Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  ANEXE din 2 aprilie 2014 privind modificarea şi completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXE din 2 aprilie 2014 privind modificarea şi completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare

EMITENT: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 301 bis din 24 aprilie 2014
Comenteaza legea

──────────
    Aprobate prin Ordinul nr. 302 din 2 aprilie 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 24 aprilie 2014.
──────────

    ANEXA nr. 1

     (Anexa nr. 1 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare)

     Înregistrat la:
     ..........................
     (Organizaţia vânătorească)
     Nr. ....... din ............

     APROB,
     Conducător executiv/împuternicit

     CERERE

     Subsemnatul .......... , cetăţean ......., fiul lui ...... şi a ..... , născut în anul ...., luna ..., ziua ...... , în localitatea .........., judeţul ......., domiciliat în ......., strada ....... , nr. .... , bl ...., sc ..... , ap ...... , judeţul (sectorul) ......, posesor al actului de identitate ......., seria ....., nr. ....... , eliberat de ........., la data de ............, cod numeric personal ................
     sunt de profesie ............. angajat la ............., în funcţia de ................ ,
     vă rog a-mi aproba înscrierea ca practicant în cadrul organizaţiei vânătoreşti ............... în vederea efectuării stagiaturii şi a obţinerii permisului de vânătoare permanent, în condiţiile legii.
     În acest sens sunt recomandat de către dl/dna ................. , potrivit recomandării anexate, în original.
     Am luat cunoştinţă despre prevederile statutului organizaţiei vânătoreşti .............., pe care mi-l însuşesc şi mă oblig să îl respect, în condiţiile legii.
     Declar pe propria răspundere că nu mă aflu în nici una din situaţiile prevăzute de lege care să îmi interzică obţinerea permisului de vânătoare şi respectiv a permisului de armă.
     Telefon ........................ ,
     Alte modalităţi de contactare ............................

                  Data           Semnătura:
              ............     .............



     Notă: Este obligatorie completarea tuturor spaţiilor din cerere.

    ANEXA nr. 2

     (Anexa nr. 1^1 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare)

     Domnului Director al ......................... (organizaţia vânătorească)

     RECOMANDARE
     Subsemnatul ............, CNP ............... membru vânător în cadrul ............ din anul ........ , îl/o recomand pe dl./dna ............., CNP ................ pentru înscrierea în cadrul asociaţiei ............ ca stagiar pentru dobândirea permisului de vânătoare, întrucât prezintă aptitudini pentru participarea la activităţile specifice stagiaturii şi pentru practicarea vânătorii.


                Data            Semnătura:
           ............      .................



    ANEXA nr. 3

     (Anexa nr. 3^1 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare)

     Înregistrat la
     ......................
     (organizaţia vânătorească)
     Nr. ........ /...........

     PROCES-VERBAL
     încheiat astăzi ............. , cu ocazia instruirii privind portul şi mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic nr. ...... denumit .............

     Organizator ....................................

     Participă un număr de .......... candidaţi pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent

     La şedinţa privind instruirea practică privind portul şi mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic, fără folosirea muniţiei reale, candidaţii au fost instruiţi cu privire la următoarele:
    1. Încărcarea şi descărcarea armei de vânătoare în timpul unei acţiuni de vânătoare;
    2. Portul armei în timpul deplasării vânătorului de la un stand la altul, în timpul aşteptării în stand, în repaus, în timpul recuperării vânatului împuşcat;
    3. Mânuirea armei de vânătoare în timpul urmăririi vânatului în vederea declanşării focului;
    4. Cunoaşterea următoarelor reguli de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii, şi anume:
    - se interzice organizarea vânătorii în condiţii de furtună, cât şi urmărirea vânatului mare rănit (urs, mistreţ) în condiţiile lipsei de vizibilitate.
    – arma de vânătoare se foloseşte pe fondurile cinegetice numai pentru recoltarea vânatului şi combaterea dăunătorilor vânatului.
    – în afara fondurilor cinegetice arma de vânătoare se transportă descărcată şi introdusă în toc.
    – muniţia trebuie sa fie corespunzătoare tipului şi calibrului armei utilizate şi categoriei speciei de vânat care trebuie recoltat.
    – se interzice utilizarea alicelor cu diametru mai mare de 5 mm.
    – la vânătoare se vor folosi numai armele care sunt în stare de funcţionare.
    – se interzice folosirea armei pentru sprijin sau lovirea vânatului rănit.
    – se interzice lovirea armei de arbori, stânci sau alte obiecte dure.
    – în timpul odihnei, arma va fi descărcată şi aşezată numai în locuri care oferă o bună stabilitate.
    – se interzice îndreptarea armei spre alte persoane, chiar dacă aceasta este descărcată.
    – cartuşele care rămân blocate pe ţeavă se scot cu instrumente adecvate.
    – în caz de rateu, arma nu se va deschide imediat, se va aştepta, cu ţeava îndreptată în jos, timp de aproximativ un minut.
    – se interzice punerea mâinii pe gura ţevilor.

    5. Cunoaşterea următoarelor obligaţii ale organizatorilor acţiunilor de vânătoare, şi anume:
    - să aibă asupra lor autorizaţia de vânătoare colectivă tip A sau, după caz, tip B, completată corect;
    – să verifice la toţi vânătorii participanţi permisul de armă, permisul de vânătoare sau ordinul de serviciu, armamentul, muniţia şi asigurarea obligatorie împotriva accidentelor;
    – să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor;
    – să prezinte vânătorilor principalele reguli de practicare a vânătorii, speciile de vânat în care se poate trage, numărul de exemplare permis a se vâna şi altele asemenea;
    – să informeze şi să instruiască vânătorii asupra semnalelor sonore - de începere şi de încetare a goanei utilizate în timpul vânătorii;
    – să informeze vânătorii şi gonaşii asupra pericolelor care pot fi întâlnite pe terenul de vânătoare - zone abrupte, stâncării, grohotişuri, ape curgătoare, canale, mlaştini, arbori aninaţi, zone de formare a avalanşelor;
    – să interzică exercitarea vânătorii de către persoanele aflate în stare de ebrietate, precum şi consumul de alcool în timpul vânătorii;
    – să stabilească amplasarea vânătorilor în stand şi să informeaze fiecare vânător asupra poziţiei ocupate de vecini şi, în funcţie de situaţie, asupra poziţiei vânătorilor amplasaţi pe flancuri;
    – să stabilească direcţiile şi unghiurile de tragere, reperele între care se permite tirul, precum şi interdicţiile de tragere în funcţie de amplasarea vânătorilor în standuri;
    – să stabilească componenţa echipelor de gonaşi şi conducătorii acestora, în funcţie de tipul de vânat, şi să îi instruiască asupra modului de desfăşurare a fiecărei goane, pentru vânătorile colective la goană;
    – să interzică folosirea altor câini, în afara celor din rasele admise la vânătoare;
    – să anunţe prin semnale sonore începerea şi încetarea goanei, precum şi a tirului;
    – să conducă vânătorii în fondul de vânătoare numai dacă posedă asigurare împotriva accidentelor de vânătoare şi dacă autorizaţia, permisul de vânătoare, permisul de armă şi armamentul sunt regulamentare;
    – să completeze cu pix rezultatele înregistrate de fiecare vânător, la fiecare acţiune organizată în baza autorizaţiei de vânătoare;
    – să crotalieze şi să înscrie în autorizaţia de vânătoare individuală vânatul împuşcat şi numărul crotaliei, imediat după ce acesta a fost recuperat, înainte de a părăsi fondul cinegetic;
    – să excludă vânătorii care nu respectă regulile privind organizarea şi practicarea vânătorii în timpul în care se află în fondul cinegetic;
    – să constituie echipe pentru urmărirea vânatului mare rănit;
    – să organizeze şi să supravegheze transportul vânatului mare împuşcat până la mijlocul de transport.

    6. Cunoaşterea următoarelor obligaţii ale persoanelor autorizate să practice vânătoarea individual, şi anume:
    - să prezinte organizatorului autorizaţia de vânătoare, permisul de vânătoare, permisul de armă sau, după caz, ordinul de serviciu, crotaliile corespunzătoare şi asigurarea obligatorie împotriva accidentelor;
    – să se prezinte cu armament şi muniţii care trebuie să aibă caracteristicile necesare pentru împuşcarea exemplarului din specia înscrisă în autorizaţia de vânătoare, conform prevederilor legale în vigoare, şi să le prezinte organizatorului pentru control;
    – la vânătoarea de selecţie vor trage numai în exemplarul indicat de organizator;
    – la urs, cerb comun, cerb lopătar, capră neagră vor folosi numai arme cu ţevi ghintuite şi cartuşe cu glonţ, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar la mistreţ, căprior şi muflon se pot folosi şi arme de vânătoare cu ţeavă lisă, însă numai cu muniţie cu proiectil unic;
    – înainte de a se încarcă arma se verifică şi se curăţă ţevile de eventualele depuneri de frunze, pământ, zăpadă etc.;
    – încărcarea armei se face la locul de vânătoare, după ce se asigură că pe direcţia de tragere nu se află alte persoane;
    – încărcarea armei basculante se va face cu ţevile îndreptate în jos, închiderea realizându- se prin ridicarea patului;
    – carabinele se încarcă ţinându-se cu ţeava în sus;
    – imediat după încărcare arma trebuie asigurată;
    – arma se poartă în mână sau pe umăr, asigurată, până la identificarea vânatului;
    – înainte de acţionarea siguranţei şi declanşarea focului asupra vânatului, vânătorul se va asigura că pe direcţia lui de tragere nu sunt persoane;
    – declanşarea focului se va face numai după identificarea clară a vânatului;
    – declanşarea focului asupra vânatului în mişcare pe jos, la ridicare sau în zbor se va face numai după asigurarea că prin ricoşare nu pot fi provocate accidente;
    – când se utilizează barca, vânătorul se va aşeza cu spatele la barcagiu şi va ţine arma îndreptată cu ţeava în sus; tirul este permis numai în faţă şi lateral;
    – declanşarea focului din observator se va face numai după identificarea precisă a vânatului;

    7. Cunoaşterea următoarelor obligaţii ale vânătorilor la vânătorile colective, şi anume:
    - deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se face în linişte pe un singur rând;
    – la aşezarea în stand, fiecare vânător trebuie să cunoască locul de amplasare a vecinilor;
    – este interzisă schimbarea locului indicat de organizator;
    – este interzis consumul de băuturi alcoolice în timpul acţiunii de vânătoare;
    – încărcarea armei se va face numai în stand, după ce vânătorul şi-a ocupat locul indicat de organizator;
    – arma se descarcă în stand, după semnalul de încetare a goanei;
    – este interzisă părăsirea standului în timpul vânătorii;
    – urmărirea vânatului rănit se va face după încetarea goanei şi numai cu aprobarea organizatorului;
    – se execută foc în vânat doar după ce acesta a fost foarte bine identificat şi numai dacă se află sub distanţa de tir eficient;
    – nu se trage în vânatul aflat în faţa vecinului;
    – înainte de părăsirea standului pentru goana următoare, arma se descarcă, deplasarea între goane făcându-se doar cu arma basculată sau cu închizătorul deschis, astfel încât acest lucru să fie vizibil; nu se părăseşte standul până când nu sunt strânse toate tuburile trase pentru a fi duse ulterior la un container destinat deşeurilor;
    – ridicarea vânatului căzut se va realiza numai după încetarea goanei;
    – în situaţia amplasării standurilor pe o singură linie, se interzice declanşarea focului sub un unghi mai mic de 45° faţă de linia vânătorilor, tirul fiind permis în faţa şi în spatele liniei vânătorilor;
    – în situaţia amplasării standurilor în linie pe o distanţă mai mică de 200 m, cu unul sau două flancuri, declanşarea focului de către vânătorii aflaţi pe flancuri este permisă numai în spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 45°;
    – în teren liber se interzice tirul în faţă cu arma cu alice când gonaşii au ajuns la 200 m de linia standului;
    – în teren liber se interzice tirul în faţă cu arma cu glonţ sau cartuş cu proiectil unic, când gonaşii au ajuns la 500 m de linia standului;
    – interzicerea tirului în faţă se semnalizează sonor de către organizator. După acest semnal, tirul este permis numai în spatele liniei standurilor;
    – pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standului trecerea armei încărcate peste acesta, se va realiza numai cu ţeava în sus;
    – pentru urmărirea vânatului mare rănit, se stabilesc de către organizator echipele de căutare şi recuperare, formate din minimum 2 vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini de vânătoare;
    – vânătorii au obligaţia de a avertiza gonaşii, în cazul în care vânatul mare rănit se deplasează în direcţia acestora;
    – în cazul vânătorilor la pândă, cu mai multe standuri alăturate, fiecare vânător trebuie să cunoască locurile în care sunt aşezaţi ceilalţi vânători;
    – declanşarea focului se va face numai după identificarea clară a vânatului;
    – părăsirea standului se va face la ora sau la semnalul stabilit de organizator.

    8. Cunoaşterea următoarelor obligaţii ale gonaşilor la vânătorile colective:
    - să se deplaseze în goană aliniaţi cu vecinii, la distanţă egală de aceştia, pe traseul sau după direcţia indicată de organizator;
    – să facă permanent zgomot pentru a fi uşor identificaţi de vânători, mai ales atunci când se apropie de linia acestora;
    – să avertizeze vânătorii în momentul observării vânatului, conform regulilor stabilite de organizatorul vânătorii la începutul acesteia;
    – să nu se apropie de vânatul mare căzut şi nici de cel rănit;
    – să poarte elemente care permit identificarea lor;
    – la vânătorile de mistreţ şi urs, fiecare echipă de 4 gonaşi va fi condusă de către un vânător înarmat pregătit să tragă în orice moment în vânatul rănit, observat pe parcurs de către gonaşii din echipă;
    – gonaşii au obligaţia de a confirma recepţionarea semnalului de avertizare;
    – observatorii, invitaţii şi candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare vor respecta regulile stabilite de organizatorul acţiunii de vânătoare.



    ┌────┬───────────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────────────┐
    │Nr. │Numele şi prenumele│Codul numeric│Semnătura  │    Semnătura         │
    │crt.│  stagiarului      │ personal    │stagiarului│  organizatorului     │
    ├────┼───────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────────────┤
    │ 1. │                   │             │           │                      │
    ├────┼───────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────────────┤
    │ 2. │                   │             │           │                      │
    ├────┼───────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────────────┤
    │... │                   │             │           │                      │
    ├────┼───────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────────────┤
    │    │                   │             │           │                      │
    ├────┼───────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────────────┤
    │    │                   │             │           │                      │
    ├────┼───────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────────────┤
    │    │                   │             │           │                      │
    └────┴───────────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────────────┘


     Prezentul proces verbal a fost încheiat într-un exemplar, care va fi depus şi înregistrat la sediul .................. (organizaţia vânătorească)
     O copie a prezentului proces verbal se păstrează la organizator, iar alte copii se transmit candidaţilor prezenţi la instruire.

     Organizator
     ..................
     (Semnătura)

    ANEXA nr. 4

     (Anexa nr. 4 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare)

     Organizaţia vânătorească
     ........................
     Nr. ........./..........

     RECOMANDARE DE ABSOLVIRE

     Ca urmare a rezultatelor obţinute în perioada de stagiatură realizată conform Regulamentului pentru obţinerea permiselor de vânătoare recomandăm pe d-l/d-na .......... , fiul/fiica lui ........ şi a ............. , domiciliat/domiciliată în ............. posesor al BI/CI seria ...... nr. ....... eliberat de ............. la data de .......... , C.N.P. ............... , pentru a participa la examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent.


                 Data:                 Conducător executiv/împuternicit,
          ....................            (nume, prenume, funcţia)
                                       .................................



    ANEXA nr. 5

     (Anexa nr. 6 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare)

     Set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător*)

    CAP. I
    BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

    SUBSECŢIUNEA I.A.
    MAMIFERE MARI
    1. Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:
    a) 60-70 zile;
    b) 90-100 zile;
    c) [120-130 zile.]

    2. Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:
    a) [septembrie-octombrie;]
    b) iulie-august;
    c) noiembrie-decembrie.

    3. Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:
    a) [dentiţie;]
    b) mărimea copitelor;
    c) greutatea craniului.

    4. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:
    a) forma capului;
    b) [forma corpului şi comportamentul animalului pe teren;]
    c) culoarea părului.

    5. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:
    a) zona de câmpie cu monoculturi;
    b) [pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere;]
    c) stepa.

    6. Longevitatea cerbului comun este de:
    a) aproximativ 10 ani;
    b) aproximativ 15 ani;
    c) [aproximativ 20 de ani.]

    7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:
    a) martie-iunie;
    b) iulie-august;
    c) [octombrie-noiembrie.]

    8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:
    a) diurn;
    b) nocturn;
    c) [crepuscular şi auroral.]

    9. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:
    a) ursul;
    b) râsul;
    c) [lupul.]

    10. Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur?
    a) decembrie-ianuarie;
    b) septembrie-octombrie;
    c) [februarie-martie.]

    11. Cerbul comun năpârleşte:
    a) numai primăvara;
    b) numai toamna;
    c) [atât primăvara cât şi toamna.]

    12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:
    a) slab pronunţat;
    b) [puternic pronunţat;]
    c) inexistent.

    13. "Raza lupului" apare la:
    a) [cerbul comun;]
    b) cerbul lopătar;
    c) căprior.

    14. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual?
    a) urs;
    b) [cerb;]
    c) lup.

    15. Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun?
    a) martie-aprilie;
    b) aprilie-mai;
    c) [mai-iunie.]

    16. Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?
    a) 28 de săptămâni;
    b) [34 de săptămâni;]
    c) 40 de săptămâni.

    17. Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:
    a) cerbulean sau junincă, după caz;
    b) [viţel sau viţea, după caz;]
    c) ied sau iadă, după caz.

    18. Ce se înţelege prin "locul de culcuş" al cerbului?
    a) locul în care se ascunde în caz de pericol;
    b) [locul unde se odihneşte şi rumegă în timpul zilei;]
    c) locul unde doarme în timpul nopţii.

    19. După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:
    a) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite;
    b) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri;
    c) [se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi.]

    20. Ce sunt scăldătorile cerbilor?
    a) [mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului;]
    b) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase;
    c) lacuri alpine în care se scaldă.

    21. Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?
    a) cu tuberculi;
    b) cu frunze uscate de arbori;
    c) [cu lujeri, muguri, coajă de arbori.]

    22. Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie:
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    23. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului?
    a) nr. 1;
    b) nr. 2;
    c) [nr. 4.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    24. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului?
    a) [nr. 1;]
    b) nr. 2;
    c) nr. 3.
 (a se vedea imaginea asociată)

    25. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de gheţuri?
    a) nr. 1;
    b) [nr. 2;]
    c) nr. 3.
 (a se vedea imaginea asociată)

    26. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie?
    a) nr. 1;
    b) nr. 2;
    c) [nr. 3.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    27. Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:
    a) [la baza prăjinei;]
    b) la baza ramurei mijlocii;
    c) la baza coroanei.

    28. Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la viţelul de cerb comun:
    a) [prezenţa petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viaţă;]
    b) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viaţă;
    c) faptul că nu deosebeşte culorile în primele două săptămâni de viaţă.

    29. Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:
    a) [250 kg;]
    b) 180 kg;
    c) 140 kg.

    30. Iarna, cerbul comun are blana de culoare:
    a) brun-roşcată;
    b) [brun închis - cenuşie;]
    c) brună, cu pete albe.

    31. Vara, cerbul comun are blana de culoare:
    a) [brun-roşcată;]
    b) brun închis - cenuşie;
    c) brună cu pete albe.

    32. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:
    a) 8-10 ani;
    b) [11-13 ani;]
    c) 14-16 ani.

    33. Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privinţa trofeului, după:
    a) 10-11 ani;
    b) 11-12 ani;
    c) [13-14 ani.]

    34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:
    a) mărime;
    b) [formă;]
    c) culoare.

    35. Cerbul comun se întâlneşte în România:
    a) [de la câmpie până în golul de munte;]
    b) doar la deal şi la munte;
    c) numai la munte.

    36. Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:
    a) 2-3 masculi dominanţi şi mai multe ciute;
    b) [un mascul dominant şi mai multe ciute;]
    c) un mascul dominant şi o ciută.

    37. Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:
    a) [câmpie;]
    b) deal;
    c) munte.

    38. Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie?
    a) [da;]
    b) nu;
    c) doar unele exemplare.

    39. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia cerb comun, deşi au o dezvoltare corporală normală?
    a) suliţarii de un an şi jumătate;
    b) [furcarii de doi ani şi jumătate;]
    c) cerbii adulţi care au ajuns la apogeu.

    40. Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:
    a) [boncănit;]
    b) gonit;
    c) alergat.

    41. Ce se întelege printr-un "cerb de 14 impar"?
    a) [Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 7 ramuri;]
    b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri;
    c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celălalt corn.

    42. Ce se întelege printr-un "cerb de 16 par"?
    a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 8 ramuri;
    b) [Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri;]
    c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celălalt corn.

    43. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:
    a) 5-6 ani;
    b) [9-10 ani;]
    c) 14-16 ani.

    44. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:
    a) [1 an şi 5 luni;]
    b) la 2 ani şi 3 luni;
    c) la 3 ani.

    45. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:
    a) [octombrie -noiembrie;]
    b) august-septembrie;
    c) ianuarie-februarie.

    46. Ciuta de lopătar fată în perioada:
    a) [mai-iunie;]
    b) februarie-martie;
    c) martie-mai.

    47. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:
    a) pădurile de răşinoase de mare întindere;
    b) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană;
    c) [pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline.]

    48. Longevitatea cerbului lopătar este de:
    a) 10-12 ani;
    b) 14-16 ani;
    c) [20-25 ani.]

    49. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?
    a) este mai puternic şi mai melodios;
    b) este mai intens şi mai modulat;
    c) [este mai slab şi mai monoton.]

    50. Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?
    a) 45 de săptămâni;
    b) 24 de săptămâni;
    c) [33 de săptămâni.]

    51. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai puţin pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
    a) cerb comun;
    b) [cerb lopătar;]
    c) căprior.

    52. În cazul cerbilor lopătari boncănesc:
    a) [numai masculii;]
    b) atât masculii cât şi femelele;
    c) numai femelele.

    53. Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult
    a) [două ramuri şi o lopată;]
    b) două ramuri şi două lopeţi;
    c) trei ramuri şi o lopată.

    54. Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?
    a) cerbul comun;
    b) [cerbul lopătar;]
    c) căpriorul.

    55. Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:
    a) 50 kg;
    b) [70 kg;]
    c) 100 kg.

    56. Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:
    a) [zona de joasă altitudine;]
    b) zona de dealuri înalte;
    c) zona de munte.

    57. La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părţile laterale ale corpului şi pe spate?
    a) [cerbul lopătar;]
    b) cerbul comun;
    c) căprior.

    58. Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna:
    a) februarie;
    b) [aprilie;]
    c) decembrie.

    59. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?
    a) Subcarpaţii Getici;
    b) Câmpia Olteniei;
    c) [Câmpia de Vest.]

    60. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
    a) 60 zile;
    b) 80-90 zile;
    c) [120-130 zile.]

    61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:
    d) [octombrie-decembrie;]
    e) iulie-august;
    f) septembrie-octombrie.

    62. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
    a) [februarie;]
    b) noiembrie;
    c) septembrie.

    63. Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:
    a) [iulie-august;]
    b) mai-iunie;
    c) septembrie-octombrie.

    64. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
    a) [după dentiţie;]
    b) după mărimea copitelor;
    c) după greutatea craniului.

    65. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
    a) [după forma corpului şi comportament;]
    b) după forma şi mărimea coarnelor;
    c) după culoarea blănii.

    66. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
    a) [trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal;]
    b) păduri întinse de foioase;
    c) păduri întinse de răşinoase.

    67. Longevitatea căpriorului este de aproximativ:
    a) 5 ani;
    b) 10 ani;
    c) [15 ani.]

    68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:
    a) martie-iunie;
    b) august-septembrie;
    c) [octombrie-noiembrie.]

    69. Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:
    a) ursul şi lupul;
    b) şacalul şi râsul;
    c) [lupul şi râsul.]

    70. Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:
    a) mistreţul şi pisica sălbatică;
    b) râsul şi şacalul;
    c) [vulpea, şacalul şi câinii hoinari.]

    71. Dimorfismul sexual la căprior este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    72. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
    a) [5-8 ani;]
    b) 2-4 ani;
    c) 9-12 ani.

    73. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
    a) 2 ani;
    b) 3 ani;
    c) [1 an şi 2 luni.]

    74. La căprior, coarnele reprezintă:
    a) adaptare la condiţiile de mediu;
    b) malformaţie a craniului;
    c) [caracter sexual secundar.]

    75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
    a) adaptare la condiţiile de mediu;
    b) [malformaţie;]
    c) caracter sexual secundar.

    76. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
    a) adaptării la condiţiile de mediu
    b) [castrării sau lezării testiculelor;]
    c) lezării cilindrilor frontali.

    77. "Oglinda" este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
    a) vară;
    b) toamnă;
    c) [tot timpul anului.]

    78. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
    a) cerb comun;
    b) cerb lopătar;
    c) [căprior.]

    79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?
    a) în lunile septembrie - octombrie;
    b) în lunile octombrie - noiembrie;
    c) [în lunile noiembrie - decembrie.]

    80. Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?
    a) unul;
    b) [doi;]
    c) trei.

    81. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
    a) imediat;
    b) [la 3-4 ore de la fătare;]
    c) după câteva zile de la fătare.

    82. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
    a) [este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii;]
    b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari;
    c) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează.

    83. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
    a) [este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile;]
    b) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie;
    c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică.

    84. Vara, blana căpriorului are culoarea:
    a) cenuşie;
    b) [roşcată;]
    c) brună

    85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
    a) diurn;
    b) crepuscular;
    c) [crepuscular şi auroral.]

    86. În anumite regiuni, denumirea de "ţap roşu" se foloseşte popular pentru:
    a) masculii de capră neagră de culoare roşcată;
    b) [masculul căpriorului;]
    c) masculul de capră neagră în timpul verii.

    87. Noţiunea de " oglindă" defineşte:
    a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă;
    b) [pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor;]
    c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii.

    88. Care din următoarele specii nu au vezică biliară?
    a) cerbul comun;
    b) [căpriorul;]
    c) mistreţul.

    89. Raportul normal între sexe la căprior este considerat:
    a) [1:1;]
    b) 1:2;
    c) 1:3.

    90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:
    a) 15 kg;
    b) [30 kg;]
    c) 50 kg.

    91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul şi femelă:
    a) cerb comun;
    b) cerb lopătar;
    c) [căprior.]

    92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului?
    a) cerbul comun;
    b) cerbul lopătar;
    c) [căpriorul.]

    93. Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit:
    a) [9 luni;]
    b) 5 luni;
    c) 4 luni.

    94. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de "căprior de câmp" (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)?
    a) [Câmpia de Vest;]
    b) Câmpia Română;
    c) Podişul Dobrogei.

    95. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:
    a) boncănit;
    b) rotit;
    c) [alergat.]

    96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:
    a) [brăhnit;]
    b) behăit;
    c) boncănit.

    97. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală?
    a) suliţarii de un an;
    b) [furcarii de doi ani;]
    c) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu.

    98. Cornul de cărprior dezvoltat normal are:
    a) două ramuri;
    b) [trei ramuri;]
    c) patru ramuri.

    99. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:
    a) octombrie-decembrie;
    b) iulie-august;
    c) [niciodată.]

    100. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:
    a) octombrie-decembrie;
    b) iulie-august;
    c) [niciodată.]

    101. Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada:
    a) [octombrie-noiembrie;]
    b) iulie-august;
    c) august-septembrie.

    102. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
    a) [după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1;]
    b) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoşi;
    c) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoşi.

    103. La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:
    a) 120°;
    b) 140°;
    c) [180°.]

    104. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:
    a) 90°;
    b) [120-140°;]
    c) 180°.

    105. La capră neagră coarnele cresc până la:
    a) 5 ani;
    b) 10 ani;
    c) [sfârşitul vieţii.]

    106. La capră neagră coarnele cresc pe:
    a) cilindrii frontali;
    b) [cepi osoşi;]
    c) prelungiri ale oaselor temporale.

    107. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:
    a) [limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin;]
    b) pădurile întinse de foioase şi răşinoase din zona de munte;
    c) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din zona de munte.

    108. Longevitatea caprei negre este de:
    a) 5-10 ani;
    b) 10-12 ani;
    c) [15-20 ani.]

    109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:
    a) exclusiv solitar;
    b) [în ciopor;]
    c) cu perechea.

    110. Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:
    a) ursul şi mistreţul;
    b) şacalul şi vulpea;
    c) [lupul şi râsul.]

    111. Dimorfismul sexual la capră neagră este:
    a) [slab pronunţat;]
    b) pronunţat;
    c) inexistent.

    112. La capra neagră "cornetele" reprezintă:
    a) [formaţiuni cornoase ce cresc din pielea capului şi îmbracă cepii osoşi;]
    b) o continuare a craniului;
    c) cilindri frontali.

    113. Urma caprei negre este:
    a) [alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă;]
    b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna;
    c) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei.

    114. "Oglinda" este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:
    a) vară;
    b) toamnă;
    c) [tot timpul anului.]

    115. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?
    a) brună închis;
    b) neagră;
    c) [maroniu-gălbuie.]

    116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?
    a) [brună închis;]
    b) neagră;
    c) gălbuie-cenuşie.

    117. Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt:
    a) auzul şi văzul;
    b) [auzul şi mirosul;]
    c) mirosul şi văzul.

    118. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?
    a) [duce în general viaţă de grup;]
    b) se grupează numai în perioada împerecherii;
    c) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ.

    119. La capra neagră coarnele sunt specifice:
    a) doar masculilor;
    b) doar femelelor batrâne;
    c) [ambelor sexe.]

    120. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:
    a) 15-20 kg;
    b) 20-30 kg;
    c) [30-45 kg.]

    121. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:
    a) 10-15 ani;
    b) [15-20 ani;]
    c) 20-30 ani.

    122. Capra neagră are activitate preponderent:
    a) [diurnă;]
    b) aurorală şi crepusculară;
    c) nocturnă.

    123. În cea mai mare parte din an, ţapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:
    a) [solitari, cu excepţia perioadei de împerechere când vin la ciopoare;]
    b) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret;
    c) în grup familial, compus împreună cu capra şi iedul său.

    124. Hrana caprei negre este constituită preponderent din:
    a) [licheni, graminee, lujeri şi muguri de foioase;]
    b) lujeri şi muguri din specii de stejar;
    c) muşchi, lujeri de larice şi tisă, grâu, orz şi ovăz.

    125. După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în:
    a) Carpaţii Orientali;
    b) [Carpaţii Meridionali;]
    c) Carpaţii Occidentali.

    126. În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:
    a) [Carpatii Meridionali, Occidentali şi Orientali;]
    b) doar în Carpaţii Orientali şi Meridionali;
    c) doar în Carpaţii Merdional şi Occidentali.

    127. Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:
    a) altitudinea;
    b) [prezenţa stâncăriilor greu accesibile;]
    c) sursa de hrană naturală de bună calitate.

    128. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:
    a) octombrie-decembrie;
    b) iulie-august;
    c) [niciodată.]

    129. Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada:
    a) [octombrie-decembrie;]
    b) martie-aprilie;
    c) mai-iulie.

    130. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
    a) [după numărul inelelor anuale de pe coarne;]
    b) după lungimea coarnelor;
    c) după grosimea coarnelor.

    131. La masculul de muflon coarnele sunt:
    a) [lungi şi spiralate;]
    b) scurte şi îndreptate spre spate;
    c) lungi şi îndreptate în sus.

    132. La femela de muflon coarnele sunt:
    a) lungi şi spiralate;
    b) [scurte şi îndreptate spre spate;]
    c) lungi şi îndreptate în sus.

    133. La muflon coarnele cresc până la:
    a) 5 ani;
    b) 10 ani;
    c) [sfârşitul vieţii.]

    134. La muflon coarnele cresc pe:
    a) cilindrii frontali;
    b) [cepi osoşi;]
    c) prelungiri ale oaselor temporale.

    135. Simţurile dezvoltate ale muflonului sunt:
    a) doar auzul şi văzul;
    b) doar auzul şi mirosul;
    c) [auzul, văzul şi mirosul.]

    136. Activitatea muflonului are caracter preponderent:
    a) [diurn;]
    b) auroral;
    c) crepuscular şi nocturn.

    137. Dimorfismul sexual la muflon este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    138. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
    a) 1 an.
    b) [1,5 ani;]
    c) 2 ani;

    139. La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:
    a) adaptare la condiţiile de mediu;
    b) malformaţie a craniului;
    c) [caracter sexual secundar.]

    140. Ce este cilindrul frontal?
    a) anomalie rar întâlnită la capra neagră;
    b) [partea din craniu pe care creşte cornul la cervide;]
    c) interiorul vârfului tevii la armele cu ţevi lise.

    141. Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:
    a) cerbul comun, cerbul lopătar şi capra neagră;
    b) cerbul lopătar, capra neagră şi căpriorul;
    c) [cerbul comun, cerbul lopătar şi căpriorul.]

    142. Dintre cele trei simţuri, miros, auz şi văz, care este cel mai redus în cazul mistreţului?
    a) mirosul;
    b) auzul;
    c) [văzul.]

    143. Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:
    a) auzul şi văzul;
    b) [mirosul şi auzul;]
    c) văzul şi mirosul.

    144. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?
    a) [A]
    b) B
    c) C
 (a se vedea imaginea asociată)

    145. Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?
    a) [urmele tipar ale membrelor anterioare;]
    b) urmele tipar ale membrelor posterioare;
    c) nu există deosebiri de mărime între urme.

    146. Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic?
    a) [da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;]
    b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;
    c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii.

    147. În România, biotopul favorabil mistreţului este reprezentat de:
    a) pădurile de răşinoase;
    b) [pădurile întinse de foioase;]
    c) stepa.

    148. Formarea cârdurilor de mistreţi se realizează în luna:
    a) martie;
    b) august;
    c) [noiembrie.]

    149. Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [nocturn;]
    c) diurn.

    150. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?
    a) culoarea părului;
    b) [forma corpului şi mărimea colţilor armă;]
    c) lungimea corpului.

    151. Hrana mistreţului este de origine:
    a) [animală şi vegetală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    152. La ce vârstă ating dimensiunile maxime colţii mistreţului?
    a) la 4-6 ani;
    b) [la 7-10 ani;]
    c) la 15 ani.

    153. La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?
    a) la 12-14 luni;
    b) [la 16-18 luni;]
    c) la 20-22 luni.

    154. La mistreţ, colţii armă constituie:
    a) malformaţie a maxilarului inferior;
    b) [caninii de pe maxilarul inferior;]
    c) caninii de pe maxilarului superior.

    155. Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:
    a) maxilarul inferior;
    b) [maxilarul superior;]
    c) ambele maxilare.

    156. Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:
    a) iulie-august;
    b) august-septembrie;
    c) [octombrie-decembrie.]

    157. Aprecierea vârstei mistreţului împuşcat, cu vârsta sub doi ani şi jumătate, se poate face:
    a) [după dentiţie;]
    b) după mărimea copitelor;
    c) după colţi.

    158. Aprecierea vârstei mistreţului mascul împuşcat, cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, se poate face:
    a) după greutate;
    b) după mărimea copitelor;
    c) [după colţi.]

    159. Longevitatea mistreţului este de:
    a) 4-5 ani;
    b) 7-8 ani;
    c) [peste 10 ani.]

    160. Gestaţia la mistreţ este de:
    a) 10 săptămâni;
    b) 14 săptămâni;
    c) [16-17 săptămâni.]

    161. Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:
    a) martie-aprilie;
    b) august-septembrie;
    c) [octombrie-ianuarie.]

    162. La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?
    a) [în al doilea an de viaţă;]
    b) în primul an de viaţă;
    c) la vârsta de trei ani.

    163. Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?
    a) între 90 şi 100 zile;
    b) între 140 şi 150 zile;
    c) [între 115-120 zile.]

    164. Omul poate fi atacat de mistreţ în următoarele situaţii:
    a) [când mistreţul este rănit;]
    b) când mistreţul este deranjat la locurile de hrănire;
    c) când mistreţul este deranjat la locurile de odihnă.

    165. Cum se deosebeşte cel mai uşor urma mistreţului de cea de cerb comun?
    a) după formă;
    b) după mărime;
    c) [după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreţ.]

    166. Ciurda de mistreţi este condusă de:
    a) perechea conducătoare;
    b) vierul cel mai bătrân;
    c) [scroafa cea mai în vârstă.]

    167. Greutatea vierilor de mistreţ poate depăşi în mod excepţional:
    a) 200 kg;
    b) [300 kg;]
    c) 400 kg.

    168. Mistreţii se scaldă cu plăcere în:
    a) ape curate stătătoare;
    b) ape curate curgătoare;
    c) [mocirlă.]

    169. Dintre cele trei specii, urs, lup şi râs, precizaţi care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ:
    a) ursul;
    b) [lupul;]
    c) râsul.

    170. Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreţ prin:
    a) [dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare;]
    b) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare;
    c) pete pe blană, mai deschise la culoare.

    171. Care dintre speciile de mai jos se pot încrucişa şi pot da naştere la pui viabili?
    a) [mistreţul cu porcul domestic;]
    b) vulpea cu câinele domestic;
    c) iepurele de câmp cu iepurele de casă.

    172. Câte specii de urs există în libertate în România?
    a) [o specie;]
    b) două specii;
    c) trei specii.

    173. Activitatea ursului are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [nocturn;]
    c) diurn.

    174. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care sunt mai dezvoltate la urs:
    a) [miros şi auz;]
    b) auz şi văz;
    c) văz şi miros.

    175. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care este mai slab dezvoltat la urs:
    a) miros;
    b) auz;
    c) [văz.]

    176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:
    a) [pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte şi munte;]
    b) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană;
    c) stâncăriile din golul alpin.

    177. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
    a) doar sănătoase;
    b) doar slabe, bolnave, rănite;
    c) [sănătoase, slabe, bolnave, rănite.]

    178. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
    a) doar sălbatice;
    b) doar domestice;
    c) [sălbatice şi domestice]

    179. Dimorfismul sexual la urs este:
    a) mediu pronunţat;
    b) puternic pronunţat;
    c) [inexistent.]

    180. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    181. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?
    a) [este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale.]
    b) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală.
    c) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale.

    182. Ursul obişnuieşte să pască iarbă?
    a) [da, primăvara şi toamna;]
    b) nu, pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat.
    c) nu, pentru că este omnivor şi consumă doar fructe, seminţe şi uneori carne.

    183. Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:
    a) câinelui enot;
    b) lupului;
    c) [viezurelui.]

    184. Longevitatea ursului este de circa:
    a) 13-15 ani;
    b) 16-19 ani;
    c) [peste 20 de ani.]

    185. La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?
    a) la vârsta de doi ani;
    b) [la vârsta de trei ani;]
    c) la vârsta de patru ani.

    186. Cât durează gestaţia la femela de urs?
    a) [între şapte şi opt luni;]
    b) între zece şi unsprezece luni;
    c) între cinci şi şase luni.

    187. Puii de urs cântăresc la naştere:
    a) [400-500 gr;]
    b) 1-2 kg;
    c) cca 3-3.5 kg.

    188. Câţi pui fată de regulă femela de urs?
    a) [2 pui;]
    b) 1 pui;
    c) 3 pui.

    189. La ce vârstă devin independenţi puii de urs?
    a) la 8-9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor);
    b) după ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri;
    c) [la 1,5-2 ani când ursoaica se împerechează din nou.]

    190. Care este perioada de împerechere la urs?
    a) [mai-iunie;]
    b) august-septembrie;
    c) septembrie-octombrie.

    191. Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă:
    a) vizuină;
    b) [bârlog;]
    c) culcuş.

    192. Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:
    a) februarie-martie;
    b) [mai-iunie;]
    c) iulie-august.

    193. Ursoaica fată, de regulă:
    a) în fiecare an;
    b) [din doi în doi ani;]
    c) din trei în trei ani.

    194. În hrana naturală a ursului predomină?
    a) [fructele şi seminţele;]
    b) carnea;
    c) iarba şi furnicile.

    195. Lupii atacă omul?
    a) niciodată;
    b) [doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul;]
    c) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde.

    196. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?
    a) nu;
    b) [da;]
    c) numai în mod excepţional.

    197. Hăita de lupi este condusă de:
    a) masculul dominant;
    b) femela cea mai în vârstă;
    c) [perechea conducătoare.]

    198. Gestaţia lupoaicei durează:
    a) [9 săptămâni;]
    b) 36 săptămâni;
    c) 8-9 luni.

    199. Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:
    a) gust şi văz;
    b) [miros şi auz;]
    c) văz şi pipăit.

    200. Lupul este un carnivor cu o greutate de:
    a) 10-15 kg - excepţional mai mult;
    b) 15-20 kg - excepţional mai mult;
    c) [25-50 kg - excepţional mai mult.]

    201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:
    a) terenurile agricole din zona de câmpie;
    b) [pădurile din zona de dealuri şi munte;]
    c) golul alpin.

    202. Care este condiţia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?
    a) să fie apărat de intemperii şi de insolaţie;
    b) să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic;
    c) [să aibă în apropiere apă de băut pentru pui.]

    203. Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinţi?
    a) proaspătă;
    b) [semidigerată, prin regurgitare;]
    c) premărunţită prin masticare de către lupoaică.

    204. Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?
    a) [până la 55-60 km/h;]
    b) până la 40-45 km/h;
    c) până la 75-85 km/h.

    205. Regimul alimentar al lupului este:
    a) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari;
    b) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici;
    c) [variat întrucât lupul consumă animale mari şi mici cât şi fructe.]

    206. Cât timp rezistă nemâncat lupul?
    a) [rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg;]
    b) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată;
    c) rezistă şi 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană.

    207. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [crepuscular şi nocturn;]
    c) diurn.

    208. Dimorfismul sexual la lup este:
    a) [slab pronunţat;]
    b) puternic pronunţat;
    c) pronunţat.

    209. Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun şi câine, lupul preferă carnea de:
    a) oaie;
    b) cerb comun;
    c) [câine.]

    210. Pentru a se hrăni, lupul vânează:
    a) doar animale sănătoase;
    b) doar animale slabe, bolnave, rănite;
    c) [animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite;]

    211. Hrana de origine animală a lupului constă în:
    a) doar animale pe care le vânează;
    b) [animale pe care le vânează şi cadavre de animale;]
    c) doar cadavre de animale.

    212. Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin:
    a) mărime;
    b) [forma eliptică, mai alungită;]
    c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane.

    213. Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin:
    a) [dispunerea rectilinie a urmelor;]
    b) dispunerea în zig-zag a urmelor;
    c) pasul evident mai mare.

    214. Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?
    a) nu;
    b) [da, lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor.]
    c) da, între părinţi şi pui.

    215. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    216. Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă şi mărime cu urma:
    a) [câinelui de talie mare;]
    b) bursucului;
    c) pisicii sălbatice.

    217. Longevitatea lupului este de circa:
    a) 7-9 ani;
    b) [10-12 ani;]
    c) 15-20 ani.

    218. Sub aspectul comportamentului social, lupul trăieşte:
    a) [preponderent în grup familial;]
    b) preponderent solitar;
    c) în perechi.

    219. Într-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:
    a) [femela dominant cu masculul dominant;]
    b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant;
    c) toate exemplarele mature sexual.

    220. Urmaşii rezultaţi din încrucişarea lupului cu câinele domestic sunt:
    a) [fertili;]
    b) sterili;
    c) nu se încucişează.

    221. Câţi pui fată femela râsului?
    a) 5-6 sau chiar mai multi;
    b) [2-4;]
    c) 1.

    222. La ce vârstă devin independenţi puii de râs?
    a) la câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă;
    b) [la 9 luni;]
    c) la doi ani când sunt abandonaţi de mama lor.

    223. Râşii trăiesc:
    a) în haită;
    b) în grup familial;
    c) [solitar, exceptând femela cu pui sub un an.]

    224. Împerecherea la râşi are loc în lunile:
    a) decembrie-ianuarie;
    b) [februarie-martie;]
    c) iulie-august.

    225. Râsul prezintă gheare:
    a) [retractile;]
    b) neretractile;
    c) semiretractile.

    226. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:
    a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
    b) [păduri de mare întindere, liniştite, din zona de deal şi munte;]
    c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti.

    227. Râsul se caţără în arbori?
    a) nu, indiferent de situaţie;
    b) [da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii;]
    c) da, doar pentru odihnă.

    228. Activitatea râsului are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [crepuscular şi nocturn;]
    c) diurn.

    229. Dimorfismul sexual la râs este:
    a) [slab pronunţat;]
    b) puternic pronunţat;
    c) pronunţat.

    230. Hrana râsului este de origine:
    a) animală şi vegetală;
    b) vegetală;
    c) [animală.]

    231. Simţurile dezvoltate ale râsului sunt:
    a) numai auzul;
    b) numai mirosul;
    c) [auzul, văzul şi mirosul.]

    232. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:
    a) pisică sălbatică;
    b) [râs;]
    c) jder de piatră.
 (a se vedea imaginea asociată)

    233. După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:
    a) câinelui;
    b) jderului;
    c) [pisicii sălbatice.]

    234. Pentru a se hrăni, râsul vânează:
    a) numai animale de talie mare;
    b) numai animale de talie mică;
    c) [animale de talie mare şi animale de talie mică.]

    235. Râsul se hrăneşte cu:
    a) exclusiv animale pe care le vânează;
    b) [animale pe care le vânează şi uneori cu cadavre de animale;]
    c) exclusiv cadavre de animale;

    236. Longevitatea râsului este de aproximativ:
    a) [18 ani;]
    b) 10 ani;
    c) 5 ani.

    237. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică?
    a) [în lunile februarie-martie;]
    b) în lunile aprilie-mai;
    c) în lunile noiembrie-decembrie.

    238. Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?
    a) şapte săptămâni;
    b) [nouă săptămâni şi jumătate;]
    c) cinci săptămâni.

    239. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor?
    a) [nu.]
    b) da, când puii au depăşit 30-40 zile.
    c) da, în situaţia în care pisica mamă moare.

    240. Câţi pui fată, de regulă, pisica sălbatică?
    a) 1-2;
    b) [2-4;]
    c) 6-8.

    241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisică sălbatică trăieşte:
    a) exclusiv solitar;
    b) în familie;
    c) [individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii.]

    242. Care este principalul duşman al pisicii sălbatice în zona de munte?
    a) lupul;
    b) [râsul;]
    c) ursul.

    243. La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?
    a) la vârsta de 3 săptămâni;
    b) la vârsta de 5-6 săptămâni;
    c) [la vârsta de 3 luni.]

    244. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?
    a) fazani şi iepuri;
    b) [şoareci şi păsări;]
    c) insecte, broaşte, şopârle.

    245. Hrana pisicii sălbatice este de origine:
    a) [animală;]
    b) vegetală;
    c) vegetală şi animală.

    246. Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:
    a) [crepuscular şi nocturn;]
    b) auroral şi diurn;
    c) diurn şi crepuscular.

    247. Pisica sălbatică are coada:
    a) [groasă, boantă, cu inele de culoare închisă;]
    b) groasă cu inele de culoare albă;
    c) subţire cu un colorit uniform maroniu.

    248. Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?
    a) pisică domestică;
    b) [pisică sălbatică;]
    c) râs.
 (a se vedea imaginea asociată)

    249. Noţiunea de dimorfism sexual defineşte:
    a) raportul între sexe;
    b) [deosebirea morfologic evidentă între mascul şi femelă;]
    c) incapacitatea femelei de a avea progenituri.

    250. Ce înţelegeţi prin «perioada de rut» la animale?
    a) [perioada de împerechere;]
    b) perioada de fătare;
    c) perioada de năpârlire.

    251. Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:
    a) [pisica sălbatică;]
    b) dihorul;
    c) jderul.


    SUBSECŢIUNEA I.B.
    MAMIFERE MICI
    252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă:
    a) [terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă;]
    b) malurile apelor unde îşi sapă galerii;
    c) păduri întinse de foioase

    253. Iepurele de vizuină trăieşte:
    a) [în colonii;]
    b) solitar;
    c) în familii.

    254. Împerecherea vulpii are loc în perioada:
    a) noiembrie-decembrie;
    b) [ianuarie-februarie;]
    c) martie-aprilie.

    255. Gestaţia vulpii este de:
    a) aproximativ 4-5 săptămâni;
    b) [aproximativ 7-8 săptămâni;]
    c) aproximativ 10-11 săptămâni.

    256. Vulpea năpârleşte:
    a) [numai primăvara;]
    b) numai toamna;
    c) atât primăvara cât şi toamna.

    257. Vulpea fată, de regulă:
    a) 1-2 pui;
    b) [4-5 pui;]
    c) 7-8 pui;

    258. Cât timp sunt alăptaţi puii de vulpe?
    a) [timp de 3-4 luni;]
    b) timp de 6 luni;
    c) timp de 8 luni.

    259. Sporul anual la vulpe, la vârsta maturităţii este:
    a) între 50% şi 100%,
    b) [între 100% şi 150%;]
    c) peste 200%.

    260. Hrana vulpii este de natură:
    a) exclusiv animală;
    b) [animală şi vegetală;]
    c) exclusiv vegetală.

    261. Pentru creşterea puilor şi pentru odihnă, vulpea amenajează sau foloseşte:
    a) scorburi de arbori bătrâni;
    b) [vizuini în pământ;]
    c) culcuşuri din frunze şi crengi la nivelul solului.

    262. Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
    a) văzul şi pipăitul;
    b) [auzul şi mirosul;]
    c) mirosul şi pipăitul.

    263. Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:
    a) în familii;
    b) în perechi;
    c) [individual.]

    264. Longevitatea vulpii este de:
    a) 5-7 ani;
    b) [10-12 ani;]
    c) 18-20 ani.

    265. Activitatea vulpii are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [crepuscular şi nocturn;]
    c) diurn.

    266. Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte ameninţată?
    a) [îi mută în altă vizuină;]
    b) apară puii şi vizuina;
    c) fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina.

    267. Urma-pârtie a vulpii este dispusă:
    a) [rectiliniu;]
    b) uşor în zig-zag;
    c) evident în zig-zag.

    268. Vulpea marchează teritoriul prin:
    a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului;
    b) [urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile;]
    c) gropi săpate în apropierea vizuinilor.

    269. Hrana de bază a vulpii o constituie:
    a) iepurii şi fazanii;
    b) fazanii şi potârnichile;
    c) [rozătoarele mici.]

    270. Vulpea naşte o singură dată pe an, câte:
    a) 2-3 pui;
    b) [4-5 pui;]
    c) 8-10 pui.

    271. Longevitatea şacalului este de:
    a) [12-14 ani;]
    b) 6-8 ani;
    c) 20-22 ani.

    272. Hrana şacalului este de origine:
    a) [animală şi vegetală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    273. Sub aspectul comportamentului social, şacalul este:
    a) [un animal sociabil;]
    b) este sociabil doar în perioada de reproducere;
    c) este sociabil doar în perioada creşterii puilor.

    274. Precizaţi care din următoarele specii are talia cea mai mare:
    a) vulpea;
    b) [şacalul;]
    c) câinele enot.

    275. Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [crepuscular şi nocturn;]
    c) diurn.

    276. Hrana câinelui enot este de origine:
    a) [animală şi vegetală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:
    a) pădurile întinse din zona de deal;
    b) pădurile întinse din zona de munte;
    c) [pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile.]

    278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [crepuscular şi nocturn;]
    c) diurn.

    279. Hrana viezurelui este de origine:
    a) [animală şi vegetală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:
    a) [pădurile de foioase de deal şi câmpie;]
    b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă;
    c) pădurile de răşinoase.

    281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:
    a) căutarea hranei în pădure;
    b) [somnul de iarnă;]
    c) căutarea hranei în stufărişuri.

    282. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
    a) [februarie;]
    b) martie;
    c) aprilie.

    283. Câţi pui fată femela viezurelui?
    a) [3-5;]
    b) 1-2;
    c) 6-8.

    284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
    a) [are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor;]
    b) este exclusiv carnivor;
    c) este exclusiv ierbivor.

    285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?
    a) are două perioade de împerechere pe an;
    b) [în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă;]
    c) femela fată doar din doi în doi ani.

    286. Viezurele îşi amenajează pentru odihnă:
    a) [vizuină;]
    b) bârlog;
    c) culcuş.

    287. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:
    a) vulpea şi şacalul;
    b) câinele enot şi jderul de copac;
    c) [viezurele şi jderul de piatră.]

    288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:
    a) câine-jder;
    b) bursuc cu barbă;
    c) [bursuc.]

    289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este:
    a) brună;
    b) [cenuşie;]
    c) gălbui-roşcată.

    290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat?
    a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta;
    b) [da, după tocirea dentiţiei;]
    c) foarte dificil, după starea de îngrăşare.

    291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
    a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
    b) [apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe;]
    c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal.

    292. Activitatea vidrei are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [crepuscular şi nocturn;]
    c) diurn;

    293. Dimorfismul sexual la vidră este:
    a) pronunţat;
    b) puternic pronunţat;
    c) [slab pronunţat.]

    294. Hrana vidrei este de origine:
    a) animală şi vegetală;
    b) vegetală;
    c) [animală.]

    295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este:
    a) imprimarea a patru degete;
    b) [imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele;]
    c) imprimarea pintenului.

    297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
    a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
    b) [împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare;]
    c) pădurile de mare întindere, liniştite.

    298. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
    a) auroral;
    b) [crepuscular şi nocturn;]
    c) diurn.

    299. Hrana nurcii este de origine:
    a) animală şi vegetală;
    b) vegetală;
    c) [animală.]

    300. Hrana jderilor este de natură:
    a) exclusiv animală;
    b) exclusiv vegetală;
    c) [animală şi vegetală.]

    301. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
    a) diurn;
    b) [crepuscular şi nocturn;]
    c) auroral şi diurn.

    302. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    303. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
    a) [pădurile bătrâne de mare întindere;]
    b) zona de stepă;
    c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.

    305. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
    a) pădurile bătrâne de mare întindere;
    b) zona de stepă;
    c) [terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.]

    306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de:
    a) pădurile bătrâne de mare întindere;
    b) zona de stepă;
    c) [terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.]

    307. Hrana dihorului comun este de natură:
    a) exclusiv animală;
    b) exclusiv vegetală;
    c) [animală şi vegetală.]

    308. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:
    a) lungimea cozii;
    b) culoarea generala a corpului;
    c) [forma şi culoarea petei de pe piept.]

    309. Jderii prezintă gheare retractile?
    a) da;
    b) [nu;]
    c) numai jderii de copac.

    310. Jderul de piatră se mai numeşte:
    a) câine-jder;
    b) jder de scorbură;
    c) [beică.]

    311. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
    a) auzul şi văzul;
    b) [auzul şi mirosul;]
    c) văzul şi mirosul.

    312. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
    a) miros;
    b) auz;
    c) [văz.]

    313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
    a) pădurile de răşinoase;
    b) [trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole;]
    c) zona alpină.

    314. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
    a) auroral;
    b) [nocturn;]
    c) diurn.

    315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) [inexistent.]

    316. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
    a) animală şi vegetală;
    b) [exclusiv vegetală;]
    c) exclusiv animală.

    317. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:
    a) [42-43 zile;]
    b) 50-52 zile;
    c) 58-60 zile.

    318. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:
    a) [şacalul, vulpea şi câinii hoinari;]
    b) râsul, şacalul şi lupul;
    c) şacalul, mistreţul şi râsul.

    319. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
    a) după culoarea părului;
    b) [după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior;]
    c) după mărimea corporală.

    320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?
    a) 4-5 luni;
    b) [7-8 luni;]
    c) 10-11 luni.

    321. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?
    a) [au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi;]
    b) sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează în prima săptămână;
    c) au corpul acoperit parţial cu păr, ochii închişi şi sunt vioi.

    322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?
    a) [din ianuarie până în august;]
    b) din aprilie până în mai;
    c) din martie până în iunie.

    323. Iepurele de câmp vieţuieşte:
    a) [singuratic;]
    b) în grupuri familiale;
    c) în cupluri.

    324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:
    a) doar zonelor de câmpie;
    b) doar zonelor de câmpie şi de deal;
    c) [întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte.]

    325. Iepuroaicele de câmp fată:
    a) o dată pe an;
    b) [de 3-4 ori pe an;]
    c) de 4-5 ori pe an.

    326. Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:
    a) [2-4 pui;]
    b) 6-7 pui;
    c) 8-10 pui.

    327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în faţa urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?
    a) căprior;
    b) vulpe;
    c) [iepure de câmp.]

    328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăieşte:
    a) singuratică;
    b) în perechi;
    c) [în colonii.]

    329. În perioada de iarnă, marmota:
    a) [hibernează;]
    b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină;
    c) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune.

    330. Hermelina se deosebeşte de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:
    a) coloraţie roşcată-cafenie;
    b) pată alburie pe abdomen;
    c) [coloraţie neagră a vârfului cozii.]

    331. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
    a) nu;
    b) [da, după culoare;]
    c) da, după mărimea corpului.

    332. Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    333. Hârciogul trăieşte, de regulă, în:
    a) [câmpul agricol cultivat;]
    b) tufişuri şi crânguri;
    c) zăvoaie, stufărişuri şi plauri.

    334. Hârciogul se adăposteşte în:
    a) platforme plutitoare amenajate pe apă;
    b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri;
    c) [vizuini verticale săpate în câmp deschis.]

    335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?
    a) [este turtită dorso-ventral lipsită de păr;]
    b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr;
    c) este turtită bilateral acoperită cu păr.

    336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?
    a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele;
    b) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare;
    c) [prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare.]

    337. Castorul îşi amenajează adăpostul în:
    a) [malurile cursurilor de apă;]
    b) scorburile arborilor aflaţi pe marginea cursurilor de apa;
    c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile.

    338. În România castorul este prezent în:
    a) [râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora;]
    b) Delta Dunării;
    c) nu trăieşte în libertate.

    339. Bizamul este un animal:
    a) acvatic;
    b) terestru;
    c) [semiacvatic.]

    340. Hrana bizamului este:
    a) exclusiv animală;
    b) [vegetală şi animală;]
    c) exclusiv vegetală.

    341. Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?
    a) viezurele;
    b) lapinul;
    c) [bizamul.]


    SUBSECŢIUNEA I.C.
    PĂSĂRI
    342. Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:
    a) [în România;]
    b) în ţările nordice;
    c) în ţările sudice.

    343. Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:
    a) în România;
    b) [în ţările nordice;]
    c) în ţările sudice.

    344. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
    a) menţin directia;
    b) [zboară;]
    c) păstrează temperatura corpului.

    345. Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
    a) [menţin direcţia;]
    b) zboară;
    c) păstrează temperatura corpului.

    346. Tectricele păsărilor servesc pentru:
    a) menţinerea direcţiei;
    b) [acoperirea aripilor;]
    c) formarea "oglinzii".

    347. Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:
    a) izolare termică a organelor interne;
    b) [plutire mai uşoară în timpul zborului;]
    c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor.

    348. Păsările din speciile de interes cinegetic au:
    a) 5 degete;
    b) [4 degete;]
    c) 3 degete.

    349. Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:
    a) [raţa mică şi raţa cârâitoare;]
    b) raţa moţată şi raţa cu ciuf;
    c) raţa mare şi raţa pestriţă.

    350. La raţa mare dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    351. La raţa mare, năpârlirea se produce:
    a) la ambele sexe deodată;
    b) mai întâi la femele şi apoi la masculi;
    c) [mai întâi la masculi şi apoi la femele.]

    352. La raţa mare "oglinda" este:
    a) galbenă;
    b) albă;
    c) [albastru-violetă.]

    353. Raţa mare este, de regulă, specie:
    a) poligamă;
    b) [monogamă;]
    c) rareori monogamă.

    354. Hrana raţei mari este de origine:
    a) exclusiv vegetală;
    b) exclusiv animală;
    c) [animală şi vegetală.]

    355. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    356. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    357. Raţa cârâitoare este specie:
    a) exclusiv sedentară;
    b) [oaspete de vară;]
    c) sedentară şi oaspete de iarnă.

    358. La raţa cârâitoare "oglinda" este:
    a) slab pronuţată la femele;
    b) inexistentă la mascul;
    c) [asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.]

    359. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    360. La raţa mică dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    361. La raţa mică "oglinda" este:
    a) slab pronunţată la femele;
    b) inexistentă la mascul;
    c) [colorată identic la mascul şi la femelă.]

    362. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    363. Raţa mică este specie:
    a) [de pasaj şi oaspete de iarnă;]
    b) sedentara;
    c) oaspete de vară.

    364. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    365. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    366. La raţa suliţar dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    367. Raţa suliţar este specie:
    a) sedentară;
    b) [de pasaj;]
    c) oaspete de vară.

    368. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    369. La raţa lingurar dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    370. La raţa lingurar "oglinda" este:
    a) slab pronuţată la femele;
    b) inexistentă la mascul;
    c) [colorată identic la mascul şi la femelă.]

    371. Raţa lingurar este specie:
    a) [de pasaj şi oaspete de vară;]
    b) oaspete de iarnă;
    c) sedentară.

    372. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    373. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    375. La raţa moţată dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    376. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    377. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    378. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    379. Raţa pestriţă este specie:
    a) [oaspete de vară şi pasaj;]
    b) oaspete de iarnă;
    c) sedentară.

    380. Raţa sunătoare este specie:
    a) sedentară şi oaspete de vară;
    b) [de pasaj şi oaspete de iarnă;]
    c) sedentară.

    381. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    382. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    383. Raţa cu cap negru este specie:
    a) exclusiv sedentară;
    b) [oaspete de iarnă;]
    c) oaspete de vară.

    384. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) [pronunţat;]
    c) inexistent.

    385. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    386. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
    a) [slab pronunţat;]
    b) pronunţat;
    c) puternic pronuntat.

    387. Gâsca de vară este specie:
    a) poligamă;
    b) [monogamă;]
    c) rareori monogamă.

    388. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
    a) [membrană interdigitală;]
    b) lobi digitali;
    c) degete lungi.

    389. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
    a) [gâsca de vară;]
    b) gâsca de semănătură;
    c) gârliţa mare.

    390. Gâsca de vară este specie:
    a) sedentară;
    b) [de pasaj şi oaspete de vară;]
    c) oaspete de iarnă.

    391. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
    a) aprilie;
    b) [iunie;]
    c) septembrie.

    392. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    393. Gâsca de semănătură este specie:
    a) sedentară;
    b) [de pasaj;]
    c) oaspete de vară.

    394. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    395. Gârliţa mare este specie:
    a) sedentară;
    b) [de pasaj şi oaspete de iarna;]
    c) oaspete de vară.

    396. Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:
    a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare;
    b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică;
    c) [pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.]

    397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    398. Găinuşa de baltă este specie:
    a) sedentară;
    b) sedentară şi oaspete de iarnă;
    c) [oaspete de vară.]

    399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    400. Becaţina comună este specie:
    a) [de pasaj;]
    b) oaspete de vară;
    c) sedentară.

    401. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    402. Sitarul de pădure este specie:
    a) [de pasaj şi oaspete de vară;]
    b) oaspete de iarnă;
    c) sedentară.

    403. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    404. Cocârlia de câmp este specie:
    a) [oaspete de vara şi de pasaj;]
    b) oaspete de iarnă;
    c) sedentară.

    405. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    406. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    407. Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:
    a) de pasaj;
    b) [oaspete de iarnă şi sedentară;]
    c) oaspete de vară.

    408. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    409. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    410. Porumbelul gulerat este specie:
    a) eratică;
    b) [oaspete de vară şi de pasaj;]
    c) sedentară.

    411. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    412. Porumbelul de scorbură este specie:
    a) eratică;
    b) [oaspete de vara şi de pasaj;]
    c) sedentară.

    413. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    414. Porumbelul gulerat se mai numeşte:
    a) [porumbel popesc;]
    b) porumbel de scorbură;
    c) porumbel de stâncă.

    415. Porumbelul de scorbură se mai numeşte:
    a) porumbel popesc;
    b) porumbel gulerat;
    c) [golumb.]

    416. Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:
    a) [arbori, situaţi în crânguri şi păduri;]
    b) arbori izolaţi;
    c) poduri de clădiri părăsite.

    417. Porumbeii sălbatici sunt specii:
    a) sedentare;
    b) [migratoare;]
    c) eratice.

    418. Turturica este specie:
    a) oaspete de iarnă;
    b) [oaspete de vară;]
    c) sedentară.

    419. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    420. Guguştiucul este specie:
    a) oaspete de iarnă;
    b) oaspete de vară;
    c) [sedentară.]

    421. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    422. Cioara grivă este specie:
    a) oaspete de iarnă;
    b) oaspete de vară;
    c) [sedentară.]

    423. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    424. În România, cioara de semănătură este specie:
    a) exclusiv oaspete de iarnă;
    b) exclusiv oaspete de vară;
    c) [sedentară şi oaspete de iarnă.]

    425. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    426. Gaiţa este specie:
    a) [sedentară;]
    b) oaspete de iarnă;
    c) oaspete de vară.

    427. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    428. Coţofana este specie:
    a) [sedentară;]
    b) oaspete de iarnă;
    c) oaspete de vară.

    429. Prepeliţa are ciocul:
    a) [scurt;]
    b) mediu;
    c) lung.

    430. Sitarul are ciocul:
    a) scurt;
    b) mediu;
    c) [lung.]

    431. Raţa lingurar are ciocul:
    a) drept;
    b) încovoiat;
    c) [turtit dorso-ventral.]

    432. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:
    a) membrană interdigitală;
    b) [lobi digitali;]
    c) degete lungi.

    433. Găinuşa de baltă are penajul:
    a) negru complet;
    b) negru mat cu o pată albă pe frunte;
    c) [negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.]

    434. Ierunca trăieşte în:
    a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc.;
    b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini;
    c) [arborete din zona de dealuri înalte şi munte.]

    435. Ierunca este specie:
    a) migratoare;
    b) [sedentară;]
    c) eratică.

    436. Ierunca cuibăreşte în:
    a) [cuiburi sumar amenajate pe sol;]
    b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri;
    c) cuiburi amenajate în scorburi.

    437. Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:
    a) [pe ramuri;]
    b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.;
    c) pe sol.

    438. Graurul este specie:
    a) [migratoare, oaspete de vară;]
    b) migratoare, oaspete de iarnă;
    c) sedentară.

    439. Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:
    a) familii;
    b) stoluri familiale mici;
    c) [stoluri mari.]

    440. Ciorile grive cuibăresc:
    a) în colonii;
    b) [în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;]
    c) în poduri de clădiri părăsite.

    441. Cioara de semănătură cuibăreşte:
    a) [în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;]
    b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri;
    c) în podurile clădirilor părăsite.

    442. Stăncuţa este pasăre:
    a) granivoră;
    b) carnivoră;
    c) [omnivoră.]

    443. Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:
    a) [păduri;]
    b) vii şi livezi;
    c) parcuri şi grădini din localităţi.

    444. Stăncuţa este specie:
    a) [sedentară;]
    b) oaspete de iarnă;
    c) oaspete de vară.

    445. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    446. Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    447. Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    448. Hrana cormoranului mare este compusă din:
    a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti;
    b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti;
    c) [exclusiv din peşte.]

    449. Cormoranul mare cloceşte:
    a) solitar;
    b) în familii;
    c) [în colonii.]

    450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
    a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
    b) [trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;]
    c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

    451. Fazanul este specie:
    a) autohtonă;
    b) [alohtonă;]
    c) migratoare.

    452. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
    a) lungimea penelor din coadă;
    b) forma şi mărimea ciocului;
    c) [mărimea şi forma pintenilor.]

    453. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
    a) auroral şi nocturn;
    b) crepuscular şi nocturn;
    c) [diurn.]

    454. Dimorfismul sexual la fazan este:
    a) slab pronunţat;
    b) [puternic pronunţat;]
    c) inexistent.

    455. Constituirea "haremurilor" la fazan are loc:
    a) [primăvara, devreme;]
    b) vara;
    c) tot timpul anului.

    456. Fazanul este specie:
    a) [poligamă;]
    b) monogamă;
    c) rareori poligamă.

    457. Hrana fazanului este de origine:
    a) [vegetală şi animală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    458. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    459. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:
    a) cocoş de munte;
    b) raţă;
    c) [potârniche.]

    460. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?
    a) [1;]
    b) 3;
    c) 5.

    461. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:
    a) [forma şi mărimea pintenilor;]
    b) lungimea ciocului;
    c) forma capului.

    462. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
    a) mirosul şi văzul;
    b) [văzul şi auzul;]
    c) mirosul şi auzul.

    463. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:
    a) puternic pronunţată;
    b) pronunţată;
    c) [puţin pronunţată;]

    464. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
    a) 5-6 luni;
    b) [10 luni;]
    c) 16 luni.

    465. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
    a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat;
    b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii;
    c) [pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.]

    466. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib?
    a) [10-12;]
    b) 4-6;
    c) 2-4.

    467. Cât durează incubaţia la fazan?
    a) [24 de zile;]
    b) 36 de zile;
    c) 48 de zile.

    468. La fazan, clocirea o face:
    a) [femela;]
    b) femela ajutată de mascul;
    c) masculul.

    469. La fazan, creşterea puilor o face:
    a) [femela;]
    b) femela ajutată de mascul;
    c) masculul.

    470. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
    a) [varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;]
    b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic;
    c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb.

    471. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
    a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
    b) [câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;]
    c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

    472. Arealul potârnichii, în România, este:
    a) [din zona de câmpie până în golul alpin;]
    b) doar în zonele de câmpie;
    c) doar în zonele de câmpie şi deal.

    473. Nuanţa generală a potârnichii este:
    a) [cenuşie;]
    b) ruginie;
    c) ruginie-marmorată.

    474. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:
    a) [pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;]
    b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale;
    c) coada vizibil mai lungă a masculului.

    475. La potârniche cloceşte:
    a) [numai femela;]
    b) numai masculul;
    c) ambele sexe.

    476. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:
    a) [o singură pontă;]
    b) două ponte;
    c) 3-4 ponte.

    477. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
    a) auroral şi nocturn;
    b) crepuscular şi nocturn;
    c) [diurn.]

    478. Dimorfismul sexual la potârniche este:
    a) [slab pronunţat;]
    b) puternic pronunţat;
    c) inexistent.

    479. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
──────────
    *) Notă CTCE:
    *) Notă CTCE:
     Imaginile se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 bis din 24 aprilie 2014 la pagina 64 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    480. Potârnichea este specie:
    a) poligamă;
    b) [monogamă;]
    c) rareori poligamă.

    481. Hrana potârnichii este de origine:
    a) [vegetală şi animală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    482. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
    a) cocoş de munte;
    b) raţă;
    c) [fazan.]

    483. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:
    a) vegetală;
    b) [animală;]
    c) minerală şi vegetală.

    484. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
    a) mirosul şi văzul;
    b) [văzul şi auzul;]
    c) mirosul şi auzul.

    485. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
    a) [pronunţată;]
    b) puţin pronunţată;
    c) nu este fidela locului de trai.

    486. Potârnichea este o specie
    a) [sedentară;]
    b) migratoare;
    c) oaspete de vară.

    487. Potârnichea îşi face cuibul:
    a) în arbori;
    b) în scorburile arborilor bătrâni;
    c) [pe sol.]

    488. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
    a) 5-6 luni;
    b) [10 luni;]
    c) 14 luni.

    489. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:
    a) individual;
    b) în perechi;
    c) [în stoluri.]

    490. Hrana prepeliţei este de origine:
    a) [vegetală şi animală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    491. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
    a) [A;]
    b) B;
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    492. Prepeliţa este specie:
    a) [migratoare;]
    b) sedentară;
    c) eratică.

    493. Prepeliţa îşi face cuibul:
    a) în arbori;
    b) în scorburile arborilor bătrâni;
    c) [pe sol.]

    494. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
    a) [1-2;]
    b) 3-4;
    c) 4-5.

    495. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
    a) [câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;]
    b) păduri întinse din zona de deal;
    c) păduri situate în zona de munte.

    496. Migraţia către Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:
    a) iulie;
    b) [septembrie;]
    c) noiembrie.

    497. Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:
    a) auroral şi nocturn;
    b) crepuscular şi nocturn;
    c) [diurn.]

    498. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:
    a) în perechi;
    b) în stoluri;
    c) [nu rămâne peste iarnă în România.]

    499. Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:
    a) cocoşar;
    b) găinuşa;
    c) [pitpalac.]

    500. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
    a) [pădurile întinse de răşinoase;]
    b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
    c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.

    501. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
    a) auroral şi nocturn;
    b) crepuscular şi nocturn;
    c) [diurn.]

    502. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
    a) slab pronunţat;
    b) [puternic pronunţat;]
    c) inexistent.

    503. Cocoşul de munte este specie:
    a) [poligamă;]
    b) monogamă;
    c) rareori poligamă.

    504. Hrana cocoşului de munte este de origine:
    a) [animală şi vegetală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    505. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
    a) A;
    b) B;
    c) [C.]
 (a se vedea imaginea asociată)

    506. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
    a) imprimarea a trei degete;
    b) imprimarea a cinci degete;
    c) [imprimarea degetelor şi a "vârzobilor".]

    507. Ce reprezintă "vârzobii" la cocoşul de munte?
    a) [lamele cornoase crescute pe degete;]
    b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor;
    c) smocul de pene ce atârnă sub cioc.

    508. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
    a) mirosul şi văzul;
    b) [văzul şi auzul;]
    c) mirosul şi auzul.

    509. Cocoşul de munte este specie:
    a) migratoare;
    b) [sedentară;]
    c) eratică.

    510. Cocoşul de munte are ciocul:
    a) drept;
    b) [încovoiat;]
    c) turtit dorso-ventral.

    511. Vârzobii la cocoşul de munte sunt:
    a) permanenţi;
    b) [temporari, doar în perioada de iarnă;]
    c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne.

    512. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:
    a) învârtit;
    b) alergat;
    c) [rotit]

    513. Câte ouă depune găina cocoşului de munte?
    a) [6-10;]
    b) 2-4;
    c) 16-18.

    514. Rotitul cocoşului de munte are loc:
    a) în februarie-martie;
    b) în septembrie-octombrie;
    c) [în aprilie-mai.]

    515. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada:
    a) martie-aprilie;
    b) aprilie-mai;
    c) [octombrie-început de noiembrie.]

    516. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
    a) slab pronunţat;
    b) [puternic pronunţat;]
    c) inexistent.

    517. Cocoşul de mesteacăn este specie:
    a) [poligamă;]
    b) monogamă;
    c) rareori poligamă.

    518. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
    a) [animală şi vegetală;]
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.

    519. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
    a) A;
    b) [B;]
    c) C.
 (a se vedea imaginea asociată)

    520. Cocoşul de mesteacăn este specie:
    a) migratoare;
    b) [sedentară;]
    c) eratică.

    521. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
    a) păduri de mesteacăn;
    b) păduri de fag;
    c) [jnepenişuri şi golul alpin.]


    CAP. II
    LEGISLAŢIE ÎN DOMENIUL CINEGETIC

    522. Este permisă fotografierea sau filmare exemplarele de faună de interes cinegetic?
    a) [da, numai de pe trasee turistice sau căi de comunicaţii;]
    b) da, fără restricţii;
    c) nu, fără excepţii.

    523. Pot fi situaţii în care se permite practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare?
    a) da, pentru păsările migratoare;
    b) [da, pentru exemplarele din speciile de mamifere care produc pagube, în condiţiile aprobării administratorului;]
    c) nu, fără excepţie.

    524. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de vânătoare?
    a) [da, elevi, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare;]
    b) nu, fără excepţie;
    c) da, numai pentru paznici de vânătoare.

    525. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de armă categoria B?
    a) Nu, fără excepţii;
    b) da, numai personalul de conducere al gestionarului fondului;
    c) [da, elevi, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare.]

    526. Este permisă practicarea acţiunilor de vânătoare de către vânători fără că aceştia să posede asigurare obligatorie împotriva accidentelor?
    a) [nu, fără excepţie;]
    b) da, elevi, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare;
    c) da, dacă sunt însoţiţi de personal tehnic de vânătoare.

    527. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este impus, în prezent, prin:
    a) [Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;]
    b) Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , republicată;
    c) statutele asociaţiilor care gestionează fonduri cinegetice în România.

    528. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut de cetăţenii cu vârsta peste:
    a) 16 ani;
    b) [18 ani;]
    c) 20 ani.

    529. Candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare permanent trebuie să depună cerere la:
    a) [asociaţia de vânătoare care gestionează cel puţin un fond cinegetic;]
    b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
    c) ocolul silvic cel mai apropiat de domiciliu.

    530. Permisul de vânătoare permanent se eliberează candidaţilor care au promovat examenul, de către:
    a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
    b) orice asociaţie de vânătoare care deţine licenţă şi gestionează fonduri cinegetice;
    c) [asociaţia de vânătoare la care a efectuat stagiatura.]

    531. Participarea la examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este legal condiţionată de:
    a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de instituţii de învăţământ;
    b) executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective;
    c) [efectuarea unei perioade de stagiatură la o asociaţie care gestionează fond cinegetic.]

    532. Cota de recoltă se aprobă anual pentru:
    a) deţinătorul, cu orice titlu, al terenului;
    b) [gestionarul fondului cinegetic;]
    c) administratorul fondului cinegetic.

    533. Ce categorii de persoane au dreptul de a practica vânătoarea în România?
    a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România;
    b) [vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor cinegetice, elevii şi studenţii unităţilor de învăţământ cu profil cinegetic;]
    c) exclusiv vânătorii şi paznicii de vânătoare.

    534. Permisul de vânătoare se retrage şi se anulează dacă posesorul acestuia:
    a) [a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;]
    b) a fost exclus dintr-o organizaţie vânătorească gestionară de fonduri cinegetice;
    c) a săvârşit o faptă sancţionată contravenţional de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

    535. Unităţile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, poartă denumirea de:
    a) [fonduri cinegetice;]
    b) cantoane de vânătoare;
    c) ocoale cinegetice.

    536. Este admisă utilizarea, la vânătoare, a steguleţelor şi a gardurilor pentru dirijarea vânatului?
    a) [nu;]
    b) da, la lup, vulpe şi mistreţ;
    c) da, numai la lup.

    537. Nu este legal să se tragă:
    a) în iepuri, la sărite;
    b) [în urşi la nadă;]
    c) în şacali, la nadă.

    538. Cine este administratorul fondului cinegetic naţional?
    a) [autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;]
    b) administratorul pădurilor proprietate publică;
    c) asociaţia naţională de profil.

    539. Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii?
    a) nu, fără excepţie;
    b) [da, în scopul cercetării ştiinţifice, cu acordul administratorului fondului cinegetic naţional;]
    c) da, pentru capturarea exemplarelor bolnave.

    540. Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii?
    a) nu, fără excepţie;
    b) [da, numai a celor autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;]
    c) da, doar pentru capcanele care nu ucid animalul.

    541. Ce reprezintă braconajul cinegetic în accepţiunea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare?
    a) acţiune de vânătoare care se desfăşoară de la apusul până la răsăritul soarelui;
    b) [acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă;]
    c) acţiune de vânătoare care se desfăşoară noaptea, fără participarea paznicului de vânătoare.

    542. Este permisă depăşirea cotei de recoltă aprobată pe un fond cinegetic?
    a) [nu, este strict interzisă;]
    b) da, cu aprobarea gestionarului;
    c) da, cu aprobarea asociaţiei naţionale de profil.

    543. Cine are dreptul de a gestiona fauna de interes cinegetic?
    a) orice organizaţie neguvernamentală care are membri vânători;
    b) [orice persoană juridică română licenţiată în acest scop;]
    c) orice organizaţie nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor.

    544. Cine stabileşte şi aprobă anual cotele de recoltă pentru vânătoare?
    a) asociaţia naţională de profil;
    b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;
    c) [autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.]

    545. Cine are drept de control asupra activităţii cinegetice la toate nivelurile?
    a) Consiliul Naţional de Vânătoare;
    b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;
    c) [autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.]

    546. Cine stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România?
    a) Asociaţia Chinologică Română;
    b) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
    c) [autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.]

    547. Cine stabileşte tipurile de arme şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România?
    a) Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor;
    b) Autoritatea publică centrală care răspunde de justiţie;
    c) [autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.]

    548. Vânătorul poate să împuşte pisici sălbăticite sau câini hoinari?
    a) da, oricând are posibilitatea;
    b) nu;
    c) [da, cu ocazia vânătorilor organizate pentru specii de vânat.]

    549. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele de linişte a faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?
    a) nu, deoarece acestea sunt zone de protecţie a faunei cinegetice;
    b) [da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic;]
    c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

    550. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naţionale?
    a) [nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;]
    b) da, numai de către personalul angajat al administraţiei parcurilor naţionale;
    c) da, numai de către vânătorii care domiciliază în raza parcului naţional.

    551. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naturale?
    a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
    b) [da, cu avizul administraţiei/custodelui parcului natural şi cu respectarea prevederilor planurilor de management ale parcului natural;]
    c) da, de către personalul angajat al administraţiei parcului natural.

    552. Acţiunile de capturare a vânatului viu se pot desfăşura de către:
    a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
    b) [gestionarii fondurilor cinegetice, în cadrul cotei de recoltă aprobate.]
    c) persoanele fizice autorizate.

    553. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din crescătoriile din România?
    a) [da, doar în baza avizului sanitar veterinar;]
    b) da, numai pe baza certificării calităţii genetice;
    c) nu, deoarece pot fi provocate daune efectivelor naturale de vânat.

    554. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din import?
    a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar;
    b) [da, în baza avizului sanitar veterinar şi a certificării calităţii genetice;]
    c) nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene.

    555. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de munte, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
    a) da în număr de maxim 5, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător;
    b) da, fără restricţii în afara fondului forestier;
    c) [da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător.]

    556. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de deal, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
    a) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător;
    b) da, fără restricţii în afara fondului forestier;
    c) [da în număr de maxim 2, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător.]

    557. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de câmpie, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
    a) da în număr de maxim 2, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător;
    b) da, fără restricţii în afara fondului forestier;
    c) [da în număr de 1, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător.]

    558. Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate vânatului?
    a) nu, este strict interzisă;
    b) [da, de către personalul autorizat;]
    c) da, de către membrii vânători cu ocazia acţiunilor de vânătoare.

    559. Este permisă însuşirea de către vânători a coarnelor lepădate de cervide, găsite în fondul cinegetic?
    a) da, doar de către membrii grupei de vânătoare;
    b) [nu;]
    c) da, cu acordul proprietarului de teren.

    560. Este permisă practicarea vânătorii fără autorizaţie eliberată de gestionar, dacă acesta şi-a exprimat acordul telefonic?
    a) [nu, fără excepţii;]
    b) da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului;
    c) da, pentru vânătorii străini însoţiţi de paznicul de vânătoare.

    561. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare se desfăşoară în baza Regulamentului aprobat prin ordin al:
    a) autorităţii publice centrale care răspunde protecţia mediului;
    b) autorităţii publice centrale care răspunde de afacerile interne;
    c) [autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.]

    562. Organizatorul acţiunii de vânătoare are obligaţia:
    a) să urmărească vânatul mare rănit;
    b) să completeze cu pix, citeţ, în autorizaţie, numele altor vânători decât cei trecuţi iniţial, care doresc să participe la acţiunea de vânătoare respectivă;
    c) [să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor.]

    563. Practicarea vânătorii este permisă cu:
    a) arme de vânătoare şi arbalete;
    b) arme de vânătoare şi arme de tir omologate;
    c) [arme de vânătoare şi capcane autorizate.]

    564. Pentru exercitarea vânătorii este legal a fi folosite următoarele categorii de arme:
    a) arme de pază şi arme de vânătoare;
    b) arme de vânătoare şi arme de tir;
    c) [doar arme de foc admise la vânătoare.]

    565. În baza legii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate autoriza practicarea vânătorii cu:
    a) arme de foc de autoapărare;
    b) [capcane;]
    c) arme cu aer comprimat.

    566. Sunt situaţii în care se pot recolta păsări admise la vânătoare în afara perioadei legale de vânătoare?
    a) nu, fără excepţii;
    b) da, în cazul nerealizării cotei de recoltă;
    c) [da, în condiţiile derogării acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.]

    567. Este permisă comercializarea cărnii de vânat?
    a) da, fără restricţii;
    b) [da, de către gestionarul fondului cinegetic şi alte persoane juridice autorizate;]
    c) da, de către vânătorul care a dobândit legal vânatul.

    568. Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe autorizaţia de vânătoare?
    a) da, dacă vânătorul/vânătorii în cauză participă la o singură vânătoare într-un sezon;
    b) [nu;]
    c) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare.

    569. Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este autorizat să vâneze?
    a) da, cu acordul paznicului fondului cinegetic;
    b) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare;
    c) [nu.]

    570. Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizată acţiunea de vânătoare?
    a) da, dar nu la mai mult de 500 m de limita fondului cinegetic;
    b) nu, fără excepţii;
    c) [da, prin excepţie, pentru recuperarea acestuia, cu acordul gestionarului fondului cinegetic.]

    571. Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea?
    a) da, în afara căilor de comunicaţie;
    b) [nu;]
    c) da, dacă arma este neîncărcată.

    572. Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice?
    a) da, dacă acestea au participat la vânătoare în calitate de gonaci;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, dacă acestea au calitatea de vânător şi au dobândit-o legal.

    573. Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vânătoare se efectuează:
    a) la sediul gestionarului fondului cinegetic, imediat după desfăşurarea vânătorii;
    b) [în fondul cinegetic, înainte de părăsirea acestuia;]
    c) la centrul de taxidermie, după prepararea trofeelor.

    574. Este permisă vânătoarea în rezervaţiile ştiinţifice?
    a) [nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;]
    b) da, cu acordul verbal al administraţiei rezervaţiei sau al custodelui acesteia;
    c) da, cu acordul Academiei Române.

    575. Este permisă vânarea urşilor la bârlog?
    a) da, în condiţiile legii;
    b) da, dacă produc pagube;
    c) [nu, fără excepţii.]

    576. Este permisă comercializarea, de către persoane fizice, a trofeelor de vânat?
    a) da, numai în interiorul ţării;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, numai de către vânătorii care le-au recoltat.

    577. Este permisă comercializarea de către persoane fizice a produselor de carmangerie rezultate din vânat?
    a) da, cu respectarea normelor sanitar veterinare;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, numai de către vânătorii care le-au produs conform standardelor alimentare.

    578. Cui aparţin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic?
    a) paznicului de vânătoare;
    b) [gestionarului fondului cinegetic;]
    c) vânătorului care le-a găsit.

    579. Este permisă vânătoarea cu ogari sau metişi de ogari?
    a) da, la vânătorile autorizate;
    b) da, dacă poartă jujeu;
    c) [nu, fără excepţii.]

    580. Este permisă vânătoarea pe timp de noapte din autovehicule?
    a) da, pe fondurile cinegetice greu accesibile;
    b) [nu;]
    c) da, când vânătorii sunt însoţiţi de paznicul de vânătoare.

    581. Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric?
    a) da, dacă nu există vizibilitate;
    b) da, dacă acestea sunt omologate;
    c) [nu, fără excepţie.]

    582. Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole?
    a) da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole;
    b) da, dacă acestea sunt autorizate pentru comercializare;
    c) [nu, fără excepţii.]

    583. Este permisă vânătoarea cu arbaleta?
    a) da, pentru a lovi vânatul la distanţe mai mici de 100 m;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme şi muniţii autorizate.

    584. Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru vânătoare în România?
    a) da, dacă sunt autorizate pentru comercializare în alte ţări din Uniunea Europeană;
    b) [nu;]
    c) da, dacă au calibrul corespunzător speciei la care se doreşte folosirea lor.

    585. Ce se întâmplă cu armele care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
    a) se confiscă de către paznicul de vânătoare;
    b) [se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării;]
    c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic.

    586. Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
    a) se confiscă de către paznicul de vânătoare;
    b) [se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării;]
    c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic.

    587. Din ce este constituit fondul cinegetic naţional?
    a) [totalitatea fondurilor cinegetice din România;]
    b) totalitatea faunei de interes cinegetic din România;
    c) totalitatea suprafeţelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice.

    588. Ce reprezintă un fond cinegetic?
    a) totalitatea faunei de interes cinegetic din România;
    b) resursa financiară pentru gestionarea vânatului;
    c) [unitatea de gospodărire cinegetică formată dintr-o suprafaţa de teren bine delimitată împreună cu fauna de interes cinegetic care se află pe aceasta.]

    589. Este legal să se tragă în guguştiucii aflaţi în localităţi?
    a) da, dacă vânătoarea este asistată de reprezentantul primăriei;
    b) [nu;]
    c) da, numai cu armă cu aer comprimat.

    590. Pentru paza unui fond cinegetic, legislaţia în vigoare impune:
    a) [cel puţin un paznic pentru fiecare fond cinegetic;]
    b) cel puţin un paznic pentru fiecare 5000 ha;
    c) cel puţin un paznic pentru fiecare 10.000 ha.

    591. Vânarea vulpilor care produc pagube în gospodării poate fi realizată cu:
    a) otravă;
    b) ogari;
    c) [capcane autorizate.]

    592. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerată:
    a) proprietatea unităţilor administrativ teritoriale;
    b) proprietatea deţinătorilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic;
    c) [bun public de interes naţional şi internaţional.]

    593. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de către:
    a) [statul român, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;]
    b) statul român prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
    c) proprietarii terenurilor pe care sunt constituite fondurile cinegetice.

    594. Efectivele optime pentru principalele specii de interes vânătoresc se stabilesc şi se aprobă de:
    a) [autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;]
    b) Academia Română;
    c) fiecare gestionar de fonduri cinegetice în parte.

    595. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de câmpie este, în România, de:
    a) [5.000 ha;]
    b) 7.000 ha;
    c) 10.000 ha.

    596. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de deal este, în România, de:
    a) 5.000 ha;
    b) [7.000 ha;]
    c) 10.000 ha.

    597. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de munte este, în România, de:
    a) 5.000 ha;
    b) 7.000 ha;
    c) [10.000 ha.]

    598. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de câmpie, este de:
    a) [150 ha;]
    b) 250 ha;
    c) 350 ha.

    599. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de deal, este de:
    a) 150 ha;
    b) [250 ha;]
    c) 350 ha.

    600. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de munte, este de:
    a) 150 ha;
    b) 250 ha;
    c) [350 ha.]

    601. Vânătoarea se poate exercita legal de către vânători numai dacă posedă:
    a) permis de vânătoare şi autorizaţie de vânătoare;
    b) permis de vânătoare, permis de armă şi autorizaţie de vânătoare;
    c) [permis de armă, permis de vânătoare, autorizaţie de vânătoare şi asigurare obligatorie pentru accidente de vânătoare.]

    602. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut legal în România, de către:
    a) [cetăţenii care au domiciliul sau rezidenţa în România;]
    b) cetăţenii români cu domiciliul în România sau în străinătate;
    c) cetăţenii ţărilor U.E. care au calitatea de vânători în ţara de origine, dacă sunt veniţi la vânătoare în România.

    603. Permisele de vânătoare temporare pot fi obţinute, la cerere, de:
    a) cetăţenii ţărilor U.E, dacă în ţările de origine nu posedă permis sau licenţă de vânătoare;
    b) [cetăţenii străini care în ţara de origine au calitatea de vânător, dacă sunt invitaţi în România pentru acţiuni de vânătoare;]
    c) cetăţenii români cu rezidenţa în străinătate, care nu posedă permis sau licenţă de vânătoare din ţara de rezidenţă.

    604. Autorizaţiile de vânătoare, individuale sau colective, pot fi obţinute de vânători de la:
    a) [gestionarii fondurilor cinegetice;]
    b) administratorul fondurilor cinegetice;
    c) atât de la gestionarii fondurilor cinegetice, cât şi de la administratorul fondurilor cinegetice.

    605. Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ?
    a) da, deoarece pe timp de îngheţ nu se împuşcă păsările de baltă;
    b) [da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%;]
    c) nu.

    606. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
    a) da, numai pentru vânătorii români;
    b) [nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;]
    c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul pe raza deltei.

    607. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona tampon a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
    a) da, numai pentru vânătorii români;
    b) [nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;]
    c) da, numai pentru personalul din rezervaţie care deţine şi calitatea de vânător.

    608. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a parcurilor naturale?
    a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al parcului natural;
    b) [nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;]
    c) da, cu respectarea planului de management al parcului natural.

    609. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a ariilor naturale protejate?
    a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al ariei naturale protejate;
    b) [nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;]
    c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul în aria naturală protejată.

    610. Este permisă recoltarea cu arma de vânătoare a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în complexurile de vânătoare?
    a) [da, cu acordul proprietarului;]
    b) nu, fără excepţii;
    c) da, numai cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

    611. Documentele de transport pentru exemplarele din speciile cinegetice recoltate în interiorul complexului de vânătoare sunt:
    a) autorizaţiile de vânătoare;
    b) [avizele sanitar veterinare de transport;]
    c) autorizaţiile de vânătoare şi documentele de plată a exemplarelor recoltate.

    612. Este permisă vânătoarea în crescătoriile de vânat?
    a) da, dacă este exercitată de vânători;
    b) da, dacă este exercitată de personalul de specialitate angajat al crescătoriei de vânat;
    c) [nu, fără excepţii.]

    613. Dreptul de a purta şi folosi arme de vânătoare se acordă următoarelor categorii de persoane:
    a) colecţionarilor de arme de vânătoare şi antrenorilor de tir;
    b) [posesorilor de permis de vânătoare şi permis de port arma categoria B;]
    c) posesorilor de permise de vânătoare, membri în asociaţiile de vânătoare.

    614. Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armei se depune de către solicitant la:
    a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;
    b) [Inspectoratul Judeţean de Poliţie sau Poliţia Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia îşi are domiciliul;]
    c) Poliţia municipală,/orăşenească/post de poliţie, unde acesta are domiciliul.

    615. Pierderea armei de vânătoare trebuie anunţată de către posesorul acesteia organului de poliţie:
    a) [de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare;]
    b) în cel mult 48 ore de la constatare;
    c) în cel mult 10 zile de la constatare.

    616. Este permisă, în România, fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
    a) da, numai de către armurieri autorizaţi;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, numai de către vânători, pentru folosinţa proprie.

    617. Este permisă comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
    a) da, numai de către magazine de profil;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, dacă respectă standardele de calitate.

    618. Este permisă folosirea la vânătoare a cartuşelor cu alice cu diametrul mai mare de 5 mm?
    a) da, pentru vânatul mare;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, pentru armele de calibrul 12 şi 16.


    CAP. III
    ETICĂ VÂNĂTOREASCĂ

    619. Operaţiunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împuşcat poartă denumirea de:
    a) condiţionarea vânatului;
    b) tranşare;
    c) [eviscerare.]

    620. Crenguţa înroşită în sângele vânatului dobândit prin vânătoare se oferă vânătorilor care împuşcă:
    a) lup sau urs;
    b) [vânat copitat;]
    c) orice specie de vânat.

    621. Crenguţa înroşită în sângele vânatului împuşcat se oferă vânătorului:
    a) pe o tavă din lemn;
    b) pe patul armei;
    c) [pe pălărie sau pe lama cuţitului.]

    622. Ce reprezintă ceea ce în limbaj vânătoresc se numeşte "ultima îmbucătură"?
    a) un mănunchi de iarbă care se pune în faţa vânatului împuşcat;
    b) un mănunchi de ramuri pe care se aşează capul vânatului împuşcat;
    c) [o ramură cu frunze verzi care se introduce în gura vânatului împuşcat.]

    623. Tabloul vânatului reprezintă:
    a) un tablou înfăţişând vânatul împuşcat;
    b) [aşezarea vânatului împuşcat după un anumit tipic, în faţa vânătorilor, şi a organizatorilor;]
    c) fotografiile cu vânat împuşcat de la sfârşitul vânătorii .

    624. La sfârşitul unei vânători de vânat mic, piesele împuşcate se aşează în tabloul de vânătoare cu respectarea ordinii:
    a) potârnichi, fazani, iepuri, vulpi;
    b) iepuri, fazani, potârnichi şi vulpi;
    c) [vulpi, iepuri, fazani, potârnichi .]

    625. În cadrul unui tablou de vânătoare, vânatul mic se aşează pe:
    a) abdomen;
    b) [partea dreaptă;]
    c) partea stângă.

    626. La o vânătoare mixtă, de vânat mare şi mic, vânatul împuşcat se aşează în următoarea ordine:
    a) fazani, iepuri, vulpi, mistreţi;
    b) [mistreţi, vulpi, iepuri şi fazani;]
    c) vulpi, iepuri, fazani, mistreţi .

    627. Într-un tablou de vânătoare, aşezarea celor care au participat la vânătoare se face astfel:
    a) gonacii şi personalul de vânătoare nu se aşează lângă vânat;
    b) gonacii se aşează cu personalul de teren în spatele vânătorilor;
    c) [vânătorii şi organizatorul se aşează în faţa vânatului.]

    628. Nu este etic să se tragă:
    a) în păsările de baltă care zboară spre locurile de hrană;
    b) în fazanii care zboară printre crengile arborilor;
    c) [în fazanii şi în potârnichile aflate pe sol.]

    629. La vânătoarea de mistreţi nu este etic să se tragă:
    a) în masculul dominant din cârd;
    b) în purcei, dacă sunt fără mama lor;
    c) [în femela conducătoare de cârd.]

    630. În cazul vânatului mare, împuşcat, nu este etic:
    a) să fie târât direct pe zăpadă sau pe pământ până la mijlocul de transport;
    b) să se calce peste rândurile cu vânat aşezat în tablou;
    c) [să fie mutilat ori lovit cu beţe, cu piciorul sau în alt mod, chiar dacă la acea vânătoare s-a pierdut un câine de vânătoare.]

    631. Trofeele vânatului împuşcat (coarne, colţi, blănuri, etc.) aparţin:
    a) [vânătorului care a dobândit vânatul;]
    b) în mod egal, vânătorilor participanţi la vânătoare;
    c) vânătorilor participanţi, după cum hotărăşte organizatorul vânătorii.

    632. Nu este admisă, din punct de vedere etic:
    a) eviscerarea vânatului şi jupuirea blănurilor trofeu direct în teren;
    b) [fotografierea vânatului împuşcat în poziţii hilare;]
    c) tranşarea vânatului în faţa vânătorilor.

    633. Împărţirea vânatului mic de către organizator este recomandat să se facă:
    a) [începând cu invitaţii şi bătrânii, apoi continuând cu ceilalţi vânători;]
    b) în ordinea aşezării vânătorilor în faţa tabloului de vânătoare;
    c) oferind fiecărui vânător ceea ce a împuşcat personal.

    634. Care este termenul consacrat normelor de morală specifică vânătorii?
    a) comportament vânătoresc;
    b) [etică vânătorească;]
    c) conduită cinegetică.

    635. Cum se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
    a) pe spatele vânatului aşezat pe burtă;
    b) pe abdomenul vânatului aşezat pe spate;
    c) [deasupra vânatului culcat pe partea dreaptă.]

    636. În ce poziţie se aşează crenguţa pe partea laterală a corpului vânatului?
    a) [la mascul cu baza spre cap, la femelă, invers, cu vârful crenguţei spre cap;]
    b) nu are importanţă poziţia, de regulă se aşează pe latura toracelui;
    c) perpendicular pe coloană, la mascul cu baza spre coloană şi la femelă invers.

    637. La ce specii de vânat se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
    a) la toate speciile de vânat mare ce se recoltează la dibuit sau la pândă;
    b) la speciile la care recoltarea se face pe bază de autorizaţie nominală;
    c) [numai la vânatul cu copite.]

    638. Cine oferă vânătorului crenguţa de luare în posesie a vânatului împuşcat?
    a) [organizatorul acţiunii de vânătoare;]
    b) gestionarul fondului cinegetic unde s-a recoltat vânatul;
    c) vânătorul cel mai vârstnic dintre participanţii la vânătoare.

    639. Cum se aranjează cozile vulpilor expuse în tabloul de vânătoare?
    a) orizontal în prelungirea corpului;
    b) [pe sol, perpendicular faţă de corp;]
    c) nu are nici o importanţă.

    640. Vânatul mic aparţine vânătorului care:
    a) a tras primul foc de la care vânatul a lăsat sânge;
    b) [a tras ultimul foc în urma căruia vânatul a căzut;]
    c) a tras mai multe cartuşe.

    641. Vânatul mare aparţine vânătorului care:
    a) [a tras primul foc cauzator de moarte;]
    b) a tras ultimul foc, de graţie;
    c) a tras mai multe focuri.

    642. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu glonţ, la distanţe mai mari de 300 m?
    a) da, dacă arma este dotată cu o muniţie performantă;
    b) [nu;]
    c) da, dacă vânatul nu permite apropierea vânătorului sub această distanţă.

    643. Este etic a se trage în guguştiucii aşezaţi pe conductorii electrici?
    a) da, dacă vânătoarea este autorizată;
    b) da, dacă sunt mai mult de două exemplare;
    c) [nu.]

    644. Este etic a se trage la fazanul aşezat pe ramura unui arbore?
    a) da, dacă vânătoarea este autorizată;
    b) da, seara la pândă;
    c) [nu.]

    645. Este etic a se trage în vânatul care se îndreaptă către vânătorul vecin?
    a) da, dacă arma sa este mai performantă decât a vecinului vânător;
    b) [nu;]
    c) nu, cu excepţia cazului în care vânătorul vecin este începător.

    646. Este etic a se trage în vânat "la noroc"?
    a) da, uneori vânatul poate fi ucis;
    b) [nu;]
    c) nu, cu excepţia cazului în care vânatul nu iese din tufiş.

    647. Vânatului mare rănit i se dă lovitura de graţie:
    a) prin lovire cu patul armei;
    b) prin lovire cu toporul;
    c) [prin împuşcare.]

    648. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu cartuş cu alice, la distanţe de 70-80 m?
    a) da, deoarece vânatul poate fi ucis la această distanţă;
    b) [nu;]
    c) da, în cazul vânătorilor experimentaţi.

    649. Vânatul mare se aşează în tabloul de vânătoare, pe:
    a) abdomen;
    b) partea stângă;
    c) [partea dreaptă.]

    650. Într-un tablou de vânătoare vânatul se aşează:
    a) [de la dreapta spre stânga;]
    b) de la stânga spre dreapta;
    c) nu are importanţă din ce parte se începe tabloul.

    651. La tabloul de vânătoare vânatul se aşează astfel încât:
    a) [să nu se atingă unul de altul;]
    b) să se poate păşi peste rândurile cu vânat;
    c) să nu fie aşezate pe acelaşi rând mai mult de 10 piese.

    652. "Botezul" vânătorului se face:
    a) o singură dată, când ucenicul împuşcă primul vânat;
    b) [de fiecare dată când vânătorul împuşcă o specie mai mare de vânat decât cea pentru care a fost deja botezat;]
    c) la împuşcarea fiecărei specii noi de vânat.

    653. "Naşul" vânătorului:
    a) [este ales de vânător, dintre vânătorii botezaţi la acea specie;]
    b) este obligatoriu organizatorul vânătorii;
    c) este impus noului vânător de către organizatorul vânătorii.

    654. Nu este etic să se tragă:
    a) în fazanii care zboară spre pădure;
    b) în ierunca aflată pe cracă;
    c) [în iepurii culcaţi în covru.]

    655. Este etic să fie smuls părul sau penele vânatului împuşcat, pentru a fi purtate la pălărie?
    a) da, imediat după împuşcare;
    b) [da, numai după ce a fost oferit, din tabloul de vânătoare, vânătorului;]
    c) nu, până la momentul jupuirii blănurilor ce nu constituie trofeu sau jumulirii păsărilor, după caz.

    656. Nu este etic ca vânătorul să tragă
    a) în raţele care zboară în stol;
    b) în gâştele care zboară spre locul de hrănire;
    c) [în potârnichile grupate în stol iarna pe zăpadă.]


    CAP. IV
    CHINOLOGIE

    657. Câinii de vânătoare fac parte din categoria câinilor:
    a) [utilitari;]
    b) de serviciu;
    c) de agrement.

    658. Câinii prepelicari sunt utilizaţi la:
    a) vânătoarea la vizuină a vulpilor şi a viezurilor;
    b) vânătoarea la vânatul mare;
    c) [vânătoarea la vânatul mic.]

    659. Copoii sunt câini de vânătoare caracterizaţi prin:
    a) chetă strânsă, executată metodic, cu viteză mare;
    b) [pasiune pentru căutatul la distanţă, stârnitul şi urmăritul cu glas al mamiferelor de interes vânătoresc;]
    c) rezistenţă redusă la oboseală.

    660. Limierii excelează prin:
    a) miros mediu, dar perseverenţă deosebită pentru căutarea vânatului mare pe urmă proaspătă;
    b) [miros excelent, care-i ajută să ţină urma veche de sânge, chiar după 24-48 de ore de la rănirea vânatului;]
    c) agresivitate mare faţă de vânatul rănit.

    661. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
    a) bracul;
    b) [pointerul;]
    c) labradorul.

    662. Termenul "a ponta" este sinonim cu:
    a) [aretul;]
    b) aportul;
    c) nu are legătură cu termenii de "aret" sau "aport" .

    663. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
    a) [seterul;]
    b) vijla maghiară;
    c) pudel-pointerul.

    664. Rasă autohtonă de câine de vânătoare este considerată:
    a) [copoiul ardelenesc;]
    b) basetul;
    c) ciobănescul carpatin.

    665. Care dintre următoarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vânătoarea la vizuină a vulpilor şi pisicilor sălbatice:
    a) [jagd terrierul;]
    b) cocker;
    c) airedale terrierul.

    666. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
    a) [prepeliţe şi potârnichi;]
    b) porumbei şi ierunci;
    c) vulpi şi iepuri.

    667. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
    a) jderi şi vulpi;
    b) [fazani şi potârnichi;]
    c) viezuri şi dihori.

    668. Vânătoarea la vizuină, cu ajutorul câinilor de vânătoare din rasa tekel sau rasa fox terrier, se poate practica cu succes la:
    a) bizam;
    b) jder de piatră;
    c) [vulpe.]

    669. Următoarele rase de câini sunt folosite la vânătoarea la vizuină:
    a) Fox terrier, jagd terrier, airdale terrier;
    b) [tekel, fox terrier, jagd terrier;]
    c) tekel, fox terrier cu păr sârmos, jagd terrier, beagle.

    670. Limierii sunt câini folosiţi pentru:
    a) [căutarea vânatului pe urma de sânge;]
    b) gonirea vânatului;
    c) hărţuirea vânatului negru.

    671. Retriverii sunt câini folosiţi pentru:
    a) [recuperarea vânatului mic împuşcat;]
    b) căutarea şi pontarea vânatului mic;
    c) lucrul pe urma de sânge.

    672. Prepelicarii insulari sunt reprezentaţi de rasele:
    a) epagneul breton, cocker springer, bloodhund;
    b) [pointer, setteri;]
    c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri;

    673. Cheta câinelui efectuată în mod corect reprezintă:
    a) căutarea, găsirea şi aportarea vânatului după încheierea partidei de vânătoare;
    b) căutarea vânatului mic, dus-întors înaintea vânătorului;
    c) [căutarea stânga-dreapta în faţa vânătorului.]

    674. Simţul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la:
    a) braci, vijla, munsterlander;
    b) cockeri, epagneul, pudel-pointer;
    c) [setteri, pointeri.]

    675. Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezentaţi de rasele:
    a) [braci, pudel-pointer, vijlă;]
    b) munsterlander, pudel-pointer, pointer;
    c) munsterlander, epagneul breton, setteri;

    676. Următorul termen defineşte semnalarea vinaţului de către un prepelicar pontator:
    a) [aret;]
    b) aport;
    c) a patron.

    677. Următoarele rase de câini de vânătoare fac parte din categoria celor specializate pentru aport:
    a) brac german cu păr scurt, limier hanoveran, spinone;
    b) brac de Weimar, brac german cu păr sârmos, grifon;
    c) [golden retriver, labrador.]

    678. Cheta şi aretul sunt caracteristice raselor de:
    a) [prepelicari pontatori;]
    b) prepelicari scotocitori;
    c) gonitori-hărţuitori.

    679. Copoii sunt câini gonitori folosiţi la vânătoarea de:
    a) căprior;
    b) cerb;
    c) [mistreţ.]

    680. Cheta unui câine de vânătoare, defineşte:
    a) [distanţa până la care se deplasează câinele de vânătoare pentru căutarea vânatului;]
    b) modul în care câinele hărţuieşte vânatul;
    c) modul în care câinele aduce vânatul către vânător.

    681. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
    a) [sitari şi fazani;]
    b) ieruncă şi cocoş de munte;
    c) vulpi şi bizami.

    682. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
    a) [prepeliţe şi potârnichi;]
    b) porumbei şi ierunci;
    c) vulpi şi pisica sălbatică.

    683. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
    a) [fazani şi becaţine;]
    b) gâşte şi raţe sălbatice;
    c) ciori grive şi coţofene.

    684. Care rasă de câini pontatori este mai răspândită în România?
    a) [bracul;]
    b) pointerul;
    c) seterul.

    685. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
    a) [prepeliţe şi fazani;]
    b) jderi şi dihori;
    c) gâşte sălbatice şi raţe sălbatice.

    686. Vânătoarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la:
    a) [mistreţ şi vulpe;]
    b) capră neagră şi muflon;
    c) cerb şi căprior.

    687. Vânătoarea cu câine hărţuitor se poate practica cu succes la:
    a) capră neagră şi cervide;
    b) lup şi râs;
    c) [mistreţ şi urs.]

    688. Care dintre următoarele boli ale câinilor se manifestă şi prin diaree hemoragică:
    a) [boala lui Carre;]
    b) ascaridioza;
    c) antraxul.

    689. Care dintre bolile câinilor se manifestă şi prin lipsa luciului părului:
    a) hepatita virală;
    b) [cisticercoza;]
    c) pasteureloza.


    CAP. V
    BOLI ALE VÂNATULUI

    690. Boala care cauzează cele mai mari pierderi în rândul lupilor este:
    a) antraxul;
    b) febra aftoasă;
    c) [turbarea.]

    691. Care este cea mai frecventă şi mai periculoasă boală a caprei negre?
    a) gălbeaza;
    b) febra aftoasă;
    c) [râia.]

    692. Care este cea mai frecventă boală ce poate fi transmisă de la mistreţ la om?
    a) pesta porcină;
    b) [trichineloza;]
    c) salmoneloza.

    693. Care este cea mai periculoasă boală ce poate fi transmisă de la vulpe la om?
    a) [rabia;]
    b) trichineloza;
    c) râia.

    694. Vulpea este principalul vector al:
    a) tuberculozei;
    b) [turbării;]
    c) tularemiei.

    695. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de mistreţ?
    a) [pesta;]
    b) holera;
    c) râia.

    696. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de vulpe?
    a) [rabia;]
    b) pesta;
    c) holera.

    697. Care sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la urs?
    a) [trichineloza şi rabia;]
    b) râia;
    c) holera.

    698. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de fazan?
    a) [singamoza;]
    b) pesta aviară;
    c) holera.

    699. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele tinere de iepure?
    a) [coccidioza;]
    b) bruceloza;
    c) rabia.

    700. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele adulte de iepure?
    a) [pasteureloza (septicemia hemoragică);]
    b) bruceloza;
    c) rabia.

    701. Care este boala cel mai des întâlnită la căprior?
    a) gălbeaza;
    b) [hipodermoza;]
    c) rabia.

    702. Bruceloza se poate transmite la om prin consumarea cărnii de vânat infestate?
    a) [da;]
    b) nu;
    c) da, doar în cazul speciei căprior.

    703. Carnea de urs poate fi consumată înainte de efectuarea analizelor sanitar veterinare?
    a) da, imediat după recoltare;
    b) da, dacă din punct de vedere organoleptic carnea este corespunzătoare;
    c) [nu.]

    704. Carnea de mistreţ poate fi împărţită vânătorilor la finalul acţiunii de vânătoare?
    a) da, fără restricţii;
    b) da, dacă au achitat contravaluarea vânatului recoltat;
    c) [da, se împarte vânătorilor după efectuarea analizelor sanitar veterinare.]

    705. În situaţia declarării stării de carantină pe un fond cinegetic datorită unor epizotii se pot desfăşura acţiuni de vânătoare prin metoda la goană?
    a) [nu;]
    b) da, pentru specia vulpe;
    c) da, pentru speciile neafectate de epizotii.

    706. Care este cea mai periculoasă boală transmisă prin paraziţi de la cervide la om?
    a) gălbeaza;
    b) [borelioza;]
    c) hipodermoza.

    707. Ce se întelege prin zoonoză?
    a) [boală transmisibilă de la animale la om şi viceversa;]
    b) totalitatea animalelor dintr-un ecosistem;
    c) lanţ trofic animal.

    708. Care dintre speciile de cervide este mai predispusă la boli:
    a) cerbul lopătar;
    b) cerbul comun;
    c) [căpriorul.]

    709. Care din următoarele boli se poate transmite la om prin consumul cărnii de iepure?
    a) [pseudotuberculoza;]
    b) leptospiroza;
    c) salmoneloza.

    710. Ce se întelege prin epizootie?
    a) [răspândire în masă şi pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale;]
    b) răspândire selectivă pe teritorii restrânse a unei boli contagioase la animale;
    c) boală contagioasă care se manifestă doar în ferme şi crescătorii de vânat.


    CAP. VI
    ARME, MUNIŢII ŞI ECHIPAMENTE DE VÂNĂTOARE

    711. Armele cu ţevi basculante pot fi:
    a) arme semiautomate;
    b) carabine şi arme lise cu închizător;
    c) [arme lise, arme ghintuite şi arme mixte.]

    712. Arma cu două ţevi aşezate în plan orizontal, este o armă:
    a) tip "bock";
    b) [cu ţevi juxtapuse;]
    c) cu ţevi suprapuse.

    713. Arma cu două ţevi aşezate în plan vertical, este o armă:
    a) [tip "bock";]
    b) cu ţevi juxtapuse;
    c) driling.

    714. Calibrul armelor de vânătoare cu ţevi lise se exprimă prin:
    a) [un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb;]
    b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii;
    c) un număr convenţional egal cu numărul alicelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb.

    715. Calibrul armelor de vânătoare cu glonţ se exprimă prin:
    a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb;
    b) [diametrul, în mm sau inchi, al câmpului ţevii;]
    c) un număr convenţional, egal cu numărul proiectilelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb.

    716. Mecanismul de dare a focului la carabine este situat în:
    a) [închizător;]
    b) basculă;
    c) antepat.

    717. Care dintre calibrele menţionate mai jos este considerat de către vânători calibru "universal"?
    a) 5.6 x 35;
    b) 9.3 x 74;
    c) [7.62 x 63 (30.06).]

    718. Care este rolul acceleratorului la armele cu glonţ?
    a) să accelereze viteza glonţului;
    b) să uşureze ochirea;
    c) [să sensibilizeze trăgaciul.]

    719. Bura intră în componenţa:
    a) [cartuşelor cu alice;]
    b) cartuşelor cu glonţ;
    c) cartuşelor cu alice şi a cartuşelor cu glonţ.

    720. Ce se înţelege prin "choke-ul"armelor de vânătoare?
    a) reculul resimţit în umăr la declanşarea focului;
    b) [îngustarea ţevii spre gura ei;]
    c) rateul armei.

    721. Care este legea care reglementează regimul armelor de foc şi al muniţiilor în România:
    a) Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic;
    b) Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor şi muniţiilor;
    c) [Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.]

    722. Din punct de vedere constructiv, după lungimea ţevii, armele se clasifică astfel:
    a) [arme de foc lungi şi arme de foc scurte;]
    b) arme de foc scurte şi arme de foc medii;
    c) arme de foc scurte, arme de foc medii şi arme de foc lungi.

    723. Procurarea armelor de vânătoare, se poate realiza prin:
    a) [cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat;]
    b) numai cumpărare sau donaţie;
    c) numai închiriere sau cumpărare.

    724. Conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, uzul de arma letală fără drept reprezintă:
    a) contravenţie;
    b) [infracţiune;]
    c) avertisment.

    725. Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă, în următoarele situaţii:
    a) [asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra câinilor hoinari din fondurile cinegetice, cu ocazia acţiunilor de vânătoare;]
    b) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra braconierilor care nu se supun controlului;
    c) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi pentru paza hranei vânatului şi a dotărilor din fondurile cinegetice.

    726. Care dintre armele de vânătoare de calibru 12, 16 şi 20 are diametrul ţevii mai mare?
    a) calibrul 16;
    b) [calibrul 12;]
    c) calibrul 20.

    727. Armele de vânătoare se împart în arme cu alice sau cu ţevi lise, arme cu glonţ sau cu ţevi ghintuite şi arme mixte, ţinând seama de:
    a) modul acestora de încărcare;
    b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora;
    c) [configuraţia interiorului ţevilor acestora.]

    728. Armele de vânătoare se împart în arme cu ţevi basculante şi arme cu ţevi fixe după:
    a) [modul de construcţie al acestora şi de manipulare pentru încărcare;]
    b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora;
    c) configuraţia interiorului ţevilor.

    729. Armele cu repetiţie sunt:
    a) arme cu ţevi basculante;
    b) [arme cu ţevi fixe;]
    c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe.

    730. Armele semiautomate sunt:
    a) arme cu ţevi basculante;
    b) [arme cu ţevi fixe;]
    c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe.

    731. Arma sistem "Hammerless" este o armă:
    a) cu închizător rotativ;
    b) [cu cocoaşe ascunse;]
    c) cu cocoaşe aparente.

    732. Armele de vânătoare cu repetiţie sunt arme care:
    a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna după fiecare foc;
    b) [se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător;]
    c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie.

    733. Armele de vânătoare semiautomate sunt arme care:
    a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna, după fiecare foc;
    b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător;
    c) [se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie.]

    734. Armele de cal. 10 sunt considerate arme:
    a) de putere mijlocie;
    b) de putere redusă;
    c) [de putere mare.]

    735. Armele de cal. 28 sunt considerate arme:
    a) de putere mijlocie;
    b) [de putere redusă;]
    c) de putere mare.

    736. Presiunea dezvoltată în cartuşele armelor cu alice comparativ cu cea din cartuşele armelor cu glonţ este:
    a) [mai mică;]
    b) mai mare;
    c) egală.

    737. Proiectilele cartuşelor de vânătoare clasice, pentru armele cu glonţ sunt confecţionate din:
    a) plumb;
    b) oţel;
    c) [plumb, cu blindaj metalic.]

    738. Proiectilele cartuşelor de vânătoare cu glonţ pot fi:
    a) nedeformabile;
    b) [expansive sau perforante;]
    c) explozive.

    739. Izbitura pe care vânătorul o resimte în umăr, ca urmare a exploziei generate de arderea pulberii în ţeava armei, poartă denumirea de:
    a) chocke;
    b) [recul;]
    c) culată.

    740. La tirul de jos în sus, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
    a) [la baza ţintei;]
    b) în centrul ţintei;
    c) la linia superioară a ţintei.

    741. La tirul de sus în jos, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
    a) [la baza ţintei;]
    b) în centrul ţintei;
    c) la linia superioară a ţintei.

    742. La tirul de jos în sus, când ţinta se găseşte peste distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
    a) la baza ţintei;
    b) în centrul ţintei;
    c) [la linia superioară a ţintei.]

    743. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă este indicat să fie folosite alice de:
    a) 2,5 mm;
    b) [3,5 mm;]
    c) 4,5 mm.

    744. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă de calibrul 12 este indicat să se tragă la o distanţă de:
    a) 25 m;
    b) [35 m;]
    c) 45 m.

    745. Cercul mare de pe ţinta standard, pe care se determină procentajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
    a) 100 cm;
    b) [75 cm;]
    c) 50 cm.

    746. Cercul mic de pe ţinta standard, pe care se determină grupajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
    a) 75 cm;
    b) 50 cm;
    c) [37,5 cm.]

    747. Pentru curăţarea armelor de vânătoare, este indicat ca vergeaua echipată cu perie să fie introdusă:
    a) pe la gura ţevii;
    b) [pe la detunător;]
    c) nu are nici o importanţă din ce parte se curăţă ţeava.

    748. Este recomandat să se tragă cu ţeava armei de vânătoare rezemată de un corp dur?
    a) da, deoarece tirul este mai sigur;
    b) [nu, deoarece tirul este afectat de vibraţiile ţevii;]
    c) nu, deoarece tirul cu arma de vânătoare trebuie efectuat fără sprijinirea armei.

    749. Tuburile cartuşelor de vânătoare pentru armele cu ţevi ghintuite sunt confecţionate din:
    a) carton special;
    b) material plastic;
    c) [alamă sau oţel.]

    750. Armele de calibrul 16 sunt considerate arme:
    a) [de putere mijlocie;]
    b) de putere redusă;
    c) de putere mare.

    751. Mulajele de păsări confecţionate din material sintetic folosite pentru ademenirea vânatului poartă denumirea de:
    a) chemătoare;
    b) [atrape;]
    c) odorivectori.

    752. Ce reprezintă cartuşiera?
    a) cutia în care sunt depozitate cartuşele;
    b) magazia de cartuşe pentru armele automate;
    c) [accesoriu vânătoresc folosit pentru portul cartuşelor în timpul desfăşurării acţiunii de vânătoare.]

    753. Ciorchinarul se foloseşte la:
    a) [atârnarea de centură a păsărilor vânate;]
    b) transportarea vânatului din fondul cinegetic;
    c) agăţarea pe perete a trofeelor de vânat.


    CAP. VII
    MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES VÂNĂTORESC

    754. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de trofeu, este:
    a) [10 septembrie-15 noiembrie;]
    b) 1 septembrie-15 februarie;
    c) 1 noiembrie-15 decembrie.

    755. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de selecţie, este:
    a) 10 septembrie-15 noiembrie;
    b) 1 septembrie-15 februarie;
    c) [1 septembrie-31 decembrie.]

    756. Perioada de vânătoare la femela şi viţelul de cerb comun este:
    a) 10 septembrie-15 noiembrie;
    b) [1 septembrie-15 februarie;]
    c) 1 septembrie-15 noiembrie.

    757. Perioada de vânătoarea a masculului de cerb lopătar, de trofeu, este:
    a) [10 octombrie-1 decembrie;]
    b) 1 septembrie-15 decembrie;
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    758. Perioada de vânătoare a masculului de cerb lopătar, de selecţie, este:
    a) 10 octombrie-1 decembrie;
    b) [1 septembrie-15 decembrie;]
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    759. Perioada de vânătoare a femelei şi viţelului de cerb lopătar este:
    a) 10 octombrie-1 decembrie;
    b) 1 septembrie-15 decembrie;
    c) [1 septembrie-15 februarie.]

    760. Perioada de vânătoare a iepurelui de vizuină este:
    a) [1 noiembrie-31 ianuarie;]
    b) 1 octombrie-30 decembrie;
    c) 1 ianuarie-15 februarie.

    761. Perioada de vânătoare a bizamului este:
    a) [1 septembrie-15 aprilie;]
    b) 1 august-15 februarie;
    c) 15 octombrie-15 martie.

    762. Şacalul se vânează în perioada:
    a) [15 mai-31 martie;]
    b) 1 octombrie-28 februarie;
    c) 15 august-15 septembrie.

    763. Perioada de vânătoare a câinelui enot este:
    a) [15 septembrie-31 martie;]
    b) 1 august-31 decembrie;
    c) 1 august-31 martie.

    764. Perioada de vânătoare a viezurelui este:
    a) [1 august-31 martie;]
    b) 15 septembrie-31 decembrie;
    c) 1 februarie-31 martie;

    765. Perioada de vânătoare a jderilor este:
    a) [15 septembrie-31 martie;]
    b) 1 octombrie-31 decembrie;
    c) 15 octombrie-31 ianuarie.

    766. Perioada admisă pentru vânarea dihorului comun este:
    a) [15 septembrie-31 martie;]
    b) 15 august-20 februarie;
    c) 15 octombrie-31 ianuarie.

    767. Vânarea fazanilor este permisă în perioada:
    a) 1 noiembrie-31 ianuarie;
    b) [1 octombrie-28 februarie;]
    c) 1 august-31 decembrie.

    768. Vânarea potârnichilor este permisă în perioada:
    a) 1 noiembrie-31 ianuarie;
    b) [15 septembrie-31 decembrie;]
    c) 1 august-31 decembrie.

    769. Vânarea prepeliţei este permisă în perioada:
    a) 1 noiembrie-31 ianuarie;
    b) [15 august-31 decembrie;]
    c) 1 august-31 decembrie.

    770. Vânarea masculului de cocoş de munte este permisă în perioada:
    a) 1 noiembrie-31 ianuarie;
    b) 20 aprilie-10 mai;
    c) [nu este permisă.]

    771. Vânarea femelei de cocoş de munte este permisă în perioada:
    a) 1 noiembrie-31 ianuarie;
    b) 20 aprilie-10 mai;
    c) [nu este permisă.]

    772. Perioada de vânătoare a masculului de căprior este:
    a) [15 mai-15 octombrie;]
    b) 1 septembrie-15 februarie;
    c) 1 septembrie-15 decembrie.

    773. Perioada de vânătoare a femelei de căprior este:
    a) [1 septembrie-15 februarie;]
    b) 15 septembrie-31 decembrie;
    c) 1 octombrie-15 decembrie.

    774. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de selecţie, este:
    a) 15 mai-15 octombrie;
    b) 1 septembrie-15 februarie;
    c) [1 septembrie-15 decembrie.]

    775. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de trofeu, este:
    a) 15 mai-15 octombrie;
    b) [15 octombrie-15 decembrie;]
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    776. Perioada de vânătoare la mistreţ este:
    a) 15 mai-15 octombrie;
    b) [1 august-15 februarie;]
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    777. Perioada de vânătoare la muflon este:
    a) 15 mai-15 octombrie;
    b) 1 septembrie-15 februarie;
    c) [15 septembrie-15 decembrie.]

    778. Perioada de vânătoare la iepurele de câmp este:
    a) 15 mai-15 octombrie;
    b) [1 noiembrie-31 ianuarie;]
    c) 1 noiembrie- 15 februarie.

    779. Perioada de vânătoare la raţa mare este:
    a) 1 august-15 noiembrie;
    b) [1 septembrie-31 ianuarie;]
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    780. Perioada de vânătoare la raţa cârâitoare este:
    a) 15 august-20 noiembrie;
    b) [1 septembrie-28 februarie;]
    c) 1 septembrie-10 februarie.

    781. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
    a) [1 septembrie-28 februarie;]
    b) 20 august-15 noiembrie;
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    782. Perioada de vânătoare la raţa suliţar este:
    a) [1 septembrie-31 ianuarie;]
    b) 15 august-20 noiembrie;
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    783. Perioada de vânătoare la raţa lingurar este:
    a) [1 septembrie-28 februarie;]
    b) 15 august-20 noiembrie;
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    784. Perioada de vânătoare la raţa cu cap castaniu este:
    a) 1 august-28 februarie;
    b) 15 august-20 noiembrie;
    c) [1 septembrie-28 februarie.]

    785. Perioada de vânătoare la raţa moţată este:
    a) 1 august-28 februarie;
    b) 15 august-20 noiembrie;
    c) [1 septembrie-28 februarie.]

    786. Perioada de vânătoare la raţa pestriţă este:
    a) 1 august-28 februarie;
    b) 15 august-20 noiembrie;
    c) [1 septembrie-28 februarie.]

    787. Perioada de vânătoare la raţa sunătoare este:
    a) 1 august-28 februarie;
    b) 1 august-15 noiembrie;
    c) [1 septembrie-31 ianuarie.]

    788. Perioada de vânătoare la raţa cu cap negru este:
    a) 20 august-15 noiembrie;
    b) [1 septembrie-28 februarie;]
    c) 1 septembrie-15 martie.

    789. Perioada de vânătoare la gâsca de vară este:
    a) 1 august-15 noiembrie;
    b) [1 septembrie-20 ianuarie;]
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    790. Perioada de vânătoare la gâsca de semănătură este:
    a) [1 septembrie-28 februarie;]
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) 1 septembrie-15 februarie;

    791. Perioada de vânătoare la gârliţa mare este:
    a) [1 septembrie-20 ianuarie;]
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    792. Perioada de vânătoare la găinuşa de baltă este:
    a) [1 septembrie-28 februarie;]
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) 1 septembrie-15 februarie.

    793. Perioada de vânătoare la cormoranul mare este:
    a) 1 septembrie-15 februarie;
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) [nu se vânează.]

    794. Perioada de vânătoare la becaţina comună este:
    a) 1 septembrie-15 februarie;
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) [1 septembrie-28 februarie.]

    795. Perioada de vânătoare la sitarul de pădure este:
    a) 1 septembrie-15 februarie;
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) [1 septembrie-28 februarie.]

    796. Perioada de vânătoare la ciocârlia de câmp este:
    a) 1 septembrie-28 februarie;
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) [15 septembrie-15 noiembrie.]

    797. Perioada de vânătoare la sturzul de iarna (cocoşar) este:
    a) [1 septembrie-28 februarie;]
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) 15 septembrie-15 noiembrie.

    798. Perioada de vânătoare la sturzul de vâsc este:
    a) [1 septembrie-31 ianuarie;]
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) 15 septembrie-15 noiembrie.

    799. Perioada de vânătoare la sturzul cântător este:
    a) [1 septembrie-31 ianuarie;]
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) 15 septembrie-15 noiembrie.

    800. Perioada de vânătoare la sturzul viilor este:
    a) 1 septembrie-15 martie;
    b) [1 septembrie-28 februarie;]
    c) 15 septembrie-15 noiembrie.

    801. Perioada de vânătoare la porumbelul gulerat este:
    a) 1 septembrie-15 martie;
    b) [15 august-28 februarie;]
    c) 1 septembrie-28 februarie.

    802. Perioada de vânătoare la porumbelul de scorbură este:
    a) 1 septembrie-15 martie;
    b) [15 august-28 februarie;]
    c) 1 septembrie-28 februarie.

    803. Perioada de vânătoare la turturică este:
    a) [15 august-28 februarie;]
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) 1 septembrie-28 februarie.

    804. Perioada de vânătoare la guguştiuc este:
    a) [15 august-15 februarie;]
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) 1 septembrie-28 februarie.

    805. Perioada de vânătoare la cioara grivă este:
    a) 15 august-28 februarie;
    b) 1 septembrie-15 martie;
    c) [1 iunie-31 martie.]

    806. Perioada de vânătoare la cioara de semănătură este:
    a) 15 august-28 februarie;
    b) [1 august-31 ianuarie;]
    c) 1 septembrie-15 martie.

    807. Perioada de vânătoare la gaiţă este:
    a) 1 iunie-31 martie;
    b) [1 septembrie-28 februarie;]
    c) 1 septembrie-15 martie.

    808. Perioada de vânătoare la stăncuţa este:
    a) 1 iunie-31 martie;
    b) [15 iulie-15 februarie;]
    c) 1 septembrie-15 martie.

    809. Perioada de vânătoare la coţofană este:
    a) [1 iunie-31 martie;]
    b) 15 iulie-15 martie;
    c) 1 septembrie-15 martie.

    810. Conform legii, în România, ursul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
    a) [a căror vânare este interzisă;]
    b) a căror vânare este permisă în sezonul de vânătoare;
    c) a căror vânare este permisă tot timpul anului.

    811. În România, ursul se poate vâna?
    a) [da, prin derogare de la lege;]
    b) nu, fără excepţii;
    c) da, fără restricţii;

    812. Conform legii, în România râsul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
    a) [a căror vânare este interzisă;]
    b) a căror vânare este permisă;
    c) a căror vânare nu este reglementată.

    813. Conform legii, în România, râsul se poate vâna:
    a) [prin derogare de la lege;]
    b) cu acordul gestionarului fondului cinegetic;
    c) fără restricţii.

    814. Conform legii, în România, pisica sălbatică face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
    a) [a căror vânare este interzisă;]
    b) a căror vânare este permisă;
    c) a căror vânare nu are restricţii.

    815. În România, pisica sălbatică se poate vâna?
    a) [da, prin derogare de la lege;]
    b) nu, fără excepţii;
    c) da, fără restricţii.

    816. Conform legii, în România, vidra face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
    a) [a căror vânare este interzisă;]
    b) a căror vânare este permisă;
    c) a căror vânare nu este reglementată.

    817. În România vidra se poate vâna?
    a) [da, prin derogare de la lege;]
    b) nu, fără excepţii;
    c) da, fără restricţii.

    818. Conform legii, în România, nurca face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
    a) [a căror vânare este interzisă;]
    b) a căror vânare este permisă;
    c) a căror vânare nu este reglementată.

    819. În România, nurca se poate vâna?
    a) [da prin derogare de la lege;]
    b) nu, fără excepţii;
    c) da, fără restricţii.

    820. Conform legii, în România, fazanul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
    a) a căror vânare este interzisă;
    b) a căror vânare este permisă tot anul;
    c) [a căror vânare este permisă în anumite perioade din an.]

    821. Conform legii, în România, potârnichea face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
    a) a căror vânare este interzisă;
    b) a căror vânare este permisă tot anul;
    c) [a căror vânare este permisă în anumite perioade din an.]

    822. Conform legii, în România, prepeliţa face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
    a) a căror vânare este interzisă;
    b) [a căror vânare este permisă;]
    c) a căror vânare nu este reglementată.

    823. Selecţia căpriorilor masculi are ca scop final:
    a) reglarea numerică a indivizilor;
    b) extragerea exemplarelor "de viitor";
    c) [eliminarea de la reproducere a exemplarelor degenerate.]

    824. Mistreţul poate fi vânat în afara perioadei legale de vânătoare?
    a) nu, este interzis;
    b) da, cu acordul paznicului de vânătoare;
    c) [da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.]

    825. Becaţina mare sau "dublă" este o specie:
    a) la care vânătoarea este permisă conform legii;
    b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială;
    c) [la care vânătoarea este interzisă.]

    826. Becaţina comună este o specie:
    a) [la care vânătoarea este permisă;]
    b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială;
    c) la care vânătoarea este interzisă.

    827. Se poate împuşca tot timpul anului următoarea specie de vânat:
    a) şacalul;
    b) [vulpea;]
    c) lupul.

    828. Coţofana are perioadă de prohibiţie?
    a) nu, se vânează tot timpul anului;
    b) [da, în perioada de reproducere şi creştere a puilor;]
    c) da, în perioada critică de iarnă.

    829. Cioara de semănătură se vânează:
    a) tot timpul anului;
    b) în afara perioadei critice de iarnă;
    c) [în afara perioadei de reproducere şi creştere a puilor.]

    830. Care din următoarele specii de raţe sunt interzise la vânătoare?
    a) raţa suliţar;
    b) raţa fluierătoare;
    c) [raţa cu ciuf.]

    831. Trofeul convenţional al vulpii este reprezentat de:
    a) blană;
    b) [craniu;]
    c) osul penian.

    832. Trofeul convenţional al şacalului este reprezentat de:
    a) exclusiv blană;
    b) exclusiv craniu;
    c) [blană şi craniu.]

    833. Trofeul convenţional al viezurelui este reprezentat de:
    a) blană şi craniu;
    b) blană;
    c) [exclusiv craniul.]

    834. Trofeul convenţional al râsului este reprezentat de:
    a) blană;
    b) craniu;
    c) [blană şi craniu.]

    835. Trofeul convenţional al pisicii sălbatice este reprezentat de:
    a) blană;
    b) craniu;
    c) [blană şi craniu.]

    836. Trofeul convenţional al lupului este reprezentat de:
    a) blană;
    b) craniu;
    c) [blană şi craniu.]

    837. Trofeul convenţional la căprior este reprezentat de:
    a) blană;
    b) [coarne cu craniu;]
    c) blană şi coarne cu craniu.

    838. Trofeul convenţional la cerb comun este reprezentat de:
    a) blană;
    b) [coarne cu craniu;]
    c) blană şi coarne cu craniu.

    839. Trofeul convenţional la capră neagră este reprezentat de:
    a) blană;
    b) [coarne cu craniu;]
    c) blană şi coarne cu craniu.

    840. Trofeul convenţional la muflon este reprezentat de:
    a) blană;
    b) [craniu cu coarne;]
    c) părul din coamă.

    841. Trofeul convenţional la mistreţ este reprezentat de:
    a) blană;
    b) colţi şi craniu;
    c) [colţi.]

    842. Vârsta optimă pentru vânarea mistreţului de trofeu este:
    a) [8-10 ani;]
    b) 10-12 ani;
    c) 12-14 ani.

    843. Trofeul convenţional al ursului este reprezentat de:
    a) blană;
    b) osul penian şi craniu;
    c) [craniu şi blană.]

    844. Ce sunt trofeele de vânătoare?
    a) animalele sălbatice dobândite prin vânătoare;
    b) anumite părţi din corpul animalelor sau animalele întregi, vânate ori găsite moarte, după preparare şi naturalizare;
    c) [anumite părţi caracteristice din corpul animalelor vânate ori animalele vânate întregi sau bust naturalizate;]

    845. Coarnele cu craniu întreg sau parte din acesta, la cervide şi la bovide, sunt considerate trofee de vânătoare dacă:
    a) au fost găsite în stare bună şi montate corespunzător de către deţinători;
    b) au fost achiziţionate de la diverşi deţinători legali;
    c) [au fost dobândite prin vânătoare.]

    846. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari, găsiţi în fondurile cinegetice, se împuşcă:
    a) în limita numărului şi în condiţiile înscrise în autorizaţia de vânătoare;
    b) [fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri;]
    c) fără restricţii, dar cu plata de despăgubiri corespunzătoare către proprietari.

    847. Conform legii, în România, vânarea cocoşului de mesteacăn este permisă?
    a) da, numai pentru mascul;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, pentru ambele sexe.

    848. Ce reprezintă complexul de vânătoare?
    a) două sau mai multe fonduri cinegetice gospodărite unitar;
    b) complex de amenajări autorizate pentru practicarea turismului cinegetic;
    c) [amenajări şi instalaţii specific constituite într-o incintă unitară în scopul creşterii izolate şi valorificării unor specii de faună sălbatică.]

    849. Prin evaluarea trofeelor de vânat se întelege:
    a) stabilirea valorii de vânzare a trofeelor de vânat;
    b) [stabilirea unui punctaj în funcţie de mărimea şi aspectul trofeelor de vânat;]
    c) estimarea numărului de exemplare cu trofee pe un fond cinegetic.

    850. Cât este de importantă pentru mistreţ prezenţa scăldătorilor?
    a) nu este deosebit de importantă, la nevoie putând renunţa la scăldat;
    b) [este o condiţie a prezenţei mistreţilor în zona respectivă;]
    c) dacă nu are scăldători foloseşte apele curgătoare.

    851. Prin modul de hrănire, cioara grivă produce prejudicii:
    a) [cinegeticii;]
    b) agriculturii;
    c) pisciculturii.

    852. Efective reale ale speciilor de interes vânătoresc sunt efectivele stabilite:
    a) periodic, folosindu-se cheile de determinare a bonităţii fondurilor cinegetice;
    b) [în fiecare an, cu ocazia estimării numărului acestora;]
    c) din zece în zece ani, prin lucrări speciale de evaluare a efectivelor acestora.

    853. Evaluarea efectivelor de "vânat mare" se face de regulă prin:
    a) [metoda observaţiilor directe şi metoda citirii urmelor pe zăpadă;]
    b) metoda observării urmelor lăsate de acestea în suprafeţe de probă;
    c) metoda suprafeţelor de probă.

    854. Evaluarea efectivelor de fazan şi iepure se face de regulă prin:
    a) metoda observaţiilor directe;
    b) metoda citirii urmelor pe zăpadă;
    c) [metoda suprafeţelor de probă sau a benzilor de probă.]

    855. Gospodărirea fondurilor cinegetice se face, conform legii, în baza unor:
    a) amenajamente silvo-cinegetice;
    b) [planuri de management;]
    c) studii de impact de mediu.

    856. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
    a) capra neagră;
    b) [mistreţul;]
    c) iepurele.

    857. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
    a) iepure;
    b) viezure;
    c) [capra neagră.]

    858. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
    a) viezure;
    b) urs;
    c) [mistreţ.]

    859. Conform legii, în România, lupul face parte din categoria speciilor:
    a) [strict protejate, a căror vânare se face prin derogare de la lege;]
    b) protejate, a căror vânare se face în perioada stabilită de lege;
    c) a căror vânare se face tot anul.

    860. Ce este frunzarul, în sens cinegetic?
    a) un arbust care îşi păstrează frunzele şi în timpul iernii, frecvent căutat de vânat;
    b) plasă prevăzută cu frunze din material sintetic, folosită pt camuflarea vânatului;
    c) [un snop de lujeri înfrunziţi, uscaţi, pregătiţi de gestionar pentru hrana vânatului.]

    861. Care din următoarele specii de păsări consumă sare din sărării?
    a) ierunca;
    b) [porumbelul de scorbură;]
    c) sitarul de pădure.

    862. La mamifere crotalia se aplică după vânarea acestora astfel:
    a) într-una din urechi;
    b) [la tendonul unuia dintre membre;]
    c) la gât.

    863. Trofee tradiţionale (neconvenţionale) la sitar sunt considerate:
    a) [peniţa pictorului şi pensuliţa din jurul glandei uropigene;]
    b) penele întoarse din coadă;
    c) penele din oglinda aripii.

    864. Crotaliile se înmânează titularului autorizaţiei individuale:
    a) [la eliberarea autorizaţiei;]
    b) la intrarea pe fondul cinegetic;
    c) la recuperarea vânatului împuşcat.

    865. La cervide, exemplarele de selecţie pot fi:
    a) doar masculi;
    b) doar masculi şi tineret;
    c) [masculi, femele şi tineret.]

    866. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
    a) [potârnichea şi fazanul;]
    b) iepurele;
    c) lupul.

    867. Topinamburul mai poartă denumirea de:
    a) [nap porcesc;]
    b) borceag;
    c) sparacetă.

    868. Topinamburul reprezintă:
    a) [specie de plantă ale cărei rădăcini formează tuberculi cultivată pentru hrana vânatului;]
    b) specie de raţă scufundătoare, oaspete de vară;
    c) arbust cu fructe polidrupe cultivat pentru hrana vânatului.

    869. Remizele pentru vânat reprezintă:
    a) depozite de hrană pentru vânat;
    b) [suprafeţe plantate cu arbori şi arbuşti servind ca adăpost pentru vânat;]
    c) suprafeţe împrejmuite pentru creşterea intensivă a vânatului.

    870. Frunzarele de calitate superioară sunt cele confecţionate din:
    a) fag sau stejar;
    b) [soc sau frasin;]
    c) plop negru sau gorun.

    871. Hrănitorile pentru speciile de cervide se amplasează astfel:
    a) în desiş, pentru ca vânatul să nu fie observat de animalele de pradă sau de către braconieri;
    b) [în pădure rară sau la margine de poiană, pentru ca vânatul să poată vedea în jur dacă se apropie vreun duşman;]
    c) în terenurile agricole deschise, unde vânatul găseşte şi hrană naturală şi se poate feri de prădători.

    872. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru fazan se pot înfiinţa culturi de:
    a) [sorg;]
    b) sparcetă;
    c) napi.

    873. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru mistreţ se pot înfiinţa culturi de:
    a) sorg;
    b) [topinambur;]
    c) sparcetă.

    874. Este importantă sarea în comportamentul de hrănire al caprei negre?
    a) [da, caprele negre cercetând frecvent sărăriile;]
    b) nu, fiind suficientă sarea conţinută în hrană;
    c) nu, deoarece îi provoacă afecţiuni metabolice.


    CAP. VIII
    ORGANIZAREA ŞI PRACTICAREA VÂNĂTORII

    875. Metodele permise pentru vânarea cerbului comun sunt:
    a) [la pândă şi la dibuit;]
    b) la goană şi la pândă;
    c) la pândă, la hrănitori şi la sărării.

    876. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lopătar sunt:
    a) [la pândă şi la dibuit;]
    b) la goană;
    c) la pândă, la hrănitori şi la sărării.

    877. Metodele admise la vânătoarea bizamului sunt:
    a) la nadă;
    b) [la pândă şi la dibuit;]
    c) la vizuină cu câini.

    878. Metodele admise la vânarea vulpii sunt:
    a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini;
    b) [la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană;]
    c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă.

    879. Metodele admise la vânarea şacalului sunt:
    a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini;
    b) [la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană;]
    c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă.

    880. Câinele enot este:
    a) câine de vânătoare;
    b) câine de agrement;
    c) [specie de vânat.]

    881. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt:
    a) exclusiv la vizuină cu câini;
    b) [la pândă, la vizuină cu câini şi la goană;]
    c) exclusiv la goană.

    882. Metodele de vânătoare practicate în cazul derogărilor de recoltare aprobate la râs sunt:
    a) exclusiv la pândă şi la dibuit;
    b) [la pândă, la dibuit şi la goană;]
    c) exclusiv la dibuit şi goană.

    883. Metodele practicate pentru vânarea lupului, atunci când sunt aprobate derogări, sunt:
    a) exclusiv la pândă şi la dibuit;
    b) [la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană;]
    c) exclusiv la dibuit şi la goană.

    884. Metodele admise la vânarea fazanului sunt:
    a) la pândă şi la dibuit;
    b) [la sărite şi la goană;]
    c) la pândă.

    885. Dintre metodele de vânătoare prezentate, vânarea fazanului este permisă prin metoda:
    a) la pândă, la hrănitori;
    b) [la goană, în zbor;]
    c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

    886. Precizaţi care este cea mai eficientă metodă legală pentru vânarea fazanului:
    a) la goană înainte de răsăritul soarelui;
    b) [la sărite, cu câinele de vânătoare;]
    c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

    887. Metodele admise la vânarea potârnichii sunt:
    a) la pândă şi la dibuit;
    b) [la sărite şi la goană;]
    c) la pândă.

    888. Vânarea potârnichii este permisă:
    a) de la apusul la răsăritul soarelui;
    b) [la sărite, cu câinele de vânătoare, de la răsărit până la apusul soarelui;]
    c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

    889. Metodele admise la vânarea prepeliţei sunt:
    a) la pândă şi la dibuit;
    b) [la sărite;]
    c) la pândă.

    890. Metodele permise de lege pentru vânarea căpriorului sunt:
    a) [la pândă şi la dibuit;]
    b) la goană şi la pândă;
    c) la pândă, la hrănitori şi la sărării.

    891. Vânarea căpriorului mascul este permisă în baza:
    a) [autorizaţiei de vânătoare individuale;]
    b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
    c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

    892. Vânarea căpriorului femelă este permisă în baza:
    a) [autorizaţiei de vânătoare individuale;]
    b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
    c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

    893. Vânarea căpriorului este permisă:
    a) [în orice perioadă a zilei;]
    b) numai după răsăritul soarelui;
    c) numai până la apusul soarelui.

    894. Vânarea căpriorului este permisă:
    a) [la pândă, după apusul soarelui, în pădure sau teren agricol;]
    b) la pândă la sărării sau hrănitori;
    c) la goană, cu câini gonitori.

    895. Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt:
    a) [la pândă sau la dibuit;]
    b) la goană sau cu câini gonitori;
    c) la pândă la hrănitori sau sărării.

    896. Vânarea masculului de capră neagră este permisă în baza:
    a) [autorizaţiei de vânătoare individuale;]
    b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
    c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

    897. Vânarea femelei de capră neagră este permisă în baza:
    a) [autorizaţiei de vânătoare individuale;]
    b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
    c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

    898. Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt:
    a) [la pândă şi la dibuit;]
    b) la goană sau cu câini gonitori;
    c) la pândă la hrănitori sau sărării.

    899. Vânarea muflonului este permisă în baza:
    a) [autorizaţiei de vânătoare individuală;]
    b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
    c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

    900. Metodele admise la vânarea mistreţului sunt:
    a) la pândă, la nadă şi la dibuit;
    b) [la pândă, la dibuit şi la goană;]
    c) la dibuit, la nadă şi la goană.

    901. Vânarea mistreţului este permisă prin utilizarea:
    a) [cartuşelor cu proiectile unice;]
    b) cartuşelor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm;
    c) cartuşelor cu proiectile unice sau cartuşelor cu alice de 9 mm .

    902. Vânarea mistreţului este permisă:
    a) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare individuală;
    b) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare colectivă;
    c) [în baza autorizaţiei de vânătoare individuale sau a celei colective.]

    903. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt:
    a) la pândă, la dibuit şi la goană;
    b) [la sărite şi la goană;]
    c) la pândă, la sărite şi la dibuit.

    904. Atunci când se aprobă derogări pentru recoltare, metodele admise la vânarea ursului sunt:
    a) exclusiv la pândă şi la nadă;
    b) [la pândă, la dibuit şi la goană;]
    c) exclusiv la pândă şi goană.

    905. Ierunca este o specie de faună cinegetică la care vânătoare se poate practica prin metoda:
    a) la goană;
    b) [la dibuit;]
    c) la sărite cu câini scotocitori.

    906. Muniţia recomandată pentru vânătoarea vulpilor este:
    a) cartuşul cu proiectil unic;
    b) cartuşul cu alice de 2,5 mm;
    c) [cartuşul cu alice de 3,5-4 mm.]

    907. Muniţia recomandată pentru vânătoarea potârnichii este:
    a) cartuşul cu alice de 1,8 mm;
    b) [cartuşul cu alice de 2,5 mm;]
    c) cartuşul cu alice de 3,5 mm.

    908. Muniţia recomandată pentru vânătoarea prepeliţei este:
    a) cartuşul cu alice de 1,6 mm;
    b) [cartuşul cu alice de 2 mm;]
    c) cartuşul cu alice de 3,5 mm.

    909. Vânarea căpriorului în România este permisă prin utilizarea:
    a) [cartuşelor cu proiectil unic;]
    b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
    c) cartuşelor cu alice de 9 mm.

    910. Vânarea muflonului este permisă prin utilizarea:
    a) [cartuşelor cu proiectile unice;]
    b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
    c) cartuşelor cu alice de 9 mm.

    911. Vânarea iepurelui de câmp este recomandată prin utilizarea:
    a) cartuşelor cu alice de 5 mm;
    b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
    c) [cartuşelor cu alice de 3,5-4 mm.]

    912. Mistreţul se poate împuşca legal cu:
    a) exclusiv cu glonţ tras din arme ghintuite;
    b) [cu proiectil unic tras din arme ghintuite sau din arme lise;]
    c) cu poşuri şi proiectil unic.

    913. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la gâsca mare sunt cele cu alice de:
    a) 2,5-3,0 mm;
    b) [3,5-4,5 mm;]
    c) 5,0-7,0 mm.

    914. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mare sunt cele cu alice de:
    a) 2,0;
    b) [3,0;]
    c) 3,5.

    915. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mică şi raţa cârâitoare sunt cele cu alice de:
    a) [2,5 mm;]
    b) 3,0 mm;
    c) 3,5 mm.

    916. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sitar sunt cele cu alice de:
    a) [2,0-2,5 mm;]
    b) 3,0 mm;
    c) 3,5 mm.

    917. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sturzii sunt cele cu alice de:
    a) [2,0-2,5 mm;]
    b) 3,0 mm;
    c) 3,0-3,5 mm.

    918. Iepurele care se îndepărtează de vânător în linie dreaptă se ocheşte:
    a) la nivelul picioarelor posterioare;
    b) la nivelul cozii;
    c) [la nivelul urechilor.]

    919. La iepurele care vine direct spre vânător se ocheşte:
    a) [la nivelul picioarelor anterioare;]
    b) la nivelul cozii;
    c) la vârful urechilor.

    920. La iepurele care fuge paralel cu linia standurilor, la cca. 30-35 m de vânător, se ocheşte:
    a) vârful urechilor;
    b) la vârful botului;
    c) [la o distanţă egală cu lungimea iepurelui în faţă acestuia.]

    921. La fazanul care zboară din faţă exact peste vânător, la cca. 25-30 m înălţime, se ocheşte:
    a) direct în el;
    b) la vârful ciocului;
    c) [se acoperă total cu arma şi se trage cu circa o lungime de fazan în faţă acestuia.]

    922. La fazanul care se ridică oblic, la cca. 25-30 m de vânător se ocheşte:
    a) [deasupra acestuia şi în faţa lui, cu cca. 50 cm, pe direcţia de zbor;]
    b) deasupra acestuia cu cca. 50 cm;
    c) la vârful ciocului.

    923. Când vânatul mare stă pe loc, cu partea laterală expusă spre vânător, este indicat să se tragă astfel:
    a) în cap, la baza urechilor;
    b) [în jumătatea inferioară a cavităţii toracice, puţin înapoia piciorului dinainte;]
    c) în pulpa piciorului din spate.

    924. Din stand, la vânătoarea colectivă, este permis să se tragă:
    a) [exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele care nu ating ţinta să ajungă în pământ;]
    b) din orice poziţie comodă pentru vânător;
    c) din poziţia în genunchi sau de pe scăunel, pentru ca ochirea să fie mai sigură.

    925. Nu este admis să se tragă cu arma de vânătoare cu glonţ spre gonaci, când aceştia au ajuns, în teren liber, la:
    a) [500 m;]
    b) 120 m;
    c) 200 m.

    926. La vânătoare, faţă de linia standurilor nu este permis să se tragă sub un unghi mai mic de:
    a) 15 grade;
    b) 30 grade;
    c) [45 grade.]

    927. Între goane, deplasarea vânătorilor se face cu arma cu alice cu ţevi basculante:
    a) descărcată şi închisă;
    b) [descărcată şi frântă;]
    c) încărcată, închisă şi asigurată.

    928. La ocuparea standului, vânătorul este obligat:
    a) să se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în faţă şi nici în spate, pentru a găsi un loc mai favorabil tirului;
    b) să caute un loc mai favorabil camuflajului, dar nu la mai mult de 7 m faţă de organizator;
    c) [să rămână pe locul indicat de organizator.]

    929. Cea mai eficientă metodă de vânare admisă a gâştelor este:
    a) [pânda;]
    b) dibuitul;
    c) goana.

    930. Este admisă folosirea chemătorilor pentru vânarea gâştelor?
    a) da, fără restricţii;
    b) [da, cu excepţia celor electronice;]
    c) nu, fără excepţii.

    931. Noţiunea de "îngrijire cu arma", a populaţiilor speciilor de interes vânătoresc, se referă la:
    a) combaterea dăunătorilor naturali ai speciilor plantivore;
    b) [împuşcarea selectivă a exemplarelor degenerate, rănite, accidentate, cu comportament anormal etc.;]
    c) împuşcarea exemplarelor care produc pagube în culturile agricole şi silvice ori animalelor domestice.

    932. Aprecierea "exemplarelor de selecţie", din cadrul populaţiilor de interes vânătoresc, se face:
    a) [după aspectul exterior, comportament şi conformaţia trofeului;]
    b) exclusiv după aspectul trofeului;
    c) exclusiv după aspectul exterior, care ne oferă informaţii privind starea de sănătate a acestora.

    933. Vânătoarea la dibuit face parte din categoria:
    a) [metodelor de vânătoare individuală;]
    b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns;
    c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare.

    934. Vânătoarea la pândă face parte din categoria:
    a) [metodelor de vânătoare individuală;]
    b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns;
    c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare.

    935. Vânătoarea la pândă, după asfinţitul soarelui, este admisă la:
    a) căprior şi iepure;
    b) [cerb şi viezure;]
    c) vulpe şi fazan.

    936. Vânătoarea la pândă, înainte de răsăritul soarelui, este admisă la:
    a) iepure şi căprior;
    b) [gâşte şi raţe sălbatice;]
    c) fazan şi potârniche.

    937. Vânătoarea la dibuit este admisă la:
    a) [cervide şi capră neagră;]
    b) potârniche şi prepeliţă;
    c) iepure şi fazan.

    938. Vânătoare cu chemătoarea se poate practica eficient la:
    a) [cerb comun, căprior şi vulpe;]
    b) iepure, potârniche şi fazan;
    c) lapin, marmotă şi castor.

    939. Vânătoarea cu atrape se utilizează eficient la vânarea:
    a) [raţelor şi gâştelor sălbatice;]
    b) iepurilor şi vulpilor;
    c) fazanilor şi potârnichilor.

    940. Vânătoarea la sărite se poate practica eficient la:
    a) capră neagră şi căprior;
    b) ciori şi coţofene;
    c) [fazani şi potârnichi.]

    941. Vânătoarea în grup restrâns se poate practica utilizând (folosind):
    a) [câini de vânătoare, atrape şi chemători;]
    b) hăitaşi şi câinii acestora;
    c) ogari, atrape şi gonaci.

    942. Conducerea vânătorii colective aparţine:
    a) exclusiv paznicului de vânătoare;
    b) [exclusiv organizatorului de vânătoare;]
    c) unui colectiv de organizare, din care fac parte paznicul de vânătoare şi şeful grupei.

    943. Vânătorile colective debutează obligatoriu cu:
    a) un instructaj despre cum va fi tranşat şi împărţit vânatul în ziua respectivă;
    b) tragerea la sorţi a numerelor care indică poziţia în stand;
    c) [un instructaj despre cum, ce şi unde se va vâna în ziua respectivă, ocazie cu care se semnează procesul verbal de instruire.]

    944. Vânătorul poate părăsi standul, în timpul goanei, doar pentru:
    a) a da lovitura de graţie vânatului rănit retras în desiş;
    b) a strânge vânatul mic, care altfel ar putea fi mâncat de câini;
    c) [nu are voie să părăsească standul.]

    945. La deplasarea dintre goane, arma se poartă:
    a) închisă în toc;
    b) [descărcată, frântă sau, după caz, cu încărcătorul deschis;]
    c) descărcată, dar închisă pentru a nu se deteriora bascula sau încărcătorul, după caz.

    946. La vânătorile colective în grup mare:
    a) arma se încarcă la începutul vânătorii şi se păstrează gata de tragere pe tot parcursul acesteia;
    b) [arma se încarcă doar după ocuparea locului în stand şi se descarcă înainte de părăsirea acestuia;]
    c) arma se încarcă la intrarea în fondul cinegetic şi se descarcă la ieşirea din acesta.

    947. Arma de vânătoare basculantă se încarcă cu ţevile îndreptate:
    a) în sus;
    b) în plan orizontal;
    c) [în jos, spre pământ.]

    948. Este permisă schimbarea standului indicat de organizator?
    a) da, numai dacă vânătorul vecin este mai tânăr;
    b) da, numai în cazul vânătorilor de la margini, dar nu la mai mult de 10 m distanţă, pentru a nu intra în unghiurile de tragere ale vecinilor;
    c) [nu este permisă.]

    949. Sunt permise glumele cu arma îndreptată spre alte persoane?
    a) doar cu arma descărcată şi frântă sau cu încărcătorul deschis;
    b) numai cu arma descărcată;
    c) [nu sunt permise sub niciun motiv.]

    950. Vânătoarea practicată în România, cu capcane autorizate, constituie:
    a) infracţiune;
    b) contravenţie;
    c) [activitate admisă de lege.]

    951. Vânătoarea în cerc face parte din categoria:
    a) metodelor de vânătoare individuală;
    b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns;
    c) [metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare.]

    952. Este legală eliberarea unei autorizaţii de vânătoare pe mai multe fonduri cinegetice?
    a) [nu, fără excepţii;]
    b) da, numai pentru vânătoare în grup restrâns;
    c) da, numai dacă vânătoarea se desfăşoară în zile diferite.

    953. Este obligatoriu ca organizatorul unei acţiuni de vânătoare în grup restrâns să practice vânătoarea la acţiunea de vânătoare la care a fost desemnat?
    a) da, fără excepţii;
    b) [nu, el fiind obligat doar să asigure organizarea;]
    c) da, doar în cazul speciei mistreţ.

    954. Se poate desfăşura o acţiune de vânătoare în grup restrâns în situaţia în care organizatorul desemnat lipseşte?
    a) [da, prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către un alt vânător înscris în autorizaţie;]
    b) nu, fără excepţii;
    c) da, doar prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către paznicul de vânătoare.

    955. Autorizaţiile de vânătoare individuale se eliberează de regulă pentru:
    a) [un singur exemplar de vânat;]
    b) maxim două exemplare de mistreţ şi căprior;
    c) maxim cinci exemplare de iepuri sau fazani.

    956. Autorizaţiile de vânătoare individuale se eliberează pentru:
    a) maxim două fonduri cinegetice limitrofe;
    b) maxim două fonduri cinegetice ale aceluiaşi gestionar;
    c) [un singur fond cinegetic.]

    957. Autorizaţia de vânătoare individuală se eliberează pentru:
    a) [o singură specie de vânat;]
    b) maxim două specii de vânat mare;
    c) o specie de vânat mic şi una de vânat mare.

    958. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiilor de vânătoare individuale este de:
    a) 10 zile de la eliberare;
    b) 20 zile de la eliberare;
    c) [30 zile de la eliberare.]

    959. Deţinătorul autorizaţiei de vânătoare individuale poate intra în fondul de vânătoare astfel:
    a) însoţit de oricare angajat al gestionarului;
    b) [doar însoţit de organizatorul acţiunii de vânătoare;]
    c) singur.

    960. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (grup restrâns) se eliberează pentru:
    a) un grup de maxim 7 persoane posesoare de permis de vânătoare;
    b) [un grup de minim 2 persoane şi maxim 5 persoane care au dreptul de a practica vânătoarea în condiţiile legii;]
    c) un grup de maxim 10 persoane posesoare de permis de vânătoare.

    961. În autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (în grup restrâns) se înscriu la eliberare în mod obligatoriu:
    a) numai organizatorul acţiunii de vânătoare;
    b) paznicul fondului cinegetic şi vânătorii cu drept de participare la acţiune;
    c) [organizatorul şi vânătorii cu drept de participare la acţiune.]

    962. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colectivă tip A (vânătoare în grup restrâns) este de:
    a) [30 zile;]
    b) 20 zile;
    c) 10 zile.

    963. În baza autorizaţiei de vânătoare colectivă tip B (grup mare) pot practica vânătoarea în condiţiile legii un număr de:
    a) minim 2 vânători;
    b) maxim 10 vânători;
    c) [mai mult de 2 vânători.]

    964. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip B (grup mare) se eliberează astfel:
    a) [pe numele unei persoane care va îndeplini funcţia de organizator;]
    b) pe numele vânătorilor participanţi;
    c) pe numele şefului de grupă şi a paznicului de vânătoare.

    965. Termenul de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colective tip B (grup mare) este de:
    a) 10 zile;
    b) [o zi;]
    c) 30 zile.

    966. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se pot împuşca astfel:
    a) [de personalul cu atribuţii de pază şi ocrotire a vânatului de pe fondul de vânătoare respectiv ori de vânători cu ocazia vânătorilor autorizate;]
    b) de către vânătorii membri ai grupei de vânătoare de pe fondul cinegetic în cauză chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare;
    c) de către studenţi sau de către personalul de specialitate al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare.

    967. Autorizaţiile de vânătoare consumate se depun la unităţile care le-au eliberat în termen de maxim:
    a) 10 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz;
    b) 20 de zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz;
    c) [30 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz.]

    968. Este permis consumul de băuturi alcoolice în timpul acţiunii de vânătoare?
    a) [nu, fără excepţii;]
    b) da, în pauzele dintre goane;
    c) da, dacă temperatura aerului este sub 0 sau peste 30 de grade celsius.

    969. Urmărirea vânatului rănit se face astfel:
    a) [după încetarea goanei şi numai cu aprobarea organizatorului;]
    b) în timpul goanei, de către vânătorul care a rănit exemplarul respectiv;
    c) nu se urmăreşte vânatul rănit pentru că întotdeauna apare altul.

    970. Recuperarea vânatului căzut în timpul acţiunii de vânătoare la goană se realizează:
    a) [numai după încetarea goanei, de către participanţii la vânătoare;]
    b) imediat ce a căzut, de către organizator;
    c) imediat ce a căzut, de către vânătorul care a tras ultimul foc.

    971. Cu ocazia acţiunilor de vânătoare, vânătorii se aşează în stand astfel:
    a) fiecare vânător acolo unde doreşte;
    b) [unde le-a indicat organizatorul;]
    c) cei cu experienţă îşi aleg singuri standul.

    972. Echipele de căutare a vânatului mare rănit sunt stabilite de organizatori şi sunt formate din:
    a) [minim doi vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini de vânătoare;]
    b) un vânător cu armă şi un gonac;
    c) doi gonaci cu câini de vânătoare.

    973. La vânătoare este permisă utilizarea alicelor cu diametrul de 9 mm?
    a) da, numai la specia urs;
    b) da, numai la speciile speciile cerb comun şi mistreţ;
    c) [nu, fără excepţii.]

    974. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiilor de vânătoare colective tip B (grup mare)?
    a) da, pentru specia mistreţ;
    b) [nu, fără excepţii;]
    c) da, pentru speciile de păsări de pasaj.

    975. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare colective tip A (grup restrâns):
    a) da, pentru fazani şi potârnichi;
    b) nu, fără excepţii;
    c) [da, pentru raţe şi gâşte admise la vânătoare.]

    976. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare individuale:
    a) da, pentru capră neagră;
    b) nu, fără excepţii;
    c) [da, pentru căprior şi cerb comun.]

    977. Pentru exercitarea vânătorii cu arme de foc poate fi folosită orice tip de muniţie?
    a) da, fără restricţii;
    b) da, numai pentru vânatul mare;
    c) [nu, doar muniţiile admise la vânătoare corespunzătoare tipului şi calibrului armei admise pentru specia respectivă.]

    978. Este admisă practicarea vânătorii pe timp de furtună?
    a) da, dacă vânătorii sunt echipaţi corespunzător;
    b) da, atunci când vânătoarea a început pe vreme bună;
    c) [nu, fără excepţii.]

    979. În timpul repausului vânătorilor, arma de vânătoare se păstrează:
    a) încărcată şi agăţată în arbori pentru a fi ferită de câini;
    b) încărcată, sprijinită de raniţă sau de un autovehicul;
    c) [descărcată, aşezată în locuri care oferă o bună stabilitate şi siguranţă.]

    980. Declanşarea focului asupra vânatului se face:
    a) imediat ce vânătorul a observat mişcarea vegetaţiei în sectorul său de tragere;
    b) când vecinul de stand i-a semnalat vânatul;
    c) [numai după ce vânătorul a identificat clar vânatul, iar pe direcţia lui de tragere nu pune în pericol viaţa unei persoane.]

    981. Vânătoarea din barcă se realizează astfel:
    a) [vânătorul se aşează cu spatele la barcagiu, arma îndreptată cu ţevile în sus, tirul se realizează numai în faţă şi lateral;]
    b) vânătorul se aşează cu faţa la barcagiu, arma cu ţevile în jos, tirul se realizează pe deasupra capului barcagiului;
    c) vânătorul se aşează lângă barcagiu, arma cu ţevile îndreptate în sus, tirul se realizează pe direcţia din care apare vânatul.

    982. Deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se realizează astfel:
    a) în formaţie de trei coloane;
    b) în grupuri de 3-5 vânători, la distanţă de maxim 10 m între ele;
    c) [în şir indian, în linişte.]

    983. Pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standurilor se procedează astfel:
    a) [se trece arma încărcată peste linia standului, cu ţeava în sus, apoi se execută tirul;]
    b) organizatorul desemnează vânătorii care vor executa tirul în astfel de situaţii;
    c) nu se execută tir în astfel de situaţii.

    984. Dreptul de a vâna al persoanelor înscrise în autorizaţiile de vânătoare individuale se pierde dacă:
    a) [autorizaţiile sunt expirate, prezintă modificări de formă sau conţinut, vânătoarea se desfăşoară în afara perioadei legale, vânătorul este surprins în fondul cinegetic neînsoţit de organizator;]
    b) vânătorul a executat foc greşit de trei ori;
    c) vânătorul a rănit două exemplare de vânat.

    985. Autorizaţia de vânătoare reprezintă:
    a) [documentul tip, eliberat de gestionar, pe baza căruia poate fi desfăşurată acţiunea de vânătoare;]
    b) aprobarea dată unui vânător, de către directorul asociaţiei de vânătoare, de a efectua acţiuni de vânătoare;
    c) aprobarea scrisă dată unei persoane, de către paznicul de vânătoare sau de către organizatorul acţiunii de vânătoare, de a împuşca anumite exemplare ce aparţin speciilor la care vânarea este permisă.

    986. Instructajul privind protecţia muncii şi semnarea individuală a procesului verbal trebuie realizate obligatoriu:
    a) [înainte de începerea acţiunii de vânătoare;]
    b) la eliberarea autorizaţiei de vânătoare;
    c) în standul de vânătoare.

    987. Armele de vânătoare pot fi transportate, de la domiciliul sau reşedinţa vânătorului la locul unde urmează să participe la vânătoare şi invers, în următoarele condiţii:
    a) frânte ori cu închizătorul deschis, după caz;
    b) [ţinute în toc şi neîncărcate cu muniţie;]
    c) închise într-o cutie specială fixată în mijlocul de transport.

    988. La vânătoarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face:
    a) în timpul desfăşurării goanei;
    b) [după terminarea goanei;]
    c) oricând.

    989. Vânatul mare rănit se urmăreşte:
    a) imediat, pentru a i se da lovitura de graţie şi a i se curma cât mai repede chinurile;
    b) [după 1-2 ore, pentru a se aşeza şi a se "răci";]
    c) doar a doua zi, cu un câine limier bine dresat.

    990. Pentru practicarea vânătorii la raţe şi gâşte sunt admise a se folosi următoarele:
    a) raţe sau gâşte domestice vii;
    b) [mulaje de raţe şi gâşte (atrape);]
    c) chemători electronice.

    991. Câte autorizaţii colective tip B (în grup mare) se pot elibera pe un fond cinegetic în aceeaşi zi:
    a) o singură autorizaţie;
    b) [maxim două autorizaţii;]
    c) maxim trei autorizaţii.

    992. După vânătoare, până la obţinerea rezultatelor examenelor de laborator pentru pesta porcină, mistreţii recoltaţi se păstrează astfel:
    a) [evisceraţi şi refrigeraţi;]
    b) evisceraţi şi congelaţi;
    c) tranşaţi şi congelaţi.

    993. În vânat se trage atunci când acesta:
    a) a fost zărit şi bine localizat după zgomot;
    b) [a fost bine identificat şi se află la o distanţa corespunzătoare unui tir eficient;]
    c) se îndreaptă spre vecin şi se găseşte la limita unui foc eficient.

    994. Eviscerarea iepurilor se face tradiţional prin practicarea:
    a) unei tăieturi lungi de la anus până la gât;
    b) unei tăieturi scurte de la anus până la stern;
    c) [unei tăieturi scurte, cât să încapă mâna, transversal la baza abdomenului.]

    995. Răcirea vânatului mare eviscerat este indicat să fie făcută:
    a) aşezat pe spate pe o pardoseală rece;
    b) [atârnat în aer, la umbră, cu cavitatea abdominală deschisă;]
    c) aşezat pe spate, pe zăpadă sau pe gheaţă.

    996. Vânatul mare eviscerat se curăţă de sânge prin:
    a) [ştergere cu cârpe uscate;]
    b) ştergere cu cârpe ude;
    c) spălare cu apă rece şi ştergere cu cârpe uscate.

    997. Înainte de încărcare, ţeava armei de vânătoare se verifică pentru a vedea dacă:
    a) nu este ruginită;
    b) [nu are corpuri străine în interior;]
    c) nu prezintă urme de lovituri vizibile.

    998. Carabinele se încarcă ţinându-se cu ţeava:
    a) în jos;
    b) la orizontală;
    c) [în sus.]

    999. Pentru prevenirea pagubelor pe care cioara grivă şi coţofana le produc efectivelor de fazani, cea mai eficientă metodă admisă de lege pentru recoltarea acestora este:
    a) [recoltarea cu arma de vânătoare;]
    b) combaterea cu stricnina;
    c) combaterea cu letolina.

    1000. Pentru scoaterea vulpilor din vizuini se poate folosi eficient următoarea metodă admisă de lege:
    a) inundarea vizuinilor;
    b) [introducerea de câini scotocitori în vizuini;]
    c) gazarea vizuinilor.


──────────
    [] Pentru fiecare întrebare, răspunsul corect este redactat între paranteze pătrate.
──────────

     Prezentul set de întrebări şi răspunsuri se găseşte afişat şi pe pagina de internet a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

     În setul de întrebări şi răspunsuri s-au folosit denumirile populare ale speciilor de interes cinegetic. Denumirea ştiinţifică a acestora este prezentată în continuare, după cum urmează:
    A. Mamifere
    1. Bizamul (Ondatra zibethica)
    2. Castorul (Castor fiber)
    3. Capra neagră (Rupicapra rupicapra)
    4. Căpriorul (Capreolus capreolus)
    5. Cerbul comun (Cervus elaphus)
    6. Cerbul lopătar (Dama dama)
    7. Câinele enot (Nyctereutes procyonoides)
    8. Dihorul comun (Putorius putorius)
    9. Hermelina (Mustela erminea)
    10. Iepurele-de-câmp (Lepus europaeus)
    11. Iepurele-de-vizuină (Oryctolagus cuniculus)
    12. Jderul (Martes sp.)
    13. Lupul (Canis lupus)
    14. Marmota (Marmota marmota)
    15. Mistreţul (Sus scrofa
    16. Muflonul (Ovis aries musimon)
    17. Nevăstuica (Mustela nivalis)
    18. Nurca (Lutreola lutreola)
    19. Pisica sălbatică (Felis silvestris)
    20. Râsul (Lynx lynx)
    21. Şacalul (Canis aureus)
    22. Ursul (Ursus arctos)
    23. Vidra (Lutra lutra)
    24. Viezurele (Meles meles)
    25. Vulpea (Vulpes vulpes)

    B. Păsări
    1. Becaţina comună (Gallinago gallinago)
    2. Cioara grivă (Corvus corone cornix)
    3. Cioara-de-semănătură(Corvus frugilegus)
    4. Ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis)
    5. Cocoşarul (Turdus pilaris)
    6. Cocoşul de munte (Tetrao urogallus)
    7. Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix)
    8. Coţofana (Pica pica)
    9. Fazanul (Phasianus colchicus)
    10. Gaiţa (Garrulus glandarius)
    11. Găinuşa-de-baltă (Gallinula chloropus)
    12. Gâsca-de-semănătură (Anser fabalis fabalis)
    13. Gâsca-de-vară (Anser anser rubrirostris)
    14. Gârliţa mare (Anser albifrons)
    15. Graurul (Sturnus vulgaris)
    16. Graurul dobrogean (Sturnus vulgaris balcanicus)
    17. Guguştiucul (Streptopelia decaocto)
    18. Ierunca (Bonasa bonasia)
    19. Lişiţa (Fulica atra)
    20. Porumbelul gulerat (Columba palumbus)
    21. Porumbelul-de-scorbură (Columba oenas)
    22. Potârnichea (Perdix perdix)
    23. Prepeliţa (Coturnix coturnix)
    24. Raţa mare (Anas platyrhynchos)
    25. Raţa mică (Anas crecca)
    26. Raţa fluierătoare (Anas penelope)
    27. Raţa-cu-cap-castaniu (Aythya ferina)
    28. Raţa moţată (Aythya fuligula)
    29. Raţa pestriţă (Anas strepera)
    30. Raţa sunătoare (Bucephala clangula)
    31. Raţa lingurar (Anas clypeata)
    32. Raţa suliţar (Anas acuta)
    33. Raţa cârâitoare (Anas querquedula)
    34. Raţa-cu-cap negru (Aythya marila)
    35. Sitarul de pădure (Scalopax rusticola)
    36. Stăncuţa (Corvus monedula)
    37. Sturzul-de-vâsc (Turdus viscivorus)
    38. Sturzul cântător (Turdus philomelos)
    39. Sturzul-viilor (Turdus iliacus)
    40. Turturica (Streptopelia turtur)




 BIBLIOGRAFIE

    
    ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
    │V. Cotta, M. Bodea, I. Micu              │Vânatul şi vânătoarea în România, Editura CERES,           │
    │                                         │Bucureşti 2001                                             │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │A. Negruţiu                              │Vânătoare şi salmonicultură, Editura CERES, Bucureşti 1990 │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │A. Negruţiu şi colaboratorii             │Fauna cinegetică şi salmonicultura, Curs 2002              │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │I. Micu                                  │Etologia faunei cinegetice, Editura CERES, Bucureşti 2005  │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │M. Georgescu                             │Mamiferele sălbatice din România, Editura Albatros 1989    │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │A.M. Comşia                              │Biologia şi principiile culturii vânatului, Editura        │
    │                                         │Academiei R.P.R., 1961                                     │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Gh. Feneşer, M. Bodea, I. Cârciu         │ABC-ul vânătorului, Editura CERES, Bucureşti 1974          │
    ├─────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările     │
    │ulterioare - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944/2006                                   │
    ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare │
    │- Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583/2004                                              │
    ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii      │
    │nr. 353/2008 - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501/2008                                 │
    ├─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Lintia D.                                │Pasările din România vol. II şi III, Editura Academiei,    │
    │                                         │1954 - 1955.                                               │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Străvoiu N.A. şi colaboratorii           │Câinii de vânătoare - 1976 - Bucureşti , Editura Ceres.    │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Dr. Ing. Neculai Şelaru                  │Chestionar pentru evaluarea cunoştinţelor teoretice la     │
    │                                         │examenul de vânător, Editura Cinegys 2009.                 │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Dr. Ing. Neculai Şelaru                  │Cod de etică vânătorească, Editura Cinegys 2005            │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Dr. Ing. Neculai Şelaru                  │Manual pentru examenul de vânător, Editura Cinegys 2009    │
    ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Publicaţiile Societăţii Ornitologice     │Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ediţia II,       │
    │Române                                   │Cluj Napoca 2002                                           │
    └─────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘



     -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Alte Institutii,  ANEXE din 2 aprilie 2014

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016