Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
┌─────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────────┐
│Clasa a V-a │Clasa a VI-a │Clasa a VII-a │Clasa a VIII-a │
├─────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │1.1 Analizarea │ │
│ │ │textelor orale │ │
│ │ │prin │ │
│ │ │evidenţierea şi│ │
│ │ │rezumarea │ │
│ │ │esenţei în │ │
│ │ │situaţii │1.1 Evaluarea │
│ │ │variate de │textelor orale în │
│ │ │comunicare │diferite situaţii │
│ │ │- audierea │de comunicare │
│ │ │diferitelor │- audierea │
│ │ │tipuri e texte │diferitelor tipuri │
│1.1 │ │pe canale │de texte pe canale │
│Înţelegerea │ │diferite │diferite │
│globală a │ │(înregistrări │(conversaţii, │
│diferitelor │ │audio, programe│interviuri, │
│tipuri de │ │radio) │reclame, discursuri│
│texte în │ │- exerciţii │ocazionale) │
│variate │ │pentru │- exerciţii de │
│situaţii de │ │evidenţierea │înţelegere a │
│comunicare, │ │părţilor, │genurilor de │
│cu │ │informaţiilor │comunicare în masă │
│evidenţierea │ │importante, │(reclamă, anunţ, │
│ideilor │ │esenţiale, │ştiri, interviu, │
│fundamentale │ │pentru │articol) şi a │
│- audierea/ │ │sintetizare │înţelegerii rolului│
│ascultarea │1.1 Delimitarea│- recunoaşterea│acestora │
│diferitelor │informaţiilor │scopului │- audierea textelor│
│tipuri de │fundamentale de│comunicării, a │persuasive şi │
│texte pe │cele de detaliu│vorbitorilor, a│argumentative pe │
│canale │în textele │intenţiei de │canale diferite (de│
│diferite │orale, în │vorbire (de │ex. reclame, │
│- audierea │variate │ex., afirmaţia │dezbateri publice, │
│diferitelor │situaţii de │unor fapte, │recomandări, │
│tipuri de │comunicare │exprimarea unei│discursuri │
│texte, │- audierea │păreri, │ocazionale etc.); │
│evidenţierea │diferitelor │întrebare, │audierea unui text │
│şi notarea │tipuri de texte│solicitarea │citit şi a unui │
│temei/ │pe canale │informaţiilor, │text oral spontan, │
│subiectului │diferite │indicaţii, │exerciţii │
│şi ideilor │- exerciţii de │exprimarea │comparative │
│fundamentale │recunoaştere a │sentimentelor, │- confruntarea │
│dintr-un text│schimbărilor │a unor │argumentelor şi │
│oral cu │situaţiei de │senzaţii, sau │contraargumentelor,│
│tehnici │comunicare │stări │analiza │
│simple de │- recunoaşterea│sufleteşti, │argumentelor pe │
│notare │formelor de │perechi de │baza textului │
│- │comunicare │adiacenţă: │argumentativ │
│recunoaşterea│(dialog, │întrebare- │persuasiv ascultat │
│formelor de │narativ, │răspuns etc.) │- găsirea │
│comunicare │descriptiv) │şi reacţia dată│informaţiilor │
│(text │- exerciţii │la acestea (ex.│deductibile din │
│dialogat, │pentru notarea │joc de rol, │text │
│narativ, │cuvintelor │jocuri │- formularea unei │
│descriptiv) │cheie şi │dramatice etc.)│concluzii, │
│- │ideilor │- exerciţii de │exprimarea │
│recunoaşterea│importante │punere în │punctului de vedere│
│contextului, │dintr-un text │valoare şi de │şi opiniei proprii │
│a timpului, a│ascultat, │sintetizare a │- exerciţii de rol │
│spaţiului, │folosind │esenţei │pentru │
│respectiv │tehnici simple │- exerciţii │experimentarea │
│identificarea│de notare │care vizează │diferitelor opinii │
│partenerului │- exerciţii de │organizarea │privind o problemă │
│de dialog │recunoaştere a │textului │dată (reprezentarea│
│- exerciţii │relaţiilor │audiat, │unei opinii care │
│fonetice │privind │identificarea │diferă de cea │
│pentru │succesiunea │relaţiilor │proprie, empatie, │
│pronunţia şi │evenimentelor │dintre │intenţia de a │
│diferenţierea│(în timp şi │informaţii (de │înţelege fenomenul │
│pronunţiei │spaţiu) │ex. relaţia │de alteritate │
│sunetelor în │identificarea │temporală, │pentru formularea │
│limba română │vorbitorilor şi│relaţia parte- │şi acceptarea │
│şi maghiară │a raporturilor │întreg) │diferenţei dintre │
│- exerciţii │dintre aceştia │- exerciţii │eu şi altcineva) │
│pentru │prin jocuri de │pentru │- experimentarea │
│evidenţierea │rol │ilustrarea │diferenţelor de │
│duratei │- exerciţii de │faptului că │opinie │
│vocalelor, │segmentare şi │sinonimia şi │- exerciţii de │
│consoanelor │compresie a │antonimia │identificare, în │
│- exerciţii │textului │depind de │timpul reascultării│
│pentru │ │context │textului, a │
│pronunţarea │ │- exerciţii de │principiului de │
│consoanelor │ │notare a │organizare a │
│transcrise cu│ │cuvintelor │textului audiat │
│două sau trei│ │cheie şi a │- exerciţii de │
│litere │ │ideilor │extindere analizei │
│- exerciţii │ │importante │textului: │
│pentru │ │dintr-un text │determinarea │
│recunoaşterea│ │ascultat, prin │independentă a │
│modalităţii │ │completarea │subiectului, │
│(sensul │ │unor │căutarea datelor, │
│accentului şi│ │organizatori │evidenţierea │
│a tonului │ │grafici │elementelor │
│vocii) │ │- exerciţii de │esenţiale, │
│ │ │extindere a │evidenţierea │
│ │ │analizei │detaliilor, │
│ │ │textului: │cronologia, │
│ │ │determinarea │evidenţierea │
│ │ │independentă a │relaţiei │
│ │ │subiectului, │cauză-efect │
│ │ │identificarea │ │
│ │ │datelor, │ │
│ │ │evidenţierea │ │
│ │ │ideilor │ │
│ │ │esenţiale, │ │
│ │ │evidenţierea │ │
│ │ │detaliilor │ │
├─────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │1.2 Compararea │
│ │ │ │procedeelor │
│ │ │ │construirii │
│ │ │1.2 Analiza │frazelor şi a │
│ │ │semnificaţiilor│textelor pe baza │
│ │1.2 Observarea │ce se desprind │caracteristicilor │
│ │formulării │din structura │lingvistice şi │
│ │propoziţiei │expresiilor │compoziţionale ale │
│ │elementare ca │lingvistice │formulării │
│ │un complex de │referitoare la │- exerciţii pentru │
│1.2 │relaţii - │actorii şi │explorarea relaţiei│
│Identificarea│descoperirea │circumstanţele │dintre modalităţile│
│formării │mijloacelor │evenimentelor │de concatenare a │
│lingvistice a│lingvistice │- exerciţii de │propoziţiilor şi │
│propoziţiilor│care plasează │observare a │sensul global al │
│simple - │evenimentele în│mijloacelor de │frazei în ansamblu,│
│exerciţii de │timp (sufixe, │referire la │în texte variate │
│descoperire a│lexeme) prin │participanţii │- identificarea │
│fundamentelor│texte şi │evenimentelor │părţii de │
│gramaticale │diferite │(desinenţe de │propoziţie/a │
│ale textului:│situaţii de │caz, │informaţiei │
│verbele şi │comunicare │postpoziţii cu │exprimate printr-o │
│implicaţiile │- exerciţii │substantive sau│propoziţie │
│lor │pentru │pronume) │subordonată prin │
│- exerciţii │identificarea │- observarea │(compactare) │
│care │mijloacelor │folosirii │contractare sau │
│explorează │lingvistice │numeralelor şi │prin (re) │
│relaţia │(sufixe de mod,│a altor │introducerea │
│dintre actele│sufixe verbale │expresii de │pronumelui │
│tipice de │permisive, │desemnare a │demonstrativ │
│vorbire şi │lexeme modale) │cantităţii (de │antecedent al │
│tipurile de │indicând natura│ex., observarea│subordonatei (Hu: │
│propoziţii │nonfactuală a │în texte alese │utaloszo) │
│(ex. │evenimentelor │a felurilor de │- exerciţii de │
│instrucţiune,│şi folosirea ̸ │marcare a │manipulare a │
│cerere, │înţelesul │pluralităţii; │textului pentru │
│solicitare de│acestora │posibilităţile │recunoaşterea │
│informaţii │- observarea │şi consecinţele│elementelor │
│etc.) │negării şi a │semantice ale │realizatoare de │
│ │celorlalte │marcării sau │coeziune (ex. │
│ │mijloace │nemarcării │identificarea │
│ │lingvistice ale│pluralităţii, │elementelor │
│ │caracterizării │compararea cu │gramaticale şi de │
│ │negative │alte limbi │semnificaţie prin │
│ │ │studiate etc.) │înlocuirea │
│ │ │ │elementelor lipsă │
│ │ │ │ale textelor, prin │
│ │ │ │schimbarea ordinii │
│ │ │ │propoziţiilor etc.)│
├─────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │1.3 │ │
│ │1.3 Înţelegerea│Interpretarea │ │
│ │interrelaţiilor│interrelaţiei │ │
│ │dintre │dintre │ │
│ │mijloacele │mijloacele │ │
│ │lingvistice şi │lingvistice şi │ │
│1.3 │sens în │sens în │1.3 Aplicarea │
│Recunoaşterea│diferite tipuri│diferite tipuri│conştientă a │
│sensurilor │de texte │de texte │cunoştinţelor │
│propoziţiilor│- observarea │- interpretarea│privind │
│cu topică │prin jocuri de │sensurilor │interrelaţia dintre│
│diferită, │rol a │propoziţiilor │mijloacele │
│intonaţie şi │accentului şi a│cu topică │lingvistice şi sens│
│accent variat│ordinii │diferită în │în diferite │
│în diferite │cuvintelor │situaţii de │situaţii de │
│situaţii de │- exerciţii │vorbire │comunicare │
│comunicare │pentru │diferite │- exerciţii de │
│- observarea │distingerea │- sesizarea │interpretare a │
│intonaţiei în│sensurilor │diferenţelor │conţinuturilor │
│diferitele │propoziţiilor │dintre │implicite în text │
│tipuri de │cu topică │aserţiunea unor│- exerciţii pentru │
│enunţ │diferită │fapte şi │utilizarea │
│- exerciţii │- exerciţii de │diferite │conştientă a │
│de │transformare a │presupuneri/ │domeniului de │
│pronunţare: │propoziţiilor │opinii │aplicare a │
│accent, │- exerciţii │- exerciţii │cuvintelor, a │
│intonaţie │pentru │care vizează │registrului │
│ │identificarea │aspectele │ │
│ │şi înţelegerea │lexicale ale │ │
│ │conţinuturilor │variaţiilor de │ │
│ │implicite în │stil │ │
│ │text │confidenţial/ │ │
│ │ │indiferent/ │ │
│ │ │selectiv │ │
└─────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────────┘
┌───────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────────┐
│Clasa a V-a │Clasa a VI-a │Clasa a VII-a │Clasa a VIII-a │
├───────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│2.1 Realizarea │ │ │ │
│unor │ │ │ │
│interacţiuni │ │ │ │
│verbale în │2.1 Exprimarea │ │ │
│situaţii de │orală pe diverse │ │ │
│comunicare în │teme, adaptate │ │ │
│viaţa │factorilor de │ │ │
│personală, în │comunicare │ │ │
│faţa unui │- exerciţii pentru│ │ │
│colectiv, luând│experimentarea │2.1 Prezentarea │2.1 Participare în│
│în considerare │paralelismelor şi │orală a temelor │diferite situaţii │
│elementele │diferenţelor │date sau alese, │de comunicare cu │
│nonverbale şi │dintre descrierea │luând în │aplicarea │
│factorii de │sau prezentarea │considerare │strategiilor de │
│comunicare │verbală şi vizuală│factorii de │comunicare │
│- exerciţii │- exerciţii de │comunicare │adecvate situaţiei│
│pentru │creare dialoguri │- exerciţii care │de vorbire │
│identificarea │informale, luând │vizează adaptarea│- exerciţii pentru│
│repertoriului │în considerare │nuanţată, │interpretarea şi │
│lingvistic şi a│relaţiile între │flexibilă la │formarea unor │
│elementelor │vorbitori (de │factorii │tipuri de texte │
│nonverbale în │exemplu: formele │situaţiei de │argumentative (de │
│cazul actelor │solicitării de │comunicare în │ex. identificarea │
│de vorbire mai │aprobare, │diferite situaţii│enunţurilor şi │
│generale (forme│confidenţialitatea│de comunicare │argumentelor │
│de salutare, │între vorbitori) │- alegerea │dintr-un text; │
│mulţumire, de │- alegerea │vocabularului/ │identificarea │
│aşi cere │vocabularului/ │expresiilor │diferitelor puncte│
│iertare, │expresiilor │adecvate │de vedere în │
│promisiune, │corespunzătoare │situaţiei de │texte; adunarea │
│urări de bine, │situaţiei de │comunicare şi │contraargumentelor│
│felicitare) │vorbire şi a │intenţiei de │la argumente) │
│- pantomimă şi │intenţiei de │vorbire │ │
│joc de rol │comunicare │ │ │
│pentru │- identificarea │ │ │
│coordonarea │începerii, │ │ │
│gesturilor, a │continuării sau │ │ │
│intonaţiei şi a│încheierii │ │ │
│registrului în │discuţiei │ │ │
│diferite │ │ │ │
│situaţii de │ │ │ │
│comunicare │ │ │ │
├───────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │2.2 Prezentarea │
│ │ │ │diferitelor puncte│
│ │ │ │de vedere pe baza │
│ │ │ │unor teme variate │
│ │ │2.2 Prezentarea │în texte │
│ │ │diverselor │argumentative, │
│2.2 Selectarea │ │informaţii, idei,│referindu-se la │
│şi organizarea │ │păreri cu │sursele folosite │
│ideilor │ │ajutorul │- scurtă prelegere│
│esenţiale │ │argumentelor, │sau prezentare │
│pentru │ │susţinută prin │într-o temă liber │
│prezentarea │ │detalii │aleasă pe bază de │
│orală a temelor│ │- alcătuirea unor│notiţe sau a unei │
│liber alese sau│ │texte │prezentări ppt │
│specificate, în│2.2 Aranjarea │semireproductive │- culegerea │
│diverse │ideilor esenţiale │şi spontane în │argumentelor │
│situaţii de │pentru a prezenta │diverse tipuri de│referitoare la o │
│comunicare │diferite subiecte │texte (de ex. │temă, la o │
│- exerciţii │- alcătuirea unor │anunţ, │afirmaţie; │
│pentru crearea │texte │recomandare, │argumentare în │
│de texte │semireproductive │jurnal, ştire) │favoarea │
│semi-productive│şi spontane (de │- alcătuirea │susţinerii unui │
│şi spontane (de│ex. raport, │notiţelor pentru │punct de vedere │
│exemplu, │itinerar, │exprimarea │sau împotriva │
│raportarea unui│descriere, │ideilor mai │acestuia │
│eveniment sau │caracterizare) │importante │- exprimarea │
│experienţă) │- transformarea │- exersarea │propriului punct │
│- exerciţii de │dialogurilor în │obiectivităţii/ │de vedere, a │
│prezentare │povestire (a │subiectivităţii │opiniei proprii cu│
│orală a ideilor│vorbirii directe │în prezentarea │confruntarea │
│principale a │în vorbire │subiectului, │acestora cu │
│unei teme liber│indirectă) │evenimentului │opiniile, puncte │
│alese/date, │ │exerciţii care │de vedere ale │
│legat de │ │vizează formarea │altor persoane - │
│subiect │ │şi argumentarea │exprimarea opiniei│
│- exerciţii │ │opiniei personale│bazate pe │
│pentru formarea│ │- schimbarea │compararea unui │
│şi argumentarea│ │opiniei pe baza │film şi a unui │
│opiniei │ │criteriilor: îmi │text literar, │
│personale │ │place/ nu îmi │exerciţii care │
│ │ │place/ frumos/ │vizează │
│ │ │urât/indiferent │planificarea şi │
│ │ │ │prezentarea scurtă│
│ │ │ │a unei scurte │
│ │ │ │descrieri a │
│ │ │ │operelor │
├───────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│2.3 │ │ │ │
│Sensibilitatea │ │ │ │
│la modelarea │ │ │ │
│lingvistică a │ │ │ │
│textelor în │ │ │ │
│diferite │ │ │ │
│situaţii de │ │ │ │
│comunicare │ │ │2.3 Declaraţii │
│- exerciţii │ │2.3 │orale pe o temă │
│ludice de │ │Sensibilitatea la│dată, în situaţii │
│plasare a │2.3 Sensibilitatea│modelarea │de comunicare │
│cuvintelor cu │la modelarea │lingvistică a │privată, în cerc │
│sens asemănător│lingvistică a │textelor în │restrâns sau în │
│(sinonimelor) │textelor în │situaţii de │public │
│şi cu sens opus│situaţii reale de │comunicare │- sarcini de │
│(antonimelor) │comunicare │imaginate │inventariere a │
│în contextul │- exerciţii ludice│- exerciţii │repertoriului │
│textului - │de plasare a │ludice de plasare│lingvistic al │
│exerciţii │cuvintelor cu │a cuvintelor cu │anumitor acţiuni │
│ludice care ţin│aceeaşi formă sau │mai multe sensuri│comune de vorbire │
│cont de │formă asemănătoare│/ omonime în │(salutul, │
│posibilităţile │în contextul │contextul │mulţumirea, │
│lingvistice mai│textului │textului │scuzele, │
│complexe de │- exerciţii ludice│- exerciţii │promisiunea, │
│exprimare a │care ţin cont de │ludice care ţin │urarea, │
│afirmaţiei şi │posibilităţile │cont de │felicitarea; │
│negaţiei în │lingvistice mai │posibilităţile │informarea, │
│diferite │complexe de │lingvistice mai │anchetă etc.) │
│situaţii de │exprimare a │complexe de │- practici de │
│comunicare │timpului trecut în│exprimare a │creare sau │
│- joc în │diferite situaţii │timpului viitor │transformare a │
│perechi: bazat │de comunicare │în diferite │textului conform │
│pe întrebări │ │situaţii de │aspectelor de │
│reciproce, │ │comunicare │comunicare │
│cine? ce? │ │ │ │
│alegerea formei│ │ │ │
│potrivite în │ │ │ │
│terminaţiile │ │ │ │
│cuvintelor care│ │ │ │
│răspund la │ │ │ │
│întrebări (-a/ │ │ │ │
│-e, -ja/- je) │ │ │ │
├───────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│2.4 Discurs │ │ │ │
│expresiv, │ │ │ │
│inteligibil şi │ │ │ │
│conştient │ │ │ │
│- exerciţii │ │ │ │
│care vizează │ │ │ │
│segmentarea │ │ │ │
│corectă a │ │ │ │
│textelor │ │ │ │
│rostite în │ │ │ │
│diferite │ │ │ │
│situaţii de │ │ │ │
│vorbire, │ │ │ │
│conştientizarea│2.4 Comportament │ │ │
│şi aplicarea │lingvistic adaptat│ │ │
│pronunţiei │partenerilor de │ │ │
│corecte: │vorbire şi adecvat│2.4 Comportament │ │
│- exerciţii │situaţiei de │lingvistic │ │
│pentru │vorbire în diverse│adaptat │ │
│diferenţierea │contexte de │partenerilor de │ │
│sunetelor, de │comunicare │vorbire şi │ │
│exemplu p-b, │- exerciţii de │adecvat situaţiei│2.4 Comportament │
│v-f, g-k etc.- │dezvoltare a │de vorbire în │lingvistic necesar│
│exerciţii de │competenţelor │diverse situaţii │coexistenţei │
│diferenţiere a │lingvistice │de comunicare │sociale în │
│vocalelor, de │necesare pentru │- sarcini de │situaţii private │
│exemplu a-o, │participarea la │inventariere a │şi comunitare mici│
│é-i, e-á - │cultura socială │repertoriului │- exerciţii de │
│exerciţii │(de exemplu, │lingvistic şi a │dezvoltare a │
│ludice pentru │cunoaşterea şi │acompaniamentelor│comportamentului │
│dezvoltarea │aplicarea │nonverbale ale │lingvistic şi non-│
│ritmului de │formulelor de │anumitor acţiuni │lingvistic │
│vorbire, a │(curtoazie) │comune de vorbire│cultural adecvat │
│tonalităţii, a │politeţe; │(salut, │situaţiei vorbirii│
│pauzelor │exerciţii │mulţumire, scuze,│- exerciţii de │
│conform │stilistice: │promisiuni, │recunoaştere a │
│contextului │tutuirea, domnirea│dorinţe de bine, │unei schimbări în │
│- utilizarea │în diferite │felicitări etc.) │situaţia de │
│contextuală a │situaţii etc.) │- exerciţii │comunicare │
│semnelor │- exerciţii ludice│pentru aplicarea │ │
│non-lingvistice│pentru │accentului, a │ │
│care însoţesc │conştientizarea │tonului, a │ │
│comunicarea │rolului accentului│pauzelor în │ │
│(accent │în propoziţie, a │vorbire │ │
│emoţional, │tonului şi a │ │ │
│volum, mimică, │pauzelor în │ │ │
│gest, controlul│vorbire │ │ │
│spaţierii) │ │ │ │
│- exerciţii │ │ │ │
│ludice pentru a│ │ │ │
│ilustra │ │ │ │
│împărţirea │ │ │ │
│textului │ │ │ │
│- exerciţii │ │ │ │
│ludice pentru │ │ │ │
│observarea │ │ │ │
│accentului în │ │ │ │
│propoziţie, a │ │ │ │
│tonului şi a │ │ │ │
│pauzelor în │ │ │ │
│vorbire │ │ │ │
└───────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────────┘
┌──────────────────┬───────────────┬───────────────┬─────────────┐
│Clasa a V-a │Clasa a VI-a │Clasa a VII-a │Clasa a │
│ │ │ │VIII-a │
├──────────────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────┤
│3.1 Citirea │ │ │ │
│inteligibilă a │3.1 Aplicarea │3.1 Utilizarea │ │
│diferitelor tipuri│ghidată a │strategiilor de│ │
│de texte tipărite │comprehensiunii│receptare/ │3.1 │
│şi electronice │/strategiilor │producere de │Selectarea │
│- exerciţii de │de citire la │texte conform │strategiilor │
│observare a │citirea │situaţiei de │de citire/ │
│ordinii lineare a │diferitelor │comunicare │receptare │
│povestirii (de ex.│tipuri de texte│- identificarea│adecvate │
│restabilirea │- identificarea│relaţiilor │situaţiei de │
│ordinii │subiectelor │dintre │comunicare │
│cronologice a unui│centrale şi │informaţiile │- exprimarea │
│text narativ) - │secundare din │din text │unei opinii │
│observarea │texte │- utilizarea │proprii şi │
│caracteristicilor │(evidenţierea │corespunzătoare│argumentarea │
│textului narativ │cuvintelor │a formelor de │acesteia în │
│- formularea de │cheie/a │salut, de ex., │legătură cu │
│întrebări legate │paragrafelor) │în funcţie de │tema, specia,│
│de cele citite │- exerciţii de │momentele zilei│limbajul │
│- exerciţii pentru│rezumare a │şi de │textului │
│respectarea │conţinutului │situaţiile de │- formularea │
│ordinii cuvintelor│textelor │comunicare │unor menţiuni│
│în propoziţie │ştiinţifice │- aplicarea │şi comentarii│
│- recunoaşterea │- evidenţierea │corectă a │la text │
│elementelor de │informaţiilor │jocurilor de │ │
│limbaj specifice │din text │rol │ │
│propriei regiuni │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────┤
│3.2 Recunoaşterea │ │ │ │
│caracteristicilor │ │ │ │
│situaţiilor de │ │3.2 │ │
│vorbire │3.2 Intenţii de│Recunoaşterea │ │
│nonliterare şi │comunicare în │momentelor │ │
│literare │situaţii de │fictive în │ │
│- exerciţii de │vorbire │diferite texte │ │
│observare şi │nonliterare şi │- exerciţii │ │
│conştientizare a │literare │pentru │ │
│particularităţilor│- exerciţii, │asigurarea │ │
│situaţiilor de │care vizează │înţelegerii │ │
│vorbire literare │recunoaşterea │lecturii citită│ │
│şi nonliterare │şi exprimarea │în gând, a │3.2 │
│- exerciţii pentru│gândurilor │lecturii │Înţelegerea │
│dezvoltarea │nerostite şi a │expresive cu │relaţiei │
│citirii cu voce │motivelor │voce tare │dintre text │
│tare şi în gând, │ascunse ale │- exerciţii de │şi realitate │
│citirea continuă │actorilor │observare a │în │
│şi conştientă a │- practicarea │aspectelor de │comunicarea │
│diferitelor texte,│citirii │realitate ale │nonliterară │
│înţelegerea │corecte, │textelor │şi literară │
│acestora │expresive │cotidiene; │- exerciţii │
│- sarcini ludice │- interpretarea│distingerea │de distincţie│
│care demonstrează │textelor simple│dintre │a elementelor│
│înţelegerea │- practicarea │afirmaţiile de │reale şi │
│specificului │utilizării │fapt şi ipoteze│aparent reale│
│textului citit, │corecte a │/opinii/ │din textele │
│prin formularea │structurilor │preferinţe │neliterare şi│
│răspunsurilor la │lingvistice │- exerciţii de │literare │
│întrebări │- înţelegerea │observare a │- exersarea │
│- exerciţii pentru│textului citit │proporţiei şi │lecturii │
│a înţelege dacă un│cu voce tare şi│rolului │fluente, │
│text a fost scris │în gând, │elementelor de │expresive │
│folosind sau nu │verificată/ │ficţiune în │(fragmente de│
│formulele de │demonstrată │texte literare │text) │
│politeţe │prin răspunsuri│de diferite │ │
│- completarea │la întrebări şi│genuri, de ex. │ │
│textului cu │un scurt │poveste │ │
│informaţii │rezumat/raport │- exersarea │ │
│parţiale │oral │lecturii │ │
│- citirea atentă, │- exersarea │fluente, │ │
│inteligibilă a │lecturii │expresive │ │
│textelor dialogate│fluente, │(basme │ │
│- exersarea │expresive │populare, │ │
│lecturii fluente, │(fabule) │poezii) │ │
│expresive │ │ │ │
│(zicători, │ │ │ │
│ghicitori) │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │3.3 Mobilizarea│ │3.3 │
│ │experienţelor │ │Identificarea│
│ │de citire în │ │conexiunilor │
│3.3 Mobilizarea │receptarea │3.3 Exprimarea │dintre teme │
│experienţelor de │operelor de │experienţelor │şi motive în │
│citire şi a │diverse specii │de cititor în │textele │
│cunoştinţelor │literare │receptarea │literare │
│prealabile în │- observarea │diverselor │- exerciţii │
│receptarea │structurii │specii literare│de │
│textelor │acţiunii din │- recunoaşterea│recunoaştere │
│- interpretarea │textul narativ │unităţilor unui│a legăturilor│
│acţiunilor şi │(delimitarea │text liric │dintre temă │
│comportamentului │expoziţiunii, │(titlu, strofe,│şi gen │
│personajelor │intriga, │versuri, rime) │literar/ │
│recunoaşterea │desfăşurarea │- recunoaşterea│specie │
│unităţilor unui │acţiunii, │unităţilor din │literară │
│text literar │punctul │textele epice │- exerciţii │
│(titlu, │culminant, │(titlu, │de observare │
│introducere, │rezolvarea) │introducere, │a motivelor │
│cuprins, │- exerciţii de │cuprins, │tematice │
│încheiere) │observare a │încheiere) │similare ale │
│ │tipurilor de │ │diferitelor │
│ │caracterizare │ │texte │
│ │ │ │literare │
├──────────────────┼───────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │3.4 │
│ │ │ │Raportarea │
│ │ │ │sistemelor de│
│ │ │ │valori din │
│ │ │ │textele │
│ │ │ │literare la │
│ │ │ │sistemele de │
│ │3.4 │ │valori │
│ │Recunoaşterea │ │proprii │
│ │sistemelor de │3.4 Evaluarea │- exercitarea│
│3.4 Recunoaşterea │valori în │sistemelor de │unei poziţii │
│valorilor morale │textele │valori care │personale cu │
│fundamentale în │literare │apar în texte │privire la │
│textul citit │- exerciţii de │literare │sistemul de │
│- exerciţii de │identificare a │- exerciţii │valori creat │
│observare a │sistemelor de │care vizează │în text │
│implicaţiilor │valori │identificarea │- practici de│
│valorice │transmise de │valorilor/ │confruntare │
│(bine-rău) ale │personaje în │ordinii de │conştientă a │
│personajelor / │textele │valori │sistemului de│
│rolurilor de basm │narative │transmise de │valori al │
│- discutarea │- formularea │personaje │operei si al │
│modelelor pozitive│unor judecăţi │- exprimarea │receptorului,│
│şi negative │de valoare │opiniei cu │prin │
│- recunoaşterea │- exerciţii │justificarea │formularea │
│valorii morale a │pentru │judecăţilor │asemănărilor │
│fabulelor │exprimarea │morale de │şi │
│ │opiniei │valoare │deosebirilor │
│ │participarea │ │- exerciţii │
│ │activă la │ │de comparare │
│ │dezbateri │ │a valorilor │
│ │ │ │culturale şi │
│ │ │ │morale ale │
│ │ │ │personajelor │
│ │ │ │cu sistemul │
│ │ │ │de valori │
│ │ │ │impus de │
│ │ │ │societate │
└──────────────────┴───────────────┴───────────────┴─────────────┘
┌────────────────┬────────────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│Clasa a V-a │Clasa a VI-a │Clasa a VII-a │Clasa a VIII-a │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│ │4.1 Producerea │ │ │
│ │diferitelor │ │ │
│4.1 Producerea │tipuri de texte │ │4.1 Producerea │
│diferitelor │utilizând │ │reflectată de │
│tipuri de texte │funcţiile de │ │texte, în diferite │
│scurte în │comunicare │ │situaţii de │
│diferite │- redactarea │ │comunicare │
│situaţii de │unui raport │4.1 Producerea │- descrierea unui │
│comunicare │cronologic a │individuală a unor │itinerar (de │
│- raport │unei experienţe │texte complexe, în │exemplu, pentru un │
│cronologic, │personale sau │conformitate cu │turist, care │
│relatarea unor │fictive - │situaţia de │doreşte să viziteze│
│întâmplări pe │exersarea │comunicare │obiectivele │
│baza experienţei│descrierii unui │- exersarea unei │turistice). │
│trăite sau │peisaj liber │caracterizări │- exerciţii de │
│fictive (de ex. │ales, din │independente │argumentare: │
│din perspectiva │diferite puncte │- exersarea │căutarea, │
│unui personaj) │de vedere │redactării unui │organizarea │
│- redactarea │- exerciţii de │articol de jurnal │argumentelor; │
│unei descrieri │redactare a unei│- exerciţii de │formarea unei │
│de tip portret │scrisori │formulare şi │opinii, dezvoltarea│
│(de exemplu, o │tradiţionale şi │justificare a unei │acesteia; formarea │
│fotografie de │a unui e-mail pe│opinii personale │logică a │
│familie, un │aceeaşi temă │- exersarea │succesiunii de │
│personaj de │pentru │formelor scrise de │idei; formarea │
│basm) │destinatari │prezentare │argumentelor │
│- completarea, │identici/ │- exerciţii de │convingătoare │
│continuarea, │diferiţi │redactare a │conform situaţiei; │
│încheierea unui │- exerciţii de │diferitelor texte │înşiruirea │
│basm, scrierea │redactare a unui│publicitare │argumentelor şi │
│unui basm (de │anunţ pe baza │- exerciţii de │contraargumentelor;│
│ex. pe baza │unor fragmente │redactare a │aprecierea │
│tipologiei │literare pentru │documentelor │argumentelor; │
│basmelor) │diferite │oficiale │concluzii; │
│- exerciţii de │situaţii de │fundamentale în │convingerea │
│transformare a │comunicare │viaţa de zi cu zi │interlocutorilor; │
│textului: │- exerciţii de │ │capacităţi retorice│
│dialogul în │redactare a unei│ │- exerciţii de │
│naraţiune, │invitaţii pentru│ │redactare a CV-ului│
│naraţiunea în │diferite ocazii │ │(format tradiţional│
│dialog │exerciţii de │ │şi europass) │
│ │redactare a unor│ │ │
│ │instrucţiuni de │ │ │
│ │utilizare │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│ │4.2 Redactarea │ │ │
│ │unui text pe │ │ │
│ │baza unor │ │ │
│ │structuri │ │ │
│ │specifice │ │ │
│ │narative, │ │ │
│ │argumentative, │ │ │
│ │descriptive, │ │ │
│ │pentru a │4.2 Redactarea unui│ │
│ │comunica idei şi│text cu subiect la │4.2 Redactarea unui│
│4.2 Elaborarea │informaţii pe │alegere, pe baza │text în care se │
│unui text pe │teme familiare │structurii │exprimă puncte de │
│baza unei │şi/sau pentru a │narative, │vedere argumentate,│
│structuri │prezenta │argumentative, │pe diverse teme │
│oferite ca │experienţe │descriptive, │- exerciţii de │
│model, pentru a │reale/imaginare │adecvate unei │pregătire a unui │
│comunica idei şi│- relatarea unor│situaţii de │eseu descriptiv: │
│informaţii pe │fapte şi │comunicare │observaţia, │
│teme familiare │întâmplări cu │- exerciţii de │identitate şi │
│şi/sau pentru a │caracter │pregătire a unui │deosebire, │
│prezenta │personal │eseu descriptiv: │distingerea │
│experienţe │- exerciţii │observaţia, │trăsăturilor │
│trăite/imaginate│pentru │identitate şi │esenţiale şi │
│- relatarea unor│pregătirea unui │deosebire, │nerelevante │
│fapte şi │eseu scris: │distingerea │- descrierea │
│întâmplări cu │observaţie, │trăsăturilor │peisajului din │
│caracter │identic-diferit │esenţiale şi │diferite │
│personal │- descrierea │nerelevante │perspective │
│- activităţi │unui loc │- descrierea unui │- exerciţii de │
│care vizează │imaginar sau │loc imaginar sau │redactare a unei │
│pregătirea │real: │real: │autocaracterizări │
│compunerii │aproape-departe,│aproape-îndepărtat,│cu schimbare de │
│descriptive │întreg-parte │întreg- parte, │perspectivă: │
│- descrierea │redactarea unor │detaliat-întreg │caracterizare │
│unui loc │compuneri │- exerciţii de │obiectivă şi │
│imaginar sau │narative, │caracterizare: o │ironică, │
│real: │descriptive, │persoană cunoscută,│autocaracterizare │
│aproape-departe,│explicative │un erou literar │- exerciţii de │
│intreg-parte │- descrierea │prezentarea unor │argumentare: │
│- descrierea │personajului: │sentimente şi │formarea şi │
│unei persoane: │eroul poveştii, │atitudini din │dezvoltarea │
│din fotografie, │identificarea │operele citite │opiniilor, │
│din imagine │trăsăturilor │- exerciţii de │juxtapunerea de │
│- descriere cu │fizice şi │argumentare: │argumente şi │
│schimbarea de │sufleteşti ale │formarea şi │contraargumente │
│perspectivei: Ce│personajelor │dezvoltarea │- redactarea unui │
│spune un obiect │- texte │opiniilor, │text argumentativ: │
│despre tine? │descriptive pe │juxtapunerea de │despre prietenie │
│ │diferite teme │argumente şi │ │
│ │prin alegerea │contraargumente │ │
│ │principiului de │ │ │
│ │organizare a │ │ │
│ │tipului de text:│ │ │
│ │trăsături │ │ │
│ │esenţiale, │ │ │
│ │linearitate │ │ │
│ │spaţială, │ │ │
│ │temporală │ │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │4.3 Producerea de │
│ │ │ │texte narative cu │
│ │ │ │respectarea │
│ │ │ │unităţilor de │
│ │ │ │structură a │
│ │ │ │textului │
│ │ │ │- practicarea │
│4.3 Producerea │ │4.3 Producerea de │tehnicilor de │
│unor texte │4.3 Producerea │texte narative │prelucrare a │
│narative în │de texte │independente pe │textului │
│diferite │narative pe baza│teme recomandate │- identificarea │
│situaţii de │unei experienţe │(conexe) │punctului │
│comunicare │personale sau │- articularea │culminant, a │
│- delimitarea │fictive │corespunzătoare a │răsturnărilor de │
│textului în │- descoperirea, │intrigii textului │situaţie în textele│
│fragmente │recunoaşterea, │narativ │citite │
│schematizarea │denumirea │- crearea unui text│- evidenţierea │
│textului narativ│unităţilor │narativ din │experienţelor │
│pe baza │structurale ale │perspective │personale şi de │
│imaginilor │operelor epice │diferite │lectură în │
│- scrierea unei │mai scurte │- observarea şi │naraţiuni │
│schiţe narative │- alcătuirea │aplicarea rolului │- formarea unei │
│pe baza unui │schemei unui │naraţiunii şi │opinii despre │
│eveniment │text narativ │descrierii în │acţiunile, │
│autoproclamat │scurt │textele literare şi│situaţiile, │
│sau ales │- identificarea │nonliterare │punctele de vedere │
│- atribuirea │momentelor │- observarea şi │ale personajelor │
│unui titlu │marcate clar în │aplicarea rolului │- recunoaşterea şi │
│potrivit pentru │timp şi spaţiu │naraţiunii, │aplicarea rolului │
│textul redactat │- recunoaşterea │descrierii şi a │naraţiunii, a │
│- exerciţii de │naratorului │caracterizării în │descrierii, a │
│transformare a │povestirii │textele literare şi│caracterizării în │
│textului: │- exerciţii de │nonliterare │textele literare şi│
│conversia unui │transformare a │- exerciţii de │nonliterare │
│text narativ │textului: │transformare a │- exerciţii de │
│scurt într- un │inserarea unui │textului: inserarea│transformare a │
│text dialogat; │dialog într-un │unor secvenţe │textului: inserarea│
│conversia │text narativ │descriptive într-o │caracterizării în │
│textului │scurt, conversia│naraţiune şi invers│naraţiune │
│dialogat în text│textului narativ│- alcătuirea │- redactarea │
│narativ │într-un dialog │finalului unui text│finalului unui │
│ │ │ │text; redactarea │
│ │ │ │cuprinsului │
│ │ │ │textului; │
│ │ │ │redactarea │
│ │ │ │introducerii │
│ │ │ │textului │
│ │ │ │- redactarea de │
│ │ │ │compuneri mixte │
└────────────────┴────────────────┴───────────────────┴───────────────────┘
┌─────────────────┬────────────────┬────────────────┬──────────────────┐
│Clasa a V-a │Clasa a VI-a │Clasa a VII-a │Clasa a VIII-a │
├─────────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┤
│5.1 │ │ │ │
│Comportamentul │ │ │ │
│lingvistic │ │ │5.1 Utilizarea │
│adaptat la │ │ │conştientă a │
│interlocutor şi │ │ │instrumentelor │
│adecvat situaţiei│ │ │lingvistice │
│de vorbire în │5.1 │ │necesare │
│diverse situaţii │Comportamentul │ │funcţionării │
│de comunicare │lingvistic │ │relaţiilor sociale│
│- exerciţii de │necesar │5.1 │- exerciţii care │
│dezvoltare a │coexistenţei │Comportamentul │vizează │
│competenţelor │sociale în │lingvistic │recunoaşterea │
│lingvistice │situaţii │necesar │particularităţilor│
│pentru │particulare şi │participării la │varietăţilor de │
│participarea la │în cerc restrâns│cultura socială │limbaj │
│cultura socială │- exerciţii de │- exerciţii de │- exerciţii de │
│(de exemplu, │dezvoltare a │recunoaştere a │descriere a │
│cunoaşterea şi │comportamentului│diferenţei │percepţiei sociale│
│aplicarea │lingvistic şi │dintre varianta │asupra variantelor│
│formulelor de │nonlingvistic │de limbaj │lingvistice: │
│politeţe); │cultural adecvat│normativ şi │evocarea │
│exerciţii de │situaţiei │varianta de │experienţelor │
│stil: vorbirea la│discursului │limbă maghiară │individuale, │
│„per tu”, │- exerciţii de │din România în │formularea │
│utilizarea │recunoaştere a │raport cu │prejudecăţilor, │
│formulelor de │situaţiilor de │textul, │cartografierea │
│adresare │utilizare a │propoziţia, │spaţiilor de │
│politicoasă în │limbajului │forma verbală │utilizare a unor │
│diverse situaţii │normativ │- exerciţii │variante │
│de comunicare │- exerciţii de │pentru │lingvistice, │
│- sarcini de │recunoaştere a │identificarea │discuţii despre │
│inventariere a │diferenţelor │celor mai tipice│valoarea │
│repertoriului │dintre varianta │cazuri de │variantelor │
│lingvistic şi a │limbajului │abateri ale │lingvistice │
│acompaniamentelor│normativ şi │anumitor │- exerciţii de │
│nonverbale ale │varianta │variante │ocazie pentru a │
│unor acţiuni │lingvistica │lingvistice de │ilustra situaţiile│
│comune de vorbire│proprie în │la standard │şi formele de │
│(salut, │raport cu │- exerciţii de │tranziţie de la o │
│mulţumire, scuze,│textul, │explorare a │versiune │
│promisiune, │propoziţia, │relaţiei dintre │lingvistică la │
│urare, │forma verbală │variantele │alta (comutarea │
│felicitare) │- păstrarea │lingvistice │codului) │
│- exerciţii de │conştientă a │(variante de │- exerciţii de │
│recunoaştere a │identităţii │limbă regională,│observare a │
│diferenţelor │lingvistice şi │variante de │trăsăturilor │
│dintre varianta │culturale │contact, │stilistice │
│limbajului │- cunoaşterea │standard) şi │lingvistice ale │
│normativ şi │oportunităţilor │identitate │diferitelor texte │
│varianta de │de comunicare │ │- exerciţii de │
│limbaj propriu în│ale limbii │ │indicare a │
│raport cu textul,│maghiare │ │diferenţei dintre │
│propoziţia, forma│ │ │crearea textului │
│verbală │ │ │scris şi cel │
│- exerciţii de │ │ │vorbit (text │
│observare a │ │ │spontan, citit cu │
│stilului de │ │ │voce tare) │
│vorbire al │ │ │ │
│interlocutorului │ │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │5.2 Reflecţia │5.2 │ │
│ │asupra valorilor│Interpretarea │ │
│5.2 Recunoaşterea│culturale şi a │valorilor │ │
│valorilor │evenimentelor │culturale şi a │5.2 Orientarea │
│culturale şi │istorice │evenimentelor în│printre sursele │
│istorice │- formularea de │contextul │furnizoare de │
│- scrierea şi │întrebări şi │autocunoaşterii │valori culturale │
│utilizarea │răspunsuri │şi a │şi de evenimente │
│corectă a │despre │intercunoaşterii│istorice │
│regionalismelor, │evenimente │- discuţii de │- povestirea unor │
│cunoaşterea │istorice, │grup despre │evenimente │
│echivalentelor │persoane şi │acţiunile unor │istorice │
│acestora în limba│locuri/situaţii │personalităţi │- prezentarea │
│standard │- povestirea │istorice şi │evenimentelor/ │
│- practicarea şi │unor lecturi şi │despre influenţa│experienţelor │
│trăirea │evenimente │acestora asupra │majore din viaţa │
│sărbătorilor │istorice │desfăşurării │de zi cu zi sau │
│locale, a │- cunoaşterea şi│evenimentelor │din viaţa şcolară,│
│evenimentelor, a │cultivarea │- descoperirea │formularea corectă│
│zilelor │valorilor │asemănărilor şi │a diferitelor │
│semnificative şi │culturale locale│a deosebirilor │planuri folosind │
│a obiceiurilor │şi naţionale │dintre fapte/ │corect timpurile │
│aferente │- cunoaşterea │evenimente, │verbale │
│ │culturii altor │personalităţi pe│ │
│ │naţionalităţi │baza surselor │ │
│ │ │istorice │ │
├─────────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │5.3 Păstrarea │5.3 Promovarea │
│5.3 Recunoaşterea│5.3 Trăirea │valorilor │valorilor │
│valorilor │valorilor │culturale locale│culturale locale │
│culturale locale │culturale locale│- păstrarea │- susţinerea │
│- acceptarea unor│- participarea │activă a │identităţii │
│variante locale │la evenimente │tradiţiilor, │naţionale, │
│de limbaj ca │culturale locale│practicarea │asumarea acesteia │
│mijloc de │- cunoaşterea şi│obiceiurilor │în public, la │
│comunicare de zi │trăirea │populare │serbările şcolare │
│cu zi │sărbătorilor şi │- căutarea a │(costume populare │
│- descoperirea │obiceiurilor │colecţiilor de │tradiţionale, │
│relaţiei strânse │religioase, │folclor, a │prezentarea │
│dintre dialectul │naţionale │arhivelor │tezaurului │
│local, varianta │(stropitul de │- cunoaşterea │folcloric) │
│de limbă │Paşti, │vârstnicilor │- experimentarea │
│utilizată şi │colindatul de │păstrători de │şi utilizarea │
│limba standard │Crăciun, balul │tradiţii, │conştientă a │
│ │recoltei) │bătrânii satului│beneficiilor │
│ │ │ │bilingvismului │
└─────────────────┴────────────────┴────────────────┴──────────────────┘
┌────────────────┬────────────────┬───────────────┬───────────────┐
│Clasa a V-a │Clasa a VI-a │Clasa a VII-a │Clasa a VIII-a │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Factorii │
│ │ │ │situaţiei de │
│ │ │ │comunicare: │
│ │ │ │Vorbitor: stil │
│ │ │Participanţii │de vorbire, │
│ │ │la dialog │variantă de │
│ │ │(relaţia dintre│limbă │
│ │ │participanţi; │Ponderea │
│ │ │presupoziţii şi│ideilor │
│ │ │cunoştinţe ale │exprimate: │
│ │ │participanţilor│fapt, opinie, │
│ │ │despre tema │mărturie/ │
│ │ │vorbirii). │certificare, │
│ │ │Strategii de │idee, iluzie │
│ │ │înţelegere şi │Elemente de │
│ │Tipuri de text: │creare a │raţionament: │
│ │descriere │textului oral │teză, ipoteză, │
│ │(obiect, │Identificarea │justificare, │
│ │persoană, │subiectului/ │exemplu/probă, │
│ │locaţie etc.); │temei, │tratarea │
│Factorii │naraţiune (de │activarea │obiecţiilor │
│situaţiei de │exemplu, │cunoştinţelor │Raţionament şi │
│comunicare: │povestire etc.);│anterioare; │persuasiune: │
│spaţiu, timp, │raport │păstrarea/ │tehnici de │
│vorbitor, │(succesiunea │schimbarea │persuasiune, │
│ascultător │evenimentelor) │temei; │strategii care │
│Identificarea │Recunoaşterea │identificarea │au efect asupra│
│subiectului/ │liniarităţii │cuvintelor │intelectului │
│temei, │spaţiale/ │cheie, ideea │(fapte, │
│activarea │cronologice: │principală, │dovezi), │
│cunoştinţelor │povestire, │înţelegerea │strategii care │
│anterioare │raportare │elementelor │au efect asupra│
│ │Relaţia dintre │esenţiale │emoţiilor │
│ │participanţii la│Organizarea │Relaţia dintre │
│ │situaţia de │textului: │evenimente: │
│ │comunicare │dialog - │cronologie şi │
│ │ │monolog; │cauzalitate │
│ │ │organizarea │Principii de │
│ │ │detaliilor │organizare în │
│ │ │narative, │textele │
│ │ │explicative, │descriptive şi │
│ │ │descriptive ale│narative: │
│ │ │textului │ruperea │
│ │ │- relaţii de │liniarităţii │
│ │ │sens │spaţiale/ │
│ │ │(sinonimie, │cronologice (de│
│ │ │antonimie) │exemplu, │
│ │ │ │modificări │
│ │ │ │temporale în │
│ │ │ │naraţiune, │
│ │ │ │mozaicism în │
│ │ │ │descriere) │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Citirea │ │
│ │ │textelor │ │
│ │ │narative:- │ │
│ │ │perspectiva │ │
│ │ │sinelui │ │
│ │ │vorbitor/ │ │
│ │ │experienţa │ │
│ │ │sinelui; │ │
│ │ │evidenţierea │ │
│ │ │evenimentelor │ │
│ │ │Cronologia, │ │
│ │ │locul şi │ │
│ │Citirea textelor│personajele; │Citirea │
│ │narative: │liniaritatea, │operelor epice │
│ │experienţă şi │cazuri mai │- procedurile │
│ │eveniment; │simple de │de creare a │
│ │cronologie, loc │perturbare a │tiparelor de │
│ │şi personaje; │liniarităţii; │personaj: │
│ │linearitate │mijloace de │caracterizarea │
│ │Citirea operelor│exprimare a │directă (de │
│Citirea textelor│epice - │punctului de │către narator, │
│narative: locul │structura operei│vedere obiectiv│de către alte │
│de desfăşurarea │epice: │şi subiectiv │personaje) şi │
│şi personaje │expoziţiunea, │Principii de │indirectă │
│naraţiunii; │intriga, │sistematizare a│(vorbire, │
│aranjarea │desfăşurarea │textelor │acţiune, │
│liniară, │acţiunii, │descriptive: │mediu); erou │
│temporală a │punctul │note generale │care acţionează│
│evenimentelor │culminant, │şi │sau care nu │
│unui text │deznodământul │individuale; │acţionează │
│narativ Citirea │- sistematizarea│caracteristici │- conflict, │
│operelor epice: │personajelor: │esenţiale şi │monolog, │
│narator, │personaje │mai puţin │monolog intern;│
│intrigă, │principale şi │importante; │lirism şi dramă│
│personaje/ │personaje │parte- întreg, │în texte epice │
│grupuri de │secundare │de sus în jos -│Principii de │
│caractere; │Citirea textului│de jos în sus, │sistematizare a│
│referinţe │descriptiv: │caracterizarea │textelor │
│spaţiale şi │caracteristici │- texte │descriptive │
│temporale simple│externe şi │nonliterare pe │Citirea │
│în textele epice│interne, │diverse teme │operelor │
│Tipuri de text │descrierea │Citirea │lirice: │
│sugerate: │mediului │operelor epice:│subiecte de │
│dialogul, │înconjurător │structura │interes │
│naraţiunea │Citirea textelor│operelor epice,│personal şi │
│(jurnalul, │nonliterare, │sistemul de │public în texte│
│povestirea), │comprehensiunea │personaje, │lirice │
│benzi desenate │Citirea operelor│relaţiile │Genul epic: │
│Specii literare:│lirice: lira, │dintre │umoristica, │
│basmul şi │lirism; │personaje │nuvela, │
│tipurile de │exprimarea │(personaje │romanul, │
│basme, basme │emoţiilor; │principale, │balada, │
│populare şi │starea de spirit│personaje │jurnalul │
│basme culte, │evidenţiată în │secundare, │Genul liric: │
│nuvela │textul liric │personaje │poemul │
│ │Specii literare:│episodice) │descriptiv, │
│ │legenda şi │Citirea │epistola, │
│ │variantele de │operelor lirice│imnul, oda │
│ │legendă, schiţa,│- relaţia │Texte document:│
│ │nuvela, │dintre vorbitor│texte │
│ │naraţiunea, │şi autor în │informative şi │
│ │poemul epic, │texte lirice: │persuasive │
│ │balada, cântecul│sinele liric; │(publicitate) │
│ │ │personalitate │ │
│ │ │şi │ │
│ │ │impersonalitate│ │
│ │ │Genuri │ │
│ │ │literare: │ │
│ │ │Genul epic - │ │
│ │ │nuvela, │ │
│ │ │naraţiunea, │ │
│ │ │romanul, balada│ │
│ │ │Genul liric - │ │
│ │ │cântecul, │ │
│ │ │poemul │ │
│ │ │descriptiv │ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Tipuri de │ │
│ │ │texte: │ │
│ │ │- scrierea în │ │
│ │ │scopuri │ │
│ │ │practice: │ │
│ │ │schiţa, │ │
│ │ │salutul; │ │
│ │ │- textul │ │
│ │ │informativ: │Tipuri de texte│
│ │ │texte │şi tehnici de │
│ │ │instructiv- │creare a │
│ │ │educative, │textelor │
│ │ │invitaţia, nota│modelul │
│ │ │de lectură, │procesional şi │
│ │ │anunţul, │etapele │
│ │ │cererea │scrierii: │
│ │ │- compunerea │- alegerea │
│ │ │liberă, │temei, crearea │
│ │ │prezentarea │textului pe un │
│ │ │experienţelor, │anumit subiect │
│ │ │a │- obiectivul/ │
│ │ │evenimentelor, │funcţia: │
│ │ │raport de │comunicarea │
│ │Perceperea │experienţă │opiniei │
│ │nivelului │- exprimarea │- organizare: │
│ │fonetic, morfo- │poziţiei │gânduri │
│ │sintactic, │personale în │relevante │
│ │semantic, │scris │referitor la │
│ │textologic al │- naraţiunea, │subiect, │
│ │textului │descrierea, │detalii, │
│ │Utilizarea │caracterizarea │informaţii │
│ │sistemului │- redactarea │relevante şi │
│ │noţiunilor │unui text │irelevante, │
│ │lingvistice │literar sau de │aranjarea │
│ │bazată pe │altă natură │într-o schiţă │
│ │experienţă │Modelul │lineară │
│ │(experienţa │orientat spre │(teorema) şi pe│
│ │vorbirii): │proces şi │baza │
│ │structura │etapele de │organizării │
│ │frazei, ordinea │scriere: │grafice │
│ │cuvintelor, │- crearea de │alineare (ex. │
│Texte scurte, │accentul, │text pe baza │diagrama │
│simple: │intonaţia, │unui subiect │cluster) │
│felicitare, │muzicalitatea, │dat/ales: │- reelaborare/ │
│mesaj, formular,│vocabularul, │individual, în │versiuni (ex. │
│scrisoare │valenţe, prefixe│perechi, în │lectură în │
│particulară, │verbale folosite│grupuri │clasă şi pe │
│invitaţie, │corect │- direcţionare/│baza │
│scrisoare de │Utilizarea │funcţie: luarea│răspunsurilor) │
│mulţumire, email│corectă a │în considerare │- păstrarea │
│- texte │diferitelor │a intenţiei │subiectului/ │
│descriptive, │structuri │scriitorului şi│schimbarea │
│narative, │sintactice │a │subiectului, │
│dialoguri │formule de │destinatarului │unitate, │
│ │politeţe │(individual, │împărţire │
│ │Utilizarea │grup, public) │articole, │
│ │adecvată a │- punct de │paragrafe │
│ │registrului │vedere, │- editare: │
│ │conform │argumentare, │funcţia/ │
│ │situaţiei - │convingere, │raportul │
│ │folosirea │combatere │unităţilor │
│ │adecvată în │principii de │macro │
│ │comunicare a │organizare în │structurale în │
│ │propoziţiilor │textele │diferite tipuri│
│ │enunţiative, │persuasive: │de texte │
│ │interogative, │antiteză, │ortografie: │
│ │exclamative, │paralelism, │- punctuaţia în│
│ │imperative │amplificare; │citarea │
│ │Perceperea │relaţie │directă, liberă│
│ │posibilităţilor │cauză-efect │sau dependentă │
│ │lingvistice │ortografie: │- întrebări │
│ │complexe │- semnele de │ortografice │
│ │ │punctuaţie: │legate de │
│ │ │punct, virgulă,│formele │
│ │ │două puncte, │verbelor │
│ │ │semnul │(ortografia │
│ │ │întrebării, │modelelor cele │
│ │ │semnul │mai frecvente │
│ │ │exclamării, │ale sufixelor │
│ │ │ghilimele, │de mod, de │
│ │ │liniuţa şi │timp, de │
│ │ │dialogul - │persoană) │
│ │ │ortografia │- întrebări │
│ │ │cuvintelor - │legate de │
│ │ │principiul şi │ortografia │
│ │ │practica │substantivelor │
│ │ │pronunţiei, │ │
│ │ │principiul şi │ │
│ │ │practica de │ │
│ │ │analiză a │ │
│ │ │cuvintelor, │ │
│ │ │ortografie │ │
│ │ │tradiţională şi│ │
│ │ │ortografie │ │
│ │ │simplificatoare│ │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Percepţia │
│ │ │ │socială a │
│ │Unele forme │ │variantelor │
│Formule de │lingvistice şi │ │lingvistice, │
│interacţiune │echivalentele │Sintagme │varianta │
│socială orală şi│lor în versiunea│lingvistice ce │lingvistică şi │
│scrisă: │mediată de limba│dovedesc │identitatea, │
│repertoriu de │predată în │apartenenţa la │variante de │
│curtoazie; │şcoală (de │grup │limbă │
│registre │exemplu „ │- Obiceiuri │regională, │
│corespunzătoare │suksukoles ”, │populare │variante de │
│situaţiei de │”nakolas ”, │- Meşteşuguri │contact, │
│comunicare │conjugarea cu ik│populare │standard │
│- Cântarea │sau fără ik, │(brodatul, │Costumul │
│(cântece │diverse forme de│ţesutul, torsul│tradiţional │
│populare, │trecut etc.) │lânii, vopsirea│(rădăcinile, │
│balade, │- Basme │textilelor, │originea) │
│strigături, │populare, │sculptură în │- îmbrăcarea │
│cântece sacre, │jocuri, legende │lemn, ceramică)│corectă a │
│rugăciuni) │populare │ │costumului │
│ │ │ │tradiţional │
│ │ │ │- dansuri │
│ │ │ │populare │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│Sunet; rolul │ │ │ │
│elementelor │Sunet; rolul │ │ │
│suprasegmentale │elementelor │ │ │
│şi non-verbale │suprasegmentale │ │ │
│în situaţia │şi non-verbale │ │ │
│comunicativă: │în situaţia │ │ │
│- gest, mimică, │comunicativă: │ │Sunet; rolul │
│postură │- controlul │ │elementelor │
│- propoziţii │spaţierii, │Sunet; rolul │suprasegmentale│
│melodice │contactul vizual│elementelor │şi non-verbale │
│specifice │- evidenţierea │suprasegmentale│în situaţia │
│(markeri de tip │rolului │şi non-verbale │comunicativă: │
│propoziţie) │factorilor │în situaţia │- elemente │
│Rolul de │suprasegmentali:│comunicativă: │nonverbale şi │
│evidenţiere al │volum, │- melodicitatea│suprasegmentale│
│unităţilor │tonalitate, ritm│propoziţiei │de persuasiune │
│suprasegmentale:│de vorbire, │- sunetul │- │
│intonaţie, │pauză │textului şi │expresivitatea │
│amprentă, accent│- rolul │exprimarea │sunetelor de │
│de contrast, │elementelor │emoţiei │vorbire │
│secvenţă, pauză │suprasegmentale │ │(stilistica │
│Rolul │şi non-verbale │ │sunetului) │
│elementelor │în influenţarea │ │ │
│suprasegmentale │sensului: │ │ │
│în influenţarea/│adăugire, │ │ │
│modificarea │armare, │ │ │
│sensului: │atenuare, │ │ │
│accent, ordine, │supraservare │ │ │
│intonaţie │ │ │ │
└────────────────┴────────────────┴───────────────┴───────────────┘
┌────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│V. osztaly │VI. osztaly │VII. osztaly │VIII. osztaly │
├────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │1.1 Kritikai │
│ │ │ │viszonyulas a │
│ │ │ │valtozatos │
│ │ │ │kommunikacios │
│ │ │ │helyzetekben │
│ │ │ │elhangzo szovegekhez│
│ │ │ │- kulonbozo tipasu │
│ │ │ │hangzo szovegek │
│ │ │ │hallgatasa kulonbozo│
│ │ │1.1 Valtozatos │csatornakon │
│ │ │kommunikacios │(beszelgetesek, │
│ │ │helyzetekben │interjuk, reklam, │
│ │ │elhangzo szovegek │alkalmi beszedek) │
│ │ │ertelmezese │- gyakorlatok az │
│ │ │lenyegkiemelessel, │alapveto │
│ │ │osszefoglalassal │tamegkommunikacios │
│ │ │- kulonbozo tipasu │miifajok (reklam, │
│ │ │hangzo szovegek │hirdetes, hir, │
│ │ │hallgatasa │tudasitas, interju, │
│1.1 Valtozatos │1.1 Valtozatos │kulonbozo │cikk) szerepenek │
│kommunikacios │kommunikacios │csatornakon │megertesere, │
│helyzetekben │helyzetekben │(hangfelvetelek, │felismeresere │
│elhangzo szovegek │elhangzo, kulonbozo│radiomusorok) │- meggyozo, eryelo │
│globalis ertese a │tipusu hangzo │- a │szovegek hallgatasa │
│lenyeges gondolatok │szobeli szovegek │lenyegkiemelest, │(pl. reklam, │
│kiemelesevel │lenyeges es │osszefoglalast │nyilvanos vitak, │
│- hangzo szovegek │reszletezo │celzo gyakorlatok │ajanlas, alkalmi │
│hallgatasa kulonbozo│informacioinak │- a kommunikacio │beszedek stb.); │
│csatornakon │kiemelese, │celjanak, a beszelo│felolvasott es │
│- kulonbozo tipasu │elktilonitese │(k)nek es a │spontan szoveg │
│hangzo szovegek │- kulonbozo tipasu │beszedszandeknak │hallgatasa, │
│hallgatasa, │hangzo szovegek │(pl. teny- / │dsszehasonlito │
│gyakorlatok a hangzo│hallgatasa │velemenykozles; │feladatok │
│szoveg temajanak/ │kulonbozo │(informacio)keres, │- a meghallgatott │
│targyanak, │csatornakon │utasitas, indulat- │ervelo-meggyozo │
│legfontosabb │- gyakorlatok a │es │szoveg alapjan az │
│gondolatanak │kommunikacios │erzelemkifejezes; │envek es ellenenvek │
│kiemelesere │helyzet │kerdes-valasz parok│egymas melle │
│- gyakorlatok a │valtozasanak │stb.), a │allitasat, az eryek │
│kozlesformak │felismeresere │felismereset es az │merlegeleset celzo │
│felismeresere │gyakorlatok a │arra valo reagalast│gyakorlatok │
│(parbeszedes, │kozlesformak │celzo gyakorlatok │- a szovegbol │
│elbeszelo, leiro) │felismeresere │(pl. szerepjatek, │kikavetkeztetheto │
│- gyakorlatok a │(parbeszedes, │dramatikus jatekok)│informaciok │
│kontextus: ter, ido │elbeszelo, leiro) │- a │megtalalasat celzo │
│felismeresere, a │- gyakorlatok a │lenyegkiemelest, │gymkorlatok │
│beszedpartner │hangzo szoveg │osszefoglalast │- kovetkeztetes │
│azonositasara │kalcsszavainak, │celzo gyakorlatok │levonasat, sajat │
│- hangtani │fontosabb │-a hangzo szoveg │nezopont, velemeny │
│gyakorlatok a roman │gondolatainak │elrendezeset, az │kifejteset szolgalo │
│es a magyar hangok │lejegyzesere │informaciok kdzotti│gyakorlatok szoban │
│ejtesenek │egyszeru │osszefiiggesek │- szerepjatekok a │
│hangoztatasara, │jegyzetelesi │felismereset celzo │kiilonfele │
│megkiildnbdztetesere│technikak │gyakorlatok (pl. │allaspontok │
│- gyakorlatok a │segitsegevel │idobeli, │megallapitasara egy │
│maganhangzok, │- gyakorlatok az │egesz-resz) │adott kerdes kapcsan│
│massalhangzok │esemenyek │- a szinonimia es │(sajatjatol eltero │
│idotartamanak │sorrendjenek (hely,│antonimia kontextas│allaspont │
│hangoztatasara │ido) felismeresere │fuggeset │kepviselete; a nem │
│- gyakorlatok a │- a beszelo(k) es a│illasztralo │sajat allaspont │
│ket-, haromjegyu │kozottuk levo │gyakorlatok │atelese, empatia, │
│massalhangzok │viszony │- gyakorlatok a │torekves az │
│kiejtesere │azonositasat │hangzo szoveg │idegenseg │
│- gyakorlatok a │szolgalo │kalcsszavainak, │megertesere, az en │
│modalitas │gyakorlatok │fontosabb │es a mas kozotti │
│felismeresere │szerepjatekkal │gondolatainak │kulonbseg │
│(hangsuly es │- gyakorlatok a │lejegyzese grafikai│megfogalmazasara es │
│hanglejtes │szovegtagolasra, │szervezok │elfogadasara) │
│jelentesteremtese │szdvegtdmoritesre │kiegeszitese szoveg│- gyakorlatok a │
│ │ │ujrahallgatasaval │velemenykulonbsegek │
│ │ │- gyakorlatok a │megtapasztalasara │
│ │ │szovegelemzes │- gyakorlatok a │
│ │ │bovitesere: a tema │hangzo szoveg │
│ │ │onallo │rendezoelvenek │
│ │ │megallapitasa, │azonositasara a │
│ │ │adatkereses, │szoveg │
│ │ │lenyegkiemeles, │ujrahallgatasaval │
│ │ │reszletek kiemelese│- gyakorlatok a │
│ │ │ │szovegelemzes │
│ │ │ │bovitesere: a tema │
│ │ │ │onallo │
│ │ │ │megallapitasa, │
│ │ │ │adatkereses, │
│ │ │ │lenyegkiemeles, │
│ │ │ │reszletek kiemelese,│
│ │ │ │idorend, ok-okozati │
│ │ │ │osszefugges │
│ │ │ │kiemelese │
├────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │1.3 A mondat- es │
│ │1.3 Az elemi mondat│1.3 Az esemenyek │szovegepito │
│ │nyelvi │szereploire es │eljarasok │
│ │megformalasanak, │korulmenyeire utalo│jelentesenek │
│ │mint │nyelvi kifejezesek │levezetese │
│ │viszonyrendszernek │szerkezetebol │nyelvi-szerkesztesi │
│ │a megertese │fakado jelentesek │jellemzok menten │
│ │- az esemenyek │tudatositasa │- gyakorlatok a │
│1.2 Az elemi │idobeli │- az esemeny │mondatok │
│mondatok nyelvi │lehorgonyzasara │szereploire valo │osszefuzesenek modja│
│megformalasanak │hasznalt nyelvi │utalas (esetek, │es a mondat │
│felismerese │eszkozok │nevutok fonevekkel │egeszenek jelentese │
│- gyakorlatok a │(toldalekok, │es nevmasokkal) │kozotti kapcsolat │
│szoveg grammatikai │szavak) │megfigyeleset celzo│feltarasara │
│alapjainak │felfedezeset celzo │gyakorlatok │valtozatos │
│felfedeztetesere: │gyakorlatok │- a szamneves es │szovegpeldakban │
│igek es vonzataik │valtozatos │mas │- a mellekmondattal │
│- tipikus │beszedhelyzetekben │mennyisegjelolos │kifejtett mondatresz│
│beszedaktusolmak │- az esemenyek nem │kifejezesek │/informacio │
│(pl. utasito, │tenyszeru voltat │hasznalatanak │felismertetese │
│informaciokero stb.)│jelzo nyelvi │megfigyeleset celzo│mondatzsugoritassal,│
│a mondatfajtakkal │eszkozoknek │gyakorlatok (pl. a │a hianyzo utaloszo │
│valo kapcsolatat │(modjelek, hato │tobbesseg │potlasaval │
│felfedezteto │kepzo, │jelolesmodjainak │- a koheziotervezo │
│gyakorlatok │modositoszok) es │megflgyelese; a │elemek es eljarasok │
│- a sajatos │hasznalatuknak, │tobbesseg │felismerese │
│mondatszerkesztesi │jelentesuknek a │jeloltsegenek es │szdvegmanipulacios │
│szorend megflgyelese│felterkepezese │jeloletlensegenek │gyakorlatokkal (pl. │
│ │valtozatos │lehetosegei es │szovegek hianyzo │
│ │gyakorlatokkal │jelentesbeli │elemeinek potlasa │
│ │- gyakorlatok a │kovetkezmenyei, │altal a szdveg │
│ │tagadas es a │ezek felismerese │nyelvtani es │
│ │negativ jellemzes │valogatott │jelentestani │
│ │tdbbi nyelvi │szovegekben; │kapcsoloelemeinek │
│ │eszkozenek │dsszehasonlitas a │azonositasa, │
│ │egyilttlatasara │tanult nyelvekkel) │mondatsorrend │
│ │ │ │felcserelese stb.) │
├────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │1.4 A nyelvi │1.4 A nyelvi │ │
│ │eszkozok es a │eszkozok es a │ │
│ │jelentes │jelentes │ │
│ │osszefiiggesenek │osszefiiggesenek │ │
│ │megertese │ertelmezese │ │
│1.3 Valtozatos │kiilonbozo tipusu │kiilonbozo tipusu │1.4 A nyelvi │
│szorendii, │szovegekben │szovegekben │eszkozok es a │
│hangsulymintazatu es│- szerepjatekok │- gyakorlatok a │jelentes │
│hanglejtesu mondatok│alapjan hangsuly es│valtozatos │osszefiiggesenek │
│jelentesenek a │szorend │szorendii mondatok │tudatos alkalmazasa │
│felismerese │megfîgyeleset celzo│jelentesenek az │valtozatos │
│kiilonbozo │gyakorlatok │ertelmezesere │beszedhelyzetekben │
│beszedhelyzetekben │- gyakorlatok │kiilonbozo │- gyakorlatok a │
│- gyakorlatok a │valtozatos │beszedhelyzetekben │szovegben ki nem │
│kiilonbozo │szorendii mondatok │- tenyallitasok es │fejtett tartalmak │
│mondatfajtak │jelentesenek a │a hipotezisek/ │ertelmezesere │
│hanglejtesenek │megkulonboztetesere│velemenyek │- gyakorlatok a │
│megftgyelesere │- mondat │megkillonbozteteset│szavak hasznalati │
│- ejtesi │atalakitasi │celzo gyakorlatok │korenek, a │
│gyakorlatok: │gyakorlatok │- a bizalmas/ │regiszternek a │
│hangsuly, intonacio │- a szovegben ki │kozombds/ │tudatos │
│ │nem fejtett │valasztekos │alkalmazasara │
│ │tartalmak │stilustipus │ │
│ │felismereset, │szohasznalati │ │
│ │megerteset celzo │vonatkozasaira │ │
│ │gyakorlatok │fokuszalo │ │
│ │ │gyakorlatok │ │
└────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘
┌───────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│V. osztaly │VI. osztaly │VII. osztaly │VIII. osztaly │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │2.1 Szobeli │ │ │
│ │megnyilatkozas │ │ │
│ │valtozatos temakban│ │ │
│ │a kommunikacios │ │ │
│ │tenyezokhoz │ │ │
│2.1 Szobeli │igazodva │ │ │
│megnyilatkozas │gyakorlatok a │ │ │
│megadott temaju, │nyelvi es kepi │ │ │
│maganeleti, │abrazolas │2.1 Adott vagy │ │
│kiskozossegi │parhuzamainak es │valasztott temak │ │
│beszedhelyzetekben │kiildnbsegeinek a │szobeli bemutatasa │ │
│a nonverbalis │megtapasztalasara. │a kommunikacios │ │
│eszkozok es a │- gyakorlatok │tenyezok │2.1 Reszvetel │
│kommunikacios │informatis │figyelembevetelevel│kulonbozo │
│tenyezok │parbeszedek │- amyalt, rugalmas │kommunikacios │
│lîgyelembevetelevel│alkotasara a │alkalmazkodas │helyzetekben │
│- egyes gyakori │beszelok kozotti │gymkorlasa a │- gyakorlatok eryeIo│
│beszedcselehvesek │viszonyok │kommunikacios │tipusu szovegek │
│(koszones, │figyelembevetelevel│folyamat │elemzesere es │
│megkdszdnes, │(pl. az │tenyezoihez │letrehozasara (pl. │
│bocsanatkeres, │engedelykeres │kulonfele │allitasok es eryek │
│igeret, jakivansag,│fbtmai, a beszelok │beszedhelyzetekben │kiemelese egy-egy │
│gratulacio) nyelvi │kozotti │- a │szdvegbol; │
│repertoarjanak es │bizalmassagi │beszedhelyzetnek, a│nezopontok │
│nonverbalis kisero │viszony) │kommunikacios │azonositasa a │
│elemeinek │- a │szandeknak es a │szovegekben; │
│szambavetelet │beszedhelyzettjek │cimzettnek │ervekhez ellenervek │
│szolgalo feladatok │es a kommunikacios │megfelelo │gyujtese) │
│- pantomim es │szandeknak │szohasznalat/ │ │
│szerepjatek a │megfelelo │kifejezeskeszlet │ │
│szohasznalat, a │szohasznalat/ │megvalasztasat │ │
│kiejtes, a │kifejezokeszlet │celzo gyakorlatok │ │
│testbeszed │megvalasztasat │ │ │
│dsszehangolasara │celzo gyakorlatok. │ │ │
│kiilonfele │- a beszed │ │ │
│beszedhelyzetekben │kezdemenyezesenek, │ │ │
│ │folytatasanak, │ │ │
│ │befejezesenek │ │ │
│ │felismereset │ │ │
│ │szolgalo │ │ │
│ │gyakorlatok │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ │ │2.2 Kulonbozo │2.2 Kulonbozo │
│ │ │informaciok, │allaspontok, nezetek│
│ │ │gondolatok, │bemutatasa kulonbozo│
│2.2 Lenyeges │ │velemenyek │temak kapcsan │
│gondolatok │ │bemutatasa │meggyozo/ ervelo │
│kivalasztasa es │ │ervekkel, │szovegtipusban │
│rendszerezese │ │reszletezessel │- rovid bemutato/ │
│szabadon valasztott│ │alatamasztva │kiseloadas tartasa │
│vagy megadott temak│ │- gyakorlatok │szabadon valasztott │
│szobeli │2.2 Lenyeges │felreproduktiv es │temaban jegyzet/ ppt│
│bemutatasara │gondolatok │spontan szovegek │alapjan │
│kulonbozo │elrendezese │alkotasara (pl. │- adott temahoz, │
│kommunikacios │kulonbozo temak │hirdetes, ajanlas, │allitashoz │
│helyzetekben │bemutatasa celjabol│tudositas) │kapcsolodo ervek │
│- gyakorlatok │- gyakorlatok │- jegyzetkeszites a│osszegyujtese; │
│felreproduktiv es │felreproduktiv es │fontosabb │erveles adott │
│spontan szovegek │spontan szovegek │gondolatok │allaspont mellett/ │
│alkotasara (pl. │alkotasara (pl. │kifejtesere │ellen - a sajat │
│beszamolo │beszamolo; │- a szemelyesseg/ │nezopont, velemeny │
│esemenyrol, │utvonal-, │targyilagossag │kifejteset celzo │
│elmenyrol) │kornyezetleiras; │gyakorlasa a targy,│gyakorlatok masok │
│- valasztott vagy │jellemzes) │esemeny │velemenyenek, │
│adott tema kapcsan │- parbeszedek │bemutatasaban │nezopontjainak │
│gyakorlatok a │atfogalmazasa │- gyakorlatok az │utkoztetesevel │
│fontosabb │elbeszelesre │onallo │- film es irodalmi │
│informaciok szobeli│ │velemenyalkotas es │szoveg │
│ismertetesere/ │ │a velemeny │osszehasonlitasara │
│bemutatasara │ │indoklasara │epulo │
│tematartassal │ │- velemenycsere a │velemenynyilvanitasi│
│- sajat velemeny │ │tetszik/nem │gyakorlatok, rovid │
│megfogalmazasa │ │tetszik, szep/rut/ │ismertetes, ajanlas │
│ │ │kozombos │tervezeset es │
│ │ │szempontjai alapjan│bemutatasat celzo │
│ │ │ │gyakorlatok │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│2.3 A szovegek │ │ │ │
│nyelvi │ │ │ │
│megformalasara valo│ │ │ │
│erzekenyseg │ │ │ │
│rogzitett │ │ │2.3 Szobeli │
│kommunikacios │ │ │megnyilatkozas │
│helyzetekben │2.3 A szovegek │2.3 A szovegek │megadott temaju, │
│- jatekos │nyelvi │nyelvi │maganeleti, │
│gyakorlatok rokon │megformalasara valo│megformalasara valo│kiskozossegi │
│ertelmu es │erzekenyseg │erzekenyseg │beszedhelyzetekben │
│ellentetes ertelmu │megtortent │elkepzelt │- egyes gyakori │
│szavak │kommunikacios │kommunikacios │beszedcselekvesek │
│szovegkontextusba │helyzetekben │helyzetekben │(koszones, │
│valo helyezesevel │- jatekos │- jatekos │megkoszones, │
│- az allitas es │gyakorlatok azonos │gyakorlatok │bocsanatkeres, │
│tagadas │es hasonlo alaku │tobbjelentesu │igeret, jokivansag, │
│kifejezesenek │szavak │szavak │gratulacio; │
│komplexebb nyelvi │szovegkontextusba │szovegkontextusba │tajekoztatas, │
│lehetosegeit │valo helyezesevel │valo helyezesevel │tudakozodas stb.) │
│szambavevo jatekos │- a mult ido │- a jovo ido │nyelvi │
│gyakorlatok │kifejezesenek │kifejezesenek │repertoarjanak │
│kulonbozo │komplexebb nyelvi │komplexebb nyelvi │szambavetelet │
│kommunikacios │lehetosegeit │lehetosegeit │szolgalo feladatok │
│helyzetekben │szambavevo jatekos │szambavevo jatekos │- a kommunikacios │
│- jatek parban: │gyakorlatok │gyakorlatok │szempontoknak │
│kolcsonos │kulonbozo │kulonbozo │megfelelo │
│kerdesfeltevesre │kommunikacios │kommunikacios │szovegalkotasi vagy │
│alapozva, a „kije?”│helyzetekben │helyzetekben │atalakitasi │
│es „mije?” │ │ │gyakorlatok │
│kerdesekre felelo │ │ │ │
│szavak vegzodeseben│ │ │ │
│a megfelelo alak │ │ │ │
│kivalasztasa (-a/ │ │ │ │
│-e, -ja/-je) │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│2.4 Kifejezo, │ │ │ │
│ertheto es tudatos │ │ │ │
│beszed │ │ │ │
│- kulonbozo │ │ │ │
│beszedhelyzetekben │ │ │ │
│elhangzo szovegek │ │ │ │
│helyes tagolasat, a│ │ │ │
│helyes kiejtes │ │ │ │
│tudatositasat, │ │ │ │
│alkalmazasat celzo │2.4 A │ │ │
│gyakorlatok: │beszedpartnerekhez │2.4 A │ │
│- hangok │alkalmazkodo, a │beszedpartnerekhez │ │
│differencialasat │beszedhelyzetnek │alkalmazkodo, a │ │
│(zongesseg szerint)│megfelelo nyelvi │beszedhelyzetnek │ │
│szolgalo │magatartas │megfelelo nyelvi │ │
│gyakorlatok pl. │kulonfele │magatartas │2.4 A │
│p-b, v-f, g-k stb. │kommunikacios │kulonfele │tarsas-tarsadalmi │
│- maganhangzok │helyzetekben │kommunikacios │egyutteleshez │
│differencialasat │- gyakorlatok a │helyzetekben │szukseges nyelvi │
│celzo gyakorlatok │tarsas kulturaban │- egyes gyakori │magatartas │
│pl. a-o, e-i, e-a │valo reszvetelhez │beszedcselekvesek │maganjellegu es │
│- jatekos │szukseges nyelvi │(koszones, │kiskozossegi │
│gyakorlatok a │kompetenciak │megkoszones, │helyzetekben │
│kontextusnak │fejlesztesere (pl. │bocsanatkeres, │- gyakorlatok a │
│megfelelo │udvariassagi │igeret, jokivansag,│beszedhelyzetnek │
│beszedtempo, │formulak ismerete, │gratulacio stb.) │megfelelo, kulturalt│
│hanglejtes, │alkalmazasa; │nyelvi │nyelvi es nem nyelvi│
│beszedszunet │stilusgyakorlatok: │repertoarjanak es │magatartas │
│fejlesztesere │tegezes, magazas, „│nonverbalis │kialakitasara │
│- a kommunikaciot │tetszikezes ” │kiseroelemeinek │- gyakorlatok a │
│kisero nem nyelvi │kulonbozo │szambavetelet │kommunikacios │
│jeleknek (erzelmi │helyzetekben stb.) │szolgalo feladatok │helyzet valtozasanak│
│hangsuly, hangero, │- jatekos │- gyakorlatok a │felismeresere │
│mimika, gesztus, │gyakorlatok a │mondathangsuly, a │ │
│terkozszabalyozas) │mondathangsuly, a │hanglejtes, a │ │
│kontextusnak │hanglejtes, a │beszedszunet │ │
│megfelelo │beszedszunet │szerepenek │ │
│alkalmazasa │szerepenek │alkalmazasara │ │
│- jatekos │tudatositasara │ │ │
│gyakorlatok a │ │ │ │
│szoveg tagolasanak │ │ │ │
│erzekeltetesere │ │ │ │
│- jatekos │ │ │ │
│gyakorlatok a │ │ │ │
│mondathangsuly, a │ │ │ │
│hanglejtes, a │ │ │ │
│beszedszunet │ │ │ │
│megfigyeltetesere │ │ │ │
└───────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘
┌────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┬────────────────────┐
│V. osztaly │VI. osztaly │VII. osztaly │VIII. osztaly │
├────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│3.1 Kulonbozo tipusu│ │ │ │
│nyomtatott es │ │ │ │
│elektronikus │ │ │ │
│szovegek erto │ │ │3.1 Valogatas a │
│olvasasa │3.1 A szovegertesi/ │ │beszedhelyzetnek │
│- gyakorlatok a │olvasasi strategiak │3.1 A beszedhelyzetnek│megfelelo │
│tortenetmondas │iranyitott alkalmazasa │megfelelo szovegertesi│szovegertesi/ │
│linearis rendjenek │a kulonbozo tipusu │/olvasasi strategiak │olvasasi strategiak │
│megfigyelesere (pl. │szovegek olvasasa soran│alkalmazasa kulonbozo │kozott │
│elbeszelo szoveg │- a szoveg fo es │tipusu szovegek │- gyakorlatok onauo │
│kronologikus │resztemainak │olvasasa soran │velemeny │
│rendjenek │megtalalasat segito │- a szoveg informacioi│megfogalmazasara es │
│helyreallitasa) │gyakorlatok │kozotti osszefuggesek │a velemeny │
│- az elbeszelo │(kulcsszavak, │azonositasa │indoklasara az │
│szoveg jellemzoinek │bekezdesek) │- a koszonesi formak │olvasott szoveg │
│megfigyelese │- gyakorlatok │helyes hasznalata pl. │temajaval, │
│- kerdesek │ismeretterjeszto │napszakohwk es │mufajaval, nyelvi │
│megfogalmazasa az │szovegek tartalmanak │beszedhelyzeteknek │megformaltsagaval │
│olvasottakkal │osszefoglalasara │megfeleloen │stb. kapcsolatban │
│kapcsolatban │- a szovegben kozolt │- szerepjatekok helyes│- bejegyzesek es │
│- gyakorlatok a │informaciok kiemelese │alkalmazasa │kommentek │
│szorend │ │ │megfogalmazasa │
│megfigyelesere │ │ │ │
│- a sajat regiojara │ │ │ │
│jellemzo tajnyelvi │ │ │ │
│elemek felismerese │ │ │ │
├────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│3.2 A nem irodalmi │ │ │ │
│es az irodalmi │ │ │ │
│beszedhelyzet │ │ │ │
│sajatossagainak │ │ │ │
│felismerese │ │ │ │
│- gyakorlatok az │ │ │ │
│irodalmi es nem │ │ │ │
│irodalmi │ │ │ │
│beszedhelyzet │3.2 Kommunikacios │3.2 Fiktiv mozzanatok │ │
│sajatossagainak │szandekok a nem │felismerese kulonbozo │ │
│megfigyelesere es │irodalmi es az irodalmi│szovegekben │ │
│tiidatositasara │beszedhelyzetben │- gyakorlatok a │ │
│- gyakorlatok a │- a szereplok ki nem │megertest biztosito │ │
│hangos es nema │mondott gondolatainak, │nema olvasasra, │3.2 Szoveg es │
│olvasas │rejtett inditekainak │kifejezo felolvasasra,│valosag viszonyanak │
│fejlesztesere, │feusmereset, │annak megertesere │megragadasa a nem │
│kiilonbozo szovegek │megszolaltatasat celzo │- gyakorlatok │irodalmi es az │
│felkesziiles utani │gyakorlatok │hetkoznapi szovegek │irodalmi │
│folyamatos, ertelmes│- helyes, kifejezo │valosagvonatkozasainak│kommunikacioban │
│felolvasasa, annak │olvasas gyakorIasa │megfigyelesere; │- gyakorlatok a │
│megertese │- egyszerii szovegek │tenyallitasok es │valos es a valosnak │
│- az olvasott szoveg│ertelmezese │hipotezisek/ │tuno elemek │
│sajatossagainak │- a nyelvi stnikturak │velemenyek/ │megkiilonboztetesere│
│megerteset bizonyito│helyes hasznalatanak │izlesiteletek │a nem irodalmi es az│
│jatekos feladatok, │gywkorlasa │megkiilonboztetese │irodalmi szovegekben│
│kerdesekre adott │- folyamatos hangos es │- gyakorlatok a fiktiv│- folyekony, │
│valaszokkal │nema olvasasi │elemek aranyanak es │kifejezo olvasas │
│- gyakorlatok annak │szovegertes bizonyitasa│szerepenek │gyakoroltatasa │
│megertesere, hogy │kerdesekre adando │megfigyelesere │(szovegreszletek) │
│tegezodo vagy │valasszal, rovid │kiilonbozo mufaju │ │
│magazodo formaban │szobeli osszefoglaloval│irodalmi szovegekben │ │
│irtak egy szoveget │/beszamoloval │pl. Mese │ │
│- szoveg │- folyekony, kifejezo │- folyekony, kifejezo │ │
│kiegeszitese │olvasas gyakoroltatasa │olvasas gyakoroltatasa│ │
│reszinformaciokkal │(tanito mese) │(nepmese, vers) │ │
│- feleletvaltasos │ │ │ │
│szovegek figyelmes, │ │ │ │
│erto olvasasa │ │ │ │
│- folyekony, │ │ │ │
│kifejezo olvasas │ │ │ │
│gyakoroltatasa │ │ │ │
│(mondokak, talolos │ │ │ │
│kerdesek) │ │ │ │
├────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│3.3 Az olvasoi │3.3 Az olvasoi │3.3 Az olvasoi │ │
│tapasztalatok es a │tapasztalatok │tapasztalatok │3.3 Az irodalmi │
│hattertudas │mukodtetese a kulonbozo│mukodtetese az │szovegek │
│mukodtetese az │mufaju irodalmi │irodalmi szoveg │tematikus-motivikus │
│irodalmi szovegek │szovegek befogadasaban │mufajanak │kapcsolodasainak │
│befogadasaban │- az elbeszelo szoveg │azonositasaban │felismerese │
│- a szereplok │cselekmenyszerkezetenek│- lirai szovegek │- gyakorlatok a tema│
│cselekedeteinek, │megfigyeleset │egysegeinek │es mufaj │
│magatartasanak │(alaphelyzet, │felismerese (cim, │osszefuggeseinek │
│ertelmezese │bonyodalom, a │szakaszok, sorok, │felismeresere │
│- irodalmi szovegek │bonyodalom kifejtese, │rimek) │- gyakorlatok │
│egysegeinek │tetopont, megoldas │- epikai szovegek │kulonbozo irodalmi │
│felismerese (cim, │elkulonitese) celzo │egysegeinek │szovegek azonos │
│bevezetes, │gyakorlatok │felismerese (cim, │tematikus │
│targyalas, │- gyakorlatok a │bevezetes, targyalas, │motivumainak │
│befejezes) │jellemzes fajtainak │bonyodalom, │megfigyelesere │
│ │megfigyelesere │vegkifejlet) │ │
├────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │3.4 Az irodalmi │
│ │ │ │szovegekben │
│ │ │ │megjeleno │
│ │ │ │ertekrendek │
│3.4 Alapveto │ │ │viszonyitasa a │
│erkolcsi ertekek │ │ │szemelyes │
│felismerese az │ │ │ertekrendhez │
│olvasott szovegben │ │ │- szemelyes │
│- ertekiteletek │3.4 Az irodalmi szoveg │ │allasfoglalas │
│megfogalmazasa │ertekviszonyainak │3.4 Az irodalmi │gyakoroltatasa a │
│- │felismerese │szovegekben megjeleno │szovegben │
│velemenynyilvanitasi│- gyakorlatok a │ertekrendek megitelese│megalkotott │
│gyakorlatok │szereplok altal │- a szereplok altal │ertekrenddel │
│- vitak szervezese │kozvetitett ertekek/ │kozvetitett ertekek/ │kapcsolatosan │
│- gyakorlatok a │ertekrendek │ertekrendek │- a mu es a befogado│
│mesei szereplok / │azonositasara az │megragadasat celzo │ertekrendjenek │
│szerepkorok │elbeszelo szovegekben │gyakorlatok │tudatos │
│ertekvonatkozasainak│- ertekiteletek │- velemenynyilvanitas │szembesitesere │
│(jo-gonosz) │megfogalmazasa │az erkolcsi │szolgalo │
│megfigyelesere │- velemenynyilvanitasi │ertekitelet │gyakorlatok, a │
│- pozitiv es negativ│gyakorlatok │indoklasaval │hasonlosagok es │
│szerepmintak │- aktiv reszvetel │ │kulonbsegek │
│megbeszelese │vitakban │ │megfogalmazasaval - │
│- a tanitomesek │ │ │- gyakorlatok a │
│erkolcsi │ │ │szereplok altal │
│ertekkonflktusainak │ │ │kepviselt erkolcsi │
│felismertetese │ │ │es kulturalis │
│ │ │ │ertekek │
│ │ │ │osszehasonlitasara a│
│ │ │ │tarsadalmi ertekrend│
│ │ │ │elvarasaival │
└────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┴────────────────────┘
┌─────────────────────┬───────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│V. osztaly │VI. osztaly │VII. osztaly │VIII. osztaly │
├─────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │4.1 Kulonbozo │ │ │
│ │tipusu szovegek │ │4.1 Reflektalt │
│ │alkotasa a │ │szovegalkotas │
│ │kommunikacios │ │kulonbozo │
│ │funkciok │ │beszedhelyzetekben │
│ │mukodtetesevel │ │- utvonalterv │
│4.1 Kulonbozo tipusu │- kronologikus │4.1 A │keszitesenek │
│rovid szovegek │beszamolo irasanak │beszedhelyzethez │gyakorlasa (pl. a │
│alkotasa kulonbozo │gyakorlasa │igazodo komplex │telepulesre erkezo │
│beszedhelyzetekben │szemelyes vagy │szovegek onallo │turista szamara a │
│- kronologiai │fiktiv elmenyrol │alkotasa │telepules │
│beszamolo, │- tajleiras │- onallo jellemzes │nevezetessegeinek a │
│elmenybeszamolo │gyakorlasa │keszitesenek │megtekintesere) │
│szemelyes vagy fiktiv│kulonbozo │gyakorlasa │- ervelesi │
│elmeny alapjan (pl. │nezopontokbol egy │- naplobejegyzes │gyakorlatok: ervek │
│egy szereplo │szabadon valasztott│irasanak gyakorlasa │felkutatasa, │
│helyzeteben) │videkrol │- gyakorlatok az │rendszerezese; │
│- szemelyleiras (pl. │- gyakorlatok │onallo │velemeny, │
│csaladi fotorol, │hagyomanyos │velemenyalkotas es a │allasfoglalas │
│mesehosrol) │maganlevel es │velemeny indoklasara │kialakitasa, │
│- kreativ │e-mail irasara │- a bemutatkozas │tovabbfejlesztese; │
│irasgyakorlatok: │ugyanarrol a │irasos formainak │logikus gondolatmenet│
│mesefolytatas, │temarol ugyanannak/│gyakorlasa │kialakitasa; az ervek│
│mesebefejezes, │eltero cimzettnek │- gyakorlatok │meggyozo megformalasa│
│meseiras │- gyakorlatok │kulonfele │a helyzetnek │
│- │hirdetes irasara │reklamszovegek │megfeleloen; ervek es│
│szovegtranszformacios│irodalmi muvek │irasara │ellenervek egymas │
│gyakorlatok: │reszletei alapjan, │- gyakorlatok a │melle allitasa; ervek│
│parbeszedbol │ill. kulonbozo │mindennapi elet │merlegelese; │
│elbeszeles, │kommunikacios │alapveto hivatalos │konkluzio; │
│elbeszelesbol │helyzetekre │iratainak │kommunikacios │
│parbeszed │- gyakorlatok │megfogalmazasara │partnerek meggyozese:│
│ │meghivo irasara │ │a retorikai kepesseg │
│ │kulonbozo │ │- oneletrajz-irasi │
│ │alkalmakra │ │gyakorlat │
│ │- gyakorlatok │ │(hagyomanyos es │
│ │hasznalati utasitas│ │europass formatumban)│
│ │irasara │ │ │
├─────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │4.2 Rovid │ │ │
│ │elbeszelo, │ │ │
│ │velemenykifejto │ │ │
│ │leiro szovegek │4.2 A │4.2 Szovegek │
│ │irasa ismeros │beszedhelyzetnek │megfogalmazasa │
│ │temakkal │megfelelo szovegek │rogzitett szempontok │
│ │kapcsolatos otletek│alkotasa valasztott │alapjan, kulonbozo │
│ │es informaciok │temara, elbeszelo, │temakban │
│4.2 Szovegalkotas egy│kozlesere es/vagy │ervelo, leiro │- leiro fogalmazas │
│megadott struktura │valos/kepzeletbeli │struktura alapjan │elokesziteset │
│alapjan, ismeros │tapasztalatok │- leiro fogalmazas │szolgalo gyakorlatok:│
│temakkal kapcsolatos │bemutatasara │elokesziteset │megfigyeles, │
│otletek es │- szemelyes │szolgalo gyakorlatok:│azonossag-kulonbseg, │
│informaciok kozlesere│cselekmenyek │megfigyeles, │lenyeges-lenyegtelen │
│es/vagy megelt/ │(elmenyek) es │azonossagkulonbseg, │vonasok elkulonitese │
│elkepzelt elmenyek │tortenesek │lenyeges-lenyegtelen │- tajleiras │
│bemutatasara │elbeszelese │vonasok elkulonitese │keszitesenek │
│- szemelyes │- leiro fogalmazas │- helyleiras │gyakorlasa kulonbozo │
│cselekmenyek es │elokesziteset │elkepzelt vagy │nezopontokbol: │
│tortenesek │szolgalo │valosagos │lentrol a magasba, a │
│elbeszelese │gyakorlatok: │helyszinrol: │magasbol letekintve │
│- leiro fogalmazas │megfigyeles, │kozel-tavol, │- onallo jellemzes │
│elokesziteset │azonossag-kulonbseg│egesz-resz, │keszitesenek │
│szolgalo gyakorlatok:│- helyleiras │reszletezo-egysegben │gyakorlasa hangnem es│
│megfigyeles │elkepzelt vagy │lato │nezopontvaltassal: │
│- helyleiras │valosagos │- a jellemzes │tenyszeru es ironikus│
│elkepzelt vagy │helyszinrol: │kesziteset celzo │jellemzes, │
│valosagos │kozel-tavol, egesz-│gyakorlatok. │onjellemzes irasa │
│helyszinrol: │resz │ismerosrol, irodalmi │- ervelesi │
│kozel-tavol, egesz- │- elbeszelo, leiro,│hosrol │gyakorlatok: │
│resz │ervelo kompoziciok │- erzelmek, │velemeny, │
│- szemelyleiras: │irasa │magatartasok │allasfoglalas │
│fotorol, keprol │- szemelyleiras: │bemutatasa az │kialakitasa, │
│- leiras │mesehosrol, a │olvasott muvekben │tovabbfejlesztese, │
│nezopontvaltassal: │szereplok kulso, │- ervelesi │ervek es ellenervek │
│Mit mesel egy targy │belso jellemzoinek │gyakorlatok: │egymas melle │
│rolad? │azonositasa │velemeny, │allitasa, ervek │
│ │- kulonbozo temaju │allasfoglalas │merlegelese │
│ │leiro szovegek a │kialakitasa, │- ervelo szoveg │
│ │szovegtipus rendezo│tovabbfejlesztese, │irasat celzo │
│ │elvenek │ervek es ellenervek │gyakorlatok: a │
│ │kivalasztasaval: │egymas melle allitasa│baratsagrol │
│ │lenyeges jegyek, │ │ │
│ │terbeli, idobeli │ │ │
│ │linearitas │ │ │
├─────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │4.3 Elbeszelo │
│ │ │ │szovegek alkotasa a │
│ │ │ │szovegszerkezeti │
│ │ │ │egysegek betartasaval│
│ │ │ │- a │
│ │ │4.3 Onallo elbeszelo │szovegfeldolgozasi │
│ │ │szovegek alkotasa │technikak gyakorlasa │
│ │ │javasolt (kapcsolodo)│- tetopontok, │
│4.3 Elbeszelo │4.3 Elbeszelo │temakban │fordulopontok │
│szovegek alkotasa │szovegek alkotasa │- az elbeszelo szoveg│keresese az olvasott │
│kulonbozo │szemelyes vagy │cselekmenyenek │szovegekben │
│beszedhelyzetekben │fiktiv elmenyrol │megfelelo tagolasa │- szemelyes es │
│- tagolatlan szoveg │- rovidebb epikus │- elbeszelo szoveg │olvasmanyelmenyek │
│tobb bekezdesre valo │muvek szerkezeti │alkotasa kulonbozo │megfogalmazasa │
│felosztasa │egysegeinek │nezopontbol │elbeszelesekben │
│- kep alapjan │felfedezese, │- az elbeszeles, │- velemeny │
│elbeszelo szoveg │megismerese, │leiras szerepenek │megfogalmazasa a │
│vazlatanak │megnevezese │megfigyelese es │szereplok │
│elkeszitese │- rovid elbeszelo │alkalmazasa irodalmi │cselekedeteirol, │
│- elbeszeles/vazlat │szoveg alapjan │es ismeretterjeszto │helyzeteirol, │
│irasa egy megadott │vazlatkeszites │szovegekben │nezeteirol │
│vagy valasztott │- ido es ter │- az elbeszeles, │- az elbeszeles, │
│esemenyhez │egyertelmuen jelolt│leiras, a jellemzes │leiras, a jellemzes │
│kapcsolodoan │mozzanatainak │szerepenek │szerepenek │
│- megfelelo cim │azonositasa │megfigyelese es │felismerese es │
│rendelese a │- a tortenet │alkalmazasa irodalmi │alkalmazasa irodalmi │
│fogalmazashoz │elbeszelojenek │es ismeretterjeszto │es ismeretterjeszto │
│- │felismerese │szovegekben │szovegekben │
│szovegtranszformacios│- szoveg atalakito │- │- │
│gyakorlatok: rovid │gyakorlatok: rovid │szovegtranszformacios│szovegtranszformacios│
│elbeszelo szoveg │elbeszelo szovegbe │gyakorlatok: │gyakorlatok: │
│atalakitasa │parbeszedes szoveg │elbeszelo szovegbe │elbeszelo szovegbe │
│parbeszedes szovegge;│beillesztese, │leiro szoveg │jellemzes beepitese │
│parbeszedes szoveg │parbeszedes szoveg │beillesztese, es │- a szoveg │
│atalakitasa │atalakitasa │forditva │befejezesenek a │
│elbeszelove │elbeszelo szovegge │- a szoveg │megirasa │
│ │ │befejezesenek a │- a szoveg │
│ │ │megirasa │targyalasanak a │
│ │ │ │megirasa │
│ │ │ │- a szoveg │
│ │ │ │bevezetesenek a │
│ │ │ │megirasa │
│ │ │ │- kombinalt jellegu │
│ │ │ │fogalmazasok alkotasa│
└─────────────────────┴───────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
┌──────────────────┬────────────────┬────────────────────┬──────────────────┐
│V. osztaly │VI. osztaly │VII. osztaly │VIII. osztaly │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │5.1 A │
│5.1 A │ │ │tarsas-tarsadalmi │
│beszedpartnerekhez│ │ │viszonyok │
│alkalmazkodo, a │ │ │mukodtetesehez │
│beszedhelyzetnek │ │ │szukseges nyelvi │
│megfelelo nyelvi │ │ │eszkozok tu da tos│
│magatartas │ │ │hasznalata │
│kulonfele │5.1 A tarsadalmi│ │- a │
│kommunikacios │egyutteleshez │ │nyelvvaltozatok │
│helyzetekben │szukseges nyelvi│ │sajatossagainak │
│- gyakorlatok a │magatartas │5.1 A tarsas │felismereset celzo│
│tarsas kulturaban │maganjellegu es │kulturaban valo │gyakorlatok │
│valo reszvetelhez │kiskozossegi │reszvetelhez │- gyakorlatok a │
│szukseges nyelvi │helyzetekben │szukseges nyelvi │nyelvvaltozatok │
│kompetenciak │- gyakorlatok a │magatartas │tarsadalmi │
│fejlesztesere (pl.│beszedhelyzetnek│- gyakorlatok a │megitelesenek │
│udvariassagi │megfelelo, │normativ │koruljarasara: │
│fotmulak ismerete,│kulturalt nyelvi│nyelvvaltozat es a │egyeni │
│alkalmazasa); │es nem nyelvi │romaniai magyar │tapasztalatok │
│stilusgyakorlatok:│magatartas │nyelvvaltozat │elohivasa, │
│tegezes, magazas, │kialakitasara │kozotti kulonbseg │eloiteletek │
│tetszikezes │- gyakorlatok a │felismeresere a │megfogalmazasa, az│
│kulonbozo │normativ │szoveghez, a │egyes │
│helyzetekben │nyelvvaltozatot │mondathoz, a │nyelvvaltozatok │
│- egyes gyakori │kero │szoalakhoz │hasznalati │
│beszedcselekvesek │beszedhelyzetek │kapcsolodoan │tereinek │
│(koszones, │felismeresere │- gyakorlatok az │felterkepezese, │
│megkoszones, │- gyakorlatok a │egyes │vita a │
│bocsanatkeres, │normativ │nyelvvaltozatok │nyelvvaltozatok │
│igeret, │nyelvvaltozat es│sztenderdtol valo │ertekerol │
│jokivansag, │a sajat │elteresenek │- │
│gratulacio) nyelvi│nyelvvaltozat │legjellemzobb │helyzetgyakorlatok│
│repertoarjanak es │kozotti │eseteinek │az egyik nyelvi │
│nonverbalis │kuldnbsegek │felismeresere │valtozatrol a │
│kiseroelemeinek │felismeresere a │- gyakorlatok a │masikra valo │
│szambavetelet │szoveghez, │nyelvvaltozatok │atteres │
│szolgalo feladatok│mondathoz, a │(regionalis │helyzeteinek es │
│- gyakorlatok a │szoalakhoz │nyelvvaltozatok, │formainak az │
│normativ │kapcsolodoan │kontaktusvaltozatok,│illusztralasara │
│nyelvvaltozat es a│- a nyelvi es │sztenderd) es az │(kodvaltas) │
│sajat │kulturalis │identitas │- gyakorlatok │
│nyelvvaltozat │identitas │osszefuggeseinek │kulonbozo szovegek│
│kozotti │tudatos orzese │feltarasara │nyelvi-stilaris │
│kulonbsegek │- a magyar nyelv│ │jegyeinek │
│felismeresere a │kommunikacios │ │megfîgyelesere │
│szoveghez, a │lehetosegeinek │ │- gyakorlatok az │
│mondathoz, a │ismerete │ │irott es beszelt │
│szoalakhoz │ │ │nyelvi │
│kapcsolodoan │ │ │szovegalkotas │
│- gyakorlatok a │ │ │kulonbozosegenek │
│beszedtars │ │ │megmutatasara │
│beszedstilusanak │ │ │(spontan szoveg, │
│megfîgyelesere │ │ │felolvasott │
│ │ │ │szoveg) │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│ │5.2 Reflektalas │ │ │
│ │a kulturalis │ │ │
│ │ertekekre es │5.2 Kulturalis │ │
│ │tortenelmi │ertekek es │5.2 Tajekozodas a │
│ │esemenyekre │tortenelmi esemenyek│kulturalis │
│5.2 Kulturalis es │- kerdesek es │ertelmezese az │ertekekre es │
│tortenelmi ertekek│feleletek │onismeret es │tortenelmi │
│felismerese │megfogalmazasa │tarsismeret │esemenyekre │
│- a helyi │tortenelmi │kontextusaban │vonatkozo │
│tajszavak helyes │jelentosegu │- csoportos │forrasokban │
│irasa es │esemenyek, │megbeszelesek │- egyes tortenelmi│
│hasznalata, ezek │szemelyek es │(beszelgetesek) │esemenyek │
│koznyelvi │helyek/helyzetek│egyes tortenelmi │elmeselese │
│megfelelojenek │kapcsan │szemelyisegek │- fontosabb │
│ismerete; │- tortenelmi │cselekedeteirol, s │esemenyek/ │
│- a helyi unnepek,│olvasmanyok es │arrol, hogy ok │tapasztalatok │
│esemenyek, jeles │tortenelmi │milyen hatassal │elmeselese a │
│napok es a │esemenyek │voltak az esemenyek │mindennapokbol │
│kapcsolodo │elmeselese │alakulasara │vagy az iskola │
│szokasok │a helyi es │- hasonlosagok es │eletebol, │
│gyakorlasa, │nemzeti │kulonbsegek │kulonbozo tervek │
│megelese │kulturalis │felfedezese tenyek/ │megfogalmazasa az │
│ │ertekek ismerete│esemenyek, │igeidok helyes │
│ │es apolasa │szemelyisegek kozott│hasznalataval │
│ │- mas │- tortenelmi │ │
│ │nemzetisegek │forrasok alapjan │ │
│ │kulturajanak │ │ │
│ │megismerese │ │ │
├──────────────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
│ │5.3 A helyi │ │5.3 A helyi │
│5.3 A helyi │kulturalis │5.3 A helyi │kulturalis ertekek│
│kulturalis ertekek│ertekek megelese│kulturalis ertekek │nepszerusitese │
│felismerese │- a helyi │megorzese │- kiallas a │
│- a helyi │kulturalis │- aktiv │nemzeti identitas │
│nyelvvaltozat │esemenyeken valo│hagyomanyorzes, │mellett, ennek │
│elfogadasa, mint a│reszvetel │nepszokasok │felvallalasa │
│mindennapi │- vallasos, │gyakorlata │nyilvanosan │
│kommunikacio │nemzeti unnepek,│f- │iskolai │
│eszkoze │szokasok │olklorgyujtemenyek, │unnepelyeken │
│- a helyi │(husveti │archivumok │(nepviselet, │
│dialektus, │locsolkodas, │felkutatasa │folklorkincs │
│nyelvvaltozat es a│karacsonyi │- idos │bemutatasa) │
│koznyelv kozeli │kantalas, │hagyomanyorzok │- a ketnyelvuseg │
│viszonyanak │szureti bal) │megismerese │elonyeinek tudatos│
│megismerese │megismerese, │ │hasznalata, │
│ │megelese │ │megelese │
└──────────────────┴────────────────┴────────────────────┴──────────────────┘
┌────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────┐
│V. osztaly │VI. osztaly │VII. osztaly │VIII. osztaly │
├────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │A kommunikacios │
│ │ │ │helyzet tenyezoi: │
│ │ │ │Beszelo: │
│ │ │ │beszedstilus, │
│ │ │A resztvevok (a │nyelvvaltozat A │
│ │ │resztvevok kozotti │kijelentesek sulya:│
│ │ │viszony; a resztvevok│teny, velemeny, │
│ │ │elofeltevesei es │vallomas/tanusitas,│
│ │ │ismeretei egymasrol │elkepzeles, │
│ │ │es a beszed │teveszme │
│ │Szovegtipusok: leiras│temajarol) │Az erveles elemei: │
│ │(targy-, szemely-, │A szobeli szoveg │tezis, hipotezis, │
│ │helyleiras stb.); │ertesenek es │indoklas, pelda/ │
│ │elbeszeles (pl. │alkotasanak │bizonyitas, az │
│ │tortenetmondas, │strategiai: │ellenvetesek │
│A kommunikacios │stb.); beszamolo │- targy/tema │kezelese │
│helyzet tenyezoi: │(esemenyek │azonositasa, elozetes│Erveles es │
│ter, ido, beszelo, │sorrendje); leiras │tudas aktivalasa; │meggyozes: a │
│hallgato │(targy-, szemely-, │tematartas/ │meggyozes │
│Targy/tema │helyleiras); │temavaltas; │technikai, az │
│azonositasa, │Terbeli/idorendi │kulcsszavak, fo │ertelemre hato │
│elozetes tudas │linearitas │gondolat azonositasa,│(tenyek, │
│aktivalasa │felismerese: │lenyegmegragadas │bizonyitekok), az │
│ │tortenetmondas, │Szovegszervezes: │erzelmekre hato │
│ │beszamolo │dialogikus- │strategiak │
│ │A kommunikacios │monologikus; │Esemenyek kozotti │
│ │helyzet resztvevoi │narrativ, magyarazo, │viszony: kronologia│
│ │kozotti viszony │leiro szoveg │es ok-okozatisag │
│ │ │szervezese │Rendezoelvek a │
│ │ │reszletezes; │leiro es elbeszelo │
│ │ │jelentesbeli │szovegekben: a │
│ │ │kapcsolatok │terbeli/idorendi │
│ │ │(szinonimia, │linearitas │
│ │ │antonimia) │megbontasa (pl. │
│ │ │ │idosik valtasok az │
│ │ │ │elbeszelesben, │
│ │ │ │mozaikszeryseg a │
│ │ │ │leirasban) │
├────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│ │ │Elbeszelo szovegek │ │
│ │ │olvasasa: │ │
│ │ │- a beszelo en/atelo │ │
│ │ │en nezopontja; │ │
│ │ │esemenyek kiemelese; │ │
│ │ │idorend, helyszin es │Epikus myvek │
│ │Elbeszelo szovegek │szereplok; a │olvasasa: a │
│ │olvasasa: elmeny es │linearitas, a │jellemteremtes │
│ │esemeny; idorend, │linearitas │eljarasai: │
│ │helyszin es │megbontasanak │kozvetlen │
│ │szereplok; a │egyszerybb esetei; a │(narrator, mas │
│Elbeszelo szovegek │linearitas Epikus │targyilagos es │szereplo altali) es│
│olvasasa: helyszin │myvek olvasasa: │szemelyes nezopont │kozvetett │
│es szereplok; az │- az epikus myvek │kifejezoeszkozei │(beszeltetes, │
│esemenyek linearis, │cselekmenyszerkezete:│Leiro szovegek │cselekedtetes, │
│idobeli elrendezese │elokeszites/ │rendezoelve: │komyezet) │
│az elbeszelo │alaphelyzet, │altalanos es egyedi │jellemzes; cselekvo│
│szovegben │bonyodalom, a │jegyek; lenyeges es │es nem cselekvo │
│Epikus myvek │bonyodalom kifejtese,│kevesbe lenyeges │hos, konfliktus, │
│olvasasa: narrator, │tetopont, megoldas │jellemzok; │monolog, belso │
│cselekmeny, │- a szereplok │egesz-resz, fentrol │monolog; liraisag │
│szereplok/ │rendszere: │le-lentrol fel, a │es dramaisag az │
│szereplocsoportok; │foszereplok, │jellemzes │epikus szovegekben │
│egyszery ter- es │mellekszereplok │Kulonbozo temaju │Leiro szovegek │
│idovonatkozasok az │A leiro szoveg │ismeretterjeszto │rendezoelve │
│epikus szovegekben │olvasasa: kulso es │szovegek │Lirai muvek │
│Javasolt │belso tulajdonsagok, │Epikus muvek │olvasása: szemelyes│
│szovegtipusok: │a komyezet leirasa │olvasasa: az epikus │es kozerdeku temák │
│párbeszed, │Ismeretterjeszto │muvek │lirai szovegekben │
│elbeszeles │szovegek olvasasa, │cselekmenyszerkezete,│Epikus mufajok: │
│(beszámoló, │szovegertes │a szereplok │humoreszk, novella,│
│tortenetmondás), │Lirai muvek olvasasa:│rendszere, szereplok │regeny, bailada, │
│kepregeny Irodalmi │lira, liraisag; az │kozotti kapcsolatok │napló │
│mufajok: mese es │erzelmek kifejezese; │(foszereplok, │Lirai mufajok: │
│mesefajták, nepmese │a lirai szoveg │mellekszereplok, │leiró koltemeny, │
│es mukolteszeti │hangulata │epizodszereplok) │koltoi level, │
│mese, novella │Irodalmi mufajok: │Lirai muvek olvasasa:│himnusz, óda │
│ │monda es │a beszelo es szerzo │Dokumentum │
│ │mondavaltozatok, │viszonya a lirai │szovegek: │
│ │novella, elbeszeles, │szovegekben: a lirai │tájekoztató es │
│ │elbeszelo koltemeny, │en; szemelyesseg es │meggyozo szovegek │
│ │verses regeny, dal │szemelytelenseg │(reklám) │
│ │ │Irodalmi mufajok: │ │
│ │ │Epikus mufajok: │ │
│ │ │novella, elbeszeles, │ │
│ │ │regeny, bailada │ │
│ │ │Lirai mufajok: dal, │ │
│ │ │leiro koltemeny │ │
├────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│ │ │Szovegtipusok: A │Szovegtipusok es │
│ │ │gyakorlati celu irás.│szovegalkotási │
│ │ │Vazlat. Udvozlet. A │technikák: │
│ │ │tajekoztato jellegu │az irás │
│ │ │szoveg. Didaktikai │folyamatkozpontu │
│ │ │utasito szovegek. Az │modellje es │
│ │ │olvasmanyjegyzet. │szakaszai: o │
│ │ │Hirdetes. Kerveny. │temaválasztás, │
│ │ │Szabad fogalmazas. │szovegalkotas adott│
│ │ │Elmenyek, esemenyek │temára │
│ │A szovegek nyelvi │bemutatasa. │celtetelezes/ │
│ │megformalasanak │Elmenybeszamolo. │funkció: │
│ │szovegtani, │Szemelyes allaspont │velemenykozles │
│ │morfoszintaktikai, │kifejezese irasban. │szervezes: a │
│ │lexikalis, │Az elbeszeles. A │temához tartozó │
│ │szemantikai es │leiras. A jellemzes. │lenyeges │
│ │fonetikai szintje │Fogalmazas irodalmi │gondolatok, │
│ │A nyelvi │vagy más termeszetu │reszletezes, │
│ │fogalomrendszer │szovegrol Az irás │releváns es │
│ │tapasztalatokra epulo│folyamatkozpontu │irreleváns │
│ │alapozasa a │modellje es │információ, │
│ │mondatszerkezet, elem│szakaszai: │elrendezese │
│ │sorrend, hangsuly, │szovegalkotas adott/ │lineáris vázlatban │
│ │mondatdallam koreben │választott tema │(tetelmondat) es │
│ │szorend, hangsuly, │alapján: egyenileg, │alineáris grafikai │
│Rovid, egyszeru │hanglejtes szokeszlet│párban, csoportban │szervezók alapján │
│szovegek: udvozlet, │mondat strukturaja, │celtetelezes/funkció:│(pl. \'f1irtábra) │
│uzenet, urlap, │az ige ragozasa es │az irói szándek │átdolgozás/ │
│bejelentkezók, │vonzatai, igekotok │es a cimzett (egyen, │szovegváltozatok │
│magánlevel, meghivó,│helyes hasznalata │csoport, │(pl. osztálytermi │
│koszonolevel, e-mail│- a mondatreszek │nyilvanossag) │felolvasás es │
│(imel); leiró, │alaki-flinkcionalis │figyelembevetele; │visszajelzesek │
│elbeszeló, │helyes hasznalata │nezopont, │alapján) │
│dialogikus szovegek │- szobeli es irasbeli│allasfoglalas, │- tematartas/ │
│ │tarsas erintkezes │meggyozes, cafolas; │temavaltas, egyseg,│
│ │formulai: │atdolgozas/ │tagolas; │
│ │udvariassagi │szovegvaltozatok │- tetelmondat, │
│ │repertoar; a │Rendezoelvek a │bekezdesek │
│ │kommunikacios │meggyozo szovegekben:│- szerkesztes: │
│ │helyzetnek megfelelo │ellentet, parhuzam, │makroszerkezeti │
│ │regiszterek │fokozas; ok-okozati │egysegek flinkcioja│
│ │- kijelento, kerdo, │osszefîigges │/aranya kylonbozo │
│ │felkialto, felszolito│Helyesiras: Az │szovegtipusban; │
│ │mondatok es a │irasjelek: a pont, a │Helyesiras │
│ │kommunikacios helyzet│vesszo, a kettospont,│- egyenes, szabad │
│ │- az allitas es │a kerdojel, a │es fyggo idezet │
│ │tagadas kifejezesenek│felkialtojel, az │irasjelezese │
│ │komplexebb nyelvi │idezojel. A │- az igealakokkal │
│ │lehetosegei nyelv │gondolatjel, │kapcsolatos │
│ │ │parbeszedjel │helyesirasi │
│ │ │A kiejtes szerinti │kerdesek (modjeles,│
│ │ │iras elve es │idojeles, │
│ │ │gyakorlata │szemelyragos │
│ │ │A szoelemzo irasmod │igealakok gyakori │
│ │ │elve es gyakorlata │mintazatainak │
│ │ │A szofajok │helyesirasa) │
│ │ │helyesirasa │- fonevek alakjaval│
│ │ │Hagyomanyos irasmod │kapcsolatos │
│ │ │es az egyszerusito │helyesirasi │
│ │ │irasmod │kerdesek │
├────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │A nyelvvaltozatok │
│ │ │ │tarsadalmi │
│A szobeli es │A nyelvvaltozatok │ │megitelese, a │
│irasbeli tarsas │egyes alakjai es │A csoporthoz tartozas│nyelvvaltozat es │
│erintkezes formulai:│megfeleloik az iskola│nyelvi │identitas, a │
│udvariassagi │altal kozvetitett │megjelenitoi │regionalis │
│repertoar; a │nyelvvaltozatban (pl.│Nepszokasok │nyelvvaltozatok, │
│kommunikacios │suksukoles, nakolas, │Nepi mestersegek │kontaktusvaltozatok│
│helyzetnek megfelelo│ikes/iktelen ragozas,│(himzes, felvetes es │es a sztenderd │
│regiszterek │kylonbozo mult idejil│szoves, fonas, │A nepviselet │
│Enek-zene (nepdalok,│alakok stb.) │textilfestes, │(gyokereink, │
│balladak, szentes │Nepmesek, jatekok, │fafaragas, keramia) │eredetynk, │
│enekek, hujjogtatak,│nepmondak │ │szarmazasunk) │
│imak) │ │ │- a nepviselet │
│ │ │ │helyes feloltese │
│ │ │ │- neptancok │
├────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│Hangzas; │ │ │ │
│szupraszegmentalis │Hangzas; │ │ │
│es non- verbalis │szupraszegmentalis es│ │ │
│elemek szerepe a │non- verbalis elemek │ │ │
│kommunikacios │szerepe a │ │ │
│helyzetben: │kommunikacios │ │ │
│- Gesztus, mimika, │helyzetben: │ │Hangzas; │
│testtartas │- Terkoz szabalyozas,│Hangzas; │szupraszegmentalis │
│- Jellegzetes │szemkontaktus │szupraszegmentalis es│es non- verbalis │
│(mondatfajta-jelolo)│- A │non- verbalis elemek │elemek szerepe a │
│mondatdallamok │szupraszegmentalis │szerepe a │kommunikacios │
│- A │tenyezok kiemelo │kommunikacios │helyzetben: │
│szupraszegmentalis │szerepe: hangero, │helyzetben: │- A meggyozes │
│elemek kiemelo │hangmagassag, │- Mondatdallam │nonverbalis es │
│szerepe: intonacio, │beszedtempo, szynet │- A szoveg hangzasa │szupraszegmentalis │
│nyomatek, │- A │es az erzelemkifej │elemei │
│kontraszthangsuly, │szupraszegmentalis es│ezes │- A beszedhangok │
│sorrend, szynet │non- verbalis elemek │ │expresszivitasa │
│- A │jelentest befolyasolo│ │(hangstilisztika) │
│szupraszegmentalis │szerepe: kiegeszites,│ │ │
│elemek jelenteset │megerosites, │ │ │
│befolyasolo/ │gyengites, │ │ │
│megvaltoztato │felylbiralas │ │ │
│szerepe: hangsuly, │ │ │ │
│sorrend, intonacio │ │ │ │
└────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────┘
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │Sarkozujlaki Petofi │
│Balogh Kinga │Sandor Altalanos │
│ │Iskola, Szatmar megye │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Szatmarnemeti Kolcsey │
│Fisar Erika │Ferenc Fogimnázium, │
│ │Szatmar megye │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Jano-Petnehazy│Igazfalvi Altalanos │
│Ibolya │Iskola, Temes │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │“Georgeta J. Cancicov” │
│Marton Attila │Technologiai Líceum - │
│ │Parincea (Labnyik │
│ │struktura), Bako megye │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Temesvari Bartok Bela │
│Molnos Ildiko │Elmeleti Liceum, Temes │
│ │megye │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Aradi Aurel Vlaicu │
│Nagy Aniko │Altalanos Iskola, Arad │
│ │megye │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Nyisztor │Bako megyei │
│Margit │Tanfelugyeloseg, Bako │
│ │megye │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Zilahi “Simion │
│Pataki Ida │Bărnuţiu” Altalános │
│ │Iskola, Szilagy megye │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rokosi Reéka -│Oktatasi Miniszterium │
│Renata │Kisebbsegi Osztaly, │
│ │Bukarest │
└──────────────┴───────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajului oral şi scris,│
│în diferite situaţii de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Înţelegerea globală a mesajului │
│oral sau scris, pe subiecte abstracte │
│şi complexe, din diverse sfere de │
│interes: │
│• deducerea contextului în care au loc│
│diferite tipuri complexe de comunicare│
│în mesajul audiat/citit │
│• sesizarea diferenţelor dintre │
│elementele care formează imaginea de │
│ansamblu a textului literar sau │
│nonliterar │
│• înţelegerea ideilor principale │
│dintr-un discurs extins, pe subiecte │
│abstracte, complexe sau nefamiliare, │
│din diverse sfere de interes (texte │
│literare, prelegeri, discuţii, │
│dezbateri, interacţiuni complexe între│
│alte persoane │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea unor informaţii │
│esenţiale dintr-un discurs oral sau │
│scris extins, pe teme abstracte şi │
│complexe, din diverse sfere de │
│interes: │
│• identificarea unor informaţii │
│esenţiale şi de detaliu din diferite │
│tipuri de texte lungi şi complexe, │
│care pot apărea în sfera socială, │
│academică sau profesională, │
│identificând detalii subtile, inclusiv│
│atitudini şi opinii implicite sau │
│direct exprimate │
│• evidenţierea elementelor cu ajutorul│
│cărora se asigură coeziunea şi │
│coerenţa discursului │
│• deducerea din context a înţelesului │
│unor cuvinte şi expresii colocviale/ │
│argotice/idiomatice dintr-un mesaj │
│oral sau scris │
│• recunoaşterea organizării logice a │
│unui text literar sau nonliterar lung │
│şi complex │
├──────────────────────────────────────┤
│1.3. Sesizarea deosebirii dintre │
│ambiguitate şi claritate într-un mesaj│
│oral sau scris, pe subiecte abstracte │
│şi complexe, din diverse sfere de │
│interes: │
│• identificarea surselor umorului, ale│
│ironiei etc., dintr-un discurs pe teme│
│abstracte şi complexe │
│• extragerea unor informaţii specifice│
│din anunţuri publice de o slabă │
│calitate a înregistrării sau │
│distorsionate (audio şi/sau vizual), │
│de exemplu dintr-o staţie, pe un │
│stadion sau dintr-o înregistrare veche│
│• identificarea atitudinii fiecărui │
│vorbitor, într-o discuţie animată, │
│articulată într-un ritm natural şi │
│caracterizată prin întreruperi, │
│digresiuni şi exprimări colocviale, │
│într-un stil familiar (ironie, │
│ezitare, nesiguranţă etc.) │
│• înţelegerea unei game largi de │
│materiale înregistrate sau transmise │
│în direct, inclusiv într-un limbaj │
│nonstandard şi identificarea unor │
│detalii subtile, de exemplu atitudini │
│sau relaţii interpersonale │
├──────────────────────────────────────┤
│1.4. Identificarea trăsăturilor │
│specifice diferitelor tipuri de │
│discurs: │
│• stabilirea unor corelaţii între │
│mesajul textului literar şi │
│experienţele sau cunoştinţele │
│anterioare ale receptorului │
│• sesizarea diferenţelor dintre temele│
│/subiectele abordate în diverse texte │
│literare, prin lectura comparată a │
│acestora │
│• identificarea specificului │
│discursului narativ, liric, dramatic, │
│pentru înţelegerea adecvată a │
│mesajului unui text oral sau scris │
│• recunoaşterea relaţiilor dintre o │
│operă studiată şi contextul cultural │
│în care a apărut aceasta │
├──────────────────────────────────────┤
│1.5. Realizarea lecturii unor texte │
│literare/nonliterare pe teme abstracte│
│şi complexe, ca activitate │
│independentă: │
│• realizarea de inferenţe sau de │
│supoziţii, pornind de la titlul │
│textelor literare şi nonliterare │
│• recunoaşterea unor varietăţi de │
│texte literare şi nonficţionale │
│contemporane, prin identificarea │
│sensurilor şi a ideilor implicite │
│• lectura integrală a unor opere │
│reprezentative/semnificative pentru │
│diferite tipare textuale/tipuri │
│discursive │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Producerea mesajului oral şi scris,│
│în diferite situaţii de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Susţinerea unui monolog: │
│descrierea experienţelor, oferirea de │
│informaţii, argumentarea unui punct de│
│vedere pe subiecte abstracte şi │
│complexe, pornind de la texte │
│nonliterare şi literare: │
│• descrierea experienţelor: │
│> descrierea clară şi detaliată a unor│
│experienţe variate şi complexe, │
│integrând diverse subteme, exemple │
│relevante, comentarii şi concluzii │
│adecvate │
│> exprimarea şi explicarea clară, │
│detaliată, a sentimentelor şi a │
│reacţiilor provocate de diferite │
│evenimente şi experienţe sau legate de│
│lectura unor texte nonliterare şi │
│literare │
│> relatarea detaliată, clară, în │
│ordine cronologică, a unor întâmplări │
│complexe întâlnite în texte │
│nonliterare şi literare │
│• oferirea de informaţii: │
│> transmiterea unor informaţii │
│detaliate, a unor sfaturi complexe pe │
│teme din diferite domenii de interes │
│> explicarea unor proceduri complexe │
│> prezentarea clară şi detaliată a │
│unor instrucţiuni complexe │
│• argumentarea unui punct de vedere: │
│> construirea sistematică a unor │
│argumente, contraargumente şi │
│explicaţii clare, referitoare la │
│diferite teme cu un grad înalt de │
│complexitate │
│> susţinerea unor argumente/ │
│contraargumente, evidenţiind exemplele│
│relevante şi formulând o concluzie │
│adecvată, legate de lectura unor texte│
│nonliterare şi literare │
│> construirea unei serii de argumente │
│justificate, luând în considerare │
│perspectiva interlocutorului │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Susţinerea unui discurs public, │
│pe subiecte abstracte şi complexe, din│
│diverse sfere de interes: anunţul şi │
│expunerea adresate unui auditoriu: │
│• susţinerea unei prezentări │
│detaliate, pregătite în prealabil, pe │
│teme complexe şi variate, pornind de │
│la texte nonliterare şi literare, │
│comparând şi evaluând diverse │
│propuneri şi argumente alternative │
│• susţinerea constantă a unei expuneri│
│spontane, fluente şi clare, │
│referitoare la o temă întâlnită în │
│textele nonliterare şi literare │
│• gestionarea cu spontaneitate şi cu │
│efort minim a obiecţiilor şi a │
│întrebărilor adresate de către │
│auditoriu │
├──────────────────────────────────────┤
│2.3. Producerea unui text scris: │
│scrierea creativă (relatarea unor │
│experienţe) şi redactarea de eseuri │
│sau rapoarte din diverse sfere de │
│interes sau pornind de la texte │
│literare şi nonliterare: │
│• redactarea unor texte clare, │
│detaliate, bine structurate, într-un │
│stil bine definit, personal, pe teme │
│complexe, din diverse sfere de │
│interes, sau bazate pe experienţele de│
│lectură │
│• prezentarea scrisă a unor evenimente│
│reale sau imaginare, într-un stil bine│
│definit, personal, prin sintetizarea │
│informaţiilor şi a argumentelor │
│provenite din diverse surse │
│• scrierea unui eseu structurat pe o │
│temă complexă, din diverse sfere de │
│interes sau legată de texte │
│nonliterare şi literare, prin │
│expunerea şi susţinerea punctului de │
│vedere personal, argumentând şi │
│aducând exemple relevante │
├──────────────────────────────────────┤
│2.4. Prezentarea orală sau scrisă a │
│semnificaţiilor explicite şi implicite│
│ale textului nonliterar/literar, │
│transpunând informaţiile dintr-un tip │
│de comunicare într-altul: │
│• transpunerea mesajului unui text │
│oral într-o relatare/prezentare scrisă│
│• dramatizarea unui text narativ │
├──────────────────────────────────────┤
│2.5. Utilizarea strategiilor de │
│producere orală şi scrisă: │
│• planificarea mesajului oral sau │
│scris, pe teme complexe, în acord cu │
│scopul şi cu contextul comunicării, │
│având în vedere posibilitatea │
│apariţiei unor situaţii/reacţii │
│neaşteptate │
│• utilizarea strategiilor │
│compensatorii în diferite situaţii de │
│comunicare, apelând la expresii/ │
│sintagme colocviale sau la termeni de │
│specialitate │
│• monitorizarea conştientă a erorilor,│
│în vederea asigurării acurateţei │
│propriului mesaj │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Interacţiunea orală şi scrisă │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Participare la interacţiuni │
│orale, pe subiecte abstracte şi │
│complexe, din diverse sfere de interes│
│sau pornind de la texte literare şi │
│nonliterare: │
│• participarea la conversaţii │
│informale şi formale complexe, │
│utilizând un limbaj fluent, spontan, │
│prin compararea diferitelor informaţii│
│/opinii şi opţiuni │
│• comentarea spontană a opiniilor │
│interlocutorului, în situaţii │
│nefamiliare de comunicare, formulând │
│întrebări spontane, explicaţii şi │
│argumente clare │
│• acordarea/luarea unui interviu cu │
│naturaleţe, pe teme complexe din sfera│
│socioculturală şi profesională │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Participarea la interacţiuni │
│scrise, în probleme complexe şi │
│abstracte sau pornind de la texte │
│literare şi nonliterare: │
│• redactarea corespondenţei │
│tradiţionale şi online, pe teme │
│complexe şi abstracte sau din domeniul│
│cultural, prin utilizarea expresiilor │
│colocviale/a formulelor de adresare │
│formală/a structurilor convenţionale: │
│scrisori, adrese şi e-mailuri pe teme │
│culturale │
│• utilizarea clară şi precisă a limbii│
│în corespondenţa personală: descrierea│
│detaliată a experienţelor legate de │
│diferite evenimente culturale, │
│solicitarea cu precizie a unor │
│clarificări suplimentare │
│• realizarea unei interacţiuni scrise │
│complexe în mediul virtual, │
│valorificând diverse elemente │
│culturale, exprimând diferite nuanţe │
│de sens şi respectând registrul │
│lingvistic adecvat şi etica redactării│
├──────────────────────────────────────┤
│3.3. Utilizarea eficientă a │
│strategiilor de interacţiune orală şi │
│scrisă: │
│• solicitarea şi preluarea spontană a │
│cuvântului, folosind mijloace de │
│exprimare potrivite, într-o │
│conversaţie în pereche sau în grup │
│• utilizarea strategiilor de cooperare│
│în situaţii de comunicare pe teme │
│complexe │
│• evaluarea şi sintetizarea │
│conceptelor-cheie şi a ideilor │
│fundamentale dintr-un anumit stadiu al│
│interacţiunii orale/scrise şi │
│propunerea de soluţii pentru etapele │
│următoare │
│• solicitarea unor explicaţii sau │
│clarificări suplimentare pentru │
│situaţiile echivoce dintr-o │
│interacţiune scrisă/orală │
├──────────────────────────────────────┤
│4. Medierea în context plurilingv şi │
│pluricultural │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1. Facilitarea adecvării │
│strategiilor de lectură la specificul │
│textelor literare studiate, în vederea│
│înţelegerii şi a interpretării │
│personalizate a discursului narativ, │
│dramatic şi liric: │
│• dezbaterea textelor studiate cu │
│privire la modul în care se reflectă o│
│idee/temă sau un motiv literar în mai │
│multe opere literare aparţinând │
│discursului epic, liric şi/sau │
│dramatic │
│• interpretarea aceluiaşi text în │
│funcţie de mai multe chei de lectură │
│(titlu, incipit, simbol central, │
│personaje etc.) │
├──────────────────────────────────────┤
│4.2. Facilitarea identificării │
│relaţiilor dintre o operă studiată şi │
│contextul cultural în care a apărut │
│aceasta, în scopul valorificării │
│valenţelor cultural-identitare ale │
│literaturii române, prin referire la │
│curente literare/culturale: │
│• identificarea particularităţilor │
│unor texte literare aparţinând │
│aceluiaşi curent literar/context │
│cultural │
│• dezbaterea textelor studiate cu │
│privire la modul în care se reflectă o│
│idee/temă sau un motiv literar în mai │
│multe opere literare aparţinând unor │
│epoci sau spaţii culturale diferite │
├──────────────────────────────────────┤
│4.3. Facilitarea comunicării în │
│contexte care actualizează diverse │
│puncte de vedere în interpretarea │
│textelor literare: │
│• interpretarea aceluiaşi text în │
│funcţie de mai multe perspective de │
│lectură (tematică, structurală, │
│contextuală, personală) │
├──────────────────────────────────────┤
│4.4. Identificarea referinţelor │
│socioculturale şi sociolingvistice la │
│care face trimitere un text literar/ │
│nonliterar, în scopul medierii │
│neînţelegerilor şi al eliminării │
│ambiguităţilor: │
│• identificarea resurselor care pot fi│
│utilizate în vederea clarificării sau │
│a îmbogăţirii cunoştinţelor │
│referitoare la diverse noţiuni de │
│istorie, teorie şi critică literară │
│sau de retorică şi stilistică │
├──────────────────────────────────────┤
│4.5. Manifestarea sensibilităţii şi a │
│respectului faţă de alteritate, în │
│scopul recunoaşterii diversităţii │
│culturale prin valorificarea textelor │
│literare şi nonliterare din cultura │
│română, în raport cu cele din alte │
│spaţii culturale: │
│• realizarea unui portofoliu cu tema │
│„Modul de reflectare a unei idei sau a│
│unei teme în mai multe opere literare │
│din spaţii culturale diferite ” │
└──────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajului oral şi scris,│
│în diferite situaţii de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Înţelegerea globală a mesajului │
│oral sau scris, în texte literare şi │
│nonliterare abstracte: │
│• deducerea contextului în care au loc│
│diferitele tipuri complexe de │
│comunicare în mesajul audiat/citit │
│• compararea informaţiilor care │
│formează imaginea de ansamblu a │
│textului literar şi nonliterar │
│abstract │
│• înţelegerea ideilor principale din │
│texte literare şi nonliterare │
│abstracte, cu o structură complexă şi │
│cu un număr mare de expresii şi │
│exprimări colocviale │
│• înţelegerea unei game largi de texte│
│lungi şi complexe şi recunoaşterea │
│variaţiilor subtile de stil, precum şi│
│a sensurilor implicite şi explicite │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea unor informaţii │
│esenţiale dintr-un discurs oral sau │
│scris extins, pe teme abstracte şi │
│complexe: │
│• deducerea din context a înţelesului │
│unor elemente necunoscute dintr-un │
│mesaj oral sau scris │
│• identificarea unor detalii de fineţe│
│şi a sensurilor implicite/exprimate │
│metaforic din diferite tipuri de texte│
│literare şi nonliterare abstracte │
│• evidenţierea elementelor cu ajutorul│
│cărora se asigură coeziunea şi │
│coerenţa │
│• recunoaşterea organizării logice a │
│unui text literar sau nonliterar │
│abstract, inclusiv a celor cu un grad │
│înalt de metaforizare │
├──────────────────────────────────────┤
│1.3. Sesizarea deosebirii dintre │
│ambiguitate şi claritate într-un mesaj│
│oral sau scris, în texte literare şi │
│nonliterare abstracte: │
│• înţelegerea glumelor şi a aluziilor,│
│dintr-un discurs pe teme abstracte şi │
│complexe │
│• extragerea unor informaţii specifice│
│din orice tip de discurs transmis │
│direct sau înregistrat, articulat │
│într-un ritm natural │
│• identificarea implicaţiilor │
│socioculturale din majoritatea │
│conversaţiilor colocviale, articulate │
│într-un ritm natural │
│• înţelegerea prelegerilor şi a │
│prezentărilor în care se utilizează │
│diferite tipuri de limbaje: │
│specializat, colocvial, regional sau a│
│corespondenţei formale specializate, │
│pe o temă complexă │
├──────────────────────────────────────┤
│1.4. Analiza trăsăturilor specifice │
│diferitelor tipare textuale/tipuri de │
│discurs: │
│• stabilirea unor corelaţii între │
│mesajul textului literar şi │
│experienţele sau cunoştinţele │
│anterioare ale receptorului │
│• analiza şi compararea unor texte │
│literare, privind temele/subiectele │
│abordate, precum şi mesajul transmis │
│• prezentarea specificului discursului│
│narativ/liric/dramatic şi a speciilor │
│literare aferente, pentru │
│interpretarea adecvată a mesajului │
│textului oral sau scris │
│• prezentarea trăsăturilor specifice │
│ale principalelor curente literare, în│
│vederea interpretării aprofundate a │
│relaţiilor dintre opera studiată şi │
│contextul cultural în care a apărut │
│aceasta │
├──────────────────────────────────────┤
│1.5. Realizarea lecturii unor texte │
│literare/nonliterare abstracte, ca │
│activitate independentă: │
│• realizarea de inferenţe sau de │
│supoziţii, pornind de la titlul │
│textelor literare şi nonliterare │
│abstracte; │
│• înţelegerea oricărui tip de text, │
│inclusiv a textelor nonliterare │
│colocviale şi a celor literare │
│clasice, aparţinând unor genuri │
│literare diferite, şi recunoaşterea │
│variaţiilor subtile de stil, precum şi│
│a sensurilor implicite şi explicite │
│• lectura integrală a unor opere │
│reprezentative/semnificative pentru │
│diferite tipuri de discurs/specii/ │
│curente literare │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Producerea mesajului oral şi scris,│
│în diferite situaţii de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Susţinerea unui monolog: │
│descrierea experienţelor, oferirea de │
│informaţii, argumentarea unui punct de│
│vedere pe subiecte complexe, pornind │
│de la texte literare şi nonliterare │
│abstracte: │
│• descrierea experienţelor: │
│> prezentarea fluentă, coerentă, │
│elaborată şi, adesea, memorabilă a │
│unei descrieri sau a unei relatări, pe│
│subiecte complexe │
│> descrierea fluentă, coerentă, │
│elaborată şi, adesea, memorabilă, a │
│unor experienţe variate şi complexe, │
│integrând diverse subteme, exemple │
│relevante, comentarii şi concluzii │
│adecvate │
│> relatarea clară, coerentă, │
│elaborată, în ordine cronologică, a │
│unor întâmplări complexe, întâlnite în│
│texte nonliterare şi literare │
│• oferirea de informaţii: │
│> transmiterea unor informaţii clare, │
│detaliate, a unor sfaturi pe teme │
│complexe şi abstracte, din diverse │
│sfere de interes │
│> explicarea unor proceduri academice │
│sau profesionale complexe │
│> prezentarea clară şi detaliată a │
│unor instrucţiuni cu un grad înalt de │
│complexitate │
│• argumentarea unui punct de vedere: │
│> dezvoltarea sistematică a unor │
│argumente, contraargumente şi │
│explicaţii clare, referitoare la │
│diferite teme complexe şi abstracte │
│> susţinerea unor argumente/ │
│contraargumente, legate de o problemă │
│complexă, prin punerea în evidenţă a │
│exemplelor relevante şi a unei │
│concluzii adecvate, legate de texte │
│nonliterare şi literare │
│> construirea precisă a unor serii de │
│argumente justificate, prin utilizarea│
│eficientă şi cu naturaleţe a │
│expresiilor idiomatice şi colocviale │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Susţinerea unui discurs public, │
│pornind de la texte nonliterare şi │
│literare abstracte: anunţul şi │
│expunerea adresate unui auditoriu: │
│• formularea de anunţuri clare, │
│fluente şi spontane, aproape fără │
│efort, pentru a transmite nuanţele │
│fine de sens pe teme complexe/despre │
│diferite evenimente: lansare de carte,│
│premiere cinematografice/teatrale, │
│concerte, expoziţii de pictură/ │
│sculptură │
│• susţinerea unei prezentări │
│detaliate, pregătite în prealabil, pe │
│teme complexe, pornind de la texte │
│nonliterare şi literare, prin │
│adaptarea cu fineţe a expunerii la │
│tipul de auditoriu │
│• susţinerea constantă a unei expuneri│
│clare, spontane, utilizând intonaţia │
│şi accentul potrivite, pentru a │
│transmite nuanţe fine de sens, │
│referitor la o temă întâlnită în texte│
│nonliterare şi literare │
│• formularea de răspunsuri spontane şi│
│fluente la întrebări dificile, chiar │
│ostile, într-o manieră diplomatică, │
│utilizând un limbaj persuasiv │
├──────────────────────────────────────┤
│2.3. Producerea unui text scris: │
│scrierea creativă (relatarea unor │
│experienţe) şi redactarea de eseuri │
│sau rapoarte din diverse sfere de │
│interes sau pornind de la textele │
│literare şi nonliterare abstracte: │
│• prezentarea scrisă a unor evenimente│
│reale sau imaginare, într-un stil │
│adecvat tiparului textual/tipului de │
│discurs adoptat, prin sintetizarea │
│informaţiilor şi a argumentelor │
│provenite din diverse surse │
│• scrierea unei cronici/a unei │
│recenzii critice detaliate a │
│evenimentelor culturale: lansare de │
│carte, premiere cinematografice/ │
│teatrale, concerte, expoziţii de │
│pictură/sculptură, într-un limbaj │
│clar, fluent, utilizând expresii │
│idiomatice şi exprimând nuanţe fine de│
│umor şi de ironie │
│• scrierea unui eseu structurat pe o │
│temă complexă, din diverse sfere de │
│interes, legată de texte nonliterare │
│şi literare abstracte, într-un limbaj │
│clar, fluent, utilizând expresii │
│idiomatice şi exprimând nuanţe fine de│
│umor şi de ironie │
│• scrierea unor eseuri complexe/a unor│
│rapoarte detaliate, clare şi coerente,│
│care prezintă un caz sau o apreciere │
│critică a unei opere literare, prin │
│expunerea unor perspective multiple │
│asupra subiectelor academice sau │
│profesionale complexe, distingând clar│
│propriile idei de cele exprimate în │
│diverse surse │
│• propunerea unui plan logic (hărţi │
│mentale, scheme, organizatoare grafice│
│etc.), care ajută cititorul să │
│identifice cu mai multă uşurinţă │
│punctele importante │
├──────────────────────────────────────┤
│2.4. Utilizarea strategiilor de │
│producere orală şi scrisă: │
├──────────────────────────────────────┤
│• planificarea mesajului oral sau │
│scris, pe teme abstracte, în acord cu │
│scopul şi cu contextul comunicării, │
│având în vedere posibilitatea │
│apariţiei unor situaţii/a unor reacţii│
│neaşteptate │
│• utilizarea strategiilor │
│compensatorii în diferite situaţii de │
│comunicare, apelând la expresii │
│idiomatice, perifraze etc., pentru │
│clarificarea mesajului şi exprimarea │
│unor nuanţe şi subtilităţi semantice │
│• monitorizarea conştientă şi │
│eficientă a erorilor, în vederea │
│asigurării acurateţei propriului mesaj│
├──────────────────────────────────────┤
│3. Interacţiunea orală şi scrisă │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Participare la interacţiuni │
│orale, pe subiecte din diverse sfere │
│de interes sau pornind de la texte │
│literare şi nonliterare pe teme │
│abstracte: │
│• participarea la conversaţii │
│informale şi formale pe teme complexe │
│şi abstracte, utilizând cu naturaleţe │
│expresii idiomatice şi colocviale │
│• participarea la discuţii informale │
│şi formale abstracte, prin compararea │
│diferitelor informaţii şi opţiuni │
│• reformularea spontană şi aproape │
│insesizabilă în cazul unor dificultăţi│
│apărute în exprimare │
│• comentarea spontană a opiniilor │
│interlocutorului, în situaţii │
│nefamiliare de comunicare, formulând │
│întrebări/explicaţii/argumente clare, │
│exacte şi exprimând diferite nuanţe de│
│sens │
│• corelarea discursului cu cel al │
│interlocutorului în cadrul unui schimb│
│de opinii pe teme abstracte şi │
│complexe │
│• acordarea/luarea unui interviu │
│spontan, pe teme din sfera │
│socioculturală, educaţională şi │
│profesională, într-un mod fluent │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Participarea la interacţiuni │
│scrise, în probleme complexe, │
│abstracte, sau pornind de la texte │
│literare şi nonliterare pe teme │
│abstracte: │
│• elaborarea unor texte complexe, │
│completarea de formulare, adaptând │
│limbajul şi registrul stilistic într-o│
│manieră flexibilă şi eficientă, │
│exprimând diferite nuanţe de sens │
│• redactarea corespondenţei │
│tradiţionale şi online, pe teme │
│complexe şi abstracte sau din domeniul│
│cultural, prin utilizarea expresiilor │
│colocviale/a formulelor de adresare │
│formală/a structurilor convenţionale: │
│scrisori personale/culturale şi │
│email-uri │
│• utilizarea clară şi precisă a limbii│
│în corespondenţa personală: descrierea│
│detaliată a experienţelor personale/ │
│culturale, formularea cu precizie a │
│întrebărilor │
│• realizarea interacţiunii scrise în │
│mediul virtual/online, valorificând │
│diferitele implicaţii culturale şi │
│respectându-se registrul adecvat şi │
│etica redactării │
│• anticiparea şi rezolvarea │
│posibilelor neînţelegeri, probleme de │
│comunicare sau reacţii de ordin │
│emoţional, adaptarea limbajului şi a │
│tonului la situaţia de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│3.3. Utilizarea eficientă a │
│strategiilor de interacţiune orală şi │
│scrisă: │
│• solicitarea şi preluarea spontană a │
│cuvântului, folosind mijloace de │
│exprimare potrivite, într-o │
│conversaţie în pereche sau în grup │
│• utilizarea strategiilor de cooperare│
│în situaţii de comunicare pe teme │
│abstracte │
│• oferirea de feedback spontan, fluent│
│şi eficient, pentru a facilita │
│menţinerea interacţiunii orale şi │
│scrise │
│• evaluarea şi sintetizarea │
│conceptelor-cheie şi a ideilor │
│fundamentale dintr-un anumit stadiu al│
│interacţiunii orale/scrise şi │
│propunerea de soluţii eficiente pentru│
│etapele următoare │
│• clarificarea spontană a mesajului, │
│în funcţie de sesizarea neînţelegerii/│
│a înţelegerii greşite a mesajului sau │
│la solicitarea interlocutorului │
│• solicitarea unor explicaţii sau │
│clarificări pentru situaţiile │
│echivoce, într-o interacţiune scrisă/ │
│orală │
├──────────────────────────────────────┤
│4. Medierea în context plurilingv şi │
│pluricultural │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1. Facilitarea lecturii critice în │
│vederea evaluării modului în care sunt│
│valorificate într-o operă literară │
│structura, limbajul şi diversele │
│procedee retorice: │
│• diferenţierea componentelor │
│structurale şi expresive specifice │
│operelor studiate înrudite tematic │
│• dezbaterea textelor studiate cu │
│privire la modul în care sunt │
│valorificate într-o operă literară │
│structura, limbajul şi diversele │
│procedee retorice │
├──────────────────────────────────────┤
│4.2. Facilitarea interpretării │
│personalizate a relaţiilor dintre o │
│operă studiată şi contextul cultural │
│în care a apărut aceasta, în scopul │
│valorificării valenţelor │
│cultural-identitare ale literaturii │
│române, prin referire la curente │
│literare/contexte culturale: │
│• investigarea relaţiilor dintre o │
│operă literară şi contextul cultural │
│în care a fost creată │
│• prezentarea opţiunii personale în │
│confruntarea cu puncte de vedere │
│diferite formulate pe marginea unui │
│anumit curent literar/context cultural│
├──────────────────────────────────────┤
│4.3. Facilitarea comunicării în │
│compararea unor puncte divergente de │
│interpretare a textelor literare: │
│• argumentarea opţiunii personale │
│rezultate în urma comparării unor │
│puncte de vedere diferite asupra unui │
│text literar │
├──────────────────────────────────────┤
│4.4. Explicarea referinţelor │
│socioculturale şi sociolingvistice la │
│care face trimitere un text literar/ │
│nonliterar, în scopul negocierii │
│într-o manieră diplomatică a │
│diverselor abordări, orientând │
│discuţia spre o concluzie unică: │
│• masă rotundă cu tema: „Text şi │
│context: referinţe socioculturale/ │
│sociolingvistice în înţelegerea │
│textului” │
├──────────────────────────────────────┤
│4.5. Manifestarea sensibilităţii şi a │
│respectului faţă de alteritate, în │
│scopul promovării diversităţii │
│culturale prin valorificarea textelor │
│literare şi nonliterare din spaţii │
│culturale diferite: │
│• realizarea unui proiect cu tema: │
│„Diversitatea culturală - o formă de │
│îmbogăţire a propriei identităţi” │
│• realizarea unei dezbateri cu tema: │
│„Ipostaze ale alterităţii în texte │
│literare şi nonliterare” │
└──────────────────────────────────────┘
┌────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────────┐
│ │ │Patrimoniu│ │
│ │ │cultural │Listă │
│Teme: │Concepte │şcolar │orientativă │
│ │ │(autori │ │
│ │ │canonici) │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────┤
│ │Trunchi comun │ │ │
│ │(3 ore/săptămână)│ │ │
│ │• Discurs │ │ │
│ │narativ: │ │ │
│ │() fir narativ; │ │ │
│ │plan narativ; │ │ │
│ │personaj; │ │ │
│ │particularităţi │ │ │
│ │de construcţie a │ │ │
│ │personajului; │ │ │
│ │conflict; indici │ │ │
│ │spaţio-temporali;│ │ │
│ │perspectiva │ │ │
│ │narativă; narator│ │ │
│ │() semnificaţiile│ │ │
│ │discursului │ │ │
│ │narativ. │ │Alexandru │
│ │• Discurs │ │Macedonski │
│ │dramatic: │ │St. O. Iosif │
│ │() didascalii; │ │Dimitrie Anghel│
│ │limbajul │ │(de ex., │
│ │dramatic; act, │ │corespondenţa) │
│ │scenă, replică, │ │Garabet │
│ │autorul/ │ │Ibrăileanu │
│ │personajul ca │ │Mircea Eliade │
│ │enunţiator real/ │ │Mircea │
│ │fictiv, │1. Mihai │Cărtărescu │
│ │particularităţi │Eminescu │Octavian Paler │
│ │de construcţie a │2. I.L. │Alina Pavelescu│
│ │personajului; │Caragiale │Ion Pillat │
│ │conflict; │3. Ioan │Nicolae Labiş │
│ │() semnificaţiile│Slavici │Vasile │
│ │discursului │4. Ion │Voiculescu │
│ │dramatic. │Creangă │Doina Ruşti │
│ │• Discurs liric: │5. George │Ioana │
│I. │() tipul de │Bacovia │Pârvulescu │
│Experienţe │lirism; autor/eu │6. Lucian │Simona Popescu │
│fundamentale│liric/ipostaze │Blaga │Mihail │
│ale │lirice; elemente │7. Tudor │Sebastian │
│existenţei │de versificaţie; │Arghezi │Max Blecher │
│II. Subiect │limbaj artistic │8. Liviu │Anton Holban │
│şi │(imagini │Rebreanu │Ştefan Augustin│
│alteritate │artistice; │9. Camil │Doinaş N. │
│III. │procedee │Petrescu │Steinhardt │
│Tradiţie şi │artistice); │10. G. │Marin Mincu* │
│modernitate │() semnificaţiile│Călinescu │Ov. S. │
│ │discursului │11. Mihail│Crohmălniceanu*│
│ │liric. │Sadoveanu │Adrian Marino* │
│ │• titlu, incipit,│12. Marin │Eugen Simion* │
│ │simbol central, │Preda │Matei │
│ │temă şi motiv │13. Marin │Călinescu* │
│ │literar, viziune │Sorescu │Ion Pop* │
│ │despre lume; │14. │Titu Maiorescu*│
│ │• specii │Nichita │Eugen │
│ │literare; │Stănescu │Lovinescu* │
│ │• curente │ │Ion Minulescu* │
│ │culturale/ │ │Ion Barbu* │
│ │literare şi │ │Nicolae │
│ │orientări │ │Manolescu* │
│ │tematice; │ │Sorin │
│ │• contexte │ │Alexandrescu* │
│ │istorice şi │ │* recomandaţi │
│ │socioculturale. │ │pentru │
│ │Curriculum │ │specializarea │
│ │diferenţiat │ │filologie │
│ │(4 ore/săptămână)│ │ │
│ │• stilul direct, │ │ │
│ │stilul indirect, │ │ │
│ │stilul indirect │ │ │
│ │liber; │ │ │
│ │• lirismul │ │ │
│ │obiectiv şi │ │ │
│ │lirismul │ │ │
│ │subiectiv; │ │ │
│ │• discursul │ │ │
│ │critic; │ │ │
│ │• dinamica │ │ │
│ │fenomenului │ │ │
│ │literar/cultural │ │ │
│ │în diferite │ │ │
│ │epoci. │ │ │
└────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┐
│TEME - SUGESTII DE TEXTE │
├─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│Experienţe │ │ │
│fundamentale │Subiectul şi │Tradiţie şi │
│ale │alteritatea │modernitate │
│existenţei │ │ │
├─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Clasa a XI-a │
├─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │1. text │
│1. text │ │nonliterar: │
│nonliterar: │1. text │Laurenţiu │
│corespondenţa│nonliterar: │Staicu, │
│dintre │Alex. │Cuvânt-înainte │
│scriitori, de│Ştefănescu, │(scrisoarea │
│exemplu M. │Mesaj către │adresată │
│Eminescu şi │tineri (2018)│adolescenţilor)│
│Ion Creangă* │ │în vol. Socrate│
│ │ │în blugi (2020)│
├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│2. text │2. text │ │
│literar │literar │2. text literar│
│aparţinând │aparţinând │aparţinând unui│
│unui scriitor│unui scriitor│scriitor │
│canonic/de │canonic/de │canonic/de │
│patrimoniu: │patrimoniu: │patrimoniu: │
│Liviu │Ioan Slavici,│Lucian Blaga, │
│Rebreanu, │Pădureanca** │Autoportret ** │
│Adam şi Eva**│ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│3. text │ │ │
│literar la │ │ │
│alegerea │3. text │ │
│profesorului:│literar la │3. text literar│
│Mihail │alegerea │la alegerea │
│Sebastian, │profesorului:│profesorului: │
│Steaua fără │Simona │I.L. Caragiale,│
│nume*** │Popescu, │Bacalaureat*** │
│* sau │Exuvii*** │* sau articole │
│corespondenţa│* sau │din dicţionare │
│dintre │interviuri cu│culturale, din │
│Constantin │personalităţi│enciclopedii │
│Noica şi Emil│contemporane │etc. │
│Cioran etc. │din domeniul │** sau Lucian │
│** sau Mihai │cultural, │Blaga, Cruciada│
│Eminescu, │sportiv etc. │copiilor sau │
│Luceafărul, │** sau George│Hronicul şi │
│Marin │Bacovia, │cântecul │
│Sorescu, │Decembre, │vârstelor etc. │
│Matca etc. │Camil │*** sau Mircea │
│*** sau │Petrescu, │Eliade, │
│Mihail │Danton etc. │Maitreyi, │
│Sadoveanu, │*** sau Ion │Vasile │
│Creanga de │Minulescu, │Voiculescu, │
│aur, Ştefan │Corigent la │Capul de zimbru│
│Augustin │limba română │etc. │
│Doinaş, │etc. │ │
│Astăzi ne │ │ │
│despărţim │ │ │
│etc. │ │ │
├─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Clasa a XII-a │
├─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │1 text │ │
│ │nonliterar: │ │
│1. text │Liviu │1 text │
│nonliterar: │Papadima, │nonliterar: │
│Octavian │Învăţătura de│Ioana │
│Paler, │minte, eseuri│Pârvulescu, │
│Polemici │despre │Alfabetul │
│cordiale │educaţie (un │doamnelor* │
│(1983) * │eseu, la │ │
│ │alegere) │ │
│ │(2021)* │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │2. text │ │
│2. text │literar │2. text literar│
│literar │aparţinând │aparţinând unui│
│aparţinând │unui scriitor│scriitor │
│unui scriitor│canonic/de │canonic/de │
│canonic/de │patrimoniu: │patrimoniu: Ion│
│patrimoniu: │Marin Preda, │Creangă, │
│Marin Preda, │Cel mai iubit│Povestea unui │
│Intrusul ** │dintre │om leneş** │
│ │pământeni- **│ │
├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│3. text │ │ │
│literar la │ │3. text literar│
│alegerea │ │la alegerea │
│profesorului:│3. text │profesorului: │
│Mircea │literar la │Ioana │
│Cărtărescu, │alegerea │Pârvulescu, │
│Ochiul căprui│profesorului:│Inocenţii *** │
│al dragostei │Gabriela │* sau articole │
│noastre │Adameşteanu, │din dicţionare │
│(2017) *** │Provizorat │culturale, din │
│*sau Octavan │(2017) *** │enciclopedii │
│Paler, Viaţa │* sau │etc. │
│ca o coridă │interviuri cu│** sau Ion │
│(1987) etc. │personalităţi│Creangă, │
│** sau │contemporane │Prostia │
│Nichita │din domeniul │omenească, │
│Stănescu, │cultural, │Tudor Arghezi, │
│Cântec, Ion │sportiv etc. │Flori de │
│Luca │** sau Marin │mucigai, Lucian│
│Caragiale, La│Sorescu, │Blaga, Meşterul│
│conac etc. │Capriciu etc.│Manole etc. │
│*** sau │*** sau │*** sau Mircea │
│Mircea │Mircea │Cărtărescu, │
│Cărtărescu, │Cărtărescu, │Fata cu şosete │
│Creionul de │Poema │de diamant, │
│tâmplărie │chiuvetei │Robert Şerban, │
│(2020), │etc. │Oameni în │
│Ana │ │trening (o │
│Blandiana, │ │povestire, la │
│Descântec de │ │alegere) etc. │
│ploaie etc. │ │ │
└─────────────┴─────────────┴───────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajului oral şi scris,│
│în diferite situaţii de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Înţelegerea globală a mesajului │
│oral sau scris, pe subiecte abstracte │
│şi complexe, din diverse sfere de │
│interes: │
│• deducerea contextului în care au loc│
│diferite tipuri complexe de comunicare│
│în mesajul audiat/citit │
│• sesizarea diferenţelor dintre │
│elementele care formează imaginea de │
│ansamblu a textului literar sau │
│nonliterar │
│• înţelegerea ideilor principale │
│dintr-un discurs extins, pe subiecte │
│abstracte, complexe sau nefamiliare, │
│din diverse sfere de interes (texte │
│literare, prelegeri, discuţii, │
│dezbateri, interacţiuni complexe între│
│alte persoane) │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea unor informaţii │
│esenţiale dintr-un discurs oral sau │
│scris extins, pe teme abstracte şi │
│complexe, din diverse sfere de │
│interes: │
│• identificarea unor informaţii │
│esenţiale şi de detaliu din diferite │
│tipuri de texte lungi şi complexe, │
│care pot apărea în sfera socială sau │
│profesională, identificând detalii │
│subtile, inclusiv atitudini şi opinii │
│implicite sau direct exprimate │
│• evidenţierea elementelor cu ajutorul│
│cărora se asigură coeziunea şi │
│coerenţa discursului │
│• deducerea din context a înţelesului │
│unor cuvinte şi expresii colocviale/ │
│argotice/idiomatice dintr-un mesaj │
│oral sau scris │
│• recunoaşterea organizării logice a │
│unui text literar sau nonliterar lung │
│şi complex │
├──────────────────────────────────────┤
│1.3. Sesizarea deosebirii dintre │
│ambiguitate şi claritate într-un mesaj│
│oral sau scris, pe subiecte abstracte │
│şi complexe, din diverse sfere de │
│interes: │
│• extragerea unor informaţii specifice│
│din anunţuri publice de o slabă │
│calitate a înregistrării sau │
│distorsionate (audio si/sau vizual), │
│de exemplu dintr-o staţie, pe un │
│stadion sau dintr-o înregistrare veche│
│• identificarea atitudinii fiecărui │
│vorbitor, într-o discuţie animată, │
│articulată într-un ritm natural şi │
│caracterizată prin întreruperi, │
│digresiuni şi exprimări colocviale, │
│într-un stil familiar (ironie, │
│ezitare, nesiguranţă etc.) │
│• înţelegerea unei game largi de │
│materiale înregistrate sau transmise │
│în direct, inclusiv într-un limbaj │
│nonstandard şi identificarea unor │
│detalii subtile, de exemplu atitudini │
│sau relaţii │
│interpersonale. │
├──────────────────────────────────────┤
│1.4. Identificarea trăsăturilor │
│specifice diferitelor tipuri de │
│discurs: │
│• stabilirea unor corelaţii între │
│mesajul textului literar şi │
│experienţele sau cunoştinţele │
│anterioare ale receptorului │
│• sesizarea diferenţelor dintre temele│
│/subiectele abordate în diverse texte │
│literare, prin lectura comparată a │
│acestora │
│• identificarea specificului │
│discursului narativ, liric, dramatic, │
│pentru înţelegerea adecvată a │
│mesajului unui text oral sau scris │
│• recunoaşterea relaţiilor dintre o │
│operă studiată şi contextul cultural │
│în care a apărut aceasta │
├──────────────────────────────────────┤
│1.5. Realizarea lecturii unor texte │
│literare/nonliterare pe teme abstracte│
│şi complexe, ca activitate │
│independentă: │
│• realizarea de inferenţe sau de │
│supoziţii, pornind de la titlul │
│textelor literare şi nonliterare │
│• recunoasterea unor varietăţi de │
│texte literare şi nonficţionale │
│contemporane, prin identificarea │
│sensurilor şi a ideilor implicite │
│• lectura integrală sau fragmentară a │
│unor opere reprezentative/ │
│semnificative pentru diferite tipare │
│textuale/tipuri discursive │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Producerea mesajului oral şi scris,│
│în diferite situaţii de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Susţinerea unui monolog: │
│descrierea experienţelor, oferirea de │
│informaţii, argumentarea unui punct de│
│vedere pe subiecte abstracte şi │
│complexe, pornind de la texte │
│nonliterare şi/sau literare: │
│• descrierea experienţelor: │
│> descrierea clară şi detaliată a unor│
│experienţe variate şi complexe, │
│integrând diverse subteme, exemple │
│relevante, comentarii şi concluzii │
│adecvate │
│> exprimarea şi explicarea clară, │
│detaliată, a sentimentelor şi a │
│reacţiilor provocate de diferite │
│evenimente şi experienţe sau legate de│
│lectura unor texte nonliterare şi │
│literare │
│> relatarea detaliată, clară, în │
│ordine cronologică, a unor întâmplări │
│complexe întâlnite în texte │
│nonliterare şi literare │
│• oferirea de informaţii: │
│> transmiterea unor informaţii │
│detaliate, a unor sfaturi complexe pe │
│teme din diferite domenii de interes │
│> explicarea unor proceduri complexe │
│> prezentarea clară şi detaliată a │
│unor instrucţiuni complexe │
│• argumentarea unui punct de vedere: │
│> construirea sistematică a unor │
│argumente, contraargumente şi │
│explicaţii clare, referitoare la │
│diferite teme │
│> susţinerea unor argumente/ │
│contraargumente, evidenţiind exemplele│
│relevante şi formulând o concluzie │
│adecvată, legate de lectura unor texte│
│nonliterare şi literare │
│> construirea unei serii de argumente │
│justificate, luând în considerare │
│perspectiva interlocutorului │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Susţinerea unui discurs public, │
│pe subiecte abstracte şi complexe, din│
│diverse sfere de interes: anunţul şi │
│expunerea adresate unui auditoriu: │
│• susţinerea unei prezentări │
│detaliate, pregătite în prealabil, pe │
│teme complexe şi variate, pornind de │
│la texte nonliterare şi literare, │
│comparând şi evaluând diverse │
│propuneri şi argumente alternative │
│• susţinerea constantă a unei expuneri│
│spontane, fluente şi clare, │
│referitoare la o temă întâlnită în │
│textele nonliterare şi literare │
│• gestionarea cu spontaneitate şi cu │
│efort minim a obiecţiilor şi a │
│întrebărilor adresate de către │
│auditoriu │
├──────────────────────────────────────┤
│2.3. Producerea unui text scris: │
│scrierea creativă (relatarea unor │
│experienţe) şi redactarea de eseuri │
│sau rapoarte din diverse sfere de │
│interes sau pornind de la texte │
│literare şi/sau nonliterare: │
│• redactarea unor texte clare, │
│detaliate, bine structurate, într-un │
│stil bine definit, personal sau bazate│
│pe experienţele de lectură │
│• prezentarea scrisă a unor evenimente│
│reale sau imaginare, într-un stil bine│
│definit, personal, prin sintetizarea │
│informaţiilor şi a argumentelor │
│provenite din diverse surse │
│• scrierea unui eseu structurat pe o │
│temă complexă, din diverse sfere de │
│interes sau legată de propriile │
│experienţe de lectură, prin expunerea │
│şi susţinerea punctului de vedere │
│personal, argumentând şi aducând │
│exemple relevante │
├──────────────────────────────────────┤
│2.4. Prezentarea orală sau scrisă a │
│semnificaţiilor explicite şi implicite│
│ale textului nonliterar/literar, │
│transpunând informaţiile dintr-un tip │
│de comunicare într-altul: │
│• transpunerea mesajului unui text │
│oral într-o relatare/prezentare scrisă│
│• dramatizarea unui text narativ │
├──────────────────────────────────────┤
│2.5. Utilizarea strategiilor de │
│producere orală şi scrisă: │
│• planificarea mesajului oral sau │
│scris, pe teme complexe, în acord cu │
│scopul şi cu contextul comunicării, │
│având în vedere posibilitatea │
│apariţiei unor situaţii/reacţii │
│neaşteptate │
│• utilizarea strategiilor │
│compensatorii în diferite situaţii de │
│comunicare, apelând la expresii/ │
│sintagme colocviale sau la termeni de │
│specialitate │
│• monitorizarea conştientă a erorilor,│
│în vederea asigurării acurateţei │
│propriului mesaj │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Interacţiunea orală şi scrisă │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Participare la interacţiuni │
│orale, pe subiecte abstracte şi │
│complexe, din diverse sfere de interes│
│sau pornind de la texte literare şi/ │
│sau nonliterare: │
│• participarea la conversaţii │
│informale şi formale, utilizând un │
│limbaj fluent, spontan, prin │
│compararea diferitelor informaţii/ │
│opinii şi opţiuni │
│• comentarea spontană a opiniilor │
│interlocutorului, în situaţii │
│nefamiliare de comunicare, formulând │
│întrebări spontane, explicaţii şi │
│argumente clare │
│• acordarea/luarea unui interviu cu │
│naturaleţe, pe teme complexe din sfera│
│socioculturală şi profesională │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Participarea la interacţiuni │
│scrise, în probleme complexe şi │
│abstracte sau pornind de la texte │
│literare şi/sau nonliterare: │
│• redactarea corespondenţei │
│tradiţionale şi online, pe teme │
│complexe şi abstracte sau din domeniul│
│cultural, prin utilizarea expresiilor │
│colocviale/a formulelor de adresare │
│formală/a structurilor convenţionale: │
│scrisori, adrese şi e-mailuri pe teme │
│culturale │
│• utilizarea clară şi precisă a limbii│
│în corespondenţa personală: descrierea│
│detaliată a experienţelor legate de │
│diferite evenimente culturale, │
│solicitarea cu precizie a unor │
│clarificări suplimentare │
│• realizarea unei interacţiuni scrise │
│complexe în mediul virtual, │
│valorificând diverse elemente │
│culturale, exprimând diferite nuanţe │
│de sens şi respectând registrul │
│lingvistic adecvat şi etica │
│redactării. │
├──────────────────────────────────────┤
│3.3. Utilizarea eficientă a │
│strategiilor de interacţiune orală şi │
│scrisă: │
│• solicitarea şi preluarea spontană a │
│cuvântului, folosind mijloace de │
│exprimare potrivite, într-o │
│conversaţie în pereche sau în grup │
│• utilizarea strategiilor de cooperare│
│în situaţii de comunicare pe teme │
│complexe │
│• evaluarea şi sintetizarea │
│conceptelor-cheie şi a ideilor │
│fundamentale dintr-un anumit stadiu al│
│interacţiunii orale/scrise şi │
│propunerea de soluţii pentru etapele │
│următoare │
│• solicitarea unor explicaţii sau │
│clarificări suplimentare pentru │
│situaţiile echivoce dintr-o │
│interacţiune scrisă/orală │
├──────────────────────────────────────┤
│4. Medierea în context plurilingv şi │
│pluricultural │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1. Facilitarea adecvării │
│strategiilor de lectură la specificul │
│textelor literare studiate, în vederea│
│înţelegerii şi a interpretării │
│personalizate a discursului narativ, │
│dramatic şi liric: │
│• dezbaterea textelor studiate cu │
│privire la modul în care se reflectă o│
│idee/temă sau un motiv literar în mai │
│multe opere literare aparţinând │
│discursului epic, liric si/sau │
│dramatic │
│• interpretarea aceluiaşi text în │
│funcţie de mai multe chei de lectură │
│(titlu, incipit, simbol central, │
│personaje etc.) │
├──────────────────────────────────────┤
│4.2. Facilitarea comunicării în │
│contexte care actualizează diverse │
│puncte de vedere în interpretarea │
│textelor literare: │
│• interpretarea aceluiaşi text în │
│funcţie de mai multe perspective de │
│lectură (tematică, structurală, │
│contextuală, personală) │
├──────────────────────────────────────┤
│4.3. Manifestarea sensibilităţii şi a │
│respectului faţă de alteritate, în │
│scopul recunoaşterii diversităţii │
│culturale prin valorificarea textelor │
│literare şi nonliterare din cultura │
│română, în raport cu cele din alte │
│spaţii culturale: │
│• realizarea unui portofoliu cu tema │
│„Modul de reflectare a unei idei sau a│
│unei teme în mai multe opere literare │
│din spaţii culturale diferite” │
└──────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajului oral şi scris,│
│în diferite situaţii de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Înţelegerea globală a mesajului │
│oral sau scris, în texte literare şi │
│nonliterare abstracte: │
│• deducerea contextului în care au loc│
│diferitele tipuri complexe de │
│comunicare în mesajul audiat/citit │
│• compararea informaţiilor care │
│formează imaginea de ansamblu a │
│textului literar şi nonliterar │
│abstract │
│• înţelegerea ideilor principale din │
│texte literare şi nonliterare │
│abstracte, cu o structură complexă şi │
│cu un număr mare de expresii şi │
│exprimări colocviale │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea unor informaţii │
│esenţiale dintr-un discurs oral sau │
│scris extins, pe teme abstracte şi │
│complexe: │
│• deducerea din context a înţelesului │
│unor elemente necunoscute dintr-un │
│mesaj oral sau scris │
│• evidenţierea elementelor cu ajutorul│
│cărora se asigură coeziunea şi │
│coerenţa │
│• recunoaşterea organizării logice a │
│unui text literar sau nonliterar │
│abstract │
├──────────────────────────────────────┤
│1.3. Sesizarea deosebirii dintre │
│ambiguitate şi claritate într-un mesaj│
│oral sau scris, în texte literare şi │
│nonliterare abstracte: │
│• înţelegerea glumelor şi a aluziilor,│
│dintr-un discurs pe teme abstracte şi │
│complexe │
│• extragerea unor informaţii specifice│
│din orice tip de discurs transmis │
│direct sau înregistrat, articulat │
│într-un ritm natural │
│• identificarea implicaţiilor │
│socioculturale din majoritatea │
│conversaţiilor colocviale, articulate │
│într-un ritm natural │
│• înţelegerea prelegerilor şi a │
│prezentărilor în care se utilizează │
│diferite tipuri de limbaje: │
│specializat, colocvial, regional sau a│
│corespondenţei formale specializate, │
│pe o temă complexă │
├──────────────────────────────────────┤
│1.4. Analiza trăsăturilor specifice │
│diferitelor tipare textuale/tipuri de │
│discurs: │
│• stabilirea unor corelaţii între │
│mesajul textului literar şi │
│experienţele sau cunoştinţele │
│anterioare ale receptorului │
│• analiza şi compararea unor texte │
│literare, privind temele/subiectele │
│abordate, precum şi mesajul transmis │
│• prezentarea specificului discursului│
│narativ/ liric/dramatic şi a speciilor│
│literare aferente, pentru │
│interpretarea adecvată a mesajului │
│textului oral sau scris │
│• prezentarea trăsăturilor specifice │
│ale principalelor curente literare, în│
│vederea interpretării aprofundate a │
│relaţiilor dintre opera studiată şi │
│contextul cultural în care a apărut │
│aceasta │
├──────────────────────────────────────┤
│1.5. Realizarea lecturii unor texte │
│literare/nonliterare abstracte, ca │
│activitate independentă: │
│• realizarea de inferenţe sau de │
│supoziţii, pornind de la titlul │
│textelor literare şi nonliterare │
│abstracte │
│• înţelegerea oricărui tip de text, │
│inclusiv a textelor nonliterare │
│colocviale şi a celor literare │
│clasice, aparţinând unor genuri │
│literare diferite, şi recunoasterea │
│sensurilor implicite şi explicite │
│• lectura integrală sau fragmentară a │
│unor opere reprezentative/ │
│semnificative pentru diferite tipuri │
│de discurs/specii/curente literare │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Producerea mesajului oral şi scris,│
│în diferite situaţii de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Susţinerea unui monolog: │
│descrierea experienţelor, oferirea de │
│informaţii, argumentarea unui punct de│
│vedere pe subiecte complexe, pornind │
│de la texte literare şi nonliterare │
│abstracte: │
│• descrierea experienţelor: │
│> prezentarea fluentă, coerentă, │
│elaborată şi, adesea, memorabilă a │
│unei descrieri sau a unei relatări, pe│
│subiecte complexe │
│> descrierea fluentă, coerentă, │
│elaborată şi, adesea, memorabilă, a │
│unor experienţe variate şi complexe, │
│integrând diverse subteme, exemple │
│relevante, comentarii şi concluzii │
│adecvate │
│> relatarea clară, coerentă, │
│elaborată, în ordine cronologică, a │
│unor întâmplări complexe, întâlnite în│
│texte nonliterare şi literare │
│• oferirea de informaţii: │
│> transmiterea unor informaţii clare, │
│detaliate, a unor sfaturi pe teme │
│complexe şi abstracte, din diverse │
│sfere de interes │
│> explicarea unor proceduri academice │
│sau profesionale complexe │
│> prezentarea clară şi detaliată a │
│unor instrucţiuni cu un grad înalt de │
│complexitate │
│• argumentarea unui punct de vedere: │
│> dezvoltarea sistematică a unor │
│argumente, contraargumente şi │
│explicaţii clare, referitoare │
│la diferite teme complexe şi abstracte│
│> construirea precisă a unor serii de │
│argumente justificate, prin utilizarea│
│eficientă şi cu naturaleţe a │
│expresiilor idiomatice şi colocviale │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Susţinerea unui discurs public, │
│pornind de la texte nonliterare şi │
│literare abstracte: anunţul şi │
│expunerea adresate unui auditoriu: │
│• formularea de anunţuri clare, │
│fluente şi spontane, aproape fără │
│efort, pe teme complexe/ despre │
│diferite evenimente: lansare de carte,│
│premiere cinematografice/teatrale, │
│concerte, expoziţii de pictură/ │
│sculptură │
│• susţinerea unei prezentări │
│detaliate, pregătite în prealabil, pe │
│teme complexe, pornind de la texte │
│nonliterare şi/sau literare │
│• susţinerea constantă a unei expuneri│
│clare, spontane, utilizând intonaţia │
│şi accentul potrivite, pentru a │
│transmite nuanţe fine de sens, │
│referitor la o temă întâlnită în texte│
│nonliterare şi/sau │
│Literare │
├──────────────────────────────────────┤
│2.3. Producerea unui text scris: │
│scrierea creativă (relatarea unor │
│experienţe) şi redactarea de eseuri │
│sau rapoarte din diverse sfere de │
│interes sau pornind de la textele │
│literare şi/sau nonliterare abstracte:│
│• prezentarea scrisă a unor evenimente│
│reale sau imaginare, într-un stil │
│adecvat tiparului textual/tipului de │
│discurs adoptat, prin sintetizarea │
│informaţiilor şi a argumentelor │
│provenite din diverse surse │
│• scrierea unei cronici/a unei │
│recenzii critice detaliate a │
│evenimentelor culturale: lansare de │
│carte, premiere cinematografice/ │
│teatrale, concerte, expoziţii de │
│pictură/sculptură, într-un limbaj │
│clar, fluent │
│• scrierea unui eseu structurat pe o │
│temă complexă, din diverse sfere de │
│interes, legată de texte nonliterare │
│şi/sau literare abstracte, într-un │
│limbaj clar, fluent, utilizând │
│expresii idiomatice; │
│• propunerea unui plan logic (hărţi │
│mentale, scheme, organizatoare grafice│
│etc.), care ajută cititorul să │
│identifice cu mai multă uşurinţă │
│punctele importante │
├──────────────────────────────────────┤
│2.4. Utilizarea strategiilor de │
│producere orală şi scrisă: │
│• planificarea mesajului oral sau │
│scris, pe teme abstracte, în acord cu │
│scopul şi cu contextul comunicării, │
│având în vedere posibilitatea │
│apariţiei unor situaţii/a unor reacţii│
│neaşteptate │
│• monitorizarea conştientă şi │
│eficientă a erorilor, în vederea │
│asigurării acurateţei propriului mesaj│
├──────────────────────────────────────┤
│3. Interacţiunea orală şi scrisă │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Participare la interacţiuni │
│orale, pe subiecte din diverse sfere │
│de interes sau pornind de la texte │
│literare si/sau nonliterare pe teme │
│abstracte: │
│• participarea la conversaţii │
│informale şi formale pe teme complexe │
│şi abstracte, utilizând cu naturaleţe │
│expresii idiomatice şi colocviale │
│• participarea la discuţii informale │
│şi formale abstracte, prin compararea │
│diferitelor informaţii şi opţiuni │
│• reformularea spontană şi aproape │
│insesizabilă în cazul unor dificultăţi│
│apărute în exprimare │
│• comentarea spontană a opiniilor │
│interlocutorului, în situaţii │
│nefamiliare de comunicare, formulând │
│întrebări/explicaţii/argumente clare, │
│exacte şi exprimând diferite nuanţe de│
│sens │
│• corelarea discursului cu cel al │
│interlocutorului în cadrul unui schimb│
│de opinii pe teme abstracte şi │
│complexe │
│• acordarea/luarea unui interviu │
│spontan, pe teme din sfera │
│socioculturală, educaţională si │
│profesională, într-un mod fluent │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Participarea la interacţiuni │
│scrise, în probleme complexe, │
│abstracte, sau pornind de la texte │
│literare si/sau nonliterare pe teme │
│abstracte: │
│• elaborarea unor texte complexe, │
│completarea de formulare, adaptând │
│limbajul şi registrul stilistic într-o│
│manieră flexibilă şi eficientă, │
│exprimând diferite nuanţe de sens │
│• redactarea corespondenţei │
│tradiţionale şi online, pe teme │
│complexe şi abstracte din domeniul │
│profesional, prin utilizarea │
│expresiilor colocviale/a formulelor de│
│adresare formală/a structurilor │
│convenţionale: diverse tipuri de │
│scrisori email-uri │
│• utilizarea clară şi precisă a limbii│
│în corespondenţa personală: descrierea│
│detaliată a experienţelor personale/ │
│profesionale/culturale, formularea cu │
│precizie a întrebărilor │
│• realizarea interacţiunii scrise în │
│mediul virtual/online, valorificând │
│diferitele implicaţii profesionale/ │
│culturale şi respectându-se registrul │
│adecvat şi etica redactării │
│• anticiparea şi rezolvarea │
│posibilelor neînţelegeri, probleme de │
│comunicare sau reacţii de ordin │
│emoţional, adaptarea limbajului şi a │
│tonului la situaţia de comunicare │
├──────────────────────────────────────┤
│3.3. Utilizarea eficientă a │
│strategiilor de interacţiune orală şi │
│scrisă: │
│• solicitarea şi preluarea spontană a │
│cuvântului, folosind mijloace de │
│exprimare potrivite, într-o │
│conversaţie în pereche sau în grup │
│• utilizarea strategiilor de cooperare│
│în situaţii de comunicare pe teme │
│abstracte │
│• oferirea de feedback spontan, fluent│
│şi eficient, pentru a menţine │
│interacţiunea orală şi scrisă │
│• evaluarea şi sintetizarea │
│conceptelor-cheie şi a ideilor │
│fundamentale dintr-un anumit stadiu al│
│interacţiunii orale/scrise şi │
│propunerea de soluţii eficiente pentru│
│etapele următoare │
│• clarificarea spontană a mesajului, │
│în funcţie de sesizarea neînţelegerii/│
│a înţelegerii greşite a mesajului sau │
│la solicitarea interlocutorului │
│• solicitarea unor explicaţii sau │
│clarificări pentru situaţiile │
│echivoce, într-o interacţiune scrisă/ │
│orală │
├──────────────────────────────────────┤
│4. Medierea în context plurilingv şi │
│pluricultural │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1. Facilitarea lecturii critice în │
│vederea evaluării modului în care sunt│
│valorificate într-o operă literară │
│structura, limbajul şi diversele │
│procedee retorice: │
│• diferenţierea componentelor │
│structurale şi expresive specifice │
│operelor studiate înrudite tematic │
│• dezbaterea textelor studiate cu │
│privire la modul în care sunt │
│valorificate într-o operă literară │
│structura, limbajul şi diversele │
│procedee retorice │
├──────────────────────────────────────┤
│4.2. Facilitarea comunicării în │
│compararea unor puncte divergente de │
│interpretare a textelor literare: │
│• argumentarea opţiunii personale │
│rezultate în urma comparării unor │
│puncte de vedere diferite asupra unui │
│text literar │
├──────────────────────────────────────┤
│4.3. Manifestarea sensibilităţii şi a │
│respectului faţă de alteritate, în │
│scopul promovării diversităţii │
│culturale prin valorificarea textelor │
│literare şi nonliterare din spaţii │
│culturale diferite: │
│• realizarea unui proiect cu tema: │
│„Diversitatea culturală - o formă de │
│îmbogăţire a propriei identităţi” │
│• realizarea unei dezbateri cu tema: │
│„Ipostaze ale alterităţii în texte │
│literare şi nonliterare” │
└──────────────────────────────────────┘
┌────────────┬─────────────────┬──────────┬──────────────┐
│ │ │Patrimoniu│ │
│ │ │cultural │Listă │
│Teme │Concepte │şcolar │orientativă │
│ │ │(autori │ │
│ │ │canonici) │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │Trunchi comun │ │ │
│ │(3 ore/săptămână)│ │ │
│ │• Discurs │ │ │
│ │narativ: │ │ │
│ │- fir narativ; │ │ │
│ │plan narativ; │ │ │
│ │personaj; │ │ │
│ │particularităţi │ │ │
│ │de construcţie a │ │ │
│ │personajului; │ │ │
│ │conflict; indici │ │ │
│ │spaţio-temporali;│ │ │
│ │perspectiva │ │ │
│ │narativă; narator│ │ │
│ │- semnificaţiile │ │ │
│ │discursului │ │ │
│ │narativ. │ │Alexandru │
│ │• Discurs │1. Mihai │Macedonski │
│ │dramatic: │Eminescu │St. O. Iosif │
│ │- didascalii; │2. I. L. │Dimitrie │
│ │limbajul │Caragiale │Anghel │
│ │dramatic; act, │3. Ioan │(de ex., │
│ │scenă, replică, │Slavici │corespondenţa)│
│ │autorul/ │4. Ion │Garabet │
│ │personajul ca │Creangă │Ibrăileanu │
│ │enunţiator real/ │5. George │Mircea Eliade │
│I.Experienţe│fictiv, │Bacovia │Mircea │
│fundamentale│particularităţi │6. Lucian │Cărtărescu │
│ale │de construcţie a │Blaga │Octavian Paler│
│existenţei │personajului; │7. Tudor │Alina │
│II.Subiect │conflict; │Arghezi │Pavelescu │
│şi │- semnificaţiile │8. Liviu │Ion Pillat │
│alteritate │discursului │Rebreanu │Nicolae Labiş │
│III.Tradiţie│dramatic. │9. Camil │Vasile │
│şi │• Discurs liric: │Petrescu │Voiculescu │
│modernitate │- tipul de │10. G. │Doina Ruşti │
│ │lirism; autor/eu │Călinescu │Ioana │
│ │liric/ipostaze │11. Mihail│Pârvulescu │
│ │lirice; elemente │Sadoveanu │Simona Popescu│
│ │de versificaţie; │12. Marin │Mihail │
│ │limbaj artistic │Preda │Sebastian │
│ │(imagini │13. Marin │Max Blecher │
│ │artistice; │Sorescu │Anton Holban │
│ │procedee │14. │Ştefan │
│ │artistice); │Nichita │Augustin │
│ │- semnificaţiile │Stănescu │Doinaş │
│ │discursului │ │N. Steinhardt │
│ │liric. │ │ │
│ │• titlu, incipit,│ │ │
│ │simbol central, │ │ │
│ │temă şi motiv │ │ │
│ │literar, viziune │ │ │
│ │despre lume; │ │ │
│ │• specii │ │ │
│ │literare; │ │ │
│ │• curente │ │ │
│ │culturale/ │ │ │
│ │literare şi │ │ │
│ │orientări │ │ │
│ │tematice; │ │ │
│ │• contexte │ │ │
│ │istorice şi │ │ │
│ │socioculturale. │ │ │
└────────────┴─────────────────┴──────────┴──────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────┐
│TEME │
├────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│Experienţe │Subiectul şi │Tradiţie şi │
│fundamentale ale│alteritatea │modernitate │
│existenţei │ │ │
├────────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Clasa a XI-a │
├────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │1. text │
│ │ │nonliterar: │
│ │ │Corespondenţă│
│ │ │informală │
│ │ │(recomandări,│
│ │ │exprimarea │
│ │ │unor │
│1. text │1. text │impresii, │
│nonliterar: │nonliterar: │atitudini, │
│Biografii şi │Interviuri pe │sentimente │
│autobiografii* │teme variate* │etc.); │
│ │ │Corespondenţă│
│ │ │formală │
│ │ │(scrisoare de│
│ │ │intenţie, │
│ │ │recomandare, │
│ │ │reclamaţie, │
│ │ │sesizare). │
├────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │2. text │2. text │
│2. text literar │literar la │literar la │
│la alegerea │alegerea │alegerea │
│profesorului: │profesorului: │profesorului:│
│Liviu Rebreanu, │Mihail │I.L. │
│Iţic Strul, │Sebastian, │Caragiale, │
│dezertor** │Steaua fără │Pastramă │
│ │nume** │trufanda** │
├────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │* interviuri │ │
│ │cu │ │
│ │personalităţi │ │
│ │contemporane │ │
│ │din domeniul │ │
│ │sportiv, │ │
│ │antreprenorial│ │
│* sau tipuri de │etc. , │ │
│CV, biografiile │articole de │* sau │
│unor │ziar şi │corespondenţă│
│personalităţi, │revistă, │oficială, cu │
│memorii, │conversaţii cu│toate │
│jurnale, texte │accent pe │tipurile de │
│expozitive │argumentare │instituţii │
│(locuri, │(consiliere │sau în │
│personalităţi, │profesională, │domeniile │
│evenimente) etc.│probleme de │profesionale │
│** sau George │mediu, │de interes │
│Coşbuc, │activităţi │etc. │
│Melancolie, │culturale, │**sau Vasile │
│Anton Holban, O │sportive │Voiculescu, │
│moarte care nu │etc.). │Capul de │
│dovedeşte nimic │** sau Ion │zimbru etc. │
│etc. │Minulescu, │ │
│ │Corigent la │ │
│ │limba română, │ │
│ │Mircea Eliade,│ │
│ │Secretul │ │
│ │doctorului │ │
│ │Honigberger │ │
│ │etc. │ │
├────────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Clasa a XII-a │
├────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │l. text │ │
│ │nonliterar: │ │
│1. text │Liviu │1. text │
│nonliterar: │Papadima, │nonliterar: │
│Doina Lemny, │învăţătura de │Ioana │
│Brâncusi inedi. │minte, eseuri │Pârvulescu, │
│însemnări si │despre │Alfabetul │
│corespondenţă │educaţie (un │doamnelor* │
│românească* │eseu, la │ │
│ │alegere) │ │
│ │(2021)* │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │2. text │2. text │
│2. text literar │literar la │literar la │
│la alegerea │alegerea │alegerea │
│profesorului: │profesorului: │profesorului:│
│Max Blecher, │Marin Sorescu,│Alina │
│Inimi │Pluta Meduzei │Pavelescu, │
│cicatrizate** │** │Sindromul │
│ │ │Stavroghin **│
├────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │* sau │
│ │ │articole din │
│*sau │* sau mesaje │dicţionare │
│corespondenţa │complexe, │culturale, │
│personalităţilor│ştiri │din │
│din domeniul │detaliate, │enciclopedii,│
│cultural, │eseuri │recenzii etc.│
│sportiv etc. │argumentative │** sau Ion │
│** sau Ion Luca │etc. │Creangă, │
│Caragiale, La │**-sau Marin │Prostia │
│conac, Mihai │Sorescu, │omenească, │
│Eminescu, │Simetrie etc. │Tudor │
│Luceafărul etc. │ │Arghezi, │
│ │ │Inscripţie pe│
│ │ │un inel etc. │
└────────────────┴──────────────┴─────────────┘
