Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXE din 28 decembrie 2017 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.863/2017 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplina opţională

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ANEXE din 28 decembrie 2017 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.863/2017 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplina opţională "Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate", clasa pregătitoare - clasa a IV-a şi clasele a V-a - a VIII-a

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 42 bis din 17 ianuarie 2018

Comenteaza legea

    ANEXA 1

                               LISTA PROGRAMELOR ŞCOLARE
        disciplina opţională "Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate",
                 clasa pregătitoare - clasa a IV-a
                     şi clasele a V-a - a VIII-a


┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Disciplina                       │
│crt.│                                 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │"Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie│
│1.  │pentru viaţă şi comunitate",     │
│    │clasa pregătitoare - clasa a IV-a│
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │"Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie│
│2.  │pentru viaţă şi comunitate",     │
│    │clasele a V-a - a VIII-a         │
└────┴─────────────────────────────────┘

    ANEXA 2

                      Programa şcolară pentru disciplina opţională
               PREGĂTIŢI PENTRU VIAŢĂ. EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ ŞI COMUNITATE
                          Clasa pregătitoare - clasa a IV-a

    Notă de prezentare
        Programa şcolară pentru disciplina opţională Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate reprezintă o ofertă pentru curriculumul la decizia şcolii, clasa pregătitoare - clasa a IV-a. Disciplina are un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an şcolar. Având un pronunţat caracter integrat, această disciplină de studiu poate fi abordată ca disciplină opţională în aria curriculară Om şi societate sau în aria curriculară Consiliere şi orientare.
        Programa şcolară pentru disciplina şcolară Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate are la bază un set de valori cu rol de sprijin al elevilor pentru pregătirea şi confruntarea cu provocările vieţii. În acest sens, programa este centrată pe consolidarea responsabilităţii şi a interacţiunii sociale sănătoase, în comunităţi variate - familie, şcoală, grup de prieteni, comunitate locală, alte contexte familiare.
        Această disciplină opţională promovează o viziune integrată asupra fiinţei umane, cu accent explicit pe următoarele aspecte:
    - dinamica bio-comportamentală: identitate, conştientizare corporală, autocontrol corporal, aptitudini, obiceiuri-deprinderi sănătoase, abilităţi de organizare şi autogestionare;
    – dinamica psiho-emoţională: dezvoltare psiho-sexuală şi personală, sentimente, emoţii, impulsuri; autocunoaştere, autoacceptare şi siguranţă, încredere în sine; obiceiuri comportamentale;
    – dinamica spirituală: dezvoltare intelectuală; dezvoltare morală - corectitudine, integrare, libertate şi responsabilitate, respectul pentru viaţă; dezvoltare spirituală - relaţiile persoanei cu sine, cu lucrurile, cu ceilalţi; acceptarea propriei vocaţii;
    – dinamica relaţională: gestionarea relaţiilor în cadrul familiei, al grupului de prieteni, în comunitate/societate, în alte categorii de relaţii.

        Astfel, programa propusă pune accent pe dezvoltarea caracterului, prin consolidarea responsabilităţii şi interacţiunii sociale sănătoase, ajută elevii să înţeleagă stadiile de dezvoltare fizică, emoţională şi intelectuală şi integrează discutarea noţiunilor de sexualitate treptat, adecvat vârstei.
        Oferta curriculară a disciplinei Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este corelată cu:
        ● profilul de formare al absolventului de învăţământ primar

        Această disciplină propune o ofertă curriculară cu relevanţă crescută pentru profilul de formare al absolventului de învăţământ primar, care este construit pe baza descriptivului nivelului elementar de deţinere a competenţelor cheie europene (cf. Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional. Document de politici educaţionale). În acest context, disciplina contribuie la susţinerea următoarelor competenţe din profilul de formare, subsumate competenţelor cheie: manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat; aplicarea unor reguli elementare de igienă personală şi de comportament responsabil în raport cu mediul (din domeniul competenţelor matematice şi competenţelor de bază în ştiinţe şi tehnologii); formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcini de lucru, utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăţa, activa cunoştinţe anterioare şi înregistra informaţii, concentrarea atenţiei, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea corespunzătoare şi verificarea propriei activităţi (domeniul competenţei a învăţa să înveţi); manifestarea interesului pentru autocunoaştere, punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene, asumarea unor roluri şi responsabilităţi prin participarea la acţiuni în contexte de viaţă din mediul cunoscut (domeniul competenţelor sociale şi civice); manifestarea curiozităţii în abordarea de sarcini noi şi neobişnuite de învăţare, fără teama de a greşi, asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea unor obiective, iniţiativă, creativitate, cooperare cu ceilalţi (domeniul de competenţe spirit de iniţiativă şi antreprenoriat).
        ● ofertele curriculare ale celorlalte discipline şcolare din curriculum, care abordează aspecte relaţionate tematic

        Activităţile de stabilire a competenţelor specifice şi de selectare a elementelor de conţinut au avut la bază consultarea programelor şcolare pentru disciplinele Dezvoltare personală, Educaţie civică, Religie, Matematică şi explorarea mediului, Ştiinţe ale naturii, din învăţământul primar. Pe de o parte, s-a urmărit eliminarea suprapunerilor de abordări identice între discipline. Pe de altă parte, s-a avut în vedere stabilirea de corelaţii, de abordări complementare a unor teme, astfel încât această disciplină opţională să permită analize şi abordări metodologice cu rol de completare a ofertei disciplinelor şcolare din trunchiul comun, precum şi reluări ale temelor în vederea integrării acestora într-un tot unitar, cu relevanţă practică, pentru viaţa de zi cu zi a elevilor.
        ● modelul de proiectare curriculară a curriculumului naţional românesc

        Programa disciplinei opţionale Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Structura programei include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
    - competenţe generale;
    – competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;
    – conţinuturi;
    – sugestii metodologice.

        Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.
        Competenţele generale sunt competenţele dezvoltate prin studiul unei anumite discipline şi care vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al studierii respectivei discipline. În cazul disciplinei Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate, abordate la nivelul învăţământului primar, competenţele generale sunt centrate pe următoarele aspecte: atitudinea pozitivă faţă de sine şi sănătate; atitudini şi comportamente de relaţionare în diferite comunităţi şi contexte de viaţă; explorarea diferitelor elemente din viaţa cotidiană.
        Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul formării competenţelor elevilor.
        Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice variate şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cu prioritate, programa şcolară propune activităţi de învăţare care încurajează plasarea elevului în situaţii diferite de învăţare, cu rol de analiză a situaţiilor de viaţă şi de reflecţie personală asupra lor. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
        Conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte formarea competenţelor la elevi.
        La nivelul clasei pregătitoare, a clasei I şi a clasei a II-a, domeniile de conţinut sunt următoarele: Fiinţa umană şi mediul înconjurător; Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos; Dezvoltare emoţională, morală şi socială; Familie şi comunitate. La nivelul clasei a III-a şi clasei a IV-a sunt abordate numai ultimele două domenii de conţinuturi.
        Sugestiile metodologice includ recomandări referitoare la: proiectarea didactică; strategiile didactice propuse profesorilor care aleg să predea această disciplină de studiu; aspecte de abordare a conţinuturilor şi elemente de evaluare.
        Concepţia acestei programe şcolare beneficiază de cel puţin trei orientări care caracterizează evoluţia actuală a sistemelor educaţionale: centrarea pe elev; abordarea integrată a curriculumului; expansiunea competenţelor transversale.
    - centrarea pe elev - gândită nu de puţine ori simplificator, raportată fie numai la interesele, nevoile şi aptitudinile elevului, fie numai la utilizarea unor strategii exploratorii de autocunoaştere şi autocontrol - propune un ansamblu de aspecte abordate unitar în cadrul acestei programe şcolare;
    – abordarea integrată a curriculumului - deşi această disciplină se situează convenţional în ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare, prin conţinutul intrinsec şi temele propuse, acoperă în fapt o arie crosscurriculară largă;
    – competentele asociate disciplinei sunt, în esenţă, competenţe transversale (life-skills, soft skills); acestea acoperă variate tipuri de competenţe din sfera socială, a dezvoltării personale şi din aria metodologic-exploratorie.

        Programa şcolară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la sistemul de nevoi şi interese ale elevilor, la nivelul lor de vârstă şi la particularităţile acestora, precum şi ale comunităţii educaţionale.

    Competenţe generale


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul înconjurător                   │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Identificarea unor norme de        │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă familiare                       │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Aplicarea unor comportamente       │
│adecvate, din perspectiva sănătăţii şi│
│a vieţii de familie                   │
└──────────────────────────────────────┘

CLASA pregătitoare
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul înconjurător                   │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Identificarea aspectelor care    │
│caracterizează identitatea fizică şi  │
│personală                             │
│- Jocuri şi cântece de prezentare a   │
│numelui şi prenumelui: "Avem fiecare  │
│un prenume şi un nume de familie",    │
│"Care este prenumele/numele tău?"     │
│- Exerciţii de vizualizare în oglindă │
│a elementelor corporale: "Acum văd,   │
│acum nu", "Acesta este corpul meu"    │
│- Exerciţii de identificare a         │
│asemănărilor şi deosebirilor dintre   │
│sine şi ceilalţi: "Ce îmi place, ce   │
│nu-mi                                 │
│place", "Avem preferinţe asemănătoare/│
│diferite", "Fetele/băieţii preferă    │
│anumite jocuri"                       │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Explorarea rolului mediului fizic│
│înconjurător în viaţa oamenilor       │
│- Jocuri de conştientizare a rolului  │
│mediului fizic înconjurător în viaţa  │
│oamenilor: "Lumea mea", "De ce avem   │
│nevoie pentru a trăi"                 │
│- Discuţii în grup despre mediul      │
│înconjurător, pe baza unor poveşti,   │
│poezii şi cântece: "Pot să mă joc, să │
│dansez, să cânt", "Vorbim, cântăm,    │
│dansăm"                               │
│- Crearea unor poveşti sau a unor     │
│obiecte simple, prin modelaj din      │
│plastilină sau din lut: "Inventăm     │
│poveşti",                             │
│"Citim, gândim, confecţionăm lucruri, │
│râdem, visăm, avem sentimente", "Ce   │
│putem face"                           │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Identificarea unor norme de        │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă familiare                       │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea unor norme simple  │
│de comportament în comunităţile de    │
│apartenenţă: familie, clasă           │
│- Discutarea unor norme de            │
│comportament în contexte de viaţă     │
│familiare, pe baza unor poveşti,      │
│poezii, fotografii                    │
│- Jocuri de exersare a respectului    │
│faţă de alte persoane (părinţi,       │
│bunici, profesori, colegi, alte       │
│persoane                              │
│cunoscute)                            │
│- Activităţi practice de menţinere a  │
│curăţeniei în sala de clasă şi în     │
│şcoală: "Nu arunc resturi în sala de  │
│clasă/curtea şcolii"; "Am grijă de    │
│plantele din sala de clasă"; "Îmi ajut│
│colegii în menţinerea curăţeniei în   │
│sala de clasă "                       │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Recunoaşterea propriilor emoţii  │
│şi sentimente manifestate în          │
│relaţionarea cu persoane din contexte │
│de                                    │
│viaţă familiare                       │
│- Jocuri de exprimare a sentimentelor,│
│în contexte familiare de viaţă,       │
│pornind de la imagini, fotografii     │
│- Identificarea unor emoţii, pornind  │
│de la audierea unor poezii, poveşti,  │
│povestiri sau de vizionarea unor      │
│imagini, filmuleţe                    │
│- Exerciţii de recunoaştere sau de    │
│exprimare a diferitelor emoţii prin   │
│mimică şi gestică                     │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Aplicarea unor comportamente       │
│adecvate, din perspectiva sănătăţii şi│
│a vieţii de familie                   │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Evidenţierea locului unui copil  │
│în cadrul propriei familii            │
│- Dialog pe tema familiei (de exemplu,│
│ce înseamnă familia, cine sunt membrii│
│acesteia), pornind de la              │
│experienţa propriei familii           │
│- Exerciţii de identificare a unor    │
│asemănări fizice cu propriii părinţi  │
│sau fraţi/surori (ex. culoarea        │
│ochilor,                              │
│culoarea părului)                     │
│- Crearea unor povestiri pe tema      │
│iubirii părinţilor faţă de copii şi a │
│copiilor faţă de părinţi (ex. "Mama,  │
│tata                                  │
│mă iubesc", "O iubesc pe mama, îl     │
│iubesc pe tata"), pornind de la o     │
│fotografie cu membri ai propriei      │
│familii                               │
│- Invitarea în clasă a unor mame şi   │
│taţi pentru a povesti despre rolul    │
│copiilor în viaţa unei familii        │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Recunoaşterea aspectelor care    │
│caracterizează starea de sănătate     │
│personală şi îngrijirea propriului    │
│corp                                  │
│- Joc de rol pe tema vizitei la medic │
│- Dialog pe tema rutinelor zilnice de │
│igienă personală şi a importanţei     │
│acestora pentru sănătatea personală   │
│- Exerciţii de aplicare a unor reguli │
│de igienă personală (ex. spălatul     │
│dinţilor, spălatul mâinilor, suflatul │
│nasului), pornind de la ideea         │
│dobândirii autonomiei personale în    │
│grija faţă de propria sănătate        │
│- Dialog cu colegii pe tema sportului │
│sau a activităţilor fizice preferate  │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de    │Conţinuturi            │
│conţinut      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Omul şi mediul       │
│              │înconjurător. Elemente │
│              │importante pentru viaţa│
│              │omului                 │
│              │(soare, aer, apă,      │
│              │pământ)                │
│              │● Caracteristici ale   │
│              │fiinţei umane:         │
│Fiinţa umană  │capacitatea de a gândi,│
│şi mediul     │de a înţelege,         │
│înconjurător  │de a vorbi, de a crea. │
│              │Manifestări ale        │
│              │sentimentelor          │
│              │● Responsabilitatea    │
│              │oamenilor faţă de      │
│              │natură. Norme de       │
│              │comportament în        │
│              │contexte de viaţă      │
│              │curente (familie,      │
│              │şcoală)                │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Identitatea          │
│              │personală: importanţa  │
│              │prenumelui şi numelui; │
│              │diferenţa dintre       │
│              │prenume şi numele de   │
│              │familie                │
│Autocunoaştere│● Asemănări şi         │
│şi stil de    │diferenţe între un     │
│viaţă         │copil şi colegii lui:  │
│sănătos       │trăsături fizice,      │
│              │preferinţe,            │
│              │comportamente          │
│              │● Sănătatea, curăţenia,│
│              │igiena personală.      │
│              │Examene medicale       │
│              │curente sau            │
│              │obligatorii            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Părinţii. Membrii    │
│              │familiei               │
│              │● Relaţiile de         │
│              │afecţiune în familie.  │
│              │Familia ca expresie a  │
│              │iubirii. Copilul       │
│Dezvoltare    │ca manifestare a       │
│emoţională,   │iubirii părinţilor     │
│morală şi     │● Părinţii sunt cei    │
│socială;      │care îngrijesc copilul │
│familie şi    │în primii ani de viaţă │
│comunitate    │● Acţiuni prin care se │
│              │manifestă iubirea      │
│              │părinţilor faţă de     │
│              │copil                  │
│              │● Acţiuni prin care se │
│              │manifestă iubirea      │
│              │copilului faţă de      │
│              │părinţi                │
└──────────────┴───────────────────────┘

CLASA I
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul înconjurător                   │
├──────────────────────────────────────┤
│Clasa I                               │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Prezentarea propriei persoane,   │
│prin raportare la comunităţile din    │
│care face parte: familie, clasă, grup │
│de                                    │
│prieteni                              │
│- Crearea unor poveşti care prezintă  │
│experienţe ale elevilor în cadrul     │
│familiei, clasei, grupului de prieteni│
│cu                                    │
│ajutorul unor personaje imaginare     │
│- Joc de rol cu tema organizării unei │
│petreceri, a unui picnic sau a unui   │
│joc pentru un membru al familiei,     │
│coleg de clasă, prieten               │
│- Discuţii în grup despre spiritul de │
│echipă în clasa de elevi/familie,     │
│pornind de la mesajul unor poveşti,   │
│povestiri, poezii                     │
│- Realizarea unui proiect al clasei de│
│elevi: "Grădina de flori/legume", "Cum│
│putem îmbunătăţi atmosfera din        │
│clasă/şcoală", "Ce activităţi noi am  │
│putea face împreună la şcoală/în      │
│familie"                              │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Prezentarea modalităţilor de     │
│manifestare a respectului pentru      │
│mediul fizic înconjurător             │
│- Identificarea şi discutarea unor    │
│situaţii din comunitate/din ziarele   │
│locale despre situaţii în care au fost│
│încălcate regulile care ar trebui     │
│respectate în cadrul comunităţii (ex. │
│accidente, poluare)                   │
│- Jocuri de rol pe tema unor situaţii │
│de încălcare a regulilor ce ţin de    │
│protejarea mediului înconjurător      │
│- Discuţii în grupuri mici, pe baza   │
│unor cazuri concrete, cu rol de       │
│identificare de către elevi a unor    │
│soluţii                               │
│pentru protejarea mediului            │
│înconjurător                          │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Identificarea unor norme de        │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă familiare                       │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Stabilirea unor reguli de        │
│relaţionare adecvată cu ceilalţi, în  │
│mediul social apropiat: clasă, şcoală,│
│localitate natală                     │
│- Prezentarea unei experienţe         │
│personale: "Prima mea zi de           │
│şcoală","Ziua mea de naştere", "M-am  │
│împrietenit cu.."                     │
│- Discutarea unor povestiri pentru    │
│exprimarea opiniilor despre unele     │
│situaţii de viaţă: "Cum s-a comportat │
│personajul...?"                       │
│- Exerciţii de evidenţiere a regulilor│
│de comportament în relaţionarea cu    │
│ceilalţi: "Vreau să învăţ să fiu      │
│politicos", "Învăţăm să ne purtăm",   │
│"Învăţăm să fim buni"                 │
│- Discutarea unor liste de reguli care│
│trebuie respectate în cadrul clasei,  │
│grupului de prieteni                  │
│- Alcătuirea în grup a unor liste cu  │
│"cuvinte de aur"/"cuvinte magice" care│
│trebuie utilizate în relaţionarea cu  │
│ceilalţi (ex. "mulţumesc", "te rog",  │
│"cu plăcere" etc.)                    │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Identificarea unor sentimente de │
│bază manifestate în viaţa personală şi│
│a celor din jur                       │
│- Jocuri de mimă prin utilizarea unor │
│imagini care prezintă emoţii şi       │
│sentimente (bucurie, tristeţe,        │
│încredere,                            │
│neîncredere, teamă )                  │
│- Discutarea modului în care          │
│personajele din poveşti, povestiri,   │
│fabule resimt sau îşi manifestă o     │
│serie de                              │
│emoţii şi sentimente (bucurie,        │
│tristeţe, teamă etc.)                 │
│- Exerciţii de dialog pe teme variate │
│(ex. "Am primit o bicicletă de ziua   │
│mea", "Am găsit un pisoi rănit", "Am  │
│câştigat întrecerea"), care să        │
│accentueze sentimentele personale     │
│legate de situaţia analizată: "Cum mă │
│simt?                                 │
│Ce anume simt?"                       │
│- Descrierea emoţiilor personale      │
│trăite în jocurile preferate          │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Aplicarea unor comportamente       │
│adecvate, din perspectiva sănătăţii şi│
│a vieţii de familie                   │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Identificarea elementelor        │
│definitorii ale unei familii, pornind │
│de la exemple concrete                │
│- Discuţii despre membrii propriei    │
│familii, cu rol de identificare a     │
│diferitelor grade de rudenie (ex.     │
│părinţi,                              │
│bunici, fraţi şi surori, unchi şi     │
│mătuşi, verişori)                     │
│- Realizarea de desene pe tema        │
│"Familia mea"                         │
│- Audierea de poveşti pe tema         │
│comportamentelor adecvate în familie  │
│(ex. iubirea, respectul faţă de       │
│celălalt,                             │
│cooperarea şi împărţirea lucrurilor   │
│comune, ajutorul reciproc)            │
│- Realizarea de scurte relatări       │
│privind rolul personal în propria     │
│familie                               │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Prezentarea unor reguli de       │
│îngrijire şi păstrare a propriei      │
│sănătăţi                              │
│- Pregătirea în clasă a unor gustări  │
│sănătoase (ex. o salată de legume sau │
│de fructe, un suc de către copii sau  │
│împreună cu unii părinţi              │
│- Dialog pe tema regulilor de         │
│comportament la masă, pornind de la   │
│povestiri personale sau de la un joc  │
│de rol                                │
│- Jocuri de rol pe tema regulilor     │
│legate de propria sănătate: reguli    │
│pentru evitarea îmbolnăvirilor        │
│(ex. spălatul pe mâini, spălatul      │
│corpului), reguli necesar de respectat│
│atunci când apar îmbolnăviri frecvente│
│în rândul copiilor, reguli de evitare │
│a accidentelor (ex. utilizarea        │
│obiectelor tăioase, utilizarea        │
│centurii                              │
│de siguranţă în maşină)               │
└──────────────────────────────────────┘

Conţinuturi


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de    │Conţinuturi            │
│conţinut      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Eu şi natura. Grija  │
│              │faţă de mediul         │
│              │înconjurător -         │
│              │importanţă; modalităţi │
│              │de                     │
│              │manifestare            │
│              │● Diferenţele de timp  │
│Fiinţa umană  │şi anotimp, zi şi      │
│şi mediul     │noapte. Cum percep eu  │
│înconjurător  │trecerea               │
│              │timpului               │
│              │● Caracteristici ale   │
│              │oamenilor.             │
│              │Caracteristici ale     │
│              │animalelor şi ale      │
│              │plantelor. Diferenţele │
│              │dintre oameni, animale │
│              │şi plante              │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Sănătatea ca drept şi│
│              │ca îndatorire: reguli  │
│              │de îngrijire şi        │
│              │păstrare a             │
│Autocunoaştere│sănătăţii. Ce mănânc,  │
│şi stil de    │cum mă îmbrac, cum îmi │
│viaţă         │petrec timpul liber    │
│sănătos       │● Sentimente şi        │
│              │dorinţe. Frustrare şi  │
│              │autocontrol            │
│              │● Compasiune. Empatie. │
│              │Grija faţă de ceilalţi.│
│              │Asumarea greşelilor    │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Eu şi familia mea:   │
│              │membrii familiei;      │
│              │interacţiune sănătoasă │
│              │în familie.            │
│              │Ce pot învăţa de la    │
│              │părinţi, bunici, unchi,│
│              │mătuşi                 │
│              │● Şcoala, o nouă       │
│              │comunitate asemănătoare│
│              │familiei               │
│Dezvoltare    │● Prietenia, comuniune │
│emoţională,   │cu altă persoană,      │
│morală şi     │bazată pe afinităţi şi │
│socială;      │acţiuni                │
│familie şi    │comune                 │
│comunitate    │● Politeţea ca expresie│
│              │a amabilităţii şi a    │
│              │respectului faţă de    │
│              │ceilalţi               │
│              │● Regulile de bază ale │
│              │convieţuirii sociale.  │
│              │Colaborarea, folosirea │
│              │de                     │
│              │lucruri în comun       │
│              │● Responsabilităţi     │
│              │specifice vârstei.     │
│              │Spirit de echipă       │
└──────────────┴───────────────────────┘

CLASA a II-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul înconjurător                   │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Explorarea modalităţilor de      │
│exprimare a unor drepturi şi          │
│îndatoriri ale copilului, în diferite │
│contexte de                           │
│viaţă cotidiană                       │
│- Analizarea unor fişe cu imagini care│
│ilustrează drepturi şi îndatoriri ale │
│copilului în diferite contexte        │
│(ex. şcoală, familie) sau referitoare │
│la diferite aspecte de viaţă (ex.     │
│sănătate)                             │
│- Selectarea unor imagini din ziare şi│
│reviste care ilustrează încălcarea    │
│unor drepturi ale copilului şi        │
│discutarea acestora în grupuri mici   │
│- Identificarea unor cazuri în care   │
│unii copii se confruntă cu încălcarea │
│drepturilor şi propunerea unor soluţii│
│- Realizarea unui desen/redactarea    │
│unui text care să conţină argumente pe│
│tema drepturilor şi îndatoririlor     │
│copilului                             │
│- Povestirea unor situaţii concrete   │
│din viaţa copilului, însoţită de      │
│analiza semnificaţiilor şi a          │
│concluziilor                          │
│şi lecţiilor învăţate                 │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea unor aspecte care  │
│ilustrează relaţia dintre mediul fizic│
│şi mediul social                      │
│- Ilustrarea unor moduri de           │
│participare a elevilor la soluţionarea│
│unor probleme legate de viaţa lor     │
│- Utilizarea unor exemple - prezentate│
│în povestiri, în desene animate       │
│familiare elevilor sau din viaţa reală│
│- pentru ilustrarea faptului că       │
│elementele din natură (animale şi     │
│plante) conlucrează                   │
│- Exerciţii de observare a diferitelor│
│aspecte din natură şi a modalităţilor │
│de relaţionare dintre acestea şi      │
│mediul social                         │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Identificarea unor norme de        │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă familiare                       │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Recunoaşterea unor reguli ce ţin │
│de spiritul de echipă, în grupurile de│
│apartenenţă: familie, clasă,          │
│şcoală, grup de prieteni              │
│- Discutarea unor imagini care exprimă│
│sentimente care încurajează munca în  │
│echipă, respectarea regulilor în      │
│cadrul unui joc                       │
│- Ilustrarea beneficiilor sportului la│
│nivel personal prin texte scrise,     │
│desene, colaje, cuvinte încrucişate   │
│- Studii de caz: "Pot să învăţ din    │
│greşeli", "Cum pot depăşi o problemă" │
│- Supa de cuvinte: "Calităţile unui   │
│bun atlet"                            │
│- Organizarea unei expoziţii cu       │
│desene, postere, texte despre         │
│beneficiile corectitudinii şi         │
│cooperării/despre                     │
│efectele negative ale înşelăciunii şi │
│competiţiei extreme în cadrul unui joc│
│sau al unui sport                     │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Explorarea unor modalităţi de    │
│abordare şi depăşire a unor situaţii  │
│dificile manifestate în situaţii de   │
│viaţă cotidiană                       │
│- Exersarea unor strategii de abordare│
│prin joc a situaţiilor negative/      │
│frustrante                            │
│- Analizarea unor studii de caz:      │
│"Eşecurile ca sursă de învăţare",     │
│"Transformarea limitelor în puncte    │
│tari",                                │
│"Cum poate fi utilizată munca în      │
│echipă în diferite situaţii de viaţă",│
│"Care sunt caracteristicile unei      │
│echipe                                │
│care lucrează bine?"                  │
│- Exerciţii de autoreflecţie/         │
│autoevaluare: "Viaţa de elev", "Cum ne│
│simţim atunci când facem greşeli",    │
│"Cum                                  │
│transformăm defectele în aspecte      │
│pozitive", "Trei calităţi ale unui    │
│învingător", "Spiritul de echipă în   │
│activităţile desfăşurate în familie"  │
│- Joc de rol pe tema "Caracteristici  │
│care pot conduce o echipă la succes/  │
│eşec"                                 │
│- Brainstorming - expresii pozitive:  │
│"Da, pot să fac acest lucru", "Cel mai│
│important este să încerci"            │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Aplicarea unor comportamente       │
│adecvate, din perspectiva sănătăţii şi│
│a vieţii de familie                   │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Prezentarea unor roluri şi reguli│
│de convieţuire într-o familie         │
│- Discuţii pe tema activităţilor      │
│favorite/mai puţin favorite pe care   │
│copilul le face în familie            │
│- Audierea unor povestiri (din        │
│istorie, din literatura pentru copii) │
│despre rolul regulilor şi al          │
│responsabilităţilor în familie        │
│- Analizarea unor cazuri de           │
│nerespectare a regulilor de           │
│relaţionare într-o familie            │
│- Participarea la contexte de         │
│petrecere a timpului liber cu colegii,│
│la care sunt invitaţi şi părinţii (ex.│
│un                                    │
│picnic, o şezătoare, un joc, o        │
│petrecere)                            │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Analizarea unor obiceiuri din    │
│viaţa cotidiană, pozitive şi negative │
│din perspectiva sănătăţii             │
│- Exerciţii de analiză a rolului      │
│sportului în viaţa copiilor, pornind  │
│de la experienţa personală a copiilor │
│- Analizarea unui exemplu de sportiv  │
│faimos la nivelul comunităţii/la nivel│
│naţional sau internaţional, cunoscut  │
│de copii, care să evidenţieze         │
│importanţa practicării unui sport     │
│- Realizarea unor desene, texte scurte│
│care să evidenţieze importanţa        │
│sănătăţii şi a sportului în viaţa     │
│omului                                │
└──────────────────────────────────────┘

Conţinuturi


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de    │Conţinuturi            │
│conţinut      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Natura - un întreg   │
│              │format din părţi       │
│              │interdependenţe.       │
│              │Ipostaze ale mediului  │
│Fiinţa umană  │natural şi ale mediului│
│şi mediul     │social                 │
│înconjurător  │● Ce am moştenit şi ce │
│              │am învăţat de la       │
│              │părinţi. Cum ne putem  │
│              │folosi                 │
│              │potenţialul pentru a ne│
│              │dezvolta               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Autocunoaştere şi    │
│              │încredere în sine      │
│              │● Atitudini pozitive în│
│              │faţa succesului şi în  │
│Autocunoaştere│faţa eşecului.         │
│şi stil de    │Altruism,              │
│viaţă         │generozitate,          │
│sănătos       │obiectivitate          │
│              │● Sănătatea ca drept şi│
│              │îndatorire: obiceiuri  │
│              │sănătoase în viaţa     │
│              │personală              │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Importanţa regulilor │
│              │în viaţă               │
│              │● Familia - cea mai    │
│              │importantă echipă.     │
│              │Rolurile în familie    │
│              │● Şcoala, clasa de     │
│              │elevi - ca o echipă.   │
│              │Avantaje şi            │
│              │responsabilităţi ce    │
│              │derivă din apartenenţa │
│              │la o şcoală, la o clasă│
│Dezvoltare    │de elevi               │
│emoţională,   │● Comunitatea - ca o   │
│morală şi     │echipă. Interacţiunea  │
│socială;      │cu diverşi factori din │
│familie şi    │comunitate:            │
│comunitate    │primăria, biserica,    │
│              │poliţia, biblioteca    │
│              │etc.                   │
│              │● Rolul sportului.     │
│              │Oameni, jocuri şi      │
│              │sporturi. Regulile     │
│              │jocului. Roluri în     │
│              │echipă. Spiritul de    │
│              │echipă. Importanţa şi  │
│              │caracteristicile       │
│              │antrenamentului        │
│              │pentru atingerea       │
│              │obiectivelor           │
└──────────────┴───────────────────────┘

CLASA a III-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul înconjurător                   │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Explorarea unor caracteristici   │
│personale, din perspectiva propriei   │
│dezvoltări fizice şi psihice          │
│- Identificarea unui erou/a unei      │
│eroine din poveşti/povestiri sau din  │
│viaţa reală şi a unei maxime a        │
│acestuia/                             │
│acesteia cu importanţă pentru elevi;  │
│consemnarea, în jurnalul personal, a  │
│activităţilor zilnice îndeplinite     │
│conform îndemnului eroului/eroinei    │
│preferate                             │
│- Discuţii în grupuri mici pe baza    │
│unor poveşti, povestiri, poezii despre│
│prietenie, spirit de echipă           │
│- Exerciţii de identificare a         │
│criteriilor personale care stau la    │
│baza alegerii prietenilor, pornind de │
│la o                                  │
│grilă dată                            │
│- Organizarea de jocuri/dialoguri/    │
│dezbateri despre hobby-ul, muzica,    │
│sportul preferate                     │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea unor aspecte       │
│caracteristice comunităţii, pornind de│
│la experienţe personale               │
│- Discutarea în grupuri mici despre   │
│îndatoririle şi regulile care trebuie │
│îndeplinite/respectate acasă/         │
│la şcoală/în comunitate               │
│- Jocuri de rol pentru exprimarea     │
│modului în care elevii se adaptează   │
│într-o situaţie nouă în cadrul        │
│comunităţii                           │
│- Brainstorming/discutarea şi         │
│propunerea a 5 modalităţi care pot    │
│contribui la înfrumuseţarea unui parc,│
│a                                     │
│şcolii, a sălii de clasă, a casei etc.│
├──────────────────────────────────────┤
│2. Identificarea unor norme de        │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă familiare                       │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea unor modalităţi de │
│cooperare în cadrul unei comunităţi   │
│- Vizionarea şi discutarea unor filme │
│care descriu familii/comunităţi care  │
│trec împreună prin situaţii de criză  │
│şi modalităţile de rezolvare a        │
│acestora                              │
│- Brainstorming: "Ce aspecte discutăm │
│în familie?", "Cum putem ajuta atunci │
│când cineva din familie/ comunitate   │
│are o problemă?", "Cum putem ajuta la │
│treburile zilnice din familie?"       │
│- Exerciţii metaforice: "Ce obiecte   │
│exprimă cel mai bine ideea de acasă?",│
│"Acasă este acolo unde este inima",   │
│"Ce ai lua cu tine dacă ar trebui să  │
│părăseşti casa într-o situaţie de     │
│urgenţă (ex. cutremur)?"              │
│- Exerciţii de identificare a         │
│contextelor de cooperare dintre       │
│membrii unei familii (ex. "Reţeaua de │
│sprijin",                             │
│"Unchi şi mătuşi")                    │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2 Explorarea rolului cooperării şi  │
│întrajutorării în grupurile de        │
│apartenenţă                           │
│- Discutarea unor poveşti, povestiri, │
│fabule, filme, desene animate care    │
│evidenţiază importanţa cooperării şi  │
│întrajutorării umane                  │
│- Discutarea unor studii de caz: "De  │
│ce este important să contribuim la    │
│sarcinile de îngrijire a sălii de     │
│clasă                                 │
│(udarea florilor, ştergerea tablei,   │
│menţinerea curăţeniei etc.)", "Cum ne │
│adaptăm într-o situaţie nouă          │
│(schimbarea oraşului, locuinţei,      │
│şcolii etc.)", "Cum te simţi atunci   │
│când cineva nu îşi respectă           │
│promisiunea                           │
│făcută?", "Care sunt consecinţele     │
│acţiunilor noastre?"                  │
│- Exersarea unor comportamente de     │
│abordare a unor situaţii noi pe baza  │
│maximei: "La Roma poartă-te ca        │
│românii!"                             │
│- Exersarea unor comportamente de     │
│generozitate şi întrajutorare (ex. "A │
│face împreună cu colegii de clasă o   │
│pizza/ supă. Ce aduce fiecare?",      │
│"Generozitatea ne face să fim mai     │
│bogaţi")                              │
│- Exerciţii de exprimare verbală a    │
│recunoştinţei în anumite situaţii de  │
│viaţă                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Aplicarea unor comportamente       │
│adecvate, din perspectiva sănătăţii şi│
│a vieţii de familie                   │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Analizarea unor beneficii şi     │
│responsabilităţi în viaţa de familie  │
│- Realizarea unui jurnal săptămânal cu│
│activităţi personale realizate în     │
│cadrul propriei familii               │
│- Discuţii despre numele de familie şi│
│rolul acestuia ca element de          │
│identitate a unei familii             │
│- Pregătirea unui dar simbolic pentru │
│fiecare membru al familiei (ex. un    │
│desen, o insignă, o diplomă) ca       │
│exerciţiu de recunoaştere a rolului   │
│acestora în viaţa personală           │
│- Exerciţii de selectare, dintr-o     │
│listă dată, a unor lucruri/idei/valori│
│pe care un copil le împarte cu        │
│ceilalţi                              │
│membri ai familiei                    │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Sintetizarea unor norme de       │
│comportament sănătos, în relaţie cu   │
│dezvoltarea personală şi a celorlalţi │
│- Discuţii despre reguli de igienă    │
│zilnică (ex. spălatul pe dinţi,       │
│spălatul corpului, curăţarea hainelor)│
│şi                                    │
│rolul lor în dezvoltarea personală,   │
│dar şi ca expresie a respectului      │
│pentru celălalt                       │
│- Realizarea unor experimente simple  │
│cu relevanţă pentru igiena personală  │
│(ex. cum se pătează coaja unui ou în  │
│diferite sucuri, cum apare mucegaiul  │
│pe resturi alimentare)                │
│- Povestirea în grup pe tema          │
│modalităţilor de petrecere a timpului │
│liber, în scopul identificării unor   │
│obiceiuri                             │
│de comportament sănătos/nesănătos     │
│- Realizarea unor hărţi/desene/colaje │
│cu cele mai iubite jocuri ale copiilor│
│din clasă/ale părinţilor lor sau      │
│ale altor adulţi                      │
└──────────────────────────────────────┘

Conţinuturi


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de    │Conţinuturi            │
│conţinut      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Sentimente, emoţii şi│
│              │impulsuri proprii.     │
│Autocunoaştere│Efort, autodisciplină  │
│şi stil de    │şi                     │
│viaţă         │perseverenţă           │
│sănătos       │● Identitate personală │
│              │● Igienă personală. Cum│
│              │mă îmbrac, ce haine mi │
│              │se potrivesc           │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Identitate de grup:  │
│              │familia, şcoala, clasa,│
│              │grupul de prieteni.    │
│              │Aspecte                │
│              │caracteristice grupului│
│              │● Familia - prima      │
│              │comunitate din care    │
│              │facem parte. Viaţa de  │
│              │familie:               │
│              │obiceiuri, beneficii,  │
│              │responsabilităţi.      │
│              │Aspecte ale vieţii de  │
│              │familie şi ale         │
│Dezvoltare    │celei publice, din     │
│emoţională,   │comunitate             │
│morală şi     │● Deţinerea unor       │
│socială;      │lucruri în posesie şi  │
│familie şi    │împărţirea lucrurilor, │
│comunitate    │a timpului şi          │
│              │a activităţilor cu     │
│              │ceilalţi               │
│              │● Generozitate,        │
│              │recunoştinţă şi egoism │
│              │● Respectarea          │
│              │promisiunilor, onoare  │
│              │şi credibilitate       │
│              │● Perseverenţă şi      │
│              │corectitudine în viaţa │
│              │de zi cu zi şi în sport│
│              │● Exprimarea           │
│              │recunoştinţei, a       │
│              │iertării şi a scuzelor │
└──────────────┴───────────────────────┘

CLASA a IV-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul înconjurător                   │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Stabilirea de corelaţii între    │
│identitatea proprie şi identitatea    │
│altor persoane, prin evidenţierea de  │
│asemănări şi deosebiri                │
│- Exersarea empatiei prin             │
│identificarea unor emoţii transmise   │
│celorlalţi, pornind de la vizionarea  │
│unor imagini                          │
│cu expresii faciale diverse           │
│- Realizarea unei liste cu cinci      │
│calităţi personale şi discutarea      │
│acesteia în diadă                     │
│Discutarea în grupuri mici a unor     │
│situaţii în care elevii au făcut      │
│greşeli şi a modului în care greşelile│
│proprii şi ale altor persoane au fost │
│recunoscute şi abordate               │
│- Organizarea în clasa de elevi a unor│
│întâlniri de celebrare a succeselor   │
│altor persoane care contribuie, prin  │
│munca lor, la dezvoltarea familiei, a │
│comunităţii (ex. părinţi, bunici,     │
│rude)                                 │
│- Analizarea în grup a unor studii de │
│caz despre calităţile unui prieten    │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Explorarea diversităţii mediului │
│fizic şi social                       │
│- Realizarea unor liste ale lucrurilor│
│inventate de femei şi bărbaţi celebri,│
│pe baza consultării unor              │
│enciclopedii, lucrări de specialitate │
│- Realizarea unor liste cu obiecte    │
│fabricate în diferite ţări, ca urmare │
│a studierii etichetelor acestora      │
│- Alcătuirea unui jurnal pe tema: "O  │
│zi fără tehnologie"                   │
│- Realizarea în grupuri mici a unor   │
│proiecte privind invenţii şi          │
│prezentarea rezultatelor obţinute     │
│pentru                                │
│întreaga clasă de elevi               │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Identificarea unor norme de        │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă familiare                       │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Manifestarea atitudinilor de     │
│acceptare a diferenţei, în situaţii   │
│variate de relaţionare                │
│- Jocuri de rol care pun în practică  │
│exersarea sentimentului de respect a  │
│diferenţei, la nivel general          │
│- Identificarea în grupuri mici a     │
│diferenţelor şi a complementarităţii  │
│fete-băieţi: "Cum colaborează fetele  │
│şi                                    │
│băieţii?", "Ce activităţi pot să facă │
│fetele fără băieţi şi băieţii fără    │
│fete?"                                │
│- Documentarea şi elaborarea unor     │
│texte scrise: "O femeie faimoasă în   │
│istorie/ştiinţă/artă", "Un bărbat     │
│celebru                               │
│în istorie/ştiinţă/artă", "Cupluri    │
│celebre în istorie/ştiinţă/ artă"     │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Identificarea formelor de        │
│manifestare a unor valori umane în    │
│modele şi exemple din viaţa personală │
│şi a                                  │
│grupului                              │
│- Identificarea unor valori morale şi │
│estetice în situaţii imaginare sau    │
│reale: poveşti, povestiri, fabule,    │
│maxime, studii de caz care prezintă   │
│situaţii de viaţă, vizite la muzee de │
│artă                                  │
│- Realizarea unor texte scrise,       │
│desene, colaje pe tema: "Să găsim     │
│adevărul, frumosul şi binele în       │
│vecinătatea                           │
│noastră/în viaţa noastră zilnică",    │
│"Cum să ajut un prieten aflat în      │
│dificultate", "Cum putem ajuta pe     │
│cineva cu                             │
│ajutorul vorbelor bune, a răbdării şi │
│gesturilor prietenoase", "Codul       │
│onoarei", "Ce înseamnă să fii virtuos"│
│- Rezolvarea unor studii de caz pe    │
│tema unor persoane care au spus       │
│adevărul/persoane care au minţit prin │
│omisiune sau tăcere                   │
│- Analizarea critică, cu sprijinul    │
│profesorului, a unor ştiri din presa  │
│scrisă, radio, TV                     │
│- Exersarea unor strategii de a refuza│
│presiunea grupului în situaţii în care│
│elevii pot fi constrânşi să fure,     │
│să mintă etc.                         │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Aplicarea unor comportamente       │
│adecvate, din perspectiva sănătăţii şi│
│a vieţii de familie                   │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Identificarea unor roluri ale    │
│familiei în plan social               │
│- Discutarea în grup pe tema          │
│semnificaţiei căsătoriei, pornind de  │
│experienţe personale de asistare la o │
│ceremonie de căsătorie, de la         │
│prezentarea unor fotografii de la     │
│căsătoria propriilor părinţi sau de la│
│imagini                               │
│date                                  │
│- Jocuri de rol pe tema relaţiilor    │
│dintre diferiţi membri ai familiei    │
│(copii şi părinţi, fraţi), care să    │
│evidenţieze importanţa iubirii, a     │
│respectului şi a colaborării          │
│- Discutarea în grup a contextelor de │
│celebrare/sărbătorire a unor          │
│evenimente în familie                 │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Evidenţierea consecinţelor unor  │
│comportamente asupra sănătăţii        │
│personale şi a celorlalţi             │
│- Elaborarea unor scurte texte pe tema│
│păstrării sănătăţii personale şi a    │
│responsabilităţii personale în acest  │
│sens                                  │
│- Pregătirea, în grupuri, a unui      │
│program săptămânal de activităţi      │
│sănătoase şi monitorizarea lui zilnică│
│- Analizarea gradului de autonomie    │
│proprie în menţinerea sănătăţii       │
│personale, pe baza unor indicatori de │
│comportament sănătos, primiţi sau     │
│stabiliţi în grup                     │
│- Elaborarea unui buget lunar al unei │
│persoane pentru păstrarea sănătăţii   │
│(nevoi, costuri).                     │
└──────────────────────────────────────┘

Conţinuturi


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de    │Conţinuturi            │
│conţinut      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Managementul         │
│              │timpului: obiective de │
│              │viaţă. Gestionarea     │
│              │timpului petrecut la   │
│              │televizor sau la       │
│              │calculator, în mediul  │
│              │virtual. Prevenirea    │
│              │unor forme de abuz     │
│              │● Cum ne hrănim        │
│Autocunoaştere│sănătos;               │
│şi stil de    │conştientizarea        │
│viaţă         │obiceiurilor de hrănire│
│sănătos       │● Băieţi şi fete:      │
│              │asemănări şi diferenţe.│
│              │Stereotipuri de gen.   │
│              │Drepturi şi            │
│              │respectul pentru       │
│              │diferenţă              │
│              │● Femei şi bărbaţi     │
│              │celebri în istorie,    │
│              │cultură, alte domenii; │
│              │exemple din            │
│              │viaţa cotidiană        │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │● Diversitate. Unitate │
│              │în diversitate         │
│              │● Respect pentru       │
│              │potenţialul fiecărei   │
│              │persoane. Acceptarea   │
│              │celuilalt:             │
│              │gestionarea greşelilor │
│              │proprii şi ale altora, │
│              │aprecierea succesului  │
│              │altora                 │
│              │● Familia - relaţia    │
│              │dintre bărbat şi       │
│Dezvoltare    │femeie: căsătoria,     │
│emoţională,   │venirea pe lume a      │
│morală şi     │copiilor. Relaţii între│
│socială;      │fraţi, veri, alte rude │
│familie şi    │apropiate              │
│comunitate    │● Alegerea prietenilor.│
│              │Adeziunea la un grup:  │
│              │criterii de alegere    │
│              │● Autoritate şi        │
│              │iniţiativă. Lideri cu  │
│              │iniţiative pozitive/   │
│              │negative               │
│              │● Integritate. Alegeri │
│              │morale şi acţiuni      │
│              │● Frumos, bine, adevăr.│
│              │Manifestări, situaţii  │
│              │contrare şi consecinţe │
│              │● Rolul disciplinei în │
│              │viaţa personală        │
└──────────────┴───────────────────────┘

    Sugestii metodologice
        Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru proiectarea şi derularea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei, dar şi cu specificul nevoilor de învăţare ale fiecărui elev/fiecărei clase de elevi.
        Programa şcolară Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate constituie un răspuns la aşteptările elevilor, ale profesorilor şi ale părinţilor ca şcoala să fie cât mai aproape de interesele şi nevoile copiilor, iar învăţarea să aibă cât mai multă relevanţă pentru viaţă. Prin competenţele vizate şi prin conţinuturile abordate, programa a urmărit să răspundă următoarelor nevoi ale elevilor:
    - nevoia de educaţie pentru gestionarea emoţiilor;
    – nevoia de relaţionare eficientă în contexte de viaţă cotidiană: familie, clasă, şcoală, grup de prieteni, comunitate;
    – nevoia de a învăţa gestionarea conflictelor în grupurile de apartenenţă;
    – nevoia de educaţie pentru sănătate;
    – nevoia de pregătire pentru diferitele momente şi praguri ale vieţii.

        O notă aparte a disciplinei opţionale Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este dată de contribuţia la dezvoltarea unor abilităţi de viaţă, atitudini şi valori pe care actualii elevi şi viitorii adulţi să le poată aplica în viaţa de zi cu zi. Abilităţile de viaţă au rolul de a ajuta o persoană pentru a avea o viaţă de calitate, a menţine relaţii optime cu ceilalţi, a-şi îndeplini scopurile propuse într-o anumită perioadă a vieţii şi a face faţă diferitelor dificultăţi. Se pune accentul pe dezvoltarea caracterului, a respectului de sine şi pentru alte persoane şi consolidarea responsabilităţii şi interacţiunii sociale sănătoase. Elevii sunt sprijiniţi să analizeze caracteristici personale, să respecte munca proprie şi a altora, posesiunile proprii şi cele comune, să înţeleagă valoarea fair-play-ului şi a efortului personal. Activităţile de predare-învăţare se pot desfăşura sub formă de poveşti sau pe bază de joc, utilizând cadrul simbolic oferit de acestea sau cadre simbolice create de cadrul didactic.
        Disciplina opţională "Pregătiţi pentru viaţă". Educaţie pentru viaţă şi comunitate are un puternic caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea activă şi participarea directă a elevilor la activităţile de învăţare. Elevii exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu adecvat de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse, care pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de către cadrul didactic.
    Pentru fiecare an de studiu, programul abordează cu prioritate câte o temă majoră, corespunzătoare etapelor de vârstă pe care le parcurg elevii.
    - Clasa pregătitoare - Tema majoră "Să ne cunoaştem pe noi înşine" pune accent pe valori şi elemente de conţinut care promovează persoana în relaţie cu familia şi natura. Consolidează imaginea de sine a copilului şi capacitatea fundamentală de recunoaştere a noţiunii de sine ("eu"), a sentimentelor proprii.
    – Clasa I - Tema majoră "Fericiţi şi sănătoşi" abordează elemente de conţinut ce vizează valori şi emoţii fundamentale, primele virtuţi ce pot fi promovate în familie, precum şi în spaţiul şcolii: generozitatea, ordinea, sinceritatea, ascultarea, cooperarea şi responsabilitatea.
    – Clasa a II-a - Tema majoră "O mare echipă" vizează pregătirea elevului pentru începutul vieţii sociale, în special prin promovarea valorii comunicării, a colaborării şi a respectării regulilor. Contextul de abordare este sportul, pornind de la ideea că abilităţile de bază pentru viaţa de zi cu zi coincid cu cele necesare pentru practicarea unui sport (de exemplu, familia ca o echipă, clasa ca o echipă).
    – Clasa a III-a - Tema majoră "Cooperăm şi dăruim" este abordată din perspectiva valorilor: respect pentru proprietatea personală şi a celorlalţi, sinceritate, cooperarea şi generozitatea. Conţinuturile abordate necesită valorificare din perspectiva statutului elevului de membru cu drepturi depline al unor grupuri în care există relaţii reciproce de împărtăşire/comuniune (familia, şcoala, vecinii şi comunitatea).
    – Clasa a IV-a - Tema majoră "Diferiţi şi complementari" vizează pregătirea elevului pentru acceptarea diversităţii în grupurile de apartenenţă şi pentru recunoaşterea şi valorificarea propriilor talente.

        Pe lângă temele majore, există unităţi de conţinut asupra cărora se revine de-a lungul anilor de studiu, progresiv, din perspectiva specificului vârstei elevilor şi a nevoilor lor de cunoaştere şi relaţionare socială în diferite contexte de viaţă.
        Se recomandă ca activităţile de predare-învăţare să fie desfăşurate sub forme şi strategii variate, cu accent pe punerea în rol a elevilor, ca persoane care se confruntă cu o gamă largă de situaţii de viaţă şi sunt nevoite să ia decizii tot mai complexe în chestiuni precum: presiunea anturajului, falsele prietenii, relaţiile de familie, cinstea şi responsabilitatea, lucrul bine făcut, cuvântul dat, relaţiile romantice. Este valorificată, astfel, o tendinţă actuală în proiectarea învăţării, respectiv gamificarea, întrucât elevii parcurg împreună diferite situaţii, provocări, iar depăşirea sau rezolvarea situaţiilor conduc la progres în învăţare.

    Strategii didactice
        Strategiile didactice recomandate sunt cele activ-participative, care stimulează explorarea şi activitatea independentă a elevilor. Acestea vor fi aplicate într-un climat educaţional adecvat, care să încurajeze comunicarea eficientă, manifestarea spiritului de cooperare, interacţiunea socială pozitivă, exersarea unor comportamente morale, dezvoltarea creativităţii. Strategiile didactice vor pune accent pe construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea abordărilor şi asigurarea unui parcurs diferenţiat, coerenţă şi abordări inter- şi trans- disciplinare în procesul educaţional.
        Abordarea procesului de învăţare în perspectiva prezentei programe se bazează pe o viziune a omului ca fiinţă integrală şi porneşte de la premisa că, în orice proces de învăţare, întreaga persoană umană devine în mod activ implicată: descoperă valori (folosindu-şi inteligenţa), şi le însuşeşte (exersându-şi sentimentele şi voinţa), apoi le aplică în practică (prin integritatea acţiunilor sale).
        Astfel, demersurile de învăţare în acest program sunt construite pe trei etape:
    - cunoaşterea - aceasta reprezintă momentul percepţiei şi înţelegerii realităţii aşa cum se prezintă ea, dincolo de consideraţiile subiective, prin relaţionarea la diferite contexte din realitatea familiară a elevilor;
    – integrarea - aceasta reprezintă etapa asumării de către elev a ceea ce a fost înţeles: a cunoaşterii care se dovedeşte obiectivă şi valoroasă şi respingerea aspectelor lipsite de valoare;
    – aplicarea - etapa pune accent pe demonstrarea atitudinilor care reflectă internalizarea aspectelor cunoscute şi acceptate şi adoptarea de comportamente în conformitate cu noile concepte şi valori.

        Programa, prin competenţele formulate şi tematica propusă, permite abordarea învăţării în perspectivă constructivistă, valorificând experienţele concrete ale copiilor şi propunând situaţii specifice, experienţiale de învăţare, asigurând astfel o învăţare: personală, autentică, durabilă, bazată pe trăiri, sentimente şi interpretări proprii ale experienţelor trăite - propuse structurat sau semi-structurat şi completate cu resursele de conţinut oferite de resursele de învăţare pentru elevi (caietul elevului, alte resurse relevante). Această abordare permite cadrului didactic utilizarea creativă a spaţiului şcolar (aranjarea sălii de clasă în moduri diferite, facilitând comunicarea în grupuri mici, de exemplu), dar şi utilizarea spaţiilor din afara clasei (în curtea şcolii sau în cadrul comunităţii), precum şi valorificarea unor parteneriate cu actori relevanţi la nivel local pentru a-i implica în activităţi variate de învăţare.
        Structura unei activităţi de învăţare experienţială poate urma un flux de învăţare după următoarele repere:
    - exerciţiu de energizare - asigură tranziţia la activitatea nouă, creşte nivelul de implicare al clasei;
    – introducere şi conectare cu tematica - prezentarea scopului, a obiectivelor de învăţare;
    – discuţie pregătitoare, facilitată, pe marginea temei - se stabilesc conexiuni cu lecţiile anterioare; se poate introduce noul conţinut, susţinut de manual sau alte resurse utilizate în situaţia de învăţare;
    – experienţa de învăţare propriu-zisă (situaţie, sarcină, exerciţiu, joc, poveste) - generează conţinut pentru analiza ulterioară (stări, sentimente, acţiuni, interpretări);
    – analiza experienţei - permite conştientizarea faptelor, stărilor emoţionale, interpretărilor manifestate în etapa de experienţă concretă; analiza se realizează prin întrebări deschise, adresate tuturor copiilor, cu răspuns oferit voluntar, încurajare pentru ascultare activă, acceptarea punctelor de vedere personale, reconstituirea experienţei pe baza răspunsurilor copiilor; pentru fiecare experienţă de învăţare este esenţială discuţia însoţită de reflecţie, cu rol în formularea de concluzii proprii şi generalizare;
    – identificarea unor soluţii şi răspunsuri la nivel personal - se subliniază angajamentele proprii şi concluziile, atât la nivel tematic, cât şi la nivel personal, cu referire la lecţiile învăţate;
    – fixarea elementelor-cheie ale situaţiei de învăţare - permite conectarea cu contextul tematic pentru lecţia viitoare, sarcină de lucru/exersare;
    – evaluarea - face referire atât la evaluarea de proces (cum a fost situaţia de învăţare?), precum şi la evaluarea de conţinut (ce/despre ce am învăţat?).

        În abordarea competenţelor şi conţinuturilor propuse de această programă şcolară, cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, cum ar fi:
        ● strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din poezii, poveşti, fabule, cântece sau din viaţa reală - pentru identificarea şi recunoaşterea unor elemente de identitate personală, a unor norme de comportament, emoţii şi sentimente;
        ● strategii analogice, care folosesc modele - din texte date sau din viaţa reală - pentru caracterizarea persoanei sau a grupurilor din care fac parte elevii (familie, şcoală, grup de prieteni), pentru exersarea unor reguli în cadrul grupului, manifestarea unor atitudini pozitive şi comportamente sănătoase;
        ● strategii euristice bazate pe problematizare: realizarea unor povestiri, jocuri de rol privind aplicarea unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de prieteni, în grupul clasei; explorarea relaţiilor interpersonale în grupuri mici; realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă diferite evenimente, idei, valori; realizarea unor proiecte ale clasei de elevi sau pentru comunitate;
        ● strategii experienţiale, care presupun implicarea directă şi activă a elevului într-o experienţă concretă de învăţare, relevantă pentru viaţa sa şi pentru contextul specific în care trăieşte, de exemplu: observarea propriului corp, conştientizarea rolului mediului înconjurător în viaţa oamenilor; experimentarea activă a ceea ce a învăţat în situaţii noi: analiza unor cazuri, realizarea unor proiecte; reflecţia personală asupra experienţelor trăite în rolul de elev, realizarea unor jurnale pe teme variate. Situaţiile de învăţare experienţială sunt urmate de procese structurate de reflecţie prin întrebări deschise, exploratorii, asigurând conştientizarea propriilor mecanisme comportamentale la nivel factual ("Ce fac?"), emoţional ("Ce simt?") şi cognitiv ("Ce gândesc?") şi permiţând formularea de concluzii personale, însoţite de angajamente de întărire sau de schimbare a comportamentelor.

    Resurse educaţionale
        Pot fi utilizate suporturi vizuale şi auditive diverse, adaptate particularităţilor de vârstă şi intereselor elevilor, spre exemplu: secvenţe de filme, înregistrări audio.
        Spaţiul de desfăşurare a lecţiilor va fi organizat într-o manieră care să faciliteze comunicarea eficientă, activităţile în grupuri mici şi implicarea tuturor elevilor. În funcţie de temă, va fi încurajată organizarea activităţilor în spaţii ce permit alte modalităţi de exersare a competenţelor, spre exemplu: curtea/grădina şcolii, parc, bibliotecă, muzeu etc.

    Implicarea părinţilor
        La începutul anului şcolar, vor avea loc discuţii cu elevii şi părinţii despre specificul activităţilor de predare-învăţare la disciplina Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate şi despre modalităţile de evaluare. Părinţii pot fi invitaţi să participe la anumite activităţi didactice fie ca observatori, fie ca participanţi activi, la prezentări ale portofoliilor de învăţare, la expoziţii ale elevilor, la activităţi extraşcolare ce pot fi organizate în relaţie cu oferta tematică a acestei discipline şcolare.

    Evaluare
        La disciplina Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate, evaluarea de parcurs va avea în vedere progresul fiecărui elev şi va fi realizată atât pe durata procesului de învăţare, cât şi prin evaluare sumativă, la final de semestru/an şcolar/ciclu de învăţământ.
        Evaluarea de parcurs este proiectată astfel încât să evidenţieze atât achiziţiile vizibile ale învăţării (rezultatele învăţării şi progresul elevilor), cât şi aspectele ce ţin de procesul învăţării, mai puţin vizibile - atmosferă, dinamică, experienţa directă a elevului, aspecte afective, de stare emoţională, cognitivă, spirituală. Evaluarea are un caracter continuu şi urmăreşte două dimensiuni:
        ● evaluarea cu rol de a fixa învăţarea, de a o sprijini şi întări, urmărind şi progresul elevilor (assessment for learning) - permite reflecţia asupra modului de învăţare al elevilor şi oferă direcţii de optimizare; pentru aceasta se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de evaluare (achiziţii şi progres), cât şi de fixare şi consolidare a rezultatelor învăţării, având o importantă funcţie de sprijin a grupului de elevi în învăţare; metodele vor fi cu precădere din sfera celor alternative şi complementare, inclusiv sub formă de exerciţii şi jocuri cu scop evaluativ;
        ● evaluare cu rol de apreciere şi evaluare a achiziţiilor în termeni de rezultate ale învăţării - cunoştinţe, abilităţi, atitudini, comportamente (assessment of learning); în acest scop se recomandă şi utilizarea autoevaluării şi evaluarea colegială (peer assessment).

        Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important ca profesorul să acorde feedback permanent pentru a evidenţia progresul fiecărui elev, să încurajeze exprimarea ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va include cele mai reprezentative produse ale activităţii elevului şi va fi prezentat părinţilor pe parcursul anului şcolar. Astfel, vor fi evidenţiate pentru părinţi interesele şi nevoile elevilor, precum şi ariile recomandate pentru ameliorare.
        Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni şi poate avea forma elaborării unui proiect, realizării unor activităţi în cadrul comunităţii sau în clasa de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obţinute prin proiect, respectiv impactul acestuia în relaţie cu nivelul de atingere a obiectivelor, dar şi modul de lucru şi implicarea membrilor echipei, valorificând o dimensiune importantă a acestei discipline opţionale - viaţa în grup, dinamica grupului şi procesele de grup.

    Grup de lucru


┌──────────┬───────────────────────────┐
│Nume,     │Instituţie de apartenenţă  │
│prenume   │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Prof.     │Universitatea din          │
│univ. dr. │Bucureşti, Facultatea de   │
│Dan       │Psihologie şi Ştiinţele    │
│Potolea   │Educaţiei                  │
│Prof.     │Universitatea Babeş-Bolyai │
│univ. dr. │Cluj Napoca, Facultatea de │
│Adrian    │Psihologie şi Ştiinţele    │
│Opre      │Educaţiei                  │
│Prof.     │Universitatea "Alexandru   │
│univ. dr. │Ioan Cuza" Iaşi, Facultatea│
│Constantin│de Psihologie şi Ştiinţe   │
│Cucoş     │ale Educaţiei              │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Lect.     │Universitatea Bucureşti,   │
│univ. dr. │Facultatea de Psihologie şi│
│Oana      │Ştiinţele Educaţiei        │
│Moşoiu    │Psihoterapeut, formator    │
│Dr. psih. │SPER - Societatea de       │
│Andreea   │Psihoterapie Experienţială │
│Simona    │Română                     │
│Olteanu   │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Prof.     │Colegiul Naţional "Grigore │
│Gabriela  │Moisil" Bucureşti          │
│Alexandru │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Prof.     │Liceul Tehnologic "Dimitrie│
│Graţiela  │Gusti" Bucureşti           │
│Tulea     │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Prof.     │Colegiul Naţional de Artă  │
│Maria     │"Ion Vidu" Timişoara       │
│Iliescu   │                           │
└──────────┴───────────────────────────┘

    ANEXA 3

                      Programa şcolară pentru disciplina opţională
                              PREGĂTIŢI PENTRU VIAŢĂ.
                       EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ ŞI COMUNITATE
                                Clasele a V-a - a VIII-a

    Notă de prezentare
        Programa şcolară pentru disciplina opţională Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate reprezintă o ofertă pentru curriculumul la decizia şcolii, clasele a V-a - a VIII-a. Disciplina are un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an şcolar. Având un pronunţat caracter integrat, această disciplină de studiu poate fi abordată ca disciplină opţională în aria curriculară Om şi societate sau în aria curriculară Consiliere şi orientare. De asemenea, această disciplină poate avea statut de opţional integrat, în acord cu prevederile OMEN nr. 3590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial.
        Programa şcolară pentru disciplina Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate are la bază un set de valori cu rol de sprijin al copiilor pentru pregătirea şi confruntarea cu provocările vieţii. În acest sens, programa este centrată pe consolidarea responsabilităţii şi a interacţiunii sociale sănătoase, în comunităţi variate -familie, şcoală, grup de prieteni, comunitate locală, alte contexte familiare.
        Această disciplină opţională promovează o viziune integrată asupra persoanei umane, cu accent explicit pe următoarele aspecte:
    - dinamica bio-comportamentală: identitate, conştientizare corporală, autocontrol corporal, aptitudini, obiceiuri-deprinderi sănătoase, abilităţi de organizare şi autogestionare;
    – dinamica psiho-emoţională: dezvoltare psiho-sexuală şi personală, sentimente, emoţii, impulsuri; autocunoaştere, autoacceptare şi siguranţă, încredere în sine; obiceiuri comportamentale;
    – dinamica spirituală: dezvoltare morală - corectitudine, integrare, libertate şi responsabilitate, respectul pentru viaţă; dezvoltare spirituală - relaţiile persoanei cu sine, cu lucrurile, cu ceilalţi; acceptarea propriei vocaţii;
    – dinamica relaţională: privind gestionarea relaţiilor în cadrul familiei, al grupului de prieteni, în comunitate/societate, în alte categorii de relaţii.

        Astfel, programa propusă: pune accent pe un program de dezvoltare a caracterului, prin consolidarea responsabilităţii şi interacţiunii sociale sănătoase; ajută elevii să înţeleagă stadiile de dezvoltare fizică, emoţională şi intelectuală; integrează discutarea noţiunilor de sexualitate treptat, adecvat vârstei.
        Oferta curriculară a disciplinei Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este corelată cu:
        ● profilul de formare al absolventului de învăţământ gimnazial

        Această disciplină propune o ofertă curriculară cu relevanţă crescută pentru profilul de formare al absolventului de învăţământ gimnazial, care este construit pe baza competenţelor cheie europene (cf. Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional. Document de politici educaţionale). În acest context, disciplina contribuie la susţinerea următoarelor competenţe din profilul de formare, subsumate competenţelor cheie: manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat; aplicarea unor reguli de menţinere a unei vieţi sănătoase (din domeniul competenţelor matematice şi competenţelor de bază în ştiinţe şi tehnologii); aprecierea calităţii personale în vederea autocunoaşterii; formularea de obiective şi planuri simple de învăţare (domeniul competenţei a învăţa să înveţi); operarea cu valori şi norme de conduită relevante pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea cu ceilalţi; relaţionare pozitivă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi asumarea unor responsabilităţi; manifestarea disponibilităţii pentru participarea civică în condiţiile respectării regulilor grupului şi valorizării diversităţii (domeniul competenţelor sociale şi civice); manifestarea interesului pentru identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de învăţare de rutină şi/sau provocatoare; manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi în explorarea unor probleme ale comunităţii locale; aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi profesionale (domeniul de competenţe spirit de iniţiativă şi antreprenoriat).
        ● ofertele curriculare ale celorlalte discipline şcolare din curriculum, care abordează aspecte relaţionate tematic

        Activităţile de stabilire a competenţelor specifice şi de selectare a elementelor de conţinut au avut la bază consultarea programelor şcolare de gimnaziu pentru disciplinele Consiliere şi dezvoltare personală, Educaţie socială, Religie, Biologie. Pe de o parte, s-a urmărit eliminarea suprapunerilor de abordări identice între discipline. Pe de altă parte, s-a avut în vedere stabilirea de corelaţii, de abordări complementare a unor teme corelate, astfel încât această disciplină opţională să permită analize şi abordări metodologice cu rol de completare a ofertei disciplinelor şcolare din trunchiul comun, precum şi reluări ale temelor în vederea integrării acestora într-un tot unitar, cu relevanţă practică, pentru viaţa de zi cu zi a elevilor.
        ● modelul de proiectare curriculară a curriculumului naţional românesc

        Programa disciplinei opţionale Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Structura programei include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
    - competenţe generale;
    – competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;
    – conţinuturi;
    – sugestii metodologice.

        Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.
        Competenţele generale sunt competenţele dezvoltate prin studiul unei anumite discipline şi care vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al studierii respectivei discipline. În cazul disciplinei Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate, competenţele generale pentru învăţământul gimnazial sunt centrate pe următoarele aspecte: atitudinea pozitivă faţă de sine şi sănătate; atitudini şi comportamente de relaţionare în diferite comunităţi şi contexte de viaţă; explorarea activă şi reflexivă a diferitelor elemente din viaţa cotidiană.
        Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul formării competenţelor elevilor.
        Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice variate şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cu prioritate, programa şcolară propune activităţi de învăţare care încurajează plasarea elevului în situaţii diferite de învăţare, cu rol de analiză a situaţiilor de viaţă şi de reflecţie personală asupra lor. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
        Conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte formarea competenţelor la elevi. Pentru ciclul gimnazial, elementele de conţinut au fost dezvoltate pe două domenii de conţinut: Eu şi ceilalţi - familia, prietenii, comunitatea; Schimbările din viaţa personală, gestionarea unor aspecte specifice pubertăţii şi adolescenţei.
        Sugestiile metodologice includ recomandări referitoare la: proiectarea didactică; strategiile didactice propuse profesorilor care aleg să predea această disciplină de studiu; aspecte de abordare a conţinuturilor şi elemente de evaluare.
        Concepţia acestei programe şcolare beneficiază de cel puţin trei orientări care caracterizează evoluţia actuală a sistemelor educaţionale: centrarea pe elev; abordarea integrată a curriculumului; expansiunea competenţelor transversale.
    - centrarea pe elev - gândită nu de puţine ori simplificator, raportată fie numai la interesele, nevoile şi aptitudinile elevului, fie numai la utilizarea unor strategii exploratorii de autocunoaştere şi autocontrol - propune un ansamblu de aspecte abordate unitar în cadrul acestei programe şcolare;
    – abordarea integrată a curriculumului - deşi această disciplină se situează convenţional în aria curriculară Om şi societate şi în aria curriculară Consiliere şi orientare, prin conţinutul intrinsec şi temele propuse, acoperă în fapt o arie crosscurriculară largă; ca atare, disciplina poate fi abordată ca un opţional integrat la nivelul învăţământului gimnazial;
    – competentele asociate disciplinei sunt, în esenţă, competenţe transversale (life-skills, soft skills); acestea acoperă variate tipuri de competenţe din sfera socială, a dezvoltării personale şi din aria metodologic-exploratorie.

        Programa şcolară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la sistemul de nevoi şi interese ale elevilor, la nivelul lor de vârstă şi la particularităţile acestora, precum şi ale comunităţii educaţionale.

    Competenţe generale


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul fizic şi social                │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Aplicarea adecvată a unor norme de │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă variate                         │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Explorarea activă a unor elemente  │
│din viaţa de zi cu zi, din perspectiva│
│specificului vârstei pubertăţii şi a  │
│adolescenţei                          │
└──────────────────────────────────────┘

CLASA a V-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul înconjurător                   │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Identificarea unor schimbări     │
│corporale şi emoţionale care încep la │
│debutul pubertăţii                    │
│- Exerciţii de autocaracterizare a    │
│propriei imagini fizice pe baza unor  │
│fotografii din diferite etape de viaţă│
│("Prin ce schimbări ai trecut?")      │
│- Lecturarea şi discutarea în grup a  │
│unor texte literare (poezii, proză)   │
│despre tranziţia de la copilărie la   │
│pubertate şi adolescenţă              │
│- Discuţii în grup pe tema: "Prin ce  │
│schimbări corporale trec fetele/      │
│băieţii?" "Cum se simt datorită       │
│acestora?"                            │
│- Exerciţii de identificare şi analiză│
│a intereselor şi preferinţelor        │
│personale care sunt diferite şi/sau   │
│comune                                │
│cu ale altora, pe baza lucrului în    │
│echipe (fată-fată, băiat-fată) (ex. ce│
│jocuri/filme îmi plac, ce activităţi  │
│preferate am, ce obiceiuri zilnice am │
│etc.)                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Analizarea rolului relaţiilor    │
│pozitive cu ceilalţi, în diferite     │
│contexte (familie, grup de prieteni,  │
│comunitate locală)                    │
│- Exerciţii în grup pe tema           │
│modalităţilor de a oferi feedback (ex.│
│reguli pentru un feedback pozitiv;    │
│tehnica                               │
│sandvişului pentru un feedback negativ│
│- partea mai puţin plăcută se         │
│înveleşte în două complimente)        │
│- Dialog pe tema unor reguli de       │
│relaţionare cu ceilalţi (ex. Baţi la  │
│uşă înainte să intri în camera cuiva? │
│Ceri                                  │
│permisiunea înainte de a lua lucrurile│
│cuiva? Citeşti corespondenţa şi       │
│jurnalele altora fără să le ceri voie?│
│Te simţi jignit(ă) dacă un prieten sau│
│o rudă nu îţi spune un secret pe care │
│l-a spus altora?)                     │
│- Studiu de caz pe tema unor modele de│
│prietenie, pornind de la realităţi din│
│mediul cunoscut (o familie,           │
│comunitatea locală, ţară etc.) sau de │
│la un film, text literar              │
│- Elaborarea unor miniproiecte de grup│
│pe tema responsabilităţilor copiilor  │
│în diferite grupuri şi comunităţi,    │
│realizate în forme variate (hărţi     │
│mentale, scurte interviuri, liste de  │
│reguli, exemple de activităţi de      │
│manifestare a prieteniei)             │
│- Implicarea într-o activitate de     │
│voluntariat la nivelul comunităţii    │
│locale (ex. crearea de obiecte        │
│artizanale                            │
│pentru vânzare şi strângere de fonduri│
│în beneficiul copiilor                │
│instituţionalizaţi, contribuţia la    │
│amenajarea unui                       │
│centru comunitar pentru diferite      │
│categorii de persoane defavorizate)   │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Aplicarea adecvată a unor norme de │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă variate                         │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea unor valori,       │
│atitudini şi norme care fundamentează │
│relaţiile de prietenie                │
│- Exerciţii de caracterizare a        │
│prietenului cel mai bun/prietenilor   │
│cei mai buni, prin scurte texte       │
│scrise,                               │
│asocieri de cuvinte/atribute          │
│- Realizarea unor hărţi conceptuale cu│
│caracteristici ale prieteniei         │
│adevărate, în forme variate (ex.      │
│cercul                                │
│prieteniei, copacul calităţilor etc.),│
│pornind de la discuţii de grup pe     │
│această temă (ex. dăruire,            │
│sinceritate,                          │
│deschidere, înţelegere, sprijin,      │
│bunăvoinţă/amabilitate)               │
│- Jocuri de exprimare a sentimentelor │
│în contexte variate de prietenie      │
│pornind de la imagini, fotografii,    │
│povestiri şi folosind forme variate de│
│exprimare (mesaje scurte, mimică,     │
│gestică)                              │
│- Interviul în perechi: organizarea de│
│perechi între fiecare elev şi un coleg│
│de clasă cu care acesta nu            │
│obişnuieşte să aibă relaţii amicale,  │
│apoi realizarea de conversaţii pe teme│
│privind interese personale (ex. ce    │
│fel de lucruri le place să facă, ce   │
│fel de muzică le place, care este     │
│filmul lor preferat), urmate de       │
│exerciţii                             │
│de reflecţie (ex. ce avem de învăţat  │
│de la cei cu care nu ne asemănăm, ce  │
│avem în comun cu cei care nu ne       │
│seamănă sau nu au aceleaşi preferinţe │
│ca şi noi)                            │
│- Vizionarea unor filme cu mesaj      │
│relevant pentru prietenie (ex. filmul │
│"The Mighty")                         │
│- Colectarea de proverbe despre       │
│prietenie şi discutarea în grup a     │
│mesajelor acestora sau a unor         │
│fragmente                             │
│literare pe această temă (ex.         │
│monologul Portiei din "Neguţătorul din│
│Veneţia", de W. Shakespeare)          │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Analizarea unor modalităţi de    │
│depăşire a situaţiilor critice ce se  │
│manifestă în relaţiile de prietenie   │
│- Discuţii pe tema situaţiilor critice│
│care apar în relaţiile de prietenie   │
│(ex. Aţi avut vreodată un prieten     │
│care a spus "Nu voi mai fi prietenul  │
│tău"? Cum aţi reacţionat? Ce aţi      │
│simţit? Cum aţi rezolvat situaţia?)   │
│- Elaborarea unei compuneri pe tema   │
│prieteniei (ex. "Când am fost mândru/ │
│mândră de prietenul/prietena mea?",   │
│"Cum am trecut cu bine peste o        │
│încercare dificilă, cu sprijinul      │
│prietenilor?")                        │
│- Studiu de caz pe tema efectelor unor│
│relaţii problematice/conflictuale cu  │
│prietenii sau cu membri ai familiei   │
│(părinţi, fraţi), cu rol de           │
│identificare a unor modalităţi de     │
│prevenire şi/sau rezolvare            │
│- Participarea la jocuri de rol pe    │
│tema manifestării şi efectelor        │
│geloziei/violenţei/nerespectării      │
│confidenţelor                         │
│într-o relaţie de prietenie           │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Explorarea activă a unor elemente  │
│din viaţa de zi cu zi, din perspectiva│
│specificului vârstei pubertăţii şi    │
│a adolescenţei                        │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Descrierea importanţei şi a      │
│consecinţelor ce decurg din           │
│apartenenţa la diferite grupuri       │
│- Discuţii pe tema importanţei        │
│varietăţii relaţiilor de prietenie,   │
│care au rol complementar (ex.         │
│prietenii mei                         │
│sunt asemănători mie?/sunt diferiţi de│
│mine?)                                │
│- Exerciţii de schimbare a            │
│perspectivei asupra imaginii de sine  │
│(conform ideii că ceea ce pe noi ne   │
│nemulţumeşte                          │
│la felul în care arătăm ar putea să-i │
│placă altcuiva), cu accent pe aspecte │
│care pot obiectiva acest demers şi    │
│pot preveni unele posibile excese (ex.│
│cură de slăbire în situaţii în care   │
│aceasta nu este necesară, încercarea  │
│de a fi mai înalt(ă), etc.)           │
│- Completarea unor scurte chestionare │
│cu răspunsuri la alegere pe tema      │
│diferitelor presiuni pe care elevii le│
│pot resimţi din partea grupurilor de  │
│apartenenţă (grupul clasei, grupul de │
│prieteni) şi analizarea în comun a    │
│categoriilor de răspunsuri            │
│- Participarea la jocuri de rol pe    │
│tema diferitelor strategii de reacţie │
│la presiunea grupului, însoţite de    │
│exerciţii de reflecţie asupra         │
│situaţiei şi emoţiilor trăite         │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Formularea de aprecieri privind  │
│rutine şi obiceiuri sănătoase/        │
│nesănătoase de igienă şi alimentaţie, │
│din                                   │
│viaţa personală                       │
│- Realizarea de jurnale săptămânale pe│
│tema obiceiurilor personale de igienă,│
│alimentaţie sănătoasă/nesănătoasă,    │
│managementul timpului liber - care pot│
│fi completate împreună cu părinţii sau│
│validate de aceştia                   │
│- Discuţii pe tema regulilor de igienă│
│şi îmbrăcăminte în diferite contexte  │
│(acasă, şcoală, spaţii publice)       │
│- Elaborarea unor proiecte de grup pe │
│tema rolului sportului/unei diete     │
│sănătoase/unei igiene corecte sau a   │
│modalităţilor de petrecere a timpului │
│liber de către copii                  │
└──────────────────────────────────────┘

Conţinuturi


┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de  │Conţinuturi              │
│conţinut    │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │● Prietenia. Trăsăturile │
│            │de caracter ale unui bun │
│            │prieten. Aprecierea      │
│            │corectă                  │
│            │a prietenilor: calităţi  │
│            │şi defecte               │
│            │● Valori care            │
│            │fundamentează o prietenie│
│            │sănătoasă. Acceptarea    │
│            │diferenţei;              │
│            │dreptate şi respect;     │
│            │respectarea promisiunilor│
│            │făcute                   │
│            │● Influenţa grupului de  │
│            │prieteni. Presiunea      │
│            │grupului şi reacţii la   │
│            │aceasta                  │
│            │● Atitudini de risc în   │
│            │relaţiile de prietenie   │
│            │(monopolizarea           │
│            │prietenilor,             │
│Eu şi       │gelozia etc.). Rezolvarea│
│ceilalţi:   │conflictelor, împăcarea. │
│familia,    │Evitarea comportamentelor│
│prietenii,  │antisociale ce se        │
│comunitatea │manifestă în grupurile de│
│            │apartenenţă - hărţuirea  │
│            │(bullying)               │
│            │● Implicarea în          │
│            │activităţi de            │
│            │voluntariat; importanţă, │
│            │aspecte practice         │
│            │● Universalitatea        │
│            │prieteniei. Niveluri ale │
│            │manifestării prieteniei  │
│            │- Familia - modele de    │
│            │prietenie (părinţii,     │
│            │fraţii)                  │
│            │- Responsabilitate       │
│            │civică: vecini şi        │
│            │prieteni                 │
│            │- Prieteni la nivelul    │
│            │comunităţii              │
│            │- Prietenia la nivel     │
│            │global; dreptatea şi     │
│            │respectul - fundamente   │
│            │pentru pace              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │● Imaginea de sine.      │
│            │Schimbări corporale şi   │
│            │psihologice ce anunţă    │
│            │debutul                  │
│            │pubertăţii. Ritmuri      │
│            │personale ale dezvoltării│
│            │● Dezvoltarea            │
│            │psiho-sexuală a fetelor  │
│            │şi a băieţilor;          │
│            │manifestări specifice    │
│Schimbările │în termeni de prietenie  │
│din viaţa   │şi în viaţa cotidiană    │
│personală.  │● Relaţia dintre sport,  │
│Gestionarea │mişcare fizică, nutriţie │
│unor aspecte│şi sănătate - aspecte    │
│specifice   │specifice la debutul     │
│pubertăţii  │pubertăţii. Abordări     │
│şi          │sănătoase şi nesănătoase │
│adolescenţei│în                       │
│            │privinţa dietei, a       │
│            │îngrijirii personale şi a│
│            │modei. Imitaţia,         │
│            │presiunea                │
│            │grupului de prieteni.    │
│            │Evitarea comportamentelor│
│            │de risc                  │
│            │● Gestionarea eficientă a│
│            │timpului personal; moduri│
│            │adecvate de petrecere    │
│            │a timpului liber         │
└────────────┴─────────────────────────┘

CLASA a VI-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul fizic şi social                │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Analizarea efectelor pe care     │
│schimbările din perioada pubertăţii şi│
│a adolescenţei le au asupra           │
│dezvoltării                           │
│personale                             │
│- Realizarea de liste comparative     │
│între libertăţi şi responsabilităţi   │
│specifice perioadei copilăriei,       │
│perioadei                             │
│adolescenţei, perioadei de viaţă      │
│adultă                                │
│- Analizarea unor studii de caz ce    │
│evidenţiază modul în care adolescenţii│
│îşi asumă roluri care corespund sau nu│
│vârstei lor                           │
│- Elaborarea profilului calităţilor   │
│personale, cu sprijinul colegilor de  │
│clasă (ex. scrierea calităţilor       │
│personale pe o foaie, care apoi va    │
│circula între colegi şi va fi         │
│completată de aceştia)                │
│- Exerciţiu de completare a unui      │
│jurnal personal pe termen lung, în    │
│care elevii să îşi clarifice          │
│conflictele                           │
│interioare şi să îşi noteze           │
│sentimentele pe care nu vor să le     │
│discute cu altcineva                  │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea de valori morale   │
│care fundamentează relaţionarea cu    │
│ceilalţi                              │
│- Realizarea unor compuneri pe tema   │
│diferitelor valori ce se manifestă în │
│relaţionarea cu ceilalţi: fidelitate, │
│altruism, sinceritate, respectarea    │
│cuvântului dat                        │
│- Discuţii pe tema nevoii de          │
│relaţionare cu ceilalţi, pornind de la│
│exemple din viaţa naturii (ex. Modul  │
│de zbor                               │
│al păsărilor călătoare) sau de la     │
│mesajul unor poveşti (ex. povestea    │
│oamenilor care aveau linguri prea     │
│lungi                                 │
│pentru a se putea hrăni cu ele)       │
│- Exerciţii de formulare de argumente │
│pro şi contra pe tema "Vreau să cresc │
│mare", care să evidenţieze roluri şi  │
│responsabilităţi ale copiilor/        │
│adulţilor                             │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Aplicarea adecvată a unor norme de │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă variate                         │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Prezentarea unor modalităţi de   │
│manifestare a fidelităţii şi a        │
│respectului în relaţiile cu ceilalţi  │
│(familie, prieteni)                   │
│- Elaborarea unei scrisori de         │
│mulţumire pentru un "erou al vieţii   │
│cotidiene" (o persoană importantă din │
│viaţa                                 │
│fiecărui elev)                        │
│- Discuţii în grup pe tema            │
│autocontrolului ("Cel mai puternic om │
│este cel care se poate stăpâni pe     │
│sine") şi al                          │
│rolului acestuia în relaţionarea cu   │
│ceilalţi                              │
│- Realizarea unor jurnale pornind de  │
│la exerciţiul personal de a utiliza   │
│numai cuvinte pozitive pe parcursul   │
│unei ore/unei zile/unei săptămâni (ex.│
│"Încercaţi să folosiţi numai cuvinte  │
│de apreciere, de încurajare, evitând  │
│să criticaţi, să vă plângeţi sau să   │
│vorbiţi de rău pe cineva, timp de o   │
│oră/o zi/o săptămână"), urmate de     │
│reflecţie ("A fost greu? De ce?")     │
│- Realizarea de liste cu lucruri pe   │
│care elevii le pot face pentru a-şi   │
│degreva părinţii de anumite sarcini şi│
│responsabilităţi, urmate de etapa de  │
│reflecţie "Ce privilegii aţi câştigat │
│cu timpul pentru această atitudine?"  │
│- Completarea unui scurt chestionar cu│
│întrebări referitoare la fidelitatea  │
│şi loialitatea între prieteni (ex.    │
│păstrarea micilor secrete             │
│nepericuloase, acordarea de ajutor,   │
│împărtăşirea bucuriei când i se       │
│întâmplă ceva bun                     │
│prietenului/prietenei sau a tristeţii │
│când se întâmplă ceva rău prietenului/│
│prietenei, iertarea greşelilor,       │
│respectul pentru păreri diferite,     │
│statornicia într-o relaţie de         │
│prietenie)                            │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Aplicarea unor strategii simple  │
│de gestionare a conflictelor în       │
│contexte cunoscute                    │
│- Discuţii de grup pe tema utilizării │
│forţei fizice în diferite situaţii    │
│(ex. în acţiunile poliţiei, în        │
│apărarea                              │
│ţării versus violenţa fizică între doi│
│elevi etc.)                           │
│- Participarea la o dezbatere pe tema │
│unei fapte rele (ex. împărţirea clasei│
│în echipe de acuzare şi de apărare    │
│şi organizarea unui proces într-o     │
│situaţie ipotetică în care cineva a   │
│făcut o faptă rea, formularea         │
│verdictului,                          │
│discutarea şi analizarea efectelor)   │
│- Elaborarea unui scurt text privind o│
│situaţie din mediul şcolar sau        │
│familial în care obiectivele elevului │
│au                                    │
│intrat în contradicţie cu ale echipei/│
│clasei/familiei, pe baza unui set de  │
│întrebări (ex. "În ce context s-a     │
│produs situaţia conflictuală?" "Cum ai│
│rezolvat situaţia?" "Ai renunţat la   │
│punctul tău de vedere sau nu?"        │
│"Care a fost rezultatul?")            │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Explorarea activă a unor elemente  │
│din viaţa de zi cu zi, din perspectiva│
│specificului vârstei pubertăţii şi    │
│a adolescenţei                        │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Analizarea unor caracteristici   │
│privind relaţiile personale cu adulţi │
│şi cu covârstnici, la vârsta          │
│pubertăţii şi a adolescenţei          │
│- Exerciţii de analizare a unor       │
│decizii personale care implică relaţii│
│cu adulţi şi cu prietenii de aceeaşi  │
│vârstă, ce ar trebui discutate mai    │
│întâi cu părinţii sau alt adult de    │
│încredere (tutore, profesor, naş etc.)│
│- Discutarea în grup a mesajelor unor │
│texte literare (ex. fabule, povestiri)│
│referitoare la comportamente          │
│adoptate pentru a fi populari în      │
│grupul de apartenenţă (ex. fabula     │
│"Gaiţa împodobită cu pene de păun")   │
│- Completarea unor scurte chestionare │
│care evidenţiază modalităţi de        │
│relaţionare cu prietenii (ex. test cu │
│întrebări privind manifestarea        │
│fidelităţii într-o relaţie de         │
│prietenie)                            │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Formularea de argumente pentru   │
│respingerea comportamentelor de risc  │
│cu efecte asupra sănătăţii            │
│- Joc de rol pe tema susţinerii unor  │
│nevoi personale în faţa părinţilor    │
│(ex. un elev este părintele, iar      │
│celălalt este copilul care vrea să îl │
│convingă că: îi trebuie mai mulţi bani│
│de buzunar/vrea să se fardeze şi      │
│să poarte fuste scurte/are nevoie de  │
│un telefon nou etc.)                  │
│- Elaborarea unor proiecte de grup    │
│(ex. realizarea de texte/afişe/colaje)│
│pe tema reclamelor media care se      │
│adresează tinerilor şi adolescenţilor │
│şi a mesajelor acestora (ex. "La ce   │
│dorinţe şi nevoi răspund acestea?"    │
│"Ce valori promovează?" "Cum pot      │
│acestea să influenţeze alegerile      │
│personale?")                          │
│- Jocuri de rol pe tema importanţei   │
│respectării intimităţii personale în  │
│comunicarea directă şi în cea în      │
│mediul                                │
│online (ex. susţinerea unui discurs în│
│faţa întregii clase/din bancă/din     │
│spatele unui paravan/înregistrat      │
│audio etc.)                           │
│- Participarea la discuţii cu diverşi │
│specialişti pe tema unor comportamente│
│specifice ce pot să apară la          │
│vârsta adolescenţei (ex. curele de    │
│slăbire la adolescenţi, machiajul     │
│excesiv, excesul de jocuri pe         │
│calculator                            │
│etc.)                                 │
│- Organizarea la nivelul clasei/al    │
│şcolii a unui grup de sprijin şi      │
│socializare format din colegi, părinţi│
│sau                                   │
│adulţi din mediul cunoscut, care să   │
│ofere contexte de activităţi          │
│extraşcolare variate pentru tinerii   │
│expuşi                                │
│diferitelor comportamente de risc     │
└──────────────────────────────────────┘

Conţinuturi


┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de  │Conţinuturi              │
│conţinut    │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │● Libertăţi şi           │
│            │responsabilităţi la      │
│            │vârsta pubertăţii şi a   │
│            │adolescenţei.            │
│            │Încredere în sine.       │
│            │Autonomie responsabilă.  │
│            │Autocontrol şi           │
│            │autodisciplină           │
│            │● Identitate de sine -   │
│            │aspecte specifice la     │
│            │pubertate şi adolescenţă.│
│            │Crize                    │
│            │de identitate;           │
│            │popularitate şi stimă de │
│            │sine; cunoaştere şi      │
│            │acceptare de             │
│            │sine. Rezistenţa la      │
│            │presiuni exterioare      │
│Eu şi       │● Dezvoltare personală şi│
│ceilalţi:   │relaţii interpersonale.  │
│familia,    │Conştiinţă comunitară    │
│prietenii,  │● Valori morale care     │
│comunitatea │fundamentează            │
│            │relaţionarea cu ceilalţi:│
│            │fidelitate,              │
│            │altruism, sinceritate,   │
│            │respectarea cuvântului   │
│            │dat                      │
│            │● Relaţii cu             │
│            │co-vârstnicii. Relaţii de│
│            │prietenie; fidelitatea - │
│            │fundament al             │
│            │oricărei prietenii       │
│            │● Relaţii de familie.    │
│            │Familia în societate şi  │
│            │istorie. Respectul       │
│            │datorat                  │
│            │vârstnicilor. Conflictul │
│            │între generaţii.         │
│            │Gestionarea conflictelor │
│            │în familie               │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │● Efecte ale schimbărilor│
│            │specifice pubertăţii şi  │
│            │adolescenţei la nivel    │
│            │fizic, psihologic şi     │
│            │social. Dreptul la       │
│            │intimitate. Schimbări de │
│            │dispoziţie:              │
│            │gestionarea depresiei, a │
│Schimbările │frustrării, a            │
│din viaţa   │nervozităţii. Tehnici de │
│personală.  │comunicare şi            │
│Gestionarea │de rezolvare a           │
│unor aspecte│conflictelor             │
│specifice   │● Autocontrol şi evitarea│
│pubertăţii  │unor comportamente de    │
│şi          │risc la vârsta pubertăţii│
│adolescenţei│şi                       │
│            │a adolescenţei           │
│            │● Mişcare fizică, igienă,│
│            │dietă corectă şi odihnă -│
│            │aspecte specifice la     │
│            │vârsta pubertăţii şi a   │
│            │adolescenţei. Sănătatea  │
│            │fizică, mentală,         │
│            │spirituală               │
└────────────┴─────────────────────────┘

CLASA a VII-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul fizic şi social                │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Analizarea efectelor pe care     │
│schimbările din perioada pubertăţii şi│
│a adolescenţei le au asupra           │
│relaţionării cu ceilalţi              │
│- Discuţii de grup privind            │
│modalităţile în care relaţionarea cu  │
│ceilalţi se schimbă pe parcursul      │
│etapelor de                           │
│dezvoltare psiho-fizică a unei        │
│persoane, pornind de la mesajul       │
│basmului "Răţuşca cea urâtă"          │
│- Elaborarea unor liste comparative de│
│caracteristici specifice modelelor de │
│viaţă ale adolescenţilor              │
│(ex. modele din media/modele din viaţa│
│reală/modele din diferite domenii de  │
│cunoaştere)                           │
│- Participarea la jocuri de rol de tip│
│pantomimă, în scopul conştientizării  │
│relaţiei dintre corp, minte şi        │
│spirit                                │
│- Participarea la întâlniri cu        │
│specialişti pe tema dezvoltării       │
│socio-emoţionale la vârsta pubertăţii │
│şi a                                  │
│adolescenţei                          │
│- Utilizarea unei "cutii a            │
│sentimentelor şi a întrebărilor", în  │
│care elevii pun săptămânal bileţele cu│
│întrebări                             │
│la care vor să primească răspuns, iar │
│profesorul le răspunde periodic       │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Argumentarea nevoii de           │
│apartenenţă la un grup, în relaţie cu │
│aspecte de dinamica grupurilor        │
│- Exerciţii de formulare a unor mesaje│
│de feedback pozitiv într-un grup (ex. │
│Cercul prieteniei - în grupuri de     │
│5-6 persoane, fiecare elev formulează │
│un enunţ cu mesaj pozitiv pentru un   │
│alt membru al grupului şi primeşte    │
│adecvat un mesaj de la alt membru)    │
│- Participarea la jocuri de rol       │
│privind diferite situaţii de          │
│relaţionare într-un grup, cu rol de a │
│evidenţia                             │
│avantaje şi riscuri posibile ale      │
│apartenenţei la acel grup             │
│- Exerciţii de reflecţie pe baza unui │
│set de întrebări, care să evidenţieze │
│schimbări ce apar în dinamica unui    │
│grup (ex. dinamica unui grup de       │
│prieteni, dinamica relaţiilor de      │
│prietenie din clasă etc.), din        │
│perspectiva unor                      │
│experienţe pozitive/negative          │
│- Analizarea în grup a unui studiu de │
│caz privind efectele unor             │
│comportamente la nivelul grupului,    │
│care să                               │
│evidenţieze "efectul fluturelui"/     │
│caracterul interconectat al lumii     │
│înconjurătoare (ex. un fluture care   │
│bate din                              │
│aripi în zona Amazonului din Brazilia │
│poate crea un taifun în India)        │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Aplicarea adecvată a unor norme de │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă variate                         │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea unor aspecte de    │
│autonomie şi responsabilitate ce      │
│decurg din apartenenţa persoanei la   │
│diferite                              │
│grupuri                               │
│- Discuţii despre responsabilităţile  │
│pe care adolescenţii trebuie să şi le │
│asume, pornind de la poveşti,         │
│proverbe (ex. proverbul chinezesc     │
│"Părinţii ar trebui să le dea copiilor│
│rădăcini şi aripi") sau legende,      │
│mituri                                │
│(ex. mitul lui Icar)                  │
│- Exerciţii de formulare a unui       │
│feedback de recunoaştere a unei       │
│greşeli/rostire a adevărului în       │
│situaţii                              │
│problemă ce apar în dinamica unui     │
│grup, pornind de la experienţe din    │
│viaţa curentă sau de la un studiu de  │
│caz                                   │
│dat                                   │
│- Analizarea unor modalităţi de       │
│prezentare în spaţiul online a        │
│propriei persoane, cu evidenţierea    │
│efectelor                             │
│pozitive şi a riscurilor specifice    │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Aplicarea unor strategii de      │
│autocontrol şi rezilienţă în diferite │
│situaţii de relaţionare cu ceilalţi   │
│- Studiu de caz pe tema strategiilor  │
│de gestionare a emoţiilor în          │
│relaţionarea cu ceilalţi, pornind de  │
│la                                    │
│exemple din viaţa cotidiană a         │
│elevilor, în care aceştia au simţit   │
│ruşine, jenă, alte emoţii determinate │
│de                                    │
│încălcarea intimităţii sau de         │
│experienţe negative                   │
│- Exersarea unor strategii de         │
│management al riscului/de preluare    │
│inteligentă a riscurilor (ex. a cere  │
│sfatul                                │
│unui părinte sau unei alte persoane de│
│încredere cu privire la un risc pe    │
│care elevul doreşte să şi-l asume; a  │
│lista aspectele de câştig/pierdere ce │
│pot rezulta din asumarea unui risc; a │
│fi dispus să înveţi din greşelile     │
│personale, valorificând experienţe    │
│anterioare)                           │
│- Discuţii pe tema curajului ca       │
│acţiune spirituală, psihologică şi    │
│fizică, pornind de la o idee dată, un │
│proverb                               │
│(ex. "Noi devenim curajoşi prin       │
│acţiuni curajoase", Aristotel)        │
│- Lucrul pe grupuri mici pentru       │
│corelarea unor emoţii/sentimente cu   │
│gânduri/experienţe de viaţă proprie   │
│(ex. ce gânduri ne vin în minte când  │
│auzim cuvintele: "frică", "furie",    │
│"agresivitate", "bucurie", "tristeţe",│
│"mândrie", "entuziasm", "plictiseală",│
│"supărare" etc.) sau pentru corelarea │
│unor acţiuni cu zonele creierului     │
│care le gestionează                   │
│- Analizarea în grup a nivelului de   │
│rezilienţă în diferite situaţii de    │
│viaţă cotidiană a elevilor, pe baza   │
│completării unor chestionare tematice │
│cu răspunsuri la alegere              │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Explorarea activă a unor elemente  │
│din viaţa de zi cu zi, din perspectiva│
│specificului vârstei pubertăţii şi a  │
│adolescenţei                          │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Identificarea caracteristicilor  │
│unui lider de grup, din perspectiva   │
│rolului acestuia în dezvoltarea       │
│grupului                              │
│- Aplicarea unor exerciţii democratice│
│de alegere la nivelul clasei (ex.     │
│alegerea unui lider al clasei,        │
│alegerea                              │
│unui reprezentant al clasei pentru    │
│diferite contexte de viaţă şcolară),  │
│în acord cu respectarea dreptului la  │
│vot                                   │
│- Elaborarea pe grupe a profilului    │
│unui erou/model/exemplu de succes,    │
│care să evidenţieze caracteristicile  │
│unui                                  │
│lider                                 │
│- Participarea la discuţii de grup cu │
│un profesionist/lider într-un domeniu │
│care să le explice elevilor care au   │
│fost etapele prin care a trecut pentru│
│a-şi atinge obiectivele de carieră    │
│- Participarea la activităţi de       │
│comunicare cu persoane care să le     │
│ofere perspective de viaţă,           │
│inspiraţie,                           │
│motivaţie, prin poveşti personale,    │
│experienţe de viaţă interesante,      │
│exemplare (ex. Biblioteca vie)        │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Asumarea unor responsabilităţi   │
│pentru propria dezvoltare personală şi│
│pentru sănătate                       │
│- Realizarea de către fiecare elev a  │
│unei liste cu unul sau mai multe      │
│obiective de viaţă şi discutarea      │
│acestora                              │
│la clasă, cu accent pe realismul      │
│acestor obiective şi nevoile de       │
│dezvoltare personală                  │
│- Participarea la discuţii cu diferite│
│persoane cu expertiză în domeniul     │
│dezvoltării psihice şi fizice a       │
│adolescenţilor (ex. întâlnire cu un   │
│medic care să explice rolul           │
│menstruaţiei şi semnificaţia acesteia │
│de                                    │
│normalitate în viaţa unei femei,      │
│întâlnire cu un psiholog care să      │
│explice caracteristici ale dezvoltării│
│socio-emoţionale în adolescenţă etc.) │
│- Căutarea de informaţii din surse    │
│variate, despre stilul de viaţă       │
│sănătos la vârsta pubertăţii şi a     │
│adolescenţei                          │
└──────────────────────────────────────┘

Conţinuturi


┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de  │Conţinuturi              │
│conţinut    │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │● Gen, identitate,       │
│            │personalitate. Dezvoltare│
│            │psiho-sexuală            │
│            │● Persoana ca unitate    │
│Eu şi       │bio-psiho-spirituală.    │
│ceilalţi:   │Aspecte specifice la     │
│familia,    │vârsta                   │
│prietenii,  │adolescenţei:            │
│comunitatea │autoevaluare; ascultare  │
│            │şi interdependenţă;      │
│            │autocontrol şi           │
│            │gestionarea emoţiilor;   │
│            │integrare socială        │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │● Nevoia de apartenenţă  │
│            │la un grup. Dinamica     │
│            │grupului. Integrare      │
│            │socială                  │
│            │● Relaţii în cadrul      │
│            │grupului. Metode de      │
│            │evitare şi de combatere a│
│            │abuzurilor               │
│            │din partea celorlalţi:   │
│            │şicane. Modele sociale,  │
│            │de carieră               │
│            │● Stil de viaţă sănătos  │
│            │● Asumarea şi evaluarea  │
│Schimbările │riscurilor. Exersarea    │
│din viaţa   │unor comportamente       │
│personală.  │raţionale.               │
│Gestionarea │Modalităţi de gestionare │
│unor aspecte│a eşecurilor şi a        │
│specifice   │frustrărilor. Rezilienţa.│
│pubertăţii  │Stabilirea unor obiective│
│şi          │realiste                 │
│adolescenţei│● Dinamica grupurilor de │
│            │apartenenţă.             │
│            │Responsabilitate socială.│
│            │Munca în                 │
│            │echipă. Relaţii          │
│            │reziliente               │
│            │● Modele - rol şi        │
│            │importanţă în viaţa      │
│            │personală                │
│            │● Responsabilitate şi    │
│            │autonomie. Virtuţile unui│
│            │bun lider şi ale unui bun│
│            │discipol. Respectul faţă │
│            │de sine şi faţă de alte  │
│            │persoane                 │
└────────────┴─────────────────────────┘

CLASA a VIII-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare


┌──────────────────────────────────────┐
│1. Manifestarea unor atitudini        │
│pozitive faţă de sine şi faţă de      │
│mediul fizic şi social                │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Asumarea unei perspective        │
│holistice asupra persoanei umane ca   │
│unitate fizică, psihică şi spirituală │
│- Exerciţii de reflecţie asupra unor  │
│comportamente în diferite situaţii de │
│viaţă, care evidenţiază efortul unei  │
│persoane de a corela emoţiile cu      │
│acţiunile (ex. ce simţi când          │
│îmbrăţişezi o persoană pe care o      │
│iubeşti/pe care                       │
│nu o iubeşti; cum procedezi atunci    │
│când ţi-ai propus să faci ceva, dar   │
│emoţiile tale sunt opuse etc.)        │
│- Completarea unor chestionare care   │
│investighează reacţiile fizice,       │
│psihologice şi emoţionale în diferite │
│situaţii de viaţă (ex. care este      │
│reacţia personală în plan fizic/      │
│psihologic/spiritual atunci când: ai  │
│de dat un                             │
│examen dificil, eşti răcit, ai rănit  │
│sentimentele celui mai bun prieten    │
│etc.)                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Evidenţierea rolului respectului │
│şi încrederii, în relaţiile cu        │
│ceilalţi                              │
│- Elaborarea unor liste de            │
│identificare, în relaţiile din clasă/ │
│şcoală, a unor situaţii de manifestare│
│a                                     │
│respectului/a lipsei de respect faţă  │
│de celălalt (cu referire la elevi,    │
│profesori, alte persoane din spaţiul  │
│şcolii)                               │
│- Jocuri în perechi de construire/    │
│verificare a încrederii (ex. un elev  │
│este legat la ochi, celălalt elev este│
│responsabil pentru a-l ghida în       │
│siguranţă într-un circuit complet în  │
│jurul clasei; elevii îşi pot alege    │
│singuri                               │
│partenerii, justificând alegerea      │
│făcută/componenţa echipei poate fi    │
│realizată aleatoriu; exerciţiul este  │
│urmat                                 │
│de reflecţie asupra stărilor          │
│emoţionale trăite)                    │
│- Participarea la "cercul zâmbetelor" │
│(ex. elevii trebuie să "treacă" un    │
│zâmbet de la unul de celălalt) cu     │
│scopul sublinierii importanţei        │
│atitudinii pozitive la nivelul unui   │
│grup                                  │
│- Participarea la o dezbatere pe tema │
│unei situaţii de manifestare a        │
│violenţei într-un grup de elevi, cu   │
│accent                                │
│pe importanţa încrederii (premisa de  │
│nevinovăţie) şi pe nevoia de dovezi în│
│evaluarea situaţiei                   │
│- Elaborarea unei liste de "legi"/    │
│reguli care să susţină o societate    │
│ideală din punct de vedere al         │
│relaţionării                          │
│dintre oameni                         │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Aplicarea adecvată a unor norme de │
│relaţionare dezirabile în contexte de │
│viaţă variate                         │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Analizarea caracteristicilor     │
│relaţiilor dintre fete şi băieţi la   │
│vârsta adolescenţei                   │
│- Exerciţii de exprimare a empatiei în│
│lucrul pe grupuri mici (ex. un elev   │
│povesteşte un eveniment nefericit din │
│viaţa sa, alt elev îi repovesteşte    │
│povestea către altul, cu toate        │
│amănuntele verbale şi nonverbale etc.,│
│apoi se                               │
│analizează emoţiile resimţite de      │
│ultimul ascultător şi măsura în care  │
│acestea corespund emoţiilor primului  │
│povestitor)                           │
│- Discuţii pe tema valorilor care     │
│fundamentează o relaţie dintre fete şi│
│băieţi, pornind de la texte citite,   │
│filme vizionate, povestiri personale, │
│scurte interviuri cu proprii părinţi  │
│- Prezentarea unor stereotipuri şi    │
│prejudecăţi de gen (ex. fetele sunt   │
│plângăcioase, băieţii sunt bătăuşi    │
│etc.)                                 │
│şi analizarea lor în grupuri,         │
│valorificând experienţele personale   │
│- Prezentarea unor caracteristici ale │
│creierului la fete/băieţi, generatoare│
│de comportamente şi modalităţi        │
│diferite, specifice, de reacţie şi    │
│relaţionare interpersonală            │
│- Realizarea de corelaţii între       │
│diferite sentimente (ex. atracţie/    │
│dragoste) şi comportamente specifice  │
│adolescenţilor, pentru a evidenţia    │
│semnificaţia acestora                 │
│- Analizarea în grup a unor scenarii  │
│alternative privind dezvoltarea unei  │
│relaţii între o fată şi un băiat, cu  │
│evidenţierea aspectelor pozitive şi a │
│riscurilor                            │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Identificarea nevoii de limite şi│
│standarde în relaţiile interpersonale,│
│cu relevanţă pentru propria           │
│experienţă de viaţă                   │
│- Exerciţii de aplicare a tehnicii    │
│SODA (stop, opţiuni, decizie, acţiune)│
│în analizarea unor situaţii date      │
│aparent conflictuale (ex. vrei să te  │
│uiţi la emisiunile TV preferate, dar  │
│părinţii te roagă să faci nişte       │
│treburi în casă; ai fost invitat de un│
│prieten la o plimbare în oraş, dar    │
│părinţii refuză să-şi dea permisiunea │
│etc.)                                 │
│- Studiu de caz cu relevanţă pentru   │
│situaţiile de "cameleon social" (a    │
│face lucruri pe care nu le doreşti cu │
│adevărat, din cauza presiunii         │
│grupului)                             │
│- Analizarea în grup a mesajelor      │
│relevante pentru dragoste, promovate  │
│de unele poveşti clasice sau moderne  │
│(ex. "Frumoasa şi bestia")            │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Explorarea activă a unor elemente  │
│din viaţa de zi cu zi, din perspectiva│
│specificului vârstei pubertăţii şi    │
│a adolescenţei                        │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Formularea de aprecieri privind  │
│aspectele specifice familiei în       │
│societatea actuală                    │
│- Desenarea arborelui propriei        │
│familii, cu rol de analizare a        │
│relaţiilor dintre membrii acesteia    │
│- Completarea unor rebusuri cu tema   │
│valorilor specifice unei familii      │
│- Elaborarea în grup a unor liste cu  │
│situaţii problematice care apar în    │
│relaţia dintre copii şi părinţii lor, │
│pentru a evidenţia caracterul comun al│
│unora dintre acestea în societatea    │
│contemporană                          │
│- Jocuri de rol părinte (mamă/tată) - │
│copil (fiu/fiică) pe teme privind     │
│situaţii problematice de relaţionare, │
│cu scopul exersării abilităţilor de   │
│negociere, de respectare a unui punct │
│de vedere argumentat                  │
│- Realizarea unor interviuri cu       │
│familii care aşteaptă un copil/care au│
│un copil mai mic/care au un copil mai │
│mare cu privire la sentimentele       │
│părinţilor faţă de copil şi la        │
│formularea unor aşteptări şi mesaje   │
│pentru copiii                         │
│lor                                   │
│- Exerciţii de îngrijire a unei mici  │
│fiinţe, a unei plante sau a unui      │
│obiect delicat pentru o perioadă de   │
│timp                                  │
│pentru a înţelege semnificaţia        │
│angajamentelor de durată              │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Analizarea riscurilor unor       │
│obiceiuri şi comportamente asupra     │
│propriei vieţi şi asupra celorlalţi   │
│- Studii de caz pe tema asumării unor │
│riscuri de către adolescenţi, care să │
│evidenţieze semnificaţia riscurilor   │
│pozitive (care au un rezultat         │
│potenţial pozitiv) şi a riscurilor    │
│negative (care au un rezultat         │
│potenţial                             │
│negativ)                              │
│- Exerciţii individuale de calculare a│
│indicelui de masă corporală, utilizând│
│surse de informare online şi          │
│referinţe concepute pentru copii şi   │
│adolescenţi                           │
│- Participarea la discuţii cu diferiţi│
│specialişti în modă, dans, muzică etc.│
│Pentru a evidenţia rolul social al    │
│acestora şi valorile promovate        │
│explicit                              │
│- Organizarea unui târg de idei de    │
│proiecte care propun soluţii la       │
│diferite probleme punctuale ale       │
│clasei/comunităţii/societăţii         │
└──────────────────────────────────────┘

Conţinuturi


┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de  │Conţinuturi              │
│conţinut    │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │● Respectul şi încrederea│
│            │în relaţiile interumane. │
│            │Forme de manifestare:    │
│            │- Respectul faţă de alte │
│            │persoane şi faţă de      │
│            │proprietatea acestora    │
│            │- Respectul faţă de      │
│            │lucrurile care aparţin   │
│            │comunităţii              │
│            │- Respectul faţă de      │
│            │natură                   │
│            │● Părinţii - sursă a     │
│            │iubirii în familie.      │
│            │Gestionarea unor situaţii│
│            │dificile                 │
│            │ale familiei: conflicte  │
│            │între membrii acesteia,  │
│            │divorţ, pierderea unui   │
│Eu şi       │membru                   │
│ceilalţi:   │al familiei. Valori      │
│familia,    │specifice pentru o       │
│prietenii,  │familie sănătoasă:       │
│comunitatea │generozitatea,           │
│            │sprijinul reciproc;      │
│            │ajutorul acordat         │
│            │părinţilor de către copii│
│            │● Loialitatea în         │
│            │relaţiile interpersonale.│
│            │Gelozie, abuz în         │
│            │relaţiile                │
│            │interpersonale.          │
│            │Sinceritatea în relaţiile│
│            │de prietenie             │
│            │● Caracteristicile unei  │
│            │societăţi ideale.        │
│            │Leadership şi iniţiativă.│
│            │Evaluarea                │
│            │riscurilor. Stabilirea   │
│            │unor scopuri şi efortul  │
│            │necesar pentru           │
│            │îndeplinirea             │
│            │acestora                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │● Relaţii sociale        │
│            │fete-băieţi: prietenie,  │
│            │atracţie. Presiunea de   │
│            │grup. Emoţii             │
│            │şi sentimente specifice: │
│            │a fi îndrăgostit, a iubi.│
│            │Limite şi standarde în   │
│Schimbările │relaţiile interpersonale │
│din viaţa   │la vârsta adolescenţei   │
│personală.  │● Miracolul vieţii şi    │
│Gestionarea │respectul pentru viaţă.  │
│unor aspecte│Aspecte legate de        │
│specifice   │sarcină,                 │
│pubertăţii  │reacţii de respingere/   │
│şi          │suport din partea        │
│adolescenţei│familiei/grupului de     │
│            │prieteni/comunitate.     │
│            │Alternative şi opţiuni   │
│            │● Gestionarea timpului   │
│            │liber la vârsta          │
│            │adolescenţei. Implicarea │
│            │în activităţi            │
│            │de voluntariat şi în     │
│            │proiecte comunitare      │
└────────────┴─────────────────────────┘

    Sugestii metodologice
        Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru proiectarea şi derularea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei, dar şi cu specificul nevoilor de învăţare ale fiecărui elev/fiecărei clase de elevi.
        Programa şcolară Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate constituie un răspuns la aşteptările elevilor, ale profesorilor şi ale părinţilor ca şcoala să fie cât mai aproape de interesele şi nevoile copiilor, iar învăţarea să aibă cât mai multă relevanţă pentru viaţă. Prin competenţele vizate şi prin conţinuturile abordate, programa a urmărit să răspundă următoarelor nevoi ale elevilor:
    - nevoia de educaţie pentru gestionarea emoţiilor;
    – nevoia de relaţionare eficientă în contexte de viaţă şi de a rezista la presiunea grupului;
    – nevoia de a învăţa gestionarea conflictelor;
    – nevoia de a combate violenţa şi fenomenul de hărţuire (bullying);
    – nevoia de educaţie pentru sănătate;
    – nevoia de combatere a comportamentelor de risc specifice perioadei pubertăţii şi adolescenţei;
    – nevoia de pregătire pentru diferitele momente şi praguri ale vieţii.

        O notă aparte a disciplinei opţionale Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate este dată de contribuţia la dezvoltarea unor abilităţi de viaţă, atitudini şi valori pe care actualii elevi şi viitorii adulţi să le poată aplica în viaţa de zi cu zi. Abilităţile de viaţă au rolul de a ajuta o persoană pentru a avea o viaţă de calitate, a menţine relaţii optime cu ceilalţi, a îndeplini scopurile propuse într-o anumită perioadă a vieţii şi a face faţă diferitelor dificultăţi. Se pune accentul pe dezvoltarea caracterului, a respectului de sine şi pentru alte persoane şi consolidarea responsabilităţii şi interacţiunii sociale sănătoase. Elevii sunt sprijiniţi să înveţe rezilienţa şi să-şi asume alegerile cu deplină maturitate, să respecte munca proprie şi a altora, posesiunile proprii şi cele comune, să înţeleagă valoarea fair-play-ului şi a efortului personal în atingerea onestă şi reală a obiectivelor. Activităţile de predare-învăţare se pot desfăşura sub formă de poveşti sau pe bază de joc, utilizând cadrul simbolic oferit de acestea sau cadre simbolice create de cadrul didactic.
        Disciplina opţională Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate are un puternic caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea activă şi participarea directă a elevilor la activităţile de învăţare. Elevii exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu adecvat de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse, care pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de către cadrul didactic.
        Pentru fiecare an de studiu, programul abordează cu prioritate câte o temă majoră, corespunzătoare etapelor de vârstă pe care le parcurg elevii.
    - Clasa a V-a - Tema majoră "Suntem prieteni!" pune accent pe valori şi cunoştinţe despre prieteniile sănătoase şi relaţiile în care sprijinul se manifestă reciproc, susţinând interesul crescut al preadolescentului, care are nevoie şi caută relaţii pozitive cu cei de aceeaşi vârstă.
    – Clasa a VI-a "Schimbări şi provocări" abordează elemente de conţinut cu relevanţă pentru schimbările specifice pubertăţii şi adolescenţei, în planul dezvoltării fizice şi psihice, al atitudinilor şi emoţiilor aflate în schimbare.
    – Clasa a VII-a - Tema majoră "Personalitatea mea" vizează abordarea bio-psiho-spirituală integrală a persoanei, cu accent pe aspecte specifice vârstei adolescenţei, şi pregăteşte elevul pentru o mai bună cunoaştere de sine în relaţie cu ceilalţi.
    – Clasa a VIII-a - Tema majoră "Merită să aştepţi!" propune conţinuturi centrate pe nevoi şi roluri ale adolescentului, inclusiv pe aspecte precum: atracţia în relaţia fete-băieţi, iubire, angajament şi loialitate, obiective de viaţă.

        Pe lângă temele majore, există unităţi de conţinut asupra cărora se revine de-a lungul anilor de studiu, progresiv, din perspectiva specificului vârstei elevilor şi a nevoilor lor de cunoaştere şi relaţionare socială în diferite contexte de viaţă.
        Se recomandă ca activităţile de predare-învăţare să fie desfăşurate sub forme şi strategii variate, cu accent pe punerea în rol a elevilor, ca persoane se confruntă cu o gamă largă de situaţii de viaţă şi sunt nevoite să ia decizii tot mai complexe în chestiuni precum: presiunea anturajului, falsele prietenii, relaţiile de familie, cinstea şi responsabilitatea, lucrul bine făcut, cuvântul dat, relaţiile romantice. Este valorificată, astfel, o tendinţă actuală în proiectarea învăţării, respectiv gamificarea, întrucât elevii parcurg împreună diferite situaţii, provocări, iar depăşirea sau rezolvarea situaţiilor conduc la progres în învăţare.

    Strategii didactice
        Strategiile didactice recomandate sunt cele activ-participative, care stimulează explorarea şi activitatea independentă a elevilor. Acestea vor fi aplicate într-un climat educaţional adecvat, care să încurajeze comunicarea eficientă, manifestarea spiritului de cooperare, interacţiunea socială pozitivă, exersarea unor comportamente morale, dezvoltarea creativităţii.
        Abordarea procesului de învăţare în perspectiva prezentei programe se bazează pe o viziune a omului ca fiinţă integrală şi porneşte de la premisa că în orice proces de învăţare, întreaga persoană umană devine în mod activ implicată: descoperă valori (folosindu-şi inteligenţa), şi le însuşeşte (exersându-şi sentimentele şi voinţa), apoi le aplică în practică (prin integritatea acţiunilor sale).
        Astfel, demersurile de învăţare în acest program sunt construite pe trei etape:
    - cunoaşterea - aceasta reprezintă momentul percepţiei şi înţelegerii realităţii aşa cum se prezintă ea, dincolo de consideraţiile subiective, prin relaţionarea la diferite contexte din realitatea familiară a elevilor;
    – integrarea - aceasta reprezintă etapa asumării de către elev a ceea ce a fost înţeles: a cunoaşterii care se dovedeşte obiectivă şi valoroasă şi respingerea aspectelor lipsite de valoare;
    – aplicarea - etapa pune accent pe demonstrarea atitudinilor care reflectă internalizarea aspectelor cunoscute şi acceptate şi adoptarea de comportamente în conformitate cu noile concepte şi valori.

        Programa, prin competenţele formulate şi tematica propusă, permite abordarea învăţării în perspectivă constructivistă, valorificând experienţele concrete ale copiilor şi propunând situaţii specifice, experienţiale de învăţare, asigurând astfel o învăţare: personală, autentică, durabilă, bazată pe trăiri, sentimente şi interpretări proprii ale experienţelor trăite - propuse structurat sau semi-structurat şi completate cu resursele de conţinut oferite de resursele de învăţare pentru elevi (caietul elevului, alte resurse relevante). Această abordare permite cadrului didactic utilizarea creativă a spaţiului şcolar (aranjarea sălii de clasă în moduri diferite, facilitând comunicarea în grupuri mici, de exemplu), dar şi utilizarea spaţiilor din afara clasei (în curtea şcolii sau în cadrul comunităţii), precum şi valorificarea unor parteneriate cu actori relevanţi la nivel local pentru a-i implica în activităţi variate de învăţare.
        Strategiile didactice vor pune accent pe construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea abordărilor şi asigurarea unui parcurs diferenţiat, coerenţă şi abordări inter- şi trans- disciplinare în procesul educaţional.
        Structura unei activităţi de învăţare experienţială poate urma un flux de învăţare după următoarele repere:
    - exerciţiu de energizare - asigură tranziţia la activitatea nouă, creşte nivelul de implicare al clasei;
    – introducere şi conectare cu tematica - prezentarea scopului, a obiectivelor de învăţare;
    – discuţie pregătitoare, facilitată, pe marginea temei - se stabilesc conexiuni cu lecţiile anterioare; se poate introduce noul conţinut, susţinut de manual sau alte resurse utilizate în situaţia de învăţare;
    – experienţa de învăţare propriu-zisă (situaţie, sarcină, exerciţiu, joc, poveste) - generează conţinut pentru analiza ulterioară (stări, sentimente, acţiuni, interpretări);
    – analiza experienţei - permite conştientizarea faptelor, stărilor emoţionale, interpretărilor manifestate în etapa de experienţă concretă; analiza se realizează prin întrebări deschise, adresate tuturor copiilor, cu răspuns oferit voluntar, încurajare pentru ascultare activă, acceptarea punctelor de vedere personale, reconstituirea experienţei pe baza răspunsurilor copiilor; pentru fiecare experienţă de învăţare este esenţială discuţia însoţită de reflecţie, cu rol în formularea de concluzii proprii şi generalizare;
    – identificarea unor soluţii şi răspunsuri la nivel personal - se subliniază angajamentele proprii şi concluziile, atât la nivel tematic, cât şi la nivel personal, cu referire la lecţiile învăţate;
    – fixarea elementelor-cheie ale situaţiei de învăţare - permite conectarea cu contextul tematic pentru lecţia viitoare, sarcină de lucru/exersare;
    – evaluarea - face referire atât la evaluarea de proces (cum a fost situaţia de învăţare?), precum şi la evaluarea de conţinut (ce/despre ce am învăţat?).

        În abordarea competenţelor şi conţinuturilor propuse de această programă şcolară, cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, cum ar fi:
        ● strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din poezii, poveşti, fabule, cântece sau din viaţa reală - pentru identificarea şi recunoaşterea unor elemente de identitate personală, a unor norme de comportament, emoţii şi sentimente;
        ● strategii analogice, care folosesc modele - din texte date sau din viaţa reală - pentru caracterizarea persoanei sau a grupurilor din care fac parte elevii (familie, şcoală, grup de prieteni), pentru exersarea unor reguli în cadrul grupului, manifestarea unor atitudini pozitive şi comportamente sănătoase;
        ● strategii euristice bazate pe problematizare: realizarea unor povestiri, jocuri de rol privind aplicarea unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de prieteni, în grupul clasei; explorarea relaţiilor interpersonale în grupuri mici; realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă, spre exemplu: elemente specifice ale drepturilor şi îndatoririlor copilului, beneficiile fair play-ului, femei/bărbaţi celebri/cupluri celebre de-a lungul istoriei; realizarea unor proiecte ale clasei de elevi sau pentru comunitate;
        ● strategii experienţiale, care presupun implicarea directă şi activă a elevului într-o experienţă concretă de învăţare, relevantă pentru viaţa sa şi pentru contextul specific în care trăieşte, de exemplu: observarea propriului corp, conştientizarea rolului mediului înconjurător în viaţa oamenilor; experimentarea activă a ceea ce a învăţat în situaţii noi: analiza unor cazuri, realizarea unor proiecte; reflecţia personală asupra experienţelor trăite în rolul de elev, realizarea unor jurnale pe teme variate. Situaţiile de învăţare experienţială sunt urmate de procese structurate de reflecţie prin întrebări deschise, exploratorii, asigurând conştientizarea propriilor mecanisme comportamentale la nivel factual ("Ce fac?"), emoţional ("Ce simt?") şi cognitiv ("Ce gândesc?") şi permiţând formularea de concluzii personale, însoţite de angajamente de întărire sau de schimbare a comportamentelor.

    Resurse educaţionale
        Pot fi utilizate suporturi vizuale şi auditive diverse, adaptate particularităţilor de vârstă şi intereselor elevilor, spre exemplu: secvenţe de filme, înregistrări audio.
        Spaţiul de desfăşurare a lecţiilor va fi organizat într-o manieră care să faciliteze comunicarea eficientă, activităţile în grupuri mici şi implicarea tuturor elevilor. În funcţie de temă, va fi încurajată organizarea activităţilor în spaţii ce permit alte modalităţi de exersare a competenţelor, spre exemplu: curtea/grădina şcolii, parc, bibliotecă, muzeu etc.
        Implicarea părinţilor
        La începutul anului şcolar, vor avea loc discuţii cu elevii şi părinţii despre specificul activităţilor de predare-învăţare la disciplina Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate şi despre modalităţile de evaluare. Părinţii pot fi invitaţi să participe la anumite activităţi didactice fie ca observatori, fie ca participanţi activi, la prezentări ale portofoliilor de învăţare, la expoziţii ale elevilor, la activităţi extraşcolare ce pot fi organizate în relaţie cu oferta tematică a acestei discipline şcolare.
        Evaluare
        La disciplina Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate, evaluarea de parcurs va avea în vedere progresul fiecărui elev şi va fi realizată atât pe durata procesului de învăţare, cât şi prin evaluare sumativă, la final de semestru/an şcolar/ciclu de învăţământ.
        Evaluarea de parcurs este proiectată astfel încât să evidenţieze atât achiziţiile vizibile ale învăţării (rezultatele învăţării şi progresul elevilor), cât şi aspectele ce ţin de procesul învăţării, mai puţin vizibile - atmosferă, dinamică, experienţa directă a elevului, aspecte afective, de stare emoţională, cognitivă, spirituală. Evaluarea are un caracter continuu şi urmăreşte două dimensiuni:
        ● evaluarea cu rol de a fixa învăţarea, de a o sprijini şi întări, urmărind şi progresul elevilor (assessment for learning) - permite reflecţia asupra modului de învăţare al elevilor şi oferă direcţii de optimizare; pentru aceasta se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de evaluare (achiziţii şi progres), cât şi de fixare şi consolidare a rezultatelor învăţării, având o importantă funcţie de sprijin a grupului de elevi în învăţare; metodele vor fi cu precădere din sfera celor alternative şi complementare, inclusiv sub formă de exerciţii şi jocuri cu scop evaluativ;
        ● evaluare cu rol de apreciere şi evaluare a achiziţiilor în termeni de rezultate ale învăţării - cunoştinţe, abilităţi, atitudini, comportamente (assessment of learning); în acest scop se recomandă şi utilizarea autoevaluării şi evaluarea colegială (peer assessment).

        Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important ca profesorul să acorde feedback permanent pentru a evidenţia progresul fiecărui elev, să încurajeze exprimarea ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va include cele mai reprezentative produse ale activităţii elevului şi va fi prezentat părinţilor pe parcursul anului şcolar. Astfel, vor fi evidenţiate pentru părinţi interesele şi nevoile elevilor, precum şi ariile recomandate pentru ameliorare.
        Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni şi poate avea forma elaborării unui proiect, realizării unor activităţi în cadrul comunităţii sau în clasa de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obţinute prin proiect, respectiv impactul acestuia în relaţie cu nivelul de atingere a obiectivelor, dar şi modul de lucru şi implicarea membrilor echipei, valorificând o dimensiune importantă a acestei discipline opţionale - viaţa în grup, dinamica grupului şi procesele de grup.

    Grup de lucru


┌──────────┬───────────────────────────┐
│Nume,     │Instituţie de apartenenţă  │
│prenume   │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Prof.     │Universitatea din          │
│univ. dr. │Bucureşti, Facultatea de   │
│Dan       │Psihologie şi Ştiinţele    │
│Potolea   │Educaţiei                  │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Prof.     │Universitatea Babeş-Bolyai │
│univ. dr. │Cluj Napoca, Facultatea de │
│Adrian    │Psihologie şi Ştiinţele    │
│Opre      │Educaţiei                  │
│Prof.     │Universitatea "Alexandru   │
│univ. dr. │Ioan Cuza" Iaşi, Facultatea│
│Constantin│de Psihologie şi Ştiinţe   │
│Cucoş     │ale Educaţiei              │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Lect.     │Universitatea Bucureşti,   │
│univ. dr. │Facultatea de Psihologie şi│
│Oana      │Ştiinţele Educaţiei        │
│Moşoiu    │Psihoterapeut, formator    │
│Dr. psih. │SPER - Societatea de       │
│Andreea   │Psihoterapie Experienţială │
│Simona    │Română                     │
│Olteanu   │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Prof.     │                           │
│Gabriela  │Colegiul Naţional "Grigore │
│Alexandru │Moisil" Bucureşti          │
│Prof.     │Liceul Tehnologic "Dimitrie│
│Graţiela  │Gusti" Bucureşti           │
│Tulea     │Colegiul Naţional de Artă  │
│Prof.     │"Ion Vidu" Timişoara       │
│Maria     │                           │
│Iliescu   │                           │
└──────────┴───────────────────────────┘

----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Alte Institutii, ANEXE din 28 decembrie 2017

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ ANEXE din 28 decembrie 2017 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.863/2017 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplina opţională "Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate", clasa pregătitoare - clasa a IV-a şi clasele a V-a - a VIII-a

Comentarii

Atentie, Juristi!

ANEXE din 28 decembrie 2017 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.863/2017 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplina opţională "Pregătiţi pentru viaţă. Educaţie pentru viaţă şi comunitate", clasa pregătitoare - clasa a IV-a şi clasele a V-a - a VIII-a