Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXE din 20 octombrie 2023 pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ANEXE din 20 octombrie 2023 pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023

Comenteaza legea

──────────
    Conţinute de ORDINUL nr. 3.587/6.614/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 14 noiembrie 2023.
──────────
    ANEXA 1

                                  MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
                        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                                   CHIRURGIE GENERALĂ
        Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin
                                 Ministerului Sănătăţii

                               MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 2023
                        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                                   CHIRURGIE GENERALĂ

        Definiţia specialităţii
        Chirurgia generala este specialitatea care necesită însuşirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoştinţelor clinice şi operatorii şi deasemenea însuşirea pregătirii practice specializate în tratarea afecţiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilităţi legate de gestionarea operatorie şi non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă şi reabilitarea pacienţilor cu patologie chirurgicală.
        Chirurgia generala cooperează cu alte specialităţi medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienţilor ex- ATI, medicină de urgenţă, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică şi ginecologie, urologie, farmacie.
        În extenso, aria de competenţă a specialităţii cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie şi postoperatorie şi tratamentul chirurgical în următoarele :
    - Patologie chirurgicală genearală
    – Patologie urologică
    – Patologie vasculară
    – Patologie traumatică
    – ATI
    – Patologie chirurgicală de urgenţă pediatrică
    – Endoscopie diagnostică şi ecografie genearală
    – Patologie oncologică
    – Patologie toraciacă
    – Patologie ginecologică
    – Tehnici chirurgicale minim invazive - laparoscopice
    – Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală)

    1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
        Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
        Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
        Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
        La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
        Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
        Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
        Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere şi parcurgerea unor teme de curs şi actualităţi în domeniul chirurgiei generale, din anatomie şi embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic şi radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
        Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.


┌────────────────┬─────────────────────┐
│NUMĂRUL TOTAL DE│6                    │
│ANI             │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMĂRUL TOTAL DE│16                   │
│MODULE          │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 1       │CHIRURGIE GENERALĂ   │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMĂRUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │33 % LUNI            │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │20 ore/luna (120 ore)│
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 2       │BIOETICA             │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │% LUNĂ               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │10 ore/săptămână     │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 3       │ATI                  │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │2 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │                     │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 4       │TRAUMATOLOGIE        │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │2 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │15 ore/luna (30 ore) │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 5       │CHIRURGIE VASCULARĂ  │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │2 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │                     │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 6       │CHIRURGIE PLASTICA   │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │2 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │20 ore               │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │ULTRASONOGRAFIE      │
│MODULUL 7       │DIGESTIVĂ PROTOCOL   │
│                │FAST                 │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │1 LUNĂ               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │                     │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 8       │NEUROCHIRUGIE        │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │1 % LUNĂ             │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │15 ore               │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 9       │ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ │
│                │DIAGNOSTICĂ          │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │1 % LUNĂ             │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │15 ore/luna          │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 10      │CHIRURGIE TORACICĂ   │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │2 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │15 ore/luna          │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 11      │CHIRURGIE UROLOGICĂ  │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │2 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │20 ore/luna          │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 12      │CHIRURGIE ONCOLOGICĂ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │6 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │5 ore/săptămână      │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 13      │CHIRURGIE            │
│                │GINECOLOGICĂ         │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │2 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │5 ore/ săptămână     │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 14      │CHIRURGIE DE URGENTĂ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │8 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │20 ore/luna          │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 15      │CHIRURGIE            │
│                │LAPAROSCOPICĂ        │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │4 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │20 ore/luna          │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│MODULUL 16      │CHIRURGIE PEDIATRICĂ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│NUMARUL DE      │                     │
│SAPTAMANI/LUNI/ │2 LUNI               │
│MODUL           │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ORE DE CURS /   │20 ore/luna          │
│LUNA/SAPTAMANA  │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Total ore       │                     │
│pregătire       │CONFORM CURRICULEI   │
│teoretică       │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Total ore       │                     │
│pregătire       │CONFORM CURRICULEI   │
│practică        │                     │
└────────────────┴─────────────────────┘

                                  MODUL I anul I,V,VI
                                   CHIRURGIE GENERALĂ
                                  Durata : 33 1/2 luni
                                   Nr. Ore curs : 150
                                 Nr. Ore practică: 720
        TEMATICA
    a/ CURSUL = 150 ore
    - Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................. 6 ore
    – Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase şi nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................. 10 ore
    – Noţiuni de chirurgie laparoscopică ................. 6 ore
    – Noţiuni de transplantare de organe ................. 2 ore
    – Asepsia şi antisepsia ................. 2 ore
    – Pregătirea preoperatorie a bolnavului ................. 2 ore
    – Îngrijiri şi complicaţii postoperatorii ................. 4 ore
    – Infecţii chirurgicale localizate şi difuze. Antibioterapia în chirurgie ................. 6 ore
    – Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ................. 6 ore
    – Mamela: traumatisme, infecţii acute şi cronice, leziuni degenerative, tumori benigne şi maligne ................. 6 ore
    – Perete abdominal: hernii, eventraţii, evisceraţii ................. 10 ore
    – Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne şi maligne ................. 6 ore
    – Stomac - duoden: tulburări funcţionale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilataţia acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric şi duodenal, tumori benigne şi maligne ................. 10 ore
    – Intestin subţire şi mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ................. 6 ore
    – Apendicele cecal: apendicita acută şi cronică, tumori apendiculare ................. 4 ore
    – Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne şi maligne ................. 10 ore
    – Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne şi maligne ................. 6 ore
    – Anus şi regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecţii (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne şi maligne ................. 6 ore
    – Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne şi maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore
    – Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară şi coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne şi maligne ................. 8 ore
    – Pancreas: anomalii, pancreatita acută şi cronică, tumori benigne şi maligne ................. 8 ore
    – Icterul mecanic ................. 6 ore
    – Splina: afecţiuni hematologice de indicaţie chirurgicală, tumori benigne şi maligne, indicaţiile splenectomiei ................. 4 ore
    – Epiploon şi retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ................. 2 ore
    – Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventraţii diafragmatice, rupturi diafragm ................. 4 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE (manevre)
        Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcţie de caz fie asistat, observator sau neasistat.
    - tuşee rectale ........................................................... 100
    – tuşee vaginale ........................................................... 50
    – aspiraţie şi spălătura gastrică .......................................... 30
    – puncţii venoase, cateterisme venoase, şi montare perfuzie ................ 30
    – paracenteze .............................................................. 10
    – anestezii locale ......................................................... 20
    – puncţii biopsie .......................................................... 15
    – participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice ...... 100
    – montare pungi ileostomie ................................................. 10
    – montare pungi colostomie ................................................. 30
    – asistare montare drenaj vacuum ........................................... 15
    – pansamenta plăgi mari şi complexe ........................................ 50
    – bandaje compressive ...................................................... 20
    – endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivă

    c/ TEHNICI CHIRURGICALE
        Tehnici chirurgicale de bază
    1. Manevrarea instrumentelor
    2. Efectuarea nodurilor,
    a. manual
    b. cu ajutorul instrumentelor

    3. Tehnici de sutură chirurgicală
    4. Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie
    5. Debridarea ţesuturilor
    6. Sutura tendoanelor
    7. Izolarea şi legarea vaselor la nivelul mezenterului
    8. Anastomozele intestinale
    a. Anastomozele gastro - intestinale
    b. Anastomozele de intestin subţire
    c. Anastomoze colonice
    d. Variante cu diferenţe de calibru
    e. Suturi mecanice

    9. Anastomozele vasculare
    a. Arteriotomia
    b. Angioplastia
    c. Anastomoze termino - terminale
    d. Anastomoze termino - laterale

    10. Tehnici chirurgicale miniminvazive

        Intervenţii chirurgicale
        Efectuate ca prim - operator / sau cum este specificat
    - Apendicectomii (clasic şi laparoscopic) .................................. 20
    – Hernii inghinale(clasic) ................................................. 10
    – Hernii femurale ........................................................... 2
    – Hernii ombilicale ......................................................... 2
    – Eventraţii ............................................................... 10
    – Evisceraţii.(ajutor) ...................................................... 2
    – Mastite acute ............................................................. 5
    – Mamectomii sectoriale ..................................................... 5
    – Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ..................................... 3
    – Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) ............. 2
    – Hernii hiatale.(ajutor) ................................................... 5
    – Gastrostomii .............................................................. 4
    – Gastroenteroanastomoze .................................................... 5
    – Jejunostomii. de alimentaţie .............................................. 5
    – Colostomii/ileostomii ..................................................... 5
    – Rezecţii gastrice.(operator/ajutor) ...................................... 10
    – Splenectomii.(operator/ajutor) ............................................ 5
    – Colecistostomii ........................................................... 2
    – Colecistectomii clasice şi laparoscopice.(operator/ajutor) ............... 30
    – Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) .................... 2
    – Derivaţii bilio - digestive.(operator/ajutor) ............................ 10
    – Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) .............................. 10
    – Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ................................ 10
    – Operaţii Hartman. .(operator/ajutor) ...................................... 5
    – Hemicolectomii... .(operator/ajutor) ..................................... 10
    – Amputaţii de rect(operator/ajutor) ........................................ 5
    – Rezecţii de rect(operator/ajutor) ......................................... 5
    – Amputaţii de gambă şi coapsa .............................................. 5
    – Cura hemoroizilor ........................................................ 10
    – Supuraţii ano - rectale .................................................. 10
    – Furuncule, hidrosadenite ................................................. 10
    – Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) ................. 10
    – Cura chirurgicala a hidroceului ........................................... 5
    – Cura chirurgicala a varicocelului ......................................... 5
    – Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)...(operator/ajutor) ......... 10
    – Histerectomie (operator/ajutor) .......................................... 10
    – Neferctomie(operator/ ajutor) ............................................. 5
    – Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ............................ 3
    – Rezecţii pancreatice (ajutor) ............................................. 5
    – Op. Heller (ajutor) ....................................................... 2
    – Rezecţie diverticuli esofagieni (ajutor) .................................. 2
    – Drenajul supuraţiilor pancreatice (ajutor) ................................ 5
    – Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ............................. 5
    – Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ......................... 3
    – Traheostomia (ajutor) ..................................................... 5
    – Intervenţii chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologică

        Participare ca ajutor, la intervenţii chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de şeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
        Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
        50 operaţii mari, din care 15% ca prim operator
        120 operaţii medii din care 20% ca prim operator
        150 operaţii mici din care 40% ca prim operator

        Din toate intervenţiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgenţă.

        OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE:
        După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se doreşte:
    - Reluarea noţiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general şi local corect şi complet, stabilirea bilanţului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.
    – Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenţiei chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcţiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluţiei plăgilor postoperatorii, detecţia precoce a eventualelor complicaţii şi sancţionarea acestora (individual/asistat)
    – Cunoaşterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului
    – Deprinderea noţiunilor esenţiale de asepsie / antisepsie; cunoaşterea instrumentarului chirurgical de bază şi a modului de funcţionare al acestuia
    – Abilitatea de a participa la intervenţii chirurgicale,
    – Cunoaşterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor şi suprimarea materialului de sutura
    – Recunoaşterea urgentelor chirurgicale şi capacitatea de a efectua un management efficient al cazului
    – Cunoaşterea unor noţiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala
    – Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai sus

        REZULTATE AŞTEPTATE
        În urma parcurgerii şi a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competenţe teoretice şi practice minim acceptabile
        Aspecte teoretice
    1. Cunoaşterea noţiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală
    2. Managementul pacientului chirugical în urgenţă: bilanţul lezional, completarea la nevoie cu investigaţii imagistice, paraclinice
    3. Abordarea în urgenţă a pacientului politraumatizat
    4. Abordarea multidisciplinară a pacientului
    5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical
    6. Noţiuni generale de patologie chirurgicală abdominală
    7. Principii de tratament al şocului hemoragic şi toxico-septic
    8. Principii de tratament al infecţiilor localizate de parţi moi
    9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare

        Aspecte practice
    1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos şi ablaţia acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )
    2. Urmărirea evoluţiei pacientului chirurgical
    3. Incizii tegumentare
    4. Tehnici de sutură şi suprimarea materialului de sutură
    5. Managementul plăgilor
    6. Cunoaşterea conduitei intraoperatorii şi deprinderea tehnicilor chirurgicale

                                   MODULUL II, ANUL I
                                        BIOETICA
                                  Nr. Ore curs 20 ore
                                Nr. Ore practice 50 ore
        Tematica
    I. Introducere în Bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică

    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

    III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic - pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic - pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

    IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
    3. Relaţia medic - pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă

    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative

    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant

    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

        Activităţi practice
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
    4. Proprietatea intelectuală

    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient

    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale

    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

    VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

        Obiective educaţionale: deprinderea unor aspecte bioetice esenţiale în stabilirea relaţiei medic- pacient, a malpraxisului şi a cercetării pe subiecţi umani.
        Rezultate aşteptate
        Aşteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
        Aşteptări practice: aplicarea noţiunilor teoretice în domeniul de pregătire

                                   MODULUL III AN II
                                       ATI 2 LUNI
                                  Nr. Ore curs 26 ore
                                Nr. Ore practică 240 ore
        TEMATICĂ
    a/ CURS
    - Anestezia locală şi loco - regională .......................................... 4 ore
    – Noţiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................... 4 ore
    – Homeostazia normală şi tulburări ale homeostaziei organismului uman ........... 2 ore
    – Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ..... 4 ore
    – Hemoragie, hemostază, transfuzii .............................................. 2 ore
    – Socul ......................................................................... 4 ore
    – Monitorizarea în chirurgie .................................................... 2 ore
    – Resuscitarea cardio - respiratorie ............................................ 2 ore
    – Nutriţia bolnavului chirurgical ............................................... 2 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Intubaţie orotraheală ........................................................ 10
    – Anestezii loco - regionale(asistare) .......................................... 4
    – Monitorizarea pacientului critic ............................................. 10
    – Resuscitări cardio - respiratorii ............................................ 10
    – Cateterism venos central ...................................................... 5
    – Puncţia arterială ............................................................. 5
    – Traheostomia cu chit de traheostomie .......................................... 2

        Rezultate aşteptate:
        La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională şi generală, noţiuni de nutriţie enterală şi parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat.

        Obiective educaţionale: reluarea fiziologiei şi fiziopatologiei şocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoaşterea parametrilor principali de monitorizare a funcţiilor vitale, cunoaşterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
        Aşteptări teoretice: cunoaşterea protocoalelor de resuscitare, recunoaşterea principalelor complicaţii ameninţătoare de viaţă, iniţierea tratamentului de urgenţă, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
        Aşteptări practice: dobândirea abilităţii practice de a efectua proceduri medicale simple neasistaţi, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale şi anestezii generale.
        MODULUL IV ANUL II
        TRAUMATOLOGIE 2 LUNI
        Nr. Ore curs : 26 ore
        Nr. Ore practică : 300 ore
        TEMATICĂ
    a/ CURS = 30 ore
    - Imagistică în traumatologie ............................................ 4 ore
    – Traumatism de parţi moi extrascheletale ................................ 4 ore
    – Tratamentul plăgilor curate şi supurate ................................ 4 ore
    – Entorse ................................................................ 1 ora
    – Luxaţii şi fracturi ale coloanei vertebrale şi bazinului ............... 4 ore
    – Traumatisme externe cu componenta viscerală ............................ 3 ore
    – Politraumatisme ........................................................ 6 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Reducere de luxaţii ................................................... 10
    – Reducere şi imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .... 10
    – Montare atelă gipsată .................................................. 5

    c/ OPERAŢII - Participare ca ajutor

        Obiective educaţionale: familiarizarea cu anatomia membrelor şi fiziologia osului şi a articulaţiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcţie de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoaşterea criteriilor de amputaţie de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecţia complicaţiilor majore şi principii de tratament al acestora.
        Rezultate aşteptate:
        Cunoştiinţe teoretice despre anatomia şi fiziologia osului şi a articulaţiei, principiile de tratament al fracturilor închise şi deschise ale membrelor, complicaţiile specifice fracturilor membrelor şi tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor şi luxaţiilor, principii de osteosinteză şi tratament ortopedic, cunoaşterea protezelor disponibile, indicaţiile de amputaţie la nivelul membrelor.
        Competenţe practice:
    - Diagnosticul clinic şi radiologic al fracturii
    – Reducerea luxaţiilor şi a fracturilor
    – Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor
    – Cunoaşterea instrumentarului specific necesar osetosintezei
    – Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP
    – Urmărirea evoluţiei clinice şi radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic
    – Recunoaşterea sindromului de compartiment
    – Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie

        MODULUL V ANUL II
        CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
        Nr. Ore curs : 26 ore
        Nr. Ore practică : 240 ore
        TEMATICA
    a/ CURSUL = 30 ore
    - Traumatisme vasculare şi politraumatisme cu componentă vasculară ................... 2 ore
    – Anevrisme arteriale ................................................................ 2 ore
    – Ischemia acută arterială ........................................................... 2 ore
    – Arteriopatii cronice obstructive ................................................... 2 ore
    – Varicele membrelor inferioare ...................................................... 2 ore
    – Boala tromboembolică ............................................................... 2 ore
    – Sindromul post-trombotic ............................................................ 2 ore
    – Limfedemul ......................................................................... 2 ore
    – Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ..................................... 4 ore
    – Suturi vasculare: indicaţii, tehnică ............................................... 2 ore
    – Plastii vasculare .................................................................. 2 ore
    – Imagistica patologiei vasculare .................................................... 2 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE (manevre)
    - Arteriografii ...................................................................... 4
    – Flebografii ........................................................................ 2

    c/ OPERAŢII (participare)
    - Suturi vasculare ................................................................... 3
    – Cura varicelor membrelor pelvine ................................................... 3
    – Plastii vasculare cu vena .......................................................... 3
    – Plastii vasculare cu grefe ......................................................... 3
    – Embolectomii periferice ............................................................ 2
    – Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ..................................... 3
    – Anastomoze vasculare ............................................................... 2

        Obiective educaţionale : cunoaşterea anatomiei şi fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor şi a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale şi a trombozelor venoase, a insuficienţei venoase cronice
        Rezultate aşteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menţionate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
        Abilitaţi practice : participarea la intervenţii chirurgicale Cunoaşterea tehnicilor specifice şi a instrumentarului specific
        Observarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientului
        Cunoaşterea şi identificarea precoce a complicaţiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
                                    MODULUL VI an II
                               CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
                                  Nr. Ore curs 26 ore
                                Nr. Ore practice 240 ore
        TEMATICA
    a/ CURS = 26 ore
    - Traumatisme ale mâinii ............................................................. 2 ore
    – Panariţii şi flegmoane ale mâinii .................................................. 4 ore
    – Arsuri ............................................................................. 6 ore
    – Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, îngheţare ........................ 2 ore
    – Escare de decubit .................................................................. 2 ore
    – Plastii cutanate: generalităţi, indicaţii, tehnică ................................. 6 ore
    – Noţiuni de microchirurgie .......................................................... 4 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Tratamentul unor panariţii şi flegmoane ale mâinii ................................. 6
    – Tratamentul escarelor de decubit ................................................... 2

    c/ OPERAŢII
        Participare ca ajutor
    - Grefe libere de piele .............................................................. 5
    – Plastii cutanate cu lambouri ....................................................... 3
    – Tenorafii .......................................................................... 2
    – Tratamentul arsurilor şi degerăturilor ............................................ 10
    – Amputaţii şi dezarticulaţii ale degetelor mâinii ................................... 5
    – Neuroliza .......................................................................... 5
    – Neurorafie ......................................................................... 5

        Obiectivele educaţionale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noţiunilor teoretice, urmărirea pacientului.
        Aşteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoaşterea afecţiunilor care reclama intervenţii chirurgicale
        Aspecte practice: efectuarea manervelor menţionate anterior.

                                   MODULUL VII an II
                    ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ
                                   Nr. Ore curs 8 ore
                                Nr. Ore practică 120 ore
        TEMATICA
    a/ CURS = 8 ORE
    - Noţiuni de Acustică ................................................................ 1 oră
    – Terminologie şi semiologie ultrasonografică ........................................ 1 oră
    – Protocol FAST ...................................................................... 6 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Protocol FAST ..................................................................... 10

        Obiective educaţionale : aprofundarea noţiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FAST
        Rezultate aşteptate: cunoaşterea metodelor specifice de realizare a investigaţiei
        Abilităţi practice: orientarea diagnosticului în urgenţele chirurgicale
                                   MODULUL VIII AN II
                                NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
                                  Nr. Ore curs 26 ore
                                Nr. Ore practică 120 ore
        TEMATICA
    a/ CURS
    - Traumatisme cranio - cerebrale ..................................................... 4 ore
    – Traumatisme vertebro - medulare .................................................... 4 ore
    – Hernii discale ..................................................................... 2 ore
    – Procese expansive intracraniene .................................................... 2 ore
    – Procese expansive intrarahidiene ................................................... 2 ore
    – Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală şi vertebro - medulară ............ 4 ore
    – Diagnosticul şi tratamentul comelor ................................................ 4 ore
    – Imagistica neuro - chirurgicală .................................................... 4 ore

    b/ MANEVRE
    - Puncţii rahidiene: lombare ........................................................ 10
    – Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral .................................... 10

    c/ OPERAŢII
    - Participare ca ajutor

        Rezultate aşteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noţiunile teoretice necesare evaluării iniţiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice şi să stabilească conduita de management al pacientului.
        Noţiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat şi măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialităţii vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenţii chirugicale în domeniul traumatologiei ca şi observator/ajutor.
                                   MODULUL IX AN III
                      ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI
                                  Nr. ore curs 60 ore
                                  Nr. ore practică 120
        TEMATICA
    a/ CURS
    - Noţiuni elementare de endoscopie digestivă ......................................... 4 ore
    – Organizarea laboratorului de endoscopie digestive .................................. 4 ore
    – Sterilizarea şi dezinfecţia în endoscopiea digestive ............................... 4 ore
    – Accesoriile în endoscopia digestive ................................................ 4 ore
    – Indicaţii, contraindicaţii şi complicaţii în endoscopie ............................ 6 ore
    – Semiologie endoscopică ............................................................. 4 ore
    – Anestezia în endoscopia digestive .................................................. 4 ore
    – Tehnica endoscopiei digestive superioare ........................................... 4 ore
    – Tehnica endoscopiei digestive inferioare ........................................... 4 ore
    – Hemoragii digestive superioare ..................................................... 4 ore
    – Hemoragii digestive inferioare ..................................................... 4 ore
    – Boala de reflux gastroesofagian ................................................... 4 ore
    – Scleroterapia şi bandarea .......................................................... 4 ore
    – Polipectomia ....................................................................... 6 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - HDS ................................................................................ 6
    – HDI ................................................................................ 4
    – Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ......................... 6

        Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidenţiat rezidentul trebuie să obţină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii şi tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competenţă/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală şi chirurgie de urgenţă.
        Obiective educaţionale : aprofundarea noţiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară şi inferioară
        Rezultate aşteptate: cunoaşterea metodelor specifice de realizare a investigaţiei Abilităţi practice: orientarea diagnosticului şi tratamentul în urgenţele chirurgicale
                                    MODULUL X AN III
                               CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
                                  Nr. Ore curs 26 ore
                                Nr. Ore practică 240 ore
        TEMATICA
    a/ CURS
    - Traumatisme toracice închise şi deschise ........................................... 2 ore
    – Politraumatisme cu componenta toracică ............................................. 2 ore
    – Pleurezii purulente ................................................................ 2 ore
    – Infecţii pulmonare chirurgicale .................................................... 2 ore
    – Chistul hidatic pulmonar ........................................................... 2 ore
    – Tumori benigne şi maligne .......................................................... 4 ore
    – Intervenţii de graniţă ............................................................. 3 ore
    – Mediastinul, mediastinite, tumori benigne şi maligne ............................... 3 ore
    – Explorarea imagistică a toracelui .................................................. 3 ore
    – Noţiuni de chirurgie toracoscopică ................................................. 3 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Puncţii pleurale ................................................................... 5
    – Drenaj pleural ..................................................................... 3
    – Primul ajutor în voletul costal .................................................... 2
    – Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare ........................................ 2

    c/ OPERAŢII
    - Participare ca ajutor
    – Toracotomie ........................................................................ 3
    – Traheostomie ....................................................................... 2
    – Toracoscopii ....................................................................... 4
    – Intervenţii chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologica

        Obiective educaţionale : aprofundarea noţiunilor teoretice de anatomie şi a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgenţă
        Rezultate aşteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menţionate
        Abilităţi practice : participarea la intervenţii chirurgicale. Cunoaşterea tehnicilor chirurgicale specifice şi a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoaşterea şi identificarea precoce a complicaţiilor
                                   MODULUL XI an III
                               CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
                                  Nr. Ore curs 26 ore
                                Nr. Ore practice 240 ore
        TEMATICA
    a/ CURS = 26 ore
    - Traumatisme ale aparatului urinar .................................................. 2 ore
    – Litiaza urinară .................................................................... 2 ore
    – Tumori benigne şi maligne aparat urinar ............................................ 4 ore
    – Adenomul de prostată ............................................................... 2 ore
    – Adenocarcinomul de prostată ........................................................ 2 ore
    – Traumatismele aparatului genital masculin .......................................... 2 ore
    – Malformaţii şi afecţiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ........ 2 ore
    – Hidrocel, varicocel ................................................................ 2 ore
    – Orhiepididimita acută şi cronică ................................................... 1 ora
    – Insuficienţa renală acută la bolnavul chirurgical .................................. 2 ore
    – Tehnici moderne urologice .......................................................... 3 ore
    – Imagistica în urologie ............................................................. 2 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Sondaj vezical .................................................................... 50
    – Puncţii vezicale suprapubiene ...................................................... 5
    – Cistostomii ........................................................................ 2
    – Uretrocistoscopii .................................................................. 5

    c/ OPERAŢII
    - Participare ca ajutor
    – Pielolitotomii ..................................................................... 5
    – Ureterolitotomii ................................................................... 5
    – Nefrectomii ........................................................................ 5
    – TUR ................................................................................ 5
    – Cura hidrocelului .................................................................. 3
    – Cura varicocelului ................................................................. 3
    – Cistorafii ......................................................................... 3
    – Ureterorafii ....................................................................... 3
    – Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ............................................... 2
    – Ureterostomii ...................................................................... 3
    – Ureterorafii ....................................................................... 3
    – Reimplantare ureter ................................................................ 3
    – Intervenţii chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologica

        Obiectivele educaţionale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noţiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic.
        Aşteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoaşterea afecţiunilor benigne sau maligne care necesită intervenţii chirurgicale programate sau de urgenţă
        Aspecte practice: efectuarea manervelor şi a tehnicilor chirurgicale menţionate anterior.
                                   MODULUL XII an III
                              CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
                                  Nr. Ore curs 152 ORE
                                Nr. ore practică 720 ore
        TEMATICA
    a/ CURS
    1. Principii de genomică şi biologie a cancerului - 8 h
    a. Biologia celulară şi moleculară a celulei canceroase
    b. Structura şi funcţia unei gene
    c. Oncogenele şi genele supresoare tumorale
    d. Citogenetică
    e. Reglarea creşterii celulelor tumorale
    f. Invazia tumorală şi metastazarea

    2. Carcinogeneză - 4 h
    a. Virusuri implicate în oncogeneză
    b. Agenţi fizici şi chimici implicaţi în oncogeneză
    c. Factorii ereditari

    3. Epidemiologie - 8 h
    a. Incidenţă, prevalenţă şi mortalitate prin cancer
    b. Factori etiologici şi favorizanţi
    c. Factori genetici
    d. Consiliere genetică
    e. Prevenţie, screening şi depistare precoce
    f. Principii de biostatistică şi metodologie în trialuri privind cancerele
    g. Chemoprevenţia bolii neoplazice.

    4. Principii de tratament al bolii neoplazice - 12 h
    a. Radiobiologia şi relevanţa ei pentru tratament
    b. Principiile radioterapiei
    c. Principiile chimioterapiei
    d. Acţiunea medicamentelor anticanceroase
    e. Hormonoterapia în cancer
    f. Principii de chirurgie oncologică
    g. Chirurgia laparoscopică în oncologie
    h. Principii de îngrijiri paliative
    i. Terapia multimodală
    j. Îngrijiri multidisciplinare

    5. Calitatea vieţii şi tratamentul simptomatic - 4 h
    a. Antiemeticele
    b. Controlul simptomatologiei
    c. Managementul durerii
    d. Metode de măsurare a calităţii vieţii în cancer
    e. Pacientul terminal

    6. Comunicarea în cancer - 4 h
    a. Comunicarea în oncologie
    b. Prezentarea veştilor proaste
    c. Interacţiunea cu pacienţii neoplazici

    7. Oncologie populaţională - 4 h
    a. Cancerul la vârstnici
    b. Cancerul la copii
    c. Cancerul la pacienţii cu HIV/SIDA

    8. Probleme speciale în chirurgia oncologică - 4 h
    a. Nutriţia
    b. Urgenţele chirurgicale
    c. Infecţia
    d. Recuperarea
    e. Grefele de piele şi plastiile miocutanate

    9. Modificări vasculare în cancer - 4 h
    a. Complicaţii trombotice

    10. Tumori ale tubului digestiv superior - 16 h
    a. Cancerul de esofag
    b. Cancerul de stomac
        Diagnostic şi stadializare; Tratament chirurgical;
        Terapie sistemică

    11. Cancer colorectal - 12 h
    a. Diagnostic şi stadializare
    b. Tratament chirurgical
    c. Terapie sistemică

    12. Cancere în sfera hepatobiliopancreatică - 16 h
    a. Tumori maligne hepatice
    b. Tumori maligne ale căilor biliare
    c. Tumori maligne ampulare
    d. Tumori maligne pancreatice
        Diagnostic şi stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică

    13. Oncologie ginecologică - 8 h
    a. Cancer de col uterin
    b. Cancer de endometru
    c. Cancer de ovar
        Diagnostic şi stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică

    14. Oncologie urologică - 8 h
    a. Cancer de prostată
    b. Tumori maligne renale
    c. Tumori maligne ale vezicii urinare
    d. Cancer testicular
        Screening, Diagnostic şi stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică

    15. Cancerul de sân - 8 h
    a. Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecţie axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic şi predictivi
    b. Avansat local şi metastatic

    16. Cancere ale tractului respirator - 8 h
    a. Tumori maligneale pleurei
    b. Cancer pulmonar
        Diagnostic şi stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică

    17. Cancere oro-maxilo-faciale - 4 h
    a. Cancer tiroidian
    b. Cancer al glandelor salivare
    c. Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui şi laringelui
    d. Cancere maxilofaciale

    18. Melanomul - 8 h
    a. Stadializare
    b. Clasificare
    c. Tratament chirurgical
    d. Nodul santinelă
    e. Disecţia în bloc
    f. Terapia adjuvantă

    19. Limfomul - 4 h
    a. Sarcoame
    b. Tumori ale sistemului nervos 20. Boala metastatică osoasă - 8 h

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor .................................. 10
    – Interpretarea diverselor metode şi procedee de diagnostic în cancere ............ 20
    – Identificare ganglion santinelă .................................................. 3

    c/ OPERAŢII
    1. Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenţii)
    2. Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenţii - minim 2 intervenţii pentru fiecare localizare a cancerului)
    3. Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenţii - minim 2 intervenţii pentru fiecare localizare a cancerului)
    4. Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale şi subtotale (10 intervenţii)
    5. Tehnica de realizare a intervenţiior pe colon şi rect pe cale deschisă (20 interveţii):
    a. Hemicolectomia dreaptă (5 interveţii)
    b. Hemicolectomia stângă (5 interveţii)
    c. Rezecţiia rectosigmoidiană (5 intervenţii)
    d. Amputaţia de rect (5 interveţii)

    6. Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecţiilor rectosigmoidiene, amputaţiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveţii)
    7. Tehnici de realizare a exenteraţiei pelvine totale (3 intervenţii)
    8. Tehnici de realizare a manevrei Pringle şi a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenţii)
    9. Tehnici de realizare a rezecţiilor hepatice (22 intervenţii):
    a. Hepatectomia dreapta (5 intervenţii)
    b. Hepatectomia stanga (5 intervenţii)
    c. Sectorectomie laterală stanga (5 intervenţii)
    d. Hepatectomii atipice (5 intervenţii)
    e. Rezecţii hepatice laparoscopice (2 intervenţii).

    10. Tehnici de realizare a rezecţiei de cale biliară principală (5 intervenţii)
    11. Tehnici de realizare a rezecţiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenţii)
    a. Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenţii)
    b. Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenţii)
    c. Pancreatectomie centrală (2 intervenţii)
    d. Rezecţii multiviscerale (3 intervenţii)

    12. Tehnici de realizare a rezecţiilor în cancerele urologice (20 intervenţii)
    a. Prostatectomii (3 intervenţii)
    b. Nefrectomii (7 intervenţii)
    c. Cistectomii (5 intervenţii)
    d. Orhidectomii (5 intervenţii)

    13. Tehnici de realizare a rezecţiilor în cancerele ginecologice (20 intervenţii):
    a. Operaţie Wertheim (10 intervenţii)
    b. Operaţie complexă de ovar (10 intervenţii)

    14. Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenţii)
    15. Tehnici de realizare a rezecţiilor tumorale pulmonare şi pleurale (10 intervenţii)
    16. Tehnici de realizare a rezecţiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenţii)
    17. Tehnici de realizare a stadializării şi tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenţii)

        Obiective educaţionale: cunoaşterea noţiunilor teoretice şi paractice de patologia oncologică
        Rezultate aşteptate: parcurgerea tematicii, înţelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoaşterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologică
        Aplicaţii practice - realizarea interven ţiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidenţiatului şi se pot suprapune cu intervenţiile din modulele specifice. Aceste intervenţii se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar şi pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgenţă, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
                                  MODULUL XIII an III
                             CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
                                  Nr. Ore curs 26 ORE
                                Nr. Ore practică 240 ore
        TEMATICA
    a/ CURS = 26 ore
    - Fibromul uterin .................................................................... 2 ore
    – Cancerul de col şi corp uterin, .................................................... 4 ore
    – Tumori benigne ovariene ............................................................ 4 ore
    – Cancerul de ovar ................................................................... 2 ore
    – Cancerul trompei ................................................................... 2 ore
    – Cancerul vulvar .................................................................... 2 ore
    – Incontinenţa de urină la femei ..................................................... 2 ore
    – Sarcina extrauterină ............................................................... 2 ore
    – Pelviperitonitele .................................................................. 2 ore
    – Noţiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ................................... 4 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Tuşee vaginale .................................................................... 50

    c/ TEHNICI OPERATORII
    - Participare ca operator/ajutor
    – Anexectomie ........................................................................ 5
    – Histerectomie totala ............................................................... 5
    – Miomectomie ........................................................................ 3
    – Asistare naştere natural/cezariană ................................................ 10
    – Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologica

        Obiective educaţionale cunoaşterea noţiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noţiunilor de chirurgie ginecologică clasică şi laparoscopică
        Rezultate aşteptate: Parcurgerea tematicii; cunoaşterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologică
        Aplicaţii practice - realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
                                  Modulul XIV anul IV
                              CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
                                  Nr. Ore curs 46 ore
                                Nr. Ore practică 840 ore
        TEMATICA
    a/ CURS = 46 ORE
    - Noţiuni generale de chirurgie de urgenţă ........................................... 2 ore
    – Explorări clinice şi imagistice în chirurgia de urgenţă abdominală ................. 4 ore
    – Traumatisme abdominale ............................................................. 6 ore
    – Hemoragii digestive superioare şi inferioare ....................................... 6 ore
    – Hemoragia intraperitoneală ......................................................... 2 ore
    – Peritonitele ....................................................................... 6 ore
    – Ocluzii intestinale ................................................................ 6 ore
    – Politraumatisme cu componente viscerale abdominale ................................. 4 ore
    – Traumatisme prin accidente de circulaţie ........................................... 2 ore
    – Atitudinea de urgenţă în calamităţi ................................................ 4 ore
    – Leziuni combinate .................................................................. 2 ore
    – Noţiuni de chirurgie laparoscopică, în urgenţe abdominale 2 ore

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Hemostaza provizorie şi definitivă ................................................. 6
    – Puncţia - spălătura peritoneală .................................................... 4
    – Drenaj peritoneal multiplu şi drenaj - spălătura ................................... 2
    – Endoscopie digestivă inferioară/superioară .......... conform modulului de endoscopie digestivă

    c/ OPERAŢII
    - Participare operator/ajutor
    – Celioscopia în urgenţe abdominale .................................................. 5
    – Traumatism esofagian ............................................................... 3
    – Traumatism diafragm ................................................................ 3
    – Traumatism stomac .................................................................. 3
    – Traumatism duoden .................................................................. 2
    – Traumatism intestine subţire ....................................................... 2
    – Traumatism Colon/Rect .............................................................. 3
    – Traumatism Hepatic ................................................................. 3
    – Traumatism Splenic ................................................................. 4
    – Peritonite ......................................................................... 5
    – Ocluzie intestinală ................................................................ 5

        Obiective educaţionale cunoaşterea noţiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgenţă Rezultate aşteptate:
        Parcurgerea tematicii, înţelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgenţă ; cunoaşterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgenţă, evaluarea şi managementul pacientului critic

        Aplicaţii practice - managerierea în echipe pluridisciplinare a urgenţelor chirurgicale
                                   MODULUL XV ANUL IV
                             CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
                                  Nr. Ore curs 40 ore
                                Nr. Ore practică 560 ore
        TEMATICA
        Curs - Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luni
    I. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică
    1. Sistemul de insuflare a cavităţii peritoneale şi tehnicile alternative de creare a spaţiului de lucru
    2. Sistemul de preluare, transmitere şi înregistrare a imaginii
    3. Sistemul de irigaţie - aspiraţie
    4. Sistemul de electrochirurgie
    5. Pregătirea sălii de operaţie
        Instalarea, verificarea, funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor Defecţiuni posibile, incidente şi accidente

    II. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică
    1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază
    2. Instrumentar pentru situaţii speciale
    3. Utilizarea, întreţinerea şi sterilizarea instrumentarului laparoscopic.
        Defecţiuni posibile, incidente şi accidente

    III. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice
    1. Criterii generale de opţiune pentru abordul laparoscopic, indicaţii şi contraindicaţii
    2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică
    3. Particularităţile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică şi consecinţele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
        Incidente şi accidente intraoperatorii specifice

    4. Evoluţia şi îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.
        Complicaţii postoperatorii specifice

    IV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază
    1. Instituirea pneumoperitoneului
    2. Dispozitivul operator şi plasarea trocarelor
    3. Utilizarea lanţului imagistic
    4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie
    5. Utilizarea sistemului de irigaţie aspiraţie
    6. Incidente, accidente şi complicaţii ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică
        (insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigaţie - aspiraţie)

    7. Explorarea laparoscopică generală a cavităţii peritoneale
    8. Visceroliza, explorarea pentru ascita şi tehnici de biopsie laparoscopică
    9. Tehnici de ligaturi şi sutura laparoscopică
    10. Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice
    11. Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică
    12. Extragerea pieselor operatorii şi drenajul laparoscopic

    V. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical
    1. Indicaţii şi contraindicaţii
    2. Abdomenul acut chirurgical
    3. Abdomenul acut netraumatic
    4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj şi drenaj. Atitudinea în ulcerul perforat

    VI. Colecistectomia laparoscopică
    1. Indicaţii şi contraindicaţii
    2. Tehnica operatorie standard
    3. Variante de tehnică operatorie
    4. Dificultăţi, incidente şi accidente intraoperatorii
    5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă
    6. Colangiografia intraoperatorie
    7. Evoluţia, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii

    VII. Apendicectomia laparoscopică
    1. Indicaţii şi contraindicaţii
    2. Tehnica operatorie standard
    3. Variante de tehnica operatorie
    4. Dificultăţi, incidente, şi accidente intraoperatorii
    5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă
    6. Evoluţia, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii

    VIII. Barem minimal de activităţi practice
    1. Asistarea la desfăşurarea operaţiilor laparoscopice în direct -10
    2. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie - 30
    3. Mânuirea telescopului - 30
    4. Ajutor în echipa operatorie - 30
    5. Intervenţii efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.),
        Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.).

    IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică şi practică
        Posibilităţi:
    - Teste cu răspunsuri multiple
    – Examen oral
    – Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator
    – Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică

        Obiective educaţionale: aprofundarea noţiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică - tehnici de bază
        Rezultate aşteptate: deprinderea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bază
        Aplicaţii practice - realizarea intervenţiilor chirurgicale enumerate mai sus
                                   Modulul XVI anul V
                              CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
                                  Nr. Ore curs 26 ore
                                Nr. Ore practică 240 ore
        TEMATICA
    a/ CURS = 26 ore
        Patologia diverticulului Meckel 2
        Invaginaţia intestinală 2
        Apendicita acută 2
        Peritonitele acute 2
        Hemoragii digestive superioare 2
        Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4
        Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4
        Rupturile de rinichi 2
        Sindromul scrotal acut 2
        Traumatismele toracelui 2
        Hernia ombilicală şi inghinală 2

    b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE
    - Sondaj nazo-gastric ....... 6
    – Tuşeu rectal .............. 4
    – Evaluare politraumatism ... 4

    c/ OPERAŢII
    - Participare ca ajutor
        Pleurotomia ........................ 1
        Apendicectomia ..................... 2
        Corectarea prolapsului anorectal ... 1
        Hepatorafia ........................ 1
        Splenectomia/Splenorafia ........... 1
        Cura herniei ombilicale ............ 1
        Cura herniei inghinale ............. 1
        Torsiunea de testicul .............. 1

        Obiective educaţionale cunoaşterea noţiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatrice
        Competenţe teoretice:
    - Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică
    – Particularităţi ale evoluţiei postoperatorii la copil
    – Familiarizarea cu malformaţiile congenitale; cunoaşterea momentului operator, a intervenţiilor etapizate

        Competenţe practice:
    - Intervenţiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil

    REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
                                   CHIRURGIE GENERALĂ
                                         6 ANI
        Anul I : - Chirurgie generală - 11luni 1/2
    - Bioetica - 1/2 lună

        Anul II : - ATI 2 luni
    - Traumatologie - 2 luni
    – Chirurgie vasculară - 2 luni
    – Chirurgie plastică - 2 luni
    – Ultrasonografie generală diagnostică - 1 lună
    – Neurochirurgie - 1 lună V
    – Endoscopie digestivă diagnostică - 1 1/2luni

        Anul III: - Chirurgie toracică - 2 luni
    - Chirurgie urologică - 2 luni
    – Chirurgie oncologică - 6 luni
    – Chirurgie ginecologică - 2 luni

        Anul IV:
    - Chirurgie de urgenţă - 8 luni
    – Chirurgie laparoscopică - 4 luni

        Anul V: - Chirurgie pediatrică - 2luni
    - Chirurgie generală - 10 luni

        Anul VI: - Chirurgie generală - 12 luni
        OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE
    1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din ţările europene şi Uniunea Europeană a Specialităţilor Medicale - UEMS
    2. Competenţele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultaţii de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educaţie de chirurgie generală studenţilor, rezidenţilor sau pacienţilor.
        Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noţiuni practice şi teoretice specifice specialităţii:
    I. Începerea pregătirii în specialitate
    1. Conţinutul pregătirii profesionale şi rezultatele aşteptate
        Competenţe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate
    - Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituţie de pregătire acreditată la nivel internaţional (IMED- internaţional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.
    – După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informaţii teoretice, abilităţi practice şi competenţe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.
    – Acest document promovează standardele înalte pentru pacienţii cu afecţiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerinţele minime necesare efectuării specialităţii oriunde în Europa.

        Considerăm că decidenţii au obligaţia de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidenţiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluţia previzibilă a dimensiunii specialităţii în acord cu cererea existentă pe piaţa muncii.
    A. Cunoştinţe teoretice şi clinice
        Baza de cunoştinţe medicale şi a aptitudinilor clinice esenţiale practicii în domeniu
        Noţiuni de ştiinţe fundamentale:
    - Anatomia
    – Alte ştiinţe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)
    – Genetica şi embriologie relevantă în malformaţiile congenitale
    – Anatomie clinică
    – Noţiuni de fiziologie şi biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic şi nutriţie)
    – Fiziopatologie: principii de imunologie şi microbiologie
    – Farmacologie: indicaţii terapeutice, reacţii adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie
    – Noţiuni de biostatistică şi epidemiologie relevante în Chirurgia Generală

    B. Tematica de pregătire în specialitate în toate ţările UEMS (silabusul)
        Listarea temelor necesare compentenţei profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlneşte situaţii adiţionale, se încurajează notarea acestora în logbook.
        Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului.
        Cunoştinţe teoretice
        Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învăţământului şi sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
        Rezidenţii au obligaţia de a participa la congrese şi conferinţe de specialitate internaţionale sau naţionale.

    2. Aptitudini profesionale şi atitudine
    - Aptitudini de comunicare şi comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general şi local)
    – Aptitudini de comunicare: se urmăreşte capacitatea de a informa pacienţii sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicaţiile chirurgicale, riscurile şi complicaţiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu şi lung; capacitatea de a comunica eficient în situaţii limită (pacienţi cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)
    – Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienţilor cu afecţiuni specifice în centre de excelenţă

    3. Aptitudini practice şi clinice
        Pregătirea clinică trebuie să se desfăşoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observaţie directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalenţa unui stagiu full-time.
        Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.

    3. Management
    - Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secţii de Chirurgie Generală
    – Înţelegerea aspectelor socio-economice şi juridice ale profesiei

    4. Aptitudini didactice şi ştiinţifice (abilitatea de a forma personalul medical şi cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări ştiinţifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 - art. 154-158
    5. Capacitatea de autoevaluare
        Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naţionale în vigoare. Procedura de selecţie este non - discriminatorie, transparent.

    Durata de pregătire: 6 Ani
        Se consideră obligatorie efectuarea iniţială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic şi practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist.
        Pe parcursul următorilor ani, rezidenţii vor parcurge progresiv curricula dobândind noţiuni şi abilităţi specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare ştiinţifică. Dacă situaţia locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.

        Cerinţe minime
        Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat şi divers de pacienţi şi proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenţii aflaţi în formare trebuie să îşi demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidenţiat este responsabil de evaluarea gradului de competenţă.
        Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observaţie a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenţiei şi semnătura medicul coordonator.

        Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
        Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:
    1. Participare ca Observator (O)
    2. Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)
    3. Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)

        Se urmăreşte ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, şi operator asistat, cu controlul complicaţiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
        Competenţele adiţionale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătăţii, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese şi conferinţe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
        Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competenţă suficient de ridicat încât să ofere asistenţă medicală atât pacienţilor acuţi cât şi cronici. Nivelul de performanţă este stabilit la nivel naţional, dar ghidul sus menţionat descrie cerinţele de bază pentru un Chirurg în Specialitate.

        Monitorizare şi examinare
        Fiecare ţara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru ţările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate.
        Rezidenţii vor fi îndrumaţi la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională şi oferirea feedback-ului referitor la performanţele clinice şi teoretice.
        Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfăşura sub supravegherea unui coordonator de rezidenţiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute şi greutăţile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informaţii despre evoluţia lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluţia lor teoretică şi practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
        Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observaţie clinică, prin rezultatele obţinute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
        Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoştinţe clinice şi teoretice ale rezidentului.

        Tipuri de examinări posibile :
    - Test de observaţie directă a competenţelor procedurale (ODCP)
    – Mini examinare clinică (Mini ExC)
    – Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)
    – Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităţilor tehnice
    – Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienţii de care rezidentul s-a ocupat direct
    – Log-book-ul de proceduri
    – Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afişat de toţi membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenţii care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susţinerea examenului de specialitate.
        După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susţinerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoştinţelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialităţii, referitoare la practica clinică şi ştiinţifică (diagnostic, investigaţii, tratament)
        În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.
        Rezidenţii trebuie să acumuleze cunoştinţe teoretice şi practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experienţa operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidenţiat. Cunoştinţele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârşit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.

        Responsabilitate
        Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului şi a instituţiei în care se desfăşoară rezidenţiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în faţa coordonatorului pentru pregătirea rezidenţilor. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competenţele dobândite în perioada de formare profesională, în funcţie de dispoziţiile comisiilor naţionale de specialitate. UEMS susţine implementarea noţiunilor la nivel naţional, care să corespundă pretenţiilor internaţionale.

        Asigurarea calităţii
        Autorităţile naţionale de monitorizare şi instituţiile responsabile de învăţământul postuniversitar vor realiza periodic inspecţii, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.

        Instituţiile de pregătire
        Pregătirea în specialitate trebuie desfăşurată într-o instituţie/ grup de instituţii, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituţii partenere trebuiesc avizate de Comisia naţională de monitorizare şi permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
        Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componenţă cel puţin 3 medici specialişti/primari. Centrul trebuie să asigure specialităţi chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienţilor. Consulturile de specialitate şi cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 şi/sau 4.
        Adiţional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educaţiei medicale continue, accesul informatic la baze de date naţionale şi internaţionale, laboratoare dedicate activităţilor practice.
        Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel naţional, care să asigure rotaţia medicilor rezidenţi între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
        Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenţi e necesar să se desfăşoare conform unor criterii, standarde de referinţă şi indicatori de performanţă care vor trebui demonstrate de unităţile de învăţământ superior acreditate pentru desfăşurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.
        Considerăm de asemeni că acreditarea unităţilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfăşoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde şi indici de performanţă agreate de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităţilor ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.

        Asigurarea calităţii
        Instituţiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calităţii, sisteme de raportare a mortalităţii şi morbidităţii, raportare a accidentelor şi incidentelor, a infecţiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.

        Coordonatorul programului de pregătire
        Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universităţii de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învăţământului superior nr 199/2023, unde rezidentul îşi desfăşoară pregătirea. Toţi membrii implicaţi în programul de pregătire în rezidenţiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
        În programul de pregătire în specialitate pot fi implicaţi colaboratori, cu condiţia ca aceştia să fie activi profesional, acreditaţi de comisia de specialitate, de preferinţă cadre universitare.
        Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcţie de numărul rezidenţilor şi a colaboratorilor disponibili, cu condiţia ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.

        Calităţi ale îndrumătorilor
    1. Recunoaşterea ca îndrumător
    a. Calificare necesară şi experienţa
        Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naţionale. Coordonatorul de rezidenţiat trebuie să îndeplinească calităţile necesare îndrumătorilor, să aibă o experienţă considerabilă în specialitate şi în învăţământ.
        Atât îndrumătorii cât şi coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică şi afiliaţi unui centru de învăţământ. Aceştia vor fi numiţi iniţial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluaţi/reangajaţi după expirarea duratei contractuale.
        Recunoaşterea în UE a competenţei de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20

    b. Competenţe de bază pentru îndrumători
        Un îndrumător trebuie să fie:
    - Familiar cu noţiunile de bază în specialitate
    – Experimentat în activităţi didactice
    – Capabil să identifice nevoile educaţionale ale candidaţilor şi să îi susţină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate
    – Instruit în aplicarea principiilor şi a practicii medicale curente
    – Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferinţe de specialitate, ca şi confirmare a educaţiei medicale continue

    2. Managementul calităţii pentru îndrumători
        Managementul calităţii pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Ştiinţific. Se doreşte elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
        Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenţi. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program şi instituţia în care se desfăşoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esenţială.
        Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educaţional pentru îndrumători şi coordonator trebuie asigurat de către departament şi sau instituţia care îi angajează.
        Medicii aflaţi în programul de pregătire
        Obiectivele profesionale: se urmăreşte expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate şi dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică şi practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiţii de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunţate în log-book.
        Atribuţia completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât şi participarea la congrese şi conferinţe de specialitate, programe de cercetare ştiinţifică, pregătire teoretică adiţională.
        Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noţiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienţii, capacitatea de lectură şi sinteză a informaţiilor teoretice din sfera specialităţii, comunicarea cu colegi străini.

        Relaţia coordonator-rezident
        La începutul programului de pregătire în rezidenţiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program şi medicii aflaţi în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
        Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esenţiale în stabilirea evoluţiei profesionale atât din punct de vedere teoretic cât şi practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.

        Cerinţe centre de pregătire în rezidenţiat
        Instituţiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidenţiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei şcoli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Pentru rezidenţii care efectuează stagii de pregătire în UE instituţiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.
    1. Procesul de recunoaştere ca centru de pregătire
    a. Personal, activităţi clinice
        Centrul de pregătire reprezintă o instituţie sau un număr de instituţii în care rezidenţii au posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele în specialitate. Pot fi incluse şi centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
        Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienţilor. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulţi îndrumători, astfel încât să existe în permanenţă un supraveghetor pentru rezidenţi.
        Ca parte esenţială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgenţelor cât şi al pacienţilor cronici, şi în managementul pacienţilor noi, a urmăriri pre-, intra- şi postoperatorii al acestora.
        Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competenţă profesională, trebuie să identifice şi să poată manageria eficient pacienţi cu antecedente personale patologice ce intră în competenţa altor specialităţi medico-chirurgicale.
        Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competenţelor minime interdisiciplinare din specialităţi înrudite vor fi dobândite în perioada iniţială, pe perioada desfăşurării trunchiului comun.
        Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât şi un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului.
        Se consideră optimă rotaţia rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competenţele profesionale ale mai multor îndrumători.
        Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulţi îndrumători, dar este de dorit să menţină acelaşi coordonator.
        Recunoaşterea centrelor de pregătire la nivel internaţional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.

    b. Echipament, cazare
        Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfăşurări a activităţii. Rezidenţii trebuie să aibă acces la baze internaţionale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenţii care sunt nevoiţi să se relocheze pe perioada de desfăşurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toţi rezidenţii trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică şi la audit.

    2. Managementul calităţii în centrele de pregătire
        Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calităţii relevante în centrele de pregătire sunt:
    - Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naţionale de specialitate.
    – Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învăţământului
    – Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituţii trebuie să existe un coordonator global al activităţilor didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacţiunea cu candidaţii
    – Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluţia programelor de pregătire
    – Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituţional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcţionare şi ghidurile în vigoare.
    – Transparenţa programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.
    – Cadrul de aprobare: trebuie menţionat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată şi atribuirea de noi responsabilităţi rezidentului.
        Efectuarea stagiilor de pregătire în ţări partenere UEMS
        Având în vedere tendinţele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experienţă cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiţia ca acestea să respecte cerinţele MS pentru echivalare a studiilor.

        Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în ţările UEMS (anexa 1)
        Pentru asigurarea evoluţiei profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoştinţe de specialitate conforme anului de studiu.
        Obiective educaţionale: abilitatea de a efectua examenul local şi general şi de a completa corect foaia de observaţie a pacienţilor şi a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noţiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale şi al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenţii chirurgicale de complexitate minimă neasistat şi la intervenţii de complexitate medie/ mare.
        Abilitate de a diagnostica şi trata corect afecţiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale.

        Rezultate aşteptate :
        Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezenţa documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educaţie medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare ştiinţifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare ştiinţifică.
        Practica : conform log-book -ului

        Examenul de medic specialist
        Rezidenţii vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului ataşat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
        Prezentarea unei adeverinţe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive.

        Organizarea examenului de specialitate:
        Examenul de specialitate este un examen naţional, susţinut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidenţiat, de la nivel naţional, numiţi prin tragere la sorţi, cu excepţia preşedintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătăţii. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică şi proba operatorie se desfăşoară în centrele universitare la care este înscris candidatul.

        Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:
    - Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidaţii vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus
    – Examen clinic: va fi desfăşurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general şi local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul şi conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obţinerea notei 7.
    – Proba de abilităţi/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susţine la Institutul Naţional de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operaţii a centrului în care se susţine examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obţinerea notei minime de 7.

        Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
        Baremul de manevre, tehnici şi abilităţi practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidenţiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului şi completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.

        Drepturile şi obligaţiile medicului specialist în Chirurgie Generală
        Competenţa profesională intrinsecă specialităţii (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).
        În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menţionate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât şi proceduri adiţionale, specifice, din aria specialităţii.
        Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calităţi intrinseci:
        Calităţile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:
    - Să fie un specialist pluripotent
    – Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management şi de urmărire al pacienţilor cu afecţiuni comune din sfera de interes a specialităţii
    – Să comunice eficient cu pacienţii, cu aparţinătorii şi cu colegii
    – Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi
    – Să practice medicina cu raport cost eficienţă optim
    – Să înţeleagă gradul de risc pe care şi-l asumă în calitate de medic curant
    – Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialităţii
    – Să aibă calităţi de leadership, să fie capabili ă acţioneze atât ca şef cât şi ca membru al unei echipe multidisciplinare
    – Să demonstreze capacitatea de învăţare
    – Să promoveze sănătatea individului, comunităţii şi populaţiilor
    – Să înţeleagă noţiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor
    – Să înveţe şi să susţină viitori rezidenţii
    – Să fie devotaţi sănătăţii individuale şi sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale şi atingerea unor standarde morale şi clinice înalte
    – Să deţină documente care să ateste calităţile sus menţionate, mai ales dacă aceştia doresc să obţină un post într-o alta ţară decât cea în care s-au pregătit.

        Medicul specialist îşi poate declina competenţa în cazuri subacute sau cronice din aria specialităţii, fără să fie sancţionat, având obligaţia de a direcţiona pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
        În acelaşi timp, se consideră obligatorie iniţierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgenţă în cazurile ce prezintă urgenţă ameninţătoare de viaţă sau potenţial invalidante.

        Obligaţii
    - Etice:
        Deşi activitatea profesională prezintă variaţii în fiecare ţară, acesta se supune unor legislaţii comune, şi anume tratatele internaţionale, Declaraţia ONU a drepturilor omului şi Codului internaţional de etică medicală.
        Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel naţional.
        Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare ştiinţifică, principii şi metodologia cercetării ştiinţifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor şi biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice şi fundamentale.

    – Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel naţional, confirmate de certificatul de bună practică medicală
    – Profesionale: UEMS defineşte competenţa profesională astfel: "utilizarea habituală şi judicioasă a comunicării, cunoştinţelor, aptitudinilor practice, a raţionamentului clinic, a emoţiilor , valorilor şi a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual şi al comunităţii.
        Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional şi pot fi practicate în urma obţinerii titlului de medic specialist :
    - laparoscopie nivel I
    – endoscopie digestivă diagnostică
    – chirurgie oncologică

        Domeniile adiţionale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislaţia MS), ulterior obţinerii titlului de medic specialist:
    - Ecografie generală
    – Endoscopie digestivă intervenţională
    – Laparoscopie nivel II
    – Managementul serviciilor de sănătate publică

        PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ŞI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
        PREŞEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
        Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
        Secretar Comisie
        SL Dr. Cristian Iorga
    ANEXA 1

               Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
                                       Silabusul
               Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
    I. Subiecte de anatomie chirurgicală
    1. Anatomia tiroidei (1, pag.336-340)
    2. Anatomia sânului (1, pag.342-350)
    3. Anatomia axilei (2, pag.154-159)
    4. Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)
    5. Anatomia plămânilor şi pleurei (3, pag.25-44)
    6. Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)
    7. Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137)
    8. Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)
    9. Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63)
    10. Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)
    11. Anatomia stomacului (5, pag.48-62)
    12. Anatomia ficatului (5, pag.124-144)
    13. Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154)
    14. Anatomia splinei (5, pag.169-180)
    15. Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187)
    16. Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)
    17. Anatomia duodenului (5, pag.64-70)
    18. Anatomia intestinului subţire (5, pag.71-81)
    19. Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109)
    20. Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)
    21. Anatomia perineului (4, pag.142-146)
    22. Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)
    23. Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240)
    24. Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)
    25. Anatomia uterului şi anexelor (1, pag.300 - 328)
    26. Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)
    27. Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205)
    28. Anatomia sistemului venos superficial şi profund al membrului inferior (6, pag.206-211)
        Bibliografie
    1. Victor Papilian - Anatomia omului - Volumul 2 - Splanhnologia - Ediţia VI - Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti, 1982
    2. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I - 1.Pereţii trunchiului - Institutul de medicină şi farmacie Bucureşti, catedra de anatomie - 1979/1980
    3. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 6 - Viscerele Toracelui - Editura Cerma - Bucureşti
    4. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 1 - Pereţii trunchiului - Editura Cerma - Bucureşti
    5. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 3 - Tubul digestiv abdominal şi glandele anexe. Splina - Editura Cerma - Bucureşti
    6. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină şi farmacie Bucureşti - Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie - 1975

    II. Subiecte de patologie chirurgicală
    1. Nutriţia pacientului chirurgical (pag. 52 - 60)
    2. Terapia cu lichide şi electroliţi a pacientului chirurgical (pag. 76 - 81)
    3. Screening-ul pentru cancer (pag. 297 - 300)
    4. Protocol pentru siguranţa pacientului (pag. 379 - 395)
    5. Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953)
    6. Traumatismele - principii generale (pag. 161 - 174 ;pag 193 - 194)
    7. Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721)
    8. Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 - 203)
    9. Leziunile traumatice abdominale (pag 203 - 214; pag.217-218)
    10. Infecţiile chirurgicale şi folosirea adecvată a agenţilor antimicrobieni (pag. 135 - 157)
    11. Infecţiile mâinii (pag. 1809 - 1815)
    12. Şocul - Definiţie, fiziopatologie, tipuri de şoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)
    13. Arsuri şi degerături (pag. 227 - 237;pag. 480 - 481)
    14. Evaluarea pacientului cu afecţiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)
    15. Afecţiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535)
    16. Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 - 1551)
    17. Tiroiditele şi nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 - 1540)
    18. Afecţiuni inflamatorii şi infecţioase ale sânului (pag. 506 - 507)
    19. Patologia benignă mamară (pag. 507 - 511)
    20. Factorii de risc, epidemiologia şi histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)
    21. Stadializarea şi terapia cancerului de sân (pag. 523 - 557)
    22. BRGE şi esofagul Barret (pag. 964 - 980)
    23. Herniile hiatale gigante (pag. 980 - 983)
    24. Diverticulul Zenker şi acalazia (pag. 988 - 991)
    25. Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 - 1023)
    26. Carcinomul esofagian (pag. 1003 - 1014)
    27. Boala ulceroasă peptică gastrică şi duodenală (pag. 1053 - 1074)
    28. Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)
    29. Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088)
    30. Litiaza biliară (pag.1317 - 1324)
    31. Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 - 1338)
    32. Abcesele hepatice piogene şi ameobiene (pag.1284 - 1285)
    33. Boala hidatică hepatică (pag. 1285 - 1286)
    34. Pancreatita acută (pag.1351 - 1361)
    35. Neoplasme pancreatice (pag. 1390 - 1444)
    36. Ocluziile intestinului subţire (pag. 1146 - 1153)
    37. Ischemia mezenterică (pag. 1167)
    38. Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 - 1165)
    39. Tumorile intestinului subţire (pag. 1159 - 1162)
    40. Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 - 1203)
    41. Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 - 1157;pag. 1195 - 1201)
    42. Carcinom colo-rectal (pag. 1203 - 1216)
    43. Sepsisul ano-rectal şi abcesul cripto-glandular (pag. 1227 - 1231)
    44. Hemoroizii şi fisura anală (pag. 1222 - 1227)
    45. Apendicita acută (pag. 1243 - 1251;pag. 1256 - 1257)
    46. Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 - 1259)
    47. Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635)
    48. Indicaţiile pentru splenectomie (pag. 1429 - 1439)
    49. Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 - 1457 ; pag. 1495 - 1521)
    50. Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)
    51. Litiaza renală (pag. 1666 - 1667)
    52. Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 - 1666)
    53. Neoplasm ovarian, tubar şi primar peritoneal (pag. 1701 - 1705)
    54. Leiomioamele uterine (pag. 1682 - 1683)
    55. Cancerul corpului uterin (pag. 1700 - 1701)
    56. Cancerul cervical (pag. 1698 - 1700)
    57. Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 - 889)
    58. Varicele membrelor inferioare (pag. 929 - 930)
    59. Insuficienţa venoasă cronică (pag. 930 - 934)
    60. Tromboembolia venoasă (pag. 918 - 928)
    61. Tromboflebita superficială (pag. 928 - 929)
    62. Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)
    63. Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050)
        Bibliografie unică
        SCHWARTZ - Principiile Chirurgiei - ediţia a-X-a
        Editura ALL, 2019
        ISBN: 978-606-587-305-6

    III. Subiecte de tehnici chirurgicale
    1. Ligatura înaltă şi stripping-ul venei safene (1, pag.332-333)
    2. Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)
    3. Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431)
    4. Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)
    5. Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411)
    6. Cura chirurgicală a eventraţiilor (3,pag.64-78)
    7. Cura chirurgicală a evisceraţiilor (3, pag.79-83)
    8. Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)
    9. Traheotomia (1, pag.374-375)
    10. Pleurotomia (2, pag.143-148)
    11. Intervenţii la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401)
    12. Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)
    13. Gastrostomia (1, pag.30-33)
    14. Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)
    15. Rezecţiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57)
    16. Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)
    17. Enterectomia (1, pag.102-109)
    18. Jejunostomia (1, pag.110-111)
    19. Ileostomia (1, pag.124-125)
    20. Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)
    21. Apendicectomia (1, pag.116-119)
    22. Colostomia (1, pag.126-131)
    23. Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135)
    24. Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)
    25. Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181)
    26. Operaţia Hartmann (3, pag.324-335)
    27. Rezecţia rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151)
    28. Rezecţia anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)
    29. Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445)
    30. Cura chirurgicală a supuraţiilor perianorectale (1, pag.446-451)
    31. Colecistectomia (1, pag.182-197)
    32. Coledocotomia şi drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)
    33. Derivaţiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217)
    34. Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)
    35. Drenajul chistului şi pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239)
    36. Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)
    37. Cistotomia (3, pag.644-650)
    38. Histerectomiile (1, pag.352-355)
    39. Salpingectomia (1, pag.356-357)
    40. Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)
    41. Incizia şi drenajul infecţiilor mâinii (1, pag.458-459)
    42. Amputaţia de gambă (3, pag.404-416)
    43. Amputaţia de coapsă (3, pag.417-433)
        Bibliografie
    1. Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale - Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura ştiinţelor medicale, Bucureşti, 2007. ISBN: 978-973-865719-9
    2. Chirurgie generală. Vademecum pentru examene şi concursuri- Virgil Răzeşu- Editura Răzeşu, 2004. ISBN: 973-99066-6-4
    3. Tehnici Chirurgicale - Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iaşi, 2003. ISBN: 973-681-372-X

    ANEXA 2

        Logbook proceduri
        Modalitate de completare:
        Completarea logbook-ului intră în obligaţiile rezidentului.
        Săptămânal acesta are obligaţia de a nota intervenţiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data şi ora intervenţiei, CNP pacient, numărul foii de observaţie/prezentare, medicul curant primar/specialist.
        Fiecare procedură va fi parafată şi semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
        Având în vedere legislaţia în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidenţiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deţinută în operaţie :
    - Observator (O)
    – Operator secundar (OS)
    – Operator primar asistat (OPA)

        Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
        Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidenţiat situaţia log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate.
        Din considerente logice, susţinem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real şi transmiterea datelor coordonatorului de rezidenţiat.
        Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.

    ANEXA 3

        COMPETENŢE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
        De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
        Nume Prenume rezident:
        Perioada acoperită de log-book:
        Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate
        Semnătura :


┌────────────────────────┬────┬─────┬───┬──────┬────────┐
│                        │Slab│mediu│bun│foarte│excelent│
│                        │    │     │   │bun   │        │
├──────────┬─────────────┼────┼─────┼───┼──────┼────────┤
│Cunoştinţe│Toată aria   │    │     │   │      │        │
│despre    │curriculară  │    │     │   │      │        │
├──────────┼─────────────┼────┼─────┼───┼──────┼────────┤
│          │Consilierea  │    │     │   │      │        │
│          │pacienţilor  │    │     │   │      │        │
│          ├─────────────┼────┼─────┼───┼──────┼────────┤
│          │Comunicarea  │    │     │   │      │        │
│          │cu pacienţii │    │     │   │      │        │
│          │şi           │    │     │   │      │        │
│          │aparţinătorii│    │     │   │      │        │
│          ├─────────────┼────┼─────┼───┼──────┼────────┤
│Competenţe│Munca în     │    │     │   │      │        │
│în        │echipă cu    │    │     │   │      │        │
│          │colegii şi   │    │     │   │      │        │
│          │restul       │    │     │   │      │        │
│          │colectivului │    │     │   │      │        │
│          ├─────────────┼────┼─────┼───┼──────┼────────┤
│          │Control al   │    │     │   │      │        │
│          │calităţii şi │    │     │   │      │        │
│          │management al│    │     │   │      │        │
│          │riscului     │    │     │   │      │        │
└──────────┴─────────────┴────┴─────┴───┴──────┴────────┘

De completat de către rezident:


┌────────────────────────┬──────┬───────┐
│                        │Data  │Locul  │
├────────────────────────┼──────┼───────┤
│Cursuri absolvite       │      │       │
└────────────────────────┴──────┴───────┘


┌────────────────────────────────┬─────┐
│                                │Număr│
├─────────────────┬──────────────┼─────┤
│                 │Prezentări de │     │
│                 │caz           │     │
│                 ├──────────────┼─────┤
│Publicaţii       │Articole în   │     │
│                 │reviste       │     │
│                 │(fără         │     │
│                 │prezentări de │     │
│                 │caz)          │     │
├─────────────────┼──────────────┼─────┤
│                 │Postere       │     │
│                 ├──────────────┤     │
│                 │Prezentări    │     │
│Prezentări la    │orale         │     │
│manifestari      ├──────────────┤     │
│ştiinţifice      │Prezentări    │     │
│                 │susţinute ca  │     │
│                 │invitat       │     │
│                 ├──────────────┤     │
│                 │Chairman      │     │
├─────────────────┼──────────────┼─────┤
│Premii academic  │              │     │
└─────────────────┴──────────────┴─────┘


┌──────────────────────────────────┬───┐
│Titluri ştiinţifice dobândite     │D/N│
├─────────────────────────────────┬┼───┤
│Doctor Medic                     ││   │
├─────────────────────────────────┤├───┤
│Doctor în Ştiinţe Medicale       ││   │
└─────────────────────────────────┴┴───┘

                                       Aptitudini
        Nume, prenume rezident: .................
        Centru de pregătire: ....................


┌───────────────┬────┬────────────┬─────┬───┬──────┐
│Aptitudini     │Slab│Necesită    │Mediu│Bun│Foarte│
│               │    │îmbunataţire│     │   │bun   │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Maturitate     │    │            │     │   │      │
│profesională   │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Capacitate     │    │            │     │   │      │
│tehnică        │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Compatibilitate│    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Administraţie  │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Punctualitate  │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Industrie      │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Dependenţa     │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Receptiv la    │    │            │     │   │      │
│instrucţie     │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Activitate de  │    │            │     │   │      │
│studio         │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Cercetare      │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Publicaţii     │    │            │     │   │      │
├───────────────┼────┼────────────┼─────┼───┼──────┤
│Cursuri,       │    │            │     │   │      │
│conferinţe     │    │            │     │   │      │
└───────────────┴────┴────────────┴─────┴───┴──────┘

        Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Generalist este:
    - Medic specialist
    – Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală

        Coordonator al programului de pregătire în rezidenţiat,
        Nume, Prenume ..............
        Data .......................
        Semnătura ..................

    ANEXA 2

                                  MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
                                CURRICULUM DE PREGĂTIRE
                                    ÎN SPECIALITATEA
                                   DERMATOVENEROLOGIE
            Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin
                                Ministerului Sănătăţii

                                 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
                                        2023
        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
        PREAMBUL
        Rezidenţiatul în dermato-venerologie este forma de învăţământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialişti dermato-venerologi prin pregătire teoretică şi practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermatovenerologie a Ministerului Sănătăţii şi a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).
        Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialişti (UEMS), urmărind un proces de instruire şi educaţie medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educaţia medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învăţământul medical.
        În cadrul Comunităţii Europene, prin Directiva 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoaşterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerinţe de învăţământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secţiei Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).

    1. DEFINIŢIA SPECIALITĂŢII
        Dermatovenerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical şi chirurgical) şi prevenţia:
    - afecţiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm şi hipoderm), mucoaselor inspectabile şi anexelor cutanate
    – manifestărilor cutanate ale afecţiunilor sistemice
    – manifestărilor sistemice ale afecţiunilor cutanate
    – infecţiilor cu transmitere sexuală, precum şi a altor afecţiuni ano-genitale. Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii şi sănătatea sexuală.

    2. DURATĂ
        5 ANI

    3. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE ALE REZIDENŢIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE
    3.1. SCOPUL REZIDENŢIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE este reprezentat de însuşirea detaliată şi aprofundată a elementelor teoretice şi practice referitoare la diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România şi Uniunea Europeană.
    3.2. OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE ALE REZIDENŢIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
    1. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice privind etio-patologia afecţiunilor dermatovenerologice.
    2. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice privind explorările de laborator specifice afecţiunilor dermatovenerologice.
    3. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice privind diagnosticul pozitiv şi diferenţial al afecţiunilor dermatovenerologice.
    4. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice privind terapia actuală, topică şi sistemică, a afecţiunilor dermatovenerologice.
    5. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice necesare diagnosticului şi tratamentului tuturor urgenţelor dermatovenerologice.
    6. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice privind etio-patogenia, diagnosticul şi tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecţiunilor sistemice.
    7. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienţilor dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri şi de chestionare specifice.
    8. Dezvoltarea capacităţii medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ şi performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare.
    9. Dezvoltarea capacităţii medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiţii general acceptate etice şi deontologice.
    10. Dezvoltarea capacităţii medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienţii şi aparţinătorii acestora.
    11. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice necesare pentru participarea în studii de cercetare ştiinţifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice - GCP).
    12. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România.
    13. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecţii transmisibile sexual, reacţii adverse la medicamente, afecţiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale).
    14. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice referitoare la ghidurile naţionale şi ghidurile europene de diagnostic şi tratament al afecţiunilor dermato-venerologice.
    15. Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice referitoare la codificarea afecţiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11).

    4. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
    - Conform recomandărilor UEMS în ţările în care nu există un trunchi comun de educaţie medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidenţiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani.
    – Există de asemenea posibilitatea unui proces de învăţământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato- patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie).
    – Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activităţi practice şi 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată.
    – Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU).
    – 1 CFU = 25 ore de instruire
    – Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
    – La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (şi cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    – Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie medicală continuă.
    – Se recomandă ca medicii rezidenţi să dispună de suficient timp şi suport pentru a participa la conferinţe de specialitatea locale, regionale, naţionale şi internaţionale.
    – Medicii rezidenţi vor fi încurajaţi să participe la studii clinice şi la realizarea de prezentări şi publicaţii.
    – Autorităţile naţionale recunosc stagiile de educaţie medicală cu durată de până la un an efectuate în alte ţări europene/non-europene ce respectă criteriile şi curriculum stabilite prin UEMS.

    5. STRUCTURA PROGRAMULUI


┌─────┬──────────────────────┬─────────┐
│     │Număr total de ani    │5 ani    │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Număr total de module │12       │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Stagii generale       │         │
│A.   │medico-chirurgicale şi│         │
│     │specialităţi înrudite │         │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Medicină internă      │3 luni   │
│Modul├──────────────────────┼─────────┤
│1    │Ore de curs / modul   │60 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Chirurgie plastică    │4        │
│Modul│                      │săptămâni│
│2    ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │20 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Alergologie şi        │4        │
│Modul│imunologie clinică    │săptămâni│
│3    ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │20 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Boli infecţioase şi   │6        │
│Modul│parazitare            │săptămâni│
│4    ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │30 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Histopatologie        │2 luni   │
│Modul├──────────────────────┼─────────┤
│5    │Ore de curs / modul   │40 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Bioetică              │2        │
│Modul│                      │săptămâni│
│6    ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │10 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Oncologie medicală    │3        │
│Modul│                      │săptămâni│
│7    ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │15 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Imagistică cutanată   │3        │
│Modul│                      │săptămâni│
│8    ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │15 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Epidemiologie clinică │2        │
│Modul│                      │săptămâni│
│9    ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │10 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Pediatrie             │6        │
│Modul│                      │săptămâni│
│10   ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │30 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Medicina muncii       │2        │
│Modul│                      │săptămâni│
│11   ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │10 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│B.   │Stagiu de bază        │         │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│Modul│                      │47 luni /│
│12   │Dermatovenerologie    │188      │
│     │                      │săptămâni│
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Noţiuni de bază       │4 luni   │
│Modul├──────────────────────┼─────────┤
│12.1 │Ore de curs / modul   │80 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Afecţiuni acute şi    │         │
│     │urgenţe în dermato    │4 luni   │
│Modul│venerologie           │         │
│12.2 ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │80 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Afecţiuni inflamatorii│         │
│     │şi autoimune ale      │5 luni   │
│Modul│pielii şi ţesuturilor │         │
│12.3 │adiacente             │         │
│     ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │100 ore  │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Afecţiuni vasculare   │4 luni   │
│Modul├──────────────────────┼─────────┤
│12.4 │Ore de curs / modul   │80 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Afecţiuni sistemice cu│4 luni   │
│Modul│determinări cutanate  │         │
│12.5 ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │80 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Dermato-farmacologie  │2 luni   │
│Modul├──────────────────────┼─────────┤
│12.6 │Ore de curs / modul   │40 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Tratamentul cu agenţi │         │
│     │fizici şi chimici, UV-│2 luni   │
│Modul│terapia şi            │         │
│12.7 │laserterapia          │         │
│     ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │40 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Afecţiuni alergice    │4 luni   │
│Modul├──────────────────────┼─────────┤
│12.8 │Ore de curs / modul   │80 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Afecţiunile anexelor  │4 luni   │
│Modul│cutanate              │         │
│12.9 ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │80 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Dermato-oncologie     │4 luni   │
│Modul├──────────────────────┼─────────┤
│12.10│Ore de curs / modul   │80 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Metode de diagnostic  │         │
│     │şi investigaţii       │5 luni   │
│Modul│utilizate în          │         │
│12.11│Dermatovenerologie    │         │
│     ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │100 ore  │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Afecţiuni             │         │
│     │endocrinologice cu    │2 luni   │
│Modul│manifestări           │         │
│12.12│dermatologice         │         │
│     ├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │40 ore   │
│     │                      │curs     │
├─────┼──────────────────────┼─────────┤
│     │Dermato-cosmetologie  │         │
│     │şi dermatologie       │3 luni   │
│Modul│corectivă             │         │
│12.13├──────────────────────┼─────────┤
│     │Ore de curs / modul   │60 ore   │
│     │                      │curs     │
└─────┴──────────────────────┴─────────┘

    6. CONŢINUTUL MODULELOR
        Modul 1. MEDICINĂ INTERNĂ
        Demonstraţii clinice, practice însoţite de prelegeri teoretice.
        TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)
    - Insuficienţa cardiacă
    – Aritmii cardiace
    – Hipertensiunea arterială
    – Ateroscleroza
    – Angina pectorală
    – Infarctul miocardic
    – Bolile vasculare ale membrelor
    – Şocul
    – Astmul bronşic
    – Tromboembolismul pulmonar
    – Tuberculoza
    – Litiaza urinară
    – Infecţiile tractului respirator
    – Insuficienţa renală cronică
    – Boli inflamatorii intestinale
    – Boli hepato-biliare
    – Pancreatite
    – Anemii
    – Leucemii
    – Limfoame
    – Hemostaza şi tulburările ei
    – Diabetul zaharat
    – Amiloidoza
    – Porfiriile
    – Guta
    – Lupusul eritematos
    – Scleroza sistemică
    – Dermatomiozita
    – Poliartrita reumatoidă
    – Sindromul Sjogren
    – Vasculite sistemice
    – Corelaţii între patologia internă şi afecţiunile dermatologice

        BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)
    - Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 5 pacienţi
    – Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 5 pacienţi
    – Interpretarea electrocardiogramei: 10 pacienţi
    – Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5 pacienţi
    – Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5 pacienţi
    – Toracocenteza: 1 pacient
    – Paracenteza: 1 pacient
    – Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor: 3 pacienţi
    – Interpretarea probei de digestie: 3 pacienţi
    – Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuţie tematică
    – Defibrilarea şi cardioversia: o discuţie tematică
    – Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduva pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute şi cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2 pacienţi
    – Puncţia biopsie hepatică - interpretare: 2 pacienţi
    – Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 3 pacienţi

        Modul 2. CHIRURGIE PLASTICĂ
        Demonstraţii clinice, practice însoţite de prelegeri teoretice.
        TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)
    - Anestezia locală şi infiltraţiile
    – Tehnica sclerozării varicelor
    – Tehnici de grefare cutanată
    – Plastiile cutanate
    – Avulsia unghială
    – Arsurile (termice, chimice, electrice, etc)
    – Degerăturile

        BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)
    - Anestezia locală şi infiltraţiile: 20 pacienţi
    – Sclerozarea varicelor: 20 pacienţi
    – Tehnici de grefare cutanată: 2 pacienţi
    – Plastiile cutanate: 5 pacienţi
    – Avulsia unghială: 2 pacienţi

        Modul 3. ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ
        Demonstraţii clinice, practice însoţite de prelegeri teoretice
        TEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)
    - Reacţii de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecţiunilor alergice
    – Alergene şi haptene - clasificare, surse, reactivităţi încrucişate
    – Alergii respiratorii, alergii alimentare şi medicamentoase, anafilaxia
    – Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici
    – Dermatita atopică şi dermatite de contact alergice
    – Tratamentul urgenţelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice şi sistemice

        BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)
    - principii, indicaţii, metodologie şi tehnici, asistare sau simulare educaţională şi/sau efectuare (după caz), interpretare
    – observaţia directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităţilor de comunicare, după caz
    – Teste cutanate prick şi i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienţi
    – Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienţi
    – Teste de provocare in vivo în alergologie: 4 pacienţi
    – Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice şi autoanticorpi: 4 pacienţi
    – Farmacoterapia de urgenţă în alergologie: 1 pacient

        Modul 4. BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE
        Demonstraţii clinice, practice însoţite de prelegeri teoretice.
        TEMATICA MODULULUI BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE (30 ore)
    - Angine
    – Gastroenterite şi enterocolitele acute
    – Boli eruptive virale
    – Enteroviroze
    – Hepatite virale
    – Salmoneloze
    – Toxiinfecţii alimentare
    – Trichinoza
    – Lambliaza
    – Rickettsioze
    – Toxoplasmoza.
    – Erizipeloidul Rosenbach
    – Infecţii cu anaerobi
    – Trichomoniaza urogenitală
    – Antibioterapia antiinfecţioasă şi antibiograma, noţiuni generale şi practice
    – Infecţia HIV

        BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE (75 ore)
    - Exudatul naso-rinofaringian: 10 pacienţi
    – Examen bacteriologic secreţii cutaneo-mucoase: 10 pacienţi
    – Examen parazitologic cutanat: 10 pacienţi
    – Examen copro-parazitologic: 10 pacienţi
    – Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10 pacienţi
    – Examen cu lampa Wood: 10 pacienţi
    – Interpretare investigaţii de laborator pentru virusurile hepatitice: 10 pacienţi
    – Antibiograma: 10 pacienţi
    – Interpretare investigaţii de laborator pentru infecţia HIV: 10 pacienţi

        Modul 5. HISTOPATOLOGIE
        Demonstraţii clinice, practice însoţite de prelegeri teoretice.
        TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)
    - Structura pielii la microscopul optic şi electronic.
    – Principalele procese histopatologice şi particularităţile lor la nivelul pielii.

        BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)
    - Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecţiuni dermatologice: 80 pacienţi
    – Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10 pacienţi
    – Efectuarea şi interpretarea examenului citologic Tzanck: 10 pacienţi

        Modul 6. BIOETICĂ
        TEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)
    - Introducere în Bioetică
    – Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii
        Relaţia medic-pacient I

    – Relaţia medic-pacient II
    – Greşeli şi erori în practica medicală
        Probleme etice la începutul vieţii
        Probleme etice la finalul vieţii

    – Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane
        Probleme etice în genetică şi genomică

    – Etica cercetării pe subiecţi umani

        BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)
    - Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică
        Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică

    – Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
        Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
        Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

    – Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete
    – Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete
    – Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete
        Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete

    – Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete
    – Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete

        Modul 7 ONCOLOGIE MEDICALĂ
        3 săptămâni
        15 ore curs 35 ore stagiu
        Tematica orelor de curs (15 ore)
    1. Biologia cancerului cutanat şi non-cutanat (procesele de bază ale carcinogenezei; cinetica celulelor tumorale, proliferarea şi moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea şi proliferarea celulară). Imunologia tumorală (interrelaţia între tumoră şi sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun şi efectul direct al citokinelor asupra tumorilor).
    2. Principii de bază în diagnosticul şi tratamentul bolilor maligne. Îngrijirea pacienţilor cu boli maligne. Abordul multidisciplinar al pacientului cu patologie oncologică cutanată.
    3. Chirurgia oncologică: indicaţiile şi contraindicaţiile chirurgiei oncologice; cunoaşterea rolului chirurgiei în stadializarea şi tratamentul neoplaziilor cutanate; indicaţiile şi stabilirea secvenţei tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalităţi de tratament în patologia tumorală cutanată; riscurile şi beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ şi chimioterapia în cancerele cutanate; cunoaşterea complicaţiilor postoperatorii în patologia tumorală cutanată sau în relaţie cu neoplaziile cutanate.
    4. Radioterapia: principiile radiobiologiei şi indicaţiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ şi paliativ; principiile planului de tratament şi ale dozimetriei; indicaţia asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimioterapia sau imunoterapia; cunoaşterea efectelor acute şi tardive ale radioterapiei la nivel sistemic şi cutanat.
    5. Chimioterapia: indicaţiile, obiectivele şi utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei cutanate şi în cazul recidivelor neoplazice; aprecierea comorbidităţilor, individualizat, în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenţi citostatici; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei şi orarului administrării în caz de manifestările secundare/ toxicitate / adverse cutanate.
    6. Hormonoterapia - cunoaşterea existenţei/ clasificării diferitelor tipuri de agenţi (anti)hormonali; principii de farmacologie clinică şi impactul acestora asupra organului cutanat.
    7. Terapia biologică: acţiunea şi indicaţiile terapiei biologice, inclusiv citokine şi factori de creştere hematopoetici; spectrul efectelor secundare ale acesteia şi ale asocierii acestora cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare ţintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, şi terapia genică); impactul utilizării terapiei biologice asupra organului cutanat.
    8. Tratament suportiv şi paliativ: semnificaţia în cadrul terapiei cancerului; indicaţiile şi modalităţile de tratament suportiv, limitele şi efectele secundare ale acestora, cu impact asupra tegumentului; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali cu manifestări cutanate.
    9. Managementul reacţiilor cutanate adverse / secundare / toxicitate ale terapiilor oncologice pentru tumori maligne cutaneo-mucoase sau ale altor organe.
    10. Pielea ca ţintă a metastazelor cancerelor profunde.
    11. Cancerele profunde cu determinări cutanate.
    12. Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie; diagnostic - particularităţi - 1. localizare anatomică: cutanată, non - cutanată/ uveală, mucosală, cu origine neprecizată; 2. Leziunile nepigmentare; 3. Profilul molecular ; 4. Sindroame paraneoplazice ; evoluţie; indicaţie terapeutică; pricipalele asocieri de chimioterapie; terapie ţintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică).
    13. Cancerul cutanat bazo- şi spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    14. Limfoamele cutanate (epidemiologie, istorie naturală, clasificare, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică - corelaţii evolutive ale diferitelor scheme terapeutice).

        Baremul activităţilor practice:
    - Examenul clinic în cadrul pacientului cu afecţiuni oncologice: 10 pacienţi
    – Examenul paraclinic în cadrul pacientului oncologic: 10 pacienţi
    – Monitorizarea clinică şi terapeutică a pacientului oncologic: 10 pacienţi

        MODUL 8: IMAGISTICA CUTANATĂ 3 săptămâni (15 ore Curs, 35 ore Stagii clinice şi practice)
        Tematica modulului de Imagistica cutanată (15 ore):
        Curs 1 (3 ore):
    1. Introducere în tehnica ecografiei: principii, aparatură, tipuri de sonde.
    2. Tehnici non-invazive în diagnosticul bolilor dermatologice: ecografia convenţională, ecografia de înaltă frecvenţă, microscopia confocală - dincolo de examinarea vizuală a pielii.
    3. Noţiuni introductive despre microscopia confocală şi OCT. Utilizarea acestor dispozitive în patologia cutanată.

        Curs 2 (2 ore):
    3. Anatomia sistemului tegumentar şi a ţesutului subcutanat prin tehnici imagistice.
    4. Ultrasonografia cutanată: semiologie, artefacte, indicaţii, avantaje, limite, proceduri.

        Curs 3 (2 ore):
    5. Ecografia Doppler: principii, moduri, aplicaţii în dermatologie
    6. Elastografia: principii, tehnici, aplicaţii în dermatologie

        Curs 4 (2 ore):
    7. Ultrasonografia pielii, părului şi unghiilor normale
    8. Ultrasonografia în afecţiunile firului de păr şi ale unghiilor

        Curs 5 (2 ore):
    9. Ultrasonografia în bolile inflamatorii cutanate
    10. Ultrasonografia în tumorile benigne ale pielii

        Curs 6 (2 ore):
    11. Ultrasonografia în tumorile cutanate vasculare şi în malformaţiile vasculare
    12. Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip non-melanom

        Curs 7 (2 ore):
    13. Ultrasonografia ganglionilor limfatici
    14. Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip melanom

        Baremul activităţilor practice Imagistica cutanată (35 ore):
        ● Aplicaţii practice
        ● Cazuri clinice
        ● Efectuarea tehnicii de ultrasonografie cutanată şi de părţi moi şi interpretarea aspectului ecografic:
    - al tegumentului, al firului de păr şi al aparatului unghial (normal şi patologic)
    – în bolile inflamatorii cutanate
    – în tumorile benigne ale pielii
    – în tumorile cutanate vasculare şi în malformaţiile vasculare
    – în tumorile maligne cutanate de tip non-melanom
    – al ganglionilor limfatici
    – în tumorile maligne cutanate de tip melanom

        MODUL 9: EPIDEMIOLOGIE CLINICA 2 Săptămâni - 10 Ore curs 25 ore stagiu
        Tematica orelor de curs (10 ore)
    1. Epidemiologia (definiţie, scopuri, utilizare şi domenii de aplicare); metoda epidemiologică şi metoda clinică: utilizarea şi interpretarea lor în cunoaşterea problemelor sănătăţii şi luarea deciziei în sănătatea comunitară.
    2. Evaluarea calităţii informaţiei ştiinţifice. Evaluarea calităţii unui studiu clinic. Studiile observaţionale. Studiile intervenţionale.

        Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) - principii şi aplicabilitate în practica dermatologică. Sisteme de asigurări de sănătate.
    3. Infecţiile emergente cu impact asupra patologiei dermatologice.
    4. Infecţiile reemergente în relaţie cu afecţiunile cutanate.
    5. Infecţiile asociate asistenţei medicale în relaţie cu tegumentul.
    6. Prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară şi terţiară) în patologia dermatologică.
    7. Conceptul de Asistenţa Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea şi controlul stărilor de sănătate şi boală la nivel comunitar, cu referiri la afecţiunile dermatologice.

        Barem activităţi practice (25 ore)
    - Organizarea, funcţionarea şi aplicarea principiilor epidemiologice în cabinetul / ambulatorul / secţia dermatologie
    – Investigaţie / anchetă epidemiologică: 10 anchete
    – Interpretarea rezultatelor unui studiu clinic: 10 studii
    – Plan măsuri profilaxie IAAM (infecţii asociate activităţii medicale): 1 plan

        Modul 10. PEDIATRIE
        Demonstraţii clinice, practice însoţite de prelegeri teoretice.
        TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)
    - Creşterea şi dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.
        Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creştere şi dezvoltare

    – Durerile abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente la copil
    – Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos. Alimentaţia copilului cu o boala acută.
        Criteriile de apreciere a stării de nutriţie

    – Malnutriţia protein-energetică şi proteică. Obezitatea. Deficienţele vitaminice şi ale oligomineralelor
    – Urgenţele pediatrice majore (inclusiv şocul anafilactic, intoxicaţiile acute medicamentoase, înţepături de insecte veninoase, muşcături de animale)
    – Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice
    – Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea)
    – Reacţii de hipersensibilizare. Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice.
        Alergiile alimentare. Urticaria şi angioedemul

    – Sindromul febril prelungit şi febră de etiologie neprecizată
    – Diareile acute bacteriene şi virale
    – Infecţiile tractului respirator superior
    – Limfoamele maligne Hodgkiniene şi non-Hodgkiniene la copil
    – Infecţii cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică
    – Erupţii în perioada neonatală
    – Intoxicaţii sistemice cu poartă de intrare cutanată
    – Boli imune cu manifestări cutanate la copil

        Baremul activităţilor practice (75 ore)
    - Măsurători antropometrice şi interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10 pacienţi
    – Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil: 10 pacienţi
    – Instalarea unui cateter venos percutan: 2 pacienţi
    – Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10 pacienţi

        Modul 11. MEDICINA MUNCII
        Demonstraţii clinice, practice însoţite de prelegeri teoretice.
        TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)
    - Bolile profesionale
    – Definiţie
    – Criterii de diagnostic
    – Anamneza profesională
    – Semnalarea bolii profesionale
    – Profilaxia bolii profesionale
    – Boli dermatologice profesionale
    – Identificarea agenţilor etiologici profesionali
    – Locuri de muncă, profesii expuse
    – Stabilirea diagnosticului de profesionalitate
    – Testare cutanată la alergeni profesionali
    – Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale
    – Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale
    – Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog - medic medicina muncii)
    – Legislaţie naţională şi europeană de medicina muncii

        BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)
    - Modalităţi de identificare a locurilor de muncă şi a profesiunilor expuse, precum şi a agenţilor etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenţi chimici, radiaţii ionizante şi neionizante, agenţi biologici): 5 modalităţi
    – Efectuarea anamnezei profesionale: element esenţial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5 pacienţi
    – Efectuarea testelor cutanate specifice şi interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5 pacienţi
    – Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalităţii în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicaţii practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog - medic medicina muncii: 5 exemple
    – Parcurgerea etapelor de semnalare /declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislaţia în vigoare. Drepturi şi obligaţii medic/pacient: 5 pacienţi

        Modul 12. DERMATOLOGIEVENEROLOGIE
        TEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIEVENEROLOGIE (240 ore)
        Modul 12.1 - Noţiuni de bază
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (80 ore)
    - Noţiuni privind structura, funcţia şi fiziopatologia pielii şi a mucoaselor
    – Examenul clinic dermatologic în funcţie de sex şi vârstă
    – Descrierea leziunilor elementare dermatologice
    – Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcţie de fototip etc.)
    – Scoruri pentru monitorizarea afecţiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.)
    – Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato- venerologie
    – Noţiuni de bază de dermatoscopie
    – Noţiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică)
    – Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică
    – Biopsia cutanată
    – Istoria dermatologiei

    1.b. Tematică aplicaţii practice (250 ore)
    - Tehnici de anestezie locală: 5 pacienţi
    – Tehnici de biopsie cutanată (punch,shave): 6 pacienţi
    – Noţiuni de bază privind prepararea şi interpretarea lamelor cu preparat cutanat în coloraţie hemalaun-eozină: 50 pacienţi
    – Noţiuni de bază privind prepararea şi interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie şi tehnici de imunofluorescenţă. Citodiagnostic Tzanck: 30 pacienţi
    – Examen clinic general, examenul pentru infecţii cu transmitere sexuală: 20 pacienţi
    – Monitorizarea pacienţilor dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 20 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor practice şi teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice şi de a realiza corect examenul clinic local dermatologic.
    – Capacitatea de a înţelege şi de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat.
    – Capacitatea de a recomanda corect indicaţiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecţiuni dermatologice.
    – Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic şi investigaţiile anatomo-patologice.

        Modul 12.2 - Afecţiuni acute şi urgente în dermato-veneroloqie
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (80 ore)
    - Angioedemul si şocul anafilatic prim ajutor
    – Insuficienţa cutanată
    – Eritrodermii
    – Reacţii post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf)
    – Infecţii virale cu afectare cutaneo-mucoasă
    – Infecţii bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.)
    – Infecţii micotice cutaneo-mucoase
    – Ectoparazitoze
    – Infecţii parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecţii intestinale parazitare)
    – Infecţii micotice şi parazitare tropicale
    – Infecţii cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, şancru moale, granulom inghinal, infecţia cu HPV)
    – Infecţia HIV. SIDA şi afecţiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecţiei HIV (HAART etc.)
    – Afecţiuni induse de expunerea la temperaturi extreme

    1.b. Tematică aplicaţii practice (200 ore)
    - Monitorizarea pacientului cu insuficienţă cutanată: 5 pacienţi
    – Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecţiilor cutanate: 10 pacienţi
    – Tehnici de examen microbiologic pentru infecţii parazitare, micotice, virale şi bacteriene: 10 pacienţi
    – Tehnica tratamentului local pentru afecţiuni cutanate infectate: 10 pacienţi
    – Tratamentul sistemic al infecţiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15 pacienţi
    – Tratamentul pacientului cu degerături / arsuri: 2 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Stăpânirea corectă a cunoştinţelor teoretice şi practice de evaluare şi monitorizare a pacientului cu insuficienţă cutanată.
    – Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare diagnosticului şi indicaţiilor terapeutice corecte la pacienţii cu afecţiuni acute şi urgenţe dermatologice.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica corect afecţiunile acute şi urgenţele în dermatologie şi de a identifica factorii de risc asociaţi.
    – Capacitatea de a înţelege şi de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecţiunilor acute şi urgenţelor dermatologice.
    – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare şi de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare.

        Modul 12.3 - Afecţiuni inflamatorii şi autoimune ale pielii şi ţesuturilor adiacente
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (100 ore)
    - Afecţiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare
    – Psoriazis
    – Eczeme
    – Terenul atopic şi dermatita atopică
    – Lichen plan şi reacţii lichenoide
    – Afecţiuni buloase
    – Dermatoze neutrofilice
    – Scleroze şi pseudoscleroze
    – Afecţiuni de ţesut mezenchimal (genetice/dobândite)
    – Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă
    – Afecţiuni granulomatoase
    – Paniculite"
    – Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper- / hipopigmentări)
    – Fiziopatologia afecţiunilor inflamatorii ale epidermului, joncţiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, ţesutului subcutanat
    – Noţiuni de bază privind comorbidităţile asociate afecţiuni autoimune cu manifestare cutanată
    – Tratamentul topic şi sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv)

    1.b. Tematică aplicaţii practice (250 ore)
    - Interpretarea rezultatelor de laborator în afecţiunile inflamatorii şi autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienţi
    – Interpretarea examenului histopatologic în afecţiunile inflamatorii şi autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienţi
    – Determinarea gradului de afectare a calităţii vieţii şi identificarea complicaţiilor psihosociale în afecţiunile inflamatorii şi auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 - Sfatul genetic la pacienţii cu afecţiuni dermatologice: 5 pacienţi
    – Cunoştinţe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvenţiere ADN, hibridizare) şi interpretarea acestora: 2 discuţii tematice
    – Tehnici de depigmentare: 2 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice terapeutice corecte la pacienţii cu afecţiuni ţesuturilor adiacente.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica corect afecţiuni inflamatorii şi autoimune ale pielii.
    – Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecţiunile inflamatorii şi autoimune ale pielii.
    – Capacitatea de integrare şi armonizare a indicaţiilor investigaţionale şi terapeutice pentru principalele afecţiuni inflamatorii şi autoimune ale pielii.
    – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare şi de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni inflamatorii sau autoimune cutanate.

        Modul 12.4 - Afecţiuni vasculare
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (80 ore)
    - Boala venoasă cronică a membrelor inferioare şi complicaţiile acesteia
    – Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică
    – Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic
    – Vasculite cutanate
    – Afecţiuni cutanate purpurice
    – Vasculite livedoide
    – Trombofilii
    – Limfedeme primare şi secundare
    – Malformaţii vasculare şi limfatice
    – Hemangioame
    – Hemoroizi
    – Flebite
    – Tromboza venoasă profundă
    – Sindromul posttrombotic
    – Boala Mondor
    – Tratamentul chirurgical şi conservativ al rănilor

    1.b. Tematică aplicaţii practice (200 ore)
    - Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15 pacienţi
    – Teste funcţionale ale sistemului venos: 15 pacienţi
    – Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15 pacienţi
    – Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15 pacienţi
    – Indexul gleznă-braţ: 15 pacienţi
    – Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanţă: 15 pacienţi
    – Tratament specific, topic şi sistemic, al ulcerului de gambă: 15 pacienţi
    – Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15 pacienţi
    – Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2 pacienţi
    – Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2 pacienţi
    – Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1 pacient
    – Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5 pacienţi
    – Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1 pacient
    – Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficienţa venoasă a membrelor inferioare: 5 pacienţi
    – Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 1 pacient

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare diagnosticului şi tratamentului medicamentos şi chirurgical la pacienţii cu afecţiuni vasculare în dermatologie.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica corect afecţiunile vasculare cu interesare cutanată şi de a identifica factorii de risc asociaţi.
    – Capacitatea de a înţelege, recomanda şi interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecţiunile vasculare dermatologice.
    – Capacitatea de integrare şi armonizare a indicaţiilor investigaţionale şi terapeutice pentru afecţiunile vasculare cutanate.
    – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare şi de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul şi monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni vasculare cutanate.

        Modul 12.5 - Afecţiuni sistemice cu determinări cutanate
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (80 ore)
    - Afectarea cutanată la pacienţii cu diabet zaharat
    – Boli cu depozite cutanate
    – Afectarea cutanată la pacienţii cu renale
    – Afectarea cutanată la pacienţii cu afecţiuni hepatice
    – Afectarea cutanată la pacienţii cu afecţiuni gastro-intestinale
    – Afectarea cutanată la pacienţii cu afecţiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei)
    – Afecţiuni induse de malnutriţie sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale şi vitamine
    – Neuropatii cu afectare cutanată
    – Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).
    – Sindroame paraneoplazice
    – Psihodermatologie

    1.b. Tematică aplicaţii practice (200 ore)
    - Recomandarea şi interpretarea rezultatelor investigaţiilor de laborator în cadrul afecţiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienţi
    – Monitorizarea pacientului cu afecţiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienţi
    – Abordarea terapeutică a pacientului cu afecţiune sistemică cu determinări cutanate: 10 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare diagnosticului şi indicaţiilor terapeutice la pacienţii cu afecţiuni sistemice cu determinări cutanate.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica corect afecţiuni sistemice cu determinări cutanate şi de a identifica factorii de risc asociaţi.
    – Capacitatea de a recomanda, înţelege şi de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecţiunile sistemice cu determinări cutanate.
    – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare.
    – Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicaţiile diagnostice şi terapeutice pentru afecţiunile sistemice cu determinări cutanate.

    Modul 12.6 - Dermato-farmacologie
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (40 ore)
    - Noţiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcţie de vârstă (copii, adulţi, vârstnici): adsorbţie, absorbţie, efecte adverse
    – Ghiduri naţionale şi reglementări privind tratamentul dermatologic
    – Tratamentul topic:
    – mecanismul de acţiune şi interacţiuni medicamentoase ale substanţelor utilizate
    – forme farmaceutice: cremă, unguent, loţiune, soluţie, pastă
    – reacţii adverse
    – formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant
    – substanţe topice antiproliferative
    – agenţi topici imunologici topici
    – agenţi topici de protecţie cutanată
    – tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D şi derivaţii săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid)
    – agenţi dezinfectanţi
    – agenţi anti-infecţioşi (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari)
    – substanţe depigmentante
    – substanţe repigmentante
    – substanţe de stimulare şi inhibare a creşterii părului.
    – Tratamentul sistemic:
    – efecte directe, efecte secundare, reacţii adverse, interacţiuni medicamentoase
    – glucocorticosteroizi
    – methotrexat
    – citokine
    – terapii inovative în dermatologie
    – azathioprină
    – mycofenolat mofetil
    – retinoizi şi agenţi cu acţiune retinoid-like
    – hidroxiclorochină
    – antiinflamatoare non-steroidiene
    – dapsonă
    – antibiotice
    – agenţi antivirali
    – agenţi antiparazitari
    – antihistaminice
    – substanţe antipuriginoase
    – agenţi citostatici în tratamentul afecţiunilor autoimune
    – imunoglubuline iv
    – alte medicamente (ex. fumaraţi, talidomidă)
    – Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecţiunilor dermato-venerologice

    1.b. Tematică aplicaţii practice (100 ore)
    - Prescrierea medicaţiei topice dermatologice: 100 pacienţi
    – Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100 pacienţi
    – Prescrierea medicaţiei sistemice utilizate în dermatologie: 100 pacienţi
    – Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic şi tratament: 5 discuţii tematice
    – Utilizarea Ghidurilor internaţionale de tratament: 10 discuţii tematice -Noţiuni de bază privind recomandările şi avertizările ANM-DM, EMA şi FDA: 5 5 discuţii tematice
    – Utilizarea imunoterapiei şi agenţi citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5 pacienţi
    – Raportarea reacţiilor adverse în tratamentul topic şi sistemic dermatologic: 2 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind terapia topică în dermato-venerologie.
    – Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie.
    – Diagnosticul, monitorizarea şi tratamentul principalelor reacţii adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afeţiunile cutaneo-mucoase.
    – Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afeţiunile cutaneo-mucoase.
    – Raportarea reacţiilor adverse post-medicamentoare.

        Modul 12.7 - Tratamentul cu agenţi fizici si chimici, UV-terapia si laserterapia
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (40 ore)
    - Noţiuni teoretice privind mecanismul de acţiune,efectele şi reacţiile adverse în cazul terapiei cu radiaţii UV, terapiei fotodinamice şi laserterapiei
    – Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie
    – Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie
    – Utilizarea terapiei fotodinamice
    – Utilizarea crioterapiei
    – Chemoablaţia - aplicaţii în dermatologie
    – Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie
    – Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie
    – Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL)
    – Noţiuni de balneoterapie

    1.b. Tematică aplicaţii practice (100 ore)
    - Fotografie medicală: 50 pacienţi
    – Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice şi terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20 pacienţi
    – Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10 pacienţi
    – Utilizarea terapiei fotodinamice: 3 pacienţi
    – Utilizarea crioterapiei: 20 pacienţi
    – Chemoablaţia - aplicaţii în dermatologie: un seminar tematic
    – Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10 pacienţi
    – Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10 pacienţi
    – Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10
    – Noţiuni de balneoterapie şi talasoterapie: un seminar tematic

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind terapia cu agenţi fizici şi chimici, UV-terapia şi laserterapia în dermatologie.
    – Cunoaşterea reacţiilor adverse la terapia cu agenţi fizici şi chimici, UV-terapia şi laserterapia în dermatologie.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica corect afecţiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenţi fizici şi chimici, UV-terapie şi laserterapie în dermatologie.
    – Capacitatea de a înţelege modalitatea de acţiune cutanată a terapiei cu agenţi fizici şi chimici, UV-terapiei şi laserterapiei în dermatologie.
    – Administrarea corectă a terapiei cu agenţi fizici şi chimici, UV-terapiei şi laserterapiei în dermatologie.

        Modul 12.8 - Afecţiuni alergice
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (80 ore)
    - Noţiuni generale despre reacţiile de hipersensibiliate I-IV
    – Noţiuni teroretice despre reacţia alergică, intoleranţă şi reacţii pseudoalergice
    – Eczema alergică şi iritativă
    – Reacţia fotoalergică şi fototoxică. Fotodermatoze
    – Urticaria şi angioedemul
    – Reacţia post-înţepătură de insecte (ex. artropode)
    – Dermatoze alergice cu factor profesional
    – Eozinofilia asociată reacţiilor cutanate alergice
    – Porfirii

    1.b. Tematică aplicaţii practice (200 ore)
    - Testare patch epicutanată: 10 pacienţi
    – Teste prin înţepare (prick test): 5 pacienţi
    – Teste cutanate de provocare: 5 pacienţi
    – Test cutanat cu ser autolog: 2 pacienţi
    – Imunoterapie alergen specifică: o discuţie tematică
    – Monitorizarea pruritului: 5 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare diagnosticului şi indicaţiilor terapeutice corecte la pacienţii cu afecţiuni alergice dermatologice.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica corect afecţiunile alergice şi de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaţionali asociaţi.
    – Capacitatea de a înţelege şi de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecţiunile alergice cutanate.
    – Cunoaşterea programelor şi măsurilor de prevenţie şi de monitorizare în cazul pacienţilor cu dermatoze profesionale.
    – Capacitatea de a armoniza corect indicaţiile terapeutice pentru principalele afecţiuni alergice.
    – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.

        Modul 12.9 - Afecţiunile anexelor cutanate
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (80 ore)
    - Afecţiuni ale glandelor sudoripare:
    – hiperhidroza primară şi secundară
    – hipohidroza şi anhidroza primară şi secundară
    – hidradenita/miliaria/ hidradenită supurativă primară
    – afecţiuni induse medicamentos
    – Afecţiuni ale glandelor sebacee:
    – hamartoame
    – hiperplazii
    – carcinoame
    – anomalii endocrinologice
    – acnee
    – rozacee
    – dermatita periorală
    – foliculita gram negative
    – Afecţiuni ale foliculului pilos
    – alopecia androgenetică
    – afecţiuni autoimune incluzând alopecia areata
    – dezechilibre toxic induse
    – afecţiuni congenitale
    – acneea inversată
    – hipo-/hipertricoza
    – hirsutism
    – afecţiuni induse medicamentos
    – infecţii
    – tricograma
    – Afecţiuni ale unghiilor
    – sindroame congenitale primare
    – afecţiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecţiuni induse medicamentos)

    1.b. Tematică aplicaţii practice (200 ore)
    - Testarea funcţiei glandelor sudoripare: 2 pacienţi
    – Infiltraţii de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1 pacient
    – Monitorizarea pacientulului cu acnee: 5 pacienţi
    – Tratamentul chirurgical în acnee: 1 pacient
    – Peeling chimic, dermabraziune: 1 pacient
    – Tehnica injectării subcutanate: 3 pacienţi
    – Metode de transplant de păr: o discuţie tematică
    – Tricograma: 5 pacienţi
    – Avulsie unghială: 5 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare diagnosticului şi indicaţiilor terapeutice corecte la pacienţii cu afecţiuni ale anexelor cutanate.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica afecţiunile anexelor cutanate şi de a identifica factorii de risc asociaţi.
    – Capacitatea de a înţelege şi de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecţiunile ale anexelor cutanate.
    – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.

        Modul 12.10 - Dermato-oncologie
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (80 ore)
    - Noţiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucţia cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom
    – Ghidurile naţionale de diagnostic şi tratament al tumorilor şi limfoamelor cutanate
    – Algoritmi de diagnostic şi tratament pentru formaţiuni tumorale cutanate benigne şi maligne
    – Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală)
    – Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică=
    – Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloşi, nevi sudoripari, nevi de ţesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame)
    – Tumori cutaneo-mucoase premaligne
    – Carcinoame epidermice in situ
    – Tumori epidermice maligne
    – carcinom bazocelular
    – carcinom spinocelular
    – Leziuni melanocitare benigne
    – Hiperpigmentări circumscrise
    – Nevi melanocitari (epidermici, compuşi, albaştri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner
    – Melanomul
    – Tumori benigne ale ţesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide şi hipertrofice)
    – Tumori ale ţesutului subcutanat (lipom, liposarcom)
    – Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii
    – Carcinoame in situ ale anexelor pielii
    – Tumori ale anexelor pielii (benigne şi maligne)
    – Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformaţii vasculare, tumori vasculare maligne)
    – Malformaţii şi tumori ale ţesutului muscular şi neural (neurofibroame, leiomion, neurinom)
    – Limfoame cutanate şi pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B)
    – Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă
    – Tumori endocrinologice cu determinări cutanate
    – Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă
    – Tumori cu origine primară necunoscută
    – Noţiuni despre tehnicile paleative
    – Noţiuni de bază privind onco-psihologia.

    1.b. Tematică aplicaţii practice (200 ore)
    - Examenul histopatologic al tumorilor cutanate şi anexelor pielii: 30 lame
    – Tehnica exciziei formaţiunilor tumorale cutanate melanocitare şi non-melanocitare benigne şi maligne: 5 pacienţi
    – Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5 pacienţi
    – Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25 pacienţi
    – Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20 pacienţi
    – Tehnici de electro-chirurgie: 25 pacienţi
    – Tehnica shave-biopsy: 2 pacienţi
    – Infuzii de citostatice: 1 pacient

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor practice şi teoretice necesare diagnosticului şi indicaţiilor terapeutice corecte la pacienţii cu afecţiuni oncologice cutanate.
    – Cunoaşterea metodelor de screening pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice cutanate.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical şi chirurgical) şi monitoriza tumorile cutaneo-mucoase şi ale anexelor pielii.
    – Cunoaşterea măsurilor de reabilitare a pacienţilor cu leziuni maligne cutanate -Capacitatea de a recomanda, înţelege şi de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecţiunile oncologice cutanate.
    – Capacitatea de a armoniza corect indicaţiile terapeutice pentru principalele afecţiuni oncologice cutanate.
    – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
    – Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecţiunilor onco-dermatologice.

        Modul 12.11 - Metode de diagnostic şi investigaţii utilizate în dermato- venerologie
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (100 ore)
    - Dermatoscopie
    – Video-dermatoscopie
    – Examen histopatologic şi tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie
    – Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecţiunilor dermato-venerologice
    – Proceduri funcţionale şi invazive în evaluarea vaselor sangvine
    – Investigaţiile de laborator în infecţiile dermato-venerologice

    1.b. Tematică aplicaţii practice (250 ore)
    - Dermatoscopie: 50 pacienţi
    – Interpretare lame histopatologice cu afecţiuni cutanate: 10 lame
    – Ultrasonografie cutanată A+B: 5 pacienţi
    – Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5 pacienţi
    – Examen cu lampa Wood în infecţii cutanate: 5 pacienţi
    – Microscopie de fluorescenţă pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuţie tematică
    – Interpretare rezultate IgE totale, Ig E specifice, histamină, triptază etc.: 30 pacienţi
    – Microscopie confocală o discuţie tematică.
    – Teste serologice utilizate în venerologie: 5 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a exersa abilităţile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie.
    – Capacitatea de a înţelege şi de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecţiuni dermato-venerologice.
    – Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea şi interpretarea corectă a rezultatelor investigaţiilor de laborator din cadrul afecţiunilor cu manifestare cutaneo-mucoasă.

        Modul 12.12 - Afecţiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (40 ore)
    - Funcţia endocrină în pubertare şi adolescenţă: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos
    – Funcţia endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicaţii dermatologice
    – Sindromul metabolic
    – Afecţiuni ale glandei tidoide şi ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică
    – Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate
    – Noţiuni de sexologie. Disfuncţia erectilă. Intersexualitate
    – Modificări cutanate fiziologice şi patiologice în sarcină

    1.b. Tematică aplicaţii practice (100 ore)
    - Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienţi
    – Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienţi
    – Monitorizarea clinică şi terapeutică a adolescentului cu acnee: 10 pacienţi

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare diagnosticului şi indicaţiilor terapeutice la pacienţii cu afecţiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica corect pacienţii cu afecţiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice şi de a identifica factorii de risc asociaţi.
    – Capacitatea de a recomanda, înţelege şi de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienţii cu afecţiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.
    – Capacitatea de a armoniza indicaţiile diagnostice şi terapeutice pentru pacienţii cu afecţiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar.

        Modul 12.13 - Dermato-cosmetologie şi dermatologie corectivă
    1. Tematică
    1.a. Tematică curs (60 ore)
    - Noţiuni generale şi specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie
    – Aplicaţiile toxinei botulinice
    – Aplicaţiile fillerelor
    – Peelingul cutanat
    – Prevenţia complicaţiilor procedurilor dermato-cosmetice şi managementul acestora
    – Tratamente corective laser in dermatologie
    – Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă
    – Remodelarea cicatricelor
    – Prevenţia carcinogenezei induse de UV sau iatrogen
    – Aplicaţiile laserelor în dermatologia corectivă

    1.b. Tematică aplicaţii practice (150 ore)
    - Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5 injectări
    – Utilizarea de fillere: 5 injectări
    – Utilizarea de agenţi chimici şi fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvenţă, cu infraroşii etc.): 10 pacienţi
    – Microneedling: o discuţie tematică
    – Flebectomie: o discuţie tematică
    – Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5 pacienţi
    – Scleroterapie vase cutanate: o discuţie tematică

    2. Obiective educaţionale specifice
    - Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare diagnosticului şi indicaţiilor terapeutice corecte la pacienţii ce necesită intervenţii corective dermatologice.

    3. Rezultate aşteptate
    - Capacitatea de a diagnostica corect şi de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase.
    – Capacitatea de a înţelege modalitatea de acţiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic.
    – Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienţilor ce necesită terapie corectivă cutanată.

    7. REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII
        Medicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însuşirii obiectivelor educaţionale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigenţelor medicale şi deontologice specifice standardelor naţionale şi din Uniunea Europeană.

    8. TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
    I. Proba scrisă
    II-III. Două probe clinice
    IV. Proba practică
    I. PROBA SCRISĂ
    1. Structura pielii la microscopul optic şi electronic.
    2. Funcţiile organului cutanat.
    3. Principalele procese histopatologice ale pielii.
    4. Infecţii cutanate virale.
    5. Infecţii cutanate bacteriene.
    6. Infecţii cutanate fungice.
    7. Epizoonoze.
    8. Tuberculoze cutanate. Lepra
    9. Noţiuni generale despre alergie şi imunologie.
    10. Urticaria.
    11. Eczeme/dermatite.
    12. Eritrodermiile.
    13. Dermatoze profesionale.
    14. Prurigouri.
    15. Vasculite.
    16. Reacţii cutanate postmedicamentoase.
    17. Purpure.
    18. Bolile ţesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).
    19. Boli buloase.
    20. Afecţiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformaţii venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala şi fenomenul Raynaud, limfedeme).
    21. Genodermatoze.
    22. Limfoame şi pseudo-limfoame cutanate.
    23. Boala Kaposi.
    24. Mastocitoze.
    25. Sarcoidoza.
    26. Psoriazisul.
    27. Lichen şi erupţii lichenoide.
    28. Parapsoriazisurile.
    29. Tulburări de keratinizare.
    30. Dermatoze prin agenţi fizici.
    31. Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).
    32. Discromii cutanate.
    33. Sindrom seboreic. Acneea şi erupţiile acneiforme.
    34. Rozaceea.
    35. Modificări cutanate fiziologice şi patologice în sarcină
    36. Dermatoze precanceroase.
    37. Tumori benigne cutanate.
    38. Carcinoame bazocelulare.
    39. Carcinoame spinocelolare.
    40. Melanom.
    41. Dermatoze paraneoplazice.
    42. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).
    43. Afecţiunile părului şi unghiilor.
    44. Afecţiunile mucoasei bucale şi genitale.
    45. Afecţiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie
    45. Dermato-farmacologie
    46. Dermatologie corectivă
    47. Sifilisul
    48. Infecţia gonococică.
    49. Limfogranulomatoza veneriană.
    50. Şancrul moale.
    51. Infecţiile genitale cu Chlamydia
    52. Infecţia genitală cu Mycoplasma.
    53. Manifestări cutaneo-mucoase în infecţia cu HIV.
    54. Epidemiologia, prevenţia şi controlul bolilor venerice.

    II-III. Două probe clinice
        Cazurile clinice se vor alege din toată problematica specialităţii.

    IV. PROBA PRACTICĂ
    1. Anestezia locală
    2. Avulsia lamei unghiale.
    3. Efectuarea biopsiei cutanate.
    4. Efectuarea crioterapiei cu azot lichid.
    5. Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare şi nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame şi alte leziuni vasculare.
    5. Efectuarea exciziei cutanate
    6. Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice şi interpretarea rezultatelor testelor.
    7. Efectuarea şi interpretarea citodiagnosticului Tzanck.
    8. Efectuarea şi interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor.
    9. Efectuarea şi interpretarea frotiurilor din secreţia uretrală şi vaginală.
    10. Evidenţierea treponemelor de la nivelul şancrului luetic la ultramicroscop.
    11. Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ.
    12. Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ.
    13. Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară.
    14. Tehnica chiuretării leziunilor cutanate.
    15. Tehnica dermabraziunii.
    16. Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat.
    17. Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat.
    18. Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner.
    19. Tehnica PUVA terapiei.
    20. Tehnica sclerozării venectaziilor.
    21. Tehnici de electrochirurgie dermatologică.
    22. Tehnici de grefe cutanate
    23. Plastii cutanate
    24. Dermatoscopia tumorilor cutanate

    9. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE:
        Competenţa profesională intrinsecă specialităţii urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
    - Competenţa în diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE.
    – Competenţa în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecţiunilor dermato-venerologice.
    – Competenţa în diagnosticul şi tratamentul tuturor urgenţelor dermato-venerologice, în mod independent, în condiţiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenţei medicale de urgenţă.
    – Competenţa în recunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul inteferenţelor afecţiunilor dermato-venerologice cu patologia aparţinând oricărei alte specialităţi medicale sau chirurgicale.
    – Competenţa medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect şi activ în echipe medicale multidisciplinare.
    – Competenţa în expertiza disabilităţilor şi handicapului asociate afecţiunilor dermato-venerologice.
    – Competenţa în expertiza medico-legală care implică afecţiunile dermato- venerologice.
    – Competenţa în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiţionată de obţinerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP).

        Obligaţii
    - Cunoaşterea şi respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniul medicinii.
    – Respectarea obligaţiilor etice şi deontologice specifice profesiei medicale.
    – Respectarea confidenţialităţii datelor pacienţilor conform prevederilor legale.
    – Raportarea observaţiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenţei.
    – Raportarea observaţiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislaţiei în vigoare.
    – Respectarea normelor şi criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel naţional şi internaţional.
    – Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul şi tratamentul personalizat al afecţiunilor dermato-venerologice, dacă situaţia clinică respectivă implică particularităţi individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic şi tratament publicate la data respectivă.

    10. BIBLIOGRAFIE
    1. Bologna Dermatologie - ediţia a 4-a 2022
    2. Sewon Kang, Masayuhi Amagai, Anna L. Bruckner et al Fitzpatrick's Dermatology 9th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2019.
    3. Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color şi Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicală CALLISTO, Bucureşti, 2017
    4. Kay SHOU- Mei Kane, Vinaud Nambuduri, Alexander Stratigos Atlas color şi sinopsis de dermatologie pediatrică. Ed III, Editura Hipocrate, 2021 (original 2017)
    5. Aimilios Lallas Dermatoscopie în dermatologia generală Editura Hipocrate, 2021 (original 2019)
    6. Ghidurile româneşti de diagnostic şi tratament elaborate sub egida SRD https://srd.ro/index.php/informaţii-medicale/ghiduri-terapeutice
    7. Ghidurile europene de diagnostic şi tratament ale afecţiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internaţional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) şi UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)
    - http://www.eadv.org/
    – http://www.euroderm.org/edf/
    – http://www.iusti.org/

        Modificările au fost realizate pentru a actualiza curricula de pregătire şi pentru a fi în concordanţă cu cele din statele Uniunii Europene

    ANEXA 3

    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
                     CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                                   EPIDEMIOLOGIE
        Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

                        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                                     EPIDEMIOLOGIE
        Definiţia specialităţii
        Specialitatea care se ocupă cu activităţi practice rezultate în urma studiului distribuţiei stărilor de sănătate şi de boală, cât şi a determinanţilor acestora, în populaţia generală sau în grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii şi controlului problemelor de sănătate la nivel individual şi al comunităţii, în acord cu politicile de sănătate la nivel local, regional şi internaţional.

        ORGANIZAREA PROGRAMULUI
        Durata programului
        Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităţilor practice şi studiului individual.
        La sfârşitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.


┌────────────────────────────┬─────────┐
│NUMĂR TOTAL DE ANI          │4 ani    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR TOTAL DE MODULE       │12 module│
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 1                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │16       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/4 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│ORE PREGĂTIRE /LUNA/        │25 ore/  │
│SĂPTĂMANĂ                   │lună/6,25│
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 2                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │16       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/4 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│ORE PREGĂTIRE /LUNĂ/        │40 ore/  │
│SĂPTĂMÂNĂ                   │lună/ 10 │
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 3                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │16       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/4 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│ORE PREGĂTIRE /LUNA/        │35 ore/  │
│SAPTAMANA                   │lună/8,75│
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 4                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │24       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/6 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │30 ore / │
│ORE PREGĂTIRE/LUNA/SĂPTAMANĂ│lună/7,5 │
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 5                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │16       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/4luni   │
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │35 ore/  │
│ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ│lună/    │
│                            │8,75 ore/│
│                            │săpt     │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 6                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │8        │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/2 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │40 ore / │
│ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ│lună/10  │
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 7                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │20       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/5 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │36 ore / │
│ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ│lună/9   │
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 8                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │2        │
│MODUL                       │săptămâni│
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │20 ore cu│
│ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ│10 ore/  │
│                            │săpt     │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 9                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │2        │
│MODUL                       │săptămâni│
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │20 ore cu│
│ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ│10 ore/  │
│                            │săpt     │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 10                  │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │24       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/6 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │30 ore / │
│ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ│lună/ 7,5│
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 11                  │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │20       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/5 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │36 ore/  │
│ORE PREGĂTIRE/LUNA/SAPTAMANA│lună/9   │
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│MODULUL 12                  │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/    │28       │
│MODUL                       │săptămâni│
│                            │/7 luni  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│                            │31,4 ore/│
│ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ│lună/7,9 │
│                            │ore/săpt │
├────────────────────────────┼─────────┤
│TOTAL ORE PREGĂTIRE         │550 ore  │
│TEORETICĂ                   │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ│1050 ore │
│DIRIJATĂ                    │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│TOTAL ORE PREGĂTIRE         │         │
│DIDACTICĂ (CURS + PRACTICĂ  │1600 ore │
│DIRIJATĂ) (reprezentând     │(23,8%)  │
│20-30%)                     │         │
├────────────────────────────┼─────────┤
│ACTIVITATE PRACTICĂ CONFORM │         │
│CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE  │5120 ore │
│MUNCĂ INDIVIDUAL SI STUDIU  │(76,2%)  │
│INDIVIDUAL (reprezentând    │         │
│70-80%)                     │         │
└────────────────────────────┴─────────┘

        STRUCTURA PROGRAMULUI
        Anul I
        Modulul 1. Epidemiologie generală şi specială a bolilor infecţioase (4 luni)
        Nr. ore didactice = 100 ore
        Nr. ore curs = 40 ore
        Nr. ore practică = 60 ore
    l. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică
        Epidemiologie generală
    1. Epidemiologia - definiţie, scopuri, utilizare şi domenii de aplicare
    2. Supravegherea epidemiologică a stării de sănătate a populaţiei
    3. Investigaţia epidemiologică
    4. Elemente de epidemiologie descriptivă şi analitică utilizate în investigaţia epidemiologică
    5. Protocoale de studii utilizând tehnica investigaţiei problemelor de sănătate publică
    6. Prezentarea rezultatelor investigaţiei epidemiologice - rapoarte scrise şi comunicări orale
    7. Proces epidemiologic în bolile infecţioase şi în problemele speciale de sănătate publică (Infecţii Asociate Asistenţei Medicale, AMR)
    8. Rolul laboratorului în supravegherea bolilor transmisibile
    9. Forme de manifestare a bolilor transmisibile la nivel populaţional
    10. Mecanisme de drift şi shift antigenic. Modele privind apariţia, manifestarea şi evoluţia pandemiilor.
    11. Prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor (prevenţie primordială, primară, secundară şi terţiară)
    12. Bazele imunologice şi epidemiologice ale prevenţiei prin vaccinare. Mecanismul de herd immunity, rol, mod de realizare
    13. Principii generale de imunoprevenţie
    14. Chimioprevenţie în bolile transmisibile
    15. Analiza critică şi modul de redactare a unui articol ştiinţific

        Epidemiologia specială a bolilor infecţioase
    1. Prevenţia bolilor transmisibile
    1.1. Conceptul OneHealth. Abordarea epidemiologică în relaţie cu alte domenii şi specialităţi
    1.2. Emergenţa şi reemergenţa bolilor infecţioase. Mecanisme, manifestări, măsuri, strategii
    1.3. Rezistenţa la antibiotice. Considerente teoretice şi practice pentru identificarea, interpretarea şi limitarea rezistenţei la antibiotice în diverse circumstanţe epidemiologice
    1.4. Procesul epidemiologic, forme de manifestare populaţională, măsuri de prevenire şi control în bolile infecţioase cu transmitere aeriană:
        ● infecţii bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza)
        ● virale (infecţiile cu coronavirus cu potenţial pandemic: SARS, MERS, SARS-CoV-2, altele, gripa, infecţia urliană, rujeola, rubeola, varicela)

    1.5. Procesul epidemiologic, forme de manifestare populaţională, măsuri de prevenire şi control în bolile infecţioase cu transmitere digestivă:
        ● bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, infecţia cu Clostridoides difficile, botulism)
        ● virale (enteroviroze, infecţia cu rotavirus, hepatita acută tip A şi tip E),
        ● parazitare (lambliaza, trichineloza)

    1.6. Procesul epidemiologic, forme de manifestare populaţională, măsuri de prevenire şi control în bolile infecţioase cu transmitere parenterală şi sexuală:
        ● hepatite acute virale tip B, C, D
        ● infecţia cu HIV/SIDA
        ● sifilis, gonoree, Chlamydia, infecţia cu HPV

    1.7. Procesul epidemiologic, forme de manifestare populaţională, măsuri de prevenire şi control în alte boli infecţioase:
        ● bacteriene (tetanos, antrax, leptospiroze, bruceloză, listerioză, legioneloze)
        ● virale (rabia)
        ● parazitare (scabia, toxoplasmoza)

    1.8. Procesul epidemiologic, forme de manifestare populaţională, măsuri de prevenire şi control în bolile infecţioase cu transmitere prin vectori: febra Q, febra butonoasă, borrelioze, malaria, encefalita de căpuşă (TBE), infecţia cu virusul West Nile
    1.9. Boli infecţioase în situaţii particulare (epidemiologia bolilor în condiţii de călătorie; bolile infecţioase şi migraţia; bolile infecţioase şi sarcina; infecţiile neonatale; bolile infecţioase la vârstnic; bolile infecţioase la gazde imunocompromise - neutropenici, imunodeprimaţi de diverse cauze, bolile infecţioase la utilizatorii de droguri intravenoase, altele decât HIV)

        Tematica de pregătire practică
    1. Analiza evoluţiei fenomenelor epidemiologice pe baza unor indicatori specifici (rate, rapoarte, proporţii, numărul bazal de reproducere)
    2. Prezentarea indicatorilor specifici: tabele, grafice, diagrame
    3. Estimarea acoperirii vaccinale şi a eficacităţii vaccinale
    4. Realizarea unui model de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional.
    5. Exerciţii privind investigaţia epidemiologică în focare de boala transmisibilă
    6. Elaborarea unui chestionar de investigaţie epidemiologică
    7. Elaborarea unui protocol de studiu
    8. Elaborarea şi managementul unei baze de date
    2. Obiective educaţionale

        Până la sfârşitul modulului, medicii rezidenţi vor:
    1. Deţine noţiunile teoretice privind definiţiile, scopurile şi domeniile de utilizare ale epidemiologiei;
    2. Deţine noţiunile teoretice privind supravegherea epidemiologică (definiţie, scop şi obiective, atributele unui sistem de supraveghere) şi tehnica investigaţiei epidemiologice;
    3. Deţine noţiunile teoretice referitoare la prevenţia îmbolnăvirilor, în special prevenţia bolilor infecţioase;
    4. Fi capabili să întocmească un plan de supraveghere a unei boli infecţioase, să conducă şi să prezinte rezultatele unei investigaţii epidemiologice, să întocmească un protocol de studiu.
    3. Competenţe

        Competenţe profesionale
    1. Însuşirea noţiunilor fundamentale referitoare la aspectele epidemiologiei generale
    2. Însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice cu privire la procesul epidemiologic şi măsurile de prevenire şi control al bolilor infecţioase de diverse etiologii
    3. Acumularea cunoştinţelor teoretice privind imunoprofilaxia activă, pasivă şi chimioprofilaxia bolilor infecţioase

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, de a crea un consens, şi de a dezvolta ideile în planuri acţionabile.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise ştiinţifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        Modul 2. Sănătate Publică şi Management sanitar (4 luni)
        Nr. ore didactice = 160 ore
        Nr. ore curs = 60 ore
        Nr. ore practică = 100 ore
    1. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Sănătatea publică - Noţiuni generale
    1.1. Definiţii şi concepte, principii, domenii
    1.2. Evoluţia istorică a sănătăţii publice
    1.3. Instrumente şi provocări actuale în sănătatea publică
    1.4. Aspecte de sănătate globală
    1.5. Sănătatea şi dezvoltarea durabilă

    2. Măsurarea stării de sănătate a populaţiei
    2.1. Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor.
    2.2. Metode de măsurare a stării de sănătate a populaţiei, tipuri de indicatori, surse de date
    2.3. Demografie: Statistica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.
    2.4. Morbiditate
    2.5. Calitatea vieţii.
    2.6. Determinanţii stării de sănătate a unei populaţii: factori biologici, factori de mediu, factori de stil de viaţă (comportamentali), serviciile de sănătate

    3. Metode sociologice aplicate în acţiunile de sănătate publică la nivel comunitar
    3.1. Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
    3.2. Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor.
    3.3. Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.
    3.4. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează.

    4. Managementul serviciilor de sănătate
    4.1. Noţiuni generale de management - principii, funcţii, roluri, procesul de luare a deciziei; conflict şi negociere, managementul schimbării
    4.2. Sisteme de sănătate; cadru conceptual, scopuri, principii, funcţii, analiză comparată a sistemelor de sănătate în funcţie de modul de finanţare
    4.3. Sistemul de sănătate din România: cadrul de reglementare
    4.4. Organizarea serviciilor de sănătate în România - macro şi microsistem de sănătate, niveluri de asistenţă medicală - primară, spitalicească, ambulatorie etc). Principiile şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă şi curativă a sănătăţii în România (reorganizarea sistemului de asistenţă preventivă)
    4.5. Managementul financiar (metode de finanţare şi metode de plată a serviciilor de sănătate)
    4.6. Managementul resurselor umane în sănătate.
    4.7. Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate.
    4.8. Noţiuni introductive de evaluare economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate.

    5. Programe şi proiecte de sănătate publică
    5.1. Metode de identificare a problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulaţii.
    5.2. Metode de ierarhizare a priorităţilor.
    5.3. Analiza şi evaluarea alternativelor de intervenţie.
    5.4. Programe şi proiecte în domeniul sănătăţii. Cadrul conceptual, analiză comparată.
    5.5. Programele naţionale de sănătate - definire, implementare, evaluare
    5.6. Definirea proiectului - cadru conceptual, tipuri de obiectiveor.
    6.7. Planificarea operaţională a proiectului - instrumente şi resurse
    6.8. Bugetarea acţiunilor.
    6.9. Monitorizarea şi evaluarea proiectului.
    6.10. Implementarea proiectelor în sănătate.

        Tematica de pregătire practică
    1. Starea de sănătate: surse oficiale accesibile (naţionale şi internaţionale) de informare ştiinţifică şi date de bază în sănătatea publică.
    2. Demografie:
    2.1. Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei.
    2.2. Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).
    2.3. Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile.
    2.4. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate.

    3. Morbiditate - calcul, interpretare şi utilizare indicatori.
    3.1. Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli.
    3.2. Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.

    4. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate.
    4.1. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.
    4.2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
    4.3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
    4.4. Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
    4.5. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor.
    4.6. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.
    4.7. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.

    5. Realizarea şi testarea unui chestionar.
    5.1. Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.
    5.2. Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate.

    6. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE).
    7. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili:
    1. Să Înţeleagă şi să utilizeze cadrul conceptual din domeniul sănătăţii publice şi aspectele legate de dezvoltarea durabilă şi de sănătatea globală
    2. Să-şi însuşească noţiuni teoretice privind aspectele legate de: măsurarea stării de sănătate a populaţiei, măsurarea morbidităţii şi a calităţii vieţii
    3. Să înţeleagă şi să utilizeze metodele sociologice aplicate în acţiunile de sănătate publică 4.Să înţeleagă şi să utilizeze noţiuni şi principii de management general, management financiar, management al resurselor umane şi managementul calităţii în sistemele de sănătate 5.Să cunoască teoria sistemelor de sănătate, reglementarea, organizarea şi finanţarea sistemului de sănătate din România
    6. Să fie capabili să realizeze activităţile practice privind: măsurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vieţii, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor în instituţii de sănătate
    7. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practică

    3. Competente
        Competenţe profesionale
    1. Utilizarea cunoştinţelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acţiunilor în sănătatea publică şi epidemiologia practică.
    2. Dezvoltarea unor programe de sănătate populaţională cu obiective relevante şi măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese.
    3. Utilizarea cunoştinţelor privind factorii sociologici şi culturali specifici unei populaţii pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acţiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată.
    4. Înţelegerea şi analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populaţională la nivel local, naţional şi european.
    5. Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.
    6. Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populaţională.
    7. Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor şi obţinerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.
    8. Identificarea intervenţiei adecvate într-o problemă de sănătate populaţională pe baza datelor de supraveghere.
    9. Planificarea, prioritizarea şi trasarea sarcinilor de program într-un proiect.
    10. Monitorizarea progresului şi a calităţii în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor şi modificarea lor la nevoie.
    11. Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.
    12. Pregătirea unui raport de activitate.
    13. Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).
    14. Promovarea colaborărilor, parteneriatelor şi team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor.
    15. Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susţinerea/facilitarea investigaţiilor epidemiologice.
    16. Identificarea intereselor reciproce şi a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanţi pentru o mai bună colaborare şi pentru gestionarea conflictelor.

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, de a crea un consens, şi de a dezvolta ideile în planuri acţionabile.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise ştiinţifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        Modul 3. Biostatistică şi informatică de sănătate publică (4 luni)
        Nr. ore didactice = 140 ore
        Nr. ore curs = 40 ore
        Nr. ore practică = 100 ore
    1. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Variabile. Organizarea şi reprezentarea datelor
    2. Parametrii tendinţei centrale. Parametrii variaţiei. Parametrii de asimetrie şi aplatizare
    3. Probabilităţi
    4. Reprezentarea unei distribuţii. Legi de distribuţie
    5. Metode de eşantionare a datelor
    6. Estimarea parametrilor prin intervale de încredere
    7. Dimensiunea minimă a eşantionului de studiu
    8. Teste parametrice
    9. Teste neparametrice
    10. Analiza varianţelor prin metoda ANOVA
    11. Corelaţia şi regresia liniară
    12. Regresii neliniare. Regresia logistică
    13. Analiza de supravieţuire , regresie Cox, analize de prognostic
    14. Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS, Statistica)
    15. Baze de date Microsoft Access
    16. Utilizarea surselor Internet de informaţie în procesul de documentare ştiinţifică
    17. Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea şi crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente ştiinţifice.

        Tematica de pregătire practică
    1. Informatică
    1.1. Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică (Microsoft Office)
    1.2. Crearea şi utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL
    1.3. Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel
    1.4. Utilizarea Internet pentru informaţii structurate în baze de date.
    1.5. Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
    1.6. Utilizarea mijloacelor multimedia

    2. Biostatistică
    2.1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului
    2.2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS, Statistica) şi redactarea concluziilor
    2.3. Proiectarea unui studiu pe eşantion
    2.4. Interpretarea şi evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări ştiinţifice

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
    1. Înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind aspectele legate de: măsurarea variabilelor, estimarea parametrilor şi probabilităţilor, reprezentarea distribuţiilor, eşantionarea datelor, calcularea testelor statistice, să analizeze variantele cât şi corelaţiile, să cunoască metodele de regresie, de analiză de supravieţuire şi să cunoască existenţa diverselor programe informatice necesare în activitatea de sănătate publică
    2. Fie capabili să realizeze activităţile practice privind: utilizarea programelor de baze de date, de analiză a datelor pe baza diverselor soft-uri
    3. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practică prin utilizarea instrumentelor de informatică şi biostatistică în rezolvarea unor probleme de epidemiologie şi sănătate publică

    3. Competente Competenţe profesionale
    1. Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.
    2. Calcularea şi interpretarea estimărilor punctuale şi a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei şi tendinţei centrale.
    3. Calcularea şi interpretarea estimărilor punctuale şi a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenţei.
    4. Calcularea şi interpretarea estimărilor punctuale şi a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere şi de impact.
    5. Calcularea şi interpretarea testelor de semnificaţie statistică.
    6. Selectarea unei strategii adecvate de eşantionare.
    7. Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.
    8. Utilizarea bazelor de date Web.
    9. Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea şi gestionarea datelor.
    10. Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, şi de regresie logistică).
    11. Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice
    12. Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea şi crearea de prezentări.

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, de a crea un consens, şi de a dezvolta ideile în planuri acţionabile.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise ştiinţifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        ANUL II
        Modulul 4. Epidemiologie de intervenţie (6 luni)
        Nr. ore didactice = 180 ore
        Nr. ore curs = 90 ore
        Nr. ore practică = 90 ore
    1. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Evaluarea riscurilor
    1.1. Sursele de informaţii privind potenţiale ameninţări de sănătate publică
    1.2. Colectarea datelor, prelucrarea şi analiza informaţiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor şi aprecierea extinderii fenomenului
    1.3. Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică

    2. Metodologia studiilor epidemiologice
    2.1. Categorii de studii epidemiologice şi modalitatea de realizare
    2.2. Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanţă cu problema de sănătate publică
    2.7. Raportarea şi prezentarea rezultatelor unui studiu
    2.8. Intervenţii bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice

    3. Investigarea şi intervenţia în epidemiologie
    3.1. Tehnica de realizare a investigaţiei epidemiologice
    3.2. Definiţii de caz utilizate în ancheta epidemiologică
    3.3. Descrierea focarului epidemic
    3.4. Lansarea de ipoteze privind cauza şi/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică
    3.5. Evaluarea analitică pentru investigarea şi identificarea sursei/surselor şi a căii/modului de transmitere
    3.6. Măsuri de prevenire şi control în focarul epidemic
    3.7. Raportarea şi prezentarea rezultatelor investigaţiei şi intervenţiei epidemiologice

    4. Supravegherea în sănătatea populaţională
    4.1. Sisteme de supraveghere epidemiologică
    4.2. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informaţiilor cu privire la tendinţele unor afecţiuni pe baza analizei datelor şi formularea concluziilor)
    4.3. Evaluarea sistemelor de supraveghere.
    4.4. Recunoaşterea necesităţii de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
    4.5. Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea ameninţărilor asupra sănătăţii.
    4.6. Legislaţia privind supravegherea şi raportarea bolilor infecţioase la nivel naţional, al UE şi mondial (Regulamentul Sanitar Internaţional).

        Tematica de pregătire practică
    1. Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, etc) în diverse circumstanţe epidemiologice
    2. Alcătuirea metodologiei de studiu în diverse situaţii în funcţie de particularităţile evenimentului epidemiologic (transversal, caz-martor, cohortă, trial randomizat şi controlat etc)
    3. Rezolvarea unor exerciţii privind diverse focare de boala transmisibilă
    4. Realizarea unui sistem de supraveghere
    5. Elaborarea unui plan de investigaţie epidemiologică

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului, medicii rezidenţii vor fi capabili să:
    1. Înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind aspectele legate de: evaluarea riscurilor în epidemiologie, elaborarea şi etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, tehnica investigaţiei epidemiologice şi modul de realizare şi evaluare a unui sistem de supraveghere.
    2. Realizeze activităţile practice privind calcularea şi interpretarea valorilor unor indicatori de estimare a riscurilor, deruleze evaluări epidemiologice a riscurilor şi să elaboreze un plan de măsuri în cazul unor investigaţii şi intervenţii specifice, să realizeze un sistem de supraveghere şi să contribuie la implementarea unui sistem de supraveghere epidemiologică.
    3. Îşi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practică

    3. Competenţe
        Competenţe profesionale
    1. Identificarea surselor de informaţii despre potenţiale ameninţări de sănătate publică.
    2. Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică şi să descrie amploarea fenomenului.
    3. Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.
    4. Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.
    5. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.
    6. Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.
    7. Interpretarea informaţiilor cu privire la tendinţele unor afecţiuni pe baza analizei specifice.
    8. Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanţă din analiza datelor de supraveghere şi formularea concluziilor.
    9. Evaluarea sistemelor de supraveghere.
    10. Recunoaşterea necesităţii de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
    11. Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea ameninţărilor la adresa sănătăţii.
    12. Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supravegherea şi raportarea bolilor infecţioase la nivel naţional, al UE şi mondial (Regulamentul Sanitar Internaţional).
    13. Crearea unei definiţii de caz şi modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul investigaţiei.
    14. Descrierea focarului epidemic în funcţie de timp, loc, persoană.
    15. Lansarea de ipoteze privind cauza şi/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.
    16. Evaluarea analitică (studii analitice) pentru investigarea şi identificarea sursei/surselor de agenţi patogeni/agenţi de agresiune.
    17. Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.
    18. Raportarea şi prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigaţii epidemiologice.
    19. Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanţă cu problema de sănătate publică respectivă.
    20. Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).
    21. Raportarea şi prezentarea rezultatelor unui studiu.
    22. Alcătuirea unui plan de recomandări de intervenţii bazate pe dovezi, ca răspuns la constatările epidemiologice.

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, de a crea un consens, şi de a dezvolta ideile în planuri acţionabile.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări ştiinţifice, orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni)
        Nr. ore didactice = 140 ore
        Nr. ore curs = 60 ore
        Nr. ore practică = 80 ore
    1. Tematica
    1. BACTERIOLOGIE
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Structura bacteriilor. Nutriţia şi cultivarea bacteriilor.
    2. Relaţia microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecţioasă. Infecţia.
    3. Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus
    4. Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis
    5. Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella
    6. Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari şi oportunişti), Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter
    7. Bacili Gram-pozitivi nesporulaţi: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, şi sporulaţi: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridoides difficile, C. botulinum, C. tetani, clostridiile gangrenei gazoase
    8. Bacterii anaerobe nesporulate
    9. Mycobacterium
    10. Spirochete
    11. Mycoplasme, chlamydii, ricketssii

        Tematica de pregătire practică
    1. Recoltarea, transportul şi conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie
    1. Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic
    2. Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare. Markeri epidemiologici moleculari
    3. Testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluţiilor, metoda E-test)
    4. Hemocultura în diagnosticul infecţiilor
    5. Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor
    6. Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecţiilor plăgilor/arsurilor
    7. Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecţiilor tractului urinar
    8. Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor
    9. Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită
    10. Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor
    11. Diagnosticul de laborator în infecţii cu transmitere sexuală
    12. Diagnosticul de laborator în tuberculoză
    13. Metode de screening pentru detecţia bacteriilor Multi Drog Rezistente (MDR)

    2. PARAZITOLOGIE
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Diagnosticul de laborator în malarie
    2. Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză
    3. Diagnosticul de laborator în echinococoză
    4. Diagnosticul de laborator în trichineloză

    3. MICOLOGIE
        Diagnosticul de laborator în micoze.

    4. VIRUSOLOGIE
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Proprietăţi generale ale virusurilor: definiţii, structuri şi funcţii, taxonomie virală, replicarea virusurilor
    2. Patogenia infecţiilor virale şi implicaţiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice şi supravegherii bolilor infecţioase de etiologie virală
    3. Particularităţi ale răspunsului imun în infecţiile virale
    4. Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularităţile supravegherii circulaţiei virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecţii, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)
    5. Supravegherea circulaţiei virusurilor poliomielitice
    6. Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rugeolă, rubeolă)
    7. Diagnosticul virusologic în infecţii determinate de herpesvirusuri
    8. Diagnosticul virusologic în gripă şi supravegherea circulaţiei virusurilor gripale
    9. Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)
    10. Diagnosticul virusologic în infecţia HIV şi SIDA
    11. Diagnosticul virusologic în infecţia cu Coronavirus

        Tematica de pregătire practică
    1. Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe şi indirecte)
    2. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicaţii practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscenţa şi Western blot,
    3. Tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenţilor microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) şi pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)
    4. Diagnosticul în HIV infecţie prin teste imun enzimatice (ELISA)
    5. Diagnosticul hepatitelor B şi C prin teste imunenzimatice (ELISA)
    6. Diagnosticul serologic al gripei prin reacţia de inhibare a hemaglutinării (RIH) şi tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul şi supravegherea circulaţiei virusurilor gripale
    7. Diagnosticul molecular al infecţiei virale cu SARS-CoV-2

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
    1. Înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind aspectele legate de: structura, caracteristicile microbiologice ale agenţilor patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziţi, fungi
    2. Fie capabil să realizeze activităţile practice privind: efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice şi micologice
    3. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice
    3. Competente

        Competenţe profesionale
    1. Dobândirea unor cunoştinţe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenţii patogeni (virusuri, bacterii, fungi, paraziţi) implicaţi cel mai frecvent în patologia infecţioasă cu importanţă epidemiologică
    2. Efectuarea activităţilor de recoltare, transport şi conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie
    3. Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic)
    4. Dezvoltarea capacităţii de utilizare a unor medii de cultură şi realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare şi lizotipare.
    5. Realizarea testării sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluţiilor, metoda E-test]
    6. Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condiţiile unor boli infecţioase cu importanţă în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecţiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecţiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecţiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecţii cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoza)
    7. Realizarea şi interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanţe epidemiologice
    8. Cunoaşterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe şi indirecte) în diverse circumstanţe epidemiologice
    9. Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicaţii practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscenţa şi Western blot, în diverse circumstanţe epidemiologice
    10. Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenţilor microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) şi pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanţe epidemiologice
    11. Interpretarea diagnosticului în infecţia HIV prin teste imun enzimatice (ELISA) în diverse circumstanţe epidemiologice
    12. Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B şi C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanţe epidemiologice
    13. Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacţia de inhibare a hemaglutinării (RIH) şi tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul şi supravegherea circulaţiei virusurilor gripale, şi coronavirusuri în circumstanţele epidemiologice date.

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, de a crea un consens, şi de a dezvolta ideile în planuri acţionabile.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise ştiinţifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        Modul 6. Igienă (2 luni)
        Nr. ore didactice = 80
        Nr. ore curs = 40 ore
        Nr. ore practică = 40 ore
    l. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Igiena mediului în relaţie cu sănătatea umană
    1.1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane.
    1.2. Igiena aerului interior. Poluarea şi vicierea aerului interior. Microclimatul.
        Efectele poluării aerului interior asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. Supravegherea calităţii aerului interior în unităţile sanitare.

    1.3. Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Poluarea chimică a apei şi efecte asupra sănătăţii: patologia hidrică neinfecţioasă. Poluarea biologică a apei şi efectele asupra sănătăţii: patologia hidrică infecţioasă. Aprovizionarea cu apa potabila unui spital şi supravegherea calităţii apei potabile
    1.4. Igiena apelor reziduale: colectare/tratare/evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condiţiilor igienice de evacuare. Masuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. Managementul apelor reziduale de spital.
    1.5. Radiaţii ionizante şi neionizante: surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătăţii umane, măsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive.
        Tipuri/surse de radiaţii neionizante utilizate în unităţile sanitare pentru decontaminarea aerului interior.

    1.6. Deşeuri: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Deşeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri asociate expunerii la deşeuri contaminate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive. Gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
    1.7. Catastrofele naturale (cutremure, inundaţii). Accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.

    2. Igiena alimentaţiei
    2.1. Siguranţa alimentului-contaminarea chimica şi microbiologica.
        Boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, micotoxine, biotoxine marine, etc.) şi neconvenţionali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor şi măsuri de prevenţie.

    2.2. Ancheta epidemiologică într-o toxiinfecţie alimentara.

    3. Igiena colectivităţilor de copii şi tineret
    3.1. Comportamente cu risc în colectivităţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic: cauze, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere.
    3.2. Îmbolnăvirile acute şi cronice în colectivităţile de copii, adolescenţi şi tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, boli acute transmisibile cu frecvenţă crescută, boli cronice şi forme cronice ale unor boli acute. Măsuri de prevenire şi combatere a bolilor acute şi cronice, supravegherea stării de sănătate în colectivităţi

        Tematica de pregătire practică
    1. Cadrul legislativ naţional privind: organizarea şi funcţionarea unui spital; curăţenia şi dezinfecţia unităţilor sanitare; sterilizarea; igiena mâinilor; apa potabila; deşeurile rezultate din activitatea medicală şi apele reziduale; siguranţa alimentului; igiena unităţilor de învăţământ
    2. Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale în relaţie cu mediul spitalicesc: curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor destinate serviciilor medicale (curăţenia şi dezinfecţia blocului alimentar; managementul siguranţei alimentului; dezinsecţia şi deratizarea; gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală; igienizarea rezervorului de apă potabilă; monitorizarea complianţei cu igiena mâinilor; asigurarea circuitelor pentru pacienţi, alimente, deşeuri, lenjerie curate/murdară.
    3. Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infecţiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafeţe, aeromicroflora, mâini, sterilităţi; prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafeţe, mâini, echipament de protecţie personal; prelevare probe aliment; prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calităţii microbiologice
    4. Elaborarea planului de management al siguranţei alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.
    5. Recoltarea probelor din focar de toxiinfecţii alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
    6. Metode de apreciere a comportamentelor cu risc.
    7. Supravegherea stării de sănătate a colectivităţilor de copii şi tineri.
    2. Obiective educaţionale

        Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
    1. Să cunoască normele legale privind calitatea aerului interior, calitatea apei potabile şi alimentului, metodele de curăţenie-dezinfecţie, precum şi normele referitoare la gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
    2. Să cunoască normele legale şi condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.
    3. Să ştie să elaboreze plan de masuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecţiile asociate îngrijirilor medicale.
    4. Să ştie să elaboreze plan de autocontrol pentru a evalua eficienţa măsurilor implementate.
    5. Să ştie să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
    3. Competenţe

        Competenţe profesionale
    1. Să identifice situaţiile în care poluarea aerului interior şi a apei potabile pot afecta starea de sănătate.
    2. Să identifice problemele de sănătate în raport cu alimentaţia şi nutriţia (insecuritatea alimentară, alertele privind siguranţa alimentară).
    3. Să poată identifica şi evalua factorii de risc din colectivităţile de copii şi tineri şi să proiecteze intervenţii pentru promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor în aceste colectivităţi.
    4. Să proiecteze intervenţii de promovare a sănătăţii în relaţie cu factorii de mediu, alimentaţia şi nutriţia.

        Competenţe transversale
    1. Să aibă capacitatea de a lucra în echipă medicală în domeniul sănătăţii publice.
    2. Să aibă capacitatea de a lucra în echipă multidisciplinară formată din medici, biologi, chimişti, medici veterinari, ingineri de mediu şi alţi specialişti din domenii conexe.
    3. Să manifeste deontologie profesională.

        ANUL III
        Modul 7. Epidemiologia Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (5 luni)
        Nr. ore didactice = 180 ore
        Nr. ore curs = 80 ore
        Nr. ore practică = 100 ore
    1. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică (2 luni)
    1. Infecţii Asociate Asistenţei Medicale (IAAM): generalităţi, definiţii, legislaţie
    2. Categorii de IAAM după etiologie şi localizare
    3. Principii de diagnostic clinic şi microbiologic
    4. Principiile antibioticoprevenţiei şi antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistenţă naţionale şi regionale. Utilizarea judicioasă a antibioticelor.
    5. Supravegherea şi investigarea epidemiologică a IAAM
    6. Identificarea şi managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM
    7. Mijloace de prevenire şi control a IAAM (precauţiuni standard şi specifice)
    8. Decontaminarea, dezinfecţia şi sterilizarea
    9. Screeningul pacienţilor
    10. Rolul testelor de autocontrol în investigarea focarelor şi în identificarea circulaţiei germenilor în mediul spitalicesc
    11. Indicatori de calitate în managementul IAAM
    12. Întocmirea unui plan de supraveghere şi control a IAAM
    13. Evaluarea incidenţei IAAM prin studii de prevalenţă
    14. Legislaţia privind raportarea IAAM la nivel naţional şi european
    15. Politici de utilizare judicioasă a antibioticelor

        Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)
    1. Elaborarea unui sistem de supraveghere
    2. Implementarea (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere
    3. Identificarea, investigarea şi gestionarea focarelor epidemice
    4. Elaborarea unui plan de intervenţie în focar de IAAM
    5. Elaborarea unor programe de instruire a personalului medico-sanitar
    6. Decontaminarea şi sterilizarea dispozitivelor medicale
    7. Utilizarea produselor biocide în unităţi sanitare
    8. Controlul mediului pentru reducerea riscului de transmitere a agenţilor patogeni şi stabilirea hărţilor de risc
    2. Obiective educaţionale

        Până la sfârşitul modulului, medicii rezidenţi vor fi capabili:
    1. Să înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind aspectele legate de structura, caracteristicile microbiologice ale microorganismelor
    2. Să realizeze activităţile practice privind efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice de laborator
    3. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice
    3. Competenţe

        Competenţe profesionale
    1. Elaborează, implementează şi evaluează diferite sisteme de supraveghere a IAAM şi a rezistenţei la antimicrobiene
    2. Cunoaşte şi implementează legislaţia în vigoare privind supravegherea IAAM şi măsurile de prevenire şi control a IAAM
    3. Colaborează cu medicii clinicieni, cu laboratorul şi farmacia în vederea clasificării IAAM şi în vederea utilizării judicioase a antibioticelor
    4. Poate evalua risc de IAAM în funcţie de secţie sau categorie profesională şi poate întocmi o hartă a riscurilor
    5. Poate elabora un plan anual de supraveghere, prevenire şi control a IAAM
    6. Cunoaşte, aplică, promovează şi instruieşte personalul privind măsurile de prevenire a IAAM (precauţii standard şi specifice, managementul corespunzător al deşeurilor, noţiuni referitoare la curăţare, dezinfecţie şi sterilizare, conduită corectă în cazul unei expuneri accidentale, screeningul pacienţilor)
    7. Cunoaşte vaccinurile recomandate personalului medical şi poate întocmi un plan de vaccinare pentru personalul medical, în funcţie de risc
    8. Cunoaşte şi promovează importanţa prevenirii şi controlul rezistenţei antimicrobiene (AMR)
    9. Poate evalua nevoile de instruire ale personalului medical privind măsurile de prevenire şi control al infecţiilor şi poate contribui la formarea angajaţilor din domeniul sanitar în ceea ce priveşte măsurile de prevenire şi limitare a infecţiilor
    10. Este capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a le realiza în mod corespunzător în prevenţia şi controlul IAAM
    11. Poate elabora ghiduri, proceduri privind măsurile de prevenire şi limitare a IAAM şi de utilizare judicioasă a antimicrobienelor
    12. Contribuie la derularea în bune condiţii a acţiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unităţii spitaliceşti/medicale
    13. Contribuie la integrarea activităţilor de control al IAAM în cadrul promovării calităţii în unităţile medicale şi a programelor privind siguranţa pacienţilor

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile şi de a dezvolta planuri de acţiune
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări ştiinţifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale.

        Modul 8. Bioetică (2 săptămâni)
        Nr. ore didactice = 20
        Nr. ore curs = l0 ore
        Nr. ore practică = 10 ore
    1. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Bioetica: definirea conceptului, evoluţie, principii, teorii, domenii prioritare de studiu
    2. Valori etice aplicabile în epidemiologie şi sănătate publică
    2.1. Influenţa credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate şi boală.
    2.2. Probleme etice în prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor

    3. Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea şi utilizarea lor.
    4. Consimţământul informat:
    4.1. Definirea conceptului, componente, limite
    4.2. Particularităţile consimţământului informat în practica şi cercetarea epidemiologică

    5. Confidenţialitatea - rol şi importanţa în epidemialogia bolilor transmisibile
    5.1. Aderarea la cele mai înalte standarde ştiinţifice privind protecţia datelor personale şi a informaţiilor.
    5.2. Menţinerea încrederii publice

    6. Etica cercetării în epidemiologie
    6.1. Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice
    6.2. Cerinţe etice privind participarea reprezentanţilor comunităţii la cercetare
    6.3. Comportamentul ştiinţific inadecvat

    7. Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele naţional şi european:
    7.1. Obligaţii pentru comunităţi
    7.2. Raportarea rezultatelor

    8. Cadrul de reglementare etică şi legală naţională şi europeană privind ocrotirea sănătăţii, protecţia persoanei, responsabilitatea socială, protecţiei datelor personale, cercetarea în epidemiologie şi sănătate publică.
    9. Conflictul de interese:
    9.1. Cerinţe etice în identificarea şi gestionarea conflictului de interese în bolile infecţioase/neinfecţioase
    9.2. Restricţii şi responsabilităţi profesionale

        Tematica de pregătire practică
    1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice şi a teoriilor deontologice
    2. Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.
    3. Accesul la îngrijirile de sănătate - studii de caz.
    4. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale servicii clinice în epidemiologia clinică.
    5. Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaştere a stării de sănătate, prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor.
    6. Vaccinarea şi problemele de etică
    7. Epidemii de TBC şi aspectele etice
    8. Medicina Bazată pe Dovezi şi ghidurile de practică
    9. Confidenţialitatea în infecţia HIV/SIDA şi alte boli cu transmitere sexuală
    10. Programele de screening şi aspectele etice

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
    1. Înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind aspectele legate de: definirea şi obiectivele bioeticii în activităţile medicale, epidemiologice şi de sănătate publică, colectarea informaţiilor şi etapele consimţământului informat, asigurarea confidenţialităţii informaţiilor referitoare la individ sau grup populaţional, asigurarea aplicării principiilor etice în diverse studii epidemiologice, reglementările în vigoare la nivel naţional şi internaţional privind etica cercetării şi abordărilor de practică epidemiologică, conflictul de interese în practica medicală şi epidemiologică, cunoaşterea tipurilor şi tehnicilor de comunicare în sănătatea publică.
    2. Fie capabil să realizeze activităţile practice privind: rezolvarea unor probleme de etică în diverse situaţii epidemiologice şi discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comuncate pe probleme epidemiologice şi realizarea unei complianţe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverşii actori şi/sau cu populaţia, mass-media etc.
    3. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practica epidemiologică
    3. Competenţe

        Competenţe profesionale
    1. Respectarea şi aderarea la principiile etice în ceea ce priveşte bunăstarea umană.
    2. Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea şi utilizarea datelor.
    3. Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea şi utilizarea informaţiilor.
    4. Respectarea şi aderarea la principiile etice referitoare la protecţia datelor şi confidenţialitatea cu privire la orice tip informaţii obţinute în cadrul activităţii profesionale.
    5. Gestionarea conflictelor de interese.

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, de a crea un consens, şi de a dezvolta ideile în planuri acţionabile.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări ştiinţifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        Modul 9. Comunicarea în sănătate (2 săptămâni)
        Nr. ore didactice = 20
        Nr. ore curs = 10 ore
        Nr. ore practică = 10 ore
    1. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică
    1. Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii şi metode de comunicare. Noile tehnologii de comunicare (reţele media, reţele de Internet, Video-conferinţe,Telefonconferinţe)
    2. Comunicarea riscului
    2.1. Cadru de definiţie, scop şi obiective
    2.2. Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului şi natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opţiuni de gestionare a riscurilor

    3. Principii directoare în comunicarea riscurilor (audienţa, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)
    4. Comunicarea scrisă şi orală
    4.1. Principiile generale în comunicarea scrisă şi comunicarea orală
    4.2. Bariere în comunicare
    4.3. Avantajele şi dezavantajele comunicării scrise versus comunicarea orală

    5. Comunicarea în cadrul echipei
    5.1. Caracteristici ale muncii în echipă
    5.2. Roluri în echipă
    5.4. Furnizarea unui feedback obiectiv

    6. Infodemiologie şi gestionarea infodemiei

        Tematica de pregătire practică
    1. Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic
    2. Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic
    3. Bariere de comunicare în diferite situaţii (comunicarea interpersonală, organizaţională, la nivelul comunităţilor, etc.)
    4. Elaborarea planului de comunicare scrisă şi orală a riscului epidemiologic
    5. Studii de caz care relevă importanţa selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei ştiinţifice precum şi semnificaţia faptelor pentru publicul larg.
    6. Studii de caz care relevă implicarea comunităţii şi a mass-media în comunicarea riscului
    7. Impactul diferenţelor de percepţie a riscului epidemiologic în evaluarea eficienţei comunicării
    8. Evaluarea impactul caracteristicilor sociale asupra eficienţei în comunicarea riscului epidemiologic
    9. Aptitudini de comunicare orală şi scrisă; abilitatea de a utiliza limbajul scris şi oral pentru a comunica informaţii sau idei altor persoane;
    10. Implicare şi utilizare noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (structuri de asistenţa primară, secundară, terţiară pentru activităţi curative şi prevenţionale).
    11. Aflarea originii şi a căilor de răspândire a dezinformării pe platformele de comunicare socială, în colaborare cu experţi în comunicare şi cu specialişti în ştiinţa datelor.
    12. Identificarea modelele de dezinformare folosite pe diverse platforme care ar putea creşte riscul de răspândire a cazurilor de boli infecţioase în anumite zone, populaţii şi medii (de exemplu, reticenţa faţă de testare, reticenţa faţă de vaccinare, opoziţia faţă de recomandările de sănătate publică în momentul apariţiei unui focar).

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
    1. Înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind aspectele legate de: comunicarea eficientă în sănătate publică; comunicarea riscului, elementele unei comunicări eficiente a riscurilor, principii în comunicarea riscurilor, comunicarea scrisă, comunicarea orală, tehnologii de comunicare
    2. Fie capabil să realizeze activităţile practice privind: comunicarea în vederea rezolvării unor probleme în diverse situaţii epidemiologice şi discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comunicate pe probleme epidemiologice şi realizarea unei complianţe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverşii actori şi/sau cu populaţia, mass-media etc.
    3. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practica epidemiologică

    3. Competenţe
        Competenţe profesionale
    1. Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigaţii pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesionişti şi factorii de decizie.
    2. Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.
    3. Redactarea unui articol pentru o revistă ştiinţifică.
    4. Redactarea unui rezumat pentru o revistă ştiinţifică.
    5. Redactarea unui comunicat de presă.
    6. Redactarea de rapoarte, scrisori, procese verbale ale şedinţelor etc.
    7. Armonizarea abilităţilor interpersonale de comunicare cu colegii şi cu alte segmente de public.
    8. Analiza şi sintetiza principalelor puncte într-un discurs.
    9. Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).
    10. Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferinţă, teleconferinţă, e-mail, etc.)
    11. Măsurarea şi cuantificarea gradul de penetrare a infodemiei într-o populaţie şi evaluarea abordărilor de urmat pentru a interveni în acest sens

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, de a crea un consens, şi de a dezvolta ideile în planuri acţionabile.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări ştiinţifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        Modul 10. Boli Infecţioase (pregătire clinică) (6 luni)
        Nr. ore didactice = 180
        Nr. ore curs = 40 ore
        Nr. ore practică = 140 ore
    1. Tematica
        Tematica de pregătire teoretică
        Noţiuni generale:
    1. Agenţii etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice.
    2. Procesul infecţios: relaţia agent infecţios - gazdă; dinamica procesului infecţios.
    3. Clasificarea infecţiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
    4. Mecanisme de apărare antiinfecţioasă: rezistenţa antiinfecţioasă nespecifică şi specifică.
    5. Patogeneza bolilor infecţioase ale copilului şi adultului
    6. Manifestări clinice locale şi generale ale procesului infecţios.
    7. Elemente clinice de recunoaştere în unele sindroame infecţioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
    8. Examene complementare în diagnosticul patologiei infecţioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic şi imagistic, teste nespecifice.
    9. Terapia cu antibiotice, chimioterapeutice şi antifungice: utilizarea raţională a acestora în terapie şi/sau prevenţie; rezistenţa microbiană la antibiotice şi consecinţele sale terapeutice şi epidemiologice.

        Partea specială:
        Definiţie, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaştere, diagnostic (pozitiv şi diferenţial), evoluţie, tratament în:
    1. Boli determinate de virusuri: gripa, infecţia cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecţii cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecţioasă, infecţia cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita şi infecţiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecţii cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecţia cu virusul Papilloma uman, encefalite şi meningoencefalite virale;
    2. Boli determinate de chlamydii: psittacoza.
    3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra Q.
    4. Boli determinate de bacterii: infecţii cu stafilococi, infecţii cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecţii determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă şi alte salmoneloze, dizenteria, colita cu Clostridoides difficile, toxiinfecţii alimentare, botulism, infecţii cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos,
    5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.
    6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza.
    7. Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.
    8. Boli determinate de helminţi:, trichineloza, echinococoza.
    9. Boli determinate de microorganisme multi drog rezistente: Infecţii Asociate Asistenţei Medicale, sepsis, infecţia la imunodeprimaţi.
    10. Boli infecţioase prin bioterorism

        Tematica de pregătire practică
    1. Examenul clinic al sugarului şi copilului cu patologie infecţioasă
    2. Examenul clinic al adultului şi vârstnicului cu patologie infecţioasă
    3. Recunoaşterea semnelor clinice şi precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecţioase eruptive) şi neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecţii alimentare).
    4. Recoltarea produselor patologice şi interpretarea rezultatelor în contextul clinic şi epidemiologic.
    5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii şi interpretarea rezultatelor în contextul clinic şi epidemiologic.
    6. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii şi interpretarea rezultatelor în contextul clinic şi epidemiologic.
    7. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian şi interpretarea rezultatelor în contextul clinic şi epidemiologic.
    8. Interpretarea examenului LCR în contextul clinic şi epidemiologic.
    9. Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic şi epidemiologic.
    10. Interpretarea antibiogramei în contextul clinic şi epidemiologic.

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
    1. Înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind aspectele legate de: clasificarea, caracteristicile şi particularităţile etiologice în diverse boli infecţioase, diagnosticul clinic, biologic şi imagistic în patologia infecţioasă, strategii de tratament în bolile infecţioase determinate de variaţi agenţi patogeni.
    2. Să recunoască rapid afecţiunile cu potenţial de gravitate şi de transmitere la contacţi
    3. Fie capabil să realizeze activităţile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infecţioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.
    4. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practica epidemiologică modernă

    3. Competenţe
        Competenţe profesionale
    1. Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecţioase cu impact asupra stării de sănătate a populaţiei.
    2. Interpretarea rezultatele de laborator şi diagnosticul din punctul de vedere al semnificaţiei epidemiologice.
    3. Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic şi de serotipare, inclusiv cu testele moleculare.
    4. Comunicare eficientă cu echipa de laborator.
    5. Familiarizarea cu aspectele de prevenţie secundară şi terapie în bolile infecţioase cu impact asupra sănătăţii publice
    5. Identificarea, revizuirea şi evaluarea literaturii de specialitate relevante.
    6. Elaborarea unor direcţii de acţiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecţioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, de a crea un consens, şi de a dezvolta ideile în planuri acţionabile.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise ştiinţifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        ANUL IV
        Modul 11. Epidemiologia bolilor neinfecţioase (5 luni)
        Nr. ore didactice = 180 ore
        Nr. ore curs = 80 ore
        Nr. ore practică = 100 ore
    1. Cadrul conceptual privind promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
    1.1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Politici şi documente internaţionale privind promovarea sănătăţii
    1.2. Niveluri de prevenţie şi tipuri de strategii preventive.
    1.3. Responsabilităţi şi instrumente pentru prevenirea bolilor neinfecţioase.
    1.4. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
    1.5. Tipuri de intervenţii pentru modificarea stilului de viaţă. Politici şi strategii internaţionale.
    1.6. Elemente de marketing social.
    1.7. Alfabetizarea în sănătate.

    2. Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecţioase.
    2.1. Tranziţia epidemiologică şi povara globală a bolilor neinfecţioase. Implicaţiile globalizării.
    2.2. Bolile netransmisibile: caracteristici generale clinice, implicaţii medicale şi sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitate şi evaluarea riscului.
    2.3. Tendinţe de morbiditate şi de mortalitate în principalele boli netransmisibile la nivel global (OMS), UE şi naţional.
    2.4. Epidemiologia bolilor circulatorii (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, insuficienţă cardiacă, accidente vasculare cerebrale)
    2.5. Epidemiologia tumorilor
    2.6. Epidemiologia bolilor respiratorii cronice (BPOC, astm bronşic)
    2.7. Epidemiologia bolilor de nutriţie (diabetul zaharat, supraponderalitate şi obezitatea)
    2.8. Epidemiologia bolilor psihice
    2.9. Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicaţii, suicid.
    2.10. Alte boli neinfecţioase - problema de sănătate publică: bolile digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice); boala renală cronică; boli genetice/boli rare
    2.11. Aspecte de sănătate orală

    3. Epidemiologia factorilor de risc de bază pentru bolile neinfecţioase, inclusiv mediul fizic şi social, stilul de viaţă, alimentaţia, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri şi de diverse substanţe halucinogene, stresul, violenţa)
    4. Surse de date pentru bolile neinfecţioase.
    4.1. Sistemul informaţional curent - rol, instituţii, tipuri de raportări şi tipuri de indicatori
    4.2. Registrele de boli - roluri, cerinţe şi particularităţi, cadru legislativ, importanţa pentru politicile de sănătate

    5. Screening-ul pentru depistarea bolilor neinfecţioase: cadru conceptual, principii, tipuri de screening, organizare şi evaluare, politici şi recomandări privind programele de screening populaţional, programe de screening în România
    6. Populaţii la risc
    6.1. Determinanţii socio-economici ai stării de sănătate şi consecinţele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea.
    6.2. Inegalităţile în sănătate. Implicaţii pentru dezvoltarea durabilă.
    6.3. Abordarea sănătăţii pe parcursul vieţii.
    6.4. Copiii şi tinerii. determinanţi socio-economici ai sănătăţii copiilor şi tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi protecţia sănătăţii copilului.
    6.5. Sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei. Educaţia sexuală.
    6.6. Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice.
    6.7. Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranţi, minorităţi etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilităţi etc.

    7. Studii de caz pentru managementul bolilor cronice la nivelul comunităţilor
    7.1. Cardiologie
        Criterii clinice, paraclinice şi de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc). Supravegherea şi dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populaţional

    7.2. Oncologie
        Criterii clinice, paraclinice şi de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic şi în cancerul ereditar)
    Supravegherea şi dispensarizarea bolilor canceroase

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
    1. Înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind aspectele legate de: epidemiologia (frecvenţa, distribuţia, modele epidemiologice, prevenţia, politici de sănătate) a bolilor
    2. Înţeleagă şi să-şi însuşească noţiunile teoretice privind problematica grupurilor vulnerabile
    3. Să fie capabil să realizeze activităţile practice privind evaluarea tendinţelor de evoluţie a bolilor neinfecţioase a nivel populaţionale, proiectarea, implementarea şi evaluarea de strategii preventive adecvate nevoilor de sănătate ale unor subpopulaţii specifice
    3. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practica epidemiologică modernă

    3. Competenţe
        Competenţe profesionale
    1. Dobândirea cunoştinţelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă şi analitică cât şi a măsurilor de prevenţie privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătăţii populaţionale
    2. Proiectarea, organizarea, implementarea şi evaluarea de programe de prevenţie (primară, secundară, terţiară) şi de dispensarizare pentru boli neinfecţioase specifice, cu accent pe programe de screening populaţional pentru boli neinfecţioase specifice.
    3. Proiectarea şi implementarea de studii pentru evaluarea de cunoştinţe, atitudini şi deprinderi la nivelul unei populaţii
    4. Proiectarea de intervenţii preventive privind stilul de viaţă la nivelul comunităţilor.

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile şi de a dezvolta planuri de idei.
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise ştiinţifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        Modul 12. Epidemiologie practică de intervenţie (7 luni)
        Nr. ore didactice = 220 ore
        Nr. ore curs = 0
        Nr. ore practică = 220 ore
    1. Tematica
        Tematica de pregătire practică (7 luni: DSP - 3,5 luni; INSP - 3,5 luni)
    1. Investigaţia epidemiologică: tehnică, utilizare, interpretarea fişelor de investigaţie epidemiologică
    2. Recoltarea, conservarea şi transportul produselor patologice (focar de boală transmisibilă)
    3. Supravegherea epidemiologică: principii teoretice, elaborare, implementare, evaluare sistem de supraveghere (de diverse tipuri, pentru diferite boli transmisibile şi în contexte diferite)
    4. Supravegherea şi prevenirea unor boli neinfecţioase
    5. Programul Naţional de Vaccinare: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanţul de frig, evaluarea cost-eficienţei, supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile
    6. Circuitul informaţional al datelor epidemiologice
    7. Aspecte legislative ce reglementează activitatea de prevenire şi control al bolilor transmisibile
    8. Evaluarea de risc în boala transmisibilă (în condiţiile unui aflux de migranţi, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaţionale, dezastre naturale- ex. Inundaţii, cutremure)
    9. Supravegherea sindromică în dezastre naturale şi sociale

    2. Obiective educaţionale
        Până la sfârşitul modulului, medicii rezidenţi vor fi capabili:
    1. Să pună în practică aspectele teoretice referitoare la supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile
    2. Să pună în practică aspecte teoretice referitoare la supravegherea şi prevenirea unor boli neinfecţioase
    3. Să cunoască structura unui program naţional de vaccinare şi modul de păstrare a vaccinurilor
    4. Să evalueze riscul de boală transmisibilă şi să elaboreze planurilor de control, inclusiv în situaţii de criză/dezastre
    5. Să-şi dezvolte abilităţile pentru dobândirea competenţelor profesionale şi transversale în scopul aplicării cunoştinţelor în practica epidemiologică modernă

    3. Competenţe
        Competenţe profesionale
    1. Supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile la nivel judeţean, regional/naţional
    2. Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni în diverse circumstanţe epidemiologice diferite
    3. Implicarea în acţiuni de alertă rapidă în circumstanţe de risc epidemiologic la nivel local, regional şi internaţional
    4. Culegerea, prelucrarea şi analiza datelor de supraveghere
    5. Elaborarea unui program de vaccinare
    6. Organizarea unui plan de supraveghere epidemiologică în situaţii epidemiologice particulare (tabere de migranţi/refugiaţi, aglomerări umane, dezastre)
    7. Elaborarea unui plan de măsuri epidemiologice în situaţii epidemiologice particulare (tabere de migranţi/refugiaţi, aglomerări umane, dezastre)

        Competenţe transversale
    1. Capacitatea de a clarifica noţiunile, şi de a dezvolta ideile în planuri de acţiune
    2. Capacitatea de formare şi perfecţionare continuă.
    3. Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională
    4. Capacitatea de documentare, de analiză şi sinteză a informaţiilor din literatură
    5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informaţiilor
    6. Mentor în cadrul activităţilor în echipă pentru alţi colegi de pregătire sau din alte specialităţi
    7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
    8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise ştiinţifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi şi alţi parteneri din activităţile profesionale

        Bibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă şi cu alte titluri naţionale şi internaţionale cât şi cu documentarea din legislaţia specifică aflată în vigoare, la recomandarea disciplinelor participante, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.
        Bibliografie minimală
    1. Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978- 966-382-198-6.
    2. Benea EO, Gavriliu LC, Popescu C, Popescu GA. Ghidul Angelescu, Terapia antimicrobiană. Ed. Houston, 2019
    3. Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive şi elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iaşi, 2012.
    4. Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology, 2nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf
    5. Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 2016
    6. Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick & Adelbergs Medical Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.
    7. Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul şi practica medicinei, Ediţia a VI-a, Ed. "Gr. T. Popa" Iaşi, 2003.
    8. Buiuc D, Neguţ M. Tratat de microbiologie clinică. Ed. Medicală, ed. 2008
    9. Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 2012.
    10. Ciufecu ES. Virusologie medicală. Ed. Medicală, 2003
    11. Ceauşu E (sub red.). Tratat de boli infecţioase. Ed. Medicală; vol. I. 2018; vol. II. 2020
    12. Centers for Disease Control and Prevention. Epidemiology and Prevention of Vaccine- Preventable Diseases. Hall E., Wodi A.P., Hamborsky J., et al., eds. 14th ed. Washington, D.C. Public Health Foundation, 2021. https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/index.html
    13. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere. https://insp.gov.ro/centrul-naţional-de-supraveghere-si- control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/metodologii/
    14. Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecţiilor asociate asistenţei medicale, ediţia a II-a. Ed. Global Management Arte, Bucureşti, 2017.
    15. Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete- online.com/content/3/1/16
    16. Drugan R, Achimaş A, Ţigan Şt. Biostatistică. Ed. SRIMA, 2005
    17. Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists - A Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.
    18. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response. Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU-public- health-epidemiologists.pdf
    19. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Core competencies in applied infectious disease epidemiology in Europe. 8 Apr 2022. Available online: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/core-competencies-applied-infectious- disease-epidemiology-europe.
    20. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication. Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm
    21. Gavăt V. Sănătatea mediului şi implicaţiile sale în medicină. Ed. "Gr. T. Popa", Iaşi, 2007. ISBN 978-973-768-221-5
    22. Goering RV; Mims CA; Dockrell HD; Zuckerman MA; Chiodini PL. Mims' medical microbiology and immunology. Elsevier, 2019
    23. Gordis L. Epidemiology, 5th edition. 2014. Available online: https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/
    24. Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012.
    25. Heymann DL. Control of communicable diseases - manual. 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-5
    26. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediţia a 19-a, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 2012.
    27. Hristea Adriana. Medicina de voiaj (sub redacţia). Editura Medicală, 2021
    28. Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs şi lucrări practice pentru medici rezidenţi. Ed. "Gr. T. Popa" Iaşi, 2004.
    29. Internaţional Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for Internaţional Organizations of Medical Sciences (CIOMS); 2016. Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines-2016/WEB-CI0MS- EthicalGuidelines.pdf
    30. Institutul Naţional de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei şi promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătăţii. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea, Constanţa, 2012.
    31. Irving W, Boswell T, Ala'Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes. Taylor & Francis Group Publ., USA, 2005.
    32. Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
    33. Jarvis WR. Hospital Infections. Seventh edition. Wolters Kluwer, 2023
    34. Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman & Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, NewYork, Washington D.C., 2009.
    35. Kasper DL, Fauci AS (sub red.) Harrison Boli Infecţioase. Ed. ALL; 2020
    36. Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel's Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online:
    https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventive-medicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/

    37. Kuh D. Life course approach to chronic disease epidemiology. Oxford Univ. Press. 2004
    38. Kunha CB, Kunha BA. Antibiotic essentials. Jaypee Med. Publ. 2020
    39. La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.
    40. Lautenbach E, PN, Malani, Woeltje KF, Han JH, Shuman EK, Marschall J: Practical Healthcare epidemiology. Cambridge Univ. Press. ed. 4. 2018
    41. Lupu I, Zanc I. Sociologie medicală. Ed. Polirom, 1999
    42. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases. Churchill Livingstone Elsevier, 9th Edition, 2019.
    43. Mincă DG. Sănătate Publică şi Management Sanitar. Ed. Carol Davila, Bucureşti, 2005;
    44. Minca DG, Furtunescu FL. Managementul serviciilor de sănătate - abordare prin proiecte, Ediţia a II a revizuită şi completată. Editura Universitară "Carol Davila", Bucureşti 2010.
    45. Moldoveanu AM. Igiena, Editura Universitară "Carol Davila", Bucureşti 2018
    46. Nelson DK, Williams CM. Infectious diseases epidemiology (Theory and Practice) Ed. Jones&Bartlett; ed.2. 2020
    47. Nkuchia M, M'ikanatha NM, Lynfield R, van Beneden CA, de Valk H. Infectious disease surveillance. Ed. Wiley-Blackwell. Publ. 2013
    48. Petrişor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhiva- bioetica/article/viewFile/154/237
    49. Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed., 2015.
    50. Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., 8th Edition , 2023.
    51. Piţigoi D. et. al., Epidemiologie - Curs şi Lucrări Practice pentru studenţi şi medici rezidenţi, Ediţie revizuită şi adăugită, Editura Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2022.
    52. Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă şcolară: ghid de lucrări practice pentru studenţi. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-3
    53. Remington NL, Brownson RC, Wegner MV. Chronic disease epidemiology (prevention and control). Ed. APHA Press. ed. 4. 2016
    54. Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacţia). Boli Infecţioase Curs pentru studenţi şi medici rezidenţi, volumul 1. Ed. Univ. Carol Davila, Bucureşti 2019.
    55. Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacţia). Boli Infecţioase Curs pentru studenţi şi medici rezidenţi, volumul 2. Ed. Univ. Carol Davila, Bucureşti 2021.
    56. Ţigan Şt, Achimaş A, Drugan T, Gălătuş R, Gui D. Informatică şi statistică aplicate în medicină. Ed. SRIMA, 2000
    57. Communicating risk in public health emergencies: a WHO guideline for emergency risk communication (ERC) policy and practice ISBN 978-92-4-155020-8, disponibil online https://www.who.int/publications/i/item/9789241550208
    58. Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.
    59. European Environment Agency (EEA). Europe's changing climate hazards - an index-based interactive EEA report, 2021, https://www.eea.europa.eu/publications/europes-changing- climate-hazards-1
    60. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Food- and waterborne diseases and zoonoses, https://www.ecdc.europa.eu/en/food-and-waterborne-diseases-and- zoonoses
    61. WHO. Guidelines for drinking-water quality: Fourth edition incorporating the first and second addenda, 2022, https://www.who.int/publications/i/item/9789240045064
    62. WHO. Water, sanitation and hygiene, WASH Strategy 2018-2025, https://www.who.int/publications/i/item/WHO-CED-PHE-WSH-18.03
    63. WHO, Evaluation of certain contaminants in food: eighty-third report of the Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives, 2017, https://apps.who.int/iris/handle/10665/254893
    64. Comisia Nationala pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04), aprobate prin Ordinul comun MSF şi CNCAN nr. 285/79/2002
    65. European Food Safety Authority (EFSA). Nutrient profiling - scientific advice for EU Farm to Fork iniţiative, 2022, https://www.efsa.europa.eu/en/news/nutrient-profiling-scientific- advice-eu-farm-fork-iniţiative
    66. Decizia de punere în aplicare (UE) a Comisiei 2018/945 din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile şi problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum şi definiţiile de caz relevante.
    67. Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 459/2021 privind aprobarea Ghidului "Recomandări de vaccinare a pacienţilor cu imunodeficienţe de diverse cauze".
    68. Legislaţia specifică aflată în vigoare

        SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE
        Scop: Medicul rezident, la sfârşitul programului de pregătire, va avea cunoştinţe aprofundate în domeniul epidemiologiei generale şi a epidemiologiei speciale a bolilor infecţioase şi neinfecţioase, de Sănătate Publică, informatică şi biostatistică medicală, microbiologie, igienă, boli infecţioase, bioetică şi comunicare.
        Obiective:
    1. Va fi capabil să integreze cunoştinţele teoretice şi practice de epidemiologie cu cele ale specialităţilor cuprinse în curricula de pregătire;
    2. Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica şi transmite multidirecţional informaţiile ştiinţifice adecvate.
    3. Va avea abilităţi de muncă în echipă multidisciplinară

        SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE
        Scop: Medicul rezident la sfârşitul programului de pregătire va fi capabil să rezolve probemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infecţioase şi neinfecţioase
        Obiective:
    1. Va fi capabil să elaboreze un plan de măsuri de prevenţie şi control în diverse situaţii epidemiologice
    1. Va fi capabil să elaboreze un protocol de studiu
    2. Va fi capabil să elaboreze, să implementeze şi să evalueze un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile
    3. Va fi capabil să desfăşoare o investigaţie epidemiologică a unui focar de boală transmisibilă
    4. Va fi capabil să coordoneze activităţi specifice în relaţie cu alţi specialişti pentru rezolvarea unor alerte/urgenţe epidemiologice.

        REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
        Să fie pregătit teoretic şi practic pentru a ocupa un post de medic specialist epidemiologie în sistemul de sănătate (spitale publice şi private, DSP, INSP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicală etc.)

        EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST
        Probe de examen specific programului:
    - Proba scrisă DA
    – Examen practic (oral) DA
    – Proba de abilităţi/manualităţi NU
    – Proba pe caseta video NU
    – Proba operatorie NU
    – Dizertaţie DA

        Pe parcursul pregătirii în rezidenţiat, medicul rezident are obligaţia efectuării unui studiu ştiinţific sub îndrumarea coordonatorului de rezidenţiat, în vederea realizării lucrării de dizertaţie. Pentru acesta se pot utiliza date de supraveghere, rezultate ale unor investigaţii epidemiologice sau rezultate ale unor studii în care rezidentul este implicat.
        Rezultatele acestui studiu vor fi valorificate sub forma:
        ● a cel puţin unei prezentări (poster sau prezentare orală) susţinută de medicul rezident în cadrul unei conferinţe medicale
        ● şi a cel puţin unui articol ştiinţific indexat BDI/ISI (ca prim-autor, ultim autor sau autor corespondent)

        În vederea susţinerii examenului de medic specialist, se verifică şi îndeplinirea celor două cerinţe mai sus menţionate.

        TEMATICĂ PENTRU EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST EPIDEMIOLOGIE
    I. PROBA SCRISĂ de epidemiologie generală şi specială
    1. Epidemiologia. Definiţie, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.
    2. Supravegherea epidemiologică
    3. Investigaţia epidemiologică
    4. Legislaţia privind supravegherea bolilor transmisibile (la nivel naţional, european, Regulamentul Sanitar Internaţional)
    5. Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalităţii. Evaluarea riscurilor
    6. Metodologia studiilor epidemiologice
    7. Prevenţia (primordială, primară, secundară, terţiară)
    8. Screening-ul
    9. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor
    10. Proces epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare populaţională)
    11. Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor infecţioase.
    1. Infecţii virale respiratorii acute
    2. Infecţiile cu coronavirusuri: SARS, MERS, SARS-CoV-2
    3. Gripa
    4. Rujeola
    5. Rubeola
    6. Varicela
    7. Parotidita epidemică
    8. Mononucleoza infecţioasă
    9. Scarlatina
    10. Difteria
    11. Tusea convulsivă.
    12. Boala meningococică
    13. Legioneloze
    14. Salmoneloze
    15. Dizenteria bacteriană
    16. Holera şi infecţii cu alţi vibrioni patogeni
    17. Toxiinfecţii alimentare
    18. Boala diareică acută infecţioasă
    19. Hepatite virale (transmitere predominant enterală)
    20. Poliomielita
    21. Gastroenterita virală cu rotavirus
    22. Toxoplasmoza
    23. Trichineloza
    24. Hepatite virale (transmitere predominant parenterală)
    25. Infecţia HIV/SIDA
    26. Antrax
    27. Tularemia
    28. Rabia
    29. Leptospiroze
    30. Malaria
    31. Boala Lyme
    32. Infecţia cu virusul West Nile
    33. Tetanos
    34. Botulism
    35. Infecţii Asociate Asistenţei Medicale de diverse tipuri şi etiologii

        PROBA PRACTICĂ de epidemiologie generală
    1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate în evaluarea cauzalităţii.
    2. Eşantionarea în studiile epidemiologice.
    3. Analiza frecvenţei unor fenomene de sănătate în populaţie.
    4. Metode de culegere, prelucrare, interpretare şi transmitere multidirecţională a informaţiilor epidemiologice în cadrul supravegherii.
    5. Întocmirea fişei de investigaţie epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).
    6. Metodologia efectuării investigaţie epidemiologice (preliminare, retrospective).
    7. Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere şi control pentru diferite categorii de boli transmisibile (structură, obiective, activităţi, etc.).
    8. Prezentarea şi interpretarea indicatorilor statistici şi reprezentărilor grafice cu largă utilizare în practica epidemiologică.
    9. Recoltarea, conservarea şi transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile).
    10. Imunoprevenţia activă: generalităţi referitoare la vaccinuri (indicaţii, contraindicaţii, tehnica administrării, reacţii adverse postvaccinare indezirabile).
    11. Principiile, obiectivele şi structura Calendarului de Vaccinare din România.
    12. Principiile, obiectivele şi structura Programului Naţional de Vaccinare din România. Recomandări de vaccinare a grupurilor la risc (imunosupresii, boli cronice, personal medical).
    13. Vaccinarea şi chimioprevenţia în contextul călătoriilor internaţionale.
    14. Evaluarea fondului imunitar al populaţiei. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizări active.
    15. Imunoprevenţia pasivă - imunoglobuline: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicaţiile şi limitele utilizării.
    16. Imunoprevenţia pasivă - seruri: date generale, indicaţii şi limitele utilizării
    17. Chimioprevenţia şi antibioticoprevenţia: date generale, indicaţii, limite, reacţii adverse, implicaţii medicale şi socio-economice
    18. Decontaminarea: date generale, mijloace şi metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacităţii.
    19. Sterilizarea: date generale, mijloace şi metode, evaluarea eficacităţii.
    20. Managementul deşeurilor rezultate din activităţi medicale.
    21. Precauţii standard şi specifice.
    22. Expunerea accidentală la produse biologice.

        PROBA PRACTICĂ de epidemiologie specială
    1. Elaborarea unui program anual de vaccinări la nivel teritorial.
    2. Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător.
    3. Măsuri de prevenire şi control într-un focar de boală diareică acută.
    4. Măsuri de prevenire şi control într-un focar de toxiinfecţie alimentară.
    5. Măsuri de prevenire şi control într-un focar de scarlatină.
    6. Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.
    7. Măsuri de prevenire şi control într-un focar de meningită meningococică.
    8. Măsuri de prevenţie şi control în focarul de tuse convulsivă.
    9. Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a paraliziei acute flasce (PAF) şi a mediului.
    10. Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecţiei cu SARS-CoV-2 sau alte infecţii cu potenţial pandemic.
    11. Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică activă a gripei.
    12. Măsuri de prevenire şi control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant enterală.
    13. Măsuri de prevenire şi control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant parenterală.
    14. Măsuri de prevenire şi control într-un focar de infecţie cu virusul SARS-CoV-2.
    15. Măsuri de prevenire şi control într-un focar de infecţie cu virusul gripal.
    16. Măsuri de prevenire şi control a infecţiei HIV/SIDA.
    17. Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecţiei cu Clostridoides difficile.
    18. Elaborarea unui sistem de supraveghere, prevenire şi control a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale.
    19. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică în condiţiile unui aflux crescut de migranţi.
    20. Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire şi limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unui aflux crescut de migranţi.
    21. Evaluarea riscului de boală transmisibilă în contexte epidemiologice diferite (aflux de migranţi, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaţionale, dezastre naturale şi sociale)
    22. Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire şi limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul organizării unor evenimente ce presupun aglomerări populaţionale
    23. Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire şi limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unor dezastre naturale şi sociale.

        DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EPIDEMIOLOGIE
    1.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii (urmare a promovării examenului de medic specialist - standard profesional)
    a) Capacitatea de a aplica, transfera şi combina cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice în situaţii şi medii diverse pentru a realiza activităţile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ şi la standardele cerute.
    b) Aplicarea cunoştinţelor de specialitate în scopul analizei şi luării deciziei pentru rezolvarea unor situaţii epidemiologice date.
    c) Manifestarea spiritului creativ pentru iniţierea unor acţiuni sau luarea unor măsuri în rezolvarea unor activităţi epidemiologice specifice sau ca răspuns la situaţii neprevăzute
    d) Abilitatea de a lucra ca membru în echipe multidisciplinare sau cu alţi specialişti din domeniul epidemiologiei manifestând calităţi de comunicare eficientă
    e) Capacitatea de a demonstra autonomie şi de a aplica raţionamentul profesional în rezolvarea problemelor specifice
    f) Demonstrarea în cursul activităţilor profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate şi responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor profesionale în domeniul epidemiologiei
    g) Aplicarea analizei critice în evaluarea cunoştinţelor ştiinţifice medicale şi de specialitate prin actualizarea pregătirii profesionale şi transferarea acestora în practica curentă

    1.2. Observaţii
        Etice, deonologice, profesionale
    - Are dreptul de a fi respectat şi obligaţia de a respecta atât persoanele cărora le asigură asistenţă de specialitate cât şi membrii echipelor cu care conlucrează
    – Are drepturile de a i se asigura integritatea fizică şi morală şi obligaţia de a aplica aceste principii morale, culturale şi etice faţă de pacienţi, decidenţi şi persoane din comunitate
    – Are dreptul de a beneficia de prevederile legislaţiei în vigoare şi obligaţia de a aplica aceste prevederi faţă de cei cu care interacţionează în efectuarea activităţii profesionale
    – Are dreptul de a i se asigura suportul profesional în vederea perfecţionării în sistemul de educaţie continuă şi obligaţia de a participa la orice activitate care asigură dezvoltarea competenţelor profesionale
    – Are obligaţia de a identifica, de a înţelege şi de a respecta aşteptările, dorinţele şi atitudinile pacientului, aparţinătorilor sau populaţiei în acordarea îngrijirilor specifice specialităţii
    – Are drepturile de a i se proteja imaginea şi personalitatea şi are obligaţiile de a respecta confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cursul desfăşurării activităţilor profesionale referitoare la persoane şi la instituţia în care lucrează

    1.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional şi pot fi practicate ca urmare a obţinerii titlului de medic specialist
    - Informatică medicală şi biostatistică
    – Bioetică
    – Management sanitar (pentru ocuparea unor funcţii de conducere)

    1.4. Care pot fi domeniile de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislaţia MS), ulterior obţinerii titlului de medic specialist şi în ce condiţii:
    - Atestat complementar de pregătire în Managementul Serviciilor de Sănătate
    – Atestat complementar de pregătire în boli infecţioase Managementul medical al dezastrelor
    – Atestat complementar de pregătire în Îngrijiri paliative
    – Atestat complementar în Medicină aerospaţială
    – Atestat complementar în Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici
    – Atestat complementar în Asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească

        Atestatul poate fi obţinut în urma parcurgerii programului de pregătire complementar în conformitate cu reglementările stabilite în metodologia de desfăşurare a formării de către MS.

    ANEXA 4

                                  MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
                        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                                    MEDICINĂ INTERNĂ
        Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin
                                 Ministerului Sănătăţii

                                  MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
                                          2023
               CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
        Definiţia specialităţii:
        Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulţilor cu boli complexe, atât în spital cât şi în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe ştiinţă şi supusă principiilor etice şi holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică şi ştiinţifică care creează şi promovează cunoaşterea medicală, metode şi abilităţi clinice. Ea analizează rezultatele altor specialităţi medicale şi le integrează în strategii personalizate de diagnostic, tratament şi îngrijire pentru pacientul individual.
        Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulţilor cu boli complexe, atât în spital cât şi în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe ştiinţă şi supusă principiilor etice şi holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică şi ştiinţifică care creează şi promovează cunoaşterea medicală, metode şi abilităţi clinice. Ea analizează concluziile/recomandările altor specialităţi medicale şi le integrează în strategii individualizate de diagnostic, tratament şi îngrijire a pacientului.
        Medicul internist este un medic educat în bazele ştiinţifice ale medicinii, specializat în evaluarea, diagnosticul şi tratamentul holistic al patologiei medicale, prezentărilor atipice ale bolilor, comorbidităţilor, problemelor medicale complexe şi bolilor sistemice. Medicul internist este capabil să trateze urgenţe medicale neselectate şi să trateze pacienţii holistic şi etic, luând în considerare toţi factorii psihosociali şi medicali, pentru a creşte calitatea vieţii. El valorizează îngrijirea continuă a pacienţilor indiferent de natura suferinţelor şi este dedicat dezvoltării sale profesionale continue. Medicul internist practică medicina adultului, bazată pe dovezi. El poate îndeplini mai multe roluri, incluzând sfatul clinic medical, educaţia medicală, conducerea tratamentului şi monitorizarea răspunsului la acesta.
        Conform cerinţelor UEMS (European Board of Internal Medicine) (februarie 2016), medicul internist trebuie să aibă cunoştinţe aprofundate privind diagnosticul şi tratamentul bolilor interne acute şi cronice şi să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor vârstnici.
        În atribuţia medicului specialist de medicină internă intră şi diagnosticul şi tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecţiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecţiuni severe şi probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticaţi sau trataţi iniţial de medicii de altă specialitate.

    2. Durata pregătirii în rezidenţiatul de medicină internă: 5 ANI
        ORGANIZAREA PROGRAMULUI
        Durata programului


┌────────────┬─────────────────────────┐
│Număr total │5 (cinci)                │
│de ani      │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr total │13 (treisprezece) + 1    │
│de module   │modul teoretic (cursuri  │
│            │după amiază)             │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 1   │Medicină internă         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │30                       │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2 timp de 16 luni        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 2   │Urgenţe medicale         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │3                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 3   │STI                      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │3                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 4   │Cardiologie              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │4                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 5   │Pneumologie              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │4                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 6   │Gastroenterologie        │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │4                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 7   │Reumatologie             │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │2                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 8   │Nefrologie               │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │2                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 9   │Hematologie              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │2                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 10  │Diabet zaharat şi boli de│
│            │nutriţie                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │2                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 11  │Boli infecţioase         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │2                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 12  │Imagistică medicală      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Număr de    │2                        │
│luni/modul  │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │2                        │
│săptămână   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Modulul 13  │Etică medicală           │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ore curs/   │4 ore/ săptămână timp de │
│săptămână   │2 săptămâni              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Total ore   │                         │
│pregătire   │376 ore                  │
│teoretică   │                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Total ore   │9100 ore (7 ore/zi, 5    │
│pregătire   │zile/săptămână, 5 ani de │
│practică    │zile)                    │
└────────────┴─────────────────────────┘

    3. Organizarea modulelor (stagiilor)
        Pregătirea rezidenţilor trebuie să se facă în Clinicile Universitare din ţară şi în Spitalele Judeţene şi Municipale acreditate de către MS (Centrul Naţional de Perfecţionare Postuniversitară al Medicilor şi Farmaciştilor) şi de Universităţile de Medicină şi Farmacie de Stat.
        Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicilor şefi de secţie şi a medicilor primari în specialitatea Medicină Internă recunoscuţi pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, aptitudinile didactice şi calităţile etice şi morale.
        În fiecare stagiu rezidentul va avea un medic îndrumător care trebuie să certifice efectuarea activităţilor practice, inclusiv redactarea foilor de observaţie cu evoluţia pacientului, a documentelor de externare şi a stabilirii relaţiei cu pacienţii şi familiile acestora.
        Medicul îndrumător este direct responsabil de activitatea desfăşurată de medicul rezident, fiind obligat să supervizeze şi să controleze permanent activitatea acestuia.
        Cerinţele minimale necesare unui centru de pregătire în Medicină Internă sunt:
    - Asigurarea unui raport de paturi /rezident de 4-5 paturi /1 rezident.
    – Medicul şef de secţie trebuie să fie medic primar de medicină internă sau de specialitatea în care rezidentul îşi desfăşoară modulul de pregătire.
    – Existenţa unor forme de pregătire continuă care constau în şedinţe de referate ştiinţifice, prezentări de cazuri clinice şi confruntări anatomo-clinice.

        Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidenţiat va fi absolvit numai după susţinerea unui examen de final de modul (constând într-o prezentare de caz clinic după metodologia examenului de specialitate şi/sau o testare a cunoştinţelor teoretice), nota minimă de promovare fiind 7,00 (şapte). În cazul în care medicul rezident nu va obţine nota de promovare la prima examinare, examenul se poate repeta de două ori, în condiţiile reglementărilor legale. Accesul la examenul de medic specialist este condiţionat de promovarea tuturor examenelor de sfârşit de modul.
        Pe toată durata pregătirii în specialitatea Medicină Internă, medicii rezidenţi vor fi incluşi în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere şi îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă, cu acordul Coordonatorului de Rezidenţiat şi a conducerii unităţii medicale.
        Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Medicină Internă, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naţionale/ internaţionale indexate BDI/ ISI Web of Science Core Collection sau a minimum două lucrări ştiinţifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din ţară şi/sau străinătate.

    4. Conţinutul stagiilor
        Stagiul de medicină internă şi celelalte stagii din curricula de pregătire în rezidenţiat vor cuprinde teoretic şi practic următoarele teme:
    1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
    2. Pneumoniile.
    3. Astmul bronşic.
    4. Cancerul bronhopulmonar.
    5. Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
    6. Sindroamele pleurale.
    7. Sindroamele mediastinale.
    8. Bolile pulmonare interstiţiale fibrozante.
    9. Insuficienţa respiratorie.
    10. Bronşiectaziile.
    11. Sindromul de apnee obstructivă în somn.
    12. Pericarditele.
    13. Endocarditele.
    14. Valvulopatiile mitrale şi aortice.
    15. Tulburările de ritm cardiac.
    16. Tulburările de conducere ale inimii.
    17. Miocarditele şi cardiomiopatiile.
    18. Boala coronariană.
    19. Edemul pulmonar acut cardiogen.
    20. Şocul cardiogen.
    21. Cordul pulmonar cronic.
    22. Insuficienţa cardiacă cronică.
    23. Hipertensiunea arterială.
    24. Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
    25. Bolile aortei şi arterelor periferice.
    26. Hipertensiunea pulmonară.
    27. Glomerulonefrite acute, rapid progresive şi cronice.
    28. Sindromul nefrotic.
    29. Nefropatiile interstiţiale acute şi cronice. Infecţiile de tract urinar.
    30. Litiaza renală.
    31. Insuficienţa renală acută.
    32. Boala cronică de rinichi.
    33. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
    34. Boala ulceroasă. Gastritele.
    35. Tulburările funcţionale digestive.
    36. Cancerul gastric.
    37. Bolile inflamatorii intestinale.
    38. Cancerul colorectal.
    39. Hepatitele cronice.
    40. Ciroza hepatică.
    41. Insuficienţa hepatică acută.
    42. Litiaza biliară.
    43. Icterele.
    44. Pancreatitele acute şi cronice.
    45. Cancerul de pancreas.
    46. Hemoragiile digestive.
    47. Sindroamele de malabsorbţie.
    48. Anemiile feriprive.
    49. Anemiile megaloblastice.
    50. Anemiile hemolitice.
    51. Leucemiile acute şi cronice: tablou clinic, principii de diagnostic şi tratament.
    52. Policitemia vera şi trombocitemia esenţială: tablou clinic, principii de diagnostic şi tratament.
    53. Limfoamele: tablou clinic, principii de diagnostic şi tratament.
    54. Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
    55. Diabetul zaharat.
    56. Artrita reumatoidă.
    57. Spondilartritele.
    58. Guta.
    59. Boala artrozică vertebro-periferică.
    60. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de ţesut conjunctiv).
    61. Vasculitele sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
    62. Distiroidiile.

    5. Baremul activităţilor practice
        Activităţile practice (manevrele) trebuie efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidenţiat. Manevrele practice care trebuie efectuate şi/sau interpretate vor fi consemnate în caietul de stagiu (Log-book) sub semnătura şi parafa celui care a asistat şi care răspunde de efectuarea acestora. Acesta ar putea fi realizat şi în format electronic, dar trebuie să aibă obligatoriu confirmarea activităţilor sub semnătura şi răspunderea îndrumătorului direct.
        Fiecare rezident primeşte acest caiet la intrarea în stagiu şi trebuie (obligatoriu) să îl predea completat la înscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a făcut stagiile (inclusiv în străinătate).
    1. Interpretarea examenului radiologic clasic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 100.
    2. Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie): 50.
    3. Recoltarea şi interpretarea rezultatelor Astrup: 50.
    4. Interpretarea ecocardiografiei: 100 ecocardiografii.
    5. Interpretarea ecografiei abdominale: 100 ecografii (cu efectuare a 25).
    6. Toracocenteza: 10 toracocenteze.
    7. Paracenteza: 10 paracenteze.
    8. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10 manevre pe manechin.
    9. Defibrilare: 10 manevre.
    10. Interpretarea rezultatelor analizelor sângelui periferic şi măduvei pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 buletine măduvă osoasă.
    11. Asistare la esogastroscopie: 20.
    12. Asistare la colonoscopie: 20.
    13. Integrarea în context clinic a rezultatelor tomografiei computerizate şi IRM pentru patologia toracică şi abdominală: 50 buletine CT şi 50 buletine IRM.
    14. Asistarea la 25 ecografii vasculare şi integrarea rezultatelor în context clinic.
    15. Efectuarea şi interpretarea indicelui gleznă - braţ: 20.
    16. Efectuarea testului de mers 6 minute: 20 teste.
    17. Efectuarea şi interpretarea electrocardiogramei: 100.

    6. Repartiţia şi durata stagiilor pe ani de rezidenţiat
        Anul 1 şi anul 2:
    - Medicină internă: 18 luni
    – Urgenţe medicale: 3 luni în servicii UPU (Unitate de Primiri Urgenţe) sau CPU (Compartiment Primiri Urgenţe)
    – Secţia de Terapie Intensivă (STI): 3 luni

        Anul 3 şi anul 4:
    - Cardiologie: 4 luni
    – Pneumologie: 4 luni
    – Gastroenterologie: 4 luni
    – Reumatologie: 2 luni
    – Nefrologie: 2 luni
    – Hematologie: 2 luni
    – Diabet zaharat şi boli de nutriţie: 2 luni
    – Boli infecţioase: 2 luni.
    – Imagistică medicală: 2 luni
        Ordinea de efectuare a acestor stagii în cei 2 ani este stabilită de Direcţia de Sănătate Publică, în funcţie de necesităţi, la solicitarea medicului rezident.

        Anul 5:
    - Medicină internă: 12 luni
        În cursul anului 5 se vor susţine în afara programului de spital (după amiază) 4 cursuri de etică medicală. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 10 şi menţionat în carnetul de rezident.
        Structura programului
        Modulul 1, anul 1 şi anul 2: Medicină internă 15 luni
        Nr. ore curs: 80 ore
        Nr. ore practică: 2275 ore

        Tematică. Se vor cunoaşte, diagnostica şi trata bolile din lista de mai jos:
    1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
    2. Pneumoniile.
    3. Astmul bronşic.
    4. Cancerul bronhopulmonar.
    5. Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
    6. Sindroamele pleurale.
    7. Sindroamele mediastinale.
    8. Bolile pulmonare interstiţiale fibrozante.
    9. Insuficienţa respiratorie.
    10. Bronşiectaziile
    11. Sindromul de apnee obstructivă în somn.
    12. Pericarditele.
    13. Endocarditele.
    14. Valvulopatiile mitrale şi aortice.
    15. Tulburările de ritm cardiac.
    16. Tulburările de conducere ale inimii.
    17. Miocarditele şi cardiomiopatiile.
    18. Boala coronariană.
    19. Edemul pulmonar acut cardiogen.
    20. Şocul cardiogen.
    21. Cordul pulmonar cronic.
    22. Insuficienţa cardiacă cronică.
    23. Hipertensiunea arterială.
    24. Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
    25. Bolile aortei şi arterelor periferice.
    26. Hipertensiunea pulmonară.
    27. Glomerulonefritele acute, rapid progresive şi cronice.
    28. Sindromul nefrotic.
    29. Nefropatiile interstiţiale acute şi cronice. Infecţiile de tract urinar.
    30. Litiaza renală.
    31. Insuficienţa renală acută.
    32. Boala cronică de rinichi.
    33. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
    34. Boala ulceroasă. Gastritele.
    35. Tulburările funcţionale digestive.
    36. Cancerul gastric.
    37. Bolile inflamatorii intestinale.
    38. Cancerul colorectal.
    39. Hepatitele cronice.
    40. Ciroza hepatică.
    41. Insuficienţa hepatică acută.
    42. Litiaza biliară.
    43. Icterele.
    44. Pancreatitele acute şi cronice.
    45. Cancerul de pancreas.
    46. Hemoragiile digestive.
    47. Sindroamele de malabsorbţie.
    48. Anemiile feriprive.
    49. Anemiile megaloblastice.
    50. Anemiile hemolitice.
    51. Leucemiile acute şi cronice: tablou clinic şi principii de diagnostic şi tratament.
    52. Policitemia vera şi trombocitemia esenţială: tablou clinic, principii de diagnostic şi tratament.
    53. Limfoamele: tablou clinic şi principii de diagnostic şi tratament.
    54. Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
    55. Diabetul zaharat.
    56. Artrita reumatoidă.
    57. Spondilartritele.
    58. Guta.
    59. Boala artrozică vertebro-periferică.
    60. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de ţesut conjunctiv).
    61. Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
    62. Distiroidiile.

        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista).
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie şi de tratament al bolilor enumerate.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menţionată.
        Modulul 1, anul 2: Medicină internă 3 luni (ambulator)
        Nr. ore practică: 455 ore

        Modulul 2, anul 2: Urgenţe medicale 3 luni
        Nr. ore curs: 80 ore
        Nr. ore practică: 455 ore
        Tematică. Principalele urgenţe medicale.
        Obiective educaţionale. Examinarea pacientului în urgenţă. Cunoaşterea şi interpretarea diferitelor investigaţii necesare în situaţii de urgenţă. Recomandarea judicioasă a investigaţiilor unui pacient în urgenţă. Diagnosticul şi tratamentul principalelor urgenţe medicale.
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire. Rezidentul trebuie să obţină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgenţă sau de la aparţinători (în cazul pacientului inconştient); să poată efectua un examen fizic corect; să identifice pacientul critic cât mai curând posibil; să evidenţieze rapid şi complet alterarea funcţiilor vitale; să poată prescrie principalele investigaţii adecvate fiecărei situaţii de urgenţă. Rezidentul trebuie să poată intuba un pacient în urgenţă (sub supraveghere), să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală, să facă o puncţie arterială.

        Modulul 3, anul 2: Secţia de Terapie Intensivă (STI) 3 luni
        Nr. ore curs: 26
        Nr. ore practică: 455
        Tematică. Principalele patologii medicale care necesită admisia în STI.
        Obiective educaţionale. Examinarea pacientului în STI. Cunoaşterea şi interpretarea diferitelor investigaţii necesare la pacientul internat în STI. Recomandarea judicioasă a investigaţiilor unui pacient internat în STI. Diagnosticul şi tratamentul principalelor patologii internate în STI.
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul trebuie să poată efectua un examen fizic corect la pacientul din STI, să poată prescrie principalele investigaţii adecvate fiecărui caz, să monitorizeze corect parametrii ventilatori la pacienţii intubaţi şi ventilaţi mecanic, să folosească corect medicaţia vasoactivă şi inotrop pozitivă, să poată recolta şi interpreta corect parametrii Astrup şi echilibrul hidro-electrolitic.

        Modulul 4, anul 3/4: Cardiologie 4 luni
        Nr. ore curs: 36
        Nr. ore practică: 620
        Tematică. Bolile cardiovasculare.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. hipertensiunea arterială, sindromul coronarian, insuficienţa cardiacă, valvulopatiile, principalele aritmii, etc).
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie cardiovasculară, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie în bolile cardiovasculare, să stabilească planul terapeutic al acestora. Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze şi să interpreteze o electrocardiogramă, să interpreteze rezultatul unei probe de efort.
        Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze şi interpreteze corect o probă de mers 6 minute şi un indice gleznă-braţ.
        Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze o ecocardiografie şi o ecografie vasculară şi să efectueze o ecocardiografie în care să obţină datele morfologice şi funcţionale primare (dimensiuni cavităţi, aspect şi funcţie valve, fracţie de ejecţie, contractilitate, funcţie diastolică).
        Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze datele examenului radiologic clasic şi prin tomografie computerizată a cordului şi aortei.
        Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea şi să efectueze defibrilarea.

        Modulul 5, anul 3/4: Pneumologie 4 luni
        Nr. ore curs: 36
        Nr. ore practică: 620
        Tematică. Bolile pulmonare frecvent întâlnite în practica medicală.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii, BPOC, astm bronşic, etc).
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie respiratorie, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie în bolile pulmonare frecvente, să stabilească planul terapeutic al acestora.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele probelor funcţionale respiratorii.
        Rezidentul va fi capabil să efectueze puncţia pleurală şi să interpreteze aspectul macroscopic şi rezultatele analizelor de laborator ale lichidului pleural.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul radiologic clasic şi tomografia computerizată pulmonară.

        Modulul 6, anul 3/4: Gastroenterologie 4 luni
        Nr. ore curs: 36
        Nr. ore practică: 620
        Tematică. Bolile digestive frecvent întâlnite în practica medicală.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. boala de reflux gastro-esofagian, ulcer, neoplazii digestive, ciroza hepatică, hepatite cronice, pancreatite, sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, litiaza biliară, etc).
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie digestivă, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie şi tratament în bolile digestive frecvente.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul endoscopic digestiv superior şi inferior. Rezidentul va fi capabil să efectueze paracenteza şi să interpreteze aspectul macroscopic şi rezultatele de laborator ale lichidului de ascită.
        Rezidentul va fi capabil să efectueze şi interpreteze o ecografie abdominală. Rezidentul va fi capabil să integreze în context clinic examenele imagistice abdominale.

        Modulul 7, anul 3/4: Reumatologie 2 luni
        Nr. ore curs: 16
        Nr. ore practică: 300
        Tematică. Bolile reumatologice din tematică.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul bolilor reumatologice frecvente (ex. spondiloza, artrita reumatoidă, spondiloartropatiile, artrozele, colagenozele, guta, etc).
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie reumatologică, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie şi tratament în bolile reumatologice din tematica de specialitate.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze tehnicile imagistice utilizate în diagnosticul bolilor reumatologice.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele testelor imunologice de laborator utilizate în reumatologie.

        Modulul 8, anul 3/4: Nefrologie 2 luni
        Nr. ore curs: 16
        Nr. ore practică: 300
        Tematică. Bolile renale frecvent întâlnite în practica medicală.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronică de rinichi cu stadializare, insuficienţa renală acută, litiaza urinară, pielonefritele, etc).
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie renală, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie în nefropatiile frecvente, să stabilească planul terapeutic al nefropatiilor frecvente.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele biologice privind funcţia renală.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor renale.

        Modulul 9, anul 3/4: Hematologie 2 luni
        Nr. ore curs: 16
        Nr. ore practică: 300
        Tematică. Bolile hematologice frecvent întâlnite în practica medicală.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul bolilor hematologice frecvente (ex. anemii, sindroame mieloproliferative, limfoame, etc).
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie hematologică, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie şi tratament în bolile hematologice incluse în tematică.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele morfologice ale sângelui şi măduvei hematogene.

        Modulul 10, anul 3/4: Diabet şi boli de nutriţie 2 luni
        Nr. ore curs: 16
        Nr. ore practică: 300
        Tematică. Diabetul zaharat.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul diabetului zaharat tip 2 şi diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu diabet zaharat, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie şi tratament al pacientului cu diabet zaharat tip 2.

        Modulul 11, anul 3/4: Boli infecţioase 2 luni
        Nr. ore curs: 16
        Nr. ore practică: 300
        Tematică. Patologia infecţioasă frecventă.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul infecţiilor frecvente.
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie infecţioasă, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie şi tratament al bolilor infecţioase incluse în tematică.

        Modulul 12, anul 3/4. Imagistică medicală - 2 luni
        Nr. ore curs: 16
        Nr. ore practică: 300
        Tematică. Imagistica sugestivă pentru afecţiunile cuprinse în tematică.
        Obiective educaţionale. Interpretarea ecografiilor abdominale, radiografiilor (pulmonară, abdominală), interpretarea imaginilor obţinute prin ecografie, computer tomografie sau rezonanţă magnetică.
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele investigaţiilor imagistice ce apar în afecţiunile cuprinse în tematică.

        Modulul 13, anul 5: Etică medicală 2 săptămâni
        Nr. ore curs: 8
        Nr. ore practică: 0
        Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea principiilor eticii medicale, implicaţiile lor legale.
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va cunoaşte principiile eticii medicale şi implicaţiile lor.

        Modulul 1, anul 5. Medicină internă 12 luni
        Nr. ore curs: 48
        Nr. ore practică: 1800
        Tematică. Se vor cunoaşte, diagnostica şi trata bolile din tematică.
        Obiective educaţionale. Cunoaşterea, diagnosticul şi tratamentul bolilor din tematică.
        Rezultate aşteptate. Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire.
        Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie şi de tratament al bolilor din tematică.
        Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menţionată.
        Acest stagiu se va desfăşura în clinicile de medicină internă în care lucrează minim 1 medic primar medicină internă cu competenţă în ecografie generală obţinută în urmă cu minim 5 ani şi în care există minim 1 ecograf funcţional.

        SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE:
    - Capacitatea obţinerii unei anamneze informative coerente
    – Capacitatea de a efectua un examen fizic complet
    – Capacitatea de a solicita, eventual efectua şi interpreta investigaţiile necesare
    – Capacitatea de a stabili un plan de investigaţie şi tratament
    – Cunoaşterea şi recomandarea măsurilor profilactice
    – Capacitatea de a stabili o relaţie adecvată cu pacientul şi familia acestuia

        SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE:
    - Ierarhizarea priorităţilor diagnostice pentru pacienţii cu afecţiuni multiple
    – Diagnosticul în caz de comorbidităţi
    – Tratamentul pacienţilor cu comorbidităţi

        REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
    - Manevre pe care le va efectua independent:
        ● Puncţii venoase
        ● Puncţii arteriale
        ● Inserarea unei linii venoase periferice
        ● Toracocenteză
        ● Paracenteză
        ● Injecţii intradermice, subcutanate, intramusculare
        ● Inserţia unui tub nasogastric
        ● Cateterizarea vezicală la bărbat şi femeie
        ● Electrocardiograma (cu interpretare)
        ● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)
        ● MAATA (cu interpretare)
        ● Spirometrie
        ● Măsurarea tensiunii arteriale
        ● Indicele gleznă-braţ
        ● Ecografie abdominală
        ● Test de mers 6 min

        EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
        Probe de evaluare, specifice programului:


┌──────────┬───────────────────────────┐
│- Probă   │Da                         │
│scrisă    │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│- Examen  │Două probe clinice         │
│clinic    │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│- Probă   │Probă de interpretare      │
│practică  │investigaţii paraclinice   │
└──────────┴───────────────────────────┘

        TEMATICA DE EXAMEN
    1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
    2. Pneumoniile.
    3. Astmul bronşic.
    4. Cancerul bronhopulmonar.
    5. Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
    6. Sindroamele pleurale.
    7. Sindroamele mediastinale.
    8. Bolile pulmonare interstiţiale fibrozante.
    9. Insuficienţa respiratorie.
    10. Bronşiectaziile.
    11. Sindromul de apnee obstructivă de somn.
    12. Pericarditele.
    13. Endocarditele.
    14. Valvulopatiile mitrale şi aortice.
    15. Tulburările de ritm cardiac.
    16. Tulburările de conducere ale inimii.
    17. Miocarditele şi cardiomiopatiile.
    18. Boala coronariană.
    19. Edemul pulmonar acut cardiogen.
    20. Şocul cardiogen.
    21. Cordul pulmonar cronic.
    22. Insuficienţa cardiacă cronică.
    23. Hipertensiunea arterială.
    24. Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
    25. Bolile aortei şi arterelor periferice.
    26. Hipertensiunea pulmonară.
    27. Glomerulonefritele acute, rapid progresive şi cronice.
    28. Sindromul nefrotic.
    29. Nefropatiile interstiţiale acute şi cronice. Infecţiile de tract urinar.
    30. Litiaza renală.
    31. Insuficienţa renală acută.
    32. Boala cronică de rinichi.
    33. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
    34. Boala ulceroasă. Gastritele.
    35. Tulburările funcţionale digestive.
    36. Cancerul gastric.
    37. Bolile inflamatorii intestinale.
    38. Cancerul colorectal.
    39. Hepatitele cronice.
    40. Ciroza hepatică.
    41. Insuficienţa hepatică acută.
    42. Litiaza biliară.
    43. Icterele.
    44. Pancreatitele acute şi cronice.
    45. Cancerul de pancreas.
    46. Hemoragiile digestive.
    47. Sindroamele de malabsorbţie.
    48. Anemiile feriprive.
    49. Anemiile megaloblastice.
    50. Anemiile hemolitice.
    51. Leucemiile acute şi cronice: tablou clinic şi principii de diagnostic şi tratament.
    52. Policitemia vera şi trombocitemia esenţială: tablou clinic, principii de diagnostic şi tratament.
    53. Limfoamele: tablou clinic şi principii de diagnostic şi tratament.
    54. Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
    55. Diabetul zaharat.
    56. Artrita reumatoidă.
    57. Spondilartritele.
    58. Guta.
    59. Boala artrozică vertebro-periferică.
    60. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de ţesut conjunctiv).
    61. Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculite ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
    62. Distiroidiile.

        Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice:
        ● Puncţii venoase
        ● Puncţii arteriale
        ● Inserarea unei linii venoase periferice
        ● Toracocenteza
        ● Paracenteza
        ● Injecţii intradermice, subcutanate, intramusculare
        ● Inserţia unui tub nasogastric
        ● Cateterizarea vezicală la bărbat şi femeie
        ● Electrocardiograma (cu interpretare)
        ● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)
        ● Monitorizare ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA) cu interpretare
        ● Spirometrie
        ● Măsurarea tensiunii arteriale
        ● Indicele gleznă-braţ
        ● Ecografie abdominală
        ● Test de mers 6 min

    1. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINĂ INTERNĂ
    1.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii:
        ● Examinează, diagnostichează, prescrie şi interpretează investigaţiile paraclinice şi tratează afecţiunile din tematică în ambulator şi în spital.
        ● Coordonează investigaţiile şi tratamentul pacienţilor cu comorbidităţi sau cazuri complexe.
        ● Colaborează cu medicii specialişti din alte specialităţi.
        ● Prescrie orice medicament cu excepţia citostaticelor şi psihotropelor majore.
        ● Eliberează documente medicale şi certificate pentru pacienţii pe care îi are în îngrijire.
        ● Face recomandări profilactice (inclusiv de vaccinare) pacienţilor pe care îi are în îngrijire.
        ● Stabileşte contactul cu pacientul şi aparţinătorii şi îi informează asupra bolii, riscurilor, tratamentului (posibilităţi, opţiuni, riscuri) şi stabileşte de comun acord cu aceştia strategia de investigaţie şi tratament.
        ● Este abilitat să efectueze ecografie abdominală şi să consemneze rezultatul acesteia în documentele medicale cu semnătura şi parafa proprie.

    1.2. Obligaţii:
        ● Informează pacientul şi aparţinătorii asupra bolilor, riscurilor, tratamentului (posibilităţi, opţiuni, riscuri) şi stabileşte de comun acord cu aceştia strategia de investigaţie şi tratament, în urma obţinerii consimţământului informat.
        ● Examinează şi tratează orice urgenţă medicală pentru care este competent.

        MEDICUL SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ ESTE ABILITAT SĂ EFECTUEZE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ ŞI SĂ CONSEMNEZE REZULTATUL ACESTEIA ÎN DOCUMENTELE MEDICALE CU SEMNĂTURA ŞI PARAFA PROPRIE.
        Medicul specialist medicină internă poate obţine în condiţiile legii şi regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală şi orice competenţă aferentă specialităţilor medicale.

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Alte Institutii, ANEXE din 20 octombrie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"