────────── Conţinute de ORDINUL nr. 4.395 din 30 iunie 2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015.────────── ANEXA 1 PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS
┌───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ARIA │Clasa a IX-a │Clasa a X-a │
│CURRICULARĂ/ ├──┬──┬─────┬───┼──┬──┬─────┬───┤
│Disciplina │TC│CD│TC+CD│CDŞ│TC│CD│TC+CD│CDŞ│
├───────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤
│LIMBĂ ŞI │6 │2 │8 │ │6 │2 │8 │ │
│COMUNICARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│literatura │3 │1 │4 │ │3 │1 │4 │ │
│română │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba modernă 1│2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba modernă 2│1 │1 │2 │ │1 │1 │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│MATEMATICĂ ŞI │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ŞTIINŢE ALE │6 │- │6 │ │6 │- │6 │ │
│NATURII │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Matematică │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Fizică │2 │ │2 │ │2 │- │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Chimie │1 │ │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Biologie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│OM ŞI SOCIETATE│4 │6 │10 │ │4 │6 │10 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Istorie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Geografie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Socio-umane │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Religie*) │1 │- │1 │2 │1 │- │1 │2 │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Discipline de │- │6 │6 │ │- │6 │6 │ │
│specialitate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│ARTE │ │2 │2 │ │ │2 │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│muzicală │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│vizuală │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│EDUCAŢIE FIZICĂ│1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│ŞI SPORT │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie fizică│1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│CONSILIERE ŞI │- │- │- │ │- │- │- │ │
│ORIENTARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Consiliere şi │- │- │- │ │- │- │- │ │
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│TEHNOLOGII │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Tehnologia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiei şi │2 │- │2 │ │1 │- │1 │ │
│comunicaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │- │- │- │ │1 │- │1 │ │
│antreprenorială│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤
│TOTAL TC/ CD/ │19│10│29 │2 │19│10│29 │2 │
│CDS │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┴──┴─────┴───┼──┴──┴─────┴───┤
│TOTAL │31 │31 │
│(TC+CD+CDS) │ │ │
└───────────────┴───────────────┴───────────────┘
TC = trunchi comun; CD = curriculum diferenţiat; CDŞ = curriculum la decizia şcolii *) În clasele a IX-a şi a X-a, ora de Religie din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate. PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS
┌──────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ARIA │ │ │
│CURRICULARĂ/ │Clasa a XI-a │Clasa a XII-a │
│Disciplina │ │ │
├──────────────┼──┬──┬─────┬───┼──┬──┬─────┬───┤
│ │TC│CD│TC+CD│CDŞ│TC│CD│TC+CD│CDŞ│
├──────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤
│LIMBĂ ŞI │7 │1 │8 │ │7 │1 │8 │ │
│COMUNICARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│literatura │3 │1 │4 │ │3 │1 │4 │ │
│română │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba modernă │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
│1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba modernă │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
│2 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│MATEMATICĂ ŞI │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ŞTIINŢE ALE │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│NATURII │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Matematică │- │- │- │ │- │- │- │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Ştiinţe │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│OM ŞI │4 │10│14 │ │4 │11│15 │ │
│SOCIETATE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Istorie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Geografie │1 │ │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Socio-umane │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Religie*) │1 │- │1 │4 │1 │- │1 │3 │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Discipline de │- │10│10 │ │- │11│11 │ │
│specialitate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│ARTE │1 │1 │2 │ │1 │1 │2 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│artistică │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│muzicală │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│EDUCAŢIE │ │ │ │ │ │ │ │ │
│FIZICĂ ŞI │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│SPORT │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│fizică │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│CONSILIERE ŞI │- │- │- │ │- │- │- │ │
│ORIENTARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Consiliere şi │- │- │- │ │- │- │- │ │
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│TEHNOLOGII │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Tehnologia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiei şi│1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│comunicaţiilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤
│TOTAL TC/ CD/ │14│13│27 │4 │14│14│28 │3 │
│CDS │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┴──┴─────┴───┼──┴──┴─────┴───┤
│TOTAL │31 │31 │
│(TC+CD+CDS) │ │ │
└──────────────┴───────────────┴───────────────┘
TC = trunchi comun (pe profil); CD = curriculum diferenţiat; CDŞ = curriculum la decizia şcolii *) În clasele a XI-a şi a XII-a, ora de Religie din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate. ANEXA 2 CURRICULUM DIFERENŢIAT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Număr de ore / │
│Discipline de │săptămână │
│specialitate ├───────┬───────┤
│ │Clasa a│Clasa a│
│ │IX-a │X-a │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Discipline de │6 │6 │
│specialitate │ │ │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Studiu biblic │2 │2 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Catehism │1 │1 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Spiritualitate*1) │- │- │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Limba latină │1 │1 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Geografia turismului │1 │1 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Practică de │1 │1 │
│specialitate*2) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Alte discipline │4 │4 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Limba şi literatura │1 │1 │
│română │ │ │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Limba modernă *2) │1 │1 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Educaţie vizuală │1 │1 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Educaţie muzicală*3) │1 │1 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│Număr total de ore pe │10 │10 │
│săptămână/ CD │ │ │
└──────────────────────┴───────┴───────┘
*1) Pentru disciplina Spiritualitate se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC). În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale, fără a depăşi numărul maxim de ore din planul-cadru de învăţământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate. *2) În clasele a IX-a şi a X-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârşitul anului şcolar (36 ore/an). *3) Pentru disciplina Educaţie muzicală, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral, fără a depăşi numărul maxim de ore din planul-cadru de învăţământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de Muzică. CURRICULUM DIFERENŢIAT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Număr de ore / │
│Discipline de │săptămână │
│specialitate ├───────┬────────┤
│ │Clasa a│Clasa a │
│ │XI-a │XII-a │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Discipline de │10 │11 │
│specialitate │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Studiu biblic │1 │2 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Catehism │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Spiritualitate*1) │- │- │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Istoria religiilor │1 │- │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Istoria Bisericii │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Istoria artei sacre │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Turism şi patrimoniu │1 │1 │
│cultural │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Contabilitate │1 │- │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Tehnologia │1 │- │
│activităţii de turism│ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Economia turismului │- │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Marketing în turism │- │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Tehnologie hotelieră │- │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Literatura universală│1 │1 │
│creştină │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Practică de │1 │1 │
│specialitate*2) │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Alte discipline: │3 │3 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Limba şi literatura │1 │1 │
│română │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Ştiinţe │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Educaţie muzicală*3) │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Număr total de ore pe│13 │14 │
│săptămână/ CD │ │ │
└─────────────────────┴───────┴────────┘
*1) Pentru disciplina Spiritualitate se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC). În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale, fără a depăşi numărul maxim de ore din planul-cadru de învăţământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate. *2) În clasa a XI-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârşitul anului şcolar (36 ore/an). În clasa a XII-a, practica de specialitate este organizată pe parcursul anului şcolar (36 ore/an). *3) Pentru disciplina Educaţie muzicală, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral, fără a depăşi numărul maxim de ore din planul-cadru de învăţământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de Muzică. ANEXA 3 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina STUDIU BIBLIC Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Studiul biblic se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 2 ore/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei îşi propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini care, la rândul lor, să conducă la formarea personalităţii elevului şi a profilului său spiritual. Biblia este documentul religios fundamental al creştinismului. În raport cu celelalte discipline teologice, Biblia trebuie considerată documentul de bază pe care acestea îşi construiesc identitatea. Ea trebuie pusă în relaţie atât cu istoria post-biblică, dar şi cu experienţele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să ţină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Totodată, s-a avut în vedere ca, în perioada liceului, elevii să cunoască cărţile Bibliei şi principalele teme necesare pentru înţelegerea globală a acesteia. Elaborarea programei şcolare de Studiul biblic a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. Programa şcolară de Studiul biblic este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul studiului biblic, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei 2. Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă 3. Interpretarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul învăţăturilor de credinţă 4. Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii 5. Corelarea cunoştinţelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ VALORI ŞI ATITUDINI ● Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor ● Dezvoltarea interesului faţă de întreaga istorie biblică ● Dezvoltarea valorilor ce izvorăsc din textul revelat (spirit de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate) ● Asumarea conştientă a răspunsului la Revelaţia lui Dumnezeu (rugăciune, recunoştinţă, bucurie, convertire) ● Cultivarea spiritului de încredere în Providenţa divină şi acceptarea planului lui Dumnezeu COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A IX-A
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │Aspecte │
│ │introductive │
│ │- Definirea │
│ │Bibliei │
│ │- Cărţile │
│1.1. Definirea │Bibliei │
│corespunzătoare a unor │- Limbile în │
│termeni biblici │care a fost │
│1.2. Sintetizarea │scrisă Biblia│
│elementelor referitoare │- Autori, │
│la specificul Bibliei │inspiraţie, │
│1.3. Prezentarea │genuri │
│contextului istoric în │literare, │
│care au avut loc anumite│canonicitate │
│evenimente biblice │Originea │
│2.1. Explicarea │omului şi a │
│semnificaţiei teologice │universului │
│a unor evenimente │- Creaţia │
│biblice │- Căderea în │
│ │păcat │
│ │- Cain şi │
│ │Abel │
│ │- Turnul lui │
│ │Babel │
│ │- Potopul │
├────────────────────────┼─────────────┤
│3.1. Analizarea modului │Omul │
│în care Biblia răspunde │- Omul – │
│întrebărilor │chipul şi │
│existenţiale ale omului │asemănarea │
│5.1. Stabilirea de │lui Dumnezeu │
│corelaţii între │- Păcat. │
│învăţăturile biblice şi │Pedeapsă. │
│viaţa personală sau alte│Mântuire │
│cunoştinţe ştiinţifice │- Conştiinţa │
│şi filozofice │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │Perioada │
│ │patriarhilor │
│ │- Chemarea │
│ │lui Avraam │
│ │- Jertfa lui │
│ │Isaac │
│ │- Lupta lui │
│ │Iacob cu │
│ │îngerul │
│ │- Iosif şi │
│2.1. Explicarea │fraţii săi │
│semnificaţiei teologice │Moise şi │
│a unor evenimente │ieşirea din │
│biblice │Egipt │
│2.2. Sintetizarea │- Robia în │
│experienţei religioase a│Egipt │
│poporului ales │- Chemarea │
│2.3. Prezentarea │lui Moise │
│etapelor planului de │- Paştele │
│mântuire al lui Dumnezeu│Traversarea │
│4.1. Analizarea unor │deşertului şi│
│situaţii concrete de │Legea │
│aplicare a învăţăturilor│- Murmurul │
│de credinţă in viaţa de │poporului │
│zi cu zi │- Legământul │
│5.1. Stabilirea de │de pe Sinai │
│corelaţii între │- Viţelul de │
│învăţăturile biblice şi │aur │
│şi viaţa personală sau │Intrarea în │
│alte cunoştinţe │ţara │
│ştiinţifice şi │Canaanului │
│filozofice │- Trecerea │
│ │Iordanului │
│ │- Pactul de │
│ │la Sichem │
│ │Perioada │
│ │judecătorilor│
│ │- Iehu şi │
│ │moabiţii │
│ │- Debora şi │
│ │canaaneii │
│ │- Samson şi │
│ │filistenii │
└────────────────────────┴─────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A X-A
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│1.1. Utilizarea │ │
│corespunzătoare a unor │ │
│termeni religioşi în │ │
│descrierea evenimentelor│ │
│biblice │ │
│1.2. Identificarea │Perioada │
│principalelor teme │regilor │
│biblice │- Regele Saul│
│1.3. Analizarea │- Regele │
│contextului istoric în │David │
│care au avut loc diverse│- Regele │
│evenimente biblice; │Solomon │
│2.1. Argumentarea │- Divizarea │
│semnificaţiei teologice │regatului │
│a unor evenimente │ │
│biblice │ │
│2.2. Caracterizarea │ │
│diferitelor perioade din│ │
│istoria poporului evreu │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│2.2. Caracterizarea │ │
│diferitelor perioade din│ │
│istoria poporului evreu │ │
│2.3. Analizarea │ │
│fenomenului profetic, │ │
│evidenţiind mesajul │ │
│mesianic │ │
│3.1. Sintetizarea │Regatul de │
│principalelor momente │Nord │
│ale experienţei │- Profetul │
│religioase a poporului │Ilie │
│ales │- Profetul │
│3.2. Prezentarea │Amos │
│dificultăţilor cu care │- Profetul │
│s-a confruntat poporul │Osea │
│evreu în istoria sa │Regatul de │
│4.1. Argumentarea │Sud │
│aplicabilităţii │- Profetul │
│adevărurilor de credinţă│Isaia │
│şi a valorilor │- Profetul │
│religioase descoperite │Miheea │
│şi trăite │- Profetul │
│de poporul evreu, în │Ieremia │
│contextul social actual │Exilul în │
│4.2. Identificarea unor │Babilon │
│modalităţi de rezolvare │- Profetul │
│a problemelor din viaţa │Iezechiel │
│de zi cu zi, pornind de │- │
│la exemplele biblice │Deutero-Isaia│
│5.1. Stabilirea de │ │
│comparaţii între │ │
│învăţătura biblică şi │ │
│cunoştinţe referitoare │ │
│la aceleaşi aspecte, │ │
│dobândite la alte │ │
│materii de studiu │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │Întoarcerea │
│ │din exil şi │
│ │dominaţiile │
│2.2. Caracterizarea │străine │
│diferitelor perioade din│- Edictul lui│
│istoria poporului evreu │Cirus │
│3.1. Sintetizarea │- │
│principalelor momente │Reconstruirea│
│ale experienţei │Templului │
│religioase a poporului │- Profetul │
│ales │Iona │
│ │- Dominaţia │
│ │greacă │
│ │- Dominaţia │
│ │romană │
├────────────────────────┼─────────────┤
│4.1. Argumentarea │ │
│aplicabilităţii │ │
│adevărurilor de credinţă│ │
│şi a valorilor │ │
│religioase descoperite │Rugăciunea │
│şi trăite de poporul │lui Israel │
│evreu, în contextul │Înţelepciunea│
│social actual │Israelului │
│5.2. Utilizarea textului│ │
│biblic pentru a │ │
│identifica răspunsuri │ │
│fundamentale pentru │ │
│trăirea vieţii creştine │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară pentru disciplina Studiul biblic, pentru clasele a IX-a şi a X-a, profil teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop familiarizarea elevilor cu noţiunile de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelaţiei divine, precum şi cunoaşterea şi interpretarea corectă a evenimentelor biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa proprie de credinţă. Actuala programă şcolară a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Una dintre finalităţile importante ale studierii Bibliei în şcoală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice şi interpretării textului în lumina învăţăturii Bisericii. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multi-perspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înţelegerea multi-perspectivităţii înseamnă a-i ajuta pe elevi să înţeleagă diferite fapte, procese şi evenimente de istorie vetero-testamentară. Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat şi în relaţionarea mesajului Scripturii cu trăirea de credinţă a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a învăţa în contexte formale şi non-formale. Se va pune accent pe flexibilitatea şi transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul) cu metodele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet etc.) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, a comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Studiu biblic. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. *** Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988. 2. *** Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart, 1994. 3. *** Dicţionar biblic, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 1995. 4. *** Dictionnaire d'Archeologie chretienne et de Liturgie, vol. I-XXX, Paris, 1907-1953. 5. *** Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991. 6. *** Dictionnaire de Theologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950. 7. *** La Bible, traduction oecumenique, Ed. TOB Paris, 1989. 8. *** La Bible de Jerusalem, Ed. du CERF, Paris, 1986. 9. *** Septuaginta, Stuttgart, 1935. 10. *** Vocabular de Teologie Biblică, Ed. ARCB, 2001. 11. Bagot, J.P., Dubs, J.Cl., Pour lire la Biblie, Ed. ARCB, 1994 (Traducere în limba română de Tarciziu Şerban, Cum să citim Biblia). 12. Charpentier, E., Pour lire l'Ancien Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1994 (Traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998). 13. Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucureşti, 1996. 14. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iaşi, 2001. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina CATEHISM Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Catehism se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice, studiul acestei discipline şcolare îşi propune să îl familiarizeze pe tânărul licean cu sinteza teologico-dogmatică a învăţăturii creştine, conţinută în mod sintetic şi organic în Catehismul Bisericii Catolice. Studiat de-a lungul celor patru ani de liceu, Catehismul îi va deschide liceanului orizonturi noi de cunoaştere şi aprofundare a Crezului creştin, a doctrinei sacramentale, a eticii creştine şi a practicării rugăciunii. Dobândind competenţe specifice în acest domeniu, elevul le va transpune în atitudini adecvate de comportament creştin, menite să-i profileze în mod corespunzător identitatea creştină. Elaborarea programei şcolare de Catehism a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. Programa şcolară de Catehism este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul catehism, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la adevărurile de credinţă şi normele morale revelate 2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă 3. Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii 4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios VALORI ŞI ATITUDINI ● Manifestarea unui comportament adecvat credinţei şi moralei creştine, în situaţii concrete de viaţă ● Dobândirea unor atitudini conştiente, responsabile şi ecumenice, în conformitate cu învăţătura Bisericii ● Intensificarea vieţii spirituale printr-un comportament autentic creştin şi prin practicarea sacramentelor ● Cultivarea toleranţei faţă de pluralismul etic, cultural şi religios COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A IX-A
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │Mărturisirea │
│ │de credinţă │
│ │creştină │
│ │Cred în │
│ │Dumnezeu │
│ │- Dumnezeu – │
│ │Creatorul │
│ │Cerului şi al │
│ │Pământului │
│ │- Revelaţia │
│ │lui Dumnezeu │
│ │Cred în Isus │
│ │Cristos, Fiul │
│ │lui Dumnezeu │
│ │- Întruparea │
│ │Fiului lui │
│ │Dumnezeu │
│ │- Isus │
│ │Cristos, │
│ │conceput de la│
│ │Spiritul Sfânt│
│ │şi născut din │
│ │Maria Fecioara│
│ │- Maternitatea│
│ │divină a │
│1.1. Prezentarea │Mariei │
│adevărurilor │- Misterele │
│fundamentale definite │copilăriei şi │
│în Crez │ale vieţii │
│1.2. Sintetizarea │ascunse a lui │
│cunoştinţelor │Isus │
│referitoare la │- Misterele │
│semnificaţia şi rolul │vieţii publice│
│Bisericii │a lui Isus │
│2.1. Identificarea │Botezul lui │
│fundamentelor biblice │Isus │
│ale adevărurilor de │- Isus Cristos│
│credinţă conţinute în │a pătimit sub │
│Crez. 2.2. Analizarea │Ponţiu Pilat, │
│unor interpretări │s-a răstignit,│
│greşite cu privire la │a murit si s-a│
│adevărurile de credinţă│îngropat │
│3.1. Aplicarea │- Isus a murit│
│învăţăturilor de │răstignit │
│credinţă în evaluarea │- Isus Cristos│
│unor situaţii concrete │s-a coborât în│
│de viaţă │iad; a treia │
│3.2. Analizarea │zi a înviat │
│actualităţii unor │din morţi │
│învăţături de credinţă │Învierea, │
│în viaţa personală şi │eveniment │
│cea a comunităţilor │istoric şi │
│actuale │transcendent │
│4.1. Definirea adecvată│- Isus s-a │
│a unor noţiuni │suit la cer │
│teologice şi a unor │- Isus, va │
│adevăruri de credinţă │veni cu mărire│
│4.2. Elaborarea de │Cred în │
│texte structurate pe │Spiritul Sfânt│
│teme relevante din │- Numele, │
│domeniul catehismului │denumirile şi │
│ │simbolurile │
│ │Spiritului - │
│ │Sfânt │
│ │Spiritul Sfânt│
│ │în Sfânta │
│ │Scriptură │
│ │Cred în Sfânta│
│ │Biserică │
│ │- Originea, │
│ │întemeierea şi│
│ │misiunea │
│ │Bisericii │
│ │- Biserica, │
│ │Poporul lui │
│ │Dumnezeu, │
│ │Trupul lui - │
│ │Cristos, │
│ │Templul │
│ │Spiritului │
│ │Sfânt │
│ │- Maria – │
│ │Maica lui │
│ │Cristos, Maica│
│ │Bisericii │
│ │Viaţa veşnică │
├───────────────────────┼──────────────┤
│1.3. Descrierea │ │
│principalelor │ │
│caracteristici ale │ │
│sacramentelor │ │
│1.4. Analizarea │ │
│roadelor sacramentelor,│Celebrarea │
│pentru viaţa personală │sacramentelor │
│şi pentru cea a │Sacramentul │
│comunităţii │Botezului │
│2.3. Argumentarea │- Botezul în │
│fundamentului biblic al│economia │
│sacramentelor şi a │mântuirii │
│necesitaţii celebrării │- Necesitatea │
│lor │Botezului │
│2.4. Analizarea │- Harul │
│modalităţilor prin care│Botezului │
│Biserica celebrează │Sacramentul │
│sacramentele şi a unor │Euharistiei │
│atitudini cotidiene │- Euharistia │
│legate de acestea │în economia │
│3.2. Analizarea │mântuirii │
│actualităţii unor │- Ospăţul │
│învăţături de credinţă │pascal │
│în viaţa personală şi │Sacramentul │
│cea a comunităţilor │Pocăinţei │
│actuale │- Necesitatea │
│3.3. Identificarea │pocăinţei │
│legăturilor dintre │- Actele │
│învăţăturile de │penitentului │
│credinţă şi trăirea │- Roadele │
│personală şi comunitară│sacramentului │
│4.3. Utilizarea │ │
│adecvată a limbajului │ │
│cristologic în │ │
│prezentarea unor │ │
│aspecte din catehism │ │
└───────────────────────┴──────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A X-A
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Mărturisirea de │
│ │credinţă │
│ │creştină │
│ │Cred în Dumnezeu│
│ │Tatăl │
│ │- Dumnezeu este │
│ │Tată │
│ │- Etapele │
│ │Revelaţiei lui │
│ │Dumnezeu │
│ │Credinţa în Isus│
│ │Cristos, Fiul │
│ │lui Dumnezeu │
│ │- Isus Cristos, │
│ │Dumnezeu │
│ │adevărat şi om │
│ │adevărat │
│ │- Isus Cristos, │
│ │conceput de la │
│ │Spiritul Sfânt │
│1.1. Prezentarea │şi s-a născut │
│adevărurilor │din Maria │
│fundamentale definite│Fecioara │
│în Crez │- Neprihănita │
│1.2. Sintetizarea │Zămislire │
│cunoştinţelor │- Misterele │
│referitoare la │vieţii publice a│
│semnificaţia şi rolul│lui Isus │
│Bisericii │- Vestirea │
│2.1. Identificarea │Împărăţiei lui │
│fundamentelor biblice│Dumnezeu │
│ale adevărurilor de │- Isus Cristos a│
│credinţă conţinute în│pătimit sub │
│Crez │Ponţiu Pilat, a │
│2.2. Analizarea unor │fost răstignit, │
│interpretări greşite │a murit şi a │
│cu privire la │fost îngropat │
│adevărurile de │- Moartea │
│credinţă │răscumpărătoare │
│3.1. Aplicarea │a lui Isus │
│învăţăturilor de │- Cristos s-a │
│credinţă în evaluarea│oferit pe sine │
│unor situaţii │Tatălui │
│concrete de viaţă │- Isus Cristos │
│3.2. Analizarea │s-a coborât în │
│actualităţii unor │iad, a treia zi │
│învăţături de │a înviat din │
│credinţă în viaţa │morţi │
│personală şi cea a │- Învierea, │
│comunităţilor actuale│lucrare a │
│4.1 Definirea │Sfintei Treimi │
│adecvată a unor │- Sensul şi │
│noţiuni teologice şi │valoarea │
│a unor adevăruri de │mântuitoare a │
│credinţă │Învierii │
│4.2. Elaborarea de │- Isus s-a suit │
│texte structurate pe │la cer │
│teme relevante din │- Isus, va │
│domeniul catehismului│judeca pe cei │
│ │vii şi pe cei │
│ │morţi │
│ │Cred în Spiritul│
│ │Sfânt │
│ │- Spiritul Sfânt│
│ │în Biserică │
│ │Cred în Sfânta │
│ │Biserică │
│ │- Biserica este │
│ │una, sfântă, │
│ │catolică şi │
│ │apostolică │
│ │- Credincioşii: │
│ │ierarhie, laici,│
│ │viaţă consacrată│
│ │Judecata │
│ │particulară: │
│ │cerul, iadul, │
│ │purgatorul │
│ │Judecata │
│ │universală │
├─────────────────────┼────────────────┤
│1.3. Descrierea │ │
│principalelor │ │
│caracteristici ale │Sacramentele │
│sacramentelor │Bisericii │
│1.4. Analizarea │Sacramentul │
│roadelor │Mirului │
│sacramentelor, pentru│- Mirul în │
│viaţa personală şi │economia │
│pentru cea a │mântuirii │
│comunităţii │- Semnul ungerii│
│2.3. Argumentarea │- Roadele │
│fundamentului biblic │Mirului │
│al sacramentelor şi a│Sacramentul │
│necesitaţii │Maslului │
│celebrării │- Maslul în │
│sacramentelor │economia │
│2.4. Analizarea │mântuirii │
│modalităţilor prin │- Roadele │
│care Biserica │Maslului │
│celebrează │Sacramentul │
│sacramentele şi a │Preoţiei │
│unor atitudini │- Sacramentul │
│cotidiene legate de │Preoţiei în │
│acestea │economia │
│3.2. Analizarea │mântuirii │
│actualităţii unor │- Treptele │
│învăţături de │sacramentului │
│credinţă în viaţa │Preoţiei │
│personală şi cea a │- Roadele │
│comunităţilor actuale│sacramentului │
│3.3. Identificarea │Preoţiei │
│legăturilor dintre │Sacramentul │
│învăţăturile de │Căsătoriei │
│credinţă şi trăirea │- Căsătoria în │
│personală şi │planul lui │
│comunitară; │Dumnezeu │
│4.3. Utilizarea │- Efectele │
│adecvată a limbajului│sacramentului │
│cristologic în │Căsătoriei │
│prezentarea unor │ │
│aspecte din catehism │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară pentru disciplina Catehism, pentru clasele a IX-a şi a X-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Având ca scop familiarizarea tinerilor liceeni cu sinteza teologico-dogmatică a învăţăturii creştine, aşa cum este prezentată ea de către Magisteriul Bisericii, studiul Catehismului va deschide elevului orizonturi noi de cunoaştere şi aprofundare a Crezului creştin şi de practicare a rugăciunii. Activităţile proiectate la orele de Catehism vor avea în vedere formarea unui comportament cu adevărat creştin, dobândirea unor atitudini conştiente şi responsabile, precum şi cultivarea toleranţei faţă de pluralismul cultural şi religios din cadrul marii familii umane. Prezentul curriculum este conceput într-o manieră lineară, având la bază adevărurile fundamentale cuprinse în crezul niceo-constantinopolitan. Construirea demersului didactic trebuie realizată din perspectiva competenţelor specifice, cu respectarea structurii interne a dogmelor, a textelor biblice şi patristice, precum şi cu luarea în considerare a particularităţilor clasei şi ale elevilor. În acest sens, conţinuturile trebuie înţelese ca mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. Alături de studiul aprofundat al adevărurilor dogmatice, profesorul va oferi elevilor activităţi care să-i implice în propria învăţare, pe baza recomandărilor bibliografice din Sfânta Scriptură şi din literatura sfinţilor părinţi, care să impună studiul aprofundat şi comentarea unor texte, contribuind la dezvoltarea gândirii şi a competenţelor de comunicare pe marginea textelor studiate. În activitatea la clasă, profesorul va utiliza manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Principala sursă de documentare pentru elevi va rămâne Catehismul Bisericii Catolice, utilizându-se ca materiale auxiliare, texte din Sfânta Scriptură şi din scrierile sfinţilor părinţi. Alegerea acestor texte se va face pe baza criteriilor de accesibilitate şi de varietate. Profesorul va lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează mai eficient dacă sunt centrate, în procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activităţile didactice de tip formativ, care presupun implicare şi interacţiune în rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. De aceea, pe lângă metodele tradiţionale (dialogul, expunerea, explicaţia etc.), profesorul va folosi adesea dezbaterea pe teme fundamentale de dogmatică, argumentarea biblică şi patristică, utilizarea calculatorului şi a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informaţii sau pentru documentarea pe o temă dată. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. De aceea ea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă şi va avea caracter formativ, urmărind atât cunoaşterea de către elevi a principalelor adevăruri de credinţă cât şi interpretarea unor fapte, şi fenomene cotidiene în lumina învăţăturii Bisericii. Având în vedere faptul că o eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată şi prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic, evaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode şi tehnici (aplicate strategic iniţial şi final/sumativ şi continuu, cu funcţie formativă de reglare-autoreglare a activităţii pe tot parcursul lecţiei), în condiţii de comunicare interactivă etc. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor utiliza metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. *** Catechismo della Chiesa Cattolica - Compendio, Ed. San Paolo, Roma, 2005. 2. *** Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, Bucureşti, 1993. 3. *** Credinţa catolică - cateheză pentru adulţi, Ed. aRcB, Bucureşti, 1991. 4. Pal V., Etica creştină, Ed. Liceului Catolic, Bucureşti, 1999. 5. Ratzinger J., Zur Gemeinschaft gerufen, Ed. Paoline, 1991 (Traducerea în lb. română de Pr. Petru Ioan Puiu şi Pr. Ioan Mitrofan, Biserica - Chemare şi misiune, Ed. Aridia, Blaj, 2005). MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina SPIRITUALITATE Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Spiritualitate se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale. Alături de celelalte discipline teologice, studiul Spiritualităţii în liceele cu profil teologic îşi propune să abordeze realităţile vieţii de credinţă, dintr-o perspectivă etico-practică. Studiul spiritualităţii creştine îi ajută pe elevi să aprecieze cu conştiinţa dreaptă valorile morale, să le îmbrăţişeze prin adeziune personală şi să contribuie la transformarea creştină a lumii, spre binele întregii societăţi (Conf. Conciliul Ecumenic Vatican II, Gravissimum Educationis, 2). Pe parcursul anilor de liceu sunt tratate teme vizând familiarizarea cu limbajul specific teologiei spirituale, cunoaşterea conceptelor care stau la baza acesteia şi aprofundarea diferitelor aspecte ale vieţii spirituale. Elaborarea programei şcolare de Spiritualitate a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc actual. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Programa şcolară de Spiritualitate este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul teologiei spirituale, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare 2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini specifice vieţii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale 3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualităţii, în diferite contexte din viaţa personală şi a comunităţii 4. Corelarea cunoştinţelor din domeniul spiritualităţii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ VALORI ŞI ATITUDINI ● Cultivarea respectului faţă de valorile sacre ● Asumarea conştientă a îndatoririlor religioase, a responsabilităţilor creştine la nivel personal şi comunitar ● Conştientizarea rolului învăţăturii creştine în formarea personalităţii umane şi în relaţiile interumane ● Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea creşterii spirituale ● Cultivarea atitudinii ecumenice în raport cu alte confesiuni COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A IX-A
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │Locaşuri de │
│ │cult │
│ │- Spaţiul │
│ │sacru │
│ │- Arhitectura│
│ │- Istoric – │
│ │tradiţie │
│ │bizantină şi │
│ │latină │
│ │- Pictură, │
│ │muzica sacră:│
│ │generalităţi │
│ │Liturghia, ca│
│ │slujire │
│ │religioasă şi│
│ │rituală │
│ │- Anul │
│ │liturgic: │
│ │semnificaţie,│
│ │structură │
│ │- │
│ │Sărbătorile, │
│ │Duminica, │
│ │liturghia │
│ │zilnică a │
│1.1. Explicarea │Bisericii, │
│semnificaţiei riturilor │semnificaţii │
│şi a gesturilor │- Duminica, │
│liturgice │Cinstirea │
│1.2. Analizarea │zilei de │
│semnificaţiei │Duminică │
│diferitelor sărbători │- Sărbătoarea│
│creştine │Naşterii │
│2.1. Definirea │Domnului │
│elementelor fundamentale│- Cinstirea │
│ale identităţii de │sărbătorii │
│creştin │- Muzică │
│2.2. Descrierea valorii │sacră │
│gesturilor liturgice în │- │
│celebrările liturgice │Reprezentări │
│2.3. Evidenţierea │iconografice │
│importanţei relaţiei │- Sărbătoarea│
│dintre învăţătura │Botezului │
│creştină despre │Domnului │
│sacramente şi │- Cinstirea │
│participarea la │sărbătorii │
│sacramente │- │
│ │Reprezentări │
│ │iconografice │
│ │- Săptămâna │
│ │Patimilor │
│ │- Joia Sfântă│
│ │- │
│ │Reprezentarea│
│ │Cinei de │
│ │Taină în artă│
│ │- Sărbătoarea│
│ │Învierii │
│ │Domnului │
│ │- Cinstirea │
│ │sărbătorii │
│ │- Troparele │
│ │Învierii │
│ │- Muzica │
│ │sacră │
│ │- Sărbătoarea│
│ │Rusaliilor │
│ │- Cinstirea │
│ │sărbătorii │
│ │- │
│ │Reprezentări │
│ │iconografice │
├────────────────────────┼─────────────┤
│2.1. Definirea │ │
│elementelor fundamentale│ │
│ale identităţii de │Celebrarea │
│creştin │sacramentelor│
│2.2. Descrierea valorii │- Sacramentul│
│gesturilor liturgice în │Pocăinţei │
│celebrările liturgice │- Ritualul │
│2.3. Evidenţierea │Sacramentului│
│importanţei relaţiei │- Pocăinţa în│
│dintre învăţătura │Tradiţia │
│creştină despre │Bisericii │
│sacramente şi │- Sacramentul│
│participarea la │Botezului │
│sacramente │- Ritualul │
│3.1. Identificarea │Sacramentului│
│rolului sacramentelor şi│- Botezul în │
│al rugăciunii în viaţa │Tradiţia │
│personală │Bisericii │
│3.2. Evaluarea unor │- Sacramentul│
│comportamente moral- │Sfintei │
│creştine în contexte │Împărtăşanii │
│situaţionale date │- Când şi cum│
│4.1. Stabilirea de │ne împărtăşim│
│corelaţii între │- Rugăciuni │
│învăţăturile de credinţă│la primirea │
│şi cunoştinţe │Sfintei │
│ştiinţifice şi │Împărtăşanii │
│filozofice referitoare │ │
│la aceleaşi aspecte │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A X-A
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │Locaşuri de │
│ │cult │
│ │- Rolul │
│ │imaginilor │
│ │sacre şi │
│ │simbolistica │
│ │acestora în │
│ │Biserică │
│ │- Iconostasul│
│ │Liturghia, ca│
│ │slujire │
│ │religioasă şi│
│ │rituală │
│ │- Anul │
│ │liturgic │
│ │- Posturile │
│ │şi pomenirea │
│ │morţilor │
│ │- Sărbătoarea│
│ │Adormirii │
│ │Maicii │
│ │Domnului │
│1.1. Explicarea │- Cinstirea │
│semnificaţiei riturilor │Sărbătorii │
│şi a gesturilor │- │
│liturgice │Reprezentări │
│1.2. Analizarea │iconografice │
│semnificaţiei │- Sărbătoarea│
│diferitelor sărbători │Naşterii │
│creştine │Domnului │
│2.1. Definirea │- Obiceiuri │
│elementelor fundamentale│şi tradiţii │
│ale identităţii de │- │
│creştin │Reprezentări │
│2.2. Descrierea valorii │ale Naşterii │
│gesturilor liturgice în │Domnului în │
│celebrările liturgice │artă │
│2.3. Evidenţierea │- Sărbătoarea│
│importanţei relaţiei │Bunei Vestiri│
│dintre învăţătura │- │
│creştină despre │Semnificaţia │
│sacramente şi │Sărbătorii │
│participarea la │- Rugăciunea │
│sacramente │Îngerul │
│ │Domnului │
│ │- Sărbătoarea│
│ │Floriilor │
│ │- │
│ │Semnificaţia │
│ │Sărbătorii │
│ │- Tradiţii │
│ │- Săptămâna │
│ │Patimilor │
│ │- Vinerea │
│ │Sfântă │
│ │- Calea │
│ │crucii │
│ │- Sărbătoarea│
│ │Învierii │
│ │Domnului │
│ │- Obiceiuri │
│ │şi tradiţii │
│ │- │
│ │Reprezentări │
│ │ale Învierii │
│ │Domnului în │
│ │artă │
├────────────────────────┼─────────────┤
│2.1. Definirea │ │
│elementelor fundamentale│Celebrarea │
│ale identităţii de │sacramentelor│
│creştin │- Sacramentul│
│2.2. Descrierea valorii │Mirului │
│gesturilor liturgice în │- Ritualul │
│celebrările liturgice │Sacramentului│
│2.3. Evidenţierea │- Mirul în │
│importanţei relaţiei │Tradiţia │
│dintre învăţătura │Bisericii │
│creştină despre │- Sacramentul│
│sacramente şi │Căsătoriei │
│participarea la │- Celebrarea │
│sacramente │Sacramentului│
│3.1. Identificarea │- Căsătoria │
│rolului sacramentelor şi│în Tradiţia │
│al rugăciunii în viaţa │Bisericii │
│personală │- Sacramentul│
│3.2. Evaluarea unor │Preoţiei │
│comportamente moral- │- Celebrarea │
│creştine în contexte │Sacramentului│
│situaţionale date │- Sacramentul│
│4.1. Stabilirea de │Maslului │
│corelaţii între │- Celebrarea │
│învăţăturile de credinţă│Sacramentului│
│şi cunoştinţe │- Maslul în │
│ştiinţifice şi │Tradiţia │
│filozofice referitoare │Bisericii │
│la aceleaşi aspecte │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară de Spiritualitate pentru clasele a IX-a şi a X-a, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios vizează pregătirea viitorilor slujitori ai Bisericii pentru misiunea lor pastoral-misionară şi liturgică. Programa a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Conţinuturile sunt prezentate în mod sistematic, urmărind succesiunea logică a temelor de Spiritualitate. Astfel, temele propuse au urmărit familiarizarea elevilor cu domeniul Spiritualităţii şi pregătirea acestora pentru aplicarea cunoştinţelor de spiritualitate în viaţa personală şi a comunităţii. Temele au fost selectate din perspectiva următoarelor principii: - accentuarea caracterului practic, prin centrarea pe aspecte referitoare la aplicarea valorilor religioase în diferite contexte (viaţa personală, viaţa comunităţii, context liturgic); – cultivarea interesului faţă de cunoaşterea de sine, pentru a descoperi planul lui Dumnezeu în viaţa proprie; – corelarea cunoştinţelor din domeniul Spiritualităţii cu progresul în viaţa spirituală. În organizarea şi desfăşurarea demersului didactic sugerăm utilizarea de strategii diverse, care să combine metodele clasice, expozitive de predare - prelegerea, expunerea sistematică, argumentarea, explicaţia - cu cele de tip euristic, utile în analizarea şi interpretarea textelor biblice sau patristice. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă, profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei, precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, a comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Spiritualitate. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. *** Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982. 2. *** Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, Bucureşti, 1993. 3. *** Il nuovo dizionario enciclopedico di spiritualita, Ed. Citta Nuova, 2000. 4. Carulli, M.C., Iezzi, V., Amati per amare, Ed. Insieme, Terlizzi, 2003. 5. Littauer, F., Sviluppa la tua personalita, Ed. Gribaudi, Milano, 2000. 6. Pal V., Etica creştină, Ed. Liceului Catolic, Bucureşti, 1999. 7. Spidlick T., Izvoarele Luminii, Ed. Ars Longa, Iaşi, 1994. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina GEOGRAFIA TURISMULUI Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Geografia turismului religios se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină şcolară îşi propune ca scop cunoaşterea şi descoperirea patrimoniului Bisericii de la începuturile creştinismului până în prezent, cu accent pe înţelegerea contribuţiei Bisericii greco-catolice în istorie şi cultură. Căutând să prezinte faptele istorice din perspectiva cauzelor, a evoluţiei şi a legăturilor dintre acestea, Geografia turismului religios studiază teme precum constituirea şi organizarea comunităţilor creştine, doctrina cultului, acţiunea şi influenţa creştinismului timp de două milenii - explicând, prin influenţa factorilor interni şi externi, schimbările din viaţa ecleziastică de la începuturi până astăzi. Astfel privită, această disciplină de studiu este una de bază, de cultură teologică largă, indispensabilă pentru studiul celorlalte discipline teologice, cu care se înrudeşte şi pe care le completează, precum şi pentru studiul altor discipline umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice şi moderne, limba şi literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc.). Elaborarea programei şcolare de Geografia turismului a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient, într-o diversitate de situaţii concrete. Programa şcolară de Geografia turismului este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul geografiei turismului, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Utilizarea corectă a terminologiei şi a limbajelor specifice, pentru explicarea mediului geografic 2. Raportarea elementelor semnificative din cultură, ştiinţă şi societate la mediul înconjurător 3. Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate (natură şi societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice sau modele 4. Utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare şi diseminare a informaţiilor referitoare la turismul religios VALORI ŞI ATITUDINI ● Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie ● Respect faţă de identitatea culturală proprie ● Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale ● Atitudine pozitivă faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite ● Respectul pentru diversitatea naturală şi umană COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A IX-A
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. Prezentarea │ │
│elementelor │ │
│generale ale │ │
│geografiei │ │
│turismului, │ │
│utilizând │ │
│terminologia │ │
│specifică │ │
│domeniului │ │
│2.1. Sintetizarea│ │
│principalelor │I. Geografia │
│caracteristici │turismului │
│ale fenomenului │Noţiuni introductive│
│turistic, din │- Istoricul │
│diverse │turismului │
│perspective │- Noţiuni utilizate │
│(principii, │în geografia │
│metode, funcţii, │turismului │
│tipuri) │- Harta turistică │
│3.1. Citirea şi │- Ghidul turistic │
│interpretarea │Bazele teoretice ale│
│informaţiei │geografiei │
│cartografice şi │turismului │
│grafice │- Principii, metode │
│referitoare la │şi procedee de │
│geografia │cercetare ale │
│turismului │geografiei │
│3.2. Operarea cu │turismului │
│simboluri, semne │- Funcţiile │
│şi convenţii din │turismului │
│domeniul │Evoluţia turismului │
│geografiei │- Faza de început │
│turismului în │- Perioada engleză │
│general, al │- Perioada modernă │
│turismului │(secolul al XIX-lea │
│religios în │– începutul │
│special │secolului al XX-lea)│
│3.4. Relaţionarea│- Perioada │
│diferitelor │contemporană │
│informaţii │ │
│structurate, │ │
│utilizând │ │
│informaţii │ │
│cartografice sau │ │
│grafice │ │
│4.2. Utilizarea │ │
│tehnologiei │ │
│documentării │ │
│bibliografice │ │
│eficiente │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.2. Utilizarea │ │
│conceptelor │ │
│specifice │ │
│turismului │ │
│religios catolic │ │
│în contexte │ │
│variate de │II. Potenţialul │
│comunicare scrisă│turistic │
│şi orală │Potenţialul turistic│
│1.3. Utilizarea │al cadrului natural │
│unor elemente │- Potenţialul │
│terminologice din│turistic al │
│limbile străine, │reliefului │
│relevante pentru │- Parcuri naturale │
│geografia │si zone protejate │
│turismului, în │- Potenţialul │
│general, │turistic al │
│respectiv pentru │resurselor │
│turismul │hidrografice │
│religios, în │Potenţialul turistic│
│special │antropic │
│2.1. Sintetizarea│- Patrimoniul │
│principalelor │cultural construit │
│caracteristici │- Generalităţi, │
│ale fenomenului │documente relevante │
│turistic, din │- Clasificare │
│diverse │- Lista monumentelor│
│perspective │de patrimoniu UNESCO│
│(principii, │- Localităţi cu │
│metode, funcţii, │resurse turistice │
│tipuri) │III. Tipuri şi forme│
│2.2. │de turism │
│Identificarea │- Turism curativ şi │
│diferitelor │de agrement acvatic │
│corelaţii între │- Turism recreativ │
│evenimente şi │montan │
│elemente │- Turism cultural │
│semnificative din│religios │
│cultură, ştiinţă │- Etnografie, │
│şi societate │folclor, artă │
│3.2. Operarea cu │populară │
│simboluri, semne │- Ecoturism, │
│şi convenţii din │agroturism │
│domeniul │ │
│geografiei │ │
│turismului în │ │
│general, al │ │
│turismului │ │
│religios în │ │
│special │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│3.3 Construirea │IV. Turismul │
│unor schiţe │religios │
│cartografice │Factori determinanţi│
│simple │- Potenţialul │
│referitoare la │natural al zonelor │
│turismul religios│cu semnificaţie │
│4.1. │religioasă │
│Identificarea │- Potenţialul │
│surselor de │cultural-istoric │
│informare şi a │- Tradiţiile │
│informaţiei utile│religioase │
│în sistemele │Obiective │
│multimedia, │turistico-religioase│
│relevante pentru │- Catedralele │
│turismul religios│- Mănăstirile şi │
│2.3. Analizarea │bisericile │
│elementelor de │- Schiturile şi │
│bază ale │chiliile monahale │
│patrimoniului │- Monumentele de │
│cultural naţional│artă şi factură │
│(vestigii │religioasă │
│arhitectonice de │- Mormintele sfinte │
│natură │ca locuri de │
│religioasă, │pelerinaj │
│culturale, │- Taberele │
│istorice, │religioase de │
│tradiţii │tineret │
│religioase) │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A X-A
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│1.1. Utilizarea │ │
│terminologiei │ │
│ştiinţifice şi │ │
│disciplinare specifice │ │
│(concepte, noţiuni) │I. Geografia │
│pentru prezentarea unei│turismului │
│informaţii pertinente │Noţiuni │
│1.2. Argumentarea unui │introductive │
│demers explicativ din │- Locul │
│domeniul geografiei │turismului pe │
│turismului │glob │
│1.3. Utilizarea unor │- Tipologia │
│elemente terminologice │turiştilor │
│minime din limbile │Globalizarea │
│străine, relevante │turismului │
│pentru domeniul │Circulaţia şi │
│turismului │fluxuri │
│2.1. Operarea cu │turistice pe │
│sistemul conceptual şi │glob │
│metodologic specific │- Fluxuri │
│domeniului geografiei │turistice │
│turismului │majore │
│3.1. Utilizarea │- Modele de │
│convenţiilor în citirea│fluxuri │
│şi interpretarea │turistice │
│suporturilor │- Fluxuri │
│cartografice │turistice în │
│3.2. Realizarea de │Europa, Asia, │
│treceri de la o scară │America, │
│la alta în │Africa, │
│reprezentările │Australia şi │
│cartografice │Noua Zeelandă │
│4.1. Identificarea │ │
│surselor de informare │ │
│şi a informaţiei utile │ │
│în sistemele multimedia│ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │II. │
│1.1. Utilizarea │Potenţialul │
│terminologiei │turistic │
│ştiinţifice şi │Europa │
│disciplinare specifice │- Europa │
│(concepte, noţiuni) │Nordică │
│pentru prezentarea unei│- Europa │
│informaţii pertinente │Vestică │
│1.2. Argumentarea unui │- Europa │
│demers explicativ din │Sudică │
│domeniul geografiei │- Europa │
│turismului │Centrală │
│2.2. Utilizarea unor │Asia │
│metode şi tehnici │- Asia │
│simple, specifice │Centrală │
│diferitelor discipline │- Asia Sud-Est│
│ştiinţifice, pentru │- Asia de Sud │
│analiza unor elemente │- Trancaucazia│
│relevante pentru │- Asia Vestică│
│geografia turismului │şi Sud Vestică│
│3.3. Operarea cu │America de │
│simboluri, semne şi │Nord │
│convenţii specifice │- Canada │
│domeniului geografiei │- SUA │
│turismului │- Mexic │
│3.4. Construirea unui │America │
│text structurat, │Centrală │
│utilizând o informaţie │America de Sud│
│cartografică sau │Africa │
│grafică │- Africa de │
│4.2. Utilizarea unor │Nord │
│metode experimentale şi│- Africa │
│de simulare în analiza │Central │
│unor aspecte relevante │Vestică │
│din domeniul geografiei│- Africa de │
│turismului │Sud │
│ │Australia şi │
│ │Noua Zeelandă │
└───────────────────────┴──────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Prezentă în planul de învăţământ ca disciplină şcolară pentru clasele a IX-a şi a X-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Geografia turismului vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoaşterea domeniului, pe valorificarea corelaţiilor interdisciplinare, pe dezvoltarea de atitudini pozitive faţă de patrimoniul cultural naţional şi universal, pe utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare şi diseminare a informaţiilor referitoare la turismul religios. Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor fenomene şi procese din evoluţia Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a învăţa prin cooperare, de a valorifica experienţa sa de învăţare în contexte formale şi non-formale, precum şi de a realiza transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale cu metodele moderne. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Pentru aplicarea acestei programe şi pentru dezvoltarea învăţării în clasă se recomandă realizarea unor activităţi diversificate de către elevi şi profesor, care să promoveze: exersarea terminologiei specifice domeniului geografiei turismului prin forme şi structuri atractive, raportarea terminologiei specifice la alte discipline şcolare, utilizarea unor resurse complementare de instruire, exersarea unor activităţi de învăţare care să faciliteze educaţia permanentă, centrarea demersului de predare-învăţare pe elemente relevante şi de interes actual din lumea contemporană. De asemenea, se recomandă utilizarea de ghidurile metodologice, atlase, lucrări complementare. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Avram, A., Marile oraşe ale lumii, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2004. 2. Cândea, M., Simion, T., Bogan, E., Patrimoniul turistic al României, Ed. Universitară, Bucureşti, 2012. 3. Cocean, P., Geografia turismului, Ed. Carro, Bucureşti, 1996. 4. Cocean, P., Peşterile României, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1995. 5. Colfescu, S., Bucureşti - Ghid turistic, istoric, artistic, Ed. Vremea, Bucureşti, 2012. 6. Dinu, M., Geografia turismului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004. 7. Fotea, A., Spania - Ghid turistic, Ed. Vremea, Bucureşti, 2006. 8. Neguţ, S., Nicolae, I., Patrimoniul UNESCO, cultural şi natural, Ed. Meronia, Bucureşti, 2001. 9. Obrascu, C., Roma - Ghid turistic şi cultural, Ed. Artefakt, Bucureşti, 2006. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina STUDIU BIBLIC Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Studiu biblic se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XI-a şi 2 ore/săptămână pentru clasa a XII-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei îşi propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini care, la rândul lor, să conducă la formarea personalităţii elevului şi a profilului său spiritual. Biblia este documentul religios fundamental al creştinismului. În raport cu celelalte discipline teologice, Biblia trebuie considerată documentul de bază pe care acestea îşi construiesc identitatea. Ea trebuie pusă în relaţie atât cu istoria post-biblică, precum şi cu experienţele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să ţină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Disciplina Studiul biblic a fost proiectată ca o continuare a disciplinei Biblie din clasele a IX-a şi a X-a. Totodată, s-a avut în vedere ca, în perioada liceului, elevii să cunoască cărţile Bibliei şi principalele teme necesare pentru înţelegerea globală a acesteia. Elaborarea programei şcolare de Studiul biblic a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. Programa şcolară de Studiul biblic este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării a relevante pentru domeniul studiului biblic, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei 2. Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă 3. Interpretarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul învăţăturilor de credinţă 4. Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii 5. Corelarea cunoştinţelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ VALORI ŞI ATITUDINI ● Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor ● Dezvoltarea interesului faţă de întreaga istorie biblică ● Dezvoltarea valorilor ce izvorăsc din textul revelat (spirit de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate) ● Asumarea conştientă a răspunsului omului la Revelaţia lui Dumnezeu (rugăciune, recunoştinţă, bucurie, convertire) ● Cultivarea spiritului de încredere în Providenţa divină şi acceptarea planului lui Dumnezeu COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- │
│ │Evanghelia │
│1.1. Utilizarea adecvată a│după │
│unor noţiuni biblice, în │Sfântul │
│diferite contexte de │Matei │
│comunicare (religioase şi │- │
│laice) │Evanghelia │
│ │după │
│ │Sfântul │
│ │Marcu │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- │
│ │Evanghelia │
│1.2. Sintetizarea │după │
│elementelor specifice │Sfântul │
│Evangheliilor (date despre│Luca │
│autor, data redactării, │- │
│destinatari, │Evanghelia │
│caracteristici teologice) │după │
│ │Sfântul │
│ │Ioan │
└──────────────────────────┴───────────┘
2. Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- │
│ │Evanghelia │
│ │după │
│ │Sfântul │
│ │Matei │
│ │- │
│ │Evanghelia │
│2.1. Analizarea │după │
│comparativă a │Sfântul │
│modalităţilor în care este│Marcu │
│prezentat misterul vieţii │- │
│lui Isus în fiecare │Evanghelia │
│evanghelie │după │
│ │Sfântul │
│ │Luca │
│ │- │
│ │Evanghelia │
│ │după │
│ │Sfântul │
│ │Ioan │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Naşterea │
│ │şi │
│ │copilăria │
│ │lui Isus │
│2.2. Explicarea │- Botezul │
│semnificaţiei religioase a│lui Isus │
│evenimentelor din viaţa │- Chemarea │
│Isus │apostolilor│
│ │- Predica │
│ │de e munte │
│ │- │
│ │Parabolele │
└──────────────────────────┴───────────┘
3. Interpretarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul învăţăturilor de credinţă
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Naşterea │
│3.1. Interpretarea │şi │
│mesajelor evanghelice prin│copilăria │
│raportare la contextul │lui Isus │
│biblic │- Botezul │
│ │lui Isus │
├──────────────────────────┼───────────┤
│3.2. Argumentarea │- Chemarea │
│importanţei raportării la │apostolilor│
│modelul vieţii lui Isus, │- Predica │
│în analiza evenimentelor │de pe munte│
│din viaţa cotidiană │- │
│ │Parabolele │
└──────────────────────────┴───────────┘
4. Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Naşterea │
│ │şi │
│ │copilăria │
│4.1. Identificarea unor │lui Isus │
│modalităţi concrete de │- Botezul │
│aplicare a mesajului │lui Isus │
│evanghelic în viaţa │- Chemarea │
│personală şi în cea a │apostolilor│
│comunităţii │- Predica │
│ │de e munte │
│ │- │
│ │Parabolele │
└──────────────────────────┴───────────┘
5. Corelarea cunoştinţelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- │
│ │Evanghelia │
│ │după │
│ │Sfântul │
│ │Matei │
│ │- │
│ │Evanghelia │
│ │după │
│ │Sfântul │
│ │Marcu │
│ │- │
│ │Evanghelia │
│ │după │
│5.1. Analizarea │Sfântul │
│informaţiilor acumulate la│Luca │
│alte discipline şcolare, │- │
│cu privire la fapte şi │Evanghelia │
│evenimente biblice │după │
│ │Sfântul │
│ │Ioan │
│ │- Naşterea │
│ │şi │
│ │copilăria │
│ │lui Isus │
│ │- Botezul │
│ │lui Isus │
│ │- Chemarea │
│ │apostolilor│
│ │- Predica │
│ │de pe munte│
│ │- │
│ │Parabolele │
└──────────────────────────┴───────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Noţiuni introductive ● Palestina în timpul lui Isus ● Procesul de formare a Evangheliilor ● Iudaismul Evanghelia după Sfântul Matei ● Date despre autor ● Data redactării ● Destinatari Evanghelia după Sfântul Marcu ● Date despre autor ● Data redactării ● Destinatari Evanghelia după Sfântul Luca ● Date despre autor ● Data redactării ● Destinatari Evanghelia după Sfântul Ioan ● Date despre autor ● Data redactării ● Destinatari Naşterea şi copilăria lui Isus ● Buna Vestire ● Naşterea lui Isus ● Închinarea magilor ● Prezentarea în templu Activitatea publică a lui Isus ● Botezul lui Isus ● Chemarea apostolilor ● Predica de e munte - Fericirile – Rugăciunea "Tatăl Nostru" – Legea cea nouă ● Parabolele - Parabola semănătorului – Parabola talanţilor – Parabola judecăţii finale – Parabola samariteanului – Parabola fiului risipitor COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XII-A 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Patima şi│
│ │moartea lui│
│1.1. Utilizarea │Isus │
│corespunzătoare a unor │- Învierea │
│termeni biblici în │lui Isus │
│prezentarea diferitelor │- Faptele │
│evenimente biblice sau │Apostolilor│
│teme cu subiect religios │- │
│1.2. Descrierea │Scrisorile │
│elementelor caracteristice│Sfântului │
│scrisorilor apostolice │Pavel │
│ │- │
│ │Apocalipsa │
└──────────────────────────┴───────────┘
2. Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Patima şi│
│ │moartea lui│
│2.1. Argumentarea │Isus │
│semnificaţiei religioase a│- Învierea │
│unor evenimente din viaţa │lui Isus │
│lui Iisus │- Faptele │
│2.2. Explicarea │Apostolilor│
│învăţăturilor de credinţă │- │
│conţinute în scrisorile │Scrisorile │
│apostolice │Sfântului │
│ │Pavel │
│ │- │
│ │Apocalipsa │
└──────────────────────────┴───────────┘
3. Interpretarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul învăţăturilor de credinţă
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Minunea │
│ │de la Nunta│
│ │din Cana │
│ │- │
│ │Convorbirea│
│ │lui Isus cu│
│ │Nicodim │
│ │- Isus şi │
│3.1. Stabilirea de │Femeia │
│corelaţii între mesajele │samariteană│
│evanghelice, prin │- Minunea │
│raportare la contextul │înmulţirii │
│biblic │pâinilor │
│3.2. Analiza unor │- Minunea │
│evenimente din viaţa │orbului din│
│cotidiană, prin raportare │naştere │
│la modelul vieţii lui Isus│- Învierea │
│3.3. Descrierea │lui Lazăr │
│experienţei religioase a │- Patima şi│
│primelor comunităţi │moartea lui│
│creştine în lumina │Isus │
│învăţăturii Sfintei │- Învierea │
│Scripturi │lui Isus │
│ │- Faptele │
│ │Apostolilor│
│ │- │
│ │Scrisorile │
│ │Sfântului │
│ │Pavel │
│ │- │
│ │Apocalipsa │
└──────────────────────────┴───────────┘
4. Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Minunea │
│ │înmulţirii │
│ │pâinilor │
│ │- Minunea │
│ │orbului din│
│4.1. Argumentarea │naştere │
│aplicabilităţii │- Învierea │
│învăţăturii Sfintei │lui Lazăr │
│Scripturi, în viaţa │- Patima şi│
│comunităţilor actuale │moartea lui│
│4.2. Explicarea acţiunii │Isus │
│Spiritului Sfânt în viaţa │- Învierea │
│primelor comunităţi │lui Isus │
│creştine │- Faptele │
│ │Apostolilor│
│ │- │
│ │Scrisorile │
│ │Sfântului │
│ │Pavel │
└──────────────────────────┴───────────┘
5. Corelarea cunoştinţelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Minunea │
│ │de la Nunta│
│ │din Cana │
│ │- │
│ │Convorbirea│
│ │lui Isus cu│
│ │Nicodim │
│ │- Isus şi │
│ │Femeia │
│ │samariteană│
│ │- Minunea │
│ │înmulţirii │
│5.1. Elaborarea de │pâinilor │
│prezentări ale unor fapte │- Minunea │
│şi evenimente biblice, │orbului din│
│completând informaţiile de│naştere │
│factură religioasă cu cele│- Învierea │
│acumulate la alte materii │lui Lazăr │
│de studiu │- Patima şi│
│ │moartea lui│
│ │Isus │
│ │- Învierea │
│ │lui Isus │
│ │- Faptele │
│ │Apostolilor│
│ │- │
│ │Scrisorile │
│ │Sfântului │
│ │Pavel │
│ │- │
│ │Apocalipsa │
└──────────────────────────┴───────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Evanghelia după Sfântul Ioan ● Minunea de la Nunta din Cana ● Convorbirea lui Isus cu Nicodim ● Isus şi Femeia samariteană ● Minunea înmulţirii pâinilor ● Minunea orbului din naştere ● Învierea lui Lazăr Patima şi moartea lui Isus ● Intrarea în Ierusalim ● Ultima Cină ● Agonia lui Isus ● Isus în faţa lui Pilat ● Răstignirea lui Isus Învierea lui Isus ● Apariţiile lui Isus Faptele Apostolilor ● Rusaliile ● Primul martir creştin ● Prima comunitate creştină ● Convertirea Sfântului Pavel; viaţa şi activitatea Sfântului Pavel ● Conciliul de la Ierusalim ● Prima călătorie apostolică ● A doua călătorie apostolică ● A treia călătorie apostolică Scrisoarea Sfântului Paul către Romani Scrisoarea Sfântului Paul către Corinteni ● Celebrarea Euharistiei ● Sfântul Paul apără libertatea creştină ● Darul Spiritului Sfânt Scrisoarea Sfântului Paul către Galateni ● Biserica - Trupul lui Cristos Apocalipsa ● Noul Ierusalim SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară pentru disciplina Studiul biblic, pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop aprofundarea de către elevi a noţiunilor de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelaţiei divine, precum şi cunoaşterea şi interpretarea corectă a evenimentelor biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa proprie de credinţă. Prezenta programă şcolară a fost concepută ca o continuare lineară - istorică şi soteriologică - a curriculum-ului din clasele a IX-a - a X-a, pentru a oferi o perspectivă de ansamblu asupra domeniului, astfel încât, de-a lungul celor patru ani de liceu, elevii să intre în contact cu toate cărţile Bibliei şi cu principalele teme necesare pentru înţelegerea globală a atât a Scripturii, cât şi a celorlalte discipline teologice. Actuala programă şcolară a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Una dintre finalităţile importante ale studierii Bibliei în şcoală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice şi interpretării textului în lumina învăţăturii Bisericii. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înţelegerea multiperspectivităţii înseamnă a-i ajuta pe elevi să înţeleagă diferite fapte, procese şi evenimente din istoria religiei. Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat şi în relaţionarea mesajului Scripturii cu trăirea de credinţă a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a învăţa în contexte formale şi non-formale. Se va pune accent pe flexibilitatea şi transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul) cu metodele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet etc) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, a comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Studiu biblic. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. *** Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988. 2. *** Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart, 1994. 3. *** Dicţionar biblic, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 1995. 4. *** Dictionnaire d'Archeologie chretienne et de Liturgie, vol. I-XXX, Paris, 1907-1953. 5. *** Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991. 6. *** Dictionnaire de Theologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950. 7. *** Evanghelia după Ioan, Ed. ARCB, 2001. 8. *** Evanghelia după Luca, Ed. ARCB, 2001. 9. *** Evanghelia după Marcu, Ed. ARCB, 1996. 10. *** Evanghelia după Matei, Ed. ARCB, 1996. 11. *** La Bible, traduction oecumenique, TOB, Paris, 1989. 12. *** La Bible de Jerusalem, Ed. du CERF, Paris, 1986. 13. *** Noul Testament, Ed. Sapientia, Iaşi, 2002. 14. *** Septuaginta, Stuttgart, 1935. 15. *** Sinopsa celor patru Evanghelii, Societatea Biblică Interconfesională din România, Bucureşti, 2000. 16. *** Vocabular de Teologie Biblică, Ed. ARCB, 2001. 17. Bagot, J.P., Dubs, J.Cl., Pour lire la Biblie, Ed. ARCB, 1994 (Traducere în limba română de Tarciziu Şerban, Cum să citim Biblia). 18. Charpentier, E., Pour lire l'Ancien Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1994 (Traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998). 19. Charpentier, E., Pour lire le Nouveau Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1992 (Traducere în limba română de Cătălina Cărăbaş-Olaru, Să citim Noul Testament, Ed. ARCB, 1999). 20. Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucureşti, 1996. 21. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iaşi, 2001. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina CATEHISM Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Catehism se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice, studiul acestei discipline şcolare îşi propune să aprofundeze sinteza teologico-dogmatică a învăţăturii creştine, conţinută în mod sintetic şi organic în Catehismul Bisericii Catolice. Studiat de-a lungul celor patru ani de liceu, Catehismul îi va deschide liceanului orizonturi noi de cunoaştere şi aprofundare a Crezului creştin, a doctrinei sacramentale, a eticii creştine şi a practicării rugăciunii. Dobândind competenţe specifice în acest domeniu, elevul le va transpune în atitudini adecvate de comportament creştin, menite să-i profileze în mod corespunzător identitatea creştină. Elaborarea programei şcolare de Catehism a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a şi a XII-a pe componentele trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină, la nivelul programei şcolare, organizarea ofertei educaţionale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării, prezentate distinct pentru fiecare dintre aceste componente. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Programa şcolară de Catehism este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul catehism, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la adevărurile de credinţă şi normele morale revelate 2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă 3. Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii 4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios VALORI ŞI ATITUDINI ● Manifestarea unui comportament adecvat credinţei şi moralei creştine, în situaţii concrete de viaţă ● Dobândirea unor atitudini conştiente, responsabile şi ecumenice, în conformitate cu învăţătura Bisericii ● Intensificarea vieţii spirituale printr-un comportament autentic creştin şi prin practicarea sacramentelor ● Cultivarea toleranţei faţă de pluralismul etic, cultural şi religios COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la adevărurile de credinţă şi normele morale revelate
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. 1. Analizarea │ │
│modalităţilor de │- Cele zece porunci │
│fundamentare │- Lege naturala │
│biblică a │- Lege revelata │
│poruncilor │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.2. Explicarea │- Legea morală: │
│semnificaţiilor │legea morală │
│legii, din │naturală; legea │
│perspectiva │veche; legea cea │
│moralei creştine │nouă sau legea │
│ │evanghelică │
└─────────────────┴────────────────────┘
2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│2.1. Identificarea │ │
│valorilor morale conţinute│- Cele zece│
│în mesajul celor zece │porunci │
│porunci │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│2.2. Analizarea │ │
│comportamentelor care │ │
│derivă din trăirea şi │ │
│aplicarea poruncilor în │ │
│viaţa creştinului │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│2.3. Stabilirea de │ │
│comparaţii între │ │
│semnificaţia religioasă a │- Legea │
│Legii şi semnificaţia │morală │
│actuală a │ │
│acesteia │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
3. Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│3.1. Caracterizarea unui │ │
│comportament moral │ │
│creştin, pornind de la │ │
│mesajul poruncilor divine │- Cele zece│
│3.2. Evaluarea de │porunci │
│atitudini şi comportamente│ │
│care încalcă poruncile │ │
│divine │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│4.1. Utilizarea adecvată a│ │
│limbajului teologic │ │
│referitor la cele zece │ │
│porunci, în diferite │ │
│contexte de comunicare │- Cele zece│
│(religioase, laice) │porunci │
│4.2. Analizarea unor texte│ │
│religioase şi laice de │ │
│referinţă cu privire la │ │
│Decalog │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Legea morală - Legea morală naturală – Legea veche – Legea cea nouă sau legea evanghelică ● Cele zece porunci - Porunca întâi () "Să-l adori pe Domnul Dumnezeul tău şi să-i slujeşti" () "Numai lui să i te închini" () "Să nu ai alţi dumnezei în afară de mine" () "Să nu-ţi faci chip cioplit" – Porunca a doua () Numele Domnului este sfânt () Numele Domnului rostit în jurământ strâmb () Numele creştin – Porunca a treia () Ziua sabatului () Ziua Domnului – Porunca a patra () Familia în planul lui Dumnezeu () Îndatoririle membrilor familiei – Porunca a cincea () Respectul pentru viaţa umană () Respectul pentru demnitatea persoanelor – Porunca a şasea () "Bărbat şi femeie i-a făcut ..." () Chemarea la curăţie – Porunca a şaptea () Destinaţia universală a bunurilor şi proprietatea privată asupra lor () Respectul faţă de persoane şi bunurile lor – Porunca a opta () A trăi în adevăr () "A da mărturie adevărului" – Porunca a noua () Purificarea inimii () Lupta pentru puritate – Porunca a zecea () Dezordinea poftelor () Dorul după Dumnezeu COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la adevărurile de credinţă şi normele morale revelate
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│1.1 Definirea aspectelor │- Omul – │
│caracteristice persoanei, │chip a lui │
│din perspectiva │Dumnezeu │
│învăţăturii creştine │- Persoana │
│1.2. Sintetizarea │şi familia │
│elementelor definitorii │- Persoana │
│ale unui comportament │şi Biserica│
│creştin, în diferite │- Persoana │
│situaţii de viaţă │şi │
│ │societatea │
└──────────────────────────┴───────────┘
2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Omul – │
│ │chip a lui │
│2.1. Construirea de │Dumnezeu │
│argumente pentru diferite │- Persoana │
│decizii sau alegeri │şi familia │
│morale, din viaţa │- Persoana │
│personală sau a │şi Biserica│
│comunităţii │- Persoana │
│ │şi │
│ │societatea │
├──────────────────────────┼───────────┤
│2.2. Identificarea │- Persoana │
│rolurilor şi │şi familia │
│responsabilităţilor │- Persoana │
│persoanei, din perspectiva│şi Biserica│
│învăţăturii creştine, prin│- Persoana │
│raportare la diferite │şi │
│contexte (familie, │societatea │
│Biserică, societate) │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
3. Aplicarea învăţăturilor de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Omul – │
│3.1. Caracterizarea │chip a lui │
│roadelor unei vieţi │Dumnezeu │
│creştine în plan personal │- Persoana │
│şi pentru comunitate │şi familia │
│3.2. Interpretarea unor │- Persoana │
│comportamente din viaţa de│şi Biserica│
│zi cu zi, prin raportare │- Persoana │
│la valorile creştine │şi │
│ │societatea │
└──────────────────────────┴───────────┘
4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│4.1. Analizarea │- Omul – │
│comparativă a diferitelor │chip a lui │
│concepţii cu privire la │Dumnezeu │
│persoană, prin raportare │- Persoana │
│la învăţăturile de │şi familia │
│credinţă │- Persoana │
│4.2. Consultarea unor │şi Biserica│
│texte religioase şi laice │- Persoana │
│de referinţă, pe tema │şi │
│semnificaţiei şi rolurilor│societatea │
│persoanei │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Demnitatea persoanei umane - Omul - chip al lui Dumnezeu – Căderea – Libertatea omului – Viaţa morală şi mântuirea omului ● Persoana şi familia - Căsătoria în planul lui Dumnezeu – Sexualitatea şi castitatea conjugală – Dreptul la viaţă – Biserica familială ● Persoana şi Biserica - Creştinul, mădular al Trupului Mistic al lui Cristos – Vocaţii speciale în Biserică – Vocaţia la preoţie – Viaţa consacrată, identitate şi misiune – Sfaturile evanghelice – Identitatea şi misiunea laicilor în Biserică ● Persoana şi societatea - Participarea la viaţa socială – Persoana şi autoritatea – Viziunea creştină asupra muncii – Responsabilitatea morală în viaţa comunitară – Doctrina socială a Bisericii SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară pentru disciplina Catehism, pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Având ca scop aprofundarea de către tinerii liceeni a sintezei teologico-dogmatice a învăţăturii creştine, aşa cum este prezentată ea de către Magisteriul Bisericii, studiul Catehismului va deschide acestora orizonturi noi de cunoaştere şi aprofundare a Crezului creştin şi de practicare a rugăciunii. Activităţile proiectate la orele de Catehism vor avea în vedere formarea unui comportament cu adevărat creştin, dobândirea unor atitudini conştiente şi responsabile, precum şi cultivarea toleranţei faţă de pluralismul cultural şi religios din cadrul marii familii umane. Prezentul curriculum este conceput într-o manieră lineară, având la bază adevărurile fundamentale cuprinse în crezul niceo-constantinopolitan. Construirea demersului didactic trebuie realizată din perspectiva competenţelor specifice, cu respectarea structurii interne a dogmelor, a textelor biblice şi patristice, precum şi cu luarea în considerare a particularităţilor clasei şi ale elevilor. În acest sens, conţinuturile trebuie înţelese ca mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. Alături de studiul aprofundat al adevărurilor dogmatice, profesorul va oferi elevilor activităţi care să-i implice în propria învăţare, pe baza recomandărilor bibliografice din Sfânta Scriptură şi din literatura sfinţilor părinţi, care să impună studiul aprofundat şi comentarea unor texte, contribuind la dezvoltarea gândirii şi a competenţelor de comunicare pe marginea textelor studiate. În activitatea la clasă, profesorul va utiliza manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Principala sursă de documentare pentru elevi va rămâne Catehismul Bisericii Catolice, utilizându-se ca materiale auxiliare, texte din Sfânta Scriptură şi din scrierile sfinţilor părinţi. Alegerea acestor texte se va face pe baza criteriilor de accesibilitate şi de varietate. Profesorul va lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează mai eficient dacă sunt centrate, în procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activităţile didactice de tip formativ, care presupun implicare şi interacţiune în rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. De aceea, pe lângă metodele tradiţionale, ca dialogul, expunerea, explicaţia etc., profesorul va folosi adesea dezbaterea pe teme fundamentale de dogmatică, argumentarea biblică şi patristică, utilizarea calculatorului şi a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informaţii sau pentru documentarea pe o temă dată. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. De aceea ea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă şi va avea caracter formativ, urmărind atât cunoaşterea de către elevi a principalelor adevăruri de credinţă cât şi interpretarea unor fapte, şi fenomene cotidiene în lumina învăţăturii Bisericii. Având în vedere faptul că o eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată şi prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic, evaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode şi tehnici (aplicate strategic iniţial şi final/sumativ şi continuu, cu funcţie formativă de reglare-autoreglare a activităţii pe tot parcursul lecţiei), în condiţii de comunicare interactivă etc. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor utiliza metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. *** Catechismo della Chiesa Cattolica - Compendio, Ed. San Paolo, Roma, 2005. 2. *** Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, Bucureşti, 1993. 3. *** Credinţa catolică - cateheză pentru adulţi, Ed. ARCB, Bucureşti, 1991. 4. Pal V., Etica creştină, Ed. Liceului Catolic, Bucureşti, 1999. 5. Ratzinger J., Zur Gemeinschaft gerufen, Ed. Paoline, 1991 (Traducerea în lb. română de Pr. Petru Ioan Puiu şi Pr. Ioan Mitrofan, Biserica - Chemare şi misiune, Ed. Aridia, Blaj, 2005). MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina TURISM ŞI PATRIMONIU CULTURAL Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Turism şi patrimoniu cultural se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină şcolară îşi propune ca scop cunoaşterea şi descoperirea patrimoniului cultural şi religios de la începuturile creştinismului până în prezent, cu accent pe descoperirea şi păstrarea patrimoniului naţional. Disciplina Turism şi patrimoniu cultural studiază valoarea patrimoniului turistic şi cultural, conservarea, protejarea şi revitalizarea valorilor de patrimoniu din România. Această disciplină de studiu a fost proiectată ca un domeniu complementar celor umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice şi moderne, limba şi literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc.), deoarece relaţiile dintre turism şi patrimoniu cultural, pe de o parte, şi istoria şi civilizaţia umană, pe de altă parte, sunt multiple. Elaborarea programei şcolare de Turism şi patrimoniu cultural a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient, într-o diversitate de situaţii concrete. Programa şcolară de Turism şi patrimoniu cultural este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul patrimoniului cultural, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Utilizarea corectă a terminologiei şi a limbajelor specifice, pentru explicarea diferitelor aspecte din domeniile turism şi patrimoniu cultural 2. Identificarea modalităţilor de promovare şi valorificare a patrimoniului natural şi cultural în contextul turismului religios 3. Utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare şi diseminare a informaţiilor referitoare la patrimoniul cultural 4. Argumentarea importanţei obiectivelor religioase ca parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi universal VALORI ŞI ATITUDINI ● Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie ● Respectul faţă de identitatea culturală proprie ● Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale ● Atitudine pozitivă faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite ● Respectul pentru diversitatea naturală şi umană COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │I. Potenţialul │
│ │turistic al │
│ │României. Aspecte │
│ │introductive │
│1.1. Utilizarea │- Concepte │
│terminologiei │- Definiţii │
│specifice │- Principii │
│domeniului │- Clasificare │
│turismului pentru │II. Potenţialul │
│prezentarea unei │turistic al │
│informaţii │cadrului natural │
│pertinente │Potenţialul │
│2.1. Sintetizarea │turistic al │
│principalelor │reliefului │
│caracteristici ale │- Relief alpin şi │
│cadrului natural, │glaciar │
│din perspectiva │- Relief vulcanic │
│potenţialului │- Chei şi │
│turistic al │defileuri │
│acestuia │- Saline │
│3.1. Citirea şi │- Gheţari │
│interpretarea │- Peşteri │
│informaţiei │- Fenomene │
│cartografice şi │geologice │
│grafice, prin │deosebite │
│operarea cu │Potenţialul │
│simboluri, semne şi│turistic al apelor│
│convenţii specifice│- Ape curgătoare │
│3.2. Identificarea │- Lacuri │
│de surse de │- Litoralul │
│informare relevante│românesc │
│pentru domeniul │- Ape termale, ape│
│turismului │minerale │
│religios, în │- Cascade │
│sistemele │- Izvoare şi alte │
│multimedia │resurse de ape │
│3.3. Utilizarea │curative │
│tehnologiei │Potenţialul │
│documentării │turistic al │
│bibliografice │biosferei │
│eficiente │- Pădurea – │
│ │resursă turistică │
│ │- Fauna – resursă │
│ │turistică │
│ │Parcuri naturale │
│ │şi zone protejate │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1.2. Utilizarea │ │
│unor elemente │ │
│terminologice │III. Potenţialul │
│minime din limbile │turistic antropic │
│străine, în │Patrimoniu │
│prezentarea unor │cultural construit│
│aspecte de │- Generalităţi │
│patrimoniu cultural│- Locuri │
│naţional şi │preistorice │
│universal │- Edificii de │
│2.2. Identificarea │importanţă │
│principalelor │istorică: cetăţi │
│caracteristici ale │dacice; castre │
│patrimoniului │romane; complexul │
│cultural, din │rupestru Basarabi;│
│perspectiva │castele şi palate │
│valorificării │- Edificii │
│acestuia în │culturale: muzee; │
│turismul religios │case memoriale; │
│3.4. Construirea │biblioteci; │
│unui text │universităţi; │
│structurat pe teme │expoziţii │
│de turism religios,│- Construcţii │
│utilizând │religioase şi │
│informaţii │lăcaşe de cult: │
│cartografice şi │biserici de lemn; │
│grafice specifice │biserici de zid; │
│3.5. Utilizarea │catedrale; │
│unor metode │biserici │
│experimentale şi de│fortificate; │
│simulare relevante │mănăstiri; │
│pentru domeniul │moschee; sinagogi │
│patrimoniului │Turism religios. │
│cultural, cu │Pelerinaje │
│ajutorul noilor │- Hramuri de │
│tehnologii │biserici │
│4.1. Analizarea │- Mănăstiri │
│elementelor de bază│- Cimitire │
│ale patrimoniului │- Locuri │
│cultural naţional │comemorative │
│4.2. Argumentarea │Resurse turistice │
│rolului şi │de natură │
│importanţei │etnografică şi │
│patrimoniului │folclorică │
│cultural în planul │- Meşteşuguri │
│dezvoltării │- Obiceiuri │
│identităţii (a unei│- Locuinţe │
│naţiuni, a unei │ │
│persoane) │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XII-A
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │I. │
│ │Patrimoniul │
│ │cultural în │
│ │România. │
│ │Aspecte │
│ │introductive │
│ │- Concepte │
│ │- Definiţii │
│ │- Principii │
│ │II. │
│ │Patrimoniu │
│ │cultural │
│ │UNESCO în │
│ │România │
│ │Generalităţi.│
│ │Documente │
│ │Rezervaţia │
│ │biosferei │
│1.1. Elaborarea de │Delta Dunării│
│prezentări relevante ale│Aşezări │
│diferitelor obiective de│săseşti cu │
│patrimoniu cultural, │biserici │
│utilizând terminologia │fortificate │
│specifică domeniului │din │
│1.2. Utilizarea unor │Transilvania │
│termeni, sintagme sau │- Situl din │
│expresii din limbile │Biertan cu │
│străine în descrierea │biserica │
│aspecte de patrimoniu │fortificată │
│cultural naţional şi │şi o parte │
│universal │din │
│2.1. Sintetizarea │localitate │
│principalelor │- Satul │
│caracteristici ale │Câlnic │
│patrimoniului cultural, │- Satul │
│din perspectiva │Dârjiu │
│valorificării acestuia │- Satul │
│în turismul religios │Prejmer │
│2.2. Identificarea unor │- Satul │
│modalităţi concrete de │Saschiz │
│promovare a │- Satul Valea│
│patrimoniului cultural │Viilor │
│prin turism religios, │- Satul │
│aplicabile în diferite │Viscri │
│contexte (diferite │Mănăstirea │
│comunităţi, diferite │din Horezu │
│grupuri de turişti, │Oraşul vechi │
│diferite momente ale │din │
│anului etc.) │Sighişoara │
│3.1. Utilizarea │Bisericile │
│diferitelor surse de │pictate din │
│informare online, │Moldova │
│relevante pentru │Cetăţile │
│domeniul turismului │dacice din │
│religios │Munţii │
│3.2. Elaborarea de │Orăştiei │
│prezentări ale unor │Bisericile de│
│obiective de patrimoniu │lemn din │
│cultural naţional, cu │Maramureş │
│ajutorul noilor │- Biserica │
│tehnologii │Intrarea │
│3.3. Construirea unui │Maicii │
│text structurat pe teme │Domnului în │
│de turism religios, │Biserică din │
│utilizând informaţii │Bârsana │
│cartografice şi grafice │- Biserica │
│specifice │Sfântul │
│4.1. Descrierea unor │Nicolae din │
│elemente de patrimoniu │Budeşti │
│cultural în comunitatea │- Biserica │
│sau zona de referinţă │Sfânta │
│4.2. Argumentarea │Parascheva │
│rolului şi importanţei │din Deseşti │
│obiectivelor religioase │- Biserica │
│în cadrul patrimoniului │Naşterea │
│cultural naţional │Fecioarei din│
│ │Ieud Deal │
│ │- Biserica │
│ │Sfinţii │
│ │Arhangheli │
│ │din Plopiş │
│ │- Biserica │
│ │Sfânta │
│ │Parascheva │
│ │din Poienile │
│ │Izei │
│ │- Biserica │
│ │Sfinţii │
│ │Arhangheli │
│ │din Rogoz │
│ │- Biserica │
│ │Sfinţii │
│ │Arhangheli │
│ │din Şurdeşti │
└────────────────────────┴─────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Prezentă în planul de învăţământ ca disciplină şcolară pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Turism şi patrimoniu cultural îşi propune ca scop cunoaşterea şi descoperirea patrimoniului cultural şi religios de la începuturile creştinismului până în prezent, cu accent pe descoperirea şi păstrarea patrimoniului naţional. Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor aspecte specifice domeniului patrimoniu cultural. Elevului îi revine sarcina de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţie relevantă, de a face corelaţii între cunoştinţele de la această disciplină de studiu şi celelalte materii. În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul etc.) cu metodele moderne, care să îl pună pe elev în situaţia de participant direct la propria învăţare. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Turism şi patrimoniu cultural etc. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina SPIRITUALITATE Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Spiritualitate se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1-2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale. Alături de celelalte discipline teologice, studiul Spiritualităţii în liceele cu profil teologic îşi propune să abordeze realităţile vieţii de credinţă, dintr-o perspectivă etico-practică. Studiul spiritualităţii creştine îi ajută pe elevi să aprecieze cu conştiinţa dreaptă valorile morale, să le îmbrăţişeze prin adeziune personală şi să contribuie la transformarea creştină a lumii, spre binele întregii societăţi (Conf. Conciliul Ecumenic Vatican II, Gravissimum Educationis, 2). Pe parcursul anilor de liceu sunt tratate teme vizând familiarizarea cu limbajul specific teologiei spirituale, cunoaşterea conceptelor care stau la baza acesteia şi aprofundarea diferitelor aspecte ale vieţii spirituale. Elaborarea programei şcolare de Spiritualitate a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a şi a XII-a pe componentele trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină, la nivelul programei şcolare, organizarea ofertei educaţionale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării, prezentate distinct pentru fiecare dintre aceste componente. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Programa şcolară de Spiritualitate este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei c discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul teologiei spirituale, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare 2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini specifice vieţii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale 3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualităţii, în diferite contexte din viaţa personală şi a comunităţii 4. Corelarea cunoştinţelor din domeniul spiritualităţii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ VALORI ŞI ATITUDINI ● Cultivarea respectului faţă de valorile sacre ● Asumarea conştientă a îndatoririlor religioase, a responsabilităţilor creştine la nivel personal şi comunitar ● Conştientizarea rolului învăţăturii creştine în formarea personalităţii umane şi în relaţiile interumane ● Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea creşterii spirituale ● Cultivarea atitudinii ecumenice în raport cu alte confesiuni COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A 1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────────┼────────────┤
│1.1. Analizarea unor │- Conceptul │
│situaţii variate de │de har divin│
│comunicare în care sunt │- Virtuţile │
│utilizate noţiunile de │- Cele şapte│
│teologie spirituală │vicii │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │- Progresul │
│1.2. Evidenţierea │în har şi │
│diferitelor semnificaţii │treptele │
│ale conceptului de har, │vieţii │
│în funcţie de contextul │spirituale │
│de comunicare │- Raportul │
│ │dintre har │
│ │şi merit │
└─────────────────────────┴────────────┘
2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini specifice vieţii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Harul │
│ │divin │
│ │- Virtuţile│
│2.1. Explicarea esenţei │- Virtuţile│
│omului ca trăire a │teologale │
│poruncilor lui Dumnezeu │- Virtuţile│
│ │cardinale │
│ │- Alte │
│ │virtuţi │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Virtuţile│
│2.2. Sintetizarea │- Virtuţile│
│raportului dintre virtuţi │teologale │
│şi vicii, ca modalităţi de│- Virtuţile│
│viaţă în conformitate/în │cardinale │
│contradicţie cu poruncile │- Alte │
│lui Dumnezeu │virtuţi │
│ │- Cele │
│ │şapte vicii│
└──────────────────────────┴───────────┘
3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualităţii, în diferite contexte din viaţa personală şi a comunităţii
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│3.1. Analizarea unor │- Virtuţile│
│exemple de trăire a │- Virtuţile│
│virtuţilor, din viaţa │teologale │
│religioasă şi din viaţa │- Virtuţile│
│reală │cardinale │
│3.2. Elaborarea unor │- Alte │
│modele de trăire personală│virtuţi │
│şi socială a virtuţilor │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│3.3. Identificarea de │ │
│atitudini şi │- Cele │
│comportamente care pot │şapte vicii│
│avea drept consecinţă │ │
│păcatul │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
4. Corelarea cunoştinţelor din domeniul spiritualităţii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Harul │
│ │divin │
│4.1. Stabilirea de │- Virtuţile│
│corelaţii între │- Virtuţile│
│învăţăturile de credinţă │teologale │
│şi cunoştinţe ştiinţifice │- Virtuţile│
│şi filozofice referitoare │cardinale │
│la unele aspecte comune │- Alte │
│ │virtuţi │
│ │- Cele │
│ │şapte vicii│
└──────────────────────────┴───────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Omul - chipul lui Dumnezeu - Sufletul – Raţiunea - liberul arbitru – Persoana ● Viaţa spirituală - Fericirea creştină şi mântuirea sufletului – Viaţa veşnică – Îndumnezeirea omului ● Libertatea omului - Libertate şi responsabilitate – Libertate şi iubire ● Harul divin - Conceptul de har divin – Progresul în har şi treptele vieţii spirituale ● Virtuţile - Definiţie şi clasificare ● Virtuţile teologale - Credinţa – Speranţa – Iubirea ● Virtuţile cardinale - Înţelepciunea – Dreptatea – Cumpătarea – Tăria ● Alte virtuţi ● Cele şapte vicii - Catalogul evagrian al gândurilor rele COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XII-A 1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │- Cultul │
│ │divin │
│ │- Rugăciunea│
│ │în viaţa │
│1.1. Sintetizarea │creştină │
│elementelor │- Rugăciunea│
│caracteristici ale │în Sfânta │
│diferitelor noţiuni de │Scriptură │
│cult │- Rugăciunea│
│1.2. Explicarea │în timpul │
│rugăciunii ca mijloc de │Bisericii │
│comuniune cu Dumnezeu │- Expresiile│
│ │rugăciunii │
│ │- Rugăciunea│
│ │Domnului: │
│ │Tatăl nostru│
└─────────────────────────┴────────────┘
2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini specifice vieţii spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Cultul │
│ │divin │
│ │- │
│ │Rugăciunea │
│ │în Sfânta │
│2.1. Caracterizarea │Scriptură │
│diferitelor forme de cult │- │
│şi de rugăciune din Sfânta│Rugăciunea │
│Scriptură şi din Tradiţia │în timpul │
│Bisericii │Bisericii │
│ │- │
│ │Expresiile │
│ │rugăciunii │
│ │- Lupta │
│ │rugăciunii │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- │
│ │Expresiile │
│2.2. Analiza modului în │rugăciunii │
│care cultul adus lui │- Lupta │
│Dumnezeu sprijină │rugăciunii │
│descoperirea şi │- │
│contemplarea creaţiei │Rugăciunea │
│divine │Domnului: │
│ │Tatăl │
│ │nostru │
└──────────────────────────┴───────────┘
3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualităţii, în diferite contexte din viaţa personală şi a comunităţii
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Tradiţia │
│ │rugăciunii │
│ │- │
│3.1. Argumentarea │Expresiile │
│necesităţii şi rolului │rugăciunii │
│rugăciunii în viaţa │- │
│personală şi în cea a │Rugăciunea │
│comunităţii │Domnului: │
│ │Tatăl │
│ │nostru │
│ │- Lupta │
│ │rugăciunii │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- │
│ │Rugăciunea │
│ │în Sfânta │
│ │Scriptură │
│3.2. Elaborarea unor forme│- │
│de rugăciune actuale şi │Rugăciunea │
│compatibile cu nevoile │în timpul │
│proprii │Bisericii │
│ │- │
│ │Expresiile │
│ │rugăciunii │
│ │- Lupta │
│ │rugăciunii │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- │
│ │Expresiile │
│3.3. Identificarea de │rugăciunii │
│atitudini creştine în │- │
│contexte situaţionale date│Rugăciunea │
│ │Domnului: │
│ │Tatăl │
│ │nostru │
└──────────────────────────┴───────────┘
4. Corelarea cunoştinţelor din domeniul spiritualităţii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│4.1. Elaborarea de lucrări│- Cultul │
│scrise pe teme de │divin │
│spiritualitate, utilizând │- │
│cunoştinţe asimilate la │Rugăciunea │
│alte discipline de studiu │în viaţa │
│ │creştină │
└──────────────────────────┴───────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Cultul divin - Cultul în Vechiul Testament – Cultul în Noul Testament ● Rugăciunea în viaţa creştină - Rugăciunea în Sfânta Scriptură () Rugăciunea în Vechiul Testament () Rugăciunea în Noul Testament – Rugăciunea în timpul Bisericii () Binecuvântarea şi adoraţia () Rugăciunea de cerere () Rugăciunea de mijlocire () Rugăciunea de mulţumire () Rugăciunea de laudă – Tradiţia rugăciunii () La izvoarele rugăciunii () Calea rugăciunii () Călăuze pentru rugăciune – Expresiile rugăciunii () Rugăciunea vocală () Meditaţia () Rugăciunea mentală – Lupta rugăciunii () Obiecţiile faţă de rugăciune () Vegherea inimii () Încredere filială ● Rugăciunea Domnului: Tatăl nostru - Dumnezeu Tatăl – Cele şapte cereri SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară de Spiritualitate pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios vizează pregătirea viitorilor slujitori ai Bisericii pentru misiunea lor pastoral-misionară şi liturgică. Programa a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Conţinuturile sunt prezentate în mod sistematic, urmărind succesiunea logică a temelor de Spiritualitate. Astfel, temele propuse pentru clasa a XI-a au vizat familiarizarea elevilor cu noţiunile de har, virtute, viciu, urmând ca la nivelul clasei a XII-a să se aprofundeze aspectele referitoare la cult divin şi rugăciune. Temele au fost selectate din perspectiva următoarelor principii: - accentuarea caracterului practic, prin centrarea pe aspecte referitoare la aplicarea valorilor religioase în diferite contexte (viaţa personală, viaţa comunităţii, context liturgic); – cultivarea interesului faţă de cunoaşterea de sine, pentru a descoperi planul lui Dumnezeu în viaţa proprie; – corelarea cunoştinţelor din domeniul Spiritualităţii cu progresul în viaţa spirituală. În organizarea şi desfăşurarea demersului didactic sugerăm utilizarea de strategii diverse, care să combine metodele clasice, expozitive de predare - prelegerea, expunerea sistematică, argumentarea, explicaţia - cu cele de tip euristic, utile în analizarea şi interpretarea textelor biblice sau patristice. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă, profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei, precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, a comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Spiritualitate. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. *** Sfânta Scriptură, Ed. lnstitutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982. 2. *** Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, Bucureşti, 1993. 3. *** Il nuovo dizionario enciclopedico di spiritualita, Ed. Citta Nuova, 2000. 4. Carulli, M.C., lezzi, V., Amati per amare, Ed. lnsieme, Terlizzi, 2003. 5. Littauer, F., Sviluppa la tua personalita, Ed. Gribaudi, Milano, 2000. 6. Pesche, K.H., Etica Cristiana. Fondazioni della Teologia Morale (traducere în lb. română de Mitrofan, I., Etica creştină. Fundamente ale teologiei morale, vol. I, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2003). 7. Spidlick, T., Izvoarele Luminii, Ed. Ars Longa, Iaşi, 1994. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina ISTORIA RELIGIILOR Clasa a XI-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Istoria religiilor se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XI-a. Studiul Istoriei religiilor are ca scop prezentarea religiei în universalitatea şi diversitatea sa, precum şi prezentarea evoluţiei în timp a fenomenului religios într-un anumit ambient cultural. Cercetarea fenomenului religios în evoluţia sa istorică, studierea comparată a religiilor conduce nu doar la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, ci asigură înţelegerea nuanţată a religiei proprii, a specificului şi identităţii sale, şi, prin acestea, susţine o credinţă mai profundă, un ataşament mai mare faţă de valorile moral-creştine. Modul în care este concepută programa şcolară pentru disciplina Istoria religiilor răspunde mai întâi de toate necesităţii familiarizării elevilor cu noţiunile de bază referitoare la istoria religiilor şi la marile grupări religioase din trecut şi din prezent, în perspectiva dialogului interconfesional. Totodată, studiul istoriei religiilor presupune conexiunea cu celelalte discipline teologice, precum şi cu celelalte discipline din aria curriculară "Om şi societate", cu rol de armonizare a cunoştinţelor referitoare la concepţia despre lume, furnizate de religie, pe de o parte, şi de ştiinţele pozitive, pe de altă parte. Programa şcolară de Istoria religiilor este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi sunt derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei religiilor, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Identificarea elementelor specifice diferitelor religii şi spaţii culturale ale lumii 2. Explicarea unor fapte, fenomene, procese specifice în evoluţia unei religii 3. Analizarea fundamentelor care stau la baza comportamentului etico-moral în cadrul fiecărei religii 4. Corelarea cunoştinţelor de istorie a religiilor cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ VALORI ŞI ATITUDINI ● Asumarea propriei identităţi religioase, în raport cu cei de alte religii ● Dezvoltarea şi consolidarea atitudinii de respect, conciliere şi dialog cu semenii de alte credinţe şi convingeri ● Cultivarea respectului faţă de valorile existente în celelalte religii ● Stimularea gândirii reflexive şi critice, prin lecturarea şi comentarea unor texte de referinţă pentru istoria religiilor COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A IX-A 1. Identificarea elementelor specifice diferitelor religii şi spaţii culturale ale lumii
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│1.1. Identificarea │ │
│principalelor zone │- Situaţia │
│culturale ale lumii şi │religiilor în │
│a religiilor majoritare│lume │
│1.2. Descrierea modului│- Iudaismul │
│de organizare a vieţii │- Creştinismul│
│religioase şi a │- Islamul │
│practicilor de cult │- Hinduismul │
│specifice principalelor│- │
│religii │Confucianismul│
│1.3. Stabilirea de │- Budismul │
│comparaţii între │- Şintoismul │
│aspecte specifice │- Taoismul │
│principalelor religii │ │
│din istoria omenirii │ │
└───────────────────────┴──────────────┘
2. Explicarea unor fapte, fenomene, procese specifice în evoluţia unei religii
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│2.1. Analizarea │ │
│principalelor repere │ │
│istorice ale marilor │ │
│religii │- Islamul │
│2.2. Elaborarea de │- Hinduismul │
│caracterizări pentru │- │
│fondatorii şi figurile │Confucianismul│
│marcante ale marilor │- Budismul │
│religii │- Şintoismul │
│2.3. Identificarea │- Taoismul │
│comportamentelor │ │
│specifice şi a modului │ │
│de a trăi doctrina în │ │
│cadrul fiecărei religii│ │
└───────────────────────┴──────────────┘
3. Analizarea fundamentelor care stau la baza comportamentului etico-moral în cadrul fiecărei religii
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │- Religia │
│ │Egiptului antic │
│ │- Religia │
│ │asiro-babiloniană│
│ │- Religia │
│ │grecilor antici │
│3.1. Sintetizarea │- Religia │
│valorilor │romanilor │
│fundamentale ale │- Religia │
│diferitelor religii │etruscilor │
│ │- Religia │
│ │geto-dacilor │
│ │- Religiile │
│ │Americii │
│ │precolumbiene │
│ │- Religia │
│ │Iranului antic │
├────────────────────┼─────────────────┤
│3.2. Analizarea │- Islamul │
│comparativă a │- Hinduismul │
│doctrinelor şi │- Confucianismul │
│atitudinilor marilor│- Budismul │
│religii faţă de lume│- Şintoismul │
│ │- Taoismul │
├────────────────────┼─────────────────┤
│3.3 Identificarea │ │
│valorilor care │- Islamul │
│apropie religiile │- Hinduismul │
│păgâne de creştinism│- Confucianismul │
│3.4. Argumentarea │- Budismul │
│poziţiei creştine │- Şintoismul │
│faţă de religiile │- Taoismul │
│precreştine │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
4. Corelarea cunoştinţelor de istorie a religiilor cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│4.1. Analiza │ │
│comparativă a │ │
│caracteristicilor │ │
│geografice, istorice şi│ │
│culturale ale arealelor│- Islamul │
│diferitelor religii │- Hinduismul │
│4.2. Stabilirea de │- │
│corelaţii între │Confucianismul│
│principalele momente │- Budismul │
│din istoria unei │- Şintoismul │
│religii şi evenimentele│- Taoismul │
│din istoria laică a │ │
│spaţiului │ │
│geografico-istorico- │ │
│cultural respectiv │ │
└───────────────────────┴──────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Situaţia religiilor în lume ● Iudaismul ● Creştinismul ● Religia Egiptului antic ● Religia asiro-babiloniană ● Religia grecilor antici ● Religia romanilor ● Religia etruscilor ● Religia geto-dacilor ● Religiile Indiei - Vedismul – Brahmanismul – Hinduismul – Jainismul – Budismul ● Islamul ● Religiile din China ● Religiile Americii precolumbiene ● Religia Iranului antic SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară pentru disciplina Istoria religiilor, pentru clasa a XI-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Modul în care este concepută programa şcolară pentru disciplina Istoria religiilor răspunde atât necesităţii familiarizării elevilor cu noţiunile de bază specifice disciplinei, precum şi necesităţii clarificării sau aprofundării unor cunoştinţe dobândite la alte discipline teologice (istoria literaturii creştine, catehism, spiritualitate, studiu biblic) sau umaniste (istoria, geografia, filozofia etc.). Rolul profesorului în furnizarea informaţiilor corecte, în explicarea diferitelor fenomene religioase este determinant. Utilizarea surselor istorice în predarea disciplinei trebuie să asigure înţelegerea fenomenului religios. Un demers didactic realizat din perspective multiple îi va ajuta pe elevi să înţeleagă diferite fapte, procese şi evenimente din istoria religiilor în complexitatea şi interdependenţele lor. Activităţile de predare-învăţare propuse trebuie să asigure dezvoltarea interesului faţă de o istoria religiilor, cultivarea spiritului de înţelegere şi de respect faţă de alte religii, de iubire, iertare şi solidaritate umană. În parcurgerea temelor prevăzute de programele şcolare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale ca: expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea, studiul individual etc. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet etc.) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor la ore. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Eliade, M., Tratat de istoria religiilor, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995. 2. Stan, Al., Rus, R., Istoria Religiilor. Manual pentru seminariile teologice, Ed. lnstitutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1991. 3. Suciu, Al., Filozofia şi istoria religiilor, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2003. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina ISTORIA BISERICII Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Istoria Bisericii se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină şcolară îşi propune ca scop cunoaşterea şi înţelegerea evoluţiei Bisericii de la începuturile creştinismului până în prezent, cu accent pe înţelegerea contribuţiei Bisericii greco-catolice la dezvoltarea culturii şi limbii poporului român. Căutând să prezinte faptele istorice din perspectiva cauzelor, evoluţiei şi legăturilor dintre acestea, disciplina Istoria Bisericii prezintă constituirea şi organizarea comunităţilor creştine, doctrina cultului, acţiunea şi influenţa creştinismului timp de două milenii, explicând, prin influenţa factorilor interni şi externi, schimbările din viaţa ecleziastică de la începuturi până astăzi. Astfel privită, această disciplină de studiu este una de bază, de cultură teologică largă, indispensabilă pentru studiul celorlalte discipline teologice, cu care se înrudeşte şi pe care le completează, precum şi pentru studiul altor discipline umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice şi moderne, limba şi literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc), deoarece relaţiile dintre istoria Bisericii şi istoria şi civilizaţia umană sunt multiple. Elaborarea programei şcolare de Istoria Bisericii a avut în vedere exigenţele impuse de reforma curriculară din învăţământul românesc. Stabilirea competenţelor şi selectarea conţinuturilor au fost realizate respectând principiile relevanţei, accesibilităţii şi transmiterii sistematizate a cunoştinţelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum şi logica internă a domeniului de studiu. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient, într-o diversitate de situaţii concrete. Programa şcolară de Istoria Bisericii este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei Bisericii, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Interpretarea corectă şi în context istoric a evenimentelor din viaţa Bisericii 2. Descrierea modului în care Dumnezeu acţionează în istorie prin Biserică 3. Analizarea evenimentelor din istoria Bisericii şi a rolului acestora în formularea şi înţelegerea doctrinei creştine 4. Corelarea cunoştinţelor religioase despre Istoria Bisericii cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ VALORI ŞI ATITUDINI ● Conştientizarea importanţei cunoaşterii istoriei Bisericii pentru viaţa personală şi a comunităţii ● Asumarea propriei identităţi religioase ● Responsabilizarea în exercitarea drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din apartenenţa la Biserică ● Interesul pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │• Biserica în│
│ │Antichitate │
│ │- Înfiinţarea│
│ │Bisericii – │
│1.1. Utilizarea corectă │contextul │
│a limbajului istoric în │istoric, │
│cadrul unei prezentări │cultural şi │
│orale sau scrise, │religios │
│referitoare la │- Răspândirea│
│evenimente din istoria │Bisericii │
│Bisericii │primare în │
│1.2. Formularea de │lumea veche │
│opinii cu privire la un │- │
│subiect istoric religios│Persecuţiile │
│1.3. Prezentarea unor │- Ereziile │
│evenimente decisive │- Conciliile │
│istorice, care au marcat│ecumenice │
│viaţa Bisericii │- │
│2.1. Descrierea unor │Începuturile │
│personalităţi şi curente│monahismului │
│social-politice şi │creştin │
│culturale din viaţa │- Invaziile │
│Bisericii │popoarelor │
│ │barbare şi │
│ │confruntarea │
│ │cu │
│ │civilizaţia │
│ │creştină │
├────────────────────────┼─────────────┤
│2.1. Descrierea unor │ │
│personalităţi şi curente│ │
│social-politice şi │• Biserica în│
│culturale din viaţa │Evul Mediu │
│Bisericii │- Creştinarea│
│3.1. Analizarea unui │popoarelor │
│sistem de valori moral- │barbare │
│religioase, validate │- Marea │
│social şi cultural │Schismă din │
│3.2. Formularea de │1054: cauze │
│opinii referitoare la │şi urmări │
│subiecte din istoria │- Lupta │
│Bisericii, în diferite │dintre │
│forme şi contexte de │papalitate şi│
│comunicare │Imperiul │
│4.1. Utilizarea │romano-german│
│cunoştinţelor │- Ordinele │
│multidisciplinare pentru│cavalereşti │
│prezentarea unor │- Cruciadele │
│evenimente din istoria │- Ereziile │
│Bisericii │medievale şi │
│4.2. Selectarea │Inchiziţia │
│informaţiei istorice │- Renaşterea │
│pertinente şi relevante │şi Reforma │
│din surse variate, │protestantă │
│pentru realizarea unor │- │
│proiecte individuale şi │Contrareforma│
│de grup în contexte │ │
│diverse │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │• Biserica în│
│ │epoca modernă│
│ │şi │
│ │contemporană │
│2.1. Descrierea unor │- Biserica şi│
│personalităţi şi curente│ideologiile │
│social-politice şi │secolelor │
│culturale din viaţa │XVIII-XIX │
│Bisericii │- Conciliul │
│2.2. Evidenţierea │Vatican I │
│acţiunii lui Dumnezeu în│- Noile │
│Biserică │provocări din│
│ │secolul al │
│ │XX-lea faţă │
│ │de Biserică │
│ │- Conciliul │
│ │Vatican II │
└────────────────────────┴─────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XII-A
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Gândirea │
│ │religioasă în │
│1.1. Utilizarea │Antichitate │
│corectă a limbajului│- Apariţia │
│istoric în cadrul │creştinismului în│
│unei prezentări │Dacia │
│orale sau scrise, │- Creştinismul în│
│referitoare la │spaţiul românesc │
│evenimente din │în Evul Mediul │
│istoria Bisericii │timpuriu │
│1.2. Formularea de │() Evoluţia │
│argumente pentru │creştinismului în│
│susţinerea │Transilvania │
│diferitelor puncte │secolelor XI-XV │
│de vedere cu privire│() Apariţia │
│la un subiect │monahismului în │
│istoric religios │Transilvania │
│1.3. Sintetizarea │() Primele │
│caracteristicilor şi│episcopii │
│a importanţei │catolice │
│diferitelor │() Evoluţia │
│evenimente decisive │creştinismului în│
│istorice care au │spaţiul │
│marcat viaţa │extracarpatic al │
│Bisericii │secolelor XI-XV │
│2.1. Identificarea │() Apariţia │
│rolului │primelor │
│personalităţilor şi │episcopii │
│curentelor │catolice │
│social-politice şi │extracarpatice │
│culturale în viaţa │() Apariţia │
│Bisericii │primelor │
│4.1.Utilizarea │episcopii şi │
│cunoştinţelor │mănăstiri │
│multidisciplinare │ortodoxe în │
│pentru analizarea │spaţiul │
│unor evenimente din │extracarpatic │
│istoria Bisericii │- Rolul │
│4.2. Analizarea │cronicarilor │
│informaţiei istorice│români în │
│pertinente şi │afirmarea │
│relevante din surse │romanităţii │
│variate, pentru │poporului şi a │
│realizarea unor │limbii române │
│proiecte individuale│- Creştinismul în│
│şi de grup în │secolele XV-XVII,│
│contexte diverse │în Ţările Române │
│ │() Renaştere │
│ │() Reforma │
│ │() Contrareforma │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Biserica │
│ │Greco-Catolică şi│
│ │rolul acesteia în│
│ │formarea │
│ │conştiinţei │
│ │naţionale a │
│ │românilor din │
│ │Transilvania │
│ │- Diplomele │
│2.1. Identificarea │leopoldine │
│rolului │- Inochentie Micu│
│personalităţilor şi │Klein │
│curentelor │- Şcolile │
│social-politice şi │Blajului şi │
│culturale în viaţa │Şcoala Ardeleană │
│Bisericii │- Rolul Bisericii│
│3.1. Asumarea │Greco-Catolice în│
│critică a unui │lupta naţională │
│sistem de valori │din prima │
│moral-religioase │jumătate a │
│validate social şi │secolului al │
│cultural │XIX-lea │
│Formularea de │(generaţia │
│argumente │paşoptistă) │
│referitoare la │- Rolul Bisericii│
│subiecte din istoria│Greco-Catolice în│
│Bisericii, în │lupta naţională a│
│diferite forme şi │doua jumătate a │
│contexte de │secolului al │
│comunicare │XIX-lea │
│4.1. Utilizarea │() Înfiinţarea │
│cunoştinţelor │Mitropoliei │
│multidisciplinare │Blajului │
│pentru analizarea │() │
│unor evenimente din │Pronunciamentul │
│istoria Bisericii │de la Blaj │
│4.2 Analizarea │- Înfiinţarea │
│informaţiei istorice│Partidului │
│pertinente şi │Naţional Român │
│relevante din surse │- Memorandumul │
│variate, pentru │- Activismul │
│realizarea unor │politic românesc │
│proiecte individuale│la începutul │
│şi de grup în │secolului al │
│contexte diverse │XX-lea │
│ │- Rolul Bisericii│
│ │Greco-Catolice în│
│ │făurirea României│
│ │Mari │
│ │- Biserica │
│ │Greco-Catolică – │
│ │martiră a │
│ │regimului │
│ │totalitar │
│ │comunist │
└────────────────────┴─────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Prezentă în planul de învăţământ ca disciplină şcolară pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic, disciplina Istoria Bisericii abordează constituirea şi organizarea comunităţilor creştine, doctrina cultului, acţiunea şi influenţa creştinismului timp de două milenii, explicând, prin influenţa factorilor interni şi externi, schimbările din viaţa ecleziastică de la începuturi până astăzi. Studiul acestei discipline şcolare are ca scop atât familiarizarea elevilor cu noţiunile de bază referitoare la istoria creştinismului, precum clarificarea sau aprofundarea unor cunoştinţe dobândite la alte discipline umaniste ca: istoria, geografia, istoria literaturii creştine, catehism, spiritualitate, studiu biblic, filozofie etc. Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor fenomene şi procese din evoluţia Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a învăţa prin cooperare, de a valorifica experienţa sa de învăţare în contexte formale şi non-formale, precum şi de a realiza transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. Studiul Istoriei Bisericii contribuie la înlăturarea stereotipurilor şi a automatismelor de gândire, la dezvoltarea interesului faţă de istoria ecleziastică, la cultivarea atitudinii de respect faţă de Biserică şi faţă de Magisteriu, precum şi la dezvoltarea spiritului de iubire, iertare şi solidaritate umană. În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale cu metodele moderne. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet) devine esenţială, în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea disciplinei Istoria Bisericii trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important deoarece valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, categoria tipologică şi hermeneutică. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Istoria Bisericii etc. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Comby, J., Pour lire L'HISTOIRE DE L'EGLISE, Tome I - des origines au XV siecle, Les Editions du Cerf, Paris, 1986 (Traducerea în limba română de Mihaela Voicu, Să citim ISTORIA BISERICII; Vol. 1 - De la origini până în secolul al XV-lea, Ed. ARCB, Bucureşti, 1999). 2. Comby, J., Pour lire L'HISTOIRE DE L'EGLISE, Tome II - du XV au XX siecle, Les Editions du Cerf, Paris, 1986 (Traducerea în limba română de Mariana Petrişor, Să citim ISTORIA BISERICII; Vol. 2 - Din secolul al XV-lea până în secolul XX, Ed. ARCB, Bucureşti, 2000). 3. Dumea, E., Teme de istoria Bisericii, Ed. Sapientia, Iaşi, 2002. 4. Franzen, A., Baumer, R., Papstdeschichte. Das Petrusamt in seiner Idee und in seiner geschichtlichen Verwirklichung in der Kirche, Editura Herder, Freiburg im Breisgau, 1974 (Traducerea în limba română de Romulus Pop, Istoria papilor. Misiunea lui Petru în ideea şi realizarea ei istorică în Biserică, Ed. ARCB, Bucureşti, 1996). 5. Hertling, L.S.J., Geschichte der Katolischen Kirche, Morus Verlag, Berlin, 1967 (Traducerea în limba română de Emil Dumea, Istoria Bisericii, Ed. Ars Longa, Iaşi, 1998). MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina ISTORIA ARTEI SACRE Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS Bucureşti, 2015 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Istoria artei sacre se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat pentru filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână la clasele a XI-a şi a XII-a. Domeniul istoriei artei sacre are ca scop familiarizarea elevilor cu evoluţia stilurilor de artă dea lungul succesiunii civilizaţiilor, raportată la viaţa şi arta religioasă creştină. Modul de abordare a conţinuturilor şi a competenţelor prevăzute presupune stabilirea de relaţii cu alte discipline ale curriculumului pentru această specializare, în special cu disciplinele teologice. Programa de faţă urmăreşte însuşirea de către elevi a unui vocabular de termeni specifici care să asigure înţelegerea domeniului istoriei artelor şi să susţină punerea în valoare a artei creştine şi a importanţei acesteia în societatea contemporană. În acelaşi timp, studierea disciplinei Istoria artei creştine contribuie la formarea culturii artistice a elevului. Programa îşi propune, pentru clasa a XI-a, prezentarea evoluţiei cronologice a creaţiei artistice plastice, iar pentru clasa a XII-a, studierea iconografiei bizantine şi a operelor valoroase de artă de inspiraţie creştină prezente în diferite oraşe reprezentative ale lumii. Programa şcolară de Istoria artei creştine este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei arte, cu accent pe valorificarea din perspectiva sacrului. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanităţii, din perspectiva evoluţiilor stilurilor şi a artei de inspiraţie creştină 2. Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creştin 3. Abordarea artei ca diaconie, ca accedere spre frumuseţea divină (în percepere şi redare) prin frumuseţe spirituală VALORI ŞI ATITUDINI ● Atitudinea pozitivă faţă de artă, cultură, societate ● Respect faţă de identitatea culturală proprie ● Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale ● Respectul pentru diversitatea artistică COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A 1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanităţii din perspectiva evoluţiilor stilurilor şi a artei de inspiraţie creştină
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│1.1. Identificarea │- Arta │
│elementelor specifice │popoarelor │
│artei plastice din │antice │
│diferite epoci şi zone │- Arta │
│geografice │medievală │
│1.2. Analizarea rolului │- Arta │
│diferitelor tehnici şi │renascentistă│
│modalităţi de folosire a│- Arta │
│limbajului plastic în │europeană în │
│dezvoltarea creaţiei │secolul al │
│artistice │XVII-lea │
│1.2. Identificarea │- Arta │
│tendinţelor de │europeană în │
│diversificare a │secolul al │
│genurilor creaţiei │XIII-lea │
│artistice │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
2. Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creştin
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│2.1 Recunoaşterea unor │- Arta │
│diferenţe de viziune în │popoarelor │
│procesul artistic │antice │
│2.2. Analizarea rolului │- Arta │
│unor aspecte economice, │medievală │
│sociale, politice şi │- Arta │
│religioase asupra │renascentistă│
│creaţiei artistice │- Arta │
│2.3. Sintetizarea │europeană în │
│spiritului estetic al │secolul al │
│diferitelor epoci şi a │XVII-lea │
│modului de reflectare a │- Arta │
│acestuia în │europeană în │
│artă │secolul al │
│ │XIII-lea │
└────────────────────────┴─────────────┘
3. Abordarea artei ca diacon ie, ca accedere spre frumuseţea divină (în percepere şi redare) prin frumuseţe spirituală
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│3.1. Analizarea │ │
│orientării şi dinamicii │- Arta │
│concepţiilor despre │medievală │
│lume, viaţă şi artă ale │- Arta │
│diferitelor epoci, │renascentistă│
│reflectate în operele de│- Arta │
│artă │europeană în │
│3.2. Analizarea │secolul al │
│creaţiilor artistice │XVII-lea │
│specifice epocilor │- Arta │
│studiate, din punct de │europeană în │
│vedere creştin │secolul al │
│3.3. Evidenţierea │XIII-lea │
│rolului artei în plan │ │
│cultural şi educaţional │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Arta popoarelor antice - Arta mesopotamiană – Arta egipteană – Arta greacă – Arta romană ● Arta medievală - Arhitectura bizantină, romanică şi gotică – Sculptura romanică şi gotică – Pictura medievală; stilul bizantin ● Arta renascentistă - Renaşterea italiană - arhitectura şi sculptura (Trecento, Quattrocento, Cinquecento) – Renaşterea italiană - pictura în prerenaştere. Tradiţie şi inovaţie în Quattrocento. Elementele inovatoare în operele artiştilor Masaccio, Pablo Uccello, Boticelli, Piero della Francesca, Andreea Mantegna – Renaşterea italiană - pictura în Cinquecento. Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Raffaelo Sanzio, Giorgione, Tizian – Renaşterea în restul Europei - Ţările de Jos, Germania ● Arta europeană în secolul al XVII-lea - Barocul în Italia - specificul stilului (reprezentanţi şi opere semnificative) – Şcoala flamandă - elemente caracteristice, reprezentanţi – Şcoala spaniolă - elemente caracteristice, reprezentanţi – Şcoala olandeză - elemente caracteristice, reprezentanţi ● Arta europeană în secolul al XIII-lea - Realismul în arta secolului al XIX-lea - elemente caracteristice, reprezentanţi – Impresionismul - elemente caracteristice, reprezentanţi – Curente şi mişcări artistice ale secolului al XX-lea - caracteristici generale COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XII-A 1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanităţii din perspectiva evoluţiilor stilurilor şi a artei de inspiraţie creştină
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │- Simboluri │
│1.1. Identificarea │şi │
│elementelor specifice │reprezentări │
│artei plastice de │creştine în │
│inspiraţie creştină, din│Catacombe │
│diferite epoci şi zone │- Lăcaşuri de│
│geografice │cult creştine│
│1.2. Analizarea rolului │în primele │
│diferitelor tehnici şi │secole │
│modalităţi de folosire a│- Arta │
│limbajului plastic în │paleocreştină│
│dezvoltarea creaţiei │- Arta │
│artistice creştine │romanică şi │
│ │gotică │
└────────────────────────┴─────────────┘
2. Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creştin
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│2.1. Realizarea de │- Simboluri │
│comparaţii între │şi │
│viziunile manifestate în│reprezentări │
│procesul artistic în │creştine în │
│diferite epoci istorice │Catacombe │
│2.2. Analizarea │- Lăcaşuri de│
│impactului factorilor │cult creştine│
│economici, sociali, │în primele │
│politici şi religioşi │secole │
│asupra dezvoltării │- Arta │
│creaţiei artistice │paleocreştină│
│2.3. Sintetizarea │- Arta │
│spiritului estetic al │romanică şi │
│diferitelor epoci şi a │gotică │
│modului de reflectare a │- Mozaicul │
│acestuia în │bizantin │
│arta sacră │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
3. Abordarea artei ca diacon ie, ca accedere spre frumuseţea divină (în percepere şi redare) prin frumuseţe spirituală
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│3.1. Analizarea │ │
│orientării şi │ │
│dinamicii │ │
│concepţiilor despre │ │
│lume, viaţă şi artă │- Arta icoanei, │
│ale unei epoci, │teologie a │
│reflectate în │frumuseţii │
│operele de artă │- Mozaicul │
│religioasă │bizantin │
│3.2. Analizarea │- Opere de artă │
│creaţiilor artistice│de inspiraţie │
│specifice │creştină din │
│diferitelor epoci, │patrimoniul │
│din punct de vedere │universal. în │
│creştin │oraşele şi marile│
│3.3. Evidenţierea │muzee ale lumii │
│rolului artei │ │
│religioase în plan │ │
│cultural şi │ │
│educaţional │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Simboluri şi reprezentări creştine în Catacombe ● Lăcaşuri de cult creştine în primele secole ● Arta icoanei, teologie a frumuseţii - Frumuseţea în viziunea biblică. Cuvântul şi imaginea – Despre sacru - spaţiu sacru, timp sacru – Icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubblin – Icoana Maicii Domnului de la Vladimir – Icoana Naşterii lui Cristos – Icoana Învierii lui Cristos – Frescele bisericilor româneşti din nordul Moldovei ● Mozaicul bizantin - San Vitale Ravena – Biserica Sfânta Sofia ● Arta romanică şi gotică - Catedrala Notre-Dame, Paris – Catedrala Chartres ● Opere de artă de inspiraţie creştină din patrimoniul universal. în oraşele şi marile muzee ale lumii - Assisi, Padova, Florenţa - Giotto, Fra Angelico – Veneţia - San Marco – Florenţa - Galeria Uffizi – Paris - Sainte-Chapelle, Catedrala Notre-Dame, Chartres, Muzeul Luvru, Muzeul de artă modernă – Roma - San Paulo fuori le Mura, Catedrala Sfântul Petru – Muzeele Vaticanului – Londra - Naţional Gallery – New York - Metropolitan Museum – Leningrad - Ermitaj – Madrid - Prado SUGESTII METODOLOGICE Prezentă în planul de învăţământ ca disciplină şcolară pentru clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Istoria artei sacre vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoaşterea domeniului artei, pe valorificarea aspectelor specifice artei sacre, pe înţelegerea specificului artei în diferite epoci istorice, pe dezvoltarea de atitudini pozitive faţă de patrimoniul cultural naţional şi universal. Pentru aplicarea acestei programe şi pentru dezvoltarea învăţării în clasă se recomandă realizarea unor activităţi diversificate, precum: - expunerea de informaţii sintetice, generale şi specifice, referitoare la încadrarea în timp şi spaţiu a diferitelor domenii de creaţie; – demonstraţia şi analiza comparativă, prin imagini, a modului de realizare a spaţiului plastic în opera de arta; – dialogul în procesul învăţării şi al verificării cunoştinţelor specifice istoriei artelor; – documentarea proprie în muzee de artă şi în biblioteci, ca exerciţiu de informare directă; – elaborarea şi susţinerea de referate pe diferite teme de artă sacră; – structurarea logică a informaţiilor în raport cu evoluţia cronologică a creaţiilor artistice; – identificarea şi diferenţierea caracteristicilor generale şi particulare ale operei de artă, într-un context dat; – utilizarea unui limbaj specific, în comentarea operei de artă; – exprimarea unor judecăţi de valoare proprii faţă de artă. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, cu relevanţă pentru domeniul artei sacre: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina CONTABILITATE Clasa a XI-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTĂ DE PREZENTARE Programa şcolară pentru disciplina Contabilitate reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XI-a. Studierea acestei discipline se realizează cu scopul familiarizării elevilor cu elementele de bază ale proceselor financiar-contabile ale unei agenţii de turism. Competenţele vizate şi conţinuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul financiar-contabil, sistemul fiscal naţional şi sistemul de gestiune, de a explora rolurile lor ca cetăţeni cuprinşi într-un sistem fiscal, de a se informa cu privire la gestiunea unei entităţi economice, de a-şi dezvolta aptitudini pentru luarea unor decizii financiare personale şi în numele unei entităţi economice. Programa şcolară pentru disciplina Contabilitate este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Contabilitate este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare, sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul contabilitate în relaţie cu domeniul turismului religios şi sunt derivate din competenţele generale. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE 1. Definirea elementelor caracteristice ale activităţii contabilităţii 2. Utilizarea informaţiilor contabile şi financiare pentru luarea deciziilor în cadrul entităţii economice 3. Evaluarea performanţei entităţii economice pe baza informaţiilor contabile 4. Aplicarea tehnicilor şi procedurilor de înregistrare operativă şi contabilă, cu adaptare la specificul contabilităţii în domeniul turistic VALORI ŞI ATITUDINI ● Respectarea legislaţiei financiar-contabile ● Responsabilitatea pentru soluţiile economice propuse ● Comportament economic activ şi responsabil ● Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură şi civilizaţie ● Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale, sociale, economice COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A 1. Definirea elementelor caracteristice ale activităţii contabilităţii
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Contabilitatea, │
│1.1. Definirea │apariţia şi │
│conceptelor de │necesitatea ei azi │
│bază din domeniul │- Luca Pacioli – │
│contabilităţii │călugăr franciscan │
│1.2. Identificarea│considerat │
│trăsăturilor │părintele │
│caracteristice │contabilităţii │
│domeniului │- De la gestiunea │
│financiar-contabil│unei mănăstiri la │
│1.3. │ştiinţă necesară │
│Caracterizarea │oricărei societăţi │
│rolului │de azi │
│contabilului în │- Clasificarea │
│sistemul │contabilităţii, pe │
│financiar-contabil│partide │
│ │- Contabilul – rol │
│ │social esenţial │
└──────────────────┴───────────────────┘
2. Utilizarea informaţiilor contabile şi financiare pentru luarea deciziilor în cadrul entităţii economice
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │• Sistemul │
│ │contabil parte │
│ │a sistemului │
│ │informaţional │
│ │economic │
│2.1. Prezentarea │- Cadrul │
│rolului informaţiei │general de │
│contabile în sistemul │reglementare a │
│informaţional economic│contabilităţii │
│2.2. Identificarea │în România │
│normelor de │- Entitatea │
│reglementare contabilă│economică – │
│2.4. Analizarea │cadru de │
│caracteristicilor │organizare a │
│specifice structurilor│contabilităţii │
│patrimoniale de activ │- Obiectul │
│şi pasiv │contabilităţii │
│2.5. Prezentarea │- Structuri │
│procedeelor specifice │patrimoniale de│
│metodei contabilităţii│activ şi pasiv │
│ │- Structuri de │
│ │cheltuieli şi │
│ │venituri │
│ │- Metoda │
│ │contabilităţii │
└──────────────────────┴───────────────┘
3. Evaluarea performanţei entităţii economice pe baza informaţiilor contabile
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │• Patrimoniul│
│ │şi bilanţul │
│ │- Evaluarea │
│ │patrimoniului│
│ │- Calculaţia │
│ │patrimoniului│
│3.1. Utilizarea │- Bilanţul şi│
│metodelor de evaluare a │dubla │
│patrimoniului în │reprezentare │
│contexte de analiză date│() Definiţie,│
│3.2. Aplicarea │importanţă │
│sistemului de costuri, │() Structura │
│preţuri şi tarife în │bilanţului │
│evaluarea patrimoniului │() │
│3.3. Ordonarea │Transpunerea │
│elementelor patrimoniale│elementelor │
│în bilanţ │patrimoniale │
│3.4. Determinarea │în bilanţ │
│rezultatelor │() Variaţia │
│intermediare şi a │posturilor │
│rezultatului net al │bilanţiere │
│exerciţiului contabil │() Contul de │
│ │profit şi │
│ │pierdere │
│ │() Calculul │
│ │rezultatelor │
│ │intermediare │
│ │şi finale │
└────────────────────────┴─────────────┘
4. Aplicarea tehnicilor şi procedurilor de înregistrare operativă şi contabilă, cu adaptare la specificul contabilităţii în domeniul turistic
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Documente de │
│ │evidenţă │
│ │- Noţiune, │
│ │importanţă │
│ │- Structura │
│ │documentelor │
│4.1. Clasificarea │- Clasificarea │
│documentelor de │documentelor │
│evidenţă în │- Întocmirea, │
│funcţie de │verificarea şi │
│criterii diferite │corectarea │
│4.2. Aplicarea │documentelor │
│unor proceduri de │- Circuitul, │
│întocmire, │păstrarea şi │
│verificare, │arhivarea │
│corectare şi │documentelor │
│arhivare a │- Completarea │
│documentelor, în │documentelor pentru│
│contexte date │principalele │
│ │evenimente şi │
│ │tranzacţii │
│ │financiare şi pe │
│ │tipuri de │
│ │activităţi │
│ │economice │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Elemente de │
│ │contabilitate în │
│ │domeniul turismului│
│ │- Organizarea │
│ │generală a │
│ │contabilităţii │
│4.3. Identificarea│firmei turistice │
│aspectelor │- Structuri │
│specifice │patrimoniale │
│contabilităţii în │proprii activităţii│
│domeniul │firmei turistice │
│turismului │- Reglementări │
│4.4. Elaborarea │contabile naţionale│
│documentaţiei │şi internaţionale │
│specifice unei │privind activitatea│
│firme turistice │firmei turistice │
│4.5. Proiectarea │- Registre │
│unui plan de │contabile │
│elaborare şi │- Gestiunea │
│monitorizare a │documentelor │
│contabilităţii │- Contabilitatea │
│capitalurilor │tranzacţiilor │
│turistice │turistice │
│ │- Particularităţi │
│ │privind │
│ │contabilitatea │
│ │activităţii firmei │
│ │de activitate │
│ │turistică │
└──────────────────┴───────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară pentru disciplina Contabilitate clasa a XI-a, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor financiar-contabile ale unei agenţii de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă. De asemenea, competenţele vizate susţin dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii financiare şi permit elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. Prin conţinuturile menţionate, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informaţie. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta şi analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. Conţinuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al contabilităţii până la analizarea contextualizată a elementelor de contabilitate în domeniul turismului. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susţine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activităţi turistice, autoevaluarea. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Cristea, A., Tehnologia activităţilor de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir". 2. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului şi a calităţii vieţii, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti. 3. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om - sănătate - protecţia consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti. 4. Merce, E. şi colectiv, Marketing, Turism şi alimentaţie public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucureşti. 5. Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F., Alimentaţie publică şi turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, Bucureşti. 6. Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F., Alimentaţie publică şi turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, Bucureşti. 7. Patriche, D. şi colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global Medialmage, Deva. 8. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X-a, Editura Oscar Print, Bucureşti. 9. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa a XI-a, Editura Oscar Print, Bucureşti. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGIA ACTIVITĂŢII DE TURISM Clasa a XI-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTĂ DE PREZENTARE Programa şcolară pentru Tehnologia activităţii de turism reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XI-a. Studierea acestei discipline se realizează din perspectiva familiarizării cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Competenţele vizate şi conţinuturile abordate oferă elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul liberei iniţiative şi de a explora rolurile lor ca cetăţeni, producători sau consumatori. Abordarea acestui domeniu îi ajută pe elevi să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă, le dezvoltă aptitudinile necesare pentru luarea de decizii, le permite acestora să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. Programa şcolară pentru disciplina Tehnologia activităţii de turism este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Tehnologia activităţii de turism este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi sunt derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul activităţii de turism. Proiectarea curriculară pune accent pe abordarea interdisciplinară pe unităţi tematice, semi-autonome. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE 1. Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, sociale şi economice a turismului 2. Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul turismului intern şi internaţional 3. Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi local 4. Organizarea şi derularea de activităţi turistice 5. Argumentarea nevoii de produse de asigurare în domeniul turismului VALORI ŞI ATITUDINI ● Comportament economic activ şi responsabil ● Raţionalitatea utilizării resurselor ● Respectul pentru diversitatea naturală şi umană ● Respectul faţă de identitatea culturală proprie ● Apreciere faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A 1. Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, sociale şi economice a turismului
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │• Generalităţi │
│ │privind │
│1.1. Identificarea │activitatea de │
│factorilor care │turism: │
│influenţează │- Locul şi │
│activităţile de turism│rolul │
│1.2. Analizarea │turismului în │
│factorilor care │societate │
│influenţează │- Factorii de │
│activităţile de turism│influenţă ai │
│ │activităţii de │
│ │turism │
└──────────────────────┴───────────────┘
2. Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul turismului intern şi internaţional
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• Organizarea │
│ │activităţilor │
│ │agenţiei de │
│ │turism │
│2.1. Elaborarea │- Tipologia │
│planului de │agenţiilor de │
│activitate al unei │turism │
│agenţii de turism │- Structura │
│2.2. Caracterizarea │organizatorică │
│structurii │şi relaţiile │
│diferitelor agenţii │dintre │
│de turism şi a │compartimentele │
│relaţiilor din cadrul│agenţiei │
│acestora │- Organizarea şi│
│2.3. Elaborarea de │planificarea │
│programe pentru │activităţii │
│îmbunătăţirea │agenţiei de │
│calităţii │turism │
│activităţilor │- Personalul │
│agenţiei de turism │agenţiei │
│ │- Programe de │
│ │dezvoltare │
│ │pentru turismul │
│ │montan, balnear │
│ │şi ecoturism │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi local
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │• Produsul │
│ │turistic │
│ │-Conţinut, │
│ │caracteristici │
│ │-Tipologia │
│3.1. Analizarea │produselor │
│portofoliului de │turistice │
│oferte turistice │- Metode de │
│ale unei agenţii │promovare ale │
│3.2. Identificarea │produsului │
│caracteristicilor │- Mijloace de │
│produselor │promovare şi │
│turistice │valorificare ale │
│ │produsului │
│ │turistic │
│ │- Politica de preţ│
│ │în funcţie de │
│ │relaţia │
│ │calitate-preţ │
└───────────────────┴──────────────────┘
4. Organizarea şi derularea de activităţi turistice
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │• Distribuţia │
│4.1. Identificarea │şi │
│modalităţilor de │comercializarea│
│comercializare a │pachetelor │
│produselor turistice │turistice │
│4.2. Planificarea │- Canale de │
│principalelor etape în│distribuţie │
│derularea acţiunilor │turistice │
│turistice │- │
│4.3. Analizarea │Comercializarea│
│modalităţilor de │produselor │
│negociere a ofertei de│turistice │
│servicii turistice, în│- Documente │
│funcţie de cerere │utilizate în │
│4.4. Identificarea │derularea │
│unor soluţii la │activităţilor │
│situaţiile │turistice │
│problematice ce pot │- Contracte de │
│apărea în organizarea │comercializare │
│şi derularea de │a pachetelor de│
│activităţi turistice │servicii │
│ │turistice │
└──────────────────────┴───────────────┘
5. Argumentarea nevoii de produse de asigurare în domeniul turismului
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│5.1. Analizarea │ │
│condiţiilor │• Asigurarea │
│generale ale │turiştilor şi │
│asigurărilor de │restricţii de │
│călătorie │călătorie │
│5.2. │- Tipuri de │
│Identificarea │asigurări │
│modurilor de │- Particularităţile │
│stabilire a │asigurării în turism│
│contractului de │- Aspecte │
│asigurare │economico-financiare│
│5.3. Selectarea │ale asigurării în │
│procedeelor care │turism │
│vizează │- Restricţii de │
│asigurarea │călătorie │
│produselor │ │
│turistice │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Disciplina Tehnologia activităţii de turism are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă şi susţine dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios. Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informaţie. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta şi analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. Conţinuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activităţii de turism, până la analizarea de aspecte specifice precum: agenţia de turism, produsul turistic, tehnica derulării acţiunilor turistice. Nu în ultimul rând, analizarea activităţii de turism este contextualizată la problematica globală referitoare la protecţia şi ameliorarea mediului şi este corelată cu noţiuni de prim-ajutor - ca aspecte conexe, dar absolut necesare în activităţile de turism. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susţine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activităţi turistice, autoevaluarea. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Cristea, A., Tehnologia activităţilor de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti. 2. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului şi a calităţii vieţii, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti. 3. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om - sănătate - protecţia consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti. 4. Merce, E. şi colectiv, Marketing, Turism şi alimentaţie public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucureşti. 5. Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F., Alimentaţie publică şi turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, Bucureşti. 6. Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F., Alimentaţie publică şi turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, Bucureşti. 7. Patriche, D. şi colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global MediaImage, Deva. 8. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X-a, Editura Oscar Print, Bucureşti. 9. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa aXI-a, Editura Oscar Print, Bucureşti. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina ECONOMIA TURISMULUI Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTĂ DE PREZENTARE Programa şcolară Economia turismului reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a. Locul acestei discipline în liceu este justificat de nevoia de a studia problematica economiei de piaţă, astfel încât tinerii: să dobândească competenţele necesare unei orientări eficiente în mediul economic, valorificându-şi resursele personale în acord cu exigenţele proprii şi cu cele ale comunităţii în care trăiesc; să îşi dezvolte motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la o realitate în continuă schimbare. În vederea realizării acestor finalităţi, prezentul curriculum integrează următoarele dimensiuni: - dimensiunea explicativ-informativă, vizând însuşirea cunoştinţelor despre activitatea economică, despre comportamentul raţional al consumatorului şi al producătorului, precum şi despre mecanismele de funcţionare ale economiei de piaţă; – dimensiunea normativă, referitoare la orientarea comportamentului şi a deciziilor individului, ca agent economic, în raport cu normele, principiile şi legile activităţii economice; – dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare, care are în vedere dezvoltarea competenţelor specifice gândirii critice; – dimensiunea practică, urmărind formarea de atitudini şi exersarea de comportamente economice raţionale. Elementele de noutate ale prezentei programe şcolare sunt legate de următoarele aspecte: - orientarea către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unităţile de conţinut şi competenţele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă; corelaţia propusă are în vedere posibilitatea ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o corespondenţă biunivocă între acestea; – recomandarea unor valori şi atitudini care să completeze dimensiunea cognitivă a învăţării cu cea afectiv-atitudinală şi morală, din perspectiva finalităţilor educaţiei, dar şi a disciplinei Economia turismului; – includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalităţi didactice concrete de utilizare a curriculumului în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Programa şcolară de Economia turismului este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi sunt derivate din competenţele generale. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală 2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii-problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare 3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri 4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii VALORI ŞI ATITUDINI ● Libertate economică ● Eficienţă economică ● Raţionalitatea utilizării resurselor ● Comportament economic activ şi responsabil COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XII-A
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│1.1. Caracterizarea │ │
│rolului de consumator│ │
│de turism pe care îl │ │
│îndeplineşte o │ │
│persoană │ │
│2.1. Interpretarea │• Aspecte │
│cererii de produse şi│generale privind│
│servicii turistice ca│activitatea de │
│expresie a │turism │
│trebuinţelor │• Piaţa │
│persoanei şi a │turistică – │
│resurselor ca │manifestare a │
│mijloace de │cererii şi │
│satisfacere a │ofertei de │
│trebuinţelor │turism │
│4.1. Proiectarea unui│ │
│comportament raţional│ │
│al producătorului de │ │
│servicii, impus de │ │
│tensiunea nevoi – │ │
│resurse │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│1.2. Caracterizarea │ │
│producătorului / │• Oferta şi │
│întreprinzătorului, │producţia de │
│ca purtător al │servicii │
│ofertei turistice │turistice │
│2.2. Corelarea │- │
│constituirii ofertei │Caracteristicile│
│turistice cu │ofertei │
│folosirea resurselor │- Potenţial │
│naturale şi antropice│turistic │
│în activitatea │- Produsul │
│economică de turism │turistic │
│2.3. Analizarea │• Aspecte │
│eficienţei │privind │
│activităţii de turism│eficienţa în │
│4.2. Proiectarea unui│domeniul │
│comportament raţional│turismului │
│şi eficient al │• Mijloace de │
│producătorului / │plată utilizate │
│întreprinzătorului, │în turism │
│adecvat raportului │• Prospectarea │
│cerere – ofertă │pieţei turistice│
│turistică │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│1.3. Recunoaşterea │• Serviciile │
│caracteristicilor │turistice │
│generale ale pieţei │- Caracterizarea│
│în diferite forme │serviciilor │
│concrete de │turistice │
│manifestare a │- Clasificarea │
│acesteia │serviciilor │
│1.4. Identificarea │turistice │
│aspectelor │• Organizarea │
│caracteristice ale │activităţii de │
│pieţei de turism │turism │
│2.4. Compararea unor │- Integrarea │
│fenomene şi procese │ofertei │
│specifice dinamicii │turistice │
│pieţei turismului │- Concentrarea │
│4.3. Adecvarea │ofertei │
│comportamentului │turistice │
│propriu al │- Studiu de caz:│
│purtătorului ofertei │Organizarea unei│
│de turism la │agenţii de │
│cerinţele unui mediu │turism │
│concurenţial │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│3.1. Utilizarea │ │
│cunoştinţelor de │• Marketingul │
│economia turismului │activităţii de │
│în rezolvarea unor │turism │
│sarcini de lucru │• Etica │
│4.4 Identificarea │lucrătorului în │
│tendinţelor de │turism │
│integrare şi │- Etica │
│globalizare, │personală – │
│specifice dinamicii │valori, │
│economice actuale │obiective, │
│5.1. Interpretarea │alegeri │
│rezultatelor │- Etica muncii –│
│evaluării unor aspect│luarea │
│din piaţa turistică │deciziilor │
│din perspectiva │etice, │
│micro- şi │dileme etice │
│macroeconomică sau │- Etica │
│individuală şi │organizaţională │
│socială │– marketing │
│5.2. Sintetizarea │versus │
│principalelor aspecte│propagandă │
│de etică ce │• Turismul şi │
│trebuie să │conceptul de │
│caracterizeze │dezvoltare │
│lucrătorul în │durabilă │
│domeniul │ │
│turismului │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adresează profesorilor care predau disciplina Economie turismului. Acesta a fost conceput în aşa fel încât să permită profesorului: - să orienteze elevii în utilizarea unor concepte şi practici care ţin de cultivarea raţionalităţii economice; – să-şi orienteze propria activitate pentru formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului economic; – să-şi manifeste creativitatea didactică şi să le faciliteze adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor cu care lucrează. Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe. Unităţile de conţinut sunt prezentate într-o ordine specifică domeniului, care nu devine obligatorie în abordarea acestora la clasă. Pentru accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei Economia turismului, se va face apel la: valorificarea experienţei de viaţă a elevilor; utilizarea unor exemple din economia românească, accentuând aspecte specifice ghidului în turism religios; analizarea unor procese referitoare la integrarea României în spaţiul economic al Uniunii Europene. Considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acestuia spre formarea competenţelor specifice presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării sistematice şi de durată, prin: - utilizarea unor metode active (de exemplu: învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, analiza de text, realizarea de portofolii), care pot contribui la crearea cadrului educaţional ce încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în procesul de învăţare; – utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în exerciţii de simulare a acţiunii în mediul economic pentru apropierea procesului de predare-învăţare de realitatea economică. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Alexandru, D., Neguţ, S., Istrate, I., Geografia turismului, Bucureşti, Editura Academiei, 1997. 2. Angelescu, C., Jula, D. Timpul liber - condiţionări şi implicaţii economice, Bucureşti, Editura Economică, 1997. 3. Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P., Ecoturism, Bucureşti, Editura Economică, 2000. 4. Bremond, J., Geledan, A., Dicţionar economic şi social, Bucureşti, Editura Expert, 1995. 5. Brown, R. L., Eco-economie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2001. 6. Emilian, R. (coord.), Iniţiere în managementul serviciilor, Bucureşti, Editura Expert, 2001. 7. Florescu, C. (coord.), Marketing, Bucureşti, Marketer - Grup Academic de marketing şi management, 1992. 8. Isachen, A. J., Hamilton, B. C., Gylfason, Th., Să înţelegem economia de piaţă, Bucureşti, Editura Oscar Print, 1992. 9. Istrate, I., Bran, F., Roşu, A. G., Economia turismului şi mediului înconjurător, Bucureşti, Editura Economică, 1996. 10. Minciu, R., Economia turismului, Bucure şti, Ed. Uranus, 2001. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina MARKETING ÎN TURISM Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTĂ DE PREZENTARE Programa şcolară Marketing în turism reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a. Studierea acestei discipline contribuie la dezvoltarea unui ansamblu de competenţe ce dau identitate specializării ghid turism religios, prin accentul pus pe următoarele aspecte: orientarea către rezolvarea problemelor consumatorului de servicii de turism religios, sub aspect economic clientul fiind cel mai important "element patrimonial"; valorificarea ideii adaptării ofertei de servicii la particularităţile diferitelor categorii de consumatori şi clienţi de servicii de turism religios, prin apelul la instrumentele pe care le implică componentele marketingului (produs, preţ, distribuţie, promovare); utilizarea tehnicilor şi instrumentelor specifice cercetărilor de marketing, care stau la baza studierii comportamentului clienţilor. În acord cu aceste aspecte, curriculumul propus pentru disciplina Marketing în turism îmbină următoarele dimensiuni: ● dimensiunea explicativă-informativă: însuşirea şi utilizarea terminologiei şi a instrumentelor de analiză specifice domeniului marketingului turismului, astfel încât elevii să dobândească competenţe de analiză, evaluare, explicare a domeniului în care îşi vor exercita profesiunea; ● dimensiunea normativă: promovează perspectiva armonizării exigenţelor normelor morale cu cele specifice unui comportament economic raţional, bazat pe valorile eficienţei economice şi sociale; ● dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare: curriculumul propune exersarea şi dezvoltarea competenţelor specifice gândirii critice; ● dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susţinerea competentelor propuse cu conţinuturi şi sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieţei turismului religios şi spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi în diferite contexte economice şi profesionale simulate. Programa şcolară de Marketing în turism este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi sunt derivate din competenţele generale. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Argumentarea rolului şi a importantei marketingului pentru unităţi şi instituţii 2. Utilizarea metodelor şi tehnicilor specifice în analiza pieţei 3. Analiza rezultatelor unui studiu de piaţă 4. Dezvoltarea strategiei de marketing ca element al planului de afaceri VALORI ŞI ATITUDINI ● Promovarea valorilor etice în activitatea de marketing în turism ● Atitudinea pozitivă faţă de clienţii care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite ● Sesizarea preferinţelor diferitelor categorii de consumatori de servicii turistice ● Conştientizarea impactului calităţii produselor şi serviciilor asupra calităţii vieţii COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XII-A
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competente specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │• Marketingul │
│1.1. Definirea │turistic şi │
│conceptului de │funcţiile │
│marketing │acestuia │
│1.2. Corelarea │- Conceptul şi│
│activităţilor de │atitudinea de │
│marketing al turismului│marketing │
│cu mecanismele pieţei │- Domeniile │
│serviciilor │marketingului;│
│1.3. Identificarea │marketingul │
│funcţiilor │serviciilor şi│
│marketingului şi a │marketingul │
│domeniilor sale de │turistic │
│aplicare │- Funcţiile │
│ │marketingului │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │• Mediul de │
│ │marketing şi │
│ │componentele │
│2.1. Analiza relaţiei │sale │
│„firmă-mediu-piaţă” în │- Micromediul │
│industria turismului │şi macromediul│
│1.4. Identificarea │de marketing │
│factorilor care │- Relaţiile │
│influenţează evoluţia │întreprinderii│
│pieţei firmei de turism│de turism cu │
│2.2. Investigarea │mediul extern │
│elementelor definitorii│- Studierea │
│ale pieţei turistice │cererii şi a │
│ │ofertei de │
│ │produse │
│ │turistice │
├───────────────────────┼──────────────┤
│3.1.Stabilirea etapelor│• Cercetarea │
│unei cercetări de │de marketing │
│marketing turistic │în turism │
│2.3. Utilizarea unor │- Procesul │
│metode şi tehnici │cercetării de │
│specifice cercetării de│marketing în │
│marketing pe piaţa │turism │
│serviciilor turistice │- Metode şi │
│3.2. Analizarea, sub │tehnici ale │
│aspect etic, a │cercetării de │
│demersurilor specifice │marketing │
│marketingului │- Etica în │
│turismului │cercetarea de │
│ │marketing │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │• Politici si │
│ │strategii de │
│ │marketing în │
│ │turism │
│ │- Mixul de │
│ │marketing │
│ │- Politica de │
│1.5 Identificarea │produs │
│variabilelor mixului de│turistic │
│marketing turistic │() Produsul │
│1.6 Analizarea │turistic. │
│caracteristicilor │Marca. │
│produsului turistic, a │() Identitatea│
│ciclului de viaţă şi a │întreprinderii│
│procesului de │de turism │
│planificare şi înnoire │() Ciclul de │
│a acestuia │viaţă al │
│1.7 Selectarea │produsului │
│strategiilor optime ale│turistic │
│politicii de produs în │() │
│situaţii date │Planificarea │
│4.1. Dezvoltarea │şi înnoirea │
│strategiei de produs │produsului │
│2.4. Identificarea │turistic │
│factorilor care stau la│() Strategii │
│baza deciziei de preţ │in politica de│
│al produsului turistic │produs │
│2.5. Caracterizarea │turistic │
│tehnicilor de stabilire│- Politica de │
│a preturilor in turism │preţuri şi │
│2.6. Identificarea │tarife în │
│strategiilor de preţ │turism │
│care maximizeaza │() Factorii ce│
│vânzările în turism │influenţează │
│4.2. Dezvoltarea de │deciziile de │
│strategii (strategie de│preţ în turism│
│preţuri, strategie de │() Tehnici de │
│distribuţie a │stabilire a │
│produselor, strategie │preţurilor şi │
│de promovare a │tarifelor în │
│produselor) într-o │turism │
│situaţie dată │() Strategii │
│2.7. Clasificarea │de preţuri în │
│canalelor de │turism │
│distribuţie a │- Politica de │
│produselor în cadrul │distribuţie │
│pieţei interne şi │() Distribuţia│
│externe │fizică în │
│2.8. Identificarea │turism │
│impactului fenomenului │() Strategii │
│publicitar asupra │de distribuţie│
│consumatorilor │- Politica de │
│2.9. Identificarea │promovare │
│formelor de promovare a│() Rolul │
│produselor diferitelor │promovării în │
│firme │marketingul │
│ │turistic │
│ │() Forme de │
│ │promovare a │
│ │produsului │
│ │turistic │
│ │() Strategii │
│ │promoţionale │
├───────────────────────┼──────────────┤
│3.3. Identificarea │• │
│aspectelor de │Comportamentul│
│comportament uman ce │consumatorului│
│stau la baza conceperii│de servicii │
│şi implementării │turistice │
│programelor de │- Decizia de │
│marketing │cumpărare │
│3.4. Investigarea │- Influenţe │
│comportamentului │asupra │
│consumatorului de │deciziei de │
│produse / servicii │cumpărare │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │• Programul de│
│4.3. Aprecierea │marketing │
│impactului unui program│- Conţinutul │
│de marketing asupra │şi rolul │
│consumatorilor / │programului de│
│activităţii unei firme │marketing │
│4.4. Elaborarea unui │- Metodologia │
│program de marketing │elaborării │
│ │programului de│
│ │marketing │
└───────────────────────┴──────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice pentru programa şcolară de Marketing în turism au fost proiectate astfel încât să susţină centrarea activităţii didactice pe dezvoltarea competenţelor specifice. În proiectarea curriculumului s-a avut în vedere: - Gradul de universalitate al marketingului aplicat în diferite domenii şi elementele comune ale marketingului serviciilor şi ale marketingului turistic au determinat necesitatea de realizare a corelărilor cu alte programe şcolare de marketing, aflate în vigoare (de exemplu, programele şcolare pentru liceul tehnologic, specializările Economic şi Administrativ, la clasa a XI-a şi specializarea Economic la clasa a XII). – Specificitatea marketingului turistic în raport cu alte discipline de marketing a condus la luarea în considerare a curriculumului pentru calificarea tehnician în turism, din cadrul liceului tehnologic, clasa a XI-a, profilul servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului. – Specializarea marketingului şi a metodelor şi tehnicilor a ţinut seama de specificitatea domeniului de aplicare, respectiv turismul religios. – Bugetul de timp alocat acestei discipline de studiu determină necesitatea accentului pe unităţile de conţinut referitoare la cercetarea de marketing şi la politicile şi mixul de marketing - aspecte cu relevanţă pragmatică sporită pentru competenţele profesionale ale viitorilor absolvenţi ai specializării ghid turism religios. Unităţile de conţinut care sprijină formarea competentelor propuse au fost structurate în şase unităţi: Marketingul turistic şi funcţiile acestuia: Mediul de marketing şi piaţa turistică; Cercetarea de marketing în turism; Politici şi strategii de marketing în turism; Comportamentul consumatorului de servicii turistice; Programul de marketing. Succesiunea parcurgerii unităţilor de conţinut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conţinuturilor din curriculumul Marketingul turismului cu cele studiate de elevi în clasa a XI-a la disciplina Economie, precum şi cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum Economia turismului religios şi Tehnologia turismului - prin abordări interdisciplinare. În construirea demersurilor didactice specifice, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice: - Exerciţiul ca metodă algoritmică permite formarea de priceperi, deprinderi şi operaţii ce vor putea fi aplicate în rezolvarea altor sarcini mai complexe. Profesorul ar putea folosi această metodă în proiectarea unor situaţii de învăţare capabile ce pun accent pe exersarea în mod activ a noilor deprinderi şi pe analizarea problemelor. Un exemplu: elaborarea chestionarului de marketing. – Utilizarea problematizării susţine formarea şi utilizarea deprinderilor de gândire critică. De exemplu, metoda ar putea fi folosită în activităţile didactice centrate pe domeniul Cercetarea de marketing. De asemenea, problematizarea poate fi folosită şi în fişele de lucru li evaluare de către profesor. Problemele pot fi: de identificare, de construire, de explicare, de demonstrare. – Învăţarea prin cooperare asistată de profesor, în diferite variante, se pretează la oricare dintre unităţile de conţinut, fiind potrivită pentru toate categoriile de elevi. De exemplu, proiectarea şi dezvoltarea strategiilor de marketing, a mixului de marketing, a programului de marketing. – Simularea şi jocul de rol ar fi utilizate mai ales în activităţile didactice centrate pe formarea şi dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor. Simularea pe calculator ar putea fi benefică pentru analiza proceselor legate de impactul strategiilor de promovare asupra cererii, preţului şi altor variabile ale pieţei. – Proiectul poate fi utilizat, de exemplu, la finalul parcurgerii unei unităţi de conţinut, în vederea promovării perspectivei interdisciplinare, a accentuării caracterului aplicativ al disciplinei, al valorificării experienţei de viaţă a elevilor, a dezvoltării de competenţe sociale specifice muncii în echipă. – Învăţarea prin descoperire poate fi potrivită în proiectarea activităţilor care implică elevii în identificarea şi analizarea tendinţelor pieţei serviciilor turistice. – Metoda dezbaterii poate fi utilizată pentru transmiterea antrenantă a unor conţinuturi precum domeniile de aplicare a marketingului sau etica în marketingul turismului. De asemenea, dezbaterea poate fi integrată în activităţile didactice care se bucură de sprijinul consultanţilor din domeniul marketingului turismului. Se recomandă ca utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor să fie luată în considerare în construirea demersurilor didactice specifice, fiind menită să susţină dimensiunea practică a curricumului. Apelul profesorului la consultanţi din comunitatea de afaceri, precum şi la alte resurse existente în domeniul marketingului ar putea fi, de asemenea, benefică pentru susţinerea activităţilor de learning by doing din şcoală şi din afara acesteia. Printre aceste activităţi s-ar putea număra crearea şi funcţionarea Companiei elev, participarea elevilor la competiţiile de simulare economică şi managerială pe calculator, lecţiile-vizită la agenţi din domeniul marketingului. Curricumulul de faţă sugerează organizarea activităţii de evaluare ca proces continuu, cu valenţe formative. De asemenea, după parcurgerea uneia sau a mai multor unităţi de conţinut, ţinând cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competenţelor specificate în programă se poate realiza pe baza unor metode tradiţionale, precum probele scrise sau practice. Este indicată şi utilizarea autoevaluării elevilor. Aceste metode pot fi completate, în cazul evaluării finale, şi cu alte metode complementare, precum proiectul sau portofoliu. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGIE HOTELIERĂ Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTĂ DE PREZENTARE Programa şcolară pentru Tehnologie hotelieră reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferenţiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a. Studierea acestei discipline se realizează cu scopul familiarizării elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Competenţele vizate şi conţinuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul liberei iniţiative, de a înţelege principiile funcţionării economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă, precum şi de a explora rolurile de producători sau consumatori, de a-şi dezvolta aptitudini pentru luarea unor decizii financiare personale şi în numele unei entităţi economice. Programa şcolară pentru disciplina Tehnologie hotelieră este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Tehnologie hotelieră este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare, sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul contabilitate în relaţie cu domeniul turismului religios şi sunt derivate din competenţele generale. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE 1. Identificarea aspectelor caracteristice activităţii hoteliere 2. Definirea rolului ghidului de turism în organizarea şi derularea de servicii turistice 3. Analizarea elementelor de management şi coordonare a serviciilor hoteliere 4. Aplicarea unor elemente de contabilitate în domeniul tehnologiei hoteliere VALORI ŞI ATITUDINI ● Comportament economic activ şi responsabil ● Responsabilitatea pentru soluţiile economice propuse ● Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură şi civilizaţie ● Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale, sociale, economice COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A 1. Identificarea aspectelor caracteristice activităţii hoteliere
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1.1. Utilizarea │ │
│corectă a diferitelor │• Oferta │
│concepte specifice │unităţilor cu │
│domeniului serviciilor│activitate │
│hoteliere şi de │hotelieră │
│restauraţie │- Scurt istoric│
│1.2. Prezentarea │al hotelăriei │
│trăsăturilor │- Sisteme de │
│caracteristice │clasificare a │
│unităţilor de primire │hotelurilor │
│turistică şi de │- Clasificarea │
│alimentaţie publică │pe categorii de│
│1.3. Analizarea │încadrare │
│aspectelor specifice │- Clasificarea │
│legate de │structurilor de│
│planificarea, │cazare │
│organizarea, │turistică (cf. │
│coordonarea şi │Organizaţia │
│controlul activităţii │Mondială a │
│resurselor umane în │Turismului) │
│hotelărie şi │ │
│restauraţie │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
2. Definirea rolului ghidului de turism în organizarea şi derularea de servicii turistice
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│2.1. │ │
│Descrierea │ │
│formelor de │• Structuri │
│asociere a │organizatorice │
│afacerilor în │hoteliere │
│hotelărie şi │- Tipuri de structuri │
│restauraţie │de primire │
│2.2. │- Organigrama unui │
│Caracterizarea│hotel │
│rolului şi a │• Servicii coordonate │
│atribuţiilor │în cadrul unei unităţi │
│specifice │hoteliere │
│lucrătorului │- Serviciul │
│concierge │front-office şi │
│2.3. Definirea│serviciul de etaj │
│principalelor │- Serviciul tehnic │
│categorii de │- Serviciul │
│servicii │comercial-aprovizionare│
│disponibile în│- Organizarea muncii în│
│cadrul unei │activitatea hotelieră │
│unităţi │ │
│hoteliere │ │
└──────────────┴───────────────────────┘
3. Analizarea elementelor de management şi coordonare a serviciilor hoteliere
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │• Sisteme de│
│3.1. Identificarea │franciză şi │
│avantajelor şi riscurilor│management │
│contractului de franciză │hotelier │
│şi hotelier │- Contractul│
│3.2. Evidenţierea │de franciză │
│relaţiei dintre franciză │hotelieră │
│- contract de management │- Contractul│
│hotelier - lanţ hotelier │de │
│ │management │
│ │hotelier │
└─────────────────────────┴────────────┘
4. Aplicarea unor elemente de contabilitate în domeniul tehnologiei hoteliere
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │• Elemente de │
│ │contabilitate în│
│ │domeniul │
│ │turismului, cu │
│ │aplicabilitate │
│ │la tehnologia │
│ │hotelieră │
│4.1. Definirea │- Organizarea │
│conceptelor şi │generală a │
│principiilor │contabilităţii │
│evidenţei contabile │firmei turistice│
│aplicate în │- Reglementări │
│finanţarea │contabile │
│activităţilor din │naţionale şi │
│industria │internaţionale │
│ospitalităţii │privind │
│4.2. Proiectarea unui│activitatea │
│plan de elaborare şi │firmei turistice│
│monitorizare a │- Contabilitatea│
│contabilităţii firmei│tranzacţiilor │
│de activitate │turistice │
│turistică │- │
│ │Particularităţi │
│ │privind │
│ │contabilitatea │
│ │activităţii │
│ │firmei de │
│ │activitate │
│ │turistică │
└─────────────────────┴────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Disciplina Tehnologie hotelieră are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă şi susţine dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios. Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informaţie. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta şi analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. Conţinuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activităţii hoteliere, până la analizarea de aspecte specifice precum: structuri organizatorice hoteliere, servicii oferite în cadrul unei unităţi hoteliere, aspecte de management hotelier. Analizarea elementelor de tehnologie hotelieră este realizată din perspectiva relevanţei acestora pentru profesia de ghid turism religios şi este contextualizată la problematica globală referitoare la protecţia şi ameliorarea mediului şi a calităţii vieţii. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susţine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activităţi turistice din domeniul hotelier, autoevaluarea. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Cristea, A., Tehnologia activităţilor de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir". 2. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului şi a calităţii vieţii, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti. 3. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om-sănătate-protecţia consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti. 4. Merce, E. şi colectiv, Marketing, Turism şi alimentaţie public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucureşti. 5. Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F., Alimentaţie publică şi turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press. 6. Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F., Alimentaţie publică şi turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press. 7. Patriche, D. şi colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global Medialmage; 8. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X-a, Editura Oscar Print, Bucureşti. 9. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa aXI-a, Editura Oscar Print, Bucureşti. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Programa şcolară pentru disciplina LITERATURA UNIVERSALĂ CREŞTINĂ Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul greco-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Literatură universală creştină se studiază în cadrul curriculum-ului diferenţiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Literatură universală creştină este o disciplină atât de cultură generală, cât şi religioasă, cu o programă şcolară concepută în corelaţie cu alte discipline teologice (Studiu biblic, Spiritualitate, Istoria Bisericii), contribuind în mod activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini specifice care fundamentează dezvoltarea culturii religioase şi a celei generale a elevului, formarea personalităţii şi a profilului spiritual ale acestuia. Proiectarea curriculară a prezentei programe şcolare a pornit de la premisa că fundamentul literaturii creştine este Sfânta Scriptură, care se oglindeşte ulterior în operele tuturor scriitorilor creştini: literatura patristică de limbă latină şi greacă din primele veacuri ale creştinismului, literatura creştină din Evul Mediu şi Renaştere, literatura contemporană, incluzând literatura religioasă de limbă română. Astfel, s-a avut în vedere ca, în cei doi ani de studiu, elevii să-şi construiască o imagine de ansamblu asupra literaturii creştine. Prezentul curriculum şcolar oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient într-o diversitate de situaţii concrete, alegându-şi textele de studiu dintre autorii indicaţi de programă şi alocând numărul de ore corespunzător fiecărei teme în funcţie de valoarea mesajului prezentat şi de importanţa acestuia în cadrul literaturii creştine. Programa şcolară de Literatură universală creştină creştine este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile învăţării; ● sugestii metodologice; ● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul literaturii universale creştine. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE 1. Utilizarea adecvată a textelor de literatură creştină, cu rol important în formarea culturii generale şi religioase 2. Interpretarea corectă şi în context istoric a textelor şi a limbajului religios 3. Comentarea unor texte literare, valorificând cunoştinţele dobândite la alte discipline teologice 4. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ VALORI ŞI ATITUDINI ● Conştientizarea importanţei studierii literaturii universale creştine în viaţa personală şi a comunităţii ● Stimularea progresului spiritual, prin parcurgerea textelor de literatură religioasă ● Susţinerea interesului pentru o formare moral creştină ● Cultivarea gustului pentru lectura spirituală ● Promovarea unei atitudini pozitive faţă de lectura activă şi dezvoltarea încrederii în abilităţile proprii de comunicare COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XI-A
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │• Literatură creştină│
│ │din perioada │
│ │patristică │
│ │- Clement Romanul │
│ │- Păstorul lui Hermas│
│ │- Scrisoarea către │
│1.1. Aplicarea │romani – Ignaţiu din │
│cunoştinţelor de│Antiohia │
│literatură │• Personalităţi şi │
│creştină în │texte din epoca de │
│receptarea │aur a literaturii │
│mesajelor orale │patristice: │
│şi scrise │- Atanasiu din │
│1.2. Utilizarea │Alexandria, Vasile │
│tehnicilor de │cel Mare, Grigore din│
│documentare şi a│Nazians, Grigore al │
│strategiilor │Nisei, Leon cel Mare,│
│specifice │Ioan Crisostomul, │
│2.2. │Grigore cel Mare, │
│Interpretarea │Efrem Sirul, Ieronim,│
│corectă a unor │Benedict, Ioan │
│texte din │Damaschin, Ambroziu, │
│perioada │Augustin │
│patristică, prin│- Sfântul Augustin – │
│raportare la │Confesiuni │
│contextul │- Efrem Sirul – │
│istoric specific│Poezie │
│2.3. │- Prudenţius – Poezie│
│Identificarea │• Scriitori din │
│semnificaţiilor │perioada ordinelor │
│actuale ale unor│mendicante │
│termeni │- Bonaventura, Toma │
│religioşi din │de Aquino, Francisc │
│textele studiate│de Assisi, Dominic, │
│2.4. Definirea │Ecaterina de Siena │
│elementelor │- Cununa Sfântului │
│fundamentale ale│Francisc │
│identităţii de │- Dante – Divina │
│creştin, pornind│Comedie │
│de la unele │• Opere şi texte din │
│textele de │literatura creştină │
│literatură │contemporană: │
│creştină │- Logodnicii – │
│3.1 Comentarea │Alessandro Manzoni │
│unor texte │- Istoria unui suflet│
│poetice din │– Tereza a Pruncului │
│primele veacuri,│Isus │
│utilizând │- Citadela – │
│cunoştinţele │Archibald Joseph │
│teologice │Cronin │
│3.2. Utilizarea │- Micul prinţ – │
│registrului │Antoine de │
│lingvistic │Saint-Exupery │
│adecvat în │- Quo vadis – Henryk │
│producerea de │Sienkiewicz │
│mesaje orale şi │- Viaţa lui Isus – │
│scrise │Giovanni Papini │
│4.1. Analizarea │- Secretul Părintelui│
│unor │Brown – G.K. │
│comportamente │Chesterton │
│moral-creştine │- Întoarcerea fiului │
│reprezentate în │risipitor – Henri │
│operele │Nouwen │
│studiate, din │- Oscar şi Tanti Roz │
│diferite │– Eric-Emmanuel │
│perspective │Schmitt │
│situaţionale │• Pagini de │
│ │literatură creştină │
│ │română │
│ │- Vasile Voiculescu, │
│ │George Coşbuc, Tudor │
│ │Arghezi, Mihai │
│ │Eminescu │
├────────────────┼─────────────────────┤
│2.1. Analizarea │ │
│unor texte din │ │
│literatura │ │
│patristică care │• Studiu de caz: │
│au avut rol │Rolul literaturii │
│important în │creştine în │
│înţelegerea şi │perioadele studiate │
│fundamentarea │ │
│adevărurilor de │ │
│credinţă │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI CLASA A XII-A
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │• Scriitori │
│ │din perioada │
│ │ordinelor │
│ │mendicante │
│ │- Dante – │
│ │Divina │
│ │Comedie │
│ │- Rish Barber│
│ │– Sfântul │
│ │Graal: │
│ │imagina[ie şi│
│ │credinţă │
│ │• │
│ │Personalităţi│
│ │şi texte din │
│1.1 Evidenţierea rolului│perioada de │
│unor personalităţi │după Reforma │
│creştine în istorie şi │tridentină │
│literatură │- Ignaţiu de │
│1.2. Identificarea unor │Loyola │
│caracteristici generale │- Tereza den │
│ale textelor de │Avila │
│literatură creştină │- Ioan al │
│2.1. Analizarea rolului │Crucii │
│unor texte de literatură│- Tereza a │
│creştină în diferite │Pruncului │
│epoci istorice │Isus │
│2.2. Utilizarea │- Charles de │
│strategiilor de lectură │Foucauld │
│în vederea interpretării│• Literatură │
│corecte a textelor │creştină │
│studiate │contemporană │
│3.1. Evidenţierea │- Versuri – │
│valorii formative a │Paul Claudel │
│literaturii creştine, în│- The seven │
│planul dezvoltării │story │
│personale │mountain – │
│3.2. Comentarea unor │Thomas │
│texte poetice relevante,│Merthon │
│utilizând cunoştinţele │- Jurnalul │
│teologice asimilate │unui preot de│
│4.1. Conştientizarea │ţară – │
│importanţei relaţiei │Georges │
│dintre învăţătura │Bernanos │
│creştină şi trăirea │- Cuibul de │
│concretă a vieţii de zi │vipere – │
│cu zi, pornind de la │Francois │
│exemplele studiate │Mauriac │
│4.2. Stabilirea unor │- Fraţii │
│corelaţii între │Karamazov – │
│învăţăturile de credinţă│Feodor M. │
│şi cunoştinţele │Dostoievski │
│filozofice şi │- Învierea – │
│ştiinţifice referitoare │Lev Tolstoi │
│la diferite aspecte ale │- Paradisul │
│vieţii │pierdut – │
│ │John Milton │
│ │- Versuri – │
│ │Ioan Paul al │
│ │II-lea │
│ │- Isus din │
│ │Nazaret – │
│ │Joseph │
│ │Ratzinger │
│ │• Literatură │
│ │creştină de │
│ │limbă română │
│ │- Imne – Ioan│
│ │Alexandru │
│ │- Versuri – │
│ │Vasile │
│ │Voiculescu │
└────────────────────────┴─────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară pentru disciplina Literatură universală creştină, clasele a XI-a şi a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic a urmărit deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic şi asupra demersului didactic. Competenţele specifice au fost corelate cu unităţile de conţinut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competenţă specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unităţi de conţinut. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea adecvată unei diversităţi de situaţii concrete, alegându-şi textele din autorii indicaţi de programă şi alocând numărul de ore în funcţie de valoarea mesajului prezentat. Modul în care este concepută programa şcolară pentru Literatură universală creştină răspunde atât necesităţii familiarizării elevilor cu operele celor mai importanţi scriitori creştini (în special scriitorii din perioada patristică), precum şi necesităţii clarificării şi aprofundării unor cunoştinţe dobândite la Catehism şi Istoria Bisericii, precum şi la alte discipline, umaniste, teologice sau neteologice (Spiritualitate, Studiu biblic, Limba greacă, Istoria, Filozofia etc.). În acest sens, profesorul va trebui să acorde atenţie permanentă aspectului interdisciplinarităţii în activitatea de predare. Activităţile propuse în predarea-învăţarea acestei discipline de studiu trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză pentru înţelegerea diferitelor texte literare, pentru explicarea şi integrarea acestora în ansamblul operei autorului şi a autorului în contextul epocii sale, pentru interpretarea adecvată a textelor, pe baza Sfintei Scripturi, în lumina învăţăturii Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a lectura întreaga bibliografie recomandată de profesor, de a învăţa prin cooperare, precum şi de a realiza transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. În parcurgerea temelor prevăzute de programele şcolare se va apela atât la metodele didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia), precum şi la metode moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea, portofoliul). Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint atât de către profesor cât şi de către elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe Internet) este, de asemenea, de o mare importanţă. Fiind o componentă organică a procesului de învăţare, evaluarea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea etc. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Bota, I., Patrologia, Ed. Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 2002. 2. Bujor, I.I., Chiriac, Fr., Scriitori bisericeşti latini, Antologie pentru Seminariile şi Facultăţile teologice, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005. 3. Hamman, A., Les peres de l'Eglise, Desclee de Brower, Bourges, 1977 (Traducerea în limba română de Lupu Ştefan, Părinţii Bisericii, Editura Sapientia, Iaşi, 2005). 4. Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, I, Da Paolo all'eta costantiniana, Editrice Morcelliana, 1995 (Traducerea în limba română de Hanibal Stănciulescu şi Gabriela Sauciuc, Literatură universală creştină creştine vechi greceşti şi latine, I, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2001). 5. Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, II/1, Da Paolo all'eta costantiniana, Editrice Morcelliana, 1996 (Traducerea în limba română de Elena Caraboi, Doina Cernica, Emanuela Stoleriu şi Dana Zămosteanu, Literatură universală creştină creştine vechi greceşti şi latine, II/1, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2004). 6. Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, II/2, Da Paolo all'eta costantiniana, Editrice Morcelliana, 1996 (Traducerea în limba română de Hanibal Stănciulescu, Literatură universală creştină creştine vechi greceşti şi latine, II/2, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2004). 7. Pelikan, J., The Christian Tradition. A History of the Developement of Doctrine. 1 The Emergence of the Catholic Tradition (100-600), The University of Chicago (Traducerea în limba română de Silvia Palade, Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării doctrinei. 1 Naşterea tradiţiei universale (100-600), Ed. Polirom, Iaşi, 2004). 8. Pelikan, J., The Christian Tradition. A History of the Developement of Doctrine. 2 The Spirit of Eastern Christendom (600-1700). The University of Chicago, 1974 (Traducerea în limba română de Pr. Prof. Nicolai Buga, Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării doctrinei. 2 Spiritul creştinătăţii răsăritene, Ed. Polirom, Iaşi, 2005). 9. Scouarnec, M., Deux mille ans d'Eglise par les textes, Les Editions Ouvrieres, Paris, 1999. 10. *** Conciliul Ecumenic Vatican II, Ed. ARCB, Bucureşti, 1990. ------- 
