────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 4.800 din 31 august 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2011.────────── ANEXA 1 LISTA DISCIPLINELOR la care se susţine examenul de bacalaureat 2011 1. Probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale
┌─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Proba │
│Filiera, ├─────────────┬───────────────┬──────────────┬─────────────┤
│profilul, │A: probă │ │C: (probă │D: probă │
│specializarea│orală │B: probă orală │orală, scrisă │scrisă/ │
│ │ │ │şi practică) │practică │
├─────────────┼─────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Probă de │ │ │
│ │ │evaluare a │ │ │
│ │ │competenţelor │ │ │
│ │ │de comunicare │ │ │
│ │ │orală în limba │Probă de │ │
│ │Probă de │maternă - │evaluare a │ │
│ │evaluare a │pentru elevii │competenţei │Probă de │
│ │competenţelor│de la toate │lingvistice │evaluare a │
│Toate │de comunicare│filierele, │într-o limbă │competenţelor│
│ │orală în │profilurile şi │de circulaţie │digitale │
│ │limba română │specializările,│internaţională│ │
│ │ │care au urmat │studiată în │ │
│ │ │studiile │liceu │ │
│ │ │liceale într-o │ │ │
│ │ │limbă a │ │ │
│ │ │minorităţilor │ │ │
│ │ │naţionale │ │ │
└─────────────┴─────────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────┘
2. Probele scrise 2.1. Probele comune:
┌─────────────┬──────────────────────────────┐
│ │Proba E │
│ ├──────────────┬───────────────┤
│ │ │b) probă scrisă│
│ │ │comună pentru │
│ │ │elevii de la │
│ │a) probă │toate │
│Filiera, │scrisă comună │filierele, │
│profilul, │pentru elevii │profilurile şi │
│specializarea│de la toate │specializările,│
│ │filierele, │care au urmat │
│ │profilurile şi│studiile │
│ │specializările│liceale într-o │
│ │ │limbă a │
│ │ │minorităţilor │
│ │ │naţionale │
├─────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ │Limba şi │Limba şi │
│Toate │literatura │literatura │
│ │română │maternă │
└─────────────┴──────────────┴───────────────┘
2.2. Probele diferenţiate: A. Filiera teoretică:
┌────────┬──────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │ │Proba E │
│ │ ├────────────┬────────────┤
│ │ │c) probă │d) probă │
│ │ │diferenţiată│scrisă la │
│Profilul│Specializarea │în funcţie │alegere, în │
│ │ │de filieră, │funcţie de │
│ │ │profil, │filieră, │
│ │ │specializare│profil, │
│ │ │ │specializare│
├────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │ │ │argumentare,│
│Umanist │Filologie │Istorie │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Sociologie, │
│ │ │ │Filosofie │
├────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │ │ │argumentare,│
│ │Ştiinţe sociale │Istorie │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Sociologie, │
│ │ │ │Filosofie │
├────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Fizică, │
│Real │Matematică-informatică│Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie, │
│ │ │ │Informatică │
├────────┼──────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Fizică, │
│ │Ştiinţe ale naturii │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie, │
│ │ │ │Informatică │
└────────┴──────────────────────┴────────────┴────────────┘
B. Filiera tehnologică
┌─────────┬────────────────┬─────────────────────────┐
│ │ │Proba E │
│ │ ├────────────┬────────────┤
│ │ │c) probă │d) probă │
│ │ │diferenţiată│scrisă la │
│Profilul │Specializarea │în funcţie │alegere, în │
│ │ │de filieră, │funcţie de │
│ │ │profil, │filieră, │
│ │ │specializare│profil, │
│ │ │ │specializare│
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Tehnician în │ │Logică şi │
│Servicii │turism │Matematică │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Tehnician în │ │Logică şi │
│ │administraţie │Matematică │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Tehnician în │ │Logică şi │
│ │activităţi │Matematică │argumentare,│
│ │economice │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Tehnician în │ │Logică şi │
│ │activităţi de │Matematică │argumentare,│
│ │poştă │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Tehnician în │ │Logică şi │
│ │achiziţii şi │Matematică │argumentare,│
│ │contractări │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Tehnician în │ │Logică şi │
│ │hotelărie │Matematică │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Tehnician în │ │Logică şi │
│ │activităţi de │Matematică │argumentare,│
│ │comerţ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Tehnician în │ │Logică şi │
│ │gastronomie │Matematică │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │Organizator │ │Logică şi │
│ │banqueting │Matematică │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Coafor stilist │Matematică │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│Resurse │Tehnician ecolog│ │ │
│naturale │şi protecţia │ │Fizică, │
│şi │calităţii │Matematică │Chimie, │
│protecţia│mediului │ │Biologie │
│mediului │ │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │hidro-meteorolog│Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │chimist de │Matematică │Chimie, │
│ │laborator │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │analize produse │Matematică │Chimie, │
│ │alimentare │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │veterinar pentru│Matematică │Chimie, │
│ │animale de │ │Biologie │
│ │companie │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │prelucrarea │Matematică │Chimie, │
│ │lemnului │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │agricultură │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │agro-montan │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │veterinar │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │silvicultură şi │Matematică │Chimie, │
│ │exploatări │ │Biologie │
│ │forestiere │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │industria │Matematică │Chimie, │
│ │alimentară │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │agroturism │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │agronom │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │horticultor │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │zootehnist │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │agricultură │Matematică │Chimie, │
│ │ecologică │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │prelucrarea │Matematică │Chimie, │
│ │produselor de │ │Biologie │
│ │origine animală │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │morărit, │Matematică │Chimie, │
│ │panificaţie şi │ │Biologie │
│ │produse făinoase│ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │ │
│ │industria │ │ │
│ │alimentară │ │Fizică, │
│ │fermentativă şi │Matematică │Chimie, │
│ │în prelucrarea │ │Biologie │
│ │legumelor şi │ │ │
│ │fructelor │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │industria │Matematică │Chimie, │
│ │alimentară │ │Biologie │
│ │extractivă │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician pentru│ │Fizică, │
│ │animale de │Matematică │Chimie, │
│ │companie │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │proiectant │Matematică │Chimie, │
│ │produse finite │ │Biologie │
│ │din lemn │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │designer mobilă │Matematică │Chimie, │
│ │şi amenajări │ │Biologie │
│ │interioare │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician de │ │Fizică, │
│Tehnic │telecomunicaţii │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │electronist │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │electrotehnist │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │operator tehnică│Matematică │Chimie, │
│ │de calcul │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │automatizări │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │instalaţii │Matematică │Chimie, │
│ │electrice │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │electromecanic │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │operator │Matematică │Chimie, │
│ │telematică │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │operatori roboţi│Matematică │Chimie, │
│ │industriali │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │mecatronist │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │proiectant CAD │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │mecanic pentru │Matematică │Chimie, │
│ │întreţinere şi │ │Biologie │
│ │reparaţii │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │prelucrări │Matematică │Chimie, │
│ │mecanice │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │transporturi │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │prelucrări la │Matematică │Chimie, │
│ │cald │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │metrolog │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │aviaţie │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │instalaţii de │Matematică │Chimie, │
│ │bord (avion) │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │desenator pentru│Matematică │Chimie, │
│ │construcţii şi │ │Biologie │
│ │instalaţii │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │industria │Matematică │Chimie, │
│ │materialelor de │ │Biologie │
│ │construcţii │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │industria │Matematică │Chimie, │
│ │sticlei şi │ │Biologie │
│ │ceramicii │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │instalator │Matematică │Chimie, │
│ │pentru │ │Biologie │
│ │construcţii │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │construcţii şi │Matematică │Chimie, │
│ │lucrări publice │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │audio-video │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │producţie film │Matematică │Chimie, │
│ │şi televiziune │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │multimedia │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │operator │Matematică │Chimie, │
│ │procesare text │ │Biologie │
│ │imagine │ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │poligraf │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │producţie │Matematică │Chimie, │
│ │poligrafică │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │chimie │Matematică │Chimie, │
│ │industrială │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │designer │Matematică │Chimie, │
│ │vestimentar │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │industria │Matematică │Chimie, │
│ │textilă │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician în │ │Fizică, │
│ │industria │Matematică │Chimie, │
│ │pielăriei │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │electrician │Matematică │Chimie, │
│ │electronist auto│ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │energetician │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │prelucrări pe │Matematică │Chimie, │
│ │maşini cu │ │Biologie │
│ │comandă numerică│ │ │
├─────────┼────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Tehnician │ │Fizică, │
│ │construcţii │Matematică │Chimie, │
│ │navale │ │Biologie │
└─────────┴────────────────┴────────────┴────────────┘
NOTĂ: Candidaţii pot alege pentru probele scrise E) d), din lista de mai sus, una dintre disciplinele studiate în liceu. Această prevedere se aplică şi candidaţilor proveniţi din învăţământul liceal - filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare profesională, care pot opta, din lista de mai sus, pentru una din disciplinele care au fost studiate în şcoala de arte şi meserii, în anul de completare sau în ciclul superior al liceului. C. Filiera vocaţională
┌─────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │ │Proba E │
│ │ ├────────────┬────────────┤
│ │ │c) probă │d) probă │
│ │ │diferenţiată│scrisă la │
│Profilul │Specializarea │în funcţie │alegere, în │
│ │ │de filieră, │funcţie de │
│ │ │profil, │filieră, │
│ │ │specializare│profil, │
│ │ │ │specializare│
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│Artistic │Arhitectură, arte │Istorie │argumentare,│
│ │ambientale şi design │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Arte plastice şi │Istorie │argumentare,│
│ │decorative │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Coregrafie │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Muzică │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Arta actorului │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│Pedagogic│Învăţător - educatoare │Matematică │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Bibliotecar-documentarist│Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Instructor-animator │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Instructor pentru │Istorie │argumentare,│
│ │activităţi extraşcolare │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Pedagog şcolar │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│Educaţie │ │ │Logică şi │
│fizică şi│Liceu cu program sportiv │Istorie │argumentare,│
│sport │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Fizică, │
│Militar │Matematică-informatică │Matematică │Chimie, │
│ │ │ │Biologie, │
│ │ │ │Informatică │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│Teologic │Teologie Ortodoxă │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Patrimoniu cultural │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Teologie Romano - │Istorie │argumentare,│
│ │Catolică │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Teologie Greco - Catolică│Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Teologie Baptistă │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Teologie Penticostală │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Teologie Adventistă │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Teologie Unitariană │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Teologie Reformată │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
├─────────┼─────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Geografie, │
│ │ │ │Logică şi │
│ │Teologie Musulmană │Istorie │argumentare,│
│ │ │ │Psihologie, │
│ │ │ │Economie, │
│ │ │ │Filosofie │
└─────────┴─────────────────────────┴────────────┴────────────┘
ANEXA 2 (a se vedea imaginea asociată) PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma- knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz). 5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz). 6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic,Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz). 7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar). 8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato(opci prikaz). 9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar). 10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz). 11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opci prikaz). Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom. Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura română ocupă un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore de examen şi este în conformitate cu prezenta programă de bacalaureat 2010 - 2011. Evaluarea performanţei în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 - 15 minute. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
┌──────────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli ale │
│ │monologului (contactul │
│ │vizual cu auditoriul; │
│ │raportarea la reacţiile│
│ │auditoriului (şi) în │
│ │condiţii de examinare),│
│ │tehnici de construire a│
│ │monologului; tipuri de │
│ │monolog: povestire/ │
│ │relatare orală, │
│ │descriere orală, │
│ │monolog informativ, │
│ │monolog argumentativ, │
│ │exprimarea orală a │
│ │reacţiilor şi a │
│ │opiniilor privind texte│
│ │literare şi │
│ │nonliterare, filme │
│ │artistice şi │
│ │documentare, spectacole│
│ │de teatru, expoziţii de│
│ │pictură etc.; adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (auditoriu, │
│1.1. Utilizarea │context) şi la scopul │
│adecvată a │comunicării (informare,│
│strategiilor şi a │argumentare/persuasiune│
│regulilor de │etc.) │
│exprimare orală în│- reguli şi tehnici de │
│monolog şi în │construire a dialogului│
│dialog, în vederea│(atenţia acordată │
│realizării unei │partenerului, preluarea│
│comunicări │/cedarea cuvântului la │
│corecte, eficiente│momentul oportun, │
│şi personalizate, │dozarea participării la│
│adaptate unor │dialog etc.); tipuri: │
│situaţii de │conversaţia, discuţia │
│comunicare diverse│argumentativă, │
│ │interviul (interviul │
│ │publicistic, interviul │
│ │de angajare); adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (partener, │
│ │context etc.) şi la │
│ │scopul comunicării │
│ │(informare, argumentare│
│ │/persuasiune etc.); │
│ │argumentare şi │
│ │contraargumentare în │
│ │dialog │
│ │- stilurile funcţionale│
│ │adecvate situaţiei de │
│ │comunicare │
│ │- rolul elementelor │
│ │verbale, paraverbale şi│
│ │nonverbale în │
│ │comunicarea orală: │
│ │privire, gestică, │
│ │mimică, spaţiul dintre │
│ │persoanele care │
│ │comunică, tonalitate, │
│ │ritmul vorbirii etc. │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli generale în │
│ │redactare (structurarea│
│ │textului, adecvarea la │
│ │cerinţa de redactare, │
│ │adecvare stilistică, │
│ │aşezare în pagină, │
│ │lizibilitate) │
│ │- relatarea unei │
│ │experienţe personale, │
│ │descriere, povestire, │
│ │argumentare, ştiri, │
│ │anunţuri publicitare, │
│ │corespondenţă privată │
│ │şi oficială; cerere, │
│ │proces-verbal, │
│1.2. Utilizarea │curriculum vitae, │
│adecvată a │scrisoare de intenţie, │
│tehnicilor de │scrisoarea în format │
│redactare şi a │electronic (e-mail) │
│formelor │- exprimarea reacţiilor│
│exprimării scrise │şi a opiniilor faţă de │
│compatibile cu │texte literare │
│situaţia de │(studiate sau la prima │
│comunicare în │vedere) şi nonliterare,│
│elaborarea unor │argumentare, rezumat, │
│texte diverse │caracterizare de │
│ │personaj, analiză, │
│ │comentariu, sinteză, │
│ │paralelă, eseu │
│ │structurat, eseu liber/│
│ │nestructurat │
│ │- modalităţi de │
│ │indicare a │
│ │bibliografiei, normele │
│ │citării │
│ │- normele limbii │
│ │literare la nivelurile:│
│ │ortografic şi de │
│ │punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexico-semantic, │
│ │stilistico-textual │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│1.3. Identificarea│- limbaj standard, │
│particularităţilor│limbaj literar, limbaj │
│şi a funcţiilor │colocvial, limbaj │
│stilistice ale │popular, limbaj │
│limbii în │regional, limbaj │
│receptarea │arhaic; argou, jargon │
│diferitelor tipuri│- expresivitatea în │
│de mesaje/texte │limbajul comun şi în │
│ │limbajul poetic │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- texte literare │
│ │(proză, poezie, │
│ │dramaturgie); texte │
│ │nonliterare, │
│ │memorialistice, │
│ │epistolare, │
│ │jurnalistice, │
│ │juridic-administrative,│
│ │ştiinţifice, │
│1.4. Receptarea │argumentative, mesaje │
│adecvată a │din domeniul │
│sensului/ │audiovizualului │
│sensurilor unui │- sens denotativ şi │
│mesaj transmis │sensuri conotative │
│prin diferite │- elemente care │
│tipuri de mesaje │înlesnesc sau perturbă │
│orale sau scrise │receptarea: canalul, │
│ │codul, contextul │
│ │- ficţiune, imaginaţie,│
│ │invenţie; realitate, │
│ │adevăr │
│ │- scopul comunicării: │
│ │informare, delectare, │
│ │divertisment etc. │
│ │- reacţiile │
│ │receptorului: cititor, │
│ │ascultător │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- componentele şi │
│ │funcţiile actului de │
│ │comunicare │
│ │- niveluri ale │
│ │receptării şi │
│ │producerii textelor │
│ │orale şi scrise: │
│ │fonetic, ortografic şi │
│ │de punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexicosemantic, │
│ │stilistico-textual, │
│ │nonverbal şi paraverbal│
│1.5. Utilizarea │- normele limbii │
│adecvată a │literare la toate │
│achiziţiilor │nivelurile: fonetic, │
│lingvistice în │ortoepic, ortografic şi│
│producerea şi în │de punctuaţie, │
│receptarea │morfosintactic, │
│diverselor texte │lexico-semantic, │
│orale şi scrise, │stilistico-textual │
│cu explicarea │- tipuri textuale şi │
│rolului acestora │structura acestora: │
│în construirea │narativ, descriptiv, │
│mesajului │informativ, │
│ │argumentativ │
│ │- discursul politic, │
│ │discursul publicistic │
│ │- rolul verbelor în │
│ │naraţiune; rolul │
│ │adjectivelor în │
│ │descriere │
│ │- rolul formulelor de │
│ │adresare, de iniţiere, │
│ │de menţinere şi de │
│ │închidere a contactului│
│ │verbal în monolog şi în│
│ │dialog │
└──────────────────┴───────────────────────┘
2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- temă, motiv/motive │
│2.1. │identificat(e) în texte,│
│Identificarea│viziune despre lume a │
│temei şi a │autorului/a personajelor│
│modului de │operei literare │
│reflectare a │- modul de reflectare a │
│acesteia în │unei idei sau a unei │
│textele │teme în mai multe opere │
│studiate sau │literare, aparţinând │
│în texte la │unor genuri sau epoci │
│prima vedere │diferite sau unor arii │
│ │culturale diferite │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- particularităţi ale │
│ │construcţiei subiectului│
│ │în textele narative; │
│ │particularităţi ale │
│ │compoziţiei în textele │
│ │narative: incipit, │
│ │final, episoade/secvenţe│
│2.2. │narative, tehnici │
│Identificarea│narative; construcţia │
│şi analiza │personajelor; modalităţi│
│principalelor│de caracterizare a │
│componente de│personajului; tipuri de │
│structură, de│personaje; instanţele │
│compoziţie şi│comunicării în textul │
│de limbaj │narativ; tipuri de │
│specifice │perspectivă narativă; │
│textului │literalitatea; specii │
│narativ │epice: basm cult, │
│ │nuvelă, povestire, │
│ │roman; registre │
│ │stilistice, limbajul │
│ │personajelor, limbajul │
│ │naratorului; stilul │
│ │direct, stilul indirect,│
│ │stilul indirect liber │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- particularităţi ale │
│ │construcţiei subiectului│
│ │în textul dramatic │
│ │- particularităţi ale │
│ │compoziţiei textului │
│ │dramatic │
│2.3. │- modalităţi de │
│Identificarea│caracterizare a │
│şi analiza │personajelor; registre │
│principalelor│stilistice, limbajul │
│componente de│personajelor, notaţiile │
│structură şi │autorului │
│de limbaj │- specii dramatice - │
│specifice │comedia; o operă │
│textului │dramatică postbelică │
│dramatic │- creaţie dramatică şi │
│ │spectacol │
│ │- cronica de spectacol, │
│ │discutată în relaţie cu │
│ │textul dramatic şi │
│ │punerea în scenă a │
│ │acestuia (pentru proba │
│ │orală) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- titlu, incipit, │
│ │relaţii de opoziţie şi │
│ │de simetrie, elemente de│
│ │recurenţă: motiv poetic,│
│2.4. │laitmotiv, simbol │
│Identificarea│central, idee poetică │
│şi analiza │- sugestie şi │
│elementelor │ambiguitate │
│de compoziţie│- imaginar poetic, │
│şi de limbaj │figuri semantice │
│în textul │(tropi); elemente de │
│poetic │prozodie │
│ │- poezie epică, poezie │
│ │lirică │
│ │- instanţele comunicării│
│ │în textul poetic │
├─────────────┼────────────────────────┤
│2.5. │ │
│Compararea │ │
│unor viziuni │- viziune despre lume, │
│despre lume, │teme şi motive, │
│despre │concepţii despre artă, │
│condiţia │sensuri multiple ale │
│umană sau │textelor literare │
│despre artă │- limbajul literaturii, │
│reflectate în│limbajul cinematografic,│
│texte │limbajul picturii; │
│literare, │limbajul muzicii (pentru│
│nonliterare │proba orală) │
│sau în alte │ │
│arte │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│2.6. │ │
│Interpretarea│- lectură critică: │
│textelor │elevii evaluează ceea ce│
│studiate sau │au citit; lectură │
│la prima │creativă: elevii │
│vedere prin │extrapolează, caută │
│prisma │interpretări personale, │
│propriilor │prin raportări la │
│valori şi a │propria sensibilitate, │
│propriei │experienţă de viaţă şi │
│experienţe de│de lectură │
│lectură │ │
└─────────────┴────────────────────────┘
3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│3.1. │ │
│Identificarea│ │
│şi explicarea│- trăsături ale │
│relaţiilor │curentelor culturale/ │
│dintre opere │literare reflectate în │
│literare şi │textele literare │
│contextul │studiate sau în texte la│
│cultural în │prima vedere │
│care au │ │
│apărut │ │
│acestea │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- fundamente ale │
│ │culturii române │
│ │(originile şi evoluţia │
│ │limbii române) │
│ │- perioada veche │
│ │(formarea conştiinţei │
│ │istorice) │
│ │- curente culturale/ │
│ │literare în secolele │
│ │XVII-XVIII: umanismul şi│
│ │iluminismul │
│ │- perioada modernă: a. │
│ │secolul al XIX-lea - │
│ │începutul secolului al │
│ │XX-lea (perioada │
│ │paşoptistă; România, │
│ │între Occident şi │
│ │Orient; criticismul │
│ │junimist); b. curente │
│3.2. │culturale/literare în │
│Construirea │secolul XIX - începutul │
│unei viziuni │secolului XX │
│de ansamblu │(romantismul, realismul,│
│asupra │simbolismul, prelungiri │
│fenomenului │ale romantismului şi │
│cultural │clasicismului); c. │
│românesc, │perioada interbelică │
│prin │(orientări tematice în │
│integrarea şi│romanul interbelic, │
│relaţionarea │tipuri de roman: │
│cunoştinţelor│psihologic şi al │
│asimilate │experienţei; poezia │
│ │interbelică, diversitate│
│ │tematică, stilistică şi │
│ │de viziune; curente │
│ │culturale/literare în │
│ │perioada interbelică: │
│ │modernism, │
│ │tradiţionalism, │
│ │orientări avangardiste; │
│ │identitate culturală în │
│ │context european); │
│ │perioada postbelică │
│ │(tipuri de roman în │
│ │perioada postbelică, │
│ │poezia în perioada │
│ │postbelică, teatrul în │
│ │perioada postbelică; │
│ │- curente culturale/ │
│ │literare: │
│ │postmodernismul) │
└─────────────┴────────────────────────┘
4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- construcţia │
│ │textului │
│4.1. │argumentativ; rolul │
│Identificarea │conectorilor în │
│structurilor │argumentare, │
│argumentative în│structuri şi tehnici │
│texte literare │argumentative în │
│şi nonliterare │texte literare şi │
│studiate sau la │nonliterare, scrise │
│prima vedere │sau orale │
│ │- logica şi coerenţa │
│ │mesajului │
│ │argumentativ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- verbe evaluative, │
│ │adverbe de mod/ │
│ │predicative ca mărci │
│4.2. │ale subiectivităţii │
│Argumentarea │evaluative, cuvinte │
│unui punct de │cu rol argumentativ, │
│vedere privind │structuri sintactice │
│textele literare│în argumentare │
│şi nonliterare │- construcţia │
│studiate sau la │discursului │
│prima vedere │argumentativ: │
│ │structuri specifice, │
│ │conectori, tehnici │
│ │argumentative │
│ │- eseul argumentativ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- textul critic │
│ │(recenzia, cronica │
│ │literară, eseul, │
│4.3. Compararea │studiul critic) în │
│şi evaluarea │raport cu textul │
│unor argumente │discutat │
│diferite, pentru│- interpretări şi │
│formularea unor │judecăţi de valoare │
│judecăţi proprii│exprimate în critica │
│ │şi în istoria │
│ │literară │
│ │- eseul structurat, │
│ │eseul liber │
└────────────────┴─────────────────────┘
III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI a. LITERATURĂ Autori canonici: ● Mihai Eminescu ● Ion Creangă ● I.L. Caragiale ● Titu Maiorescu ● Ioan Slavici ● G. Bacovia ● Lucian Blaga ● Tudor Arghezi ● Ion Barbu ● Mihail Sadoveanu ● Liviu Rebreanu ● Camil Petrescu ● G. Călinescu ● E. Lovinescu ● Marin Preda ● Nichita Stănescu ● Marin Sorescu. Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în tabelul de mai sus şi în lista ce urmează: ● proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale speciei narative pe care o ilustrează; ● roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia; ● poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia; ● dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei acestuia. Tematica studiilor de caz şi dezbaterile menţionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare (reproduse) pe marginea acestora. b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Notă. Conţinuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice; – aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Nivelul fonetic - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul; – cacofonia; hipercorectitudinea; – pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie). Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice; – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică; – derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale; – relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie); – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor); – unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii); – interpretarea sensului cuvintelor în context; – câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale; – etimologia populară, hipercorectitudinea; – sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului; – elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată); – elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); – valori stilistice ale coordonării şi subordonării în frază; – anacolutul. Nivelul ortografic şi de punctuaţie - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie); – rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistico-textual - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare; – coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă; – tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; – stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare; – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon; – stil direct, stil indirect, stil indirect liber; – rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului; – rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM^2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare". PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA PORTUGHEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba portugheză în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. Limba modernă 2, Limba modernă 3 cu regim bilingv de studiu: - Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările – Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările II. COMPETENŢE DE EVALUAT COMPETENŢELE GENERALE: Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/profilurile/specializările: - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare. – Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/sarcini de lucru variate. – Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. – Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare. COMPETENŢE SPECIFICE: Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele două nivele: L2 şi L3, astfel: LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global/ideilor esenţiale dintr-un text dat. 1.2. Identificarea şi selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/de informaţii punctuale/de informaţii specifice. 1.3. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului. 1.4. * Identificarea, prin citire rapidă de informaţii/detalii specifice dintr-un text, mai lung în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. 1.5. * Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Prezentarea/Relatarea unui fapt divers/film/întâmplări/eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare. 2.3. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe personale)/profesional. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.6. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/sondaj/interviu. 3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/situaţii/experienţe trăite sau aflate. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze. 3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.7. Adecvarea formatului/limbajului la subiect/interlocutor/cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor/normelor sociale şi culturale folosite în comunicarea formală şi informală. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/unei informări. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute. 4.3. Traducerea din limba portugheză în limba maternă/din limba maternă în limba portugheză, a unui mesaj/text de mică dificultate. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială/rezumarea conţinutului unui mesaj/text. 4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. 4.6. * Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante/ideilor principale şi a unor detalii din mesaje/documente simple/fragmente/texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu. 1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/Relatarea unei activităţi, unui fapt divers/eveniment/film, unor experienţe/întâmplări personale. 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri/de opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare. 3.2. Formularea de opinii/sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni. 3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu/chestionar). 3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/oficială sau la anunţuri din mass-media. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/diagramă/tabel/desen. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţă cotidiană. 4.3. Rezumarea unui text simplu. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba portugheză în limba maternă/din limba maternă în limba portugheză. III. CONŢINUTURI Limba modernă 2 şi Limba modernă 3 cu regim bilingv de studiu 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă). 1.2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare funcţiilor comunicative prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva – a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V. – a vorbi despre sine – a vorbi despre starea fizică – a face o expunere pe o temă dată – a exprima un raţionament/o judecată – a exprima o opinie personală/stări/sentimente – a argumenta o opinie personală – a relata evenimente – a descrie locuri, persoane, obiecte – a da, a cere informaţii practice cuiva – a exprima gusturi şi preferinţe – a sfătui pe cineva/a cere cuiva să facă ceva/a interzice – a situa în spaţiu şi timp – a exprima cantitatea/calitatea; a compara – a propune/a invita, a accepta/a refuza – a-şi exprima acordul/dezacordul – a face o urare a felicita – a rezuma un text (idei esenţiale) – a participa la o conversaţie/interacţiune orală (în situaţie de examen) 1.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal. Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical/semantic, conotaţie/denotaţie. Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea. Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv; demonstrativ. Numeralul: cardinal şi ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ şi nehotărât. Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivul impersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu); perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de. verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser şi estar. diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă. Adverbul: de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod; locuţiuni adverbiale; gradele de comparaţie; adverbele ca şi la - utilizare emfatică. Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni prepoziţionale. Sintaxa propoziţiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale. Sintaxa frazei: concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale, în propoziţii relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei, condiţiei, comparaţiei. Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală; imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza 1.4. DOMENII TEMATICE, TEXTE ŞI TEME pentru comunicarea orală şi scrisă DOMENII TEMATICE DOMENIUL PERSONAL ● Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); ● Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, viaţa de echipă; ● Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC ● Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); ● Tinerii şi viaţa comunitară; ● Democraţie, civism şi drepturile omului; ● Mass-media. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; ● Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; ● Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională; ● Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL ● Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; ● Viaţa culturală şi lumea artelor; ● Patrimoniul socio-cultural european; ● Obiceiuri şi tradiţii (lusofone şi româneşti) ● Repere culturale ale spaţiului lingvistic european şi lusofon - trecut şi prezent. Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză; b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte); d) Dificultate: în funcţie de profil. Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil. – TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu). – TEME Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general: ● Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc.; ● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.; ● Timp liber: fim-de-semana/vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.; ● Societate: educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă/şomaj; violenţă/non-violenţă etc.; ● Mediul înconjurător: oraş/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.; ● Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone; ● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuiţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba japoneză în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Pentru a se evalua competenţa de comunicare orală sau scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale dintr-o discuţie intre vorbitori nativi pe subiecte cunoscute 1.2. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute, auzit sau citit 1.3. Selectarea informaţiilor relevante din diferite texte citite în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru 1.4. * Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din înregistrări radio pe subiecte de interes, când mesajul este clar articulat 1.5. * Extragerea ideilor esenţiale dintr-un text de informare generală, articol de presă sau text specializat 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1. Prezentarea orală/în scris a unei activităţi desfăşurate în grup pe baza unui plan de idei 2.2. Relatarea oral/în scris a unui eveniment/unei experienţe, pe baza unui plan simplu de idei 2.3. Elaborarea unor texte funcţionale simple după model 2.4. * Redactarea unei pagini de jurnal în fraze scurte care redau esenţa întâmplărilor 2.5. * Emiterea de ipoteze în cadrul unei discuţii/dezbateri 2.6. * Prezentarea oral/în scris a unui film/a unei cărţi prin raportare la experienţa personală 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă 3.1. Preluarea şi transmiterea unui mesaj audiat când este permisa cererea pentru repetarea unor cuvinte în scopul clarificării 3.2. Comentarea pe scurt a unei informaţii vehiculate de interlocutori 3.3. Redactarea unei scrisori de răspuns la anunţuri din mass-media 3.4. * Formularea de răspunsuri coerente la un chestionar simplu cu întrebări deschise 3.5. * Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei dezbateri folosind câteva argumente 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. * Reformularea unui text scurt cunoscut prin contragere/reducere 4.2. * Traducerea unor texte funcţionale din limba japoneză în limba română (şi invers) 4.3. * Schimbarea punctului de vedere într-o relatare scurtă * Competenţa generală 4 şi toate competenţele specifice de sub ea, precum şi toate celelalte competenţe specifice scrise cu italice şi marcate cu asterisc (*) se recomandă numai pentru studiul limbii japoneze în regim intensiv (patru ore pe săptămână). III. CONŢINUTURI 1. LEXIC şi SEMANTICĂ Elementele de lexic şi semantică se învaţă şi se însuşesc în paralel cu celelalte competenţe lingvistice, fiind în interdependenţă permanentă cu ele. Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizează controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia în raport cu textul sau retroversiunea dată, şi se regăsesc în schemele de notare. NOTĂ: Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depăşi nivelul 4 al Atestatului Internaţional de Limbă Japoneză şi se regăsesc în manualele studiate la clasă. Clasa a IX-a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (L1 - 25) Clasa a X-a Minna no Nihongo, vol. 1, (L1 - L14) Clasa a XI-a Minna no Nihongo, vol. 2, (L15 - L25) Clasa a XII-a Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 -L40) Pentru evaluarea kanji-lor însuşiţi se va ţine seama de: - lista cerută pentru Noryoku Shiken/Atestatul Internaţional de Limbă Japoneză (nivelul 5, 4) – manualul studiat la clasă: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan (L1 - L25) 2. ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire din programa de limbă japoneză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva; – a vorbi despre sine; – a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date; – a relata evenimente; – a da şi a cere informaţii practice cuiva; – a propune/a invita/a refuza; – a-şi exprima acordul/dezacordul; – a vorbi despre sine; – a participa la o conversaţie orală; – a exprima o opinie personală; – a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirectă; – a cere permisiunea/a interzice. 3. GRAMATICĂ Elementele de gramatică cuprinse în Programa de limbă japoneză pentru ciclul liceal (MEC CNC 2002) organizate pe: - clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjuncţii, particule; – categorii: timp, aspect; – structuri: propoziţii şi fraze, subordonate; – procese şi relaţii: topica, transformare etc.. Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate în cadrul examenului de bacalaureat se va ţine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 5 şi 4). 3. TEXTE SCRISE ŞI AUDIATE a) Tipul de text: autentic (literar); b) Sursa: manualele studiate, cărţi din spaţiul nipon; c) Lungimea: 50-125 de cuvinte; d) Dificultate: nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manual. NOTĂ: În cazul textelor studiate la clasă candidatul va trebui să demonstreze cunoaşterea integrală atât a lexicului, cât şi a structurilor gramaticale studiate. În cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fără să depăşească ca dificultate gramaticala nivelul 4 (Noryoku Shiken/Atestatul de Limbă Japoneză) şi se vor explica elementele de vocabular necunoscute. În cazul textelor audiate, vor fi dialoguri, conversaţii, interviuri, texte/fragmente de informare generală cu exerciţii de confirmare a înţelegerii (de tipul "bifează", "încercuieşte", "subliniază" etc.); exerciţii cu alegere multiplă, răspunsuri la întrebări de tipul "adevărat"/"fals"; exerciţii de ordonare a propoziţiilor dintr-un set, conform textului audiat. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ITALIANĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba italiană în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. II. COMPETENŢE DE EVALUAT COMPETENŢE GENERALE L1, L2, L3 - FILIERA TEORETICĂ, TOATE PROFILURILE ŞI SPECIALIZĂRILE – FILIERA VOCAŢIONALĂ, TOATE PROFILURILE ŞI SPECIALIZĂRILE Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/profilurile/specializările (cu excepţia filierei tehnologice): - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare. – Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/sarcini de lucru variate. – Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. – Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare. COMPETENŢE SPECIFICE Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele: L1, L2 şi L3, astfel: LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv) 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj. 1.2. Identificarea ideilor principale/de informaţii cheie/de detalii specifice/extragerea esenţialului din texte autentice. 1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal). 1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/al luării unor decizii. 1.6. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii). 1.7. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare. 2.2. Relatarea conţinutului unui film/prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor/reacţiilor personale în legătură cu acestea. 2.3. Redactarea de paragrafe/texte pe o temă de interes. 2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup/proiect individual/activităţi cotidiene etc.)/referat/eseu*/prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse. 2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, cu respectarea convenţiilor specifice şi cu folosirea de conectori. 2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text. 2.8. *Argumentarea, oral/în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/comentarii adecvate la acestea; solicitarea/oferirea de clarificări/explicaţii. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile. 3.3. Formularea de idei/păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/în mesaje de răspuns. 3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei conversaţii, unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes. 3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi. 3.6. Redactarea de scrisori/alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/informal), respectând normele socio-culturale uzuale. 3.8. *Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/literare. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă. 4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris a unui text citit. 4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare. 4.4. Traducerea din limba italiană în limba maternă/din limba maternă în limba italiană a unor texte/mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/din domeniul de specializare. 4.5. *Rezumarea orală şi/sau în scris a esenţialului dintr-un text literar. 4.6. *Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţă personală. 4.7. *Raportarea mesajului literar la experienţe personale. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD). LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global/ideilor esenţiale dintr-un text dat. 1.2. Identificarea şi selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/de informaţii punctuale/de informaţii specifice. 1.3. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului. 1.4. *Identificarea, prin citire rapidă de informaţii/detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. 1.5. *Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Prezentarea/Relatarea unui fapt divers/film/întâmplări/eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare. 2.3. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe personale)/profesional. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.6. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/sondaj/interviu. 3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/situaţii/experienţe trăite sau aflate. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze. 3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.7. Adecvarea formatului/limbajului la subiect/interlocutor/cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor/normelor sociale şi culturale folosite în comunicarea formală şi informală. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/unei informări. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute. 4.3. Traducerea din limba italiană în limba maternă/din limba maternă în limba italiană, a unui mesaj/text de mică dificultate. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială/rezumarea conţinutului unui mesaj/text. 4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. 4.6. *Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante/ideilor principale şi a unor detalii din mesaje/documente simple/fragmente/texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu. 1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/Relatarea unei activităţi, unui fapt divers/eveniment/film, a unor experienţe/întâmplări personale. 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri/de opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare. 3.2. Formularea de opinii/sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni. 3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu/chestionar). 3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/oficială sau la anunţuri din mass-media. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/diagramă/tabel/desen. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţă cotidiană. 4.3. Rezumarea unui text simplu. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba italiană în limba maternă/din limba maternă în limba italiană. FILIERA TEHNOLOGICĂ Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologică - ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale) COMPETENŢE GENERALE – Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru. – Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate. – Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale. COMPETENŢE SPECIFICE 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea punctelor de vedere/a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen). 1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru - în texte de informare generală/în texte referitoare la domeniul de activitate. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variat 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii. 3.2. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/instrucţiunilor şi a întrebărilor/solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale. 3.3. Prezentarea de descrieri: ● pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi/sau profesional. ● *de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate. ● *de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate. 4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional. 4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, şi cu folosirea de conectori. 4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat; utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală. III. CONŢINUTURI LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv) 1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. DOMENIUL PERSONAL ● Viaţa personală (stil de viaţă, alimentaţie, sănătate, educaţie; activităţi în timpul liber, călătorii, etc.); ● Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere, relaţii între tineri (munca în echipă/participarea la proiecte de cooperare educativă etc.); ● Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială); ● Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieţii cotidiene: droguri/alcool/fumat/SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor. DOMENIUL PUBLIC ● Ţări, oraşe, călătorii - obiective/situri culturale şi turistice; ● Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale/economice/tehnice/culturale/ecologice); ● Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale/hoteliere/instituţii de spectacole etc.); ● Locuri şi instituţii publice (administrative/culturale); relaţia cu instituţiile şi serviciile publice; ● Mijloace moderne de comunicare în masă; ● Mediu urban/mediu rural; ● Mediul înconjurător; ocrotirea mediului şi dezvoltarea durabilă. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Universul profesiilor şi al meseriilor - aspecte relevante; cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională (activităţi şi profesiuni); ● Preocupări, proiecte de formare individuală/profesională. DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ● Aspecte de cultură şi civilizaţie în societatea italiană; ● Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural italian; viaţa culturală (muzee/festivaluri/evenimente culturale etc.); obiceiuri, tradiţii, sărbători tradiţionale; personalităţi din sfera culturală/ştiinţifică/sportivă/religiei/muzicii/literaturii; ● Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană; ● Progresul tehnologic în societatea avansată universul mass-media; ● Instituţii europene şi procesul de integrare europeană; *construcţia europeană, aportul Italiei la acest proces; ● Generaţia tânără şi comunicarea în mediul electronic. 2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1):
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │• a realiza │
│ │descrieri/ │
│ │prezentări de │
│• a exprima acordul/ │oraşe, │
│dezacordul; │personalităţi/ │
│ │aspecte │
│ │culturale şi │
│ │sociale; │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │• a relata o │
│ │întâmplare/ │
│• a da/a cere │eveniment/o │
│informaţii practice; │suită de │
│ │acţiuni/o │
│ │discuţie; │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a exprima │• a explica un │
│posibilitatea sau │fenomen, o │
│imposibilitatea; │stare; │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │• a argumenta │
│• a a-şi exprima │un punct de │
│admiraţia, interesul; │vedere │
│ │personal; │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a exprima gusturi, │• a face o │
│preferinţe; │expunere pe o │
│ │temă dată; │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │• a exprima │
│ │interese, │
│• a exprima îndoiala/ │intenţii şi │
│regretul; │preferinţe │
│ │legate de │
│ │dezvoltarea │
│ │profesională; │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a solicita repetarea│• a situa un │
│/reformularea unui │eveniment în │
│mesaj; │timp; │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a confirma/infirma o│• a da │
│informaţie; │instrucţiuni, │
│ │indicaţii; │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │• *a exprima │
│• a solicita │aprecieri │
│confirmare/infirmarea │asupra unei │
│unei informaţii; │acţiuni/a unui │
│ │produs concret │
│ │sau abstract. │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a formula un │ │
│raţionament │ │
│relaţionând cauze, │ │
│efecte, ipoteze; │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a exprima │ │
│sentimente, stări │ │
│emoţionale şi fizice; │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a solicita/a oferi │ │
│informaţii despre │ │
│obiecte, locuri, │ │
│acţiuni, persoane │ │
│(identitate, │ │
│pregătire, preocupări,│ │
│profesie, proiecte, │ │
│realizări); │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a descrie persoane, │ │
│fapte, atitudini; │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│• a descrie obiecte, │ │
│locuri, fenomene. │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1).
┌──────────────────────────────────────┐
│Elemente de fonetică, lexic şi │
│semantică │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• cuvinte, sintagme │
│ │corespunzând domeniilor │
│ │tematice şi funcţiilor │
│ │comunicative specificate │
│ │mai sus; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• relaţii semantice │
│ │(sinonime, antonime, │
│ │omonime, familii de │
│ │cuvinte); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• câmp lexical • limbaje │
│ │specializate • figuri de │
│ │stil, *registre ale │
│ │limbii; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• denotaţie/conotaţie. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de morfologie │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• hotărât, nehotărât, │
│ │partitiv; │
│ ├─────────────────────────┤
│Articolul │• folosirea şi omiterea │
│ │articolului; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• prepoziţia articulată. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• gen, număr (inclusiv │
│ │cazuri particulare: │
│Substantivul│substantive cu plural │
│ │neregulat şi substantive │
│ │"sovrabbondanti") • │
│ │exprimarea cazurilor. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• acordul adj. │
│ │calificativ, gradele de │
│ │comparaţie (forme │
│ │regulate şi forme │
│ │sintetice), sensul şi │
│ │comportamentul unor │
│Adjectivul │adjective în funcţie de │
│(calificativ│poziţia faţă de │
│şi │substantiv (buono, │
│pronominal) │grande, alto, santo, │
│ │semplice, vecchio, │
│ │certo); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• adjective pronominale │
│ │(posesive, demonstrative,│
│ │interogative şi │
│ │nehotărâte). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• cardinal şi ordinal, │
│ │exprimarea secolelor, │
│ │procentelor; numerale │
│Numeralul │distributive, colective │
│ │şi colective cu valoare │
│ │substantivală (paio, │
│ │coppia, decina, dozzina, │
│ │centinaio, migliaio). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• pronumele personale cu │
│ │funcţie de subiect/de │
│ │politeţe; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• pronumele personale │
│ │complemente (locul lor în│
│ │fraza afirmativă, │
│ │interogativă, negativă şi│
│ │imperativă); │
│ ├─────────────────────────┤
│Pronumele │• pronumele personale │
│ │complemente combinate │
│ │(locul lor în fraza │
│ │afirmativă, negativă şi │
│ │imperativă); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• pronumele reflexiv, │
│ │posesiv, demonstrativ, │
│ │relativ, interogativ, │
│ │nehotărât • pronumele ne │
│ │şi ci/vi. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• modul indicativ │
│ │(timpuri simple şi │
│ │compuse); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• modul condiţional │
│ │(prezent, trecut); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• modul conjunctiv │
│ │(prezent, trecut, │
│ │imperfect, mai mult ca │
│ │perfect); │
│ ├─────────────────────────┤
│Verbul │• modul imperativ (forma │
│ │afirmativă şi negativă); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• moduri nepersonale │
│ │(infinitiv, gerunziu, │
│ │participiu): prezent şi │
│ │trecut; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• acordul participiului │
│ │trecut; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• diateză activă, │
│ │reflexivă şi pasivă . │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• adverbul de mod, de │
│ │timp, de loc, de │
│ │afirmaţie şi de negaţie; │
│Adverbul ├─────────────────────────┤
│ │• grade de comparaţie; │
│ │adverbe cu grade de │
│ │comparaţie neregulată. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• prepoziţiilor şi │
│ │locuţiuni prepoziţionale;│
│Prepoziţia, ├─────────────────────────┤
│conjuncţia │• conjuncţii şi locuţiuni│
│ │conjuncţionale, │
│ │coordonatoare şi │
│ │subordonatoare. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de sintaxă │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• subiectul şi │
│ │predicatul, acordul │
│ │subiectului cu │
│ │predicatul; │
│Sintaxa ├─────────────────────────┤
│propoziţiei │• atributul; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• complementul (direct, │
│ │indirect), complementele │
│ │circumstanţiale. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• concordanţa timpurilor │
│ │la indicativ; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• cazurile de folosire a │
│ │conjunctivului şi │
│ │concordanţa la │
│ │conjunctiv; │
│Sintaxa ├─────────────────────────┤
│frazei │• exprimarea: cauzei, │
│ │concesiei, scopului, │
│ │condiţiei (periodo │
│ │ipotetico), necesităţii/ │
│ │posibilităţii, │
│ │consecinţei; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• subordonata implicită │
│ │şi explicită. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de organizare a discursului, │
│tipuri de texte │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• fraza activă, fraza │
│ │pasivă; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• fraza afirmativă şi │
│ │negativă; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• fraza interogativă │
│ │(directă şi indirectă); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• fraza impersonală, │
│ │imperativă, exclamativă. │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• indicatori temporali şi│
│ │spaţiali, articulatori │
│ │logici; discurs direct şi│
│ │indirect; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• textul descriptiv, │
│ │narativ, poetic, │
│ │argumentativ (structura │
│ │şi orientarea │
│ │argumentativă, idei, │
│ │argumente, exemple; │
│ │analiză, producere şi │
│ │ordonare de paragrafe; │
│ │diverse tipuri de │
│ │articulatori); rezumatul │
│ │de text; scrisoare; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │• documentul iconic: │
│ │lectura imaginii - │
│ │imaginea publicitară, │
│ │interpretarea imaginii │
│ │fixe. │
└────────────┴─────────────────────────┘
4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc. în limba italiană; b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris); d) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu. L1: Tipuri de texte: ● texte autentice de informare generală, pagini Internet; ● articole de presă, texte publicitare; ● articole de enciclopedie/lucrări de popularizare; ● opinii, comentarii/dialoguri/interviuri/rapoarte/referate/eseuri/povestiri etc.; ● texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/administrativă; ● texte literare autentice; texte de tip reflexiv/eseul reflectiv; fragmente de critică literară. Notă: În plus, pentru clasele de bilingv, se vor include: 1. Dante Alighieri: La Divina Commedia (l'Inferno, il Purgatorio, il Paradiso; presentazione generale, il titolo, la struttura, le fonti di ispirazione, l'argomento,la topografia, i numeri e la simmetria, il rapporto pena-peccato, il mondo antico ed il mondo contemporaneo al poeta, la lingua, i quattro sensi del poema); l'Inferno - canti V, XXVI (il tema, le fonti di ispirazione, i protagonisti, il rapporto pena-peccato, la modernita dei due protagonisti nei relativi canti; Dante, giudice ed uomo durante l'incontro con Francesca ed Ulisse); 2. Francesco Petrarca: Il Canzoniere (il titolo, la struttura, i temi, la lingua e lo stile, la novita dell'opera); i sonetti Solo e pensoso, Erano i capei d'oro a l'aura sparsi; 3. Giovanni Boccaccio: Il Decamerone (il titolo, le fonti di ispirazione, la struttura, la cornice, i temi, il realismo dell'opera, la lingua e lo stile, la fortuna); Frate Cipolla (il tema, i personaggi, la caratterizzazione di fra' Cipolla, la costruzione del suo discorso, la societa contadina del Trecento, il realismo boccaccesco); 4. Carlo Goldoni: La riforma teatrale (il rifiuto dell'improvvisazione e del canovaccio e la stesura scritta dell'opera, la scelta dei caratteri, l'abbandono della maschera, la ricerca della verita e della semplicita nell'azione e nei dialoghi, la lingua, la critica garbata di cose e persone); La locandiera (il contesto storico, i personaggi, la caratterizzazione di Mirandolina, la modernita della protagonista, i personaggi, la critica sociale); 5. Giacomo Leopardi: L'Infinito (il tema ed i precursori, la struttura della poesia, la lingua e lo stile); 6. Alessandro Manzoni: I promessi sposi: il primo grande romanzo della letteratura italiana (il genere e la corrente letterari, le fonti di ispirazione ed i modelli, la composizione del romanzo, il vero storico e la Provvidenza, la struttura del romanzo, l'epoca storica, i personaggi, i fini del romanzo, la lingua e lo stile, l'importanza dell'opera); 7. Giovanni Verga: La roba (il genere letterario, il contesto storico-sociale, il carattere veristico dell'opera, il tema, la caratterizzazione del protagonista, la critica sociale, il tipo di narrazione, la lingua e lo stile); 8. Italo Svevo: La coscienza di Zeno (il contesto culturale, la struttura, i temi, i personaggi, le tecniche narrative, la lingua e lo stile, l'originalita del romanzo); 9. Luigi Pirandello: Il treno ha fischiato (il tema, la caratterizzazione del protagonista, i personaggi e le situazioni, il contrasto vita/forma, il tipo di narratore); 10. Giovanni Pascoli: La mia sera (il titolo, la struttura della poesia, i temi pascoliani, elementi del decadentismo in Pascoli la lingua, lo stile e le innovazioni); 11. Giuseppe Ungaretti: San Martino del Carso, Fratelli (l'ermetismo e la poetica ungarettiana, il tema, la novita del linguaggio poetico); 12. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto, Spesso il mal di vivere ho incontrato, Felicita raggiunta (il tema esistenziale, i motivi ricorrenti ed i simboli, la struttura delle poesie, la lingua e lo stile); 13. Dino Buzzati: Il mostro colombre (Sessanta racconti). 14. Gabriele D'Annunzio: La pioggia nel pineto; 15. Italo Calvino: Il barone rampante. * Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profil militar M.A.I.), au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/săpt. la limba modernă 1. LIMBA MODERNĂ 2 1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. DOMENIUL PERSONAL ● Viaţa personală: - familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie); – alimentaţie, sănătate etc.; – relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul în societate, munca în echipă, activităţi de timp liber: sport, turism, hobby). ● Universul adolescenţei: - viaţa cotidiană, stiluri de viaţă; – universul afectiv al tinerilor; raportul între generaţii; – tinerii şi provocări ale societăţii contemporane. DOMENIUL PUBLIC ● Ţări, regiuni, oraşe - obiective turistice şi culturale; ● Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice); ● Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban/rural; ● Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Universul profesiilor şi al meseriilor: - meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor; – cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională; – preocupări, proiecte legate de viitorul profesional. DOMENIUL EDUCAŢIONAL. CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ● Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă; ● Universul cultural italian/trecut şi prezent; ● Tradiţii, obiceiuri, sărbători; ● Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică, sportivă; ● *Italia în procesul de integrare europeană; ● *Relaţiile italo-române/integrare europeană. 2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2):
┌───────────────────────┬──────────────┐
│• a solicita şi a oferi│• a cere şi a │
│informaţii generale │exprima o │
│despre obiecte, locuri,│părere/o │
│acţiuni persoane; │dorinţă/o │
│ │preferinţă; │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │• a exprima │
│• a solicita şi a da │acordul/ │
│informaţii de ordin │dezacordul, │
│personal/general; │satisfacţia │
│ │sau regretul; │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a solicita şi a oferi│• a da/cere │
│informaţii despre │lămuriri, │
│locuri de interes │sfaturi; │
│cultural/turistic; │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a cere confirmare/ │ │
│infirmare unor │ │
│informaţii despre │• a formula o │
│produse, servicii/ │interdicţie; │
│experienţe şi/sau │ │
│activităţi │ │
│profesionale; │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a solicita repetarea │• a situa un │
│şi reformularea unui │eveniment în │
│mesaj; │timp; │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a cere şi a da │• a face o │
│clarificări pentru │expunere pe o │
│înţelegerea unui mesaj;│temă dată; │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │• a exprima │
│ │obligaţia, │
│• a descrie obiecte, │necesitatea şi│
│locuri, fenomene; │posibilitatea │
│ │de a face │
│ │ceva; │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a caracteriza │• *a susţine │
│persoane, fapte, │cu argumente o│
│atitudini; │opinie │
│ │personală. │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a povesti o │ │
│întâmplare, un │ │
│eveniment; │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a explica un fenomen,│ │
│o stare; │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a exprima sentimente │ │
│şi stări sufleteşti; │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│• a exprima │ │
│certitudinea, îndoiala.│ │
└───────────────────────┴──────────────┘
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2).
┌──────────────────────────────────────┐
│Elemente fonetice şi lexicale │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• cuvinte, sintagme │
│ │corespunzând domeniilor │
│ │tematice şi funcţiilor │
│ │comunicative specificate │
│ │mai sus; │
│ │• câmpuri lexicale; │
│ │registre ale limbii │
│ │italiene; │
│ │• relaţii semantice: │
│ │antonimie, sinonimie, │
│ │omonimie; familii de │
│ │cuvinte. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de morfologie şi sintaxă │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• articolul hotărât şi │
│ │nehotărât, folosirea şi │
│ │omiterea articolului; │
│Articolul şi│• articolul partitiv; │
│substantivul│• prepoziţii articulate; │
│ │• substantivul - gen, │
│ │număr (formarea │
│ │pluralului regulat şi │
│ │neregulat). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• adjectivul calificativ:│
│ │acordul şi gradele de │
│ │comparaţie (formele │
│Adjectivul │regulate şi sintetice); │
│ │• adjective pronominale │
│ │(posesive, demonstrative │
│ │şi nehotărâte). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• numeralul cardinal şi │
│ │ordinal, exprimarea │
│Numeralul │secolelor şi a │
│ │procentelor, numeralul │
│ │distributiv │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• pronumele personal │
│ │subiect (forme accentuate│
│ │şi neaccentuate); │
│ │• pronumele personal │
│ │complement direct şi │
│ │indirect (locul lor în │
│ │fraza afirmativă, │
│Pronumele │negativă şi imperativă); │
│ │formele combinate; │
│ │• pronumele posesiv; │
│ │• pronumele demonstrativ;│
│ │• pronumele relativ; │
│ │• pronumele nehotărât │
│ │(forme frecvente); │
│ │• pronumele adverbiale ne│
│ │şi ci/vi. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• modul indicativ; │
│ │• modul imperativ, cu │
│ │folosirea pronumelui │
│ │personal; │
│ │• modul condiţional │
│Verbul │(prezent şi trecut); │
│ │• modul conjunctiv; │
│ │• modurile nepersonale: │
│ │infinitiv, participiu, │
│ │gerunziu (prezent, │
│ │perfect). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Adverbul │adverbul, gradele de │
│ │comparaţie. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Prepoziţia, │• prepoziţii şi │
│conjuncţia │conjuncţii cu mare │
│ │frecvenţă în comunicare. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de sintaxă │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• subiectul, predicatul, │
│ │acordul subiectului cu │
│Sintaxa │predicatul; atributul; │
│propoziţiei │complementul (direct, │
│ │indirect), complementele │
│ │circumstanţiale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• concordanţa timpurilor │
│ │la modul indicativ; │
│ │• concordanţa timpurilor │
│ │la modul conjunctiv; │
│Sintaxa │• folosirea │
│frazei │conjunctivului; │
│ │• exprimarea cauzei, │
│ │scopului, condiţiei │
│ │(periodo ipotetico), │
│ │consecinţei, concesiei. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Tipuri şi │• asertivă (afirmativă şi│
│forme de │negativă), interogativă, │
│fraze │imperativă. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de organizare a discursului, │
│tipuri de texte │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │(recunoaştere, │
│ │caracteristici/elemente │
│ │structurale de bază); │
│ │• textul narativ, │
│ │descriptiv, publicitar, │
│ │poetic, *argumentativ. │
└────────────┴─────────────────────────┘
4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: e) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba italiană; f) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; g) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris); h) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu. L2: Tipuri de texte: ● texte/fragmente autentice de informare generală, pagini Internet; ● texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate); ● texte/paragrafe descriptive şi narative; interviu, sondaj de opinii; ● eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă - scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare, procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii); ● *scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.. * Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/săpt. La limba modernă 2. LIMBA MODERNĂ 3 1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. DOMENIUL PERSONAL ● Persoane (însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii); ● Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale; ● Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive/artistice, emisiuni de radio/televiziune/excursii/vacanţe etc.; ● Universul adolescenţei (viaţă cotidiană, preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor. DOMENIUL PUBLIC ● Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport; ● Mediul urban/mediul rural; ● Lumea înconjurătoare: plante şi animale; ● Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/educaţie etc.); ● Alimentaţie, cumpărături, magazine, preţuri. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor şi/sau de formare profesională. DOMENIUL EDUCAŢIONAL ● Şcoala (relaţii cu colegii, orar, materii); ● Mass-media pentru tineret; ● Cultură şi civilizaţie italiană: regiuni, oraşe, obiective turistice, culturale; ● Obiceiuri, tradiţii: sărbători tradiţionale, bucătăria italiană; ● Personalităţi din sfera culturală, ştiinţifică, sportivă; ● *Italia în procesul de integrare europeană. 2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3):
┌─────────────────────┬────────────────┐
│• a prezenta/a se │• a exprima │
│prezenta/a răspunde │gusturi, │
│la prezentare; a │preferinţe; │
│vorbi despre sine; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a iniţia, a │• a exprima o │
│continua, a încheia │apreciere/o │
│un schimb verbal; │judecată; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │• a caracteriza │
│oferi informaţii de │acţiuni sau │
│ordin personal; │persoane; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita/a da │ │
│informaţii diverse │• a exprima o │
│(despre persoane/ │opinie │
│obiecte/activităţi/ │personală; │
│timp/oră, program de │ │
│lucru); │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a descrie un │• a exprima │
│obiect, o persoană; │acordul, │
│ │dezacordul; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima │
│ │stări emoţionale│
│• a relata o acţiune,│(mulţumire/ │
│o suită de acţiuni; │satisfacţie, │
│ │teamă), │
│ │sentimente; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a invita, a │• a invita, a │
│accepta, a refuza o │sfătui, a │
│invitaţie/ceva; │recomanda; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a cere repetarea, │• a exprima │
│explicitarea │regretul; │
│mesajului; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a se scuza/a │• a exprima │
│răspunde la scuze. │motivul, cauza; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a formula o │
│ │sugestie, o │
│ │recomandare; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• *a exprima │
│ │certitudine, │
│ │îndoială. │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3).
┌──────────────────────────────────────┐
│Elemente fonetice şi lexicale │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• cuvinte, sintagme │
│ │corespunzând domeniilor │
│ │tematic şi actelor de │
│ │vorbire specificate mai │
│ │sus; │
│ │• relaţii semantice: │
│ │sinonime, antonime, │
│ │familii de cuvinte; │
│ │• câmpuri lexicale. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de morfologie şi sintaxă │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• folosirea articolului │
│Articolul │hotărât şi nehotărât, │
│ │prepoziţii articulate; │
│ │• articolul partitiv. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• gen, număr, pluralul │
│Substantivul│substantivelor, │
│ │substantive cu plural │
│ │neregulat. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• adjectivul calificativ:│
│Adjectivul │gradele de comparaţie; │
│ │• adjectivul │
│ │demonstrativ, posesiv. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• cardinal şi ordinal, │
│Numeralul │exprimarea secolelor, │
│ │cele patru operaţii │
│ │aritmetice. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• pronumele personale │
│ │subiect, complement │
│ │direct şi indirect, │
│ │pronumele de politeţe; │
│Pronumele │• pronumele combinate; │
│ │• pronumele demonstrativ │
│ │şi posesiv; │
│ │• pronumele relative şi │
│ │interogative; │
│ │• pronumele nehotărâte. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• modul indicativ │
│ │(prezent, imperfect, │
│ │perfect compus, mai mult │
│ │ca perfect, viitorul │
│ │simplu şi viitorul │
│ │anterior); │
│ │• modul condiţional │
│Verbul │(prezent şi trecut); │
│ │• modul conjunctiv şi │
│ │cazurile de folosire a │
│ │acestuia; │
│ │• modul imperativ; │
│ │• moduri nepersonale; │
│ │• modul participiu, │
│ │acordul participiului │
│ │trecut cu subiectul. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• adverbul de mod, de │
│Adverbul │timp, de loc, de │
│ │cantitate, de afirmaţie │
│ │şi de negaţie. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Prepoziţia │• prepoziţii şi │
│şi │conjuncţii frecvente în │
│conjuncţia │comunicare. │
└────────────┴─────────────────────────┘
4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: i) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba italiană; j) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; k) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris); l) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu. L3: Tipuri de texte: ● fragmente/texte de informare generală (descriptive, narative); ● articole de presă, publicitate. FILIERA TEHNOLOGICĂ LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2 Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională 1. DOMENII TEMATICE Se recomandă următoarele teme: DOMENIUL PERSONAL ● Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri; ● Relaţii interpersonale/profesionale, viaţa de echipă; ● Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC ● Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ştiinţifice/tehnice/ecologice/strategii de utilizare a resurselor); ● Tinerii şi viaţa comunitară; ● Democraţie, civism şi drepturile omului; ● Mass-media. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; ● Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; ● Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională; ● Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare); ● Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL ● Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; ● Viaţa culturală şi lumea artelor; ● Patrimoniul socio-cultural european; ● Repere culturale ale spaţiului italian - trecut şi prezent. 2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru filiera tehnologică.
┌─────────────────────┬────────────────┐
│• a solicita şi a │• a solicita şi │
│oferi informaţii │a da │
│generale şi de ordin │instrucţiuni/ │
│personal; │indicaţii; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │ │
│oferi informaţii │• a solicita şi │
│legate de completare │a da sfaturi; │
│a unui formular; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │• a solicita şi │
│oferi informaţii cu │a formula │
│caracter de │propuneri, │
│orientare; │sugestii; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │ │
│oferi informaţii │• a solicita, a │
│despre produse şi │oferi, a accepta│
│servicii (inclusiv │sau a refuza │
│despre costuri, │ajutorul; │
│preţuri etc.); │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │ │
│oferi informaţii │• a corecta/ │
│despre fenomene, │încuraja/ │
│evenimente, │avertiza pe │
│experienţe, acţiuni │cineva; │
│şi activităţi │ │
│profesionale; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │• a exprima │
│oferi informaţii │obligaţia/ │
│despre programul │necesitatea/ │
│zilnic/săptămânal; │interdicţia de a│
│ │face ceva; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a descrie persoane,│• a exprima │
│obiecte, locuri, │diverse grade de│
│fenomene, activităţi,│certitudine; │
│evenimente, procese; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a formula │ │
│comparaţii între │ │
│persoane, obiecte, │ │
│locuri, fenomene, │• a exprima │
│evenimente, procese, │presupuneri; │
│stări, acţiuni şi │ │
│fapte prezente cu │ │
│cele trecute; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a formula oferte/ │• a exprima │
│invitaţii; │probabilitatea; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a accepta şi a │• a exprima │
│refuza o ofertă/ │acţiuni/stări │
│invitaţie; │posibile; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a exprima şi a │• a exprima │
│argumenta refuzul de │condiţii; │
│a face o acţiune; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi │• a exprima │
│acorda/refuza │cauze şi │
│permisiunea de face │consecinţe; │
│ceva; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima │
│• a oferi un obiect │intenţii, │
│în mod politicos; │dorinţe, │
│ │preferinţe; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima │
│ │atitudini │
│ │emoţionale: │
│• a exprima │simpatie, │
│mulţumiri; │regret, │
│ │încredere, │
│ │îndoială, │
│ │îngrijorare, │
│ │temere; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima o │
│• a cere scuze; │hotărâre sau o │
│ │promisiune; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a utiliza formule │ │
│adecvate contextual │ │
│de iniţiere, │• a formula │
│întreţinere şi │concluzii; │
│încheiere a unei │ │
│conversaţii (inclusiv│ │
│telefonice); │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a cere permisiunea │ │
│de a întrerupe o │• a formula │
│conversaţie (faţă în │decizii; │
│faţă, la telefon). │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a solicita/a │
│ │exprima opinii, │
│ │puncte de vedere│
│ │personale; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a argumenta/ │
│ │justifica opinii│
│ │/puncte de │
│ │vedere │
│ │personale; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima │
│ │satisfacţia/ │
│ │insatisfacţia │
│ │faţă de un punct│
│ │de vedere; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima şi a│
│ │motiva acordul/ │
│ │dezacordul; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a contrazice │
│ │opiniile altora;│
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a cere şi a da│
│ │clarificări │
│ │pentru │
│ │înţelegerea unui│
│ │mesaj; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a cere şi a da│
│ │detalii şi │
│ │explicaţii; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a solicita │
│ │repetarea şi │
│ │reformularea. │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologică (O.M. Nr. 3488/23.03.2006) Articolul: cazuri de folosire a articolului cu nume proprii, cu nume de rudenie, precedate de adjectivul posesiv; alte situaţii de folosire şi omitere; Substantivul: substantive cu forma speciale de plural, pluralul substantivelor compuse; Adjectivul: calificativ, cu formele speciale de comparativ şi superlativ, cu superlative neregulate; adjective determinative; Pronumele: pronumele personal, poziţia formelor neaccentuate, pronumele combinate, pronumele ne,ci/vi, pronumele quanto, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative; Numeralul: numerale cardinale şi ordinale (fracţionare); procente; Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă; verbe neregulate, folosirea modurilor şi timpurilor: moduri personale şi nepersonale; Adverbul: grade de comparaţie ale adverbelor, locul adverbelor în propoziţie; Cuvinte de legătură: conjuncţii şi prepoziţii; Sintaxă: fraza condiţională; concordanţa timpurilor la indicativ şi conjunctiv; vorbirea directă şi indirectă. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Filiera tehnologică: Tipuri de texte: ● Text informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA GREACĂ MODERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba greacă modernă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. Limba greacă modernă este studiată în învăţământul liceal după cum urmează: a) 2 ore/săptămânal - pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia b) 4 ore/săptămânal la clasele a IX-a şi 5 ore/săptămânal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia Competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta programele de limba greacă modernă clasa a IX-a - a XII-a, aprobate prin OM nr. 5201/24 decembrie 2003. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele generale: ● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare. ● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte. ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală. ● Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare. ● Receptarea informaţiilor dintr-un text audiat. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi. Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba greacă ca limbă modernă trebuie să cunoască sistemul fonologic, lexical şi gramatical al limbii greceşti precum şi elemente de cultură şi civilizaţie greacă, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise, să interacţioneze în limba greacă şi să înţeleagă un text audiat, în situaţii date de comunicare. Examenul de Bacalaureat la limba greacă modernă 2010-2011 îşi propune crearea unui tip de evaluare, după modelul Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, document al Consiliului Europei, care să cuprindă: ● nivelul competenţelor generale ale candidatului; ● însuşirea conţinuturilor; ● valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii greceşti; ● competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe şi comunicarea în contexte specifice. Totodată, programa de bacalaureat pentru limba greacă modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII În cadrul probelor orale, scrise şi de înţelegere a unui text audiat se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii greceşti ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară. II.1. Competenţa de comunicare orală Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi care au drept scop acest lucru; ● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/a unui fapt divers/a unei întâmplări/a unei experienţe personale; – prezentarea unui film/a unei cărţi; – descrierea unui obiect, a unei persoane/a unui personaj, a unei activităţi, a unor locuri cunoscute/imaginare; – exprimarea şi/sau argumentarea unei păreri personale/a unui punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau cu experienţele altor persoane; – capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţia de examen, utilizând limba greacă modernă potrivit contextului comunicaţional. II.2. Competenţa de comunicare scrisă Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe: ● înţelegerea sensului global al unui text; ● identificarea informaţiilor semnificative din text; ● alcătuirea unui rezumat al textului; ● comentarea unui aspect din text; ● exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; ● recunoaşterea utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● analizarea şi interpretarea unui aspect/a unei idei din textul dat; ● folosirea corectă a structurilor lexicale studiate; ● descrierea locurilor cunoscute/imaginare, a unor activităţi; ● descrierea/caracterizarea unei persoane; ● relatarea unui eveniment/a unui fapt divers/a unei întâmplări/a unei experienţe personale; ● continuarea unui text, a unei idei; ● construirea unui text pe baza unei teme date; ● redactarea unui eseu; ● comentarea unui subiect; ● exprimarea şi/sau argumentarea unei păreri personale/a unui punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane. II.3. Competenţa de înţelegere a unui text audiat Pentru a evalua competenţa de înţelegere a unui text audiat, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe: ● înţelegerea sensului global al unui text; ● identificarea informaţiilor semnificative dintr-un text; ● rezolvarea de itemi care au drept scop acest lucru. III. CONŢINUTURI Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare. III.1. Conţinuturi lexicale şi tematice Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba greacă modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi din experienţa umană în general. Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri. a) Tip de text - autentic: literar, non-literar; b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul de limbă greacă modernă, internet; c) Lungimea: 125 - 350 cuvinte, în funcţie de nivelul A1-B2; d) Dificultate: în conformitate cu programele şcolare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi - CECRL (nivelurile A1-B2), dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale. III.2. Fonetică III.3. Morfologie III.4. Sintaxa propoziţiei (integral) III.5. Sintaxa frazei: propoziţii principale, subordonate: completivă directă şi indirectă, interogativă indirectă, atributivă, condiţională, finală, concesivă, consecutivă, cauzală, temporală. III.6. Vocabular - lexicul specific temelor propuse; – familii de cuvinte; – sinonime, antonime, omonime şi paronime. III.7. Teme propuse: ● Viaţa cotidiană (aniversări, prietenie, familie, locuinţă, lumea satului şi a oraşului, alimentaţia mediteraneeană, mediu înconjurător); ● Hobby-uri (muzică, turism şi călătorii, oraşe, sport, reviste); ● Viaţa profesională (alegerea unei profesii, completarea unui CV). NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe se şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA GERMANĂ MODERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba germană modernă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat. b. proba scrisă. c. proba orală. I.1. Filiera teoretică si vocaţională (toate profilurile şi specializările) LIMBA MODERNĂ 1 LIMBA MODERNĂ 2 LIMBA MODERNĂ 3 I.2. Filiera tehnologică LIMBA MODERNĂ 1 Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale). LIMBA MODERNĂ 2 Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale) şi ruta progresivă (calificările profesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie) Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 si B2 prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine. Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă este alcătuit pornind de la programele şcolare în vigoare. Programa şcolară pentru clasa a-IX-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Tineretului nr. 3458/09.03.2004; Programa şcolară pentru clasa a-X-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4598/31.08.2004; Programa şcolară cls. a XII-a, filiera teoretică, toate profilurile şi specializările, Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările, aprobată prin ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 5959/22.12.06; Programa şcolară pentru ciclul superior al liceului, Filiera tehnologică, Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională, Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3488/23.03.2006. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele generale: ● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare. ● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte. ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală. ● Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare. ● Receptarea informaţiilor dintr-un text audiat. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi. Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernă trebuie să cunoască sistemul fonologic, lexical, gramatical şi stilistic al limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise, să interacţioneze în limba germană şi să înţeleagă un text audiat, în situaţii date de comunicare. Examenul de bacalaureat la limba germană modernă 2011 îşi propune crearea unui tip de evaluare după modelul Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, document al Consiliului Europei, care să cuprindă: - nivelul competenţelor generale ale candidatului; – însuşirea conţinuturilor; – valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane; – competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice. Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi. În cadrul probelor orale, scrise şi de înţelegere a unui text audiat se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul de utilizare a acesteia în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară. II.1. Competenţa de comunicare orală Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi care au drept scop acest lucru; ● realizarea unui discurs convingător, logic şi coerent pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/a unui fapt divers/a unei întâmplări/a unei experienţe personale; – prezentarea unui film/a unei cărţi; – descrierea unui obiect, a unei persoane/a unui personaj, a unei activităţi, a unor locuri cunoscute/imaginare; – exprimarea şi/sau argumentarea unei păreri personale/a unui punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane. – participarea activă la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţia de examen, utilizând limba germană potrivit contextului comunicaţional. II.2. Competenţa de comunicare scrisă Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe: ● înţelegerea sensului global al unui text; ● identificarea informaţiilor semnificative din text; ● redarea informaţiilor unui text sub formă de rezumat; ● comentarea unor aspecte din text; ● exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● analizarea şi interpretarea unui aspect/a unei idei din textul dat; ● folosirea corectă a structurilor lexicale studiate; ● descrierea unor locuri cunoscute/imaginare, activităţi; ● descrierea/caracterizarea unei persoane; ● relatarea unui eveniment/a unui fapt divers/a unei întâmplări/a unei experienţe personale; ● continuarea unui text, a unei idei; ● alcătuirea un text pe baza unei teme date; ● redactarea unui eseu; ● comentarea unui subiect; ● exprimarea şi/sau argumentarea unei păreri personale/a unui punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau cu experienţele altor persoane. II.3. Competenţa de înţelegere a unui text audiat Pentru a evalua competenţa de înţelegere a unui text audiat, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe: ● înţelegerea sensului global al unui text; ● identificarea informaţiilor semnificative dintr-un text; ● rezolvarea de itemi care au drept scop acest lucru; III. CONŢINUTURI Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare. III.1. Conţinuturi lexicale şi tematice Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general. (vezi Anexa 2) Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri. a) Tip de text - autentic: literar, non-literar (vezi Anexa 1); b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet. c) Lungimea: 125 - 350 cuvinte, în funcţie de nivelul A1-B2. Dificultate: în conformitate cu programele şcolare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi - CECRL (nivelurile A1-B2), dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale; d) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Anexa 2): 1. DOMENIUL PERSONAL - Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); – Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, lucrul în echipă; – Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber). 2. DOMENIUL PUBLIC - Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); – Tinerii şi viaţa comunitară; – Democraţie, civism şi drepturile omului. Egalitatea în drepturi. – Mass-media, comunicare. 3. DOMENIUL OCUPAŢIONAL - Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Organizarea locului de muncă (a instituţiei, a companiei), comportament profesional, deontologie profesională; – Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor. 4. DOMENIUL EDUCAŢIONAL - Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; – Viaţa culturală şi lumea artelor; – Patrimoniul socio-cultural european - trecut şi prezent; – Repere culturale ale spaţiului lingvistic germanofon. III.2. FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: III.2.1. Actele de vorbire Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal. III.2.2. Forme de comunicare în scris Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe: - completarea unui formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise; – redactarea unui text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie; – redactarea unei povestiri, descrieri, caracterizări; – redactarea unui eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate. III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziţii, fraze procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu programele şcolare în vigoare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi - CECRL (nivelurile A1-B2) Textele necunoscute/nestudiate la clasă nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt surse pentru ca elevii să dovedească următoarele competenţe: - capacitatea de a aborda un text necunoscut; – capacitatea de a se familiariza cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii; – însuşirea unor cuvinte şi expresii noi, a unor sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; – însuşirea unor structuri gramaticale noi şi consolidarea celor vechi; – analizarea şi comentarea unui text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; – identificarea anumitor detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale; ANEXA 1 Textsorten
┌─────────────────────┬──────────────────────┐
│Rezepte │Teletext │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Briefe │Anleitungen │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Durchsagen │Literarische Texte │
│ │(Auszuge) │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Graffiti │Handzettel │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Fuhrungen │Fahrscheine │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Videotext │Computerbildschirmtext│
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Plakate │Zeitungsartikel │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Vorschriften │Anschlage │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Lieder │Speisekarten │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Bericht │Geschaftsbrief │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Bedienungsanleitungen│Mitteilung │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Etiketten und │Werbeschriften │
│Aufschriften │ │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Visitenkarten │Schilder │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Artikel │Prasentation │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Zusammenfassungen │ │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Resourcen: │ │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Lehrbucher │Reader │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Literaturbucher │Prospekte │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Worterbucher │Zeitungen │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Zeitschriften │Plakate │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Alben │Fahrplne │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Landkarten │Stadtplane │
└─────────────────────┴──────────────────────┘
ANEXA 2 Beschreibungskategorien zum Wortschatz
┌───────┬────────────────────┬───────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│Bereich│Orte │Institutitutionen │Personen │Objekte │Ereignisse │Handlungen │
├───────┼────────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │Haus, Zimmer Garten │ │ │- Einrichtungen │ │ │
│ │(eigenes/r, der │ │ │und Mobel; │-Familienfeiern │Lebensroutinen z.B.:│
│ │Familie, von │ │ │-Kleidung │-Krankheit │anziehen, ausziehen,│
│ │Freunden, von │-Familie │-Verwandte │-Hausgerate -Spiel│-Zwischenfalle │essen, waschen, │
│Privat │Bekannten) -eigener │Freundesund │-Freunde -Bekannte│-und Werkzeug │-Unfalle │basteln, u.s.w. │
│ │Platz im Heim, Hotel│Bekanntennetzwerke │ │-Korper pflege │-naturliche │Gartenarbeit -Hobbys│
│ │usw. -auf dem Land │ │ │-Freizeit-, Reise-│Phanomene -Feste │Unterhaltung │
│ │am See, Meer -im │ │ │und │-Besuche │ │
│ │Gebirge │ │ │Sportausrustung │ │ │
├───────┼────────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │-offentliche Raume: │ │-Mitglieder der │ │ │-Einkaufen und │
│ │Strasse, Platz, Park│ │Offentlichkeit │ │ │offentliche Dienste │
│ │usw. offentliche │ │-Beamte -Verkaufer│-Geld, Formulare │-Zwischenfalle │(in Anspruch nehmen)│
│ │Verkehrsmittel │-Behorden -Vereine │-Lehrer -Arzt │-Programme │-Unfalle │-medizinische │
│ │-Geschafte -Markte │-Gesellschaf- ten │-Polizisten │-Mahlzeiten │-Versammlungen │Dienste (in Anspruch│
│Sozial │-Krankenhauser │-politische │-Sicherheitskrafte│-Getranke -Snacks │-Geldstrafen │nehmen) - fahren, │
│ │-Arztpraxen -Stadien│Parteien -Kirchen │-Fahrer -Schaffner│-Personalausweis, │-Spiele, │wandern, reisen │
│ │-Sportplatze │ │-Passagiere │Passe, │Wettbewerbe │-offentliche │
│ │-Sporthallen │ │-Kellner -Kunden │Fuhrerscheine │ │Unterhaltung und │
│ │-Restaurant, Kneipe,│ │-Empfangspersonal │ │ │Freizeitaktivitaten │
│ │Hotel │ │-Priester, Pfarrer│ │ │-Sport, Spiele │
├───────┼────────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │-Schulen, Aula, │ │ │ │ │Routinen in: │
│ │Klassenraum, │ │ │ │ │-Schulversammlungen,│
│ │Schulhof, │-Schule, │-Lehrende, │-Schuluniform │-erster und letzter│Lehrerkonferenzen, │
│ │Hochschule, │Berufsschule, │Lehrkorper -Eltern│-Schreib-, Mal- │Schultag, │Unterricht, Spielen,│
│ │Universitat, │Universitat │-Klassenkameraden,│und Bastelmaterial│Schuleraustausch │Pausen, Laborarbeit,│
│Schule │Seminarraume, │-Wissenschafts- und│Sudierende │Schulausrustung │-Spiele, Pause │Hausaufgaben, │
│Und │Schulvertretung │Forschungs- │-Arbeitgeber, │und -kleidung │-Seminare und │Teamarbeit │
│Beruf │-Wohnheime │Institute -Firmen │Arbeitnehmer │-audiovisuelle │Ubungen │Verwaltung, │
│ │Laboratorien -Mensa │-Staats- und │Kollegen │Gerate -Tafel und │-Diskussionen │Management, │
│ │-Buros Werkstatten │multinationale │-verschiedene │Kreide -Computer │-Beratungsgesprache│Produktionvorgangen,│
│ │-Bauernhofe -Laden, │Unternehmen │Berufsbenenungen │-Buroausstattungen│Ausverkaufe -Messen│Burovorgangen, │
│ │-Geschafte -Hotels │-Gewerkschaften │ │-Tiere, Pflanzen │ │Transport, Verkaufen│
│ │usw. │ │ │ │ │-Computerarbeit │
│ │ │ │ │ │ │-Reinigung │
├───────┼────────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │Kunstgegenstande │-Veranstaltungen │Routinen in │
│ │-Museen Theatersale │ │ │-Alben │-Auf- und │-Veranstaltungen │
│ │-Kinosale │ │Beamten, │Musikinstrumente │Vorfuhrungen │-Auf- und │
│Bildung│Konzertsale │Wissenschafts- und │Schauspieler, │Eintrittskarte │-Festivale │Vorfuh-rungen │
│ │Bibliotheken │Kulturinstitutionen│Kunstler, │Prospekte, Plane, │-Besprechungen │-Festivale │
│ │-Ausstellungsraume │ │Publikum, Kritiker│Programme, Mal-, │-Empfange -Konferen│Besprechungen │
│ │-Veranstaltungsraume│ │ │Spiel- und │zen │-Empfangen │
│ │ │ │ │Bastelmaterial │ │-Konferenzen usw. │
└───────┴────────────────────┴───────────────────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA FRANCEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba franceză în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. II. COMPETENŢE DE EVALUAT COMPETENŢE GENERALE L1, L2, L3 - Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările – Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/profilurile/specializările (cu excepţia filierei tehnologice), în funcţie de probă (oral/scris): - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare; – Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/sarcini de lucru variate; – Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă; – Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare. COMPETENŢE SPECIFICE Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele: L1, L2 si L3, astfel: LIMBA MODERNĂ 1 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj. 1.2. Identificarea ideilor principale/informaţiilor cheie/detaliilor specifice/extragerea esenţialului din texte autentice. 1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal). 1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/al luării unor decizii. 1.6. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii). 1.7. *Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers I şi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes personal şi de domeniul de specializare. 2.2. Relatarea conţinutului unui film/prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor/reacţiilor personale în legătură cu acestea. 2.3. Redactarea de paragrafe/texte pe o temă de interes. 2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup/proiect individual/activităţi cotidiene etc.)/referat/eseu/prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse. 2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, complexe, cu respectarea convenţiilor specifice şi cu folosirea de conectori. 2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text. 2.8. *Argumentarea, oral/în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/comentarii adecvate la acestea; solicitarea/oferirea de clarificări/explicaţii. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile. 3.3. Formularea de idei/păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/în mesaje de răspuns. 3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes. 3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi. 3.6. Redactarea de scrisori/alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/informal), respectând normele socio-culturale uzuale. 3.8. *Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/literare. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă. 4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris, întrun număr de cuvinte dat, a unui text citit. 4.3. Transferul informaţiilor din texte în diverse forme de prezentare. 4.4. Traducerea din limba franceză în limba maternă/din limba maternă în limba franceză a unor texte/mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/din domeniul de specializare. 4.5. *Rezumarea orală şi/sau în scris a esenţialului dintr-un text literar într-un număr determinat de cuvinte. 4.6. *Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală. 4.7. *Raportarea mesajului literar la experienţe personale. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD). LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global/ideilor esenţiale dintr-un text dat. 1.2. Identificarea şi selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/de informaţii punctuale/de informaţii specifice. 1.3. Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje diverse. 1.4. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului. 1.5. *Identificarea, prin citire rapidă, de informaţii/detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. 1.6. *Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii/formulării unor soluţii. 1.7. *Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Prezentarea unui monolog pe o temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală/din alte surse. 2.2. Prezentarea/Relatarea unui fapt divers/film/întâmplări/eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.3. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare. 2.4. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.5. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe personale)/profesional. 2.6. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.7. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente. 2.8. *Prezentarea şi comentarea unui film/a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea gândurilor şi/sau sentimentelor despre acestea. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/sondaj/interviu. 3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/situaţii/experienţe trăite sau aflate. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze. 3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.7. Adecvarea formatului/limbajului la subiect/interlocutor/cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor/normelor sociale şi culturale folosite in comunicarea formală şi informală. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/unei informări. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute. 4.3. Traducerea din limba franceză în limba maternă/din limba maternă în limba franceză, a unui mesaj/text de dificultate redusă. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială/rezumarea conţinutului unui mesaj/text. 4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. 4.6. *Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante/ideilor principale şi a unor detalii din mesaje/documente simple/fragmente/texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu. 1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/Relatarea unei activităţi, unui fapt divers/eveniment/film, unor experienţe/întâmplări personale. 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri/de opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare. 3.2. Formularea de opinii/sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni. 3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu/chestionar). 3.4. Reformularea unui mesaj/unor instrucţiuni. 3.5. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/oficială sau la anunţuri din mass-media. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/diagramă/tabel/desen. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţă cotidiană. 4.3. Rezumarea unui text simplu. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba franceză în limba maternă/din limba maternă în limba franceză. FILIERA TEHNOLOGICĂ Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologică - ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale) COMPETENŢE GENERALE – Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru. – Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate. – Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale. COMPETENŢE SPECIFICE 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea punctelor de vedere/a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen). 1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru - în texte de informare generală/în texte referitoare la domeniul de activitate. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii. 3.2. Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere - şi susţinerea lor cu argumente - pe teme diverse de interes/din domeniul de activitate. 3.3. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/instrucţiunilor şi a întrebărilor/solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale. 3.4. Prezentarea de descrieri: - pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi/sau profesional. – *de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate. – *de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate. 4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional. 4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, cu folosirea de conectori. 4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat; utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală. III. CONŢINUTURI LIMBA MODERNĂ 1 1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. DOMENIUL PERSONAL ● Viaţa personală (stil de viaţă, locuinţă, alimentaţie, sănătate; activităţi în timpul liber, călătorii; factori de risc etc.). ● Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere; relaţii între tineri (munca în echipă/participarea la proiecte de cooperare educativă etc.). ● Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială). ● Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieţii cotidiene: droguri/alcool/fumat/SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor. DOMENIUL PUBLIC ● Ţări, regiuni, oraşe - obiective/situri culturale şi turistice (din Franţa metropolitană/DOM - TOM/spaţiul francofon). ● Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale/economice/tehnice/culturale/ecologice). ● Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale/hoteliere/instituţii organizatoare de spectacole etc.). ● Locuri şi instituţii publice (administrative/culturale); relaţia cu instituţiile şi serviciile publice. ● Mijloace moderne de comunicare în masă. ● Mediu urban/mediu rural. ● Mediul înconjurător; ocrotirea mediului şi dezvoltarea durabilă. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Universul profesiilor şi al meseriilor - aspecte relevante; cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională (activităţi şi profesii). ● Preocupări, proiecte de formare individuală/profesională. DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ● Aspecte/evoluţii/tendinţe marcante în societatea franceză contemporană (viaţa socială, educaţie etc.); date importante din viaţa contemporană a Franţei; condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană; *dezbateri importante în Franţa contemporană. ● Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural francez; viaţa culturală (muzee/festivaluri/evenimente culturale etc.); obiceiuri, tradiţii, sărbători tradiţionale; personalităţi din sfera culturală/ştiinţifică/sportivă; *mari scriitori francezi din literatura modernă şi contemporană. ● Progresul tehnologic în societatea avansată; realizări tehnologice marcante în spaţiul francofon; universul mass-media. ● Instituţii europene şi procesul de integrare europeană; *construcţia europeană, aportul Franţei la acest proces. 2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1):
┌──────────────────┬───────────────────┐
│• a se prezenta/ │ │
│a-şi prezenta │• a încuraja pe │
│colegii/mediul şi │cineva; │
│modul de lucru; │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a vorbi despre │ │
│sine/a se prezenta│• a cere/a da/a │
│în cadrul unui │refuza permisiunea;│
│interviu de │ │
│angajare; │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a exprima │ │
│intenţii şi │• a exprima o │
│obiective legate │interdicţie; │
│de dezvoltarea │ │
│personală; │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a angaja/a │ │
│continua/a încheia│• a da sfaturi; │
│un schimb verbal; │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a da/a cere │ │
│informaţii │ │
│practice despre │ │
│persoane, obiecte,│• a face o urare/a │
│locuri, │felicita; │
│evenimente, │ │
│experienţe │ │
│personale; │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a solicita/a │• a exprima │
│oferi ceva (un │acordul, dezacordul│
│obiect/un sprijin/│(faţă de o acţiune/│
│un serviciu etc.) │un proiect/un punct│
│în mod politicos; │de vedere etc.); │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a solicita, a da│ │
│explicaţii/ │ │
│lămuriri/ │• a exprima │
│instrucţiuni, │necesitatea/ │
│indicaţii; *a │obligaţia; │
│explica un fenomen│ │
│/o stare/un │ │
│proces; │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a solicita │ │
│repetarea şi │• a face o expunere│
│reformularea unui │pe o temă dată; │
│mesaj; │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a reda în │• a reda pe scurt │
│vorbire indirectă │(a rezuma) o │
│spusele cuiva; │naraţiune, o │
│ │conversaţie; │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• a exprima stări │
│• a identifica/a │şi atitudini │
│descrie persoane, │emoţionale │
│obiecte, locuri, │(nerăbdarea, │
│activităţi, │regretul, │
│experienţe │neliniştea; │
│personale; │*admiraţia, │
│ │interesul, │
│ │mulţumirea); │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• a solicita şi a │
│• a compara stări/│exprima puncte de │
│acţiuni/fapte; │vedere, opinii │
│ │personale; │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a exprima │• a susţine cu │
│cantitatea; │argumente un punct │
│ │de vedere; │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• a formula un │
│• a situa un │raţionament │
│eveniment în timp;│relaţionând │
│ │cauze-efecte/ │
│ │ipoteze-concluzii; │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a relata │• *a exprima │
│activităţi/ │aprecieri asupra │
│evenimente/o suită│unei acţiuni/a unui│
│de acţiuni/ │produs concret sau │
│evenimente etc.; │abstract; │
├──────────────────┼───────────────────┤
│• a face │• *a justifica o │
│propuneri. │opţiune/o acţiune/o│
│ │atitudine; │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• *a pune în │
│ │valoare un element │
│ │al mesajului. │
└──────────────────┴───────────────────┘
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1).
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │• cuvinte, sintagme │
│ │corespunzând domeniilor │
│ │tematice şi funcţiilor │
│ │comunicative specificate │
│ │mai sus; │
│Elemente de │• relaţii semantice │
│fonetică, │(sinonime, antonime, │
│lexic şi │omonime, paronime, │
│semantică │familii de cuvinte); │
│ │• câmp lexical; │
│ │• conotaţie/denotaţie; │
│ │• particularităţi │
│ │ortografice ale verbelor │
│ │*registre ale limbii. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de morfologie │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• hotărât, nehotărât, │
│ │partitiv (forme, │
│Articolul │înlocuirea articolului │
│ │partitiv cu prepoziţia │
│ │de); │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• gen, număr (inclusiv │
│Substantivul│cazuri particulare); │
│ │• exprimarea cazurilor. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• acordul adj. │
│Adjectivul │calificativ; │
│(calificativ│• gradele de comparaţie │
│şi │(regulate şi neregulate);│
│pronominal) │• adjective pronominale │
│ │(posesive, demonstrative │
│ │şi nehotărâte). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• cardinal şi ordinal; │
│Numeralul │• exprimarea procentelor;│
│ │numerale fracţionare şi │
│ │multiplicative. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• pronumele personale cu │
│ │funcţie de subiect; │
│ │• pronumele on; │
│ │• pronumele personale │
│ │complemente (locul lor în│
│ │fraza asertivă, │
│ │interogativă şi │
│ │imperativă), pronumele │
│Pronumele │personale complemente │
│ │combinate (locul lor în │
│ │fraza asertivă şi │
│ │imperativă); │
│ │• pronumele reflexiv, │
│ │posesiv, demonstrativ, │
│ │relativ, interogativ, │
│ │nehotărât; │
│ │• pronumele neutru le; │
│ │• pronumele en şi y. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• modul indicativ │
│ │(timpuri simple şi │
│ │compuse); │
│ │• modul condiţional │
│ │(prezent, trecut); │
│ │• modul conjunctiv │
│ │(prezent, trecut, │
│ │imperfect, *mai mult ca │
│ │perfect - recunoaştere în│
│ │texte); │
│ │• modul imperativ; │
│ │• modul infinitiv (forme │
│ │şi contexte de utilizare:│
│ │infinitivul prezent şi │
│Verbul │trecut, forma afirmativă │
│ │şi negativă; V + Inf., V │
│ │+ a+ Inf., V + de+ Inf.);│
│ │• modul gerunziu; │
│ │• modul participiu │
│ │(prezent, trecut); │
│ │acordul participiului │
│ │trecut; │
│ │• diateză activă, │
│ │reflexivă şi pasivă; │
│ │• folosirea formelor │
│ │perifrastice (aller, │
│ │venir de, ...); │
│ │• construcţii │
│ │impersonale. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• adverbul de mod, de │
│ │timp, de loc, de │
│Adverbul │afirmaţie şi de negaţie; │
│ │• grade de comparaţie; │
│ │adverbe cu grade de │
│ │comparaţie neregulată. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• folosirea prepoziţiilor│
│Prepoziţia, │şi a conjuncţiilor; │
│conjuncţia │• conjuncţia si de │
│ │interogaţie indirectă. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• subiectul, inversiunea │
│ │subiectului; │
│ │• predicatul, acordul │
│Elemente de │subiectului cu │
│sintaxă │predicatul; │
│ │• atributul; │
│ │• complementul (direct, │
│ │indirect), complementele │
│ │circumstanţiale. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• concordanţa timpurilor │
│ │la indicativ; │
│ │• concordanţa timpurilor │
│ │la condiţional (si │
│ │condiţional: I, II, III);│
│ │• concordanţa timpurilor │
│ │la conjunctiv (limba │
│ │vorbită); │
│ │• folosirea │
│ │conjunctivului: în │
│ │propoziţiile completivă │
│ │şi relativă; după verbe │
│ │de dorinţă, voinţă, │
│ │îndoială, sentimente, │
│ │verbe de opinie la forma │
│ │interogativă/negativă; │
│ │după conjuncţii, │
│ │locuţiuni conjuncţionale,│
│ │expresii impersonale; │
│ │• exprimarea: cauzei, │
│ │scopului, condiţiei, │
│ │consecinţei, concesiei, │
│ │necesităţii/ │
│ │posibilităţii; │
│ │• *comparaţia progresivă;│
│ │• *propoziţia │
│ │participială. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• fraza activă, fraza │
│ │pasivă; │
│ │• fraza asertivă │
│ │(afirmativă şi negativă);│
│ │• fraza interogativă │
│Elemente de │(directă şi indirectă); │
│organizare a│• fraza impersonală, │
│discursului,│imperativă, exclamativă; │
│tipuri de │*fraza emfatică │
│texte │(detaşarea unui │
│ │constituent, reluarea │
│ │unui constituent prin │
│ │pronume, prezentative, │
│ │alte procedee de punere │
│ │punere în evidenţă) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• indicatori temporali şi│
│ │spaţiali, articulatori │
│ │logici; discurs direct şi│
│ │indirect; │
│ │• textul descriptiv, │
│ │narativ, incitativ/ │
│ │injonctiv, poetic, │
│ │*dramatic, argumentativ │
│ │(structura şi orientarea │
│ │argumentativă, idei, │
│ │argumente, exemple; │
│ │analiză, producere şi │
│ │ordonare de paragrafe; │
│ │diverse tipuri de │
│ │articulatori); rezumatul │
│ │de text; scrisoare; │
│ │• documentul iconic: │
│ │lectura imaginii - │
│ │imaginea publicitară, │
│ │interpretarea imaginii │
│ │fixe. │
└────────────┴─────────────────────────┘
4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum: a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba franceză; b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris); d) Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu. L1: Tipuri de texte: ● texte autentice de informare generală, pagini Internet; ● articole de presă, texte publicitare; ● articole de enciclopedie/lucrări de popularizare; ● opinii, comentarii/dialoguri/interviuri/rapoarte/referate/eseuri/povestiri etc.; ● texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/administrativă; ● *texte literare autentice; texte de tip reflexiv/eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/proces literar. * Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profil militar M.A.I.) care au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/săpt. la limba modernă 1. LIMBA MODERNĂ 2 1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. DOMENIUL PERSONAL ● Viaţa personală: - familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie); – locuinţă, alimentaţie, cumpărături, sănătate etc.; – relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul in societate, munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă, activităţi de timp liber: sport, hobby etc.). ● Universul adolescenţei: - viaţa cotidiană, stiluri de viaţă; – universul afectiv al tinerilor; raportul între generaţii; – pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială). ● Corespondenţă şi proiecte şcolare. DOMENIUL PUBLIC ● Ţări, regiuni, oraşe - obiective turistice şi culturale (din Franţa metropolitana/spaţiul francofon); ● Aspecte din viaţa socială contemporană (locuri şi servicii publice; relaţia cu instituţiile şi serviciile publice); ● Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban/rural; ● Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă; generaţia tânără şi tehnologia informaţiei. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Universul profesiilor şi al meseriilor: - meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor; – cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională; – preocupări, proiecte legate de viitorul profesional. ● Demersuri administrative (completare de formulare, C.V. etc.). DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ● Orientarea către diverse trasee de formare (învăţământ superior/meserii); ● Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă; ● Situri de interes turistic şi cultural din Franţa/festivaluri/evenimente culturale; ● Elemente importante din universul cultural francez (trecut şi prezent) şi francofon (datini, obiceiuri, sărbători tradiţionale, mâncăruri specifice etc.); ● Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică sau sportivă, realizări tehnologice marcante în spaţiul francofon. *Personalităţi din sfera literară; ● Relaţiile franco-române/integrarea europeană; ● *Cooperare francofonă: programe/instituţii/actori. 2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2):
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │- a invita/a │
│ │face o │
│ │propunere; a │
│ │accepta/a │
│ │refuza o │
│ │invitaţie/ │
│ │propunere; │
│ │- a cere cuiva│
│ │să facă ceva/a│
│ │interzice │
│ │cuiva să facă │
│ │ceva; │
│ │- a exprima │
│ │cantitatea; │
│ │- a exprima o │
│- a se prezenta/a-şi │dorinţă, │
│prezenta colegii/mediul│gusturi, │
│de lucru; │preferinţe; │
│- a vorbi despre sine/ │- a exprima │
│la se prezenta într-un │interese, │
│interviu de angajare; │intenţii şi │
│- a solicita şi a oferi│preferinţe │
│informaţii de ordin │legate de │
│personal; │dezvoltarea │
│- a situa în spaţiu │personală; │
│persoane/obiecte/ │- a exprima │
│acţiuni; │acordul/ │
│- a da informaţii cu │dezacordul; │
│caracter de orientare │- a exprima │
│în spaţiu; │obligaţia, │
│- a descrie persoane/ │necesitatea, │
│obiecte/locuri/fenomene│posibilitatea;│
│/procese; │- exprima │
│- a caracteriza │certitudinea │
│persoane/fapte/ │si îndoiala; │
│atitudini; │- a exprima │
│- a situa un eveniment │sentimente şi │
│în timp; │stări │
│- a relata o acţiune/o │emoţionale; │
│întâmplare/un │- a mulţumi, a│
│eveniment, o suită de │răspunde la │
│acţiuni; │mulţumiri; │
│- a solicita şi a oferi│- a se scuza; │
│informaţii: │- a solicita │
│• cu caracter general, │şi a exprima o│
│informaţii practice │opinie │
│despre persoane, │personală; │
│obiecte, locuri, │- a susţine cu│
│acţiuni/persoane │argumente un │
│(identitate, pregătire,│punct de │
│preocupări, profesie, │vedere; │
│proiecte, realizări); │- a justifica │
│• despre locuri de │o opţiune/o │
│interes turistic; │acţiune/o │
│• despre evenimente, │atitudine; │
│experienţe şi │- a reda în │
│activităţi. │vorbire │
│- a solicita, a da │indirectă │
│explicaţii/instrucţiuni│spusele cuiva;│
│/lămuriri. │- *a pune în │
│ │valoare un │
│ │element al │
│ │mesajului; │
│ │- *a explica │
│ │un fenomen/o │
│ │acţiune/un │
│ │proces, │
│ │relaţionând │
│ │cauze şi │
│ │efecte; │
│ │- *a exprima │
│ │aprecieri │
│ │asupra unei │
│ │acţiuni/a unui│
│ │produs concret│
│ │sau abstract. │
└───────────────────────┴──────────────┘
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2).
┌──────────────────────────────────────┐
│Elemente fonetice şi lexicale │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │- cuvinte, sintagme │
│ │corespunzând domeniilor │
│ │tematice şi funcţiilor │
│ │comunicative specificate │
│ │mai sus; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- *câmpuri lexicale; │
│ │*conotaţie/denotaţie; │
│ │*registre ale limbii │
│ │franceze; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- relaţii semantice: │
│ │antonimie, sinonimie, │
│ │omonimie; familii de │
│ │cuvinte; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ortografice ale verbelor.│
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de morfologie şi sintaxă │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │- articolul hotărât şi │
│ │nehotărât; │
│Articolul şi│- articolul partitiv; │
│substantivul│cazuri de substituire; │
│ │- substantivul - gen, │
│ │număr (inclusiv cazuri │
│ │particulare). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- adjectivul calificativ:│
│ │acordul şi gradele de │
│Adjectivul │comparaţie; │
│ │- adjective pronominale │
│ │(posesive, demonstrative │
│ │şi nehotărâte). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Numeralul │- numeralul cardinal şi │
│ │ordinal. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- pronumele personal │
│ │subiect (forme accentuate│
│ │şi neaccentuate); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- pronumele personal │
│ │complement direct şi │
│ │indirect (locul lor în │
│ │fraza asertivă şi │
│ │imperativă); │
│ ├─────────────────────────┤
│Pronumele │- pronumele posesiv; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- pronumele demonstrativ;│
│ ├─────────────────────────┤
│ │- pronumele relativ │
│ │simplu şi compus; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- pronumele nehotărât │
│ │(forme frecvente); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- pronumele adverbiale en│
│ │şi y. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- modul indicativ: │
│ │prezent, imperfect, │
│ │perfect compus, perfectul│
│ │simplu (recunoaştere), │
│ │mai mult ca perfect, │
│ │viitor; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- modul imperativ; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- modul condiţional │
│ │(prezent şi trecut); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- modul subjonctiv: │
│ │subjonctivul prezent: │
│ │formare (verbe regulate │
│ │şi neregulate frecvente);│
│ │subjonctivul trecut │
│ │(recunoaştere); contexte │
│ │de utilizare de mare │
│ │frecvenţă; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- modul participiu │
│ │(prezent, trecut); │
│Verbul │acordul participiului │
│ │trecut; cazuri de │
│ │nonacord al participiului│
│ │trecut la verbele │
│ │conjugate cu auxiliarul │
│ │etre; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- modul infinitiv │
│ │(prezent, trecut); │
│ │construcţiile V + Inf., V│
│ │+ a+ Inf., V + de+ Inf; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- modul gerunziu; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- forme verbale │
│ │perifrastice (aller,.... │
│ │venir de,... etre en │
│ │train de + infinitiv); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- construcţii │
│ │impersonale; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- discurs direct şi │
│ │indirect. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- adverbe de mod, de │
│ │cantitate, de timp, de │
│ │loc, de afirmaţie şi de │
│Adverbul │negaţie; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- adverbe cu grade │
│ │comparaţie neregulate │
│ │(bien, mal). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Prepoziţia, │- prepoziţii şi │
│conjuncţia │conjuncţii cu mare │
│ │frecvenţă în comunicare. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- subiectul, inversiunea │
│ │subiectului; predicatul, │
│Sintaxa │acordul subiectului cu │
│propoziţiei │predicatul; atributul; │
│ │complementul (direct, │
│ │indirect), complementele │
│ │circumstanţiale. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- concordanţa timpurilor │
│ │la modul indicativ; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- concordanţa timpurilor │
│ │la modul subjonctiv │
│ │(limba vorbită); │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- folosirea │
│ │subjonctivului după verbe│
│Sintaxa │care exprimă voinţa, │
│frazei │ordinul, îndoiala, │
│ │sentimente şi stări │
│ │emoţionale; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- exprimarea cauzei, │
│ │scopului, ipotezei (si │
│ │condiţional: I, II, III),│
│ │consecinţei, *concesiei │
│ │(bien que...., │
│ │quoique..., malgre..., en│
│ │depit de...). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- asertivă (afirmativă şi│
│Tipuri şi │negativă), interogativă, │
│forme de │imperativă, emfatică │
│fraze │(principalele procedee │
│ │ale emfazei). │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de organizare a discursului, │
│tipuri de texte (recunoaştere, │
│caracteristici/elemente structurale de│
│bază); │
│-textul narativ, descriptive, │
│injonctiv, *poetic, argumentativ. │
└──────────────────────────────────────┘
4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ (caracteristici comune cu cele de la punctul 4, pagina 10) L2: Tipuri de texte: - texte/fragmente autentice de informare generală, pagini Internet; – texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate); – texte/paragrafe descriptive şi narative; interviu, chestionar, sondaj de opinii; – eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă - scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare, CV, procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii); – scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.. * Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/săpt. la limba modernă 2. LIMBA MODERNĂ 3 1. DOMENII TEMATICE Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. DOMENIUL PERSONAL ● Persoane (însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii); ● Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale; ● Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive/artistice, emisiuni de radio/televiziune/excursii/vacanţe etc.; ● Universul adolescenţei (viaţă cotidiană, preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor. DOMENIUL PUBLIC ● Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport; ● Mediul urban/mediul rural; ● Lumea înconjurătoare: plante şi animale; ● Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/educaţie etc.); alimentaţie, cumpărături, magazine, preţuri. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor şi/sau de formare profesională; ● Demersuri administrative (completare de formulare, Curriculum Vitae). DOMENIUL EDUCAŢIONAL ● Şcoala (relaţii cu colegii, orar, materii); ● Mass-media pentru tineret; ● Universul francez: - oraşe şi situri de interes cultural din Franţa; – date de referinţă din istoria Franţei; – obiceiuri şi tradiţii, sărbători tradiţionale. ● Francofonia şi universul francofon: repere geografice şi culturale (ţări, regiuni, oraşe, obiective turistice şi culturale, instituţii culturale); ● Personalităţi marcante din sfera culturală/ştiinţifică/sportivă. 2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3):
┌────────────────────┬─────────────────┐
│• a prezenta/a se │• a mulţumi/a │
│prezenta/a răspunde │răspunde la │
│la prezentare; a │mulţumiri; │
│vorbi despre sine; │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a iniţia, a │ │
│continua, a încheia │• a se scuza/a │
│un schimb verbal │răspunde la │
│(faţă în faţă/ │scuze; │
│convorbire │ │
│telefonică); │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a solicita şi a │• a exprima │
│oferi informaţii de │gusturi, │
│ordin personal; │preferinţe; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a solicita/a da │ │
│informaţii diverse │• a exprima o │
│(despre persoane/ │apreciere/o │
│obiecte/activităţi/ │judecată; │
│timp/oră, program de│ │
│lucru); │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a solicita şi a │ │
│oferi informaţii cu │• a exprima │
│caracter de │ipoteze; │
│orientare; │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a identifica/a │• a face │
│localiza persoane şi│comparaţii; │
│obiecte; │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a descrie un │• a exprima │
│obiect, o persoană, │intenţia, │
│sărbători/obiceiuri;│obligaţia; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a povesti o │• a exprima o │
│întâmplare/un │dorinţă, un │
│eveniment; │sentiment; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a situa un │• a exprima ceea │
│eveniment în timp; │ce îţi place/nu │
│ │îţi place; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│• a invita; a │• a cere cuiva să│
│accepta, a refuza o │facă ceva; │
│invitaţie/o ofertă. │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• a solicita şi a│
│ │da permisiunea de│
│ │a face ceva; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• a exprima │
│ │acordul, │
│ │dezacordul; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• a exprima stări│
│ │emoţionale │
│ │(mulţumire/ │
│ │satisfacţie, │
│ │surpriză, │
│ │mirare), │
│ │sentimente; │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• a solicita şi a│
│ │oferi o părere │
│ │personală. │
└────────────────────┴─────────────────┘
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3).
┌──────────────────────────────────────┐
│Elemente fonetice şi lexicale │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │- cuvinte, sintagme │
│ │corespunzând domeniilor │
│ │tematice şi actelor de │
│ │vorbire specificate mai │
│ │sus; │
│ │- relaţii semantice: │
│ │sinonime, antonime, │
│ │omonime, familii de │
│ │cuvinte │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Elemente de morfologie şi sintaxă │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │- articolul hotărât şi │
│ │nehotărât; │
│ ├─────────────────────────┤
│Articolul │- articolul partitiv │
│ │(forme; înlocuirea │
│ │articolului partitiv cu │
│ │prepoziţia de). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- gen, număr ; exprimarea│
│ │cazurilor (construcţii cu│
│Substantivul│prepoziţiile a şi de); │
│ │nume de ţări (masculin, │
│ │feminin). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- adjectivul calificativ,│
│ │acordul adjectivului, │
│ │gradele de comparaţie │
│Adjectivul │regulată şi neregulate │
│ │(bon); │
│ │- adjectivul posesiv; │
│ │- adjective nehotărâte │
│ │- forme frecvente. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Numeralul │- cardinal şi ordinal. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- pronumele personale │
│ │subiecte (forme │
│ │neaccentuate şi │
│ │accentuate); │
│ │- pronumele personal cu │
│ │funcţie de complement │
│ │direct şi indirect; locul│
│ │lor în fraza asertivă şi │
│ │imperativă; │
│ │- pronumele demonstrativ │
│ │simplu şi compus; │
│Pronumele │- pronumele interogativ │
│ │(qui, que, ou) şi │
│ │pronumele relative simple│
│ │(qui, que, quoi, ou, │
│ │dont); │
│ │- pronume demonstrative │
│ │neutre: ceci, cela, ca; │
│ │- pronumele nehotărâte - │
│ │forme frecvente; │
│ │- pronumele adverbial en │
│ │şi y; │
│ │- pronumele on. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- modul indicativ │
│ │(prezent, imperfect, │
│ │perfect compus, mai mult │
│ │ca perfect, viitorul │
│ │simplu şi viitorul │
│ │apropiat); │
│ │- modul condiţional │
│ │(prezent si trecut); │
│ │- modul subjonctiv │
│ │prezent: cazuri frecvente│
│ │de utilizare; │
│Verbul │- modul imperativ │
│ │prezent; │
│ │- modul participiu, │
│ │acordul participiului │
│ │trecut cu subiectul; │
│ │- infinitivul (prezent şi│
│ │trecut); │
│ │- locuţiuni verbale cu │
│ │verbul avoir (avoir faim,│
│ │avoir soif, avoir mal) şi│
│ │etre (etre bien, etre │
│ │mal, etre content); │
│ │- diateza pasivă. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- adverbul de mod │
│Adverbul │(formare); gradele de │
│ │comparaţie. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- prepoziţii şi │
│Prepoziţia │conjuncţii frecvente în │
│ │comunicare. │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Sintaxa frazei │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │- concordanţa timpurilor │
│ │la indicativ în │
│ │subordonata completivă │
│ │directă; │
│ │- subordonata │
│ │circumstanţială introdusă│
│ │prin si condiţional (I, │
│ │II, III). │
├────────────┴─────────────────────────┤
│Tipuri şi forme de fraze │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │- fraza asertivă │
│ │(afirmativă şi negativă);│
│ │- fraza interogativă │
│ │(intonaţia melodică, │
│ │construcţia perifrastică,│
│ │inversiunea subiectului);│
│ │- fraza exclamativă. │
└────────────┴─────────────────────────┘
4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ (caracteristici comune cu cele de la punctul 4, pagina 10) L3: Tipuri de texte: - fragmente/texte de informare generală (descriptive, narative) şi de specialitate; – articole de presă, publicitate; – dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative; – texte funcţionale (cereri, reclame, anunţuri; chestionare, rapoarte, scheme, diagrame, desene, tabele; broşuri de informare, instrucţiuni; scrisori personale: carte poştală, felicitare, invitaţie, telegramă/scrisori oficiale de diverse tipuri). FILIERA TEHNOLOGICĂ LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2 Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională 1. DOMENII TEMATICE DOMENIUL PERSONAL ● Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri; ● Relaţii interpersonale/profesionale, viaţa de echipă; ● Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC ● Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ştiinţifice/tehnice/ecologice/strategii de utilizare a resurselor); ● Tinerii şi viaţa comunitară; ● Democraţie, civism şi drepturile omului; ● Mass-media. DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; ● Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; ● Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională; ● Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare); ● Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL ● Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; ● Viaţa culturală şi lumea artelor; ● Patrimoniul socio-cultural european; ● Repere culturale ale spaţiului lingvistic francofon - trecut şi prezent. 2. FUNCŢII COMUNICATIVE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru filiera tehnologică.
┌─────────────────────┬────────────────┐
│• a solicita şi a │• a solicita şi │
│oferi informaţii │a da │
│generale şi de ordin │instrucţiuni/ │
│personal; │indicaţii; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │ │
│oferi informaţii │• a solicita şi │
│legate de completarea│a da sfaturi; │
│unui formular; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │• a solicita şi │
│oferi informaţii cu │a formula │
│caracter de │propuneri, │
│orientare; │sugestii; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │ │
│oferi informaţii │• a solicita, a │
│despre produse şi │oferi, a accepta│
│servicii (inclusiv │sau a refuza │
│despre costuri, │ajutorul; │
│preţuri etc.); │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │ │
│oferi informaţii │• a corecta/ │
│despre fenomene, │încuraja/ │
│evenimente, │avertiza pe │
│experienţe, acţiuni │cineva; │
│şi activităţi │ │
│profesionale; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi a │• a exprima │
│oferi informaţii │obligaţia/ │
│despre programul │necesitatea/ │
│zilnic/săptămânal; │interdicţia de a│
│ │face ceva; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a descrie persoane,│• a exprima │
│obiecte, locuri, │diverse grade de│
│fenomene, activităţi,│certitudine; │
│evenimente, procese; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a formula │ │
│comparaţii între │ │
│persoane, obiecte, │ │
│locuri, fenomene, │• a exprima │
│evenimente, procese, │presupuneri; │
│stări, acţiuni şi │ │
│fapte prezente cu │ │
│cele trecute; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a formula oferte/ │• a exprima │
│invitaţii; │probabilitatea; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a accepta şi a │• a exprima │
│refuza o ofertă/ │acţiuni/stări │
│invitaţie; │posibile; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a exprima şi a │• a exprima │
│argumenta refuzul de │condiţii; │
│a face o acţiune; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a solicita şi │• a exprima │
│acorda/refuza │cauze şi │
│permisiunea de face │consecinţe; │
│ceva; │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima │
│• a oferi un obiect │intenţii, │
│în mod politicos; │dorinţe, │
│ │preferinţe; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima │
│ │atitudini │
│ │emoţionale: │
│• a exprima │simpatie, │
│mulţumiri; │regret, │
│ │încredere, │
│ │îndoială, │
│ │îngrijorare, │
│ │temere; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima o │
│• a cere scuze; │hotărâre sau o │
│ │promisiune; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a utiliza formule │ │
│adecvate contextual │ │
│de iniţiere, │• a formula │
│întreţinere şi │concluzii; │
│încheiere a unei │ │
│conversaţii (inclusiv│ │
│telefonice); │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│• a cere permisiunea │ │
│de a întrerupe o │• a formula │
│conversaţie (faţă în │decizii; │
│faţă, la telefon). │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a solicita/a │
│ │exprima opinii, │
│ │puncte de vedere│
│ │personale; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a argumenta/ │
│ │justifica opinii│
│ │/puncte de │
│ │vedere │
│ │personale; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima │
│ │satisfacţia/ │
│ │insatisfacţia │
│ │faţă de un punct│
│ │de vedere; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a exprima şi a│
│ │motiva acordul/ │
│ │dezacordul; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a contrazice │
│ │opiniile altora;│
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a cere şi a da│
│ │clarificări │
│ │pentru │
│ │înţelegerea unui│
│ │mesaj; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a cere şi a da│
│ │detalii şi │
│ │explicaţii; │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• a solicita │
│ │repetarea şi │
│ │reformularea. │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologică. Articolul: cazuri speciale de utilizare a articolului, omisiunea articolului; Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective; Adjectivul: comparaţia neregulată; Pronumele: neutru "le"; Numeralul: numerale ordinale (fracţionare, multiplicative); procente; Verbul: diateza pasivă; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, acordul participiului trecut; Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie; Cuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de mod; conjuncţii; locuţiuni; Sintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă şi indirectă. 4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Filiera tehnologică: Tipuri de texte: ● prezentări de produse/interviuri/eseuri; ● texte/fragmente autentice de informare generala, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; ● texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice; ● texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte; C.V. etc.); ● formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.). NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ENGLEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba engleză în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. PRECIZĂRI METODOLOGICE Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Naţional, examenul de bacalaureat la Limba engleză se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor şcolare de trunchi comun aflate în uz*1. *1 Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată în conformitate cu Programele şcolare pentru ciclul superior al liceului, Limba engleză: filiera teoretică, toate profilurile şi specializările; filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările: clasele a XI-a şi a XII-a: O.M. 3410/07.03.2006; filiera tehnologică clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională; clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională: O.M. 3488/23.03.2006. Conform programelor şcolare de trunchi comun aflate în uz, pentru finele claselor a XII-a licee teoretice şi vocaţionale, nivelurile ţintă vor fi echivalente cu următoarele niveluri din Cadrul european comun de referinţă al limbilor: LIMBA MODERNĂ 1: nivelul B 2 pentru toate competenţele. LIMBA MODERNĂ 2: nivelul B 2 pentru competenţele de receptare; nivelul B 1 pentru competenţele de producere. LIMBA MODERNĂ 3: nivelul A 2 pentru toate competenţele. Pentru finele clasei a XII-a licee tehnologice, ruta directă de calificare, respectiv pentru finele clasei a XIII-a, ruta progresivă de calificare prin S.A.M. + anul de completare, nivelurile ţintă specificate prin raportare la Cadrul european comun de referinţă al limbilor vor fi următoarele: LIMBA MODERNĂ 1 (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale): nivelul B 2 pentru toate competenţele. LIMBA MODERNĂ 2 (ruta directă de calificare, toate calificările profesionale şi ruta progresivă de calificare, calificările profesionale Tehnician în activităţi de comerţ, Tehnician în gastronomie, Organizator banqueting,Tehnician în hotelărie): nivelul B 2 pentru competenţele de receptare; nivelul B 1 pentru competenţele de producere. LIMBA MODERNĂ 2 (ruta progresivă de calificare, toate celelalte calificări profesionale) nivelul A 2 pentru toate competenţele. II. COMPETENŢE DE EVALUAT LICEE TEORETICE ŞI VOCAŢIONALE (toate profilurile şi specializările) LIMBA MODERNĂ 1 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea ideilor principale, a informaţiilor/detaliilor specifice, extragerea esenţialului din texte audiate/citite referitoare la probleme de actualitate, pentru a rezolva o sarcină de lucru. 1.2. Selectarea şi corelarea mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.3. Identificarea, în mesaje orale/scrise diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate, pentru a le compara cu punctul de vedere personal. 1.4. Analizarea unor situaţii descrise în texte audiate/citite în scopul unui studiu aprofundat/al luării unor decizii. 1.5. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul acţiunii, vocea auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a), a simbolurilor, metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1. Prezentarea, oral/în scris, de filme, cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor, reacţiilor personale legate de acestea. 2.2. Prezentarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare. 2.3. Expunerea, oral/în scris, a unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple. 2.4. Elaborarea, oral/în scris, a unui raport/referat/eseu/prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse. 2.5. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori. 2.6. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text. *2.7. Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/convingătoare. *2.8. Argumentarea, oral/în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea adecvată, oral/în scris, a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi oferirea de răspunsuri/comentarii adecvate la acestea; solicitarea/oferirea de clarificări/explicaţii. 3.2. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes. 3.3. Avansarea, oral/în scris, a unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi. 3.4. Oferirea de răspunsuri, oral/în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile. 3.5. Formularea de idei/păreri pe teme de interes în mesaje de răspuns. 3.6. Redactarea de scrisori/alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat. 3.7. Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/informal). *3.8. Susţinerea cu argumente şi contra-argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/literare. *3.9. Utilizarea limbajului adecvat în negocierea sensului într-o interacţiune orală/scrisă. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Redarea, oral/în scris, cu cuvinte proprii, a spuselor altor persoane/a conţinutului unui text. 4.2. Rezumarea, oral/în scris, a unui text într-un număr de cuvinte dat. 4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare. 4.4. Traducerea din limba engleză în limba maternă/din limba maternă în limba engleză a unor texte/mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/din domeniul de specializare. *4.5. Raportarea mesajului literar la experienţa personală. *4.6. Rezumarea, oral/în scris, a esenţialului dintr-un text din mass-media/literar într-un număr determinat de cuvinte. *4.7. Parafrazarea, oral/în scris, a unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală. * Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD). LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea ideilor principale în mesaje orale/scrise, referitoare la subiecte despre viaţa cotidiană şi despre domeniul de specializare. 1.2. Identificarea, în mesaje orale/scrise, de informaţii punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru. 1.3. Decodarea semnificaţiei unor elemente de vocabular nefamiliare, din context, prin asocieri/conexiuni. 1.4. Selectarea, din texte orale/scrise referitoare la domeniul de specializare, de informaţii şi opinii relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru. 1.5. Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise. *1.6. Identificarea prin citire rapidă de informaţii/detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. *1.7. Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. *1.8. Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii, al formulării unor soluţii. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1. Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes personal şi/sau profesional. 2.2. Prezentarea orală/relatarea în scris a unui fapt divers/film/întâmplări/eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.3. Completarea de documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare. 2.4. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, pe baza unei scheme date, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.5. Redactarea de texte funcţionale variate, structurate, după model, aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.6. Prezentarea unui monolog pe temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală sau din alte surse. 2.7. Transmiterea, în limbaj clar şi precis, oral/în scris, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de specializare. 2.8. Emiterea, oral/în scris, de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente. *2.9. Prezentarea şi comentarea unui film/a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea gândurilor şi/sau a sentimentelor despre acestea. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de interlocutor/exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări/explicaţii. 3.2. Verificarea înţelegerii şi solicitarea/oferirea de clarificări/explicaţii, atunci când informaţia nu este clar înţeleasă. 3.3. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/sondaj sau în cadrul unui interviu. 3.4. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/situaţii/experienţe trăite sau aflate. 3.5. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar deja elaborat, adăugând câteva întrebări. 3.6. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze. 3.7. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.8. Adecvarea formatului/limbajului la subiect/la interlocutor/cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală şi a normelor sociale şi culturale. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Redarea, oral/în scris, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute. 4.2. Luarea de notiţe dintr-o lectură pe o temă de interes, în vederea realizării unui raport/unei informări. 4.3. Traducerea din limba engleză în limba maternă/din limba maternă în limba engleză, oral/în scris, a unui mesaj funcţional/text simplu din domeniul de specializare. 4.4. Rezumarea, oral/în scris, a unui paragraf la o idee esenţială/rezumarea conţinutului unui mesaj. 4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. *4.6. Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale/literare, printr-un enunţ explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului. *4.7. Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare. * Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD). LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale, relevante, a ideilor principale şi a unor detalii din mesaje/documente simple/fragmente/texte pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard. 1.3. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit. 1.4. Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.5. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1. Relatarea, oral/în scris, a unei activităţi/unui fapt divers/eveniment/film/a unor experienţe/întâmplări personale pe baza unui plan dat. 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Formularea de opinii/sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni. 3.2. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu. 3.3. Reformularea unui mesaj/unor instrucţiuni la cererea interlocutorului. 3.4. Elaborarea unui răspuns oral/scris la o scrisoare personală. 3.5. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunţuri din mass-media/la o scrisoare oficială. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Explicarea unei scheme/diagrame/a unui desen/tabel, folosind un limbaj comun. 4.2. Redactarea unui text simplu explicativ prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/diagramă/tabel/desen. 4.3. Transferarea informaţiilor dintr-un text în scheme, tabele, diagrame. 4.4. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viaţa cotidiană. III. CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările) TEXTE Surse şi tipuri de mesaje orale/scrise Texte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, de dificultate medie: Limba modernă 1 ● texte autentice de informare generală, pagini Internet; ● articole de enciclopedie/lucrări de popularizare; ● articole de presă scrisă, ştiri, texte publicitare; ● texte specifice domeniilor de specializare; ● texte funcţionale cu conţinut operaţional: formulare, corespondenţă, prospecte; ● formulare cu utilizare curentă; ● corespondenţă oficială/administrativă, anunţuri, reclame, cereri, chestionare, procese verbale, C.V.; ● corespondenţă personală, invitaţii, felicitări; ● diagrame, grafice, tabele; ● conferinţe, prezentări, interviuri; ● transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri; ● *fragmente de critică literară; ● *texte literare autentice neadaptate de dimensiuni reduse/medii; ● *texte de tip reflexiv; ● *înregistrări preluate din mass-media; * Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD). Tipuri de texte care trebuie produse ● descrieri/comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente; ● povestire/prezentare orală/scrisă; ● raport/referat/eseu/expunere/povestire/prezentare; ● corespondenţă personală şi oficială/administrativă; ● formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare; ● paragrafe/texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate; ● plan de idei, schemă de prezentare; ● eseuri şi texte funcţionale structurate. - *eseul reflectiv; – *eseu cu structură dată * Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD). Limba modernă 2 Surse şi tipuri de mesaje orale/scrise Texte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare: ● texte/fragmente orale/scrise autentice de informare generală, pagini Internet; ● texte/paragrafe descriptive şi narative; ● texte cu conţinut operaţional: cereri, corespondenţă, formulare, prospecte. ● texte din mass-media: presă scrisă/audio-vizuală, anunţuri, publicitate; ● povestiri/rapoarte/prezentări orale/scrise, interviuri, conversaţii; ● mesaje scrise, cereri, reclamaţii; ● fragmente/texte de specialitate; ● tabele, grafice; ● *articole de presă; ● *texte literare; ● *recenzii; ● * dialoguri pe teme cotidiene; ● *dialoguri pe teme culturale; ● *materiale de referinţă: antologii, istorii literare, Internet; ● *presă specializată; ● *critică literară; ● *eseu de opinie, eseu argumentativ. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD). Tipuri de texte care trebuie produse ● formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare; ● paragrafe/texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate; ● descrieri/comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente; ● povestire/prezentare orală/scrisă; ● plan de idei, schemă de prezentare; ● eseuri şi texte funcţionale structurate (corespondenţă, procese verbale, rapoarte, C.V., documente specifice domeniului de specializare). Limba modernă 3 Surse şi tipuri de mesaje orale/scrise ● documente simple: instrucţiuni, formulare, carte poştală, broşuri de informare, scrisoare personală şi texte scurte; ● texte funcţionale: scrisori oficiale de diverse tipuri/reclamă/anunţ/invitaţie; ● rapoarte/prezentări orale/scrise de dificultate medie; ● fragmente/texte de informare generală/de specialitate, descriptive, narative şi argumentative; ● dialoguri, conversaţii, interviuri, chestionare; ● articole de presă, publicitate; ● povestire/descriere/comparare de obiecte, persoane; ● scheme, diagrame, desene, tabele. Tipuri de texte care trebuie produse ● texte funcţionale simple: scrisoare informală; ● dialoguri simple; ● povestire/prezentare orală/scrisă simplă; ● descrieri/comparări simple de obiecte, persoane; ● paragrafe/texte scurte pe diverse arii tematice. DOMENII TEMATICE DOMENIUL PERSONAL Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); Tinerii şi viaţa comunitară; Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media. DOMENIUL OCUPAŢIONAL Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională; Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Viaţa culturală şi lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european; Repere culturale ale spaţiului lingvistic respectiv - trecut şi prezent. FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII – A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular – A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.) – A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale – A formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese – A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune – A solicita şi acorda/refuza permisiunea de face ceva – A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) – A întrerupe în mod politicos – A solicita şi a da instrucţiuni – A solicita şi a da sfaturi – A solicita şi a formula propuneri, sugestii – A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul – A corecta/încuraja/avertiza pe cineva – A convinge, a determina cursul unei acţiuni – A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acţiune – A caracteriza persoane, fapte, acţiuni – A compara stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute – A formula concluzii – A exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia de a face ceva – A exprima diverse grade de certitudine/incertitudine – A exprima condiţii – A exprima cauze şi consecinţe – A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe – A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere – A exprima o hotărâre sau o promisiune – A exprima opinii/puncte de vedere personale – A argumenta/justifica opinii/puncte de vedere personale – A solicita opinii/puncte de vedere personale – A exprima satisfacţia/insatisfacţia faţă de un punct de vedere – A exprima şi a motiva acordul/dezacordul faţă de opiniile altora – A contrazice opiniile altora – A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj – A cere şi a da detalii şi explicaţii – A solicita repetarea şi reformularea ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: ● Limba modernă 1 şi Limba modernă 2 - Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective – Adjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativul – Articolul: articolul zero, omiterea articolului, cazuri speciale de utilizare a articolului – Numeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicative – Verbul: timpuri verbale perfecte; diateza pasivă directă şi indirectă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, funcţii sintactice ale participiul trecut – Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie – Cuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuni – Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă/indirectă ● Limba modernă 3 - Substantivul: plurale neregulate, substantive defective de număr – Articolul: hotărât, nehotărât, posesiv, omiterea articolului – Adjectivul şi adverbul: grade de comparaţie neregulate – Verbul: aspectul continuu, diateza activă/pasivă – Cuvinte de legătură: prepoziţia – Sintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor FILIERA TEHNOLOGICĂ LIMBA MODERNĂ 1 şi LIMBA MODERNĂ 2 CLASA A XII-A, ruta directă de calificare prin liceul tehnologic (toate calificările profesionale) 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale. 1.2. Identificarea punctelor de vedere şi a sentimentelor exprimate. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea de informaţii şi opinii relevante, în texte de informare generală/în texte referitoare la domeniul ocupaţional, necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea de detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare. 2.5. Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii. 2.6. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii. 3.2. Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate. 3.3. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/instrucţiunilor şi a întrebărilor/solicitărilor. 3.4. Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate 3.5. Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate. * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional. * Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru Limba modernă 2 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate. 4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale specifice domeniului ocupaţional. 4.3. Redactarea unor texte funcţionale structurate variate, mai complexe şi cu folosirea de conectori. 4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context şi la tipul de text/la subiect şi la cititorul intenţionat. 4.5. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală. CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările) Limba modernă 1 şi Limba modernă 2 TEXTE Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă: ● texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice; ● texte cu conţinut operaţional: contracte, corespondenţă, faxuri, formulare, standarde, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte; ● texte/fragmente autentice de informare generală, pagini Internet; ● texte de popularizare: ştiri/articole de presă, texte publicitare scrise; ● texte funcţionale: instrucţiuni, corespondenţă, formulare, prospecte. DOMENII TEMATICE ● DOMENIUL PERSONAL Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultura, sport, timp liber). ● DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); Tinerii şi viaţa comunitară; Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media. ● DOMENIUL OCUPAŢIONAL Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională; Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare); Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor. ● DOMENIUL EDUCAŢIONAL Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Viaţa culturală şi lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european; Repere culturale ale spaţiului lingvistic anglo-saxon - trecut şi prezent. FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.) A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese A formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute A formula oferte/invitaţii A accepta şi a refuza o ofertă/invitaţie A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune A solicita şi acorda/refuza permisiunea de face ceva A oferi un obiect în mod politicos A exprima mulţumiri A cere scuze A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon) A solicita şi a da instrucţiuni/indicaţii A solicita şi a da sfaturi A solicita şi a formula propuneri, sugestii A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul A corecta/încuraja/avertiza pe cineva. A exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia de a face ceva A exprima diverse grade de certitudine A exprima presupuneri A exprima probabilitatea A exprima acţiuni/stări posibile A exprima condiţii A exprima cauze şi consecinţe A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere A exprima o hotărâre sau o promisiune A formula concluzii A formula decizii A exprima opinii/puncte de vedere personale A argumenta/justifica opinii/puncte de vedere personale A solicita opinii/puncte de vedere personale A exprima satisfacţia/insatisfacţia faţă de un punct de vedere A exprima şi a motiva acordul/dezacordul cu un curs de acţiune/faţă de opiniile altora A contrazice opiniile altora A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj A cere şi a da detalii şi explicaţii A solicita repetarea şi reformularea ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Limba modernă 1 şi Limba modernă 2: Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective Adjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativul Articolul: articolul zero, omisiunea articolului, cazuri speciale de utilizare a articolului Numeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicative Verbul: diateza pasivă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, funcţii sintactice ale participiul trecut Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie Cuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuni Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă/indirectă Tipuri de texte: informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ TIP PROGRAMĂ: PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA EBRAICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba ebraică în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. II. COMPETENŢE DE EVALUAT 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Texte sursă │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Anticiparea │ │
│elementelor de │• Grafice şi │
│conţinut ale unui │tabele │
│text pe baza titlului│ │
│/unei imagini │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• Texte orale/ │
│Deducerea sensului │scrise de │
│unor elemente de │informare │
│vocabular │generală, │
│necunoscute, din │descriptive şi │
│context │narative, │
│ │autentice sau │
│ │adaptate │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Identificarea ideilor│ │
│principale în mesaje │ │
│orale/ scrise pe teme│ │
│cotidiene │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Identificarea │ │
│sensului global al │ │
│unui mesaj scurt oral│ │
│/scris (autentic) │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Identificarea, în │ │
│mesaje orale/scrise, │ │
│de informaţii │ │
│punctuale relevante │ │
│pentru a rezolva o │ │
│sarcină de lucru │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Selectarea, din │ │
│mesaje orale/scrise, │ │
│de informaţii │ │
│generale şi/sau │ │
│punctuale relevante │ │
│pentru a rezolva o │ │
│sarcină de lucru │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Texte produse│
├────────────────────────┼─────────────┤
│Elaborarea de texte │• Descrieri │
│orale/scrise de lungime │de obiecte, │
│medie cu caracter │persoane, │
│descriptiv, narativ, │situaţii │
│argumentativ, de opinie │• Naraţiune │
├────────────────────────┤orală/scrisă │
│Prezentarea orală/ │• Texte │
│relatarea în scris a │argumentative│
│unui fapt divers/ film/ │• Texte de │
│întâmplări/eveniment │opinie │
│socio-cultural sau │• Texte │
│profesional, subliniind │funcţionale │
│elementele semnificative│scurte │
├────────────────────────┤(scrisoare │
│Redactarea de texte │informală, │
│funcţionale simple şi │mesaj e-mail)│
│scurte │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
┌────────────────────────────┬─────────┐
│Competenţe specifice │Texte │
│ │produse │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Adecvarea limbajului la │ │
│subiect şi la interlocutor, │ │
│cu utilizarea convenţiilor │ │
│folosite în comunicarea │ │
│orală şi scrisă │ │
├────────────────────────────┤ │
│Exprimarea, oral şi/sau în │• Dialog │
│scris, a unor sentimente şi │• Mesaje/│
│reacţii în cadrul unor │scrisori │
│interacţiuni orale şi/sau │personale│
│scrise referitoare la │ │
│evenimente/situaţii/ │ │
│experienţe trăite sau aflate│ │
├────────────────────────────┤ │
│Formularea de idei/păreri în│ │
│cadrul unei discuţii/în │ │
│mesaje de răspuns │ │
└────────────────────────────┴─────────┘
4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Texte │
│ │utilizate │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Redarea (oral şi/sau în │ │
│scris), prin cuvinte │ │
│proprii, a unor mesaje/ │ │
│texte simple din domenii│ │
│cunoscute │ │
├────────────────────────┤ │
│Reducerea unui paragraf │ │
│la o idee esenţială │ │
├────────────────────────┤• Prospecte, │
│Sintetizarea sub formă │instrucţiuni,│
│de schemă/notiţe a │• Texte de │
│conţinutului unui text │informare │
│scris/mesaj oral │generală │
├────────────────────────┤• Texte de │
│Traducerea din limba │informare │
│ebraică în limba română/│generală │
│din limba română în │• Tabele, │
│limba ebraică, oral şi/ │diagrame │
│sau în scris, a unui │ │
│mesaj/text simplu cu │ │
│ajutorul dicţionarului │ │
├────────────────────────┤ │
│Transformarea unor │ │
│mesaje din vorbire │ │
│directă în vorbire │ │
│indirectă │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
III. CONŢINUTURI TEME Activităţi din viaţa cotidiană Aspecte din viaţa contemporană (sociale, ecologice) Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional Cultura, sport, timp liber Descoperiri ştiinţifice şi tehnice Educaţie, stil de viaţă, comportament social, opţiuni pentru carieră Hobby-uri Mass-media Obiceiuri evreieşti Obiective turistice în Israel Relaţii interumane Tinerii şi viaţa comunitară Universul adolescenţei (cultura, sport) Viaţa contemporană Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, expoziţii) Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII Literele alfabetului şi silabele - literele ebraice cu silabele corespunzătoare (litere de mână şi litere de tipar) Substantivul - "ieshi", "ein" "im", "bli", "mutar", "asur" – acordul intre substantiv, gen şi numerale – contracţia de substantiv la masculin şi feminin – contracţia de substantive cu adjective – declinarea cu prepoziţii – schimbarea de la singular la plural feminin – schimbarea de la singular la plural masculin – scrierea substantivului la singular si plural – structura "col " + substantiv la plural – substantivul cu prepoziţie şi adjectiv – utilizarea substantivului cu "kinur havur" (substituent de diminutiv) – structuri cu genitivul - "shel", "al" – structuri cu acuzativul - "et' Adjectivul - acordul între substantiv şi adjectiv Pronumele - "ata", "at", "anahnu","atem", "aten", "hem" si "hen" – însemnarea pronumelor în propoziţii Numeralul - numeralul cardinal de la 10-1000 – numerale feminine şi masculine Structuri homofonice, polisemantice etc Prepoziţii: - "shel" şi "al", "et", "bishvil", "el" şi "etzell", "al iad", "be", "me", "al", "le", "shel", "aharei" şi "iml", "lifnei she", "aharei she", "bli" – declinarea prepoziţiilor: "me", "biglali", "bishvil", "kmo", "etzem", "ben", "el", "le", "shel" şi "at", "le", "shel" si "at" Prepoziţii şi conjuncţii: : "im", "le", "be", "al", "le iad", "aval", "im" Adverbul - "ahi", "el", "kidai le', "mutar", "asur", Expresii specifice si neregulate: - utilizarea cuvintelor stamim cu "shem hapoal": "efshar", "asur", "mutar", "lo tzarih" – "(lo) kedai", "naim", "kasha", "tov" – "kegon" Structuri specifice: " kidai le", " lifnei she" "aharei she" Verbul - "ieshi", "ein" – "be gizrat lamed iud zman avar" – "be binian" " nifal" "zman ove"(afirmativ, negativ, interogativ) – "be binian" "hitpael", "zman avar"(afirmativ, negativ, interogativ) – "be binian" "ifil" "zman ove"(afirmativ, negativ, interogativ) – "be binian" "piel" "zman atid": "siper", "diber" si "kibel"(afirmativ, negativ, interogativ) – "beinoni paul binian paal gizrat ashlemim" – "beinoni paul binian paal gizrat lamed iud" – "binian ifil gizrat ashlemim zman atid" – "binian ifil gizrat hashlemim zman avar" – "binian itpael gizrat ashlemim zman atid" – "binian itpael gizrat hashlemim zman avar" – "binian paal gizrat ain iud tzivui zman atid" – "binian paal gizrat ain vav zman atid" – "binian pall gizrat lamed hei zman atid" – "binian pall gizrat pei iud zman atid" – "binian piel gizrat ashlemim zman atid" – "binian piel gizrat hashlemim zman avar" – "diber", "binian piel" " zman avar" (afirmativ, negativ, interogativ) – "gur", lamad" "rutz", "catav" ,"cara", "ahal", "diber" ",sihek","binian paal", "zman hove" (negativ ,interogativ ,afirmativ) – "iahol" cu "shem hapoal" – "laasot" – "lihtov", la timpul trecut – "ratza" "binian paal", timpul prezent " tzarich", "iahol" – "binian paal", "gizrat", "haslemim", "zman hove", "rabim", "rabot" – "binjan paal", "gizrat haslemim", "shem hapoal" – "gizrat", "hashlemim", "zman", "hove" – biniam pie gizrat hashlemim si shem hapoal – binian hitpael gizrat hashlemim zman ove si sem hapoal – binian ifi gizrat hashlemim zman ove si sem hapoal – binian ifil gizrat ain vav zman avar – binian paal gizrat "ain vav" şi "sem hapoal – binian paal gizrat pei iud zman ove si sem hapoal – binian paal, gizrat ashlemim zman avar – binian paal, gizrat lamed iud zman ove, shem hapoal – structurile "shem hapoal" "be binian" "paal" Sintaxa - propoziţia afirmativă – propoziţia completivă cu pronumele interogativ – propoziţia concesiva – propoziţia interogativa cu "maş" "im miş" – propoziţia interogativă: De ceş Cândş Undeş – propoziţia nominală în trecut – propoziţii cu "leanş", "eifoş" – propoziţii interogaticve cu : De undeş Undeş Cineş Ce felş – propoziţiile cu ,,mishpatim stamiim" la timpul trecut, prezent şi viitor – propoziţiile cu cuvinte de legătură "siba": "mishum she", "mekevan she", "mipnei she" – propoziţiile de tipul "mishpatei tahlit ve teur tahlit" – propoziţiile de tipul "mishpatei tnai be hol hazmanim" – propoziţiile formate cu prepoziţia "at" – propoziţiile interogative cu "eizoş" "eizeş" "eluş" – propoziţiile formate cu ajutorul cuvântului interogativ. Exemple: "mi ataş" ,"meain atş" – propoziţiile nominale formate prin intermediul negativului şi afirmativului. Exemple: "iesi", "ein" – structura "mishpatei siba" – concordanţa propoziţiei nominale de gen şi număr – folosirea complementului – concordanţa timpurilor – vorbirea directă si vorbirea indirectă FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII a accepta şi a refuza o ofertă/invitaţie a argumenta/justifica opinii/puncte de vedere personale a caracteriza persoane, fapte, acţiuni a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie a cere scuze a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj a cere şi a da detalii şi explicaţii a cere şi a oferi informaţii de orientare în spaţiu. a comenta păreri a compara acţiunile prezente cu cele trecute a compara stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute a comunica în societate a contrazice opiniile altora a convinge a da instrucţiuni a da sfaturi a da şi a solicita informaţii a descoperi şi a exprima emoţii a descoperi şi exprima atitudini a descrie persoane, locuri, evenimente; a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere a exprima cauze şi consecinţe a exprima compasiunea a exprima decizii a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe a exprima interdicţia de a face ceva a exprima o hotărâre sau o promisiune a exprima obligaţia de a face ceva a exprima opinii/puncte de vedere personale a exprima preferinţe a exprima propuneri a exprima puncte de vedere personale. a exprima refuzul, a argumenta refuzul a exprima satisfacţia/insatisfacţia faţă de un punct de vedere a exprima surpriza, curiozitatea, teama, îndoiala a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune a exprima şi a solicita o opinie a face prezentări a face urări cu o anumită ocazie a formula concluzii a încuraja, a avertiza pe cineva a întrerupe în mod politicos a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.); a oferi şi a solicita informaţii de ordin personal; a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc. a oferi şi a solicita informaţii legate de completarea unui formular a oferi un obiect în mod politicos a raporta a saluta a solicita/oferi informaţii despre diverse evenimente; a solicita informaţii despre ce fac diverse persoane (în prezent, în trecut) a solicita opinii/puncte de vedere personale a solicita repetarea şi reformularea a solicita şi a formula propuneri, sugestii a solicita şi a oferi informaţii generale; a solicita şi acorda/refuza permisiunea de face ceva a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul a trage concluzii a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) a-şi exprima acordul/dezacordul NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ TIP PROGRAMĂ: PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC I - OKUMA - ANLAMA – Bir olay yazisini anlamli bir şekilde okuyabilme, – Hikâye turunun ozeliklerini kavrayabilme, – Metin icinde cumleyi taniyabilme, – Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme, – Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme, – Paragraf ve paragraftaki duşunceyi kavrayabilme, – Bir şiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek, – Bir şiirin şekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme, – Olay yazilarinda sebep-sonuc ilişkisini kavrayabilmek, – Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme(yer,zaman,olay ve kişiler) – Sevilen bir şiiri ezberlemeyebilme, – Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme, – Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme, – Plân ve plânin yararlarini kavrayabilmek, – Bir metindeki olaylari karşilaştirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme, – Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...) – Okunan bir yazidaki sebep-sonuc ilişkilerini kavrayabilme, – Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme, – Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme, – Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme. II - ANLATIM A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM - Dogru ve duzgun konuşabilmek, – Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek, – Bir tartişmaya katilabilmek, – Gorulen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve duşuncelerini anlatip,yazabilmek, – Atasozlerini, ozdeyişleri ve deyimleri aciklayabilmek, – Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek, – Ozel mektup, iş mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek, – Paragraflardaki duşunceleri aciklayabilmek, – Olay veya kişi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili), – Topluluk karşisinda aciş konuşmasi, kapaniş konuşmasi yapabilmek, – Yazilarini uygun bir plâna gore geliştirebilmek, – Okuduklarindan notlar alabilmek, – Konuşmalarini uygun bir plâna gore geliştirebilmek, – Kompozisyon ceşitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek, – Bir fikir yazisi yazabilmek. III - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI A) SES BILGISI - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek, – Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, – Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, – Unsuzlerin benzeşmesi kuralini kavrayabilmek, – Unlu duşmesi kuralini kavrayabilmek, – Sureksiz sert unsuzlerin yumuşamasi kuralini kavrayabilmek, – Turkce'de başta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek, – Seslerin birleşmesini,hece ve hece ceşitlerini kavrayabilmek. B) KELIME BILGISI - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yapilari, isim tamlamalari, isimlerin ceşitleri sifatlar ve sifatlarin yapilari, sifatlarin ceşitleri sifat tamlamalari, zamirler ve zamirlerin yapilari, zamirlerin ceşitleri, zarflar ve zarflarin yapilari, zarflarin ceşitleri, fiiller ve fiillerin yapilari, fiillerde kip,zaman ve kişi, yapilarina gore fiiler, edatlar baglaclar, unlemler. C) CUMLE BILGISI - Anlamlarina gore cumle ceşitlerini kavrayabilmek olumlu cumleler, olumsuz cumleler, soru cumleleri, unlem cumleleri, şart cumleleri. – Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek basit cumle, bileşik cumle, sirali cumle, bagli cumle, sirali-bagli cumle. Cumlenin ogelerini kavrayabilmek. ozne yuklem zarf tumleci dolayli tumlec belirtili nesne belirtisiz nesne D) ANLAM BILGISI - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gercek anlami, Kelimelerin mecaz anlami, Kelimelerin terim anlami, Kelimelerin deyim anlami, Zit anlamli kelimeler, Eş anlamli kelimeler. E) YAPI BILGISI EKLER Yapim ekleri Cekim ekleri(Isim ve fiil cekim ekleri) Basit kelime Turemiş kelime Bileşik kelime F) EDEBÎ BILGILER - Yazi turlerini kavrayabilmek. Roman ve roman ceşitleri Hikâye Masal Tiyatro ve ceşitleri, Destan, Şiir ve şiir ceşitleri, Gezi yazilari, Nutuk Makale Fikra, Sohbet – Edebiyatinin tanimi ve konusu – Turk edebiyati'nin devirleri – Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade) – Şiirle ilgili bilgiler, Soz sanatlari (Benzetme,mubalaga,Tenâsub...) – Halk edebiyati ve ozellikleri, – Halk edebiyati nazim şekilleri – Klâsik Turk edebiyati ve ozellikleri G) IMLA VE NOKTALAMA - Buyuk harflerin imlasi – Ozel isimlerin imlasi, – Eklerin imlasi, – Yabanci kelimelerin imlâsi, Nokta Virgul Noktali virgul Tirnak işareti Iki nokta Soru işareti Unlem işareti NOT: 1. Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanligi tarafindan oluşturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir. 2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ SLOVENSKY JAZYK A LITERATURA Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym: I. Slovenska literatura 1. Text. Vseobecnosti - prvky komunikacnej situacie (vysielatel, prijimatel, sprava, kod, kontext); – funkcie komunikacie – literarny/neliterarny text – text a kontext – temy a literarne motivy – literatura a ine druhy umenia 2. Proza a) epicka proza - vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza) b) epicke zanre (umela rozpravka, povest, novela, historicka, fantasticka; psychologicka; roman klasicky, sucasny; roman do druhej svetovej vojny). c) struktura epickeho textu - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel) – druhy rozpravaş03la v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava - rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe – kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie, – postavy – druhy postav (hlavne, vedl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy). d) jazyk epickeho diela - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis – rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec. 3. Poezia a) vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus), typologia (lyricka a epicka poezia) b) struktura lyrickeho diela - komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor - lyricky subjekt) c) jazyk lyrickeho diela - charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestivnost', expresivnost', atd'.) – basnicka obrazotvornost' – umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora) – vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus. 4. Drama a) vysvetlenie pojmu b) zanre (komedia, tragedia, cinohra) c) struktura dramatickeho textu - kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania d) jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. - jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela 5. Literarne obdobie - klasicizmus – romantizmus – realizmus – medzivojnove obdobie 6. Kanonicki autori: Jan Kollar (Slavy dcera), Jan Holly (Svatopluk), Andrej Sladkovic (Marina, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral' (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Chalupka (Kocurkovo), Jan Botto (Smrt' Janosikova), J. M. Hurban (Olejkar), P. O. Hviezdoslav (Hajnikova zena), M. Kukucin (Neprebudeny, Dom v strani), B. Slancikova Timrava (Tapakovci, Skusenost'), J. Gregor Tajovsky (Do konca, Maco Mliec, Statky - zmatky), I. Krasko (Otcova rol'a), J. Jesensky (Strach, Vyhnali ma), L. N. Jege (Adam Sangala), Hronsky (Jozef Mak). M. Urban (Zivy bic). Fr. Svantner (Malka), Dobroslav Chrobak (Drak sa vracia), M. Figuli (Tri gastanove kone), I. Stodola (Jozko Pucik a jeho kariera), J. Kostra, (Peniaztek), P. Jaros (Tisicrocna vcela), M. Rufus (Modlitbicky), Rudolf Jasik (Mrtve oci), Frantisek Hecko (Cervene vino), V. Sikula (S Rozarkou), Slovenska literatura v Rumunsku (Adam Suchansky, Ondrej Stefanko, Dagmar Maria Anoca, Pavol Bujtar). II. Jazyk a komunikacia - uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologicko-syntaktickych noriem – vhodne pouzivanie lexikalno-sematickych jednotiek – hlaskoslovie ● rytmicky zakon hlasky ● delenie hlasok ● znelostna asimilacia III. Lexikologia - nauka, tvorenie slov, slovo, synonyma, antonyma, homonyma – triedenie slovnej zasoby – frazeologia a vyznam slov IV. Stylistika - styly – funkcne texty PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti 1. Narodna knjizevnost: (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin). 2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo. 3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar). 4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen, Grm - knjizevni komentar); Radoje Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar). 5. Novi realizam: Borisav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar). 6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar). 7. Knjizevnost XX - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Cosic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka knjizevni komentar). Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza. Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti: ● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava; ● primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti; ● raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca; ● raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; ● poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; ● elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; ● argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ 1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken. I. Kommunikacios kepessegek ● Tudatos nyelvi viselkedes ● Helyes anyanyelvhasznalat szoban es irasban ● Velemenynyilvanitas szoban es irasban II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei ● Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa; ● A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa; ● Az erteklatas kepessege; ● A nyelvi kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban; ● Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott korszak, stilusiranyzat alapjan; 2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek I. Kommunikacios kepessegek
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Kompetenciak, │Tartalmak │
│kepessegek │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │1.1 A nyelvi kozles│
│ │tenyezoi (ado, │
│ │vevo, csatorna, │
│ │kod, uzenet, │
│ │kontextus), │
│ │funkcioi │
│ │(ismeretkozlo, │
│ │erzelemkifejezo, │
│ │felhivo, │
│ │kapcsolatteremto, │
│ │metanyelvi, │
│ │stilisztikai). │
│ ├───────────────────┤
│ │1.2 Mindennapi │
│ │kommunikacio │
│ │(parbeszed, │
│ │monolog); nyilvanos│
│ │kommunikacio; │
│1. Kozlesi │tomegkommunikacio. │
│helyzetek, ├───────────────────┤
│nyelvvaltozatok, │1.3 Retegzettseg es│
│nyelvi regiszterek│norma a │
│felismerese es │nyelvhasznalatban │
│hasznalata. │(koznyelv, irodalmi│
│Stilaris │nyelv; │
│kovetelmenyek │csoportnyelvek; │
│felismerese es │tajnyelvi │
│alkalmazasa a │valtozatok); a │
│nyelvhasznalatban.│nyelvvaltozatok │
│ │eltero kifejezesi │
│ │formai. │
│ ├───────────────────┤
│ │1.4 Stilusretegek, │
│ │stilusarnyalatok │
│ │(tarsalgasi, │
│ │tudomanyosszakmai, │
│ │publicisztikai, │
│ │hivatalos, │
│ │szepirodalmi). │
│ ├───────────────────┤
│ │1.5 Stiluselem, │
│ │stilushatas; │
│ │allando es alkalmi │
│ │stilusertek; │
│ │denotativ es │
│ │konnotativ │
│ │jelentes. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │2.1 A szoveg. │
│ │Szovegszervezo │
│ │eljarasok. │
│ │Szovegszerkezet, │
│ │szovegosszefugges, │
│ │grammatikai │
│ │kapcsoloelemek, │
│2. A szovegertes │szovegjelentes │
│kepessege. A │(tetelmondat, │
│szovegszeruseg │kulcsszo, │
│felismerese es │temahalozat). │
│alkalmazasa a ├───────────────────┤
│szovegalkotasban. │2.2 Szovegtipusok, │
│ │szovegmufajok │
│ │(elbeszelo, leiro, │
│ │ervelo; hivatalos │
│ │irasmuvek: │
│ │hivatalos level, │
│ │szakmai oneletrajz;│
│ │level). │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │3.1 │
│ │Ervelo-meggyozo, │
│ │ertekezo szovegek │
│ │(szonoklat, │
│ │ertekezes). │
│ ├───────────────────┤
│3. Az │3.2 Az │
│ervelo-meggyozo, │ervelo-meggyozo, │
│ertekezo szovegek │ertekezo szoveg │
│felismerese; │jellemzoi: │
│erveles szoban es │szokincs, │
│irasban. │terminologia, az │
│ │erveles technikaja │
│ │(ervek, ellenervek;│
│ │deduktiv, induktiv │
│ │erveles; │
│ │bizonyitas, │
│ │cafolat). │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │4.1 Szobeli es │
│ │irott szovegek │
│ │jellemzoi. │
│ ├───────────────────┤
│ │4.2 A kommunikacios│
│ │helyzethez es a │
│4. Tudatos nyelvi │targyhoz igazodo │
│magatartas: helyes│megnyilatkozas. │
│beszed es a ├───────────────────┤
│helyesirasi │4.3 A magyar │
│keszseg │helyesiras │
│mukodtetese; a │alapelvei (a │
│nyelvhelyessegi │kiejtes, a │
│vetsegek es │szoelemzes, a │
│stilustalansagok, │hagyomany es az │
│stilustoresek │egyszerusites │
│felismerese es │elve); az egybeiras│
│javitasa. │es kuloniras │
│ │szabalyai; a │
│ │tulajdonnevek │
│ │irasanak szabalyai;│
│ │az idegen szavak │
│ │helyesirasa; a │
│ │kozpontozas │
│ │szabalyai. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│5. Velemenyalkotas│5.1 Velemeny, │
│kulonbozo │magyarazat; │
│kommunikacios │informaciok │
│helyzetekben es │kiemelese, │
│adott szoveggel │osszefuggesek │
│kapcsolatosan; a │megragadasa, │
│velemeny kifejtese│elfogadas, │
│osszefuggo │elutasitas │
│szovegben (szoban │megfogalmazasa. │
│es irasban). │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│6. Bibliografia │6.1 Konyv- es │
│hasznalata a │konyvtarhasznalat; │
│tajekozodasban, az│a forrashasznalat │
│onallo │etikai normai es │
│szovegalkotasban. │formai kotottsegei;│
│ │idezes, hivatkozas.│
└──────────────────┴───────────────────┘
II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei
┌──────────────────┬─────────────────────┐
│Kompetenciak, │Tartalmak │
│kepessegek │ │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │1.1 Esztetikai │
│ │tapasztalat, │
│ │esztetikai ertek, │
│ │megjelenitett │
│ │ertekek, ertekrend, │
│ │ertekszerkezet. │
│ ├─────────────────────┤
│ │1.2 Esztetikai │
│ │minosegek: fenseges, │
│1. Az erteklatas │alantas, tragikus, │
│kepessege, sajat │elegikus, idilli, │
│olvasat │komikus, ironikus, │
│letrehozasa. │szatirikus, abszurd, │
│ │groteszk, │
│ │tragikomikus. │
│ ├─────────────────────┤
│ │1.3 Hangnemek: │
│ │unnepelyes, │
│ │patetikus, humoros, │
│ │szatirikus, │
│ │nosztalgikus, │
│ │elegikus, │
│ │targyilagos. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│2. A nyelvi, │ │
│kulturalis │ │
│hagyomanyok │ │
│felismerese │2.1 Irodalmi kanon, │
│szepirodalmi │korstilus, │
│szovegekben, │stilusjegyek. │
│tajekozodas az │ │
│irodalmi │ │
│korszakokban es │ │
│stilusokban. │ │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │3.1 Szokepek: │
│ │metafora, │
│ │megszemelyesites, │
│ │szinesztezia, │
│ │allegoria, metonimia,│
│ │szimbolum. Hasonlat. │
│ │Vandormotivum, │
│ │archetipus. │
│ │Alakzatok: ismetles, │
│ │ellentet, kihagyas, │
│ │felcsereles, │
│ │gondolatparhuzam. │
│ ├─────────────────────┤
│ │3.2 Verstani │
│ │fogalmak: ritmus, │
│ │hangsulyos ritmus, │
│ │idomertekes ritmus, │
│ │rim es rimfajtak. │
│ │Balassi-strofa, │
│3. Irodalmi formak│szonett. │
│es kodok ├─────────────────────┤
│felismerese es │3.3 Ter- es │
│ertelmezese. │idoszerkezet az │
│ │epikai, lirai, dramai│
│ │alkotasokban. │
│ ├─────────────────────┤
│ │3.4 Epikai mufajok: │
│ │eposz, ballada, │
│ │legenda, novella, │
│ │regeny, naplo, │
│ │irodalmi level. │
│ ├─────────────────────┤
│ │3.5 Lirai mufajok: │
│ │dal, epigramma, oda, │
│ │himnusz, koltoi │
│ │level, eletkep, │
│ │elegia, leiro │
│ │koltemeny. │
│ ├─────────────────────┤
│ │3.6 Dramai mufajok: │
│ │tragedia, │
│ │tragikomedia, dramai │
│ │koltemeny. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │4.1 Elbeszeles es │
│ │tanitas a legendaban │
│ │es a tezisregenyben. │
│ ├─────────────────────┤
│4. Narracios │4.2 Hosteremtes a │
│eljarasok │torteneti targyu │
│felismerese es │epikaban (barokk │
│ertelmezese epikus│eposz, torteneti │
│muvekben │targyu muballada, │
│(tortenetalakitas:│tortenelmi regeny). │
│metaforikus, ├─────────────────────┤
│metonimikus; │4.3 Az enelbeszeles │
│reszletezes, │valtozatai (level, │
│surites, │naplo, irodalmi │
│jelenetezes; a │level, │
│folytonossag es │szentimentalista │
│megszakitottsag │enregeny). Az │
│alakzatai; terid │elbeszeloi ent │
│oszerkezet, │letrehozo narracios │
│idokezeles; │eljarasok. │
│hosteremtes; ├─────────────────────┤
│elbeszeloi │4.4 Tortenetalakitas │
│nezopontok, │es idokezeles a │
│elbeszeloi es │romantikus, realista,│
│szereploi │klasszikus modern │
│szolamok, │epikus alkotasokban. │
│nezopontvaltas). ├─────────────────────┤
│ │4.5 Romantikus, │
│ │realista, │
│ │naturalista, modern │
│ │emberkep az epikus │
│ │alkotasokban. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │5.1 Elbeszeloi formak│
│5. Elbeszeloi │jateka: elbeszeloi │
│formak jatekanak │modalitas, │
│felismerese es │intertextualitas. │
│ertelmezese. ├─────────────────────┤
│ │5.2 Imitacio a barokk│
│ │eposzban. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │6.1 A kozossegi en │
│ │megnyilatkozasformai;│
│ │a himnusz valtozatai │
│ │(kereszteny, │
│ │kozossegi), az oda │
│ │torteneti valtozatai │
│ │(klasszicista, │
│ │romantikus, modern). │
│ ├─────────────────────┤
│6. A lirai en │6.2 Lirai en a │
│valtozatainak │romantikaban (teremto│
│felismerese es │zseni, latnok, │
│ertelmezese. │hasonmas), a │
│ │klasszikus │
│ │modernsegben (az en │
│ │felnovesztese, az en │
│ │megsokszorozodasa), a│
│ │keso modernsegben (az│
│ │en megsokszorozodasa,│
│ │az en hatterbe │
│ │huzodasa, │
│ │onertelmezes). │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │7.1 Szemelyesseg, │
│ │szemelytelenseg; │
│ │kozvetlenseg, │
│ │kozvetettseg. │
│7. A lirai beszed ├─────────────────────┤
│valtozatainak │7.2 Egyszolamusag, │
│felismerese es │tobbszolamusag, │
│ertelmezese. │onmegszolitas. │
│ ├─────────────────────┤
│ │7.3 Allegorikussag, │
│ │szimbolikussag, │
│ │targyiassag. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │8.1 Imitacio, antik │
│ │minta, imitacio es │
│ │versszerkezet │
│ │(piktura, │
│8. Az imitacioelv │szentencia), imitacio│
│mukodesenek, a │es verseles │
│koltoszerep es │(klasszikus │
│imitacio │idomertekes verseles:│
│osszefuggeseinek │hexameter, │
│felismerese a │pentameter, │
│lirai │disztichon), imitacio│
│alkotasokban. │es mufajok (oda, │
│ │elegia, epigramma). │
│ ├─────────────────────┤
│ │8.2 Imitacio a │
│ │humanista es │
│ │klasszicista liraban.│
├──────────────────┼─────────────────────┤
│9. Intertextualis │9.1 Az │
│viszonyok │intertextualitas │
│felismerese es │eljarasai: idezes, │
│ertelmezese lirai │rajatszas, utalas. │
│szovegekben. │ │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│10. A dramai │10.1 Cselekmeny, │
│mujellemzoinek a │konfliktus, szereplok│
│felismerese es │rendszere, dramai │
│ertelmezese. │hos, szerkezet, │
│ │beszedfajtak. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │11.1 A romantikus │
│ │drama. │
│11. A ├─────────────────────┤
│dramavaltozatok │11.2 Eszmetorteneti │
│kulturalis │osszefuggesek a │
│osszefuggeseinek │dramai koltemenyben. │
│felismerese es ├─────────────────────┤
│ertelmezese. │11.3 A cselekmeny, │
│ │konfliktus, hos │
│ │atertelmezodese a 20.│
│ │szazadi dramaban. │
└──────────────────┴─────────────────────┘
Ajanlott szerzok listaja: Ady Endre, Aprily Lajos, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Dsida Jeno, Esterhazy Peter, Jokai Mor, Jozsef Attila, Kanyadi Sandor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kosztolanyi Dezso, Kovacs Andras Ferenc, Kolcsey Ferenc, Krudy Gyula, Kuncz Aladar, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Nemeth Laszlo, Ottlik Geza, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Pilinszky Janos, Radnoti Mikos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Toth Arpad, Szekely Janos, Szilagyi Domokos, Szilagyi Istvan, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos, Weores Sandor PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Richtlinien fur die Abiturprufung 2011 Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen. Anforderungen Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen: ● Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen; ● Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang; ● Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte; ● Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen; ● Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen; ● Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern; ● Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen; ● Fahigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen; ● Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen; ● Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen; Inhalte: a. Literatur: ● Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. G.E. Lessing als Vertreter der Aufkla7rung. G. E. Lessing: Nathan der Weise. ● Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge). ● Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner, B. Brecht, Fr. Durrenmatt ● Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand von literarischen Texten. ● Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklarung bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung: Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz. 3. Die schriftliche Prufung Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben. Bewertet wird: ● angemessene Behandlung des Themas; ● strukturierte und differenzierte Argumentation; ● Transfervermogen; ● zweckmsaige Gliederung der Arbeit; ● Beachtung der sprachlichen Normen; Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die mundliche Prufung Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung. Anforderungen: ● zusammenhangende Auserung zu einem gegebenen Thema; ● Prufungsgesprach uber grosere fachliche Zusammenhange; ● Textinterpretation; Bewertet wird: ● inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches; ● Transfervermogen; ● sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben; Die Abiturprufung in den beiden Spezialabteilungen am "Colegiul German Goethe" in Bukarest und am "Liceul Teoretic Nikolaus Lenau" wird in allen Prufungsfachern (auszer dem Fach Rumanisch fur welches die Bestimmungen der rumanischen Prufungsordnung gelten) gemas der von beiden Seiten genehmigten Prufungsordnung durchgefuhrt. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba rusă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. Tipuri de programă Luând în considerare specificitatea programelor şcolare de limba rusă ca limbă modernă pentru învăţământul liceal, în funcţie de statutul disciplinei şi de alocările orare aferente din planurile-cadru ale diferitelor filiere/profiluri/specializări sau calificări profesionale (în cazul liceului tehnologic), la disciplina limba rusă ca limbă modernă 1 ca limba modernă 2 sau ca limba modernă 3 examenul de bacalaureat 2011 se va desfăşura după următoarele tipuri de programe: - Programe pentru LIMBA MODERNĂ 1 ● Programa 1A, valabilă pentru: - absolvenţii de liceu, filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările. ● Programa 1B, valabilă pentru: - absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta directă şi ruta progresivă, toate calificările profesionale. – Programe pentru LIMBA MODERNĂ 2 ● Programa 2A, valabilă pentru: - absolvenţii de liceu, filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările. ● Programa 2B, valabilă pentru: - absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta directă, toate calificările profesionale; – absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie. – Programe pentru LIMBA MODERNĂ 3 (care înlocuieşte, după caz, limba modernă 2 sau limba modernă 1) ● Programa 3, valabilă pentru: - absolvenţii de liceu (toate filierele, profilurile, specializările/calificările profesionale) care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a; absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă - toate calificările profesionale care în şcoala de arte şi meserii şi în anul de completare nu au studiat limba modernă 2. LIMBA MODERNĂ 1 PROGRAMA 1A - LIMBA MODERNĂ 1, FILIERELE TEORETICĂ ŞI VOCAŢIONALĂ I. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele generale şi specifice prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a - a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006 şi 5959/22.12.2006, după cum urmează: Competenţe generale 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare Competenţe specifice NOTĂ: Filierele teoretică şi vocaţională prezintă un corp comun de competenţe specifice, neevidenţiate prin tehnoredactare. Pentru specializarea filologie - din cadrul filierei teoretice, profil umanist - corpului comun de competenţe i se adaugă şi competenţele marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, prezentate în tabel sub linia punctată. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj audiat sau citit 1.2. Selectarea ideilor principale/a informaţiilor cheie/a detaliilor specifice din texte audiate sau citite, referitoare la probleme din domenii de interes general şi din domeniul de specializare 1.3. Corelarea, în mod coerent, a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite, în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru 1.4. Identificarea - în mesaje orale şi scrise, de tipuri şi conţinuturi diverse, - a unor puncte de vedere, opinii, atitudini şi sentimente exprimate, pentru a le raporta la propria experienţă 1.5. Decodarea sensului unor elemente de vocabular nefamiliare, din context sau prin asocieri/conexiuni 1.6. Analizarea unor situaţii descrise în texte audiate/citite, în scopul formulării de soluţii/al luării unor decizii *1.7. Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul acţiunii, voce auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a)/a unor mijloace de expresie artistică (simboluri, metafore etc.) 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 2.1. Relatarea coerentă - oral/în scris - sub formă de povestire/descriere, a unor fapte, evenimente, situaţii reale sau imaginare, a unor aspecte privind persoane sau locuri din domenii de interes general/din domeniul de specializare 2.2. Prezentarea, oral în scris, a conţinutului unui film, al unei cărţi/relatarea unor evenimente/experienţe personale - cu formularea de idei, de opinii sau de puncte de vedere proprii şi susţinerea acestora cu argumente/exemple pertinente 2.3. Elaborarea unui eseu argumentat logic şi susţinut cu exemple pertinente din experienţa personală sau preluate din alte surse 2.4. Redactarea de texte funcţionale variate (scrisoare personală, scrisoare de intenţie, invitaţie, felicitare, C.V. etc.), cu folosirea de conectori, respectând convenţiile specifice 2.5. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă - formală şi informală - adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text 2.6. Oferirea şi solicitarea, oral/în scris, de informaţii şi de instrucţiuni clare şi precise pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 2.7. Completarea de formulare de uz curent şi specifice domeniului de specializare *2.8. Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/convingătoare *2.9. Argumentarea, oral/în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Participarea la conversaţii, folosind un limbaj adecvat funcţional la context şi respectând normele socio-culturale, în funcţie de rolul asumat în comunicare şi de relaţia cu interlocutorul/interlocutorii 3.2. Solicitarea şi oferirea de reformulări/clarificări/explicaţii, în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise, cu respectarea convenţiilor specifice 3.3. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii orale/al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes general sau din domeniul de specializare 3.4. Formularea, oral/în scris, a unor ipoteze sau de răspunsuri adecvate la ipoteze emise de ceilalţi 3.5. Oferirea de răspunsuri, oral sau în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile 3.6. Solicitarea - oral/în scris, adresată interlocutorului - de a formula idei, opinii, păreri, respectiv oferirea de răspunsuri/comentarii adecvate la acestea 3.7. Redactarea de mesaje de răspuns pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (pentru a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la receptor 3.8. Solicitarea şi oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal în situaţie de interviu *3.9. Susţinerea cu argumente şi contraargumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb de mesaje scrise pe teme culturale/literare 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Traducerea din limba rusă în limba română/*din limba română în limba rusă, a unui text autentic sau adaptat, de lungime şi dificultate medie, din domenii de interes general/din domeniul de specializare 4.2. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă *şi a vorbirii in directe în vorbire directă, cu respectarea convenţiilor impuse de specificul situaţiei de comunicare 4.3. Rezumarea în scris, într-un un număr determinat de cuvinte/enunţuri, a unui text citit 4.4. Transferul de informaţii factuale, din texte referitoare la domeniul de specializare, în diverse forme de prezentare *4.5. Rezumarea, oral/în scris, - într-un număr determinat de cuvinte/enunţuri - a esenţialului dintr-un text citit (literar/nonliterar) *4.6. Parafrazarea unui citat, folosind exemple personale/prin raportare la propria experienţă *4.7. Raportarea unui mesaj literar la propria persoană/la experienţa personală II. CONŢINUTURI*(1) *(1) Elementele de conţinut evidenţiate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv sunt numai pentru absolvenţii specializării filologie din cadrul filierei teoretice, profil umanist. DOMENIILE TEMATICE/TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/de producere/de mediere/de transfer a(al) mesajelor, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicare - în registrul oral/scris - sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor filiere/profiluri/specializări, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi 3488/23.03.2006, după cum urmează: Domeniul personal - Viaţa personală (date personale, familie, sănătate, stil de viaţă, factori de risc, comportament social, timp liber/timp ocupat, hobby-uri) – Relaţii interpersonale/interumane/profesionale, viaţa de echipă – Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.) – Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială) Domeniul public - Ţări şi oraşe - România în context european – Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, ecologice etc.) – Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri – Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă – Generaţia tânără şi tehnologia informaţiei Domeniul ocupaţional - Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţi principale, locuri de muncă – Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături). Calitatea serviciilor şi a produselor Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă - Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil din Rusia – Descoperiri ştiinţifice şi tehnice – Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă – Patrimoniu cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de cultură şi civilizaţie rusă - trecut şi prezent. – Viaţa culturală şi lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia (sec. XIX) – Mari scriitori ruşi - viaţa şi universul creaţiei (prezentare generală): A.S. Puşkin, M.Iu. Lermontov, N.V. Gogol, I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin, *B.L. Pasternak sau M.A. Bulgakov, *A.A. Ahmatova sau *M.I. Ţvetaeva. (a se vedea imaginea asociată) – *Curente literare (romantism, realism, modernism) - prezentare generală, reprezentanţi. – *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin. – *Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruse ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/temelor menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1, în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006 şi 5959/22.12.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele în limba rusă vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: - Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc.; – Tipul de text: text autentic *literar/neliterar; – Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris); – Dificultate: în funcţie de specializare şi de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL). Tipuri de texte - texte autentice de informare generală, pagini Internet; – articole de presă, texte publicitare; – articole de enciclopedie/lucrări de popularizare; – opinii, comentarii/dialoguri/interviuri/rapoarte/referate/eseuri/povestiri etc.; – texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitare, invitaţie etc.) şi oficială/administrativă; – *texte literare autentice; texte de tip reflexiv/eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/proces literar. PROGRAMA 1B - LIMBA MODERNĂ 1, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILE PROFESIONALE I. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi 3488/23.03.2006, după cum urmează: Competenţe generale 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 5. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale Competenţe specifice 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al unui mesaj audiat 1.2. Obţinerea - dintr-un mesaj oral, referitor la domenii de interes general sau la domeniul de specializare, - a unor detalii relevante pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 1.3. Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/conexiuni 1.4. Identificarea unor opinii, atitudini, sentimente exprimate într-un mesaj oral 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea - în texte de informare generală sau din domeniul ocupaţional - de informaţii şi opinii relevante, necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru 2.2. Scanarea unui text de specialitate sau de informare generală, în scopul identificării de informaţii/detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru 2.4. Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul identificării de soluţii şi al luării unor decizii 2.5. Transferul de informaţii din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de prezentare 2.6. Identificarea, prin raportare la context sau prin asocieri/conexiuni, a sensului unor aspecte de conţinut nefamiliare/necunoscute 2.7. Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul de specializare 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1. Oferirea şi solicitarea de informaţii/instrucţiuni necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 3.2. Formularea clară, precisă şi politicoasă a unor întrebări şi răspunsuri, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale 3.3. Prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe teme din domenii de interes propriu şi/sau profesional 3.4. Comunicarea - într-o manieră clară, precisă şi politicoasă - a unor informaţii sau instrucţiuni, în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru privind domenii de interes general şi domeniul de specializare 3.5. Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni/familiari, relevanţi pentru sarcina de lucru 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional 4.2. Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate folosind adecvat conectorii specifici 4.3. Transmiterea clară şi precisă a unor informaţii sau instrucţiuni vizând aspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare 4.4. Utilizarea convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat 5. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale 5.1. Avansarea şi susţinerea cu argumente a unor opinii/opţiuni, în cadrul unor conversaţii/discuţii/corespondenţă pe teme diverse de interes general sau din domeniul de specializare 5.2. Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea 5.3. Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului unui mesaj 5.4. Oferirea, la cerere, a unor clarificări/explicaţii - atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat - în conversaţii/discuţii/corespondenţă pe teme de interes 5.5. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă, în situaţii de interacţiune orală sau scrisă 5.6. Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în comunicarea orală, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul/interlocutorii II. CONŢINUTURI DOMENIILE TEMATICE/TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/de producere a mesajelor orale şi scrise, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicarea orală sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, activitatea profesională, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi 3488/23.03.2006, astfel: Domeniul personal - Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă, timp liber/timp ocupat, hobby-uri – Relaţii interpersonale/profesionale, viaţa de echipă, comportament social – Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.). Domeniul public - Ţări şi oraşe - România în context european – Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ştiinţifice/tehnice/ecologice/strategii de utilizare a resurselor) – Tinerii şi viaţa comunitară – Democraţie, civism şi drepturile omului – Mass-media. Domeniul ocupaţional - Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional – Aspecte teoretice şi practice ale specializării – Locul de muncă (instituţie, companie): organizare, comportament şi deontologie profesională – Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de domeniul de specializare) – Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.); calitatea serviciilor şi a produselor. Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă - Descoperiri ştiinţifice şi tehnice – Viaţa culturală şi lumea artelor; patrimoniul socio-cultural european – Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus - trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc. - prezentare generală. ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/temelor menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, toate profilurile/calificările profesionale, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi 3488/23.03.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele în limba rusă pentru limba modernă 1, filiera tehnologică, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: - Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante, cărţi tehnice ale unor produse etc.; – Tipul de text: text autentic/adaptat neliterar; – Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/scris); – Dificultate: în funcţie de nivel (corespunzător nivelului vizat din CECRL). Tipuri de texte - texte/fragmente de texte de informare generală, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; prezentări de produse/interviuri/eseuri; – texte normative din domeniul ocupaţional, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice; – texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii ; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte; C.V. etc.); – formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.). LIMBA MODERNĂ 2 PROGRAMA 2A - LIMBA MODERNĂ 2, FILIERELE TEORETICĂ ŞI VOCAŢIONALĂ I. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006 şi 5959/22.12.2006, după cum urmează: Competenţe generale 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare Competenţe specifice NOTĂ: Filierele teoretică şi vocaţională prezintă un corp comun de competenţe specifice, neevidenţiate prin tehnoredactare. Pentru specializarea filologie - din cadrul filierei teoretice, profil umanist - corpului comun de competenţe i se adaugă şi competenţele marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, prezentate în tabel sub linia punctată. 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea ideilor principale în mesaje orale şi/sau scrise, referitoare la aspecte din viaţa cotidiană şi din domeniul de specializare 1.2. Selectarea - din texte orale şi/sau scrise din domeniul de specializare - a unor informaţii punctuale/a unor opinii relevante, pentru a rezolva o sarcină de lucru 1.3. Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise 1.4. Decodarea semnificaţiei unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/conexiuni *1.5. Identificarea de avantaje şi dezavantaje ale unor situaţii descrise în texte, pentru a formula soluţii *1.6. Corelarea unor informaţii din diverse părţi ale unui text literar/din texte literare diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 2.1. Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes general şi/sau profesional 2.2. Prezentarea orală/relatarea în scris a unui fapt divers/film/a unei întâmplări/a unui eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative 2.3. Elaborarea unui text structurat pe subiecte de interes general, cu prezentarea unor opinii/ipoteze şi susţinerea acestora cu argumente şi exemple 2.4. Prezentarea unui monolog structurat pe o temă dată, susţinut de exemple din viaţa personală sau din alte surse 2.5. Elaborarea de texte funcţionale variate, redactate conform convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă 2.6. Completarea unor documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare *2.7. Prezentarea şi comentarea unui film/a unei cărţi, prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea de opinii sau de impresii despre acestea 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în comunicarea orală şi normele sociale şi culturale 3.2. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire etc.) în cadrul unor interacţiuni orale şi/sau scrise, referitoare la evenimente/situaţii/experienţe trăite sau aflate 3.3. Solicitarea în mod adecvat a opiniei interlocutorului sau comentarea succintă a unui punct de vedere/a unor păreri exprimate de partener în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise 3.4. Redactarea de texte funcţionale pe diverse teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a felicita, a invita, a refuza etc.) 3.5. Adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la interlocutor/la cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă, formală şi informală 3.6. Solicitarea/oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal în cadrul unui interviu *3.7. Solicitarea/oferirea de clarificări/explicaţii, în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise pe teme culturale sau din domeniul de specializare 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Redarea succintă (oral şi/sau în scris), prin cuvinte proprii, a conţinutului unui mesaj/text simplu din domenii de interes general 4.2. Traducerea în scris, din limba rusă în limba română/*din limba română în limba rusă, a unui mesaj pe teme din universul familiar/din domeniul de specializare 4.3. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje orale sau scrise, pe teme din viaţa cotidiană 4.4. Rezumarea, oral/în scris, a conţinutului unui mesaj liber sau funcţional, într-un număr limitat de cuvinte/enunţuri 4.5. Transferul de informaţii factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare *4.6. Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale/literare, printr-un enunţ explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului *4.7. Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare II. CONŢINUTURI*(2) *(2) Elementele de conţinut evidenţiate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv sunt numai pentru absolvenţii specializării filologie din cadrul filierei teoretice, profil umanist. DOMENIILE TEMATICE/TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/de producere/de mediere/de transfer a(al) mesajelor, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicare - în registrul oral/scris - sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor filiere/profiluri/specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006 şi 5959/22.12.2006, după cum urmează: Domeniul personal - Viaţa personală (date personale, familie, sănătate, stil de viaţă, factori de risc, comportament social, timp liber/timp ocupat, hobby-uri) – Relaţii interpersonale/interumane/profesionale, viaţa de echipă – Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.) – Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială) Domeniul public - Ţări şi oraşe - România în context european – Aspecte semnificative din viaţa contemporană: socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, ecologice – Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri – Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă – Generaţia tânără şi tehnologia informaţiei Domeniul ocupaţional - Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţi principale, locuri de muncă – Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselor Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie - Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil din Rusia – Descoperiri ştiinţifice şi tehnice – Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă – Patrimoniul cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de cultură şi civilizaţie rusă - trecut şi prezent – Viaţa culturală şi lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia (sec. XIX) – Mari scriitori ruşi - viaţa şi universul creaţiei (prezentare generală): A.S. Puşkin, M. Iu. Lermontov, *N.V. Gogol, I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin, *B.L. Pasternak sau *M.A. Bulgakov, *A.A. Ahmatova sau *M.I. Ţvetaeva (a se vedea imaginea asociată) – *Curente literare (romantism, realism, modernism) - prezentare generală, reprezentanţi. – *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin. – * Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruse ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006 şi 5959/22.12.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele în limba rusă pentru limba modernă 2, filierele teoretică şi vocaţională, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: - Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc.; – Tipul de text: text autentic *literar/neliterar; – Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris); – Dificultate: în funcţie de specializare şi de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL). Tipuri de texte - texte autentice de informare generală, pagini Internet; – texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate); – texte/paragrafe descriptive şi narative; interviu, chestionar, sondaje de opinii; – eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă - scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare, C.V., procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii); – *scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc. PROGRAMA 2B - LIMBA MODERNĂ 2, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILE PROFESIONALE I. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a - a XII-a/a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi 3488/23.03.2006, astfel: Competenţe generale 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 5. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale Competenţe specifice 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea informaţiilor-cheie pentru desprinderea sensului global al unui mesaj oral 1.2. Obţinerea - din mesaje orale, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul de specializare, - a unor informaţii specifice/a unor detalii relevante pentru rezolvarea unei sarcini de lucru 1.3. Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/conexiuni 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea - în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare - a unor informaţii factuale, a unor idei sau opinii necesare pentru rezolvarea unor sarcini de lucru 2.2. Scanarea unui text, pentru identificarea unor detalii specifice, în scopul rezolvării unei sarcini de lucru 2.3. Decodarea sensului unor elemente de conţinut - cu ajutorul contextului sau prin asocieri/conexiuni - în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare 2.4. Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite, pentru rezolvarea unei sarcini de lucru 2.5. Transferul de informaţii factuale din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de prezentare 2.6. Formularea unor opinii/puncte de vedere legate de domeniul de activitate 2.7. Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii de interes general şi la domeniul de specializare 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1. Oferirea şi solicitarea de informaţii necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 3.2. Comunicarea de informaţii sau de instrucţiuni/formularea de întrebări, într-o manieră clară şi politicoasă 3.3. Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană/de domeniul de specializare 3.4. Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional 3.5. Realizarea de prezentări simple pentru promovarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional 3.6. Utilizarea unor termeni de specialitate comuni, relevanţi pentru sarcina de lucru 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional 4.2. Redactarea de texte funcţionale structurate, folosind adecvat conectorii specifici 4.3. Transmiterea clară şi precisă, oral şi în scris, a unor informaţii sau instrucţiuni vizând aspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare 4.4. Utilizarea adecvată a convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală 4.5. Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate şi folosind conectori specifici 5. Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale 5.1. Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii pe teme diverse de interes general sau din domeniul ocupaţional 5.2. Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului/destinatarului şi răspunsul adecvat la acestea 5.3. Iniţierea de acţiuni adecvate pentru a confirma sau a clarifica aspecte conţinute într-un mesaj oral sau scris pe teme de interes de interes general şi din domeniul de specializare, atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat 5.4. Oferirea, la cerere, a unor clarificări/explicaţii - atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat - în conversaţii/discuţii/corespondenţă pe teme din domenii de interes de interes general şi din domeniul de specializare 5.5. Participarea la conversaţii, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în conversaţie, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul 5.6. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă II. CONŢINUTURI DOMENIILE TEMATICE/TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/de producere a mesajelor orale şi scrise, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicarea orală sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, activitatea profesională, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi 3488/23.03.2006, astfel: Domeniul personal - Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă, timp liber/timp ocupat, hobby-uri – Relaţii interpersonale/profesionale, viaţa de echipă, comportament social – Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.). Domeniul public - Ţări şi oraşe - România în context european – Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ştiinţifice/tehnice/ecologice/strategii de utilizare a resurselor) – Tinerii şi viaţa comunitară – Democraţie, civism şi drepturile omului – Mass-media. Domeniul ocupaţional - Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional – Aspecte teoretice şi practice ale specializării – Locul de muncă (instituţie, companie): organizare, comportament profesional – Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de domeniul de specializare) – Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselor Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie - Descoperiri ştiinţifice şi tehnice – Viaţa culturală şi lumea artelor – Patrimoniul socio-cultural european – Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus - trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc. ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/temelor menţionate sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a. a X-a, a XI-a şi a XII-a/a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi 3488/23.03.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele în limba rusă pentru limba modernă 1, filiera tehnologică, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: - Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante, cărţi tehnice ale unor produse etc.; – Tipul de text: text autentic/adaptat neliterar; – Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/scris); – Dificultate: în funcţie de nivel (corespunzător nivelului vizat din CECRL). Tipuri de texte - texte/fragmente de texte de informare generală, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; prezentări de produse/interviuri/eseuri; – texte normative din domeniul ocupaţional, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice; – texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii ; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte; C.V. etc.); – formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.). LIMBA MODERNĂ 3 PROGRAMA 3 - LIMBA MODERNĂ 3, TOATE FILIERELE, PROFILURILE ŞI SPECIALIZĂRILE/CALIFICĂRILE PROFESIONALE I. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a - a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006 şi 5959/22.12.2006, după cum urmează: Competenţe generale 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare Competenţe specifice 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale/a ideilor principale dintr-un text de informare 1.2. Identificarea şi selectarea de informaţii factuale din mesaje orale/din documente simple/din texte pe subiecte de interes, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru 1.3. Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru 1.4. Selectarea informaţiilor relevante din diferite texte/fragmente de texte descriptive sau narative, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru 1.5. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor, într-un text argumentativ pe teme cunoscute 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/relatarea, oral şi/sau în scris, a unor experienţe sau întâmplări personale, a unui fapt divers, a unui eveniment/descrierea unor persoane, obiecte, locuri din universul familiar 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place, pe o temă dată 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple, cu respectarea convenţiilor specifice stilului epistolar 2.4. Explicarea folosirii unui produs/a aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare 2.5. Completarea unor formulare de uz curent (CV, viză etc.) 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea şi formularea de opinii/de sugestii/de instrucţiuni în vederea desfăşurării unei activităţi/a îndeplinirii unei sarcini de lucru 3.2. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu/chestionar 3.3. Exprimarea acordului sau a dezacordului într-o interacţiune orală sau scrisă, formală sau informală, pe teme cunoscute 3.4. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.5. Elaborarea unui răspuns la o scrisoare personală/oficială, la un anunţ din mass-media 3.6. Reformularea unui mesaj/oferirea de clarificări sau explicaţii, la cererea interlocutorului 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Rezumarea, oral sau în scris, într-un număr limitat de cuvinte/enunţuri, a unui text pe teme din domenii de interes general 4.2. Redactarea unui scurt text explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/diagramă/dintr-un tabel/desen, folosind un limbaj comun 4.3. Transformarea - din vorbire directă în vorbire indirectă - a unor mesaje pe teme din viaţa cotidiană 4.4. Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje simple pe teme de interes general II. CONŢINUTURI DOMENIILE TEMATICE/TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/de producere/de mediere/de transfer a(al) mesajelor, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicare - în registrul oral/scris - sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006 şi 5959/22.12.2006, după cum urmează: Domeniul personal - Viaţa personală: date personale, familie, sănătate, programul zilei (timp liber/timp ocupat), relaţii interpersonale – Petrecerea timpului liber: ocupaţii, activităţi sportive, hobby-uri, televiziune etc. – Universul adolescenţei: viaţa cotidiană, vestimentaţie/modă etc. – Relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă) – Universul afectiv al tinerilor Domeniul public - Călătorii, mijloace de transport, orientarea în spaţiu – Mediul urban/mediul rural – Aspecte din viaţa contemporană: educaţionale, socio-economice, tehnologice, ecologice etc. – Lumea înconjurătoare: om - natură - anotimpuri, natura şi viaţa – Mass-media Domeniul ocupaţional - Universul profesiilor: profesiuni, aspecte relevante legate de profesiuni şi de viitorul profesional, proiecte de formare profesională – Demersuri administrative (completare de formulare, C.V.) – Servicii (paşapoarte, viză, vamă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături şi magazine). Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă - Şcoala: discipline de învăţământ, orar, activităţi specifice – Repere ştiinţifice şi culturale: cucerirea cosmosului, tehnologii informatice, muzică, literatură, arte plastice etc. – Cultură şi civilizaţie rusă: oraşe, locuri şi obiective de interes turistic şi cultural din Rusia – Instituţii de învăţământ superior din Rusia şi oferte educaţionale (în funcţie de specializare) – Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus - trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc. ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XII-a şi a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006 şi 5959/22.12.2006. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ Textele în limba rusă pentru limba modernă 3 vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: - Sursa: pasaje din cărţi, broşuri, pliante etc.; – Tipul de text: text autentic/adaptat neliterar; – Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/scris); – Dificultate: în funcţie de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL). Tipuri de texte - fragmente de texte de informare generală (descriptive, narative) şi de specialitate, pagini Internet; – articole de presă, texte publicitare; – dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative; – texte funcţionale (cereri, reclame, anunţuri; chestionare, rapoarte, scheme, diagrame, desene, tabele; broşuri de informare, instrucţiuni; scrisori personale: carte poştală, felicitare, invitaţie, telegramă/scrisori oficiale de diverse tipuri) NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA SPANIOLĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba spaniolă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează: a. proba de înţelegere a unui text audiat; b. proba scrisă; c. proba orală. 1. Filiera teoretică şi vocaţională (toate profilurile şi specializările) LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv) LIMBA MODERNĂ 2 LIMBA MODERNĂ 3 2. Filiera tehnologică LIMBA MODERNĂ 1 Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale). LIMBA MODERNĂ 2 Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale) şi ruta progresivă (calificările profesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie) Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 şi B2 prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine. II. COMPETENŢE DE EVALUAT COMPETENŢE GENERALE L1, L2, L3 - Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările – Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/profilurile/specializările (cu excepţia filierei tehnologice), în funcţie de probă (oral/scris): - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare. – Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare/sarcini de lucru variate. – Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. – Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare. COMPETENŢE SPECIFICE Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele: L1, L2 şi L3, astfel: LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv) 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj. 1.2. Identificarea ideilor principale/de informaţii cheie/de detalii specifice/extragerea esenţialului din texte autentice. 1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru. 1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a le compara cu punctul de vedere personal). 1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/al luării unor decizii. 1.6. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii). 1.7. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare. 2.2. Relatarea conţinutului unui film/prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor/reacţiilor personale în legătură cu acestea. 2.3. Redactarea de paragrafe/texte pe o temă de interes. 2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple. 2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup/proiect individual/activităţi cotidiene etc.)/referat/eseu*/prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse. 2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, cu respectarea convenţiilor specifice şi cu folosirea de conectori. 2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text. 2.8. * Argumentarea oral/în scris a modului personal de interpretare a unui text literar. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD). 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/comentarii adecvate la acestea; solicitarea/oferirea de clarificări/explicaţii. 3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile. 3.3. Formularea de idei/păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii/în mesaje de răspuns. 3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei conversaţii, unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes. 3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi. 3.6. Redactarea de scrisori/alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat. 3.7. Adaptarea formei mesajului la context/la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/informal), respectând normele socio-culturale uzuale. 3.8. * Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/literare. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă. 4.2. Sintetizarea sub formă de schemă/notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris a unui text citit. 4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare. 4.4. Traducerea din limba spaniolă în limba maternă/din limba maternă în limba spaniolă a unor texte/mesaje de dificultate medie, din domenii de interes/din domeniul de specializare. 4.5. * Rezumarea orală şi/sau în scris a esenţialului dintr-un text literar. 4.6. * Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţă personală. 4.7. * Raportarea mesajului literar la experienţe personale. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD). LIMBA MODERNĂ 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global/ideilor esenţiale dintr-un text dat. 1.2. Identificarea şi selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante/de informaţii punctuale/de informaţii specifice. 1.3. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului. 1.4. * Identificarea, prin citire rapidă de informaţii/detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD). 1.5. * Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Prezentarea/Relatarea unui fapt divers/film/întâmplări/eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative. 2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare. 2.3. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.), aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate. 2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe personale)/profesional. 2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat. 2.6. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente. 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri/exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii. 3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar/sondaj/interviu. 3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) referitoare la evenimente/situaţii/experienţe trăite sau aflate. 3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat. 3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze. 3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.). 3.7. Adecvarea formatului/limbajului la subiect/interlocutor/cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor/normelor sociale şi culturale folosite în comunicarea formală şi informală. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport/unei informări. 4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute. 4.3. Traducerea din limba spaniolă în limba maternă/din limba maternă în limba spaniolă, a unui mesaj/text de mică dificultate. 4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială/rezumarea conţinutului unui mesaj/text. 4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare. 4.6. * Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare. LIMBA MODERNĂ 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante/ideilor principale şi a unor detalii din mesaje/documente simple/fragmente/texte autentice simple pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru. 1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu. 1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute. 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Povestirea/Relatarea unei activităţi, unui fapt divers/eveniment/film, unor experienţe/întâmplări personale. 2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri/de opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place, pe o temă dată. 2.3. Redactarea unei scrisori personale simple. 2.4. Explicarea folosirii unui produs/aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare. 2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize). 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă 3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare. 3.2. Formularea de opinii/sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni. 3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu/chestionar). 3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la o scrisoare personală/oficială sau la anunţuri din mass-media. 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 4.1. Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/diagramă/tabel/desen. 4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţă cotidiană. 4.3. Rezumarea unui text simplu. 4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba spaniolă în limba maternă/din limba maternă în limba spaniolă. III. CONŢINUTURI ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă). TEXTE şi TEME (pentru comunicarea orală şi scrisă) Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă; b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 - 350 de cuvinte); d) Dificultate: în funcţie de profil. Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la Bilingv la Minorităţi/L3. DOMENII TEMATICE DOMENIUL PERSONAL Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); Tinerii şi viaţa comunitară; Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media. DOMENIUL OCUPAŢIONAL Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională; Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Viaţa culturală şi lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european; Obiceiuri şi tradiţii (hispanice şi româneşti) Repere culturale ale spaţiului lingvistic european şi hispanic - trecut şi prezent. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: BILINGV 1. Articolul - hotărât şi nehotărât – modificări eufonice – omiterea articolului – valorile neutrului lo 2. Substantivul - genul şi numărul substantivelor – substantive defective de număr – cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen – funcţiile dativului 3. Adjectivul - grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate) – apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv – adjectivul posesiv – adjectivul demonstrativ – adjective nehotărâte 4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) – pronumele posesiv – pronumele reflexiv – pronumele relativ – pronumele interogativ – interogaţia directă/indirectă – pronumele nehotărâte – valorile lui se 5. Verbul - formele şi folosirea timpurilor şi modurilor – clase de verbe neregulate – timpurile naraţiunii şi ale descrierii – folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă – folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă – perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) – diateza pasivă ser-estar – substantivizarea infinitivului – exprimarea probabilităţii 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod – interogativ/relativ – negativ – adverbul de probabilitate 7. Prepoziţia - prepoziţii simple şi compuse – contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncţia - conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale 9. Sintaxa - subordonata temporală, condiţională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă – concordanţa timpurilor – stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte – derivare şi compunere – sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic – accentul - rol de distingere între paronime FUNCŢII COMUNICATIVE – a caracteriza persoane/personaje – a exprima opinia – a exprima o judecată/dorinţă – a comunica prin telefon – a relata o intrigă – a relata un eveniment posibil – a justifica/a argumenta – a descrie un peisaj – a exprima un sentiment – a interzice – a trage concluzii – a da/a cere informaţii practice – a convinge – a exprima o ipoteză COMUNICARE SCRISĂ – a comunica prin scrisori/a redacta o scrisoare de răspuns – a redacta o caracterizare a unei persoane/personaj – a descrie un peisaj – a rezuma o intrigă – a redacta un eseu – a redacta o naraţiune, respectând anumite cerinţe – a redacta o scrisoare oficială/CV 1-2 ore, 3-4 ore 1. Articolul - hotărât şi nehotărât – modificări eufonice – valorile articolului neutru lo 2. Substantivul - substantive defective de număr – formarea prin derivare şi compunere – genul şi numărul substantivelor 3. Adjectivul - apocopare – modificarea de sens în funcţie de poziţia faţă de substantiv – grade de comparaţie (forme regulate/neregulate) – adjectivul posesiv – adjective nehotărâte şi distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) – reflexiv – posesiv – nehotărât şi negativ – interogativ – relativ – valorile lui se 5. Verbul - formele şi folosirea timpurilor şi modurilor – folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă – folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă – perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative) – diateza pasivă cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod – negativ – relativ – interogativ 7. Prepoziţia - sensuri de bază ale prepoziţiilor a, con, de, en, por, para... – opoziţiile a/en, por/para – corelaţiile de/a, desde/hasta – prepoziţii grupate 8. Sintaxa - coordonarea – subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă, relativă – si condiţional – stil direct/indirect - corespondenţa timpurilor 9. Lexicologie - familia de cuvinte – sinonime – antonime – omonime – câmpuri semantice FUNCŢII COMUNICATIVE – a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor – a exprima o dorinţă/un sentiment/o judecată – a comunica prin telefon – a exprima opinia – a formula o invitaţie – a accepta/a refuza – a descrie persoane/locuri – a caracteriza persoane/personaje – a exprima visuri/speranţe – a cere/a da informaţii practice – a convinge – a exprima o ipoteză COMUNICAREA SCRISĂ – a comunica prin scrisori/a redacta o scrisoare de răspuns/a redacta o scrisoare oficială/CV – a redacta o invitaţie/a răspunde în scris la o invitaţie – a caracteriza persoane/personaje – a rezuma un text – a redacta un text narativ – a redacta un eseu Minorităţi/L3 1. Articolul - hotărât şi nehotărât 2. Substantivul - gen şi număr (cazuri particulare) 3. Numeralul - cardinal şi ordinal 4. Adjectivul - gradele de comparaţie 5. Pronumele - personal (forme accentuate şi neaccentuate) – demonstrativ – posesiv – relativ – interogativ 6. Verbul - forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor – perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative) – folosirea verbelor ser şi estar – exprimarea probabilităţii 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziţia - principalele prepoziţii: a, de, con, sobre... 9. Conjuncţia - conjuncţii coordonatoare – conjuncţii subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea – subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă şi relativă – si condiţional – stil direct/indirect 11. Semantică - familia de cuvinte – sinonime – antonime – câmpuri semantice FUNCŢII COMUNICATIVE – a se prezenta/a prezenta pe cineva – a cere/a oferi informaţii – a relata o întâmplare – a exprima o părere personală – a exprima preferinţe/dorinţe/sentimente – a comunica prin telefon – a recomanda – a exprima o îndoială – a exprima obligaţia – a descrie un personaj – a exprima visuri/speranţe – a exprima cantitatea COMUNICARE SCRISĂ – a redacta scrisori personale – a redacta un text pe o temă familiară – a caracteriza persoane/personaje – a rezuma un text – a redacta o povestire – a redacta mesaje formale (CV, scrisori) – a completa formulare tipizate TIPURI DE TEXTE L1: ● texte autentice de informare generală, pagini Internet; ● articole de presă, texte publicitare; ● articole de enciclopedie/lucrări de popularizare; ● opinii, comentarii/dialoguri/interviuri/rapoarte/referate/eseuri/povestiri etc.; ● texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/administrativă; ● texte literare autentice; texte de tip reflexiv/eseul reflectiv; fragmente de critică literară; L2: ● texte/fragmente autentice de informare generală, pagini Internet ● texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate) ● texte/paragrafe descriptive şi narative; interviu, sondaj de opinii ● eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă - scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii;) * scurte povestiri , comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc. L3: ● fragmente/texte de informare generală (descriptive, narative) ● articole de presă, publicitate FILIERA TEHNOLOGICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Clasa a XI-a şi a XII-a, filiera tehnologica - ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale) II. COMPETENŢE DE EVALUAT COMPETENŢE GENERALE - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru. – Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate. – Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale. COMPETENŢE SPECIFICE 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 1.1. Identificarea punctelor de vedere/a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen). 1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru. 2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru 2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru - în texte de informare generală/în texte referitoare la domeniul de activitate. 2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru. 2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare. 2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate. 3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii. 3.2. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/instrucţiunilor şi a întrebărilor/solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale. 3.3. Prezentarea de descrieri: ● pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi/sau profesional. ● * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate. ● * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional. * Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2. 4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate 4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate. 4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional. 4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, şi cu folosirea de conectori. 4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat; utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală. III. CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate calificările profesionale) ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă). DOMENII TEMATICE: DOMENIUL PERSONAL Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale; Universul adolescenţei (cultura, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); Tinerii şi viaţa comunitară; Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media. DOMENIUL OCUPAŢIONAL Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională; Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare); Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Patrimoniul socio-cultural european; Repere culturale ale spaţiului lingvistic hispanic - trecut şi prezent FUNCŢII COMUNICATIVE: A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.) A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal A confirma/infirma informaţii A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese A formula oferte/invitaţii A accepta şi a refuza o ofertă/invitaţie A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune A exprima mulţumiri A cere scuze A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj A solicita şi a da instrucţiuni A solicita şi a formula propuneri, sugestii A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acţiune A caracteriza persoane, fapte, acţiuni A exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia de a face ceva A exprima probabilitatea A exprima condiţii A exprima cauze şi consecinţe A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere A exprima opinii/puncte de vedere personale A argumenta/justifica opinii/puncte de vedere personale A solicita opinii/puncte de vedere personale A exprima satisfacţia/insatisfacţia faţă de un punct de vedere A exprima şi a motiva acordul/dezacordul faţă de opiniile altora A face prezentări ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologică*). *) O.M. Nr. 3488/23.03.2006) MORFOLOGIE Articolul: folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii. Substantivul: substantive cu forme speciale de plural, pluralul substantivelor compuse. Adjectivul: adjective calificative - adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ, adjective cu superlative neregulate; adjective determinative (posesive, demonstrative, nehotărâte). Pronumele: pronume personale, poziţia formelor neaccentuate (atone), combinaţii de pronume neaccentuate; pronumele posesive, pronumele demonstrative, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative. Verbul: folosirea modului indicativ şi a modului conjunctiv; modul imperativ; moduri nepersonale. Adverbul: grade de comparaţie ale adverbelor. Prepoziţia: sistematizarea şi actualizarea principalelor prepoziţii. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare şi subordonate. SINTAXĂ Concordanţa timpurilor la modul indicativ şi la modul conjunctiv. Vorbirea directă şi indirectă. Exprimarea cauzei, a consecinţei, a scopului şi a condiţiei. TIPURI DE TEXTE Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE I. STATUTUL PROBEI DE EVALUARE A COMPETENŢELOR DIGITALE Proba D, pentru evaluarea competenţelor digitale, are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat, pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Proba se desfăşoară în laboratoarele de informatică din unităţile şcolare, pe parcursul perioadei menţionate în Calendarul examenului de bacalaureat - 2011. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Sunt propuse şapte domenii de competenţă: 1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor ● Operarea corectă la nivel elementar ● Descrierea interfeţei sistemului de operare ● Descrierea organizării informaţiilor pe suport extern ● Dobândirea deprinderilor de lucru cu discuri logice, directoare, fişiere ● Utilizarea unor accesorii ale sistemului de operare Windows ● Aplicarea modalităţii de tipărire a unui fişier ● Realizarea unor aplicaţii practice ● Cunoaşterea tastaturii ca dispozitiv de introducere a datelor şi în special de editare. Funcţiile mouse-ului ● Dobândirea deprinderilor de utilizare a tastaturii în procesul de procesare text sau grafică ● Operarea ergonomică şi eficientă cu tastatura ● Realizarea unor deprinderi practice de lucru rapid 2. Editoare de texte ● Enumerarea şi aplicarea operaţiilor de bază necesare prelucrării unui text ● Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului ● Aplicarea diferitelor modalităţi de formatare a textului ● Utilizarea avansată a editorului de texte ● Formatarea finală a unui document ● Descrierea şi aplicarea corectă a modului de tipărire a unui document ● Descrierea facilităţilor de utilizare a poştei electronice, faxului şi prezentării oferite de editor ● Realizarea unor aplicaţii practice ● Deprinderea redactării corecte şi rapide a unor documente 3. Informaţie şi comunicare ● Definirea noţiunilor legate de "arhitectura" Internetului ● Enumerarea serviciilor oferite în Internet şi descrierea acestora ● Enumerarea componentelor necesare accesului la Internet ● Clasificarea şi folosirea modului de adresare în Internet ● Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor ● Aplicarea modalităţilor de folosire a serviciului de e-mail ● Descrierea şi aplicarea măsurilor de securitate în utilizarea Internetului ● Utilizarea serviciului de conversaţie ● Utilizarea corectă a regulilor de comportare în reţeaua Internet ● Realizarea unor aplicaţii practice ● Utilizarea operaţiilor de bază necesare realizării unei pagini HTML ● Folosirea elementelor de bază pentru inserarea în pagină a elementelor: text, imagine ● Aplicarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei pagini - copiere, mutare, ştergere Enumerarea şi aplicarea modalităţilor de a realiza o hiper-legătură ● Utilizarea tabelelor într-o pagină web ● Realizarea unor aplicaţii practice ● Transformarea documentelor text obişnuite sau a prezentărilor PPT în pagini web 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT) ● Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator personal ● Descrierea funcţionării unui calculator personal ● Descrierea performanţelor unui computer ● Definirea conceptului de reţea de calculatoare şi enumerarea avantajelor lucrului în reţea ● Descrierea situaţiilor în care poate fi utilizat un calculator în activitatea zilnică ● Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor ● Descrierea implicaţiilor utilizării calculatorului, din punct de vedere al sănătăţii ● Descrierea aspectelor de bază legale privind utilizarea soft-ului 5. Editoare de calcul tabelar ● Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Excel ● Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul ● Utilizarea formulelor şi a funcţiilor ● Utilizarea corectă a opţiunilor de tipărire a unei foi de calcul ● Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame ● Realizarea de import obiecte ● Realizarea unor aplicaţii practice 6. Baze de date ● Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Access ● Operarea cu baze de date ● Crearea şi utilizarea formularelor ● Utilizarea informaţiilor dintr-o bază de date ● Crearea şi utilizarea rapoartelor ● Realizarea unor aplicaţii practice 7. Prezentări ● Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unei prezentări - PowerPoint ● Aplicarea elementelor de bază în procesarea textului ● Utilizarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări - copiere, mutare, ştergere ● Aplicarea modalităţilor de formatare a unei prezentări ● Utilizarea elementelor grafice în prezentare ● Utilizarea diagramelor ● Inserarea imaginilor şi altor obiecte într-o prezentare ● Realizarea animaţiei într-o prezentare ● Realizarea unei prezentări ● Identificarea modalităţilor de a realiza tipărirea prezentării ● Realizarea unor aplicaţii practice III. CONŢINUTURI Conţinuturile corespunzătoare celor şapte domenii de competenţă sunt: 1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor ● Pornirea/oprirea corectă/repornirea calculatorului. Închiderea unei aplicaţii care nu răspunde. ● Vizualizarea informaţiilor referitoare la resursele hardware şi software ale calculatorului (versiune sistem de operare, tipul procesorului, memorie instalată, etc.) ● Desktop: data şi ora, volumul, opţiuni desktop de afişare (de exemplu: opţiuni pentru fundal, screen saver, diverse opţiuni de setare). Utilizarea opţiunii Print Screen ● Pictograme ● Ferestre: descriere, operaţii cu ferestre ● Disc logic, director, fişier: identificare, proprietăţi, vizualizare conţinut ● Operaţii cu directoare şi fişiere: creare, copiere, mutare, ştergere, căutare, redenumire, sortare după nume, tip, data modificării, realizarea unei copii de siguranţă pe dischetă, pe CD, sau pe un alt suport extern, vizualizarea conţinutului, determinarea dimensiunii, schimbarea stării fişierului (numai citire etc.) ● Schimbarea discului de lucru curent ● Schimbarea directorului de lucru curent ● Notepad ● Paint ● Calculator ● Imprimantă. Printarea unui document. Vizualizarea stadiului în care se află procesul de tipărire, restartarea, renunţarea la un proces de tipărire. ● Instalarea în sistem a unei imprimante ● Organizarea aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie ● Descrierea diverselor tipuri de tastaturi. Setarea tastaturii şi a opţiunilor specifice. ● Funcţiile tastelor ● Taste speciale Windows. Deplasarea cursorului şi click-uri obţinute cu tastatura ● Tastele de editare ● Tastele funcţionale, rol ● Shortcuturi - combinaţii de taste ● Poziţia corpului în timpul lucrului ● Utilizarea corectă a mâinilor (degetelor) în timpul lucrului (introducerii sau editării) ● Arhivarea fişierelor ● Viruşi informatici şi antiviruşi 2. Editoare de texte ● Lansarea unei aplicaţii de procesare de text ● Deschiderea unui document existent - modificarea şi salvarea lui ● Crearea unui document nou ● Închiderea unui document. Salvarea unui document sub un alt nume sau alt format (de exemplu text, rich text format, HTML, etc) ● Utilizarea "Ajutor"-ului ● Închiderea aplicaţiei de procesare de text ● Iniţializarea paginii de lucru ● Introducerea informaţiilor în text, funcţia "Anulare" ● Selectarea informaţiilor - caracter, cuvânt, paragraf, întregul document ● Copierea, mutarea, ştergerea - folosirea comenzilor " Copiere", "Lipire", "Decupare" ● Căutarea şi înlocuirea - utilizarea comenzilor "Găsire" şi "Înlocuire" ● Schimbarea dimensiunii şi tipului caracterelor ● Folosirea stilului: bold (caractere aldine), italice (caractere cursive) şi subliniere. ● Marcare vizuală (neprintabil) paragraf, text ● Utilizarea culorilor în text ● Alinierea textului în cadrul documentului ● Spaţierea rândurilor ● Copierea formatului unui text selectat ● Folosirea şi setarea tabulatorilor: aliniere stânga, dreapta, centru, pe punctul zecimal, poziţionarea tabulatorilor ● Folosirea listelor (numerotare, marcatori) ● Utilizarea instrumentelor de pe bara de desenare ● Inserarea şi formatarea tabelelor într-un document, operaţii în tabele ● Inserarea şi formatarea graficelor şi imaginilor ● Importarea obiectelor, tabelelor, graficelor, fişierelor ● Inserarea bordurilor de pagină (culoare, lăţime, model, etc.) ● Stiluri şi paginare - aplicarea stilurilor existente unui document, numerotarea paginilor ● Antet şi subsol, introducerea datei, autorului, numărului paginii ● Nota de subsol sau de sfârşit de text ● Corectarea greşelilor de ortografie şi a celor gramaticale - folosirea funcţiei de corectare ortografică şi gramaticală ● Trecerea în revistă a documentului - examinare înaintea imprimării ● Folosirea opţiunilor de bază pentru tipărire - fereastra Imprimare ● Tipărirea documentului utilizând una din imprimantele instalate sau într-un fişier ● Opţiunea "Trimite către..." ● Opţiunea "Scrisori şi corespondenţe" ● Opţiunea trimitere la fax ● Opţiunea trimitere într-o prezentare ● Sugestii: întocmirea unei cereri, realizarea unei diplome complexe, realizarea unei pagini pentru fax, realizarea unui raport, realizarea unei scrisori oficiale, întocmirea unui referat la o disciplină studiată ● Organizarea aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie ● Reguli generale de tehnoredactare şi estetica paginii tipărite ● Reguli de redactare a textelor oficiale sau de altă natură ● Utilizarea shortcutului pentru funcţii mai des utilizate ale editorului 3. Informaţie şi comunicare ● Istoria Internetului ● Protocolul de transmisie TCP/IP ● DHCP într-o reţea locală ● Adresa IP, DNS ● Browser- protocolul http ● host şi client ● proxi ● WWW (World Wide Web) ● E-mail ● Chat ● Chat, exemplificare pe NETMEETING ● Newsgroup ● FTP ● PORTAL ● e-commerce ● Formulare în Internet ● Baze de date on-line ● Operaţii bancare prin Internet ● Tipuri de comunicaţii ● Modemul ● Calculatorul ● Browser ● Provider ● Configurarea sistemului de operare pentru stabilirea legăturii cu un provider ● Adresarea de Internet - adrese de pagini ● Adrese de e-mail ● Browsere (elemente generale de interfaţă şi utilizarea acestora) ● Motoare de căutare ● Programe de poştă: Outlook Express, Netscape Messenger, Eudora, Pegasus etc. ● Citirea, întocmirea, trimiterea, redirecţionarea unui mesaj ● Folosirea facilităţii "ataşare fişiere" ● Folosirea agendei de adrese ● Administrarea e-mail-urilor (directoare, filtre) ● Căutarea adreselor de e-mail ● Pachete complete de birotică şi secretariat cuprinzând fax/email/telefonie, agende de adrese şi planificare ● Criptarea transmisiei ● Semnătura digitală ● Apărarea împotriva viruşilor ● Firewall ● Netmeeting ● Video şi audio conferinţă ● Telefonie IP ● Utilizarea corectă a serviciilor IRC ● Particularităţi ale comunicaţiei chat: smileys, acronime (emoticons) ● Adresarea politicoasă. ● Respectarea legislaţiei privind folosirea facilităţilor oferite de Internet ● Sugestii: căutarea şi extragerea unor informaţii pentru una dintre disciplinele studiate folosind motoarele de căutare; utilizarea acestora într-un referat ● Lansarea editorului HTML ● Interfaţa editorului ● Inserarea şi formatarea unui text: corp de literă, mărime, stil, culoare - obţinerea culorii - legătura cu aplicaţia Paint (Edit colors) şi cu aplicaţia Calculator (Dec-Hex) ● Inserarea unei imagini - modificarea proprietăţilor imaginii: poziţionare, dimensiuni, încadrare în text ● Formatarea unui fundal sau a unei teme ● Folosirea instrumentelor Copiere, Decupare, Lipire pentru a copia text, imagine ● Realizarea unei legături pe un text ● Realizarea unei legături pe o imagine ● Maparea unei imagini ● Inserarea unui tabel ● Formatarea tabelului ● Modalităţi de depozitare a paginilor ● Aplicaţii practice 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT) ● Unitatea centrală (CPU) ● Dispozitive de intrare; mouse, tastatura, trackball, scanner, touchpad, light pens, joysticks, camera video, microfon, etc. ● Dispozitive de ieşire; unităţi de afişare video, ecran sau monitor , cele mai uzuale, imprimante, plotter, difuzoare, sintetizatoare de voce, etc ● Dispozitive de intrare - ieşire; modem, touch screen ● Memorii RAM, ROM, unităţi de măsură. Compararea principalelor tipuri de dispozitive de stocare a datelor în funcţie de viteză, cost, capacitate, de exemplu hard disk intern/extern, cartuşuri, dischete, disc zip, CDROM, etc. ● Conceptul de sistem de operare; Funcţiile principale ale unui sistem de operare ● Tipuri de software ● Rolul şi funcţiile componentelor unui calculator personal ● Factori ce influenţează performanţele unui computer: viteza CPU (unităţi de măsură), dimensiunea memoriei RAM, aplicaţiile ● Tipuri de reţele (LAN, MAN, WAN, Internet, Intranet, Extranet); ● Partajare resurse, comunicaţii în reţea; World Wide Web ● Drepturi de acces ● Utilizarea aplicaţiilor în activităţi din diferite domenii ● Viruşi informatici şi antiviruşi ● Ergonomia postului de lucru ● Măsuri de sănătate şi siguranţă în utilizarea calculatorului ● Afecţiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat ● Legislaţia referitoare la drepturile de autor privind produsele software ● Aspecte economice ale nerespectării legislaţiei (pentru producător, pentru utilizator) 5. Editoare de calcul tabelar ● Deschiderea aplicaţiei ● Deschiderea, salvarea unei foi/registru de calcul ● Folosirea funcţiei "ajutor" ● Închiderea aplicaţiei ● Moduri de vizualizare ● Formatarea documentului: stabilirea dimensiunilor şi marginilor paginii, orientarea acesteia, adăugare antet şi subsol, introducere numere pagină, etc. ● Formatarea celulelor în conformitate cu tipul datelor ce le vor conţine ● Introducerea de informaţii într-o celulă: numere, text, simboluri ● Formatarea textului: font, dimensiune, stil, culoare, orientare ● Selectarea unei celule sau a unui grup de celule adiacente sau neadiacente, a unei linii, a unui rând ● Copierea/mutarea conţinutului unei celule într-o altă celulă a aceleiaşi foi de calcul sau a altei foi de calcul active sau între registre ● Ştergerea unei celule sau a unui grup de celule adiacente, a unei linii, a unui rând ● Căutarea/înlocuirea conţinutului unei celule ● Inserarea de rânduri/coloane ● Modificarea dimensiunilor liniilor şi coloanelor ● Unirea celulelor şi stabilirea tipului de aliniere ● Stabilirea tipurilor de margini utilizate pentru o celulă sau un grup de celule ● Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii ● Introducerea unei formule simple într-o celulă ● Formule aritmetice şi logice pentru adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri ● Completarea automată a unei serii de date (autofill) ● Folosirea funcţiilor: min, max, count, sum, average ● Funcţia if ● Folosirea referinţei relative, absolută sau mixtă a unei celule în formule sau funcţii ● Fixarea opţiunilor pentru tipărire ● Tipărirea unei secţiuni a foii de calcul, a unui grup de celule adiacente, a foii de calcul active sau a unui registru de calcul ● Diagrame şi grafice realizate cu ajutorul datelor din registru de calcul ● Editarea şi modificarea unei diagrame sau a unui grafic ● Schimbarea tipului diagramei ● Mutarea/copierea, ştergerea diagramelor sau a graficelor ● Importul de fişiere imagine, grafice, etc. într-un registru de calcul ● Copierea, mutarea şi redimensionarea obiectului importat ● Elaborarea unor tabele pentru diferite activităţi 6. Baze de date ● Deschiderea aplicaţiei ACCESS ● Deschiderea, modificarea, salvarea şi închiderea unei baze de date existente ● Folosirea funcţiei "ajutor" ● Închiderea aplicaţiei ● Moduri de vizualizare ● Proiectarea unei baze de date ● Crearea unei tabele ● Definirea unei chei primare ● Stabilirea unui index ● Modificarea proprietăţilor unui câmp ● Introducerea de date în tabelă ● Vizualizarea informaţiilor dintr-o tabelă ● Modificarea datelor într-o tabelă ● Adăugarea de înregistrări într-o bază de date ● Ştergerea de înregistrări într-o bază de date ● Crearea unui formular simplu ● Introducerea datelor în baza de date folosind formulare simple ● Formatarea textului ● Schimbarea culorii fondului într-un formular ● Importul unei imagini sau fişier text într-un formular ● Modificarea modului de aranjare a obiectelor în formular ● Conectarea la o bază de date existentă ● Căutarea unei înregistrări ● Crearea unei interogări simple ● Crearea unei interogări multiple ● Salvarea unei interogări ● Filtre: adăugare, eliminare ● Adăugarea, eliminarea de câmpuri într-o interogare ● Selecţia şi sortarea datelor după criterii sau în baza operatorilor logici uzuali ● Crearea unui raport ● Modificarea unui raport ● Crearea, modificarea unui antet şi subsol ● Gruparea datelor într-un raport, total-raport, subtotal-raport ● Realizarea unei baze de date şi interogarea ei 7. Prezentări ● Pornirea aplicaţiei Power Point ● Deschiderea unei prezentări existente - modificarea şi salvarea prezentării ● Închiderea prezentării ● Folosirea "Ajutor" - ului ● Crearea unei noi prezentări ● Alegerea caracteristicilor pentru diapozitiv (slide) - modificarea acestora ● Inserarea unui text ● Inserarea unei imagini ● Folosirea instrumentelor Copiere, Decupare, Lipire pentru a copia text, imagine, diapozitive în cadrul unei prezentări sau între mai multe prezentări active ● Ştergerea obiectului selectat ● Reordonarea diapozitivelor într-o prezentare ● Ştergerea unei/unor folii dintr-o prezentare ● Formatarea textului - corp de literă, stil, mărime, culori, centrare, aliniere ● Redimensionarea şi mutarea casetelor text într-un diapozitiv ● Setarea grosimii liniei, stilului şi culorilor unei casete text ● Inserarea obiectelor grafice în prezentare: linii, casete, cercuri ● Modificarea poziţiei şi aspectului unui obiect grafic - mutarea, mărime, culoare, umbriri ● Crearea unei diagrame ● Modificarea structurii unei diagrame ● Crearea de diferite tipuri de diagrame: bar chart, pie chart, etc. ● Inserarea unei imagini - modificarea proprietăţilor imaginii, mutarea ei în alt diapozitiv, adăugarea de efecte de contur pentru obiect ● Importarea altor obiecte în prezentare: text, foi de calcul, tabele, diagrame, fişiere grafice ● Adăugarea de efecte de animaţie ● Schimbarea efectelor de animaţie preselectate ● Adăugarea de efecte de tranziţie a diapozitivelor ● Selectarea formatului de ieşire optim pentru prezentare: overhead, handout, diapozitive de 35 mm (35 mm slides), prezentare pe ecran (on-screen show) ● Schimbarea orientării diapozitivelor - orizontal, vertical ● Adăugarea diapozitivelor de note pentru prezentator ● Începerea unui slide-show de la orice folie ● Folosirea instrumentelor de navigare pe ecran ● Ascunderea unui/unor diapozitive ● Tipărirea diapozitivelor în diferite formate NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 Matematica are statut de disciplină obligatorie. Este susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică. Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică. CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Mulţimi de numere │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Numere reale: │
│ │proprietăţi ale │
│ │puterilor cu │
│ │exponent raţional,│
│ │iraţional şi real │
│ │ale unui număr │
│ │pozitiv, │
│ │aproximări │
│ │raţionale pentru │
│ │numere iraţionale │
│1. Identificarea │sau reale. │
│caracteristicilor │• Radical dintr-un│
│tipurilor de numere│număr raţional, │
│utilizate în │proprietăţi ale │
│algebră şi a formei│radicalilor. │
│de scriere a unui │• Noţiunea de │
│număr real sau │logaritm, │
│complex în contexte│proprietăţi ale │
│specifice. │logaritmilor, │
│2. Determinarea │calcule cu │
│echivalenţei între │logaritmi, │
│forme diferite de │operaţia de │
│scriere a unui │logaritmare. │
│număr, compararea │• Mulţimea C. │
│şi ordonarea │Numere complexe │
│numerelor reale. │sub formă │
│3. Aplicarea unor │algebrică, │
│algoritmi specifici│conjugatul unui │
│calculului cu │număr complex, │
│numere reale sau │operaţii cu numere│
│complexe pentru │complexe. │
│optimizarea unor │Interpretarea │
│calcule şi │geometrică a │
│rezolvarea de │operaţiilor de │
│ecuaţii. │adunare şi de │
│4. Alegerea formei │scădere a │
│de reprezentare a │numerelor complexe│
│unui număr real sau│şi a înmulţirii │
│complex funcţie de │acestora cu un │
│contexte în vederea│număr real. │
│optimizării │• Rezolvarea în C │
│calculelor. │a ecuaţiei de │
│5. Determinarea │gradul al doilea │
│unor analogii între│cu coeficienţi │
│proprietăţile │reali. Ecuaţii │
│operaţiilor cu │bipătrate. │
│numere reale sau │• Numere complexe │
│complexe scrise în │sub formă │
│forme variate şi │trigonometrică │
│utilizarea acestora│(coordonate polare│
│în rezolvarea unor │în plan), │
│ecuaţii. │înmulţirea │
│ │numerelor complexe│
│ │şi interpretare │
│ │geometrică, │
│ │ridicarea la │
│ │putere (formula │
│ │lui Moivre). │
│ │• Rădăcinile de │
│ │ordinul n ale unui│
│ │număr complex. │
│ │Ecuaţii binome. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Funcţii şi ecuaţii│
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Funcţia putere: │
│ │f : R → D, f(x) = │
│ │x^n, n aparţine │
│ │lui N şi n ≥2; │
│ │• Funcţia radical:│
│ │f : D → R, f(x) = │
│ │radical indice n │
│ │din x, n aparţine │
│ │N, n ≥ 2, unde D =│
│ │[0, infinit) │
│ │pentru n par şi D │
│ │= R pentru n │
│ │impar; │
│ │• Funcţia │
│ │exponenţială │
│ │f : R → (0, │
│ │infinit), f(x) = a│
│ │^x, a aparţine (0,│
│ │infinit), a ≠ 1 şi│
│ │funcţia │
│ │logaritmică f : │
│ │(0, infinit) → R, │
│ │f(x) = log(a)x, a │
│ │aparţine (0, │
│ │infinit), a ≠ 1, │
│ │creştere │
│ │exponenţială, │
│ │creştere │
│1. Trasarea prin │logaritmică; │
│puncte a graficelor│• Funcţii │
│unor funcţii. │trigonometrice │
│2. Prelucrarea │directe şi │
│informaţiilor │inverse. │
│ilustrate prin │• Injectivitate, │
│graficul unei │surjectivitate, │
│funcţii în scopul │bijectivitate; │
│deducerii unor │funcţii │
│proprietăţi ale │inversabile: │
│acesteia │definiţie, │
│(monotonie, semn, │proprietăţi │
│bijectivitate, │grafice, condiţia │
│inversabilitate, │necesară şi │
│continuitate, │suficientă ca o │
│convexitate). │funcţie să fie │
│3. Utilizarea de │inversabilă. │
│proprietăţi ale │• Rezolvări de │
│funcţiilor în │ecuaţii folosind │
│trasarea graficelor│proprietăţile │
│şi rezolvarea de │funcţiilor: │
│ecuaţii. │1. Ecuaţii │
│4. Interpretarea, │iraţionale care │
│pe baza lecturii │conţin radicali de│
│grafice, a │ordinul 2 sau 3; │
│proprietăţilor │2. Ecuaţii │
│algebrice ale │exponenţiale, │
│funcţiilor. │ecuaţii │
│5. Utilizarea │logaritmice; │
│echivalenţei dintre│3. Ecuaţii │
│bijectivitate şi │trigonometrice: │
│inversabilitate în │sin x = a, cos x =│
│trasarea unor │a, a aparţine │
│grafice şi în │[-1,1], tg x = a, │
│rezolvarea unor │ctg x = a, a │
│ecuaţii algebrice │aparţine R, │
│şi trigonometrice. │sin f(x) = sin g │
│ │(x), cos f(x) = │
│ │cos g(x), │
│ │tg f(x) = tg g(x),│
│ │ctg f(x) = ctg g │
│ │(x), │
│ │a sin x + b cos x │
│ │= c unde a, b, c │
│ │nu sunt simultan │
│ │nule. │
│ │Notă: Pentru toate│
│ │tipurile de │
│ │funcţii se vor │
│ │studia: │
│ │intersecţia cu │
│ │axele de │
│ │coordonate, │
│ │ecuaţia f(x)=0, │
│ │reprezentarea │
│ │grafică prin │
│ │puncte, simetrie, │
│ │lectura grafică a │
│ │proprietăţilor │
│ │algebrice ale │
│ │funcţiilor: │
│ │monotonie, │
│ │bijectivitate, │
│ │inversabilitate, │
│ │semn, concavitate/│
│ │convexitate. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Metode de numărare│
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Mulţimi finite │
│ │ordonate. Numărul │
│ │funcţiilor f : A →│
│ │B unde A şi B sunt│
│ │mulţimi finite. │
│ │• Permutări │
│ │- numărul de │
│1. Diferenţierea │mulţimi ordonate │
│problemelor în │cu n elemente care│
│funcţie de numărul │se obţin prin │
│de soluţii admise │ordonarea unei │
│2. Identificarea │mulţimi finite cu │
│tipului de formulă │n elemente; │
│de numărare │- numărul │
│adecvată unei │funcţiilor │
│situaţii problemă │bijective f : A → │
│date │B unde A şi B sunt│
│3. Utilizarea unor │mulţimi finite. │
│formule │• Aranjamente │
│combinatoriale în │- numărul │
│raţionamente de tip│submulţimilor │
│inductiv │ordonate cu câte m│
│4. Exprimarea, în │elemente fiecare, │
│moduri variate, a │m ≤ n care se pot │
│caracteristicilor │forma cu cele n │
│unor probleme în │elemente ale unei │
│scopul │mulţimi finite; │
│simplificării │- numărul │
│modului de numărare│funcţiilor │
│5. Interpretarea │injective f : A → │
│unor situaţii │B unde A şi B sunt│
│problemă cu │mulţimi finite. │
│conţinut practic cu│• Combinări │
│ajutorul funcţiilor│- numărul │
│şi a elementelor de│submulţimilor cu │
│combinatorică. │câte k elemente, │
│6. Alegerea │unde 0 ≤ k ≤ n ale│
│strategiilor de │unei mulţimi │
│rezolvare a unor │finite cu n │
│situaţii practice │elemente. │
│în scopul │Proprietăţi: │
│optimizării │formula │
│rezultatelor │combinărilor │
│ │complementare, │
│ │numărul tuturor │
│ │submulţimilor unei│
│ │mulţimi cu n │
│ │elemente. │
│ │• Binomul lui │
│ │Newton. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Matematici │
│ │financiare │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Interpretarea │• Elemente de │
│primară a datelor │calcul financiar: │
│statistice sau │procente, dobânzi,│
│probabilistice cu │TVA. │
│ajutorul calculului│• Culegerea, │
│financiar, a │clasificarea şi │
│graficelor şi a │prelucrarea │
│diagramelor. │datelor │
│2. Utilizarea unor │statistice: date │
│algoritmi specifici│statistice, │
│calculului │reprezentarea │
│financiar, │grafică a datelor │
│statisticii sau │statistice. │
│probabilităţilor │• Interpretarea │
│pentru analiza de │datelor statistice│
│caz. │prin parametri de │
│3. Transpunerea în │poziţie: medii, │
│limbaj matematic │dispersia, abateri│
│prin mijloace │de la medie. │
│statistice sau │• Evenimente │
│probabilistice a │aleatoare egal │
│unor probleme │probabile, │
│practice. │operaţii cu │
│4. Analiza şi │evenimente, │
│interpretarea unor │probabilitatea │
│situaţii practice │unui eveniment │
│cu ajutorul │compus din │
│conceptelor │evenimente egal │
│statistice sau │probabile. │
│probabilistice. │Notă: Aplicaţiile │
│5. Corelarea │vor fi din │
│datelor statistice │domeniul │
│sau probabilistice │financiar: profit,│
│în scopul │preţ de cost al │
│predicţiei │unui produs, │
│comportării unui │amortizări de │
│sistem prin │investiţii, tipuri│
│analogie cu modul │de credite, metode│
│de comportare în │de finanţare, │
│situaţii studiate. │buget personal, │
│ │buget familial. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Geometrie │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │ │
│configuraţii │ │
│geometrice analitic│ │
│sau utilizând │ │
│vectori. │• Reper cartezian │
│2. Descrierea │în plan, │
│analitică, │coordonate │
│sintetică sau │carteziene în │
│vectorială a │plan, distanţa │
│relaţiilor de │dintre două puncte│
│paralelism şi de │în plan. │
│perpendicularitate.│• Coordonatele │
│3. Utilizarea │unui vector în │
│informaţiilor │plan, coordonatele│
│oferite de o │sumei vectoriale, │
│configuraţie │coordonatele │
│geometrică pentru │produsului dintre │
│deducerea unor │un vector şi un │
│proprietăţi ale │număr real. │
│acesteia şi calcul │• Ecuaţii ale │
│de distanţe şi de │dreptei în plan │
│arii. │determinate de un │
│4. Exprimarea │punct şi de o │
│analitică, │direcţie dată şi │
│sintetică sau │ale dreptei │
│vectorială a │determinate de │
│caracteristicilor │două puncte │
│matematice ale unei│distincte │
│configuraţii │• Condiţii de │
│geometrice. │paralelism, │
│5. Interpretarea │condiţii de │
│perpendicularităţii│perpendicularitate│
│în relaţie cu │a două drepte din │
│paralelismul şi │plan, calcule de │
│minimul distanţei. │distanţe şi de │
│6. Modelarea unor │arii. │
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│analitic, sintetic │ │
│sau vectorial. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a XI-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Elemente de │
│ │calcul matriceal │
│ │şi sisteme de │
│ │ecuaţii liniare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Permutări │
│ │• Noţiunea de │
│ │permutare, │
│ │operaţii, │
│ │proprietăţi. │
│ │• Inversiuni, │
│ │semnul unei │
│ │permutări. │
│1. Identificarea │Matrice │
│unor situaţii │• Tabel de tip │
│practice concrete, │matricial. │
│care necesită │Matrice, mulţimi │
│asocierea unui tabel│de matrice. │
│de date cu │• Operaţii cu │
│reprezentarea │matrice: │
│matriceală a unui │adunarea, │
│proces specific │înmulţirea, │
│domeniului economic │înmulţirea unei │
│sau tehnic │matrice cu │
│2. Asocierea unui │scalar, │
│tabel de date cu │proprietăţi. │
│reprezentarea │Determinanţi │
│matriceală a unui │• Determinant de │
│proces │ordin n, │
│3. Aplicarea │proprietăţi. │
│algoritmilor de │• Aplicaţii: │
│calcul în situaţii │ecuaţia unei │
│practice │drepte │
│4. Rezolvarea unor │determinate de │
│ecuaţii şi sisteme │două puncte │
│utilizând algoritmi │distincte, aria │
│specifici │unui triunghi şi │
│5. Stabilirea unor │coliniaritatea a │
│condiţii de │trei puncte în │
│existenţă şi/sau │plan. │
│compatibilitate a │Sisteme de │
│unor sisteme şi │ecuaţii liniare │
│identificarea unor │• Matrice │
│metode adecvate de │inversabile din │
│rezolvare a acestora│Mn(C), n ≤ 4. │
│6. Optimizarea │• Ecuaţii │
│rezolvării unor │matriceale. │
│probleme sau │• Sisteme liniare│
│situaţii problemă │cu cel mult 4 │
│prin alegerea unor │necunoscute, │
│strategii şi metode │sisteme de tip │
│adecvate (de tip │Cramer, rangul │
│algebric, vectorial,│unei matrice. │
│analitic, sintetic) │• Studiul │
│ │compatibilităţii │
│ │şi rezolvarea │
│ │sistemelor: │
│ │proprietatea │
│ │Kroneker-Capelli,│
│ │proprietatea │
│ │Rouche, metoda │
│ │Gauss. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Elemente de │
│ │analiză │
│ │matematică │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Limite de funcţii│
│ │• Noţiuni │
│ │elementare despre│
│ │mulţimi de puncte│
│ │pe dreapta reală:│
│ │intervale, │
│ │mărginire, │
│ │vecinătăţi, │
│ │dreapta │
│ │încheiată, │
│ │simbolurile + │
│ │infinit şi - │
│ │infinit. │
│ │• Funcţii reale │
│ │de variabilă │
│ │reală: funcţia │
│ │polinomială, │
│ │funcţia │
│ │raţională, │
│ │funcţia putere, │
│ │funcţia radical, │
│ │funcţia logaritm,│
│ │funcţia │
│ │exponenţială, │
│ │funcţii │
│ │trigonometrice │
│ │directe şi │
│ │inverse. │
│1. Caracterizarea │• Limita unui şir│
│unor şiruri şi │utilizând │
│funcţii utilizând │vecinătăţi, │
│reprezentarea │proprietăţi. │
│geometrică a unor │• Şiruri │
│cazuri particulare │convergente: │
│2. Interpretarea │intuitiv, │
│unor proprietăţi ale│comportarea │
│şirurilor şi ale │valorilor unei │
│altor funcţii cu │funcţii cu grafic│
│ajutorul │continuu când │
│reprezentărilor │argumentul se │
│grafice. │apropie de o │
│3. Aplicarea unor │valoare dată, │
│algoritmi specifici │şiruri │
│calculului │convergente: │
│diferenţial în │exemple │
│rezolvarea unor │semnificative: │
│probleme şi │(a^n)_n; (n^a)_n;│
│modelarea unor │((1 + 1/n)^n) │
│procese │(fără │
│4. Exprimarea cu │demonstraţie), │
│ajutorul noţiunilor │operaţii cu │
│de limită, │şiruri │
│continuitate, │convergente, │
│derivabilitate, │convergenţa │
│monotonie, a unor │şirurilor │
│proprietăţi │utilizând │
│cantitative şi │proprietatea │
│calitative ale unei │Weierstrass. │
│funcţii │Numărul e; limita│
│5. Studierea unor │şirului ((1 + │
│funcţii din punct de│u_n)1/u_n)_n, u_n│
│vedere cantitativ şi│→ 0. │
│calitativ utilizând │• Limite de │
│diverse procedee: │funcţii: │
│majorări, minorări │interpretarea │
│pe un interval dat, │grafică a limitei│
│proprietăţile │unei funcţii │
│algebrice şi de │într-un punct │
│ordine ale mulţimii │utilizând │
│numerelor reale în │vecinătăţi, │
│studiul calitativ │calculul │
│local, utilizarea │limitelor │
│reprezentării │laterale. │
│grafice a unei │• Calculul │
│funcţii pentru │limitelor pentru │
│verificarea unor │funcţiile │
│rezultate şi pentru │studiate; cazuri │
│identificarea unor │exceptate la │
│proprietăţi │calculul │
│6. Explorarea unor │limitelor de │
│proprietăţi cu │funcţii: 0/0, │
│caracter local şi/ │infinit/infinit, │
│sau global ale unor │infinit – │
│funcţii utilizând │infinit, 0 * │
│continuitatea, │infinit, 1^ │
│derivabilitatea sau │infinit, infinit^│
│reprezentarea │0, 0^0. │
│grafică │• Asimptotele │
│ │graficului │
│ │funcţiilor │
│ │studiate: │
│ │asimptote │
│ │verticale, │
│ │oblice. │
│ │Continuitate │
│ │• Interpretarea │
│ │grafică a │
│ │continuităţii │
│ │unei funcţii, │
│ │studiul │
│ │continuităţii în │
│ │puncte de pe │
│ │dreapta reală │
│ │pentru funcţiile │
│ │studiate, │
│ │operaţii cu │
│ │funcţii continue.│
│ │• Semnul unei │
│ │funcţii continue │
│ │pe un interval de│
│ │numere reale │
│ │• proprietatea │
│ │lui Darboux, │
│ │studiul │
│ │existenţei │
│ │soluţiilor unor │
│ │ecuaţii în R │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Derivabilitate │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Tangenta la o │
│ │curbă, derivata │
│ │unei funcţii │
│ │într-un punct, │
│ │funcţii │
│ │derivabile, │
│ │operaţii cu │
│ │funcţii care │
│ │admit derivată, │
│ │calculul │
│ │derivatelor de │
│ │ordin I şi al │
│ │II-lea pentru │
│ │funcţiile │
│ │studiate. │
│ │• Funcţii │
│ │derivabile pe un │
│ │interval: puncte │
│ │de extrem ale │
│ │unei funcţii, │
│ │teorema lui │
│ │Fermat, teorema │
│NOTE: │Rolle, teorema │
│• În introducerea │Lagrange şi │
│noţiunilor de limită│interpretarea lor│
│a unui şir într-un │geometrică, │
│punct şi de şir │consecinţe ale │
│convergent nu se vor│teoremei lui │
│introduce │Lagrange: │
│definiţiile cu │derivata unei │
│Epsilon şi nici │funcţii într-un │
│teorema de │punct. │
│convergenţă cu │• Regulile lui │
│Epsilon. │l'Hospital. │
│Se utilizează │• Rolul derivatei│
│exprimarea " │I în studiul │
│proprietatea │funcţiilor: │
│lui....", "regula │puncte de extrem,│
│lui...", pentru a │monotonia │
│sublinia faptul că │funcţiilor. │
│se face referire la │• Rolul derivatei│
│un rezultat │a II-a în studiul│
│matematic utilizat │funcţiilor: │
│în aplicaţii, dar a │concavitate, │
│cărui demonstraţie │convexitate, │
│este în afara │puncte de │
│programei. │inflexiune. │
│ │Reprezentarea │
│ │grafică a │
│ │funcţiilor │
│ │• Rezolvarea │
│ │grafică a │
│ │ecuaţiilor, │
│ │utilizarea │
│ │reprezentării │
│ │grafice a │
│ │funcţiilor în │
│ │determinarea │
│ │numărului de │
│ │soluţii ale unei │
│ │ecuaţii. │
│ │• Reprezentarea │
│ │grafică a │
│ │funcţiilor. │
│ │• Reprezentarea │
│ │grafică a │
│ │conicelor (cerc, │
│ │elipsă, │
│ │hiperbolă, │
│ │parabolă). │
└────────────────────┴─────────────────┘
CLASA a XII-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│proprietăţilor │ │
│operaţiilor cu │ │
│care este │Elemente de algebră │
│înzestrată o │Grupuri │
│mulţime │• Lege de compoziţie│
│2. Evidenţierea │internă (operaţie │
│asemănărilor şi a│algebrică), tabla │
│deosebirilor │operaţiei, parte │
│dintre │stabilă. │
│proprietăţile │• Grup, exemple: │
│unor operaţii │grupuri numerice, │
│definite pe │grupuri de matrice, │
│mulţimi diferite │grupuri de │
│şi dintre │permutări, Zn. │
│calculul │• Morfism, │
│polinomial şi cel│izomorfism de │
│cu numere │grupuri. │
│3.1 Determinarea │• Subgrup. │
│şi verificarea │• Grup finit, tabla │
│proprietăţilor │operaţiei, ordinul │
│structurilor │unui element. │
│algebrice, │Inele si corpuri │
│inclusiv │• Inel, exemple: │
│verificarea │inele numerice (Z, │
│faptului că o │Q, R, C), Zn, inele │
│funcţie dată este│de matrice, inele de│
│morfism sau │funcţii reale. │
│izomorfism │• Corp, exemple: │
│3.2 Folosirea │corpuri numerice (Q,│
│descompunerii în │R, C), Zp, p prim, │
│factori a │corpuri de matrice. │
│polinomelor, în │• Morfisme de inele │
│probleme de │şi de corpuri. │
│divizibilitate şi│Inele de polinoame │
│în rezolvări de │cu coeficienţi │
│ecuaţii │într-un corp │
│4. Utilizarea │comutativ (Q, R, C, │
│proprietăţilor │Zp, p prim) │
│operaţiilor în │• Forma algebrică a │
│calculi specific │unui polinom, │
│unei structure │funcţia polinomială,│
│algebrice │operaţii (adunarea, │
│5.1. Utilizarea │înmulţirea, │
│structurilor │înmulţirea cu un │
│algebrice în │scalar). │
│rezolvarea unor │• Teorema împărţirii│
│probleme de │cu rest; împărţirea │
│aritmetică │polinoamelor, │
│5.2. Determinarea│împărţirea cu X - a,│
│unor polinoame, │schema lui Horner. │
│funcţii │• Divizibilitatea │
│polinomiale sau │polinoamelor, │
│ecuaţii algebrice│teorema lui Bezout; │
│care verifică │c.m.m.d.c. şi │
│condiţii date │c.m.m.m.c. al unor │
│6.1. │polinoame, │
│Transferarea, │descompunerea unor │
│între structuri │polinoame în factori│
│izomorfe, a │ireductibili. │
│datelor iniţiale │• Rădăcini ale │
│şi a │polinoamelor, │
│rezultatelor, pe │relaţiile lui Viete.│
│baza │• Rezolvarea │
│proprietăţilor │ecuaţiilor algebrice│
│operaţiilor │cu coeficienţi în Z,│
│6.2 Modelarea │Q, R, C, ecuaţii │
│unor situaţii │binome, ecuaţii │
│practice, │reciproce, ecuaţii │
│utilizând │bipătrate. │
│noţiunea de │ │
│polinom sau de │ │
│ecuaţie algebrică│ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de analiză │
│ │matematică │
│ │• Probleme care │
│ │conduc la noţiunea │
│ │de integrală. │
│ │Primitive │
│ │(antiderivate). │
│ │• Primitivele unei │
│ │funcţii. Integrala │
│ │nedefinită a unei │
│ │funcţii, proprietăţi│
│ │ale integralei │
│ │nedefinite: │
│ │liniaritate. │
│ │Primitive uzuale. │
│1. Identificarea │Integrala definită │
│legăturilor │• Diviziuni ale unui│
│dintre o funcţie │interval [a, b], │
│continuă şi │norma unei │
│derivata sau │diviziuni, sistem de│
│primitiva │puncte intermediare.│
│acesteia │Sume Riemann, │
│2. Identificarea │interpretare │
│unor metode de │geometrică. │
│calcul ale │Definiţia │
│integralelor, │integrabilităţii │
│prin realizarea │unei funcţii pe un │
│de legături cu │interval [a, b]. │
│reguli de │• Proprietăţi ale │
│derivare │integralei definite:│
│3. Utilizarea │liniaritate, │
│algoritmilor │monotonie, │
│pentru calcularea│aditivitate în │
│unor integrale │raport cu intervalul│
│definite │de integrare. │
│4. Explicarea │Integrabilitatea │
│opţiunilor de │funcţiilor continue.│
│calcul al │• Teorema de medie, │
│integralelor │interpretare │
│definite, în │geometrică, teorema │
│scopul │de existenţă a │
│optimizării │primitivelor unei │
│soluţiilor │funcţii continue. │
│5. Folosirea │• Formula Leibniz - │
│proprietăţilor │Newton. │
│unei funcţii │• Metode de calcul │
│continue, pentru │al integralelor │
│calcularea │definite: integrarea│
│integralei │prin părţi, │
│acesteia pe un │integrarea prin │
│interval │schimbare de │
│6.1 Utilizarea │variabilă. Calculul │
│proprietăţilor de│integralelor de │
│monotonie a │forma Inegrala de la│
│integralei în │a la b din P(x)/Q(x)│
│estimarea valorii│dx, grad Q ≤ 4 prin │
│unei integrale │metoda descompunerii│
│definite şi în │în fracţii simple. │
│probleme cu │Aplicaţii ale │
│conţinut practic │integralei definite │
│6.2. Modelarea │• Aria unei │
│comportării unei │suprafeţe plane. │
│funcţii prin │• Volumului unui │
│utilizarea │corp de rotaţie. │
│primitivelor sale│• Calculul unor │
│ │limite de şiruri │
│ │folosind integrala │
│ │definită. │
│ │Notă: Se utilizează │
│ │exprimarea │
│ │"proprietate" sau │
│ │"regulă", pentru a │
│ │sublinia faptul că │
│ │se face referire la │
│ │un rezultat │
│ │matematic utilizat │
│ │în aplicaţii, dar a │
│ │cărui demonstraţie │
│ │este în afara │
│ │programei. │
└─────────────────┴────────────────────┘
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii. Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale. CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Mulţimi şi elemente │
│ │de logică matematică│
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. │ │
│Identificarea în │ │
│limbaj cotidian │ │
│sau în probleme a│ │
│unor noţiuni │ │
│specifice logicii│ │
│matematice şi │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │ │
│2.1. │ │
│Reprezentarea │ │
│adecvată a │ │
│mulţimilor şi a │• Mulţimea numerelor│
│operaţiilor │reale: operaţii │
│logice şi │algebrice cu numere │
│identificarea de │reale, ordonarea │
│proprietăţi │numerelor reale, │
│3.1. Alegerea şi │modulul unui număr │
│utilizarea de │real, aproximări │
│algoritmi pentru │prin lipsă sau prin │
│efectuarea de │adaos; operaţii cu │
│operaţii cu │intervale de numere │
│mulţimi, cu │reale (reuniune şi │
│numere reale, cu │intersecţie); │
│predicate │• Predicat, │
│4.1. Redactarea │cuantificatori; │
│soluţiei unei │• Operaţii logice │
│probleme │elementare (negaţie,│
│utilizând │conjuncţie, │
│corelarea între │disjuncţie, │
│limbajul logicii │implicaţie, │
│matematice şi │echivalenţă), │
│limbajul teoriei │corelate cu │
│multiplilor │operaţiile şi cu │
│5.1. Analiza unor│relaţiile dintre │
│contexte uzuale │mulţimi │
│şi matematice (de│(complementară, │
│exemplu: │intersecţie, │
│redactarea │reuniune, │
│soluţiei unei │incluziune, │
│probleme) │egalitate). │
│utilizând │ │
│limbajul logicii │ │
│matematice şi al │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │ │
│6.1. Transpunerea│ │
│unei situaţii │ │
│problemă în │ │
│limbaj matematic,│ │
│rezolvarea │ │
│problemei şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Funcţii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. │ │
│Recunoaşterea │ │
│unor │ │
│corespondenţe │ │
│care sunt şiruri,│ │
│progresii, │ │
│funcţii │ │
│2.1. Calculul │ │
│valorilor unor │ │
│funcţii care │ │
│modelează │ │
│situaţii practice│ │
│în scopul │ │
│caracterizării │ │
│acestora │Şiruri │
│3.1. Alegerea şi │• Modalităţi de a │
│utilizarea unei │descrie un şir; │
│modalităţi │exemple de şiruri: │
│adecvate de │progresii │
│calcul │aritmetice, │
│4.1. │progresii │
│Interpretarea │geometrice, aflarea │
│grafică a unor │termenului general │
│relaţii provenite│al unei progresii; │
│din probleme │suma primilor n │
│practice │termeni ai unei │
│5.1. Analiza │progresii. │
│datelor în │ │
│vederea aplicării│ │
│unor formule de │ │
│recurenţă sau a │ │
│raţionamentului │ │
│de tip inductiv │ │
│în rezolvarea │ │
│problemelor │ │
│6.1. Analiza şi │ │
│adaptarea │ │
│scrierii │ │
│termenilor unui │ │
│şir în funcţie de│ │
│context │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Funcţii; lecturi │
│ │grafice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. │ │
│Identificarea │ │
│valorilor unei │ │
│funcţii folosind │ │
│reprezentarea │ │
│grafică a unei │• Reper cartezian, │
│funcţii │produs cartezian, │
│2.1. Determinarea│reprezentarea prin │
│soluţiilor unor │puncte a unui produs│
│ecuaţii, │cartezian de mulţimi│
│inecuaţii │numerice; │
│utilizând │• Funcţia: │
│reprezentările │definiţie, exemple, │
│grafice │exemple de │
│3.1. Alegerea şi │corespondenţe care │
│utilizarea unei │nu sunt funcţii, │
│modalităţi │modalităţi de a │
│adecvate de │descrie o funcţie, │
│reprezentare │lecturi grafice; │
│grafică în │egalitatea a două │
│vederea │funcţii, graficul │
│evidenţierii unor│unei funcţii; │
│proprietăţi │• Funcţii numerice f│
│4.1. Exprimarea │: I → R, I interval │
│monotoniei unei │de numere reale; │
│funcţii prin │proprietăţi ale │
│condiţii │funcţiilor numerice │
│algebrice sau │prin lecturi │
│geometrice │grafice: │
│5.1. │reprezentarea │
│Reprezentarea │geometrică a │
│graficului prin │graficului, │
│puncte şi │intersecţia │
│aproximarea │graficului cu axele │
│acestuia printr-o│de coordonate, │
│curbă continuă │monotonie. │
│6.1. Deducerea │ │
│unor proprietăţi │ │
│ale funcţiilor │ │
│numerice prin │ │
│lectură grafică │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │III. Funcţia de │
│ │gradul I │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. │ │
│Recunoaşterea │ │
│funcţiei de │ │
│gradul I descrisă│ │
│în moduri │ │
│diferite │ │
│2.1. Utilizarea │ │
│unor metode │ │
│algebrice sau │ │
│grafice pentru │ │
│rezolvarea │• Definiţie; │
│ecuaţiilor, │• Reprezentarea │
│inecuaţiilor, │grafică a funcţiei f│
│sistemelor │: R → R, f(x) = ax +│
│3.1. Descrierea │b, a, b aparţin R, │
│unor proprietăţi │intersecţia │
│desprinse din │graficului cu axele │
│rezolvarea │de coordonate, │
│ecuaţiilor, │ecuaţia f(x) = 0; │
│inecuaţiilor, │• Interpretarea │
│sistemelor şi │grafică a │
│reprezentarea │proprietăţilor │
│grafică a │algebrice ale │
│funcţiei de │funcţiei: monotonie,│
│gradul I │semnul funcţiei; │
│4.1. Exprimarea │• Inecuaţii de forma│
│legăturii între │ax + b ≤ 0 (≥, <, │
│funcţia de gradul│>), a, b aparţin R │
│I şi │studiate pe R; │
│reprezentarea ei │• Poziţia relativă a│
│geometrică │două drepte; sisteme│
│5.1. │de tipul │
│Interpretarea │{ ax + by = c │
│graficului │{ mx + ny = p, a, b,│
│funcţiei de │c, m, n, p numere │
│gradul I │reale. │
│utilizând │ │
│proprietăţile │ │
│algebrice ale │ │
│funcţiei │ │
│6.1. Rezolvarea │ │
│cu ajutorul │ │
│funcţiilor a unei│ │
│situaţii problemă│ │
│şi interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Funcţia de gradul al│
│ │II-lea │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. │ │
│Diferenţierea │ │
│variaţiei liniare│ │
│/pătratice prin │ │
│exemple │ │
│2.1. Completarea │ │
│unor tabele de │ │
│valori necesare │ │
│pentru trasarea │ │
│graficului │ │
│3.1. Aplicarea │ │
│unor algoritmi │• Reprezentarea │
│pentru trasarea │grafică a funcţiei │
│graficului │f : R → R, │
│(trasarea prin │f(x) = ax^2 + bx + │
│puncte │c, a, b, c aparţin │
│semnificative) │R, a ≠ 0, │
│4.1. Exprimarea │intersecţia │
│proprietăţilor │graficului cu axele │
│unei funcţii prin│de coordonate, │
│condiţii │ecuaţia f(x) = 0; │
│algebrice sau │• Relaţiile lui │
│geometrice │Viete, rezolvarea │
│5.1. Utilizarea │sistemelor de forma │
│relaţiilor lui │{x + y = s │
│Viete pentru │{xy = p, s, p │
│caracterizarea │aparţin R. │
│soluţiilor şi │ │
│rezolvarea unor │ │
│sisteme │ │
│6.1. │ │
│Identificarea │ │
│unor metode │ │
│grafice de │ │
│rezolvare a │ │
│ecuaţiilor sau │ │
│sistemelor de │ │
│ecuaţii │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Interpretarea │
│ │geometrică a │
│ │proprietăţilor │
│ │algebrice ale │
│ │funcţiei de gradul │
│ │al II-lea │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. │ │
│Identificarea │ │
│unor moduri de │ │
│variaţie a │ │
│datelor │ │
│2.1. Compararea │ │
│variaţiei unor │ │
│date diverse prin│ │
│intermediul ratei│ │
│creşterii │ │
│3.1. Aplicarea │ │
│formulelor de │• Monotonie; punct │
│calcul şi a │de extrem (vârful │
│lecturii grafice │parabolei), │
│pentru rezolvarea│interpretare │
│de ecuaţii, │geometrică; │
│inecuaţii şi │• Semnul funcţiei, │
│sisteme │inecuaţii de forma │
│4.1. Exprimarea │ax^2 + bx + c ≤ 0 │
│prin reprezentări│(≥, <, ˃), a, b, c │
│grafice a unor │aparţin R, a ≠ 0, │
│condiţii │interpretare │
│algebrice; │geometrică; │
│exprimarea prin │• Rezolvarea │
│condiţii │sistemelor de forma │
│algebrice a unor │{mx + n = y │
│reprezentări │{ax^2 + bx + c = y, │
│grafice │a, b, c, m, n numere│
│5.1. Determinarea│reale, interpretare │
│relaţiei între │geometrică. │
│condiţii │ │
│algebrice date şi│ │
│graficul funcţiei│ │
│de gradul al │ │
│II-lea │ │
│6.1. Utilizarea │ │
│monotoniei şi a │ │
│punctelor de │ │
│extrem în │ │
│optimizarea │ │
│rezultatelor unor│ │
│probleme practice│ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Vectori în plan │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. │ │
│Identificarea │ │
│elementelor de │ │
│geometrie │ │
│vectorială în │ │
│diferite contexte│ │
│2.1. Aplicarea │ │
│regulilor de │ │
│calcul pentru │ │
│determinarea │ │
│caracteristicilor│ │
│unor segmente │ │
│orientate pe │ │
│configuraţii date│• Segment orientat, │
│3.1. Utilizarea │vectori, vectori │
│operaţiilor cu │coliniari; │
│vectori pentru a │• Operaţii cu │
│descrie │vectori: adunarea │
│configuraţii │(regula │
│geometrice date │triunghiului, regula│
│4.1. Utilizarea │paralelogramului), │
│limbajului │înmulţirea cu │
│calculului │scalari, condiţia de│
│vectorial pentru │coliniaritate, │
│a descrie anumite│descompunerea după │
│configuraţii │doi vectori daţi, │
│geometrice │necoliniari nenuli. │
│5.1. │ │
│Identificarea │ │
│condiţiilor │ │
│necesare pentru │ │
│ca o configuraţie│ │
│geometrică să │ │
│satisfacă cerinţe│ │
│date │ │
│6.1. Aplicarea │ │
│calculului │ │
│vectorial în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Aplicaţii ale │
│ │trigonometriei în │
│ │geometrie │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. │ │
│Identificarea │ │
│elementelor │ │
│necesare pentru │ │
│calculul unor │ │
│lungimi de │ │
│segmente şi │ │
│măsuri de │ │
│unghiuri │ │
│2.1. Utilizarea │ │
│unor formule │ │
│pentru calcule în│ │
│trigonometrie şi │• Rezolvarea │
│în geometrie │triunghiului │
│3.1. Determinarea│dreptunghic. │
│măsurii unor │• Formulele sin(180º│
│unghiuri şi a │- x) = sin x; cos │
│lungimii unor │(180º - x) = - cos x│
│segmente │(fără demonstraţie).│
│utilizând relaţii│• Modalităţi de │
│metrice │calcul a lungimii │
│4.1. Transpunerea│unui segment şi a │
│într-un limbaj │măsurii unui unghi: │
│specific │teorema sinusurilor │
│trigonometriei şi│şi teorema │
│geometriei a unor│cosinusului. │
│probleme practice│ │
│5.1. Utilizarea │ │
│unor elemente de │ │
│trigonometrie în │ │
│rezolvarea │ │
│triunghiului │ │
│oarecare │ │
│6.1. Analiza şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatelor │ │
│obţinute prin │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme practice│ │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a X-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1.Identificarea │ │
│caracteristicilor │ │
│tipurilor de numere │ │
│utilizate în algebră│• Numere reale: │
│şi a formei de │proprietăţi ale │
│scriere a unui număr│puterilor cu │
│real. │exponent întreg │
│2.Compararea şi │ale unui număr │
│ordonarea numerelor │real, aproximări │
│reale. │raţionale pentru │
│3. Aplicarea unor │numere reale; │
│algoritmi specifici │• Media │
│calculului cu │aritmetică, media│
│puteri, radicali, │ponderată, media │
│logaritmi. │geometrică, media│
│4. Alegerea formei │armonică; │
│de reprezentare a │• Radical │
│unui număr real în │dintr-un număr │
│vederea optimizării │raţional (ordin 2│
│calculelor. │sau 3), │
│5. Alegerea │proprietăţi ale │
│strategiilor de │radicalilor; │
│rezolvare în vederea│• Noţiunea de │
│optimizării │logaritm, │
│calculelor. │proprietăţi ale │
│6. Determinarea unor│logaritmilor, │
│analogii între │calcule cu │
│proprietăţile │logaritmi, │
│operaţiilor cu │operaţia de │
│numere reale scrise │logaritmare. │
│în forme variate şi │ │
│utilizarea acestora │ │
│în rezolvarea unor │ │
│ecuaţii. │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Funcţii şi │
│ │ecuaţii │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Funcţia putere:│
│ │f : R → R, f(x) =│
│ │x^n, n aparţine │
│1. Trasarea prin │N, n ≥ 2 │
│puncte a graficelor │• Funcţia │
│unor funcţii. │radical: │
│2. Prelucrarea │f : D → R, f(x) =│
│informaţiilor │radical indice n │
│ilustrate prin │din x, n = 2,3, │
│graficul unei │unde D = [0, │
│funcţii în scopul │infinit) pentru n│
│deducerii unor │par şi D = R │
│proprietăţi │pentru n impar; │
│algebrice ale │• Funcţia │
│acesteia (monotonie,│exponenţială │
│semn, bijectivitate,│f : R → (0, │
│inversabilitate, │infinit), f(x) = │
│continuitate, │a^x, a aparţine │
│convexitate). │(0, infinit), a ≠│
│3. Utilizarea de │1 │
│proprietăţi ale │şi funcţia │
│funcţiilor în │logaritmică │
│trasarea graficelor │f : (0, infinit) │
│şi rezolvarea de │→ R, f(x) = │
│ecuaţii │logaritm în baza │
│4. Exprimarea în │a din x, x, a │
│limbaj matematic a │aparţin (0, │
│unor situaţii │infinit), a ≠ 1, │
│concrete şi │creştere │
│reprezentarea prin │exponenţială, │
│grafice a unor │creştere │
│funcţii care descriu│logaritmică; │
│situaţii practice │• Injectivitate, │
│5. Interpretarea, pe│surjectivitate, │
│baza lecturii │bijectivitate; │
│grafice, a │Funcţii │
│proprietăţilor │inversabile: │
│algebrice ale │definiţie, │
│funcţiilor │proprietăţi │
│6. Utilizarea │grafice, condiţia│
│echivalenţei dintre │necesară şi │
│bijectivitate şi │suficientă ca o │
│inversabilitate în │funcţie să fie │
│trasarea unor │inversabilă; │
│grafice şi în │• Rezolvări de │
│rezolvarea unor │ecuaţii folosind │
│ecuaţii algebrice │proprietăţile │
│ │funcţiilor: │
│ │- Ecuaţii │
│ │iraţionale care │
├────────────────────┤conţin radicali │
│ │de ordinul 2 sau │
│ │3; │
│ │- Ecuaţii │
│Notă: Pentru toate │exponenţiale, │
│tipurile de funcţii │ecuaţii │
│se vor studia: │logaritmice de │
│intersecţia cu axele│forma: │
│de coordonate, │a^f(x) = a^g(x), │
│ecuaţia f(x)= 0, │logaritm în baza │
│reprezentarea │a din f(x) = b, a│
│grafică prin puncte,│˃ 0, a ≠ 1, a, b │
│simetrie, lectura │aparţin R, │
│grafică a │utilizarea unor │
│proprietăţilor │substituţii care │
│algebrice ale │conduc la │
│funcţiilor: │rezolvarea de │
│monotonie, │ecuaţii │
│bijectivitate, │algebrice; │
│inversabilitate, │• Rezolvarea unor│
│semn, concavitate/ │probleme care pot│
│convexitate. │fi modelate cu │
│ │ajutorul │
│ │ecuaţiilor. │
│ │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Probleme de │
│ │numărare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Mulţimi finite │
│ │ordonate │
│ │• Permutări - │
│ │numărul de │
│ │mulţimi ordonate │
│1. Diferenţierea │cu n elemente │
│problemelor în │care se obţin │
│funcţie de numărul │prin ordonarea │
│de soluţii admise. │unei mulţimi │
│2. Identificarea │finite cu n │
│tipului de formulă │elemente │
│de numărare adecvată│• Aranjamente - │
│unei situaţii │numărul │
│problemă date. │submulţimilor │
│3. Exprimarea │ordonate cu câte │
│caracteristicilor │m elemente │
│unor probleme în │fiecare, m ≤ n │
│scopul simplificării│care se pot forma│
│modului de numărare.│cu cele n │
│4. Interpretarea │elemente ale unei│
│unor situaţii │mulţimi finite │
│problemă cu conţinut│• Combinări - │
│practic cu ajutorul │numărul │
│elementelor de │submulţimilor cu │
│combinatorică. │câte k elemente, │
│5. Alegerea │unde 0 ≤ k ≤ n │
│strategiilor de │ale unei mulţimi │
│rezolvare a unor │finite cu n │
│probleme în scopul │elemente, │
│optimizării │proprietăţi: │
│rezultatelor. │formula │
│ │combinărilor │
│ │complementare, │
│ │numărul tuturor │
│ │submulţimilor │
│ │unei mulţimi cu n│
│ │elemente. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Elemente de │
│ │combinatorică, │
│ │statistică şi │
│ │probabilităţi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor date de tip │ │
│probabilistic sau │ │
│statistic în │ │
│situaţii concrete. │• Elemente de │
│2. Interpretarea │calcul financiar:│
│primară a datelor │procente, │
│statistice sau │dobânzi. │
│probabilistice, a │• Culegerea, │
│graficelor şi a │clasificarea şi │
│diagramelor. │prelucrarea │
│3. Transpunerea în │datelor │
│limbaj matematic │statistice: date │
│prin mijloace │statistice, │
│statistice, │reprezentarea │
│probabilistice a │grafică a datelor│
│unor probleme │statistice. │
│practice. │• Interpretarea │
│4. Analiza şi │datelor │
│interpretarea unor │statistice prin │
│situaţii practice cu│lectura │
│ajutorul conceptelor│reprezentărilor │
│statistice sau │grafice. │
│probabilistice. │• Evenimente │
│5. Corelarea datelor│aleatoare egal │
│statistice sau │probabile; │
│probabilistice în │probabilitatea │
│scopul predicţiei │unui eveniment. │
│comportării unui │ │
│sistem prin analogie│ │
│cu modul de │ │
│comportare în │ │
│situaţii studiate. │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Geometrie │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Reper cartezian│
│1. Descrierea unor │în plan, │
│configuraţii │coordonate │
│geometrice analitic │carteziene în │
│sau utilizând │plan, distanţa │
│vectori. │dintre două │
│2. Descrierea │puncte în plan. │
│analitică, sintetică│• Coordonatele │
│sau vectorială a │unui vector în │
│relaţiilor de │plan, │
│paralelism. │coordonatele │
│3. Utilizarea │sumei vectoriale,│
│informaţiilor │coordonatele │
│oferite de o │produsului dintre│
│configuraţie │un vector şi un │
│geometrică pentru │număr real. │
│deducerea unor │• Ecuaţii ale │
│proprietăţi ale │dreptei în plan │
│acesteia şi calcul │determinată de un│
│de distanţe şi de │punct şi de o │
│arii. │direcţie dată şi │
│4. Exprimarea │ale dreptei │
│analitică, sintetică│determinată de │
│sau vectorială a │două puncte │
│caracteristicilor │distincte, │
│matematice ale unei │calcule de │
│configuraţii │distanţe şi de │
│geometrice. │arii. │
│5. Modelarea unor │• Condiţii de │
│configuraţii │paralelism, │
│geometrice analitic,│condiţii de │
│sintetic sau │coliniaritate; │
│vectorial. │linii importante │
│ │în triunghi. │
└────────────────────┴─────────────────┘
CLASA a XI-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor situaţii │ │
│practice │ │
│concrete, care │Elemente de calcul │
│necesită │matriceal şi sisteme│
│asocierea unui │de ecuaţii liniare │
│tabel de date cu │Matrice │
│reprezentarea │• Tabel de tip │
│matriceală a unui│matriceal. Matrice, │
│proces specific │mulţimi de matrice │
│domeniului │• Operaţii cu │
│economic sau │matrice: adunarea, │
│tehnic │înmulţirea, │
│2. Asocierea unui│înmulţirea unei │
│tabel de date cu │matrice cu un │
│reprezentarea │scalar, proprietăţi.│
│matricială a unui│Determinanţi │
│proces │• Determinantul unei│
│3. Aplicarea │matrice pătratice de│
│algoritmilor de │ordin cel mult 3, │
│calcul cu matrice│proprietăţi. │
│în situaţii │• Aplicaţii: ecuaţia│
│practice │unei drepte │
│4. Rezolvarea │determinate de două │
│unor sisteme │puncte distincte, │
│utilizând │aria unui triunghi │
│algoritmi │şi coliniaritatea a │
│specifici │trei puncte în plan.│
│5. Stabilirea │Sisteme de ecuaţii │
│unor condiţii de │liniare │
│existenţă şi/sau │• Matrice │
│compatibilitate a│inversabile din Mn │
│unor sisteme şi │(R), n = 2,3. │
│identificarea │• Ecuaţii │
│unor metode │matriceale. │
│adecvate de │• Sisteme liniare cu│
│rezolvare a │cel mult 3 │
│acestora │necunoscute; forma │
│6. Optimizarea │matriceală a unui │
│rezolvării unor │sistem liniar. │
│probleme prin │• Metode de │
│alegerea unor │rezolvare a │
│strategii şi │sistemelor liniare: │
│metode adecvate │metoda Cramer, │
│(de tip algebric,│metoda Gauss. │
│vectorial, │ │
│analitic, │ │
│sintetic) │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de analiză │
│ │matematică │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Limite de funcţii │
│ │• Noţiuni elementare│
│ │despre mulţimi de │
│ │puncte pe dreapta │
│ │reală: intervale, │
│ │mărginire, │
│ │vecinătăţi, dreapta │
│ │încheiată, │
│ │simbolurile + │
│ │infinit şi - │
│ │infinit. │
│ │• Limite de funcţii:│
│1. Caracterizarea│interpretarea │
│unor funcţii │grafică a limitei │
│utilizând │într-un punct │
│reprezentarea │utilizând │
│geometrică a unor│vecinătăţi, limite │
│cazuri │laterale pentru: │
│particulare │funcţia de gradul I,│
│2. Interpretarea │funcţia de gradul al│
│unor proprietăţi │II-lea, funcţia │
│ale funcţii cu │logaritmică, │
│ajutorul │exponenţială, │
│reprezentărilor │funcţia putere (n = │
│grafice │2, 3), funcţia │
│3. Aplicarea unor│radical (n = 2, 3), │
│algoritmi │funcţia raport de │
│specifici │două funcţii cu grad│
│calculului │cel mult 2. │
│diferenţial în │• Calculul limitelor│
│rezolvarea unor │pentru funcţia de │
│probleme │gradul I, funcţia de│
│4. Exprimarea cu │gradul al II-lea, │
│ajutorul │funcţia logaritmică,│
│noţiunilor de │funcţia │
│limită, │exponenţială, │
│continuitate, │funcţia putere (n = │
│derivabilitate, │2, 3), funcţia │
│monotonie, a unor│radical (n = 2, 3), │
│proprietăţi │funcţia raport de │
│cantitative şi │două funcţii cu grad│
│calitative ale │cel mult 2, cazuri │
│unei funcţii │exceptate la │
│5. Utilizarea │calculul limitelor │
│reprezentării │de funcţii: 0/0, │
│grafice a unei │infinit/infinit, 0 *│
│funcţii pentru │infinit │
│verificarea unor │• Asimptotele │
│rezultate şi │graficului │
│pentru │funcţiilor studiate:│
│identificarea │verticale, │
│unor proprietăţi │orizontale şi │
│6. Determinarea │oblice. │
│unor optimuri │Funcţii continue │
│situaţionale prin│• Interpretarea │
│aplicarea │grafică a │
│calculului │continuităţii unei │
│diferenţial în │funcţii, operaţii cu│
│probleme practice│funcţii continue. │
│ │• Semnul unei │
│ │funcţii continue pe │
│ │un interval de │
│ │numere reale │
│ │utilizând consecinţa│
│ │proprietăţii lui │
│ │Darboux. │
│ │Funcţii derivabile │
│ │• Tangenta la o │
│ │curbă. Derivata unei│
│ │funcţii într-un │
│ │punct, funcţii │
│ │derivabile. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│NOTĂ: │• Operaţii cu │
│- În introducerea│funcţii care admit │
│noţiunilor de │derivată, calculul │
│limită a unui şir│derivatelor de ordin│
│într-un punct nu │I şi II pentru │
│se va introduce │funcţiile studiate. │
│definiţia cu │• Regulile lui │
│Epsilon. │l'Hospital pentru │
│Se utilizează │cazurile: 0/0, │
│exprimarea │infinit/infinit. │
│"proprietatea │Studiul funcţiilor │
│lui.. " , "regula│cu ajutorul │
│lui...", pentru a│derivatelor │
│sublinia faptul │• Rolul derivatelor │
│că se face │de ordinul I şi al │
│referire la un │II-lea în studiul │
│rezultat │funcţiilor: │
│matematic │monotonie, puncte de│
│utilizat în │extrem, concavitate,│
│aplicaţii, dar a │convexitate. │
│cărui │• Reprezentarea │
│demonstraţie este│grafică a │
│în afara │funcţiilor. │
│programei. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a XII-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Elemente de algebră│
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Recunoaşterea │Grupuri │
│structurilor │• Lege de │
│algebrice, a │compoziţie internă,│
│mulţimilor de │tabla operaţiei. │
│numere, de │• Grup, exemple: │
│polinoame şi de │grupuri numerice, │
│matrice │grupuri de matrice,│
│2.1. Identificarea│grupuri de │
│unei structuri │permutări, Zn. │
│algebrice, prin │• Morfism şi │
│verificarea │izomorfism de │
│proprietăţilor │grupuri. │
│acesteia │Inele si corpuri │
│2.2. Determinarea │• Inel, exemple: │
│şi verificarea │inele numerice (Z, │
│proprietăţilor │Q, R), Zn, inele de│
│unei structuri │matrice, inele de │
│3.1. Verificarea │funcţii reale. │
│faptului că o │• Corp, exemple: │
│funcţie dată este │corpuri numerice │
│morfism sau │(Q, R), Zp, p prim,│
│izomorfism │Inele de polinoame │
│3.2. Aplicarea │cu coeficienţi │
│unor algoritmi în │într-un corp │
│calculul │comutativ (Q, R, │
│polinomial sau în │Zp, p prim) │
│rezolvarea │• Forma algebrică a│
│ecuaţiilor │unui polinom, │
│algebrice │operaţii (adunarea,│
│4. Explicarea │înmulţirea, │
│modului în care │înmulţirea cu un │
│sunt utilizate, în│scalar). │
│calcule specifice,│• Teorema │
│proprietăţile │împărţirii cu rest;│
│operaţiilor unei │împărţirea │
│structuri │polinoamelor, │
│algebrice │împărţirea cu X - │
│5.1. Utilizarea │a, schema lui │
│structurilor │Horner. │
│algebrice în │• Divizibilitatea │
│rezolvarea de │polinoamelor, │
│probleme practice │teorema lui Bezout,│
│5.2. Determinarea │c.m.m.d.c. şi │
│unor polinoame sau│c.m.m.m.c. al unor │
│ecuaţii algebrice │polinoame, │
│care îndeplinesc │descompunerea unui │
│condiţii date │polinom în factori │
│6.1. Exprimarea │ireductibili. │
│unor probleme │• Rădăcini ale │
│practice, folosind│polinoamelor; │
│structuri │relaţiile lui Viete│
│algebrice sau │pentru polinoame de│
│calcul polinomial │grad cel mult 4. │
│6.2. Aplicarea, │• Rezolvarea │
│prin analogie, în │ecuaţiilor │
│calcule cu │algebrice cu │
│polinoame, a │coeficienţi în Z, │
│metodelor de lucru│Q, R, ecuaţii │
│din aritmetica │binome, ecuaţii │
│numerelor │reciproce, ecuaţii │
│ │bipătrate. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Elemente de analiză│
│ │matematică │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│legăturilor dintre│ │
│o funcţie continuă│ │
│şi derivata sau │• Probleme care │
│primitiva acesteia│conduc la noţiunea │
│2. Stabilirea unor│de integrală. │
│proprietăţi ale │Primitive │
│calculului │(antiderivate) │
│integral, prin │• Primitivele unei │
│analogie cu │funcţii. Integrala │
│proprietăţi ale │nedefinită a unei │
│calculului │funcţii continue, │
│diferenţial │proprietatea de │
│3. Utilizarea │liniaritate a │
│algoritmilor │integralei │
│pentru calcularea │nedefinite. │
│unor integrale │Primitive uzuale. │
│definite │Integrala definită │
│4. Explicarea │• Definirea │
│opţiunilor de │integralei Riemann │
│calcul al │a unei funcţii │
│integralelor │continue prin │
│definite, în │formula Leibniz - │
│scopul optimizării│Newton. │
│soluţiilor │• Proprietăţi ale │
│5. Determinarea │integralei │
│ariei unei │definite: │
│suprafeţe plane şi│liniaritate, │
│a volumului unui │monotonie, │
│corp, folosind │aditivitate în │
│calculul integral,│raport cu │
│şi compararea │intervalul de │
│rezultatelor cu │integrare. │
│cele obţinute prin│• Metode de calcul │
│aplicarea unor │ale integralelor │
│formule cunoscute │definite: │
│din geometrie │integrarea prin │
│6. Aplicarea │părţi, integrarea │
│calculului │prin schimbarea de │
│diferenţial sau │variabilă. Calculul│
│integral în │integralelor de │
│probleme practice │forma Integrala de │
├──────────────────┤la a la b din P(x)/│
│Notă: Se │Q(x)dx, grad Q≤4 │
│utilizează │prin metoda │
│exprimarea │descompunerii în │
│"proprietate" sau │fracţii simple. │
│"regulă", pentru a│Aplicaţii ale │
│sublinia faptul că│integralei definite│
│se face referire │• Aria unei │
│la un rezultat │suprafeţe plane. │
│matematic utilizat│• Volumul unui corp│
│în aplicaţii, dar │de rotaţie. │
│a cărui │ │
│demonstraţie este │ │
│în afara │ │
│programei. │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare. CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Mulţimi şi elemente│
│ │de logică │
│ │matematică │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│în limbaj cotidian│ │
│sau în probleme a │ │
│unor noţiuni │ │
│specifice logicii │ │
│matematice şi │ │
│teoriei mulţimilor│• Mulţimea │
│2. Transcrierea │numerelor reale: │
│unui enunţ în │operaţii algebrice │
│limbajul logicii │cu numere reale, │
│matematice sau al │ordonarea numerelor│
│teoriei mulţimilor│reale, modulul unui│
│3. Utilizarea │număr real, │
│reprezentărilor │aproximări prin │
│grafice (diagrame,│lipsă sau prin │
│reprezentări pe │adaos; operaţii cu │
│axă), a tabelelor │intervale de numere│
│de adevăr, pentru │reale; │
│efectuarea unor │• Propoziţie, │
│operaţii │predicat, │
│4. Explicitarea │cuantificatori; │
│caracteristicilor │• Operaţii logice │
│unor mulţimi │elementare │
│folosind limbajul │(negaţie, │
│logicii matematice│conjuncţie, │
│5. Analiza unor │disjuncţie, │
│contexte uzuale şi│implicaţie, │
│matematice (de │echivalenţă), │
│exemplu: │corelate cu │
│redactarea │operaţiile şi cu │
│soluţiei unei │relaţiile dintre │
│probleme) │mulţimi │
│utilizând limbajul│(complementară, │
│logicii matematice│intersecţie, │
│şi al teoriei │reuniune, │
│mulţimilor │incluziune, │
│6. Transpunerea │egalitate). │
│unei probleme în │ │
│limbaj matematic, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Funcţii │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor corespondenţe│ │
│care sunt şiruri, │ │
│progresii, funcţii│ │
│2. Reprezentarea │ │
│în diverse moduri │ │
│a unor │ │
│corespondenţe, │ │
│funcţii, şiruri în│ │
│scopul │ │
│caracterizării │ │
│acestora │ │
│3. Identificarea │Şiruri │
│unor formule de │• Modalităţi de a │
│recurenţă pe bază │descrie un şir; │
│de raţionamente de│exemple de şiruri: │
│tip inductiv │progresii │
│4. Exprimarea │aritmetice, │
│caracteristicilor │progresii │
│unor funcţii │geometrice, aflarea│
│folosind │termenului general │
│reprezentări │al unei progresii; │
│(diagrame, │suma primilor n │
│grafice) │termeni ai unei │
│5. Deducerea unor │progresii. │
│proprietăţi ale │ │
│unor şiruri │ │
│folosind │ │
│reprezentările │ │
│grafice sau │ │
│raţionamente de │ │
│tip inductiv │ │
│6. Asocierea unei │ │
│situaţii problemă │ │
│cu un model │ │
│matematic de tip │ │
│funcţie, şir, │ │
│progresie │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Funcţii; lecturi │
│ │grafice │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Reper cartezian, │
│ │produs cartezian, │
│ │reprezentarea prin │
│ │puncte a unui │
│ │produs cartezian de│
│ │mulţimi numerice; │
│ │condiţii algebrice │
│ │pentru puncte │
│ │aflate în cadrane. │
│1. Identificarea │Drepte în plan de │
│valorilor unei │forma x = m, sau de│
│funcţii folosind │forma y = m, m │
│reprezentarea │aparţine R; │
│grafică a unei │• Funcţia: │
│funcţii │definiţie, exemple,│
│2. Identificarea │exemple de │
│unor puncte │corespondenţe care │
│semnificative de │nu sunt funcţii, │
│pe graficul unei │exemple de │
│funcţii │corespondenţe care │
│3. Folosirea │nu sunt funcţii, │
│proprietăţilor │modalităţi de a │
│unei funcţii │descrie o funcţie, │
│pentru completarea│lecturi grafice; │
│graficului unei │egalitatea a două │
│funcţii pare, │funcţii, imaginea │
│impare sau │unei funcţii, │
│periodice │graficul unei │
│4. Exprimarea │funcţii; │
│proprietăţilor │• Funcţii numerice │
│unor funcţii pe │f : I → R , I │
│baza lecturii │interval de numere │
│grafice │reale; proprietăţi │
│5. Reprezentarea │ale funcţiilor │
│graficului prin │numerice prin │
│puncte şi │lecturi grafice: │
│aproximarea │reprezentarea │
│acestuia printr-o │geometrică a │
│curbă continuă │graficului, │
│6. Deducerea unor │intersecţia │
│proprietăţi ale │graficului cu axele│
│funcţiilor │de coordonate, │
│numerice prin │rezolvarea grafică │
│lectură grafică │a ecuaţiilor de │
│ │forma f(x) = g(x), │
│ │mărginire, │
│ │paritate, │
│ │imparitate │
│ │(simetria │
│ │graficului faţă de │
│ │axa Oy sau faţă de │
│ │origine), │
│ │periodicitate, │
│ │monotonie. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Funcţia de gradul I│
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│funcţiei de gradul│ │
│I descrisă în │ │
│moduri diferite │ │
│2. Identificarea │ │
│unor metode │ │
│grafice pentru │ │
│rezolvarea │ │
│ecuaţiilor, │• Definiţie; │
│inecuaţiilor, │• Reprezentarea │
│sistemelor │grafică a funcţiei │
│3. Descrierea unor│f : R → R, f(x) = │
│proprietăţi │ax + b, a, b │
│desprinse din │aparţin R, │
│rezolvarea │intersecţia │
│ecuaţiilor, │graficului cu axele│
│inecuaţiilor, │de coordonate, │
│sistemelor şi │ecuaţia f(x) = 0; │
│reprezentarea │• Interpretarea │
│grafică a funcţiei│grafică a │
│de gradul I │proprietăţilor │
│4. Exprimarea în │algebrice ale │
│limbaj matematic a│funcţiei: │
│unor situaţii │monotonie, semnul │
│concrete ce se pot│funcţiei. │
│descrie prin │• Inecuaţii de │
│funcţii de o │forma ax + b ≤ 0 │
│variabilă, │(≥, <, >), a, b │
│inecuaţii sau │aparţin R, studiate│
│sisteme │pe R; │
│5. Interpretarea │• Poziţia relativă │
│cu ajutorul │a două drepte; │
│proporţionalităţii│sisteme de tipul │
│a condiţiilor │{ax + by = c │
│pentru ca diverse │{mx + ny = p, a, b,│
│date să fie │c, m, n, p numere │
│caracterizate cu │reale. │
│ajutorul unei │ │
│funcţii de gradul │ │
│I │ │
│6. Rezolvarea cu │ │
│ajutorul │ │
│funcţiilor a unei │ │
│situaţii problemă │ │
│şi interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Funcţia de gradul │
│ │al II-lea │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Diferenţierea │ │
│variaţiei liniare/│ │
│pătratice prin │ │
│exemple │ │
│2. Completarea │ │
│unor tabele de │ │
│valori necesare │ │
│pentru trasarea │ │
│graficului │• Reprezentarea │
│3. Aplicarea unor │grafică a funcţiei │
│algoritmi pentru │f : R → R, f(x) = │
│trasarea │ax^2 + bx + c, a ≠ │
│graficului │0, a, b, c aparţin │
│(trasarea prin │R, intersecţia │
│puncte │graficului cu axele│
│semnificative) │de coordonate, │
│4. Exprimarea │ecuaţia f(x) = 0, │
│proprietăţilor │simetria faţă de │
│unei funcţii prin │drepte de forma x =│
│condiţii algebrice│m, m aparţine R; │
│sau geometrice │• Relaţiile lui │
│5. Utilizarea │Viete, rezolvarea │
│relaţiilor lui │sistemelor de forma│
│Viete pentru │{x + y = s │
│caracterizarea │{xy = p, s, p │
│soluţiilor şi │aparţin R. │
│rezolvarea unor │ │
│sisteme │ │
│6. Identificarea │ │
│unor metode │ │
│grafice de │ │
│rezolvare a │ │
│ecuaţiilor sau a │ │
│sistemelor de │ │
│ecuaţii │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Interpretarea │
│ │geometrică a │
│ │proprietăţilor │
│ │algebrice ale │
│ │funcţiei de gradul │
│ │al II-lea │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor moduri de │ │
│variaţie a datelor│ │
│2. Reprezentarea │ │
│grafică a unor │ │
│date diverse în │• Monotonie; punct │
│vederea comparării│de extrem (vârful │
│variaţiei lor │parabolei), │
│3. Utilizarea │interpretare │
│lecturii grafice │geometrică; │
│pentru rezolvarea │• Poziţionarea │
│de ecuaţii, │parabolei faţă de │
│inecuaţii şi │axa Ox, semnul │
│sisteme │funcţiei, inecuaţii│
│4. Exprimarea prin│de forma ax^2 + bx │
│reprezentări │+ c ≤ 0 (≥, <,>), │
│grafice a unor │a, b, c aparţin R, │
│condiţii │a ≠ 0 interpretare │
│algebrice; │geometrică; │
│exprimarea prin │• Poziţia relativă │
│condiţii algebrice│a unei drepte faţă │
│a unor │de o parabolă: │
│reprezentări │rezolvarea │
│grafice │sistemelor de forma│
│5. Interpretarea │{mx + n = y │
│unei configuraţii │{ax^2 + bx + c = y,│
│din perspectiva │a, b, c, m, n │
│poziţiei relative │aparţin R, │
│a unei drepte faţă│interpretare │
│de o parabolă │geometrică. │
│6. Utilizarea │ │
│lecturilor grafice│ │
│în vederea │ │
│optimizării │ │
│rezultatelor unor │ │
│probleme practice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Vectori în plan │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│elementelor de │ │
│geometrie │ │
│vectorială │ │
│2. Utilizarea │ │
│reţelelor de │ │
│pătrate pentru │ │
│determinarea │• Segment orientat,│
│caracteristicilor │vectori, vectori │
│unor segmente │coliniari; │
│orientate pe │• Operaţii cu │
│configuraţii date │vectori: adunarea │
│3. Efectuarea de │(regula │
│operaţii cu │triunghiului, │
│vectori pe │regula │
│configuraţii │paralelogramului), │
│geometrice date │proprietăţi ale │
│4. Utilizarea │operaţiei de │
│limbajului │adunare, înmulţirea│
│calculului │cu scalari, │
│vectorial pentru a│proprietăţi ale │
│descrie anumite │înmulţirii cu │
│configuraţii │scalari, condiţia │
│geometrice │de coliniaritate, │
│5. Identificarea │descompunerea după │
│condiţiilor │doi vectori daţi, │
│necesare pentru │necoliniari şi │
│efectuare │nenuli. │
│operaţiilor cu │ │
│vectori │ │
│6. Aplicarea │ │
│calculului │ │
│vectorial în │ │
│descrierea │ │
│proprietăţilor │ │
│unor funcţii │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Coliniaritate, │
│ │concurenţă, │
│ │paralelism - calcul│
│ │vectorial în │
│ │geometria plană │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Descrierea │ │
│sintetică sau │ │
│vectorială a │ │
│proprietăţilor │ │
│unor configuraţii │ │
│geometrice │ │
│2. Reprezentarea │ │
│prin intermediul │ │
│vectorilor a unei │ │
│configuraţii │• Vectorul de │
│geometrice date │poziţie al unui │
│3. Utilizarea │punct; │
│calcului vectorial│• Vectorul de │
│sau a metodelor │poziţie al │
│sintetice în │punctului care │
│rezolvarea unor │împarte un segment │
│probleme de │într-un raport dat,│
│geometrie metrică │teorema lui Thales │
│4. Trecerea de la │(condiţii de │
│caracterizarea │paralelism); │
│sintetică la cea │• Vectorul de │
│vectorială (şi │poziţie al │
│invers) a unei │centrului de │
│configuraţii │greutate al unui │
│geometrice date │triunghi │
│5. Determinarea │(concurenţa │
│condiţiilor │medianelor unui │
│necesare pentru │triunghi). │
│coliniaritate, │ │
│concurenţă sau │ │
│paralelism │ │
│6. Analiza │ │
│comparativă a │ │
│rezolvărilor │ │
│vectorială şi │ │
│sintetică ale │ │
│aceleiaşi probleme│ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Aplicaţii ale │
│ │trigonometriei în │
│ │geometrie │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│elementelor │ │
│necesare pentru │ │
│calculul unor │ │
│lungimi de │ │
│segmente şi măsuri│ │
│de unghiuri │ │
│2. Utilizarea unor│ │
│formule pentru │ │
│calcule în │ │
│trigonometrie şi │• Rezolvarea │
│în geometrie │triunghiului │
│3. Aplicarea │dreptunghic. │
│teoremelor şi │• Formulele sin │
│formulelor pentru │(180º - x) = sin x;│
│determinarea unor │cos(180º - x) = - │
│măsuri (lungimi │cos x (fără │
│sau unghiuri) │demonstraţie). │
│4. Transpunerea │• Modalităţi de │
│într-un limbaj │calcul a lungimii │
│specific │unui segment şi a │
│trigonometriei şi │măsurii unui unghi:│
│geometriei a unor │teorema sinusurilor│
│probleme practice │şi teorema │
│5. Utilizarea unor│cosinusului. │
│elemente de │ │
│trigonometrie în │ │
│rezolvarea │ │
│triunghiului │ │
│oarecare │ │
│6. Analiza şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatelor │ │
│obţinute prin │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme practice │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
CLASA a X-a - 2 ore/săpt. (TC)
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Numere reale │
├───────────────────┼──────────────────┤
│7. Identificarea │ │
│caracteristicilor │ │
│tipurilor de numere│ │
│utilizate în │ │
│algebră şi a formei│• Numere reale: │
│de scriere a unui │proprietăţi ale │
│număr real │puterilor cu │
│8. Compararea şi │exponent raţional,│
│ordonarea numerelor│iraţional şi real,│
│reale utilizând │aproximări │
│metode variate │raţionale pentru │
│9. Aplicarea unor │numere iraţionale.│
│algoritmi specifici│• Puteri cu │
│calculului cu │exponent iraţional│
│puteri, radicali şi│şi real a unui │
│logaritmi │număr pozitiv. │
│10. Alegerea formei│• Radical dintr-un│
│de reprezentare a │număr raţional │
│unui număr real │(ordin 2 sau 3), │
│pentru optimizarea │proprietăţi ale │
│calculelor │radicalilor. │
│11. Alegerea │• Noţiunea de │
│strategiilor de │logaritm, │
│rezolvare în │proprietăţi ale │
│vederea optimizării│logaritmilor, │
│calculelor │calcule cu │
│12. Analiza │logaritmi, │
│validităţii unor │operaţia de │
│afirmaţii prin │logaritmare. │
│utilizarea │ │
│aproximărilor, a │ │
│proprietăţilor sau │ │
│a regulilor de │ │
│calcul │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Funcţii şi ecuaţii│
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Exprimarea │ │
│relaţiilor de tip │ │
│funcţional în │ │
│diverse moduri │ │
│2. Prelucrarea │• Funcţia putere: │
│informaţiilor │f : R → R, f(x) = │
│ilustrate prin │x^n, n aparţine N,│
│graficul unei │n ≥ 2; │
│funcţii în scopul │• Funcţia radical │
│deducerii unor │f : D → R, f(x) = │
│proprietăţi │radical indice n │
│algebrice ale │din x, n = 2,3, │
│acesteia │unde D = [0, │
│(monotonie, │infinit) pentru n │
│bijectivitate, │par şi D = R │
│semn, continuitate,│pentru n impar; │
│convexitate) │• Funcţia │
│3. Utilizarea de │exponenţială │
│proprietăţi ale │f : R → (0, │
│funcţiilor în │infinit), f(x) = a│
│calcule şi │^x, a aparţine (0,│
│aproximări, prin │infinit), a ≠ 1 şi│
│metode diverse │funcţia │
│4. Exprimarea în │logaritmică │
│limbaj matematic a │f : (0, infinit) →│
│unor situaţii │R, f(x) = log_a x,│
│concrete ce se pot │a aparţine (0, │
│descrie printr-o │infinit), a ≠ 1, │
│funcţie de o │creştere │
│variabilă │exponenţială, │
│5. Interpretarea │creştere │
│unor probleme de │logaritmică; │
│calcul în vederea │• Rezolvări de │
│optimizării │ecuaţii folosind │
│rezultatului │proprietăţile │
│6. Utilizarea │funcţiilor: │
│echivalenţei dintre│- Ecuaţii │
│bijectivitate şi │iraţionale ce │
│inversabilitate în │conţin radicali de│
│trasarea unor │ordinul 2 sau 3; │
│grafice şi în │- Ecuaţii │
│rezolvarea unor │exponenţiale, │
│ecuaţii │ecuaţii │
│Notă: Pentru toate │logaritmice de │
│tipurile de funcţii│forma: a^f(x) = a^│
│se vor studia: │g(x), log_a f(x) =│
│intersecţia cu │b, a ˃ 0, a ≠ 1, │
│axele de │a, b aparţin R, │
│coordonate, ecuaţia│utilizarea unor │
│f(x)= 0, │substituţii care │
│reprezentarea │conduc la │
│grafică prin │rezolvarea de │
│puncte, simetrie, │ecuaţii algebrice;│
│lectura grafică a │• Rezolvarea unor │
│proprietăţilor │probleme care pot │
│algebrice ale │fi modelate cu │
│funcţiilor: │ajutorul │
│monotonie, │ecuaţiilor. │
│bijectivitate, │ │
│inversabilitate, │ │
│semn, concavitate/ │ │
│convexitate. │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Matematici │
│ │financiare │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea │• Probleme de │
│unor date de tip │numărare : │
│probabilistic sau │permutări, │
│statistic în │aranjamente, │
│situaţii concrete │combinări │
│2. Interpretarea │• Elemente de │
│primară a datelor │calcul financiar: │
│statistice sau │procente, dobânzi,│
│probabilistice cu │TVA │
│ajutorul calculului│• Culegerea, │
│financiar, a │clasificarea şi │
│graficelor şi │prelucrarea │
│diagramelor │datelor │
│3. Utilizarea unor │statistice: date │
│algoritmi specifici│statistice, │
│calculului │reprezentarea │
│financiar, │grafică a datelor │
│statisticii sau │statistice. │
│probabilităţilor │Interpretarea │
│pentru analiza de │datelor │
│caz │statistice. │
│4. Transpunerea în │• Evenimente │
│limbaj matematic │aleatoare egal │
│prin mijloace │probabile, │
│statistice sau │operaţii cu │
│probabilistice a │evenimente, │
│unor probleme │probabilitatea │
│practice │unui eveniment │
│5. Analiza şi │compus din │
│interpretarea unor │evenimente egal │
│situaţii practice │probabile. │
│cu ajutorul ├──────────────────┤
│conceptelor │Notă: Aplicaţiile │
│statistice sau │vor fi din │
│probabilistice │domeniul │
│6. Corelarea │financiar: profit,│
│datelor statistice │calcularea │
│sau probabilistice │preţului de cost │
│în scopul │al unui produs, │
│predicţiei │amortizări de │
│comportării unui │investiţii, tipuri│
│sistem prin │de credite, metode│
│analogie cu modul │de finanţare, │
│de comportare în │buget personal, │
│situaţii studiate │buget familial │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Geometrie │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │ │
│configuraţii │ │
│geometrice analitic│ │
│sau utilizând │ │
│vectori │• Reper cartezian │
│2. Descrierea │în plan, │
│analitică, │coordonate │
│sintetică sau │carteziene în │
│vectorială a │plan, distanţa │
│relaţiilor de │dintre două puncte│
│paralelism şi de │în plan. │
│perpendicularitate │• Coordonatele │
│3. Utilizarea │unui vector în │
│informaţiilor │plan; coordonatele│
│oferite de o │sumei vectoriale, │
│configuraţie │coordonatele │
│geometrică pentru │produsului dintre │
│deducerea unor │un vector şi un │
│proprietăţi ale │număr real. │
│acesteia şi calcul │• Ecuaţii ale │
│de distanţe şi de │dreptei în plan │
│arii │determinată de un │
│4. Exprimarea │punct şi de o │
│analitică, │direcţie dată, ale│
│sintetică sau │dreptei │
│vectorială a │determinată de │
│caracteristicilor │două puncte │
│matematice ale unei│distincte. │
│configuraţii │• Condiţii de │
│geometrice │paralelism, │
│5. Interpretarea │condiţii de │
│perpendicularităţii│perpendicularitate│
│în relaţie cu │a două drepte din │
│paralelismul şi │plan, calcule de │
│minimul distanţei │distanţe şi de │
│6. Modelarea unor │arii. │
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│analitic, sintetic │ │
│sau vectorial │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a XI-a - 1 oră/săpt. (TC)
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Structuri │
│ │algebrice │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1. Recunoaşterea şi │ │
│diferenţierea │ │
│mulţimilor de numere │ │
│şi a structurilor │ │
│algebrice │ │
│2. Identificarea unei │ │
│structuri algebrice │ │
│prin verificarea │ │
│proprietăţilor │ │
│acesteia │ │
│3. Compararea │• Legi de │
│proprietăţilor │compoziţie, │
│algebrice sau │proprietăţi │
│aritmetice ale │• Structuri │
│operaţiilor definite │algebrice: │
│pe diverse mulţimi în │monoid, grup, │
│scopul identificării │inel, corp. │
│unor algoritmi │Exemple: │
│4. Exprimarea │mulţimile N, Z,│
│proprietăţilor │Q, R, Zn. │
│mulţimilor înzestrate │ │
│cu operaţii prin │ │
│identificarea │ │
│organizării │ │
│structurale a acestora│ │
│5. Utilizarea │ │
│similarităţii │ │
│operaţiilor definite │ │
│pe mulţimi diferite în│ │
│deducerea unor │ │
│proprietăţi algebrice │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
CLASA a XII-a - 1 oră/săpt. (TC)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de calcul │
│ │matricial şi sisteme│
│ │de ecuaţii liniare │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Matrice │
│ │• Tabel de tip │
│ │matricial. Matrice, │
│1. Identificarea │mulţimi de matrice. │
│unor situaţii │• Operaţii cu │
│practice │matrice: adunarea a │
│concrete, care │două matrice, │
│necesită │înmulţirea unei │
│asocierea unui │matrice cu un │
│tabel de date cu │scalar, produsul a │
│reprezentarea sa │două matrice, │
│matricială │proprietăţi. │
│2. Asocierea unui│Determinanţi │
│tabel de date cu │• Determinantul unei│
│reprezentarea │matrice pătratice de│
│matricială a unui│ordin cel mult 3, │
│proces │proprietăţi. │
│3. Aplicarea, în │Sisteme de ecuaţii │
│situaţii │liniare │
│practice, a │• Matrice │
│algoritmilor de │inversabile din Mn │
│calcul cu matrice│(R), n = 2, 3. │
│4. Rezolvarea │Ecuaţii matriciale. │
│unor sisteme, │• Sisteme de ecuaţii│
│utilizând metode │liniare cu cel mult │
│diferite de │3 necunoscute, forma│
│rezolvare, şi │matricială a unui │
│compararea │sistem liniar. │
│acestor metode │• Metode de │
│5. Stabilirea │rezolvare a │
│compatibilităţii │sistemelor liniare: │
│unor sisteme │metoda Cramer, │
│liniare şi │metoda Gauss. │
│identificarea │• Aplicaţii: ecuaţia│
│unor metode │unei drepte │
│adecvate de │determinate de două │
│rezolvare a │puncte distincte, │
│acestora │aria unui triunghi │
│ │şi caracterizarea │
│ │coliniarităţii a │
│ │trei puncte în plan.│
└─────────────────┴────────────────────┘
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ISTORIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011, Istoria are statutul de disciplină obligatorie, fiind susţinută la proba E. c) în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT 1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate ● 1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric ● 1.2. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise ● 1.3. Evidenţierea relaţiei cauză - efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice ● 1.4. Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie 2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice ● 2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj ● 2.2. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice ● 3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/combate un punct de vedere ● 3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice ● 3.3. Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice 4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme ● 4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric ● 4.2. Construirea de sinteze tematice III. DOMENII DE CONŢINUT/CONŢINUTURI (clasa a XII-a) A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE 1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. B. OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR 1. Secolul XX - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa. 2. Constituţiile din România. C. STATUL ŞI POLITICA 1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII). 2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX) 3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei postdecembriste. D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE 1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii. 2. România şi concertul european; de la "criza orientală" la marile alianţe ale secolului XX. 3. România în perioada "Războiului rece". NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 evaluează competenţele dezvoltate pe parcursul învăţământului liceal şi se elaborează în baza prezentei programe. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 fizica are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare. În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învăţământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru modulele (A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ). În elaborarea programei de examen au fost respectate următoarele principii: 1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingerii competenţelor de mai jos; 2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cu funcţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite; 3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formularea conţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase; 4. Lista de termeni conţine cunoştinţele care ar putea interveni în itemii subiectului de examen; 5. Pornind de la competenţele generale şi specifice ale învăţării fizicii s-a optat pentru un conţinut unic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cât şi pentru cea tehnologică. II. COMPETENŢE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii: 1.1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni conţinută în acest material; 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, a definiţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora; 1.4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii. 2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şi aplicativ: 2.1. selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; 2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor; 2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; 2.4. utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvarea unor probleme; 2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme. 3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii: 3.1. identificarea fenomenelor fizice în situaţii din viaţa cotidiană; 3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple; 3.3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice; 3.4. anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate; 3.5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viaţa cotidiană folosind cunoştinţe integrate din diferite domenii ale fizicii. 4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora: 4.1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele; 4.2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice. III. CONŢINUTURI ARII TEMATICE A. MECANICA CONŢINUTURI 1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ 1.1. Mişcare şi repaus 1.2. Principiul I 1.3. Principiul al II-lea 1.4. Principiul al III-lea 1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir 1.6. Legile frecării la alunecare 2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ 2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică 2.2. Teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material 2.3. Energia potenţială gravitaţională 2.4. Legea conservării energiei mecanice LISTA DE TERMENI 1. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ ● viteză, vectorul viteză ● acceleraţie, vectorul acceleraţie ● modelul punctului material ● principiul inerţiei ● principiul fundamental al mecanicii clasice ● unitatea de măsură a forţei ● principiul acţiunilor reciproce ● forţe de contact între corpuri ● legile frecării la alunecare ● legea lui Hooke, forţa elastică ● forţa de tensiune 2. TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ ● lucrul mecanic, mărime de proces ● unitatea de măsură a lucrului mecanic ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic ● expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa de greutate în câmp gravitaţional uniform ● lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare ● puterea mecanică ● unitatea de măsură a puterii în S.I. ● randamentul planului înclinat ● energia cinetică a punctului material ● teorema variaţiei energiei cinetice a punctului material ● energia potenţială ● variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului corp - Pământ ● energia mecanică, mărime de stare ● legea conservării energiei mecanice B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ CONŢINUTURI 1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL 4. MOTOARE TERMICE LISTA DE TERMENI 1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ ● masă moleculară ● masă moleculară relativă ● cantitate de substanţă ● masă molară ● volum molar ● numărul lui Avogadro ● echilibru termic ● corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII ● lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică ● energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare ● căldura, mărime de proces ● înveliş adiabatic ● principiul I al termodinamicii ● coeficienţi calorici (relaţii de definiţie, unităţi de măsură în SI) ● relaţia Robert - Mayer 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL ● energia internă a gazului ideal (monoatomic, diatomic, poliatomic) ● variaţia energiei interne, lucrul mecanic şi cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal (izobară, izocoră, izotermă, adiabatică) 4. MOTOARE TERMICE ● explicarea funcţionării unui motor termic ● descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel - pe baza cărora funcţionează motoarele termice C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU CONŢINUTURI 1. CURENTUL ELECTRIC 2. LEGEA LUI OHM 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE 5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ LISTA DE TERMENI 1. CURENTUL ELECTRIC ● curentul electric ● intensitatea curentului electric ● unitatea de măsură a intensităţii curentului electric ● circuit electric simplu ● tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului 2. LEGEA LUI OHM ● rezistenţa electrică ● legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul ● unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică ● rezistenţa electrică a unui conductor liniar ● rezistivitatea electrică, dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF ● reţeaua electrică ● nodul de reţea ● ochiul de reţea ● legile lui Kirchhoff 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE ● rezistenţa electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori ● rezistenţa electrică echivalentă şi t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie/paralel a mai multor generatoare electrice 5. ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ ● expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp ● expresia energiei disipate în interiorul generatorului ● randamentul unui circuit electric simplu ● puterea electrică; relaţii ce caracterizează puterea electrică D. OPTICA CONŢINUTURI 1. OPTICA GEOMETRICĂ 1.1. Reflexia şi refracţia luminii 1.2. Lentile subţiri. Sisteme de lentile 2. OPTICA ONDULATORIE 2.1. Interferenţa 3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ 3.1. Efect fotoelectric extern LISTA DE TERMENI 1. OPTICA GEOMETRICĂ ● reflexia luminii ● refracţia luminii ● legile reflexiei ● legile refracţiei ● indicele de refracţie ● punctele conjugate ● fasciculele paraxiale ● imaginile reale/virtuale ● lentila optică ● elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare); ● convergenţa unei lentile subţiri ● formulele lentilelor subţiri ● imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subţiri ● sisteme de lentile 2. OPTICA ONDULATORIE ● condiţii de obţinere a interferenţei staţionare ● dispozitive de interferenţă localizată 3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ ● legile efectului fotoelectric extern ● ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuaţia lui Einstein ● interpretarea legilor efectului fotoelectric extern NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în conformitate cu prezenta programă şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA CHIMIE PROGRAMA 1 - CHIMIE ORGANICĂ ● Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I) ● Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare. Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa 1 - chimie organică sau programa 2 - chimie generală şi anorganică. II. COMPETENŢE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi. 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale. 1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă. 2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice. 2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii. 2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect. 2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale. 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive. 3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/calitative. 3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie. 3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme. 4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate. 4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare. 4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/irelevante şi subiective/obiective. 4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun. 5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului. 5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice. 5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici. III. CONŢINUTURI CONŢINUTURI NIVEL I 1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă; formule brute, moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi. Izomeria de catenă, de poziţie, de funcţiune pentru compuşii organici studiaţi. 2. Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi şi compuşi cu funcţiuni: ● Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine. ● Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici. ● Compuşi cu funcţiuni mixte: aminoacizi, zaharide. 3. Alcani - serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, monohalogenarea propanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului; arderea; benzine, cifra octanică; putere calorică. 4. Alchene - serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă şi de poziţie, dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O; regula lui Markovnicov; polimerizarea. 5. Alchine - serie omoloagă, denumire, formule de structură; structura acetilenei, izomerie de catenă şi de poziţie; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O, regula lui Markovnicov; arderea. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil. Importanţa polimerilor. 6. Arene: benzen, toluen, naftalină - formule de structură, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice - benzen: halogenarea catalitică, nitrarea, alchilarea cu propenă, toluen: halogenarea catalitică, nitrarea, naftalină: halogenarea, nitrarea. Utilizări. 7. Alcooli: metanol, etanol, glicerină - formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere). Proprietăţi chimice: fermentaţia acetică, arderea metanolului, obţinerea trinitratului de glicerină, deshidratarea 2-butanolului. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanţa practică şi acţiunea biologică a etanolului. 8. Acizi carboxilici: formule de structură, proprietăţi fizice; proprietăţi chimice: reacţii cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cu alcooli. Importanţa practică. Esterificarea acidului salicilic; hidroliza acidului acetilsalicilic. 9. Grăsimi - hidrogenarea grăsimilor lichide. Agenţi tensioactivi: săpunuri şi detergenţi - acţiunea de spălare. 10. Zaharide (glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza) - stare naturală, proprietăţi fizice, importanţă. ● Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane); oxidarea glucozei cu reactiv Tollens şi Fehling. ● Polizaharide: hidroliza enzimatică a amidonului; identificarea amidonului. Fibre naturale şi artificiale. 11. Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): denumire, clasificare, proprietăţi fizice; caracter amfoter. ● Proteine - condensarea aminoacizilor; hidroliza enzimatică a proteinelor. Importanţa reacţiei de hidroliză. 12. Cauciucul natural şi cauciucul sintetic: proprietăţi fizice şi importanţă. 13. Calcul stoechiometric, randament. Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală. CONŢINUTURI NIVEL II 1. Structura alchenelor. Izomeria geometrică, izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic. 2. Arene: proprietăţi chimice - adiţia H2, Cl2 la benzen; adiţia H2 la naftalină; halogenarea toluenului la catena laterală. 3. Amine: denumire, clasificare, caracter bazic, alchilarea aminelor, diazotarea anilinei. Sinteza metiloranjului. 4. Fenoli: denumire, clasificare, caracter acid, nitrarea fenolului. 5. Conversie utilă, conversie totală. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA 2 - CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ ● Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I) ● Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare. Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa 1 - chimie organică sau programa 2 - chimie generală şi anorganică. II. COMPETENŢE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi. 1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii. 1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat. 1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule. 1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic. 1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora. 2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice. 2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii. 2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate. 2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică. 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive. 3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării. 3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian. 3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/condiţiilor analizate. 4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate. 4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor. 4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei. 5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului. 5.1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului. 5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător. III. CONŢINUTURI CONŢINUTURI NIVEL I I. Structura atomului. Tabelul periodic al elementelor chimice. 1. Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Clasificarea elementelor în blocuri de elemente: s, p, d, f. Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. 2. Corelaţii între structura învelişului electronic, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor: caracter metalic, caracter nemetalic. Variaţia caracterului metalic şi nemetalic al elementelor în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3. 3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu O2, Cl2, H2O. Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu H2, Fe, H2O, Cu, NaOH, NaBr, KI. II. Legături chimice. Interacţii între atomi, ioni, molecule. 1. Legătura ionică. Cristalul de NaCl. Importanţa practică a NaCl. 2. Legătura covalentă polară; molecule polare: H2O şi HCl. Legătura covalentă nepolară; molecule nepolare: H2, N2, Cl2; mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuaţia de stare a gazelor perfecte. Legătura coordinativă (NH4+şi H3O+). Proprietăţi fizice ale apei. Importanţa practică a Cl2 şi HCl. 3. Legătura de hidrogen. III. Soluţii apoase. 1. Soluţii. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Solubilitatea substanţelor. Dizolvarea substanţelor ionice şi a substanţelor cu molecule polare în apă; factorii care influenţează dizolvarea. 2. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi baze (tari şi slabe): HCl, HCN, NaOH, NH3; cupluri acid-bază conjugate. IV. Echilibrul chimic. 1. Echilibre acido-bazice. pH-ul soluţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi baze monoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleina (virajul culorii). 2. Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare; titrarea acid tare-bază tare. V. Noţiuni de electrochimie. 1. Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător. 2. Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell, acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă. 3. Electroliza soluţiei şi topiturii de NaCl. VI. Noţiuni de termochimie. 1. Reacţii exoterme, reacţii endoterme. 2. Entalpie de reacţie. Căldura de combustie-arderea hidrocarburilor. Legea Hess. VII. Noţiuni de cinetică chimică. Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori. Inhibitori. VIII. Calcule chimice Rezolvarea de exerciţii şi probleme de calcul stoechiometric; exerciţii de stabilire a coeficienţilor stoechiometrici ai ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul a concentraţiei procentuale de masă şi a concentraţiei molare; calcularea pH-ului soluţiilor de acizi tari şi de baze tari. CONŢINUTURI NIVEL II 1. Elemente din blocul d; structura învelişului electronic pentru elemente din perioada a 4-a. 2. Legătura coordinativă (combinaţii complexe: reactiv Tollens, reactiv Schweizer, tetrahidroxoaluminatul de sodiu). 3. Echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor; Kc, Ka, Kb, Kw. Principiul lui Le Châtelier şi factorii care influenţează echilibrul chimic. 4. Viteza de reacţie, constanta de viteză, legea vitezei. 5. Seria potenţialelor standard de reducere. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011, biologia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare. Proba de examen este scrisă. II. COMPETENŢE DE EVALUAT B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ ● Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex. ● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice. ● Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ● Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc. ● Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată. ● Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale. ● Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc. ● Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor. ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc. ● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.; – elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; – rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.; – alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor; – proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.; – explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman; – prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman; – prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe; – explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului. ● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex. B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ ● Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice. ● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora. ● Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură-funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ● Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei. ● Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc. ● Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman. ● Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată. ● Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi). ● Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman. ● Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate. ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc. ● Aplicarea cunoştinţelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.; – elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; – rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.; – alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi rezolvarea lor; – proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.; – recunoaşterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe; – explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman; – explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale. ● Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex. III. CONŢINUTURI Proba scrisă la biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă: B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a. B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ - clasele a XI-a şi a XII-a. B1. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ CONŢINUTURI - CLASA A IX-A 1. DIVERSITATEA LUMII VII 1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot; VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om; REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative; - Monera: - Bacterii: eubacterii; – Protiste: – Sporozoare; – Alge unicelulare, euglene; – Fungi: – Ascomicete; – Bazidiomicete; – Plante: – Alge pluricelulare; – Briofite: briate; – Pteridofite: filicate; > Gimnosperme: conifere; > Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate; - Animale: – Celenterate: hidrozoare, scifozoare; – Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide (oligochete, hirudinee); Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode; Artropode: arahnide, crustacei, insecte; Cordate: - Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare. 1.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA: specii ocrotite, rezervaţii naturale, parcuri naţionale. 2. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII 2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI (enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor): - procariote: structură; – eucariote: ● învelişul celulei: > membrană celulară (model mozaic fluid); > perete celular; ● citoplasmă: > fundamentală; > structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole; ● nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol). 2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ: - importanţă, clasificare: - ciclul celular; – indirectă (cariochinetică); – cromozomi şi fus de diviziune - alcătuire şi rol; – mitoză (faze, importanţă); – meioză (etape, faze, importanţă). 3. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII 3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate. 3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE - Legile mendeliene ale eredităţii: ● legea purităţii gameţilor; ● legea segregării independente a perechilor de caractere; ● abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa. 3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE 3.4. DETERMINISM CROMOZOMAL AL SEXELOR (fără subtipuri); 3.5. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni); 3.6. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare - clasificare şi exemple. CONŢINUTURI - CLASA A X-A 1. ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE: clasificare, structură, rol. 1.1. ŢESUTURI VEGETALE - embrionare primare - apicale, intercalare; – definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare; conducătoare, secretoare. 1.2. ŢESUTURI ANIMALE - epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale; – conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele; – muscular: striat, neted; – nervos: neuronul, celula glială. 2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII 2.1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE ● NUTRIŢIA AUTOTROFĂ - fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b). ● NUTRIŢIA HETEROTROFĂ - heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă; – heterotrofia la plante: parazită; – nutriţia simbiontă (licheni); – digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară); – sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) - localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor; – boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) - manifestări, cauze şi prevenire. ● RESPIRAŢIA - respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare); – respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie - alcoolică, lactică, acetică, importanţă); – respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs); – respiraţia la animale: – sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare - inspiraţie, expiraţie; – boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC) - manifestări, cauze şi prevenire. ● CIRCULAŢIA Circulaţia la plante: - absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei; – circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor. Circulaţia la animale: - mediul intern la mamifere (sângele - compoziţie, rol); – sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol); – boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze şi prevenire. ● EXCREŢIA Excreţia la plante: - transpiraţia - prezentare generală, localizare; Excreţia la animale: - sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol - fără mecanismul formării urinei); – boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) - manifestări, cauze şi prevenire. 2.2. FUNCŢII DE RELAŢIE ● SENSIBILITATEA Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea la animale: - organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură şi rol; – deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) - manifestări, cauze şi remedii; – sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal - localizare, componente, rol); – boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) - manifestări, cauze, prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun). ● LOCOMOŢIA LA ANIMALE Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor). 2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE ● REPRODUCEREA LA PLANTE Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă; Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundaţie; sămânţă - alcătuire; fruct - tipuri reprezentative de fructe. ● REPRODUCEREA LA OM Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol); Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze şi prevenire. B2. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ CONŢINUTURI - CLASA A XI-A 1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN - topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice; 2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE ● SISTEMUL NERVOS - clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional; – sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere - clasificarea căilor de conducere şi rolul acestora; – sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului; – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale. ● ANALIZATORII - segmentele unui analizator; – fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat; – noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită. ● GLANDELE ENDOCRINE - topografie, hormoni - efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade; – disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat). ● SISTEMUL OSOS - scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor; – noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii. ● SISTEMUL MUSCULAR - muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii; – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare. 2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE ● DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA - transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv; – absorbţia intestinală; – fiziologia intestinului gros; – noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită. ● CIRCULAŢIA - grupe sanguine, imunitate; – activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls arterial; – circulaţia mare şi mică; – noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii, anemii. ● RESPIRAŢIA - ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii; – noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem. ● EXCREŢIA - formarea şi eliminarea urinei; – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită. 2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE - sistemul reproducător: componente, fiziologie; – sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea; – noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată. CONŢINUTURI CLASA A XII-A 1. GENETICĂ 1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ ● ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică; - structura primară şi secundară a ADN; – tipuri de ARN, structură şi funcţii; – funcţia autocatalitică şi heterocatalitică. ● ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote; 1.2. GENETICĂ UMANĂ ● GENOMUL UMAN - complementul cromozomial. ● MUTAGENEZA ŞI TERATOGENEZA - anomalii cromozomiale asociate cancerului uman (fenotipul cancerului, agenţi carcinogeni). ● DOMENII DE APLICABILITATE ŞI CONSIDERAŢII BIOETICE ÎN GENETICA UMANĂ - sfaturile genetice; – diagnosticul prenatal; – fertilizarea in vitro; – clonarea terapeutică; – terapia genică. 2. ECOLOGIE UMANĂ ● CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE ŞI MODALITĂŢI DE INVESTIGARE; particularităţi ale biotopului şi biocenozei; relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate. IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: degradarea habitatelor, introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice (defrişare, păşunat, pescuit, vânătoare), urbanizare şi industrializare, deteriorarea mediului prin poluare chimică, fizică, biologică. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ Specializările matematică-informatică şi matematică-informatică, intensiv informatică I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 INFORMATICA are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT - construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere); – analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător; – abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi; – identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare; – definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii; – identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari; – identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare; – identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat; – definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor; – identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora; – organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate; – organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program; – folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare; – analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim. III. CONŢINUTURI 1. Algoritmi 1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici 1.2. Date, variabile, expresii, operaţii 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă) 1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod) 2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere) 2.1. Vocabularul limbajului 2.2. Constante. Identificatori 2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali 2.4. Definirea tipurilor de date 2.5. Variabile. Declararea variabilelor 2.6. Definirea constantelor 2.7. Structura programelor. Comentarii 2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire 2.9. Citirea/scrierea datelor 2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive) 3. Subprograme predefinite 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor 3.2. Proceduri şi funcţii predefinite 4. Tipuri structurate de date 4.1. Tipul tablou 4.2. Tipul şir de caractere - operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir ş011/4 valoare numerică) 4.3. Tipul înregistrare 5. Fişiere text 5.1. Fişiere text. Tipuri de acces 5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text 6. Algoritmi elementari 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid 6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat 6.4. Determinare minim/maxim 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării) 6.6. Interclasare 6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară) 6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat) 7. Subprograme definite de utilizator 7.1. Proceduri şi funcţii - declarare şi apel – parametri formali şi parametri efectivi – parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă – variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri şi funcţii recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulţimi 11. Grafuri 11.1. Grafuri neorientate - terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, lanţ elementar, ciclu, ciclu elementar, lungime, subgraf, graf parţial) – proprietăţi (conex, componentă conexă, graf complet, hamiltonian, eulerian) – metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă) 11.2. Grafuri orientate - terminologie (nod/vârf, arc, adiacenţă, incidenţă, grad intern şi extern, drum, drum elementar, circuit, circuit elementar, lungime, subgraf, graf parţial) – proprietăţi (tare conexitate, componentă tare conexă) – metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă) 11.3. Arbori - terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză) – metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste "de descendenţi", vector "de taţi") Specializarea ştiinţe ale naturii I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011 INFORMATICA are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT - construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere); – analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător; – abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi; – identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare; – definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii; – identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari; – identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare; – identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat; – identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora; – organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate; – organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control; – analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim. III. CONŢINUTURI 1. Algoritmi 1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici 1.2. Date, variabile, expresii, operaţii 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă) 1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod) 2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere) 2.1. Vocabularul limbajului 2.2. Constante. Identificatori 2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali 2.4. Definirea tipurilor de date 2.5. Variabile. Declararea variabilelor 2.6. Definirea constantelor 2.7. Structura programelor. Comentarii 2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire 2.9. Citirea/scrierea datelor 2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive) 3. Subprograme predefinite 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor 3.2. Proceduri şi funcţii predefinite 4. Tipuri structurate de date 4.1. Tipul tablou - tablouri unidimensionale 5. Fişiere text 5.1. Fişiere text. Tipuri de acces 5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text 6. Algoritmi elementari 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid 6.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat 6.4. Determinare minim/maxim 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării) 6.6. Interclasare 6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară) 6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat) NOTĂ: Programele de examen sunt realizate în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentelor programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2011, Geografia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare. Proba de examen este scrisă. Programa pentru examen vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa - România Uniunea Europeană. II. COMPETENŢE DE EVALUAT 1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentarea aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional 2. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizică şi umană ale Europei, ale României şi ale Uniunii Europene, reprezentate pe hărţi 3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului şi al ţării noastre 4. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice, a datelor statistice pentru interpretarea realităţii geografice a Europei, a Uniunii Europene şi a unor ţări 5. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu la nivelul continentului şi al ţării noastre 6. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizică şi umană ale unui teritoriu 7. Prezentarea comparativă a elementelor de geografie fizică şi umană din Europa şi din România 8. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic, dintre ştiinţe, tehnologie şi mediul înconjurător la nivelul continentului, al Uniunii Europene şi al României, prin analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale sau prin utilizarea datelor statistice şi a reprezentărilor grafice şi cartografice 9. Prelucrarea informaţiei: transformarea (transferul) informaţiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text sau în tabel etc. 10. Realizarea de corelaţii între informaţiile oferite de diverse surse (texte geografice, tabele, reprezentări grafice şi cartografice, imagini etc.). 11. Rezolvarea de probleme III. CONŢINUTURI Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană (clasa a XII-a) A. EUROPA ŞI ROMÂNIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ 1. Spaţiul românesc şi spaţiul european 2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României: - relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief) – clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică) – hidrografia - aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră – învelişul biopedogeografic – resursele naturale 3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României - harta politică a Europei; România ca stat al Europei – populaţia şi caracteristicile ei geodemografice – sistemul de oraşe al Europei – activităţile economice - caracteristici generale – sisteme de transport 4. Mediu înconjurător şi peisaje 5. Regiuni geografice în Europa şi în România: - caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România – studiu de caz al unei regiuni geografice - Carpaţii 6. Ţările vecine României B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ 1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene 2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene 3. Statele Uniunii Europene: - privire generală şi sintetică – Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria 4. România ca parte a Uniunii Europene: - oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană – România şi ţările Uniunii Europene - interdependenţe geografice, economice şi culturale 5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane 2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane 3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane 4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană 5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LOGICĂ ŞI ARGUMENTARE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, disciplina Logică şi argumentare are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT ● Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în limbaj natural ● Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii în argumentare ● Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice III. CONŢINUTURI 1. Introducere în Logică şi argumentare ● Argumentarea şi structura argumentării 2. Analiza logică a argumentelor ● Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni ● Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii categorice şi compuse; raporturi între propoziţii ● Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente ● Definirea şi clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire şi clasificare 3. Tipuri de argumentare ● Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice, verificarea validităţii prin metoda diagramelor Venn); argumente/raţionamente cu propoziţii compuse; demonstraţia ● Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă 4. Argumentare şi contraargumentare ● Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor) ● Erori de argumentare NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Psihologia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT ● Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei ● Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalităţii, precum şi a corelaţiilor dintre ele ● Explicarea specificului şi a rolului/importanţei diferitelor categorii de procese psihice şi componente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţă, texte, concepte) ● Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică psihologică III. CONŢINUTURI 1. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii ● Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală ● Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginaţia ● Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivaţia; voinţa; afectivitatea; atenţia 2. Structura şi dezvoltarea personalităţii ● Caracterizarea generală a personalităţii ● Temperamentul ● Aptitudinile; inteligenţa, ca aptitudine generală ● Caracterul ● Creativitatea NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Economia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT ● Utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei Economie ● Analizarea, evaluarea şi exemplificarea comportamentului raţional al agenţilor economici în economia de piaţă ● Analizarea, explicarea şi compararea unor procese şi fenomene specifice vieţii economice ● Evaluarea unor fenomene economice III. CONŢINUTURI 1. Consumatorul şi comportamentul său raţional ● Nevoi şi resurse ● Cererea ● Consumatorul şi comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică) 2. Producătorul/întreprinzătorul şi comportamentul său raţional ● Proprietatea şi libera iniţiativă ● Oferta ● Factorii de producţie şi combinarea acestora ● Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică 3. Piaţa -întâlnire a agenţilor economici ● Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă ● Mecanismul concurenţial ● Forme ale pieţei: Piaţa monetară, Piaţa capitalurilor, Piaţa muncii 4. Economia deschisă. ● U.E. - mecanisme de integrare economică NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA SOCIOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Sociologia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT ● Utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de investigare sociologică în analizarea unor fenomene şi procese sociale ● Analizarea rolului şi stadiilor socializării ● Identificarea şi analizarea unor comportamente şi probleme sociale ● Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică sociologică III. CONŢINUTURI 1. Perspectiva sociologică asupra societăţii. Metodologia cercetării sociologice ● Specificul cunoaşterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigaţiei sociologice 2. Societatea şi viaţa socială ● Structura socială: status şi rol; relaţii sociale; grupuri sociale; grupuri mici ● Instituţii şi organizaţii sociale: familia, şcoala, biserica, statul; partidele politice, ONG-urile ● Socializarea: rol, stadii ● Probleme sociale (discriminarea, infracţionalitatea, conflictele sociale, corupţia, sărăcia) NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2011, Filosofia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT ● Precizarea semnificaţiei filosofice a unor concepte ● Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluţiei propuse şi argumentelor cu care este susţinută soluţia ● Analizarea comparativă şi critică a structurii argumentative a unor puncte de vedere filosofice, a premiselor şi a consecinţelor acestora ● Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosofică III. CONŢINUTURI 1. Omul ● Problematica naturii umane ● Sensul vieţii 2. Morala ● Teorii morale ● Probleme de etică aplicată 3. Politica ● Libertate şi responsabilitate social-politică ● Egalitate şi dreptate ● Teorii politice moderne şi contemporane ● Drepturile omului 4. Cunoaşterea ● Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr ● Adevăr şi eroare 5. Filosofia ● Filosofie şi viaţă NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. ----- 
