente de │                    │
│geometrie        │                    │
│vectorială în    │                    │
│diferite contexte│                    │
│2. Transpunerea  │                    │
│unor operaţii cu │                    │
│vectori în       │Vectori în plan     │
│contexte         │• Segment orientat, │
│geometrice date  │vectori, vectori    │
│3. Utilizarea    │coliniari           │
│operaţiilor cu   │• Operaţii cu       │
│vectori pentru a │vectori: adunarea   │
│descrie o        │(regula             │
│problemă practică│triunghiului. regula│
│4. Utilizarea    │paralelogramului),  │
│limbajului       │proprietăţi ale     │
│calculului       │operaţiei de        │
│vectorial pentru │adunare; înmulţirea │
│a descrie        │cu un scalar,       │
│configuraţii     │proprietăţi ale     │
│geometrice       │înmulţirii cu un    │
│5. Identificarea │scalar; condiţia de │
│condiţiilor      │coliniaritate,      │
│necesare pentru  │descompunerea după  │
│ca o configuraţie│doi vectori         │
│geometrică să    │necoliniari         │
│verifice cerinţe │                    │
│date             │                    │
│6. Aplicarea     │                    │
│calculului       │                    │
│vectorial în     │                    │
│rezolvarea unor  │                    │
│probleme de      │                    │
│fizică           │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Descrierea    │                    │
│sintetică sau    │                    │
│vectorială a     │                    │
│proprietăţilor   │                    │
│unor configuraţii│                    │
│geometrice în    │                    │
│plan             │                    │
│2. Caracterizarea│                    │
│sintetică sau/şi │                    │
│vectorială a unei│                    │
│configuraţii     │                    │
│geometrice date  │                    │
│3. Alegerea      │                    │
│metodei adecvate │                    │
│de rezolvare a   │                    │
│problemelor de   │Coliniaritate,      │
│coliniaritate,   │concurenţă,         │
│concurenţă sau   │paralelism - calcul │
│paralelism       │vectorial în        │
│4. Trecerea de la│geometria plană     │
│caracterizarea   │• Vectorul de       │
│sintetică la cea │poziţie a unui punct│
│vectorială (şi   │• Vectorul de       │
│invers) într-o   │poziţie a punctului │
│configuraţie     │care împarte un     │
│geometrică dată  │segment orientat    │
│5. Interpretarea │într-un raport dat  │
│coliniarităţii,  │                    │
│concurenţei sau  │                    │
│paralelismului în│                    │
│relaţie cu       │                    │
│proprietăţile    │                    │
│sintetice sau    │                    │
│vectoriale ale   │                    │
│unor configuraţii│                    │
│geometrice       │                    │
│6. Analizarea    │                    │
│comparativă a    │                    │
│rezolvărilor     │                    │
│vectorială şi    │                    │
│sintetică ale    │                    │
│aceleiaşi        │                    │
│probleme         │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│legăturilor între│                    │
│coordonate       │                    │
│unghiulare,      │                    │
│coordonate       │Elemente de         │
│metrice şi       │trigonometrie       │
│coordonate       │• Cercul            │
│carteziene pe    │trigonometric,      │
│cercul           │definirea funcţiilor│
│trigonometric    │trigonometrice:     │
│2. Calcularea    │sin: [0,2π] →       │
│unor măsuri de   │[-1,1],             │
│unghiuri şi arce │cos: [0,2π]→ [-1,1],│
│utilizând relaţii│tg:[0,π]/{π/2} → R, │
│trigonometrice   │ctg:(0,π) → R       │
│3. Determinarea  │• Definirea         │
│măsurii unor     │funcţiilor          │
│unghiuri şi a    │trigonometrice:     │
│lungimii unor    │sin : R → [-1,1],   │
│segmente         │cos : R → [-1,1],   │
│utilizând relaţii│tg : R / D → R, cu D│
│metrice          │= {π/2+ kπ | k ∈ Z},│
│4. Caracterizarea│ctg : R / D → R, cu │
│unor configuraţii│D = {kπ | k ∈ Z}    │
│geometrice plane │• Reducerea la      │
│utilizând        │primul cadran;      │
│calculul         │formule             │
│trigonometrie    │trigonometrice: sin │
│5. Determinarea  │(a + b), sin(a - b),│
│unor proprietăţi │cos(a + b), cos(a - │
│ale funcţiilor   │b), sin 2a, cos 2a, │
│trigonometrice   │sin a + sin b, sin a│
│prin lecturi     │- sin b, cos a + cos│
│grafice          │b, cos a - cos b    │
│6. Optimizarea   │(transformarea sumei│
│calculului       │în produs)          │
│trigonometric    │                    │
│prin alegerea    │                    │
│adecvată a       │                    │
│formulelor       │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│unor metode      │                    │
│posibile în      │                    │
│rezolvarea       │                    │
│problemelor de   │                    │
│geometrie        │Aplicaţii ale       │
│2. Aplicarea unor│trigonometrici şi   │
│metode diverse   │ale produsului      │
│pentru           │scalar în geometria │
│determinarea unor│plană               │
│distanţe, a unor │• Produsul scalar a │
│măsuri de        │doi vectori:        │
│unghiuri şi a    │definiţie,          │
│unor arii        │proprietăţi.        │
│3. Prelucrarea   │Aplicaţii: teorema  │
│informaţiilor    │cosinusului,        │
│oferite de o     │condiţii de         │
│configuraţie     │perpendicularitate, │
│geometrică pentru│rezolvarea          │
│deducerea unor   │triunghiului        │
│proprietăţi ale  │dreptunghic         │
│acesteia         │• Aplicaţii         │
│4. Analizarea    │vectoriale şi       │
│unor configuraţii│trigonometrice în   │
│geometrice pentru│geometrie: teorema  │
│alegerea         │sinusurilor,        │
│algoritmilor de  │rezolvarea          │
│rezolvare        │triunghiurilor      │
│5. Aplicarea unor│oarecare            │
│metode variate   │• Calcularea razei  │
│pentru           │cercului înscris şi │
│optimizarea      │a razei cercului    │
│calculelor de    │circumscris în      │
│distanţe, de     │triunghi, calcularea│
│măsuri de        │lungimilor unor     │
│unghiuri şi de   │segmente importante │
│arii             │din triunghi,       │
│6. Modelarea unor│calcularea unor arii│
│configuraţii     │                    │
│geometrice       │                    │
│utilizând metode │                    │
│vectoriale sau   │                    │
│sintetice        │                    │
└─────────────────┴────────────────────┘

CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe         │Conţinuturi       │
│specifice          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea   │                  │
│caracteristicilor  │                  │
│tipurilor de numere│Mulţimi de numere │
│utilizate în       │• Numere reale:   │
│algebră şi a formei│proprietăţi ale   │
│de scriere a unui  │puterilor cu      │
│număr real în      │exponent raţional,│
│contexte specifice │iraţional şi real │
│2. Determinarea    │ale unui număr    │
│echivalenţei între │pozitiv nenul,    │
│forme diferite de  │aproximări        │
│scriere a unui     │raţionale pentru  │
│număr, compararea  │numere reale      │
│şi ordonarea       │• Radical de ordin│
│numerelor reale    │n ( n ∈ N şi n ≥  │
│3. Aplicarea unor  │2) dintr- un      │
│algoritmi specifici│număr, proprietăţi│
│calculului cu      │ale radicalilor   │
│numere reale sau   │• Noţiunea de     │
│complexe pentru    │logaritm,         │
│optimizarea unor   │proprietăţi ale   │
│calcule şi         │logaritmilor,     │
│rezolvarea de      │calcule cu        │
│ecuaţii            │logaritmi,        │
│4. Alegerea formei │operaţia de       │
│de reprezentare a  │logaritmare       │
│unui număr real sau│• Mulţimea С.     │
│complex în funcţie │Numere complexe   │
│de contexte în     │sub formă         │
│vederea optimizării│algebrică, modulul│
│calculelor         │unui număr        │
│5. Alegerea        │complex,          │
│strategiilor de    │conjugatul unui   │
│rezolvare în       │număr complex,    │
│vederea optimizării│operaţii cu numere│
│calculelor         │complexe          │
│6. Determinarea    │• Rezolvarea în С │
│unor analogii între│a ecuaţiei de     │
│proprietăţile      │gradul al doilea  │
│operaţiilor cu     │având coeficienţi │
│numere reale sau   │reali; ecuaţii    │
│complexe scrise în │bipătrate având   │
│forme variate şi   │coeficienţi reali │
│utilizarea acestora│                  │
│în rezolvarea unor │                  │
│ecuaţii            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Funcţii şi ecuaţii│
│                   │• Funcţia putere  │
│                   │cu exponent       │
│                   │natural:          │
│                   │f : R → D, f(x) = │
│                   │x^n, n ∈ N, n ≥ 2 │
│                   │şi funcţia        │
│                   │radical: f : D → R│
│1. Trasarea prin   │, f(x) = ⁿ√x,     │
│puncte a graficelor│n ∈ N şi n ≥ 2,   │
│unor funcţii       │unde D = [0,+ ∞)  │
│2. Prelucrarea     │pentru n par şi D │
│informaţiilor      │= R pentru n impar│
│ilustrate prin     │• Funcţia         │
│graficul unei      │exponenţială: f : │
│funcţii în scopul  │R → (0,+∞),       │
│deducerii unor     │f(x) = a^x, a ∈   │
│proprietăţi        │(0,+∞), a ≠ 1 şi  │
│algebrice ale      │funcţia           │
│acesteia           │logaritmică: f :  │
│(monotonie, semn,  │(0,+∞) → R,       │
│bijectivitate,     │f(x) = logₐx, a ∈ │
│inversabilitate,   │(0,+∞), a ≠ 1     │
│convexitate)       │• Injectivitate,  │
│3. Utilizarea de   │surjectivitate,   │
│proprietăţi ale    │bijectivitate;    │
│funcţiilor în      │funcţii           │
│trasarea graficelor│inversabile:      │
│şi în rezolvarea de│definiţie,        │
│ecuaţii            │proprietăţi       │
│4. Exprimarea în   │grafice, condiţia │
│limbaj matematic a │necesară şi       │
│unor situaţii      │suficientă ca o   │
│concrete şi        │funcţie să fie    │
│reprezentarea prin │inversabilă       │
│grafice a unor     │• Funcţii         │
│funcţii care       │trigonometrice    │
│descriu situaţii   │directe şi inverse│
│practice           │• Rezolvări de    │
│5. Interpretarea,  │ecuaţii folosind  │
│pe baza lecturii   │proprietăţile     │
│grafice, a         │funcţiilor:       │
│proprietăţilor     │1. Ecuaţii care   │
│algebrice ale      │conţin radicali de│
│funcţiilor         │ordinul 2 sau de  │
│6. Utilizarea      │ordinul 3         │
│echivalenţei dintre│2. Ecuaţii        │
│bijectivitate şi   │exponenţiale,     │
│inversabilitate în │ecuaţii           │
│trasarea unor      │logaritmice       │
│grafice şi în      │3. Ecuaţii        │
│rezolvarea unor    │trigonometrice:   │
│ecuaţii algebrice  │sin x = a, cos x =│
│şi trigonometrice  │a, a ∈ [-1,1],    │
│                   │tg x = a, ctg x = │
│                   │a, a ∈ R,         │
│                   │sin f(x) = sin g  │
│                   │(x),              │
│                   │cos f(x) = cos g  │
│                   │(x),              │
│                   │tg f(x) = tg g(x),│
│                   │ctg f(x) = ctg g  │
│                   │(x)               │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Metode de numărare│
│                   │• Mulţimi finite. │
│                   │Numărul funcţiilor│
│                   │f : A → B, unde A │
│                   │şi B sunt mulţimi │
│                   │finite            │
│                   │• Permutări       │
│1. Diferenţierea   │- numărul de      │
│problemelor în     │mulţimi ordonate  │
│funcţie de numărul │care se obţin prin│
│de soluţii admise  │ordonarea unei    │
│2. Identificarea   │mulţimi finite cu │
│tipului de formulă │n elemente        │
│de numărare        │- numărul         │
│adecvată unei      │funcţiilor        │
│situaţii-problemă  │bijective f : A → │
│date               │B, unde A şi B    │
│3. Utilizarea unor │sunt mulţimi      │
│formule            │finite            │
│combinatoriale în  │• Aranjamente     │
│raţionamente de tip│- numărul         │
│inductiv           │submulţimilor     │
│4. Exprimarea, în  │ordonate cu câte k│
│moduri variate, a  │elemente, k ≤ n,  │
│caracteristicilor  │care se pot forma │
│unor probleme în   │cu cele n elemente│
│scopul             │ale unei mulţimi  │
│simplificării      │finite            │
│modului de numărare│- numărul         │
│5. Interpretarea   │funcţiilor        │
│unor               │injective f : A → │
│situaţii-problemă  │B, unde A şi B    │
│având conţinut     │sunt mulţimi      │
│practic cu ajutorul│finite            │
│funcţiilor şi a    │• Combinări       │
│elementelor de     │- numărul         │
│combinatorică      │submulţimilor cu  │
│6. Alegerea        │câte k elemente,  │
│strategiilor de    │unde 0 ≤ k ≤ n,   │
│rezolvare a unor   │ale unei mulţimi  │
│situaţii practice  │finite cu n       │
│în scopul          │elemente.         │
│optimizării        │Proprietăţi:      │
│rezultatelor       │formula           │
│                   │combinărilor      │
│                   │complementare,    │
│                   │numărul tuturor   │
│                   │submulţimilor unei│
│                   │mulţimi cu n      │
│                   │elemente          │
│                   │• Binomul lui     │
│                   │Newton            │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea   │                  │
│unor date de tip   │                  │
│probabilistic sau  │                  │
│statistic în       │                  │
│situaţii concrete  │                  │
│2. Interpretarea   │                  │
│primară a datelor  │                  │
│statistice sau     │                  │
│probabilistice cu  │                  │
│ajutorul calculului│                  │
│financiar, al      │                  │
│graficelor şi al   │                  │
│diagramelor        │Matematici        │
│3. Utilizarea unor │financiare        │
│algoritmi specifici│• Elemente de     │
│calculului         │calcul financiar: │
│financiar,         │procente, dobânzi,│
│statisticii sau    │TVA               │
│probabilităţilor   │• Interpretarea   │
│pentru analiza de  │datelor statistice│
│caz                │prin parametri de │
│4. Transpunerea în │poziţie: medii    │
│limbaj matematic   │• Evenimente      │
│prin mijloace      │aleatoare egal    │
│statistice sau     │probabile,        │
│probabilistice a   │operaţii cu       │
│unor probleme      │evenimente,       │
│practice           │probabilitatea    │
│5. Analizarea şi   │unui eveniment    │
│interpretarea unor │compus din        │
│situaţii practice  │evenimente egal   │
│cu ajutorul        │probabile         │
│conceptelor        │                  │
│statistice sau     │                  │
│probabilistice     │                  │
│6. Corelarea       │                  │
│datelor statistice │                  │
│sau probabilistice │                  │
│în scopul          │                  │
│predicţiei         │                  │
│comportării unui   │                  │
│sistem prin        │                  │
│analogie cu modul  │                  │
│de comportare în   │                  │
│situaţii studiate  │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │                  │
│configuraţii       │                  │
│geometrice analitic│                  │
│sau utilizând      │                  │
│vectori            │Geometrie         │
│2. Descrierea      │• Reper cartezian │
│analitică,         │în plan,          │
│sintetică sau      │coordonatele unui │
│vectorială a       │vector în plan,   │
│relaţiilor de      │coordonatele sumei│
│paralelism şi de   │a doi vectori,    │
│perpendicularitate │coordonatele      │
│3. Utilizarea      │produsului dintre │
│informaţiilor      │un vector şi un   │
│oferite de o       │număr real,       │
│configuraţie       │coordonate        │
│geometrică pentru  │carteziene ale    │
│deducerea unor     │unui punct din    │
│proprietăţi ale    │plan, distanţa    │
│acesteia şi        │dintre două puncte│
│calcularea unor    │în plan           │
│distanţe şi a unor │• Ecuaţia unei    │
│arii               │drepte care trece │
│4. Exprimarea      │prin două puncte, │
│analitică,         │panta unei drepte,│
│sintetică sau      │ecuaţia unei      │
│vectorială a       │drepte care trece │
│caracteristicilor  │printr-un punct şi│
│matematice ale unei│are pantă dată    │
│configuraţii       │• Condiţii de     │
│geometrice         │paralelism,       │
│5. Interpretarea   │condiţii de       │
│perpendicularităţii│perpendicularitate│
│în relaţie cu      │a două drepte din │
│paralelismul şi    │plan; calcularea  │
│minimul distanţei  │unor distanţe şi a│
│6. Modelarea unor  │unor arii         │
│configuraţii       │                  │
│geometrice         │                  │
│analitic,          │                  │
│sintetic sau       │                  │
│vectorial          │                  │
└───────────────────┴──────────────────┘

CLASA a XI-a - 4 ore/săpt.


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe       │Conţinuturi         │
│specifice        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│unor situaţii    │                    │
│practice         │                    │
│concrete,        │ELEMENTE DE CALCUL  │
│care necesită    │MATRICEAL ŞI        │
│asocierea unui   │SISTEME DE ECUAŢII  │
│tabel de date cu │LINIARE             │
│reprezentarea    │Matrice             │
│matriceală a unui│• Matrice, mulţimi  │
│proces specific  │de matrice          │
│domeniului       │• Operaţii cu       │
│economic sau     │matrice: adunarea   │
│tehnic           │matricelor.         │
│2. Asocierea unui│înmulţirea unei     │
│tabel de date cu │matrice cu un       │
│reprezentarea    │scalar, înmulţirea  │
│matriceală a unui│matricelor;         │
│proces           │proprietăţi         │
│3. Aplicarea     │Determinanţi        │
│algoritmilor de  │• Determinant de    │
│calcul în        │ordin n, proprietăţi│
│situaţii         │Sisteme de ecuaţii  │
│practice         │liniare             │
│4. Rezolvarea    │• Matrice           │
│unor ecuaţii şi  │inversabile din Mn  │
│sisteme utilizând│(С), n≤ 4           │
│algoritmi        │• Ecuaţii matriceale│
│specifici        │• Sisteme liniare cu│
│5. Stabilirea    │cel mult 4          │
│unor condiţii de │necunoscute,        │
│existenţă şi/sau │sisteme de tip      │
│compatibilitate a│Cramer, rangul unei │
│unor sisteme şi  │matrice             │
│identificarea    │• Studiul           │
│unor metode      │compatibilităţii şi │
│adecvate de      │rezolvarea          │
│rezolvare a      │sistemelor:         │
│acestora         │proprietatea        │
│6. Optimizarea   │Kroneker-Capelli,   │
│rezolvării unor  │proprietatea        │
│probleme sau     │Rouche              │
│situaţii-problemă│                    │
│prin alegerea    │                    │
│unor strategii şi│                    │
│metode adecvate  │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │ELEMENTE DE ANALIZĂ │
│                 │MATEMATICĂ          │
│                 │Limite de funcţii   │
│                 │• Noţiuni elementare│
│                 │despre mulţimi de   │
│                 │puncte pe           │
│                 │dreapta reală:      │
│                 │intervale,          │
│                 │mărginire,          │
│                 │vecinătăţi.         │
│                 │dreapta încheiată,  │
│                 │simbolurile +∞ şi -∞│
│                 │• Funcţii reale de  │
│                 │variabilă reală:    │
│                 │funcţia             │
│                 │polinomială, funcţia│
│                 │raţională, funcţia  │
│                 │putere,             │
│                 │funcţia radical,    │
│                 │funcţia logaritm,   │
│                 │funcţia             │
│                 │exponenţială,       │
│                 │funcţii             │
│                 │trigonometrice      │
│                 │directe şi          │
│                 │inverse             │
│                 │• Limita unui şir   │
│                 │utilizând           │
│                 │vecinătăţi, şiruri  │
│                 │convergente         │
│                 │• Monotonie,        │
│                 │mărginire, limite;  │
│                 │proprietatea lui    │
│                 │Weierstrass.        │
│                 │Exemple             │
│                 │semnificative:      │
│                 │[a^n](n),           │
│                 │[n^a](n), [[1+1/n]^ │
│1. Caracterizarea│n](n), numărul e;   │
│unor şiruri şi a │limita şirului      │
│unor funcţii     │[[1+u(n)]^1/n](n), u│
│utilizând        │(n) → 0, u(n) ≠ 0,  │
│reprezentarea    │pentru orice număr  │
│geometrică a unor│natural n           │
│cazuri           │• Operaţii cu şiruri│
│particulare      │care au limită      │
│2. Interpretarea │• Limite de funcţii:│
│unor proprietăţi │interpretarea       │
│ale şirurilor şi │grafică a limitei   │
│ale              │unei funcţii într-un│
│altor funcţii cu │punct utilizând     │
│ajutorul         │vecinătăţi,         │
│reprezentărilor  │limite laterale     │
│grafice          │• Calculul limitelor│
│3. Aplicarea unor│pentru funcţiile    │
│algoritmi        │studiate;           │
│specifici        │cazuri exceptate la │
│calculului       │calculul limitelor  │
│diferenţial în   │de funcţii:         │
│rezolvarea unor  │0/0, ∞/∞, ∞-∞, 0∙∞, │
│probleme şi      │1^∞, ∞^0, 0^0       │
│modelarea unor   │• Asimptotele       │
│procese          │graficului          │
│4. Exprimarea cu │funcţiilor studiate:│
│ajutorul         │asimptote verticale,│
│noţiunilor de    │orizontale şi oblice│
│limită,          │Continuitate        │
│continuitate,    │• Continuitatea unei│
│derivabilitate,  │funcţii într-un     │
│monotonie, a unor│punct al            │
│proprietăţi      │domeniului de       │
│cantitative şi/  │definiţie, funcţii  │
│sau calitative   │continue,           │
│ale unei         │interpretarea       │
│funcţii          │grafică a           │
│5. Studierea unor│continuităţii unei  │
│funcţii din punct│funcţii,            │
│de vedere        │studiul             │
│cantitativ şi/sau│continuităţii în    │
│calitativ        │puncte de pe dreapta│
│utilizând diverse│reală               │
│procedee:        │pentru funcţiile    │
│majorări sau     │studiate, operaţii  │
│minorări pe un   │cu funcţii          │
│interval         │continue            │
│dat, proprietăţi │• Proprietatea lui  │
│algebrice şi de  │Darboux. semnul unei│
│ordine ale       │funcţii             │
│mulţimii         │continue pe un      │
│numerelor reale  │interval de numere  │
│în studiul       │reale, studiul      │
│calitativ        │existenţei          │
│local, utilizare │soluţiilor unor     │
│a reprezentării  │ecuaţii în R        │
│grafice a unei   │Derivabilitate      │
│funcţii pentru   │• Tangenta la o     │
│verificarea unor │curbă, derivata unei│
│rezultate şi/sau │funcţii             │
│pentru           │într-un punct,      │
│identificarea    │funcţii derivabile, │
│unor proprietăţi │operaţii cu funcţii │
│6. Explorarea    │derivabile, calculul│
│unor proprietăţi │derivatelor de ordin│
│cu caracter local│I şi al II-lea      │
│şi/sau global ale│pentru funcţiile    │
│unor funcţii     │studiate            │
│utilizând        │• Proprietăţile     │
│reprezentarea    │funcţiilor          │
│grafică,         │derivabile pe un    │
│continuitatea sau│interval:           │
│derivabilitatea  │puncte de extrem ale│
│                 │unei funcţii,       │
│                 │teorema lui         │
│                 │Fermat, teorema lui │
│                 │Rolle, teorema lui  │
│                 │Lagrange            │
│                 │şi interpretarea lor│
│                 │geometrică,         │
│                 │corolarul           │
│                 │teoremei lui        │
│                 │Lagrange referitor  │
│                 │la derivata unei    │
│                 │funcţii într-un     │
│                 │punct               │
│                 │• Rolul derivatei I │
│                 │în studiul          │
│                 │funcţiilor:         │
│                 │monotonia           │
│                 │funcţiilor, puncte  │
│                 │de extrem           │
│                 │• Rolul derivatei a │
│                 │II-a în studiul     │
│                 │funcţiilor:         │
│                 │concavitate,        │
│                 │convexitate, puncte │
│                 │de inflexiune       │
│                 │• Regulile lui      │
│                 │l'Hospital          │
│                 │Reprezentarea       │
│                 │grafică a funcţiilor│
│                 │• Reprezentarea     │
│                 │grafică a funcţiilor│
│                 │• Rezolvarea grafică│
│                 │a ecuaţiilor,       │
│                 │utilizarea          │
│                 │reprezentării       │
│                 │grafice a funcţiilor│
│                 │în determinarea     │
│                 │numărului de soluţii│
│                 │ale unei ecuaţii    │
└─────────────────┴────────────────────┘

CLASA a XII-a - 4 ore/săpt.


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe       │Conţinuturi         │
│specifice        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│proprietăţilor   │                    │
│operaţiilor cu   │                    │
│care este        │                    │
│înzestrată o     │                    │
│mulţime          │                    │
│2. Evidenţierea  │                    │
│asemănărilor şi a│                    │
│deosebirilor     │ELEMENTE DE ALGEBRĂ │
│dintre           │Grupuri             │
│proprietăţile    │• Lege de           │
│unor operaţii    │compoziţie,         │
│definite pe      │proprietăţi, parte  │
│mulţimi diferite │stabilă a unei      │
│3.1. Determinarea│mulţimi în raport cu│
│şi verificarea   │o lege de compoziţie│
│proprietăţilor   │dată                │
│structurilor     │• Grup, exemple:    │
│algebrice,       │grupuri numerice,   │
│inclusiv         │grupuri de matrice, │
│verificarea      │grupuri de          │
│faptului că o    │permutări, grupul   │
│funcţie dată este│aditiv al claselor  │
│morfism sau      │de resturi modulo n │
│izomorfism       │• Subgrup           │
│4. Utilizarea    │• Grup finit,       │
│unor proprietăţi │ordinul unui element│
│ale operaţiilor  │• Morfism,          │
│în calcule       │izomorfism de       │
│specifice unei   │grupuri             │
│structuri        │Inele şi corpuri    │
│algebrice        │• Inel, exemple:    │
│5.1. Utilizarea  │inele numerice (Z,Q,│
│unor proprietăţi │R, С),              │
│ale structurilor │Zn, inele de matrice│
│algebrice în     │• Corp, exemple:    │
│rezolvarea unor  │corpuri numerice (Q,│
│probleme de      │R, С), Zp, p prim   │
│aritmetică       │• Morfisme de inele │
│6.1.             │şi de corpuri       │
│Transferarea,    │                    │
│între structuri  │                    │
│izomorfe, a      │                    │
│datelor iniţiale │                    │
│şi a             │                    │
│rezultatelor, pe │                    │
│baza             │                    │
│proprietăţilor   │                    │
│operaţiilor      │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │ELEMENTE DE ANALIZĂ │
│                 │MATEMATICĂ Primitive│
│                 │• Primitivele unei  │
│1. Identificarea │funcţii definite pe │
│legăturilor      │un interval.        │
│dintre o funcţie │Integrala nedefinită│
│continuă şi      │a unei funcţii,     │
│derivata sau     │proprietăţi ale     │
│primitiva        │integralei          │
│acesteia         │nedefinite,         │
│2. Identificarea │liniaritate.        │
│unor metode de   │Primitive uzuale    │
│calcul ale       │Integrala definită  │
│integralelor,    │• Diviziuni ale unui│
│prin realizarea  │interval [a,b],     │
│de legături cu   │norma unei          │
│reguli           │diviziuni, sistem de│
│de derivare      │puncte intermediare,│
│3. Utilizarea    │sume Riemann,       │
│algoritmilor     │interpretare        │
│pentru calcularea│geometrică.         │
│unor integrale   │Definiţia           │
│definite         │integrabilităţii    │
│4. Explicarea    │unei funcţii pe un  │
│opţiunilor de    │interval [a,b]      │
│calcul al        │• Proprietăţi ale   │
│integralelor     │integralei definite:│
│definite, în     │liniaritate,        │
│scopul           │monotonie,          │
│optimizării      │aditivitate în      │
│soluţiilor       │raport cu intervalul│
│5. Folosirea     │de integrare.       │
│proprietăţilor   │• Formula Leibniz - │
│unei funcţii     │Newton              │
│continue, pentru │• Integrabilitatea  │
│calcularea       │funcţiilor continue,│
│integralei       │teorema de medie,   │
│acesteia pe un   │teorema de existenţă│
│interval [a,b]   │a primitivelor unei │
│6.1.Utilizarea   │funcţii continue    │
│proprietăţilor de│• Metode de calcul  │
│monotonie a      │al integralelor     │
│integralei în    │definite: integrarea│
│estimarea valorii│prin părţi,         │
│unei integrale   │integrarea prin     │
│definite şi în   │schimbare de        │
│probleme cu      │variabilă. Calculul │
│conţinut practic │integralelor de     │
│6.2. Modelarea   │forma               │
│comportării unei │b                   │
│funcţii prin     │∫P(x)/Q(x) dx, grad │
│utilizarea       │Q≤4                 │
│primitivelor sale│a                   │
│                 │prin metoda         │
│                 │descompunerii în    │
│                 │fracţii simple      │
└─────────────────┴────────────────────┘

     PROGRAMA M_şt-nat
        Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

     COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
     CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe       │Conţinuturi         │
│specifice        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea,│                    │
│în limbaj        │                    │
│cotidian sau în  │                    │
│probleme de      │                    │
│matematică, a    │                    │
│unor noţiuni     │                    │
│specifice logicii│                    │
│matematice şi    │                    │
│teoriei          │                    │
│mulţimilor       │                    │
│2. Utilizarea    │                    │
│proprietăţilor   │                    │
│operaţiilor      │                    │
│algebrice ale    │Mulţimi şi elemente │
│numerelor, a     │de logică matematică│
│estimărilor şi   │• Mulţimea numerelor│
│aproximărilor în │reale: operaţii     │
│contexte variate │algebrice cu numere │
│3. Alegerea      │reale, ordonarea    │
│formei de        │numerelor reale,    │
│reprezentare a   │modulul unui număr  │
│unui număr real  │real, aproximări    │
│şi utilizarea    │prin lipsă sau prin │
│unor algoritmi   │adaos, partea       │
│pentru           │întreagă, partea    │
│optimizarea      │fracţionară a unui  │
│calculelor cu    │număr real; operaţii│
│numere reale     │cu intervale de     │
│4. Deducerea unor│numere reale        │
│rezultate şi     │• Propoziţie,       │
│verificarea      │predicat,           │
│acestora         │cuantificatori;     │
│utilizând        │operaţii logice     │
│inducţia         │elementare (negaţie,│
│matematică sau   │conjuncţie,         │
│alte raţionamente│disjuncţie,         │
│logice           │implicaţie,         │
│5. Redactarea    │echivalenţă),       │
│rezolvării unei  │raţionament prin    │
│probleme,        │reducere la absurd  │
│corelând limbajul│• Inducţia          │
│uzual cu cel al  │matematică          │
│logicii          │                    │
│matematice şi al │                    │
│teoriei          │                    │
│mulţimilor       │                    │
│6. Transpunerea  │                    │
│unei             │                    │
│situaţii-problemă│                    │
│în limbaj        │                    │
│matematic,       │                    │
│rezolvarea       │                    │
│problemei        │                    │
│obţinute şi      │                    │
│interpretarea    │                    │
│rezultatului     │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│unor             │                    │
│corespondenţe    │                    │
│care sunt        │                    │
│funcţii, şiruri, │                    │
│progresii        │                    │
│2. Utilizarea    │                    │
│unor modalităţi  │                    │
│variate de       │                    │
│descriere a      │                    │
│funcţiilor în    │                    │
│scopul           │                    │
│caracterizării   │                    │
│acestora         │Şiruri              │
│3. Descrierea    │• Modalităţi de a   │
│unor şiruri/     │defini un şir,      │
│funcţii utilizând│şiruri mărginite,   │
│reprezentarea    │şiruri monotone     │
│geometrică a unor│• Şiruri            │
│cazuri           │particulare:        │
│particulare şi   │progresii           │
│raţionamentul    │aritmetice,         │
│inductiv         │progresii           │
│4. Caracterizarea│geometrice, formula │
│unor şiruri      │termenului general  │
│folosind diverse │în funcţie de un    │
│reprezentări     │termen dat şi raţie,│
│(formule,        │suma primilor n     │
│grafice) sau     │termeni ai unei     │
│proprietăţi      │progresii           │
│algebrice ale    │• Condiţia ca n     │
│acestora         │numere să fie în    │
│5. Analizarea    │progresie aritmetică│
│unor valori      │sau geometrică,     │
│particulare în   │pentru n ≥ 3        │
│vederea          │                    │
│determinării     │                    │
│formei analitice │                    │
│a unei funcţii   │                    │
│definite pe N    │                    │
│prin raţionament │                    │
│de tip inductiv  │                    │
│6. Transpunerea  │                    │
│unor             │                    │
│situaţii-problemă│                    │
│în limbaj        │                    │
│matematic        │                    │
│utilizând funcţii│                    │
│definite pe N    │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │Funcţii; lecturi    │
│                 │grafice             │
│                 │• Reper cartezian,  │
│                 │produs cartezian;   │
│                 │reprezentarea prin  │
│                 │puncte a unui produs│
│                 │cartezian de mulţimi│
│                 │numerice; condiţii  │
│1. Identificarea │algebrice pentru    │
│valorilor unei   │puncte aflate în    │
│funcţii folosind │cadrane; drepte în  │
│reprezentarea    │plan de forma x = m │
│grafică a        │sau у = m, cu m ∈ R │
│acesteia         │• Funcţia:          │
│2. Caracterizarea│definiţie, exemple, │
│egalităţii a două│exemple de          │
│funcţii prin     │corespondenţe care  │
│utilizarea unor  │nu sunt funcţii,    │
│modalităţi       │modalităţi de a     │
│variate de       │descrie o funcţie,  │
│descriere a      │lecturi grafice.    │
│funcţiilor       │Egalitatea a două   │
│3. Operarea cu   │funcţii, imaginea   │
│funcţii          │unei mulţimi        │
│reprezentate în  │printr-o funcţie,   │
│diferite moduri  │graficul unei       │
│şi caracterizarea│funcţii, restricţii │
│calitativă a     │ale unei funcţii    │
│acestor          │• Funcţii numerice F│
│reprezentări     │= {f : D → R, D ⊆   │
│4. Caracterizarea│R};                 │
│unor proprietăţi │reprezentarea       │
│ale funcţiilor   │geometrică a        │
│numerice prin    │graficului:         │
│utilizarea       │intersecţia cu axele│
│graficelor       │de coordonate,      │
│acestora şi a    │intersecţia         │
│ecuaţiilor       │graficelor a două   │
│asociate         │funcţii, rezolvări  │
│5. Deducerea unor│grafice ale unor    │
│proprietăţi ale  │ecuaţii şi inecuaţii│
│funcţiilor       │de forma f(x) = g   │
│numerice prin    │(x),                │
│lectură grafică  │(≤, <, >, ≥) ;      │
│6. Analizarea    │proprietăţi ale     │
│unor situaţii    │funcţiilor numerice │
│practice şi      │introduse prin      │
│descrierea lor cu│lectură grafică:    │
│ajutorul         │mărginire,          │
│funcţiilor       │monotonie; alte     │
│                 │proprietăţi:        │
│                 │paritate/imparitate,│
│                 │simetria graficului │
│                 │faţă de drepte de   │
│                 │forma x = m, m ∈ R, │
│                 │periodicitate       │
│                 │• Compunerea        │
│                 │funcţiilor; exemple │
│                 │pe funcţii numerice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│funcţiei de      │                    │
│gradul I descrisă│                    │
│în moduri        │                    │
│diferite         │                    │
│2. Utilizarea    │                    │
│unor metode      │                    │
│algebrice şi     │                    │
│grafice pentru   │                    │
│rezolvarea       │                    │
│ecuaţiilor,      │                    │
│inecuaţiilor şi  │                    │
│sistemelor       │Funcţia de gradul I │
│3. Descrierea    │• Definiţie;        │
│unor proprietăţi │reprezentarea       │
│desprinse din    │grafică a funcţiei  │
│reprezentarea    │f : R → R , f(x) =  │
│grafică a        │ax + b , unde a, b ∈│
│funcţiei de      │R, intersecţia      │
│gradul I sau din │graficului cu axele │
│rezolvarea       │de coordonate,      │
│ecuaţiilor,      │ecuaţia f(x) = 0    │
│inecuaţiilor şi  │• Interpretarea     │
│sistemelor       │grafică a           │
│4. Exprimarea    │proprietăţilor      │
│legăturii între  │algebrice ale       │
│funcţia de gradul│funcţiei: monotonia │
│I şi             │şi semnul funcţiei; │
│reprezentarea ei │• Inecuaţii de forma│
│geometrică       │ax + b ≤ 0 (<, >, ≥)│
│5. Interpretarea │studiate pe R sau pe│
│graficului       │intervale de numere │
│funcţiei de      │reale               │
│gradul I         │• Sisteme de        │
│utilizând        │inecuaţii de gradul │
│proprietăţile    │I                   │
│algebrice ale    │                    │
│funcţiei         │                    │
│6. Modelarea unor│                    │
│situaţii concrete│                    │
│prin utilizarea  │                    │
│ecuaţiilor şi/sau│                    │
│a inecuaţiilor,  │                    │
│rezolvarea       │                    │
│problemei        │                    │
│obţinute şi      │                    │
│interpretarea    │                    │
│rezultatului     │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Diferenţierea,│                    │
│prin exemple, a  │                    │
│variaţiei liniare│                    │
│de cea pătratică │                    │
│2. Completarea   │                    │
│unor tabele de   │                    │
│valori pentru    │                    │
│trasarea         │                    │
│graficului       │                    │
│funcţiei de      │                    │
│gradul al II-lea │                    │
│3. Aplicarea unor│Funcţia de gradul al│
│algoritmi pentru │II-lea              │
│trasarea         │• Reprezentarea     │
│graficului       │grafică a funcţiei f│
│funcţiei de      │: R → R, f(x) = ax^2│
│gradul al II-lea │+ bx + c , cu a, b, │
│(prin puncte     │c ∈ R şi a ≠ 0,     │
│semnificative)   │intersecţia         │
│4. Exprimarea    │graficului cu axele │
│proprietăţilor   │de coordonate,      │
│unei funcţii prin│ecuaţia f(x) = 0 ,  │
│condiţii         │simetria faţă de    │
│algebrice sau    │drepte de forma x = │
│geometrice       │m, cu m ∈ R         │
│5. Utilizarea    │• Relaţiile lui     │
│relaţiilor lui   │Viιte, rezolvarea   │
│Viete pentru     │sistemelor de forma │
│caracterizarea   │{x + y = s          │
│soluţiilor       │{xy = p,            │
│ecuaţiei de      │cu s,p ∈ R          │
│gradul al II-lea │                    │
│şi pentru        │                    │
│rezolvarea unor  │                    │
│sisteme de       │                    │
│ecuaţii          │                    │
│6. Utilizarea    │                    │
│funcţiilor în    │                    │
│rezolvarea unor  │                    │
│probleme şi în   │                    │
│modelarea unor   │                    │
│procese          │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│corespondenţei   │                    │
│dintre seturi de │                    │
│date şi          │                    │
│reprezentări     │                    │
│grafice          │                    │
│2. Determinarea  │                    │
│unor funcţii care│                    │
│verifică anumite │                    │
│condiţii         │                    │
│precizate        │                    │
│3. Utilizarea    │                    │
│unor algoritmi   │                    │
│pentru rezolvarea│Interpretarea       │
│ecuaţiilor,      │geometrică a        │
│inecuaţiilor şi a│proprietăţilor      │
│sistemelor de    │algebrice ale       │
│ecuaţii şi pentru│funcţiei de gradul  │
│reprezentarea    │al II-lea           │
│grafică a        │• Monotonie, punct  │
│soluţiilor       │de extrem, vârful   │
│acestora         │parabolei           │
│4. Exprimarea    │• Poziţionarea      │
│prin reprezentări│parabolei faţă de   │
│grafice a unor   │axa Ox, semnul      │
│condiţii         │funcţiei, inecuaţii │
│algebrice;       │de forma            │
│exprimarea prin  │ax^2 + bx + c ≤ 0 , │
│condiţii         │(≥, <, >), a, b, c ∈│
│algebrice a unor │R, a ≠ 0, studiate  │
│reprezentări     │pe R sau pe         │
│grafice          │intervale de numere │
│5. Utilizarea    │reale, interpretare │
│unor metode      │geometrică: imagini │
│algebrice sau    │ale unor intervale  │
│grafice pentru   │(proiecţiile unor   │
│determinarea sau │porţiuni de parabolă│
│aproximarea      │pe axa Oy)          │
│soluţiilor       │                    │
│ecuaţiei asociate│                    │
│funcţiei de      │                    │
│gradul al II-lea │                    │
│6. Interpretarea │                    │
│informaţiilor    │                    │
│conţinute în     │                    │
│reprezentări     │                    │
│grafice prin     │                    │
│utilizarea de    │                    │
│estimări,        │                    │
│aproximări şi    │                    │
│strategii de     │                    │
│optimizare       │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│unor elemente de │                    │
│geometrie        │                    │
│vectorială în    │                    │
│diferite contexte│                    │
│2. Transpunerea  │                    │
│unor operaţii cu │                    │
│vectori în       │Vectori în plan     │
│contexte         │• Segment orientat, │
│geometrice date  │vectori, vectori    │
│3. Utilizarea    │coliniari           │
│operaţiilor cu   │• Operaţii cu       │
│vectori pentru a │vectori: adunarea   │
│descrie o        │(regula             │
│problemă practică│triunghiului, regula│
│4. Utilizarea    │paralelogramului),  │
│limbajului       │proprietăţi ale     │
│calculului       │operaţiei de        │
│vectorial pentru │adunare; înmulţirea │
│a descrie        │cu un scalar,       │
│configuraţii     │proprietăţi ale     │
│geometrice       │înmulţirii cu un    │
│5. Identificarea │scalar; condiţia de │
│condiţiilor      │coliniaritate,      │
│necesare pentru  │descompunerea după  │
│ca o configuraţie│doi vectori         │
│geometrică să    │necoliniari         │
│verifice cerinţe │                    │
│date             │                    │
│6. Aplicarea     │                    │
│calculului       │                    │
│vectorial în     │                    │
│rezolvarea unor  │                    │
│probleme de      │                    │
│fizică           │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Descrierea    │                    │
│sintetică sau    │                    │
│vectorială a     │                    │
│proprietăţilor   │                    │
│unor configuraţii│                    │
│geometrice în    │                    │
│plan             │                    │
│2. Caracterizarea│                    │
│sintetică sau/şi │                    │
│vectorială a unei│                    │
│configuraţii     │                    │
│geometrice date  │                    │
│3. Alegerea      │                    │
│metodei adecvate │                    │
│de rezolvare a   │                    │
│problemelor de   │Coliniaritate,      │
│coliniaritate,   │concurenţă,         │
│concurenţă sau   │paralelism - calcul │
│paralelism       │vectorial în        │
│4. Trecerea de la│geometria plană     │
│caracterizarea   │• Vectorul de       │
│sintetică la cea │poziţie a unui punct│
│vectorială (şi   │• Vectorul de       │
│invers) într-o   │poziţie a punctului │
│configuraţie     │care împarte un     │
│geometrică dată  │segment orientat    │
│5. Interpretarea │într-un raport dat  │
│coliniarităţii,  │                    │
│concurenţei sau  │                    │
│paralelismului în│                    │
│relaţie cu       │                    │
│proprietăţile    │                    │
│sintetice sau    │                    │
│vectoriale ale   │                    │
│unor configuraţii│                    │
│geometrice       │                    │
│6. Analizarea    │                    │
│comparativă a    │                    │
│rezolvărilor     │                    │
│vectorială şi    │                    │
│sintetică ale    │                    │
│aceleiaşi        │                    │
│probleme         │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│legăturilor între│                    │
│coordonate       │Elemente de         │
│unghiulare,      │trigonometrie       │
│coordonate       │• Cercul            │
│metrice şi       │trigonometric,      │
│coordonate       │definirea funcţiilor│
│carteziene pe    │trigonometrice:     │
│cercul           │sin : [0,2π] →      │
│trigonometric    │[-1,1],             │
│2. Calcularea    │cos:[0,2π] → [-1,1],│
│unor măsuri de   │tg:[0,π] / {π/2} →  │
│unghiuri şi arce │R,                  │
│utilizând relaţii│ctg:(0,π) → R       │
│trigonometrice   │• Definirea         │
│3. Determinarea  │funcţiilor          │
│măsurii unor     │trigonometrice:     │
│unghiuri şi a    │sin : R → [-1,1],   │
│lungimii unor    │cos : R → [-1,1],   │
│segmente         │tg : R / D → R, cu D│
│utilizând relaţii│= {π/2 + kπ | k ∈   │
│metrice          │Z},                 │
│4. Caracterizarea│ctg: R / D → R, cu D│
│unor configuraţii│= {kπ / k ∈ Z}      │
│geometrice plane │• Reducerea la      │
│utilizând        │primul cadran;      │
│calculul         │formule             │
│trigonometric    │trigonometrice: sin │
│5. Determinarea  │(a + b), sin(a - b),│
│unor proprietăţi │cos(a + b), cos(a - │
│ale funcţiilor   │b), sin 2a, cos 2a, │
│trigonometrice   │sin a + sin b, sin a│
│prin lecturi     │- sin b, cos a + cos│
│grafice          │b,                  │
│6. Optimizarea   │cos a - cos b       │
│calculului       │(transformarea sumei│
│trigonometric    │în produs)          │
│prin alegerea    │                    │
│adecvată a       │                    │
│formulelor       │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│unor metode      │                    │
│posibile în      │                    │
│rezolvarea       │                    │
│problemelor de   │                    │
│geometrie        │Aplicaţii ale       │
│2. Aplicarea unor│trigonometrici şi   │
│metode diverse   │ale produsului      │
│pentru           │scalar în geometria │
│determinarea unor│plană               │
│distanţe, a unor │• Produsul scalar a │
│măsuri de        │doi vectori:        │
│unghiuri şi a    │definiţie,          │
│unor arii        │proprietăţi.        │
│3. Prelucrarea   │Aplicaţii: teorema  │
│informaţiilor    │cosinusului,        │
│oferite de o     │condiţii de         │
│configuraţie     │perpendicularitate, │
│geometrică pentru│rezolvarea          │
│deducerea unor   │triunghiului        │
│proprietăţi ale  │dreptunghic         │
│acesteia         │• Aplicaţii         │
│4. Analizarea    │vectoriale şi       │
│unor configuraţii│trigonometrice în   │
│geometrice pentru│geometrie: teorema  │
│alegerea         │sinusurilor,        │
│algoritmilor de  │rezolvarea          │
│rezolvare        │triunghiurilor      │
│5. Aplicarea unor│oarecare            │
│metode variate   │• Calcularea razei  │
│pentru           │cercului înscris şi │
│optimizarea      │a razei cercului    │
│calculelor de    │circumscris în      │
│distanţe, de     │triunghi, calcularea│
│măsuri de        │lungimilor unor     │
│unghiuri şi de   │segmente importante │
│arii             │din triunghi,       │
│6. Modelarea unor│calcularea unor arii│
│configuraţii     │                    │
│geometrice       │                    │
│utilizând metode │                    │
│vectoriale sau   │                    │
│sintetice        │                    │
└─────────────────┴────────────────────┘

CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe         │Conţinuturi       │
│specifice          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea   │                  │
│caracteristicilor  │                  │
│tipurilor de numere│Mulţimi de numere │
│utilizate în       │• Numere reale:   │
│algebră şi a formei│proprietăţi ale   │
│de scriere a unui  │puterilor cu      │
│număr real în      │exponent raţional,│
│contexte specifice │iraţional şi real │
│2. Determinarea    │ale unui număr    │
│echivalenţei între │pozitiv nenul,    │
│forme diferite de  │aproximări        │
│scriere a unui     │raţionale pentru  │
│număr, compararea  │numere reale      │
│şi ordonarea       │• Radical de ordin│
│numerelor reale    │n ( n ∈ N şi n ≥  │
│3. Aplicarea unor  │2) dintr- un      │
│algoritmi specifici│număr, proprietăţi│
│calculului cu      │ale radicalilor   │
│numere reale sau   │• Noţiunea de     │
│complexe pentru    │logaritm,         │
│optimizarea unor   │proprietăţi ale   │
│calcule şi în      │logaritmilor,     │
│rezolvarea de      │calcule cu        │
│ecuaţii            │logaritmi,        │
│4. Alegerea formei │operaţia de       │
│de reprezentare a  │logaritmare       │
│unui număr real sau│• Mulţimea C.     │
│complex în funcţie │Numere complexe   │
│de contexte în     │sub formă         │
│vederea optimizării│algebrică, modulul│
│calculelor         │unui număr        │
│5. Alegerea        │complex,          │
│strategiilor de    │conjugatul unui   │
│rezolvare în       │număr complex,    │
│vederea optimizării│operaţii cu numere│
│calculelor         │complexe          │
│6. Determinarea    │• Rezolvarea în С │
│unor analogii între│a ecuaţiei de     │
│proprietăţile      │gradul al doilea  │
│operaţiilor cu     │având coeficienţi │
│numere reale sau   │reali: ecuaţii    │
│complexe scrise în │bipătrate cu      │
│forme variate şi   │coeficienţi reali │
│utilizarea acestora│                  │
│în rezolvarea unor │                  │
│ecuaţii            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Funcţii şi ecuaţii│
│                   │• Funcţia putere  │
│                   │cu exponent       │
│                   │natural:          │
│                   │f : R → D, f(x) = │
│                   │x^n, n ∈ N şi n ≥ │
│                   │2 şi funcţia      │
│                   │radical: f : D →  │
│                   │R, f(x) = ⁿ√x, n ∈│
│1. Trasarea prin   │N şi n ≥ 2 , unde │
│puncte a graficelor│D = [0,+∞) pentru │
│unor funcţii       │n par şi D = R    │
│2. Prelucrarea     │pentru n impar    │
│informaţiilor      │• Funcţia         │
│ilustrate prin     │exponenţială:     │
│graficul unei      │f : R → (0, +∞), f│
│funcţii în scopul  │(x) = a^x, a ∈ (0,│
│deducerii unor     │+∞), a ≠ 1 şi     │
│proprietăţi        │funcţia           │
│algebrice ale      │logaritmică:      │
│acesteia           │f : (0, +∞) → R, f│
│(monotonie, semn,  │(x) = logₐx, a ∈  │
│bijectivitate,     │(0,+∞),           │
│inversabilitate,   │a ≠ 1             │
│convexitate)       │• Injectivitate,  │
│3. Utilizarea de   │surjectivitate,   │
│proprietăţi ale    │bijectivitate;    │
│funcţiilor în      │funcţii           │
│trasarea graficelor│inversabile:      │
│şi rezolvarea de   │definiţie,        │
│ecuaţii            │proprietăţi       │
│4. Exprimarea în   │grafice, condiţia │
│limbaj matematic a │necesară şi       │
│unor situaţii      │suficientă ca o   │
│concrete şi        │funcţie să fie    │
│reprezentarea prin │inversabilă       │
│grafice a unor     │• Funcţii         │
│funcţii care       │trigonometrice    │
│descriu situaţii   │directe şi inverse│
│practice           │• Rezolvări de    │
│5. Interpretarea,  │ecuaţii folosind  │
│pe baza lecturii   │proprietăţile     │
│grafice, a         │funcţiilor:       │
│proprietăţilor     │1. Ecuaţii care   │
│algebrice ale      │conţin radicali de│
│funcţiilor         │ordinul 2 sau de  │
│6. Utilizarea      │ordinul 3         │
│echivalenţei dintre│2. Ecuaţii        │
│bijectivitate şi   │exponenţiale,     │
│inversabilitate în │ecuaţii           │
│trasarea unor      │logaritmice       │
│grafice şi în      │3. Ecuaţii        │
│rezolvarea unor    │trigonometrice:   │
│ecuaţii algebrice  │sin x = a, cos x =│
│şi trigonometrice  │a, a ∈ [-1,1],    │
│                   │tg x = a, ctg x = │
│                   │a, a ∈ R,         │
│                   │sin f(x) = sin g  │
│                   │(x),              │
│                   │cos f(x) = cos g  │
│                   │(x),              │
│                   │tg f(x) = tg g(x),│
│                   │ctg f(x) = ctg g  │
│                   │(x)               │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Metode de numărare│
│                   │• Mulţimi finite. │
│                   │Numărul funcţiilor│
│                   │f : A → B, unde A │
│                   │şi B sunt mulţimi │
│                   │finite            │
│                   │• Permutări       │
│1. Diferenţierea   │- numărul de      │
│problemelor în     │mulţimi ordonate  │
│funcţie de numărul │care se obţin prin│
│de soluţii admise  │ordonarea unei    │
│2. Identificarea   │mulţimi finite cu │
│tipului de formulă │n elemente        │
│de numărare        │- numărul         │
│adecvată unei      │funcţiilor        │
│situaţii-problemă  │bijective f : A → │
│date               │B, unde A şi B    │
│3. Utilizarea unor │sunt mulţimi      │
│formule            │finite            │
│combinatoriale în  │• Aranjamente     │
│raţionamente de tip│- numărul         │
│inductiv           │submulţimilor     │
│4. Exprimarea, în  │ordonate cu câte k│
│moduri diferite, a │elemente fiecare, │
│caracteristicilor  │k ≤ n, care se pot│
│unor probleme în   │forma cu cele n   │
│scopul             │elemente ale unei │
│simplificării      │mulţimi finite    │
│modului de numărare│- numărul         │
│5. Interpretarea   │funcţiilor        │
│unor               │injective f : A → │
│situaţii-problemă  │B, unde A şi B    │
│având conţinut     │sunt mulţimi      │
│practic cu ajutorul│finite            │
│funcţiilor şi a    │• Combinări -     │
│elementelor de     │numărul           │
│combinatorică      │submulţimilor cu  │
│6. Alegerea        │câte k elemente,  │
│strategiilor de    │unde 0 ≤ k ≤ n,   │
│rezolvare a unor   │ale unei mulţimi  │
│situaţii practice  │finite cu n       │
│în scopul          │element;          │
│optimizării        │proprietăţi:      │
│rezultatelor       │formula           │
│                   │combinărilor      │
│                   │complementare,    │
│                   │numărul           │
│                   │submulţimilor unei│
│                   │mulţimi cu n      │
│                   │elemente          │
│                   │• Binomul lui     │
│                   │Newton            │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea   │                  │
│unor date de tip   │                  │
│probabilistic sau  │                  │
│statistic în       │                  │
│situaţii concrete  │                  │
│2. Interpretarea   │                  │
│primară a datelor  │                  │
│statistice sau     │                  │
│probabilistice cu  │                  │
│ajutorul calculului│                  │
│financiar, al      │                  │
│graficelor şi al   │                  │
│diagramelor        │Matematici        │
│3. Utilizarea unor │financiare        │
│algoritmi specifici│• Elemente de     │
│calculului         │calcul financiar: │
│financiar,         │procente, dobânzi,│
│statisticii sau    │TVA               │
│probabilităţilor   │• Interpretarea   │
│pentru analiza de  │datelor statistice│
│caz                │prin parametri de │
│4. Transpunerea în │poziţie: medii    │
│limbaj matematic   │• Evenimente      │
│prin mijloace      │aleatoare egal    │
│statistice sau     │probabile,        │
│probabilistice a   │operaţii cu       │
│unor probleme      │evenimente,       │
│practice           │probabilitatea    │
│5. Analizarea şi   │unui eveniment    │
│interpretarea unor │compus din        │
│situaţii practice  │evenimente egal   │
│cu ajutorul        │probabile         │
│conceptelor        │                  │
│statistice sau     │                  │
│probabilistice     │                  │
│6. Corelarea       │                  │
│datelor statistice │                  │
│sau probabilistice │                  │
│în scopul          │                  │
│predicţiei         │                  │
│comportării unui   │                  │
│sistem prin        │                  │
│analogie cu modul  │                  │
│de comportare în   │                  │
│situaţii studiate  │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │                  │
│configuraţii       │                  │
│geometrice analitic│                  │
│sau utilizând      │                  │
│vectori            │Geometrie         │
│2. Descrierea      │• Reper cartezian │
│analitică,         │în plan,          │
│sintetică sau      │coordonatele unui │
│vectorială a       │vector în plan,   │
│relaţiilor de      │coordonatele sumei│
│paralelism şi de   │vectoriale,       │
│perpendicularitate │coordonatele      │
│3. Utilizarea      │produsului dintre │
│informaţiilor      │un vector şi un   │
│oferite de o       │număr real,       │
│configuraţie       │coordonate        │
│geometrică pentru  │carteziene ale    │
│deducerea unor     │unui punct din    │
│proprietăţi ale    │plan, distanţa    │
│acesteia şi        │dintre două puncte│
│calcularea unor    │în plan           │
│distanţe şi a unor │• Ecuaţia unei    │
│arii               │drepte care trece │
│4. Exprimarea      │prin două puncte, │
│analitică,         │panta unei drepte,│
│sintetică sau      │ecuaţia unei      │
│vectorială a       │drepte care trece │
│caracteristicilor  │printr-un punct şi│
│matematice ale unei│are pantă dată    │
│configuraţii       │• Condiţii de     │
│geometrice         │paralelism,       │
│5. Interpretarea   │condiţii de       │
│perpendicularităţii│perpendicularitate│
│în relaţie cu      │a două drepte din │
│paralelismul şi    │plan; calcularea  │
│minimul distanţei  │unor distanţe şi a│
│6. Modelarea unor  │unor arii         │
│configuraţii       │                  │
│geometrice         │                  │
│analitic, sintetic │                  │
│sau vectorial      │                  │
└───────────────────┴──────────────────┘

CLASA a XI-a - 3 ore/săpt.


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe         │Conţinuturi       │
│specifice          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea   │                  │
│unor situaţii      │ELEMENTE DE CALCUL│
│practice concrete, │MATRICEAL ŞI      │
│care necesită      │SISTEME DE ECUAŢII│
│asocierea unui     │LINIARE           │
│tabel de date cu   │Matrice           │
│reprezentarea      │• Matrice, mulţimi│
│matriceală a unui  │de matrice        │
│proces specific    │• Operaţii cu     │
│domeniului economic│matrice: adunarea │
│sau tehnic         │matricelor,       │
│2. Asocierea unui  │înmulţirea unei   │
│tabel de date cu   │matrice cu un     │
│reprezentarea      │scalar, înmulţirea│
│matriceală a unui  │matricelor,       │
│proces             │proprietăţi       │
│3. Aplicarea       │Determinanţi      │
│algoritmilor de    │• Determinantul   │
│calcul cu matrice  │unei matrice      │
│în situaţii        │pătratice de ordin│
│practice           │cel mult 3,       │
│4. Rezolvarea unor │proprietăţi       │
│sisteme utilizând  │Sisteme de ecuaţii│
│algoritmi specifici│liniare           │
│5. Stabilirea unor │• Matrice         │
│condiţii de        │inversabile din   │
│existenţă şi/sau   │─                 │
│compatibilitate a  │Mn(C), n =2,3     │
│unor sisteme şi    │• Ecuaţii         │
│identificarea unor │matriceale        │
│metode adecvate de │• Sisteme liniare │
│rezolvare a        │cu cel mult 3     │
│acestora           │necunoscute; forma│
│6. Optimizarea     │matriceală a unui │
│rezolvării unor    │sistem liniar;    │
│probleme sau       │metoda Cramer de  │
│situaţii-problemă  │rezolvare a       │
│prin alegerea unor │sistemelor liniare│
│strategii şi metode│                  │
│adecvate           │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Elemente de       │
│                   │analiză matematică│
│                   │Limite de funcţii │
│                   │• Noţiuni         │
│                   │elementare despre │
│                   │mulţimi de puncte │
│                   │pe dreapta reală: │
│                   │intervale,        │
│                   │mărginire,        │
│                   │vecinătăţi,       │
│                   │dreapta încheiată,│
│                   │simbolurile +∞ şi │
│                   │-∞                │
│                   │• Limite de       │
│                   │funcţii:          │
│                   │interpretarea     │
│                   │grafică a limitei │
│                   │unei funcţii      │
│                   │într-un punct     │
│                   │utilizând         │
│                   │vecinătăţi, limite│
│                   │laterale          │
│                   │• Calculul        │
│                   │limitelor pentru  │
│                   │funcţia de gradul │
│                   │I, funcţia de     │
│                   │gradul al II-lea, │
│                   │funcţia           │
│                   │logaritmică,      │
│                   │exponenţială,     │
│                   │funcţia putere    │
│1. Caracterizarea  │─                 │
│unor funcţii       │(n = 2,3),        │
│utilizând          │funcţia radical   │
│reprezentarea      │─                 │
│geometrică a unor  │(n = 2,3),        │
│cazuri particulare │funcţia raport de │
│2. Interpretarea   │două funcţii cu   │
│unor proprietăţi   │grad cel mult 2;  │
│ale funcţiilor cu  │cazuri exceptate  │
│ajutorul           │la calculul       │
│reprezentărilor    │limitelor de      │
│grafice            │funcţii:          │
│3. Aplicarea unor  │0/0, ∞/∞, 0 ∙ ∞   │
│algoritmi specifici│• Asimptotele     │
│calculului         │graficului        │
│diferenţial în     │funcţiilor        │
│rezolvarea unor    │studiate:         │
│probleme           │asimptote         │
│4. Exprimarea cu   │verticale,        │
│ajutorul noţiunilor│orizontale şi     │
│de limită,         │oblice            │
│continuitate,      │Funcţii continue  │
│derivabilitate,    │• Continuitatea   │
│monotonie, a unor  │unei funcţii      │
│proprietăţi        │într-un punct al  │
│cantitative şi/sau │domeniului de     │
│calitative ale unei│definiţie, funcţii│
│funcţii            │continue,         │
│5. Utilizarea      │interpretarea     │
│reprezentării      │grafică a         │
│grafice a unei     │continuităţii unei│
│funcţii pentru     │funcţii, operaţii │
│verificarea unor   │cu funcţii        │
│rezultate şi pentru│continue          │
│identificarea unor │• Proprietatea lui│
│proprietăţi        │Darboux, semnul   │
│6. Determinarea    │unei funcţii      │
│unor optimuri      │continue pe un    │
│situaţionale prin  │interval de numere│
│aplicarea          │reale             │
│calculului         │Funcţii derivabile│
│diferenţial în     │• Tangenta la o   │
│probleme practice  │curbă. Derivata   │
│                   │unei funcţii      │
│                   │într-un punct,    │
│                   │funcţii derivabile│
│                   │• Operaţii cu     │
│                   │funcţii           │
│                   │derivabile,       │
│                   │calculul          │
│                   │derivatelor de    │
│                   │ordin I şi al     │
│                   │II-lea pentru     │
│                   │funcţiile studiate│
│                   │• Regulile lui    │
│                   │I’Hospital pentru │
│                   │cazurile 0/0, ∞/∞ │
│                   │Studiul funcţiilor│
│                   │cu ajutorul       │
│                   │derivatelor       │
│                   │• Rolul           │
│                   │derivatelor de    │
│                   │ordin I şi de     │
│                   │ordinul al II-lea │
│                   │în studiul        │
│                   │funcţiilor:       │
│                   │monotonie, puncte │
│                   │de                │
│                   │extrem,           │
│                   │concavitate,      │
│                   │convexitate       │
│                   │• Reprezentarea   │
│                   │grafică a         │
│                   │funcţiilor        │
└───────────────────┴──────────────────┘

CLASA a XII-a - 3 ore/săpt.


┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe      │Conţinuturi          │
│specifice       │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1. Recunoaşterea│                     │
│structurilor    │                     │
│algebrice, a    │                     │
│mulţimilor de   │                     │
│numere şi de    │                     │
│matrice         │                     │
│2.1.            │                     │
│Identificarea   │                     │
│unei structuri  │                     │
│algebrice prin  │                     │
│verificarea     │                     │
│proprietăţilor  │                     │
│acesteia        │ELEMENTE DE ALGEBRĂ  │
│2.2.            │Grupuri              │
│Determinarea şi │• Lege de compoziţie,│
│verificarea     │proprietăţi          │
│proprietăţilor  │• Grup, exemple:     │
│unei structuri  │grupuri numerice,    │
│3.1.Verificarea │grupuri de matrice,  │
│faptului că o   │grupul aditiv al     │
│funcţie dată    │claselor de resturi  │
│este morfism sau│modulo n             │
│izomorfism      │• Morfism şi         │
│4. Explicarea   │izomorfism de grupuri│
│modului în care │Inele şi corpuri     │
│sunt utilizate, │• Inel, exemple:     │
│în calcule      │inele numerice (Z, Q,│
│specifice,      │R, С ), Zn, inele de │
│proprietăţile   │matrice              │
│operaţiilor unei│• Corp, exemple:     │
│structuri       │corpuri numerice (Q, │
│algebrice       │R, С), Zp, p prim    │
│5.1.Utilizarea  │                     │
│structurilor    │                     │
│algebrice în    │                     │
│rezolvarea de   │                     │
│probleme        │                     │
│practice        │                     │
│6.1.Exprimarea  │                     │
│unor probleme   │                     │
│practice,       │                     │
│folosind        │                     │
│structuri       │                     │
│algebrice       │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1. Identificarea│                     │
│legăturilor     │ELEMENTE DE ANALIZĂ  │
│dintre o funcţie│MATEMATICĂ Primitive │
│continuă şi     │• Primitivele unei   │
│derivata sau    │funcţii definite pe  │
│primitiva       │un interval.         │
│acesteia        │Integrala nedefinită │
│2. Stabilirea   │a unei funcţii       │
│unor proprietăţi│continue,            │
│ale calculului  │proprietatea de      │
│integral, prin  │liniaritate a        │
│analogie cu     │integralei           │
│proprietăţi ale │nedefinite. Primitive│
│calculului      │uzuale               │
│diferenţial     │Integrala definită   │
│3. Utilizarea   │• Definirea          │
│algoritmilor    │integralei Riemann a │
│pentru          │unei funcţii continue│
│calcularea unor │prin formula         │
│integrale       │Leibniz-Newton       │
│definite        │• Proprietăţi ale    │
│4. Explicarea   │integralei definite: │
│opţiunilor de   │liniaritate,         │
│calcul al       │monotonie,           │
│integralelor    │aditivitate în raport│
│definite, în    │cu intervalul de     │
│scopul          │integrare            │
│optimizării     │• Metode de calcul al│
│soluţiilor      │integralelor         │
│5. Folosirea    │definite: integrarea │
│proprietăţilor  │prin părţi,          │
│unei funcţii    │integrarea prin      │
│continue, pentru│schimbare de         │
│calcularea      │variabilă. Calculul  │
│integralei      │integralelor de forma│
│acesteia pe un  │b                    │
│interval [a, b] │∫P(x)/Q(x) dx, grad  │
│6. Aplicarea    │Q≤4                  │
│calculului      │a                    │
│diferenţial sau │prin metoda          │
│integral în     │descompunerii în     │
│probleme        │fracţii simple       │
│practice        │                     │
└────────────────┴─────────────────────┘

     PROGRAMA M_ tehnologic
        Filiera tehnologică, profilul servicii, toate calificările profesionale, profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate calificările profesionale, profilul tehnic, toate calificările profesionale

     COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
     CLASA a IX-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe       │Conţinuturi         │
│specifice        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│în limbaj        │                    │
│cotidian sau în  │                    │
│probleme de      │                    │
│matematică a unor│                    │
│noţiuni specifice│                    │
│logicii          │                    │
│matematice şi    │                    │
│teoriei          │                    │
│mulţimilor       │                    │
│2. Reprezentarea │                    │
│adecvată a       │                    │
│mulţimilor şi a  │                    │
│operaţiilor      │                    │
│logice în scopul │                    │
│identificării    │Mulţimi şi elemente │
│unor proprietăţi │de logică matematică│
│ale acestora     │• Mulţimea numerelor│
│3. Alegerea şi   │reale: operaţii     │
│utilizarea de    │algebrice cu numere │
│algoritmi pentru │reale, ordonarea    │
│efectuarea unor  │numerelor reale,    │
│operaţii cu      │modulul unui număr  │
│numere reale, cu │real, aproximări    │
│mulţimi, cu      │prin lipsă sau prin │
│propoziţii/      │adaos; operaţii cu  │
│predicate        │intervale de numere │
│4. Deducerea unor│reale               │
│rezultate şi     │• Propoziţie,       │
│verificarea      │predicat,           │
│acestora         │cuantificatori;     │
│utilizând        │operaţii logice     │
│inducţia         │elementare (negaţie,│
│matematică sau   │conjuncţie,         │
│alte raţionamente│disjuncţie,         │
│logice           │implicaţie,         │
│5. Redactarea    │echivalenţă)        │
│rezolvării unei  │• Inducţia          │
│probleme,        │matematică          │
│corelând limbajul│                    │
│uzual cu cel al  │                    │
│logicii          │                    │
│matematice şi al │                    │
│teoriei          │                    │
│mulţimilor       │                    │
│6. Transpunerea  │                    │
│unei             │                    │
│situaţii-problemă│                    │
│în limbaj        │                    │
│matematic,       │                    │
│rezolvarea       │                    │
│problemei        │                    │
│obţinute şi      │                    │
│interpretarea    │                    │
│rezultatului     │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│unor             │                    │
│corespondenţe    │                    │
│care sunt şiruri,│                    │
│progresii        │                    │
│aritmetice sau   │                    │
│geometrice       │                    │
│2. Calcularea    │                    │
│valorilor unor   │                    │
│şiruri care      │                    │
│modelează        │                    │
│situaţii practice│Şiruri              │
│în scopul        │• Modalităţi de a   │
│caracterizării   │descrie un şir;     │
│acestora         │şiruri particulare: │
│3. Alegerea şi   │progresii           │
│utilizarea unor  │aritmetice,         │
│modalităţi       │progresii           │
│adecvate de      │geometrice,         │
│calculare a      │determinarea        │
│elementelor unui │termenului general  │
│şir              │al unei progresii;  │
│4. Interpretarea │suma primilor n     │
│grafică a unor   │termeni ai unei     │
│relaţii provenite│progresii           │
│din probleme     │• Condiţia ca n     │
│practice         │numere să fie în    │
│5. Analizarea    │progresie aritmetică│
│datelor în       │sau geometrică,     │
│vederea aplicării│pentru n ≥ 3        │
│unor formule de  │                    │
│recurenţă sau a  │                    │
│raţionamentului  │                    │
│de tip inductiv  │                    │
│în rezolvarea    │                    │
│problemelor      │                    │
│6. Analizarea şi │                    │
│adaptarea        │                    │
│scrierii         │                    │
│termenilor unui  │                    │
│şir în funcţie de│                    │
│context          │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │Funcţii; lecturi    │
│                 │grafice             │
│                 │• Reper cartezian,  │
│                 │produs cartezian,   │
│                 │reprezentarea prin  │
│                 │puncte a unui produs│
│1. Identificarea │cartezian de mulţimi│
│valorilor unei   │numerice; condiţii  │
│funcţii folosind │algebrice pentru    │
│reprezentarea    │puncte aflate în    │
│grafică a        │cadrane; drepte în  │
│acesteia         │plan de forma x = m │
│2. Determinarea  │sau de forma y = m, │
│soluţiilor unor  │m ∈ R               │
│ecuaţii,         │• Funcţia:          │
│inecuaţii        │definiţie, exemple, │
│utilizând        │exemple de          │
│reprezentările   │corespondenţe care  │
│grafice          │nu sunt funcţii,    │
│3. Alegerea şi   │modalităţi de a     │
│utilizarea unei  │descrie o funcţie,  │
│modalităţi       │egalitatea a două   │
│adecvate de      │funcţii, imaginea   │
│reprezentare     │unei funcţii        │
│grafică în       │• Funcţii numerice  │
│vederea          │f:I→R, I interval de│
│evidenţierii unor│numere reale;       │
│proprietăţi ale  │graficul unei       │
│funcţiilor       │funcţii,            │
│4. Exprimarea    │reprezentarea       │
│monotoniei unei  │geometrică a        │
│funcţii prin     │graficului,         │
│condiţii         │intersecţia         │
│algebrice sau    │graficului cu axele │
│geometrice       │de coordonate,      │
│5. Reprezentarea │intersecţia         │
│geometrică a     │graficelor a două   │
│graficului unei  │funcţii,            │
│funcţii prin     │interpretarea       │
│puncte şi        │grafică a unor      │
│aproximarea      │ecuaţii de forma f  │
│acestuia printr-o│(x)=g(x);           │
│curbă continuă   │proprietăţi ale     │
│6. Deducerea unor│funcţiilor numerice │
│proprietăţi ale  │introduse prin      │
│funcţiilor       │lectură grafică:    │
│numerice prin    │mărginire,          │
│lectură grafică  │monotonie, paritate/│
│                 │imparitate (simetria│
│                 │graficului faţă de  │
│                 │axa Oy sau origine),│
│                 │periodicitate       │
│                 │• Compunerea        │
│                 │funcţiilor; exemple │
│                 │de funcţii numerice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│funcţiei de      │                    │
│gradul I descrisă│                    │
│în moduri        │                    │
│diferite         │                    │
│2. Utilizarea    │                    │
│unor metode      │                    │
│algebrice sau    │                    │
│grafice pentru   │                    │
│rezolvarea       │                    │
│ecuaţiilor şi a  │                    │
│inecuaţiilor     │Funcţia de gradul I │
│3. Descrierea    │• Definiţie;        │
│unor proprietăţi │reprezentarea       │
│desprinse din    │grafică a funcţiei  │
│reprezentarea    │f : R → R , f(x) =  │
│grafică a        │ax + b, unde a, b ∈ │
│funcţiei de      │R , intersecţia     │
│gradul I sau din │graficului cu axele │
│rezolvarea       │de coordonate,      │
│ecuaţiilor şi a  │ecuaţia f(x) = 0    │
│inecuaţiilor     │• Interpretarea     │
│4. Exprimarea    │grafică a           │
│legăturii între  │proprietăţilor      │
│funcţia de gradul│algebrice ale       │
│I şi             │funcţiei: monotonie,│
│reprezentarea ei │semnul funcţiei     │
│geometrică       │• Inecuaţii de forma│
│5. Interpretarea │ax + b ≤ 0,(<, >,   │
│graficului       │≥), a, b ∈ R        │
│funcţiei de      │studiate pe R       │
│gradul I         │                    │
│utilizând        │                    │
│proprietăţile    │                    │
│algebrice ale    │                    │
│funcţiei         │                    │
│6. Rezolvarea cu │                    │
│ajutorul         │                    │
│funcţiilor a unei│                    │
│situaţii-        │                    │
│problemă şi      │                    │
│interpretarea    │                    │
│rezultatului     │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Diferenţierea,│                    │
│prin exemple, a  │                    │
│variaţiei liniare│                    │
│de cea pătratică │                    │
│2. Completarea   │                    │
│unor tabele de   │                    │
│valori necesare  │                    │
│pentru trasarea  │                    │
│graficului       │                    │
│funcţiei de      │                    │
│gradul al II-lea │                    │
│3. Aplicarea unor│Funcţia de gradul al│
│algoritmi pentru │II-lea              │
│trasarea         │• Reprezentarea     │
│graficului       │grafică a funcţiei f│
│funcţiei de      │: R → R, f(x) = ax^2│
│gradul al II-lea │+ bx + c , a, b, c ∈│
│(prin puncte     │R , a ≠ 0,          │
│semnificative)   │intersecţia         │
│4. Exprimarea    │graficului cu axele │
│proprietăţilor   │de coordonate,      │
│unei funcţii prin│ecuaţia f(x) = 0 ,  │
│condiţii         │simetria faţă de    │
│algebrice sau    │drepte de forma x = │
│geometrice       │m, cu m ∈ R         │
│5. Utilizarea    │• Relaţiile lui     │
│relaţiilor lui   │Viete, rezolvarea   │
│Viete pentru     │sistemelor de forma │
│caracterizarea   │{ x + y = s         │
│soluţiilor       │{ xy = p,           │
│ecuaţiei de      │cu s, p ∈ R         │
│gradul al II-lea │                    │
│şi pentru        │                    │
│rezolvarea unor  │                    │
│sisteme de       │                    │
│ecuaţii          │                    │
│6. Identificarea │                    │
│unor metode      │                    │
│grafice de       │                    │
│rezolvare a      │                    │
│ecuaţiilor sau a │                    │
│sistemelor de    │                    │
│ecuaţii          │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │                    │
│corespondenţei   │                    │
│dintre seturi de │                    │
│date şi          │                    │
│reprezentări     │                    │
│grafice          │                    │
│2. Reprezentarea │                    │
│grafică a unor   │                    │
│date diverse în  │                    │
│vederea          │                    │
│comparării       │                    │
│variaţiei lor    │Interpretarea       │
│3. Aplicarea     │geometrică a        │
│formulelor de    │proprietăţilor      │
│calcul şi a      │algebrice ale       │
│lecturii grafice │funcţiei de gradul  │
│pentru rezolvarea│al II-lea           │
│de ecuaţii şi de │• Monotonie; punct  │
│inecuaţii        │de extrem, vârful   │
│4. Exprimarea    │parabolei,          │
│prin reprezentări│interpretare        │
│grafice a unor   │geometrică          │
│condiţii         │• Poziţionarea      │
│algebrice;       │parabolei faţă de   │
│exprimarea prin  │axa Ox , semnul     │
│condiţii         │funcţiei, inecuaţii │
│algebrice a unor │de forma            │
│reprezentări     │ax^2 + bx + c ≤ 0   │
│grafice          │(≥, <, >) , cu a, b,│
│5. Determinarea  │c ∈ R ,             │
│unor relaţii     │a ≠ 0 , interpretare│
│între condiţii   │geometrică          │
│algebrice date şi│                    │
│graficul funcţiei│                    │
│de gradul al     │                    │
│II-lea           │                    │
│6. Utilizarea    │                    │
│monotoniei şi a  │                    │
│punctelor de     │                    │
│extrem în        │                    │
│optimizarea      │                    │
│rezultatelor unor│                    │
│probleme practice│                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │                    │
│unor elemente de │                    │
│geometrie        │                    │
│vectorială în    │                    │
│diferite contexte│                    │
│2. Aplicarea     │                    │
│regulilor de     │                    │
│calcul pentru    │                    │
│determinarea     │                    │
│caracteristicilor│                    │
│unor segmente    │Vectori în plan     │
│orientate pe     │• Segment orientat, │
│configuraţii date│vectori, vectori    │
│3. Utilizarea    │coliniari           │
│operaţiilor cu   │• Operaţii cu       │
│vectori pentru a │vectori: adunarea   │
│descrie          │(regula             │
│configuraţii     │triunghiului, regula│
│geometrice date  │paralelogramului),  │
│4. Utilizarea    │proprietăţi ale     │
│limbajului       │operaţiei de        │
│calculului       │adunare; înmulţirea │
│vectorial pentru │cu un scalar,       │
│a                │proprietăţi ale     │
│descrie anumite  │înmulţirii cu un    │
│configuraţii     │scalar; condiţia de │
│geometrice       │coliniaritate,      │
│5. Identificarea │descompunerea după  │
│condiţiilor      │doi                 │
│necesare pentru  │vectori necolineari │
│ca o configuraţie│                    │
│geometrică să    │                    │
│verifice cerinţe │                    │
│date             │                    │
│6. Aplicarea     │                    │
│calculului       │                    │
│vectorial în     │                    │
│rezolvarea unor  │                    │
│probleme din     │                    │
│domenii conexe   │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │Trigonometrie şi    │
│1. Identificarea │aplicaţii ale       │
│elementelor      │trigonometrici în   │
│necesare pentru  │geometrie           │
│calcularea unor  │• Rezolvarea        │
│lungimi de       │triunghiului        │
│segmente şi a    │dreptunghic         │
│unor măsuri de   │• Cercul            │
│unghiuri         │trigonometric,      │
│2. Utilizarea    │definirea funcţiilor│
│unor tabele şi   │trigonometrice:     │
│formule pentru   │sin:[0,2 π ] →      │
│calcule în       │[-1,1],             │
│trigonometrie şi │cos:[0,2 π] →       │
│în geometrie     │[-1,1],             │
│3. Determinarea  │tg:[0,π] / {π/2} →  │
│măsurii unor     │R,                  │
│unghiuri şi a    │ctg:(0,π) → R       │
│lungimii unor    │• Definirea         │
│segmente         │funcţiilor          │
│utilizând relaţii│trigonometrice:     │
│metrice          │sin: R→ [-1,1],     │
│4. Transpunerea  │cos: R → [-1,1],    │
│într-un limbaj   │tg: R/ D → R ,cu D =│
│specific         │{π/2 + kπ | k ∈ Z}, │
│trigonometrici şi│ctg: R / D→R, cu D =│
│geometriei a unor│{kπ | k ∈ Z}        │
│probleme practice│• Reducerea la      │
│5. Utilizarea    │primul cadran;      │
│unor elemente de │formule             │
│trigonometrie în │trigonometrice: sin │
│rezolvarea       │(a + b) , sin(a -   │
│triunghiului     │b),                 │
│oarecare         │cos(a + b), cos(a - │
│6. Analizarea şi │b), sin 2a, cos 2a, │
│interpretarea    │.• Modalităţi de    │
│rezultatelor     │calcul a lungimii   │
│obţinute prin    │unui segment şi a   │
│rezolvarea unor  │măsurii unui unghi: │
│probleme practice│teorema sinusurilor │
│                 │şi teorema          │
│                 │cosinusului         │
└─────────────────┴────────────────────┘

CLASA a X-a - 3ore/săpt. (TC+CD)


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe         │Conţinuturi       │
│specifice          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Mulţimi de numere │
│1. Identificarea   │• Numere reale:   │
│caracteristicilor  │proprietăţi ale   │
│tipurilor de numere│puterilor cu      │
│utilizate în       │exponent raţional,│
│algebră şi a formei│iraţional şi real │
│de scriere a unui  │ale unui număr    │
│număr real în      │pozitiv nenul     │
│contexte specifice │• Media           │
│2. Compararea şi   │aritmetică, media │
│ordonarea numerelor│ponderată, media  │
│reale utilizând    │geometrică, media │
│metode variate     │armonică          │
│3. Aplicarea unor  │• Radical unui    │
│algoritmi specifici│număr (dc ordin   │
│calculului cu      │sau de ordin 3),  │
│puteri, radicali,  │proprietăţi ale   │
│logaritmi în       │radicalilor       │
│contexte variate   │• Noţiunea de     │
│4. Alegerea formei │logaritm,         │
│de reprezentare a  │proprietăţi ale   │
│unui număr real în │logaritmilor,     │
│vederea optimizării│calcule cu        │
│calculelor         │logaritmi,        │
│5. Alegerea        │operaţia de       │
│strategiilor de    │logaritmare       │
│rezolvare în       │• Mulţimea С.     │
│vederea optimizării│Numere complexe   │
│calculelor         │sub formă         │
│6. Determinarea    │algebrică, modulul│
│unor analogii între│unui număr        │
│proprietăţile      │complex,          │
│operaţiilor cu     │conjugatul unui   │
│numere reale scrise│număr complex,    │
│în forme variate şi│operaţii cu numere│
│utilizarea acestora│complexe;         │
│în rezolvarea unor │rezolvarea în С a │
│ecuaţii            │ecuaţiei de gradul│
│                   │al doilea având   │
│                   │coeficienţi reali │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Funcţii şi ecuaţii│
│                   │• Funcţia putere: │
│                   │f : R → R, f(x) = │
│                   │x^n, n ∈ N şi n ≥ │
│                   │2 şi funcţia      │
│1. Trasarea prin   │radical: f : D →  │
│puncte a graficelor│R, f(x) = ⁿ√x,    │
│unor funcţii       │─                 │
│2. Prelucrarea     │n=2,3 , unde D =  │
│informaţiilor      │[0,+∞) pentru n   │
│ilustrate prin     │par şi            │
│graficul unei      │D = R pentru n    │
│funcţii în scopul  │impar             │
│deducerii unor     │• Funcţia         │
│proprietăţi ale    │exponenţială:     │
│acesteia           │f : R → (0, +∞), f│
│(monotonie, semn,  │(x) = a^x, a ∈ (0,│
│bijectivitate,     │+∞), a ≠ 1 şi     │
│inversabilitate,   │funcţia           │
│continuitate,      │logaritmică:      │
│convexitate)       │f : (0, +∞) → R, f│
│3. Utilizarea de   │(x) = logₐx, a ∈  │
│proprietăţi ale    │(0,+∞),           │
│funcţiilor în      │a ≠ 1             │
│trasarea graficelor│• Injectivitate,  │
│şi în rezolvarea de│surjectivitate,   │
│ecuaţii            │bijectivitate;    │
│4. Exprimarea în   │funcţii           │
│limbaj matematic a │inversabile:      │
│unor situaţii      │definiţie,        │
│concrete şi        │proprietăţi       │
│reprezentarea prin │grafice, condiţia │
│grafice a unor     │necesară şi       │
│funcţii care       │suficientă ca o   │
│descriu situaţii   │funcţie să fie    │
│practice           │inversabilă       │
│5. Interpretarea,  │• Funcţii         │
│pe baza lecturii   │trigonometrice    │
│grafice, a         │directe şi inverse│
│proprietăţilor     │• Rezolvări de    │
│algebrice ale      │ecuaţii folosind  │
│funcţiilor         │proprietăţile     │
│6. Utilizarea      │funcţiilor:       │
│echivalenţei dintre│- Ecuaţii care    │
│bijectivitate şi   │conţin radicali de│
│inversabilitate în │ordinul 2 sau de  │
│trasarea unor      │ordinul 3         │
│grafice şi în      │- Ecuaţii         │
│rezolvarea unor    │exponenţiale,     │
│ecuaţii algebrice  │ecuaţii           │
│                   │logaritmice,      │
│                   │utilizarea unor   │
│                   │substituţii care  │
│                   │conduc la         │
│                   │rezolvarea de     │
│                   │ecuaţii algebrice │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Diferenţierea   │                  │
│problemelor în     │                  │
│funcţie de numărul │                  │
│de soluţii admise  │                  │
│2. Identificarea   │                  │
│tipului de formulă │                  │
│de numărare        │                  │
│adecvată unei      │                  │
│situaţii-problemă  │                  │
│date               │                  │
│3. Utilizarea unor │                  │
│formule            │                  │
│combinatoriale în  │                  │
│raţionamente de tip│Metode de numărare│
│inductiv           │• Mulţimi finite: │
│4. Exprimarea      │permutări,        │
│caracteristicilor  │aranjamente,      │
│unor probleme în   │combinări, numărul│
│scopul             │submulţimilor unei│
│simplificării      │mulţimi cu n      │
│modului de numărare│elemente          │
│5. Interpretarea   │                  │
│unor               │                  │
│situaţii-problemă  │                  │
│având conţinut     │                  │
│practic, cu        │                  │
│ajutorul           │                  │
│elementelor de     │                  │
│combinatorică      │                  │
│6. Alegerea        │                  │
│strategiilor de    │                  │
│rezolvare a unor   │                  │
│probleme în scopul │                  │
│optimizării        │                  │
│rezultatelor       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea   │                  │
│unor date de tip   │                  │
│probabilistic sau  │                  │
│statistic în       │                  │
│situaţii concrete  │                  │
│2. Interpretarea   │                  │
│primară a datelor  │                  │
│statistice sau     │                  │
│probabilistice cu  │                  │
│ajutorul calculului│                  │
│financiar, a       │                  │
│graficelor şi a    │                  │
│diagramelor        │                  │
│3. Utilizarea unor │Matematici        │
│algoritmi specifici│financiare        │
│calculului         │• Elemente de     │
│financiar,         │calcul financiar: │
│statisticii sau    │procente, dobânzi,│
│probabilităţilor   │TVA               │
│pentru analiza de  │• Interpretarea   │
│caz                │datelor statistice│
│4. Transpunerea în │prin lectura      │
│limbaj matematic   │reprezentărilor   │
│prin mijloace      │grafice           │
│statistice,        │• Evenimente      │
│probabilistice a   │aleatoare egal    │
│unor probleme      │probabile;        │
│practice           │probabilitatea    │
│5. Analizarea şi   │unui eveniment    │
│interpretarea unor │compus din        │
│situaţii practice  │evenimente egal   │
│cu ajutorul        │probabile         │
│conceptelor        │                  │
│statistice sau     │                  │
│probabilistice     │                  │
│6. Corelarea       │                  │
│datelor statistice │                  │
│sau probabilistice │                  │
│în scopul          │                  │
│predicţiei         │                  │
│comportării unui   │                  │
│sistem prin        │                  │
│analogie cu modul  │                  │
│de comportare în   │                  │
│situaţii studiate  │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │                  │
│configuraţii       │Geometrie         │
│geometrice analitic│• Reper cartezian │
│sau utilizând      │în plan,          │
│vectori            │coordonatele unui │
│2. Descrierea      │vector în plan,   │
│analitică,         │coordonatele sumei│
│sintetică sau      │vectoriale,       │
│vectorială a       │coordonatele      │
│relaţiilor de      │produsului dintre │
│paralelism         │un vector şi un   │
│3. Utilizarea      │număr real,       │
│informaţiilor      │coordonate        │
│oferite de o       │carteziene ale    │
│configuraţie       │unui punct din    │
│geometrică pentru  │plan, distanţa    │
│deducerea unor     │dintre două puncte│
│proprietăţi ale    │în plan           │
│acesteia şi        │• Ecuaţia unei    │
│calcularea unor    │drepte care trece │
│distanţe şi a unor │prin două puncte, │
│arii               │panta unei drepte,│
│4. Exprimarea      │ecuaţia unei      │
│analitică,         │drepte            │
│sintetică sau      │care trece        │
│vectorială a       │printr-un punct şi│
│caracteristicilor  │are pantă dată    │
│matematice ale unei│• Condiţii de     │
│configuraţii       │paralelism,       │
│geometrice         │condiţii de       │
│5. Interpretarea   │perpendicularitate│
│perpendicularităţii│a două drepte în  │
│în relaţie cu      │plan; linii       │
│paralelismul şi    │importante în     │
│minimul distanţei  │triunghi,         │
│6. Modelarea unor  │calcularea unor   │
│configuraţii       │distanţe şi a unor│
│geometrice         │arii              │
│analitic, sintetic │                  │
│sau vectorial      │                  │
└───────────────────┴──────────────────┘

CLASA a XI-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe         │Conţinuturi       │
│specifice          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea   │                  │
│unor situaţii      │ELEMENTE DE CALCUL│
│practice concrete, │MATRICEAL ŞI      │
│care necesită      │SISTEME DE ECUAŢII│
│asocierea unui     │LINIARE           │
│tabel de date cu   │Matrice           │
│reprezentarea      │• Matrice, mulţimi│
│matriceală a unui  │de matrice        │
│proces specific    │• Operaţii cu     │
│domeniului economic│matrice: adunarea │
│sau tehnic         │matricelor,       │
│2. Asocierea unui  │înmulţirea unei   │
│tabel de date cu   │matrice cu un     │
│reprezentarea      │scalar, înmulţirea│
│matriceală a unui  │matricelor,       │
│proces             │proprietăţi       │
│3. Aplicarea       │Determinanţi      │
│algoritmilor de    │• Determinantul   │
│calcul cu matrice  │unei matrice      │
│în situaţii        │pătratice de ordin│
│practice           │cel mult 3,       │
│4. Rezolvarea unor │proprietăţi       │
│sisteme utilizând  │Sisteme de ecuaţii│
│algoritmi specifici│liniare           │
│5. Stabilirea unor │• Matrice         │
│condiţii de        │inversabile din   │
│existenţă şi/sau   │─                 │
│compatibilitate a  │Mn(R), n =2,3     │
│unor sisteme şi    │• Ecuaţii         │
│identificarea unor │matriceale        │
│metode adecvate de │• Sisteme liniare │
│rezolvare a        │cu cel mult 3     │
│acestora           │necunoscute; forma│
│6. Optimizarea     │matriceală a unui │
│rezolvării unor    │sistem liniar;    │
│probleme sau       │metoda lui Cramer │
│situaţii-problemă  │de rezolvare a    │
│prin alegerea unor │sistemelor liniare│
│strategii şi metode│                  │
│adecvate           │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │ELEMENTE DE       │
│                   │ANALIZĂ MATEMATICĂ│
│                   │Limite de funcţii │
│                   │• Noţiuni         │
│                   │elementare despre │
│                   │mulţimi de puncte │
│                   │pe dreapta reală: │
│                   │intervale,        │
│                   │mărginire,        │
│                   │vecinătăţi,       │
│                   │dreapta încheiată,│
│                   │simbolurile +∞ şi │
│                   │-∞                │
│                   │• Limite de       │
│                   │funcţii:          │
│                   │interpretarea     │
│                   │grafică a limitei │
│                   │unei funcţii      │
│                   │într-un punct     │
│                   │utilizând         │
│                   │vecinătăţi, limite│
│                   │laterale          │
│                   │• Calculul        │
│                   │limitelor pentru  │
│                   │funcţia de gradul │
│                   │I, funcţia de     │
│                   │gradul al II-lea, │
│                   │funcţia           │
│                   │logaritmică,      │
│                   │exponenţială,     │
│1. Caracterizarea  │funcţia putere    │
│unor funcţii       │─                 │
│utilizând          │(n = 2,3),        │
│reprezentarea      │funcţia radical   │
│geometrică a unor  │─                 │
│cazuri particulare │(n = 2,3),        │
│2. Interpretarea   │funcţia raport de │
│unor proprietăţi   │două funcţii cu   │
│ale funcţiilor cu  │grad cel mult 2;  │
│ajutorul           │cazuri exceptate  │
│reprezentărilor    │la calculul       │
│grafice            │limitelor de      │
│3. Aplicarea unor  │funcţii:          │
│algoritmi specifici│0/0, ∞/∞, 0 ∙ ∞   │
│calculului         │• Asimptotele     │
│diferenţial în     │graficului        │
│rezolvarea unor    │funcţiilor        │
│probleme           │studiate:         │
│4. Exprimarea cu   │asimptote         │
│ajutorul noţiunilor│verticale,        │
│de limită,         │orizontale şi     │
│continuitate,      │oblice            │
│derivabilitate,    │Funcţii continue  │
│monotonie, a unor  │• Continuitatea   │
│proprietăţi        │unei funcţii      │
│cantitative şi     │într-un punct al  │
│calitative ale unei│domeniului de     │
│funcţii            │definiţie, funcţii│
│5. Utilizarea      │continue,         │
│reprezentării      │interpretarea     │
│grafice a unei     │grafică a         │
│funcţii pentru     │continuităţii unei│
│verificarea unor   │funcţii, operaţii │
│rezultate şi pentru│cu funcţii        │
│identificarea unor │continue          │
│proprietăţi        │• Proprietatea lui│
│6. Determinarea    │Darboux, semnul   │
│unor optimuri      │unei funcţii      │
│situaţionale prin  │continue pe un    │
│aplicarea          │interval de numere│
│calculului         │reale             │
│diferenţial în     │Funcţii derivabile│
│probleme practice  │• Tangenta la o   │
│                   │curbă. Derivata   │
│                   │unei funcţii      │
│                   │într-un punct,    │
│                   │funcţii derivabile│
│                   │• Operaţii cu     │
│                   │funcţii           │
│                   │derivabile,       │
│                   │calculul          │
│                   │derivatelor de    │
│                   │ordin I şi de     │
│                   │ordinul al II-lea │
│                   │pentru funcţiile  │
│                   │studiate          │
│                   │• Regulile lui    │
│                   │l'Hospital pentru │
│                   │cazurile 0/0, ∞/∞ │
│                   │Studiul funcţiilor│
│                   │cu ajutorul       │
│                   │derivatelor       │
│                   │• Rolul derivatei │
│                   │de ordin I şi de  │
│                   │ordinul al II-lea │
│                   │în studiul        │
│                   │funcţiilor:       │
│                   │monotonie, puncte │
│                   │de extrem,        │
│                   │concavitate,      │
│                   │convexitate       │
│                   │• Reprezentarea   │
│                   │grafică a         │
│                   │funcţiilor        │
└───────────────────┴──────────────────┘

CLASA a XII-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)


┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe      │Conţinuturi          │
│specifice       │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1. Recunoaşterea│                     │
│structurilor    │                     │
│algebrice, a    │                     │
│mulţimilor de   │                     │
│numere şi de    │                     │
│matrice         │                     │
│2.1.            │                     │
│Identificarea   │                     │
│unei structuri  │                     │
│algebrice prin  │                     │
│verificarea     │                     │
│proprietăţilor  │                     │
│acesteia        │                     │
│2.2.            │ELEMENTE DE ALGEBRĂ  │
│Determinarea şi │Grupuri              │
│verificarea     │• Lege de compoziţie,│
│proprietăţilor  │proprietăţi          │
│unei structuri  │• Grup, exemple:     │
│algebrice       │grupuri numerice,    │
│3.1. Verificarea│grupul aditiv al     │
│faptului că o   │claselor de resturi  │
│funcţie dată    │modulo n             │
│este            │• Morfism şi         │
│morfism sau     │izomorfism de grupuri│
│izomorfism      │Inele şi corpuri     │
│4. Explicarea   │• Inel, exemple:     │
│modului în care │inele numerice (Z,Q, │
│sunt utilizate, │R, С ), Zn           │
│în calcule      │• Corp, exemple:     │
│specifice,      │corpuri numerice (Q, │
│proprietăţile   │R, С),               │
│operaţiilor unei│Zp, p prim           │
│structuri       │                     │
│algebrice       │                     │
│5.1. Utilizarea │                     │
│structurilor    │                     │
│algebrice în    │                     │
│rezolvarea unor │                     │
│probleme        │                     │
│practice        │                     │
│6.1. Exprimarea │                     │
│unor probleme   │                     │
│practice,       │                     │
│folosind        │                     │
│structuri       │                     │
│algebrice       │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1. Identificarea│                     │
│legăturilor     │                     │
│dintre o funcţie│ELEMENTE DE ANALIZĂ  │
│continuă şi     │MATEMATICĂ Primitive │
│derivată sau    │• Primitivele unei   │
│primitivă       │funcţii definite pe  │
│acesteia        │un interval.         │
│2. Stabilirea   │Integrala nedefinită │
│unor proprietăţi│a unei funcţii       │
│ale calculului  │continue,            │
│integral, prin  │proprietatea de      │
│analogie cu     │liniaritate a        │
│proprietăţi ale │integralei           │
│calculului      │nedefinite. Primitive│
│diferenţial     │uzuale               │
│3. Utilizarea   │Integrala definită   │
│algoritmilor    │• Definirea          │
│pentru          │integralei Riemann a │
│calcularea unor │unei funcţii continue│
│integrale       │prin formula Leibniz │
│definite        │- Newton             │
│4. Explicarea   │• Proprietăţi ale    │
│opţiunilor de   │integralei definite: │
│calcul al       │liniaritate,         │
│integralelor    │monotonie,           │
│definite, în    │aditivitate în raport│
│scopul          │cu intervalul de     │
│optimizării     │integrare            │
│soluţiilor      │• Metode de calcul al│
│5. Folosirea    │integralelor         │
│proprietăţilor  │definite: integrarea │
│unei funcţii    │prin părţi,          │
│continue, pentru│integrarea prin      │
│calcularea      │schimbare de         │
│integralei      │variabilă. Calculul  │
│acesteia pe un  │integralelor de forma│
│interval [a, b] │b                    │
│6. Aplicarea    │∫P(x)/Q(x) dx, grad  │
│calculului      │Q≤2                  │
│diferenţial sau │a                    │
│integral în     │                     │
│probleme        │                     │
│practice        │                     │
└────────────────┴─────────────────────┘

     PROGRAMA M_pedagogic
        Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare

     COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
     CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC)


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe        │Conţinuturi        │
│specifice         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea  │                   │
│în limbaj cotidian│                   │
│sau în probleme a │                   │
│unor noţiuni      │                   │
│specifice logicii │                   │
│matematice şi/sau │                   │
│a teoriei         │                   │
│mulţimilor        │                   │
│2. Transcrierea   │Mulţimi şi elemente│
│unui enunţ în     │de logică          │
│limbajul logicii  │matematică         │
│matematice sau al │• Mulţimea         │
│teoriei mulţimilor│numerelor reale:   │
│3. Utilizarea     │operaţii algebrice │
│reprezentărilor   │cu numere reale,   │
│grafice (diagrame,│ordonarea numerelor│
│reprezentări pe   │reale, modulul unui│
│axă), a tabelelor │număr real,        │
│de adevăr, pentru │aproximări prin    │
│efectuarea unor   │lipsă sau prin     │
│operaţii          │adaos; operaţii cu │
│4. Explicitarea   │intervale de numere│
│caracteristicilor │reale              │
│unor mulţimi      │• Propoziţie,      │
│folosind limbajul │predicat,          │
│logicii matematice│cuantificatori;    │
│5. Redactarea     │operaţii logice    │
│rezolvării unor   │elementare         │
│probleme, corelând│(negaţie,          │
│limbajul uzual cu │conjuncţie,        │
│cel al logicii    │disjuncţie,        │
│matematice şi/sau │implicaţie,        │
│al teoriei        │echivalenţă)       │
│mulţimilor        │                   │
│6. Transpunerea   │                   │
│unei situaţii     │                   │
│cotidiene în      │                   │
│limbaj matematic, │                   │
│rezolvarea        │                   │
│problemei obţinute│                   │
│şi interpretarea  │                   │
│rezultatului      │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Recunoaşterea  │                   │
│unor corespondenţe│                   │
│care sunt şiruri, │                   │
│progresii         │                   │
│aritmetice sau    │                   │
│geometrice        │                   │
│2. Reprezentarea  │                   │
│în diverse moduri │                   │
│a unor            │                   │
│corespondenţe,    │                   │
│şiruri în scopul  │                   │
│caracterizării    │                   │
│acestora          │Şiruri             │
│3. Identificarea  │• Modalităţi de a  │
│unor formule de   │descrie un şir;    │
│recurenţă pe bază │şiruri particulare:│
│de raţionamente de│progresii          │
│tip inductiv      │aritmetice,        │
│4. Exprimarea     │progresii          │
│caracteristicilor │geometrice,        │
│unor şiruri       │determinarea       │
│folosind diverse  │termenului general │
│reprezentări      │al unei progresii; │
│(formule,         │suma primilor n    │
│diagrame, grafice)│termeni ai unei    │
│5. Deducerea unor │progresii          │
│proprietăţi ale   │                   │
│şirurilor folosind│                   │
│diferite          │                   │
│reprezentări sau  │                   │
│raţionamente de   │                   │
│tip inductiv      │                   │
│6. Asocierea unei │                   │
│situaţii-problemă │                   │
│cu un model       │                   │
│matematic de tip  │                   │
│şir, progresie    │                   │
│aritmetică sau    │                   │
│geometrică        │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │Funcţii; lecturi   │
│                  │grafice            │
│                  │• Reper cartezian, │
│                  │produs cartezian,  │
│                  │reprezentarea prin │
│                  │puncte a unui      │
│                  │produs cartezian de│
│                  │mulţimi numerice;  │
│                  │condiţii algebrice │
│                  │pentru puncte      │
│                  │aflate în cadrane; │
│1. Identificarea  │drepte în plan de  │
│valorilor unei    │forma x = m sau de │
│funcţii folosind  │forma у = m, m ∈ R │
│reprezentarea     │• Funcţia:         │
│grafică a acesteia│definiţie, exemple,│
│2. Identificarea  │exemple de         │
│unor puncte       │corespondenţe care │
│semnificative de  │nu sunt funcţii,   │
│pe graficul unei  │modalităţi de a    │
│funcţii           │descrie o funcţie, │
│3. Folosirea unor │lectură grafică;   │
│proprietăţi ale   │egalitatea a două  │
│funcţiilor pentru │funcţii, imaginea  │
│completarea       │unei funcţii,      │
│graficului unei   │graficul unei      │
│funcţii pare,     │funcţii            │
│impare sau        │• Funcţii numerice │
│periodice         │f:I→R, I interval  │
│4. Exprimarea     │de numere reale;   │
│proprietăţilor    │graficul unei      │
│unor funcţii pe   │funcţii,           │
│baza lecturii     │reprezentarea      │
│grafice           │geometrică a       │
│5. Reprezentarea  │graficului,        │
│graficului prin   │intersecţia        │
│puncte şi         │graficului cu axele│
│aproximarea       │de coordonate,     │
│acestuia printr-o │intersecţia        │
│curbă continuă    │graficelor a două  │
│6. Deducerea unor │funcţii,           │
│proprietăţi ale   │interpretarea      │
│funcţiilor        │grafică a unor     │
│numerice prin     │ecuaţii de forma f │
│lectură grafică   │(x) = g(x);        │
│                  │proprietăţi ale    │
│                  │funcţiilor numerice│
│                  │introduse prin     │
│                  │lectură grafică:   │
│                  │mărginire,         │
│                  │monotonie, paritate│
│                  │/imparitate        │
│                  │(simetria          │
│                  │graficului faţă de │
│                  │axa Oy sau faţă de │
│                  │origine),          │
│                  │periodicitate      │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Recunoaşterea  │                   │
│funcţiei de gradul│                   │
│I descrisă în     │                   │
│moduri diferite   │                   │
│2. Identificarea  │                   │
│unor metode       │                   │
│grafice pentru    │                   │
│rezolvarea        │                   │
│ecuaţiilor şi a   │                   │
│inecuaţiilor      │                   │
│3. Descrierea unor│Funcţia de gradul I│
│proprietăţi       │• Definiţie;       │
│desprinse din     │reprezentarea      │
│rezolvarea        │grafică a funcţiei │
│ecuaţiilor,       │f : R → R , f(x) = │
│inecuaţiilor şi   │ax + b, unde a, b ∈│
│din reprezentarea │R , intersecţia    │
│grafică a funcţiei│graficului cu axele│
│de gradul I       │de coordonate,     │
│4. Exprimarea în  │ecuaţia f(x) = 0   │
│limbaj matematic a│• Interpretarea    │
│unor situaţii     │grafică a          │
│concrete ce se pot│proprietăţilor     │
│descrie prin      │algebrice ale      │
│funcţii de gradul │funcţiei:          │
│I, ecuaţii sau    │monotonie, semnul  │
│inecuaţii         │funcţiei           │
│5. Interpretarea  │• Inecuaţii de     │
│cu ajutorul       │forma ax + b ≤0,(<,│
│proporţionalităţii│>, ≥),             │
│a condiţiilor     │a, b ∈ R studiate  │
│pentru ca diverse │pe R               │
│date să fie       │                   │
│caracterizate cu  │                   │
│ajutorul unei     │                   │
│funcţii de gradul │                   │
│I                 │                   │
│6. Rezolvarea cu  │                   │
│ajutorul          │                   │
│funcţiilor a unei │                   │
│situaţii- problemă│                   │
│şi interpretarea  │                   │
│rezultatului      │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Diferenţierea  │                   │
│variaţiei liniare/│                   │
│pătratice prin    │                   │
│exemple           │                   │
│2. Completarea    │                   │
│unor tabele de    │                   │
│valori necesare   │                   │
│pentru trasarea   │Funcţia de gradul  │
│graficului        │al II-lea          │
│3. Aplicarea unor │• Reprezentarea    │
│algoritmi pentru  │grafică a funcţiei │
│trasarea          │f : R → R, f(x) =  │
│graficului        │ax^2 + bx + c , a, │
│(trasarea prin    │b, c ∈ R , a ≠ 0,  │
│puncte            │intersecţia        │
│semnificative)    │graficului cu axele│
│4. Exprimarea     │de coordonate,     │
│proprietăţilor    │ecuaţia f(x) = 0 , │
│unei funcţii prin │simetria faţă de   │
│condiţii algebrice│drepte de forma x =│
│sau geometrice    │m, cu m ∈ R        │
│5. Utilizarea     │• Relaţiile lui    │
│relaţiilor lui    │Viete, rezolvarea  │
│Viete pentru      │sistemelor de forma│
│caracterizarea    │{ x + y = s        │
│soluţiilor şi     │{ xy = p,          │
│rezolvarea unor   │cu s, p ∈ R        │
│sisteme           │                   │
│6. Identificarea  │                   │
│unor metode       │                   │
│grafice de        │                   │
│rezolvare a       │                   │
│ecuaţiilor sau a  │                   │
│sistemelor de     │                   │
│ecuaţii           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Recunoaşterea  │                   │
│corespondenţei    │                   │
│dintre seturi de  │                   │
│date şi           │                   │
│reprezentări      │                   │
│grafice           │                   │
│2. Reprezentarea  │                   │
│grafică a unor    │                   │
│date diverse în   │Interpretarea      │
│vederea comparării│geometrică a       │
│variaţiei lor     │proprietăţilor     │
│3. Utilizarea     │algebrice ale      │
│lecturii grafice  │funcţiei de gradul │
│pentru rezolvarea │al II-lea          │
│de ecuaţii şi de  │• Monotonie; punct │
│inecuaţii         │de extrem, vârful  │
│4. Exprimarea prin│parabolei,         │
│reprezentări      │interpretare       │
│grafice a unor    │geometrică         │
│condiţii          │• Poziţionarea     │
│algebrice;        │parabolei faţă de  │
│exprimarea prin   │axa Ox , semnul    │
│condiţii algebrice│funcţiei, inecuaţii│
│a unor            │de forma           │
│reprezentări      │ax^2 + bx + c ≤ 0  │
│grafice           │(≥, <, >) , cu a,  │
│5. Interpretarea  │b, c ∈ R ,         │
│unei configuraţii │a ≠ 0 ,            │
│din perspectiva   │interpretare       │
│poziţiei unei     │geometrică         │
│parabole faţă de  │                   │
│axa Ox            │                   │
│6. Utilizarea     │                   │
│lecturilor grafice│                   │
│în vederea        │                   │
│optimizării       │                   │
│rezolvării unor   │                   │
│probleme practice │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea  │                   │
│unor elemente de  │                   │
│geometrie         │                   │
│vectorială în     │                   │
│diferite contexte │                   │
│2. Utilizarea     │                   │
│reţelelor de      │                   │
│pătrate pentru    │                   │
│determinarea      │Vectori în plan    │
│caracteristicilor │• Segment orientat,│
│unor segmente     │vectori, vectori   │
│orientate pe      │coliniari          │
│configuraţii date │• Operaţii cu      │
│3. Efectuarea de  │vectori: adunarea  │
│operaţii cu       │(regula            │
│vectori pe        │triunghiului,      │
│configuraţii      │regula             │
│geometrice date   │paralelogramului), │
│4. Utilizarea     │proprietăţi ale    │
│limbajului        │operaţiei de       │
│calculului        │adunare, înmulţirea│
│vectorial pentru a│cu un scalar,      │
│descrie anumite   │proprietăţi ale    │
│configuraţii      │înmulţirii cu un   │
│geometrice        │scalar, condiţia de│
│5. Identificarea  │coliniaritate,     │
│condiţiilor       │descompunerea după │
│necesare pentru   │doi vectori        │
│efectuarea        │necoliniari        │
│operaţiilor cu    │                   │
│vectori           │                   │
│6. Aplicarea      │                   │
│calculului        │                   │
│vectorial în      │                   │
│descrierea        │                   │
│proprietăţilor    │                   │
│unor configuraţii │                   │
│geometrice date   │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Descrierea     │                   │
│sintetică sau     │                   │
│vectorială a      │                   │
│proprietăţilor    │                   │
│unor configuraţii │                   │
│geometrice în plan│                   │
│2. Reprezentarea  │                   │
│prin intermediul  │                   │
│vectorilor a unei │                   │
│configuraţii      │                   │
│geometrice plane  │                   │
│date              │                   │
│3. Utilizarea     │Coliniaritate,     │
│calcului vectorial│concurenţă,        │
│sau a metodelor   │paralelism - calcul│
│sintetice în      │vectorial în       │
│rezolvarea unor   │geometria plană    │
│probleme de       │• Vectorul de      │
│geometrie metrică │poziţie a unui     │
│4. Trecerea de la │punct              │
│caracterizarea    │• Vectorul de      │
│sintetică la cea  │poziţie a punctului│
│vectorială (şi    │care împarte un    │
│invers) a unei    │segment orientat   │
│configuraţii      │într-un raport dat │
│geometrice date   │                   │
│5. Determinarea   │                   │
│condiţiilor       │                   │
│necesare pentru   │                   │
│coliniaritate,    │                   │
│concurenţă sau    │                   │
│paralelism        │                   │
│6. Analizarea     │                   │
│comparativă a     │                   │
│rezolvărilor      │                   │
│vectorială şi     │                   │
│sintetică ale     │                   │
│aceleiaşi probleme│                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea  │                   │
│elementelor       │                   │
│necesare pentru   │                   │
│calcularea unor   │                   │
│lungimi de        │                   │
│segmente şi a unor│                   │
│măsuri de unghiuri│                   │
│2. Utilizarea unor│                   │
│tabele şi a unor  │                   │
│formule pentru    │Aplicaţii ale      │
│calcule în        │trigonometrici în  │
│trigonometrie şi  │geometrie          │
│în geometrie      │• Rezolvarea       │
│3. Aplicarea      │triunghiului       │
│teoremelor şi a   │dreptunghic        │
│formulelor pentru │• Formulele (fără  │
│determinarea unor │demonstraţie):     │
│măsuri (lungimi   │cos(180°- x) = -cos│
│sau unghiuri)     │x;                 │
│4. Transpunerea   │sin(180° - x) = sin│
│într-un limbaj    │x, unde 0° ≤ x ≤   │
│specific          │180°               │
│trigonometrici şi/│• Modalităţi de    │
│sau geometriei a  │calcul a lungimii  │
│unor probleme     │unui segment şi a  │
│practice          │măsurii unui unghi:│
│5. Utilizarea unor│teorema sinusurilor│
│elemente de       │şi teorema         │
│trigonometrie în  │cosinusului        │
│rezolvarea        │                   │
│triunghiului      │                   │
│dreptunghic/      │                   │
│oarecare          │                   │
│6. Analizarea şi  │                   │
│interpretarea     │                   │
│rezultatelor      │                   │
│obţinute prin     │                   │
│rezolvarea unor   │                   │
│probleme practice │                   │
└──────────────────┴───────────────────┘

CLASA a X-a - 2ore/săpt. (TC)


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe         │Conţinuturi       │
│specifice          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea   │                  │
│caracteristicilor  │                  │
│tipurilor de numere│                  │
│utilizate în       │                  │
│algebră şi a formei│                  │
│de scriere a unui  │                  │
│număr real în      │Numere reale      │
│contexte variate   │• Numere reale:   │
│2. Compararea şi   │proprietăţi ale   │
│ordonarea numerelor│puterilor cu      │
│reale utilizând    │exponent raţional,│
│metode variate     │iraţional şi real │
│3. Aplicarea unor  │ale unui număr    │
│algoritmi specifici│pozitiv nenul,    │
│calculului cu      │aproximări        │
│puteri, radicali şi│raţionale pentru  │
│logaritmi în       │numere reale      │
│contexte variate   │• Radical dintr-un│
│4. Alegerea formei │număr (ordin 2 sau│
│de reprezentare a  │ordin 3),         │
│unui număr real    │proprietăţi ale   │
│pentru optimizarea │radicalilor       │
│calculelor         │• Noţiunea de     │
│5. Alegerea        │logaritm,         │
│strategiilor de    │proprietăţi ale   │
│rezolvare în       │logaritmilor,     │
│vederea optimizării│calcule cu        │
│calculelor         │logaritmi,        │
│6. Analizarea      │operaţia de       │
│validităţii unor   │logaritmare       │
│afirmaţii prin     │                  │
│utilizarea         │                  │
│aproximărilor, a   │                  │
│proprietăţilor sau │                  │
│a regulilor de     │                  │
│calcul             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Exprimarea      │Funcţii şi ecuaţii│
│relaţiilor de tip  │• Funcţia putere: │
│funcţional în      │f : R → D, f(x) = │
│diverse moduri     │x^n, n ∈ N şi n ≥ │
│2. Prelucrarea     │2 şi funcţia      │
│informaţiilor      │radical: f : D →  │
│ilustrate prin     │R, f(x) = ⁿ√x,    │
│graficul unei      │─                 │
│funcţii în scopul  │n=2,3 , unde D =  │
│deducerii unor     │[0,+∞) pentru n   │
│proprietăţi        │par şi            │
│algebrice ale      │D = R pentru n    │
│acesteia           │impar             │
│(monotonie,        │• Funcţia         │
│bijectivitate,     │exponenţială:     │
│semn, convexitate) │f : R → (0, +∞), f│
│3. Utilizarea de   │(x) = a^x, a ∈ (0,│
│proprietăţi ale    │+∞), a ≠ 1 şi     │
│funcţiilor în      │funcţia           │
│calcule şi         │logaritmică:      │
│aproximări, prin   │f : (0, +∞) → R, f│
│metode diverse     │(x) = logₐx, a ∈  │
│4. Exprimarea în   │(0,+∞),           │
│limbaj matematic a │a ≠ 1             │
│unor situaţii      │• Rezolvări de    │
│concrete ce se pot │ecuaţii folosind  │
│descrie printr-o   │proprietăţile     │
│funcţie de o       │funcţiilor:       │
│variabilă          │- Ecuaţii care    │
│5. Interpretarea   │conţin radicali de│
│unor probleme de   │ordinul 2 sau de  │
│calcul în vederea  │ordinul 3         │
│optimizării        │- Ecuaţii         │
│rezultatului       │exponenţiale,     │
│6. Utilizarea      │ecuaţii           │
│echivalenţei dintre│logaritmice,      │
│bijectivitate şi   │utilizarea unor   │
│inversabilitate în │substituţii care  │
│trasarea unor      │conduc la         │
│grafice şi în      │rezolvarea de     │
│rezolvarea unor    │ecuaţii algebrice │
│ecuaţii            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea   │                  │
│unor date de tip   │                  │
│probabilistic sau  │                  │
│statistic în       │                  │
│situaţii concrete  │                  │
│2. Interpretarea   │                  │
│primară a datelor  │                  │
│statistice sau     │                  │
│probabilistice cu  │                  │
│ajutorul calculului│                  │
│financiar, al      │                  │
│graficelor şi al   │                  │
│diagramelor        │Matematici        │
│3. Utilizarea unor │financiare        │
│algoritmi specifici│• Probleme de     │
│calculului         │numărare:         │
│financiar,         │permutări,        │
│statisticii sau    │aranjamente,      │
│probabilităţilor   │combinări         │
│pentru analiza de  │• Elemente de     │
│caz                │calcul financiar: │
│4. Transpunerea în │procente, dobânzi,│
│limbaj matematic   │TVA               │
│prin mijloace      │• Reprezentarea   │
│statistice sau     │grafică a datelor │
│probabilistice a   │statistice.       │
│unor probleme      │Interpretarea     │
│practice           │datelor statistice│
│5. Analizarea şi   │• Probabilitatea  │
│interpretarea unor │unui eveniment    │
│situaţii practice  │compus din        │
│cu ajutorul        │evenimente egal   │
│conceptelor        │probabile         │
│statistice sau     │                  │
│probabilistice     │                  │
│6. Corelarea       │                  │
│datelor statistice │                  │
│sau probabilistice │                  │
│în scopul          │                  │
│predicţiei         │                  │
│comportării unui   │                  │
│sistem prin        │                  │
│analogie cu modul  │                  │
│de comportare în   │                  │
│situaţii studiate  │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │                  │
│configuraţii       │                  │
│geometrice analitic│                  │
│sau utilizând      │                  │
│vectori            │Geometrie         │
│2. Descrierea      │• Reper cartezian │
│analitică,         │în plan,          │
│sintetică sau      │coordonatele unui │
│vectorială a       │vector în plan;   │
│relaţiilor de      │coordonatele sumei│
│paralelism şi de   │vectoriale,       │
│perpendicularitate │coordonatele      │
│3. Utilizarea      │produsului dintre │
│informaţiilor      │un vector şi un   │
│oferite de o       │număr real        │
│configuraţie       │coordonate        │
│geometrică pentru  │carteziene ale    │
│deducerea unor     │unui punct din    │
│proprietăţi ale    │plan, distanţa    │
│acesteia şi        │dintre două puncte│
│calcularea unor    │în plan           │
│distanţe şi a unor │• Ecuaţia dreptei │
│arii               │care trece prin   │
│4. Exprimarea      │două puncte, panta│
│analitică,         │unei drepte,      │
│sintetică sau      │ecuaţia unei      │
│vectorială a       │drepte care trece │
│caracteristicilor  │printr-un punct şi│
│matematice ale unei│are pantă dată    │
│configuraţii       │• Condiţii de     │
│geometrice         │paralelism,       │
│5. Interpretarea   │condiţii de       │
│perpendicularităţii│perpendicularitate│
│în relaţie cu      │a două drepte din │
│paralelismul şi    │plan, calcularea  │
│minimul distanţei  │unor distanţe şi a│
│6. Modelarea unor  │unor arii         │
│configuraţii       │                  │
│geometrice         │                  │
│analitic, sintetic │                  │
│sau vectorial      │                  │
└───────────────────┴──────────────────┘

CLASA a XI-a -1 oră/săpt. (TC)


┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice  │Conţinuturi    │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1. Recunoaşterea şi   │               │
│diferenţierea         │               │
│mulţimilor de numere  │               │
│şi a structurilor     │               │
│algebrice             │               │
│2. Identificarea unei │               │
│structuri algebrice   │               │
│prin verificarea      │               │
│proprietăţilor        │               │
│acesteia              │               │
│3. Compararea         │Structuri      │
│proprietăţilor        │algebrice      │
│algebrice sau         │• Legi de      │
│aritmetice ale        │compoziţie,    │
│operaţiilor definite  │proprietăţi    │
│pe diverse mulţimi în │• Structuri    │
│scopul identificării  │algebrice:     │
│unor algoritmi        │monoid, grup,  │
│4. Exprimarea         │inel, corp.    │
│proprietăţilor        │Exemple:       │
│mulţimilor înzestrate │mulţimile N, Z,│
│cu operaţii prin      │Zn,Q, R        │
│identificarea         │               │
│organizării           │               │
│structurale a acestora│               │
│5. Utilizarea         │               │
│similarităţii         │               │
│operaţiilor definite  │               │
│pe                    │               │
│mulţimi diferite în   │               │
│deducerea unor        │               │
│proprietăţi algebrice │               │
└──────────────────────┴───────────────┘

CLASA a XII-a - 1 oră/săpt. (TC)


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe         │Conţinuturi       │
│specifice          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │Elemente de calcul│
│1. Identificarea   │matriceal şi      │
│unor situaţii      │sisteme de ecuaţii│
│practice concrete, │liniare           │
│care necesită      │Matrice           │
│asocierea unui     │• Matrice, mulţimi│
│tabel de date cu   │de matrice        │
│reprezentarea sa   │• Operaţii cu     │
│matriceală         │matrice: adunarea │
│2. Asocierea unui  │matricelor,       │
│tabel de date cu   │înmulţirea unei   │
│reprezentarea      │matrice cu un     │
│matriceală a unui  │scalar, înmulţirea│
│proces             │matricelor,       │
│3. Aplicarea, în   │proprietăţi       │
│situaţii practice, │Determinanţi      │
│a algoritmilor de  │• Determinantul   │
│calcul cu matrice  │unei matrice      │
│4. Rezolvarea unor │pătratice de ordin│
│sisteme de ecuaţii │cel mult 3,       │
│liniare prin metoda│proprietăţi       │
│Cramer             │Sisteme de ecuaţii│
│5. Stabilirea      │liniare           │
│condiţiilor ca o   │• Matrice         │
│matrice să fie     │inversabile din   │
│inversabilă şi     │─                 │
│identificarea unor │Mn (R), n=2,3.    │
│metode adecvate de │Ecuaţii matriceale│
│rezolvare a        │• Metoda Cramer de│
│ecuaţiilor         │rezolvare a       │
│matriceale         │sistemelor liniare│
│                   │cu cel mult 3     │
│                   │necunoscute       │
└───────────────────┴──────────────────┘

     ISTORIE
     COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate
    1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
    1.2. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise
    1.3. Evidenţierea relaţiei cauză - efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice
    1.4. Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie
    2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice
    2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj
    2.2. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate
    3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
    3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/combate un punct de vedere
    3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice
    3.3. Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice
    4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme
    4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric
    4.2. Construirea de sinteze tematice

     DOMENII DE CONŢINUT/CONŢINUTURI (clasa a XII-a)
    A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE
    1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.

    B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR
    1. Secolul XX - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa.
    2. Constituţiile din România.

    C. STATUL ŞI POLITICA
    1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII).
    2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)
    3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste.

    D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE
    1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii.
    2. România şi concertul european; de la "criza orientală" la marile alianţe ale secolului XX - cu excepţia aspectelor referitoare la faptele istorice desfăşurate după 1920 din acest conţinut.

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte nu vizează conţinutul unui manual anume.

     PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        FIZICA are în cadrul examenului de bacalaureat naţional în anul şcolar 2020 - 2021 statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă scrisă în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea absolvită.
        În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învăţământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru modulele (A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ).
        Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de Programele Şcolare de Fizică în vigoare pentru absolvenţii promoţiei 2021 şi având în vedere următoarele principii:
    1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingerii competenţelor de mai jos;
    2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite;
    3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formularea conţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;
    4. Elementele din Lista de termeni fac referire la noţiunile/cunoştinţele care se pot regăsi în itemii subiectului de examen.
    5. Pornind de la competenţele generale şi specifice ale învăţării fizicii s-a optat pentru un conţinut diferenţiat al programei de examen, în funcţie de filieră şi profil.

        Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni conţinută în acest material;
    1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;
    1.4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.

    2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ:
    2.1. selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
    2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
    2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;
    2.4. utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unei probleme;
    2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.

    3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.1. identificarea fenomenelor fizice în situaţii din viaţa cotidiană;
    3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;
    3.3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;
    3.4. anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;
    3.5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viaţa cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii.

    4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
    4.1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;
    4.2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

    III. ARII TEMATICE
     Filiera teoretică - profilul real, Filiera vocaţională - profilul militar
    A. MECANICA
    CONŢINUTURI
    1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
    1.1. Mişcare şi repaus
    1.2. Principiul I
    1.3. Principiul al II-lea
    1.4. Principiul al III-lea
    1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
    1.6. Legile frecării la alunecare

    2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
    2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică
    2.2. Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material
    2.3. Energia potenţială gravitaţională
    2.4. Legea conservării energiei mecanice
    2.5. Teorema variaţiei impulsului
    2.6. Legea conservării impulsului

     LISTA DE TERMENI
    1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
        ● viteză, vectorul viteză
        ● acceleraţie, vectorul acceleraţie
        ● modelul punctului material
        ● principiul inerţiei
        ● principiul fundamental al mecanicii clasice
        ● unitatea de măsură a forţei
        ● principiul acţiunilor reciproce
        ● forţe de contact între corpuri
        ● legile frecării la alunecare
        ● legea lui Hooke, forţa elastică
        ● forţa de tensiune

    2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
        ● lucrul mecanic, mărime de proces
        ● unitatea de măsură a lucrului mecanic
        ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic
        ● expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa de greutate în câmp gravitaţional uniform, a lucrului mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare şi a lucrului mecanic efectuat de forţa elastică
        ● puterea mecanică
        ● unitatea de măsură a puterii în S.I.
        ● randamentul planului înclinat
        ● energia cinetică a punctului material
        ● teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material
        ● energia potenţială
        ● variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului corp - Pământ
        ● energia mecanică, mărime de stare
        ● legea conservării energiei mecanice
        ● impulsul punctului material şi a unui sistem de puncte material
        ● teorema variaţiei impulsului
        ● legea conservării impulsului

    B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
     CONŢINUTURI
    1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
    2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
    3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
    4. MOTOARE TERMICE
    5. PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII

     LISTA DE TERMENI
    1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
        ● masă moleculară
        ● masă moleculară relativă
        ● cantitate de substanţă
        ● masă molară
        ● volum molar
        ● numărul lui Avogadro
        ● echilibru termic
        ● corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin

    2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
        ● lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces
        ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică
        ● energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare
        ● căldura, mărime de proces
        ● înveliş adiabatic
        ● principiul I al termodinamicii
        ● coeficienţi calorici (relaţii de definiţie, unităţi de măsură în SI)
        ● relaţia Robert - Mayer

    3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
        ● energia internă a gazului ideal (monoatomic, diatomic, poliatomic)
        ● variaţia energiei interne, lucrul mecanic şi cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal (izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)

    4. MOTOARE TERMICE
        ● explicarea funcţionării unui motor termic
        ● descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel - pe baza cărora funcţionează motoarele termice
        ● randamentul unui motor termic

    5. PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII
        ● ciclul Carnot, randamentul ciclului Carnot

    C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
     CONŢINUTURI
    1. CURENTUL ELECTRIC
    2. LEGEA LUI OHM
    3. LEGILE LUI KIRCHHOFF
    4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
    5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ

     LISTA DE TERMENI
    1. CURENTUL ELECTRIC
        ● curentul electric
        ● intensitatea curentului electric
        ● unitatea de măsură a intensităţii curentului electric
        ● circuit electric simplu
        ● tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului

    2. LEGEA LUI OHM
        ● rezistenţa electrică
        ● legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul
        ● unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică
        ● rezistenţa electrică a unui conductor liniar
        ● rezistivitatea electrică, dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură

    3. LEGILE LUI KIRCHHOFF
        ● reţeaua electrică
        ● nodul de reţea
        ● ochiul de reţea
        ● legile lui Kirchhoff

    4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
        ● rezistenţa electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori
        ● rezistenţa electrică echivalentă şi t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării scrie / paralel a mai multor generatoare electrice

    5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ
        ● expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp
        ● expresia energiei disipate în interiorul generatorului
        ● randamentul unui circuit electric simplu
        ● puterea electrică; relaţii ce caracterizează puterea electrică

    D. OPTICA
     CONŢINUTURI
    1. OPTICA GEOMETRICĂ
    1.1. Reflexia şi refracţia luminii
    1.2. Lentile subţiri. Sisteme de lentile

    2. OPTICA ONDULATORIE
    2.1. Interferenţa
    2.2. Dispozitivul Young

    3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
    3.1. Efect fotoelectric extern

     LISTA DE TERMENI
    1. OPTICA GEOMETRICĂ
        ● reflexia luminii
        ● refracţia luminii
        ● legile reflexiei
        ● legile refracţiei
        ● indicele de refracţie
        ● punctele conjugate
        ● fasciculele paraxiale
        ● imaginile reale/virtuale
        ● lentila optică
        ● elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare);
        ● convergenţa unei lentile subţiri
        ● formulele lentilelor subţiri
        ● imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subţiri
        ● sisteme de lentile

    2. OPTICA ONDULATORIE
        ● condiţii de obţinere a interferenţei staţionare
        ● lungimea de undă
        ● elementele componente ale dispozitivului Young
        ● franje de interferenţă
        ● diferenţa de drum optic
        ● condiţiile de maxim, respectiv de minim de interferenţă
        ● interfranja

    3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
        ● legile efectului fotoelectric extern
        ● ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuaţia lui Einstein
        ● interpretarea legilor efectului fotoelectric extern

    Filiera tehnologică - profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
    A. MECANICA
     CONŢINUTURI
    1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
    1.1. Mişcare şi repaus
    1.2. Principiul I
    1.3. Principiul al II-lea
    1.4. Principiul al III-lea
    1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
    1.6. Legile frecării la alunecare

    2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
    2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică
    2.2. Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material
    2.3. Energia potenţială gravitaţională
    2.4. Legea conservării energiei mecanice

     LISTA DE TERMENI
    1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
        ● viteză, vectorul viteză
        ● acceleraţie, vectorul acceleraţie
        ● modelul punctului material
        ● principiul inerţiei
        ● principiul fundamental al mecanicii clasice
        ● unitatea de măsură a forţei
        ● principiul acţiunilor reciproce
        ● forţe de contact între corpuri
        ● legile frecării la alunecare
        ● legea lui Hooke, forţa elastică
        ● forţa de tensiune

    2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
        ● lucrul mecanic, mărime de proces
        ● unitatea de măsură a lucrului mecanic
        ● expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa de greutate în câmp gravitaţional uniform
        ● lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare
        ● puterea mecanică
        ● unitatea de măsură a puterii în S.I.
        ● randamentul planului înclinat
        ● energia cinetică a punctului material
        ● teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material
        ● energia potenţială
        ● variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului corp - Pământ
        ● energia mecanică, mărime de stare
        ● legea conservării energiei mecanice

    B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
     CONŢINUTURI
    1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
    2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
    3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
    4. MOTOARE TERMICE

     LISTA DE TERMENI
    1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
        ● masă moleculară
        ● masă moleculară relativă
        ● cantitate de substanţă
        ● masă molară
        ● volum molar
        ● numărul lui Avogadro
        ● echilibru termic
        ● corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin

    2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
        ● lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces
        ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică
        ● energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare
        ● căldura, mărime de proces
        ● înveliş adiabatic
        ● principiul I al termodinamicii
        ● coeficienţi calorici (relaţii de definiţie, unităţi de măsură în SI)
        ● relaţia Robert - Mayer

    3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
        ● energia internă a gazului ideal (monoatomic, diatomic, poliatomic)
        ● variaţia energiei interne, lucrul mecanic şi cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal (izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)

    4. MOTOARE TERMICE
        ● explicarea funcţionării unui motor termic
        ● descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel - pe baza cărora funcţionează motoarele termice

    C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
     CONŢINUTURI
    1. CURENTUL ELECTRIC
    2. LEGEA LUI OHM
    3. LEGILE LUI KIRCHHOFF
    4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
    5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ

     LISTA DE TERMENI
    1. CURENTUL ELECTRIC
        ● curentul electric
        ● intensitatea curentului electric
        ● unitatea de măsură a intensităţii curentului electric
        ● circuit electric simplu
        ● tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului

    2. LEGEA LUI OHM
        ● rezistenţa electrică
        ● legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul
        ● unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică
        ● rezistenţa electrică a unui conductor liniar
        ● rezistivitatea electrică, dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură

    3. LEGILE LUI KIRCHHOFF
        ● reţeaua electrică
        ● nodul de reţea
        ● ochiul de reţea
        ● legile lui Kirchhoff

    4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
        ● rezistenţa electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori
        ● rezistenţa electrică echivalentă şi t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice identice

    5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ
        ● expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp
        ● expresia energiei disipate în interiorul generatorului
        ● randamentul unui circuit electric simplu
        ● puterea electrică; relaţii ce caracterizează puterea electrică

    D. OPTICA
     CONŢINUTURI
    1. OPTICA GEOMETRICĂ
    1.1. Reflexia şi refracţia luminii
    1.2. Lentile subţiri. Sisteme de lentile

    2. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
    2.1. Efect fotoelectric extern

        LISTA DE TERMENI
    1. OPTICA GEOMETRICĂ
        ● reflexia luminii
        ● refracţia luminii
        ● legile reflexiei
        ● legile refracţiei
        ● indicele de refracţie
        ● punctele conjugate
        ● fasciculele paraxiale
        ● imaginile reale/virtuale
        ● lentila optică
        ● elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare);
        ● convergenţa unei lentile subţiri
        ● formulele lentilelor subţiri
        ● imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subţiri
        ● sisteme de lentile

    2. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
        ● legile efectului fotoelectric extern
        ● ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuaţia lui Einstein
        ● interpretarea legilor efectului fotoelectric extern

     PROGRAMELE DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA CHIMIE
     STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare/ calificare profesională.
        Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganică şi generală sau pentru programa de chimie organică.

     PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ
    I. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
    1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
    1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
    1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
    1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic.
    1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora.

    2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
    2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
    2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.
    2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.

    3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
    3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
    3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
    3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.

    4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
    4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.
    4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.

    5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
    5.1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.
    5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.

    II. CONŢINUTURI


┌───────────┬──────────────────────────┐
│           │Atom. Element chimic.     │
│           │Izotopi. Straturi.        │
│           │Substraturi. Orbitali.    │
│           │Structura învelişului     │
│           │electronic pentru         │
│           │elementele din perioadele │
│           │1, 2, 3.                  │
│           │Clasificarea elementelor  │
│           │în blocuri: s, p, d.      │
│           │Corelaţii între structura │
│           │învelişului electronic    │
│           │pentru elementele din     │
│           │perioadele 1, 2, 3,       │
│           │poziţia în tabelul        │
│           │periodic şi proprietăţi   │
│           │ale elementelor.          │
│           │Variaţia proprietăţilor   │
│           │periodice ale elementelor,│
│           │în grupele principale şi  │
│Structura  │în perioadele 1, 2, 3.    │
│atomului   │Variaţia caracterului     │
│Tabelul    │metalic şi nemetalic în   │
│periodic al│grupele principale şi     │
│elementelor│perioadele 1, 2, 3.       │
│chimice    │Proprietăţi chimice ale   │
│           │sodiului: reacţii cu      │
│           │oxigen, clor, apă.        │
│           │Importanţa practică a     │
│           │sodiului.                 │
│           │Variaţia caracterului     │
│           │metalic: reactivitatea Na,│
│           │Mg, Al, faţă de O(2),H(2) │
│           │O.                        │
│           │Variaţia caracterului     │
│           │nemetalic: reactivitatea  │
│           │nemetalelor din grupa 17  │
│           │(VII A).                  │
│           │Proprietăţi chimice ale   │
│           │clorului: reacţii cu      │
│           │hidrogen, fier. apă,      │
│           │cupru, hidroxid de sodiu, │
│           │bromură de sodiu, iodură  │
│           │de potasiu. Importanţa    │
│           │practică a clorului.      │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Legătura ionică. Cristalul│
│           │NaCl. Importanţa practică │
│           │a clorurii de sodiu.      │
│Legături   │Legătura covalentă        │
│chimice    │nepolară: H(2), N(2), Cl  │
│Interacţii │(2).                      │
│între      │Legătura covalentă polară:│
│atomi,     │HCl, H(2)O.               │
│ioni,      │Legătura                  │
│molecule   │covalent-coordinativă: NH │
│           │(4)+ şi H(3)O+ .          │
│           │Legătura de hidrogen.     │
│           │Proprietăţi fizice ale    │
│           │apei.                     │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Ecuaţia de stare a gazului│
│Starea     │ideal.                    │
│gazoasă    │Volum molar (mol, numărul │
│           │lui Avogadro).            │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Dizolvarea.               │
│           │Factorii care influenţează│
│           │dizolvarea.               │
│           │Dizolvarea unui compus    │
│           │ionic şi a unui compus    │
│           │covalent polar în apă.    │
│           │Solubilitatea substanţelor│
│           │în solvenţi polari şi     │
│           │nepolari.                 │
│           │Concentraţia soluţiilor:  │
│           │concentraţia procentuală  │
│           │masică, concentraţia      │
│           │molară. Soluţii apoase de │
│           │acizi (tari şi slabi) şi  │
│Soluţii    │de baze (tari şi slabe):  │
│apoase     │HCl, H(2)CO(3), HCN, NaOH,│
│           │NH(3). Cupluri acid-bază  │
│           │conjugate.                │
│           │Reacţii acido-bazice.     │
│           │Reacţia de neutralizare.  │
│           │Determinarea caracterului │
│           │acido-bazic al soluţiilor │
│           │cu indicatori.            │
│           │pH-ul soluţiilor apoase.  │
│           │Determinarea pH-ului unor │
│           │soluţii de acizi şi baze  │
│           │cu hârtie indicator de pH.│
│           │Indicatori de pH:         │
│           │turnesol, fenolftaleină   │
│           │(virajul culorii în       │
│           │funcţie de pH).           │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Reacţii de oxido-reducere.│
│           │Număr de oxidare.         │
│           │Stabilirea coeficienţilor │
│Reacţii    │reacţiilor redox.         │
│redox.     │Caracter oxidant şi       │
│Aplicaţii  │reducător.                │
│ale        │Aplicaţii ale reacţiilor  │
│reacţiilor │redox: pila Danieli       │
│redox      │(construcţie şi           │
│           │funcţionare), acumulatorul│
│           │cu plumb (construcţie şi  │
│           │funcţionare). Coroziunea  │
│           │şi protecţia anticorosivă.│
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Reacţii exoterme, reacţii │
│           │endoterme.                │
│           │Entalpie de reacţie.      │
│Noţiuni de │Căldura de combustie -    │
│termochimie│arderea hidrocarburilor.  │
│           │Legea Hess.               │
│           │Căldură de neutralizare   │
│           │(acid tare bază tare).    │
│           │Căldură de dizolvare.     │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Reacţii lente, reacţii    │
│Noţiuni de │rapide.                   │
│cinetică   │Catalizatori.             │
│chimică    │Viteza de reacţie.        │
│           │Constanta de viteză. Legea│
│           │vitezei.                  │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Rezolvare de probleme,    │
│           │calcule stoechiometrice   │
│           │(pe baza formulei chimice │
│Calcule    │şi a ecuaţiei reacţiei    │
│chimice    │chimice), puritate,       │
│           │randament.                │
│           │Interpretarea rezultatelor│
│           │din activitatea           │
│           │experimentală.            │
└───────────┴──────────────────────────┘

     PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ
    I. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
    1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
    1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
    1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

    2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
    2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
    2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
    2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.

    3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
    3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/calitative.
    3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
    3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.

    4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
    4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
    4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.
    4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.

    5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
    5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
    5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici.

    II. CONŢINUTURI


┌────────────┬─────────────────────────┐
│            │Introducere în studiul   │
│            │chimiei organice:        │
│            │obiectul chimiei         │
│            │organice, elemente       │
│            │organogene, tipuri de    │
│            │catene de atomi de       │
│            │carbon, seric omoloagă,  │
│            │formule brute, formule   │
│Structura şi│moleculare şi formule de │
│compoziţia  │structură plane ale      │
│substanţelor│claselor de compuşi      │
│organice    │organici studiaţi.       │
│            │Legături chimice în      │
│            │compuşii organici.       │
│            │Izomeria de catenă, de   │
│            │poziţie pentru compuşii  │
│            │organici studiaţi.       │
│            │Izomeria optică: carbon  │
│            │asimetric, enantiomeri,  │
│            │amestec racemic.         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Clasificarea compuşilor  │
│            │organici: hidrocarburi şi│
│            │compuşi cu funcţiuni.    │
│            │Clasificarea compuşilor  │
│            │organici în funcţie de   │
│            │grupa funcţională.       │
│            │Compuşi cu grupe         │
│            │funcţionale monovalente: │
│Clasificarea│compuşi halogenaţi,      │
│compuşilor  │compuşi hidroxilici,     │
│organici    │amine.                   │
│            │Compuşi cu grupe         │
│            │funcţionale divalente şi │
│            │trivalente: compuşi      │
│            │carbonilici, compuşi     │
│            │carboxilici.             │
│            │Compuşi cu grupe         │
│            │funcţionale mixte:       │
│            │aminoacizi, hidroxiacizi,│
│            │zaharide.                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Reacţii de substituţie   │
│            │(monohalogenarea         │
│            │propanului, nitrarea     │
│            │fenolului).              │
│            │Reacţii de adiţie        │
│            │(bromurarea propenei (cu │
│Tipuri de   │Br(2) şi HBr), bromurarea│
│reacţii     │acetilenei (cu Br(2) şi  │
│chimice în  │HBr)).                   │
│chimia      │Reacţii de eliminare     │
│organică    │(dehidrohalogenarea      │
│            │2-bromobutanului,        │
│            │deshidratarea            │
│            │2-butanolului).          │
│            │Reacţii de transpoziţie  │
│            │(izomerizarea            │
│            │n-pentanului).           │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Alcani: serie omoloagă,  │
│            │denumire, structură,     │
│            │izomerie de catenă,      │
│            │proprietăţi fizice,      │
│            │proprietăţi chimice:     │
│Alcani      │clorurarea metanului,    │
│            │izomerizarea butanului,  │
│            │cracarea şi              │
│            │dehidrogenarea butanului,│
│            │arderea. Importanţa      │
│            │practică a metanului.    │
│            │Putere calorică.         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Alchene: serie omoloagă, │
│            │denumire, structură,     │
│            │izomerie de catenă şi de │
│            │poziţie, proprietăţi     │
│Alchene     │fizice, proprietăţi      │
│            │chimice: adiţia H(2), X  │
│            │(2), HX, H(2)O (regula   │
│            │lui Markovnikov),        │
│            │polimerizarea. Importanţa│
│            │practică a etenei.       │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Alchine: serie omoloagă, │
│            │denumire, structură,     │
│            │izomerie de catenă şi de │
│            │poziţie, proprietăţi     │
│            │fizice, proprietăţi      │
│            │chimice: adiţia H(2), X  │
│Alchine     │(2), HX, H(2)O la        │
│            │acetilenă, arderea.      │
│            │Obţinerea acetilenei din │
│            │carbid. Importanţa       │
│            │practică a acetilenei.   │
│            │Polimerizarea clorurii de│
│            │vinii, acrilonitrilului, │
│            │acetatului de vinii.     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Arene: benzen, toluen,   │
│            │naftalină: formule       │
│            │moleculare şi de         │
│            │structură plane,         │
│Arene       │proprietăţi fizice,      │
│            │proprietăţi chimice:     │
│            │benzen, toluen, naftalină│
│            │- halogenare, nitrare.   │
│            │Alchilarea benzenului cu │
│            │propenă.                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Benzine     │Cifra octanică. Putere   │
│            │calorică.                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Alcooli: metanol, etanol,│
│            │glicerol - formule de    │
│            │structură, denumire,     │
│            │proprietăţi fizice (stare│
│            │de agregare, solubilitate│
│            │în apă, punct de         │
│            │fierbere), etanol -      │
│Alcooli     │fermentaţia acetică,     │
│            │metanol - arderea,       │
│            │glicerină - obţinerea    │
│            │trinitratului de         │
│            │glicerină.               │
│            │Oxidarea ctanolului (KMnO│
│            │(4), K(2)Cr(2)O(7)).     │
│            │Importanţa practică şi   │
│            │biologică a etanolului.  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Acizi carboxiliei: acidul│
│            │acetic - reacţiile cu    │
│            │metale reactive, oxizi   │
│            │metalici, hidroxizi      │
│Acizi       │alcalini, carbonaţi,     │
│carboxilici │etanol. Importanţa       │
│            │practică şi biologică a  │
│            │acidului acetic.         │
│            │Esterificarea acidului   │
│            │salicilic. Hidroliza     │
│            │acidului acetilsalicilic.│
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Grăsimi: stare naturală, │
│            │proprietăţi fizice,      │
│            │importanţă.              │
│Grăsimi     │Hidrogenarea grăsimilor  │
│Agenţi      │lichide. Hidroliza       │
│tensioactivi│grăsimilor.              │
│            │Agenţi tensioactivi:     │
│            │săpunuri şi detergenţi - │
│            │acţiunea de spălare.     │
│            │Obţinerea săpunului.     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Aminoacizi (glicina,     │
│            │alanina, valma, serina,  │
│            │cisteina, acidul         │
│            │glutamic, lisina):       │
│            │definiţie, denumire,     │
│            │clasificare, proprietăţi │
│Aminoacizi  │fizice, caracter amfoter.│
│Proteine    │Condensarea              │
│            │aminoacizilor. Proteine: │
│            │stare naturală,          │
│            │proprietăţi fizice,      │
│            │importanţă.              │
│            │Hidroliza enzimatică a   │
│            │proteinelor. Denaturarea │
│            │proteinelor.             │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Zaharide: glucoza,       │
│            │zaharoza, amidonul,      │
│            │celuloza - stare         │
│            │naturală, proprietăţi    │
│            │fizice, importanţă.      │
│            │Monozaharide: glucoza şi │
│Zaharide    │fructoza (formule plane),│
│            │formule de perspectivă   │
│            │(Haworth): glucopiranoza,│
│            │fructofuranoza.          │
│            │Oxidarea glucozei        │
│            │(reactiv Tollens şi      │
│            │Fehling). Condensarea    │
│            │monozaharidelor.         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Rezolvare de probleme,   │
│            │calcule stoechiometrice  │
│            │(pe baza formulei chimice│
│Calcule     │şi a ecuaţiei reacţiei   │
│chimice     │chimice), puritate,      │
│Utilizări   │randament.               │
│ale         │Utilizări ale            │
│substanţelor│substanţelor studiate.   │
│studiate    │Interpretarea            │
│            │rezultatelor din         │
│            │activitatea              │
│            │experimentală.           │
└────────────┴─────────────────────────┘

        NOTĂ:
        Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în conformitate cu prezenta programă şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

     BIOLOGIE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
        În cadrul examenului de bacalaureat, biologia constituie proba scrisă pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
     Varianta I
        ● Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.
        ● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
        ● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
        ● Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
        ● Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
        ● Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.
        ● Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc.
        ● Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.
        ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
        ● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
    - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
    – elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
    – rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
    – alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
    – proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
    – explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
    – prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
    – prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
    – explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.

        ● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie: unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

     Varianta II
        ● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
        ● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.
        ● Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură- funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
        ● Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.
        ● Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
        ● Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman.
        ● Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată. Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
        ● Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
        ● Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.
        ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
        ● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
    - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
    – elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
    – rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
    – alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor;
    – proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
    – recunoaşterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
    – explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
    – explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.

        ● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

    III. CONŢINUTURI
        Proba scrisă la biologic pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:
    I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a.
    II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele a XI-a şi a XII-a.

    I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
     CONŢINUTURI - CLASA A IX-A
    1. DIVERSITATEA LUMII VII
    1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot;
        VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;
        REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;
        ● Monera:
    - Bacterii: eubacterii;

        ● Protiste:
    - Sporozoare;
    – Alge unicelulare, euglene;

        ● Fungi:
    - Ascomicete;
    – Bazidiomicete;

        ● Plante:
    - Alge pluricelulare;
    – Briofite: briate;
    – Pteridoilte: filicate;
    – Gimnosperme: conifere;
    – Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate:

        ● Animale:
    - Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
    – Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide (oligochete, hirudinee);

        Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode;
        Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
        Cordate: - Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare.

    2. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII
    2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI (enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):
    - procariote: structură;
    – cucariote:
    – învelişul celulei:
    – membrană celulară (model mozaic fluid);
    – perete celular;
    – citoplasmă:
    – fundamentală;
    – structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;
    – nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol).

    2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ: - importanţă, clasificare:
    - ciclul celular;
    – indirectă (cariochinetică);
    – cromozomi şi fus de diviziune alcătuire şi rol;
    – mitoză (faze, importanţă);
    – meioză (etape, faze, importanţă).

    3. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII
    3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.
    3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE
    - Legile mendeliene ale eredităţii:
    – legea purităţii garneţilor;
    – legea segregării independente a perechilor de caractere;
    – abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.

    3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE
    3.4. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni);
    3.5. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare - clasificare şi exemple.

     CONŢINUTURI - CLASA A X-A
    1. ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE: clasificare, structură, rol.
    1.1. ŢESUTURI VEGETALE
    - embrionare primare - apicale, intercalare;
    – definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare; conducătoare, secretoare.

    1.2. ŢESUTURI ANIMALE
    - epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale;
    – conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;
    – muscular: striat, neted;
    – nervos: neuronul, celula glială.

    2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII
    2.1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE
        ● NUTRIŢIA AUTOTROFĂ
    - fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO(2) absorbit, după substanţă organică produsă, după O(2) produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b).

        ● NUTRIŢIA HETEROTROFĂ
    - heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;
    – heterotrofia la plante: parazită;
    – nutriţia simbiontă (licheni);
    – digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
    – sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor;
    – boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) - manifestări, cauze şi prevenire.

        ● RESPIRAŢIA
    - aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);
    – respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie - alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
    – respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O(2) şi după CO(2) produs);
    – respiraţia la animale:
    – sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare - inspiraţie, expiraţie;
    – boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie, TBC ) - manifestări, cauze şi prevenire.

        ● CIRCULAŢIA
        Circulaţia la plante:
    - absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
    – circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.

        Circulaţia la animale:
    - mediul intern la mamifere (sângele - compoziţie, rol);
    – sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);
    – boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze şi prevenire.

        ● EXCREŢIA
        Excreţia la plante:
    - transpiraţia - prezentare generală, localizare;

        Excreţia la animale:
    - sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol - fără mecanismul formării urinei);
    – boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) - manifestări, cauze şi prevenire.

    2.2. FUNCŢII DE RELAŢIE
        ● SENSIBILITATEA
        Sensibilitatea şi mişcarea la plante
        Sensibilitatea la animale:
    - organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură şi rol;
    – deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) - manifestări, cauze şi remedii;
    – sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal-localizare, componente, rol);
    – boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) - manifestări, cauze, prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).

        ● LOCOMOŢIA LA ANIMALE
        Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).

    2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
        ● REPRODUCEREA LA PLANTE
        Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;
        Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundaţie: sămânţă - alcătuire; fruct - tipuri reprezentative de fructe.

        ● REPRODUCEREA LA OM
        Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);
        Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze şi prevenire.

    II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ
     CONŢINUTURI - CLASA A XI-A
    1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
    - topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice;

    2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
    2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE
        ● SISTEMUL NERVOS
    - clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
    – sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere - clasificarea căilor de conducere şi rolul acestora;
    – sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
    – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.

        ● ANALIZATORII
    - segmentele unui analizator;
    – fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat:
    – noţiuni elementare de igienă şi patologic: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.

        ● GLANDELE ENDOCRINE
    - topografie, hormoni - efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;
    – disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalic, diabet insipid, boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).

        ● SISTEMUL OSOS
    - scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
    – noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.

        ● SISTEMUL MUSCULAR
    - muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;
    – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare.

    2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE
        ● DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
    - transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
    – absorbţia intestinală;
    – fiziologia intestinului gros;
    – noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.

        ● CIRCULAŢIA
    - grupe sanguine, imunitate;
    – activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls arterial;
    – circulaţia mare şi mică;
    – noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii, anemii.

        ● RESPIRAŢIA
    - ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
    – noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.

        ● EXCREŢIA
    - formarea şi eliminarea urinei;
    – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.

    2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
    - sistemul reproducător: componente, fiziologie;
    – sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
    – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.

     CONŢINUTURI - CLASA A XII-A
    1. GENETICĂ
    1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ
        ● ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică;
    - structura primară şi secundară a ADN;
    – tipuri de ARN, structură şi funcţii;
    – funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.

        ● ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;

    IV. NOTĂ:
        Biologia este susţinută ca probă scrisă.
        Timpul alocat probei este de 3 ore.
        Punctajul maxim este de 100 de puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
        Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor.
        Conţinuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.
        Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Ele vor fi elaborate pe baza competenţelor prezentate la punctul II şi nu pe baza conţinuturilor comune ale manualelor şcolare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi, care ajută la realizarea competenţelor cuprinse în programa şcolară.

     DISCIPLINA INFORMATICĂ
     Specializările matematică-informatică şi matematică-informatică, intensiv informatică
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de bacalaureat naţional, INFORMATICA are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT
    - construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor în pseudocod şi prin programe scrise în limbaj de programare (Pascal, C sau C++, la alegere);
    – analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
    – abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;
    – identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
    – definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;
    – identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;
    – identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
    – identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
    – definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;
    – identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;
    – organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
    – organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program;
    – folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;
    – analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.

    III. CONŢINUTURI
    1. Algoritmi
    1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici
    1.2. Date, variabile, expresii, operaţii
    1.3. Structuri de bază: liniară, alternativă şi repetitivă
    1.4. Descrierea algoritmilor, reprezentare în pseudocod

    2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
    2.1. Vocabularul limbajului
    2.2. Constante. Identificatori
    2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali
    2.4. Definirea tipurilor de date
    2.5. Variabile. Declararea variabilelor
    2.1. Structura programelor. Comentarii
    2.2. Expresii. Instrucţiunea de atribuire
    2.3. Citirea /scrierea datelor
    2.4. Structuri de control: instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive

    3. Subprograme predefinite
    3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
    3.2. Proceduri şi funcţii predefinite

    4. Tipuri structurate de date
    4.1. Tipul tablou
    4.2. Tipul şir de caractere: operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare
    4.3. Tipul înregistrare

    5. Fişiere text
    5.1. Fişiere text. Tipuri de acces
    5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text

    6. Algoritmi elementari
    6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
    6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
    6.3. Şirul lui Fibonacci
    6.4. Determinare minim/maxim
    6.5. Metode de ordonare: metoda bulelor, selecţiei
    6.6. Interclasare
    6.7. Metode de căutare: secvenţială, binară
    6.8. Analiza complexităţii unui algoritm considerând criteriile de eficientă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat

    7. Subprograme definite de utilizator
    7.1. Proceduri şi funcţii: declarare şi apel, parametri formali şi parametri efectivi, parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă, variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate
    7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme

    8. Recursivitate
    8.1. Proceduri şi funcţii recursive

    9. Metoda backtracking
    9.1. Probleme de generare

    10. Generarea elementelor combinatoriale
    10.1. Permutări, aranjamente, combinări
    10.2. Produs cartezian, submulţimi

    11. Grafuri
    11.1. Grafuri neorientate: terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, lanţ elementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parţial), proprietăţi (conex, componentă conexă, graf complet), metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)
    11.2. Arbori: terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză), metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, vector de "taţi")
        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

     DISCIPLINA INFORMATICĂ
     Specializarea ştiinţe ale naturii
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de bacalaureat naţional, INFORMATICA are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT
    - construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor în pseudocod şi prin programe scrise în limbaj de programare (Pascal, C sau C++, la alegere);
    – analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
    – abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;
    – identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
    – definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;
    – identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;
    – identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
    – identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
    – identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;
    – organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
    – organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control;
    – analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.

    III. CONŢINUTURI
    1. Algoritmi
    1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici
    1.2. Date, variabile, expresii, operaţii
    1.3. Structuri de bază: liniară, alternativă şi repetitivă
    1.4. Descrierea algoritmilor, reprezentare în pseudocod

    2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
    2.1. Vocabularul limbajului
    2.2. Constante. Identificatori
    2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali
    2.4. Definirea tipurilor de date
    2.5. Variabile. Declararea variabilelor
    2.6. Structura programelor. Comentarii
    2.7. Expresii. Instrucţiunea de atribuire
    2.8. Citirea/scrierea datelor
    2.9. Structuri de control: instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive

    3. Subprograme predefinite
    3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
    3.2. Proceduri şi funcţii predefinite

    4. Tipuri structurate de date
    4.1. Tipul tablou - tablouri unidimensionale

    5. Fişiere text
    5.1. Fişiere text. Tipuri de acces
    5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text

    6. Algoritmi elementari
    6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
    6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
    6.3. Şirul Lui Fibonacci
    6.4. Determinare minim/maxim
    6.5. Metode de ordonare: metoda bulelor, selecţiei
    6.6. Interclasare
    6.7. Metode de căutare: secvenţială, binară
    6.8. Analiza complexităţii unui algoritm considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

     PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE
    I. Statutul disciplinei:
        Geografia are, în cadrul examenului naţional de bacalaureat 2021, statutul de disciplină opţională, pe care elevul o poate alege în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.
        Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.
        Programa pentru examen vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa - România - Uniunea Europeană.
    CLASA a XII-a
                    Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană

    II. Competenţe de evaluat:
    1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional
    2. Identificarea poziţiei elementelor de geografic fizică şi umană ale Europei şi ale României reprezentate pe hărţi
    3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului şi al ţării noastre
    4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţii geografice a Europei şi a unor ţări
    5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării noastre
    6. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării noastre
    7. Prezentarea comparativă a elementelor de geografie fizică şi umană din Europa şi din România
    8. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre ştiinţe, tehnologic şi mediul înconjurător la nivelul continentului şi al României prin analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi a reprezentărilor grafice şi cartografice
    9. Prelucrarea informaţiei: transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text sau în tabel etc.
    10. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele, reprezentări grafice şi cartografice, imagini etc).
    11. Rezolvarea de probleme

    III. Conţinuturi:
        Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană
    A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ
    1. Spaţiul românesc şi spaţiul european
    2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
    - relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)
    – clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)
    – hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră
    – învelişul biopedogeografic
    – resursele naturale

    3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
    - harta politică a Europei; România ca stat al Europei
    – populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
    – sistemul de oraşe al Europei
    – activităţile economice - caracteristici generale
    – sisteme de transport

    4. Ţările vecine României

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei şcolare în vigoare pentru clasa a XII-a. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina Logică, argumentare şi comunicare are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        ● Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii în argumentare
        ● Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în limbaj natural
        ● Construirea unor argumente în vederea susţinerii unui punct de vedere sau a unei soluţii propuse pentru rezolvarea unor situaţii - problemă
        ● Utilizarea unor raţionamente adecvate în luarea deciziilor
        ● Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice

    III. CONŢINUTURI
    1. Societate, comunicare şi argumentare
        ● Argumentarea şi structura argumentării; analiza logică a argumentelor
        ● Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni
        ● Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii categorice; raporturi între propoziţii categorice
        ● Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente
        ● Definirea şi clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire şi clasificare

    2. Tipuri de argumentare
        ● Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice, verificarea validităţii prin metoda diagramelor Venn); demonstraţia
        ● Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, Psihologia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        ● Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei
        ● Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalităţii, precum şi a corelaţiilor dintre ele
        ● Explicarea specificului şi a rolului/importanţei diferitelor categorii de procese psihice şi componente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţă, texte, concepte)
        ● Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică psihologică

    III. CONŢINUTURI
    1. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii
        ● Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală
        ● Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginaţia
        ● Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivaţia; voinţa; afectivitatea; atenţia

    2. Structura şi dezvoltarea personalităţii
        ● Caracterizarea generală a personalităţii
        ● Temperamentul
        ● Caracterul

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

     PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, Economia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        ● Utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei în analizarea, explicarea şi compararea unor procese şi fenomene specifice dinamicii economice
        ● Caracterizarea agenţilor economici (consumatori şi producători), ca purtători ai cererii şi ofertei pe piaţă
        ● Caracterizarea pieţei din perspectiva dinamicii economice
        ● Analizarea, evaluarea şi exemplificarea comportamentului raţional al agenţilor economici în economia de piaţă
        ● Interpretarea rezultatelor evaluării fenomenelor şi proceselor economice

    III. CONŢINUTURI
    1. Consumatorul şi comportamentul său raţional
        ● Nevoi şi resurse
        ● Cererea
        ● Consumatorul şi comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică)

    2. Producătorul/întreprinzătorul şi comportamentul său raţional
        ● Proprietatea şi libera iniţiativă
        ● Oferta
        ● Factorii de producţie şi combinarea acestora
        ● Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică

    3. Piaţa-întâlnire a agenţilor economici
        ● Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă
        ● Mecanismul concurenţial
        ● Forme ale pieţei: Piaţa monetară

        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA SOCIOLOGIE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina Sociologie are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        ● Utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de investigare sociologică în analizarea unor fenomene şi procese sociale
        ● Analizarea rolului şi stadiilor socializării
        ● Identificarea şi analizarea unor comportamente şi probleme sociale
        ● Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică sociologică

    III. CONŢINUTURI
    1. Perspectiva sociologică asupra societăţii. Metodologia cercetării sociologice
        ● Specificul cunoaşterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigaţiei sociologice

    2. Societatea şi viaţa socială
        ● Structura socială: status şi rol; relaţii sociale; grupuri sociale; grupuri mici
        ● Instituţii şi organizaţii sociale: familia, şcoala, biserica, statul; partidele politice, ONG-urile
        ● Socializarea: rol, stadii
        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, disciplina Filosofie are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        ● Precizarea semnificaţiei filosofice a unor concepte
        ● Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluţiei propuse şi argumentelor cu care este susţinută soluţia
        ● Analizarea comparativă şi critică a structurii argumentative a unor puncte de vedere filosofice, a premiselor şi a consecinţelor acestora
        ● Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosofică

    III. CONŢINUTURI
    1. Omul
        ● Problematica naturii umane
        ● Sensul vieţii

    2. Morala
        ● Teorii morale
        ● Probleme de etică aplicată

    3. Politica
        ● Libertate şi responsabilitate social-politică
        ● Egalitate şi dreptate
        ● Teorii politice moderne şi contemporane

    4. Cunoaşterea
        ● Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr
        ● Adevăr şi eroare
        NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume.

                                          ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Alte Institutii, ANEXE din 5 februarie 2021

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ ANEXE din 5 februarie 2021 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat, în anul şcolar 2020-2021

Comentarii

Atentie, Juristi!

ANEXE din 5 februarie 2021 privind programele pentru susţinerea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat, în anul şcolar 2020-2021