────────── Conţinute de ORDINUL nr. 4.730 din 18 august 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 29 august 2022.────────── PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Bucureşti, 2022 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Limba şi literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Astfel, subiectele de limba şi literatura română de la Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă, adecvată şi eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum şi exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional. Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare. În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, 2021 - DOOM 3), Dicţionarul explicativ al limbii române etc. . Competenţe generale şi competenţe specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.3. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse 1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse 1.6. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii 1.7. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri 2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate 2.2. Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite 2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale 3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne 3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative 3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse 3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă 3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare 3.6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală 3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară 4. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional 4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice 4.2. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi 4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare sau a unor tradiţii româneşti cu tradiţii din alte culturi 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naţionale şi ale culturii altor popoare Conţinuturi Teme generale Eu şi universul meu familiar; Eu şi lumea din jurul meu; Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii; Reflecţii asupra lumii Lectură - Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei. – Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar - în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; acţiune, momentele subiectului/etapele acţiunii; narativul nonliterar: acţiune, participanţi, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale: text şi imagine - banda desenată); textul descriptiv (literar - în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris şi în spectacol; dialogul în textul nonliterar - interviul); textul explicativ; textul argumentativ. – Versificaţie: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv). – Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor), textul dramatic şi arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicaţiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică). – Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.). – Strategii de comprehensiune: inferenţe simple (relaţii cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicţii; împărtăşirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informaţiilor textului în propriul univers cognitiv şi afectiv; reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conţinutului şi al structurii. – Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumeraţia, repetiţia, metafora, aliteraţia, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite. Redactare - Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare; adecvarea la temă. – Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. – Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părţilor; comparaţie, analogie, pro-contra, "întrebările jurnalistului" (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părţilor. – Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii; caracterizarea personajului; modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.; – Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie. Elemente de construcţie a comunicării Gramatică ● Enunţul: enunţuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunţuri eliptice; propoziţia simplă; propoziţia dezvoltată; propoziţia afirmativă; propoziţia negativă; norme de punctuaţie. ● Fraza: coordonarea prin juxtapunere şi prin joncţiune; conjuncţii coordonatoare; subordonarea prin conjuncţii subordonatoare, prin pronume şi adverbe relative; norme de punctuaţie (virgula, punctul-şi-virgula). ● Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcţii concesive şi condiţionale. ● Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînţeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie; complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepoziţional; circumstanţialul de mod, circumstanţialul de timp, circumstanţialul de loc, circumstanţialul de cauză, circumstanţialul de scop; topica în propoziţie; norme de punctuaţie (virgula). ● Realizări propoziţionale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepoziţională, circumstanţiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala. ● Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul şi timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) şi timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilităţi combinatorii ale verbului. ● Prepoziţia. ● Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcţia sintactică; posibilităţi combinatorii ale substantivului; articolul; posibilităţi combinatorii ale substantivului. ● Pronumele: tipuri de pronume - pronumele personal, personal de politeţe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferenţa dintre pronumele reflexiv şi pronumele personal); posibilităţi combinatorii ale pronumelui; anticiparea şi reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilităţi combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale. ● Adjectivul: gradele de comparaţie; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilităţi combinatorii ale adjectivului. ● Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparaţie. ● Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilităţi combinatorii ale numeralului. ● Interjecţia; onomatopeele; interjecţia predicativă. Ortoepie şi ortografie Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicţionar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărţirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române. Vocabular Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază şi sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul. Variaţie stilistică Limba standard; normă şi abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor - variaţii ale formei şi ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variaţii de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor. Elemente de interculturalitate Identitate personală - identitate naţională - diversitate culturală şi lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învăţătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-române, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spaţiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relaţii culturale constructive; noi şi ceilalţi; valori culturale româneşti în lume; despre limba şi cultura ţărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte culturale. Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor generale şi specifice. PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară Bucureşti, 2022 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare. În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, 2021 - DOOM3), Dicţionarul explicativ al limbii române etc. . Competenţe generale şi competenţe specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1.1. Identificarea informaţiilor esenţiale şi de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale 1.3. Identificarea temei şi a ideilor principale şi secundare din texte continue/discontinue/multimodale, prin punerea în relaţie a diverselor părţi ale textului 1.4. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale 1.5. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii 1.6. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context 1.7. Recunoaşterea modificării sensului unor cuvinte şi sintagme, pe baza relaţiei dintre diverse coduri de comunicare 1.8. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice şi de punctuaţie, în texte continue/discontinue/multimodale 1.9. Recunoaşterea particularităţilor grafice, lexico-semantice, morfosintactice şi de punctuaţie în comunicarea artistică/nonartistică 1.10. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică 1.11. Compararea informaţiilor şi a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri 2.1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situaţii de comunicare 2.2. Redactarea unui răspuns personal şi/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică 2.3. Corelarea achiziţiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative 2.4. Utilizarea achiziţiilor metalingvistice în exprimarea nuanţată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică 2.5. Compararea răspunsurilor şi a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică 2.6. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică 2.7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate şi etica redactării 3. Manifestarea sensibilităţii multi- şi interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse 3.1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă şi universală 3.2. Manifestarea interesului faţă de limba română, ca limbă naţională 3.3. Recunoaşterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse 3.4. Exprimarea unei atitudini pozitive faţă de diversitatea lingvistică şi culturală, faţă de valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse Conţinuturi Teme: ● Eu şi universul meu familiar - Identitate personală. Jocuri şi jucării. Valorile mele ● Eu şi lumea din jurul meu - Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalţi ● Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii - Tradiţii şi obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori şi atitudini în diverse culturi ● Reflecţii asupra lumii - Microunivers şi macrounivers. Spaţiu şi timp. Simţ civic, responsabilitate, etică Lectură – Discursul narativ şi comunicarea narativă: narativul literar (discurs narativ) - autor, narator, personaj, acţiune, etapele acţiunii; indici spaţio-temporali - unde şi când se desfăşoară acţiunea; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; personajul, mijloace de caracterizare; figuri de stil (personificarea, enumeraţia, repetiţia, antiteza, comparaţia, hiperbola); aplicativ: construcţia textului - compoziţia textului (părţi, capitole); raport incipit - final; discursul narativ şi semnificaţiile acestuia; narativul nonliterar (comunicare narativă); narativul ficţional (literar şi nonliterar): naraţiunea care combină textul şi imaginea (banda desenată); narativul nonficţional. – Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă. – Modurile de expunere: naraţiune, descriere (autoportret, portret, tablou), dialog, monolog. – Discursul liric şi textul versificat: text liric/text versificat; relaţia conţinut - formă (discurs liric/discurs narativ în versuri - narativ literar în versuri); autor/voce lirică; versificaţie (măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora); aplicativ: construcţia textului liric - compoziţia textului (părţi, strofă, vers), imaginea poetică şi tabloul, discursul liric şi semnificaţiile acestuia; versificaţie: versul liber. – Aplicativ: discursul dramatic - rolul dialogului; personaj dramatic, indicaţii scenice; text dramatic şi spectacol: arta spectacolului (actori, decor, costume, lumini, muzică); autorul/personajul ca enunţiator real/fictiv; discursul dramatic şi semnificaţiile acestuia; comunicarea cotidiană (interviul). – Textul explicativ; textul continuu, discontinuu, multimodal; textul argumentativ (structură, conectori); aplicativ: descrierea ştiinţifică. Redactare: – Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect, rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile, corectarea greşelilor; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare; prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină. – Planul simplu, planul dezvoltat de idei; relatarea; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; povestirea; rezumatul. – Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal; integrarea părţilor; modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. – Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convenţiilor ortografice şi de punctuaţie, proprietatea termenilor, puritatea şi adecvarea situaţională; claritate, concizie, varietate. – Semnele de punctuaţie şi de ortografie. Elemente de construcţie a comunicării Nivel sintactico-morfologic - Enunţul: propoziţia şi fraza: aplicativ: organizarea structural-ierarhică a enunţului; lungimea enunţului; precizie şi ambiguitate; propoziţii fără predicat; propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată, fraza; exprimarea afirmativă, negativă; exprimarea enunţiativă, interogativă, exclamativă; exprimarea unor acţiuni, stări, existenţe sigure, dorite, posibile; exprimarea unui îndemn, a unei porunci etc.; exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri); exprimarea sentimentelor; exprimarea argumentativă, persuasivă; tipare frastice: propoziţii relative şi conjuncţionale; raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază; propoziţia principală/propoziţia secundară; propoziţia regentă/elementul regent; expansiunea şi contragerea. – Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ; topica în propoziţie şi în cadrul grupurilor sintactice. – Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe - verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus şi viitor literar; verbele "a avea", "a vrea" - exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare); aplicativ: verbul "a fi" (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare); verbul în propoziţie: predicat verbal şi nominal (verbele copulative "a fi", "a deveni", "a ieşi", "a ajunge", "a se face", "a rămâne"); modul imperativ (afirmativ şi negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent şi perfect; modul condiţional-optativ, timpurile prezent şi perfect; moduri personale şi nepersonale; verbele reflexive, verbele impersonale, locuţiunile verbale; aplicativ: diateza activă, reflexivă, pasivă; alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ - perfect simplu şi mai-mult-ca-perfect). – Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor naturii - substantivul: substantivul comun şi propriu; genul şi numărul substantivului; articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv- genitival); cazurile substantivului; substantivul în propoziţie - subiect (simplu/multiplu), nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanţial de loc, complementul circumstanţial de timp, complementul circumstanţial de mod, complementul circumstanţial de cauză, complementul circumstanţial de scop; aplicativ: substantivele colective şi defective. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor - prepoziţia, locuţiunea prepoziţională. – Exprimarea persoanei - pronumele personal (persoana, genul şi numărul; formele accentuate şi neaccentuate); exprimarea politeţii - pronumele de politeţe; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identităţii, a diferenţierii şi a non-identităţii - pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivităţii - pronumele reflexiv; exprimarea posesiei - pronumele posesiv; exprimarea interogaţiei - pronumele interogativ; exprimarea relaţiei - pronumele relativ; exprimarea negaţiei - pronumele negativ; alte forme de substituţie a substantivului - pronumele nehotărât; cazurile pronumelui; pronumele în propoziţie - subiect, nume predicativ cu verbul "a fi", atribut pronominal, complement direct/indirect, complement circumstanţial de loc/timp/mod; aplicativ: pronumele în propoziţie - complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de scop. – Exprimarea cantităţii şi a ordinii - numeralul: numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv; aplicativ: numeralul fracţionar; numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial. – Exprimarea însuşirilor - adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziţie: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul "a fi"; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparaţie; forme ale superlativului. – Exprimarea coordonatelor acţiunii - spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuţiunea adverbială); adverbul de loc, de timp şi de mod; exprimarea interogaţiei - adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie - complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmaţiei; exprimarea negaţiei; exprimarea relaţiei - adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilităţii - adverbul nehotărât. – Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură - interjecţia, interjecţia predicativă. – Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare - conjuncţia, conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare; aplicativ: locuţiunile conjuncţionale. Nivelul semantico-lexical - Vocabularul limbii române; cuvântul - unitatea de bază a vocabularului; formă şi conţinut; sensul propriu şi sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; aplicativ: arhaismele; regionalismele; neologismele; împrumuturile; categorii semantice (contextualizare/ recontextualizare); paronimele frecvente; pleonasmul; dinamica vocabularului - normă/abatere de la normă; câmpul lexico-semantic; mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului; aplicativ: sufixele diminutivale şi augmentative Nivelul fonetic - Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele; reguli de despărţire a cuvintelor în silabe; aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftong, triftong, hiat; accentul; alfabetul limbii române; vocale şi consoane; punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor; relaţia dintre intonaţie, topică şi punctuaţie; alte convenţii grafice: scrierea cu majuscule. Elemente de interculturalitate - Cartea - obiect cultural; valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradiţiile şi obiceiurile); oameni şi fapte: valori promovate în cultura română, maternă, universală. Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice. PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ A vizsgaprogram az ervenyben levo, 3393/28.02.2017 szammal jovahagyott Magyar nyelv es irodalom tanterv alapjan keszult. A kompetencia alapu tantervvel osszehangban a kimeneti kovetelmenyrendszer a tantervi alapkompetenciak, a hozzajuk tartozo specifikus kompetenciak es reszrendszereik (kepesseg- es keszsegrendszerek, ismeretkeszletek) ertekeleset, mereset celozza. A program szerkezete a tantervi kovetelmenyrendszer szerint a kovetkezokeppen epul fel: az alapkompetenciak menten a specifikus kompetenciak alrendszereben kovethetoek az adott kepesseg-, keszsegrendszer osszetevoire vonatkozo kovetelmenyek, ezeknek rendelodnek ala az eszkoztudas reszekent a tartalmak. Alapkompetenciak: 1. Irott szovegek ertese es ertelmezese
┌──────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Specifikus │Kepessegek, keszsegek es tartalmak │
│kompetenciak │ │
├──────────────────┼──────────────────────┬─────────────────────┤
│ │ │Elbeszelo szovegek: │
│ │ │helyszin es │
│ │A leiro es elbeszelo │szereplok; az │
│ │szovegek │esemenyek linearis, │
│ │sajatossagainak │idobeli elrendezese │
│ │felismerese a beszeloi│az elbeszelo │
│ │/elbeszeloi nezopont │szovegben; │
│ │megfigyelese; a │targyilagos es │
│ │tortenetmondas │szemelyes nezopont. A│
│ │linearis rendjenek │leiro szoveg │
│ │megfigyelese; explicit│rendezoelve: │
│ │es implicit │altalanos es egyedi │
│ │informaciok │jegyek; lenyeges es │
│ │visszakeresese a │kevesbe lenyeges │
│ │szovegbol; reszletek │jellemzok; │
│ │tarsitasa nevekhez, │egesz-resz, fentrol │
│ │helyszinekhez; szavak,│le-lentrol fel, │
│ │kifejezesek │korkoros szervezodes.│
│ │magyarazata; │Epikus szovegek: │
│ │egyszerubb ok- okozati│narrator, cselekmeny,│
│Kulonbozo tipusu │osszefuggesek │szereplok/ │
│nyomtatott │felismerese; a tema │szereplocsoportok; │
│szovegek erto/ │megragadasa; │egyszeru ter- es │
│ertelmezo olvasasa│kulcsszavak kikeresese│idovonatkozasok az │
│ │a szovegbol; │epikus szovegekben; a│
│ │szovegtomorites a │beszelo es szerzo │
│ │lenyeg/fo gondolat │viszonya az epikus │
│ │kiemelesevel es │szovegekben; az │
│ │atfogalmazasaval; a │elbeszeloi nezopont: │
│ │lenyeges es a │kulso es belso │
│ │kiegeszito/reszletezo │nezopont; elbeszeloi │
│ │informaciok │es szereploi │
│ │elkulonitese; az │nezopontok az epikus │
│ │osszetartozo │szovegekben, az │
│ │informaciok │epikus muvek │
│ │kapcsolasa; │cselekmenyszerkezete;│
│ │ismeretterjeszto │Lirai szovegek: lira,│
│ │szovegek tartalmanak │liraisag; az erzelmek│
│ │osszefoglalasa; a │kozvetett es │
│ │tenyallitasok es a │kozvetlen kifejezese;│
│ │hipotezisek/velemenyek│a lirai szoveg │
│ │megkulonboztetese │hangulata; │
│ │ │vershangzas: ritmus, │
│ │ │rim, rimfajtak │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Szokepek es │
│ │ │alakzatok: hasonlat, │
│ │ │megszemelyesites, │
│ │ │metafora; felsorolas,│
│ │A szokepek lehetseges │ismetles, ellentet, │
│ │jelenteseinek/ │retorikai kerdes, │
│ │asszociacios │halmozas, parhuzam, │
│ │lehetosegeinek │fokozas, tulzas, │
│ │foltarasa, │felkialtas. │
│ │kapcsolatteremtes a │Kozlesformak: │
│ │retorikai alakzatok, a│parbeszedes, │
│ │szokepek, a hasonlat │elbeszelo, leiro. A │
│ │es a szoveghatas/ │szereplok rendszere: │
│Az irodalmi szoveg│-hangulat kozott; az │foszereplok, │
│nyelvi │epikai kozlesformak │mellekszereplok, │
│megalkotottsaganak│(elbeszelo, leiro, │epizodszereplok. A │
│felismerese │parbeszedes, │jellemteremtes │
│ │monologikus) │eljarasai: kozvetlen │
│ │szovegbeli funkcioinak│− narrator, mas │
│ │megfigyelese es │szereplo altali − es │
│ │ertelmezese; a │kozvetett − │
│ │hosteremtes │beszeltetes, │
│ │eljarasainak es a │cselekedtetes, │
│ │jellemzes fajtainak │kornyezet − │
│ │megfigyelese │jellemzes; cselekvo │
│ │ │es nem cselekvo hos, │
│ │ │statikus es valtozo │
│ │ │jellem; kesleltetes, │
│ │ │eloreutalas, sejtetes│
│ │ │az epikus szovegekben│
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Irodalmi mufajok: │
│ │ │dal, leiro koltemeny,│
│ │Lirai es epikus │eletkep, ballada, │
│ │mufajok felismerese; a│mese es mesefajtak, │
│Az olvasoi │mufaj jellemzo │monda es │
│tapasztalatok │sajatossagainak │mondavaltozatok, │
│mukodtetese a │felismerese, a tema es│humoreszk, novella, │
│kulonbozo mufaju │mufaj osszefuggeseinek│ifjusagi regeny, │
│irodalmi szovegek │felismerese; a mufaj │regeny, naplo, level,│
│befogadasaban │es a hangnem/hangnemek│anekdota. Hangnemek: │
│ │kozti osszefugges │targyilagos, │
│ │felfedezese │szemelyes, humoros, │
│ │ │komikus, tragikus, │
│ │ │ironikus, unnepelyes,│
│ │ │patetikus, elegikus │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │A koznapi szovegek │ │
│ │valosagvonatkozasainak│ │
│ │megfigyelese; │ │
│ │tenyallitasok es │ │
│ │hipotezisek/ │ │
│ │velemenyek/ │ │
│ │izlesiteletek │ │
│ │megkulonboztetese; a │ │
│ │valoszeru es │ │
│ │valoszerutlen, illetve│ │
│ │valosnak tuno elemek │ │
│ │megkulonboztetese, a │Nezopont: az objektiv│
│Kulso │valosagot atformalo/ │es szubjektiv leiras │
│tenyvonatkozasok │torzito eljarasok │eszkoztara. A │
│es fiktiv │felismerese; a muvon │targyilagos es │
│mozzanatok │kivuli valosagnak │szemelyes nezopont │
│megkulonboztetese │megfeleltetheto es a │kifejezoeszkozei. │
│kulonbozo │fiktiv elemek │Tomegkommunikacio es │
│szovegekben │elkulonitese; a │manipulacio; teny es │
│ │manipulativ szandek │velemeny │
│ │felismerese; a fiktiv │ │
│ │ter, a fiktiv ido es a│ │
│ │fiktiv │ │
│ │cselekmenymozzanatok │ │
│ │felismerese, a realis │ │
│ │elethelyzet/ │ │
│ │lettapasztalat │ │
│ │felismerese az │ │
│ │irodalmi mu fiktiv │ │
│ │vilagaban; motivumok │ │
│ │kontextualis │ │
│ │vizsgalata │ │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │A szereplok altal │Alapveto erkolcsi │
│Az irodalmi szoveg│kozvetitett ertekek/ │ertekek: anyagi │
│ertekviszonyainak │ertekrendek │ertekek, szellemi │
│felismerese │azonositasa az │ertekek, erkolcsi │
│ │elbeszelo szovegekben │ertekek, erzelmi │
│ │ │ertekek │
└──────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┘
2. Irasbeli szovegalkotas
┌───────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Specifikus │Kepessegek, keszsegek es tartalmak │
│kompetenciak │ │
├───────────────────┼─────────────────────┬─────────────────┤
│ │Tortenet │ │
│ │osszefoglalasa/ │ │
│ │ujrairasa a cimzett │ │
│ │es nezopont │ │
│ │megvaltoztatasaval; │ │
│ │szovegtranszformacio:│Elbeszelo │
│ │parbeszedbol │szovegek: │
│ │elbeszeles, │kronologikus │
│ │elbeszelesbol │beszamolo, │
│ │parbeszed, megadott │tortenetmondas, │
│ │szoveghez eltero │szemelyes │
│ │befejezes illesztese,│tortenetmondas, │
│Kulonbozo tipusu │a tortenet │naplo, internetes│
│szovegek alkotasa a│folytatasa, egy-egy │naplo, utirajz, │
│kommunikacios │szereplo tovabbi │tudositas, │
│funkciok │sorsanak elkepzelese,│elmenybeszamolo) │
│mukodtetesevel │szoveg szukitese, │Leiro szovegek: │
│ │bovitese; bekezdesek │szemelyleiras, │
│ │irasa megadott │jellemzes, │
│ │tetelmondattal, │onjellemzes, │
│ │megadott kulcsszavak │targyleiras, │
│ │hasznalataval, kezdo │helyleiras, │
│ │es/vagy zaromondattal│ismertetes, │
│ │Targyleiras, │ismeretterjeszto │
│ │helyleiras valosagos │szovegek │
│ │vagy elkepzelt │ │
│ │helyszinrol; │ │
│ │tajleiras; │ │
│ │szemelyleiras; │ │
│ │jellemzes │ │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Dokumentum │
│ │Velemenynyilvanitas │szovegek: │
│Reflektalt │az ertekitelet │tajekoztato, │
│szovegalkotas │indoklasaval, ervek │utasito es │
│kulonbozo │felkutatasa, │meggyozo │
│beszedhelyzetekben,│rendszerezese; az │szovegek, │
│a beszedhelyzethez │ervek meggyozo │ajanlas. │
│igazodo komplex │megformalasa; ervek │Hagyomanyos │
│szovegek alkotasa │es ellenervek egymas │maganlevel, │
│ │melle allitasa; │e-mail, │
│ │konkluzio │ajanlasok, │
│ │ │naplobejegyzes │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Szovegalkotas │
│ │ │megadott temaban,│
│ │ │celtetelezes/ │
│A kommunikacios │ │funkcio: az iroi │
│helyzethez igazodo │A beszedszandeknak │szandek es a │
│tudatos valogatas a│megfelelo, kulturalt │cimzett (egyen, │
│stilusjegyek es │nyelvi regiszter │csoport, │
│regiszterek kozott │megvalasztasa │nyilvanossag) │
│ │ │figyelembevetele;│
│ │ │nezopont, │
│ │ │allasfoglalas, │
│ │ │meggyozes │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Mondatfajtak es │
│ │ │irasjelek; az │
│ │ │egyszeru es az │
│ │ │osszetett mondat │
│ │ │kozpontozasa; a │
│ │ │parbeszed es az │
│ │ │idezet irasmodja;│
│ │ │a hangok │
│ │ │hosszusaganak │
│ │ │szabalyzatnak │
│ │ │megfelelo │
│ │ │jelolese a │
│ │ │begyakorolt │
│ │ │szokeszlet │
│ │ │koreben; az │
│ │ │egybeiras es │
│ │ │kuloniras │
│ │ │gyakoribb │
│ │ │tipusai; az │
│ │ │ismertebb │
│ │ │szemelynevek, │
│ │Helyesirasi keszsegek│intezmenynevek, │
│Helyesiras │alkalmazasa onalloan │egyszerubb │
│ │alkotott szovegekben │foldrajzi nevek │
│ │ │helyesirasa; │
│ │ │hangjeloles a │
│ │ │gyakrabban │
│ │ │elofordulo idegen│
│ │ │szavakban; a │
│ │ │szamok betukkel │
│ │ │valo irasa, │
│ │ │keltezes, │
│ │ │szamneves │
│ │ │szerkezetek │
│ │ │egybe- es │
│ │ │kulonirasa; az │
│ │ │igealakokkal, │
│ │ │fonevek, │
│ │ │melleknevek es │
│ │ │nevmasok │
│ │ │alakjaval │
│ │ │kapcsolatos │
│ │ │helyesirasi │
│ │ │keszsegek; │
│ │ │szoelvalasztas │
└───────────────────┴─────────────────────┴─────────────────┘
3. A nyelvi megformalasra valo erzekenyseg es igenyesseg a szobeli es irasbeli kommunikacioban
┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Specifikus │Kepessegek, keszsegek es tartalmak │
│kompetenciak │ │
├───────────────────┼────────────────────┬─────────────────────┤
│ │ │Esemenyek idoben │
│ │ │lehorgonyzasanak │
│ │ │nyelvi eszkozei, az │
│ │Esemenyek │idore jeloletlen │
│ │idobelisege es │igealakok │
│ │idorendisege, az │ertelmezese, │
│ │esemenyek nem │idojeloles az igei es│
│ │tenyszeru voltara │nevszoi allitmanyu │
│ │utalo nyelvi │mondatban; │
│ │eszkozok, a tagadas │kronologia. Modra │
│ │es negativ jellemzes│jelolt igealakok, - │
│ │nyelvi eszkozei │hat/-het kepzos igek,│
│ │ │modositoszok. A │
│ │ │negativ jellemzes │
│ │ │eszkozei │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Esemenyszerkezet es │
│ │ │mondatszerkezet. Az │
│ │ │ige alanyi vonzata: a│
│ │ │fonevi csoport │
│ │Esemenyek, │jeloletlensege; │
│ │korulmenyek es │szemelyes nevmas es │
│ │resztvevok │A-A egyeztetes. Az │
│ │lekepezodese a │ige targyi vonzata: a│
│ │mondat egysegeire (A│targyi szerepu fonevi│
│ │mondat strukturaja: │csoport esetragja; │
│ │az ige es vonzatai, │targyas igek es a │
│ │mondatreszek; az │hatarozottsagi │
│ │igekotok es egyeb │egyeztetes. A │
│ │igemodositok; igei │hatarozoi szerepu │
│ │poliszemia; │fonevi csoport mint │
│ │muvelteto, │vonzat vagy szabad │
│ │kolcsonos, │bovitmeny; esetragok,│
│ │visszahato ige es │nevutok a hatarozoi │
│Az elemi mondat │vonzatai); a mondat │fonevi csoporton; │
│nyelvi │szerkezeti │hatarozoszok. │
│megformalasanak │egysegeinek │Bovitmenyek │
│mint │(mondatreszeknek) │osszefuggesei: │
│viszonyrendszernek │egymastol valo │visszahato es │
│a megertese │fuggese │kolcsonos nevmas. │
│ │ │Nevszoi (fonevi es │
│ │ │melleknevi) allitmany│
│ │ │es vonzatai; │
│ │ │birtoklasallitas es │
│ │ │birtokos nevmas │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │A fonevi csoport │
│ │ │belso szerkezete: │
│ │ │nevelo es │
│ │ │referencialitas; │
│ │ │koznev es │
│ │ │tulajdonnev; │
│ │ │nevmasok: szemelyes │
│ │ │nevmas ragos es │
│ │ │nevutos alakja, │
│ │ │deiktikus szerepu │
│ │ │mutato nevmas, │
│ │ │altalanos es │
│ │Az esemenyek │hatarozatlan nevmas. │
│ │szereploire valo │Fonevi modositok − │
│ │utalasok nyelvi │"jelzok" −: │
│ │eszkozei │melleknevi es │
│ │ │melleknevi igenevi │
│ │ │modosito, szamnevi │
│ │ │modosito, fonevi │
│ │ │modosito. Birtokos │
│ │ │szerkezet, mint │
│ │ │forma: egyeztetes, a │
│ │ │birtok alakja, birtok│
│ │ │es birtokos │
│ │ │tobbessege. Mennyiseg│
│ │ │es szamossag │
│ │ │kifejezese: szam, │
│ │ │szamlaloszo, │
│ │ │tobbesjelek.) │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Hangsuly, hanglejtes:│
│ │ │szohangsuly, │
│ │ │mondathangsuly, │
│ │ │fohangsuly, │
│ │ │kontrasztiv hangsuly;│
│ │ │grammatikai es │
│ │A szorend, a szo- es│kontextualis │
│ │mondathangsuly es a │kotottsegek a │
│ │mondatjelentes │hangsulyozasban; │
│ │ketiranyu viszonyai │mondatfajta- jelolo │
│ │ │dallamivek. Szorendi │
│ │ │lehetosegek es a │
│ │ │kontextus; nevmasok │
│ │ │es topiktartas/ │
│ │ │-valtas, │
│ │ │kontrasztivitas │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Egyszeru mondat es │
│ │ │igenevek. Osszetett │
│ │ │mondat. Mellerendeles│
│ │ │es mellerendelo │
│ │ │mondat: kapcsolatos │
│ │ │mellerendeles, │
│ │ │kronologia; │
│ │ │ellentetes │
│ │ │mellerendeles, │
│ │ │elvaras es │
│ │Tobb esemeny/jelenet│elvarastorles; │
│ │nyelvi │valaszto │
│ │megjelenitese, a │mellerendeles; │
│ │mondategesz │kovetkezteto es │
│ │jelentese es a │magyarazo │
│ │mondatok osszefuzesi│mellerendeles, ok es │
│ │modja kozotti │okozat. Kotoszok. │
│ │kapcsolat │Alarendelo mondat: │
│ │ │mutato nevmas es │
│Mondat- es │ │utaloszoi funkcio, │
│szovegepito │ │vonatkozo nevmas mint│
│eljarasok │ │kotoszo, egyeb │
│jelentesenek │ │kotoszok; │
│levezetese nyelvi │ │feltetelesseg es │
│szerkesztesi │ │hasonlitas kifejezese│
│jellemzok menten │ │mellekmondatokkal. │
│ │ │Mondatsorrend es │
│ │ │kozbeekeles.) │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Beszedcselekvesek es │
│ │ │beszedaktusok nyelvi │
│ │ │markerei. │
│ │ │Beszedszadekok es │
│ │ │beszedaktusok. Egyes │
│ │ │beszedaktusok sajatos│
│ │ │szoosztalyai: │
│ │ │indulatszo, kerdoszo │
│ │ │- "nevmas" −, tagado-│
│ │ │es tiltoszo; │
│ │ │mondatfajtak. A │
│ │ │tarsas erintkezes │
│ │ │formulai, │
│ │Kulonbozo │udvariassagi │
│ │kommunikacios │repertoar, │
│ │szempontoknak │regiszterek, │
│ │megfelelo szovegek │nyelvvaltozat. │
│ │alkotasa es │Szovegszeruseg, │
│ │szovegtranszformacio│grammatikai │
│ │ │kapcsoloelemek; A │
│ │ │szoveg mikro- es │
│ │ │makroszerkezete; │
│ │ │temafolytonossag, │
│ │ │kulcsszo, │
│ │ │tetelmondat; │
│ │ │szovegpanelek: │
│ │ │kozmondasok, │
│ │ │szolasmondasok, │
│ │ │szavajaras, │
│ │ │kifejezesek stb. │
│ │ │Makroszerkezeti │
│ │ │egyseg es │
│ │ │szovegtipus.) │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Az elemkeszlet │
│ │ │valtozasa es │
│ │ │valtozatai idoben: │
│ │ │elavult szavak es │
│ │A nyelvi allandosag │jelentesek, uj szavak│
│ │es valtozas │es jelentesek; belso │
│ │jelensegei │szoalkotas: │
│ │ │szokepzes, │
│ │ │szoosszetetel; │
│ │ │kolcsonzes, │
│ │ │jelentesvaltozas │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Jelentes es │
│ │ │kontextus. A │
│ │ │jelentesmezo │
│ │ │tagolasa. Allandosult│
│ │ │szokapcsolat: idioma,│
│A szokeszlet │ │helyzetmondat, klise.│
│valtozasanak es │ │Lexikalis dontesek: │
│valtozatossaganak, │ │regiszter, nezopont, │
│valamint a szavak │A szavak jelentese, │szohangulat, │
│szerkesztettsegenek│hasznalati kore, a │jelentesarnyalatok; │
│felismerese │regiszter, az irott │jelentestani │
│ │es beszelt nyelvi │kapcsolatok: │
│ │stilusok jellemzo │szinonimia, │
│ │szokeszlete │antonimia, │
│ │ │metaforikus │
│ │ │jelenteskiterjesztes.│
│ │ │Kihagyasos │
│ │ │szerkezetek es │
│ │ │metonimikus │
│ │ │jelenteskiterjesztes.│
│ │ │Grammatikai es │
│ │ │irasbeli homonimia │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │A szokincs │Az elemkeszlet │
│ │retegzettsege, │valtozatai tarsadalmi│
│ │nyelvvaltozatok │terben es foldrajzi │
│ │szokincsbeli es │terben. A │
│ │jelentesbeli │csoportidentitas │
│ │elteresei │nyelvi jeloloi │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Beszedszandekok es │ │
│ │egyes gyakori │Beszedszandekok. │
│ │beszedcselekvesek │Beszedcselekvesek es │
│ │nyelvi repertoarja, │beszedaktusok. │
│ │a nyelv masokra │Szovegtipusok. Szoveg│
│ │gyakorolt hatasa, a │es regiszter. Szoveg │
│ │szovegek │es stilus.) │
│ │hatasmechanizmusa │ │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Tenyallitasok es │Hattermondatok. Az │
│ │hipotezisek/ │ironia mint │
│A tarsas-tarsadalmi│velemenyek, │beszedszandek. Nyelvi│
│egyutteleshez │szovegben ki nem │manipulacio es │
│szukseges nyelvi │fejtett tartalmak │meggyozesi strategiak│
│magatartas ├────────────────────┼─────────────────────┤
│maganjellegu es │ │Szoveg es helyzet. │
│kiskozossegi │ │Szoveg es │
│helyzetekben │ │nyelvvaltozat: │
│ │Nyelvvaltozatok │regionalis │
│ │kozotti elteresek a │nyelvvaltozat, │
│ │szoveg, a mondat, a │kontaktusvaltozat, │
│ │szoalak vagy a │sztenderd. │
│ │hangzas szintjen, a │Nyelvvaltozat es │
│ │kulonbozo valtozatok│identitas. A │
│ │erteke, a kodvaltas │nyelvvaltozatok es │
│ │ │tarsadalmi │
│ │ │megitelesuk a │
│ │ │beszedhelyzet │
│ │ │fuggvenyeben │
└───────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┘
Programa Disciplina Limba şi literatura germană maternă Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura germană maternă. 1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Spezifische │Lerninhalte │
│Kompetenzen │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Schlusselworter │
│ │herausschreiben - │
│ │Wortfamilien/Synonyme/ │
│ │Antonyme in gelesenen │
│ │Texten finden - den │
│ │Titel eines Textes │
│ │erklaren - │
│ │gattungsspezifische │
│ │Merkmale eines Textes │
│ │erarbeiten: Marchen, │
│1.1. Einem │Fabel, Ballade, │
│Text gezielt │Kurzgeschichte - │
│Informationen│Stilmittel in einer │
│entnehmen │Ballade identifizieren: │
│ │Epitheton, Vergleich, │
│ │Aufzahlung, │
│ │Wiederholung, │
│ │Personifikation, │
│ │Alliteration, Hyperbel -│
│ │die Struktur einer │
│ │Ballade erkennen: │
│ │Strophe, Reim, │
│ │dramatischer Aufbau - │
│ │die Problematik des │
│ │Textes erkennen │
└─────────────┴────────────────────────┘
2. Texte situationsgerecht verfassen
┌──────────────────┬──────────────────────┐
│Spezifische │Lerninhalte │
│Kompetenzen │ │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │- einen Brief │
│ │personlichen Inhalts │
│ │verfassen - einen │
│ │Tagebucheintrag │
│ │verfassen - eine │
│ │Gestalt anhand von │
│ │auBeren und inneren │
│ │Merkmalen │
│ │charakterisieren - │
│ │einen Textinhalt aus │
│ │verschiedenen │
│ │Erzahlperspektiven │
│ │wiedergeben - einen │
│ │Text sinnvoll │
│ │fortsetzen - kurze │
│ │Dialoge verfassen - │
│ │die eigene Meinung │
│ │schriftlich auBern - │
│ │eine Vorgeschichte zu │
│ │einem Text schreiben -│
│ │ein anderes Ende zu │
│ │einem Text schreiben -│
│ │einen Text, der die │
│ │Gedanken und Gefuhle │
│ │einer Figur ausdruckt,│
│ │verfassen - │
│2.1 Texte mit │Hauptgedanken │
│vorgegebener │formulieren - einen │
│Struktur verfassen│Text nacherzahlen - │
│ │Fragen zur Klarung von│
│ │Sinnzusammenhangen │
│ │formulieren und │
│ │beantworten - den │
│ │Inhalt eines Textes in│
│ │chronologischer │
│ │Reihenfolge mit │
│ │eigenen Worten │
│ │zusammenfassen - die │
│ │Merkmale der │
│ │Inhaltsangabe │
│ │beachten; die │
│ │Einleitung einer │
│ │Inhaltsangabe │
│ │formulieren und dabei │
│ │folgende Elemente │
│ │angeben: Textart, │
│ │Titel, Autor/in, │
│ │Thema; die │
│ │Inhaltsangabe im │
│ │Prasens verfassen; │
│ │keine direkte Rede und│
│ │keine Einzelheiten │
│ │einbauen; zum Inhalt │
│ │keine personliche │
│ │Meinung auBern │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │- Prafixe und Suffixe │
│ │richtig gebrauchen - │
│ │neue Worter durch │
│ │Zusammensetzung bilden│
│ │- Wortfamilien bilden │
│ │- Homonyme in │
│ │bedeutungstragenden │
│ │Satzen verwenden - die│
│ │Bedeutung der Worter │
│2.2 Beim Verfassen│in verschiedenen │
│von Texten einen │Kontexten erschlieBen │
│angemessenen │- Wortfelder │
│Wortschatz │zusammenstellen und │
│gebrauchen │erweitern - treffende │
│ │und differenzierte │
│ │Ausdrucksweisen │
│ │(Synonyme, Antonyme) │
│ │gebrauchen - │
│ │abgeleitete und │
│ │zusammengesetzte │
│ │Worter voneinander │
│ │unterscheiden und │
│ │bedeutungsgemaB in │
│ │Satze einbauen │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │Interpunktion und │
│ │Orthografie - Regeln │
│ │zur Zeichensetzung │
│ │anwenden: Punkt, │
│ │Ausrufezeichen, │
│ │Fragezeichen am │
│ │Satzende, Doppelpunkt │
│ │vor angekundigter │
│ │direkter Rede und bei │
│ │Aufzahlungen, │
│ │Anfuhrungszeichen bei │
│ │direkter Rede, │
│ │Beistrich bei │
│ │Aufzahlungen und vor │
│ │den meisten │
│ │Konjunktionen, Kommas │
│ │in Satzgefugen - │
│ │Regeln zur │
│ │Rechtschreibung │
│ │anwenden: die Dehnung │
│ │der Vokale, die │
│ │Schreibung des [s] │
│ │-Lautes, die │
│ │Verdoppelung der │
│ │Konsonanten, der │
│ │Gebrauch von das-dass,│
│ │gleich- und ahnlich │
│ │klingende Konsonanten,│
│ │die GroB- und │
│ │Kleinschreibung │
│ │Morphologie - │
│ │Substantiv und │
│ │Artikel: Numerus, │
│ │Genus, Deklination mit│
│ │Schwerpunkt Dativ und │
│ │Akkusativ - Gebrauch │
│ │der Prapositionen mit │
│ │dem richtigen Fall - │
│ │die Deklination des │
│ │Adjektivs - das │
│ │Pronomen: Personal-, │
│ │Possessiv- und │
│ │Relativpronomen - das │
│ │Verb und seine │
│ │Zeitformen (Prasens - │
│ │Prateritum - Perfekt -│
│ │Plusquamperfekt - │
│ │Futurum I) - die │
│ │Modalverben und ihre │
│ │Zeitformen (Prasens │
│ │und Prateritum) - die │
│ │feste Verbindung │
│ │zwischen Verb und │
│ │Praposition anwenden -│
│ │Konjunktivformen │
│2.3 │bilden und │
│Morphosyntaktische│situationsbezogen │
│und orthografische│verwenden (Konjunktiv │
│GesetzmaBigkeiten │I - indirekte Rede; │
│in Texten anwenden│Konjunktiv II - │
│ │irrealer Komparativ- │
│ │und Konditionalsatz, │
│ │Wunschsatz) - die │
│ │Zeitformen des │
│ │Vorgangspassivs │
│ │bilden: Prasens, │
│ │Prateritum, Perfekt │
│ │und Futur I - das │
│ │Aktiv ins │
│ │Vorgangspassiv │
│ │umwandeln und │
│ │umgekehrt Syntax - die│
│ │Satzglieder erkennen: │
│ │Subjekt, Pradikat │
│ │(einteilig und │
│ │mehrteilig), Objekte │
│ │(Akkusativ-, Dativ-, │
│ │Prapositionalobjekt), │
│ │Temporal-, │
│ │Konditional-, │
│ │Kausalbestimmung - das│
│ │Attribut als │
│ │Satzgliedteil: │
│ │adjektivisches und │
│ │substantivisches │
│ │Attribut │
│ │(Genitivattribut, │
│ │Prapositionalattribut,│
│ │Apposition) - Inhalt │
│ │der Nebensatze: │
│ │Subjektsatz, │
│ │Objektsatz, │
│ │Attributsatz, │
│ │Temporalsatz (der │
│ │Vor-, Gleich- und │
│ │Nachzeitigkeit), │
│ │Konditionalsatz und │
│ │Kausalsatz - Form der │
│ │Nebensatze: │
│ │eingeleitet │
│ │(Konjunktionalsatz, │
│ │Relativsatz, │
│ │indirekter Fragesatz),│
│ │nicht eingeleitet │
│ │(verkappter Nebensatz,│
│ │Infinitivgruppe) - │
│ │Nebensatze │
│ │(Subjektsatz, │
│ │Objektsatz, │
│ │Attributsatz, │
│ │Temporalsatz, │
│ │Konditionalsatz, │
│ │Kausalsatz) in │
│ │Satzglieder umwandeln │
│ │und umgekehrt │
└──────────────────┴──────────────────────┘
PROGRAMĂ pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Bucureşti, 2022 I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform Programei şcolare pentru disciplina Limba şi literatura maternă sârbă, clasele a V-a - a VIII-a, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura sârbă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Pravopis srpskog jezika (Mitar Pesikan, Jovan Jerkovic, Mato Pizurica, skolsko izdanje Zavoda za udzbenike i nastavna sredstva Beograd i MATICE SRPSKE, 2004. god.), Pravopis srpskog jezika (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 1993. god.), Recnik srpskog jezika (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 2011. god.), Gramatika srpskog jezika (Zivojin Stanojcic, Ljubomir Popovic, Zavod za udzbenike i nastavna sredstva Beograd, 1999. godina). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura sârbă maternă. 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri Competenţe specifice 1.1. Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue şi multimodale 1.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte de diverse tipuri 1.4. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile din texte continue, discontinue şi multimodale 1.5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse 1.6. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte continue, discontinue şi multimodale 1.7. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple Conţinuturi (a se vedea imaginea asociată) 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri Competenţe specifice 2.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate 2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite 2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale Conţinuturi (a se vedea imaginea asociată) 3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise Competenţe specifice 3.1. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative 3.2. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi competenţa lingvistică, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii 3.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă 3.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală 3.5. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii sârbe literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative 3.6. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse 3.7. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne 3.8. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare Conţinuturi (a se vedea imaginea asociată) 4. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional Competenţe specifice 4.1. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi 4.2. Compararea unor tradiţii sârbe şi a unor tradiţii din alte culturi 4.3. Exprimarea unui punct de vedere faţă de anumite tradiţii şi valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărţile citite 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare Conţinuturi (a se vedea imaginea asociată) PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ Bucureşti, 2022 I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform Programei şcolare pentru disciplina Limba şi literatura maternă slovacă, clasele a V-a - a VIII-a, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Pravidla slovenskeho pravopisu (VEDA, vydavatelstvo Slovenskej akademie vied, 4. nezm. vyd., 2013), Slovnik sucasneho slovenskeho jazyka A - G, H - L, M - N, O - Pn (VEDA, vydavatelstvo Slovenskej akademie vied, 2006, 2011, 2015, 2021), Kratky slovnik slovenskeho jazyka (VEDA, vydavatelstvo Slovenskej akademie vied, 4. doplnene a upravene vyd., 2003). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura slovacă maternă. 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri Competenţe specifice 1.1. Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue şi multimodale 1.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte de diverse tipuri 1.4. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile din texte continue, discontinue şi multimodale 1.5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse 1.6. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte continue, discontinue şi multimodale 1.7. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple Conţinuturi ● Klucove slova, hlavna myslienka, tema literarneho textu ● Jednoducha osnova ● Text s prvkami rozpravania ■ Literarny text s prvkami rozpravania v proze a vo versoch (autor, rozpravac, rozpravanie, pribeh, literarna postava, prostriedky charakteristiky, cas a priestor v literarnom texte, rozpravanie v I., II. a III. osobe, sujet literarneho diela/fazy sujetu, vedlajsie myslienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialog v literarnom texte) ■ Neliterarny text s prvkami rozpravania ■ Literarny text s prvkami opisu v proze a vo versoch ■ Neliterarny text s prvkami opisu ● Informacny/vykladovy text ● Epika - text v proze ● Lyrika - text vo versi (vyjadrovanie emocii a pocitov) ● Drama - text v prehovoroch (autor, postava, uloha scenickych pokynov, uloha dialogu/ prehovorov, herci, kulisy, kostymy, osvetlenie, hudba) ● Argumentacny text ● Verzifikacia: vers, strofa, rym, stopa, rytmus ● Percepcne strategie textu: ● Dojmy z precitaneho textu, uvaha o jazykovej diverzite a strukture narativnych, deskriptivnych, epickych, lyrickych a dramatickych textov ● Interpretacne strategie: ■ Interpretacia umeleckych jazykovych prostriedkov (personifikacia, prirovnanie, basnicky privlastok (epiteton), enumeracia, opakovanie, metafora, aliteracia, hyperbola, antiteza) ■ Prezentacia vlastnych nazorov na margo precitanych textov Literarne texty: Moric, R. - Petko; Ako kapor orla utopil, Podjavorinska, L. - Cakanka, Durickova, M. - Zabia studna, Ondrejov, L. - Syn moj mileny; Obyvatelia pri potociku, Jarunkova, K. - Kamarati, Jesensky, J. - Medicina, Doktor, Rufus, M. - Rozhovor v parku so straznym anjelom, ludova balada - Isli hudci horou, P. O. Hviezdoslav - Zuzanka Hraskovie, Zaborsky J. - Tulipan a fialka, Pes a vlci, Horak, J. - Sitniansky vatrar, Hronsky, J. C. - Zakopany mec pod Zoborom, Tajovsky, J. G. - Na chlieb; Prve hodinky; Zliebky, Statky- zmatky, Sladkovic, A. - Martin, Bujtar, P. - Aneta, Kukucin, M. - Rysava jalovica, Neliterarne texty: Sucastou testov mozu byt len tie neliterarne texty, ktore su tematicky pribuzne vseobecnym temam vyplyvajucich z ucebnych osnov pre slovensky jazyk a literaturu c. 3393/28.02.2017. 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri Competenţe specifice 2.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate 2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite 2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale Conţinuturi ● Vzhl'ad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu ● Slohove postupy: narativny slohovy postup, deskriptivny slohovy postup, vysvetlujuci slohovy postup, narativno-deskriptivny slohovy postup, dialogicky slohovy postup, slohovy postup s prvkami porovnavania, argumentacny slohovy postup - poradie argumentov v texte ● Textove predlohy/vzory sluziace pri strukturovani myslienok: definicia, delenie a triedenie, priklady, "Aurnalisticke otazky" (Kto?, Co?, Kedy?, Kde?, Preco?) ● Tvorba funkcnych textov: list, pohladnica, ziadost, pozvanka, dotaznik ● Prisposobenie pisomneho komunikatu zadanej teme ● Struktura pisomneho komunikatu: uvod, obsah, zaver, odseky ● Styl: gramaticka spravnost', pouzivanie pravidiel slovenskeho pravopisu, myslienkova nadvaznost', vyrazova vecnost', primeranost', suvislost' a ucelenost', originalita, rozmanitost, strucnost' ● Obsah, tvorba obsahov ● Transformacia priamej reci na nepriamu rec ● Interpretacia danych casti z precitaneho textu, opis vyvolanej emocie (radost, prekvapenie, strach) 3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise Competenţe specifice 3.1. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative 3.2. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi competenţa lingvistică, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii 3.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă 3.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală 3.5. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative 3.6. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse 3.7. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne 3.8. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare Conţinuturi Fonetika a ortografia ● Abeceda, klasifikacia hlasok: samohlasky, dvojhlasky, spoluhlasky ● Ortograficka a ortoepicka klasifikacia spoluhlasok ● Vybrane slova Lexikologia ● Slovo, zakladna jednotka slovnej zasoby ● Tvorba slov odvodzovanim, skladanim. Skratky a znacky. ● Interne prostriedky obohacovania slovnej zasoby: neologizmy, odborne slova ● Externe prostriedky obohacovania slovnej zasoby: lexikalne vypozicky ● Semanticke kategorie: synonyma, antonyma, homonyma ● Frazeologicke jednotky ● Rozdelovanie slov na slabiky Morfologia ● Podstatne mena ■ Druh podstatnych mien: vseobecne - vlastne, konkretne - abszraktne, zivotne - nezivotne, hromadne - pomnozne ■ Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ■ Sklonovacie vzory podstatnych mien: chlap, hrdina, dub, stroj, zena, ulica, dlan, kost', mesto, vysvedcenie, srdce, dievca ■ Pravopis vlastnych podstatnych mien ● Pridavne mena ■ Druh pridavnych mien ■ Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ■ Skloîovacie vzory pridavnych mien: pekny, cudzi, otcov/matkin, pavi ■ Pravidelne a nepravidelne stupîovanie pridavnych mien ■ Zhoda pridavneho mena s podstatnym menom ● Slovesa ■ Gramaticke kategorie: osoba, cislo, cas, sposob ■ Casovanie slovies vo vsetkych casoch a sposoboch ■ Pomocne sloveso byt' ● Zamena ■ Druh zamen: osobne, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie ■ Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad ● Cislovky ■ Druh cisloviek: zakladne, radove ■ Gramaticke kategorie: rod, cislo ■ Pravopis cisloviek ● Prislovky ■ Prislovky miesta, casu, spşsobu a priciny ■ Tvorenie prisloviek ■ Stupnovanie a pravopis prisloviek ● Predlozky ■ Prvotne predlozky jednoduche ■ Prvotne predlozky zlozene ● Spojky ■ Prirad'ovacie spojky pricinne a dosledkove ■ Podrad'ovacie spojky jednoduche a zlozene ● Castice ■ Uvadzacie castice ■ Vytycovacie castice ● Citoslovcia ■ Vlastne a zvukomalebne citoslovcia Veta - vetna syntax ● Veta. Interpunkcne znamienka ■ Jednoducha veta a rozvita veta ■ Klasifikacia viet podla obsahu, zlozenia a clenitosti ● Podmet ■ Vyjadreny podmet (jednoduchy a viacnasobny), nevyjadreny podmet ● Prisudok: slovesny a neslovesny (menny), zhoda podmetu s prisudkom ● Privlastok: zhodny a nezhodny privlastok ● Predmet: priamy a nepriamy predmet ● Prislovkove urcenie: miesta, casu, spşsobu a priciny Suvetie - suvetna syntax ● Prirad'ovacie suvetie ■ Druhy prirad'ovacich suveti: prirad'ovacie suvetie zlucovacie, prirad'ovacie suvetie stupnovacie, prirad'ovacie suvetie vylucovacie a odporovacie ■ Pravopis priradovacich suveti ● Podrad'ovacie suvetie ■ Klasifikacia podrad'ovacich suveti: vedl'ajsia veta privlastkova, vedl'ajsia veta predmetova, vedl'ajsia veta prislovkova miestna, casova, sposobova a pricinna 4. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional Competenţe specifice 4.1. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi 4.2. Compararea unor tradiţii slovace şi a unor tradiţii din alte culturi 4.3. Exprimarea unui punct de vedere faţă de anumite tradiţii şi valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărţile citite 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare Conţinuturi ● Materinsky jazyk - nevyhnutny zdroj pre osobny rozvoj a obohatenie kulturnej vybavenosti ● Slovensky jazyk a kultura v Europe ● Empatia a otvorenost'. My a ti druhi. PROGRAMA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ EVALUAREA NAŢIONALĂ pentru absolvenţii clasei a VIII-a I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform Programei şcolare pentru disciplina Limba şi literatura croată maternă, clasele a V-a - a VIII-a, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Hrvatski pravopis (Institut za hrvatski jezik i jezikoslovlje, Zagreb, 2013), Skolski rjecnik hrvatskog jezika (Skolska knjiga, Zagreb, 2012), Rjecnik hrvatskog jezika (Skolska knjiga, Zagreb, 2000). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura croată maternă. 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri Competenţe specifice 1.1. Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue şi multimodale 1.3. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile în texte continue, discontinue şi multimodale 1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse 1.5. Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse 1.6. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii 1.7. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple Conţinuturi ● Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sazetka knjizevnih tekstova; ● Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire; ● Prepoznavanje razlike izmeău usmene i pisane knjizevnosti; ● Knjizevni tekst; ● Neknjizevni tekst; ● Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; ● Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju; ● Epski tekst; ● Lirski tekst; ● Dramski tekst (autor, uloga didaskalija, dramski lik); ● Versifikacija: stih, strofa, rima; ● Stilske figure: epitet, metafora, usporedba, personifikacija. Knjizevni tekstovi: Ribar Palunko i njegova zena, Ivana Brlic-Mazuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda; Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Duga, Dinko Simunovic; Carobno zrcalo, Michael Ende; Knjige, Bozidar Prosenjak; Prvi put na moru, Milka Tica; Sportski zivot leteceg Martina, Dubravko Jelacic Buzimski; Zlatni ljudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor; Pravda, Vladan Desnica; Moze li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjcevic; Oblak, Dobrisa Cesaric; Alkar, Dinko Simunovic; Breza, Slavko Kolar; Plavi snijeg, prema tekstu Gregora Viteza, Parkirana pripovijetka, Blanka Pasagic; Durdic, Antun Gustav Matos. Neknjizevni tekstovi: Neknjizevni tekstovi bliski su tematici nastavnog plana i programa br.3393/28.02.2017 . Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor generale şi specifice. 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri Competenţe specifice 2.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate 2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite 2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale Conţinuturi ● Izgled teksta: rukopis, pravopis; ● Stilska sredstava: naracija, dijalog, opisivanje, objasnjavanje; ● Ispricanje teksta prema pitanjima: tko?, sto?, gdje?, kada?; ● Stvaranje funkcionalnih tekstova: pismo, molba, pozivnica, upitnik; ● Prilagodenje pisanog teksta zadanoj temi; ● Struktura pisanog teksta: uvod, zaplet, razvoj, rasplet; ● Stil: postivanje pravila u pisanju, jasno i konkretno iznosenje sadrzaja, respektiranje normi pravilnog izrazavanja, logicno iznosenja ideja i originalnost misli; ● Sadrzaj, staranje sadrzaja; 3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise Competenţe specifice 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne 3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative 3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse 3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă 3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare 3.6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală 3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi competenţa lingvistică, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii Conţinuturi ● Fonetika, pravopis - Abeceda, podjela glasova: samoglasnici i suglasnici – Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; – Nepostojano "a"; – Sibilarizacija; – Palatalizacija; – Jotacija; ● Rjecnik - Podrjetlo rijeci; – Porodica rijeci; – Sinonimi; – Antonimi; – Homonimi; – Tvorba rijeci izvodenjem; – Tvorba rijeci prefiksacijom; ● Morfologija () Promjenjive vrste rijeci: - Imenice - znacenje i uporaba padeza; – Pridjevi - znacenje, podjela, stupnjevanje; – Zamjenice - znacenje, podjela; – Brojevi - znacenje, podjela; – Glagoli- znacenje, glagolska vremena; () Nepromjenjive vrste rijeci: - Prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice - znacenje, uporaba; ● Sintaksa - Recenicni djelovi - subjekt, predikat, objekt, atribut, prilozne oznake mjesta, vremena i nacina; – Nezavisno slozene recenice - sastavne, rastavne, suprotne, zakljucne i iskljucne recenice; – Zavisno slozene recenice - subjektna, predikatna, atributna, objektna, vremenska, mjesna I nacinaska recenica Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor generale şi specifice. 4. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional Competenţe specifice 4.1. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi 4.2. Compararea unor tradiţii croate şi a unor tradiţii din alte culturi 4.3. Exprimarea unui punct de vedere faţă de anumite tradiţii şi valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărţile citite 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare Conţinuturi ● Maternji jezik - neophodan resurs za osobni razvoj i obogacenje osobne kulture; ● Hrvatski jezik i kultura u Europi; ● Empatija i otvorenost: Mi i drugi. Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor generale şi specifice. PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ Bucureşti, 2022 I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura italiană maternă. 1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
│ │asociate │
├───┬────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- idei │
│ │ │principale, idei │
│ │ │secundare; │
│ │ │ordinea logică şi│
│ │ │cronologică a │
│ │ │ideilor/ a │
│ │ │întâmplărilor │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- moduri de │
│ │ │expunere │
│ │ │(naraţiune, │
│ │ │descriere, │
│ │ │dialog, monolog);│
│ │ │- subiectul │
│ │ │operei literare; │
│ │ │- procedee de │
│ │ │expresivitate │
│ │ │artistică în │
│ │ │textele studiate │
│ │ │(figuri de stil: │
│ │ │personificarea, │
│ │ │epitetul, │
│ │ │comparaţia, │
│ │ │repetiţia, │
│ │ │enumeraţia, │
│ │ │antiteză); │
│ │ │- sensul propriu │
│ │ │şi sensul figurat│
│ │ │al unor cuvinte │
│ │ │într-un context │
│ │ │dat; │
│ │ │- trăsăturile │
│ │ │specifice genului│
│ │ │epic şi liric, în│
│ │ │opere literare │
│ │dovedirea │studiate sau în │
│ │înţelegerii unui│texte la prima │
│1.1│text literar sau│vedere; │
│ │nonliterar, │- trăsături ale │
│ │pornind de la │speciilor │
│ │cerinţe date │literare: mitul, │
│ │ │fabula; │
│ │ │- texte literare │
│ │ │(aparţinând │
│ │ │diverselor genuri│
│ │ │şi specii │
│ │ │studiate); texte │
│ │ │nonliterare │
│ │ │(texte │
│ │ │publicitare, │
│ │ │articolul de ziar│
│ │ │/ de revistă, │
│ │ │anunţul, ştirea);│
│ │ │- reperarea unor │
│ │ │informaţii │
│ │ │esenţiale │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- completarea │
│ │ │unui text │
│ │ │lacunar; │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │secvenţelor │
│ │ │narative şi │
│ │ │dialogate │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │de cuvinte şi │
│ │ │expresii noi în │
│ │ │text; │
│ │ │- utilizarea unui│
│ │ │lexic │
│ │ │diversificat │
│ │ │recurgând la │
│ │ │categoriile │
│ │ │semantice │
│ │ │studiate. │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Comunicarea │
│ │ │scrisă │
│ │ │Organizarea │
│ │ │textului scris. │
│ │ │Părţile │
│ │ │componente ale │
│ │ │unei compuneri: │
│ │ │introducerea, │
│ │ │cuprinsul, │
│ │ │încheierea. │
│ │ │Organizarea unui │
│ │ │text propriu │
│ │ │(rezumat, │
│ │ │caracterizare de │
│ │ │personaj). │
│ │ │Ortografia şi │
│ │ │punctuaţia. │
│ │ │Scrierea corectă │
│ │ │a cuvintelor. │
│ │ │Consoanele duble,│
│ │ │diftongii, │
│ │ │triftongii, │
│ │ │apostroful, │
│ │ │trunchierea. │
│ │ │Contexte de │
│ │ │realizare: │
│ │ │a) Scrierea │
│ │ │funcţională: │
│ │ │scrisoarea, │
│ │ │invitaţia. Fişa │
│ │ │de lectură. │
│ │ │Completarea unor │
│ │ │formulare │
│ │ │tipizate. │
│ │ │Conspectul. │
│ │ │b) Scrierea │
│ │ │imaginativă: │
│ │ │compuneri libere │
│ │ │de mici │
│ │ │dimensiuni. │
│ │ │c) Scrierea │
│ │ │despre textul │
│ │ │literar sau │
│ │ │nonliterar. │
│ │ │Povestirea scrisă│
│ │ │a unor fragmente │
│ │ │din text. │
│ │ │Comentarea unor │
│ │ │secvenţe. │
│ │ │Semnificaţia │
│ │ │titlului. │
│ │ │Personajul │
│ │ │literar. │
│ │ │Rezumatul unui │
│ │ │text ştiinţific. │
│ │ │Fonetică şi │
│ │ │ortografie: │
│ │ │Aspecte fonetice │
│ │ │specifice limbii │
│ │ │italiene: │
│ │ │pronunţarea │
│ │ │vocalelor, a │
│ │ │consoanelor │
│ │ │(consoanele s şi │
│ │ │z; consoanele │
│ │ │duble), grupurile│
│ │ │gli, gn, sce, │
│ │ │sci, ce, ci, ge, │
│ │ │gi, ghe, ghi, │
│ │ │diftongii şi │
│ │ │triftongii, │
│ │ │eliziunea şi │
│ │ │apostroful. │
│ │ │Lexic: Mijloace │
│ │ │de îmbogăţire a │
│ │ │lexicului: │
│ │ │derivarea cu │
│ │ │sufixe şi │
│ │ │prefixe; familii │
│ │ │de cuvinte; │
│ │ │expresii │
│ │ │idiomatice; │
│ │ │cuvinte compuse; │
│ │ │Sinonime, │
│ │ │antonime, cuvinte│
│ │ │polisemantice; │
│ │ │Sensul denotativ │
│ │ │şi sensul │
│ │ │conotativ al │
│ │ │cuvintelor. │
│ │ │Gramatică: │
│ │ │1. Articolul: │
│ │ │hotărât, │
│ │ │nehotărât şi │
│ │ │partitiv; │
│ │ │folosirea │
│ │ │articolului cu │
│ │ │numele proprii de│
│ │ │persoane. │
│ │ │Folosirea │
│ │ │articolului cu │
│ │ │numele proprii │
│ │ │geografice. │
│ │ │2. Substantivul: │
│ │ │formarea │
│ │ │femininului; │
│ │ │formarea │
│ │ │pluralului; │
│ │ │substantive │
│ │ │defective; │
│ │ │substantive cu │
│ │ │două forme de │
│ │ │plural; │
│ │ │substantive │
│ │ │colective; │
│ │ │substantive │
│ │ │invariabile; │
│ │ │substantive │
│ │ │defective de │
│ │ │singular/plural; │
│ │ │substantive │
│ │ │compuse. │
│ │ │3. Adjectivul: │
│ │ │formarea │
│ │ │femininului │
│ │ │adjectivelor │
│ │ │calificative; │
│ │ │poziţia │
│ │ │adjectivului │
│ │ │calificativ; │
│ │ │adjectivul │
│ │ │demonstrativ; │
│ │ │adjectivul │
│ │sesizarea │posesiv şi │
│ │corectitudinii │omiterea │
│ │şi a valorii │articolului in │
│ │expresive a │cazul posesivelor│
│ │categoriilor │care însoţesc │
│ │morfosintactice,│substantive │
│ │a mijloacelor de│indicând │
│1.2│îmbogăţire a │înrudirea; │
│ │vocabularului şi│adjectivul │
│ │a categoriilor │nehotărât; │
│ │semantice │gradele de │
│ │studiate, a │comparaţie - │
│ │ortografiei şi │forme sintetice │
│ │punctuaţiei │(cele ma │
│ │ │frecvente: buono,│
│ │ │cattivo, grande, │
│ │ │piccolo, alto, │
│ │ │basso) │
│ │ │4. Numeralul: │
│ │ │cardinal (de la │
│ │ │1000 la 100.000);│
│ │ │ordinal │
│ │ │(formarea); │
│ │ │folosirea │
│ │ │numeralului │
│ │ │ordinal; │
│ │ │distributiv; │
│ │ │colectiv; │
│ │ │multiplicativ. │
│ │ │5. Pronumele │
│ │ │personal în │
│ │ │acuzativ cu şi │
│ │ │fără prepoziţie; │
│ │ │pronumele │
│ │ │personal in dativ│
│ │ │cu şi fără │
│ │ │prepoziţie; │
│ │ │pronumele relativ│
│ │ │che, chi, cui, il│
│ │ │/la quale, i/le │
│ │ │quali; locul │
│ │ │pronumelor │
│ │ │complemente in │
│ │ │grupurile │
│ │ │verbale, │
│ │ │propoziţia │
│ │ │asertivă si │
│ │ │imperativă. │
│ │ │6. Verbul: │
│ │ │indicativul │
│ │ │prezent al │
│ │ │verbelor regulate│
│ │ │şi neregulate; │
│ │ │perfectul compus │
│ │ │al verbelor │
│ │ │regulate şi │
│ │ │neregulate; │
│ │ │imperfectul │
│ │ │verbelor regulate│
│ │ │şi neregulate; │
│ │ │perfectul simplu │
│ │ │al verbelor │
│ │ │regulate si │
│ │ │neregulate (cele │
│ │ │mai frecvente); │
│ │ │viitorul simplu │
│ │ │şi viitorul │
│ │ │anterior; │
│ │ │condiţionalul │
│ │ │prezent şi │
│ │ │trecut; folosirea│
│ │ │condiţionalului; │
│ │ │imperativul (tu, │
│ │ │noi, voi); │
│ │ │folosirea │
│ │ │imperativului cu │
│ │ │pronumele de │
│ │ │politeţe; │
│ │ │conjunctivul │
│ │ │prezent si │
│ │ │trecut; │
│ │ │concordanţa │
│ │ │timpurilor la │
│ │ │modul indicativ; │
│ │ │verbele │
│ │ │frazeologice │
│ │ │(cominciare, │
│ │ │iniziare, finire,│
│ │ │smettere). │
│ │ │7. Adverbul: │
│ │ │formarea │
│ │ │adverbelor din │
│ │ │adjective cu │
│ │ │sufixul "-mente";│
│ │ │adverbele de loc │
│ │ │şi de timp (cele │
│ │ │mai frecvent │
│ │ │utilizate); │
│ │ │adverbe de │
│ │ │îndoială; adverbe│
│ │ │de mod; adverbe │
│ │ │interogative; │
│ │ │adverbe de │
│ │ │evaluare; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │adverbiale (cele │
│ │ │mai frecvente). │
│ │ │8. Conjuncţia: │
│ │ │conjuncţiile │
│ │ │coordonatoare; │
│ │ │conjuncţiile │
│ │ │subordonatoare: │
│ │ │se, perche, │
│ │ │affinche, │
│ │ │cosicche, benche,│
│ │ │nonostante, nel │
│ │ │caso che; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │conjuncţionale │
│ │ │(cele mai │
│ │ │frecvente) │
│ │ │9. Prepoziţia: │
│ │ │folosirea celor │
│ │ │mai uzuale │
│ │ │prepoziţii - di, │
│ │ │a, da, in, su, │
│ │ │per, con, tra, │
│ │ │fra; prepoziţii │
│ │ │articulate; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │prepoziţionale │
│ │ │(cele mai │
│ │ │frecvente). │
│ │ │10. Interjecţia: │
│ │ │interjecţii │
│ │ │proprii - ah, eh,│
│ │ │ih,oh, ahi, beh, │
│ │ │uffa, ahime; │
│ │ │interjecţii │
│ │ │improprii - │
│ │ │bravo, coraggio, │
│ │ │avanti, via, su, │
│ │ │forza, guai, │
│ │ │peccato; │
│ │ │locuţiuni - santo│
│ │ │cielo, poveri │
│ │ │noi, miseri noi │
│ │ │etc. │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│ │identificarea │- elemente etice │
│ │valorilor etice │şi culturale în │
│ │şi culturale │texte literare şi│
│1.3│într-un text, cu│nonliterare şi │
│ │exprimarea │exprimarea │
│ │impresiilor şi │propriei │
│ │preferinţelor │atitudini faţă de│
│ │ │acestea. │
└───┴────────────────┴─────────────────┘
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │asociate │
├───┬───────────────┼──────────────────┤
│ │ │- redactarea în │
│ │ │scris de texte │
│ │ │funcţionale │
│ │ │simple: paragrafe │
│ │ │pe subiecte din │
│ │ │viaţa cotidiană, │
│ │ │mesaje, scrisori │
│ │ │personale; │
│ │ │- redactarea de │
│ │ │mesaje scurte pe o│
│ │ │anumită temă, │
│ │ │urmărind un plan │
│ │ │dat: pagină de │
│ │ │jurnal personal, │
│ │ │povestire, │
│ │ │descriere; │
│ │ │- realizarea de │
│ │ │texte de mică │
│ │ │întindere, ţinând │
│ │ │seama de părţile │
│ │ │componente ale │
│ │ │unei compuneri, │
│ │ │respectând │
│ │ │categoriile │
│ │ │semantice şi │
│ │ │regulile │
│ │ │gramaticale │
│ │ │studiate, folosind│
│ │ │corect semnele │
│ │ │ortografice şi de │
│ │ │punctuaţie; │
│ │ │- redarea în scris│
│ │ │a unor informaţii │
│ │ │receptate prin │
│ │ │lectură; │
│ │ │- cartea - obiect │
│ │ │cultural: teoria │
│ │ │literară, │
│ │ │destinatarul │
│ │ │mesajului, │
│ │ │structura textului│
│ │ │narativ; │
│ │ │- descrierea │
│ │ │obiectivă şi │
│ │ │subiectivă, │
│ │ │dialogul, │
│ │ │personajul │
│ │ │(caracterizarea │
│ │ │sumară - portret │
│ │ │fizic şi portret │
│ │ │moral); │
│ │ │- structura │
│ │ │prozodică (rimă, │
│ │ │ritm, vers, │
│ │ │strofă, vers │
│ │ │liber); │
│ │ │- figurile de │
│ │ │stil: │
│ │ │personificarea, │
│ │ │comparaţia, │
│ │ │enumerarea, │
│ │ │repetiţia, │
│ │ │epitetul, │
│ │ │antiteza, │
│ │ │metafora; │
│ │ │- sensul de bază, │
│ │ │sensul auxiliar; │
│ │ │sensul figurat; │
│ │ │- genuri şi specii│
│ │redactarea │(genurile epic, │
│ │diverselor │liric şi │
│ │texte, cu │dramatic); │
│ │scopuri şi │- textul: texte │
│2.1│destinaţii │literare │
│ │diverse, │aparţinând │
│ │adaptându-le la│diverselor genuri │
│ │situaţia de │şi specii şi │
│ │comunicare │textul nonliterar │
│ │concretă │utilitar; │
│ │ │- redactare de │
│ │ │mesaje, │
│ │ │instrucţiuni; │
│ │ │- completare de │
│ │ │texte lacunare, │
│ │ │rebus; │
│ │ │- redactare de │
│ │ │scrisori în │
│ │ │registru familiar;│
│ │ │- construirea unor│
│ │ │scurte povestiri; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │sinonimelor în │
│ │ │scopul evitării │
│ │ │repetiţiilor; │
│ │ │- diferenţierea │
│ │ │semnificaţiei │
│ │ │sinonimelor în │
│ │ │contexte diferite;│
│ │ │- folosirea │
│ │ │corectă a părţilor│
│ │ │de vorbire │
│ │ │flexibile şi │
│ │ │neflexibile; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │corectă a formelor│
│ │ │verbale în raport │
│ │ │cu cronologia │
│ │ │faptelor relatate;│
│ │ │- folosirea │
│ │ │conectorilor │
│ │ │adecvaţi; │
│ │ │- folosirea unor │
│ │ │construcţii │
│ │ │verbale specifice │
│ │ │pentru a spori │
│ │ │expresivitatea │
│ │ │comunicării; │
│ │ │- rezumare, │
│ │ │substituire, │
│ │ │transformare, │
│ │ │alegere multiplă; │
│ │ │- identificarea │
│ │ │structurii │
│ │ │textului narativ; │
│ │ │- sesizarea │
│ │ │schimbării │
│ │ │semnificaţiei unor│
│ │ │cuvinte în funcţie│
│ │ │de context; │
│ │ │- stabilirea │
│ │ │relaţiilor de │
│ │ │sinonimie, │
│ │ │antonimie şi │
│ │ │polisemie într-un │
│ │ │text dat; │
│ │ │- identificarea │
│ │ │secvenţelor │
│ │ │într-un text │
│ │ │narativ; │
│ │ │- structurarea │
│ │ │unui text în │
│ │ │secvenţe distincte│
│ │ │în funcţie de │
│ │ │tipul acestuia │
│ │ │(rezumat, │
│ │ │caracterizare de │
│ │ │personaj, │
│ │ │scrisoare etc.). │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │- elemente de │
│ │ │lexic studiate în │
│ │ │clasele a V-a - a │
│ │ │VIII-a; mijloace │
│ │ │de îmbogăţire a │
│ │ │lexicului; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │corectă a semnelor│
│ │utilizarea în │de punctuaţie la │
│ │redactarea unui│nivelul │
│ │text propriu a │propoziţiei şi al │
│ │cunoştinţelor │frazei; │
│ │de lexic şi de │- aplicarea │
│2.2│morfosintaxă, │adecvată a │
│ │folosind │cunoştinţelor de │
│ │adecvat semnele│morfologie în │
│ │ortografice şi │exprimarea scrisă │
│ │de punctuaţie │corectă: │
│ │ │articolul, │
│ │ │substantivul, │
│ │ │adjectivul, │
│ │ │numeralul, │
│ │ │pronumele, verbul,│
│ │ │adverbul, │
│ │ │conjuncţia, │
│ │ │prepoziţia, │
│ │ │interjecţia. │
└───┴───────────────┴──────────────────┘
Teme recomandate: - Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa; – Universul adolescenţei: stiluri de viaţă; – Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie; – Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri; – Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii; – Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante; – Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire); – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme; – Universul cultural italian: trecut şi prezent; – Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul; – Umorismul. PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ Bucureşti, 2022 I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcţional, recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse. Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Programa de limba şi literatura rromani maternă favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind: - înţelegerea faptelor de limbă şi a coerenţei lor structurale, pornind de la mecanismele esenţiale de generare a mesajului în comunicare orală şi scrisă; – asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activităţi de ascultare, vorbire, lectură şi scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare; – cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical şi gramatical, comune limbii rromani şi altor limbi de contact, într-o viziune sincronică; – dobândirea unor competenţe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viaţă în şcoală şi în afara ei; – asumarea valorilor etice şi a idealurilor umaniste naţionale şi europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura rromani maternă. 1. Receptarea şi redactarea textului scris de diverse tipuri
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Textul narativ │
│ │literar - în proză │
│ │• Instanţele │
│ │comunicării │
│ │narative: autor, │
│ │narator, personaje │
│ │• Naraţiunea la │
│ │persoana a III-a şi│
│ │la persoana I │
│ │• Momentele │
│ │subiectului/etapele│
│ │acţiunii. Idei │
│ │secundare Planul │
│ │dezvoltat de idei │
│ │- Textul narativ │
│ │nonliterar │
│ │- Textul descriptiv│
│ │literar │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune: │
│ │reflecţii asupra │
│ │limbajului şi a │
│ │structurii textelor│
│ │de tip narativ, │
│ │descriptiv, │
│ │dialogat; discuţii │
│ │pe marginea │
│ │textelor citite │
│ │- Strategii de │
│ │interpretare: │
│ │interpretarea │
│ │limbajului figurat │
│ │(epitetul, │
│ │enumeraţia) │
│ │Textul epic │
│ │Narativul literar. │
│ │Personajul. │
│ │Mijloace de │
│ │caracterizare │
│1.1. Prezentarea │Textul dramatic şi │
│informaţiilor şi a│arta spectacolului │
│intenţiilor de │- Autor, personaj │
│comunicare din │dramatic │
│texte continue, │- Rolul │
│discontinue şi │indicaţiilor │
│multimodale │scenice │
│ │- Rolul dialogului │
│ │- Actori, decor, │
│ │costume, lumini, │
│ │muzică │
│ │- Dialogul - în │
│ │textul scris şi în │
│ │spectacol │
│ │- Dialogul în │
│ │textul nonliterar │
│ │(interviul) │
│ │Textul liric │
│ │Versificaţie: rimă,│
│ │strofă, măsura │
│ │versurilor, ritmul │
│ │(intuitiv) │
│ │Exprimarea │
│ │emoţiilor şi a │
│ │sentimentelor │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune: │
│ │reflecţii asupra │
│ │limbajului şi a │
│ │structurii textelor│
│ │de tip epic, liric,│
│ │dramatic │
│ │Textul argumentativ│
│ │- Texte care │
│ │combină diverse │
│ │tipuri (explicativ,│
│ │narativ, │
│ │descriptiv, │
│ │dialogat, │
│ │argumentativ) │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune: │
│ │compararea a două │
│ │sau mai multe texte│
│ │sub aspectul │
│ │conţinutului şi al │
│ │structurii │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Rescrierea │
│ │textului pentru a-i│
│ │da coerenţă şi │
│ │claritate, pentru a│
│ │nuanţa ideile │
│ │- Corectarea │
│ │greşelilor de │
│ │literă, ortografie,│
│ │punctuaţie. Tipare │
│ │textuale de │
│ │structurare a │
│ │ideilor │
│ │- "Întrebările │
│ │cheie" pentru │
│ │realizarea unui │
│ │interviu, eseu- │
│ │portretistic, │
│ │eseu-argumentativ │
│ │(cine?/ kon?, ce? /│
│ │so?, când?/ kana? │
│ │unde? /kaj?, de ce?│
│ │/ sosθar?) │
│ │- Stil: naturaleţe,│
│ │eufonie, varietate,│
│ │originalitate, │
│ │concizie, varietate│
│ │- Structuri │
│ │textuale: secvenţe │
│ │de tip narativ, │
│ │explicativ, │
│ │descriptiv, │
│ │dialogal │
│ │- Prezentarea │
│ │textului: elemente │
│ │grafice specifice │
│1.2. Redactarea │diverselor tipuri │
│unui text complex,│de texte: scheme, │
│în care să îşi │tabele corelate cu │
│exprime puncte de │conţinutul │
│vedere │textului. │
│argumentate, pe │- Organizarea unui │
│diverse teme sau │text în funcţie de │
│cu referire la │situaţia de │
│diverse texte │comunicare. │
│citite │- Modalităţi de │
│ │exprimare a │
│ │preferinţelor şi a │
│ │opiniilor │
│ │- Rezumatul /planul│
│ │de idei │
│ │- Transformarea │
│ │vorbirii directe în│
│ │vorbire indirectă │
│ │- Expansiunea sau │
│ │contragerea unei │
│ │secvenţe dintr-un │
│ │text narativ sau │
│ │descriptiv │
│ │- Comentarea unor │
│ │pasaje din textele │
│ │citite, descrierea │
│ │unei emoţii │
│ │(bucurie, uimire, │
│ │frică) │
│ │- Caracterizarea │
│ │personajului pe │
│ │baza unor │
│ │trăsăturii │
│ │definitorii extrase│
│ │dintr-o secvenţă a │
│ │textului │
│ │- Tipare textuale │
│ │de structurare a │
│ │ideilor: │
│ │comparaţie, │
│ │analogie, ordinea │
│ │argumentelor în │
│ │textul argumentativ│
│ │- Etica redactării:│
│ │originalitate │
└──────────────────┴───────────────────┘
2. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Substantivul - │
│ │categoriile │
│ │gramaticale ale │
│ │acestuia: gen │
│ │(masculin şi feminin),│
│ │număr (singular şi │
│ │plural), determinare │
│ │(articol) şi cele │
│ │şapte cazuri │
│ │(nominativ, acuzativ, │
│ │dativ, genitiv, │
│ │ablativ, │
│ │sociativ-instrumental │
│ │şi vocativ). Flexiunea│
│ │nominală │
│ │- Adjectivul - │
│ │tipurile acestuia │
│ │(buxle şi tang), │
│ │gradele de comparaţie │
│ │ale adjectivului │
│ │- Topica în │
│ │propoziţie. Norme de │
│ │punctuaţie │
│ │- Verbul - modurile │
│ │personale şi │
│ │nepersonale. │
│ │Distincţia între │
│ │verbele tematice şi │
│ │verbele atematice │
│ │- Pronumele -tipurile │
│ │şi declinarea │
│ │(pronumele personal/ i│
│ │ʒenutni sarnavni, │
│ │pronumele │
│ │interogativ-relativ/ i│
│ │puchutni- phandutni │
│ │sarnavni, pronumele │
│ │posesiv/ i posesivo │
│ │sarnavni, pronumele │
│ │reflexiv/ i refleksivo│
│ │sarnavni, pronumele │
│ │demonstrativ/ i │
│ │sikavutni sarnavni, │
│ │pronumele nehotărât/ i│
│ │nisavutni sarnavni şi │
│ │pronumele negativ/ i │
│ │negativo sarnavni │
│ │- Folosirea corectă a │
│2.1. Folosirea │pronumelor şi a │
│achiziţiilor │adjectivelor │
│privind │pronominale: │
│structuri │interogativ, relativ │
│morfosintactice│şi nehotărât │
│complexe ale │- Pronumele posesiv şi│
│limbii rromani │exprimarea posesiei │
│literare pentru│sau marcarea lipsei │
│înţelegere │posesiei în │
│corectă şi │construcţii verbale │
│exprimare │posesive (prezent, │
│nuanţată a │imperfect şi perfect) │
│intenţiilor │- Topica adjectivului │
│comunicative │(antepus │
│ │substantivului). │
│ │Acordul adjectivului │
│ │cu substantivul. │
│ │Adjectivul provenit │
│ │din participiu │
│ │Posibilităţi │
│ │combinatorii ale │
│ │adjectivului │
│ │- Numeralul. Tipuri de│
│ │numeral (cardinal, │
│ │ordinal, colectiv, │
│ │distributiv, │
│ │adverbial). │
│ │Posibilităţi │
│ │combinatorii ale │
│ │numeralului şi │
│ │declinarea acestuia │
│ │- Prepoziţia (după │
│ │origine, după │
│ │conţinutul lexical şi │
│ │după formă - tipurile)│
│ │- Predicatul verbal şi│
│ │predicatul nominal │
│ │- Subiectul │
│ │- Atributul │
│ │- Complementul │
│ │- Construcţii │
│ │sintactice: │
│ │• construcţii active/ │
│ │construcţii pasive cu │
│ │verbul a fi │
│ │• construcţii │
│ │impersonale │
│ │• construcţii cu │
│ │pronume reflexive │
│ │- Enunţuri eliptice. │
│ │Norme de punctuaţie │
│ │- Fraza. Subordonarea │
│ │prin conjuncţii şi │
│ │prin pronume şi │
│ │adverbe relative. │
│ │Norme de punctuaţie │
│ │- Realizări │
│ │propoziţionale ale │
│ │unor funcţii │
│ │sintactice: │
│ │atributiva, completiva│
│ │directă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Vocabular │
│ │- Structura │
│ │cuvântului: Cuvântul, │
│ │unitate de bază a │
│ │vocabularului; │
│ │Cuvântul şi contextul;│
│ │forma şi sensul │
│ │cuvintelor │
│ │- Categorii semantice:│
│ │sinonime, antonime │
│ │- Mijloace interne de │
│ │îmbogăţire a │
│2.2. Analizarea│vocabularului: │
│elementelor de │derivarea, compunerea;│
│dinamică a │cuvânt de bază şi │
│limbii, prin │cuvânt derivat, │
│utilizarea │conversiunea │
│achiziţiilor de│- Mijloacele externe │
│lexic şi │de îmbogăţire a │
│semantică │vocabularului; │
│ │împrumuturile lexicale│
│ │- Îmbinări libere de │
│ │cuvinte, locuţiuni, │
│ │cuvinte compuse │
│ │- Familia lexicală │
│ │- Câmpul lexical │
│ │Variaţie stilistică │
│ │- Selecţie lexicală în│
│ │limba vorbită şi în │
│ │limba scrisă │
│ │- Termeni ştiinţifici │
│ │- Variaţii dialectale │
│ │ale limbii │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Ortoepie şi ortografie│
│ │- Alfabetul limbii │
│ │rromani. Ordonarea │
│ │cuvintelor după │
│ │criteriul alfabetic. │
│2.3. │Dicţionarul. Articolul│
│Valorificarea │de dicţionar │
│relaţiei dintre│- Tipuri de sunete: │
│normă, abatere │Vocală. Consoană │
│şi uz în │- Semivocală. │
│adecvarea │Accentul. Silaba │
│strategiilor │- Grupurile vocalice │
│individuale de │- Despărţirea în │
│comunicare │silabe │
│ │- Scrierea şi │
│ │pronunţia cuvintelor │
│ │de origine străină, │
│ │conţinând foneme │
│ │nespecifice limbii │
│ │rromani │
└───────────────┴──────────────────────┘
PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ Bucureşti, 2022 I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform Programei şcolare pentru disciplina Limba şi literatura maternă ucraineană, clasele a V-a - a VIII-a, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale cu nr. 3.393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura ucraineană maternă. Competenţe generale 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri 3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării scrise 4. Manifestarea unui comportament empatic cultural şi intercultural 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Tipare textuale │
│ │de structurare a │
│ │ideilor: narativ, │
│ │descriptiv │
│ │- Cuvinte-cheie, │
│ │idee principală, │
│ │temă │
│1.1. Identificarea│- Planul simplu de │
│informaţiilor │idei. Textul │
│importante din │narativ │
│texte continue, │- Textul narativ │
│discontinue şi │literar │
│multimodale │• Coordonatele │
│1.2. Compararea a │lumii ficţionale: │
│cel puţin două │acţiune, personaj, │
│texte sub aspectul│timp, spaţiu │
│temei, al ideilor │• Analiza │
│şi al structurii │coordonatelor │
│ │textului: analiza │
│ │acţiunii │
│ │- Textul narativ │
│ │nonliterar │
│ │- Textul narativ │
│ │- Textul descriptiv│
│ │(literar/ │
│ │nonliterar) │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Textul explicativ│
│ │(aplicativ) │
│ │- Figuri de stil: │
│ │personificarea, │
│ │comparaţia │
│ │• Narativul │
│ │literar. │
│ │Personajul. │
│ │Mijloace de │
│ │caracterizare │
│ │- Dialogul în │
│ │textul scris │
│ │- Textul liric. │
│ │Imnul │
│ │- Versificaţie. │
│ │Rima. Ritmul │
│ │- Elemente de │
│ │limbaj poetic │
│ │- Figuri de stil: │
│ │personificarea, │
│ │metafora, │
│ │repetiţia, │
│ │enumeraţia │
│ │- Descrierea în │
│ │poezie şi proză │
│ │(portretul) │
│ │• Structura │
│ │textului narativ. │
│ │(logica acţiunii, │
│ │timpul şi spaţiul │
│ │naraţiunii) │
│ │- Structura │
│ │textului descriptiv│
│1.3. Argumentarea │- Structuri în │
│punctelor de │textele epice şi │
│vedere pe marginea│lirice │
│a două sau mai │• Discursul epic. │
│multe texte de │Discursul liric │
│diverse tipuri, │- Texte care │
│având în vedere │combină diverse │
│posibilitatea unor│tipuri (explicativ,│
│interpretări │narativ, │
│multiple │descriptiv, │
│1.4. Susţinerea │dialogat, │
│unor puncte de │argumentativ) │
│vedere proprii în │- Textul epic: │
│interpretarea pe │momentele │
│marginea textelor │subiectului, │
│citite │relaţiile dintre │
│ │personaje, procedee│
│ │de expresivitate │
│ │artistică │
│ │- Textul liric: │
│ │tema, motive, eul │
│ │liric. Compoziţia │
│ │textului. Limbajul │
│ │poetic │
│ │- Figuri de stil: │
│ │invocaţia/ │
│ │interogaţia/ │
│ │exclamaţia retorică│
│ │inversiunea, │
│ │repetiţia │
│ │- Forme strofice. │
│ │Măsura versurilor │
│ │- Textul umoristic.│
│ │Anecdota/Gluma │
│ │- Valori etice şi │
│ │culturale în textul│
│ │literar │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune: │
│ │compararea a două │
│ │sau mai multe texte│
│ │sub aspectul │
│ │conţinutului şi al │
│ │structurii; │
│ │argumentarea │
│ │punctelor de vedere│
│ │pe marginea │
│ │textelor citite; │
│ │interpretări │
│ │multiple │
├──────────────────┴───────────────────┤
│Texte literare: │
│Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy │
│mynalo - Taras Shevchenko; Batko ta │
│syn - Petro Hulak - Artemovskyy; Vovk │
│i Kit - Leonid Hlibov; Mykoli stalo │
│lehshe, Petryk i Pavlyk, Pozbyray yiyi│
│sl'ozy, Serhiykova kvitka, Syniy │
│olivets - Vasyl' Sukhomlyns'kyy; Z │
│kazochky dyadʹka Leva, Leliya, │
│Pisenʹka vesnyanoyi vody, Uzhe │
│vesnyane sontse prypikaye, Vyshenʹky, │
│Lito krasneye mynulo - Lesya │
│Ukrayinka; Hrymytʹ! Blahodatna pora │
│nastupaye…, Hriye sonechko!., Zemle, │
│moya vseplodyushchaya, Malyy Myron - │
│Ivan Franko; Molytva - Maria Ciubica; │
│Konyk-strybunets, Lebid, Shchuka i Rak│
│- Leonid Ivanovych Hlibov; Krasne │
│pysannya - Ivan Franko; Sestra - Marko│
│Vovchok; V Odesi na pryvozi, Humoresky│
│Stepana Oliynyka dlya ditey; Zhenya i │
│Syn'ko - Viktor Blyznets; I zolotoyi y│
│dorohoyi - Taras Shevchenko; Malenkyy │
│hrishnyk - Mykhaylo Kotsyubynskyy; │
│Dialoh u prerodi - Maria Ciubica; │
│Ridna mova - Ilarion Hrabovycj; Nadia │
│- Lesia Ucrainka; Dva koliory - │
│D.Pavlycjko; Dva syny - Marko Vovciok;│
│Hreteva skiljna nauka - Ivan Franko; │
│Kupovanyj rozum - │
│H.Kvitka-Osnovianenko; Mova - Maksym │
│Rylskyj; Davnia Vesna... - Lesia │
│Uckrainka; Dobryj zarobok - Ivan │
│Franko; Ranok u lisi - Mihailo │
│Koţiubynskyj; Nauka - Stepan │
│Rudanskyj; Dva syny - Marko Vovciok; │
│Hreteva skiljna nauka - Ivan Franko; │
│Kupovanyj rozum - │
│H.Kvitka-Osnovianenko; Tut ridne vse -│
│Myhailo Voloşciuc; Do materi - Vasylj │
│Clem; Mova - Maksym Rylskyj; Hrudocjka│
│zemli - V.Semonenko; I vyris ia na │
│ciujeni - Taras Şevcenko; I vse taky │
│do tebe... - Lesia Uckrainka; Dobryj │
│zarobok - Ivan Franko; Pamiataj şcio │
│ty liudyna - Iurij Racocia │
└──────────────────────────────────────┘
2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │• Etapele │
│ │scrierii: │
│ │generarea │
│ │ideilor, │
│ │planificare, │
│ │scriere: │
│ │- descoperirea │
│ │unor subiecte │
│2.1. Redactarea unui │din universul │
│text complex, în care │familiar │
│să-şi exprime puncte │- restrângerea │
│de vedere argumentate,│unor teme la │
│pe diverse teme sau cu│aspecte │
│referire la diverse │particulare │
│texte citite │- încadrarea în│
│2.2. Redactarea unor │subiect │
│texte pentru a fi │• Prezentarea │
│prezentate în faţa │textului: │
│unui public sau/şi │aşezarea în │
│pentru a fi publicate │pagină; │
│2.3. Aplicarea │- Planul simplu│
│constantă a normelor │de idei │
│privind etica │- Părţile │
│redactării pentru │textului: │
│crearea unor texte │introducere, │
│originale │cuprins, │
│ │încheiere; │
│ │paragrafe │
│ │• Stil: │
│ │corectitudine │
│ │gramaticală, │
│ │respectarea │
│ │convenţiilor │
│ │ortografice şi │
│ │de punctuaţie │
└──────────────────────┴───────────────┘
3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării scrise
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │• Ortoepie şi │
│ │ortografie │
│ │- Alfabetul limbii │
│ │ucrainene. Ordonarea│
│ │cuvintelor după │
│ │criteriul alfabetic.│
│ │Dicţionarul. │
│ │Articolul de │
│ │dicţionar │
│ │- Tipuri de sunete: │
│ │Vocală. Consoană │
│ │- Semnul moale. │
│ │Înmuierea │
│ │consoanelor │
│ │- Sunete iotate; │
│ │Accentul; Silaba; │
│ │Apostroful │
│ │- Corespondenţa │
│ │sunet-literă │
│ │(redarea aceluiaşi │
│ │sunet prin litere │
│ │diferite; sunete │
│ │diferite redate prin│
│ │aceeaşi literă) │
│ │- Scrierea şi │
│ │pronunţia cuvintelor│
│ │care conţin foneme │
│ │specifice limbii │
│ │ucrainene │
│ │• Vocabular │
│ │- Structura │
│ │cuvântului. │
│ │Cuvântul, unitate de│
│ │bază a │
│ │vocabularului; │
│ │Cuvântul şi │
│ │contextul; forma şi │
│ │sensul cuvintelor. │
│ │Categorii semantice:│
│ │sinonime, antonime │
│ │- Cuvintele │
│ │moştenite şi │
│ │cuvintele │
│ │împrumutate. Limba │
│ │literară, limba │
│ │populară, limba │
│ │vorbită, limba │
│ │scrisă. │
│3.2. Folosirea │Neologismele. │
│achiziţiilor │Regionalismele. │
│privind │Mijloacele de │
│structurile │îmbogăţire a │
│morfosintactice │vocabularului: │
│complexe ale │interne şi externe. │
│limbii ucrainene │Familia de cuvinte. │
│literare pentru │Cuvintele │
│înţelegerea │polisemantice. │
│corectă şi │Polisemia în │
│exprimarea │raporturile ei cu │
│nuanţată a │omonimia. Variaţie │
│intenţiilor │stilistică │
│comunicative │- Variaţii de │
│3.3. Aplicarea │registru │
│achiziţiilor │- Construcţia frazei│
│lingvistice │în limba vorbită şi │
│pentru │în limba scrisă │
│înţelegerea şi │- Organizarea │
│producerea unor │coerentă a textului:│
│texte diverse │succesiunea ideilor,│
│3.4. Raportarea │folosirea corectă a │
│conştientă la │timpurilor verbale │
│normă în │• Gramatică │
│exprimarea │- Enunţul. │
│intenţiei de │Punctuaţia │
│comunicare, din │- Propoziţia simplă.│
│perspectivă │Propoziţia │
│morfosintactică, │dezvoltată │
│fonetică şi │- Propoziţia │
│lexicală │afirmativă. │
│3.5. Dezvoltarea │Propoziţia negativă │
│gândirii logice │- Enunţuri asertive,│
│şi analogice │interogative, │
│(analiză, │exclamative │
│sinteză, │- Verbul (flexiunea │
│generalizare şi │verbului în raport │
│abstractizare) │cu numărul, │
│prin utilizarea │persoana, modul şi │
│deprinderilor de │timpul). Moduri │
│comunicare │verbale: indicativul│
│corectă în limba │condiţional- │
│ucraineană │optativul, │
│literară, în │imperativul şi │
│procesul de │infinitivul. │
│învăţare pe tot │- Substantivul: │
│parcursul vieţii │genul, numărul, │
│ │cazurile. Tipuri de │
│ │substantive: comun, │
│ │propriu, însufleţit,│
│ │neînsufleţit. │
│ │- Prepoziţia │
│ │- Pronumele. │
│ │Clasificarea │
│ │pronumelui. │
│ │(Flexiunea │
│ │pronumelui personal │
│ │în raport cu │
│ │persoana, numărul, │
│ │genul, cazul) │
│ │- Adjectivul. │
│ │Clasificarea │
│ │adjectivelor. │
│ │Acordul │
│ │substantivului cu │
│ │adjectivul. │
│ │- Numeralul. │
│ │Clasificarea │
│ │numeralelor. │
│ │• Noţiuni de sintaxă│
│ │- Sintaxa │
│ │propoziţiei │
│ │- Predicatul. │
│ │Predicatul verbal şi│
│ │cel nominal │
│ │- Subiectul. │
│ │Subiectul exprimat │
│ │şi cel neexprimat │
│ │- Atributul. │
│ │Tipurile de atribute│
│ │în limba ucraineană │
│ │- Complementul. │
│ │Complementul │
│ │circumstanţial de │
│ │loc, de timp, de │
│ │mod, de cauză. │
│ │Complementul direct.│
│ │Complementul │
│ │indirect │
│ │- Părţile de vorbire│
│ │neflexibile: │
│ │adverbul, │
│ │prepoziţia, │
│ │conjuncţia, │
│ │particula, │
│ │interjecţia │
└─────────────────┴────────────────────┘
4. Manifestarea unui comportament empatic cultural şi intercultural
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Carte şi │
│ │cultură: elemente│
│ │de cultură │
│ │slavonă în │
│ │cultura │
│ │ucraineană │
│ │- Limba maternă -│
│ │sursa esenţială │
│ │pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │personală şi │
│4.1. Exprimarea unui│pentru │
│punct de vedere faţă│îmbogăţirea │
│de anumite tradiţii │bagajului │
│şi valori ale │cultural │
│culturii naţionale │- Identitate │
│sau ale unei alte │personală; │
│culturi, descrise în│identitate │
│cărţile citite │naţională; │
│4.2. Argumentarea │diversitate │
│unui punct de vedere│culturală şi │
│privitor la tiparele│lingvistică │
│identificate în │• Valori estetice│
│cultura proprie şi │şi morale în │
│în cultura altor │creaţiile │
│popoare │literare (binele,│
│ │adevărul, │
│ │frumosul, ţinutul│
│ │natal, patrie şi │
│ │popor) │
│ │- Empatie şi │
│ │deschidere. Noi │
│ │şi ceilalţi │
│ │- Valori │
│ │culturale │
│ │ucrainene în │
│ │context european/│
│ │mondial │
└────────────────────┴─────────────────┘
PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA MATEMATICĂ Bucureşti, 2022 Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile Programei şcolare pentru disciplina matematică, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3.393/28.02.2017. Subiectele de matematică pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele formate/dezvoltate pe parcursul învăţământului gimnazial şi se elaborează în baza prezentei programe. Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a. COMPETENŢELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ŞI COMPETENŢELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ŞI CONŢINUTURILE ASOCIATE Competenţele generale (CG) şi competenţele specifice (CS) CG1. Identificarea unor date, mărimi şi relaţii matematice, în contextul în care acestea apar V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor şi relaţiei de divizibilitate în N VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparţinând diferitelor submulţimi ale lui R VII.CS1.2. Identificarea unei situaţii date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS1.3. Identificarea unor informaţii din tabele, grafice şi diagrame VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configuraţii geometrice date VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configuraţii geometrice date VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configuraţii geometrice date VII.CS1.7. Recunoaşterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată VIII.CS1.1. Recunoaşterea apartenenţei unui număr real la o mulţime VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii spaţiale date VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaţionale V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configuraţii geometrice VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate şi a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10^n, 3 şi 9 în N VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte şi proporţii pentru organizarea de date VI.CS2.3. Utilizarea operaţiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul: x + a = b, x . a = b, x : a = b (a diferit de 0), ax + b = c, unde a, b şi c sunt numere raţionale VI.CS2.5. Recunoaşterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau perpendicularităţii a două drepte VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării şi prezentării acestora VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiţii şi proprietăţi ale acestora, în configuraţii geometrice date VII.CS2.5. Descrierea proprietăţilor cercului şi ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri VII.CS2.7 Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulţimi definite printr-o proprietate a elementelor ei VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau formule VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora CG3. Utilizarea conceptelor şi a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru divizibilitate V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor şi de determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c. VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea şi efectuarea calculelor cu numere raţionale VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcţii geometrice VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă şi a proprietăţilor unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configuraţii geometrice VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale şi reprezentări ale acestora VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme VII.CS3.5. Utilizarea proprietăţilor cercului în rezolvarea de probleme VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configuraţii geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri şi arii VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operaţii cu intervale şi rezolvarea inecuaţiilor în R VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcţii cu scopul caracterizării acestora VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor relative ale dreptelor şi planelor VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaţiilor, concluziilor şi demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situaţii date V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie utilizând mulţimile şi divizibilitatea în N VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor întregi VI.CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operaţii în mulţimea numerelor raţionale VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de dreaptă, unghi şi cerc VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor şi ale liniilor importante în triunghi VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers) VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noţiunilor legate de patrulatere VII.CS4.5. Exprimarea proprietăţilor cercului şi ale poligoanelor în limbaj matematic VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice folosind asemănarea VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulţime, de interval numeric şi de inecuaţii VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependenţe funcţionale VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configuraţii geometrice VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule V.CS5.3. Interpretarea prin recunoaşterea elementelor, a măsurilor lor şi a relaţiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor şi al divizibilităţii în N VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raţionale VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri şi de arce de cerc VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi ale triunghiurilor VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăţi ale cercului şi ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configuraţii geometrice VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale şi inecuaţii VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra şi interdisciplinar VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spaţială să verifice anumite cerinţe date CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achiziţiilor din diferite domenii V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situaţii date, rezolvarea problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracţiile, a unei situaţii date, în context intra şi interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.) V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi, operaţii cu mulţimi şi divizibilitatea în N VI.CS6.2.Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuaţiei sau inecuaţiei obţinute şi interpretarea rezultatului VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului VI.CS6.1. Transpunerea matematică a unor situaţii practice care implică operaţii cu numere reale VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situaţii date, utilizând ecuaţii şi/sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS6.3. Transpunerea unei situaţii date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) VII.CS6.4. Modelarea unor situaţii date prin reprezentări geometrice cu patrulatere VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situaţii practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând asemănarea triunghiurilor VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relaţii metrice în triunghiul dreptunghic VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuaţii VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor sau a formulelor de calcul prescurtat VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viaţa reală VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configuraţii spaţiale VIII.CS6.5. Interpretarea informaţiilor referitoare la distanţe, arii şi volume după modelarea printr-o configuraţie spaţială a unei situaţii date din cotidian Conţinuturi asociate Domeniul de conţinut: Mulţimi. Numere Subdomeniul: Mulţimi ● Descriere, notaţii, reprezentări; mulţimi numerice/nenumerice; relaţia dintre un element şi o mulţime; relaţii între mulţimi ● Mulţimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor ● Mulţimi finite, cardinalul unei mulţimi finite; mulţimi infinite ● Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă ● Intervale numerice şi reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecţia şi reuniunea intervalelor Subdomeniul: Mulţimea numerelor naturale Operaţii cu numere naturale ● Scrierea şi citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea şi ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări ● Adunarea numerelor naturale, proprietăţi; scăderea numerelor naturale ● Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi; factor comun ● Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale; împărţirea cu rest a numerelor naturale ● Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10; scrierea în baza 2 (fără operaţii) ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor ● Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade ● Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparaţiei, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze Divizibilitatea numerelor naturale ● Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni ● Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10^n, 3 şi 9; numere prime; numere compuse ● Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicaţie: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) şi a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele ● Proprietăţi ale divizibilităţii în N: a|a, unde a ∈ N; a|b şi b|c => a|c, unde a, b, c ∈ N; a|b şi a|c => a|(b±c), unde a, b, c ∈ N; a|bc şi (a,b) = 1 => a|c, unde a, b, c ∈ N Subdomeniul: Mulţimea numerelor întregi ● Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea şi ordonarea numerelor întregi ● Adunarea numerelor întregi, proprietăţi; scăderea numerelor întregi ● Înmulţirea numerelor întregi, proprietăţi ● Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al împărţitorului ● Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor Subdomeniul: Mulţimea numerelor raţionale ● Fracţii ordinare; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii echivalente (prin reprezentări) ● Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare ● Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie ● Amplificarea şi simplificarea fracţiilor; fracţii ireductibile ● Aducerea fracţiilor la un numitor comun; adunarea şi scăderea fracţiilor ● Înmulţirea fracţiilor, puteri; împărţirea fracţiilor ● Fracţii/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracţie ordinară ● Fracţii zecimale; scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracţii zecimale; transformarea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracţie ordinară ● Aproximări; compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa numerelor a unor fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Înmulţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală; transformarea unei fracţii ordinare într-o fracţie zecimală; periodicitate ● Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărţirea a două fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Transformarea unei fracţii zecimale periodice în fracţie ordinară ● Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracţii în care intervin şi unităţi de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp şi unităţi monetare ● Număr raţional; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; modulul; compararea şi ordonarea numerelor raţionale ● Adunarea numerelor raţionale; proprietăţi; scăderea numerelor raţionale ● Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi; împărţirea numerelor raţionale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor Subdomeniul: Mulţimea numerelor reale ● Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional ● Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical ● Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile N inclus în Z inclus în Q inclus în R; modulul unui număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări ● Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu exponent număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma a√b ● Media aritmetică ponderată a n numere reale, n ≥ 2; media geometrică a două numere reale pozitive Domeniul de conţinut: Algebră Subdomeniul: Calcul algebric ● Operaţii cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea ● Formule de calcul prescurtat (a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2, unde a, b ∈ R (a - b)(a + b) = a^2 - b^2, unde a, b ∈ R ● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat) ● Fracţii algebrice; operaţii cu acestea (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere) Subdomeniul: Ecuaţii. Inecuaţii. Sisteme de ecuaţii ● Transformarea unei egalităţi într-o egalitate echivalentă; identităţi ● Ecuaţii de forma ax + b = 0, unde a, b ∈ R; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente ● Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare ● Inecuaţii de forma ax + b ≥ 0 (≤ , <, >), unde a, b ∈ R ● Ecuaţii de forma ax^2 + bx + c = 0, unde a, b, c ∈ R Subdomeniul: Funcţii ● Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte din plan ● Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice ● Funcţii definite pe mulţimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcţii, reprezentarea geometrică a graficului unor funcţii numerice ● Funcţii de forma f : D → R, f(x) = ax + b, unde a şi b sunt numere reale şi D este o mulţime finită de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice Domeniul de conţinut: Geometrie Subdomeniul: Noţiuni geometrice fundamentale în plan şi spaţiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri ● Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenţii de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relaţii între puncte, drepte şi plane (descriere, reprezentare, notaţii*1)) *1) Notaţia AB reprezintă dreapta AB, segmentul AB, lungimea segmentului AB sau distanţa de la punctul A la punctul B, în funcţie de context. ● Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; "prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una"; poziţiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele ● Drepte paralele (definiţie, notaţie); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicaţii practice în poligoane şi corpuri geometrice ● Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct faţă de un punct ● Unităţi de măsură pentru lungime; unităţi de măsură pentru arie; unităţi de măsură pentru volum; transformări ale unităţilor de măsură ● Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi*2), unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi minute sexagesimale *2) Notaţia unghiul AOB reprezintă atât unghiul AOB, cât şi măsura unghiului AOB, în funcţie de context. ● Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi ● Drepte perpendiculare în plan (definiţie, notaţie); oblice; aplicaţii practice în poligoane şi corpuri geometrice; distanţa de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria faţă de o dreaptă Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul ● Triunghiul: definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalităţi între elementele triunghiului ● Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurenţa, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurenţă, cercul circumscris unui triunghi; înălţimile unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa; medianele unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa ● Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment ● Proprietăţi ale triunghiului isoscel; proprietăţi ale triunghiului echilateral; proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei - teoreme directe şi reciproce) ● Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date ● Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicaţii: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situaţii practice a distanţelor folosind asemănarea ● Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora ● Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat şi în hexagonul regulat; aproximarea în situaţii practice a distanţelor folosind relaţii metrice ● Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex ● Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi ● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi ● Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi ● Perimetre şi arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez ● Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; coarde şi arce în cerc, proprietăţi: la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exterior la un cerc; lungimea cercului şi aria discului ● Poziţiile unei drepte faţă de un cerc; poziţiile relative a două cercuri ● Poligoane regulate înscrise într-un cerc Subdomeniul: Corpuri geometrice ● Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfăşurări ● Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicaţii: secţiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă şi trunchiul de con circular drept ● Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spaţiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicaţii: înălţimea unei piramide, înălţimea unui con circular drept, distanţa dintre două plane paralele, înălţimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicaţii: secţiuni diagonale, secţiuni axiale în corpurile studiate; proiecţii de puncte, de segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un plan, aplicaţie: lungimea proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane paralele ● Distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate ● Arii şi volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept ● Sfera: arie, volum Domeniul de conţinut: Organizarea datelor, probabilităţi şi elemente de statistică matematică Subdomeniul: Rapoarte. Proporţii ● Rapoarte; proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; proporţii derivate ● Şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale; mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilităţi şi elemente de statistică matematică ● Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporţionalităţii; reprezentarea datelor cu ajutorul unor softuri matematice; probabilităţi (aplicaţie la rapoarte) ● Probleme de organizare a datelor; frecvenţă; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare şi/sau cu linii; media unui set de date statistice; poligonul frecvenţelor ● Elemente de statistică: indicatorii tendinţei centrale (frecvenţă, medie, mediană, mod şi amplitudine a unui set de date) Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice. ----- 
