Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  ANEXE din 20 martie 2025 privind programele şcolare pentru discipline opţionale din oferta naţională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXE din 20 martie 2025 privind programele şcolare pentru discipline opţionale din oferta naţională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii

EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 314 bis din 9 aprilie 2025
Comenteaza legea
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 3.595 din 20 martie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 9 aprilie 2025
──────────
    ANEXA 1

        MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
        Programa şcolară pentru disciplina opţională
        EDUCAŢIE PRIN MINIBASCHET
        CLASA A III-A şi CLASA A IV-A
        ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
        Bucureşti, 2025

    Notă de prezentare
        Prezentul document conţine programa şcolară pentru disciplina opţională de învăţământ EDUCAŢIE PRIN MINIBASCHET ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR care se organizează la clasele a III-a şi a IV-a, în cadrul ariei curriculare Educaţie fizică, sport şi sănătate.

    Conceptul de joc
        Minibaschetul este un joc cu mingea pentru copii, ce poate fi practicat în cadrul unităţilor de învăţământ de către băieţi şi fete, în echipe mixte. Este un joc de baschet simplificat, ale cărui conţinuturi sunt adaptate particularităţilor psiho-motrice ale elevilor (fete şi băieţi) cu vârsta cuprinsă între 8 - 11 ani.
        La nivelul elevilor din clasele a III-a şi a IV-a, se acordă prioritate aspectelor ludice şi experienţei motrice specifice jocurilor cu obiecte (în cazul de faţă mingea de minibaschet), în timp ce corectitudinea execuţiilor tehnice şi rezultatele sportive devin secundare.

    Beneficiile practicării minibaschetului
        Prin practicarea constantă, în timpul lecţiilor, dar şi în timpul liber, minibaschetul va influenţa favorabil creşterea şi dezvoltarea copiilor. Din punct de vedere fizic, practicarea minibaschetului favorizează dezvoltarea armonioasă a organismului, prin asigurarea unui tonus muscular adecvat grupelor musculare care asigură postura corporală corectă. De asemenea, contribuie la creşterea imunităţii organismului, scăderea riscului de obezitate infantilă, menţinerea şi optimizarea stării de sănătate şi formarea unui stil de viaţă sănătos.
        Din punct de vedere motric, practicarea acestui joc favorizează dezvoltarea anduranţei, vitezei, coordonării segmentare, orientării spaţiale.
        Din punct de vedere psihic, prin practicarea minibaschetului se dezvoltă gândirea strategică, capacitatea de concentrare, spiritul competitiv, dar şi spiritul de echipă, dorinţa de perfecţionare, într-un mediu educaţional organizat după reguli clare, formulate în acord cu specificul jocului şi al grupului de participanţi.
        Din punct de vedere social, copiii vor dobândi deprinderi de lucru în echipă, îşi vor dezvolta abilităţile de comunicare şi vor învăţa să relaţioneze optim, atât cu coechipierii, cât şi cu adversarii, arbitrii, în spiritul respectului reciproc. Practicarea minibaschetului contribuie la formarea unor trăsături morale şi de caracter, a unei conduite oneste în orice situaţie, prin promovarea spiritului de fair-play care implică respectarea adversarilor, a regulilor de joc, a deciziilor arbitrilor, a publicului spectator atât în situaţii de victorie, cât şi de înfrângere.
        Toate aceste achiziţii le vor valorifica ulterior şi în activitatea şcolară, prin transfer către alte discipline de studiu, în relaţiile cu profesorii, colegii, dar şi în cadrul relaţiilor familiale.
        Impunând organizarea optimă a timpului alocat studiului şi relaxării, practicarea sistematică a minibaschetului reprezintă o activitate educaţională cu un important potenţial de influenţare a dezvoltării personalităţii elevilor.

    Structura programei şcolare
        Programa de MINIBASCHET elaborată potrivit noului model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe.
        Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    – Competenţe generale
    – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    – Conţinuturi
    – Sugestii metodologice
    – Noţiuni de regulament specifice jocului de minibaschet

        Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
        Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei opţionale EDUCAŢIE PRIN MINIBASCHET ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR eşalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevilor din clasele a III-a şi a IV-a, fiind corelate cu competenţele generale ale ciclului de învăţământ primar, pentru disciplina Educaţie fizică şi sport. Acestea concură la dezvoltarea aptitudinilor bio-psiho-motrice, formarea capacităţii elevilor de valorificare în întreceri/concursuri a potenţialului dobândit, dezvoltarea spiritului de competitor şi a trăsăturilor de personalitate favorabile integrării în grup. Atingerea acestor finalităţi este posibilă pe fondul menţinerii stării de sănătate, asigurării dezvoltării fizice armonioase, manifestării unei capacităţi motrice optime şi dezvoltării abilităţilor de comunicare şi de lucru în grup.
        Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare proiectate conform specificului Minibaschetului.
        Conţinuturile învăţării sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Indici somato-funcţionali specifici
    – Calităţi motrice specifice
    – Elemente şi procedee tehnice de bază
    – Procedee tehnice specifice individuale
    – Acţiuni tactice individuale în atac
    – Acţiuni tactice individuale în apărare
    – Protecţie individuală
    – Prevederi regulamentare
    – Reguli de comportament

        Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare.
        Regulamentul jocului de Minibaschet prezintă principalele reguli care stau la baza organizării şi desfăşurării acestei activităţi cu caracter sportiv.

    Competenţe generale
    1. Valorificarea influenţelor bio-psiho-motrice specifice jocului de minibaschet prin activităţi ludice şi de întrecere în condiţii de utilizare a limbajului de specialitate
    2. Manifestarea comportamentului de fair-play în relaţiile interindividuale şi de grup
        Competenţe specifice
        şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Valorificarea influenţelor bio-psiho-motrice specifice jocului de minibaschet prin activităţi ludice şi de întrecere în condiţii de utilizare a limbajului de specialitate

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Clasa a III-a      │Clasa a IV-a      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1.1. Utilizarea    │                  │
│corectă a          │1.1. Aplicarea    │
│principalelor      │adecvată a        │
│noţiuni specifice  │principalelor     │
│minibaschetului    │noţiuni specifice │
│• acţionarea în    │minibaschetului   │
│conformitate cu    │• acţionarea în   │
│comenzile şi       │conformitate cu   │
│indicaţiile        │terminologia      │
│profesorului       │utilizată de      │
│• exemplificarea   │profesor, colegi, │
│practică a         │adversari, arbitri│
│conţinutului unor  │etc.              │
│termeni specifici  │• exemplificarea  │
│• recunoaşterea şi │practică a        │
│denumirea          │conţinutului unor │
│acţiunilor motrice │termeni specifici │
│exersate           │• utilizarea      │
│• îndeplinirea unor│termenilor        │
│roluri (arbitru,   │specifici pentru  │
│căpitan de echipă  │descrierea        │
│etc.) utilizând    │acţiunilor motrice│
│terminologia       │efectuate         │
│specifică          │• participarea la │
│• participarea la  │organizarea şi    │
│discuţii iniţiate  │desfăşurarea      │
│de profesor, pe    │jocurilor         │
│teme specifice     │bilaterale        │
│domeniului,        │îndeplinind       │
│utilizând termeni  │diferite roluri   │
│de specialitate    │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1.2. Aplicarea     │                  │
│principalelor      │                  │
│prevederi          │                  │
│regulamentare ale  │                  │
│minibaschetului    │1.2. Respectarea  │
│• enunţarea        │principalelor     │
│regulilor de bază  │prevederi         │
│privind practicarea│regulamentare ale │
│activităţilor      │minibaschetului   │
│motrice în cadrul  │• aplicarea       │
│jocului de         │regulilor de bază │
│minibaschet        │în activităţile   │
│• identificarea    │motrice practicate│
│abaterilor         │• descrierea      │
│personale şi ale   │consecinţelor     │
│colegilor de la    │abaterilor de la  │
│regulile stabilite │prevederile       │
│• enunţarea        │regulamentare     │
│regulilor          │• îndeplinirea    │
│principale ale     │rolului de arbitru│
│jocului de         │în jocurile de    │
│minibaschet în     │minibaschet       │
│lecţie             │• utilizarea      │
│• acţionarea în    │semnalizările     │
│acord cu           │vizuale şi        │
│semnalizările      │auditive în rol de│
│vizuale şi auditive│arbitru al jocului│
│realizate de       │de minibaschet.   │
│arbitru            │                  │
│• aplicarea în     │                  │
│activităţi         │                  │
│extracurriculare a │                  │
│regulilor însuşite │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1.3. Utilizarea    │1.3. Recunoaşterea│
│celor mai          │mijloacelor       │
│importante mijloace│specifice de      │
│de dezvoltare a    │dezvoltare a      │
│capacităţii fizice │capacităţii fizice│
│proprii            │proprii           │
│• exersarea        │• efectuarea      │
│procedeelor de     │exerciţiilor      │
│dezvoltare a       │specifice de      │
│calităţilor motrice│dezvoltare a      │
│de bază, cu        │calităţilor       │
│precădere viteza şi│motrice           │
│coordonarea        │• parcurgerea de  │
│• aplicarea        │trasee aplicative │
│deprinderilor      │specifice         │
│motrice            │dezvoltării       │
│fundamentale       │calităţilor       │
│formate în         │motrice necesare  │
│întrecerile din    │jocului de        │
│jocul de           │minibaschet.      │
│minibaschet        │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│                   │1.4. Executarea   │
│1.4. Aplicarea     │unor procedee     │
│procedeelor tehnice│tehnice în acţiuni│
│în acţiuni motrice │tactice specifice │
│simple şi în forme │minibaschetului   │
│adaptate de        │• Exersarea       │
│întrecere/concurs  │procedeelor       │
│• exersarea        │tehnice în        │
│analitică/globală a│structuri         │
│procedeelor tehnice│tehnico-tactice   │
│specifice jocului  │individuale şi    │
│de minibaschet     │colective         │
│• exersarea        │• Efectuarea      │
│procedeelor tehnice│acţiunilor        │
│de bază în         │tehnico-tactice   │
│structuri de joc   │concepute         │
│specifice          │corespunzător     │
│minibaschetului    │particularităţilor│
│                   │şi preferinţelor  │
│                   │individuale       │
└───────────────────┴──────────────────┘


    2. Manifestarea comportamentului bazat pe fair-play în relaţiile interindividuale şi de grup

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Clasa a III-a  │Clasa a IV-a          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│2.1. Integrarea│                      │
│în diferite    │                      │
│grupuri,       │                      │
│constituite în │2.1. Asumarea         │
│funcţie de     │rolurilor de conducere│
│cerinţele      │sau subordonare în    │
│activităţii de │funcţie de cerinţele  │
│pregătire      │activităţii de        │
│• aplicarea în │pregătire             │
│exersare şi    │• îndeplinirea prin   │
│concursuri a   │rotaţie a unor roluri │
│modalităţilor  │de conducere şi de    │
│de comunicare  │subordonare în        │
│verbală şi     │organizarea şi        │
│nonverbală cu  │desfăşurarea          │
│partenerii     │întrecerilor/         │
│• exersarea    │concursurilor sportive│
│formelor de    │(component al unei    │
│colaborare cu  │echipe, arbitru de    │
│partenerii/    │linie, scorer etc.)   │
│coechipierii   │• respectarea         │
│• efectuarea   │deciziilor în rolurile│
│sarcinilor     │de subordonare        │
│stabilite      │                      │
│pentru pereche,│                      │
│grup, echipă   │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│2.2.           │                      │
│Manifestarea în│                      │
│întreceri a    │                      │
│trăsăturilor   │                      │
│psihice        │                      │
│dominante,     │2.2. Manifestarea     │
│specifice      │constantă a unui      │
│disciplinei    │comportament asertiv, │
│sportive       │în activităţile       │
│• participarea │sportive              │
│la întreceri şi│competiţionale        │
│concursuri în  │• respectarea         │
│faţa propriilor│regulilor de          │
│colegi şi      │comunicare civilizată │
│suporteri      │în relaţia cu         │
│• participarea │coechipierii,         │
│la întreceri şi│adversarii, arbitrii, │
│concursuri     │spectatorii etc.      │
│desfăşurate pe │• medierea            │
│terenul/sala   │conflictelor apărute  │
│adversarilor   │în timpul             │
│• înţelegerea, │activităţilor motrice │
│receptarea şi  │• acceptarea          │
│respectarea în │deciziilor arbitrilor │
│întreceri a    │şi evitarea           │
│regulilor      │discuţiilor           │
│stabilite      │contradictorii cu     │
│• manifestarea │aceştia               │
│atitudinii de  │• încurajarea         │
│respect faţă de│coechipierilor şi     │
│partenerii de  │felicitarea           │
│întrecere,     │adversarilor          │
│arbitri şi     │                      │
│spectatori     │                      │
│• încurajarea  │                      │
│partenerilor de│                      │
│întrecere      │                      │
└───────────────┴──────────────────────┘


        Conţinuturi
        CLASA A III-A

┌──────────────────┬───────────────────┐
│                  │Elemente de        │
│Domenii de        │conţinut           │
│conţinut          ├───────────────────┤
│                  │Clasa a III-a      │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• troficitatea     │
│                  │musculaturii       │
│                  │membrelor          │
│                  │inferioare şi      │
│                  │superioare         │
│                  │• tonicitatea      │
│1. Indici         │musculaturii       │
│somato-funcţionali│abdominale şi      │
│specifici         │intercostale       │
│                  │• capacitatea      │
│                  │aerobă             │
│                  │• timp de revenire │
│                  │redus, după        │
│                  │momentele de efort │
│                  │anaerob            │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• Viteza           │
│                  │- viteza de reacţie│
│                  │la stimuli vizuali │
│                  │şi tactili         │
│                  │- viteza de        │
│                  │execuţie a         │
│                  │procedeelor tehnice│
│                  │de bază            │
│                  │- viteza de        │
│                  │deplasare pe       │
│                  │distanţe scurte    │
│                  │• Forţa            │
│                  │- forţa explozivă a│
│                  │extensorilor       │
│                  │membrelor          │
│                  │inferioare şi a    │
│                  │spatelui           │
│                  │- forţa explozivă a│
│2. Calităţi       │braţelor           │
│motrice specifice │- forţa statică a  │
│                  │membrelor          │
│                  │inferioare         │
│                  │- forţa dinamică   │
│                  │segmentară         │
│                  │• Capacităţi       │
│                  │coordinative       │
│                  │- precizie în      │
│                  │manevrarea mingii  │
│                  │- coordonare în    │
│                  │corelarea          │
│                  │acţiunilor cu      │
│                  │parteneri          │
│                  │• Rezistenţa la    │
│                  │efort mixt         │
│                  │• Mobilitatea      │
│                  │articulară         │
│                  │coxofemurală şi    │
│                  │scapulohumerală    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │a) în atac -       │
│                  │învăţarea globală  │
│                  │şi analitică a     │
│                  │principalelor      │
│                  │procedee tehnice de│
│                  │bază               │
│                  │• în jocul fără    │
│                  │posesia mingii:    │
│                  │- poziţia          │
│                  │fundamentală:      │
│                  │înaltă, medie,     │
│                  │joasă              │
│                  │- alergare de      │
│                  │viteză             │
│                  │- schimbarea       │
│                  │tempoului alergării│
│                  │- variaţii de ritm │
│                  │în alergare        │
│                  │- deplasare        │
│                  │laterală/oblică    │
│                  │- schimbările de   │
│                  │direcţie din       │
│                  │alergarea normală  │
│                  │- săriturile pe un │
│                  │picior din         │
│                  │deplasare şi pe    │
│                  │ambele picioare de │
│                  │pe loc şi din      │
│                  │deplasare          │
│                  │• în jocul cu      │
│                  │posesia mingii:    │
│                  │- pasele de pe loc │
│                  │şi din deplasare:  │
│                  │[ ] cu două mâini  │
│                  │de la piept la     │
│                  │piept              │
│                  │[ ] cu două mâini  │
│                  │de la piept cu     │
│                  │pământul           │
│                  │[ ] la diferite    │
│                  │distanţe şi în     │
│                  │diferite unghiuri  │
│                  │- driblingul pe loc│
│                  │şi în deplasare:   │
│                  │[ ] cu variaţia    │
│                  │înălţimii şi a     │
│                  │tempoului          │
│                  │alergării, cu mâna │
│                  │îndemânatică şi    │
│3. Elemente şi    │mâna neîndemânatică│
│procedee tehnice  │[ ] cu viteză      │
│de bază           │maximă, cu mâna    │
│                  │îndemânatică şi    │
│                  │mâna neîndemânatică│
│                  │- driblingul cu    │
│                  │schimbare de       │
│                  │direcţie:          │
│                  │[ ] cu trecerea    │
│                  │mingii prin faţă   │
│                  │- aruncările la    │
│                  │coş:               │
│                  │[ ] de pe loc cu o │
│                  │mână de deasupra   │
│                  │capului            │
│                  │[ ] din dribling cu│
│                  │o mână de deasupra │
│                  │capului cu mâna    │
│                  │îndemânatică       │
│                  │[ ] din alergare cu│
│                  │o mână de deasupra │
│                  │capului cu mâna    │
│                  │îndemânatică       │
│                  │b) în apărare -    │
│                  │învăţarea globală  │
│                  │şi analitică a     │
│                  │principalelor      │
│                  │procedee tehnice de│
│                  │bază:              │
│                  │- poziţia          │
│                  │fundamentală:      │
│                  │înaltă, medie,     │
│                  │joasă              │
│                  │- deplasare        │
│                  │laterală cu paşi   │
│                  │adăugaţi, către    │
│                  │dreapta şi către   │
│                  │stânga             │
│                  │- deplasare cu paşi│
│                  │adăugaţi, către    │
│                  │înainte şi către   │
│                  │înapoi             │
│                  │- alergare laterală│
│                  │către dreapta şi   │
│                  │către stânga       │
│                  │- variaţii de ritm │
│                  │în alergare        │
│                  │- schimbarea       │
│                  │direcţiei din      │
│                  │alergare           │
│                  │- săriturile pe un │
│                  │picior din         │
│                  │deplasare          │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• de deplasare     │
│                  │• de manevrare a   │
│                  │mingii             │
│                  │• de finalizare a  │
│4. Procedee       │aruncărilor la coş │
│tehnice specifice,│• de deposedare a  │
│recomandate       │adversarului       │
│individual        │(scoatere mingii   │
│                  │din dribling,      │
│                  │intercepţia,       │
│                  │smulgerea mingii   │
│                  │etc)               │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• respectarea      │
│                  │regulilor de spaţiu│
│                  │şi timp în ocuparea│
│                  │locului în teren   │
│                  │• demarcarea pentru│
│5. Acţiuni tactice│intrarea în posesia│
│individuale în    │mingii             │
│atac              │• depăşirea şi     │
│                  │aruncarea la coş   │
│                  │sau pasarea mingii │
│                  │• recuperarea după │
│                  │aruncarea la coş   │
│                  │nereuşită, proprie │
│                  │şi a coechipierilor│
├──────────────────┼───────────────────┤
│6. Acţiuni tactice│• marcajul între   │
│individuale în    │atacant şi coş     │
│apărare           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• modalităţi de    │
│                  │atenuare a         │
│                  │şocurilor          │
│                  │• cunoştinţe       │
│                  │teoretice despre:  │
│                  │importanţa         │
│7. Protecţie      │„încălzirii”;      │
│individuală       │respiraţia cu      │
│                  │caracter de        │
│                  │refacere; tehnicile│
│                  │de acordare        │
│                  │reciprocă a        │
│                  │ajutorului/        │
│                  │sprijinului în     │
│                  │execuţii           │
├──────────────────┼───────────────────┤
│8. Prevederi      │• regulamentul     │
│regulamentare     │jocului de         │
│                  │minibaschet        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• comportamentul în│
│                  │lecţie, în afara   │
│9. Reguli de      │lecţiei şi în      │
│comportament      │întreceri          │
│                  │• respectarea      │
│                  │responsabilităţilor│
│                  │în cadrul echipei  │
└──────────────────┴───────────────────┘


        CLASA A IV-A

┌──────────────────┬───────────────────┐
│                  │Elemente de        │
│Domenii de        │conţinut           │
│conţinut          ├───────────────────┤
│                  │Clasa a IV-a       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• troficitatea şi  │
│                  │tonicitatea tuturor│
│                  │grupelor musculare │
│                  │• capacitatea      │
│1. Indici         │vitală             │
│somato-funcţionali│• stabilitatea     │
│specifici         │articulaţiilor     │
│                  │gleznelor şi       │
│                  │genunchilor        │
│                  │• revenirea rapidă │
│                  │după eforturi      │
│                  │anaerobe           │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• Viteza           │
│                  │- viteza de reacţie│
│                  │la stimuli vizuali │
│                  │şi tactili         │
│                  │- viteza de        │
│                  │execuţie a         │
│                  │procedeelor tehnice│
│                  │de bază            │
│                  │- viteza de        │
│                  │deplasare pe       │
│                  │distanţe scurte şi │
│                  │echivalente        │
│                  │lungimii terenului │
│                  │de baschet         │
│                  │• Forţa            │
│2. Calităţi       │- forţa generală   │
│motrice specifice │- forţa explozivă  │
│                  │la nivelul trenului│
│                  │inferior şi        │
│                  │superior           │
│                  │• Capacităţi       │
│                  │coordinative:      │
│                  │- în manevrarea    │
│                  │obiectelor         │
│                  │- ambidextrie      │
│                  │- echilibru        │
│                  │• Rezistenţa la    │
│                  │eforturi aerobe    │
│                  │• Mobilitatea      │
│                  │coloanei vertebrale│
│                  │şi la nivelul      │
│                  │centurii           │
│                  │scapulo-humerale   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │a) în atac -       │
│                  │învăţarea globală  │
│                  │şi analitică a     │
│                  │principalelor      │
│                  │procedee tehnice de│
│                  │bază               │
│                  │• în jocul fără    │
│                  │posesia mingii     │
│                  │- poziţia          │
│                  │fundamentală:      │
│                  │înaltă, medie,     │
│                  │joasă              │
│                  │- alergare de      │
│                  │viteză             │
│                  │- schimbarea       │
│                  │tempoului alergării│
│                  │- variaţii de ritm │
│                  │în alergare        │
│                  │- alergare laterală│
│                  │- schimbările de   │
│                  │direcţie din       │
│                  │alergarea normală  │
│                  │şi laterală        │
│                  │- săriturile pe un │
│                  │picior din         │
│                  │deplasare şi pe    │
│                  │ambele picioare de │
│                  │pe loc şi din      │
│                  │deplasare          │
│                  │• în jocul cu      │
│                  │posesia mingii:    │
│                  │- pasele de pe loc │
│                  │şi din deplasare:  │
│                  │[ ] cu două mâini  │
│                  │de la piept la     │
│                  │piept              │
│                  │[ ] cu două mâini  │
│                  │de la piept cu     │
│                  │pământul           │
│                  │[ ] cu două mâini  │
│                  │de deasupra capului│
│                  │[ ] cuo mână din   │
│                  │lateral, de pe loc │
│                  │şi din dribling    │
│                  │[ ] la diferite    │
│                  │distanţe şi în     │
│                  │diferite unghiuri  │
│                  │- driblingul pe loc│
│                  │şi în deplasare:   │
│                  │[ ] cu variaţia    │
│                  │înălţimii şi a     │
│                  │tempoului          │
│                  │alergării, cu mâna │
│                  │îndemânatică şi    │
│                  │mâna neîndemânatică│
│                  │[ ] cu viteză      │
│                  │maximă, cu mâna    │
│                  │îndemânatică şi    │
│                  │mâna neîndemânatică│
│                  │- driblingul cu    │
│3. Elemente şi    │schimbare de       │
│procedee tehnice  │direcţie:          │
│de bază           │[ ] cu trecerea    │
│                  │mingii prin faţă   │
│                  │[ ] cu trecerea    │
│                  │mingii printre     │
│                  │picioare           │
│                  │- oprirea şi       │
│                  │pivotarea          │
│                  │[ ] oprirea într-un│
│                  │timp               │
│                  │[ ] pivotarea      │
│                  │(pentru protecţia  │
│                  │mingii)            │
│                  │- aruncările la    │
│                  │coş:               │
│                  │[ ] de pe loc cu o │
│                  │mână de deasupra   │
│                  │capului            │
│                  │[ ] din dribling cu│
│                  │o mână de deasupra │
│                  │capului cu mâna    │
│                  │îndemânatică       │
│                  │(opţional, şi cu   │
│                  │mâna               │
│                  │neîndemânatică)    │
│                  │[ ] din alergare cu│
│                  │o mână de deasupra │
│                  │capului cu mâna    │
│                  │îndemânatică       │
│                  │b) în apărare -    │
│                  │învăţarea globală  │
│                  │şi analitică a     │
│                  │principalelor      │
│                  │procedee tehnice de│
│                  │bază:              │
│                  │• poziţia          │
│                  │fundamentală:      │
│                  │înaltă, medie,     │
│                  │joasă              │
│                  │• deplasare        │
│                  │laterală cu paşi   │
│                  │adăugaţi, către    │
│                  │dreapta şi către   │
│                  │stânga             │
│                  │• deplasare cu paşi│
│                  │adăugaţi, către    │
│                  │înainte şi către   │
│                  │înapoi             │
│                  │• deplasare        │
│                  │laterală către     │
│                  │dreapta şi către   │
│                  │stânga             │
│                  │• variaţii de ritm │
│                  │în alergare        │
│                  │• schimbarea       │
│                  │direcţiei din      │
│                  │alergare           │
│                  │• săriturile pe un │
│                  │picior din         │
│                  │deplasare          │
│                  │• săriturile de pe │
│                  │două picioare      │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• de deplasare     │
│                  │• de manevrare a   │
│                  │mingii             │
│                  │• de finalizare a  │
│4. Procedee       │aruncărilor la coş │
│tehnice specifice,│• de deposedare a  │
│recomandate       │adversarului       │
│individual        │(scoatere mingii   │
│                  │din dribling,      │
│                  │intercepţia,       │
│                  │smulgerea mingii   │
│                  │etc)               │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• respectarea      │
│                  │regulilor de spaţiu│
│                  │şi timp în ocuparea│
│                  │locului în teren   │
│                  │• demarcarea pentru│
│5. Acţiuni tactice│intrarea în posesia│
│individuale în    │mingii             │
│atac              │• depăşirea şi     │
│                  │aruncarea la coş   │
│                  │sau pasarea mingii │
│                  │• recuperarea după │
│                  │aruncarea la coş   │
│                  │nereuşită, proprie │
│                  │şi a coechipierilor│
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• marcajul între   │
│                  │atacant şi coş     │
│6. Acţiuni tactice│• marcajul la      │
│individuale în    │intercepţie între  │
│apărare           │atacant şi minge   │
│                  │• marcajul agresiv │
│                  │al jucătorului cu  │
│                  │minge              │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• modalităţi de    │
│                  │atenuare a         │
│                  │şocurilor          │
│                  │• cunoştinţe       │
│                  │teoretice despre:  │
│                  │importanţa         │
│7. Protecţie      │„încălzirii”;      │
│individuală       │respiraţia cu      │
│                  │caracter de        │
│                  │refacere; tehnicile│
│                  │de acordare        │
│                  │reciprocă a        │
│                  │ajutorului/        │
│                  │sprijinului în     │
│                  │execuţii           │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• regulamentul de  │
│                  │întrecere          │
│                  │• abaterile        │
│8. Prevederi      │frecvente de la    │
│regulamentare     │prevederile        │
│                  │regulamentare      │
│                  │• greşeală         │
│                  │personală          │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• comportamentul în│
│                  │lecţie, în afara   │
│9. Reguli de      │lecţiei şi în      │
│comportament      │întreceri          │
│                  │• respectarea      │
│                  │responsabilităţilor│
│                  │în cadrul echipei  │
└──────────────────┴───────────────────┘


        Sugestii metodologice
        Lecţia de EDUCAŢIE PRIN MINIBASCHET ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR este o creaţie a fiecărui profesor, în cadrul căreia se reflectă cunoştinţele şi competenţele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii didactice şi particularităţilor elevilor.
        Îndrumări şi sugestii metodologice:
        ● abordarea activităţilor de învăţare din punctul de vedere al centrării procesului educativ pe formarea competenţelor prevăzute de programă;
        ● utilizarea judicioasă a bazei materiale şi a resurselor materiale;
        ● alegerea celor mai potrivite mijloace, metode şi procedee metodice, în funcţie de obiectivele urmărite, particularităţile de vârstă, sex şi nivel de pregătire;
        ● utilizarea jocurilor de mişcare ca principală metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor;
        ● abordarea instruirii pornind de la jocul bilateral, către însuşirea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice;
        ● asigurarea unui volum optim de întreceri/concursuri pentru elevi în vederea întăririi motivaţiei pentru practicarea sportului de performanţă.

        În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiţionale cu cele alternative (autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului) şi va pune accent pe:
    - corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
    – valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
    – recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

        Pe parcursul lecţiilor, elevii vor intra în contact cu toate categoriile de exerciţii şi programe prevăzute ca probe de evaluare în programă sau elaborate de către profesor.
        La începutul fiecărui an şcolar, profesorii vor preciza, corespunzător disciplinei opţionale EDUCAŢIE PRIN MINIBASCHET ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, care sunt cele două/trei probe de control obligatorii pentru evaluarea cu calificativ (evaluarea sumativă). Pentru fiecare probă, profesorul va stabili două criterii de evaluare, ponderea acestora din calificativul acordat şi punctajul maxim pentru fiecare criteriu.
        În afara celor două/trei probe obligatorii, pe parcursul lecţiilor, pofesorul poate concepe şi utiliza şi probe de evaluare curentă, probe adresate prin rotaţie elevilor/grupurilor de elevi, acordând inclusiv calificative (nu mai multe de unu pe interval de cursuri pentru fiecare elev).
        PROBELE ŞI CRITERIILE DE EVALUARE
        LA DISCIPLINA OPŢIONALĂ "EDUCAŢIE PRIN
        MINIBASCHET ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR"
        În realizarea unei evaluări eficiente pentru disciplina opţională, profesorul va utiliza probele de evaluare elaborate şi consemnate în tabelul de mai jos:
        CLASA A III-A

┌──────────┬────────────┬──────────────┬───────────┬────────┐
│          │            │              │Ponderea   │Punctaj │
│Intervalul│Probe de    │Criterii de   │din        │maxim   │
│de cursuri│evaluare    │evaluare      │calificativ│criteriu│
│          │            │              │(%)        │        │
├──────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│          │            │Menţinerea    │           │        │
│          │            │poziţiei      │           │50      │
│          │            │fundamentale  │50 %       │puncte  │
│-         │1. Poziţia  │în timpul     │           │        │
│          │fundamentală│deplasărilor  │           │        │
│          │            ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │            │Viteza de     │50 %       │50      │
│          │            │deplasare     │           │puncte  │
├──────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│          │            │Poziţie       │           │        │
│          │            │corectă de    │50 %       │50      │
│          │2. Aruncarea│ţinere a      │           │puncte  │
│          │la coş de pe│mingii        │           │        │
│          │loc, cu o   ├──────────────┼───────────┼────────┤
│-         │mână, de    │Coordonarea   │           │        │
│          │deasupra    │membrelor     │           │        │
│          │capului     │inferioare şi │50 %       │50      │
│          │            │superioare în │           │puncte  │
│          │            │execuţia      │           │        │
│          │            │aruncării     │           │        │
├──────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│          │            │Prinderea şi  │           │        │
│          │            │transmiterea  │25 %       │25      │
│          │            │mingii din    │           │puncte  │
│          │            │deplasare     │           │        │
│          │            ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │3. Pasa din │Coordonarea   │           │        │
│          │deplasare,  │membrelor     │25 %       │25      │
│          │cu două     │inferioare şi │           │puncte  │
│-         │mâini, de la│superioare    │           │        │
│          │piept,      ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │directă sau │Păstrarea     │           │25      │
│          │cu pământul │echilibrului  │25 %       │puncte  │
│          │            │corpului      │           │        │
│          │            ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │            │Respectarea   │           │25      │
│          │            │regulii       │25 %       │puncte  │
│          │            │paşilor       │           │        │
├──────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│          │            │Respectarea   │           │        │
│          │            │regulilor de  │           │        │
│          │4.Joc       │spaţiu şi timp│50 %       │50      │
│          │bilateral   │în ocuparea   │           │puncte  │
│-         │3x3, 4x4 pe │locului în    │           │        │
│          │teren redus │teren         │           │        │
│          │sau pe tot  ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │terenul     │Aplicarea     │           │50      │
│          │            │regulamentului│50 %       │puncte  │
│          │            │jocului       │           │        │
└──────────┴────────────┴──────────────┴───────────┴────────┘


        CLASA A IV-A

┌──────────┬───────────┬──────────────┬───────────┬────────┐
│          │           │              │Ponderea   │Punctaj │
│Intervalul│Probe de   │Criterii de   │din        │maxim   │
│de cursuri│evaluare   │evaluare      │calificativ│criteriu│
│          │           │              │(%)        │        │
├──────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│          │           │Controlul     │           │        │
│          │           │mingii în     │50 %       │50      │
│          │1.Dribling │driblingul din│           │puncte  │
│          │printre    │deplasare     │           │        │
│-         │jaloane pe ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │o distanţă │Respectarea   │           │        │
│          │de 20 m    │regulii       │50 %       │50      │
│          │           │„dublului     │           │puncte  │
│          │           │dribling”     │           │        │
├──────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│          │           │Prinderea     │           │        │
│          │           │mingii şi     │25 %       │25      │
│          │           │executarea    │           │puncte  │
│          │           │celor 2 păşiri│           │        │
│          │           ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │2.Aruncarea│Coordonarea   │           │        │
│          │la coş din │membrelor     │25 %       │25      │
│          │dribling,  │inferioare şi │           │puncte  │
│-         │cu o mână  │superioare    │           │        │
│          │de deasupra├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │capului    │Păstrarea     │           │25      │
│          │           │echilibrului  │25 %       │puncte  │
│          │           │corpului      │           │        │
│          │           ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │           │Respectarea   │           │25      │
│          │           │regulii       │25 %       │puncte  │
│          │           │paşilor       │           │        │
├──────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│          │           │Executarea    │           │        │
│          │           │structurii :  │           │        │
│          │           │oprire - fentă│           │        │
│          │3.         │de aruncare - │50 %       │50      │
│          │Depăşirea  │dribling -    │           │puncte  │
│-         │şi         │aruncare la   │           │        │
│          │aruncarea  │coş din       │           │        │
│          │la coş     │dribling      │           │        │
│          │           ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │           │Eficienţa     │50 %       │50      │
│          │           │acţiunii      │           │puncte  │
├──────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│          │           │Respectarea   │           │        │
│          │           │regulilor de  │           │        │
│          │           │spaţiu şi timp│25 %       │50      │
│          │           │în ocuparea   │           │puncte  │
│          │           │locului în    │           │        │
│          │           │teren         │           │        │
│          │           ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │           │Aplicarea în  │           │        │
│          │           │joc a         │           │        │
│-         │4. Joc     │procedeelor   │           │25      │
│          │bilateral  │tehnice şi a  │50%        │puncte  │
│          │           │acţiunilor    │           │        │
│          │           │tactice       │           │        │
│          │           │individuale   │           │        │
│          │           ├──────────────┼───────────┼────────┤
│          │           │Respectarea   │           │        │
│          │           │regulamentului│           │25      │
│          │           │de joc:       │25%        │puncte  │
│          │           │abateri şi    │           │        │
│          │           │greşeli       │           │        │
└──────────┴───────────┴──────────────┴───────────┴────────┘



        INDICAŢII DE COMPLETARE:
    - Pentru fiecare criteriu de evaluare în parte, profesorul apreciează elevul cu puncte întregi. Nu se acordă jumătăţi de punct. Numărul de puncte acordate nu poate depăşi punctajul maxim aferent criteriului.
    – Pentru stabilirea calificativului care se va acorda elevului, suma punctajelor acordate de profesor la criteriile probei de evaluare trebuie să se încadreze în unul din intervalele de puncte precizate în tabelul de transformare a sumei punctajelor acordate în calificativ. Calificativul rezultat se consemnează în catalog.

┌───────────────────────────────────────────────────┐
│TRANSFORMAREA SUMEI PUNCTAJELOR ACORDATE ÎN        │
│CALIFICATIV                                        │
├───────────────┬──────┬──────┬─────────┬───────────┤
│               │FOARTE│BINE  │SUFICIENT│INSUFICIENT│
│CALIFICATIV    │BINE  │(B)   │(S)      │(I)        │
│               │(FB)  │      │         │           │
├───────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────────┤
│INTERVALUL DE  │90 -  │70 -  │         │           │
│PUNCTE         │100   │89    │50 - 69  │0 - 49     │
│CORESPUNZĂTOR  │puncte│puncte│puncte   │puncte     │
│CALIFICATIVULUI│      │      │         │           │
└───────────────┴──────┴──────┴─────────┴───────────┘


        Regulament de joc
        Se organizează pentru o singură categorie de vârstă, mixt, clasele III-IV;
    1. Echipa
    - Fiecare echipă este formată din maximum 12 jucători;
    – Numărul minim de jucători care participă la un joc este de 8;
    – În timpul jocului, în teren este obligatoriu să se găsească minimum 1 fată, în condiţiile respectării regimului de schimbări obligatorii 4+1.

    2. Terenul de joc
    - Terenurile de baschet din sala de sport (indoor) sau terenurile în aer liber (outdoor) pentru jocul de baschet au dimensiuni de 28 x 15;
    – Prin excepţie, sunt admise şi terenuri de baschet cu dimensiuni mai mici, dar nu mai puţin de 24 m lungime şi 12 m lăţime.

    3. Panourile de joc
    - Coşul este la înălţimea regulamentară de 3,05 m;
    – Prin excepţie, sunt acceptate coşuri cu înălţimea mai mică, dar nu mai puţin de 2,60 m.

    4. Mingea de joc
        Mingea de joc este numărul 5.

    5. Timpul de joc
    - Timpul de joc este controlat de către cronometror;
    – Jocul constă în 4 perioade (I - IV) împărţite în 2 reprize. Pauza între reprize este de 5 minute. Fiecare repriză este împărţită în două perioade de câte 8 minute fiecare, cu un interval (pauză) de 1 minut între ele;
    – În caz de egalitate, la finalul celor 2 reprize, se vor desfăşura atâtea reprize de prelungiri de câte 5 minute, până se departajează una dintre echipe;
    – Pe parcursul jocului, timpul de joc va fi întrerupt după cum urmează:
    a) în timpul time-out-urilor pe toată perioada de desfăşurare a jocului;
    b) în cazul apariţiei accidentărilor care necesită îngrijiri medicale sau înlocuire, pe toată durata jocului;
    c) atunci când arbitrul decide să discute cu jucătorii pentru a le explica greşelile şi oferi indicaţiile necesare respectării regulamentului de joc.


    6. Coş reuşit şi valoarea lui
    - Un coş este reuşit atunci când o minge vie intră în coş pe deasupra şi rămâne înăuntru sau trece prin el.
    – Un coş reuşit din acţiune are valoare de 2 puncte în cazul unei aruncări din zona coşului de 2 puncte şi 3 puncte în cazul unei aruncări din zona coşului de 3 puncte.
    – Un coş reuşit din aruncare liberă are valoare de 1 punct.
    – După un coş valabil reuşit din acţiune sau după ultima aruncare liberă reuşită, echipa adversă are posesia pentru repunerea mingii într-un interval de 5 secunde, din orice punct situat în spatele liniei de fund.
    – După un coş reuşit mingea nu se oferă arbitrului. Mingea se repune în cel mai scurt timp posibil de către jucător.

    7. Înlocuirea (schimbarea) jucătorilor
        În sensul asigurării egalităţii de şanse, un jucător trebuie să joace minim 1 perioadă integrală pe parcursul primelor două sferturi, la decizia profesorului.

    8. Regimul schimbărilor
        Regimul de schimbări obligatoriu, (regula 4+1), se va aplica astfel:
    a) echipa care se prezintă la joc cu 10 jucători, în primele două perioade este obligată să efectueze MINIMUM o înlocuire pe perioadă; jucătorul introdus în teren are dreptul la minimum 2 minute de joc. În perioada I vor juca 4+1 jucători, în perioadele II vor juca ceilalţi 4+1 jucători.
        Regula de "4+1" jucători pentru fiecare sfert astfel: pentru fiecare dintre primele doua perioade de 8 minute ale unui joc, este obligatorie folosirea tuturor jucătorilor înscrişi pe foaia de joc; în prima perioada se vor folosi 4 jucători şi obligatoriu se va efectua o înlocuire de jucător până la expirarea timpului regulamentar; în a doua perioadă se vor folosi alţi 4 jucători înscrişi pe foaia de joc şi se va efectua obligatoriu o înlocuire de jucător, altul decât cei folosiţi până în acel moment al jocului. În sferturile 1 şi 2 se RESPECTĂ regula 4+1/4+1, pentru echipele alcătuite din 10 jucători. Pentru echipele alcătuite din 9 jucători, se va respecta regula 4+1 în primul sfert (schimbarea se va efectua obligatoriu în primul sfert) şi următorii 4 în sfertul al II-lea.
        În sfertul al 3-lea şi al 4 -lea sunt permise un număr nelimitat de schimbări de jucători, efectuate respectând prevederile R.O.J.B.

    b) în cazul în care în perioadele I - II, unul sau mai mulţi jucători sunt descalificaţi (5 greşeli personale) sau accidentaţi, echipa nu are pe bancă jucători disponibili pentru schimbare, iar cele menţionate la prezentul art. 16, alin. a) nu poate fi aplicat, schimbările se pot efectua cu jucătorii indicaţi de către antrenorul echipei adverse.
    c) dacă una din situaţiile menţionate în alin b) se întâmplă în perioada I, jucătorul indicat de antrenorul echipei adverse nu îşi pierde dreptul de joc pentru perioada II.


    9. În timpul pauzei dintre cele două reprize (după a II-a perioadă), fiecare jucător înscris pe foaia de joc aruncă o aruncare liberă care se înscrie pe foaia de joc ca şi punct la rezultatul perioadei a II-a, dacă este coş reuşit.
    10. Echipamentul de joc
    - Fiecare echipă trebuie să aibă 2 (două) seturi de echipament sau 1(unu) set dublă faţă, unul de culoare deschisă şi altul de culoare închisă.
    – Jucătorii aceleiaşi echipe trebuie să poarte maiouri de aceiaşi culoare dominantă, pe faţă şi spate.
    – Maiourile trebuie să fie numerotate, pe faţă şi pe spate, cu cifre plate într-o culoare unică, contrastantă faţă de culoarea maiourilor.
    – echipa participă cu echipamentul de culoare deschisă la un meci în care este gazdă şi cu echipamentul de culoare închisă atunci când este oaspete.
    – Jucătorilor, pe întreaga durată a jocului, nu le este permis accesul pe terenul de joc cu următoarele: cercei, lanţ, inel, brăţară (din orice material), sau orice fel de bijuterii sau obiecte de podoabă care îi pot răni pe ceilalţi participanţi la joc.
        Pentru celelalte prevederi necuprinse în prezentul document se aplică Regulamentul Federaţiei Române de Baschet.


        Colectiv de autori

┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Nume şi prenume│Instituţia de    │
│crt.│               │învăţământ       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │PĂUNESCU       │Ministerul       │
│01. │Alin-Cătălin   │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Ministerul       │
│02. │MARCU Daniela  │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │GHEORGHIŢĂ     │Ministerul       │
│03. │Dan-Mihai      │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Centrul Naţional │
│04. │PÎSLARU Vera   │de Politici şi   │
│    │Ana            │Evaluare în      │
│    │               │Educaţie         │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea de │
│    │               │Medicină,        │
│    │NEAGU Nicolae  │Farmacie, Ştiinţe│
│05. │Emilian        │şi Tehnologie    │
│    │               │„George Emil     │
│    │               │Palade” din Târgu│
│    │               │Mureş            │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │STĂNESCU Monica│Naţională de     │
│06. │Iulia          │Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │MOANŢĂ Alina   │Naţională de     │
│07. │Daniela        │Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Colegiul Naţional│
│08. │GAVRIŞIU       │de Informatică   │
│    │Iuliana-Claudia│„Matei Basarab”  │
│    │               │Rm. Vâlcea       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │SĂFTEL Mihăiţă │Naţională de     │
│09. │-Alin          │Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
└────┴───────────────┴─────────────────┘


    ANEXA 2

        MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
        Programa şcolară pentru
        disciplina opţională
        ARMONIE ŞI EXPRESIE CORPORALĂ
        CLASELE a V-a - a VIII-a
        Bucureşti, 2025

    Notă de prezentare
        Programa şcolară pentru disciplina opţională Armonie şi expresie corporală reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul gimnazial (clasele a V-a - a VIII-a). Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, în aria curriculară Educaţie fizică, sport şi sănătate, având alocată 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar.
        Documentul de faţă este elaborat pe baza modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe, potrivit profilului de formare a elevului din ciclul gimnazial, şi îşi propune să ofere achiziţii de calitate, în contexte semnificative de învăţare şi instruire, în vederea extinderii abordărilor educaţionale formative.
        Armonia corporală reprezintă echilibrul funcţional şi estetic al mişcărilor şi posturii corpului uman, reflectând o integrare optimă între componentele biomecanice, fiziologice şi psihologice ale individului. Aceasta implică coordonarea eficientă a segmentelor corporale, fluiditatea şi expresivitatea mişcării, precum şi o relaţie armonioasă între tonusul muscular, postura şi controlul motric. Armonia corporală poate fi abordată prin următoarele dimensiuni:
    1. Dimensiunea biomecanică - se referă la eficienţa mişcărilor în raport cu legile mecanicii şi fiziologiei umane. Un corp armonios se caracterizează printr-o postură corectă, o distribuţie echilibrată a greutăţii şi o aliniere optimă a sistemului osteo-articular.
    2. Dimensiunea kinestezică - presupune conştientizarea propriului corp în spaţiu şi controlul mişcărilor în raport cu mediul extern. Această dimensiune este esenţială în activităţi precum dansul, gimnastica, dar şi în jocuri sportive.
    3. Dimensiunea estetică - vizează expresivitatea şi eleganţa mişcării, având o importanţă deosebită în educaţie fizică şi sport.
    4. Dimensiunea psihologică - Armonia corporală este strâns legată de echilibrul emoţional şi de conştiinţa de sine. Un corp relaxat şi coordonat reflectă o stare de bine mentală şi emoţională.
    5. Dimensiunea culturală - Conceptul de armonie corporală variază în funcţie de contextul socio-cultural, fiind influenţat de idealurile estetice şi normele de mişcare specifice unei societăţi. În unele culturi, armonia corporală este asociată cu disciplina şi autocontrolul (ex. artele marţiale), în timp ce în altele poate fi legată de expresivitate şi libertatea mişcării (ex. dansurile tradiţionale).

        În educaţie fizică şi sport, armonia corporală este un obiectiv fundamental, vizând dezvoltarea capacităţii motrice. Prin exerciţii de dezvoltare a calităţilor motrice şi de formarea unui repertoriu vast de deprinderi motrice, se poate îmbunătăţi controlul mişcărilor şi se pot preveni dezechilibrele posturale sau accidentările. Armonia corporală este, aşadar, rezultatul unei integrări complexe a factorilor motrici, fiziologici, psihologici şi culturali, având un impact semnificativ asupra sănătăţii, performanţei şi expresiei corporale.
        Expresia corporală reprezintă ansamblul de mişcări, gesturi, posturi prin care o persoană comunică emoţii, gânduri şi intenţii, fie în mod conştient, fie inconştient. Aceasta este o formă fundamentală de comunicare nonverbală, utilizată atât în contexte cotidiene, cât şi în domenii artistice şi sportive. Expresia corporală poate fi analizată ca parte a procesului de integrare socială şi manifestare a identităţii culturale. Astfel, expresia corporală nu este doar o manifestare motrică (estetică sau artistică), ci şi un mijloc esenţial de interacţiune socială, dezvoltare personală şi explorare identitară. Expresivitatea corporală reflectă calitatea expresiei corporale şi se dobândeşte prin intervenţii constante în acest sens.
        Din perspectiva disciplinei opţionale Armonie şi expresie corporală, orientarea demersului didactic permite accentuarea scopului pentru care a fost introdusă în Planul-cadru, respectiv, optimizarea componentelor morfo-funcţionale ale organismului elevului, prevenirea instalării unor atitudini corporale vicioase şi a unor deficienţe fizice generate, în special, de activităţile sedentare. Prin urmare, această disciplină oferă elemente de profilaxie a instalării unor atitudini fizice deficiente, cât şi de îmbogăţire a repertoriului motric al elevilor.
        Structura programei include următoarele elemente:
        ● nota de prezentare;
        ● competenţe generale;
        ● competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;
        ● conţinuturi;
        ● sugestii metodologice.

        Competenţele generale vizate de discipline Armonie şi expresie corporală jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea contribuie la dezvoltarea motricităţii generale a elevului, la familiarizarea acestuia cu deprinderile de conduită ecologică, necesare unei vieţi sănătoase şi unei dezvoltări fizice armonioase.
        Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape premergătoare în dobândirea acestora, ele formându-se pe durata unui an şcolar.
        Activităţile de învăţare sunt reprezentate de exemple de sarcini de lucru, prin intermediul cărora se dobândesc şi se dezvoltă competenţele specifice. Activităţile de învăţare nu au caracter obligatoriu, ci doar valoare orientativă. Ele corespund nivelului de dezvoltare şi de înţelegere al elevilor din ciclul gimnazial şi constituie contexte de formare, dezvoltare şi evaluare a competenţelor specifice.
        Conţinuturile sunt categorii de cunoştinţe prin intermediul cărora se formează ambele categorii de competenţe vizate de disciplina Armonie şi expresie corporală. Conţinuturile propuse permit realizarea unui demers didactic flexibil, care poate fi adaptat nivelului de dezvoltare individuală şi condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor de învăţare. În selectarea conţinuturilor s-a avut în vedere creşterea gradată a complexităţii acestora, modelul prezentat în prezenta programă fiind unul concentric-spiralat, favorabil transferului achiziţiilor dobândite de la un an de instruire la altul.
        Conţinuturile învăţării sunt grupate pe următoarele categorii taxonomice:
        ● elemente ale dezvoltării fizice armonioase;
        ● calităţi (aptitudini) motrice;
        ● elemente de compensare a efectelor specifice activităţilor sedentare;
        ● refacere şi recuperare.

        Sugestiile metodologice propun strategii de învăţare şi de evaluare a nivelului achiziţiilor prevăzute în programă. În concordanţă cu specificul disciplinei, ele au rolul de a orienta profesorul în utilizarea programei şcolare, oferind suportul necesar proiectării demersului didactic, organizării şi desfăşurării activităţilor de predare-învăţare-evaluare.
        Competenţe generale
    1. Identificarea abaterilor de la dezvoltarea fizică armonioasă şi a factorilor care favorizează apariţia acestora.
    2. Utilizarea metodelor şi mijloacelor de dezvoltare fizică armonioasă şi a expresiei corporale.

        Competenţe generale (CG) / Competenţe specifice
        şi exemple de activităţi de învăţare

    CG.1. Identificarea abaterilor de la dezvoltarea fizică armonioasă şi a factorilor care favorizează apariţia acestora

┌─────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────────┐
│Clasa a V-a  │Clasa a VI-a │Clasa a VII-a│Clasa a VIII-a  │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────────┤
│             │1.1.         │             │1.1. Adoptarea  │
│             │Descrierea   │1.1.         │unei atitudini  │
│             │posturii     │Recunoaşterea│corporale       │
│             │corporale    │abaterilor de│corecte, în     │
│1.1.         │corecte în   │la armonia   │diverse         │
│Descrierea   │diferite     │dezvoltării  │activităţi      │
│elementelor  │ipostaze şi  │fizice       │cotidiene       │
│care definesc│activităţi   │•            │• verificări    │
│armonia      │• prezentarea│identificarea│reciproce, pe   │
│corporală    │poziţiei     │abaterilor   │parcursul       │
│• prezentarea│corecte la   │posibile pe  │activităţii de  │
│indicilor de │masa de lucru│baza         │instruire, a    │
│dezvoltare   │• descrierea │modelelor    │menţinerii      │
│fizică       │poziţiei     │prezentate   │atitudinii      │
│adecvaţi     │corpului în  │(planşe,     │corporale       │
│vârstei      │activităţi de│diapozitive, │corecte         │
│• măsurarea  │deplasare,   │film)        │• atenţionări   │
│înălţimii,   │transport de │• observarea │reciproce între │
│greutăţii, a │obiecte,     │propriei     │colegi asupra   │
│diametrelor  │statice      │dezvoltări   │abaterilor de la│
│şi           │• adoptarea  │fizice în    │atitudinea      │
│perimetrelor │posturii     │comparaţie cu│corporală       │
│             │corporale    │modelul      │corectă şi      │
│             │corecte în   │prezentat    │redresări ale   │
│             │diverse      │             │acestora        │
│             │activităţi   │             │                │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────────┤
│1.2.         │             │             │                │
│Recunoaşterea│             │             │                │
│factorilor de│             │1.2.         │1.2.            │
│risc pentru  │             │Aplicarea    │Manifestarea    │
│dezvoltarea  │1.2.         │controlului  │constantă a     │
│fizică       │Identificarea│conştient    │comportamentelor│
│armonioasă   │factorilor de│asupra       │favorabile      │
│• prezentarea│risc pentru  │posturii     │dezvoltării     │
│elementelor  │armonia      │corporale    │fizice          │
│de stil de   │corporală    │•            │armonioase      │
│viaţă care   │• observarea │identificarea│• efectuarea    │
│influenţează │influenţelor │poziţiilor   │exerciţiilor    │
│dezvoltarea  │negative ale │vicioase şi  │preventive      │
│fizică       │principalelor│redresarea   │pentru evitarea │
│armonioasă   │activităţi   │corpului     │instalării      │
│• prezentarea│cotidiene    │pentru       │abaterilor de la│
│unor elemente│asupra       │evitarea     │dezvoltare      │
│de nutriţie  │creşterii şi │instalării   │fizică          │
│echilibrată  │dezvoltării  │unor         │armonioasă      │
│• completarea│corporale    │atitudini    │• controlul     │
│unui jurnal  │• descrierea │fizice       │periodic al     │
│alimentar    │factorilor   │deficiente   │greutăţii şi    │
│zilnic       │care         │•            │taliei;         │
│• controlul  │influenţează │identificare │compararea      │
│greutăţii    │negativ      │obiceiurilor │rezultatelor cu │
│corporale şi │creşterea şi │alimentare şi│cele din curbele│
│consemnarea  │dezvoltarea  │de stil de   │de creştere     │
│periodică a  │• rolul      │viaţă cu risc│• consumul      │
│acesteia în  │factorilor de│pentru       │echilibrat de   │
│relaţie cu   │călire a     │dezvoltarea  │alimente        │
│informaţiile │organismului │armonioasă   │practicarea     │
│din jurnalul │în creşterea │• efectuarea │zilnică a       │
│alimentar    │şi           │exerciţiilor │exerciţiilor    │
│• prezentarea│dezvoltarea  │fizice cu rol│fizice, cu      │
│rolului      │armonioasă   │de toni fiere│intensitate     │
│hidratării pe│             │a grupelor   │moderată şi     │
│durata       │             │musculare    │mare, cel puţin │
│practicării  │             │posturale    │30 de minute    │
│exerciţiilor │             │             │                │
│fizice       │             │             │                │
└─────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────────┘


    CG.2. Utilizarea metodelor şi mijloacelor de dezvoltare fizică armonioasă şi a expresiei corporale

┌─────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┐
│Clasa a V-a  │Clasa a VI-a │Clasa a VII-a│Clasa a VIII-a │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│             │             │2.1.         │2..1           │
│             │2.1.         │Alcătuirea   │Practicarea    │
│             │Utilizarea   │unor programe│constantă a    │
│             │mijloacelor  │de exerciţii │exerciţiilor   │
│             │de menţinere │fizice       │fizice pentru  │
│             │a armoniei   │destinate    │dezvoltare     │
│2.1.         │dezvoltării  │armoniei     │fizică         │
│Descrierea   │fizice       │corporale    │armonioasă     │
│exerciţiilor │• efectuarea │• efectuarea │• exersarea    │
│pentru       │principalelor│exerciţiilor │sistematică a  │
│dezvoltare   │exerciţii    │de dezvoltare│programelor    │
│fizică       │pentru       │a tonicităţii│individualizate│
│armonioasă   │menţinerea   │şi           │de menţinere a │
│• descrierea │armoniei     │troficităţii │armoniei       │
│principalelor│dezvoltării  │regiunilor   │dezvoltării    │
│exerciţii    │fizice       │musculare    │fizice         │
│pentru       │(libere, cu  │frecvent     │(exerciţii     │
│menţinerea   │diferite     │solicitate în│libere, cu     │
│armoniei     │obiecte, cu/ │eforturile   │obiecte, cu/   │
│dezvoltării  │fără fond    │specifice    │fără fond      │
│fizice       │muzical)     │activităţilor│muzical)       │
│• descrierea │• efectuarea │elevilor cu/ │• conceperea şi│
│exerciţiilor │exerciţiilor │fără fond    │realizarea     │
│care se      │fizice care  │muzical      │programelor    │
│adresează    │previn       │• efectuarea │individuale de │
│regiunilor   │instalarea   │exerciţiilor │dezvoltare a   │
│musculare    │unor abateri │de dezvoltare│tonicităţii    │
│expuse       │de la        │a tonicităţii│musculaturii la│
│abaterilor de│atitudinea   │şi           │nivelul        │
│la atitudinea│corporală    │troficităţii │diferitelor    │
│corporală    │corectă      │regiunilor   │segmente       │
│corectă      │(libere, cu  │musculare mai│corporale      │
│             │diferite     │puţin        │(exerciţii     │
│             │obiecte, cu/ │solicitate în│libere, cu     │
│             │fără fond    │eforturile   │obiecte, cu/   │
│             │muzical)     │specifice    │fără fond      │
│             │             │activităţilor│muzical)       │
│             │             │elevilor     │               │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│             │2.2.         │             │               │
│             │Utilizarea   │             │               │
│             │mijloacelor  │             │               │
│2.2.         │de dezvoltare│             │               │
│Descrierea   │a expresiei  │2.2.         │               │
│mijloacelor  │corporale    │Alcătuirea   │               │
│de dezvoltare│• efectuarea │programelor  │               │
│a expresiei  │principalelor│de exerciţii │               │
│corporale    │exerciţii    │destinate    │2.2.           │
│• descrierea │fizice       │calităţilor  │Practicarea    │
│principalelor│destinate    │motrice care │constantă a    │
│exerciţii    │dezvoltării  │favorizează  │exerciţiilor   │
│pentru       │calităţilor  │expresia     │fizice în      │
│dezvoltarea  │motrice      │corporală    │activităţi     │
│expresiei    │suport pentru│• alcătuirea │independente   │
│corporale    │practicarea  │unor programe│• exersarea    │
│• observarea │disciplinelor│de exerciţii │sistematică a  │
│diferenţelor │sportive     │fizice de    │programelor    │
│dintre       │• efectuarea │către elevi, │individualizate│
│acţiunile    │exerciţiilor │pentru       │de dezvoltare  │
│realizate cu │de           │dezvoltarea  │calităţilor    │
│amplitudine  │dezvoltare a │calităţilor  │motrice        │
│şi           │amplitudinii │motrice      │condiţionale   │
│cursivitate  │mişcărilor de│• exersarea  │pentru expresia│
│faţă de cele │bază ale     │unor         │corporală      │
│realizate cu │tuturor      │structuri    │• conceperea şi│
│rigiditate   │segmentelor  │motrice      │realizarea     │
│• observarea │corpului     │specifice    │programelor    │
│diferenţelor │• efectuarea │disciplinelor│individuale de │
│dintre       │exerciţiilor │sportive,    │dezvoltare a   │
│acţiunile    │de           │efectuate în │capacităţii    │
│realizate cu │dezvoltare a │condiţii     │motrice        │
│supleţe faţă │supleţei     │variate      │• aplicarea    │
│de cele      │regiunilor   │• alcătuirea │unor mijloace  │
│realizate cu │musculare    │programelor  │de refacere a  │
│indici       │angrenate în │de pregătire │capacităţii de │
│scăzuţi de   │eforturile   │a            │efort          │
│mobilitate   │specifice    │organismului │(relaxare,     │
│• descrierea │activităţilor│pentru efort │hidratare,     │
│influenţelor │şcolare,     │• controlul  │odihnă)        │
│unor         │gospodăreşti,│respiraţiei  │               │
│activităţi   │de timp liber│în timpul    │               │
│cotidiene    │• execuţii în│practicării  │               │
│asupra       │faţa oglinzii│exerciţiilor │               │
│expresiei    │pentru       │fizice       │               │
│corpului     │constatarea  │             │               │
│             │aspectelor de│             │               │
│             │expresie     │             │               │
│             │corporală    │             │               │
└─────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┘


    CONŢINUTURI

┌─────────────┬───────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│Domenii de   │Clasa a V-a        │Clasa a VI-a       │Clasa a VII-a      │Clasa a VIII-a     │
│conţinut     │                   │                   │                   │                   │
├─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│             │                   │• postura corectă  │                   │                   │
│             │                   │în poziţiile       │                   │                   │
│             │                   │specifice          │                   │                   │
│             │                   │realizării         │                   │                   │
│             │                   │activităţilor      │                   │                   │
│             │                   │şcolare şi         │                   │                   │
│             │                   │gospodăreşti       │                   │                   │
│             │                   │• reflexul de      │                   │                   │
│             │                   │postură corectă    │                   │                   │
│             │                   │• tonicitatea şi   │                   │                   │
│             │                   │troficitatea       │                   │                   │
│             │                   │musculaturii:      │                   │                   │
│             │                   │- membrelor        │                   │                   │
│             │                   │superioare         │                   │                   │
│             │• poziţiile        │- toracelui        │                   │                   │
│             │fundamentale şi    │- abdomenului      │                   │                   │
│             │derivate           │- membrelor        │                   │• procedee de      │
│             │• exerciţii libere,│inferioare         │                   │determinare a      │
│             │cu obiecte şi cu   │• mobilitatea      │• structura şi     │frecvenţei cardiace│
│             │partener, de       │articulaţiilor     │parametrii         │şi                 │
│             │influenţare        │solicitate în      │exerciţiilor fizice│respiratorii,      │
│             │selectivă a        │execuţiile         │pentru creşterea   │înainte şi după    │
│             │aparatului         │specifice          │masei musculare    │desfăşurarea       │
│             │locomotor, cu/fără │activităţilor cu   │active solicitate  │lecţiei            │
│             │fond               │amplitudine        │frecvent în        │• timpul de        │
│             │muzical            │crescută           │activităţile       │revenire după      │
│             │• exerciţii        │• stabilitatea     │şcolare şi         │efort, indicator   │
│             │corective pentru   │articulară         │extraşcolare       │obiectiv al        │
│             │atitudinile        │solicitată cu      │• structura şi     │capacităţii        │
│             │deficiente         │precădere la       │parametrii         │funcţionale        │
│             │segmentare şi      │nivelul umerilor,  │exerciţiilor fizice│• perimetrele      │
│1. Elemente  │posturale          │coatelor,          │pentru diminuarea  │toracelui şi       │
│ale          │• complexe de      │genunchilor şi     │ţesutului adipos   │elasticitatea      │
│dezvoltării  │exerciţii pentru   │gleznelor          │• raportul corect  │acestuia, factori  │
│fizice       │dezvoltare fizică  │complexe de        │dintre înălţime şi │determinanţi ai    │
│armonioase   │armonioasă (libere,│exerciţii pentru   │greutate, specific │capacităţii de     │
│             │cu obiecte         │dezvoltare fizică  │vârstei şi genului │ventilaţie         │
│             │portative, cu      │armonioasă (libere,│• cunoştinţe şi    │pulmonară          │
│             │partener, cu/fără  │cu obiecte         │informaţii despre: │• cunoştinţe şi    │
│             │fond muzical)      │portative, cu      │- factorii         │informaţii despre: │
│             │• exerciţii pentru │partener, cu/fără  │alimentari şi de   │- anatomia şi      │
│             │educarea actului   │fond muzical)      │efort care concură │fiziologia         │
│             │respirator şi      │• posturile        │la creşterea masei │efortului          │
│             │reglarea           │deficiente         │musculare active   │- efectele nocive  │
│             │respiraţiei în     │frecvente          │- factorii         │ale curelor de     │
│             │efort cu/fără fond │întâlnite la vârsta│alimentari,        │slăbire intensivă  │
│             │muzical            │şi genul elevilor  │vestimentari şi de │• cunoştinţe şi    │
│             │• instrumente şi   │• determinări şi   │efort care concură │informaţii despre  │
│             │tehnici de         │înregistrări în    │la diminuarea      │regimul echilibrat │
│             │determinare a      │jurnalul personal a│ţesutului adipos   │de viaţă (zilnic şi│
│             │indicatorilor      │indicilor          │                   │săptămânal)        │
│             │morfologici şi     │morfologici şi     │                   │                   │
│             │funcţionali        │funcţionali şi     │                   │                   │
│             │                   │comparări cu       │                   │                   │
│             │                   │valorile de        │                   │                   │
│             │                   │referinţă specifice│                   │                   │
│             │                   │vârstei şi genului │                   │                   │
│             │                   │• cunoştinţe şi    │                   │                   │
│             │                   │informaţii despre: │                   │                   │
│             │                   │- abaterile        │                   │                   │
│             │                   │frecvente de la    │                   │                   │
│             │                   │atitudinea         │                   │                   │
│             │                   │corporală corectă  │                   │                   │
│             │                   │- cauzele care le  │                   │                   │
│             │                   │produc şi          │                   │                   │
│             │                   │mijloacele de      │                   │                   │
│             │                   │prevenire a        │                   │                   │
│             │                   │instalării acestora│                   │                   │
├─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│             │                   │• viteza de reacţie│                   │                   │
│             │                   │la stimuli         │                   │                   │
│             │                   │specifici,         │                   │                   │
│             │                   │angrenând în       │                   │                   │
│             │                   │execuţii grupe     │                   │                   │
│             │                   │musculare utilizate│                   │                   │
│             │                   │mai puţin în       │• viteza de reacţie│                   │
│             │                   │activităţile       │la stimuli         │                   │
│             │                   │şcolare            │variabili în       │                   │
│             │                   │•viteza de execuţie│relaţie, după caz, │                   │
│             │                   │a actelor şi       │cu parteneri şi    │                   │
│             │                   │acţiunilor motrice │adversari, în      │                   │
│             │• viteza de reacţie│singulare şi       │condiţii de        │                   │
│             │la stimuli variaţi │repetate, angajând │desfăşurare a      │                   │
│             │• viteza de        │segmente musculare │întrecerii         │                   │
│             │execuţie în acţiuni│utilizate cu       │• viteza de        │                   │
│             │motrice simple     │frecvenţă redusă în│execuţie a actelor │                   │
│             │efectuate cu       │activităţile       │şi acţiunilor      │• viteza de reacţie│
│             │segmentele angajate│şcolare            │motrice, libere/cu │şi de execuţie în  │
│             │în                 │• alternarea       │obiecte            │acţiuni motrice    │
│             │activităţile       │vitezei de         │• viteza de        │complexe           │
│             │şcolare            │deplasare pe       │deplasare liberă şi│• viteza de        │
│             │• viteza de        │distanţe şi        │cu manevrarea de   │reacţie, de        │
│             │deplasare pe       │direcţii variate   │obiecte            │execuţie şi de     │
│             │direcţii şi        │• gradele de       │• caracteristicile │deplasare în regim │
│             │distanţe variate   │mobilitate optimă  │metodei            │de coordonare      │
│             │• mobilitatea      │în principalele    │stretching pentru  │• programe de      │
│             │principalelor      │articulaţii        │dezvoltarea        │stretching pentru  │
│             │articulaţii        │• gradele de       │supleţei musculare │dezvoltarea        │
│             │angajate în        │stabilitate optimă │• caracteristicile │supleţei           │
│             │eforturi variate   │în principalele    │procedeului        │• detenta musculară│
│             │• stabilitatea     │articulaţii        │metodic „în        │-                  │
│             │principalelor      │• relaţia          │circuit” pentru    │caracteristică     │
│             │articulaţii        │musculaturii       │dezvoltarea forţei │importantă a       │
│             │• supleţea         │agoniste şi        │dinamice a tuturor │musculaturii       │
│             │principalelor      │antagoniste în     │grupelor musculare │• procedee metodice│
│             │lanţuri musculare  │efectuarea         │mari               │de dezvoltare a    │
│             │• forţa dinamică   │eficientă a        │• cunoştinţe şi    │forţei izotonice   │
│             │segmentară a       │acţiunilor         │informaţii despre: │• cunoştinţe şi    │
│             │grupelor musculare │specifice          │- caracteristicile │informaţii despre: │
│             │angajate cu        │activităţii de elev│exerciţiului       │- valorile medii   │
│             │• frecvenţă redusă │• forţa explozivă a│pentru dezvoltarea │ale indicatorilor  │
│             │în eforturile      │lanţurilor         │forţei             │de manifestare a   │
│             │specifice          │musculare angajate │- valorile medii   │forţei             │
│2. Calităţi  │activităţii şcolare│cu frecvenţă redusă│ale indicatorilor  │principalelor      │
│motrice      │• forţa dinamică în│în eforturile      │de manifestare a   │segmente           │
│             │regim de scurtare a│cotidiene          │forţei             │musculare,         │
│             │musculaturii în    │• cunoştinţe şi    │principalelor      │specifice vârstei  │
│             │timpul contracţiei │informaţii despre: │segmente musculare │şi genului         │
│             │conform            │- caracteristicile │specifice vârstei  │• rezistenţa       │
│             │solicitărilor      │exerciţiului pentru│şi genului         │cardio-respiratorie│
│             │variate ca efort   │dezvoltarea forţei │• rezistenţa       │la eforturi variate│
│             │• forţa dinamică în│- valorile medii   │cardio-respiratorie│• programe         │
│             │regim de alungire a│ale indicatorilor  │la eforturi aerobe │specifice de       │
│             │musculaturii în    │de manifestare a   │şi mixte           │dezvoltare a       │
│             │timpul contracţiei │forţei             │• volumul,         │rezistenţei        │
│             │conform            │principalelor      │intensitatea şi    │corespunzător      │
│             │solicitărilor unor │segmente musculare,│durata pauzei -    │particularităţilor │
│             │eforturi variate   │specifice vârstei  │factori principali │individuale sau de │
│             │• rezistenţa       │şi genului         │ai efortului pentru│grup               │
│             │cardio-respiratorie│- caracteristicile │dezvoltarea        │• cunoştinţe şi    │
│             │la eforturi aerobe │metodei            │rezistenţei        │informaţii despre  │
│             │• rezistenţa       │repetărilor pentru │• capacitatea      │valorile medii ale │
│             │musculară locală a │dezvoltarea forţei │vitală - indicator │indicatorilor de   │
│             │tuturor regiunilor │în regim de        │principal în       │manifestar e a     │
│             │musculare ale      │rezistenţă         │condiţionarea      │rezistenţei,       │
│             │corpului           │- valorile medii   │capacităţii de     │specifice vârstei  │
│             │• caracteristicile │ale indicatorilor  │rezistenţă         │şi genului         │
│             │procedeului de     │de manifestare a   │• rezistenţă       │• calităţi motrice │
│             │lucru cu repetări  │rezistenţei,       │specifică unor     │combinate          │
│             │de durată pentru   │specifice vârstei  │tipuri variate de  │- rezistenţă în    │
│             │dezvoltarea        │şi genului         │efort              │regim de forţă     │
│             │rezistenţei la     │• rezistenţa       │• valorile medii   │                   │
│             │eforturi aerobe    │cardio-respiratorie│ale indicatorilor  │                   │
│             │• Calităţi motrice │la eforturi        │de manifestare a   │                   │
│             │combinate          │variabile          │rezistenţei,       │                   │
│             │- viteză -         │• caracteristicile │specifice vârstei  │                   │
│             │coordonare         │procedeului        │şi genului         │                   │
│             │                   │metodic ”cu        │• Calităţi motrice │                   │
│             │                   │intervale”         │combinate          │                   │
│             │                   │• cunoştinţe şi    │- coordonare -     │                   │
│             │                   │informaţii despre: │supleţe            │                   │
│             │                   │- caracteristicile │- rezistenţă în    │                   │
│             │                   │exerciţiului       │regim de coordonare│                   │
│             │                   │pentru dezvoltarea │                   │                   │
│             │                   │rezistenţei        │                   │                   │
│             │                   │• Calităţi motrice │                   │                   │
│             │                   │combinate          │                   │                   │
│             │                   │- mobilitate -     │                   │                   │
│             │                   │forţă              │                   │                   │
├─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│             │• identificarea    │                   │• constituirea şi  │                   │
│             │posibilelor efecte │                   │exersarea          │                   │
│             │negative ale       │                   │sistematică a unui │                   │
│             │practicării        │• recepţionarea    │set de mijloace    │                   │
│             │unilaterale a unor │informaţiilor      │compensatorii      │• Dezechilibrele   │
│             │activităţi gen     │privind segmentele,│pentru cele mai    │morfo -            │
│             │lectură, scriere,  │zonele şi regiunile│folosite poziţii şi│funcţionale        │
│             │calculator         │corpului expuse    │mişcări în         │specifice vârstei  │
│             │•sesizarea         │unor abateri de la │activităţile       │şi genului         │
│             │prezenţei unor     │armonia şi         │zilnice            │• măsuri şi        │
│             │abateri de la      │expresivitatea     │• criterii de      │mijloace de        │
│3. Elemente  │atitudinea         │corporală          │determinare a      │reducere a         │
│de compensare│corporală          │• efectuarea       │propriilor abateri │decalajelor dintre │
│a efectelor  │corectă, globală şi│exerciţiilor       │de la atitudinea   │dezvoltarea        │
│specifice    │segmentară la      │compensatorii faţă │corporală corectă  │somatică şi cea    │
│activităţilor│practicanţii unor  │de influenţele pe  │şi expresivă       │funcţională        │
│sedentare    │activităţi         │care le pot avea   │• măsuri de        │• regimul          │
│             │unilaterale        │exersările         │corectare a        │echilibrat de viaţă│
│             │(constant, de      │procedurilor       │abaterilor globale │şi odihnă          │
│             │durată)            │unilaterale        │şi segmentare cel  │favorizant pentru  │
│             │• analiza modelelor│• compararea în    │mai frecvent       │activitatea psihică│
│             │de atitudine       │faţa oglinzii a    │apărute la elevi   │• efectuarea de    │
│             │corectă, globală şi│aspectelor propriei│• criterii de      │programe           │
│             │segmentară         │dezvoltări fizice  │evaluare a         │compensatorii      │
│             │prezentate prin    │cu modelul         │expresivităţii     │personalizate      │
│             │diferite           │prezentat          │corporale şi a     │                   │
│             │mijloace(planşe,   │                   │execuţiilor şi     │                   │
│             │film,              │                   │acţiunilor motrice │                   │
│             │diapozitiv)        │                   │                   │                   │
├─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│             │                   │                   │                   │• traumatismele    │
│             │                   │                   │• „încălzirea”     │uşoare care pot    │
│             │                   │• mijloace de      │generală şi        │surveni în         │
│             │• rolul respiraţiei│relaxare a         │specifică - factor │activităţile       │
│             │în refacerea       │musculaturii după  │de evitare a       │motrice            │
│             │organismului după  │eforturile depuse  │accidentelor       │• măsuri şi        │
│             │efort              │în timpul zilei    │musculo -          │mijloace de        │
│             │• rolul pauzelor   │• automasajul -    │ligamentare        │acţionare pentru   │
│             │active în refacerea│mijloc de refacere │• regimul optim de │diminuarea/        │
│             │organismului după  │a capacităţii de   │activităţi motrice │eliminarea         │
│             │efort              │contracţie a       │programate         │consecinţelor      │
│             │• hidratarea pe    │musculaturii       │săptămânal în      │traumatismelor     │
│4. Refacere  │parcursul          │• timpul de        │diferite perioade  │uşoare             │
│şi recuperare│activităţilor      │revenire după efort│ale anului         │• rezultatele      │
│             │motrice cu durată  │- indicator de     │• proceduri de     │controlului medical│
│             │prelungită - factor│adaptare a         │fortificare a      │periodic şi a      │
│             │de refacere a      │organismului la    │organismului în    │investigaţiilor    │
│             │capacităţii de     │eforturile         │perioadele de      │funcţionale -      │
│             │efort              │solicitate         │odihnă prelungită( │criterii de        │
│             │• duşurile/băile   │• băuturile        │vacanţe )          │dirijare corectă a │
│             │calde - factor de  │naturale           │• indicatorii      │efortului          │
│             │refacere a         │vitaminizate -     │anuali de volum şi │• caracteristicile │
│             │capacităţii de     │surse de energie   │intensitate a      │antrenamentului    │
│             │efort              │pentru activităţile│efortului fizic    │ideomotor în caz de│
│             │                   │fizice             │specific vârstei şi│accidente care     │
│             │                   │                   │genului            │presupun limitarea │
│             │                   │                   │                   │deplasării         │
└─────────────┴───────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴───────────────────┘


    SUGESTII METODOLOGICE
        Programă şcolară pentru disciplina opţională Armonie şi expresie corporală propune o ofertă flexibilă, care îi permite profesorului să conceapă un demers didactic personalizat, prin strategii didactice diverse, atractive, eficiente în instruire şi relevante în evaluare.
        Sugestiile metodologice au rolul de a oferi profesorilor cadrul necesar înţelegerii paradigmei în care a fost elaborată programa opţională la disciplina Armonie şi expresie corporală (clasele a V-a - a VIII-a), dar şi exemple de activităţi de învăţare, centrate pe dobândirea şi pe dezvoltarea competenţelor generale şi specifice.
        Finalităţile urmărite prin parcurgerea programei şcolare vizează o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei motrice, dobândite în ciclul primar, şi completate cu accentuarea dimensiunilor acţionale şi afectiv-atitudinale ale formării personalităţii elevilor.
        Lecţiile se vor desfăşura sub formă practică, într-o interacţiune permanentă profesor-elev şi elev-elev, disciplina opţională având menirea de a completa valoric pregătirea realizată prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică şi sport.
        Formarea unor atitudini corporale şi segmentare, corecte şi expresive, optimizarea eficienţei şi aplicabilităţii acţiunilor motrice în activităţile cotidiene, favorizarea procesului de menţinere a "tonusului postural", prin adoptarea măsurilor de revenire şi refacere după efort, sunt doar câteva dintre finalităţile care evidenţiază importanţa acestei discipline opţionale şi efectele benefice asupra elevilor, pe termene mediu şi lung. Din perspectiva acestor coordonate, la începutul fiecărui an şcolar profesorii vor aduce la cunoştinţa elevilor o serie de informaţii, legate de:
        ● segmentele corporale, vizate de utilizarea sistematică a exerciţiilor corective;
        ● lanţurile şi grupele musculare, mai puţin solicitate în efortul specific activităţii şcolare;
        ● activităţile de bază şi cele specifice, care necesită exerciţii compensatorii.

        Programă şcolară Armonie şi expresie corporală îi permite cadrului didactic să modifice, să adapteze, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare, iniţial proiectate, în funcţie de particularităţile elevilor, de interesele acestora şi de mijloacele materialele avute la dispoziţie.
        Modalitatea de integrare şi armonizare a strategiilor în lecţie rămâne la latitudinea profesorului care, în acest mod, va asigura cadrul optim de dobândire şi dezvoltare a competenţelor şi de creştere a atractivităţii disciplinei, obiectiv educaţional important la acest nivel de învăţământ. Toate acestea presupun, în mod obligatoriu, personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a cadrului didactic.
        În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea, cu preponderenţă, a evaluării continue, formative, care va pune accent pe:
        ● corelarea directă a rezultatelor evaluării cu achiziţia de competenţe specifice, vizate de programa şcolară;
        ● valorizarea rezultatelor învăţării, prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
        ● relevarea, prin evaluare, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor, dobândite de elevi în contexte variate de învăţare.

        Pe parcursul lecţiilor, elevii vor intra în contact cu toate categoriile de mijloace şi structuri de exerciţii, prevăzute ca probe de evaluare, precum şi cu protocoalele şi procedurile utilizate. Pentru fiecare probă, profesorii vor stabili criterii de evaluare şi notare (după caz), care să vizeze, în principal, progresul elevilor, indicator deosebit de important al achiziţiilor formative ale elevilor. Rezultatele evaluării vor fi analizate prin raportare la competenţele specifice, prevăzute a fi dobândite, şi la rezultatele individuale obţinute de elevi la testele predictive şi intermediare.
        La cele patru probe obligatorii de evaluare sumativă, consemnate în actuala programă şcolară pentru fiecare nivel de instruire, profesorii pot concepe şi aplica, inclusiv, diverse alte probe de evaluare. Rezultatele vor fi înregistrate, comunicate şi discutate individual, precum şi în cadrul colectivului de elevi. Progresul fiecărui elev va fi urmărit, încurajat şi valorizat pe durata întregii activităţi de învăţare şi evaluare. Eventuala stagnare sau un posibil regres, vor fi analizate cu dirigintele clasei, cu medicul şcolar şi cu părintele/tutorele legal al elevului, în vederea identificării cauzelor şi a adaptării/modificării ulterioare a strategiilor didactice, printr-un parcurs personalizat.
        PROBELE DE EVALUARE SUMATIVĂ LA
        DISCIPLINA OPŢIONALĂ
        ARMONIE ŞI EXPRESIE CORPORALĂ

┌────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬────────────────┐
│MODULUL │            │              │            │                │
│/       │            │              │Clasa a     │                │
│PERIOADA│Clasa a V-a │Clasa a VI-a  │VII-a       │Clasa a VIII-a  │
│DE      │            │              │            │                │
│CURSURI │            │              │            │                │
├────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────────┤
│        │            │1. Executarea │            │                │
│        │1.          │unui complex  │            │                │
│        │Executarea  │de dezvoltare │            │1. Efectuarea a │
│        │unui complex│fizică        │1.          │2 exerciţii     │
│        │de          │armonioasă    │Efectuarea a│pentru          │
│        │dezvoltare  │specific      │3 exerciţii │dezvoltarea     │
│        │fizică      │regiunii      │pentru      │detentei        │
│-       │armonioasă  │abdominale şi │creşterea   │grupelor        │
│        │specific    │segmentelor   │masei       │musculare mai   │
│        │regiunii    │inferioare,   │musculare   │puţin implicate │
│        │toracice,   │alcătuit din 6│active      │în efortul      │
│        │alcătuit din│exerciţii cu  │            │specific        │
│        │5 exerciţii │obiecte, cu   │            │                │
│        │            │sau fără fond │            │                │
│        │            │muzical       │            │                │
├────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────────┤
│        │            │              │2.          │                │
│        │            │              │Parcurgerea │2. Executarea   │
│        │            │2. Prezentarea│unei circuit│unui program de │
│        │2.          │a 3 exerciţii │specific    │stretching      │
│        │Prezentarea │compensatorii │unei        │angrenând       │
│-       │a 3         │faţă de       │discipline  │articulaţiile:  │
│        │exerciţii de│efectele      │sportive    │coxo-femurală,  │
│        │expresie    │poziţiei de   │practicate  │scapulo-humerală│
│        │corporală   │scriere în    │în timpul   │şi ale coloanei │
│        │            │bancă         │liber,      │vertebrale      │
│        │            │              │alcătuite   │                │
│        │            │              │din 6 staţii│                │
├────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────────┤
│        │3.          │3. Prezentarea│            │                │
│        │Prezentarea │a 4 exerciţii │            │3. Prezentarea  │
│        │unui set de │de mobilitate │3.          │unui program    │
│        │exerciţii   │a             │Efectuarea a│prestabilit de  │
│        │corective   │articulaţiilor│4 exerciţii │compensare a    │
│-       │pentru unul │neimplicate   │pentru      │efortului zilnic│
│        │dintre      │frecvent în   │diminuarea  │şi influenţelor │
│        │principalele│efortul       │ţesutului   │specifice       │
│        │segmente    │specific      │adipos      │curriculare şi  │
│        │corporale   │activităţilor │            │extracurriculare│
│        │            │şcolare       │            │                │
├────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────────┤
│        │4.          │              │            │                │
│        │Prezentarea │              │            │                │
│        │a 2-3       │              │            │                │
│        │exerciţii   │              │4.          │                │
│        │pentru      │              │Efectuarea a│4. Efectuarea   │
│        │dezvoltarea │4. Efectuarea │2 exerciţii │unui program de │
│        │forţei      │unui program  │pentru      │dezvoltare a    │
│-       │dinamici    │de dezvoltare │dezvoltarea │rezistenţei la  │
│        │segmentare  │a rezistenţei │troficităţii│eforturi        │
│        │pentru o    │generale la   │musculaturii│variabile (cu   │
│        │grupă/lanţ  │efort aerob   │membrelor   │intervale)      │
│        │muscular mai│              │superioare  │                │
│        │puţin       │              │            │                │
│        │solicitat în│              │            │                │
│        │activitatea │              │            │                │
│        │şcolară     │              │            │                │
└────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴────────────────┘


    Colectiv de autori

┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Numele şi      │Instituţia de    │
│crt.│prenumele      │învăţământ       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │PĂUNESCU       │Ministerul       │
│1.  │Alin-Cătălin   │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Ministerul       │
│2.  │MARCU Daniela  │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │GHEORGHIŢĂ     │Ministerul       │
│3.  │Dan-Mihai      │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│4.  │PÎSLARU Vera   │C.N.P.E.E. -     │
│    │Ana            │M.E.C.           │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│5.  │DRAGOMIR       │C.N.P.E.E. -     │
│    │Petrică        │U.C.E.           │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea de │
│    │               │Medicină,        │
│    │NEAGU          │Farmacie, Ştiinţe│
│6.  │Nicolae-Emilian│şi Tehnologie    │
│    │               │„George Emil     │
│    │               │Palade” din Târgu│
│    │               │Mureş            │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │STĂNESCU       │Naţională de     │
│7.  │Monica-Iulia   │Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │               │Naţională de     │
│8.  │ZAHIU Mihaela  │Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Şcoala Gimnazială│
│9.  │NIŢIŞOR Adrian │„Alice Voinescu” │
│    │               │Drobeta Turnu    │
│    │               │Severin          │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Colegiul Naţional│
│10. │ARDELEAN       │„Alexandru Papiu │
│    │Mariana        │Ilarian” Târgu   │
│    │               │Mureş            │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │PĂUNESCU       │Liceul Teoretic  │
│11. │Crinel-Mugurel │„Virgil Ierunca” │
│    │               │Lădeşti          │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│12. │MELINTE        │L.P.S. Piatra    │
│    │Elena-Magda    │Neamţ            │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│13. │GANERA Cătălin │L.P.S. „Nicolae  │
│    │               │Rotaru” Constanţa│
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │FARKAS         │Palatul Copiilor │
│14. │Csaba-Istvan   │Sf. Gheorghe     │
│    │               │Covasna          │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│15. │POPA           │I.S.J. Hunedoara │
│    │Sorina-Adriana │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│16. │OPREA Laurenţiu│I.S.M. Bucureşti │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Seminarul        │
│17. │PĂTRU Emilian  │Teologic „Sf.    │
│    │               │Andrei” Galaţi   │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│18. │IORDACHE Titel │I.S.J. Ilfov     │
└────┴───────────────┴─────────────────┘


    ANEXA 3

        MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
        Programa şcolară pentru disciplina opţională
        VIITORII OLIMPIONI (*)
        (*) Olimpioni = câştigătorii Jocurilor Olimpice antice
        CLASA a IV-a
    Să fii primul, să te depăşeşti pe tine însuţi,
        să-ţi respecţi adversarul!
    Acestea sunt învăţăturile esenţiale ale olimpismului
        (PIERRE DE COUBERTIN)
        Bucureşti, 2025

    NOTĂ DE PREZENTARE
     Programa şcolară pentru disciplina opţională "Viitorii olimpioni" reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a, învăţământ primar, şi este elaborată conform noului concept de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Conform prevederilor "Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii", aprobată prin OME nr. 3238/2021, acest opţional, prin conţinut şi activităţi de învăţare, se încadrează în categoria de opţional integrat.
        Această disciplină opţională, din cadrul ariei curriculare Educaţie fizică, sport şi sănătate, este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu 1 oră/săptămână şi are o structură similară programelor disciplinelor din trunchiul comun astfel:
        ● Nota de prezentare
        ● Competenţe generale
        ● Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
        ● Conţinuturi
        ● Sugestii metodologice

        Nota de prezentare argumentează constructul programei, din perspectiva didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de vedere al finalităţilor disciplinei opţionale propuse, respectiv "alfabetizarea olimpică".
        Competenţele generale, vizate la nivelul disciplinei, încadrează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului, privind orientarea generală a procesului educaţional pentru disciplina opţională "Viitorii olimpioni".
        Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Activităţile de învăţare propuse corespund nivelelor de dezvoltare şi înţelegere ale elevilor de gimnaziu şi constituie contexte de formare, dezvoltare şi evaluare a competenţelor specifice. Ele completează şi valorifică experienţa concretă a elevului, urmare a strategiilor didactice, adecvate unor contexte variate de învăţare.
        Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor specifice din structura competenţelor generale propuse. Conţinuturile programei au fost selectate cu atenţie, după criterii care să corespundă, pe de o parte, particularităţilor de vârstă ale elevilor, iar pe de altă parte, să fructifice competenţele dobândite şi prin intermediul altor discipline şcolare sau contexte educaţionale.
        Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei, care propune metode şi mijloace pentru realizarea demersului didactic. Ele au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, în proiectarea şi derularea activităţilor de predare-învăţare şi evaluare, conform particularităţilor disciplinei studiate.
        Această programă opţională, prin însăşi denumirea ei, "Viitorii olimpioni", accentuează faptul că şcoala trebuie să rămână instituţia fundamentală în care se pun bazele unei educaţii olimpice pentru că, atât şcoala, cât şi educaţia olimpică, urmăresc acelaşi scop: formarea unui profil psiho-comportamental şi fizic al elevilor în acord cu cerinţele societăţii actuale.

    COMPETENŢE GENERALE
    1. Aplicarea cunoştinţelor referitoare la fenomenul olimpic, în contexte interdisciplinare
    2. Manifestarea unui comportament etic generat de însuşirea spiritului olimpic
        COMPETENŢE SPECIFICE ŞI
        EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
    1. Aplicarea cunoştinţelor referitoare la fenomenul olimpic, în contexte interdisciplinare

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a IV-a                          │
├────┬─────────────────────────────────┤
│1.1.│Descrierea originilor antice ale │
│    │fenomenului olimpic              │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Aplicarea unor procedee simple de│
│•   │analiză a surselor istorice      │
│    │legate de originea Jocurilor     │
│    │Olimpice antice                  │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Selectarea informaţiilor oferite │
│•   │de sursele istorice, pe baza unui│
│    │plan de idei dat                 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Lecturarea unor legende sau      │
│    │povestiri istorice în care sunt  │
│•   │ilustrate măreţia Jocurilor      │
│    │Olimpice şi eroii care le-au dat │
│    │naştere                          │
├────┼─────────────────────────────────┤
│•   │Localizarea, pe hărţile digitale,│
│    │a sanctuarului de la Olympia     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│•   │Prezentarea monumentelor civice  │
│    │şi religioase de la Olympia      │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Descrierea complexul arheologic  │
│•   │din Olympia dedicat întrecerilor │
│    │atletice                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Realizarea unui proiect de grup -│
│    │„Macheta Olympiei”, folosind     │
│    │materiale reciclabile (podoabe de│
│•   │la pomul de Crăciun, jucării,    │
│    │accesorii vestimentare, obiecte  │
│    │de decor, pânză, hârtie, plastic,│
│    │doze de aluminiu etc.)           │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Completarea unor texte cu termeni│
│•   │care să reflecte simbolistica    │
│    │olimpică antică                  │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Alcătuirea şi rezolvarea de      │
│•   │rebusuri/aritmogrife cu tematică │
│    │olimpică                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Valorificarea informaţiilor      │
│•   │dobândite prin vizionarea unor   │
│    │filme documentare, vizite la     │
│    │muzee sau situri arheologice     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│1.2.│Caracterizarea olimpismului si a │
│    │Jocurilor Olimpice moderne       │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Prezentarea personalităţii       │
│•   │„părintelui” olimpismului modern,│
│    │baronul francez Pierre de        │
│    │Coubertin                        │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Cunoaşterea rolului Comitetului  │
│•   │Internaţional Olimpic (C.I.O.) în│
│    │organizarea Jocurilor Olimpice   │
│    │moderne                          │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Precizarea pe planiglob sau glob │
│•   │al continentelor care au         │
│    │organizat ediţiile Jocurilor     │
│    │Olimpice                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Identificarea ţărilor care au    │
│•   │găzduit Jocurile Olimpice (J.O.) │
│    │moderne                          │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Exerciţii de identificare a      │
│•   │ţărilor care au organizat J.O.   │
│    │până la Primul Război Mondial şi │
│    │în perioada interbelică          │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Exerciţii de identificare a      │
│•   │oraşelor care au găzduit J.O. de │
│    │vară şi/sau de iarnă în anumite  │
│    │intervale de timp                │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Exerciţii-tip concurs, pe grupe, │
│    │cu material vizual suport: „ Top │
│    │3 ţări care au organizat cele mai│
│    │multe ediţii ale J.O.”, „Top 3   │
│    │ţări care au organizat cele mai  │
│•   │multe ediţii ale J.O. de vară”,  │
│    │„Top 3 ţări care au organizat    │
│    │cele mai multe ediţii ale J.O. de│
│    │iarnă”, „Top 3 oraşe care au     │
│    │găzduit cele mai multe ediţii ale│
│    │J.O. de vară şi de iarnă”        │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Exerciţii de scriere şi citire a │
│•   │ediţiilor J.O. folosind cifre    │
│    │romane                           │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Participarea la dialoguri care să│
│    │conducă la înţelegerea corectă a │
│•   │termenilor: olimpism, olimpiadă, │
│    │discipline olimpice, Jocuri      │
│    │Olimpice                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Identificarea relaţiilor dintre  │
│1.3.│sportul din România şi Mişcarea  │
│    │Olimpică Internaţională          │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Prezentarea celor două           │
│    │personalităţi româneşti care au  │
│•   │contribuit la constituirea       │
│    │Comitetului Olimpic Român        │
│    │(C.O.R.): George A. Plagino şi   │
│    │George Bibescu                   │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Precizarea raportului de         │
│•   │subordonare, colaborare şi       │
│    │cooperare dintre C.O.R. şi C.I.O.│
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Consemnarea, în tabele simple sau│
│    │utilizând mijloace TIC, a        │
│•   │evoluţiei datelor, preluate din  │
│    │surse web, privind numărul de    │
│    │sportivi români participanţi la  │
│    │J.O. de vară şi de iarnă         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Exerciţii pentru determinarea    │
│    │diferenţei numerice dintre       │
│•   │bărbaţii şi femeile care au      │
│    │alcătuit delegaţiile olimpice    │
│    │participante la diferite ediţii  │
│    │ale J.O.                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Reprezentări grafice, prin       │
│•   │mijloace TIC, a evoluţiei        │
│    │numărului de femei participante  │
│    │la J.O. de vară şi de iarnă      │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Identificarea disciplinelor      │
│•   │sportive la care România s-a     │
│    │remarcat la J.O.                 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│•   │Realizarea unei colecţii de      │
│    │fotografii cu o temă dată        │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Întâlniri şi discuţii cu         │
│•   │personalităţi sportive, care au  │
│    │reprezentat România la J.O.      │
└────┴─────────────────────────────────┘


    2. Manifestarea unui comportament etic generat de însuşirea spiritului olimpic

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a IV-a                          │
├────┬─────────────────────────────────┤
│    │Evidenţierea valorilor           │
│2.1.│cultural-umaniste generate de    │
│    │mişcarea olimpică                │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Exerciţii de identificare, pe    │
│    │baza operelor literare sau       │
│    │artistice (pictură, sculptură,   │
│•   │fotografii de colecţie,          │
│    │ilustraţii etc.) a valorilor     │
│    │umane promovate prin simbolurile │
│    │olimpice                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Vizionarea unor fragmente de     │
│    │filme/documentare de la diferite │
│•   │ediţii ale J.O. si               │
│    │identificarea simbolurilor       │
│    │olimpice care apar în            │
│    │înregistrări video               │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Realizarea unor compoziţii       │
│    │plastice, având ca punct de      │
│    │plecare flacăra si torţa olimpică│
│•   │-                                │
│    │drept năzuinţa continuă spre     │
│    │perfecţiune, lupta pentru        │
│    │victorie, pacea si prietenia     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Evocarea porumbelului, ca        │
│•   │purtător de mesaj al păcii, în   │
│    │diferite povesti, poezii sau     │
│    │picturi                          │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Însuşirea semnificaţiei devizei  │
│•   │olimpice, ca mijloc de           │
│    │desăvârşire umană                │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Determinarea elementelor din     │
│    │patrimoniul cultural al ţărilor  │
│•   │care au organizat J.O., ce se    │
│    │reflectă, în mod simbolic, în    │
│    │mascotele olimpice               │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Discuţii despre semnificaţia     │
│    │medaliilor acordate la J.O.      │
│•   │moderne şi premierea             │
│    │câştigătorului                   │
│    │(olimpionului) la jocurile de la │
│    │Olympia                          │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2.2.│Participarea activă la acţiunile │
│    │de celebrare a olimpismului      │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Confecţionarea unui panou olimpic│
│•   │cu caracter permanent în sala de │
│    │clasă sau în şcoală              │
├────┼─────────────────────────────────┤
│•   │Concursuri pe teme olimpice:     │
│    │„Cine ştie câştigă”              │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Activităţi de identificare a     │
│    │simbolurilor naţionale, în       │
│•   │vederea conceperii unor mascote  │
│    │pentru Jocurilor Olimpice de vară│
│    │şi de iarnă, care se vor         │
│    │desfăşura, ipotetic, în România  │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Expoziţie-concurs de artă        │
│•   │plastică: „Jocurile Olimpice în  │
│    │imaginaţia copiilor”             │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Fotografierea unor momente din   │
│    │cadrul evenimentelor cu caracter │
│•   │olimpic, desfăşurate la          │
│    │clasă şi realizarea unor albume, │
│    │expoziţii foto etc.              │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Explorarea unor valori morale    │
│2.3.│care stau la baza relaţiilor cu  │
│    │coechipierii                     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Exerciţii de identificare a unor │
│    │termeni care fac referire la     │
│•   │valori morale, pornind de la     │
│    │proverbe, fabule, fragmente din  │
│    │poveşti, experienţe familiale    │
│    │etc.                             │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Îndeplinirea cu responsabilitate │
│•   │a rolurilor încredinţate în      │
│    │cadrul echipei (post, funcţie,   │
│    │rezervă)                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Colaborarea cu coechipierii în   │
│•   │cadrul compartimentelor,         │
│    │liniilor, posturilor, conform    │
│    │regulilor de joc                 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Încurajarea coechipierilor care  │
│•   │întâmpină dificultăţi în         │
│    │realizarea sarcinilor individuale│
├────┼─────────────────────────────────┤
│•   │Felicitarea colegilor care       │
│    │contribuie la succesul echipei   │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Manifestarea atitudinii de       │
│    │fair-play în relaţiile cu        │
│2.4.│adversarii din cadrul            │
│    │întrecerilor                     │
│    │sportive                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Exerciţii de identificare a      │
│    │rolului valorilor morale, ca     │
│•   │model de acţiune din diferite    │
│    │texte                            │
│    │literare, poveşti, fabule etc.   │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Utilizarea exemplelor (precum    │
│•   │cele prezentate în povestiri sau │
│    │din viaţa reală) pentru          │
│    │ilustrarea unor norme morale     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Jocuri de rol, care pun în       │
│    │practică comportamente           │
│•   │moral-civice în contexte variate,│
│    │din                              │
│    │familie, şcoală, grupul de       │
│    │prieteni, locurile publice       │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Vizionarea şi comentarea unor    │
│    │manifestări sportive, bazate pe  │
│•   │fair-play, din cadrul            │
│    │diferitelor ediţii ale Jocurilor │
│    │Olimpice                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Descrierea regulamentelor        │
│    │întrecerilor sportive, aplicarea │
│•   │acestora în competiţii şi        │
│    │conştientizarea consecinţelor    │
│    │abaterilor                       │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Manifestarea grijii pentru       │
│    │integritatea fizică a            │
│•   │adversarilor şi eliminarea din   │
│    │comportament                     │
│    │a oricărei forme de agresiune    │
│    │fizică sau verbală               │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Recunoaşterea meritelor          │
│•   │adversarilor şi felicitarea      │
│    │acestora                         │
├────┼─────────────────────────────────┤
│•   │Înţelegerea şi respectarea stării│
│    │psihice a adversarilor învinşi   │
└────┴─────────────────────────────────┘


    CONŢINUTURI

┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de  │Elemente de conţinut     │
│conţinut    ├─────────────────────────┤
│            │Clasa a IV-a             │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │• Geneza Jocurilor       │
│            │Olimpice antice -        │
│            │mitologie şi dovezi      │
│            │istorice                 │
│            │• Grecia antică şi       │
│            │Olimpia - simbolul       │
│            │apartenenţei grecilor la │
│            │acelaşi neam             │
│1. Jocurile │• Atleţii, probele de    │
│Olimpice    │concurs, ceremonialul    │
│antice şi   │olimpic                  │
│moderne     │• Idealul atletic în     │
│            │Grecia antică            │
│            │• Eroii Jocurilor de la  │
│            │Olimpia                  │
│            │• Jocurile Olimpice      │
│            │moderne (de vară şi de   │
│            │iarnă)                   │
│            │• Jocurile Paralimpice   │
│            │(de vară şi de iarnă)    │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │• Fairplay               │
│2. Valorile │• Prietenie              │
│olimpismului│• Excelenţă motrică      │
│            │• Curaj                  │
│            │• Egalitate şi incluziune│
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │• Cercurile olimpice     │
│            │• Steagul olimpic        │
│            │• Flacăra şi torţa       │
│            │olimpică                 │
│3. Simboluri│• Porumbeii păcii        │
│olimpice    │• Ramura de măslin       │
│            │• Deviza olimpică        │
│            │• Imnul olimpic          │
│            │• Jurământul sportivilor │
│            │• Mascotele olimpice     │
│            │• Medaliile olimpice     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │• Comitete olimpice şi   │
│            │paralimpice              │
│            │(internaţionale şi       │
│            │naţionale)               │
│            │• Academia Olimpică      │
│            │Internaţională           │
│4. Mişcarea │• Academia Olimpică      │
│olimpică    │Română                   │
│            │• Modalităţi de celebrare│
│            │a olimpismului:          │
│            │• Ziua Olimpică şi       │
│            │Săptămâna Olimpică       │
│            │• Ziua Olimpică în şcoală│
│            │• Cercul Olimpic şcolar  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │• Înfiinţarea Comitetului│
│            │Olimpic Român            │
│            │• Participarea României  │
│            │la Jocurilor Olimpice    │
│            │• Palmaresul României la │
│            │Jocurile Olimpice        │
│5. România  │• Campionii şi sportivii │
│la Jocurile │olimpici ai României:    │
│Olimpice    │- sportivi români cu cele│
│            │mai multe medalii        │
│            │cucerite la Jocurile     │
│            │Olimpice;                │
│            │- sportivi români cu cele│
│            │mai multe participări la │
│            │Jocurile Olimpice.       │
└────────────┴─────────────────────────┘


    SUGESTII METODOLOGICE
        Programa şcolară pentru disciplina opţională "Viitorii olimpioni" reglementează activitatea profesorului, prin proiectarea unui demers didactic adecvat vârstei elevilor şi diversităţii contextelor educaţionale de învăţare.
        Programa şcolară la clasa a IV-a este concepută astfel încât să nu îngrădească libertatea şi creativitatea profesorului în proiectarea, planificarea şi organizarea activităţilor didactice. Ţinând cont de logica internă a disciplinei, cadrul didactic poate decide:
        ● modul în care va aborda elementele de conţinut şi succesiunea în care le va parcurge;
        ● tipurile de lecţii prin care va forma şi dezvolta competenţele specifice.

        Strategiile didactice trebuie să fie variate şi atractive, să stârnească interesul elevilor şi să fie aplicate în contexte educaţionale favorabile pentru manifestarea spiritului tolerant, deschis către recunoaşterea, formarea şi interiorizarea valorilor olimpismului, a celor culturale şi a normelor moral-civice.
        Strategiile didactice utilizate în lecţii trebuie să conducă elevii la:
        ● selectarea informaţiilor explicit formulate în diferite surse;
        ● înţelegerea, interpretarea şi integrarea ideilor extrase din sursele utilizate;
        ● capacitatea de a construi înţelesuri dintr-o varietate de situaţii.

        Ca răspuns la nevoile individuale de învăţare şi în raport cu educaţia primită în familie, experienţa de viaţă, interesele personale şi zestrea culturală individuală, profesorii au obligaţia de a stabili, organiza şi desfăşura activităţi, care să ofere posibilităţi de progres şcolar tuturor elevilor, indiferent de gen, etnie, religie, mediu cultural sau socio-economic.
        În cadrul activităţilor de învăţare, la disciplina opţională "Viitorii olimpioni", se va urmări valorificarea cunoştinţelor şi experienţelor acumulate de elevi şi prin intermediul disciplinelor şcolare din celelalte arii curriculare. Sarcinile de învăţare vor fi eşalonate după gradul de dificultate, iar aprofundarea conţinuturilor va fi corelată cu nivelul de dezvoltare cognitivă, specifică vârstei elevilor.
        Activităţile didactice, organizate sub forma lecţiilor teoretice şi practice, se vor desfăşura într-o interacţiune permanentă cu elevii, centrată pe interesele acestora, în raport cu obiectivele de învăţare şi finalităţile urmărite. Elevii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă, exersează sau creează.
        În desfăşurarea activităţilor la această disciplină, este încurajată colaborarea cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, cu Academia Olimpică Română, precum şi cu federaţiile sportive naţionale. Participarea campionilor olimpici la lecţiile din cadrul acestei discipline, precum şi la alte activităţi organizate la nivelul unităţii de învăţământ, completează efectul formativ al activităţilor didactice.
        Valoarea formativă a strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare poate fi optimizată prin valorificarea efectelor benefice ale jocului, acesta reprezentând o componentă esenţială a activităţilor de învăţare la acest nivel de vârstă. Profesorul va asigura resurse didactice variate (cărţi, filme, arhive video) care vor contribui la asimilarea cunoştinţelor de către elevi. Anexele 1, 2 şi 3 oferă exemple de resurse didactice pentru desfăşurarea activităţilor la această disciplină de studiu.
        Evaluarea va avea caracter predominat formativ, accentul fiind pus pe:
        ● observarea sistematică a comportamentului elevilor şi a interesului pentru activităţile desfăşurate;
        ● realizarea unor portofolii sau proiecte care să valorifice achiziţiile dobândite;
        ● implicarea psiho-emoţională în cadrul diferitelor activităţi cu caracter motric (jocuri de mişcare, ştafete, parcursuri aplicative, întreceri, concursuri);
        ● valorizarea rezultatelor învăţării, prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
        ● utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare;
        ● corelarea rezultatelor evaluate cu competenţele din programa şcolară;
        ● identificarea noilor competenţe dobândite în contexte non-formale sau informale.

        Urmare a efectelor formative ale tuturor experienţelor de învăţare specifice disciplinei opţionale "Viitorii olimpioni", profesorul va monitoriza şi valoriza progresul elevilor în manifestarea comportamentelor etice.
        PROBELE ŞI CRITERIILE DE EVALUARE
        SUMATIVĂ LA DISCIPLINA OPŢIONALĂ "MICII OLIMPIONI"
        În realizarea unei evaluări eficiente pentru disciplina opţională, profesorul va utiliza probele de evaluare consemnate în tabelul de mai jos:

┌─────────┬────────────┬──────────────┬───────────┬────────┐
│Perioada │            │              │Ponderea   │Punctaj │
│de       │Probe de    │Criterii de   │din        │maxim   │
│instruire│evaluare    │evaluare      │calificativ│criteriu│
│         │            │              │(%)        │        │
├─────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│         │            │Îndeplinirea  │           │        │
│         │Participarea│sarcinilor    │50         │        │
│         │eficientă la│motrice       │           │        │
│         │unul dintre ├──────────────┼───────────┤        │
│         │jocurile    │Atitudinea/   │           │        │
│-        │predate/    │comportamentul│           │100     │
│         │exersate pe │în relaţiile  │           │        │
│         │parcursul   │cu            │50         │        │
│         │perioadei de│coechipierii  │           │        │
│         │instruire   │şi cu         │           │        │
│         │            │adversarii    │           │        │
├─────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│         │Participarea│Îndeplinirea  │           │        │
│         │eficientă la│sarcinilor    │60         │        │
│         │unul/una    │motrice       │           │        │
│         │dintre      ├──────────────┼───────────┤        │
│         │traseele/   │Atitudinea/   │           │        │
│-        │ştafetele   │comportamentul│           │100     │
│         │exersate pe │în relaţiile  │           │        │
│         │parcursul   │cu            │40         │        │
│         │perioadei de│coechipierii  │           │        │
│         │instruire   │şi cu         │           │        │
│         │            │adversarii    │           │        │
├─────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│         │            │Îndeplinirea  │           │        │
│         │Participarea│sarcinilor    │50         │        │
│         │eficientă la│motrice       │           │        │
│         │unul dintre ├──────────────┼───────────┤        │
│         │jocurile    │Atitudinea/   │           │        │
│-        │predate/    │comportamentul│           │100     │
│         │exersate pe │în relaţiile  │           │        │
│         │parcursul   │cu            │50         │        │
│         │perioadei de│coechipierii  │           │        │
│         │instruire   │şi cu         │           │        │
│         │            │adversarii    │           │        │
├─────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│         │            │Îndeplinirea  │           │        │
│         │Participarea│sarcinilor    │60         │        │
│         │eficientă la│motrice       │           │        │
│         │unul/una    ├──────────────┼───────────┤        │
│         │dintre      │Atitudinea/   │           │        │
│-        │traseele/   │comportamentul│           │100     │
│         │ştafetele   │în relaţiile  │           │        │
│         │exersate în │cu            │40         │        │
│         │perioada de │coechipierii  │           │        │
│         │instruire   │şi cu         │           │        │
│         │            │adversarii    │           │        │
└─────────┴────────────┴──────────────┴───────────┴────────┘


        INDICAŢII DE COMPLETARE:
    - Pentru fiecare criteriu de evaluare în parte, profesorul apreciază elevul cu puncte întregi. Nu se acordă jumătăţi de punct. Numărul de puncte acordate nu poate depăşi punctajul maxim aferent criteriului.
    – Pentru stabilirea calificativului care se va acorda elevului, suma punctajelor acordate de profesor la criteriile probei de evaluare trebuie să se încadreze în unul din intervalele de puncte precizate în tabelul de transformare a sumei punctajelor acordate în calificativ. Calificativul rezultat se consemnează în catalog.

┌───────────────────────────────────────────────────┐
│TRANSFORMAREA SUMEI PUNCTAJELOR ACORDATE ÎN        │
│CALIFICATIV                                        │
├───────────────┬──────┬──────┬─────────┬───────────┤
│               │FOARTE│BINE  │SUFICIENT│INSUFICIENT│
│CALIFICATIV    │BINE  │(B)   │(S)      │(I)        │
│               │(FB)  │      │         │           │
├───────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────────┤
│INTERVALUL DE  │90 -  │70 -  │         │           │
│PUNCTE         │100   │89    │50 - 69  │0 - 49     │
│CORESPUNZĂTOR  │puncte│puncte│puncte   │puncte     │
│CALIFICATIVULUI│      │      │         │           │
└───────────────┴──────┴──────┴─────────┴───────────┘

        Notă: Pentru elevii scutiţi medical temporar de efort fizic, profesorul va concepe o probă de evaluare scrisă, sub forma unui test de cunoştinţe din tematica disciplinei Viitorii olimpioni.


    COLECTIV DE AUTORI

┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Numele şi      │Instituţia de    │
│crt.│prenumele      │învăţământ       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │PĂUNESCU       │Ministerul       │
│01. │Alin-Cătălin   │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Ministerul       │
│02. │MARCU Daniela  │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │GHEORGHIŢĂ     │Ministerul       │
│03. │Dan-Mihai      │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│04. │PÎSLARU Vera   │C.N.P.E.E. -     │
│    │Ana            │M.E.C.           │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│05. │DRAGOMIR       │C.N.P.E.E. -     │
│    │Petrică        │U.C.E.           │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea de │
│    │               │Medicină,        │
│    │NEAGU          │Farmacie, Ştiinţe│
│06. │Nicolae-Emilian│şi Tehnologie    │
│    │               │„George Emil     │
│    │               │Palade” din Târgu│
│    │               │Mureş            │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │STĂNESCU       │Naţională de     │
│07. │Monica-Iulia   │Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Colegiul Naţional│
│08. │ARDELEAN       │„Alexandru Papiu │
│    │Mariana        │Ilarian” Târgu   │
│    │               │Mureş            │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│09. │IORDACHE       │Şcoala Gimnazială│
│    │Elisabeta      │nr. 197 Bucureşti│
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Şcoala Gimnazială│
│10. │NIŢIŞOR Adrian │„Alice Voinescu” │
│    │               │Drobeta Turnu    │
│    │               │Severin          │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │BABEŞ Marian   │Şcoala Gimnazială│
│11. │Gabriel        │„Sf. Andrei”     │
│    │               │Brăila           │
└────┴───────────────┴─────────────────┘

    ANEXA 1

    EXEMPLE DE JOCURI DE MIŞCARE, ŞTAFETE ŞI PARCURSURI APLICATIVE
    1. POŞTA MERGE ÎNTRE ORAŞELE GAZDA ALE JOCURILOR OLIMPICE
        Jocul "POŞTA MERGE ÎNTRE ORAŞELE GAZDĂ ALE JOCURILOR OLIMPICE":
    - consolidează cunoştinţele olimpice;
    – dezvoltă atenţia concentrată, acuitatea acustică, atenţia distributivă, viteza de reacţie, viteza de deplasare.

        Oraşele şi anii pot fi inscripţionaţi pe asfalt, pe jetoane din plastic, carton, placaj, polistiren, pe ambalaje de plastic, pe cuburi, piramide confecţionate de elevi, aşezate pe suprafaţa de lucru.
        Cadrul didactic:
    - pronunţă destinaţia "Poşta merge de la ... (oraşul) ... la ... (oraşul) ...!"

 (a se vedea imaginea asociată)
        Elevii:
    - aşezaţi iniţial câte unul, în dreptul fiecărui oraş gazdă a unei ediţii a Jocurilor Olimpice, ascultă destinaţia;
    – un elev, căruia nu i s-a repartizat un oraş gazdă, se situează în centrul cercului;
    – cei doi elevi, care şi-au auzit pronunţat oraşul în dreptul căruia se află, încearcă să schimbe locul între ei;
    – elevul situat iniţial în centrul cercului încearcă să ocupe unul dintre locurile eliberate de cei doi;
    – elevul rămas fără loc se situează în centrul cercului şi aşteaptă continuarea jocului.


    2. "CITIUS, ALTIUS, FORTIUS" - "MAI REPEDE, MAI SUS, MAI PUTERNIC"
        Spaţiul de lucru se împarte în 2-3 culoare, în funcţie de numărul echipelor constituite şi al materialelor (bănci, lăzi de gimnastică, scări fixe) disponibile şi în trei zone de acţiune.
        Parcursul aplicativ în Varianta 1 cuprinde: alergare de viteză până la prima linie orizontală trasată pe sol, urmată de deplasare rapidă până la scara fixă şi căţărare pe aceasta, coborâre şi deplasare dus-întors a unei îngreuieri (bidon umplut, găleată de plastic umplută cu apă, boabe, nisip). Concurentul aleargă până la fanion, îl ocoleşte şi se îndreaptă în viteză către echipa sa predând ştafeta (o atingere cu palma) următorului coechipier, după care se deplasează la capătul şirului alcătuit de propria echipă.
        În Varianta 2, alergarea de viteză se face în zig-zag urmată de escaladarea lăzii de gimnastică după care, din culcat pe banca de gimnastică se deplasează prin tracţiune cu ajutorul braţelor până la capătul acesteia, ocoleşte în viteză fanionul şi se deplasează la propria echipă predând ştafeta următorului coechipier, după care se deplasează la capătul şirului alcătuit de propria echipă.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În Varianta 3, alergarea este şerpuită printre repere urmată de deplasare în echilibru pe banca de gimnastică, căţărare pe banca înclinată cu ajutorul braţelor şi a picioarelor după care se ocoleşte în viteză fanionul şi se deplasează la propria echipă predând ştafeta următorului concurent, după care se deplasează la capătul şirului alcătuit de propria echipă.
        Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială, după ce toţi componenţii au parcurs traseul. Întrecerea se poate organiza de 3 ori pe o singură variantă sau o singură dată pe toate cele trei variante. Câştiga echipa care a ocupat de cele mai multe ori locul I.
        Obiectele folosite în aceste parcursuri pot fi înlocuite, prin iniţiativă şi creativitate, în numeroase moduri, ca de exemplu: banca de gimnastică pentru deplasarea în echilibru poate fi înlocuită cu o ţeavă/profil metalic pătrat, stâlp pătrat din lemn (leaţ), buştean. Scara fixă poate fi înlocuită de o scară obişnuită, iar o scândură groasă şi lată, bine lăcuită poate fi folosită la deplasările prin tracţiune cu braţele, specifice băncii de gimnastică.

    3. CURSA OLIMPICĂ PE NUMERE
        Materiale:
    - 3 fanioane
    – cartonaşe cu cifre
    – cartonaşe cu operaţii

        Clasa se împarte în 3 echipe, egale numeric şi valoric, fiecare ocupând una din pistele de alergare.
        Elevii din fiecare echipă sunt dispuşi în coloană pe un şir şi, prin numărătoare în continuare, aceştia reţin numărul pronunţat.
        Cadrul didactic arată sau pronunţă o cifră.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Elevul care are numărul precizat de profesor, iese din coloană, aleargă, ocoleşte fanionul şi revine la locul său din coloană.
        Elevul care îşi reia primul locul în formaţie aduce un punct echipei sale.
        Câştiga echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

    4. CURSA OLIMPICĂ DE VITEZĂ PE NUMĂRUL REZULTAT DIN OPERAŢII MATEMATICE
        Materiale:
    - 3 fanioane,
    – cartonaşe cu operaţii

        Clasa se împarte în 3 echipe, egale numeric şi valoric, fiecare ocupând una din pistele de alergare.
        Elevii din fiecare echipă sunt dispuşi în coloană pe un şir şi, prin numărătoare în continuare, aceştia capătă şi reţin numărul pronunţat.
        Cadrul didactic arată sau pronunţă o operaţie matematică. (Ex.: 2+6, 8-4, 2x3, 24:6, păcăleală 3x0). Elevul care are numărul rezultat din rezolvarea mintală a operaţiei respective, aleargă, ocoleşte fanionul şi revine în viteză la locul său din formaţie. Elevul care îşi reia primul locul în formaţie aduce un punct echipei sale.
 (a se vedea imaginea asociată)

    5. RECUNOAŞTEM PICTOGRAMA OLIMPICĂ
        Cele 48 de pictograme olimpice prezentate în Anexă, xerografiate, scanate sau desenate de elevi, se decupează şi se aşază împăturite într-un bol/plic.
        Efectivul clasei se împarte în 3 echipe egale numeric.
        Echipele ocupă în spaţiul de lucru (sala de clasă, curte, teren) locuri separate. Fiecare echipă îşi desemnează un căpitan sau hotărăsc să îndeplinească pe rând acest rol.
        Jocul începe prin invitarea, de către cadrul didactic, a căpitanilor celor 3-4 echipe să extragă o pictogramă olimpică.
        Cu pictograma extrasă căpitănii se întorc la echipele lor şi împreună stabilesc ce disciplină sportivă olimpică reprezintă pictograma. Numele disciplinei se scrie pe un bileţel care este predat cadrului didactic.
 (a se vedea imaginea asociată)
        După ce au fost predate cele trei bileţele, cadrul didactic dă citire răspunsului scris pe bileţel arătând întregului colectiv pictograma olimpică. Elevii apreciază dacă sportul denumit de echipa respectivă corespunde sau nu pictogramei, cadrul didactic acordând sau nu un punct echipei.
        La finalul jocului care poate fi precizat ca timp sau după ce toţi elevii au exercitat rolul de căpitan, cadrul didactic acordă titlul de câştigător echipei care a acumulat cele mai multe puncte.
        Dacă există condiţii de proiecţie a imaginii pictogramei olimpice, cadrul didactic va proiecta o imagine pentru toate echipele aflate în întrecere, urmând ca cei desemnaţi căpitani de echipă să transmită cadrului didactic răspunsul stabilit.

    6. ÎNSCRIEM DEVIZA OLIMPICĂ
        Pe un teren plat se trasează/marchează 3-4 piste de alergare conform numărului de echipe constituite. Echipele pot fi alcătuite din 6-8 elevi dispuşi în coloană câte unul sau în coloană câte doi înapoia liniei de start.
 (a se vedea imaginea asociată)
        În faţa fiecărei echipe se aşază plăcuţele/jetoanele/cuburile/piramidele (confecţionate în lecţiile de aplicaţii practice şi arte vizuale) pe care sunt inscripţionate separat silabele cuvintelor care alcătuiesc DEVIZA OLIMPICĂ.
        La semnal, primul elev/prima pereche, aleargă caută şi iau o silabă pe care o aşază în spaţiul destinat devizei, după care în viteză, revine/revin la propria echipă predând ştafeta următorului coechipier/pereche (prin atingerea cu mâna), după care se aşază la capătul din spate al coloanei. Primitorii ştafetei reiau acelaşi parcurs.
        În spaţiul destinat înscrierii devizei se vor trasa, separat, spaţiile aferente silabelor celor trei cuvinte.
        Plăcuţele/jetoanele/cuburile/piramidele pe care sunt inscripţionate silabele se vor aşeza amestecat (suprapuse, în ordine aleatorie) necesitând "căutare".
        Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială, după ce a "înscris" corect cele trei cuvinte ale devizei olimpice.

    7. ŞTAFETA CERCURILOR OLIMPICE
        Pe un teren plat cu lungimea de până în 25m se trasează o linie de plecare (start) şi o linie de sosire. Între cele două linii se delimitează 3, 4 spaţii (piste) de alergare egale cu numărul echipelor formate din efectivul clasei. Pe fiecare "pistă" de alergare se trasează/ desenează/amplasează cele 5 cercuri olimpice colorate specific (roşu, negru, albastru, galben, verde) la distanţă egală între ele. La linia de start se inscripţionează/afişează numele oraşului care a găzduit Jocurile Olimpice Antice (Olimpia), iar la linia de sosire numele oraşului care va găzdui viitoarea ediţie a Jocurilor Olimpice.
        Efectivul clasei se împarte în echipe, egale numeric, ca gen şi valoric care îşi pot atribui o denumire de oraş/de ţară, de regiune, de animal rapid, de personaj animat etc.
        Echipele sunt dispuse în coloană câte unul (nu mai mult de 6-8 elevi), înapoia liniei de start, din spaţiul de alergare repartizat. După linia de sosire, pe fiecare pistă de alergare se plasează un reper (fanion) care să poată fi ocolit.
        La semnal (vizual sau sonor), primul elev din fiecare echipă (eventual ales/numit "căpitan") porneşte în alergare de viteză printre cele 5 cercuri olimpice, ocoleşte reperul aflat înapoia liniei de sosire, apoi, în cea mai mare viteză, se îndreaptă spre echipa sa şi predă ştafeta următorului coechipier. După predarea ştafetei, elevul se aşază la capătul din spate al şirului.
        Câştiga întrecerea echipa care revine prima în formaţia iniţială.
        Jocul se desfăşoară de minimum 3 ori.
 (a se vedea imaginea asociată)

    8. PROBA OLIMPICĂ DE VITEZĂ CU START DE JOS
        Întrecere cu adiţionare de puncte:
    - locul I - 3 puncte;
    – locul II - 2 puncte;
    – locul III - 1 punct

        Pe un teren plat cu lungimea de 30m se trasează (pe lăţime) o linie de plecare, iar la distanţa de 25m, o linie de sosire.
        Pe lungimea terenului se trasează 3 culoare de alergare, egale ca lăţime.
        La linia de start (plecare) se inscripţionează numele oraşului gazdă a Jocurilor Olimpice antice (Olimpia), iar la linia de sosire se inscripţionează numele oraşului gazdă a ultimelor Jocuri Olimpice moderne de vară.
        Elevii clasei se împart în 3 echipe (6-8 elevi în echipă), fiecare echipă atribuindu-şi un nume.
        Echipele sunt dispuse fiecare în coloană pe un şir, în spatele liniei de plecare, pe culoarul propriu de alergare.
        La comanda/"apelul" cadrului didactic, primul elev din fiecare echipă se prezintă la linia de start şi aşteaptă comenzile specifice "startului de jos".
        Startul se dă la semnal sonor (fluier, pistol-jucărie cu capse, bătaie din palme, lovirea a două scânduri sau stinghii de gard pentru atletism, înţeparea unui balon umflat). Se respectă comenzile specifice startului: "la start!", "pe locuri!", "gata!".
        După semnalul sonor, elevii pornesc şi aleargă în cea mai mare viteză pe lungimea de 25m a propriului culoar.
        Echipa este punctată în funcţie de locul ocupat de cei 3 concurenţi (3 puncte pentru locul I, 2 puncte pentru locul II şi 1 punct pentru locul III).
        După efectuarea cursei, alergătorii se deplasează prin lateralul spaţiului de alergare şi se aşază la capătul din spate al echipei proprii. În cazul în care unul din concurenţi greşeşte startul, acesta se reia, iar dacă greşeala se repetă, concurentul este eliminat din concurs, echipa sa primind "0" puncte.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Pentru a ţine evidenţa punctelor realizate de fiecare echipă, cadrul didactic va desemna un elev (de regulă dintre cei scutiţi de efort fizic la lecţie) care va înregistra punctele realizate de către echipa repartizată.

    9. ŞTAFETA FLĂCĂRII OLIMPICE
        Materiale necesare: 3 fanioane, 3 cercuri roşii, 3 cercuri negre, 3 cercuri galbene, 3 cercuri albastre, 3 cercuri verzi, 1 bancă, 1 inscripţionare "Olimpia Grecia", 1 inscripţionare "Tokyo 2020"/"Paris 2024"/"Los Angeles 2028", 3 lanterne/ sticle pictate simulând o făclie. Cercurile pot fi trasate pe suprafaţa de alergare sau pot fi aşezate. În lipsa cercurilor de gimnastică, acestea pot fi confecţionate din sârmă subţire sau nuiele elastice unite la capete.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Pe o suprafaţă plană se delimitează 3-5 "piste" de alergare (în funcţie de numărul de echipe constituite).
        La linia de start se inscripţionează (afişează) numele oraşului gazdă a Jocurilor Olimpice antice (Olimpia), iar la linia de sosire, numele oraşului care a găzduit ultima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne de vară. La mijlocul pistei se amplasează o bancă de gimnastică/buştean/canistre de plastic/profile de polistiren etc., iar între cele două linii şi aceasta câte un reper care să poată fi ocolit. După linia de sosire se amplasează un fanion/ băţ înfipt/alt reper, care să poată fi ocolit.
        Fiecare echipă va fi dotată (sau se va autodota) cu o "torţă" (lanternă, felinar, telefon iluminat, un obiect confecţionat din fructe sau legume etc.) care va fi preluată de către primul elev din coloană (căpitanul de echipă).
        La semnal, acustic sau vizual, primul elev porneşte în cursă, ocoleste reperul, sare peste obstacol, ocoleste al doilea reper, trece linia de sosire, ocoleste fanionul şi în cea mai mare viteză se îndreaptă spre propria echipă, predă "torţa" următorului coechipier şi se deplasează la capătul din spate al şirului. Cel care primeşte "torţa" efectuează acelaşi traseu.
        Câştiga ştafeta echipa care reuşeşte să revină prima în formaţia iniţială, după ce toţi componenţii au efectuat traseul.

    10. SALUT PRIETENE OLIMPION
        Elevii clasei sunt situaţi pe circumferinţa unui cerc. Un elev aleargă prin exteriorul cercului şi atinge pe umăr un elev din cerc, continuându-şi alergarea. Cel atins porneşte în alergare în jurul cercului în sens invers, iar când cei doi se întâlnesc îşi dau mâna şi rostesc o formulă de salut politicos, în limba română sau străină studiată. După ce şi-au dat mâna, fiecare continuă alergarea, dorind să ajungă primul la locul rămas liber de pe circumferinţa cercului. Cel rămas fără loc pe cerc, reia jocul de la început.
        Pentru a se păstra formaţia de cerc se vor inscripţiona cerculeţe în care să stea fiecare elev.
        Cadrul didactic indică formula de salut în română/ în limba străină (politicoasă, uzuală, între colegi/prieteni, cu o persoană adultă)
 (a se vedea imaginea asociată)

    11. GĂSEŞTE PICTOGRAMA SPORTULUI OLIMPIC ANUNŢAT
        Pe suprafaţa de joc se trasează un cerc mare şi diametrul său. Pe circumferinţele celor două semicercuri se dispun, în număr egal, componenţii celor două echipe. În mijlocul fiecărui semicerc se aşază câte o cutie de carton/borcan/ambalaj de plastic etc. în care vor fi depuse jetoane/cartoane inscripţionate/ pictate sau imagini lipite pe un suport, reprezentând numele unor sporturi olimpice pentru o echipă. Pentru cealaltă echipă jetoanele vor conţine imagini (desene pictate/ fotografii) cu pictogramele olimpice ale acelor sporturi.
        Jocul se începe de către primii elevi situaţi de o parte şi de alta a diametrului cercului. Prin tragere la sorţi, de către cei 2 căpitani aleşi, o echipă extrage din cutie un jeton cu un sport olimpic, iar cealaltă echipă trebuie să găsească în cutia proprie un jeton cu pictograma sportului respectiv.
        După extragerea jetonului, fiecare elev se deplasează la capătul diametrului şi afişează cele două jetoane, alăturate (jetonul cu sportul şi jetonul cu o pictograma). Întregul colectiv de elevi apreciază dacă pictograma corespunde sportului olimpic extras din cutie. în cazul unei aprecieri pozitive, echipa care a ales pictograma primeşte 4 un punct. Jocul continuă cu următorii elevi ş.a.m.d.
        Câştiga echipa care acumulează cele mai multe puncte.
        Cu aceleaşi materiale confecţionate jocul poate fi & organizat cu inversarea rolurilor. Prima echipă arată pictograma, iar cealaltă echipă caută sportul olimpic.
 (a se vedea imaginea asociată)

    12. ALERGARE DE ŞTAFETĂ OLIMPICĂ
        Reguli importante:
        Alergarea se face numai prin exteriorul terenului. Predarea ştafetei se face numai în interiorul spaţiului stabilit pentru fiecare echipă. Poziţionarea elevilor fiecărei echipe în spaţiul destinat se face în coloană câte unul. Constituirea unor echipe, pe cât posibil, egale numeric şi valoric.
        Pe o suprafaţă plană (teren de baschet, minifotbal, handbal) se trasează 4-6 spaţii (pătrate/cercuri/dreptunghiuri) sau se aşază câte un cerc de gimnastică în care se vor situa componenţii celor 4-6 echipe constituite. Echipele îşi vor stabili o denumire şi un căpitan de echipă.
 (a se vedea imaginea asociată)
        La semnal (sonor/vizual) primul elev din fiecare echipă va porni în alergare, purtând într-o mână un substituit de ştafetă (cilindru de lemn, plastic, sticlă de 250ml) ocolind prin exteriorul terenului spaţiile celorlalte echipe. Când ajunge în dreptul echipei sale predă ştafeta următorului coechipier şi se deplasează la capătul din spate al şirului câte unul format de echipa sa. Este declarată învingătoare echipa care termină prima parcurgerea traseului de către toţi componenţii.

    13. VIZITĂM ORAŞE GAZDĂ A JOCURILOR OLIMPICE
        Pe un spaţiu delimitat care să poată fi înconjurat de elevi, dispuşi în coloană câte unul se trasează/marchează 3-4-5 spaţii în care să poată fi inscripţionate oraşe gazdă a 3-4-5 ediţii ale Jocurilor Olimpice.
        Alăturat acestuia se realizează un al 2-lea spaţiu trasat identic. Cadrul didactic organizează efectivul clasei în două echipe egale numeric şi echilibrate valoric. Apoi asază în faţa fiecărei echipe, în cele 3-4-5 spaţii inscripţionate mascotele corespunzătoare. La semnal, ambele echipe pornesc în alergare uşoară în jurul propriului teren parcurgând doua ture, timp în care fiecare elev observa aşezarea corectă a mascotelor. Mascotele sunt strânse şi depuse în faţa fiecărei echipe. La semnal, primul elev din fiecare echipa ia mascotele şi din alergare încearcă să le depună corect în spaţiul fiecărui oraş gazdă a Jocurilor Olimpice.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fiecare echipa va desemna un arbitru care va aprecia (sub îndrumarea cadrului didactic) corectitudinea aşezării mascotelor de către echipa adversă prin ridicarea fanionului verde.
        Când aşezarea este greşită va ridica fanionul rosu, executantul fiind obligat să refacă aşezarea mascotelor. După fanionul verde executantul adună mascotele şi în cea mai mare viteză se deplasează la propria echipă şi "predă ştafeta" prin înmânarea mascotelor următorului elev din coloană, apoi trece la capătul şirului.
        Primitorul mascotelor continuă desfăşurarea jocului în aceleaşi condiţii. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială.
        Indicaţii metodice:
    - se vor face referiri la ultimele ediţii ale jocurilor olimpice şi eventual a celei viitoare;
    – jocul va începe cu un număr restrâns de ediţii progresând în concordanţă cu creşterea memoriei vizuale, îndemânării şi vitezei de deplasare a elevilor;
    – inscripţionările pot fi realizate cu creta pe asfalt, pe jetoane de carton, lemn, plastic, polistiren;
    – mascotele pot fi desenate, pictate pe diferite suporturi sau confecţionate în lecţiile de arte vizuale şi abilităţi practice.


    14. RECUNOAŞTE MASCOTA URMĂTOARELOR EDIŢII ALE JOCURILOR OLIMPICE
        Pe un teren dreptunghiular (de volei/de handbal/de baschet) se inscripţionează/ marchează din X în X metri pe ambele linii lungi ale acestuia numele, în ordine, a oraşelor gazdă a ultimelor ediţii a Jocurilor Olimpice.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Prin linii trasate pe lăţimea terenului oraşele sunt unite.
        Efectivul clasei se împarte în 6 echipe a câte 4-6 elevi, echilibrate numeric ca gen şi valoric, dispuse în coloană câte unul înapoia liniei de fund a terenului care devine şi linia de start şi sosire.
        Echipele sunt separate prin linii paralele, trasate pe lungimea terenului.
        La semnal, primul elev din fiecare echipă aleargă până la prima linie (exemplu - Beijing) păşeşte pe ea, se întoarce în mare viteză şi predă ştafeta următorului coechipier trecând la urma şirului. Primitorul ştafetei aleargă până la următoarea linie (exemplu - Londra), păşeşte pe ea şi se întoarce în viteză, predând ştafete următorului coechipier, acesta aleargă până la a treia linie (exemplu - Rio), se întoarce şi aleargă până la linia de sosire predând ştafeta ultimului coechipier care aleargă la ultima linie (exemplu - Tokyo), o atinge cu piciorul şi se îndreaptă în viteză spre linia de sosire.
        Echipa al cărei ultimul concurent a trecut primul linia de sosire este declarată învingătoare.
        Numărul oraşelor şi distanţele dintre acestea sunt determinate de cadrul didactic corespunzător nivelului de manifestare a vitezei de deplasare şi rezistenţei a elevilor.

    15. RECUNOAŞTE SIGLA URMĂTOARELOR EDIŢII ALE JOCURILOR OLIMPICE
        Pe un teren dreptunghiular (de volei/de handbal/de baschet) se inscripţionează/ marchează din X în X metri pe ambele linii lungi ale acestuia numele, în ordine, a oraşelor gazdă a ultimelor ediţii a Jocurilor Olimpice.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Prin linii trasate pe lăţimea terenului oraşele sunt unite.
        Efectivul clasei se împarte în 6 echipe a câte 4-6 elevi, echilibrate numeric ca gen şi valoric, dispus în coloană câte unul înapoia terenului care devine şi linia de start şi sosire.
        Echipele sunt separate prin linii paralele, trasate pe lungimea terenului.
        La semnal, primul elev din fiecare echipă aleargă până la prima linie (Beijing), păşeşte pe ea, se întoarce în mare viteză şi predă ştafeta următorului coechipier, trecând la urma şirului.
        Primitorul ştafetei aleargă până la următoarea linie (Londra), păşeşte pe ea şi se întoarce în viteză, predând ştafete următorului coechipier, acesta aleargă până la a treia linie (Rio), se întoarce şi aleargă până la linia de sosire predând ştafeta ultimului coechipier care aleargă la ultima linie (Tokyo), o atinge cu piciorul şi se îndreaptă în viteză spre linia de sosire.
        Echipa al cărei ultimul concurent a trecut primul linia de sosire este declarată învingătoare.
        Numărul oraşelor şi distanţele dintre acestea sunt determinate de cadrul didactic corespunzător nivelului de manifestare a vitezei de deplasare şi rezistenţei a elevilor.

    16. VIZITĂM ORAŞE GAZDĂ A JOCURILOR OLIMPICE - VARIANTĂ
        Pe un teren dreptunghiular (de volei/ de handbal/de baschet) se inscripţionează/marchează din X în X metrii pe ambele linii lungi ale acestuia numele, în ordine, a oraşelor gazdă a ultimelor ediţii a Jocurilor Olimpice.
        Prin linii trasate pe lăţimea terenului oraşele sunt unite.
        Efectivul clasei se împarte în 6 echipe a câte 4-6 elevi, echilibrate numeric ca gen şi valoric, dispus în coloană câte unul înapoia terenului care devine şi linia de start şi sosire.
        Echipele sunt separate prin linii paralele, trasate pe lungimea terenului. La semnal, primul elev din fiecare echipă aleargă până la prima linie (Beijing) păşeşte pe ea, se întoarce la linia de start, aleargă până la a doua linie (Londra) şi se întoarce în alergare la linia de start şi continuă alergarea până la a treia linie (Rio) şi ş.a.m.d.
        Elevul care a vizitat toate oraşele se deplasează rapid la linia de sosire şi transmite ştafeta (prin atingere cu palma) coechipierului următor, trecând la capătul din urmă a şirului.
        Echipa care depăşeşte prima linia de sosire după ce toţi componenţii au parcurs traseul este desemnată câştigătoare.
 (a se vedea imaginea asociată)


    ANEXA 2

        AFIŞE ALE JOCURILOR OLIMPICE MODERNE DE VARĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

        PICTOGRAME ALE SPORTURILOR OLIMPICE DE VARĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4

        MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
        Programa şcolară pentru
        disciplina opţională
        MUZICĂ ŞI DANS
        CLASA A V-A şi CLASA A VI-A
        ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL
        Bucureşti, 2025

    Notă de prezentare
     Programa şcolară pentru disciplina opţională Muzică şi dans (expresie corporală, ritm şi dinamism) a fost elaborată conform noului model de programă şcolară centrată pe competenţe şi completează oferta curriculară pentru învăţământul gimnazial, clasele a V-a şi a VI-a. Aceasta a fost elaborată în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit planului cadru de învăţământ aprobat prin O.M.E.N.C.S nr. 3590/2016, care prevede o oră pe săptămână pentru disciplina opţional integrat şi a Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii, parte integrantă în O.M.E. nr. 3238/2021.
        Prezenta programă completează aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe şi are în vedere componentele profilului de formare a absolventului de învăţământ gimnazial, contribuind la formarea competenţelor - cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi.
        Practicarea dansului favorizează menţinerea şi optimizarea stării de sănătate şi dezvoltarea fizică armonioasă, contribuie la dezvoltarea capacităţii motrice a elevilor, oferind o alternativă valoroasă pentru recreere şi refacerea capacităţii de efort intelectual, dar şi pentru dezvoltarea simţului estetic şi a echilibrului emoţional, prin petrecerea activă a timpului liber. Dansul combină într-un mod plăcut mişcarea cu muzica şi promovează comunicarea între partenerii/membrii grupului, fiindu-i recunoscut aportul la formarea deprinderilor sociale, de colaborare şi lucru în grup, favorizând integrarea socială a practicanţilor. Astfel, pornind de la beneficiile multilaterale pe care dansul le are asupra creşterii şi dezvoltării copiilor, disciplina Muzică şi dans (expresie corporală, ritm şi dinamism) vizează preponderent stimularea interesului elevilor pentru propria sănătate fizică şi emoţională, precum şi pentru adoptarea unui stil de viaţă activ.
        Prin parcurgerea disciplinei opţionale integrate Muzică şi dans (expresie corporală, ritm şi dinamism), elevii vor beneficia de:
    - îmbunătăţirea indicilor somato-funcţionali şi formarea unei atitudini corecte a corpului;
    – conştientizarea posibilităţilor de mişcare a propriului corp, în ritmul muzicii; /dezvoltarea capacităţii motrice prin dans şi valorificarea acesteia în activităţi independente;
    – formarea deprinderilor de comunicare şi de lucru în grup, pentru integrare socială, din perspectivă multiculturală;
    – formarea capacităţii de a practica dansul, în timpul liber, în mod independent, pentru recreere şi refacerea capacităţii de efort.

        Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare;
    – Competenţe generale;
    – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;
    – Conţinuturi;
    – Sugestii metodologice.

        Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dobândite prin învăţare, care permit adoptarea unor comportamente specifice unui domeniu, în contexte diverse.
        Competenţele generale vizate de disciplina Muzică şi dans (expresie corporală, ritm şi dinamism) reprezintă achiziţiile de cunoaştere şi atitudinale ale elevului din clasele a V-a şi clasa a VI-a, ce vizează contribuţia dansului la creşterea şi dezvoltarea elevilor de această vârstă.
        Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi se formează pe parcursul unui an şcolar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde exemple de activităţi de învăţare concrete, variate, care valorifică participarea conştientă şi activă elevilor la lecţiile de dans.
        Conţinuturile învăţării vizează următoarele domenii:
    - capacitate de organizare spaţială şi temporală;
    – postură şi expresie corporală;
    – calităţi motrice specifice dansului;
    – deprinderi motrice sportive;
    – deprinderi muzicale;
    – igienă şi protecţie individuală în activităţi de dans;
    – comportamente şi atitudini asociate dansului.

        Sugestiile metodologice includ strategii didactice şi elemente de evaluare, cu scopul de a orienta cadrele didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvate lucrului cu elevii, din perspectiva noilor educaţii în societatea cunoaşterii.
        Această disciplină poate fi predată de către profesorul de educaţie fizică şi sport, cu competenţe de predare a dansului sportiv, dobândite în cadrul formării iniţiale sau continue.

    Competenţe generale
    1. Participarea la activităţi de dans pentru dezvoltarea capacităţii motrice şi petrecerea activă a timpului liber.
    2. Practicarea dansului ca formă de exprimare culturală şi pentru integrare socială.
        Competenţe specifice şi
        exemple de activităţi de învăţare
    1. Participarea la activităţi de dans pentru dezvoltarea capacităţii motrice şi petrecerea activă a timpului liber.

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Clasa a V-a       │Clasa a VI-a       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1.1. Utilizarea   │                   │
│elementelor din   │                   │
│diferite stiluri  │1.1. Practicarea   │
│de dans pentru    │unor stiluri de    │
│dezvoltarea       │dans diferite,     │
│capacităţii       │pentru dezvoltarea │
│motrice proprii   │capacităţii motrice│
│• efectuarea      │• exersarea paşilor│
│paşilor de dans   │de dans, specifici │
│specifici         │diferitelor stiluri│
│diferitelor       │de dans,           │
│stiluri;          │individual, pe     │
│• respectarea     │perechi, în grup;  │
│regulilor de      │• conducerea de    │
│angrenare a       │către elevi a unor │
│organismului în   │exerciţii ritmice, │
│efort şi de       │efectuate pe       │
│revenire a        │diferite tempouri; │
│acestuia după     │• realizarea       │
│efort în timpul   │pregătirii         │
│lecţiilor de dans;│specifice a        │
│• observarea      │organismului în    │
│reacţiilor        │paşi de dans;      │
│cardiovasculare şi│• cunoaşterea      │
│respiratorii în   │indicilor optimi de│
│timpul efortului  │dezvoltare a       │
│cu diferite       │capacităţii motrice│
│intensităţi       │pentru disciplina  │
│determinate de    │dans şi compararea │
│efectuare paşilor │acestora cu indicii│
│de dans;          │valorilor          │
│• măsurarea       │personale;         │
│frecvenţei        │• utilizarea       │
│cardiace şi a     │metodelor şi       │
│celei respiratorii│mijloacelor        │
│după efectuarea   │specifice dansului │
│paşilor de dans;  │pentru dezvoltarea │
│• efectuarea unor │calităţilor motrice│
│exerciţii fizice  │specifice acestei  │
│pentru            │discipline         │
│îmbunătăţirea     │sportive.          │
│calităţilor       │                   │
│motrice specifice │                   │
│dansului.         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1.2. Adoptarea    │                   │
│posturii corporale│                   │
│corecte, în       │                   │
│exersarea         │                   │
│elementelor       │                   │
│specifice         │                   │
│stilurilor de dans│1.2. Adoptarea unei│
│• studiul la      │posturii corporale │
│oglindă, din faţă │corecte, în        │
│şi din profil, a  │diferite stiluri de│
│posturii corporale│dans               │
│pe durata         │• realizarea       │
│efectuării unor   │exerciţiilor pentru│
│mişcări specifice │formarea şi        │
│stilurilor de     │consolidarea       │
│dans;             │reflexului de      │
│• efectuarea      │atitudine corporală│
│mişcărilor        │globală corectă;   │
│analitice, libere │• adoptarea        │
│sau cu obiecte, pe│posturii corecte în│
│linii melodice    │poziţiile de bază  │
│diferite;         │şi în timpul       │
│• compararea      │dansului;          │
│posturii corporale│• observarea       │
│globale cu        │posturii corporale │
│modelele          │proprii, în        │
│prezentate        │oglindă;           │
│(planşe, filme,   │• observarea       │
│diapozitive);     │posturii corporale │
│• verificarea     │a colegilor.       │
│poziţiilor        │                   │
│principalelor     │                   │
│segmente ale      │                   │
│corpului în timpul│                   │
│efectuării        │                   │
│mişcărilor de     │                   │
│dans.             │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1.3. Identificarea│                   │
│ritmului în cadrul│                   │
│unor linii        │1.3. Efectuarea    │
│melodice diferite │unor paşi de dans, │
│• recunoaşterea   │pe linii melodice  │
│unor melodii      │cu ritmuri variate │
│specifice anumitor│• efectuarea şi    │
│dansuri şi        │modificarea paşilor│
│demonstrarea      │de dans, pe linii  │
│acestora;         │melodice diferite; │
│• identificarea   │• modificarea      │
│accentelor ritmice│tempoului paşilor  │
│în cadrul unei    │de dans, în funcţie│
│melodii;          │de modificarea     │
│recunoaşterea     │melodiei.          │
│tempoului unei    │                   │
│linii melodice.   │                   │
└──────────────────┴───────────────────┘

    2. Practicarea dansului ca formă de exprimare culturală şi pentru integrare socială

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Clasa a V-a       │Clasa a VI-a       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│2.1. Efectuarea   │2.1. Practicarea   │
│paşilor din       │unor dansuri       │
│dansuri           │tradiţionale din   │
│folclorice,       │ţara noastră şi din│
│specifice zonelor │alte ţări          │
│geografice ale    │• practicarea unor │
│României          │dansuri folclorice;│
│• prezentarea unor│• efectuarea unor  │
│dansurilor        │paşi de dans de    │
│folclorice, din   │societate, paşi de │
│diferite regiuni  │dans modern;       │
│geografice;       │• jocuri de        │
│• efectuarea unor │diferenţiere a     │
│paşi de dans      │mişcărilor între   │
│folcloric, din    │dansuri lente/     │
│diferite zone     │rapide, binare/    │
│geografice;       │ternare;           │
│• însuşirea unor  │• identificarea    │
│elemente de limbaj│aspectelor comune  │
│muzical.          │din dansurile      │
│                  │însuşite.          │
├──────────────────┼───────────────────┤
│2.2. Identificarea│2.2. Exprimarea    │
│relaţiei dintre   │prin dans a        │
│dans şi exprimarea│stărilor emoţionale│
│stărilor          │şi sentimentelor   │
│emoţionale        │• prezentarea      │
│• jocuri de       │conţinutului       │
│imitare a unor    │afectiv al dansului│
│mişcări           │şi exprimarea      │
│caracteristice    │acestuia prin      │
│animalelor pentru │mişcare;           │
│ilustrarea unui   │• stimularea       │
│fragment muzical/ │exprimării spontane│
│coregrafic;       │a unor reacţii,    │
│• efectuarea unor │emoţii, sentimente │
│mişcări variate   │faţă de scurte     │
│pentru exprimarea │fragmente muzicale │
│emoţiilor;        │contrastante;      │
│• jocuri de       │• realizarea unor  │
│imitaţie.         │coregrafii libere. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │2.3. Participarea  │
│                  │la diferite        │
│2.3. Efectuarea   │dansuri, în pereche│
│paşilor de dans,  │şi în grup         │
│în pereche şi în  │• exersarea unor   │
│grup              │stiluri de dans în │
│• exersarea unor  │pereche;           │
│paşi de dans cu   │• exersarea unor   │
│partener;         │dansuri în grup, în│
│• efectuarea unor │formaţii diferite  │
│paşi de dans în   │(în cerc, în linie,│
│diferite formaţii │în coloană);       │
│de lucru (linie,  │• crearea unor     │
│cerc, coloană);   │coregrafii, la     │
│• modificarea     │alegere, pe melodii│
│formaţiilor de    │diferite;          │
│lucru, pe durata  │• realizarea unor  │
│unei linii        │schimbări de       │
│melodice;         │formaţie, pe fondul│
│• exersarea unor  │coregrafiilor      │
│dansuri în vederea│impuse sau libere; │
│participării la   │• exersarea unor   │
│serbări,          │dansuri în vederea │
│concursuri,       │participării la    │
│demonstraţii.     │serbări,           │
│                  │concursuri,        │
│                  │demonstraţii.      │
└──────────────────┴───────────────────┘


┌────────────────────────────────────────────────────┐
│CONŢINUTURI                                         │
├─────────────┬──────────────────────────────────────┤
│Domenii de   │Elemente de conţinut                  │
│conţinut     ├──────────────────┬───────────────────┤
│             │Clasa a V-a       │Clasa a VI-a       │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│             │- formaţii de     │                   │
│             │lucru: linie,     │- formaţii de      │
│             │cerc, coloană;    │lucru: linie, cerc,│
│             │- forme de        │coloană; schimbarea│
│             │organizare a      │formaţiilor de     │
│             │exersării:        │dans;              │
│Capacitate de│individuală, pe   │- forme de         │
│organizare   │perechi, în grup; │organizare a       │
│spaţială şi  │- efectuarea      │exersării:         │
│temporală    │mişcărilor în     │individuală, pe    │
│             │ritmuri şi        │perechi, în grup;  │
│             │tempouri diferite,│- exprimarea prin  │
│             │în funcţie de un  │mişcare a unor     │
│             │stimul auditiv    │ritmuri muzicale   │
│             │(muzică,          │variate.           │
│             │instrumente de    │                   │
│             │percuţie).        │                   │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│             │                  │- controlul        │
│             │                  │posturii în        │
│             │                  │timpului dansului; │
│             │- postura         │- exprimarea       │
│             │corporală în dans;│stărilor emoţionale│
│             │- expresii faciale│şi sentimentelor   │
│Postură şi   │şi mimica;        │prin limbaj        │
│expresie     │- gesturi şi      │corporal;          │
│corporală    │comunicare prin   │- prelucrarea      │
│             │mişcare;          │selectivă a        │
│             │- educarea actului│aparatului         │
│             │respirator.       │locomotor prin     │
│             │                  │mişcări specifice  │
│             │                  │de dans;           │
│             │                  │- educarea actului │
│             │                  │respirator.        │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│             │Viteza            │                   │
│             │• Viteza de       │Viteza             │
│             │execuţie a        │• în regim de      │
│             │mişcărilor        │supleţe, pe durata │
│             │efectuate pe      │efectuării paşilor │
│             │diferite linii    │de dans.           │
│             │melodice;         │Forţa              │
│             │• Viteza de       │• în regim de      │
│             │repetiţie -       │viteză, în funcţie │
│             │folosind tempouri │de stilul de dans  │
│             │de la moderat la  │şi paşii specifici;│
│             │maximal;          │• în regim de      │
│             │• Viteza de       │supleţe, în timpul │
│             │reacţie - prin    │efectuării paşilor │
│             │măsurarea timpului│de dans.           │
│             │de reacţie la o   │Capacităţi         │
│             │mişcare aleasă de │coordinative       │
│             │profesor;         │• Coordonarea      │
│             │• Viteza de       │segmentară, în     │
│             │deplasare, pe paşi│funcţie de stilul  │
│             │de dans - prin    │de dans;           │
│             │folosirea         │• Coordonare       │
│             │tempourilor lente,│spaţio-temporală a │
│             │moderate,         │mişcărilor         │
│             │accelerate şi     │specifice paşilor  │
│             │maximale.         │de dans;           │
│             │• Forţa           │• Coordonare       │
│             │• Forţa dinamică  │vizual-motrică     │
│             │segmentară, în    │specifică          │
│             │funcţie de stilul │stilurilor de dans;│
│             │de dans şi paşii  │• Ritmicitate şi   │
│Calităţi     │specifici;        │muzicalitate;      │
│motrice      │• Forţa în regim  │• Simţul ritmului  │
│specifice    │de rezistenţă,    │fiecărui dans şi   │
│dansului     │manifestată pe    │executarea paşilor │
│             │durata efectuării │de dans pe muzică; │
│             │unui dans;        │• Punctele de      │
│             │• Forţă specifică │orientare pe scenă │
│             │efectuării        │şi direcţia de     │
│             │anumitor mişcări  │deplasare pe ringul│
│             │din diferite      │de dans.           │
│             │stiluri de dans.  │                   │
│             ├──────────────────┼───────────────────┤
│             │Capacităţi        │                   │
│             │coordinative      │                   │
│             │• Orientarea      │                   │
│             │corpului în spaţiu│Rezistenţa         │
│             │şi coordonarea    │• Rezistenţa       │
│             │segmentelor faţă  │cardiovasculară în │
│             │de corp - puncte  │eforturi specifice │
│             │de orientare pe   │stilurilor de dans.│
│             │ringul de dans;   │Mobilitate         │
│             │•Ritmicitate şi   │articulară         │
│             │muzicalitate.     │• Mobilitatea      │
│             │Rezistenţa        │articulară, în     │
│             │• Rezistenţa      │funcţie de stilul  │
│             │cardiovasculară în│de dans;           │
│             │eforturi specifice│• Supleţe generală │
│             │stilurilor de     │şi specifică, în   │
│             │dans.             │acord cu           │
│             │Mobilitate        │solicitările       │
│             │articulară şi     │stilurilor de dans.│
│             │elasticitate      │                   │
│             │musculară în      │                   │
│             │funcţie de stilul │                   │
│             │de dans.          │                   │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│             │Poziţiile de dans │                   │
│             │specifice         │                   │
│             │secţiunilor de    │                   │
│             │dans standard şi  │                   │
│             │latino-americane: │                   │
│             │• poziţia închisă │                   │
│             │(pentru ambele    │                   │
│             │secţiuni);        │                   │
│             │• poziţie         │Figuri de bază din │
│             │exterioară (pentru│dansurile standard:│
│             │secţiunea         │• Vals lent;       │
│             │standard);        │• Vals vienez;     │
│             │• poziţie deschisă│• Quickstep;       │
│             │(pentru secţiunea │• Tango.           │
│             │latino).          │Figuri de bază din │
│             │Figuri de bază în │dansurile latino   │
│             │dansurile         │americane:         │
│             │standard:         │• Samba;           │
│             │• Vals lent;      │• Cha-cha-cha;     │
│             │• Vals vienez;    │• Rumba;           │
│             │• Quickstep.      │• Jive;            │
│             │Figuri de bază în │• Lambada;         │
│Deprinderi   │dansurile         │• Salsa;           │
│motrice      │latino-americane: │• Bachata.         │
│sportive     │• Cha-cha;        │Figuri de bază din │
│             │• Samba;          │dansurile populare │
│             │• Jive.           │româneşti/specifice│
│             │Dansuri moderne:  │altor tări:        │
│             │• Meneaito,       │• Brâul;           │
│             │Macarena;         │• Alunelul;        │
│             │• Jerusalema;     │• Ciobanaşul;      │
│             │• Dans de Crăciun.│• Învârtitea -     │
│             │Dansuri populare  │variantă;          │
│             │româneşti/        │•Cazacioc.         │
│             │specifice altor   │Coregrafii pentru  │
│             │tări:             │serbări şcolare,   │
│             │• Hora boierească;│evenimente,        │
│             │• Sârba           │demonstraţii.      │
│             │studenţilor;      │                   │
│             │• Braşoveanca;    │                   │
│             │• Ciuleandra;     │                   │
│             │• Zorba;          │                   │
│             │• Pamporea.       │                   │
│             │Coregrafii pentru │                   │
│             │serbări şcolare,  │                   │
│             │evenimente,       │                   │
│             │demonstraţii.     │                   │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│             │• muzica - element│                   │
│             │al culturii:      │• muzica - element │
│             │melodii, cântece  │al culturii:       │
│             │populare;         │melodii, cântece   │
│             │• muzica şi ritmul│populare;          │
│             │muzical: metrica, │• elemente din     │
│             │accentul ritmic,  │folclor, tradiţii  │
│Deprinderi   │tempoul,          │şi obiceiuri       │
│muzicale     │periodicitatea,   │culturale şi       │
│             │sincopa;          │muzicale din       │
│             │• recunoaşterea   │diferite zone      │
│             │genurilor         │geografice;        │
│             │muzicale;         │• aspecte ale      │
│             │• identificarea   │muzicii            │
│             │ritmului,         │contemporane.      │
│             │tempoului şi a    │                   │
│             │frazei muzicale.  │                   │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│             │                  │• metode de        │
│             │• metode de       │reechilibrare      │
│             │reechilibrare     │hidroelectrolitică │
│             │hidroelectrolitică│în timpul şi după  │
│             │în timpul şi după │practicarea        │
│             │practicarea       │dansului;          │
│             │dansului;         │• modalităţi de    │
│             │• măsuri de       │atenuare a         │
│             │menţinere a       │şocurilor          │
│             │igienei           │determinate de     │
│             │individuale şi    │efectuarea anumitor│
│             │colective, a      │figuri de dans (în │
│             │spaţiului şi      │stiluri precum     │
│             │costumelor de     │break dance);      │
│Igienă şi    │dans;             │• măsuri de        │
│protecţie    │• tehnicile de    │menţinere a igienei│
│individuală  │acordare reciprocă│individuale şi     │
│în activităţi│a ajutorului/     │colective, a       │
│de dans      │sprijinului în    │spaţiului,         │
│             │execuţii;         │costumelor şi      │
│             │• cunoştinţe şi   │pantofilor de dans;│
│             │informaţii despre:│• cunoştinţe şi    │
│             │• importanţa      │informaţii despre: │
│             │pregătirii        │• respiraţia pentru│
│             │organismului      │refacerea          │
│             │pentru efort;     │capacităţii de     │
│             │• respiraţia cu   │efort în timpul    │
│             │caracter de       │dansului;          │
│             │refacere;         │• tehnicile de     │
│             │• modalităţi de   │acordare reciprocă │
│             │atenuare a        │a                  │
│             │şocurilor.        │ajutorului/        │
│             │                  │sprijinului în     │
│             │                  │execuţii.          │
├─────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│             │• manifestarea    │• asumarea         │
│             │spiritului de     │responsabilităţilor│
│             │iniţiativă;       │specifice în       │
│             │• stăpânire de    │lecţiile dans;     │
│             │sine, colaborare  │• asumarea         │
│             │şi întrajutorare  │responsabilităţii  │
│Comportamente│în cadrul         │în îndeplinirea    │
│şi atitudini │perechilor şi     │rolurilor specifice│
│asociate     │grupurilor de     │pe durata          │
│dansului     │dansatori;        │practicării        │
│             │• recunoaşterea   │dansurilor;        │
│             │stărilor şi       │• prevenirea/      │
│             │reacţiilor        │aplanarea/         │
│             │emoţionale        │rezolvarea         │
│             │survenite în      │situaţiilor        │
│             │timpul diferitelor│conflictuale.      │
│             │dansuri.          │                   │
└─────────────┴──────────────────┴───────────────────┘



    Sugestii metodologice
        Activitatea didactică la disciplina Muzică şi dans (expresie corporală, dans şi dinamism) ilustrează orientări moderne în educaţie, şi anume:
    - educaţia integrată, interdisciplinară - prin faptul că face apel la cunoştinţe şi competenţe din educaţie fizică şi sport, muzică, istorie, geografie;
    – educaţia multiculturală - prin elementele de muzică şi dans tradiţionale;
    – educaţie digitală - prin sistemele moderne de selecţie a muzicii adecvate diferitelor stiluri de dans şi utilizarea tehnologiei pe parcursul lecţiilor de dans;
    – educaţie de gen - prin sublinierea locului şi rolului partenerilor de dans, consolidarea identităţii de gen, a egalităţii şi echităţii de gen.

        Lecţia din cadrul opţionalului Muzică şi dans (expresie corporală, ritm şi dinamism) este creaţia profesorului care o predă şi reflectă competenţele profesionale, capacitatea de adaptare la condiţiile de desfăşurare a activităţii didactice, dar şi la particularităţile elevilor, având în vedere o serie de sugestii metodologice.
        Având în vederea diversitatea stilurilor de dans, profesorul va crea diferite situaţii de instruire, prin care poate să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare (dansurile, melodiile), scopul final fiind formarea competenţelor prevăzute de programa şcolară.
        Activitatea de învăţare va fi centrată pe elevi şi preferinţele acestora pentru anumite stiluri de dans. În raport cu propriile competenţe, profesorul va putea valoriza experienţa motrică a elevilor care practică dansul, ca activitate extracurriculară. Aceştia vor fi încurajaţi să conducă secvenţe de lecţie, să propună coregrafii, să colaboreze cu ceilalţi colegi, din perspectiva autonomiei elevilor în lecţia de dans.
        Pentru o eficienţă optimă a activităţii didactice, profesorul va avea în vedere valorificarea potenţialului psihomotric al fiecărui elev în parte, prin alegerea celor mai potrivite metode şi mijloace de instruire, în funcţie de finalităţile instruirii, particularităţile vârstei, genului şi nivelului de pregătire al elevilor.
        Dansul va impune utilizarea judicioasă a bazei şi a resurselor materiale. Profesorul va avea în vedere tehnica de sonorizare, repertoriul de melodii şi chiar posibilitatea de filmare şi redare a dansurilor elevilor, cu scop didactic sau de promovare a dansurilor în contexte organizate la nivelul unităţii de învăţământ (serbări şcolare, demonstraţii, evenimente).
        La începutul lecţiilor, elevii vor efectua o încălzire pe fond muzical, folosind diverşi paşi de dans (sau din gimnastică ritmică, aerobică) şi apoi, vor continua cu învăţarea şi exersarea anumitor paşi şi figuri de dans. Pentru exemplificare, programa oferă o serie de resurse educaţionale deschise, postate pe siteul web Youtube. Acestea pot fi completate, în funcţie de conţinuturile vizate sau înlocuite, în cazul în care materialele video respective nu vor mai putea fi accesate.
        Din perspectiva conţinuturilor, este încurajată învăţarea dansurilor populare româneşti şi crearea unui ansamblu folcloric la nivelul unităţii de învăţământ. Această opţiune este însă la alegerea elevilor şi profesorului. În egală măsură, un ansamblu de dans poate avea în repertoriul său stiluri de dans variate, care să permită elevilor să se exprime personal, cultural şi social, în cele mai diverse modalităţi. Pentru toate aceste situaţii, se recomandă ca elevii să poarte costume corespunzătoare şi pantofi de dans adecvaţi.
        Elementele de conţinut privind igiena şi protecţia individuală, precum şi comportamente şi atitudini vor fi abordate pe parcursul tuturor lecţiilor dans. Aceste aspecte sunt esenţiale, pe de o parte, pentru igiena costumelor şi pantofilor de dans, şi pe de altă parte, pentru desfăşurarea activităţilor de dans într-un mediu educaţional plăcut.
        Evaluarea, predominant formativă, va viza achiziţiile fiecărui elev în parte, scopul principal al acestei discipline fiind acela de a încuraja practicarea exerciţiilor fizice în timpul liber. Programa propune o serie de probe de evaluare. Profesorul le poate completa, astfel încât să surprindă evoluţia şi preferinţa elevilor pentru anumite conţinuturi. în funcţie de condiţiile specifice din unitatea de învăţământ, profesorul poate opta pentru evaluarea elevilor ca urmare a participării acestora la o serbare, demonstraţie, eveniment, în calitate de membru al unui ansamblu de dans.

    Metode de evaluare
    1. Exemplificarea unui dans standard din cele învăţate cu conţinut (coregrafie) şi melodie impuse.
        Criterii de evaluare:
    - Adaptarea ritmului respirator cu coregrafia dansului 25% (competenţa specifică 1.1);
    – Adoptarea posturii corecte în timpul dansului 25% (competenţa specifică 1.2);
    – Corelarea paşilor de dans cu muzica 25% (competenţa specifică 1.3);
    – Respectarea coregrafiei 25%.


    2. Alegerea unei melodii şi crearea liberă a conţinutului (coregrafiei) din dansurile latino-americane sau un dans popular învăţat.
        Criterii de evaluare:
    - creativitate 25% (competenţa specifică 2.3);
    – cunoaşterea genului muzical şi exprimarea emoţiilor trăite 50% (competenţa specifică 2.2);
    – menţinerea ritmului respirator şi muzical 25% (competenţa specifică 1.1)


    3. Alegerea unei melodii şi crearea liberă a conţinutului (coregrafiei) din dansuri standard/un dans la alegere din cele învăţate.
        Criterii de evaluare:
    - creativitate 25% (competenţa specifică 2.3);
    – cunoaşterea genului muzical şi exprimarea emoţiilor trăite 50% (competenţa specifică 2.2.)
    – menţinerea ritmului respirator şi muzical 25% (competenţa specifică 1.3.)


    4. Exemplificarea unui dans latino-american cu conţinut (coregrafie) şi melodie impuse sau un dans popular.
        Criterii de evaluare:
    - Identificarea genului muzical şi a stilului de dans (individual/în perechi/grup) 50% (competenţa specifică 1.1);
    – Creativitate în alegerea paşilor şi corelarea acestora cu muzica 50% (competenţa specifică 2.3).

        Portofoliu cu tema Genuri muzicale şi stiluri de dans
        Indicaţii pentru realizarea portofoliului: Ascultă melodii din cinci ţări şi identifică genul muzical. Descrie în câteva propoziţii ce ai simţit când le-ai ascultat. Exemplifică stiluri de dans specifice genurilor muzicale.


    STANDARDE DE PERFORMANŢĂ
    1. Exemplificarea paşilor de bază din dansurile standard însuşite.
    2. Exemplificarea paşilor de bază din dansurile latino-americane însuşite.
    3. Exemplificarea a două dansuri populare şi/sau moderne.
    4. Crearea unei coregrafii/compoziţii pe o melodie la alegere.
        NORMATIV DE DOTARE MINIMALĂ pentru disciplina opţională Muzică şi dans (expresie corporală, ritm şi dinamism):
    - Boxă
    – Laptop
    – Saltele individuale
    – Acces la internet
    – Muzică
    – Sala de sport


    Surse WEB
        ● https://www.youtube.com/watch?v=zGiIKmKmMeE&t=910s
        ● https://www.youtube.com/watch?v=M0lEAmWiL20
        ● https://www.youtube.com/watch?v=glQru4VD8qo
        ● https://www.youtube.com/watch?v=xtac0FxEfmQ
        ● https://www.youtube.com/watch?v=oZhQGB7RTSs
        ● https://www.youtube.com/watch?v=Ygd3R9mhYk
        ● https://www.youtube.com/watch?v=oJ18op-kVF0
        ● https://www.youtube.com/watch?v=lfygj9GVJ38&t=142s
        ● https://www.youtube.com/watch?v=pawim692vZc
        ● https://www.youtube.com/watch?v=54rPCNXBLjU
        ● https://www.youtube.com/watch?v=uSh-H7mfKs
        ● https://www.youtube.com/watch?v=OSyQ9lxHhVk
        ● https://www.youtube.com/watch?v=F6ayJ64EUtI

    Colectiv de autori

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr. │Nume şi     │Instituţia de       │
│crt.│prenume     │învăţământ          │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│01. │PĂUNESCU    │Ministerul Educaţiei│
│    │Alin-Cătălin│şi Cercetării       │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│02. │MARCU       │Ministerul Educaţiei│
│    │Daniela     │şi Cercetării       │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│03. │GHEORGHIŢĂ  │Ministerul Educaţiei│
│    │Dan-Mihai   │şi Cercetării       │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │PÎSLARU Vera│Centrul Naţional de │
│04. │Ana         │Politici şi Evaluare│
│    │            │în Educaţie         │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│05. │DRAGOMIR    │C.N.P.E.E. - U.C.E. │
│    │Petrică     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Universitatea de    │
│    │NEAGU       │Medicină, Farmacie, │
│06. │Nicolae     │Ştiinţe şi          │
│    │Emilian     │Tehnologie „George  │
│    │            │Emil Palade” din    │
│    │            │Târgu Mureş         │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Universitatea       │
│07. │STĂNESCU    │Naţională de        │
│    │Monica Iulia│Educaţie Fizică şi  │
│    │            │Sport din Bucureşti │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Universitatea       │
│08. │ZAHIU       │Naţională de        │
│    │Mihaela     │Educaţie Fizică şi  │
│    │            │Sport din Bucureşti │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │CALISTRU    │Şcoala Gimnazială   │
│09. │Geanina     │nr. 194 Bucureşti   │
│    │Marilena    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│10. │IORDACHE    │I.S.J. Ilfov        │
│    │Titel       │                    │
└────┴────────────┴────────────────────┘


    ANEXA 5

                           MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
                      Programa şcolară pentru disciplina opţională
                        MINIHANDBAL - MIŞCARE, JOC ŞI FAIR-PLAY
                             CLASA A III-A şi CLASA A IV-A
                                   ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
                                    Bucureşti, 2025

    Notă de prezentare
        Prezentul document conţine programa şcolară pentru disciplina opţională de învăţământ MINIHANDBAL - MIŞCARE, JOC ŞI FAIR-PLAY care se organizează la clasele a III-a şi a IV-a.

    Conceptul de joc
        Minihandbalul este un joc de handbal simplificat, a cărui metode şi mijloace specifice de pregătire sunt adaptate particularităţilor psiho-motrice ale copiilor (fete şi băieţi) cu vârsta cuprinsă între 9-11 ani. Se recomandă practicarea în unităţi de învăţământ sub formă de joc în echipe mixte.
        La nivelul elevilor de clasele a III-a şi a IV-a, prioritatea trebuie acordată în permanenţă aspectelor ludice şi experienţei motrice specifice jocurilor cu obiecte (în cazul de faţă mingea de handbal).

    Beneficiile practicării minihandbalului
        Din punct de vedere fizic, practicarea minihandbalului ajută la antrenarea tuturor grupelor musculare, dezvoltarea anduranţei, vitezei, creşterea imunităţii, prevenirea multor probleme de sănătate, adoptarea unei posturi corecte a corpului, menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi scăderea riscului de obezitate infantilă.
        Din punct de vedere psihic, prin practicarea minihandbalului se dezvoltă concentrarea, coordonarea, gândirea strategică, spiritul competitiv nu doar faţă de ceilalţi, dar şi faţă de sine, dorinţa de perfecţionare, spiritul de echipă, disciplina şi creşterea bunei dispoziţii în timpul lecţiilor de antrenament (prin eliberarea endorfinei), relaxare şi motivare.
        De asemenea, practicarea minihandbalului contribuie la formarea unor trăsături morale şi de caracter, a unei conduite oneste în orice situaţie, a spiritului de fair-play: respectarea adversarilor, regulilor de joc, deciziilor arbitrilor, publicului spectator şi spiritului general de joc, acceptarea cu demnitate atât a înfrângerii, cât şi a victoriei.
        Elevii vor putea să relaţioneze mult mai uşor unii cu ceilalţi, fără nicio discriminare, vor învăţa ce înseamnă lucrul în echipă, devotamentul şi toleranţa, dar se vor şi bucura de timpul petrecut împreună. Practicarea acestui joc sportiv reprezintă o soluţie perfectă pentru a echilibra efortul intelectual cu cel fizic în vederea creşterii performanţei şcolare.

    Structura programei şcolare
        Programa de MINIHANDBAL - MIŞCARE, JOC ŞI FAIR-PLAY este elaborată potrivit noului model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe.
        Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    – Competenţe generale
    – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    – Conţinuturi
    – Sugestii metodologice
    – Noţiuni ale regulamentului jocului de minihandbal

        Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
        Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei opţionale MINIHANDBAL - MIŞCARE, JOC ŞI FAIR-PLAY jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului din ciclul primar, clasa a III-a/clasa a IV-a. Acestea contribuie la dezvoltarea aptitudinilor bio-psiho-motrice, formarea capacităţii elevilor de valorificare în întreceri/concursuri, a potenţialului dobândit, dezvoltarea spiritului de competitor şi a trăsăturilor de personalitate favorabile integrării în grup. Atingerea acestor finalităţi este posibilă pe fondul menţinerii permanente a sănătăţii, asigurării dezvoltării fizice armonioase şi manifestării unei capacităţi motrice favorabile integrării sociale.
        Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
        Conţinuturile învăţării sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Indici somato-funcţionali specifici
    – Calităţi motrice specifice
    – Elemente şi procedee tehnice de bază
    – Acţiuni tactice individuale în atac
    – Acţiuni tactice individuale în apărare
    – Protecţie individuală
    – Prevederi regulamentare
    – Reguli de comportament

        Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare.

    Competenţe generale
    1. Valorificarea influenţelor bio-psiho-motrice specifice minihandbalului prin activităţi ludice şi de întrecere în condiţii de utilizare a limbajului de specialitate
    2. Manifestarea comportamentului de fair-play în relaţiile interindividuale şi de grup
                       Competenţe generale, competenţe specifice
                          şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Valorificarea influenţelor bio-psiho-motrice specifice minihandbalului prin activităţi ludice şi de întrecere în condiţii de utilizare a limbajului de specialitate

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Clasa a III-a     │Clasa a IV-a       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1.1. Utilizarea   │1.1. Aplicarea     │
│corectă a         │adecvată a         │
│principalelor     │principalelor      │
│noţiuni specifice │noţiuni specifice  │
│jocului de        │jocului de         │
│minihandbal       │minihandbal        │
│• acţionarea în   │• acţionarea în    │
│conformitate cu   │conformitate cu    │
│comenzile şi      │terminologia       │
│indicaţiile       │utilizată de       │
│profesorului      │profesor, colegi,  │
│• exemplificarea  │adversari, arbitri │
│practică a        │etc.               │
│conţinutului unor │• exemplificarea   │
│termeni specifici │practică a         │
│• recunoaşterea şi│conţinutului unor  │
│denumirea         │termeni specifici  │
│acţiunilor motrice│• utilizarea       │
│exersate          │termenilor         │
│• îndeplinirea    │specifici pentru   │
│unor roluri       │descrierea         │
│(arbitru, căpitan │acţiunilor motrice │
│de echipă etc.)   │efectuate          │
│utilizând         │• participarea la  │
│terminologia      │organizarea şi     │
│specifică         │desfăşurarea       │
│• participarea la │jocurilor          │
│discuţii iniţiate │bilaterale         │
│de profesor, pe   │îndeplinind        │
│teme specifice    │diferite roluri    │
│domeniului,       │(arbitru, căpitan  │
│utilizând termeni │de echipă etc.)    │
│de specialitate   │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1.2. Aplicarea    │                   │
│principalelor     │                   │
│prevederi         │                   │
│regulamentare ale │                   │
│minihandbalului   │1.2. Respectarea   │
│• enunţarea       │principalelor      │
│regulilor de bază │prevederi          │
│privind           │regulamentare ale  │
│practicarea       │minihandbalului    │
│activităţilor     │• aplicarea        │
│motrice           │regulilor de bază  │
│• identificarea   │în activităţile    │
│abaterilor        │motrice practicate │
│personale şi ale  │• prezentarea      │
│colegilor de la   │consecinţelor      │
│regulile stabilite│abaterilor de la   │
│• enunţarea       │prevederile        │
│regulilor         │regulamentare      │
│principale ale    │• îndeplinirea     │
│minihandbalului în│rolului de arbitru │
│lecţie            │în jocurile de     │
│• acţionarea în   │minihandbal-mixt   │
│acord cu          │• utilizarea       │
│semnalizările     │semnalizărilor     │
│vizuale şi        │vizuale şi auditive│
│auditive efectuate│efectuate de către │
│de către arbitru  │arbitru            │
│• aplicarea în    │                   │
│activităţi        │                   │
│extracurriculare a│                   │
│regulilor însuşite│                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1.3. Utilizarea   │                   │
│celor mai         │1.3 Recunoaşterea  │
│importante        │mijloacelor        │
│mijloace de       │specifice de       │
│dezvoltare a      │dezvoltare a       │
│capacităţii fizice│capacităţii fizice │
│proprii           │proprii            │
│• exersarea       │• efectuarea       │
│procedeelor de    │exerciţiilor       │
│dezvoltare a      │specifice de       │
│calităţilor       │dezvoltare a       │
│motrice de bază,  │calităţilor motrice│
│cu precădere      │• parcurgerea de   │
│viteza şi         │trasee aplicative  │
│coordonarea       │specifice          │
│• aplicarea       │dezvoltării        │
│deprinderilor     │calităţilor motrice│
│formate în        │                   │
│întreceri         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │1.4. Executarea    │
│                  │unor procedee      │
│1.4. Aplicarea    │tehnice în acţiuni │
│procedeelor       │tactice specifice  │
│tehnice în acţiuni│minihandbalului    │
│motrice simple şi │• exersarea        │
│în forme adaptate │procedeelor tehnice│
│de întrecere/     │în structuri       │
│concurs           │tehnico-tactice    │
│• exersarea pe    │individuale şi     │
│părţi/globală a   │colective          │
│procedeelor       │• efectuarea       │
│tehnice           │acţiunilor         │
│• exersarea       │tehnico-tactice    │
│procedeelor       │concepute          │
│tehnice de bază în│corespunzător      │
│structuri de joc  │particularităţilor │
│                  │şi preferinţelor   │
│                  │individuale        │
└──────────────────┴───────────────────┘


    2. Manifestarea comportamentului de fair-play în relaţiile interindividuale şi de grup

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Clasa a III-a   │Clasa a IV-a         │
├────────────────┼─────────────────────┤
│2.1. Integrarea │2.1. Asumarea        │
│în diferite     │rolurilor de         │
│grupuri,        │conducere sau        │
│constituite în  │subordonare în       │
│funcţie de      │funcţie de cerinţele │
│cerinţele       │activităţii de       │
│activităţii de  │pregătire            │
│pregătire       │• îndeplinirea prin  │
│• aplicarea în  │rotaţie a unor roluri│
│lecţiile de     │de conducere şi de   │
│antrenament şi  │subordonare în       │
│concursuri a    │organizarea şi       │
│modalităţilor de│desfăşurarea         │
│comunicare      │întrecerilor/        │
│verbală şi      │concursurilor        │
│nonverbală cu   │sportive (component  │
│partenerii      │al unei echipe,      │
│• exersarea     │arbitru de linie,    │
│formelor de     │scorer etc.)         │
│colaborare cu   │• respectarea        │
│partenerii/     │deciziilor în        │
│coechipierii    │rolurile de          │
│                │subordonare          │
├────────────────┼─────────────────────┤
│2.2.            │                     │
│Manifestarea în │                     │
│întreceri a     │                     │
│trăsăturilor    │2.2. Manifestarea    │
│psihice         │constantă a unui     │
│dominante,      │comportament asertiv,│
│specifice       │în activităţile      │
│disciplinei     │sportive             │
│sportive        │competiţionale       │
│• participarea  │• respectarea        │
│la întreceri şi │regulilor de         │
│concursuri în   │comunicare civilizată│
│faţa propriilor │în relaţia cu        │
│colegi şi       │adversarii,          │
│suporteri       │coechipierii,        │
│• participarea  │arbitrii, spectatorii│
│la întreceri şi │• medierea           │
│concursuri      │conflictelor apărute │
│desfăşurate pe  │în timpul            │
│terenul/sala    │activităţilor motrice│
│adversarilor    │• acceptarea         │
│• receptarea şi │deciziilor arbitrilor│
│respectarea în  │şi evitarea          │
│întreceri a     │discuţiilor          │
│regulilor       │contradictorii cu    │
│stabilite       │aceştia              │
│• manifestarea  │• încurajarea        │
│atitudinii de   │coechipierilor şi    │
│respect faţă de │felicitarea          │
│partenerii de   │adversarilor         │
│întrecere,      │                     │
│arbitri şi      │                     │
│spectatori      │                     │
└────────────────┴─────────────────────┘


                                      Conţinuturi
        CLASA A III-A

┌──────────────────┬───────────────────┐
│                  │Elemente de        │
│Domenii de        │conţinut           │
│conţinut          ├───────────────────┤
│                  │Clasa a III-a      │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• troficitatea     │
│                  │musculaturii       │
│                  │membrelor          │
│                  │inferioare         │
│1. Indici         │• tonicitatea      │
│somato-funcţionali│braţelor           │
│specifici         │• capacitatea      │
│                  │maximă aerobă      │
│                  │• timp de revenire │
│                  │redus, după        │
│                  │momentele de efort │
│                  │anaerob            │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• Viteza           │
│                  │- viteza de reacţie│
│                  │la stimuli vizuali │
│                  │şi tactili         │
│                  │- viteza de        │
│                  │execuţie a         │
│                  │procedeelor tehnice│
│                  │de bază            │
│                  │- viteza de        │
│                  │deplasare pe       │
│                  │distanţe scurte    │
│                  │• Forţa            │
│                  │- forţa dinamică   │
│                  │segementară;       │
│                  │- forţa explozivă a│
│2. Calităţi       │braţului de        │
│motrice specifice │aruncare           │
│                  │- forţa statică a  │
│                  │membrelor          │
│                  │inferioare         │
│                  │• Capacităţi       │
│                  │coordinative       │
│                  │- precizie în      │
│                  │manevrarea mingii  │
│                  │şi în corelarea    │
│                  │acţiunilor cu      │
│                  │parteneri          │
│                  │• Rezistenţa la    │
│                  │efort mixt         │
│                  │• Mobilitatea      │
│                  │articulară         │
│                  │coxofemurală şi    │
│                  │scapulohumerală    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │a) în atac -       │
│                  │învăţarea globală  │
│                  │şi analitică a     │
│                  │principalelor      │
│                  │procedee tehnice de│
│                  │bază               │
│                  │• poziţia          │
│                  │fundamentală:      │
│                  │înaltă, medie      │
│                  │• mişcarea în      │
│                  │teren:             │
│                  │- alergarea lansată│
│                  │- schimbarea de    │
│                  │direcţii - simplă  │
│                  │şi dublă           │
│                  │- sărituri: de pe  │
│                  │loc, cu elan:      │
│                  │▪ cu bătaie pe un  │
│                  │picior             │
│                  │▪ cu bătaie pe     │
│                  │ambele picioare    │
│                  │- opriri, porniri, │
│                  │întoarceri         │
│                  │• şcoala mingii:   │
│                  │- ţinerea mingii:  │
│                  │cu două mâini, cu o│
│                  │mână prin apucare  │
│                  │- prinderea mingii:│
│3. Elemente şi    │de pe loc, din     │
│procedee tehnice  │săritură, din      │
│de bază           │lateral            │
│                  │- pasarea mingii cu│
│                  │o mână de pe loc,  │
│                  │din alergare,      │
│                  │precedate de elan  │
│                  │cu paşi adăugaţi   │
│                  │• driblingul:      │
│                  │- simplu - de pe   │
│                  │loc                │
│                  │- multiplu - din   │
│                  │alergare cu mâna   │
│                  │îndemânatică       │
│                  │• aruncarea la     │
│                  │poartă:            │
│                  │- de pe loc        │
│                  │- din alergare     │
│                  │- precedată de paşi│
│                  │adăugaţi           │
│                  │- din săritură     │
│                  │b) în apărare -    │
│                  │învăţarea globală  │
│                  │şi analitică a     │
│                  │principalelor      │
│                  │procedee tehnice de│
│                  │bază:              │
│                  │• poziţia          │
│                  │fundamentală:      │
│                  │- înaltă           │
│                  │- medie            │
│                  │- joasă            │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• mişcarea în      │
│                  │teren:             │
│                  │- alergare cu faţa,│
│                  │sprint pe distanţă │
│                  │scurtă de 2-5m     │
│                  │- alergare cu      │
│                  │spatele            │
│                  │- săritura cu      │
│                  │bătaie: pe un      │
│                  │picior, pe ambele  │
│                  │picioare           │
│                  │• scoaterea        │
│                  │mingiilor de la    │
│                  │adversar:          │
│                  │- din dribling prin│
│                  │atac din lateral   │
│                  │- din dribling prin│
│                  │atac din faţă      │
│                  │• atacarea         │
│                  │adversarului cu    │
│                  │corpul:            │
│                  │- închiderea       │
│                  │culoarelor de      │
│3. Elemente şi    │pătrundere         │
│procedee tehnice  │Procedee tehnice   │
│de bază           │specifice postului │
│                  │de portar -        │
│                  │învăţarea globală  │
│                  │şi analitică a     │
│                  │principalelor      │
│                  │procedee tehnice de│
│                  │bază:              │
│                  │• poziţia          │
│                  │fundamentală: la   │
│                  │aruncarea de la    │
│                  │distanţă; la       │
│                  │aruncarea de la    │
│                  │semicerc           │
│                  │• deplasarea în    │
│                  │spaţiul de poartă  │
│                  │• prinderea        │
│                  │mingilor: înalte,  │
│                  │medii, joase       │
│                  │• respingerea      │
│                  │mingilor: cu braţul│
│                  │şi braţele; cu     │
│                  │piciorul; cu braţul│
│                  │şi piciorul        │
│                  │• recuperarea şi   │
│                  │degajarea mingii   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│4. Acţiuni tactice│• respectarea      │
│individuale în    │posturilor din     │
│atac              │echipă             │
│                  │• demarcajul       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• replierea promptă│
│5. Acţiuni tactice│şi oportună        │
│individuale în    │• marcajul         │
│apărare           │• respingerea      │
│                  │mingii             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• modalităţi de    │
│                  │atenuare a         │
│                  │şocurilor          │
│                  │• cunoştinţe       │
│                  │teoretice despre:  │
│                  │importanţa         │
│6. Protecţie      │„încălzirii”;      │
│individuală       │respiraţia cu      │
│                  │caracter de        │
│                  │refacere; tehnicile│
│                  │de acordare        │
│                  │reciprocă a        │
│                  │ajutorului/        │
│                  │sprijinului în     │
│                  │execuţii           │
├──────────────────┼───────────────────┤
│7. Prevederi      │• regulamentul     │
│regulamentare     │jocului de         │
│                  │minihandbal        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• comportamentul în│
│                  │lecţie, în afara   │
│8. Reguli de      │lecţiei şi în      │
│comportament      │întreceri          │
│                  │• respectarea      │
│                  │responsabilităţilor│
│                  │în cadrul echipei  │
└──────────────────┴───────────────────┘


        CLASA A IV-A

┌──────────────────┬───────────────────┐
│                  │Elemente de        │
│Domenii de        │conţinut           │
│conţinut          ├───────────────────┤
│                  │Clasa a IV-a       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• troficitatea şi  │
│                  │tonicitatea tuturor│
│                  │grupelor musculare │
│                  │• capacitatea      │
│1. Indici         │vitală             │
│somato-funcţionali│• stabilitatea     │
│specifici         │articulaţiilor     │
│                  │gleznelor şi       │
│                  │genunchilor        │
│                  │• revenirea rapidă │
│                  │după eforturi      │
│                  │anaerobe           │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• Viteza           │
│                  │- viteza de reacţie│
│                  │la stimuli vizuali │
│                  │şi tactili         │
│                  │- viteza de        │
│                  │execuţie a         │
│                  │procedeelor tehnice│
│                  │de bază            │
│                  │- viteza de        │
│                  │deplasare pe       │
│                  │distanţe scurte şi │
│                  │echivalente        │
│                  │lungimii terenului │
│                  │de handbal         │
│                  │• Forţa            │
│                  │- forţa în regim de│
│                  │viteză, rezistenţă │
│                  │- forţa explozivă a│
│                  │extensorilor       │
│                  │membrelor          │
│2. Calităţi       │inferioare şi      │
│motrice specifice │superioare         │
│                  │• Capacităţi       │
│                  │coordinative       │
│                  │- precizie în      │
│                  │manevrarea mingii  │
│                  │şi în corelarea    │
│                  │acţiunilor cu      │
│                  │parteneri şi       │
│                  │adversari          │
│                  ├───────────────────┤
│                  │• Rezistenţa       │
│                  │- rezistenţa la    │
│                  │efort mixt         │
│                  │- rezistenţă în    │
│                  │regim de viteză    │
│                  │- rezistenţă în    │
│                  │regim de îndemânare│
│                  │• Mobilitatea      │
│                  │articulară         │
│                  │coxofemurală şi    │
│                  │scapulohumerală    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │PROCEDEE TEHNICE   │
│                  │a) în atac -       │
│                  │însuşirea unor noi │
│                  │procedee tehnice şi│
│                  │consolidare celor  │
│                  │cunoscute          │
│                  │• mişcarea în      │
│                  │teren:             │
│                  │- alergare de      │
│                  │viteză             │
│                  │- alergare şerpuită│
│                  │printre apărători  │
│                  │- alergare cu      │
│                  │schimbări de       │
│                  │direcţie           │
│                  │- deplasări în     │
│                  │direcţii diferite: │
│                  │- înainte          │
│                  │- lateral          │
│                  │- oblic            │
│                  │- înapoi           │
│                  │- sărituri cu      │
│                  │bătaie:            │
│                  │- pe un picior     │
│                  │- pe ambele        │
│                  │picioare           │
│                  │• ţinerea mingii cu│
│                  │o mână prin        │
│                  │apucarea şi ducerea│
│                  │ei în diferite     │
│                  │planuri            │
│                  │• pasarea mingii:  │
│                  │- zvârlită de      │
│                  │deasupra umărului  │
│                  │- zvârlită din     │
│                  │dreptul şoldului şi│
│                  │mai jos            │
│                  │• driblingul:      │
│                  │- pe loc           │
│                  │- din deplasare    │
│                  │• aruncarea la     │
│                  │poartă:            │
│                  │- zvârlită de      │
│                  │deasupra umărului: │
│                  │- din alergare     │
│                  │- din săritură     │
│                  │- cu sprijin pe sol│
│                  │precedată de elan  │
│                  │cu paşi încrucişaţi│
│3. Elemente şi    │sau adăugaţi       │
│procedee tehnice  │• fenta (mişcări   │
│de bază           │înşelătoare):      │
│                  │- schimbare simplă │
│                  │de direcţie şi     │
│                  │schimbare dublă de │
│                  │direcţie           │
│                  │b) în apărare      │
│                  │• poziţia          │
│                  │fundamentală şi    │
│                  │mişcarea în teren  │
│                  │specifică jocului  │
│                  │de apărare         │
│                  │• alergare cu faţa,│
│                  │cu spatele         │
│                  │•opriri, porniri,  │
│                  │întoarceri         │
│                  │• atacarea         │
│                  │adversarului cu    │
│                  │corpul             │
│                  │• marcajul strâns  │
│                  │• scoaterea mingii │
│                  │din dribling prin  │
│                  │atac din faţă, din │
│                  │lateral, din spate │
│                  │şi din ţinere      │
│                  │echilibrată        │
│                  │• închiderea       │
│                  │culoarelor de      │
│                  │pătrundere         │
│                  │• predare, preluare│
│                  │şi schimbul de     │
│                  │oameni             │
│                  │Procedee tehnice   │
│                  │specifice postului │
│                  │de portar          │
│                  │• poziţia          │
│                  │fundamentală:      │
│                  │- plasamentul la   │
│                  │aruncările de la:  │
│                  │- distanţă         │
│                  │- lansarea         │
│                  │contraatacului     │
│                  │• deplasarea în    │
│                  │poartă             │
│                  │• respingerea      │
│                  │mingii:            │
│                  │- cu braţul        │
│                  │- cu piciorul      │
│                  │- cu braţul şi     │
│                  │piciorul           │
│                  │cu trunchiul       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• prinderea şi     │
│                  │pasarea mingii în  │
│                  │pătrundere         │
│4. Acţiuni tactice│• driblingul simplu│
│individuale în    │şi multiplu        │
│atac              │• demarcajul direct│
│                  │• angajarea        │
│                  │pivotului          │
│                  │• aruncarea la     │
│                  │poartă             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• replierea promptă│
│5. Acţiuni tactice│şi oportună        │
│individuale în    │• marcajul         │
│apărare           │adversarului direct│
│                  │• respingerea      │
│                  │mingii             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• tehnici de       │
│                  │reechilibrare      │
│                  │hidroelectrolitică │
│                  │• modalităţi de    │
│                  │atenuare a         │
│                  │şocurilor          │
│                  │• cunoştinţe       │
│                  │teoretice despre:  │
│6. Protecţie      │importanţa         │
│individuală       │„încălzirii”;      │
│                  │respiraţia cu      │
│                  │caracter de        │
│                  │refacere; tehnicile│
│                  │de acordare        │
│                  │reciprocă a        │
│                  │ajutorului/        │
│                  │sprijinului în     │
│                  │execuţii           │
├──────────────────┼───────────────────┤
│7. Prevederi      │• regulamentul     │
│regulamentare     │jocului de         │
│                  │minihandbal        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │• comportamentul în│
│                  │lecţie, în afara   │
│8. Reguli de      │lecţiei şi în      │
│comportament      │întreceri          │
│                  │• respectarea      │
│                  │responsabilităţilor│
│                  │în cadrul echipei  │
└──────────────────┴───────────────────┘



    Sugestii metodologice
        Lecţia de MINIHANDBAL - MIŞCARE, JOC ŞI FAIR-PLAY este o creaţie a fiecărui profesor, în cadrul căreia se reflectă cunoştinţele şi competenţele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii didactice şi particularităţilor elevilor.
        Îndrumări şi sugestii metodologice:
        ● abordarea activităţilor de învăţare din punctul de vedere al centrării procesului educativ pe formarea competenţelor prevăzute de programă;
        ● utilizarea judicioasă a bazei materiale şi a resurselor materiale;
        ● alegerea celor mai potrivite mijloace, metode şi procedee metodice, în funcţie de obiectivele urmărite, particularităţile de vârstă, sex şi nivel de pregătire;
        ● utilizarea jocurilor de mişcare ca principală metodă, mijloc şi formă de organizare a exersării, adaptate capacităţii psiho-motrice a elevilor;
        ● asigurarea unui volum optim de întreceri/concursuri pentru elevi în vederea întăririi motivaţiei pentru practicarea sportului de performanţă.

        În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiţionale cu cele alternative (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului) şi va pune accent pe:
    - corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
    – valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
    – recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

        Pe parcursul lecţiilor, elevii vor intra în contact cu toate categoriile de conţinut şi probe de evaluare prevăzute de programa, precum şi cele elaborate de către profesor.
        La începutul fiecărui an şcolar, profesorii vor preciza, corespunzător disciplinei opţionale MINIHANDBAL - MIŞCARE, JOC ŞI FAIR-PLAY, care sunt cele două/trei probe de control obligatorii pentru evaluarea sumativă.
        În afara celor două/trei probe obligatorii, pe parcursul lecţiilor, profesorul poate concepe şi utiliza alte probe de evaluare curentă (câte una pe fiecare interval de cursuri) cu performanţe motrice ridicate.
        PROBELE ŞI CRITERIILE DE EVALUARE LA DISCIPLINA OPŢIONALĂ "MINIHANDBAL -
                               MIŞCARE, JOC ŞI FAIR-PLAY"
        În realizarea unei evaluări eficiente pentru disciplina opţională, profesorul va utiliza probele de evaluare elaborate şi consemnate în tabelul de mai jos:
        CLASA A III-A

┌────────┬────────────┬──────────────┬───────────┬────────┐
│INTERVAL│            │              │Ponderea   │Punctaj │
│DE      │Probe de    │Criterii de   │din        │maxim   │
│CURSURI │evaluare    │evaluare      │calificativ│criteriu│
│        │            │              │(%)        │        │
├────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│        │1. Pase în  │Precizia pasei│50 %       │50      │
│        │doi din     │              │           │puncte  │
│-       │alergare, pe├──────────────┼───────────┼────────┤
│        │lungimea    │Eficienţa     │           │50      │
│        │terenului   │prinderii     │50 %       │puncte  │
│        │            │mingii        │           │        │
├────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│        │            │Corectitudinea│           │50      │
│        │2. Aruncarea│execuţiei     │50 %       │puncte  │
│-       │la poartă de│mişcării      │           │        │
│        │pe loc      ├──────────────┼───────────┼────────┤
│        │            │Precizia şi   │50 %       │50      │
│        │            │forţa acţiunii│           │puncte  │
├────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│        │            │Precizia şi   │           │50      │
│        │            │forţa         │50 %       │puncte  │
│        │3. Aruncarea│aruncării     │           │        │
│-       │la poartă   ├──────────────┼───────────┼────────┤
│        │din alergare│Respectarea   │           │50      │
│        │            │regulii       │50 %       │puncte  │
│        │            │paşilor       │           │        │
├────────┼────────────┼──────────────┼───────────┼────────┤
│        │            │Respectarea   │           │        │
│        │4. Deplasare│poziţiei      │50 %       │50      │
│        │în poziţie  │fundamentale  │           │puncte  │
│-       │fundamentală│de apărare    │           │        │
│        │pe          ├──────────────┼───────────┼────────┤
│        │semicercul  │Corectitudinea│           │50      │
│        │de 6m       │execuţiei     │50 %       │puncte  │
│        │            │mişcării      │           │        │
└────────┴────────────┴──────────────┴───────────┴────────┘


        CLASA A IV-A

┌────────┬────────────┬───────────────────┬───────────┬────────┐
│INTERVAL│            │                   │Ponderea   │Punctaj │
│DE      │Probe de    │Criterii de        │din        │maxim   │
│CURSURI │evaluare    │evaluare           │calificativ│criteriu│
│        │            │                   │(%)        │        │
├────────┼────────────┼───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │1. Dribling │Corectitudinea     │50 %       │50      │
│        │printre     │execuţiei mişcării │           │puncte  │
│-       │jaloane pe o├───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │distanţă de │Respectarea regulii│50 %       │50      │
│        │30 m        │"dublului dribling”│           │puncte  │
├────────┼────────────┼───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │2. Aruncarea│Corectitudinea     │50 %       │50      │
│        │la poartă   │execuţiei mişcării │           │puncte  │
│-       │din săritură├───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │cu elan de  │Precizia şi forţa  │50 %       │50      │
│        │trei paşi   │acţiunii           │           │puncte  │
├────────┼────────────┼───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │            │Corectitudinea     │           │50      │
│        │3. Deplasare│paşilor de         │50 %       │puncte  │
│        │în poziţie  │deplasare          │           │        │
│-       │fundamentală├───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │de apărare  │Respectarea        │           │        │
│        │în formă de │poziţiei           │50 %       │50      │
│        │triunghi    │fundamentale de    │           │puncte  │
│        │            │apărare            │           │        │
├────────┼────────────┼───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │            │Corectitudinea     │           │50      │
│        │            │execuţiei          │50 %       │puncte  │
│        │            │procedeelor tehnice│           │        │
│        │            ├───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │            │Respectarea        │           │        │
│        │4. Joc      │responsabilităţilor│25%        │25      │
│-       │bilateral   │postului repartizat│           │puncte  │
│        │            │în echipă          │           │        │
│        │            ├───────────────────┼───────────┼────────┤
│        │            │Eficienţa          │           │        │
│        │            │participării în    │25%        │25      │
│        │            │fazele de atac şi  │           │puncte  │
│        │            │de apărare;        │           │        │
└────────┴────────────┴───────────────────┴───────────┴────────┘




    INDICAŢII DE COMPLETARE:
    – Pentru fiecare criteriu de evaluare în parte, profesorul apreciază elevul cu puncte întregi. Nu se acordă jumătăţi de punct. Numărul de puncte acordate nu poate depăşi punctajul maxim aferent criteriului.
    – Pentru stabilirea calificativului care se va acorda elevului, suma punctajelor acordate de profesor la criteriile probei de evaluare trebuie să se încadreze în unul din intervalele de puncte precizate în tabelul de transformare a sumei punctajelor acordate în calificativ. Calificativul rezultat se consemnează în catalog.

┌───────────────────────────────────────────────────┐
│TRANSFORMAREA SUMEI PUNCTAJELOR ACORDATE ÎN        │
│CALIFICATIV                                        │
├───────────────┬──────┬──────┬─────────┬───────────┤
│               │FOARTE│BINE  │SUFICIENT│INSUFICIENT│
│CALIFICATIV    │BINE  │(B)   │(S)      │(I)        │
│               │(FB)  │      │         │           │
├───────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────────┤
│INTERVALUL DE  │90 -  │70 -  │         │           │
│PUNCTE         │100   │89    │50 - 69  │0 - 49     │
│CORESPUNZĂTOR  │puncte│puncte│puncte   │puncte     │
│CALIFICATIVULUI│      │      │         │           │
└───────────────┴──────┴──────┴─────────┴───────────┘


    REGULAMENTUL DE JOC
        ● Cele două echipe sunt alcătuite din maximum 16 jucători (băieţi şi fete).
        ● Raportul numeric fete/băieţi va fi stabilit de către fiecare profesor/antrenor.
        ● În teren: 4 jucători de câmp şi un portar.
        ● Obligatoriu, în acelaşi timp, în teren vor evolua: 2 băieţi şi 2 fete ca jucători de câmp şi un portar care poate fi băiat sau fată, la decizia cadrului didactic.
        Schimbările de jucători trebuie să respecte următoarele cerinţe:
    - pentru jucătorii de câmp, schimbările vor fi în mod obligatoriu *fată cu fată* şi/sau *băiat cu băiat*; nu sunt admise schimbările *fată cu băiat* sau *băiat cu fată*;
    – pentru postul de portar schimbările sunt necondiţionate: *fată cu fată*, *băiat cu băiat*, *fată cu băiat* sau *băiat cu fată*, în orice moment al jocului.

        Timpul de joc: 2 reprize x 15 minute sau în funcţie de numărul de echipe înscrise organizatorul poate modifica pentru a se putea încadra;
        Eliminarea: 1 minut. În cazul unei eliminări temporare de 1 minut, jucătorul sancţionat trebuie înlocuit, nu eliminat, cu respectarea regulilor privind schimbările. După 1 minut de joc, jucătorul sancţionat poate reintra în teren.
        Se recomandă ca sportivii/ele care sunt înscrişi/e să participe efectiv la joc.
        Terenul de joc: 20-24m x 12-16m (ex. 20 x 13m este exact o treime din suprafaţa normală a terenului de handbal).
        Dimensiunea porţilor: 1,70 x 3m sau 1,60 x 2,0m.
        Semicerc: rază de 5m.
        Mingea: minge cu o circumferinţă de 44-49cm, potrivită pentru copii, moale, nu prea grea, să sară bine şi să fie uşor de prins, pentru a asigura un joc fără riscuri. Copiilor trebuie să le placă mingea şi să nu le fie frică de ea. Mingea folosită este mărimea 0.
        Arbitri:
    - arbitrajul poate fi asigurat de unu/doi arbitri la centru şi un arbitru la foaie;
    – arbitrajul poate fi asigurat de către arbitri tineri sau arbitri elevi, sau juniori, sau cadrul didactic;
    – nu poate asigura arbitrajul antrenorul/profesorul uneia dintre echipele care joacă.

        Pentru celelalte prevederi necuprinse în prezentul document se aplică Regulamentul Federaţiei Române de Handbal.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1. Teren de joc recomandat (conform regulamentului F.R.H)

    Colectiv de autori

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Nume şi       │Instituţia de     │
│crt.│prenume       │învăţământ        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │PĂUNESCU      │Ministerul        │
│01. │Alin-Cătălin  │Educaţiei şi      │
│    │              │Cercetării        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Ministerul        │
│02. │MARCU Daniela │Educaţiei şi      │
│    │              │Cercetării        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │GHEORGHIŢĂ    │Ministerul        │
│03. │Dan-Mihai     │Educaţiei şi      │
│    │              │Cercetării        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Centrul Naţional  │
│04. │PÎSLARU Vera  │de Politici şi    │
│    │Ana           │Evaluare în       │
│    │              │Educaţie          │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│05. │DRAGOMIR      │C.N.P.E.E. -      │
│    │Petrică       │U.C.E.            │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Universitatea de  │
│    │              │Medicină,         │
│    │NEAGU Nicolae │Farmacie, Ştiinţe │
│06. │Emilian       │şi Tehnologie     │
│    │              │„George Emil      │
│    │              │Palade” din Târgu │
│    │              │Mureş             │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Universitatea     │
│    │STĂNESCU      │Naţională de      │
│07. │Monica Iulia  │Educaţie Fizică şi│
│    │              │Sport din         │
│    │              │Bucureşti         │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │PĂUNESCU      │Liceul Teoretic   │
│08. │Crinel-Mugurel│„Virgil Ierunca”  │
│    │              │Lădeşti           │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│09. │FARKAS        │Palatul Copiilor  │
│    │Csaba-Istvan  │Sf. Gheorghe      │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│10. │IORDACHE Titel│I.S.J. Ilfov      │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Colegiul Naţional │
│11. │BORZ Camelia  │„Mihai Eminescu”  │
│    │              │Bucureşti         │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    ANEXA 6

                           MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
                                    Programă şcolară
                              pentru disciplina opţională
                                 EDUCAŢIE NUTRIŢIONALĂ
                      Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                                    Bucureşti, 2025

    Notă de prezentare
        Programa şcolară pentru opţionalul integrat Educaţie Nutriţională reprezintă o ofertă de curriculum la decizia elevului din oferta şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi a-II-a, din învăţământul primar, având un buget de timp de 1 oră/săptămână.

    ARGUMENT
        În contextul creşterii alarmante a ratei obezităţii infantile şi a incidenţei bolilor cronice netransmisibile în rândul copiilor, însuşirea şi adoptarea obiceiurilor de stil de viaţă sănătos, încă din ciclul primar, devine din ce în ce mai importantă. Din păcate, România nu face excepţie în acest sens, iar un raport disponibil online pe platforma Global Obesity Observatory ne indică un procent alarmant de 14,2% de copii cu obezitate, respectiv 17,5% cu supraponderalitate. În consecinţă, introducerea disciplinei opţionale Educaţie Nutriţională în curriculumul şcolar reprezintă o necesitate şi o oportunitate pentru a contracara aceste tendinţe şi de a promova o dezvoltare armonioasă în rândul copiilor. Implementarea bunelor practici de stil de viaţă sănătos se realizează încă din copilărie, acestea fiind menţinute şi readaptate nevoilor organismului odată cu înaintarea în vârstă, pe tot parcursul vieţii.
        Desigur, educaţia nutriţională nu se limitează doar la prevenirea obezităţii infantile. Aceasta contribuie semnificativ la o creştere şi dezvoltare armonioasă a întregului organism, proces adecvat grupelor de vârstă. O alimentaţie echilibrată şi raţională susţine dezvoltarea masei osoase şi musculare, funcţionarea optimă a organelor şi menţinerea unui echilibru hormonal sănătos.
        Un alt aspect deosebit de important este impactul alimentaţiei asupra funcţiilor cognitive. Numeroase studii au demonstrat beneficiile unei alimentaţii echilibrate, bogate în macro- şi micronutrienţi esenţiali, asupra capacităţilor cognitive (concentrare, memorie, performanţe şcolare). Prin intermediul programei de educaţie nutriţională, elevii pot învăţa cum să facă alegeri alimentare care să sprijine atât sănătatea fizică, dar şi sănătatea şi performanţa cognitivă. De asemenea, promovarea consumului responsabil şi conştient al alimentelor contribuie la reducerea risipei alimentare şi la o mai bună înţelegere asupra impactului pe care alimentaţia îl are asupra mediului. Elevii vor dobândi competenţe practice, cum ar fi interpretarea corectă a etichetelor alimentare, planificarea meselor şi identificarea surselor locale de alimente sănătoase, astfel dezvoltând o atitudine responsabilă faţă de propria sănătate şi de resursele naturale.
        Combaterea obezităţii infantile:
        Obezitatea infantilă este o problemă de sănătate publică tot mai gravă în România, care la momentul actual a atins un nivel semnificativ. Modificările care intervin în cadrul fiecărui nivel de organizare al organismului uman (de la celulă la sisteme de organe) la un individ cu obezitate, şi care asociază un spectru larg de patologie şi riscuri, au consecinţe semnificative pe termen lung asupra sănătăţii fizice şi psihice a copiilor. Principalele produse alimentare incriminate pentru obezitate sunt alimentele de tip fast-food, alimentele bogate în grăsimi saturate şi grăsimi trans, în glucide simple, de cele mai multe ori produsele de cofetărie şi dulciurile ambalate, dar şi băuturile carbogazoase îndulcite cu zahăr şi sucurile de fructe consumate în exces şi în lipsa unei activităţi fizice regulate care să susţină un consum de energie.
        Educaţia nutriţională oferă cunoştinţe, contexte de reflecţie şi instrumente necesare pentru înţelegerea corectă a unei alimentaţii sănătoase, promovând obiceiuri alimentare echilibrate încă de la o vârstă fragedă. Prin introducerea informaţiilor despre beneficiile unui model alimentar variat, importanţa consumului de fructe şi legume, precum şi recunoaşterea şi evitarea practicilor alimentare nepotrivite, se încurajează alegeri alimentare conştiente, contribuind astfel la menţinerea unei greutăţi optime şi la o stare generală de bine.

        Adaptarea la schimbările stilului de viaţă:
        Schimbările rapide în stilul de viaţă, cu trecerea către alimentaţia modernă, caracterizate prin consum excesiv de alimente procesate, gata de consum ("ready to eat"), bogate în calorii, dar sărace în nutrienţi, precum şi sedentarismul prelungit, contribuie semnificativ la apariţia obezităţii şi a altor probleme de sănătate. Educaţia nutriţională în şcoli sprijină înţelegerea impactului pe termen lung al alegerilor alimentare şi dezvoltarea abilităţilor practice necesare pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos. Asimilarea conceptelor legate de o alimentaţie echilibrată, aplicarea acestora în viaţa de zi cu zi şi interpretarea corectă a informaţiilor de pe etichetele produselor alimentare sunt doar câteva dintre competenţele esenţiale dobândite prin acest demers, contribuind la realizarea unor alegeri alimentare bine informate.

        Rolul educaţiei nutriţionale în sistemul de învăţământ:
        Introducerea disciplinei opţionale Educaţia Nutriţională în curriculumul naţional promovează bunăstarea fizică şi cognitivă şi dezvoltă competenţe esenţiale pentru viaţa de zi cu zi a elevilor. Această disciplină formează competenţe care sprijină elevii în adoptarea deciziilor informate, inclusiv prin recunoaşterea şi citirea cu atenţie a etichetelor în vederea identificării caracteristicilor nutriţionale şi a consumului responsabil al produselor alimentare. De asemenea, promovează colaborarea între elevi, părinţi şi comunitatea şcolară pentru asigurarea unui mediu care să susţină un stil de viaţă activ şi sănătos.
        Abordarea educaţiei nutriţionale se va realiza într-un mod sistematic şi prin evidenţierea importanţei acesteia în cadrul conceptului mai amplu de "stil de viaţă", alături de alte componente complementare. Noţiunile despre igiena alimentară vor fi introduse, explicate, demonstrate şi aplicate practic, punând accent pe relevanţa lor în viaţa de zi cu zi. Totodată, se vor valorifica şi integra cunoştinţele deja dobândite în cadrul altor discipline din planul-cadru de învăţământ, pentru a oferi o perspectivă unitară şi aplicativă asupra educaţiei pentru sănătate.
        Opţionalul de Educaţie Nutriţională poate fi predat de către învăţător cât şi profesorul de Educaţie Fizică şi Sport, având în vedere pregătirea acestora în abordarea integrată a disciplinelor destinate elevilor din ciclul primar. Predarea va fi sprijinită prin materiale didactice şi ghiduri metodologice specifice, adaptate vârstei şi nivelului de înţelegere al elevilor. Prin această abordare se garantează o implementare eficientă a conţinuturilor programei de Educaţie Nutriţională privind nutriţia şi sănătatea.
        Disciplina contribuie la formarea competenţelor-cheie stabilite de la nivel cadrul european pentru sistemul de învăţământ astfel:
    - competenţa personală, socială şi de învăţare, prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi a obiceiurilor alimentare corecte;
    – competenţele de bază în matematică şi ştiinţe, prin înţelegerea proporţiilor şi măsurilor în alimentaţie;
    – competenţele digitale, prin utilizarea resurselor digitale şi aplicaţiilor interactive pentru a învăţa despre nutriţie;
    – competenţele sociale şi civice, prin implicarea în activităţi comunitare, evitarea risipei alimentare şi colaborarea cu colegii şi părinţii în activităţi aferente comportamentelor alimentare (pregătirea hranei, igiena alimentelor).

        În concluzie, educaţia nutriţională este esenţială în lupta împotriva obezităţii infantile şi în adaptarea la schimbările şi caracteristicile stilului de viaţă contemporan. Prin integrarea acestei teme în curriculumul şcolar, România se implică activ în dezvoltarea unui domeniu atât de important pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor, pregătindu-i astfel pentru a deveni adulţi responsabili, sănătoşi şi plini de energie. Obiceiurile alimentare se formează încă de la vârste fragede, iar pentru a menţine un stil de viaţă sănătos pe termen lung este nevoie de educaţie nutriţională timpurie (deprinderile zilnice se vor transforma în comportamente reflexe), pentru conştientizarea importanţei alimentaţiei echilibrate, precum şi a activităţii fizice, odihnei active şi pasive, precum şi expunerii la modele sociale adecvate.
        Prin urmare, această disciplină opţională este proiectată pentru a contribui la sănătatea copiilor şi viitorilor adulţi, prevenind astfel instalarea unor patologii ulterioare, contracarând tendinţa de consum a alimentelor hipercalorice şi sărace în nutrienţi, şi asigurând o dezvoltare armonioasă, specifică grupei de vârstă.

        Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    – Competenţe generale
    – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    – Conţinuturi
    – Sugestii metodologice

        Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau probleme generale, în contexte particulare diverse.
        Competenţele generale vizate de disciplina Educaţie nutriţională reprezintă achiziţiile de cunoaştere şi atitudinale ale elevului din clasele pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a ce vizează locul alimentaţiei sănătoase în ansamblul componentelor stilului de viaţă al elevului.
        Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi se formează pe parcursul unui an şcolar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde şi exemple de activităţi de învăţare concrete, variate care valorifică implicarea activă şi învăţarea conştientă a elevului.
        Conţinuturile învăţării vizează următoarele domenii:
    - Grupele de alimente;
    – Igiena alimentară de bază;
    – Locul şi obiectele necesare pregătirii şi servirii mesei;
    – Procedee de preparare a hranei;
    – Comportamente alimentare sănătoase;
    – Obiceiuri alimentare socio-culturale;
    – Relaţia alimentaţiei cu celelalte componente ale stilului de viaţă.

        Sugestiile metodologice includ strategii didactice şi elemente de evaluare, cu scopul de a orienta cadrele didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvate lucrului cu elevii în contextul societăţii cunoaşterii.

    Competenţe generale
    1. Identificarea în contexte variate a elementelor referitoare la hrană şi manifestarea comportamentului alimentar, în vederea optimizării stării de sănătate.
    2. Utilizarea achiziţiilor privind alimentaţia şi corelarea acestora cu obiceiurile socio-culturale şi cu alte componente ale stilului de viaţă sănătos.
                               COMPETENŢE SPECIFICE (CS)
                                           Şi
                        EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE (EAI)
    1. CG 1 Identificarea în contexte variate a elementelor referitoare la hrană şi manifestarea comportamentului alimentar, în vederea optimizării stării de sănătate.
        TABEL PG. 92-95

┌────────────────┬────────────────┬───────────────┐
│CLASA           │CLASA I         │CLASA a II-a   │
│PREGĂTITOARE    │                │               │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│1.1.            │                │               │
│Recunoaşterea   │                │               │
│grupelor        │1.1. Utilizarea │               │
│principale de   │corectă a       │1.1. Denumirea │
│alimente        │denumirii       │elementelor    │
│- joc de        │elementelor     │componente ale │
│asociere        │referitoare la  │unor produse   │
│(imagini care   │hrană, precum şi│alimentare     │
│conţin carne,   │a produselor    │- citirea şi   │
│produse din     │alimentare      │explicarea     │
│carne şi peşte) │- etichetarea   │etichetelor    │
│cu o farfurie   │corectă a unor  │unor produse   │
│simbolică pe    │imagini cu      │alimentare;    │
│care imaginile  │produse         │- joc de       │
│să fie plasate  │alimentare;     │asociere între │
│corect (carne,  │- organizarea   │grupe de       │
│peşte şi        │unui „magazin   │alimente şi    │
│preparate din   │alimentar” cu   │componentele   │
│carne şi peşte);│produse grupate │lor;           │
│- identificarea │pe categorii;   │- crearea unui │
│alimentelor care│- identificarea │ghid despre cum│
│conţin ouă      │produselor      │pot fi alese   │
│(omletă,        │lactate, de     │alimentele     │
│prăjituri,      │carne,          │naturale la    │
│paste);         │cerealiere      │cumpărături;   │
│- degustare     │într-un coş de  │- dezbatere    │
│controlată de   │cumpărături;    │despre ce      │
│brânză, iaurt şi│- joc de memorie│înseamnă       │
│lapte; discuţii │cu perechi de   │„aliment       │
│despre gust;    │alimente şi     │natural” şi    │
│- sortarea      │denumiri        │„aliment       │
│cartonaşelor cu │corecte;        │procesat”;     │
│pâine, orez,    │- crearea unui  │- identificarea│
│paste, în       │mini-ghid cu    │alimentelor    │
│funcţie de      │desene şi       │procesate şi   │
│categorie;      │denumiri de     │naturale.      │
│- crearea unui  │alimente.       │               │
│tablou din      │                │               │
│fructe şi legume│                │               │
│desenate.       │                │               │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│1.2.            │1.2. Descrierea │               │
│Identificarea   │relaţiei dintre │               │
│elementelor     │alimente şi     │1.2. Explicarea│
│componente ale  │locul lor în    │relaţiei dintre│
│piramidei       │piramida        │alimente şi    │
│alimentelor, în │alimentelor     │starea de      │
│contexte variate│- prezentare    │sănătate       │
│- construirea   │interactivă     │- prezentarea  │
│unei machete a  │despre          │efectelor      │
│piramidei cu    │importanţa      │pozitive ale   │
│alimente reale  │fiecărui strat  │legumelor şi   │
│sau simbolice   │al piramidei;   │fructelor      │
│pentru fiecare  │- dezbatere     │asupra         │
│grupă;          │despre alimente │sănătăţii;     │
│- activitate de │recomandate şi  │- povestirea   │
│tip "Ce         │locul lor în    │unei situaţii  │
│lipseşte?" cu   │piramidă;       │în care        │
│alimente care   │- joc cu        │alimentaţia a  │
│trebuie plasate │bilete-surpriză:│influenţat     │
│pe straturile   │rând pe rând,   │performanţele  │
│corecte ale     │participanţii   │sportive sau   │
│piramidei;      │vor extrage câte│şcolare;       │
│- joc           │un bilet cu un  │- realizarea   │
│interactiv:     │aliment desenat,│unui colaj     │
│selectarea      │iar apoi vor    │despre         │
│alimentelor care│identifica      │alimentele care│
│trebuie incluse │poziţia acestuia│se recomandă a │
│în baza         │în piramida     │fi consumate în│
│piramidei       │alimentară;     │relaţie cu     │
│(legume,        │- realizarea    │efortul fizic, │
│cereale);       │unui desen      │cu odihna, cu  │
│- puzzle cu     │colectiv al     │efortul        │
│imagini pentru  │piramidei       │intelectual;   │
│construirea     │alimentelor;    │- organizarea  │
│piramidei       │- realizarea    │unei discuţii  │
│alimentelor;    │unui jurnal     │despre         │
│- prezentarea   │alimentar pentru│importanţa     │
│unei povestiri  │o zi, marcând   │evitării       │
│realizate de un │locul           │alimentelor    │
│„personaj” din  │alimentelor în  │procesate.     │
│piramida        │piramidă.       │               │
│alimentelor.    │                │               │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│                │1.3.            │               │
│1.3.            │Identificarea   │               │
│Recunoaşterea   │alimentelor     │               │
│meselor         │utilizate pentru│               │
│principale ale  │alcătuirea      │1.3. Alcătuirea│
│zilei, în       │meselor         │conţinutului   │
│funcţie de      │principale ale  │meselor        │
│alimente        │zilei           │principale ale │
│- desenarea     │- joc de echipă:│zilei, în      │
│farfuriei ideale│construirea unui│funcţie de     │
│pentru mic      │meniu echilibrat│piramida       │
│dejun, prânz şi │pentru prânz;   │alimentelor    │
│cină cu grupe de│- prezentarea   │- crearea unui │
│alimente;       │unor feluri de  │poster despre  │
│- joc de grup:  │mâncare şi a    │ce trebuie să  │
│cine recunoaşte │unor reţete     │includem într-o│
│mai repede      │simple pentru   │masă principală│
│mesele          │mese principale;│a zilei;       │
│principale şi   │- asocierea     │- utilizarea   │
│alimentele      │alimentelor de  │unei aplicaţii │
│asociate;       │bază cu mesele  │interactive    │
│- alcătuirea    │principale prin │pentru         │
│unui meniu      │jocuri de grup; │alcătuirea     │
│simbolic cu     │- utilizarea    │meniurilor;    │
│alimente        │unei planşe     │- realizarea   │
│desenate sau    │magnetice pentru│unui plan      │
│decupate;       │alcătuirea      │alimentar      │
│- activitate    │meniurilor      │săptămânal;    │
│digitală:       │principale;     │- dezbatere    │
│potrivirea      │- activitate    │despre ce      │
│alimente- mese  │digitală:       │înseamnă o masă│
│principale pe o │aplicaţie pentru│echilibrată.   │
│aplicaţie       │construirea     │               │
│interactivă.    │meniurilor      │               │
│                │zilnice         │               │
│                │sănătoase.      │               │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│1.4.            │                │               │
│Demonstrarea    │1.4. Formularea │1.4.           │
│comportamentelor│unor reguli     │Respectarea    │
│de bază privind │simple privind  │regulilor      │
│igiena personală│comportamentele │privind        │
│şi a alimentelor│alimentare      │comportamentele│
│- activitate    │- prezentarea   │alimentare     │
│practică de     │unui set de     │- proiect de   │
│spălare a       │reguli despre   │clasă: afişarea│
│mâinilor înainte│consumarea      │unui program cu│
│de o activitate │fructelor şi    │mese           │
│de degustare;   │legumelor;      │recomandate;   │
│- observarea    │- povestirea    │- organizarea  │
│fructelor şi    │unei situaţii   │unui concurs de│
│explicarea      │despre          │respectare a   │
│modului corect  │respectarea     │orelor de masă │
│de spălare;     │orelor de masă  │şi a           │
│- joc educativ: │şi discutarea   │hidratării;    │
│ce este corect/ │beneficiilor    │- prezentarea  │
│greşit în igiena│lor;            │unor poveşti   │
│alimentelor     │- organizarea   │despre         │
│(exemple        │unui concurs cu │obiceiuri      │
│vizuale);       │întrebări despre│alimentare     │
│- crearea unor  │hidratarea      │recomandate;   │
│postere cu      │optimă;         │- crearea unor │
│reguli simple de│- crearea unor  │reguli         │
│igienă          │afişe despre    │alimentare     │
│alimentară.     │prevenirea      │personale şi   │
│- demonstrarea  │risipei         │respectarea    │
│comportamentelor│alimentare;     │acestora;      │
│de igienă în    │- exemplificarea│- joc simbolic:│
│relaţie cu      │de către fiecare│elevii         │
│simularea       │copil a unui    │planifică o zi │
│pregătirii unei │comportament    │ideală cu mese │
│gustări (spălare│alimentar din   │principale şi  │
│mâinilor,       │propria viaţă.  │pauze de       │
│ştergerea       │                │hidratare.     │
│mâinilor).      │                │               │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│                │1.5.            │               │
│                │Recunoaşterea   │               │
│                │modalităţii de  │               │
│                │prepare a hranei│               │
│                │şi a normelor de│               │
│                │igienă asociate │               │
│                │preparării      │               │
│                │hranei          │               │
│                │- asocierea     │               │
│                │dintre feluri de│               │
│                │mâncare şi      │1.5. Prepararea│
│                │modalitatea de  │unor produse   │
│                │preparare;      │alimentare     │
│                │- asocierea     │simple şi      │
│                │dintre          │respectarea    │
│                │modalitatea de  │normelor de    │
│                │preparare a     │igienă pentru  │
│                │hranei şi       │prepararea     │
│                │diferite obiecte│hranei         │
│                │din bucătărie;  │- atelier de   │
│                │- descrierea    │gătit simplu cu│
│                │modalităţilor de│elevii,        │
│                │preparare a     │respectând     │
│                │hranei în       │grupele        │
│                │funcţie de tipul│alimentare din │
│                │de alimente     │piramidă;      │
│                │(fierbere,      │- curăţarea    │
│                │coacere, prăjire│locului,       │
│                │etc.);          │vaselor şi     │
│                │- descrierea    │ustensilelor de│
│                │obiectelor de   │preparare a    │
│                │bucătărie       │hranei, înainte│
│                │necesare pentru │şi după        │
│                │prepararea      │folosirea      │
│                │hranei;         │acestora;      │
│                │asocierea dintre│- folosirea    │
│                │obiectele de    │echipamentului │
│                │bucătărie şi    │de protecţie:  │
│                │produsele       │sorţ, mănuşi,  │
│                │alimentare;     │bonetă.        │
│                │- prezentarea   │               │
│                │detergenţilor şi│               │
│                │a modului de    │               │
│                │utilizare a lor │               │
│                │pentru curăţarea│               │
│                │locului şi      │               │
│                │ustensilelor    │               │
│                │destinate       │               │
│                │preparării      │               │
│                │hranei.         │               │
├────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│                │1.6.            │1.6.           │
│                │Identificarea   │Identificarea  │
│                │celor mai comuni│celor mai      │
│                │alergeni        │comune         │
│                │alimentari      │intoleranţe    │
│                │- familiarizarea│alimentare     │
│                │cu termenii     │- analiza      │
│                │specifici       │etichetelor    │
│                │privind         │alimentare     │
│                │alergenii       │pentru         │
│                │alimentari şi   │identificarea  │
│                │utilizarea lor  │ingredientelor │
│                │corectă;        │care pot       │
│                │- identificarea │provoca        │
│                │celor mai       │simptome       │
│                │frecvente       │specifice      │
│                │simptome ale    │intoleranţelor │
│                │alergiilor      │alimentare;    │
│                │alimentare      │- crearea unui │
│                │(erupţii        │“magazin       │
│                │cutanate,       │alimentar” în  │
│                │dificultăţi de  │care produsele │
│                │respiraţie,     │sunt grupate pe│
│                │congestie       │categorii      │
│                │nazală,         │specifice şi   │
│                │angioedem/edem  │relevante: fără│
│                │Quincke),       │lactoză, fără  │
│                │folosind        │gluten, fără   │
│                │infografice,    │zahăr adăugat; │
│                │planşe, postere,│- joc          │
│                │mini-ghiduri sau│interactiv:    │
│                │fişe educative; │identificarea  │
│                │- crearea unui  │alimentelor    │
│                │joc de potrivire│potrivite      │
│                │a etichetelor   │pentru persoane│
│                │alimentare cu   │cu diferite    │
│                │alergenii       │intoleranţe    │
│                │specifici       │dintr-un coş de│
│                │conţinuţi;      │cumpărături    │
│                │- organizarea   │mixt;          │
│                │unui „magazin   │- joc          │
│                │alimentar” unde │interactiv:    │
│                │produsele sunt  │„Semnal SOS    │
│                │grupate pe      │pentru         │
│                │categorii,      │sănătate” - se │
│                │precum lactate, │va decupa şi   │
│                │nuci, produse   │colora un      │
│                │din carne,      │simbol SOS care│
│                │produse pe bază │va fi folosit  │
│                │de gluten etc.; │în diferite    │
│                │- crearea unui  │scenarii de    │
│                │joc de tipul    │simulare, în   │
│                │“Găseşte        │care vor fi    │
│                │alergenul” în   │identificate   │
│                │care            │simptomele     │
│                │participanţii   │severe ale     │
│                │trebuie să      │alergiilor     │
│                │identifice      │alimentare şi  │
│                │alergenii       │se va solicita │
│                │dintr-o listă   │ajutorul unui  │
│                │dată de         │adult/cadru    │
│                │ingrediente.    │medical.       │
└────────────────┴────────────────┴───────────────┘


    2. CG2 Utilizarea achiziţiilor privind alimentaţia şi corelarea acestora cu obiceiurile socio-culturale şi cu alte componente ale stilului de viaţă sănătos

┌─────────────┬───────────────┬──────────────┐
│CLASA        │CLASA I        │CLASA a II-a  │
│PREGĂTITOARE │               │              │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┤
│2.1.         │               │              │
│Recunoaşterea│               │              │
│legumelor şi │               │2.1.          │
│fructelor de │               │Participarea  │
│sezon        │               │la realizarea │
│- organizarea│               │unor produse  │
│unui joc de  │               │alimentare    │
│asociere     │               │simple din    │
│(fructe/     │               │legume şi     │
│legume de    │               │fructe        │
│sezon vs.    │               │- atelier de  │
│non-sezon)   │               │gătit:        │
│utilizând    │               │prepararea    │
│imagini sau  │               │unei salate de│
│modele       │2.1. Asocierea │fructe sau    │
│plastificate │fructelor şi   │legume, prin  │
│sau create de│legumelor cu   │respectarea   │
│elevi din    │zona geografică│principiilor  │
│materiale    │de provenienţă │generale ale  │
│reciclabile; │- asocierea    │igienei       │
│- poveste    │fructelor      │alimentare;   │
│interactivă  │exotice        │identificarea │
│„Călătoria   │(banane, kiwi) │vaselor şi    │
│unei legume  │cu ţări/zona   │veselei       │
│de sezon”, cu│climatică;     │necesare      │
│discuţii pe  │- harta        │pregătirii    │
│tema         │alimentară:    │alimentelor;  │
│produselor   │crearea unei   │- joc de rol: │
│sezoniere;   │hărţi a        │„Micul        │
│- realizarea │României cu    │bucătar” -    │
│unei farfurii│fructele/      │copiii devin  │
│„colorate” cu│legumele       │„mici         │
│legume/fructe│specifice      │bucătari” şi  │
│desenate de  │fiecărei       │colaborează   │
│copii;       │regiuni;       │pentru a crea │
│- activitate │- joc de       │o reţetă      │
│de tip târg: │memorie:       │simplă şi     │
│copiii vor   │perechi (fructe│sănătoasă,    │
│aduce o      │/legume şi zone│precum o      │
│legumă sau un│geografice);   │salată de     │
│fruct de     │- discuţie     │fructe sau de │
│sezon (la    │interactivă:   │legume sau un │
│alegere) şi  │„Ce alimente   │sandviş;      │
│îl vor       │găsim pe câmpie│- degustarea  │
│prezenta     │/munte?”;      │fructelor şi  │
│colegilor,   │- prezentare:  │discuţii      │
│explicând    │fiecare copil  │despre        │
│beneficiile  │aduce/alege un │combinaţiile  │
│asupra       │aliment dintr-o│gustoase;     │
│organismului │regiune şi     │- decorarea   │
│şi sănătăţii,│explică de unde│farfuriilor cu│
│dar şi modul │provine.       │fructe şi     │
│în care      │               │legume;       │
│acesta poate │               │spălarea şi   │
│fi consumat; │               │curăţarea     │
│- joc de     │               │veselei şi    │
│recunoaştere:│               │tacâmurilor   │
│cutie        │               │după          │
│misterioasă  │               │utilizare;    │
│în care se   │               │- realizarea  │
│află legume  │               │unei reţete   │
│sau fructe,  │               │pas cu pas,   │
│iar prin     │               │ilustrată de  │
│simţul tactil│               │copii într-un │
│se va încerca│               │poster.       │
│identificarea│               │              │
│acestora.    │               │              │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┤
│             │2.2 Explicarea │              │
│             │modului în care│              │
│             │alimentele     │              │
│2.2.         │influenţează   │2.2.          │
│Indicarea    │efortul fizic  │Utilizarea    │
│alimentelor  │- joc          │corectă a     │
│care pot fi  │interactiv:    │alimentelor în│
│consumate în │tragerea la    │relaţie cu    │
│relaţie cu   │sorţi a unor   │practicarea   │
│exerciţiile  │cartonaşe cu   │exerciţiilor  │
│fizice       │alimente, iar  │fizice        │
│- povestire  │apoi ordonarea │- planificarea│
│despre un    │acestora în    │unui meniu    │
│copil care   │funcţie de     │pentru o zi   │
│participă la │aportul        │activă;       │
│o competiţie │nutritiv şi de │- joc de grup:│
│sportivă şi  │importanţa lor │selectarea    │
│ce mănâncă   │pentru         │alimentelor   │
│înainte/după;│activitatea    │potrivite     │
│- pregătirea │sportivă;      │pentru        │
│simbolică a  │- crearea unui │practicarea   │
│unei gustări │colaj cu       │exerciţiilor  │
│potrivite    │alimente care  │fizice;       │
│pentru a fi  │oferă energie  │- discuţie    │
│consumată    │pentru         │despre        │
│înainte de   │sportivi;      │alimentele    │
│participarea │- dezbatere:   │recomandate   │
│la activităţi│„De ce avem    │pentru        │
│sportive;    │nevoie de      │sportivi;     │
│- învăţarea  │carbohidraţi şi│- compararea  │
│unui cântec  │proteine după  │nivelului de  │
│despre       │sport?”        │energie       │
│alimentele   │- crearea unui │înainte/după  │
│care dau     │meniu pentru un│consumarea    │
│energie      │atlet folosind │unei gustări; │
│organismului;│imagini cu     │- joc de      │
│- desenarea  │alimente;      │echipă:       │
│unor sportivi│- pregătirea   │crearea unei  │
│şi a         │unei gustări   │poveşti despre│
│alimentaţiei │sănătoase      │un sportiv şi │
│lor          │pentru         │alimentaţia sa│
│specifice.   │activitate     │zilnică.      │
│             │fizică, cu     │              │
│             │respectarea    │              │
│             │normelor de    │              │
│             │igienă.        │              │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┤
│2.3.         │               │              │
│Denumirea    │               │              │
│alimentelor  │2.3. Explicarea│              │
│care se      │modului în care│              │
│consumă      │alimentele     │              │
│înainte de   │influenţează   │2.3.          │
│orele de     │odihna         │Alcătuirea    │
│odihnă       │- prezentarea  │conţinutului  │
│- joc        │unor alimente  │meselor în    │
│simbolic:    │uşor digerabile│funcţie de    │
│dintr-o      │şi se va       │programul de  │
│selecţie de  │discuta efectul│odihnă        │
│cartonaşe cu │acestora asupra│- planificarea│
│alimente se  │somnului,      │meniului      │
│vor alege    │reiterând      │pentru o zi cu│
│alimentele   │importanţa     │activitate    │
│potrivite    │compoziţiei    │intensă şi    │
│pentru cină; │nutriţionale a │odihnă;       │
│- povestire: │cinei pentru un│- discuţie    │
│„Cum se      │somn odihnitor │interactivă:  │
│pregăteşte   │- povestire:   │„De ce nu     │
│Raluca pentru│„Ce mănâncă    │trebuie să    │
│somn”        │Alex pentru un │mâncăm mult   │
│(elemente de │somn liniştit?”│înainte de    │
│igienă       │- gruparea     │culcare?”     │
│bucală)      │alimentelor în │- desenarea   │
│- pregătirea │„potrivite” sau│unei farfurii │
│unei mici    │„nepotrivite”  │echilibrate   │
│gustări în   │pentru cină;   │pentru cină;  │
│clasă, cu    │- observarea   │- crearea unei│
│alimente     │unei serii de  │plan          │
│recomandate  │zile (alimente │alimentare cu │
│pentru seară;│uşoare vs.     │mese care să  │
│- asocierea  │grele seara) şi│asigure odihna│
│alimentelor  │impactul asupra│optimă;       │
│corecte cu   │somnului;      │- poster: „Ce │
│orele de masă│- realizarea   │mâncăm seara  │
│(prânz, cină,│unui afiş      │pentru un somn│
│gustare de   │despre „Cina   │liniştit?”.   │
│seară);      │ideală pentru  │              │
│- crearea    │somn           │              │
│unui poster  │odihnitor”.    │              │
│cu „Ce mâncăm│               │              │
│înainte de   │               │              │
│culcare?”.   │               │              │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┤
│             │               │2.4.          │
│             │               │Alcătuirea    │
│             │               │conţinutului  │
│             │               │meselor în    │
│             │2.4. Explicarea│funcţie de    │
│             │modului în care│programul de  │
│             │alimentele     │studiu        │
│             │influenţează   │- planificarea│
│2.4.         │funcţia        │meniului      │
│Identificarea│cognitivă      │pentru o zi cu│
│alimentelor  │- prezentarea  │activitate    │
│pentru       │efectului      │intelectuală  │
│dezvoltarea  │alimentelor    │intensă (mers │
│capacităţilor│asupra         │la şcoală,    │
│cognitive    │concentrării şi│învăţat,      │
│- denumirea  │capacităţii de │rezolvarea    │
│şi           │învăţare;      │temelor pentru│
│identificarea│- poster       │acasă);       │
│alimentelor  │„Super-alimente│- discuţie    │
│benefice     │pentru creier”:│interactivă:  │
│pentru       │se va realiza  │„De ce este   │
│îmbunătăţirea│un poster care │importantă    │
│capacităţilor│prezintă       │alimentaţia   │
│cognitive şi │alimentele     │echilibrată   │
│integrarea   │benefice pentru│pentru        │
│acestora în  │funcţionarea   │funcţionarea  │
│alimentaţia  │optimă a       │normală a     │
│zilnică;     │creierului,    │creierului?”; │
│-            │alături de     │- alegerea    │
│recunoaşterea│explicaţii     │unei gustări  │
│alimentelor  │succinte şi    │potrivite     │
│benefice     │clare despre   │înainte de o  │
│pentru       │modul în care  │sesiune de    │
│îmbunătăţirea│acestea susţin │învăţare      │
│capacităţilor│capacităţile   │dintr-o listă │
│cognitive    │cognitive;     │de alimente;  │
│dintr-un set │- gruparea     │- elaborarea  │
│de cartonaşe.│alimentelor în │unui meniu    │
│             │„potrivite” şi │pentru o      │
│             │„nepotrivite”  │săptămână cu  │
│             │pentru efortul │efort         │
│             │intelectual.   │intelectual   │
│             │               │crescut;      │
│             │               │- poster „Ce  │
│             │               │mâncăm pentru │
│             │               │a învăţa mai  │
│             │               │bine?”        │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┤
│             │2.5.           │              │
│             │Recunoaşterea  │2.5.          │
│             │obiceiurilor   │Participarea  │
│             │alimentare     │alături de    │
│             │asociate       │colegi la     │
│2.5.         │tradiţiilor şi │pregătirea    │
│Identificarea│denumirea      │unor produse  │
│alimentelor  │produselor     │tradiţionale  │
│care se      │tradiţionale   │- atelier de  │
│consumă în   │- simularea    │gătit:        │
│funcţie de   │realizării unui│pregătirea    │
│obiceiuri si │preparat       │unui preparat │
│tradiţii     │tradiţional    │simplu        │
│- prezentarea│(folosind      │tradiţional   │
│unor imagini │plastilină sau │(ex. turte cu │
│cu preparate │carton);       │miere);       │
│tradiţionale │- joc:         │utilizarea    │
│şi           │„Ghiceşte      │adecvată a    │
│sărbătorile  │sărbătoarea”   │mănuşilor şi  │
│cărora le    │(se va         │ustensilelor  │
│sunt         │identifica     │de bucătărie; │
│asociate;    │sărbătoarea    │- simularea   │
│- simularea  │asociată cu    │unei mese     │
│unei mese    │anumite        │festive cu    │
│festive unde │alimente sau   │produse       │
│copiii       │asocieri       │tradiţionale; │
│recunosc     │alimentare);   │- prezentare  │
│alimentele   │- povestirea de│unui produs   │
│tradiţionale;│către copii a  │tradiţional   │
│- desenarea  │modului de     │simbolic şi   │
│unui aliment │organizare şi  │asocierea cu  │
│tradiţional  │desfăşurare a  │anumite       │
│cunoscut din │unei mese      │sărbători;    │
│familie;     │tradiţionale   │- organizarea │
│- povestire: │din familie;   │unei „mese    │
│„Bunica      │- desenarea    │tradiţionale” │
│găteşte o    │unui preparat  │cu desene şi  │
│prăjitură    │tradiţional şi │imagini create│
│pentru       │scrierea       │de copii;     │
│sărbătorile  │denumirii;     │- decorarea   │
│de iarnă”.   │- organizarea  │unor produse  │
│             │unei expoziţii │simbolice cu  │
│             │cu alimente    │elemente      │
│             │tradiţionale   │tradiţionale. │
│             │desenate de    │              │
│             │copii.         │              │
├─────────────┼───────────────┼──────────────┤
│2.6.         │               │2.6. Aşezarea │
│Identificarea│               │şi strângerea │
│veselei şi   │               │mesei festive │
│tacâmurilor  │               │- exersarea   │
│pentru masă, │               │aranjării     │
│precum şi a  │2.6. Aşezarea  │simbolice a   │
│ustensilelor │şi strângerea  │unei mese     │
│de bucătărie │unei mese      │festive (cu   │
│-            │obişnuite      │alimente      │
│identificarea│- plasarea pe  │tradiţionale);│
│obiectelor de│masă a veselei │- alegerea    │
│veselă şi a  │şi tacâmurilor;│unor elemente │
│tacâmurilor  │- strângerea,  │de decor      │
│şi precizarea│spălarea şi    │(forme,       │
│modului de   │ştergerea      │culoare,      │
│utilizare în │veselei şi     │textură)      │
│relaţia cu   │tacâmurilor;   │pentru mese   │
│alimentaţie; │- simularea    │festive: faţa │
│- asocierea  │unei mese în   │de masă,      │
│dintre       │familie,       │şerveţele;    │
│ustensilele  │formule de     │- simularea   │
│de bucătărie │adresare       │unei mese     │
│şi pregătirea│înainte, în    │pentru        │
│şi/sau       │timpul şi după │musafiri,     │
│servirea     │masă,          │formule de    │
│mesei;       │împărţirea     │adresare      │
│- utilizarea │hranei.        │înainte, în   │
│tacâmurilor  │               │timpul şi după│
│pentru a     │               │masă festivă  │
│mânca anumite│               │(în funcţie de│
│feluri de    │               │eveniment).   │
│mâncare.     │               │              │
└─────────────┴───────────────┴──────────────┘


                                      CONŢINUTURI

┌───────────────┬────────────────┬──────────────┬──────────────────┐
│Domenii de     │CLASA           │CLASA I       │CLASA a II-a      │
│conţinut       │PREGĂTITOARE    │              │                  │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│               │                │• Carne, peşte│                  │
│               │                │şi preparate  │                  │
│               │• Carne, peşte  │din carne şi  │                  │
│               │şi preparate din│peşte         │                  │
│               │carne şi peşte  │- Peşte (de   │                  │
│               │- Carne roşie   │apă dulce şi  │                  │
│               │(vită, porc,    │sărată: somon,│                  │
│               │miel);          │păstrăv, ton, │• Carne, peşte şi │
│               │- carne albă    │sardine)      │preparate din     │
│               │(pui, curcan);  │• Ouă: de     │carne şi peşte    │
│               │- peşte         │prepeliţă,    │- Fructe de mare  │
│               │• Ouă: de găină,│raţă, gâscă;  │(creveţi, midii,  │
│               │raţă, gâscă;    │• Lapte şi    │calamari)         │
│               │• Lapte şi      │produse       │• Ouă: de găină,  │
│               │produse lactate:│lactate: lapte│de prepeliţă,     │
│               │lapte de vacă,  │de bivoliţă,  │raţă, gâscă;      │
│               │capră; produse  │ovine; produse│produse care      │
│               │lactate         │lactate       │conţin ouă (paste,│
│               │proaspete:      │proaspete:    │prăjituri,        │
│               │iaurt, lapte    │chefir, lapte │maioneză)         │
│               │bătut, brânză   │bătut;        │• Produse lactate │
│               │dulce;          │• Pâinea şi   │maturate: brânză, │
│               │• Pâinea şi alte│alte derivate │telemea, caşcaval,│
│               │derivate        │cerealiere:   │parmezan;         │
│               │cerealiere:     │paste din grâu│• Pâinea şi alte  │
│               │pâine integrală,│dur, orez,    │derivate          │
│               │pâine albă,     │fulgi de ovăz;│cerealiere: paste │
│               │chifle, lipii,  │derivate din  │din grâu dur,     │
│               │covrigi;        │cereale:      │orez, fulgi de    │
│               │• Legume        │biscuiţi,     │ovăz, quinoa;     │
│               │rădăcinoase:    │făină;        │derivate din      │
│               │morcovi, sfeclă,│• Legume      │cereale: biscuiţi,│
│               │păstârnac;      │verzi:        │cereale pentru    │
│               │• Fructe        │broccoli,     │micul dejun;      │
│               │proaspete: mere,│spanac, salată│• Beneficiile     │
│               │banane, citrice,│verde;        │consumului de     │
│               │fructe de       │• Fructe      │alimente locale şi│
│               │pădure;         │uscate:       │de sezon;         │
│1. Grupe de    │• Legume şi     │stafide,      │• Leguminoase,    │
│alimente       │fructe de sezon:│smochine,     │zarzavaturi:      │
│               │roşii,          │curmale;      │fasole albă,      │
│               │castraveţi,     │• Leguminoase,│roşie, neagră,    │
│               │cireşe (vara),  │zarzavaturi:  │boabe; linte      │
│               │mere, dovleac   │fasole albă,  │(verde, roşie,    │
│               │(toamna);       │roşie, neagră,│galbenă); năut,   │
│               │• Zahărul şi    │boabe; linte  │mazăre, soia şi   │
│               │produsele       │(verde, roşie,│derivate din soia │
│               │zaharoase: zahăr│galbenă),     │(tofu, lapte de   │
│               │alb, zahăr brun,│mazăre;       │soia); pătrunjel, │
│               │miere, produse  │• Zahărul şi  │leuştean, mărar;  │
│               │zaharoase:      │produsele     │• Apa şi băuturile│
│               │prăjituri,      │zaharoase:    │nealcoolice: apă  │
│               │biscuiţi,       │sirop de      │(plată, minerală, │
│               │bomboane,       │arţar, melasă;│aromatizată fără  │
│               │băuturi         │• Apa şi      │adaos de zahăr);  │
│               │carbogazoase,   │băuturile     │ceaiuri (infuzii  │
│               │sucuri          │nealcoolice:  │de plante, ceai   │
│               │îndulcite,      │apă (plată,   │verde, negru);    │
│               │îngheţată;      │minerală,     │băuturi           │
│               │• Apa şi        │aromatizată   │răcoritoare:      │
│               │băuturile       │fără adaos de │sucuri naturale,  │
│               │nealcoolice: apă│zahăr);       │băuturi           │
│               │(plată,         │ceaiuri;      │carbogazoase,     │
│               │minerală,       │băuturi       │băuturi           │
│               │aromatizată fără│răcoritoare:  │energizante;      │
│               │adaos de zahăr);│sucuri        │• Piramida        │
│               │ceaiuri (infuzii│naturale,     │alimentelor:      │
│               │de plante, ceai │băuturi       │ponderea          │
│               │verde, negru);  │carbogazoase, │alimentelor din   │
│               │băuturi         │băuturi       │fiecare grupă în  │
│               │răcoritoare:    │energizante;  │meniul zilnic.    │
│               │sucuri naturale,│• Piramida    │                  │
│               │băuturi         │alimentelor   │                  │
│               │carbogazoase;   │(ponderea     │                  │
│               │• Piramida      │alimentelor   │                  │
│               │alimentelor     │din fiecare   │                  │
│               │                │grupă în      │                  │
│               │                │meniul        │                  │
│               │                │zilnic).      │                  │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│               │• Igiena        │              │                  │
│               │personală în    │              │                  │
│               │timpul          │              │                  │
│               │pregătirii      │              │                  │
│               │alimentelor:    │              │                  │
│               │spălarea corectă│              │                  │
│               │a mâinilor cu   │              │                  │
│               │apă şi săpun,   │              │                  │
│               │curăţarea       │              │                  │
│               │unghiilor şi    │              │                  │
│               │evitarea        │              │                  │
│               │atingerii       │              │                  │
│               │alimentelor cu  │              │• Păstrarea       │
│               │mâinile murdare;│              │alimentelor, în   │
│               │• Igiena        │• Igiena      │funcţie de tipul  │
│               │personală       │personală în  │acestora, în      │
│               │înainte, în     │timpul        │condiţii          │
│               │timpul şi după  │pregătirii    │corespunzătoare de│
│               │servirea mesei: │alimentelor   │igienă (frigider, │
│               │spălarea        │• Spălatul pe │ambalaje          │
│               │mâinilor,       │dinţi după    │sigilate);        │
│               │spălarea feţei, │fiecare masă; │• Citirea         │
│               │spălatul        │utilizarea    │termenului de     │
│               │dinţilor;       │apei de gură  │valabilitate;     │
│               │• Igiena        │sau a aţei    │• Identificarea   │
│               │comportamentului│dentare pentru│produselor        │
│2. Igiena      │alimentar:      │igienă        │proaspete         │
│alimentară de  │mestecatul,     │suplimentară; │(culoare, miros,  │
│bază           │înghiţitul      │• Verificarea │textură);         │
│               │alimentelor,    │integrităţii  │• Importanţa      │
│               │băutul          │ambalajului   │evitării          │
│               │lichidelor;     │(lipsa        │produselor cu     │
│               │• Spălatul pe   │deteriorărilor│aditivi şi        │
│               │dinţi după      │sau a semnelor│conservanţi;      │
│               │fiecare masă;   │de            │• Igiena personală│
│               │• Igiena        │contaminare); │în timpul         │
│               │alimentelor:    │• Beneficiile │pregătirii        │
│               │spălarea        │consumului de │alimentelor:      │
│               │legumelor,      │produse locale│prinderea părului,│
│               │spălarea        │şi de sezon.  │purtarea          │
│               │fructelor;      │              │echipamentului de │
│               │• Păstrarea     │              │protecţie (şort,  │
│               │alimentelor, în │              │bonetă).          │
│               │funcţie de tipul│              │                  │
│               │acestora, în    │              │                  │
│               │condiţii        │              │                  │
│               │corespunzătoare │              │                  │
│               │de igienă       │              │                  │
│               │(frigider,      │              │                  │
│               │ambalaje        │              │                  │
│               │sigilate);      │              │                  │
│               │• Beneficiile   │              │                  │
│               │consumului de   │              │                  │
│               │produse locale  │              │                  │
│               │şi de sezon.    │              │                  │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│               │                │• Obiectele   │                  │
│               │                │din bucătărie │                  │
│               │• Obiectele din │şi reguli     │                  │
│               │bucătărie şi    │pentru        │                  │
│               │reguli pentru   │utilizarea    │                  │
│               │utilizarea      │acestora:     │                  │
│               │acestora:       │firiteuză,    │                  │
│               │chiuvetă,       │grill, filtru │                  │
│               │aragaz,         │de cafea,     │                  │
│               │frigider, maşina│fierbător,    │                  │
│               │de spălat vase, │ceainic,      │                  │
│               │reşou, cuptor pe│storcător de  │                  │
│               │gaze, cuptor    │fructe);      │                  │
│               │electric, cuptor│• Norme de    │                  │
│               │cu lemne, cuptor│protecţie în  │                  │
│               │cu microunde;   │timpul        │                  │
│               │• Norme de      │folosirii     │                  │
│               │protecţie în    │obiectelor din│                  │
│               │timpul folosirii│bucătărie;    │                  │
│               │obiectelor din  │• Ustensile de│                  │
│               │bucătărie;      │bucătărie şi  │                  │
│               │• Obiecte de    │utilizarea şi │• Curăţarea       │
│3. Locul şi    │mobilier        │curăţarea     │bucătăriei înainte│
│obiectele      │destinate       │acestora;     │şi după prepararea│
│necesare       │servirii mesei: │• Vase de     │hranei:           │
│pregătirii şi  │masă, scaune,   │bucătărie:    │dezinfectarea     │
│servirii mesei │banchete;       │utilizarea şi │periodică a       │
│               │• Ustensile de  │curăţarea     │bucătăriei.       │
│               │bucătărie:      │acestora;     │                  │
│               │polonic, tel,   │• Vesela şi   │                  │
│               │mixer etc.;     │utilizarea    │                  │
│               │• Vase de       │veselei;      │                  │
│               │bucătărie: oală,│• Detergenţi  │                  │
│               │tigaie,         │de vase,      │                  │
│               │strecurătoare,  │detergenţi de │                  │
│               │tocător, ceaun; │bucătărie şi  │                  │
│               │• Vesela şi     │utilizarea    │                  │
│               │utilizarea      │acestora:     │                  │
│               │veselei: tipuri │bureţi,       │                  │
│               │de farfurii,    │prosoape şi   │                  │
│               │castroane,      │alte obiecte  │                  │
│               │platouri;       │de curăţenie  │                  │
│               │• Tacâmurile    │în bucătărie; │                  │
│               │pentru servirea │• Tacâmurile  │                  │
│               │mesei: tipuri de│pentru        │                  │
│               │linguri,        │servirea      │                  │
│               │furculiţe,      │mesei:        │                  │
│               │cuţite.         │spălarea şi   │                  │
│               │                │ştergerea     │                  │
│               │                │tacâmurilor.  │                  │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│               │• Decojirea,    │              │                  │
│               │curăţarea,      │              │                  │
│               │tăierea,        │              │                  │
│               │stoarcerea      │              │                  │
│               │fructelor şi    │              │                  │
│               │legumelor;      │              │                  │
│               │• Preparate     │              │                  │
│               │reci: salate,   │              │                  │
│               │senvişuri etc.; │              │                  │
│               │• Preparate     │              │                  │
│               │calde: friptură │              │                  │
│               │de pui la       │• Prepararea  │                  │
│               │grătar, supă de │hranei:       │                  │
│               │vită, tocăniţă  │fierberea,    │                  │
│               │de curcan; din  │coacerea,     │                  │
│               │peşte: păstrăv  │prăjirea      │                  │
│               │la cuptor, somon│alimentelor.  │                  │
│               │la abur, ciorbă │• Utilizarea  │                  │
│               │de peşte;       │procedeelor de│                  │
│               │preparate       │preparare a   │• Preparate reci: │
│               │tradiţionale:   │hranei în     │salata de fructe, │
│               │sarmale cu carne│funcţie de    │salata de legume, │
│               │slabă, peşte    │categoria de  │ornarea           │
│               │prăjit în crustă│alimente.     │preparatelor,     │
│               │de mălai;       │• Ouă poşate, │aşezarea pe       │
│               │• Ouă fierte    │omletă, ouă   │platou;           │
│               │tari/moi,       │pane;         │• Preparate pe    │
│               │omletă; ouă     │• Produse din │bază de ouă:      │
│               │prăjite;        │lapte: iaurt  │clătite, brioşe,  │
│               │• Produse din   │cu fructe,    │sufleuri;         │
│4. Procedee de │lapte: iaurt cu │brânză        │• Produse din     │
│preparare a    │fructe, brânză  │proaspătă cu  │lapte: deserturi  │
│hranei         │proaspătă cu    │legume, lapte │uşoare cu brânză  │
│               │legume, lapte cu│cu cacao      │sau iaurt         │
│               │cacao natural;  │natural;      │(plăcintă,        │
│               │• Consumul de   │• Consum de   │budincă);         │
│               │legume şi fructe│leguminoase   │• Sortarea        │
│               │proaspete sau   │sub formă de  │deşeurilor        │
│               │gătite: în      │hummus (piure │rezultate în urma │
│               │salate, supe,   │de năut);     │preparării hranei │
│               │supe-creme,     │salată de năut│(sticla, hârtia,  │
│               │compoturi,      │cu legume,    │plasticul, fracţie│
│               │gemuri;         │chiftele de   │umedă).           │
│               │• Consum de     │linte;        │                  │
│               │leguminoase sub │• Evitarea    │                  │
│               │formă de supă de│risipei       │                  │
│               │linte, ciorbă de│alimentare,   │                  │
│               │fasole;         │prin          │                  │
│               │• Pregătirea    │achiziţionare │                  │
│               │ceaiului,       │şi depozitare │                  │
│               │laptelui cu     │adecvate.     │                  │
│               │cacao, a        │              │                  │
│               │sucurilor de    │              │                  │
│               │fructe şi       │              │                  │
│               │legume, a       │              │                  │
│               │băuturilor      │              │                  │
│               │răcoritoare;    │              │                  │
│               │• Gustări dulci │              │                  │
│               │sănătoase: iaurt│              │                  │
│               │cu fructe       │              │                  │
│               │proaspete,      │              │                  │
│               │biscuiţi din    │              │                  │
│               │ovăz cu banane. │              │                  │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│               │                │• Raportul    │                  │
│               │• Hidratarea şi │dintre        │                  │
│               │rolul acesteia  │alimentele    │                  │
│               │pentru          │aparţinând    │                  │
│               │menţinerea      │unor grupe    │                  │
│               │stării de       │alimentare    │                  │
│               │sănătate;       │diferite (masa│                  │
│               │• Mesele        │echilibrată); │                  │
│               │principale ale  │• Alergenii şi│• Jurnalul        │
│               │zilei: micul    │intoleranţele │alimentar;        │
│               │dejun, prânzul  │alimentare:   │• Simptomele      │
│               │şi cina;        │substanţe care│alergiilor:       │
│               │gustările dintre│pot provoca   │erupţii cutanate, │
│5.             │mese; orele de  │reacţii       │mâncărimi,        │
│Comportamente  │masă;           │alergice      │dificultăţi de    │
│alimentare     │• Meniul: feluri│(exemple:     │respiraţie,       │
│sănătoase      │de mâncare şi   │anumite       │umflarea feţei sau│
│               │distribuirea    │proteine din  │a gâtului;        │
│               │acestora pe     │lapte, ouă,   │simptome          │
│               │mesele zilnice; │alune, gluten,│gastrointestinale:│
│               │jurnalul        │peşte;        │greaţă, vărsături,│
│               │alimentar;      │• Jurnalul    │diaree.           │
│               │• Utilizarea    │alimentar;    │                  │
│               │veselei şi a    │• Mâncatul    │                  │
│               │tacâmurilor     │conştient,    │                  │
│               │pentru diferite │fără elemente │                  │
│               │tipuri de       │de distragere │                  │
│               │alimente şi     │(telefon,     │                  │
│               │feluri de       │tabletă,      │                  │
│               │mâncare.        │televizor,    │                  │
│               │                │laptop).      │                  │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│               │                │              │• Prepararea      │
│               │                │• Aşezatul şi │hranei şi servirea│
│               │                │strânsul      │mesei în familie  │
│               │• Aşezatul şi   │mesei:        │(părinţi, bunici, │
│               │strânsul mesei  │aşezarea la   │fraţi, alte rude);│
│               │(faţa de masă,  │masă şi       │• Alimentele şi   │
│               │şerveţele,      │folosirea     │locul lor în      │
│               │ordinea de      │veselei şi a  │obiceiurile       │
│               │aşezare a       │tacâmurilor;  │tradiţionale din  │
│               │tacâmurilor);   │• Servirea    │familie           │
│               │• Aşezarea mesei│mesei:        │(aniversări,      │
│               │obişnuite şi a  │împărţirea    │nunţi, botezuri), │
│               │celei festive   │hranei şi     │sărbători         │
│               │(pentru         │respectul faţă│religioase:       │
│               │sărbători şi    │de cei de la  │- Paşte: cozonac, │
│               │alte            │masă;         │drob, ouă roşii,  │
│6. Obiceiuri   │evenimente);    │• Servitul    │friptură de miel; │
│alimentare     │• Servirea mesei│masei în      │- Crăciun:        │
│socio-culturale│(ordinea de     │locuri        │sarmale, cârnaţi, │
│               │servire a       │publice;      │piftie, prăjituri;│
│               │alimentelor);   │modalităţi de │• Alimente        │
│               │• Folosirea     │adresare în   │tradiţionale în   │
│               │mănuşilor sau   │spaţii de     │diferite regiuni: │
│               │ustensilelor    │alimentaţie   │- preparate       │
│               │pentru servirea │publică;      │specifice         │
│               │alimentelor;    │• Formule de  │regiunilor din    │
│               │• Formule de    │adresare      │România:          │
│               │adresare        │înainte, în   │Transilvania:     │
│               │înainte, în     │timpul şi după│tocăniţe, jumări; │
│               │timpul şi după  │servirea      │Moldova: plăcinte │
│               │servirea mesei. │mesei;        │„Poale-n brâu”;   │
│               │                │împărţirea    │Dobrogea: peşte,  │
│               │                │hranei.       │mâncăruri cu      │
│               │                │              │influenţe         │
│               │                │              │balcanice.        │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│               │• Alimentaţie şi│              │                  │
│               │exerciţiul      │              │                  │
│               │fizic:          │              │                  │
│               │carbohidraţi:   │              │                  │
│               │principala sursă│              │                  │
│               │de energie      │              │                  │
│               │pentru          │              │                  │
│               │activităţi      │• Alimentaţie │                  │
│               │intense;        │şi exerciţiul │                  │
│               │proteine:       │fizic:        │                  │
│               │esenţiale pentru│carbohidraţi  │• Alimentaţie şi  │
│               │refacerea şi    │• Alimentaţie │exerciţiul fizic: │
│               │creşterea masei │şi odihnă     │carbohidraţi:     │
│               │musculare;      │• Alimentaţie │proteine, grăsimi │
│               │grăsimi         │şi efort      │sănătoase;        │
│               │sănătoase:      │intelectual:  │• Alimentaţie şi  │
│               │susţin          │recomandate:  │efort intelectual:│
│               │rezistenţa pe   │surse de      │- recomandate:    │
│               │termen lung;    │carbohidraţi  │vitamine şi       │
│               │consumul apei   │complecşi     │antioxidanţi:     │
│7. Relaţia     │înainte şi după │pentru        │fructe de pădure, │
│alimentaţiei cu│efortul fizic;  │energie: ovăz,│citrice, legume   │
│celelalte      │• Alimentaţie şi│pâine         │verzi;            │
│componente ale │odihnă:         │integrală,    │- nerecomandate:  │
│stilului de    │recomandate     │orez brun;    │băuturi           │
│viaţă          │înainte de      │alimente      │energizante sau   │
│               │culcare:        │bogate în     │carbogazoase cu   │
│               │alimente bogate │acizi graşi   │cofeină, care pot │
│               │în triptofan:   │Omega-3: peşte│provoca           │
│               │lapte, iaurt,   │gras (somon,  │hiperactivitate şi│
│               │banane, nuci;   │macrou), nuci,│scăderea          │
│               │alimente bogate │seminţe de in;│concentrării;     │
│               │în magneziu:    │nerecomandate:│• Magazine şi     │
│               │spanac, seminţe,│- alimente    │pieţe pentru      │
│               │migdale;        │bogate în     │procurarea        │
│               │nerecomandate   │zahăr rafinat,│alimentelor.      │
│               │înainte de      │care duc la   │                  │
│               │culcare:        │fluctuaţii ale│                  │
│               │alimente şi     │glicemiei;    │                  │
│               │băuturi cu      │              │                  │
│               │cofeină: cafea, │              │                  │
│               │băuturi         │              │                  │
│               │energizante,    │              │                  │
│               │ciocolată;      │              │                  │
│               │alimente grase, │              │                  │
│               │prăjite.        │              │                  │
└───────────────┴────────────────┴──────────────┴──────────────────┘


    SUGESTII METODOLOGICE
        Oferta educaţională reprezentată de Educaţia Nutriţională este definită prin:
    - abordare integrată şi interdisciplinară - opţionalul combină cunoştinţe şi competenţe din ştiinţele naturale, educaţia pentru sănătate, ştiinţe sociale, geografie, educaţie fizică şi sport;
    – metodologie interactivă şi participativă - se folosesc jocuri, activităţi practice şi resurse digitale pentru creşterea atractivităţii şi relevanţei învăţării pentru elevi;
    – implicarea comunităţii şi a familiei - este încurajată colaborarea cu părinţii şi cu ceilalţi membri ai familiei, în activităţi extracurriculare, pentru consolidarea achiziţiilor dobândite în cadrul lecţiilor.

        Competenţele generale şi specifice disciplinei Educaţie nutriţională se pot dobândi printr-o varietate de activităţi didactice: lecţii interactive, ateliere practice, activităţi de grup şi discuţii tematice. Astfel, programa prezintă exemple de activităţi de învăţare (organizate preponderent sub formă de joc) care oferă cadrelor didactice un sprijin concret pentru elaborarea strategiilor de predare centrate pe oferirea unor experienţe de învăţare adaptate vârstei elevilor. Demersurile didactice reflectă competenţele profesionale ale cadrului didactic şi capacitatea acestuia de a adapta instruirea la condiţiile concrete de desfăşurare a activităţii şi la particularităţile elevilor.

    Strategii didactice
        În vederea valorizării competenţelor cheie şi pentru a asigura transferabilitatea achiziţiilor în activitatea cotidiană, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educaţie nutriţională să pună accent pe construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea abordărilor şi parcurs diferenţiat, pe coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare. Ţinând seama de particularităţile elevilor, profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil şi atractiv conţinutul lecţiilor. Jocul şi cooperarea devin principale mijloace de instruire, în forme adaptate nivelului de instruire al elevilor.
        Temele lecţiilor se vor constitui din domenii de conţinut diferite, abordate în mod complementar. O lecţie va avea cel mult 2 teme.
        Predarea şi exersarea se vor realiza: frontal, pe grupe, individual sau combinat, în cadrul aceleiaşi lecţii.
        Pentru însuşirea conţinuturilor şi formarea competenţelor prevăzute de programă, se vor asigura materiale didactice suficiente (alimente şi produse alimentare reale, obiecte de veselă şi tacâmuri reale şi de jucărie, tablete, calculator, video-proiector, filme didactice) care să permită un volum de exersare adecvat. Utilizarea materialelor educaţionale adecvate şi implicarea activă a elevilor în procesul de învăţare vor asigura formarea competenţelor propuse şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de alimentaţia sănătoasă şi stilul de viaţă echilibrat.
        Organizarea claselor şi a grupelor de lucru se va realiza la începutul anului şcolar, în spiritul educaţiei incluzive. Se va pune accentul pe lucrul în perechi şi în grup, favorizând integrarea, colaborarea şi încurajarea reciprocă.

    Evaluarea
        În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiţionale cu cele alternative (proiectul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului) şi va pune accent pe:
    - corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
    – valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
    – utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare;
    – recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

        Cadrele didactice pot elabora şi alte activităţi de învăţare, conţinuturi şi instrumente de evaluare, în funcţie de particularităţile clasei de elevi, baza materială de care dispune şcoala şi opţiunile elevilor.
        Pentru o desfăşurare optimă a acestei discipline opţionale, profesorul de învăţământ primar/învăţătorul şi ceilalţi profesori ai clasei vor comunica în mod constant pentru a asigura corelarea conţinuturilor Educaţiei nutriţionale cu ceea ce se predă la alte discipline de studiu.

    EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
    1. "Descoperim grupe alimentare"
        Obiectiv: Elevii vor învăţa despre diferitele grupe alimentare şi importanţa fiecăruia pentru sănătatea organismului.
        Descriere:
    1. Prezentare interactivă: Profesorul va prezenta un scurt videoclip sau o prezentare despre grupurile alimentare (proteine, carbohidraţi, grăsimi, vitamine, minerale) (alimente proteice, produse lactate, legume, fructe, cereale etc.).
    2. Joc de asociere: Elevii vor primi carduri cu imagini ale alimentelor şi vor trebui să le asocieze cu grupul alimentar corespunzător.
    3. Discurs în perechi: Elevii vor lucra în perechi pentru a discuta despre alimentele preferate şi grupul alimentar din care fac parte.

        Materiale necesare: carduri cu imagini ale alimentelor, fişe de lucru, proiector pentru prezentare.

    2. "Planificăm un meniu sănătos"
        Obiectiv: Elevii vor învăţa să creeze un meniu echilibrat şi sănătos pentru o zi întreagă.
        Descriere:
    1. Introducere: Discuţie despre ce înseamnă un meniu echilibrat şi importanţa diversităţii alimentare.
    2. Activitate de grup: Elevii vor fi împărţiţi în grupuri mici şi vor primi foi de lucru pe care să planifice un meniu sănătos pentru micul dejun, prânz şi cină.
    3. Prezentare: Fiecare grup va prezenta meniul lor şi va explica de ce au ales anumite alimente. Materiale necesare: Fişe de lucru pentru planificarea meniului, markere, flipchart.


    3. "Citim etichetele alimentare"
        Obiectiv: Elevii vor învăţa să citească şi să înţeleagă informaţiile de pe etichetele alimentare.
        Descriere:
    1. Prezentare: Profesorul va explica ce informaţii se găsesc pe etichetele alimentare şi cum să le interpretăm (ingrediente, valori nutriţionale, porţii).
    2. Exerciţiu practic: Elevii vor primi produse alimentare reale sau etichete fotocopiate şi vor trebui să identifice informaţiile importante.
    3. Discuţie: Discuţie despre cum putem folosi aceste informaţii pentru a face alegeri alimentare sănătoase.

        Materiale necesare: Produse alimentare reale sau etichete fotocopiate, markere, fişe de analiză.

    4. "Gătim sănătos împreună"
        Obiectiv: Elevii vor învăţa tehnici de bază pentru gătitul şi pregătirea alimentelor sănătoase.
        Descriere:
    1. Prezentare: Discuţie despre importanţa gătitului acasă şi cum putem face reţete sănătoase.
    2. Atelier de gătit: Elevii vor participa la un atelier practic unde vor pregăti o gustare sănătoasă (de exemplu, salată de fructe, sandvişuri).
    3. Degustare şi evaluare: Elevii vor degusta preparatele şi vor discuta despre ce le-a plăcut şi cum ar putea îmbunătăţi reţetele.

        Materiale necesare: Ingrediente pentru gătit, ustensile de bucătărie, fişe cu reţete.

    5. "Impactul alimentaţiei asupra mediului"
        Obiectiv: Elevii vor învăţa despre impactul alegerilor alimentare asupra mediului şi vor fi încurajaţi să adopte practici durabile.
        Descriere:
    1. Prezentare: Profesorul va explica cum producţia şi consumul de alimente afectează mediul (de exemplu, transportul alimentelor, ambalajele, risipa alimentară).
    2. Proiect de grup: Elevii vor fi împărţiţi în grupuri şi vor crea postere care să ilustreze modalităţi prin care putem reduce impactul negativ asupra mediului (de exemplu, compostarea resturilor alimentare, alegerea alimentelor locale).
    3. Prezentare şi discuţie: Fiecare grup va prezenta posterul şi va discuta ideile propuse.

        Materiale necesare: Hârtie pentru postere, markere, imagini pentru colaj, articole despre impactul alimentaţiei asupra mediului.

    6. "Alimentaţia şi starea de bine"
        Obiectiv: Elevii vor învăţa despre legătura dintre alimentaţie şi starea lor mentală şi emoţională.
        Descriere:
    1. Prezentare: Profesorul va discuta despre cum anumite alimente pot influenţa starea de bine mentală şi emoţională (de exemplu, alimentele bogate în zahăr versus alimentele bogate în nutrienţi).
    2. Activitate individuală: Elevii vor ţine un jurnal alimentar timp de o săptămână şi vor nota cum se simt după ce mănâncă diferite alimente.
    3. Discuţie: Elevii vor discuta în grupuri despre observaţiile din jurnalul alimentar şi vor identifica alimentele care îi fac să se simtă bine sau mai puţin bine.

        Materiale necesare: Jurnale alimentare, pixuri, materiale pentru prezentare.

    7. "Detectivii sănătăţii"
        Obiectiv: Elevii vor învăţa despre diferite tipuri de alimente sănătoase şi beneficiile lor, activitatea fiind la o fermă sau piaţă.
        Organizare. Elevii sunt împărţiţi în echipe de 3-4 copii. Fiecare echipă primeşte o fişă de activitate care conţine o listă de fructe şi legume pe care trebuie să le găsească. De exemplu: mere, struguri, roşii, castraveţi, ardei, salată verde etc.
        Materiale necesare: fişe de activitate pentru fiecare în parte, pixuri, creioane colorate, abţibilduri cu fructe şi legume.
        Activităţi:
    1. Se explică elevilor importanţa alimentaţiei sănătoase şi cum fructele şi legumele contribuie la creşterea şi dezvoltarea lor. Li se prezintă obiectivul jocului: să găsească şi să identifice cât mai multe fructe şi legume sănătoase.
    2. În fermă sau piaţă, elevii trebuie să găsească fructele şi legumele de pe fişele date. Pentru fiecare aliment găsit, echipa primeşte un punct. Ei trebuie să scrie numele alimentului, să pună o bifă pe listă.
    3. Elevii pot adresa întrebări fermierilor sau vânzătorilor din piaţă pentru a afla mai multe informaţii despre fiecare aliment de unde provine, cum este cultivat.

        Discuţie şi concluzii. Imediat ce echipele au terminat, copiii sunt reuniţi pentru a se discuta despre ce au învăţat. Se pot adresa următoarele întrebări: Ce fructe şi legume au găsit?, Ce au aflat nou despre aceste alimente sau ce ştiau deja?, De ce este important să mâncăm fructe şi legume?
        La final, fiecare elev poate fi recompensat cu un mic premiu, cum ar fi o etichetă sau un abţibild cu fructe şi legume.

    8. "Reporterii alimentaţiei sănătoase"
        Obiectiv: Elevii vor fi învăţaţi despre alimentele benefice pentru creier şi corp, dezvoltându-şi în acelaşi timp abilităţile de observare, interviu şi prezentare prin tehnica reportajului.
        Materiale pentru tehnica reportajului: fişe de activitate pentru fiecare echipă; pixuri, creioane sau creioane colorate (opţional); microfon de jucărie (opţional, pentru a face activitatea mai distractivă); etichete sau ecusoane cu "Reporter" pentru fiecare copil.
        Organizare:
        Elevii se împart în echipe de 3-4 persoane. Fiecare echipă primeşte o fişă de activitate şi ecusoane de "Reporter".

        Descriere:
    1. Prezentarea activităţii
        Se explică elevilor ce este un reportaj şi cum jurnaliştii culeg informaţii, iau interviuri şi prezintă ştiri. Le prezentăm obiectivul jocului: ei devin mici reporteri care vor realiza un mic reportaj despre alimentele care sunt bune pentru creier şi corp. Echipele pot alege un subiect de reportaj dintr-o lista propusă: "Ce fructe care fac bine minţii?", "Legume sănătoase pentru corp şi minte", "Ce alimente ne dau energie la scoală?", "Ce alimente ne ajută să fim mai fericiţi?"

    2. Culegerea informaţiilor şi interviul. Echipele culeg informaţii astfel: întreabă colegii din alte clase despre subiectul ales, întreabă profesorul, persoane din anturaj, fac observaţii şi notează. Elevii trebuie încurajaţi să pună întrebări simple şi clare, de exemplu: "Ce fructe îţi plac şi de ce?", "Ce legume crezi că sunt bune pentru sănătate?", "Ce alimente te ajută să fii mai sănătos?", "Ce alimente îţi dau energie?", "Ce alimente îmi fac rău corpului şi minţii şi de ce e important să nu le consumăm prea des?", "Ce alimente mă ajută să am mai multă energie la sport?",
    3. Realizarea reportajului
        După ce au strâns informaţiile, echipele se întorc în clasă şi încep să-şi organizeze reportajul. Fiecare echipă scrie un scurt articol (cei care ştiu deja să scrie) sau realizează o prezentare orală despre ce au aflat. Articolul poate include următoarele: despre ce este reportajul? Informaţiile şi răspunsurile culese, ce au învăţat sau ce li s-a părut cel mai interesant. Opţional, se pot înregistra prezentările orale cu un reportofon sau un telefon pentru a fi mai interactiv.
        Prezentare şi concluzii. Fiecare echipă prezintă reportajul în faţa clasei. După fiecare prezentare, este important să se discute cu elevii: să fie întrebaţi ce a fost cel mai greu şi cel mai uşor în realizarea reportajului, ce le-a plăcut cel mai mult la activitate. La final, fiecare echipă primeşte o mică recompensă, cum ar fi o abţibild cu tema "Reporter".




    Colectiv de autori

┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Numele şi      │Instituţia de    │
│crt.│prenumele      │învăţământ/      │
│    │               │Organizaţia      │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │PĂUNESCU       │Ministerul       │
│01. │Alin-Cătălin   │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Ministerul       │
│02. │MARCU Daniela  │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │GHEORGHIŢĂ     │Ministerul       │
│03. │Dan-Mihai      │Educaţiei şi     │
│    │               │Cercetării       │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │STĂNESCU Monica│Naţională de     │
│04. │Iulia          │Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │STANCU Corina  │Naţională de     │
│05. │Elena          │Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea    │
│    │               │Naţională de     │
│06. │GHERGHEL Carmen│Educaţie Fizică  │
│    │               │şi Sport din     │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│07. │FOLOSTINA      │Universitatea din│
│    │Ruxandra       │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Centrul Naţional │
│08. │BARBU          │de Politici şi   │
│    │Mirela-Georgeta│Evaluare în      │
│    │               │Educaţie         │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Centrul Naţional │
│09. │IORDACHE       │de Politici şi   │
│    │Georgeta       │Evaluare în      │
│    │               │Educaţie         │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Centrul Naţional │
│10. │PÎSLARU Vera   │de Politici şi   │
│    │Ana            │Evaluare în      │
│    │               │Educaţie         │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │TONCEAN        │Agenţia Naţională│
│11. │Sebastian      │pentru Sport     │
│    │Gabriel        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │BĂLTĂREŢU      │Federaţia Română │
│12. │Cristian       │de Culturism şi  │
│    │               │Fitness          │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Federaţia Română │
│13. │OPREA Daniel   │de Culturism şi  │
│    │               │Fitness          │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Academia de      │
│14. │IACOBINI Adrian│Studii Economice │
│    │               │Bucureşti        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Universitatea de │
│15. │BUSNATU Ştefan │Medicina şi      │
│    │Sebastian      │Farmacie „Carol  │
│    │               │Davila” Bucureşti│
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Cabinet          │
│    │ARDUSATAN      │individual de    │
│16. │Cecilia        │psihologie       │
│    │               │clinică şi       │
│    │               │psihoterapie     │
└────┴───────────────┴─────────────────┘


    ANEXA 7

                           MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
                                    Programa şcolară
                              pentru disciplina opţională
                            Aventura cunoaşterii Universului
                    Curriculum la decizia elevului din oferta şcolii
                                  Învăţământ gimnazial
                                Clasele a V-a şi a VII-a
                                    Bucureşti, 2025

    NOTĂ DE PREZENTARE
     Programa şcolară "Aventura cunoaşterii Universului" reprezintă o ofertă curriculară pentru disciplină opţională cu caracter inter- şi transdisciplinar, pentru învăţământul gimnazial, proiectată pentru un buget de timp de o oră/săptămână pe parcursul a doi ani şcolari. Având în vedere legăturile interdisciplinare pe care le presupune programa, considerăm potrivit ca aplicarea acesteia să se facă la clasa a V-a şi la clasa a VII-a, în funcţie de particularităţile/specificul unităţii de învăţământ şi de nevoile de învăţare, disponibilitatea şi bugetul de timp ale elevilor. Aceasta completează demersul finalizat cu aprobarea programei şcolare "Start în aventura cunoaşterii Universului", destinată elevilor din învăţământul primar, prin ordin al ministrului educaţiei nr. 4096/2022. Programa răspunde, în acelaşi timp, noutăţii din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, art. 86, alin. 3, oferind mai multă libertate elevului în alegerea disciplinelor opţionale din oferta şcolii.
        Disciplina de tip opţional integrat a fost realizată prin raportare la Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, în care, printre obiectivele propuse, regăsim "Obiectivul patru: Educaţie de calitate" şi în concordanţă cu preocuparea Biroului pentru Educaţie în Astronomie al Uniunii Astronomice Internaţionale, de a sprijini comunitatea de astronomi şi educatori în domeniul astronomiei în a aduce fascinaţia acesteia mai aproape de elevi, respectiv, promovarea astronomiei în programele naţionale.
     Pornind de la conceptul educaţiei STEAM (ŞTIAM în limba română), care conform Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare "reprezintă o abordare educaţională care formează competenţe în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei, artei şi matematicii, prin înţelegerea fenomenelor din viaţa reală din perspective diferite, într-o manieră interdisciplinară", programa şcolară opţională urmăreşte corelarea conţinuturilor cu discipline din trunchiul comun precum: fizica, matematica, geografia, biologia, chimia etc, ceea ce permite o vedere de ansamblu a fenomenelor studiate, elevii reuşind astfel să descopere, să cunoască, să explice, să analizeze legăturile dintre acestea.
        Prezenta programă şcolară opţională reprezintă un răspuns justificat ca urmare a unor nevoi, oportunităţi şi direcţii de dezvoltare curriculară după cum urmează:
        ● implicarea elevilor în activităţi de observare, investigare, analiză a unor procese şi fenomene din universul apropiat şi din spaţiul cosmic, valorificând potenţialul educaţiei ŞTIAM în formarea gândirii critice şi diversificarea opţiunilor pentru o viitoare carieră;
        ● dezvoltarea la elevi a unor competenţe generale şi specifice care să stimuleze creativitatea, încrederea în sine, să încurajeze munca în echipă vizând astfel formarea competenţelor- cheie şi atributelor prioritare, cuprinse în profilul de formare al absolventului la finalul învăţământului gimnazial;
        ● pregătirea elevilor pentru pentru provocările lumii moderne, având în vedere ritmul rapid de inovare şi dinamica pieţei muncii;
        ● creşterea rolului inteligenţei artificiale în transformarea lumii, în general, şi a astronomiei şi ştiinţelor spaţiale, în particular.

        Disciplina opţională "Aventura cunoaşterii Universului", învăţământ gimnazial, constituie un element valoros al curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, oferind posibilitatea atât a unei pregătiri de bază a elevilor în domeniul Astronomiei şi a Ştiinţelor Spaţiale, cât şi unei pregătiri pentru performanţă, ca premisă a participării la olimpiade şi concursuri specifice precum: Olimpiada Naţională de Astronomie şi Astrofizică, Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică IOAA seniori, Olimpiada Internaţională de Astronomie IOA, Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică IOAA juniori. Programa familiarizează elevii claselor a V-a şi a VII-a cu o serie de concepte privind domeniul de cunoaştere al universului, dar în acelaşi timp, cuprinde conţinuturi ce pot fi dezvoltate şi aprofundate în cadrul activităţilor de cerc ŞTIAM, activităţi la care pot participa elevi capabili de performanţă.
        Cele două domenii de conţinut, Fascinaţia bolţii cereşti şi Provocări ale vieţii în spaţiu, au fost atent selectate pentru a fi permisive şi în acord cu specificul de vârstă, răspunzând intereselor de cunoaştere ale elevilor prin modalităţile de abordare integrată a acestora şi având un înalt grad de aplicabilitate şi atractivitate.
        Prin activităţile de învăţare sugerate se oferă posibilitatea observării directe şi indirecte a bolţii cereşti, realizării de activităţi practice, conştientizării cunoaşterii şi observării universului apropiat şi îndepărtat, în funcţie de particularităţile de vârstă, contribuind la dezvoltarea competenţelor cheie cuprinse în profilul de formare al absolventului de gimnaziu precum: competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B), competenţe digitale, competenţe sociale şi civice şi cele de sensibilizare şi exprimare culturală.
        Disciplina opţională "Aventura cunoaşterii Universului" este o continuare a curriculumului similar elaborat pentru învăţământul primar, curriculum care a avut un real succes în rândul cadrelor didactice şi al elevilor. DURABILITATE, ACCESIBILITATE şi IMPACT sunt conceptele reprezentative şi definitorii în realizarea scopului propus. Astfel, ceea ce se propune ca activităţi de învăţare reprezintă o ofertă accesibilă cu impact deosebit în rândul elevilor şi cadrelor didactice în spiritul tematicii dezvoltării durabile.

    COMPETENŢE GENERALE (CG)

┌───┬──────────────────────────────────┐
│   │Investigarea proceselor şi        │
│   │fenomenelor din realitatea        │
│CG1│înconjurătoare, prin observare    │
│   │directă şi indirectă, pentru      │
│   │stabilirea de conexiuni şi tipuri │
│   │de relaţii între acestea          │
├───┼──────────────────────────────────┤
│   │Rezolvarea unor situaţii-problemă │
│   │specifice diferitelor domenii de  │
│CG2│cunoaştere, prin construirea unor │
│   │raţionamente de bază, folosind    │
│   │metode şi tehnici ale gândirii    │
│   │critice şi creative               │
├───┼──────────────────────────────────┤
│   │Structurarea abilităţilor de      │
│   │cercetare şi investigare a        │
│   │realităţii, în vederea menţinerii │
│CG3│interesului pentru cunoaştere     │
│   │ştiinţifică şi deschiderii către  │
│   │opţiuni pentru o carieră în       │
│   │domeniul astronomiei şi ştiinţelor│
│   │spaţiale                          │
└───┴──────────────────────────────────┘

          COMPETENŢE SPECIFICE (CS) ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE (EAI)
        CG1. Investigarea proceselor şi fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă şi indirectă, pentru stabilirea de conexiuni şi tipuri de relaţii între acestea

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Clasa: a V-a     │Clasa: a VII-a      │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.1. Exersarea   │                    │
│unor practici de │                    │
│observare directă│                    │
│sau indirectă a  │                    │
│proceselor şi    │                    │
│fenomenelor din  │                    │
│realitatea       │                    │
│înconjurătoare   │                    │
│- observarea     │1.1. Stabilirea     │
│directă a bolţii │tipurilor de relaţii│
│cereşti, a       │între procese şi    │
│constelaţiilor, a│fenomene, prin      │
│sateliţilor, a   │analiza comparativă │
│meteorilor, a    │a caracteristicilor │
│fenomenelor      │acestora            │
│luminoase în     │- analiza           │
│Sistemul Solar, a│comparativă a       │
│mişcării aparente│ciclului zi - noapte│
│a Soarelui, a    │pe planetele        │
│fazelor Lunii, a │Sistemului Solar;   │
│crepusculului de │- stabilirea unor   │
│seară/dimineaţă  │relaţii între       │
│etc;             │procesele solare    │
│- descrierea unor│(erupţii solare,    │
│fenomene legate  │vânt solar) şi      │
│de variaţia      │fenomenele          │
│luminozităţii    │atmosferice de pe   │
│unor corpuri     │Terra;              │
│cereşti (a Lunii,│- analiza relaţiilor│
│a stelelor, a    │spaţiale prin       │
│planetelor, a    │raportare la        │
│sateliţilor);    │distanţe cosmice,   │
│- reprezentarea  │poziţia relativă a  │
│grafică a        │corpurilor cereşti  │
│corpurilor       │(conjuncţii,        │
│cereşti observate│opoziţii, eclipse   │
│direct sau       │etc.);              │
│indirect         │- compararea        │
│(proiecţia       │atmosferei Terrei cu│
│discului solar   │a altor planete     │
│prin telescop, a │telurice în scopul  │
│aspectului       │colonizării         │
│planetelor       │acestora;           │
│Saturn, Jupiter, │stabilirea tipurilor│
│Marte, a Lunii   │de relaţii în       │
│etc.);           │sistemul Pământ-    │
│- compararea     │Lună-Soare.         │
│caracteristicilor│                    │
│corpurilor       │                    │
│cereşti,         │                    │
│observate cu     │                    │
│instrumente      │                    │
│optice faţă de   │                    │
│cele observate cu│                    │
│ochiul liber.    │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1.2.             │                    │
│Caracterizarea   │                    │
│proceselor şi    │                    │
│fenomenelor din  │                    │
│realitatea       │1.2. Interpretarea  │
│înconjurătoare,  │integrată a         │
│pe baza          │relaţiilor de       │
│observării       │cauzalitate dintre  │
│directe sau      │procesele şi        │
│indirecte, din   │fenomenele lumii    │
│perspectiva      │înconjurătoare, din │
│domeniului STIAM │perspectiva         │
│- prezentarea    │domeniului STIAM    │
│relaţiilor dintre│- simularea formării│
│corpurile cereşti│craterelor meteorice│
│/cosmice - Soare,│analizând modul în  │
│Steaua Polară,   │care viteza şi      │
│constelaţii - şi │unghiul de impact   │
│activităţile     │influenţează        │
│oamenilor în     │dimensiunea         │
│diferite perioade│acestora;           │
│istorice         │- interpretarea,    │
│(activităţi      │după criterii STIAM,│
│agricole,        │a relaţiilor de     │
│navigaţie,       │cauzalitate dintre  │
│deplasarea în    │Soare - Terra - Lună│
│zonele deşertice │şi a efectelor      │
│etc.);           │acestora asupra     │
│- caracterizarea │fenomenelor de pe   │
│corpurilor       │Terra (maree, aurore│
│cereşti/cosmice  │polare etc.);       │
│după criterii    │- realizarea unor   │
│fizice şi        │proiecte care       │
│matematice (de   │explică relaţia     │
│exemplu: noţiuni │dintre fenomenele   │
│elementare despre│astronomice şi      │
│strălucirea      │societatea omenească│
│stelelor, formă, │(calendarul, repere │
│dimensiune);     │istorice/geografice │
│- descrierea     │în măsurarea        │
│mişcării         │timpului: timpul    │
│planetelor pe cer│solar/local/al      │
│cu ajutorul      │fusului, ziua solară│
│aplicaţiei       │/siderală, ora de   │
│Stellarium;      │vară/ora portului,  │
│- realizarea de  │stilul nou/vechi,   │
│postere după un  │încălzirea globală  │
│anumit criteriu  │şi efectul de seră  │
│(de exemplu:     │etc.).              │
│constelaţii,     │                    │
│caracteristici   │                    │
│fizice ale       │                    │
│corpurilor       │                    │
│cereşti, etc.).  │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │1.3 Formularea de   │
│                 │opinii referitor la │
│                 │influenţa proceselor│
│                 │şi fenomenelor din  │
│                 │spaţiului cosmic    │
│                 │asupra vieţii       │
│                 │cotidiene de pe     │
│                 │Terra               │
│                 │- analizarea        │
│                 │impactului          │
│                 │fenomenelor cosmice │
│                 │asupra factorilor de│
│1.3. Stabilirea  │mediu care          │
│de conexiuni     │condiţionează       │
│inter- şi        │activitatea         │
│transdisciplinare│organismelor vii (de│
│între procesele  │exemplu: adaptări   │
│şi fenomenele    │ale organismelor,   │
│observate şi     │induse de schimbarea│
│caracterizate    │anotimpurilor,      │
│- investigarea   │modificarea         │
│conexiunilor     │gravitaţiei,        │
│dintre ciclurile │modificări de       │
│solare/lunare şi │presiune,           │
│fenomenele       │intensitate a       │
│biologice, precum│luminii şi          │
│migraţia         │temperaturii,       │
│animalelor,      │modificările de     │
│influenţa        │compoziţie chimică a│
│radiaţiei solare │aerului, impactului │
│asupra vieţii pe │asteroizilor şi     │
│Pământ, măsurarea│cometelor asupra    │
│timpului etc;    │Pământului etc.);   │
│- simularea unor │- exprimarea de     │
│fenomene şi      │opinii referitoare  │
│procese cosmice: │la posibilitatea    │
│traiectoria      │limitării impactului│
│cometelor şi     │schimbărilor        │
│asteroizilor,    │climatice asupra    │
│structura        │vieţii pe Terra şi  │
│stelelor, fazele │la posibilele       │
│lunii, coliziunea│beneficii şi        │
│unor corpuri     │provocări ale       │
│cereşti etc;     │colonizării spaţiale│
│- descrierea unor│(implicând modelare │
│procese şi       │matematică - metoda │
│fenomene necesare│grafică);           │
│susţinerii vieţii│- formularea de     │
│pe alte planete  │soluţii pentru      │
│(circuitul apei  │protejarea          │
│în natură,       │organismelor/       │
│fotosinteza şi   │mediului de viaţă   │
│eliberarea       │afectate de posibile│
│oxigenului etc.).│fenomene terestre/  │
│                 │cosmice (de exemplu:│
│                 │modificarea         │
│                 │compoziţiei         │
│                 │atmosferei,         │
│                 │dispariţia          │
│                 │satelitului natural │
│                 │al Pământului,      │
│                 │incidenţa variaţiei │
│                 │radiaţiei solare,   │
│                 │caracteristicile    │
│                 │orbitale ale        │
│                 │planetelor, ceasul  │
│                 │solar etc.          │
└─────────────────┴────────────────────┘


        CG2 Rezolvarea unor situaţii-problemă specifice diferitelor domenii de cunoaştere, prin construirea unor raţionamente de bază, folosind metode şi tehnici ale gândirii critice şi creative

┌─────────────────────┬──────────────────┐
│Clasa: a V-a         │Clasa: a VII-a    │
├─────────────────────┼──────────────────┤
│                     │2.1. Exprimarea de│
│                     │opinii privind    │
│                     │rezolvarea unor   │
│                     │situaţii-problemă,│
│                     │specifice         │
│                     │diferitelor       │
│                     │domenii de        │
│2.1. Identificarea   │cunoaştere a      │
│unor                 │spaţiului cosmic, │
│situaţii-problemă    │pe baza           │
│specifice diferitelor│achiziţiilor      │
│domenii de cunoaştere│dobândite în urma │
│a spaţiului cosmic   │demersului        │
│- identificarea unor │investigativ      │
│aspecte relevante    │- formularea de   │
│privind              │opinii privind    │
│situaţii-problemă    │scenarii posibile │
│generate de fenomene,│(topirea calotelor│
│procese şi evenimente│polare,           │
│astronomice:         │modificarea       │
│exploziile solare,   │înclinării axei   │
│coliziune cu         │terestre,         │
│meteoriţi, călătoria │modificarea       │
│în spaţiu,           │duratei mişcării  │
│construirea unei     │de rotaţie etc.), │
│staţii spaţiale etc; │bazate pe         │
│- descrierea         │observaţii proprii│
│condiţiilor necesare │/de grup în cadrul│
│colonizării spaţiului│unui demers       │
│interplanetar        │investigativ;     │
│(transport/habitat/  │- descrierea unor │
│echipamente/hrană/   │situaţii specifice│
│apă) şi              │de adaptare şi    │
│supravieţuirii       │supravieţuire a   │
│plantelor în medii   │omului în spaţiu  │
│controlate din afara │(procesarea       │
│spaţiului terestru.  │alimentelor,      │
│(microgravitaţie,    │utilizarea unor   │
│factori abiotici     │costume speciale  │
│modificaţi);         │şi monitorizarea  │
│- identificarea şi   │stării de sănătate│
│prezentarea          │în spaţiu);       │
│obiectelor           │- formularea unor │
│considerate „deşeuri │opinii privind    │
│spaţiale”, a cauzelor│efectele creşterii│
│apariţiei acestora şi│prezenţei         │
│a impactului generat │deşeurilor în     │
│în cazul unei        │spaţiul cosmic şi │
│coliziuni cu Terra.  │posibila coliziune│
│                     │cu sateliţii      │
│                     │funcţionali,      │
│                     │privind bugetul   │
│                     │necesar unei      │
│                     │misiuni de        │
│                     │explorare spaţială│
│                     │etc.              │
├─────────────────────┼──────────────────┤
│                     │2.2. Elaborarea de│
│                     │raţionamente      │
│                     │pentru punerea în │
│                     │practică a        │
│                     │soluţiilor        │
│2.2. Formularea de   │formulate în      │
│soluţii referitoare  │vederea rezolvării│
│la rezolvarea unor   │unor              │
│situaţii-problemă    │situaţii-problemă │
│identificate/propuse │identificate/     │
│- formularea unor    │propuse           │
│soluţii privind      │- proiectarea     │
│transportul oamenilor│etapelor unui     │
│şi comunicarea în    │proiect de acţiune│
│spaţiu pe baza       │(construirea unui │
│analizei datelor din │habitat spaţial,  │
│tabele, grafice,     │cultivarea        │
│diagrame, platforme  │plantelor în      │
│digitale sau a       │spaţiu, reciclarea│
│vizionării filmelor  │deşeurilor        │
│documentare sau SF;  │spaţiale etc.),   │
│- prezentarea unor   │care permit       │
│posibile soluţii la  │aplicarea         │
│diferite situaţii    │soluţiilor        │
│problemă privind     │formulate pentru  │
│impactul asupra      │rezolvarea unor   │
│omenirii a proceselor│situaţii-problemă;│
│şi fenomenelor       │- elaborarea de   │
│cosmice, pe baza     │raţionamente      │
│vizionării unor filme│fundamentate      │
│documentare sau SF   │ştiinţific, cu    │
│(Armagedon, The day  │privire la        │
│after tomorrow etc.);│utilizarea        │
│- formularea unor    │surselor de       │
│soluţii privind      │energie în        │
│obţinerea/ reciclarea│navigarea şi      │
│apei în situaţia     │explorarea        │
│colonizării planetei │spaţială, în      │
│Marte sau a locuirii │vederea rezolvării│
│pe staţii spaţiale;  │unor              │
│- simularea          │situaţii-problemă;│
│construirii unui     │- verificarea     │
│”radar” pentru       │validităţii       │
│detecţia deşeurilor  │raţionamentelor   │
│spaţiale.            │elaborate, cu     │
│                     │stabilirea de     │
│                     │relaţii           │
│                     │cauză-efect şi a  │
│                     │impactului        │
│                     │aplicării unor    │
│                     │soluţii posibile. │
├─────────────────────┼──────────────────┤
│                     │2.3. Argumentarea │
│                     │unor soluţii      │
│                     │propuse pentru    │
│                     │rezolvarea de     │
│                     │situaţii- problemă│
│2.3. Construirea unor│din spaţiul       │
│raţionamente simple, │terestru şi       │
│pe baza unui plan    │cosmic, utilizând │
│dat, pentru          │metode şi tehnici │
│rezolvarea           │specifice gândirii│
│situaţiilor-problemă,│critice şi        │
│folosind metode şi   │creative          │
│tehnici ale gândirii │- argumentarea    │
│critice şi creative  │necesităţii       │
│- formularea unor    │optimizării       │
│concluzii parţiale cu│soluţiilor propuse│
│privire la           │pentru diminuarea │
│validitatea          │aspectelor de risc│
│soluţiilor propuse,  │identificate      │
│folosind datele şi   │(situaţii de      │
│rezultatele          │urgenţă pe SSI,   │
│cercetării obţinute  │schimbări         │
│prin metode şi       │climatice, etc.)  │
│tehnici specifice    │(brainstorming,   │
│gândirii critice şi  │turul galeriei    │
│creative (studiu de  │etc.);            │
│caz, hartă           │- prezentarea unor│
│conceptuală, joc de  │soluţii propuse   │
│rol etc.);           │pentru viaţa în   │
│- construirea unui   │spaţiu: colonii   │
│raţionament simplu   │spaţiale, costume │
│referitor la viaţa în│spaţiale, sere    │
│spaţiu: colonii      │destinate         │
│spaţiale, costume    │agriculturii      │
│spaţiale, sere       │spaţiale, tehnici │
│destinate            │de exploatare a   │
│agriculturii         │resurselor din    │
│spaţiale- (modelare, │spaţiul           │
│simulare, machetă);  │extraterestru     │
│- prezentarea        │(modelare,        │
│rezultatelor obţinute│simulare,         │
│în cadrul proiectelor│machetă);         │
│de grup ca finalizare│- sintetizarea şi │
│a procesului         │comunicarea       │
│investigativ (misiune│rezultatelor      │
│de explorare a Lunii/│demersului        │
│a planetei Marte/a   │investigativ      │
│exoplanetelor etc.)  │parcurs (mese     │
│                     │rotunde,          │
│                     │prezentări media, │
│                     │proiecte, broşuri,│
│                     │machete, desene,  │
│                     │pagini web etc.). │
└─────────────────────┴──────────────────┘


        CG3. Structurarea abilităţilor de cercetare şi investigare a realităţii, în vederea menţinerii interesului pentru cunoaştere ştiinţifică şi deschiderii către opţiuni pentru o carieră în domeniul astronomiei şi ştiinţelor spaţiale

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Clasa: a V-a        │Clasa: a VII-a   │
├────────────────────┼─────────────────┤
│                    │3.1.             │
│                    │Interpretarea    │
│                    │datelor şi       │
│                    │informaţiilor    │
│                    │ştiinţifice      │
│                    │rezultate din    │
│                    │investigarea     │
│                    │spaţiului cosmic │
│                    │şi/sau a surselor│
│                    │bibliografice    │
│                    │- analizarea unor│
│                    │fenomene şi      │
│                    │procese din      │
│3.1. Extragerea de  │spaţiul cosmic,  │
│date şi informaţii  │pe baza          │
│ştiinţifice         │informaţiilor    │
│relevante din       │obţinute prin    │
│observaţii proprii  │investigare      │
│şi/sau surse        │personală/de grup│
│bibliografice       │şi a celor       │
│recomandate pentru  │selectate din    │
│investigarea        │surse web/       │
│spaţiului cosmic    │bibliografice    │
│- selectarea        │recomandate      │
│informaţiilor       │(mişcările       │
│referitoare la      │planetelor,      │
│caracteristicile    │cauzele          │
│unor corpuri        │eclipselor,      │
│cereşti, fenomene şi│condiţiilor de   │
│procese spaţiale    │locuire pe Marte │
│din: tabele, scheme,│etc.);           │
│grafice, diagrame,  │- interpretarea, │
│hărţi, cataloage,   │după criterii    │
│fragmente de text,  │STIAM, a         │
│albume tematice,    │relaţiilor de    │
│internet, filme     │cauzalitate între│
│documentare sau SF, │diferite procese │
│reviste etc.;       │sau fenomene din │
│- realizarea unor   │spaţiul cosmic   │
│fişe de observaţie/ │(orientarea cu   │
│de investigaţie a   │ajutorul stelelor│
│corpurilor cereşti  │şi a             │
│sau a unui jurnal   │constelaţiilor)  │
│lunar pe baza       │sau a unor       │
│datelor extrase din │misiuni spaţiale │
│diferite surse web  │(Apollo, Voyager │
│sau pe baza         │etc.);           │
│observaţiilor       │- analiza        │
│proprii;            │comparativă a    │
│- prezentarea       │unor teorii din  │
│impactului unor     │istoria          │
│procese şi fenomene │Astronomiei      │
│cosmice (eclipse,   │(evidenţiind     │
│căderi de meteoriţi,│posibile evoluţii│
│explozii solare,    │ale Universului),│
│"pierderea” Lunii   │a imaginilor     │
│etc.) asupra        │corpurilor       │
│omenirii de-a lungul│cosmice pe baza  │
│timpurilor istorice,│informaţiilor    │
│pe baza             │obţinute din     │
│informaţiilor       │surse            │
│extrase din         │bibliografice/   │
│bibliografia/web de │web;             │
│specialitate dar şi │- prelucrarea    │
│a filmelor SF.      │statistică de    │
│                    │bază a datelor   │
│                    │obţinute prin    │
│                    │observaţii sau   │
│                    │simulări, în     │
│                    │scopul realizării│
│                    │unor reprezentări│
│                    │grafice (distanţe│
│                    │spaţiale,        │
│                    │dimensiuni ale   │
│                    │corpurilor       │
│                    │cereşti,         │
│                    │încălzirea       │
│                    │globală etc.).   │
├────────────────────┼─────────────────┤
│                    │3.2. Organizarea │
│                    │informaţiilor    │
│                    │ştiinţifice, a   │
│                    │datelor          │
│                    │experimentale în │
│3.2. Organizarea    │diferite forme   │
│informaţiilor       │simple de        │
│ştiinţifice, a      │prezentare, din  │
│datelor             │perspectiva unei │
│experimentale în    │cariere în       │
│diferite forme      │domeniul         │
│simple de           │astronomiei şi   │
│prezentare, din     │ştiinţelor       │
│perspectiva unei    │spaţiale         │
│cariere în domeniul │- organizarea    │
│astronomiei şi      │datelor          │
│ştiinţelor spaţiale │experimentale    │
│- organizarea       │într-un format   │
│datelor             │structurat,      │
│experimentale       │pentru           │
│într-un format      │evidenţierea unor│
│structurat, pentru  │modele,          │
│evidenţierea unor   │evenimente       │
│modele, evenimente  │periodice sau    │
│periodice sau alte  │alte aspecte     │
│aspecte relevante   │relevante din    │
│din spaţiul cosmic; │spaţiul cosmic;  │
│- prezentarea unor  │- prezentarea    │
│aspecte specifice   │unor aspecte     │
│carierelor din      │specifice        │
│domeniul astronomiei│carierelor din   │
│şi ştiinţelor       │domeniul         │
│spaţiale prin       │astronomiei şi   │
│intermediul         │ştiinţelor       │
│proiectelor Power   │spaţiale prin    │
│Point sau a         │intermediul      │
│afişelor;           │proiectelor Power│
│- realizarea unor   │Point sau a      │
│materiale din       │afişelor;        │
│perspectiva unei    │- realizarea unor│
│cariere în domeniul │materiale din    │
│astronomiei şi      │perspectiva unei │
│ştiinţelor spaţiale:│cariere în       │
│calendar al         │domeniul         │
│fenomenelor         │astronomiei şi   │
│astronomice, jurnal │ştiinţelor       │
│de observaţii       │spaţiale:        │
│astronomice, fişa   │calendar al      │
│unei misiuni în     │fenomenelor      │
│spaţiu etc.         │astronomice,     │
│                    │jurnal de        │
│                    │observaţii       │
│                    │astronomice, fişa│
│                    │unei misiuni în  │
│                    │spaţiu etc.      │
├────────────────────┼─────────────────┤
│                    │3.3              │
│                    │Experimentarea   │
│                    │unor oportunităţi│
│                    │de carieră în    │
│                    │domeniul         │
│                    │astronomiei şi   │
│                    │ştiinţelor       │
│3.3.Valorificarea   │spaţiale         │
│rezultatelor        │- simularea unor │
│activităţii de      │activităţi de    │
│cercetare şi        │cercetare        │
│investigare în      │specifice        │
│vederea realizării  │colonizării Lunii│
│unor proiecte şi    │sau planetei     │
│machete specifice   │Marte (utilizarea│
│domeniului          │prafului lunar   │
│astronomiei şi      │pentru           │
│ştiinţelor spaţiale │construcţii,     │
│- realizarea şi     │analiza          │
│prezentarea unor    │acidităţii       │
│proiecte            │solului pentru   │
│Power-Point,        │folosirea        │
│postere, machete,   │acestuia în      │
│benzi desenate      │agricultură      │
│privind explorarea  │etc.);           │
│spaţială (impactul  │- redactarea     │
│coliziunii          │jurnalului de    │
│corpurilor cereşti, │călătorie al unui│
│inclusiv cu Terra,  │astronaut        │
│evoluţia unei stele,│valorificând     │
│macheta Sistemului  │informaţiilor    │
│Solar, a unui       │preluate din     │
│telescop, a SSI,    │filme documentare│
│explorarea          │sau SF (Apollo   │
│planetelor          │13, Star Trek,   │
│Sistemului Solar sau│Marţianul,       │
│a exoplanelor prin  │Interstellar     │
│intermediul benzilor│etc.) referitoare│
│desenate etc.);     │la o deplasare   │
│- construirea şi    │imaginară în     │
│prezentarea unor    │spaţiu;          │
│machete pentru baze/│- promovarea     │
│colonii pe Lună sau │carierelor din   │
│exoplanete folosind │domeniul         │
│informaţiile        │astronomiei şi   │
│obţinute în urma    │ştiinţelor       │
│vizionării unor     │spaţiale, prin   │
│filme SF:           │întâlnirea cu/   │
│Interstellar,       │prezentarea unor │
│Marţianul, StarWars,│interviuri cu    │
│Stargate etc.;      │personalităţi    │
│- promovarea unor   │care activează în│
│comportamente       │domeniul         │
│ecologice în        │ştiinţelor       │
│comunitate prin     │spaţiale;        │
│distribuirea unor   │- efectuarea de  │
│pliante cu privire  │vizite/schimburi │
│la gestionarea şi   │de experienţă, în│
│efectele deşeurilor │scopul           │
│spaţiale comparativ │dezvoltării      │
│cu cele terestre.   │abilităţilor de  │
│                    │comunicare       │
│                    │ştiinţifică      │
│                    │(observator      │
│                    │astronomic,      │
│                    │planetariu,      │
│                    │institute de     │
│                    │cercetare, tabere│
│                    │tematice).       │
└────────────────────┴─────────────────┘


                                      CONŢINUTURI

┌──────────┬───────────────────────────────┐
│Domeniu de│Conţinuturi                    │
│conţinut  ├──────────────┬────────────────┤
│          │Clasa: a V-a  │Clasa: a VII-a  │
├──────────┼──────────────┼────────────────┤
│          │              │Bolta cerească- │
│          │              │fascinaţie şi   │
│          │              │cunoaştere      │
│          │              │• Contribuţii   │
│          │              │ale progreselor │
│          │              │ştiinţifice şi  │
│          │              │tehnice la      │
│          │              │cunoaşterea     │
│          │              │Universului:    │
│          │              │teorii,         │
│          │              │personalităţi,  │
│          │              │organizaţii     │
│          │              │• Studiu de caz:│
│          │              │contribuţii     │
│          │              │româneşti la    │
│          │              │studierea       │
│          │              │spaţiului cosmic│
│          │              │• Elementele    │
│          │              │sferei cereşti  │
│          │              │(meridianul     │
│          │              │locului,        │
│          │              │ecuatorul       │
│          │              │ceresc,         │
│          │              │ecliptica,      │
│          │              │punctele        │
│          │              │cardinale,      │
│          │              │Zenit, Nadir,   │
│          │              │punctul vernal, │
│          │              │punctul autumnal│
│          │              │etc.)           │
│          │Bolta         │Evoluţia şi     │
│          │cerească-     │structura       │
│          │fascinaţie şi │Universului     │
│          │cunoaştere    │• Cosmologia -  │
│          │• Contribuţii │ramură a        │
│          │ale unor      │Astronomiei     │
│          │civilizaţii   │• Teorii ale    │
│          │antice la     │genezei şi      │
│          │cunoaşterea   │evoluţiei       │
│          │Universului   │Universului     │
│          │-             │• Instrumente de│
│          │Civilizaţiile │măsurarea       │
│          │mesopotamiene │distanţelor în  │
│          │- Civilizaţia │spaţiu          │
│          │egipteană     │- Unităţi de    │
│          │-             │măsură folosite │
│          │Civilizaţiile │în astronomie   │
│          │indiană şi    │• Tipuri de     │
│          │chineză       │relaţii între   │
│          │- Civilizaţia │fenomene,       │
│          │greacă        │procese,        │
│          │-             │evenimente      │
│          │Civilizaţiile │astronomice     │
│          │Americii      │- Relaţii dintre│
│          │precolumbiene │elementele      │
│          │- Rolul       │fizice,         │
│          │cunoaşterii   │matematice,     │
│Fascinaţia│bolţii cereşti│chimice şi      │
│bolţii    │Evoluţia şi   │geografice care │
│cereşti   │structura     │duc la          │
│          │Universului   │individualizarea│
│          │• Cosmologia -│corpurilor      │
│          │istoria       │cosmice;        │
│          │Universului   │- Relaţii de    │
│          │• Corpuri     │cauzalitate:    │
│          │cereşti:      │Soare-Terra-Luna│
│          │stele,        │• Observarea şi │
│          │constelaţii,  │cercetarea      │
│          │planete,      │spaţiului cosmic│
│          │comete,       │din perspectiva │
│          │meteoriţi etc.│domeniului STIAM│
│          │- Sistemul    │- Misiuni       │
│          │Solar ca parte│spaţiale.       │
│          │a Universului │Programe        │
│          │• Fenomene,   │spaţiale        │
│          │procese,      │• Fenomene,     │
│          │evenimente    │procese şi      │
│          │astronomice:  │evenimente      │
│          │explozii      │astronomice -   │
│          │solare,       │oportunitate sau│
│          │coliziuni etc.│ameninţare      │
│          │• Evoluţia    │- Exemplu:      │
│          │Universului   │erupţii solare  │
│          │reflectată în │şi furtuni      │
│          │evoluţia      │geomagnetice;   │
│          │Terrei        │asteroizi şi    │
│          │              │comete cu       │
│          │              │traiectorii     │
│          │              │potenţial       │
│          │              │periculoase;    │
│          │              │radiaţiile      │
│          │              │cosmice şi      │
│          │              │impactul asupra │
│          │              │sănătăţii în    │
│          │              │explorarea      │
│          │              │spaţială        │
│          │              │- Studiu de caz:│
│          │              │adaptările      │
│          │              │organismelor vii│
│          │              │la condiţii de  │
│          │              │mediu           │
│          │              │influenţate de  │
│          │              │procese şi      │
│          │              │fenomene din    │
│          │              │spaţiul cosmic  │
│          │              │- Efectele      │
│          │              │radiaţiilor UV  │
│          │              │şi ionizante    │
│          │              │asupra          │
│          │              │organismelor    │
│          │              │vii. Reguli de  │
│          │              │protecţie       │
│          │              │- Influenţa     │
│          │              │factorilor de   │
│          │              │mediu asupra    │
│          │              │corpului uman în│
│          │              │spaţiu          │
├──────────┼──────────────┼────────────────┤
│          │              │Explorarea      │
│          │Explorarea    │spaţiului cosmic│
│          │spaţiului     │• Sateliţi      │
│          │cosmic        │artificiali     │
│          │• Telescoape  │(tipuri de      │
│          │şi sateliţi   │sateliţi -      │
│          │• Rachete     │civili şi       │
│          │• Staţii      │militari, de    │
│          │spaţială      │comunicaţii, de │
│          │- Staţia      │navigaţie,      │
│          │Spaţială      │meteorologici şi│
│          │Internaţională│de cercetare)   │
│          │(ISS)         │• Baze spaţiale │
│          │• Deşeuri     │planetare. Ar fi│
│          │spaţiale      │posibilă viaţa  │
│Provocări │• Cercetarea  │pe Marte?       │
│ale vieţii│exoplanetelor │• Racheta       │
│în spaţiu │şi căutarea   │cosmică.        │
│          │vieţii        │- Principii de  │
│          │extraterestre │bază în         │
│          │Viaţa în      │construcţie şi  │
│          │spaţiu        │deplasare       │
│          │• Adaptarea   │Viaţa în spaţiu │
│          │organismelor  │• Călătorii     │
│          │vii la        │interstelare.   │
│          │condiţiile din│Teleportarea    │
│          │spaţiul cosmic│• Sisteme de    │
│          │• Meserii     │telecomunicaţii │
│          │spaţiale      │şi navigaţie    │
│          │Baze lunare.  │spaţială        │
│          │Structură şi  │• Oportunităţi  │
│          │caracteristici│pentru viaţa în │
│          │              │spaţiu: cariere │
│          │              │ale viitorului  │
└──────────┴──────────────┴────────────────┘

            Programă şcolară pentru disciplină opţională în oferta naţională

    SUGESTII METODOLOGICE
        Formarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul ŞTIAM reprezintă mai mult decât a învăţa concepte şi presupune dezvoltarea proceselor cognitive valorificate printr-o bună alegere şi construcţie a experienţelor de învăţare, în cadrul procesului de predare-învăţare-evaluare.
        La clasa a V-a se poate realiza o continuitate între CDEOŞ "Start în aventura cunoaşterii Universului" de la ciclul primar, urmărind o construcţie curriculară logică şi coerentă, care îmbină nivelul intuitiv cu elemente de rigoare specifică ştiinţelor sau se pot pune bazele studiului astronomiei şi ştiinţelor spaţiale prin valorificarea şi integrarea competenţelor de matematică şi ştiinţe.
        Profesorul va fi preocupat să creeze oportunităţi pentru ca elevii să fie conduşi spre realizarea conexiunilor între diferite teme, între abstract şi practic, inclusiv prin intermediul instrumentelor specifice TIC care reprezintă un avantaj important în explorarea de concepte şi experienţe în domeniul astronomiei.
        Opţionalul permite atât profesorului, cât şi elevilor, o abordare inter şi transdisciplinară. De aceea, în proiectarea activităţilor didactice se recomandă ca profesorul să ţină cont de particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor, de achiziţiile lor anterioare, de interesele şi aptitudinile acestora.
        În acest context sugerăm:
        ● utilizarea unor resurse suplimentare de instruire (cărţi, reviste de specialitate, atlase, enciclopedii, filme şi literatură SF, web) în structuri atractive, bazate pe o proiectare eficientă a instruirii;
        ● exersarea unor activităţi de învăţare care să faciliteze educaţia permanentă prin practicarea unei metodologii transdisciplinare, a unor metode specifice altor discipline (TIC);
        ● centrarea competenţelor pe elemente relevante şi de interes actual din lumea contemporană;
        ● realizarea instruirii în clasă, în mod predominant utilizând ca metodă investigaţia şi problematizarea, care permite formarea la elevi a capacităţilor de a identifica şi de a formula probleme, precum şi a propune soluţii viabile;
        ● includerea, printre strategiile didactice, a unor întrebări-problemă care pot produce stări conflictuale intelectuale de dificultate redusă sau complexă;
        ● diversificarea situaţiilor de învăţare: sarcini de învăţare variate, strategii, metode şi mijloace diverse de organizare a activităţilor didactice, valorificarea diferitelor medii de învăţare (formal/nonformal/informal, şcolar/extraşcolar);
        ● valorificarea experienţei, achiziţiilor şi domeniilor de interes ale elevilor, dobândite în contexte formale sau nonformale de educaţie (experienţa personală a elevilor va constitui un reper important în organizarea activităţilor educaţionale, pentru ca acestea să aibă legătură cu viaţa de zi cu zi şi să fie relevante);
        ● utilizarea metodelor interactive de învăţare, care au rolul de a stimula activitatea în grupe cooperante, schimbul de informaţii între elevi;
        ● utilizarea metodei proiectului şi a jocului de rol, aceasta stimulând implicarea elevilor şi învăţarea prin cooperare, cu alternarea sarcinilor de lucru individual şi lucru în echipă , cu distribuirea sarcinilor şi asumarea de responsabilităţi, completarea activităţilor din clasă cu activităţi în afara clasei; metodele pun în valoare şi alte tehnici şi abordări ale procesului educativ, precum documentarea sau investigaţia, facilitând astfel, transferul de cunoştinţe şi dezvoltarea competenţelor transversale.

        Competenţele generale vizează dezvoltarea abilităţilor de a efectua activităţi şi investigaţii individuale sau în grup, orientate în direcţia cercetării, cu privire la procese şi fenomene din realitatea înconjurătoare. Astfel, prin dezvoltarea comportamentului cognitiv investigativ, elevul va fi capabil să exprime opinii, să identifice soluţii/variante de rezolvare a unei probleme, să aleagă soluţia optimă care să îl conducă spre descoperirea de noi conexiuni, tipuri de relaţii între fenomene şi procese din realitatea înconjurătoare. Totodată, competenţele generale au un grad ridicat de transferabilitate în toate domeniile cunoaşterii. Puntea care leagă teoriile ştiinţifice abstracte de observaţiile şi experienţa oferită de lumea reală este reprezentată de model (realizarea unor machete prin folosirea mijloacelor TIC, realizarea unor proiecte individuale sau de echipă etc.).
        Organizarea activităţilor de învăţare se realizează frontal, individual, dar este de preferat ca elevii să lucreze pe grupe pentru realizarea unor proiecte prin care să fie stimulat studiul în echipă.
        Activităţile de învăţare vor fi alese în funcţie de gradul de complexitate şi dificultate, de la uşor spre mediu şi ridicat. Acestea vor fi adaptate particularităţilor clasei de elevi, resurselor disponibile şi finalităţilor vizate.
        Se recomandă ca, în abordarea conţinuturilor, complexitatea şi nivelul de aprofundare să fie corelate cu nivelul de dezvoltare cognitivă a elevilor, a nevoilor acestora şi individualizarea procesului de învăţare.
        Introducerea conceptelor din cadrul domeniilor de conţinut se va realiza intuitiv, pornind de la exemple din realitatea înconjurătoare, din domeniul astronomiei şi ştiinţelor, de la experienţa anterioară a elevilor şi de la conexiunile intradisciplinare şi interdisciplinare. Se recomandă utilizarea metodelor şi mijloacelor didactice care să favorizeze învăţarea prin descoperire, să stimuleze curiozitatea şi creativitatea, precum şi folosirea mijloacelor TIC. Prin activităţile de învăţare sugerate se urmăreşte crearea unei atmosfere propice dezvoltării creativităţii pentru realizarea unor proiecte, machete şi modelarea unor procese, fenomene din domeniul astronomiei.
        În clasa a VII-a se realizează trecerea de la metodele predominant intuitive, abordate în clasele anterioare, la definirea sub formă mai riguroasă a conceptelor, rezolvarea unor situaţii problemă mai complexe.
        Conţinuturile din programă pot fi aprofundate în cadrul cercului de astronomie.

    Sugestii:
        Harta conceptuală (cunoscută şi sub denumirea de mind map) este o metodă de învăţare prin reprezentarea vizuală a conceptelor şi a legăturilor între ele; aceasta acordă o importanţă majoră formării de legături între concepte în procesul învăţării.
        Harta conceptuală generează, prezintă vizual, structurează şi clasifică concepte şi procese, facilitând şi efectuarea de asocieri. Vizualizarea îmbunătăţeşte viteza de înţelegere datorită codificării duble care are loc atunci când un concept nu este perceput doar sub forma unui text, ci şi sub forma unei imagini. Formatul este compact şi grafic, comparativ cu notiţele convenţionale, respectiv, bidimensional comparativ cu listele.
        Punând accentul pe relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele pe care le are elevul, pe modul în care fiecare elev îşi organizează experienţa, ideile dar şi modul de aplicare al acestora, transformă elevii în factori activi în procesul de învăţare, asimilare de cunoştinţe, priceperi, formare de deprinderi.
        Caracteristici ale hărţii conceptuale (adaptare după Crenguţa Lăcrămioara Oprea - Pedagogie, Alternative Metodologice Interactive_Part18):
        ● reprezintă grafic componentele unui proces/concept şi relaţiile dintre ele;
        ● organizează informaţiile/textul în jurul unor termeni-cheie;
        ● tema principală este plasată în centrul organizatorului;
        ● subtemele sunt plasate în jurul temei principale, însoţite de caracteristici;
        ● relaţiile dintre componente/caracteristici sunt redate prin săgeţi.

        Avantaje ale utilizării hărţii conceptuale:
        ● facilitează memorarea mai rapidă şi mai eficientă a informaţiei;
        ● permite revizuirea rapidă şi actualizarea informaţiei;
        ● contribuie la dezvoltarea gândirii logice şi a abilităţilor de învăţare;
        ● este un mod de lucru ordonat şi construit cu imaginaţie şi simţ artistic.

        Limite/dezavantaje ale utilizării hărţii conceptuale (adaptare după Crenguţa Lăcrămioara Oprea - Pedagogie, Alternative Metodologice Interactive_Part18):
        ● consum mare de timp (metodă cronofagă);
        ● risc crescut de subiectivitate în apreciere, în absenţa unor criterii de evaluare clare;
        ● efort intelectual şi voluntar intens din partea elevilor, care trebuie să respecte anumite standarde şi rigori impuse de specificul acestei metode.

        Exemplu:
    Clasa a VII-a
        CG 1. Investigarea proceselor şi fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă şi indirectă, pentru stabilirea de conexiuni şi tipuri de relaţii între acestea
        C.S.1.1. Stabilirea tipurilor de relaţii între procese şi fenomene, prin analiza comparativă a caracteristicilor acestora
    Conţinutul: Situaţii-problemă generate de fenomene, procese şi evenimente astronomice Metoda: Hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen"
    Sarcina de lucru: folosind diferite surse (internet, reviste de specialitate, manuale de specialitate etc.) culegeţi informaţii privind efectele radiaţiilor UV asupra organismelor vii: plante, animale şi om. Organizaţi informaţiile într-o hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen".
        Model de rezolvare: (a se vedea imaginea asociată)


        Exemplu:
                                     Clasa a VII-a
        C.G.2. Rezolvarea unor situaţii-problemă specifice diferitelor domenii de cunoaştere, prin construirea unor raţionamente de bază, folosind metode şi tehnici ale gândirii critice şi creative
        C.S.2.1. Exprimarea de opinii privind rezolvarea unor situaţii-problemă, specifice diferitelor domenii de cunoaştere a spaţiului cosmic, pe baza achiziţiilor dobândite în urma demersului investigativ
        Conţinutul: Studiu de caz: adaptările organismelor vii la condiţii de mediu influenţate de procese şi fenomene din spaţiul cosmic;
        Metoda: Hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen";
        Sarcina de lucru: folosind diferite surse (internet, reviste de specialitate, manuale de specialitate etc.) culegeţi informaţii privind regulile de protecţie contra efectelor negative ale radiaţiilor UV asupra organismului uman. Organizaţi informaţiile într-o hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen".
        Model de rezolvare: (a se vedea imaginea asociată)

        Modelarea reprezintă metoda didactică modernă, participativă, care permite explorarea indirectă a realităţii înconjurătoare. Utilizată iniţial ca metodă de cercetare, aceasta este valorificată de cadrul didactic pentru facilitarea dobândirii cunoştinţelor despre "fapte, fenomene şi procese petrecute la distanţe mari şi greu de abordat în mod direct" (Ilinca, N., Didactica geografiei, 2007, p. 58). Modelul nu este o simplă reproducere sau copie a realului, ci implică sintetizarea şi sistematizarea obiectului sau fenomenului real, reducerea sau amplificarea dimensiunilor acestuia, accentuarea proprietăţilor esenţiale şi reducerea sau simplificarea detaliilor nesemnificative.
        Avantaje:
    - proprietăţile fenomenelor/proceselor sunt mai bine cunoscute şi mai uşor de studiat;
    – dezvoltă spiritul de observaţie, capacitatea de analiză şi sinteză, imaginaţia, creativitatea;
    – oferă un climat propice studiului, mult mai dezinhibat, plăcut şi atractiv;
    – facilitează dezvoltarea gândirii critice şi a abilităţilor de cercetare;
    – familiarizează elevii cu cercetarea ştiinţifică autentică.

        Dezavantaje:
    - necesită o durată mare de timp (este cronofagă);
    – rezultatele obţinute au o valabilitate limitată, modelul nefiind identic cu originalul;
    – nu se pot transmite conţinuturi ştiinţifice riguroase şi corecte;
    – abilităţile formate nu se regăsesc în evaluările consacrate.

         Modelul realizat de elevi, coordonaţi de cadrul didactic trebuie să îndeplinească anumite funcţii (cf. Ilinca, N., Didactica geografiei, 2007, p. 59): informativă, de sistematizare (selectarea, organizarea, analiza şi prelucrarea datelor specifice domeniului astronomiei), de integrare (compararea proceselor şi fenomenelor cosmice, explicarea relaţiilor de cauzalitate din spaţiul cosmic), ilustrativă (redarea caracteristicilor esenţiale ale elementelor din realitatea înconjurătoare), demonstrativă, euristică (documentare, investigare, evaluare), evaluare/autoevaluare, formativă şi de perfecţionare.
         Modelele pot fi clasificate după natura lor, după rolul îndeplinit, precum şi după analogia lor cu originalul. În funcţie de natura lor, pot fi:
    - modele obiectuale, "reproduceri în trei dimensiuni, la scara convenabilă, ale obiectelor reale" (Jinga, Istrate, 1998, p. 275), reproduc cu fidelitate originalul atât în plan extern, cât şi intern: machetele, mulajele;
    – modele grafice/figurative, "imagini în două dimensiuni ale obiectelor - mulaje, machete, planşe, scheme, grafice, desene, fotografii, hărţi, filme, semne convenţionale" (Jinga, Istrate, 1998, p. 275), surprind relaţiile funcţionale dintre elementele, fenomenele şi procesele mediului înconjurător/spaţiului cosmic, concretizând o idee, teorie, principiu, lege, teoremă: diagrame, profile, schiţe, organizatori grafici etc;
    – modele logice/simbolice, "formule logice sau matematice care exprimă fenomene şi procese din natură" (Jinga, Istrate, 1998, p. 275), explică relaţiile de tip cauză-efect dintre elementele, fenomenele, procesele din domeniul ŞTIAM: legităţi exprimate matematic, ecuaţii matematice, algoritmi de lucru, formule logice.

        Pentru formarea şi exersarea competenţelor specifice disciplinei opţionale "Aventura cunoaşterii Universului" pot fi utilizate diferite modele grafice:
    - citirea şi interpretarea hărţii bolţii cereşti determină dezvoltarea gândirii critice a elevilor prin selectarea datelor necesare realizării unor comparaţii între aspectul acesteia în Emisfera Nordică, în diferite perioade ale anului (C.S.1.1., 1.2., 3.1., clasa a V-a, C.S.1.1., - clasa a VII-a);
    – diagramele redau sub formă grafică, concret şi sintetic informaţii statistice despre procese şi fenomene din realitatea înconjurătoare, din punct de vedere cantitativ şi calitativ; pot fi utilizate pentru analiza, compararea, explicarea relaţiilor de tip cauză-efect şi realizarea unor corelaţii între fenomenele şi procesele spaţiale (C.S.3.1., 3.2., 3.3. - clasa a V-a; C.S.1.2., 2.1., 2.3., 3.1., 3.3. - clasa a VII-a); de asemenea, elevii pot formula opinii pertinente şi argumentate referitoare la schimbările climatice pe Terra şi impactul acestora asupra vieţii terestre (C.S.1.3. - clasa a VII-a); diagramele liniare pot fi realizate de către elevi pe hârtie milimetrică, utilizând datele statistice selectate din diferite surse bibliografice sau obţinute în urma unor măsurători (exemplu: valori termice zilnice), sau cu ajutorul tehnologiei informatice (programul Excel), exersând astfel C.S.3.1. pentru ambele nivele (clasa a V-a, respectiv, clasa a VII-a);
    – machetele şi mulajele, modelele obiectuale, pot fi utilizate în timpul activităţilor de învăţare şi realizate de către elevi, coordonaţi de cadrul didactic; pot fi descrise în cadrul unor expoziţii cu tematică astronomică, activitate în cadrul căreia elevii să prezinte rezultatelele obţinute în urma unui demers investigativ (C.S.1.1., 1.3., 2.3., 3.3. - clasa a V-a; C.S.2.3., 3.1., 3.3. - clasa a VII-a).


        Exemplu:
                                     Clasa a VII-a
        C.G.1. Investigarea proceselor şi fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă şi indirectă, pentru stabilirea de conexiuni şi tipuri de relaţii între acestea
        C.S.1.3. Formularea de opinii referitor la influenţa proceselor şi fenomenelor din spaţiului cosmic asupra vieţii cotidiene de pe Terra
        Conţinutul: Tipuri de relaţii între fenomene, procese, evenimente astronomice;
        Metoda: Modelarea utilizând modelul grafic - diagrama;
        Sarcina de lucru: accesaţi link-ul https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-anuala/cc_2022.ht.ml. analizaţi graficul comparativ al valorilor medii lunare ale temperaturii aerului, formulaţii concluzii şi, după caz, precizaţi consecinţe ale fenomenului ilustrat pentru România/Europa şi pentru Planetă.
        Răspunsuri posibile:
    - În anul 2022 există o singură lună cu temperatură medie sub 0°C (ianuarie);
    – Valorile termice lunare pentru anul 2022 sunt în majoritate mai mari decât media lunară a anilor 1991-2020;
    – În lunile martie şi aprilie, valorile termice lunare în 2022 sunt mai mici decât mediile lunare pentru perioada de comparaţie;
    – Cele mai mari creşteri medii lunare se observă în lunile de vară, respectiv în lunile decembrie şi februarie;
    – Fenomenul climatic identificat: creşterea temperaturii medii lunare şi încălzirea globală;
    – Intensificarea fenomenului de secetă şi creşterea riscului de incendii naturale;
    – Creşterea frecvenţei precipitaţiilor torenţiale, însoţite de inundaţii;
    – Topirea banchizei şi a calotei glaciare şi creşterea nivelului apei oceanice cu inundarea ţărmurilor joase şi a unor oraşe mari;
    – Dispariţia unor specii de plante şi animale.

 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-anuala/cc_2022.html

        Exemplu:
                                      Clasa a V-a
        C.G.3. Structurarea abilităţilor de cercetare şi investigare a realităţii, în vederea menţinerii interesului pentru cunoaştere ştiinţifică şi deschiderii către opţiuni pentru o carieră în domeniul astronomiei şi ştiinţelor spaţiale
        C.S.3.2. Organizarea informaţiilor ştiinţifice, a datelor experimentale în diferite forme simple de prezentare, din perspectiva unei cariere în domeniul astronomiei şi ştiinţelor spaţiale
        Conţinutul: Fenomene, procese, evenimente astronomice: explozii solare, coliziuni etc.
        Metoda: Modelarea utilizând modelul grafic - diagrama;
        Sarcina de lucru: accesaţi link-ul https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-multianuala/index.html, vizualizaţi datele climatice/valorile termice medii cele mai scăzute şi cele mai ridicate specifice lunilor ianuarie (1) şi iulie (2), transcrieţi valorile în Excel şi construiţi diagramele aferente, utilizând aplicaţia Excel. Analizaţi separat şi comparativ graficele rezultate, identificând cauzele şi consecinţele tendinţei de creştere a valorilor termice. Formulaţi opinii privind limitarea impactului încălzirii globale asupra vieţii pe Terra.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursă: prelucrat pe baza datelor preluate din https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-multianuala/index.html.
        Evaluarea are un rol fundamental în cadrul oricărui proces educaţional. Este necesară asigurarea unui feedback permanent şi corespunzător, între elevi - profesor, dar şi între elevi - elevi. Se va pune accent pe componenta formativă a evaluării şi dezvoltarea abilităţilor de identificare şi corectare a erorilor, precum şi pe gândirea critică: Ce este bine? Ce nu este bine? Cum se poate corecta? Există o soluţie mai bună?
        Formele, metodele şi instrumentele de evaluare trebuie să fie cât mai diversificate, centrate pe elev şi orientate pe formarea şi dezvoltarea competenţelor din domeniul astronomiei. Se recomandă utilizarea metodelor alternative de evaluare, realizarea proiectelor, portofoliilor ce stimulează creativitatea elevilor, spiritul de comunicare în echipă, deoarece dezvoltă aptitudini organizatorice şi îi responsabilizează pe elevi prin respectarea unor termene.
        Pentru a realiza cu succes evaluarea rezultatelor învăţării şi a demersurilor de formare a achiziţiilor finale, este important să se aplice şi strategii moderne de evaluare precum, evaluarea autentică. Caracteristicile de bază ale evaluării autentice în cadrul disciplinei opţionale Aventura cunoaşterii Universului sunt următoarele:
    - relevanţa sarcinilor de evaluare a rezultatelor învăţării şi punerea lor în relaţie cu situaţii asemănătoare celor din viaţa reală: observări, investigaţii, experimente, soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor, reflecţii asupra a ceea ce învaţă şi posibilitatea de a-şi exprima interesele, opiniile şi atitudinile proprii şi comportamentele;
    – asigurarea unităţii cunoaşterii, conform premisei "întregul este mai important decât partea";
    – dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a rezultatelor învăţării; strategiile moderne de evaluare se întemeiază pe evaluarea autentică, ce se referă direct la evaluarea achiziţiilor finale, formulate în termeni de competenţe; evaluarea autentică oferă elevilor suficiente şi variate posibilităţi care vizează procesul de formare a competenţelor.


        Exemplu:
                                      Clasa a V-a
        C.G.3. Structurarea abilităţilor de cercetare şi investigare a realităţii, în vederea menţinerii interesului pentru cunoaştere ştiinţifică şi deschiderii către opţiuni pentru o carieră în domeniul astronomiei şi ştiinţelor spaţiale
        C.S.3.1. Extragerea de date şi informaţii ştiinţifice relevante din observaţii proprii şi/sau surse bibliografice recomandate pentru investigarea spaţiului cosmic
        Conţinut: Evoluţia şi structura Universului;
        Metoda: portofoliul tematic;
        Portofoliul este un instrument complex de evaluare alternativă, "integrator, care oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare bazată pe un ansamblu de rezultate" (Ilinca, N., Didactica geografiei, 2015, pag. 192).
        Portofoliul cuprinde o selecţie de instrumente "non-formalizate", precum fişe de activitate, investigaţii individuale sau de grup, referate, eseuri, fişe de informare, articole, fotografii, cartoscheme, postere şi/sau instrumente "formalizate" de evaluare precum chestionare, teste, grile.
        Avantaje:
    - implică elevul direct în procesul de evaluare, criteriile fiind cunoscute încă de la lansarea temei;
    – stimulează creativitatea elevului;
    – diminuează factorul de stres;
    – încurajează învăţarea prin descoperire;
    – dezvoltă capacitatea de autoevaluare datorită prezentării unui algoritm clar de notare;
    – abordare transdisciplinară şi interdisciplinară a conţinuturilor;
    – permite elevilor să îşi planifice învăţarea.

        Dezavantaje:
    - perioada de timp necesară evaluării este una mai lungă;
    – dificultăţi de selecţie, validare şi esenţializare a conţinuturilor;
    – nu se pot evalua toate tipurile de itemi obiectivi, semi-obiectivi şi subiectivi.


                      CRITERII DE EVALUARE A PORTOFOLIULUI TEMATIC
                   (adaptare după Dulamă, M. 2002 şi David, N. 2000)

┌─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┬────────┬─────────┐
│             │            │Criterii de   │Punctajul│        │         │
│Denumirea    │Conţinutul  │evaluare/     │maxim ce │Auto    │Punctajul│
│produsului   │produsului  │Descriptori   │poate fi │evaluare│acordat  │
│             │            │              │acordat  │        │         │
├─────────────┴────────────┴──────────────┼─────────┼────────┴─────────┤
│I. CONŢINUTUL PORTOFOLIULUI              │         │max. 80 puncte    │
├─────────────┬────────────┬──────────────┼─────────┼────────┬─────────┤
│             │a.          │              │         │        │         │
│             │Constelaţii │              │         │        │         │
│             │circumpolare│-             │         │        │         │
│             │b.          │Corectitudinea│         │        │         │
│Desen -      │Constelaţii │reprezentării │16p      │        │         │
│constelaţiile│care răsar  │grafice       │3p       │        │         │
│emisferei    │şi apun (3  │- Respectarea │3p       │        │         │
│nordice      │exemple)    │conţinutului  │3p       │        │         │
│             │c.          │- Titlul      │         │        │         │
│             │Constelaţii │- Legenda     │         │        │         │
│             │mitologice  │              │         │        │         │
│             │(2 exemple) │              │         │        │         │
├─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│             │Corpuri     │              │         │        │         │
│             │cereşti:    │              │         │        │         │
│             │a. Stelele- │              │         │        │         │
│             │naştere,    │              │         │        │         │
│             │evoluţie,   │              │         │        │         │
│             │moarte      │              │         │        │         │
│             │b. Planetele│- Structură/  │         │        │         │
│             │Sistemului  │conţinut logic│         │        │         │
│             │Solar,      │-             │15p      │        │         │
│Fişe de      │exoplanete  │Veridicitatea │6p       │        │         │
│informare    │c.          │datelor,      │3p       │        │         │
│             │Meteoriţii. │afirmaţiilor  │         │        │         │
│             │Importanţa  │- Aspecte     │         │        │         │
│             │meteoriţilor│esenţiale     │         │        │         │
│             │pentru viaţa│              │         │        │         │
│             │pe Pământ.  │              │         │        │         │
│             │Meteoriţii  │              │         │        │         │
│             │şi          │              │         │        │         │
│             │schimbările │              │         │        │         │
│             │climatice.  │              │         │        │         │
├─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│             │            │- Cele mai    │         │        │         │
│             │            │interesante   │         │        │         │
│             │            │aspecte legate│         │        │         │
│Curiozităţi  │Corpuri     │de corpurile  │3p       │        │         │
│             │cereşti     │cereşti.      │3p       │        │         │
│             │            │- Superlative │         │        │         │
│             │            │(Ştiaţi că?   │         │        │         │
│             │            │Cel mai ....) │         │        │         │
├─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│             │Evoluţia    │              │         │        │         │
│             │Universului │- Structură/  │         │        │         │
│             │- Ipoteze   │conţinut logic│         │        │         │
│             │privind     │-             │10p      │        │         │
│Eseu         │apariţia    │Veridicitatea │3p       │        │         │
│structurat   │- Marea     │datelor,      │2p       │        │         │
│             │Explozie    │afirmaţiilor  │         │        │         │
│             │- Compoziţia│- Aspecte     │         │        │         │
│             │şi structura│esenţiale     │         │        │         │
│             │Universului │              │         │        │         │
├─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│             │a.          │- Titlul      │         │        │         │
│             │Exploziile  │posterului    │2p       │        │         │
│             │solare      │- Conţinut    │2p       │        │         │
│Postere      │b. Eclipsa  │adecvat       │2p       │        │         │
│             │de Soare,   │- Aspect      │2p       │        │         │
│             │eclipsa de  │-             │         │        │         │
│             │Lună        │Originalitate │         │        │         │
├─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│             │            │Ordonarea     │         │        │         │
│Bibliografie/│            │corectă a     │         │        │         │
│Webografie   │            │referinţelor  │2p       │        │         │
│             │            │bibliografice/│         │        │         │
│             │            │webografice   │         │        │         │
├─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┼────────┴─────────┤
│II. PREZENTARE/ASPECT                              │max 20 puncte     │
├─────────────┬────────────┬──────────────┬─────────┼────────┬─────────┤
│             │            │Pagina de     │         │        │         │
│             │            │gardă:        │         │        │         │
│             │            │Titlul        │         │        │         │
│             │            │portofoliului,│         │        │         │
│             │            │şcoala, clasa,│         │        │         │
│             │            │realizatori   │         │        │         │
│             │            │Cuprins       │2p       │        │         │
│             │            │Utilizarea şi │2p       │        │         │
│             │            │scrierea      │6p       │        │         │
│             │            │corectă a     │4p       │        │         │
│             │            │noţiunilor/   │3p       │        │         │
│             │            │termenilor    │3p       │        │         │
│             │            │specifici     │         │        │         │
│             │            │Indicarea     │         │        │         │
│             │            │sursei pentru │         │        │         │
│             │            │imagini/hărţi/│         │        │         │
│             │            │fotografii    │         │        │         │
│             │            │Originalitate │         │        │         │
│             │            │Creativitate  │         │        │         │
├─────────────┼────────────┼──────────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Punctaj total│            │              │100      │        │         │
│             │            │              │puncte   │        │         │
└─────────────┴────────────┴──────────────┴─────────┴────────┴─────────┘

                   RECOMANDĂRI - RESURSE EDUCAŢIONALE DESCHISE (RED)
        Legendă tip de resurse:
        ● Resursă de tip selectare/organizare şi aplicare de informaţii
        → Resursă video (utilă pentru audiţie şi interpretare prin discuţii libere)
        √ Resursă de tip evaluare şi sistematizare

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Clasa a V-a                                                                                   │Clasa a VII-a                                                                                                                                                        │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fascinaţia bolţii cereşti                                                                     │Fascinaţia bolţii cereşti                                                                                                                                            │
│Bolta cerească - fascinaţie şi cunoaştere                                                     │Bolta cerească - fascinaţie şi cunoaştere                                                                                                                            │
│• https://fizicadj.ro/wp-content/uploads/2011/10/CARTE-DE-                                    │• https://fizicadj.ro/wp-content/uploads/2011/10/CARTE-DE-ASTRONOMIE Nicu-                                                                                           │
│ASTRONOMIE_Nicu-Goga.pdf                                                                      │Goga.pdf                                                                                                                                                             │
│                                                                                              │• https://vasileloghin.wordpress.com/wp-content/uploads/2014/03/5-universul.pdf                                                                                      │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│                                                                                              │Contribuţii ale progreselor ştiinţifice şi tehnice la cunoaşterea Universului:                                                                                       │
│                                                                                              │teorii şi personalităţi                                                                                                                                              │
│                                                                                              │• http://sac.csic.es/astrosecundaria/ro/cursos/formato/materiales/conferencias/                                                                                      │
│                                                                                              │L3_w_ro.pdf                                                                                                                                                          │
│                                                                                              │• https://stiintasitehnica.com/spatiu/astronomie/                                                                                                                    │
│Contribuţii ale unor civilizaţii antice la cunoaşterea Universului;                           │• http://sac.csic.es/astrosecundaria/ro/cursos/formato/materiales/ppts/                                                                                              │
│• https://destepti.ro/astronomia- antica                                                      │conferencias/C2_ro.pdf                                                                                                                                               │
│• http://sac.csic.es/astrosecundaria/ro/cursos/formato/materiales/conferencias/               │Contribuţii româneşti la studierea spaţiului cosmic                                                                                                                  │
│L3_w_ro.pdf                                                                                   │• https://www.marketwatch.ro/articol/17556/                                                                                                                          │
│                                                                                              │Contributia_Romaniei_la_dezvoltarea_si_implementarea_unui_sistem_pentru_analiza_si_evaluarea_riscurilor_din_spatiul_extra-atmosferic                                 │
│                                                                                              │/                                                                                                                                                                    │
│                                                                                              │• https://www.inperspectiva.ro/02_interviuri/2014/05_mai/                                                                                                            │
│                                                                                              │03_dr_cristiana_dumitrache_inst_astronomic/                                                                                                                          │
│                                                                                              │03_dr_cristiana_dumitrache_inst_astronomic.htm                                                                                                                       │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│                                                                                              │Evoluţia şi structura Universului                                                                                                                                    │
│                                                                                              │Cosmologia - ramură a Astronomiei                                                                                                                                    │
│                                                                                              │• http://sac.csic.es/astrosecundaria/ro/cursos/formato/materiales/conferencias/                                                                                      │
│                                                                                              │L2_w_ro.pdf                                                                                                                                                          │
│Evoluţia şi structura Universului                                                             │• https://life.ro/curiozitati-despre-univers/                                                                                                                        │
│Cosmologia - istoria Universului                                                              │Teorii ale genezei şi evoluţiei Universului                                                                                                                          │
│• http://quasar.physics.uvt.ro/~vulcan/IUC/Cursl.pdf                                          │• https://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/7435-                                                                                                                │
│• http://sac.csic.es/astrosecundaria/ro/cursos/formato/materiales/conferencias/               │formarea-si-evolutia-structurii-universului-3-istoria-evolutiei-                                                                                                     │
│L2_w_ro.pdf                                                                                   │universului-pe-scurt.html                                                                                                                                            │
│• https://www.scientia.ro/univer s/47astronomie/                                              │• https://life.ro/curiozitati-despre-univers/                                                                                                                        │
│7435-formarea-si-evolutia-structurii-universului-3-istoria-evolutiei-universului-pe-scurt.html│• https://despreunivers.weebly.com/formarea-universului.html                                                                                                         │
│• https://life.ro/curiozitati- despre-univers/                                                │Instrumente de măsurarea distanţelor în spaţiu                                                                                                                       │
│Corpuri cereşti/cosmice: stele, constelaţii, planete, comete, meteoriţi, etc.                 │• https://www.math.uaic.ro/~cgales/astronomie/curs5_2012.pdf                                                                                                         │
│• https://www.scientia.ro/blogurile-scientia/safari-prin-lumea-stiintei/                      │• https://www.scientia.ro/fizica/130-fizica-conceptuala/                                                                                                             │
│8629-sistemul-solar-la-scara.html                                                             │8103-utilizarea-paralaxei-pentru-determinarea-distantelor.html#google-vignette                                                                                       │
│• https://vasileloghin.files.wordpress.com/2014/03/6-sistemul-solar.pdf                       │• https://stiintasitehnica.com/                                                                                                                                      │
│                                                                                              │calculul-distantei-pana-la-doua-stele-apropiate-de-pamant-utilizand-efectul-de-paralaxa                                                                              │
│                                                                                              │/                                                                                                                                                                    │
│                                                                                              │• https://anyflip.com/bcmzk/dunu/basic                                                                                                                               │
│                                                                                              │• https://paginadeastronomie.wordpress.com/tag/parsec                                                                                                                │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│                                                                                              │Tipuri de relaţii între fenomene, procese, evenimente astronomice                                                                                                    │
│                                                                                              │• https://www.descopera.ro/stiinta/                                                                                                                                  │
│                                                                                              │16720160-soarele-s-a-dezlantuit-doua-explozii-solare-de-proportii-au-avut-loc-una-fiind-cea-mai-puternica-din-ultimii-11-ani-cand-ar-putea-ajunge-radiatiile-pe-paman│
│                                                                                              │• https://sonkab.com/2012/12/23/relatii-la-distanta/                                                                                                                 │
│                                                                                              │• https://www.scientia.ro/blogurile-scientia/blogul-scientia/                                                                                                        │
│                                                                                              │8793-exista-cauzalitate-in-univers-de-ce-cauzalitatea-este-problematica.html                                                                                         │
│                                                                                              │• https://www.descopera.ro/stiinta/                                                                                                                                  │
│                                                                                              │20148139-se-apropie-sau-se-indeparteaza-pamantul-de-soare-iata-ce-spun-cercetatorii                                                                                  │
│                                                                                              │• http://sac.csic.es/astrosecundaria/ro/cursos/formato/materiales/conferencias/                                                                                      │
│                                                                                              │T3 w ro.pdf                                                                                                                                                          │
│                                                                                              │Impactul modificărilor unor parametri care descriu mişcările corpurilor cereşti                                                                                      │
│                                                                                              │asupra Terrei.                                                                                                                                                       │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/820dyH8IRXY?si=0LnshoC-9e65mL-e                                                                                                                   │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/25GXsTrLeo0?si=DBs7cCMwFJf9pFNN                                                                                                                   │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/p74xFxBv-r4?si=2LAyJGmVh6hNtMxo                                                                                                                   │
│                                                                                              │Asemănări şi deosebiri dintre Terra şi celelalte planete ale Sistemului solar                                                                                        │
│                                                                                              │• https://vasileloghin.wordpress.com/wp-content/uploads/2014/03/                                                                                                     │
│                                                                                              │6-sistemul-solar.pdf                                                                                                                                                 │
│                                                                                              │• https://www.space.com/16080-solar-system-planets.html                                                                                                              │
│                                                                                              │• https://youtu.be/GSJ8266zzUs?si=jrdilUd0mc18t5rs                                                                                                                   │
│                                                                                              │Dispariţia Lunii-consecinţe asupra Terrei.                                                                                                                           │
│                                                                                              │• https://www.rmg.co.uk/stories/topics/what-would-happen-if-moon-disappeared +                                                                                       │
│                                                                                              │video                                                                                                                                                                │
│√ https://www.naseprogram.org/wp-content/uploads/sites/10/2023/05/t9-                         │Metamorfoza stelelor. Scenarii privind evoluţia Soarelui.                                                                                                            │
│54-planets-exoplanets-eng-2023.pdf                                                            │→ https://www.naseprogram.org/wp-content/uploads/sites/10/2022/06/                                                                                                   │
│Curiozităţi despre Calea Lactee. (Milky Way)                                                  │t6-43-life-of-stars-en-2021-revised.pdf                                                                                                                              │
│• https://scientia.ro/univers/47-astronomie/111-de-ce-se-numeste-                             │→ https://youtu.be/XkjKCuaePM8?si=cHz2jY6K6sfHW40C                                                                                                                   │
│galaxia-noastra-calea-lactee.html#google_vignette                                             │• https://webbtelescope.org/webb-science/the-star- lifecycle                                                                                                         │
│Fenomene, procese, evenimente astronomice: explozii solare, coliziuni, etc.                   │→ https://youtu.be/FzIgUJllWU?si=VbbmAEa10hUudFJN                                                                                                                    │
│• https://www.descopera.ro/stiinta/                                                           │Scenarii privind evoluţia Planetei Albastre                                                                                                                          │
│16720160-soarele-s-a-dezlantuit-doua-explozii-solare-de-proportii-au-                         │→ https://www.youtube.com/watch?v=UE82oDMKvDc&ab channel=BRIGHTSIDEUniverse                                                                                          │
│avut-loc-una-fiind-cea-mai-puternica-din-ultimii-11-ani-cand-ar-putea-                        │Impactul primei întâlniri a oamenilor cu o civilizaţie etraterestră avansată/                                                                                        │
│ajunge-radiatiile-pe-pamant                                                                   │primitivă! ”Homo-Universus” limbajul universal, un nou protocol de comunicare                                                                                        │
│• https://www.spaceweatherlive.com/ro/activitatea-solara/eruptii- solare.html                 │(creat de elevi)                                                                                                                                                     │
│• https://www.spaceweatherlive.com/ro.html                                                    │• https://science.nasa.gov/exoplanets/search-for-life/ + video                                                                                                       │
│Soarele "motorul vieţii”. (Structură, caracteristici generale. Petele solare/                 │• https://www.scientia.ro/stiri-stiinta/85-univers/                                                                                                                  │
│erupţiile solare, vântul solar)                                                               │1669-protocol-pentru-comunicarea-cu-extraterestrii.html                                                                                                              │
│• https://www.weather.gov/fsd/sunspots                                                        │• https://stiintasitehnica.com/sa-discutam-cu-civilizatiile-extraterestre/                                                                                           │
│• https://spaceplace.nasa.gov/solar-activity/en/ + video                                      │Observarea şi cercetarea spaţiului cosmic din perspectiva disciplinelor STIAM                                                                                        │
│Evoluţia Universului reflectată în evoluţia Terrei                                            │• http://www.space-awareness.org/media/booklets/files/SpaceCareers                                                                                                   │
│→ https://digitaledu.ro/pamantul-o-entitate-a-universului-evolutia-                           │SpaceAwareness_Booklet_Romanian_red.pdf                                                                                                                              │
│universului-si-a-terrei/                                                                      │• https://rosa.ro/ro/                                                                                                                                                │
│Pământul aşa cum nu l-ai mai văzut! Imagini din spaţiu preluate de telescop                   │• https://www.descopera.ro/stiinta/20166045-cui-                                                                                                                     │
│→ https://youtu.be/3jT_Zui1Am8?si=hy16K7sAs9ChOB5E                                            │foloseste-explorarea-spatiala-si-de-ce-o-facem                                                                                                                       │
│                                                                                              │Adaptările organismelor vii la condiţii de mediu influenţate de procese şi                                                                                           │
│                                                                                              │fenomene din spaţiul cosmic                                                                                                                                          │
│                                                                                              │• https://www.nasa.gov/missions/station/iss-research/                                                                                                                │
│                                                                                              │resupply-mission-for-nasa-carries-scientific- experiments-to-space-station/ +                                                                                        │
│                                                                                              │video                                                                                                                                                                │
│                                                                                              │Influenţa factorilor de mediu asupra corpului uman în spaţiu                                                                                                         │
│                                                                                              │• https://bioclima.ro/AEROSPATIAL.pdf                                                                                                                                │
│                                                                                              │• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5766 677/                                                                                                             │
│                                                                                              │• https://www.esa.int/Science_Exploration/Human_and                                                                                                                  │
│                                                                                              │Robotic Exploration/Astronauts/Living in space                                                                                                                       │
│                                                                                              │√ https://www3.nasa.gov/specials/kidsclub/games/club house/                                                                                                          │
│                                                                                              │√ https://climate.nasa.gov/explore/interactives/quizzes                                                                                                              │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/Ei-TcECJVXU                                                                                                                                       │
│                                                                                              │• https://www.nasa.gov/missions/station/iss-research/                                                                                                                │
│                                                                                              │resupply-mission-for-nasa-carries-scientific-experiments-to-space-station/                                                                                           │
│                                                                                              │• https://www.nasa.gov/sites/default/files/atoms/files/                                                                                                              │
│                                                                                              │edungs_2021-astro-not-yets microgravity_storybook_web.pdf                                                                                                            │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/oOaoCi0vB3Q7sUq1YN5vAMZ372 whrx                                                                                                                   │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/X0F8uPYe lE?si=BW747JROstGvC m0L                                                                                                                  │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/Yso7ga84NMQ7sU8Yop-pwLutVajJpu                                                                                                                    │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/wuog9_p_ycc7sUKoC7y2zSuYwOsrqs                                                                                                                    │
│                                                                                              │• https://asapteadimensiune.ro/                                                                                                                                      │
│                                                                                              │zborurile-cu-gravitate-zero-zero-gravity-zero-g-au-tot-mai-multi-clienti.html                                                                                        │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│                                                                                              │Explorarea spaţiului cosmic                                                                                                                                          │
│Explorarea spaţiului cosmic                                                                   │Sateliţi artificiali. (Tipuri de sateliţi - civili şi militari, de comunicaţii,                                                                                      │
│Staţii spaţiale.                                                                              │de navigaţie, meteorologici şi de cercetare)                                                                                                                         │
│• https://defence-industry-space.ec.europa.eu/eu-space/eu-space-programme_en                  │• https://www.scientia.ro/blogurile-scientia/122-blog-gabriela-costache/                                                                                             │
│• https://www.nasa.gov/learning-resources/nasa-kids-club/ + video                             │2481-curiozitati-astronomie-1.html                                                                                                                                   │
│Deşeuri spaţiale                                                                              │• http://www.space-awareness.org/media/booklets/files/                                                                                                               │
│• https://ecosynergy.ro/                                                                      │SpaceCareers_SpaceAwareness_Booklet_Romanian_red.pdf                                                                                                                 │
│deseurile-spatiale-cat-de-numeroase-sunt-in-prezent-si-ce-pericole-prezinta/                  │• https://freedomacts.co.uk/                                                                                                                                         │
│• https://esajournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/fee.2624                            │viitorul-explorarii-spatiului-cosmic-provocari-si-oportunitati/                                                                                                      │
│• https://blogs.esa.int/space19plus/ro/programmes/resturi-spatiale/ + video                   │• https://www2.spacescience.ro/?page_id=1599                                                                                                                         │
│Caracteristici necesare unei planete pentru a susţine viaţa extraterestră.                    │• https://www.skywatcher.ro/educatie/                                                                                                                                │
│(poziţie relativă la stele, formă, structură, relief, gravitaţie, atmosferă)                  │124_ghid-pentru-observarea-satelitilor-artificiali.html                                                                                                              │
│• https://www.scientia.ro/blogurile-scientia/122-blog-gabriela-costache/                      │Baze spaţiale planetare                                                                                                                                              │
│6189-planete-locuibile.html#google vignette                                                   │• http://www.space-awareness.org/media/booklets/files/                                                                                                               │
│• https://www.naseprogram.org/ wpcontent/uploads/sites/10/2022/07/t9wro-1.pdf                 │SpaceCareers_SpaceAwareness_Booklet_Romanian_red.pdf                                                                                                                 │
│Viaţa în spaţiu                                                                               │Condiţii necesare menţinerii vieţii pe alte planete sau sateliţi din Sistemul                                                                                        │
│Adaptarea organismelor vii la condiţiile din spaţiul cosmic                                   │Solar (apă/atmosferă/resurse)                                                                                                                                        │
│• https://www.scientia.ro/fizica/8391-ce-este-microgravitatia.html                            │√ Student Project: Make a Water Filter | NASA/JPL Edu                                                                                                                │
│→ https://youtu.be/7IIQLRXCPhk                                                                │• https://www.scientificamerican.com/article/                                                                                                                        │
│• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5766677/                                       │the-six-moons-most-likely-to-host-life-in-our-solar-system/                                                                                                          │
│• https://www.esa.int/ScienceExploration/Human_and_Robotic_Exploration/                       │• https://science.nasa.gov/universe/exoplanets/                                                                                                                      │
│Astronauts/Living_in_space                                                                    │life-in-our-solar-system-meet-the-neighbors/                                                                                                                         │
│√ https://www3.nasa.gov/specials/kidsclub/games/clubhouse/                                    │Racheta cosmică. Principii de construcţie şi deplasare.                                                                                                              │
│• https://climate.nasa.gov/explo re/interactives/quizzes                                      │• https://ro.frwiki.wiki/wiki/Fus%C3%A9e_(astronautique)                                                                                                             │
│→ https://youtu.be/Ei-TcECJVXU                                                                │• https://www.universenciclopedic.ro/                                                                                                                                │
│• https://www.nasa.gov/mission s/station/issresearch/                                         │marea-carte-a-rachetelor-si-navelor-spatiale-usborne                                                                                                                 │
│resupply-mission-for-nasa-carries-scientific-experiments-to-space-station/ +                  │Viaţa în spaţiu                                                                                                                                                      │
│video                                                                                         │Călătorii interstelare. Teleportarea                                                                                                                                 │
│Cum este afectat corpul cosmonauţilor de lipsa gravitaţiei?                                   │→ https://youtu.be/M9Ab2nVadKg                                                                                                                                       │
│• https://www.nasa.gov/sites/default/files/atoms/files/                                       │• https://research.reading.ac.uk/research-blog/                                                                                                                      │
│edungs_2021-astro-not-yets_microgravity_storybook_web.pdf                                     │boom-in-space-tourism-threatens-to-boost-the-amounts-of-space-                                                                                                       │
│→ https://youtu.be/oOaoCi0vB3Q?si=q1YN5vAMZ372whrx                                            │junk-and-climate-emissions/                                                                                                                                          │
│Care sunt modalităţile de prevenire a efectelor fizice negative produse de                    │→ https://www.youtube.com/watch?v=V2AyDjcGRrk                                                                                                                        │
│starea de imponderabilitate?                                                                  │• https://www.britannica.com/topic/space-tourism                                                                                                                     │
│→ https://youtu.be/X0F8uPYe_lE?si=BW747JROstGvCm0L                                            │• For Educators Grades 5-8 - NASA + video                                                                                                                            │
│→ https://youtu.be/Yso7ga84NMQ?si=8Yop-pwLutVajJpu                                            │• https://alephnews.ro/stiinta/traiesti-intr-o-lume-in-                                                                                                              │
│→ https://youtu.be/wuog9 p ycc?si=KoC7y2zSuYwOsrqs                                            │care-teleportarea-deja-a-avut-loc-exista-fenomene-care-intr-o-lume-determinista-ar-fi-interzise-pentru-ca-ar-incalca-mai-multe-principii                             │
│Modalităţi de adaptare a organismelor vii la mediul creat pe Staţia Spaţială                  │/                                                                                                                                                                    │
│Internaţională.                                                                               │• https://www.descopera.ro/stiinta/                                                                                                                                  │
│• https://www.space.com/news/live/international-space-station-live-updates                    │20525696-teleportarea-prin-lumina-cu-un-pas-mai-aproape-de-realitate                                                                                                 │
│• https://www.nasa.gov/exploration-research-and-technology/                                   │Sisteme de telecomunicaţii şi navigaţie spaţială                                                                                                                     │
│growing-plants-in-space/                                                                      │• https://rosa.ro/ro/telecomunicatii-si-navigatie/                                                                                                                   │
│• http://www.esero.ro/wp-content/uploads/2020/04/                                             │• http://www.space-awareness.org/media/booklets/files/                                                                                                               │
│B09_pot_formele_de_viata_supravietui.pdf                                                      │SpaceCareers_SpaceAwareness_Booklet_Romanian_red.pdf                                                                                                                 │
│• http://www.esero.ro/wp-content/uploads/2022/04/C09- Energie-din-apa.pdf                     │Oportunităţi pentru viaţa în spaţiu: cariere ale viitorului                                                                                                          │
│Cum se hrăneşte un astronaut în spaţiu şi cum se hidratează? Cum se reciclează                │Cucerirea spaţiului cosmic, un deziderat al erei noastre                                                                                                             │
│resturile fiziologice în spaţiu?                                                              │• https://www.nasa.gov/learning-resources/nasa-kids-club/                                                                                                            │
│→ https://youtu.be/SAQ-iIJkLzA?si=8TWODzf6kq6CTdFF                                            │• http://www.space-awareness.org/media/booklets/files/                                                                                                               │
│RO_PR41_AstroFood.pdf (esero.ro)                                                              │SpaceCareers_SpaceAwareness_Booklet_Romanian_red.pdf                                                                                                                 │
│PR43_Astro_Crops.pdf (esero.ro)                                                               │• https://www.undelucram.ro/ro/cumlucram/cum-arata-joburile-viitorului-2073                                                                                          │
│PR42_Astro_Farmer.pdf (esero.ro)                                                              │• https://www.nasa.gov/missions/station/iss-research/                                                                                                                │
│• https://www.descopera.ro/stiinta/                                                           │resupply-mission-for-nasa-carries-scientific-experiments-to-space-station/                                                                                           │
│20412009-nasa-a-reciclat-98-din-sudoarea-si-urina-astronautilor-de-pe-                        │• https://www.esa.int/About_Us/Careers_at_ESA/Find_your_path_with_ESA                                                                                                │
│statia-spatiala-internationala                                                                │→ https://plus.nasa.gov/video/langley-a-storied-legacy-a-soaring-future/                                                                                             │
│• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7693831/                                       │Rolul tehnologiei moderne în asigurarea materialelor şi produselor inovative                                                                                         │
│Meserii spaţiale.                                                                             │(imprimarea 3D) pentru astronauţi.                                                                                                                                   │
│• https://www.nasa.gov/missions/station/iss-research/                                         │→ https://www.youtube.com/watch?v=ZQ3y8U6Fbd4&ab_channel=NationalGeographic                                                                                          │
│resupply-mission-for-nasa-carries-scientific-experiments-to-space-station/                    │Cum ar trebui să evolueze tehnica realizării costumelor spaţiale, pentru                                                                                             │
│• https://www.esa.int/About_Us/Careers_at_ESA/Find_your_path_with_ESA                         │elimina unele neajunsuri? (masă, flexibilitate, rezistenţă, durabilitate,                                                                                            │
│→ https://plus.nasa.gov/video/langley-a-storied-legacy-a-soaring-future/                      │accesibilitate, etc)                                                                                                                                                 │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/fHj3M4wl5g0?si=P4TtC28T38osahG4                                                                                                                   │
│                                                                                              │→ https://youtu.be/LuG2rf9enHE?si=F ziuI-X565EzLZg                                                                                                                   │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


        Coordonator:

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Naghi Elisabeta   │Ministerul         │
│Ana               │Educaţiei          │
└──────────────────┴───────────────────┘


        Autori:

┌──────────┬───────────────────────────┐
│Bîdiliţă  │Şcoala Gimnazială nr.16    │
│Florina   │Oradea                     │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Biriş     │Inspectoratul Şcolar       │
│Mihaela   │Judeţean Bihor             │
│Simona    │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│          │Liceul Teoretic „Onisifor  │
│Boar      │Ghibu” Cluj-Napoca/        │
│Felicia   │Inspectoratul Şcolar       │
│          │Judeţean Cluj              │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Borşan    │Şcoala Gimnazială „Ioan    │
│Maria     │Bob” Cluj-Napoca           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Brădău    │Liceul Teoretic „Aurel     │
│Cristina  │Lazăr” Oradea              │
│Diana     │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Burcea    │Colegiul Naţional „Gheorghe│
│Nela      │Şincai” Bucureşti          │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Burnete   │Şcoala Gimnazială „Sfântul │
│Eleonora  │Andrei” Mangalia           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Capşa     │Colegiul National Pedagogic│
│Doina     │„Ştefan cel Mare" Bacău    │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Chiş      │Liceul Teoretic „Pavel Dan”│
│Fineas    │Câmpia Turzii              │
│Ioan      │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Chiş Paula│Colegiul National „George  │
│          │Bariţiu” Cluj-Napoca       │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Cîmpean   │Colegiul Naţional „Gheorghe│
│Maria     │Şincai” Cluj-Napoca        │
│Cornelia  │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│          │Inspectoratul Şcolar       │
│Citrea    │Judeţean Bihor/Colegiul    │
│Luminiţa  │Naţional „Emanuil Gojdu”   │
│          │Oradea                     │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Cojocnean │Colegiul Naţional          │
│Mihaela   │„Alexandru Papiu Ilarian”  │
│          │Târgu Mureş                │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Cosovanu  │Liceul Tehnologic „Tomşa   │
│Ilie      │Vodă” Solca/ISJ Suceava    │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Ianoşi    │Liceul Teoretic „Mircea    │
│Daniel    │Eliade” Lupeni             │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Jumărea   │Colegiul Naţional „Nicolae │
│Liliana   │Iorga” Vălenii de Munte    │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Muntean   │Colegiul Naţional „Ioan    │
│Valerica  │Slavici” Satu Mare         │
│Doina     │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Naghi     │                           │
│Elisabeta │Ministerul Educaţiei       │
│Ana       │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Neagu     │Colegiul Naţional „Nicolae │
│Adriana   │Iorga” Vălenii de Munte    │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Nour      │Şcoala Gimnazială „Iordache│
│Eugenia   │Cantacuzino” Paşcani       │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Roşu      │Expert în educaţie         │
│Elisaveta │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Spiridon  │Colegiul Naţional „Andrei  │
│Nicolae   │Şaguna” Braşov             │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Stancu    │Colegiul Naţional „Gheorghe│
│Iulian    │Şincai” Bucureşti          │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Ştefănescu│Liceul Teoretic „Alexandru │
│Manuela   │Ioan Cuza” Bucureşti       │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Tănăsescu │Colegiul Naţional „Andrei  │
│Carmen    │Şaguna” Braşov             │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Vakulovski│Colegiul Naţional „Andrei  │
│Carmina   │Şaguna” Braşov             │
└──────────┴───────────────────────────┘


        Referenţi:

┌────────┬─┬───────────────────────────┐
│Nedelcu │-│Institutul Astronomic al   │
│Alin    │ │Academiei Române           │
├────────┼─┼───────────────────────────┤
│Bîrlan  │-│Institutul Astronomic al   │
│Mirel   │ │Academiei Române           │
└────────┴─┴───────────────────────────┘



    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Alte Institutii,  ANEXE din 20 martie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016