────────── Conţinute de ORDINUL nr. 6.663 din 16 noiembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.067 din 27 noiembrie 2023.────────── ANEXA 1 PROGRAMELE PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ALIMENTAŢIE PUBLICĂ PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar reprezintă documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactice/metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Candidatul care doreşte să obţină, prin examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. Astfel, examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind, în principal: ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum şi a didacticii generale; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplinele tehnologice; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conţinuturilor, cum ar fi: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat; ● Proiectarea şi realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare având la bază centrarea activităţii pe elev şi formarea rezultatelor învăţării precizate în standardele de pregătire profesională; ● Selectarea şi aplicarea unor metode şi instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării şi/sau rezultatelor învăţării vizate; C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Materii prime şi auxiliare folosite în producţia culinară şi cofetărie-patiserie ● Noţiuni generale despre alimente: definiţie, compoziţia chimică a alimentelor (protidele, lipidele, glucidele, vitaminele, substanţele minerale, apa, alcaloizii, pigmenţii, uleiurile eterice, enzimele), valoare nutritivă şi calorică; ● Grupele de alimente: cereale şi produse cerealiero-făinoase, legume şi produse conservate din legume, fructe şi produse conservate din fructe, carne şi produse din carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, zahăr, amidon, glucoză, miere, grăsimi alimentare (clasificare, rol în alimentaţie, compoziţie chimică, valoare nutritivă, avantaje şi dezavantaje nutritive, condiţii de calitate, condiţii de păstrare) materii auxiliare: condimente, stimulente, afânători, aditivi alimentari (clasificare, caracteristici, utilizare şi rol). 2. Prelucrarea alimentelor ● Metode de prelucrare primară şi termică a alimentelor şi influenţa acestora asupra valorii nutritive; 3. Activitatea de producţie ● Semipreparate culinare: fonduri, sosuri, esenţe, aspicuri, umpluturi (caracterizarea grupelor, clasificare şi sortiment, tehnologii generale, condiţii de calitate, transformări în timpul prelucrărilor, utilizări); ● Semipreparate de cofetărie - patiserie: siropuri, fondant, baroturi, blaturi, foi, creme, umpluturi (caracterizarea grupelor, clasificare şi sortiment, tehnologii generale, condiţii de calitate, transformări în timpul prelucrărilor, utilizări); ● Aluaturi (pentru foi de plăcintă, fraged, opărit, dospit, foietaj/franţuzesc), produse de patiserie (caracterizarea grupelor, clasificare şi sortiment, tehnologii generale, condiţii de calitate, transformări în timpul prelucrărilor, utilizări); ● Grupe de preparate culinare: salate, gustări şi antreuri, garnituri, preparate lichide, preparate de bază din meniu (din legume, din legume şi carne de măcelărie, din carne pasăre, din peşte, din subproduse, din carne tocată), fripturi, dulciuri de bucătărie (caracterizarea grupelor, rol în alimentaţie, clasificare şi sortiment, tehnologii generale, condiţii de calitate, transformări în timpul prelucrărilor) ● Produse de cofetărie: fursecuri, prăjituri, torturi (caracterizarea grupelor, rol în alimentaţie, clasificare şi sortiment, tehnologii generale, condiţii de calitate, transformări în timpul prelucrărilor). 4. Igiena în activitatea din alimentaţie publică ● Igienizare: tipuri, echipamente, materiale, mod de realizare; ● Dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare: materiale şi echipamente, mod de realizare. ● Igiena la prepararea, păstrarea şi depozitarea alimentelor; ● Igiena desfacerii produselor; ● Evacuarea deşeurilor şi protecţia mediului; ● Identificarea punctelor critice de control în activităţile din alimentaţie. 5. Tipuri de unităţi de alimentaţie ● Clasificare: unităţi de producţie şi unităţi de servire; ● Caracteristici; ● Dotare cu echipamente. 6. Organizarea muncii în unităţile de alimentaţie ● Formaţii de lucru; ● Funcţii şi ierarhie profesională; ● Atribuţii (responsabilităţi); ● Calităţile personalului din unităţile de alimentaţie. 7. Activitatea de servire ● Pregătirea sălii de servire, (curăţenie, efectuarea mise-en-place-ului) ● Reguli de tehnica servirii şi sisteme privind tehnica servirii consumatorilor; ● Reguli şi tehnici de servire pentru grupe de preparate ● Decontarea serviciilor de alimentaţie (documente şi modalităţi). 8. Organizarea şi servirea diferitelor tipuri de mese: micul dejun, dejun, cină, mese festive. 9. Oferta de produse, politici comerciale ● Meniul: clasificare, structură, criterii de întocmire; ● Liste de meniuri: tipuri, reguli de întocmire; ● Tehnici de stabilire a preţurilor în unităţile de alimentaţie. 10. Băuturi: clasificare, caracteristici, reguli de asociere cu preparatele, tehnici de servire; tehnica obţinerii amestecurilor de băuturi. BIBLIOGRAFIE
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│ │ │Tehnologia culinară, │
│ │ │manual clasa a IX-a, │
│ │ │Editura Didactică şi │
│1. │Brumar, C. │Pedagogică R.A., │
│ │colab. │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │2003, 2006 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Turism şi alimentaţie,│
│ │ │manual pentru clasa a │
│ │Brumar C. │X – a, Bucureşti, │
│2. │colab. │Editura CD Pres, 2011 │
│ │ │(şi alte ediţii │
│ │ │avizate de Ministerul │
│ │ │Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia Culinară, │
│ │ │clasele X-XII, Editura│
│ │ │Didactică şi │
│3. │Brumar, C. │Pedagogică R.A., │
│ │colab. │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │2003, 2006 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnician în │
│ │Brumar, C. │gastronomie, clasele │
│4. │colab. │XI-XII, Editura „CD │
│ │ │Press”, Bucureşti, │
│ │ │2012 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Organizator │
│ │Brumar, C. │banqueting, clasele │
│5. │colab. │XI-XII Editura „CD │
│ │ │Press2, Bucureşti, │
│ │ │2012 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Costin, │Alimente pentru │
│6. │G.M., │nutriţie specială, │
│ │Segal, R., │Editura Academica, │
│ │ │Bucureşti, 2001 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Calificarea │
│ │ │profesională Bucătar/ │
│ │ │Cofetar/Ospătar, │
│ │ │manualul pentru clasa │
│ │ │a XI-a an de │
│7. │Dincă, C. │completare, Editura │
│ │colab. │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │2006, 2007, 2008 (şi │
│ │ │alte ediţii avizate de│
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnica servirii │
│ │ │consumatorilor, cls. │
│ │ │XI-XII, Editura │
│ │Dobrescu, │Didactică şi │
│8. │E. colab. │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │1996, 2006 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Florea, C. │Manualul directorului │
│9. │colab. │de restaurant, Editura│
│ │ │„THR-CG”, 2004 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Turism şi alimentaţie,│
│ │Mihai, │manual pentru clasa a │
│10.│Ştefania şi│IX-a, Editura CD │
│ │colectiv │PRESS, 2010 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia produselor │
│ │ │de cofetărie şi │
│ │ │patiserie, clasele X -│
│ │Mihăilescu,│XII, Editura Didactică│
│11.│A. colab. │şi Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, 2000, 2003 │
│ │ │(şi alte ediţii │
│ │ │avizate de Ministerul │
│ │ │Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│12.│Nicolescu, │restaurantelor, │
│ │R. │Editura „Inter-Rebs”, │
│ │ │Bucureşti,1998 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Serviciile în turism │
│ │Nicolescu, │şi alimentaţie │
│13.│R. │publică, Editura │
│ │ │„Sport - Turism”, │
│ │ │Bucureşti, 1998 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Noţiuni fundamentale │
│14.│Poll, N., │de igienă, Editura │
│ │Serban, A. │„Coresi”, Bucureşti, │
│ │ │2003 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnica servirii │
│ │ │consumatorilor, │
│ │ │clasele XI-XII, │
│ │Stavrositu,│Editura Didactică şi │
│15.│S. colab │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │1996, 2006 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Arta serviciilor în │
│ │ │restaurante, baruri, │
│ │Stavrositu,│gastronomie, hoteluri,│
│16.│Stere │pensiuni turistice, │
│ │ │Bucureşti: Fundaţia │
│ │ │Arta serviciilor în │
│ │ │turism, 2006 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Turism şi alimentaţie │
│ │Turcescu, │publică – clasa a │
│17.│A. colab │IX-a, Editura „CD │
│ │ │Press”, Bucureşti, │
│ │ │2010 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Auxiliare curriculare │
│ │ │pentru domeniul Turism│
│18.│www.tvet.ro│şi alimentaţie │
│ │ │elaborate în │
│ │ │programele PHARE-TVET │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4. │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│Didactica │Editura │
│6. │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │ │tehnice │Iaşi, 2006 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Potolea, │Pregătirea │ │
│ │D., Necşu,│psihopedagogică │ │
│ │I., Iucu, │Manual pentru │Editura │
│7. │R.B., │definitivat şi │Polirom, Iaşi,│
│ │Pânişoară,│gradul didactic │2008 │
│ │I.- O. │II │ │
│ │(coord.) │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ALIMENTAŢIE PUBLICĂ MAIŞTRI INSTRUCTORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul şcolar în vigoare şi este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoaşterea, de către maistrul - instructor, a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor tehnologice şi a metodicii predării acestora; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării rezultatelor învăţării dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. B. COMPETENŢELE MAISTRULUI INSTRUCTOR Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Proiectarea şi realizarea activităţilor de pregătire/instruire practică; ● Selectarea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate activităţii de pregătire/instruire practică; ● Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de protecţia mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Tipuri de unităţi de alimentaţie: clasificare, caracteristici, organizarea spaţiilor de producţie şi pentru servire. 2. Dotarea cu echipament tehnologic a spaţiilor de producţie culinară şi de cofetărie-patiserie (vase, ustensile, utilaje, mobilier tehnologic). 3. Norme generale şi specifice de sănătatea şi securitatea în muncă şi de prevenirea şi stingerea incendiilor în unităţile de alimentaţie. 4. Noţiuni de bază despre alimente: noţiunea de aliment, clasificare, compoziţie chimică, substanţe nutritive, valoare nutritivă şi calorică. 5. Materii prime şi auxiliare utilizate la realizarea preparatelor culinare şi produselor de cofetărie-patiserie: rol în alimentaţie, clasificare, compoziţie chimică, valoarea nutritivă, calorică şi digestibilitate, condiţii de calitate, condiţii de păstrare, recepţia calitativă şi cantitativă. 6. Operaţii de prelucrare primară şi termică a alimentelor. 7. Caracteristicile şi tehnologiile de obţinere a semipreparatelor culinare (fonduri, esenţe, sosuri, aspic, umpluturi) şi de cofetărie-patiserie (siropuri, fondant, baroturi, blaturi, foi, creme, umpluturi). 8. Preparate culinare: preparate servite la micul dejun, salate, garnituri, gustări, antreuri, preparate lichide, preparate de bază (din legume, legume şi carne de măcelărie, carne de pasăre, peşte, carne tocată), fripturi, dulciuri de bucătărie: caracteristici, locul şi rolul în meniu, clasificare, tehnologii de obţinere, condiţii de calitate, defecte, cauze şi remedieri. 9. Aluaturi (opărit, dospit, fraged, foietaj, foi de plăcintă) şi produse de patiserie: caracteristici, clasificare, tehnologii de obţinere generale şi specifice, condiţii de calitate defecte, cauze şi remedieri. 10. Produse de cofetărie: prăjituri, torturi, fursecuri: caracteristici, clasificare şi sortiment, tehnologii de obţinere generale şi specifice, condiţii de calitate defecte, cauze şi remedieri. 11. Elemente de decor şi tehnici de decorare. 12. Personalul de servire în unităţile de alimentaţie: categorii, calităţi, atribuţii. 13. Dotarea salonului de servire cu mobilier, utilaje şi obiecte de inventar (clasificare, caracteristici, modalităţi de transport. Pregătirea sălii de servire: curăţenie, efectuarea mise-enplace-ului de întâmpinare şi a mise-en-place-ului în funcţie de meniu (mic dejun, dejun, cină). Reguli de protocol. 14. Etapele servirii: primirea clienţilor, prezentarea ofertei de preparate şi băuturi, primirea comenzii şi transmiterea ei la secţii; aducerea preparatelor şi băuturilor de la secţii. Sisteme şi forme de servire (sistemul direct, indirect şi alte sisteme de servire). Debarasarea meselor. Întocmirea şi prezentarea notei de plată, încasarea contravalorii meniurilor consumate, despărţirea de consumator. 15. Tehnica servirii preparatelor: gustări, antreuri, preparate lichide, preparate din peşte, preparate cu sos, fripturi, garnituri, salate, deserturi, produse de panificaţie. 16. Băuturi: clasificarea băuturilor şi asocierea lor cu preparatele, tehnici de servire, dotarea barului, tehnica obţinerii amestecurilor de băuturi. 17. Organizarea şi servirea diferitelor tipuri de mese: micul dejun, dejun, cină, mese festive. 18. Igiena profesională în unităţile de alimentaţie publică (individuală a spaţiilor şi a procesului de producţie). 19. Documente specifice activităţilor de producţie şi servire în unităţile de alimentaţie publică. BIBLIOGRAFIE
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│ │ │Tehnologia culinară, │
│ │ │manual clasa a IX-a, │
│ │ │Editura Didactică şi │
│1. │Brumar C. │Pedagogică R.A., │
│ │colab. │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │2003, 2006 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia Culinară │
│ │ │clasele X-XII, Editura│
│ │ │Didactică şi │
│2. │Brumar C. │Pedagogică R.A.R.A., │
│ │colab. │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │2003, 2006 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Turism şi alimentaţie,│
│ │ │manual pentru clasa a │
│ │Brumar C. │X – a, Bucureşti: │
│3. │colab. │Editura CD Press, 2011│
│ │ │(şi alte ediţii │
│ │ │avizate de Ministerul │
│ │ │Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnician în │
│ │ │gastronomie, clasele │
│ │Brumar C. │XI-XII, Editura „CD │
│4. │colab. │Press”, Bucureşti, │
│ │ │2012 (şi alte ediţii │
│ │ │avizate de Ministerul │
│ │ │Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Organizator │
│ │ │banqueting, clasele │
│ │Brumar C. │XI-XII, Editura „CD │
│5. │colab. │Press”, Bucureşti, │
│ │ │2012 (şi alte ediţii │
│ │ │avizate de Ministerul │
│ │ │Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Calificarea │
│ │ │profesională Bucătar/ │
│ │ │Cofetar/Ospătar, │
│ │ │manualul pentru clasa │
│ │ │a XI-a, an de │
│6. │Dincă C. │completare, Editura │
│ │colab. │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │2006, 2007, 2008 (şi │
│ │ │alte ediţii avizate de│
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnica servirii │
│ │ │consumatorilor, │
│ │ │clasele XI-XII, │
│ │Dobrescu E.│Editura Didactică şi │
│7. │colab. │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │1996, 2006 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Florea C. │Manualul directorului │
│8. │colab. │de restaurant, Editura│
│ │ │„THR-CG”, 2004 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Turism şi alimentaţie,│
│ │Mihai, │manual pentru clasa a │
│9. │Ştefania şi│IX-a, Editura CD │
│ │colectiv │PRESS, 2010 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia produselor │
│ │ │de cofetărie şi │
│ │ │patiserie, clasele │
│ │ │X-XII, Editura │
│10.│Mihăilescu │Didactică şi │
│ │A. colab. │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, 2000, 2003 │
│ │ │(şi alte ediţii │
│ │ │avizate de Ministerul │
│ │ │Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│11.│Nicolescu R│restaurantelor, │
│ │ │Editura „Inter-Rebs”, │
│ │ │Bucureşti,1998 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Serviciile în turism │
│ │ │şi alimentaţie │
│12.│Nicolescu R│publică, Editura │
│ │ │„Sport-Turism”, │
│ │ │Bucureşti, 1998 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Noţiuni fundamentale │
│13.│Poll, N., │de igienă, Editura │
│ │Serban, A. │„Coresi”, Bucureşti, │
│ │ │2003 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnica servirii │
│ │ │consumatorilor, │
│ │ │clasele XI-XII, │
│ │Stavrositu │Editura Didactică şi │
│14.│S. colab │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, ediţiile │
│ │ │1996, 2006 (şi alte │
│ │ │ediţii avizate de │
│ │ │Ministerul Educaţiei) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Arta serviciilor în │
│ │ │restaurante, baruri, │
│ │Stavrositu,│gastronomie, hoteluri,│
│15 │Stere │pensiuni turistice, │
│ │ │Bucureşti: Fundaţia │
│ │ │Arta serviciilor în │
│ │ │turism, 2006 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Turism şi alimentaţie │
│16.│Turcescu A.│publică – clasa a IX-a│
│ │colab │Editura „CD Press”, │
│ │ │Bucureşti, 2010 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Auxiliare curriculare │
│ │ │pentru domeniul Turism│
│17.│www.tvet.ro│şi alimentaţie │
│ │ │elaborate în │
│ │ │programele PHARE-TVET │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare- învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Cucoş, C. │ │ │
│ │Pedagogie,│ │ │
│ │ediţia a │Editura Polirom,│ │
│4. │III-a │Iaşi, 2014 │ │
│ │revăzută │ │ │
│ │şi │ │ │
│ │adăugită │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│Didactica │Editura │
│6. │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │ │tehnice │Iaşi, 2006 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Potolea, │Pregătirea │ │
│ │D., Necşu,│psihopedagogică │ │
│ │I., Iucu, │Manual pentru │Editura │
│7. │R.B., │definitivat şi │Polirom, Iaşi,│
│ │Pânişoară,│gradul didactic │2008 │
│ │I.- O. │II │ │
│ │(coord.) │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ARHITECTURĂ Bucureşti - 2023 - NOTĂ DE PREZENTARE Programele pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea de noi competenţe profesionale prin aprofundarea unor concepte şi orientări cu privire la educaţia pentru arhitectură înţeleasă ca activitate creativă specifică de formare în spirit cultural a tinerei generaţii. Prezenta programa are în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic care vizează definirea procesului arhitectural, semnificaţiile spaţiului arhitectural şi legile compoziţiei de arhitectură, cât şi însuşirea funcţiilor practice ale acesteia, prin aspectele care vizează funcţionalitatea, tehnica şi tehnologia. Cadrele didactice care se prezintă la examenul naţional de obţinere a definitivării în învăţământ sunt, în general, absolvenţi de doar câţiva ani ai instituţiilor de învăţământ superior. Din acest punct de vedere, examenul trebuie să ateste următoarele: ● stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele educaţiei asimilate deja, cu accent pe aplicaţiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate); ● aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de catedră (limbaj arhitectural şi teoria spaţiului arhitectural) ● preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de particularităţile individuale ale nivelului de pregătire al elevilor; ● calitatea documentării privind cultura de arhitectură în şcoala actuală: mass-media, publicitate, informarea la bibliotecă, etc.; ● demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a vederii în spaţiu, a înţelegerii şi reprezentării spaţiului arhitectural şi a creativităţii elevilor. Obiectivele învăţământului preuniversitar de arhitectură vizează: ● înţelegerea spaţiului arhitectural, însuşirea tehnicilor de reprezentare şi modelare în spaţiul bi- şi tridimensional, înţelegerea principiilor de compoziţie spaţială, a aspectelor referitoare la textură, materialitate, lumină, tipologii structurale şi funcţionale; ● formarea capacităţii de a formula şi a susţine o idee în cadrul procesului de creaţie, însuşirea expresiei "concept", înţelegerea procesului creativ, astfel încât acesta să devină o activitate conştientă; ● conştientizarea elevilor asupra responsabilităţii profesiei de arhitect, prin faptul că arhitectul creează şi organizează spaţiul, cu efecte de lungă durată, iar modul în care mediul construit este planificat, proiectat, realizat, utilizat, relaţionat cu peisajul şi întreţinut are o influenţă definitorie, pe termen lung, asupra fiecăruia dintre noi; ● cunoaşterea patrimoniului arhitectural naţional şi local, în context european, cu rol în definirea identităţii culturale individuale; ● capacitatea elevilor de a lucra în echipă, de a colabora şi împărtăşi idei. În perspectiva atingerii acestor obiective, caracterul integrator pentru disciplina Arhitectură este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic, învăţarea în domeniul arhitecturii vizând atât aspecte teoretice cât şi de înţelegere şi de reprezentare a spaţiului arhitectural, punerea în aplicare a acestor conţinuturi, îndeosebi în cadrul orelor de Atelierului de specialitate - Arhitectură, implicând, din partea profesorilor, motivaţii de inovare şi descoperire a unor strategii, modalităţi tehnice, mijloace şi forme active pentru formarea şi dezvoltarea educaţiei pentru arhitectură, a vederii în spaţiu şi stimularea creativităţii elevilor. Acestea constituie obiectivul fundamental al împrospătării informaţiei de specialitate, psihopedagogice şi metodologice şi criteriul evaluării prestaţiei fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfăşurare în învăţământul românesc de toate gradele, astfel încât beneficiarii acestuia să poată fi capacităţi spre a fi la înălţimea aşteptărilor societăţii secolului XXI, în contextul unei societăţi culturale sustenabile. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE - ARHITECTURĂ COMPETENŢE SPECIFICE ● Competenţa în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale şi/sau comune. ● Competenţe de a concepe curriculum la decizia şcolii pe aria curiculară Arte - Arhitectură. Competenţe în structurarea şi argumentarea propriilor atitudini estetice faţă de fenomenul cultural-artistic în general şi arhitectural în special. ● Competenţe în utilizarea tehnologiilor informaţionale specifice comunicării vizuale şi reprezentării spaţiului arhitectural. ● Competenţa de conturare a unui profil intelectual şi profesional prin consultarea constantă a materialelor bibliografice (de specialitate şi din perspectivă interdisciplinară). ● Cunoaşterea temeinică a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei. ● Competenţa de a construi/alcătui demersuri didactice interactive cu integrarea conţinuturilor metodice. ● Competenţa de adecvare a demersului didactic la colectivul clasei şi/sau la specificul disciplinei. Competenţa de a actualiza prin lecturi, activităţi în atelier, demonstraţii, expuneri, proiecte conform cerinţelor reformei curriculare; comunicarea eficientă cu parteneri în activitatea educaţională. COMPETENŢE TRANSVERSALE Competenţe pentru dezvoltarea personală: ● Capacitate de autoevaluare a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele locului de muncă; ● Gândire structurată; ● Target pentru prestare optimă; ● Evaluarea corectă a resursei timp; ● Personal branding. Managementul resursei umane/a clasei de elevi: ● Capacităţi de team building; ● Managementul performanţei; ● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă pe diverse paliere ierarhice. Leadership: ● Management strategic; ● Planificare; ● Motivarea şi antrenarea grupului de lucru/clasei de elevi I. TEMATICA DE SPECIALITATE TEORIA ŞI ESTETICA ARHITECTURII A. Definirea arhitecturii ca obiect, fenomen, actualitate Procesul istoric de definire a arhitecturii. B. Spaţiul existenţial şi spaţiul arhitectural 1. Nivelurile spaţiului existenţial, nivelurile spaţiului arhitectural şi interacţiunile dintre acestea la nivel geografic, peisager, urbanistic, de obiect arhitectural. Influenţa elementelor de mediu: climă, apă şi teren asupra spaţiului arhitectural. Conformarea volumetrică, soluţii constructive, materiale de construcţii utilizate în arhitectura vernaculară. Conceptul de dezvoltare durabilă în arhitectură. 2. Date fundamentale ale spaţiului arhitectural, organizare şi compoziţie. Elemente de morfologie în analiza spaţiului arhitectural. Principii de compoziţie în arhitectură şi în urbanism. Studiul structurilor naturale, interpretarea şi organizarea lor în compoziţie; Măsura exterioară, interioară, măsura absolută. Scara, raport, proporţii. Lumină şi culoare în spaţiul arhitectural. Metode de reprezentare tridimensionale şi bidimensionale ale spaţiului arhitectural. Noţiuni de estetică urbană, estetică arhitecturală. 3. Conţinut, formă şi funcţie. Teoria locuirii. Teoria programelor de arhitectură. Condiţii optime ale confortului interior faţă de particularităţile funcţionale şi psihofiziologice ale omului: zonificare, scară modulară, flexibilitate spaţială. Interpretarea tehnică a spaţiului arhitectural. Rolul materialelor de construcţie în evoluţia structurii spaţiului arhitectural şi a anvelopei clădirii. Materiale de construcţie sustenabile. 4. Relaţiile dintre caracteristicile spaţiale, constructive şi funcţionale ale diferitelor programe de arhitectură. 5. Noţiuni de spaţiu public urban. Arhitectura spaţiului străzii. Tipuri de spaţiu public, semipublic, spaţiu privat. 6. Urbanizare, regenerare urbană, reconversie urbană, patrimoniu industrial, implicarea comunităţilor în planificarea urbană - planificarea urbană colaborativă, intervenţii în zone cu valoare istorică. Restaurarea spaţiului urban. Strada - spaţiul de coexistenţă a diferitelor tipuri de mobilităţi, schema stradală. Modalităţi de fluidizare, inter-conectare şi accesibilizare. 7. Contextul social-economic-actual. Problematica rezidenţialului urban contemporan. Oraşele în secolul al XX-lea, urbanismul progresist, Charta de la Atena - oraşul coerent. Rezidenţialul urban în România ultimelor decenii. BIBLIOGRAFIE Tematica de specialitate (teoria şi estetica arhitecturii) 1. Addington, D. Michelle; Schodek, Daniel, Smart Materials and Technologies For the Architecture and Design Professions, Editura Oxford: Arhitectural Press, 2005; 2. Alexander, Christopher, Noteson the Synthesis of Form, Cambridge Mass, Harvard University Press, 1986; 3. Arheim, R., Dynamique de la forme architecturale, Architecrure & Recherches/Pierre Mardaga 1982; 4. Arheim, R., Arta şi percepţia vizuală, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982; 5. Argan, Giulio Carlo, Arta Modernă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985; 6. Benevolo, Leonardo, Storia della Citta, Laterza, 1982; 7. Benevolo, Leonardo, Oraşul în istoria Europei, Editura Polirom, 2003; 8. Blake, Pietre, Mies van der Rohe, Architecture and Structure, Pelikan Book 1990; 9. Ching, Francis D.K., Form, Space and Order, 1996, John Willey et Sons, Inc, 27 Constantin Paul, Culoare-Artă-Ambient, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979; 10. Constantin Paul, Arta 1900 în România, Editura Tehnică, Bucureşti, 1988; 11. Curinschi Vorona Gh., Introducere în arhitectura contemporană, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991; 12. Curinschi Vorona Gh., Istoria universală a arhitecturii, Editura Tehnică, Bucureşti, vol. I - 1979, vol. II - 1982, vol. III; 13. Damian Ascanio, Le Corbusier, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969; 14. Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983; 15. Evenson, Thomas Thus, Archetypes in architecture, Norvegian University Press, 1991; 16. Focillon, H., Viaţa formelor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977; 17. Geddes, Patrick, Cities in Evolution, Williams & Norgate, 1915; 18. Gheorghiu, A., Proporţii şi trasee geometrice în arhitectură, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1991; 19. Hall, Peter, Cities Of Tomorrow - Third Edition, Blackwell Publishing, 2014; 20. Hebel Dirk E., Wisniewska, Marta H., Heisel, Building from Waste: Recovered Materials in Architecture and Construction, Birkhauser, 2014; 21. Ionescu, Grigore, Arhitectura populară în România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971; 22. Ionescu, Grigore. Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei. Bucureşti, 1989; 23. Ionescu, Iulius, Perspectiva. Instrumente de proiectare, Editura Universităţii Ion Mincu, Bucureşti, 2009; 24. Iliu, Liana, Oraşul grădină şi evoluţia conceptului, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2005; 25. Iurov, C, Arhitectura bionică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985; 26. Kurokawa, Kisho, Architecture de la Symbiose, Electa Moniteur, 1987; 27. Laurian, Radu, Probleme de estetica oraşelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1965; 28. Moughtin, Cliff, Street and Square, Butterworth Architecture, Oxford, 1992; 29. Moos, Stanislau von, Ie Corbusier, l'Architecte et son mythe, Horizons de France, 1971; 30. Moussavi, Farshid, The Function of Form, Actar, Harvard University Graduate School of Design, 2009; 31. Mumford, Lewis, La cite e travers l'histoire, Editions du SEUIL, 1964; 32. Nemţeanu Ruxandra, Vila în stil neoromânesc, expresia căutărilor unui model autohton în locuinţa individual urbană, Editura Simetria, 2014; 33. Neufert, Ernst, Manualul Arhitectului - elemente de proiectare şi de construcţie, Alutus, 2004; 34. Ochinciuc, C, Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrată, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2002; 35. Panchyk, K., Solar Interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984; 36. Păun, Silvia, Valoarea arhitecturii autohtone, Ed. Per Omnes Artes, Bucureşti, 2003; 37. Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1981; 38. Răţoiu, Lucian-Cristian, Restaurarea monumentelor istorice. Concepte, teorii, practici, Editura ACS, Colecţia Ştiinţific, 2021; 39. Risselada, Max, (ed.), Raumplan versus Plan Libre-Adolf Loos/Le Corbusier, 010 Publishers, Rotterdam, 2008; 40. Scherr, R., The Grid: Form and Process in Architectural Design, USA Books, 2001; 41. Sitte, Camillo, Arta construirii oraşelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992; 42. Steele, James, Ecological Architecture, Thames and Hudson, 2005; 43. Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983; 44. Teodoru, Horia, Perspectiva, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968; 45. Trişcu, Aurelian, Spaţii urbane pietonale, Arta Grafică, 1985; 46. Vasilescu, Sorin, Arhitectura Modernă, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 1992; 47. Voiculescu, Sanda, Arhitectură Antică şi Medievală, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 1986; 48. Yglesias, Caren, The Innovative Use of Materials in Architecture and Landscape Architecture: History, Theory and Performance. Editura McFarland & Company, Incorporated Publishers, 2014. II. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. Metode de transmitere şi interpretare a ansamblului de coduri ale limbajului profesional în predarea cunoştinţelor teoretice de arhitectură. 2. Metode de predare a programelor de arhitectură în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice - formularea problemei (temă), formularea soluţiei (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluţiei (metodologia), înţelegerea soluţiei (răspunsul optim funcţional, stilistic şi spaţial- volumetric). 3. Căi şi mijloace de convertire a experienţelor de percepţie şi controlul spaţiului real prin noţiuni de desen, geometrie descriptivă şi perspectivă şi de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităţilor conceptual - proiective ale elevilor. 4. Metode de evaluare (aplicaţii, verificări) ale calităţii informaţiei pe care elevii şi-au însuşit-o în procesul instruirii specifice domeniului arhitecturii. 5. Metode de relaţionare a domeniului arhitecturii la celelalte discipline care din aria culturii generale şi de specialitate a elevilor. 6. Rolul evaluării, funcţiile acesteia corelate cu urmărirea obiectivelor educaţionale, obiectivele generale, specifice şi dezvoltarea competenţelor elevilor în învăţarea disciplinelor tehnice. 7. Proiectarea didactică - planificarea unităţii de învăţare, calendaristică anuală şi pe module; proiectul didactic, fişa de lucru, instrumente de evaluare, bareme de evaluare, fişa de progres şcolar, planul de măsuri remediale. 8. Aspecte psihopedagogice şi metodice ale formării deprinderilor de percepere în spaţiu. 9. Eficienţa diferitelor metode şi procedee de reprezentarea spaţiului arhitectural prin studiu după natură în şcoală şi pe teren. 10. Spaţiul muzeal şi expoziţional şi proiectele de documentare şi analiză în teren, ca resursă complexă de acumulare de cunoştinţe de specialitate, interpretare şi creaţie. 11. Mijloace de învăţământ - adaptarea acestora la tipul lecţiei şi integrarea lor în procesul de instruire a elevilor. BIBLIOGRAFIE Didactica specialităţii 1. Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viaţă, Ed. Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1997; 2. Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002; 3. Ciucescu, Doru, Didactica disciplinelor tehnice, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., 2009; 4. Cucoş, C, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002; 5. Cucoş, C, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2009; 6. Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977; 7. Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975; 8. Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L'Harmattan, 1991; 9. Hardy, Tom (ed.), Ari Education in a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006; 10. Landsheere V. de, Landsheere G. de, Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977; 11. Meiss, Pierre von, De la cave au toit. Temoignage D'un enseignement d'architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991; 12. Neacşu, L, Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990; 13. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996; 14. Niţucă, Costică; Stanciu, Tudor, Didactica disciplinelor tehnice, Editura Performantica, 2006; 15. Piaget, J., Biologie şi cunoaştere, Editura Dacia, Cluj, 1971; 16. Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003; 17. Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Ed. Institutul European, Iaşi, 2003; 18. Toma, Iulian - Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iaşi, 2007; 19. Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1991; 20. **** Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988. Notă: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine examenul - planuri-cadru, programe şcolare şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii examenului MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ARTĂ TEATRALĂ ŞI ARTELE SPECTACOLULUI Bucureşti - 2023 - NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă urmăreşte să înlesnească pătrunderea în teoria modernă a artei teatrului, pentru a da posibilitatea profesorilor din învăţământul preuniversitar să-şi structureze cunoştinţele şi activitatea didactică în aşa fel încât să poată urmări, în mod coerent, un traseu unitar. Finalitatea studiului artei teatrului este complexă deoarece: - dezvoltă abilităţile de comunicare intrapersonală şi exprimarea sinelui; – dezvoltă capacitatea de a lucra în echipă; – favorizează autocunoaşterea şi exprimarea autentică; – dezvoltă creativitatea, capacitatea de adaptare şi inovare; – dezvoltă capacitatea de a crea strategii pentru rezolvarea diverselor probleme/situaţii; – dezvoltă simţurile, capacitatea de observare şi de interacţiune cu mediul; – dezvoltă inteligenţa emoţională; – dezvoltă abilităţile motrice şi vocale; – favorizează managementul emoţiilor şi exersează răspunsul adecvat în situaţii de criză; – pune în lumină virtualităţi latente, dezvoltă potenţialul individual. În acest scop e foarte important ca arta teatrului, care conţine mijloace de arta actorului, să nu fie privită în chip "tradiţionalist" sau "meşteşugăresc", ca mimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai închegat sau mai puţin închegat de "tehnici". În toate marile şcoli de teatru contemporane, atelierul de teatru deschide un câmp vast de experimentare, (auto)cunoaştere şi interrelaţionare umană. În cartea sa O poetică a artei actorului, profesorul Ion Cojar spune: "Formarea e un delicat proces de recuperare a totalităţii umane, a întregului potenţial individual, un complex formator de noi deprinderi, specifice unei activităţi de performanţă spirituală şi psiho-fizică, de depăşire a limitelor omului comun. Clasa de arta actorului e un atelier de experimentare şi de recuperare a celor cinci simţuri, a tuturor tipurilor de memorie şi imaginaţie, precum şi a tuturor proceselor psihice de prelucrare efectivă, nu doar superficial simbolică şi mimată a informaţiilor senzoriale obţinute prin raportarea corectă, onestă, la obiectele statice şi subiectele dinamice, vii, precum şi la evenimentele din mediul înconjurător, în relaţia permanentă cu dinamica situaţiilor şi prin respectarea strictă a temelor şi a regulilor stabilite, până la însuşirea mecanismului specific al creativităţii actorului, acela de a transforma convenţia (tema propusă) în realitate psihică procesual obiectivă care determină în mod natural, organic şi comportamentele adecvate" (Ion Cojar, O poetică a artei actorului, Ed. Paideia, 1998). Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior din domeniul Teatru şi artele spectacolului care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - curriculum diferenţiat din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă artistică şi didactică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv-educativ la un nivel artistic convingător. De aceea, toţi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică (conform anexei la Metodologie); b) probă scrisă. Prezenta programă urmăreşte: - consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de teatru; – actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei viitorului artist din domeniul Teatru şi artele spectacolului sau viitorului consumator de artă; – corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare; – aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, precum şi de nivelul abilităţilor specifice teatrului ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate; – dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare; – valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi, a conţinuturilor specifice disciplinei; – dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor artist, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă, profesorul de arta teatrului va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative, constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare-învăţare-evaluare cadrul didactic trebuie să: - cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi adecvat cu limbajul specific necesare praxisului şcolar, să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor şi abilităţilor specifice; – utilizeze şi să dezvolte valenţele creative ale elevilor/elevului; – opereze cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic; – deţină capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi; – utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient; – posede o gândire critică privitoare la creaţiile dramaturgiei, având o atitudine reflexivă asupra acestora, precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch. – aibă capacitatea de a comunica cu clasa/elevul – posede capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. Teatru şi artele spectacolului ● Artele spectacolului ● Didactica specialităţii ● Istoria teatrului românesc şi a teatrului universal ARTELE SPECTACOLULUI TEME: I. Jocurile teatrale Sistemul de învăţământ bazat pe Jocuri teatrale dezvoltă gândirea, capacitatea de structurare a strategiilor de rezolvare a problemelor, stimulează intuiţia, încurajează cunoaşterea proprie, dezvoltă comportamentul organic (primul pas şi cel mai important al dezvoltării artistice), dezvoltă toate abilităţile psiho-fizice necesare relaţionării cu mediul înconjurător şi cu partenerii de joc (toate aceste capacităţi fiind apoi translate inconştient, deci fără efort, în viaţa cotidiană). Diferenţa dintre Joc şi joacă (jocul din curtea şcolii, jocul de cabană etc.) - Jocul are reguli proprii, pe care copilul le respectă de bunăvoie. ("Gândirea înaintează, prin joc, de la cunoscut la necunoscut, de la previzibil la imprevizibil, de la sigur la problematic, de la nimereală la strategie, jocul nu se asociază facilului şi neseriosului, ci creaţiei şi sensibilităţii" - Solomon Marcus, Artă şi ştiinţă, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996, pp. 74, 75, 76). Caracteristicile jocului - vezi Viola Spolin, Improvizaţie pentru teatru (Unatc Press, 2008), capitolul "Experienţă creatoare" (p. 49-66). Importanţa lucrului în grup (de la jocurile de grup şi la cele individuale) - teatrul este o artă colectivă (vezi Stanislavski şi Viola Spolin). Descoperirea instrumentelor de lucru prin intermediul Jocurilor teatrale (Punctul de concentrare - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 70). Arta actorului ca rezolvare de probleme (de la punctul de atenţie la PDC şi de aici la problema de rezolvat prin acţiune - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 68). Evoluţia de la Jocul teatral la exerciţiul de improvizaţie, complex, conţinând Parametrii Situaţiei scenice: Unde?, De unde?, Când?, De când?, Ce?, De ce? (Cu ce scop?, Cu ce motivaţie?) Cine? - eu în situaţia dată, Cum? - niciodată. II. Exerciţiile de improvizaţie creează deprinderea ca, utilizând PDC-ul, acţionând pentru rezolvarea problemei, comportamentul elevului să fie organic (nealterat de situaţia convenţională în care se lucrează, de condiţia specifică disciplinei: grupul de lucru poate fi uneori divizat - o parte acţionează, cealaltă priveşte, rămânând partener egal în experienţa comună.) - ambele grupuri vor analiza obiectiv experienţa comună (vezi Evaluare - Viola Spolin, op. cit., p. 74, vezi Etichete şi/sau Concepte - p. 83, Evitarea Cum-ului - p. 84) – etapizarea exerciţiilor de improvizaţie se va face de la simplu la complex. Metoda de învăţare prin joc, având ca obiectiv obţinerea manifestării autentice, totale, organice a individului. Exerciţiile de improvizaţie respectă parametrii situaţiei scenice: Unde?, De unde?, Când?, De când?, Ce?, De ce?, precum şi, cel mai important, Cine? face acţiunea scenică. Din punctul de vedere al parametrului Cine trebuie să analizăm în detaliu un aspect esenţial în Arta Actorului. În toate exerciţiile ce pun în valoare parametrii teatrali, atât de importanţi în creaţia scenică a elevului actor, se poate pune întrebarea firească: cine face acţiunea? Dacă elevul capătă un rol anume, înseamnă că el trebuie să "intre în pielea altcuiva", adică să "devină altceva şi altcineva"? Nimic mai greşit! Pe scenă se urcă şi construieşte o altă realitate actorul = om (conform teoriei lui Ion Cojar în O poetică a artei actorului). Adică, acel om care deţinând, experimentând şi dezvoltând abilităţile specifice artei sale îşi poate asuma acea nouă realitate. Întotdeauna va fi: el-omul-actor. Traseul procesului de creaţie artistică nu poate niciodată pleca din alt punct de pornire. De aceea, de fiecare dată profesorul de teatru va face specificaţia: Tu- în situaţia dată şi nicidecum tu-imaginându-ţi cum ar face altcineva în aceasta situaţie. Sau mai clar: ce-ai face tu, în situaţia dată. Acest proces se poate realiza doar cu ajutorul "magicului dacă" (conform teoriei lui K. Stanislavski în Munca actorului cu sine însuşi). Acesta este un principiu fundamental în arta actorului, fără de care asumarea unui rol nu poate fi posibilă. Magicul dacă este în esenţă un joc simplu în care oricine se poate întreba: Ce ar fi dacă mi s-ar întâmpla mie? Pe scenă răspunsul la această întrebare se experimentează, se caută, se descoperă, dar niciodată nu se impune din afară. Unul dintre principiile fundamentale ale metodei jocurilor teatrale, alături de autenticitate, este cel al procesualităţii (vezi Viola Spolin, Expresia colectivă, p. 20, ediţia 2014): Procesul este mai important decât succesul, drumul spre adevăr mai important decât adevărul însuşi. Atât la nivelul jocului teatral, cât şi al exerciţiilor de improvizaţie sau al textelor individuale sau de grup (scene din dramaturgie), procesualitatea se referă la gândirea efectivă în situaţia propusă, la încasarea, prelucrarea datelor oferite de regulile jocului/circumstanţele situaţiei şi de urmărirea Punctului de concentrare (pentru atingerea Scopului). În exerciţiile de improvizaţie trebuie ţinut cont de cele cinci coordonate după care se dezvoltă procesul de creaţie în arta actorului. Ele sunt: 1. Teme; 2. Probleme; 3. Situaţii; 4. Sarcini; 5. Scopuri. Acestea sunt coordonatele după care se ghidează un actor în existenţa sa scenică. Parcursul e simplu: un actor primeşte o temă; în acest moment se ridică o problemă (sau mai multe) ce trebuie rezolvată (rezolvate); acestea se pot subsuma mai multor situaţii care, implicit, dau actorului mai multe sarcini ce vor trebui organizate, după un traseu ce implică urmărirea unor scopuri clare, derivate din chiar tema primită. Este foarte important de specificat faptul că pentru rezolvarea oricărei teme primite nu există o reţetă anumită. Nu există o soluţie impusă de cineva. Niciun profesor sau regizor nu trebuie să impună, stabilească, fixeze felul în care elevul să rezolve tema primită, pentru că în acest moment se instaurează mortificarea procesului creator. Cum suntem în permanenţă sub sfera generoasă a Improvizaţiei, soluţiile trebuie găsite în acel moment, în acel timp şi spaţiu, într-o condiţionare psihologică ce ţine de fiecare om-actor în parte. Deci temele nu trebuie niciodată rezolvate "la rece" de dinainte, adică "preparate". Este foarte importantă această precizare deoarece, există unii elevi harnici, care îşi fac un plan bine închegat de dinainte, un fel de "mică regie", prin care îşi propun mental traseele rezolvării temelor. Rezultatul va fi întotdeauna unul formal, fără viaţă; şi aceasta deoarece, în teatru, nu are valoare viaţa "gândită", "organizată" de dinainte, ci viaţa trăită în acel moment ca-n realitate. Rezolvările trebuie să apară spontan, în urma unui proces psihologic organic, întreaga fiinţă a omului-actor trebuind să participe real şi concret în momentul soluţionării temelor din parcursul scenic. III. Abordarea textului Prima etapă a studiului artei actorului la nivel preuniversitar este preponderent non-verbală. Antrenamentul psiho-fizic, jocurile teatrale şi exerciţiile de improvizaţie fac parte din această metodă non-verbală, care pregăteşte în mod ideal elevul pentru problemele de abordare a textului deoarece îl ajută să deprindă la nivel organic instrumentele de lucru, aceleaşi într-un joc, ca şi într-o scenă: Punctul de concentrare, urmărirea Scopului, implicarea în circumstanţele date, procesualitatea efectivă. Gradul de dificultate al textelor abordate va creşte treptat (de la literatura pentru copii şi tineret, până la texte complexe) în funcţie de dezvoltarea organică individuală şi a grupului. Etapele utilizării textului vor fi următoarele: în cadrul exerciţiilor de improvizaţie se porneşte de la text improvizat (exerciţii pentru parametrul Unde, de exemplu) şi se continuă cu schimbul de replici date de profesor. De exemplu: exerciţii de tipul A-B-urilor (vezi cartea Jocuri Teatrale de la A la Z); în paralel, profesorul va introduce textele individuale (propuse de elevi, alese prin consultarea cu profesorul şi care vor forma un repertoriu individual): fabule, poezii, povestiri. Textele pot fi dramatizate pentru a facilita abordarea textului de către elevii cu vârste mai mici. În plus, dacă optează pentru texte din dramaturgia românească sau universală, profesorul de arta actorului va ţine cont de un criteriu esenţial: gradul de dificultate al acestora nu trebuie să depăşească capacitatea de înţelegere şi rezolvare a problemelor pe care o au elevii în acest moment. Există în acelaşi timp metoda de scriere creativă prin care elevii pot realiza un text literar pornind de la diverse teme din realitatea înconjurătoare sau imaginată. Rolul profesorului este acela de a aduna ideile elevilor şi de a-i ajuta pe aceştia să le pună într-o formă dramatică, prin jocuri de improvizaţie, respectând ideile elevilor. Elevii liceelor de specialitate trebuie să dobândească, de asemenea, capacitatea de a susţine un recital (de minim 15 minute) cuprinzând fabule, poezii, povestiri şi un monolog. Textele vor fi lucrate conform aceloraşi principii ale dezvoltării organice: gândirea efectivă, aici şi acum, ţinând cont de circumstanţele situaţiei; implicarea autentică în situaţie - Eu în situaţia dată (şi apariţia subiectului personal); coerenţa gândurilor elevului-actor în funcţie de datele situaţiei scenice (Ce spun? Cui mă adresez? Cu ce scop?). Un exerciţiu esenţial, premergător introducerii textului, este Conceptul. Acesta trebuie exersat în cadrul atelierelor de improvizaţie, astfel încât elevul să dobândească capacitatea de a asuma un nou mod de gândire (şi toate comportamentele adecvate ce rezultă din această asumare). Arta actorului este, în primul rând, un mod de a gândi şi abia în ordine secundă un mod de a face (conform teoriei lui Ion Cojar în O poetică a artei actorului). IV. Alcătuirea unui antrenament colectiv Fiecare profesor va formula, în funcţie de necesităţile grupului, un antrenament cuprinzând exerciţii specifice pentru expresivitatea corporală şi verbală. Desigur, jocurile teatrale exersează expresivitatea trupului, iar rostirea corectă este consecinţa nemijlocită a unei gândiri juste; totuşi, exerciţiile tehnice au rol ordonator şi sprijină: 1. dezvoltarea organică şi creativă a individului şi a grupului; 2. dezvoltarea intelectuală; 3. exprimarea emoţională şi relaţionarea cu ceilalţi (vezi K.S. Stanislavski, Munca actorului cu sine însuşi: Destinderea muşchilor, Dezvoltarea expresivităţii trupului, Plastica, Dicţie şi canto -, Vorbirea pe scenă). În debutul studiului se vor aborda exerciţiile de conştientizare, de energizare, apoi cele de mobilitate, apoi exerciţii simple care obţin coordonarea (la persoanele aritmice sau necoordonate). Treptat, se abordează exerciţiile complexe de sincronizare a individului cu grupul. Se pot utiliza exerciţii specifice de încălzire din dansul contemporan, precum şi dansuri populare româneşti, dansuri de societate. V. Termeni specifici 1. coordonate scenice - pe baza acestora se dezvoltă procesul de creaţie în arta actorului. Acestea sunt: teme, probleme, situaţii, sarcini, scopuri. Parcursul este: un actor primeşte o temă; în acest moment se ridică o problemă (sau mai multe) ce trebuie rezolvată (rezolvate); acestea se pot subsuma mai multor situaţii care, implicit, dau actorului mai multe sarcini ce vor trebui organizate, după un traseu ce implică urmărirea unor scopuri clare, derivate din chiar tema primită. Nu există o soluţie impusă de cineva. Niciun profesor sau regizor nu trebuie să impună, stabilească, fixeze felul în care elevul să rezolve tema primită; 2. situaţia scenică se orientează după un număr de parametri teatrali. Parametrii teatrali sunt unde, de unde (se referă la determinanta spaţială); când, de când (se referă la determinanta temporală); ce, de ce (se referă la determinanta acţională); cine (întotdeauna EU în situaţia dată). În procesul de creaţie al actorului se păstrează regula celor trei unităţi; în spaţiul scenic trebuie să se răspundă acestor trei coordonate de bază: spaţiu, timp şi acţiune scenică; 3. fizicalizare în teatru se poate dobândi doar cu ajutorul mijloacelor de expresie artistică şi a acţiunilor fizice determinate de relaţiile şi descoperirile scenice. 4. reacţie organică/organicitate în teatru se referă la capacitatea de a întruchipa veridic situaţii de viaţă cât mai diverse, a trăi cu adevărat alte vieţi 5. improvizaţie presupune că soluţiile trebuie găsite în acel moment, în acel timp şi spaţiu, într-o condiţionare psihologică ce ţine de fiecare om-actor în parte. Temele nu trebuie niciodată rezolvate "la rece" de dinainte, adică "preparate". Un plan bine închegat de dinainte, un fel de mică regie prin care se rezolvă mental traseele scenice va duce întotdeauna la un rezultat formal, fără viaţă. În teatru, nu are valoare viaţa "gândită", "organizată" de dinainte, ci viaţa trăită în acel moment ca-n realitate; 6. soluţii/rezolvări scenice - trebuie să apară spontan, în urma unui proces psihologic organic, întreaga fiinţă a omului-actor trebuind să participe real şi concret în momentul soluţionării temelor din parcursul scenic; 7. magicul dacă este principiul teatral de bază prin care un om îşi poate asuma gândirea unei alte persoane, prin apel la imaginaţie, constituind primul pas către empatie. Cuvântul "dacă" este un impuls, un stimul al activităţii noastre creatoare interioare. Cu alte cuvinte, ce aş face, în cel fel aş proceda într-o situaţie de viaţă a altui om?; 8. principiul acţiunii fizice este principiul de bază în arta actorului conform căruia acţiunea pe scenă este născută natural/organic/spontan, în urma unui gând. Doar în acest fel, acţiunea devine credibilă pentru spectator; 9. conflictul scenic reprezintă principalul nucleu care generează acţiunea scenică (conflict în sensul de păreri pro/contra în cadrul relaţiilor interumane ce se stabilesc în procesul artistic). Acesta este cel ce are puterea de a determina stabilirea de teme de studiu, probleme de rezolvat în funcţie de tematica aleasă, situaţii ce trebuie înţelese şi sarcini concrete ce derivă de aici, în atingerea scopului conţinut în chiar tema ridicată de conflictul iniţial; 10. concesie şi cooperare este un principiu esenţial în arta teatrului, care stă la baza activităţii eficiente şi echilibrate de grup, prin faptul că fiecare participant îşi dezvoltă capacitatea de a interveni atunci când este nevoie de el, la fel cum va şti să aprecieze când este momentul să facă un pas înapoi şi să permită altora să intervină; 11. cercurile de atenţie constituie un instrument de lucru - determinante spaţiale, după cum urmează: cercul mic (spaţiul care se descrie în jurul copilului-actor, altfel cunoscut drept spaţiu intim); cercul mediu (se referă la încăperea/clasa/scena în care acţionează copilul-actor şi tot ceea ce 12 acest spaţiu conţine) şi cercul mare (descrie spaţiul ce poate fi acoperit cu privirea până la linia orizontului - stradă, cartier, sat, oraş); 12. punctul de concentrare ajută la izolarea pe segmente a tehnicilor teatrale, care fiind complexe şi suprapuse, pot fi astfel explorate detaliat; asigură controlul în Improvizaţie, unde, altfel, spiritul creator nedirecţionat ar putea deveni o forţă mai curând destructivă, decât stabilizatoare; asigură concentrarea copilului-actor asupra unui punct mobil şi schimbător; concentrarea asupra unui punct îl eliberează în vederea acţiunii spontane şi îl pregăteşte pentru o experienţă mai mult organică decât cerebrală; 13. spaţiul scenic reprezintă spaţiul de lucru în care se desfăşoară atelierul/cursul de teatru, care este clar delimitat şi poate fi transformat conform temelor abordate (în funcţie de situaţiile scenice pe care grupul doreşte să le creeze). 14. abilităţi specifice teatrului fac referire la imaginaţie, spontaneitate, folosirea plenară a simţurilor, coordonare, activarea memoriei afective, gândire asociativă, puterea de a empatiza, păstrarea atenţiei şi atenţia distributivă, armonizarea cu grupul; 15. creativitate în teatru presupune patru tipuri de abilităţi reprezentative: sensibilitate faţă de problemele celuilalt/celorlalţi, disponibilitatea receptivă, mobilitatea şi originalitatea. Preadolescenţii creativi sunt mult mai receptivi faţă de impulsurile senzoriale, reacţionând mai puternic la stimuli exteriori, modificându-se în trăirile interioare, în funcţie de cunoaşterea momentelor de viaţă din ce în ce mai variate. Reactivitatea crescută la stimulii exteriori nu poate fi considerată artă, însă acei oameni care au un aparat senzorial mult mai fin pot deveni creatori. Abilităţile creative sunt perfectibile conform studiilor din psihologie. Dezvoltarea creativităţii în preadolescenţă generează rezultate excelente în existenţa şi activitatea (chiar şi nonartistică) din viaţa fiecărui individ. 16. teatru educaţional se referă la o formă de realizare a unui proiect teatral în care implicarea fiecărui membru al echipei este relevantă pentru toate etapele şi palierele de lucru, care promovează un mod de lucru creativ, democratic, cu rol în dezvoltarea culturală şi prosocială a preadolescenţilor. În teatru educaţional, primează dezbaterea problemelor de ordin social şi dezvoltarea cognitiv-emoţională, doar într-o mică măsură finalitatea estetică; 17. adevărul personal constituie scopul creaţiei scenice prin găsirea unui mecanism de gândire interior al fiecărui copilactor asemănător cu modul de gândire al personajului creat. Astfel, se realizează finalitatea traseului EU-ROL-PERSONAJ, în care EU-ul actorului se regăseşte în EU-ul personajului. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare- învăţare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ - specificul atelierului de arta teatrului - experimentarea practică, lucrul în grup, importanţa procesului (succesul e rezultatul procesului şi este, mai ales la acest nivel, secundar); relaţia de împreună-experimentare între profesor şi elevi (sharing - împărtăşire); specificul învăţării artei actorului: descoperirea personală. (vezi Viola Spolin, op. cit., cap. I, Cele şapte aspecte ale spontaneităţii, p. 49); – dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor personale. În pedagogia artei actorului este acreditată ideea că abilităţile specifice acestei meserii sunt cele ce trebuie, pe rând, dezvoltate încă din prima etapă a educaţiei. Din punctul de vedere al psihologiei, şase sunt abilităţile cele mai importante. Nicolae Mărgineanu (în Psihologia persoanei, Ed. Institutului de Psihologie din Cluj la Sibiu, 1941, p. 116) enumeră: inteligenţa, memoria, observarea, atenţia, imaginaţia şi aptitudinile complexe (în care se încadrează: cea muzicală, de desen, dar şi cea verbală sau tehnică); dintre ele, primele patru sunt considerate a fi fundamentale. Din punctul de vedere al artei teatrului, urmând studiile şi exegezele valoroase sau observaţiile practice făcute de-a lungul timpului, se parcurg anumiţi paşi în dezvoltarea şi punerea în valoare a abilităţilor specifice: observarea, atenţia, imaginaţia, actualizarea simţurilor şi senzorialitatea conştientă, orientarea în spaţiu, reacţia la stimuli multipli, coordonarea, spontaneitatea, memoria şi memoria asociativă, relaţia cu partenerii, libertatea de creaţie (atenţie la factorii care inhibă creativitatea), emoţia şi intuiţia. Aceste abilităţi scenice se dezvoltă în suită şi nu întâmplător. Aşa se face că exerciţiile şi jocurile teatrale ce se aplică la clasă au o succesiune justificată de etapele procesului de învăţământ. – exersarea relaţiei cu publicul încă de la primele ateliere de arta actorului (publicul este chiar colegul/colegii de clasă ce participă personal, efectiv, la experienţa comună); construirea unei ambianţe confortabile emoţional şi a unei atmosfere creatoare ce pune premisele performanţei; – etapele desfăşurării unui atelier: antrenament, jocuri teatrale, exerciţii de improvizaţie nonverbale şi verbale; – organizarea şi îndrumarea studiului colectiv şi individual, pe un parcurs cumulativ, de la simplu la complex (fără a sări etape, pentru a nu periclita dezvoltarea organică). În ce priveşte procesul de predare- învăţare-evaluare în artele spectacolului, profesorul este mai degrabă un bun diagnostician, un ghid capabil să aleagă tehnicile cele mai eficiente de dezvoltare a elevului; nu "predă" profesorul, ci viaţa însăşi, circumstanţele propuse, regulile jocului, natura umană preocupată de îndeplinirea unui scop (a unei teme). 2. Strategiile didactice Teatrul este, fără îndoială, unul dintre mijloacele cele mai plăcute de a te dezvolta ca fiinţă socială deoarece se bazează pe joc. Alegerea relaţiilor şi a grupurilor sociale potrivite pentru copiii noştri, viitorii adulţi, se poate îndruma şi educa încă din copilărie. Descoperirea a "ceea ce vreau să fac în viaţă" va fi mai uşor de realizat dacă copilul sau adolescentul va avea posibilitatea să se cunoască, să se exprime, să experimenteze situaţii sau profesii, aşa cum se întâmplă prin jocul complex al teatrului. Disciplina cu specific teatral are ca finalitate educarea şi dezvoltarea atenţiei, a spiritului de observaţie, a lucrului în echipă, a gândirii creatoare, a imaginaţiei active, a limbii şi vocabularului, a fizicalizării, precum şi formarea şi educarea ritmului, a vocii (pentru cântat şi vorbit), a vorbirii (comunicării) în public, pe nivele de vârstă şi interese/competenţe. Orele propuse în această programă îmbină armonios mai multe arte şi competenţe, astfel: mişcare (sport şi dans), vorbire (dicţie, limbă şi literatură), cântat (impostaţie şi muzică), imagine (desen, pictură, manufactură). Prin intermediul jocurilor şi al exerciţiilor propuse în cadrul orei de teatru, urmărim să insuflăm elevilor respect şi plăcere pentru (propria) muncă: jocuri create împreună, decoruri şi măşti construite, spectacole realizate împreună, cântece şi dansuri repetate şi create împreună. Lucrul în grup, formarea şi dezvoltarea personalităţii fiecărui membru al echipei în cadrul acestor activităţi sunt esenţiale pentru programul şi propunerea noastră educaţională. Educaţia prin teatru este o activitate 100% practică. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea directă a elevilor. Ei îşi descoperă abilităţi specifice şi îşi formează competenţe socio-emoţionale, atât de necesare în viaţa viitoare de adult. Teatru se poate face în diferite medii de învăţare: sala de clasă, sala de sport, curtea şcolii, parcul etc. cu o singură condiţie: ca întreg colectivul să îşi asume "transformarea" spaţiului respectiv în orice alt spaţiu/timp cunoscut sau imaginat; iar această aderare la un ţel comun îi va face pe elevi să se simtă bine, să-şi manifeste starea de bucurie, să devină motivaţi în realizarea unor scopuri artistice comune grupului din care fac parte. Conform principiului de bază: arta teatrului e artă de grup şi nu arta individuală, în atelier se va pune accentul pe lucrul în perechi şi în grup, favorizând integrarea, ajutorarea şi stimularea reciprocă, dezvoltarea comunicării, a toleranţei, a rezolvării unor situaţii nou apărute, a experimentării, conform principiului concesie şi cooperare. Acolo unde este nevoie se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, eşarfe, culori etc), deşi un principiu de bază în arta teatrului - actorul face să existe lucruri care nu există - ne motivează să lucrăm cu succes, exerciţii cu obiecte cărora, cu imaginaţie şi convingere, adolescenţii le pot schimba identitatea (de ex. un banal pahar de plastic poate deveni pocalul de aur din care bea un prinţ o băutură miraculoasă, ori un simplu pantof de sport poate deveni condurul de cleştar al Cenuşăresei). În derularea demersului didactic se vor lua în consideraţie următoarele aspecte: - cuprinderea tuturor elevilor în activităţile de teatru, adaptând exerciţiile la particularităţile fizice şi motrice ale vârstei elevilor; nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor; prin rotaţie, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor; – principiul la Teatru nimeni nu pierde niciodată, deci nu există grupe de învingători şi învinşi, ci colegi care au reuşit o performanţă într-un anumit moment. Oricum, cu implicare şi concentrarea atenţiei, oricine poate câştiga; – un joc nou predat se va relua doar pentru amuzamentul elevilor şi se va căuta schimbarea unor teme, scopuri, reguli, toate la sugestia elevilor. Exerciţiile nu se fac niciodată identic, pentru că aceasta duce la mortificarea creaţiei; teatrul cu şi pentru copii se construieşte numai pe tărâmul Improvizaţiei; – jocurile de mişcare se pot lucra de la o clasă la alta, în contexte noi, respectându-se particularităţile elevilor; – se recomandă ca la fiecare oră să se alterneze tipurile de exerciţii pentru a nu plictisi elevii; – fiecare oră de teatru va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort (încălzirea); – după fiecare joc care solicită efort, se va lucra un exerciţiu static; – reuşita unei clase de teatru ţine foarte mult de harul cu care profesorul (profesionalizat) coordonează activitatea de învăţare (experimentarea) şi de armonia care se creează între elevi. Toate activităţile de predare vor respecta principiile didactice de bază, după cum urmează: principiul intuiţiei sau unităţii dintre senzorial şi raţional; principiul legării teoriei de practică; principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor; principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor; principiul accesibilităţii cunoştinţelor sau respectării particularităţilor de vârstă; principiul individualizării şi diferenţierii învăţării; principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor. Pentru proiectarea activităţilor de învăţare puteţi folosi bibliografia propusă la sfârşitul acestui document, unde veţi regăsi resurse teoretice şi numeroase exemple practice. Evaluarea în atelierul de teatru constă în: Evaluarea continuă, formativă este eminamente practică în cadrul orei de teatru, focalizată pe competenţele elevilor, introducând imediat rezultatele ei în fluxul educativ. Evaluarea formativă este internă şi este axată pe proces, se face pe tot parcursul învăţării, conform unui principiu de bază (exprimat de profesoara americană Viola Spolin): pe scenă, important este procesul, nu succesul. Evaluarea formativă urmăreşte două dimensiuni: - Evaluarea cu rol de a fixa învăţarea, de a o sprijini şi întări, urmărind şi progresul elevilor (assessment for learning) - permite reflecţia asupra modului de învăţare al elevilor şi oferă direcţii de optimizare. Pentru aceasta se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de evaluare (achiziţii şi progres), cât şi de fixare şi consolidare a rezultatelor învăţării, având o importantă funcţie de sprijin a grupului de elevi în învăţare. Metodele vor fi cu precădere din sfera celor alternative şi complementare, inclusiv sub formă de exerciţii şi jocuri cu scop evaluativ; – Evaluarea cu rol de apreciere şi evaluare a achiziţiilor în termeni de rezultate ale învăţării - cunoştinţe, abilităţi, atitudini, comportamente (assessment of learning). În acest scop, se utilizează autoevaluarea şi interevaluarea (evaluarea colegială). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important ca profesorul să acorde feedback permanent pentru a evidenţia progresul fiecărui elev, să încurajeze exprimarea ideilor, a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni şi poate avea forma elaborării unui proiect, realizării unor activităţi în cadrul comunităţii sau în clasa de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obţinute prin proiect, respectiv impactul acestuia în relaţie cu nivelul de atingere a obiectivelor, dar şi modul de lucru şi implicarea membrilor echipei, valorificând o dimensiune importantă a acestei discipline opţionale - viaţa în grup, dinamica grupului şi procesele de grup. Evaluarea iniţială nu se aplică la orele de Teatru, conform ideii că arta teatrului este o carte deschisă oricui, un loc de joc şi experimentare, de dezvoltare şi cunoaştere. Nu se recomandă să se facă diferenţe între copiii care au făcut teatru şi cei care nu au făcut niciodată. 3. Metode şi mijloace didactice specifice: - Jocuri teatrale, exerciţii de improvizaţie, repertoriul personal; – Metodologia specifică atelierului de arta actorului (vezi Viola Spolin, op. cit., p. 66): Rezolvarea de probleme, Indicaţia pe parcurs, Echipele şi prezentarea problemei, Evaluarea, Cadrul fizic al studioului de teatru (p. 80), Principii şi Puncte de reper (p. 85); – studiul situaţiei simple (de la A-B-urile cu schimb de 6-8 replici date, la scene adecvate din dramaturgia românească sau universală); – vizionarea de spectacole - modalitate de formare a capacităţii de selectare a valorilor artistice (a gustului artistic) şi, implicit, modalitate de structurare a personalităţii elevului; – corelarea studiului artei actorului cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, educaţie plastică, educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumului, păpuşi-marionete). Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare- învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, lucrurile necesare pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă din viaţa sa, precum şi îşi va îmbunătăţi modalitatea de a face faţă cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Programa aceasta se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la următoarele întrebări: () În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) () Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) () Ce conţinut voi folosi? (selectarea conţinuturilor) () Cu ce voi face? (analiza resurselor) () Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Această etapă reprezintă un moment important pentru flexibilizarea gândirii, precum şi a creativităţii elevului. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL 1. Spectacolul în Antichitatea greacă şi cea latină: modalităţi de realizare, spaţii de joc, competiţii. Miturile antice şi valabilitatea lor astăzi: Eschil (Orestia, Rugătoarele), Sofocle (Antigona, Oedip Rege), Euripide (Ifigenia în Aulis, Bachantele), Plaut (Amphitryo, Aulularia), Terenţiu (Fata din Andros), Seneca (Medeea). 2. Teatrul medieval european între laic (farsa) şi religios (mistere şi miracole); spectacolele - manifestări ale unei comunităţi. 3. Teatrul în Renaşterea italiană şi cea spaniolă - aspecte comune şi particularităţi: commedia dell'arte şi afirmarea actorului profesionist; spectacolul în "secolul de aur" spaniol: Tirso di Molina (Don Juan), Calderon de la Barca (Viaţa este vis), Lope de Vega (Câinele grădinarului). 4. Teatrul elisabetan şi momentul Shakespeare: apariţia profesioniştilor în teatru (actori, manageri, dramaturgi); arhitectura spaţiului de joc; direcţii noi de expresie teatrală prin dramaturgia lui Shakespeare - tragedie, comedie, drame istorice (Romeo şi Julieta, Visul unei nopţi de vară, Richard al III-lea, Regele Lear, Furtuna, Regele Ioan, Nevestele vesele din Windsor, Henric al VIII-lea). Motivul "teatru în teatru" şi "Sfaturile pentru actori" (Hamlet). 5. Teatrul în timpul lui Ludovic al XIV-lea. Academia franceză şi normele în construcţia dramatică: Boileau (Arta poetică), Racine (Fedra), Corneille (Cidul). Revoluţia Moliere (Avarul, Tartuffe, Scoala nevestelor, Amphitryon, Doctor fără voie). 6. Secolul luminilor. Teoria artei actorului la Diderot (Paradox despre actor). Implicarea socială a teatrului - Beaumarchais (Bărbierul din Sevilla). 7. Evoluţie şi tradiţie în teatrul italian: controversa Gozzi (Prinţesa Turandot) şi Goldoni (Slugă la doi stăpâni). 8. Personalitatea lui Goethe şi contribuţia sa la dezvoltarea teatrului: dramaturg, manager, regizor avant la lettre, teoretician, formator. Mitul faustic în cultura europeană. 9. Teatrul rusesc şi contribuţia lui la evoluţia artei scenice: de la Gogol (Revizorul) la Cehov (Pescăruşul, Unchiul Vanea, Trei surori, Livada de vişini) şi de la Cehov la Gorki (Azilul de noapte, Vassa Jeleznova). 10. De la romantism la realism, de la adevăr psihologic la expresionism: problema libertăţii individuale şi a căutării vocaţiei la Ibsen (Nora, Peer Gynt, Constructorul Solness) şi Strindberg (Domnişoara Iulia, Pelicanul, Tatăl). 11. Repere majore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului XX: critica socială de la George Bernard Shaw (Pygmalion) la "furioşii" englezi (John Osborne: Priveşte înapoi cu mânie). 12. Teatrul american de la tragedia modernă (Eugene O'Neill: Din jale se întrupează Electra) la drama omului în societatea contemporană, Arthur Miller (Moartea unui comis voiajor) şi Tennessee Williams (Un tramvai numit dorinţă) 13. Poetici ale teatrului contemporan: teatrul epic şi noua tehnică de interpretare la Bertolt Brecht (Micul Organon); revalorificarea moştenirii lui Shakespeare şi poetica spaţiului gol la Peter Brook (Spaţiul gol); teatrul ca "întâlnire magică" între actor şi spectator la Jerzy Grotowski (Spre un teatru sărac). 14. Direcţii novatoare în teatrul modern şi postmodern: de la "măştile" lui Pirandello (Şase personaje în căutarea unui autor) şi teatrul absurdului (Eugene Ionesco: Cântăreaţa cheală, Jaques sau Supunerea şi Viitorul e în ouă, Lecţia, Scaunele) până la falimentul umanităţii în dramaturgia lui Beckett (Aşteptându-l pe Godot). 15. Moştenirea lui Stanislavski: de la Michael Chekhov la Lev Dodin. ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC 1. Manifestări cu caracter de spectacol în spaţiul cultural românesc (obiceiuri populare cu elemente de spectacol). Rolul teatrului în constituirea statului român modern (programul Daciei literare) şi primele spectacole în limba română pe teritoriul celor trei principate. Primele şcoli de teatru şi primele teatre, la Iaşi şi la Bucureşti 2. Vasile Alecsandri şi rolul său în constituirea unei dramaturgii naţionale. Primul personaj românesc: Coana Chiriţa - Vasile Alecsandri (Chiriţa în provincie, Chiriţa în Iaşi, Cucoana Chiriţa în balon). 3. Drama istorică românească: teme şi eroi reprezentativi la B.P. Haşdeu (Răzvan şi Vidra); Al. Davila (Vlaicu-Vodă), B.Ş. Delavrancea (Apus de Soare), M. Sorescu (Răceala). 4. I.L. Caragiale - tipologii, modalităţi şi procedee comice în O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D'ale carnavalului, Conu'Leonida faţă cu reacţiunea. 5. Diversificarea genului comic în primele decenii ale secolului XX: Tudor Muşatescu (Titanic vals), G. Ciprian (Capul de răţoi), Al. Kiriţescu (Gaiţele). 6. Teatrul lui Mihail Sebastian - între comedia lirică şi pragmatismul societăţii interbelice (Jocul de-a vacanţa; Steaua fără nume, Ultima oră). 7. Eroi exponenţiali în dramaturgia lui Camil Petrescu (Jocul ielelor, Suflete tari, Act veneţian, Danton). 8. Dimensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Lucian Blaga (Meşterul Manole, Cruciada copiilor, Anton Pann). 9. Teatrul ca parabolă a existenţei umane - de la D.R. Popescu (Aceşti îngeri trişti) la Marin Sorescu (Matca, Iona, A treia ţeapă). 10. "Comedia umană" în teatrul postbelic: de la Teodor Mazilu (Proştii sub clar de lună) la Matei Vişniec (Angajare de clovn). 11. Regizori români: Ion Sava, Victor Ion Popa, Sică Alexandrescu, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, David Esrig, Valeriu Moisescu, Cătălina Buzoianu, Ion Cojar, Sanda Manu, Andrei Şerban, Mihai Măniuţiu, Alexandru Dabija, Silviu Purcărete, Alexandru Darie. 12. Mari autori pe scenă, ecran, radio. Studiul textelor clasice şi importanţa lor în educaţie. 13. Direcţii în dramaturgia românească contemporană - teme, stiluri, proiecte reprezentative: Mihaela Michailov, Elise Wilk, Alina Nelega, Bogdan Georgescu, Maria Manolescu etc. Arta actorului. Bibliografie obligatorie de specialitate şi didactica specialităţii 1. Brook, Peter, Spaţiul gol, Editura Unitext, trad. Marian Popescu, 1997 şi Editura Nemira, Bucureşti, 2014 2. Beţiu, Mihaela Elemente de analiză a procesului scenic, UNATC Press, Bucureşti, 2018 3. Boal, Augusto, Jocuri pentru actori şi non-actori, Fundaţia Concept, Bucureşti, 2005 4. Cojar, Ion, O poetică a artei actorului, Ed. Paideia în colaborare cu Unitext, ediţia a III-a, 1998 5. Darie, Bogdana, Curs de arta actorului. Improvizaţie, UNATC Press, Bucureşti, 2015 6. Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea Jocuri teatrale. Manual pentru clasele V-VIII, UNATC Press, Bucureşti, 2016 7. Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea, Bădoi Victor, Jocuri teatrale de la A la Z, UNATC Press, Bucureşti, 2018 8. Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea, Arta Teatrului pentru liceeni, UNATC Press, Bucureşti, 2017 9. Rotaru, Dana, Jocuri teatrale. Manual pentru clasele 0-IV, UNATC Press, Bucureşti, 2016 10. Spolin, Viola, Improvizaţie pentru teatru, trad. Mihaela Beţiu, Unatc Press, 2008 (ediţia completă) şi 2014 (ediţia prescurtată) 11. Stanislavski, Konstantin Sergheevici, Munca actorului cu sine însuşi (vol. 1) (vol. 2), Editura Nemira, Bucureşti, 2013, 2014 Arta actorului. Bibliografie facultativă de specialitate şi didactica specialităţii 1. Allain, Paul şi Harvie, Jen, Ghidul Routeledge de teatru şi performance, Ed. Nemira, Bucureşti, 2012 2. Apostol, Radu, Teatru ca metodă. Teatru educaţional, UNATC Press, Bucureşti, 2018 3. Apostol, Radu, Teatru social. Perspective asupra rolului teatrului în raport cu societatea, UNATC Press, Bucureşti, 2018 4. Barba, Eugenio, O canoe pe hârtie, tratat de antropologie teatrală, Ed. Unitext, traducerea Liliana Alexandrescu, Bucureşti, 2003 5. Boal, Augusto, Jocuri pentru actori şi non-actori, Fundaţia Concept, Bucureşti, 2005 6. Boldaşu, Romina, Despre expresivitatea corporală în arta actorului, UNATC Press, Bucureşti, 2019 7. Brecht, Bertolt, Micul Organon pentru teatru, "Scrieri despre teatru", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 8. Brook, Peter, Fără secrete, gânduri despre actorie şi teatru, Editura Nemira, 2012 9. Ciocşirescu, Thomas, Cuvântul în arta teatrului, UNATC Press, Bucureşti, 2018 10. Ciocşirescu, Thomas: Curs de vorbire pentru actori şi formatori, UNATC Press, Bucureşti, 2017 11. Covătariu, Valeria, Cuvinte despre cuvânt, Casa de editură Mureş, Tg-Mureş, 1996 12. Darie, Bogdana, Arta Actorului, complex atitudinal în analiză interdisciplinară, UNATC Press, Bucureşti, 2018 13. Darie Bogdana, Basme şi povestiri româneşti, Dramatizări pentru copii şi adolescenţi, UNATC Press, Bucureşti, 2019 14. Donellan, Declan, Reguli şi instrumente pentru jocul teatral, Ed. Unitext, traducerea S. Stănescu şi I. Ieronim, Bucureşti, 2006 15. Gheorghiu, Mircea: Actorul şi natura umană. Curs de arta actorului, UNATC Press, Bucureşti, 2017 16. Gîlea, Marius, Despre improvizaţie, UNATC Press, Bucureşti, 2018 17. Gîlea, Marius: Primii paşi în arta actorului. Curs practic, UNATC Press, Bucureşti, 2017 18. Goleman, Daniel, Inteligenţa emoţională, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2008 19. Goleman, Daniel, Inteligenţa socială, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2007 20. Lecoq, Jacques, Corpul poetic, Ed. ArtSpect, Oradea, 2009 21. Lucaci, Liviu: Naşterea actorului, UNATC Press, Bucureşti, 2017 22. Oprea, Crenguţa L., Strategii didactice interactive, ed. a IV-a, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009 23. Pânişoară, Ion-Ovidiu, Profesorul de success, 59 de principii de pedagogie practică, Ed. Polirom, Colecţia Collegium. Ştiinţele educaţiei, Iaşi, 2009 24. Rotaru, Dana, Actorul român între teorie şi practică, UNATC Press, Bucureşti, 2018 25. Stan, Sandina, Tehnica vorbirii scenice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976 26. Stanislavski, K.S., Viaţa mea în artă, trad. I. Flavius şi N. Negrea, Ed. Cartea Rusă, Bucureşti, 1958 Istoria teatrului românesc şi universal. Bibliografie 1. Aristotel, Poetica, editura Academiei RPR, traducerea D.M. Pippidi, Bucureşti, 1965 2. Banu, George, Livada de vişini, teatrul nostru, editura Nemira, Bucureşti, 2011 3. Banu, George, Reformele teatrului în secolul re înnoirii, editura Nemira, Bucureşti, 2011 4. Barthes, Roland, Despre Racine, ELU, Bucureşti, 1969 5. Baty, Gaston şi Chavance, Rene Viaţa artei teatrale, traducerea Sanda Râpeanu, editura Meridiane, Bucureşti, 1969 6. Berlogea Ileana, Teatrul şi societatea contemporană, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985 7. Brecht, Bertolt, Scrieri despre teatru, Editura Univers, Bucureşti, 1977 8. Boileau, Arta poetică, traducerea I. Marinescu, ESPLA, 1957 9. Brăescu, Ion, Clasicismul în teatru, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971 10. Brook, Peter, Spaţiul gol, Editura Unitext, Bucureşti 1997 11. Burgess, Anthony, Shakespeare, traducerea Sorana Corneanu, Editura Humanitas, 2002 12. Chekhov, Michael, Gânduri pentru actor. Despre tehnica actoriei, Ed. Nemira, 2017 13. Cristea, Mircea, Teatrul experimental contemporan, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996 14. Drimba, Ovidiu, Istoria teatrului universal, editura Saeculum, Bucureşti, 2000 15. Esslin, Martin, Teatrul Absurdului, Editura UNITEXT, Bucureşti, 2009 16. Gassner, John, Formă şi idee în teatrul modern, Editura Meridiane, Bucureşti 1972 17. Ghiţulescu, Mircea, Istoria literaturii dramatice române contemporane (1900-2000), Albastros, Buc., 2000 18. Grotowski, Jerzy, Teatru şi ritual, Editura Nemira, Bucureşti, 2014 19. Huizinga, Johan, Homo ludens, editura Humanitas, Bucureşti, 2002 20. Kott, Jan: Shakespeare, contemporanul nostru, ELU, 1969 21. Mandea, Nicolae, Teatralitatea, un concept contemporan, Unatc Press, Bucureşti, 2006 22. Măniuţiu, Mihai, Redescoperirea actorului, editura Univers, Bucureşti,1985 23. Mărculescu, Olga, Commedia dell'arte, editura Univers, Bucureşti, 1984 24. Nistor, Ana-Maria, Cele mai frumoase 100 piese de teatru povestite pe scurt, Editura Orizonturi, 2012 25. Nistor, Ana-Maria, Piaţa teatrului, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014 26. Nistor, Ana-Maria, Teatrokratia, Unatc Press, Bucureşti, 2009 27. Pandolfi, Vito, Istoria Teatrului Universal, editura Meridiane, Bucureşti, 1971 28. Perrucci, Andrea, Despre arta reprezentaţiei dinainte gândite şi despre improvizaţie, traducerea Olga Mărculescu, editura Meridiane, Bucureşti, 1982 29. Popescu, Marian, Scenele teatrului românesc, 1945-2004. De la cenzură la libertate, Editura Unitext 2004 30. Saiu, Octavian, Beckett. Pur şi simplu, Editura Paideia, Bucureşti, 2009 31. Saiu, Octavian, Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate, Editura Paideia, Bucureşti, 2011 32. Şevţova, Maria, Calea spre performanţă. Dodin şi Teatrul Malâi, Fundaţia Camil Petrescu, Bucureşti, 2008 33. Toboşaru, Ion, Contururi spectacologice, Editura Attis, 1998 34. Tonitza-Iordache, Michaela şi Banu, George, Arta teatrului, Ed. Nemira, Bucureşti, 2005 35. Toniza-Iordache, Mihaela, Despre joc, Editura Junimea, Iaşi, 1980 36. Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968 37. Zamfirescu, Ion, Istoria universală a teatrului, vol. I, ESPLA, 1958; vol. II şi III, ELU, Bucureşti, 1958-1968 38. Zamfirescu, Ion, Teatrul european în secolul luminilor, editura Eminescu, 1981 39. XXX Dialogul ne întrerupt al teatrului în secolul XX, Vol I şi II, Ed. Minerva, 1973 40. XXX, Maeştri ai teatrului românesc în a doua jumătate a secolului XX, revistă publicată la Unatc Press de un colectiv condus de prof. univ. dr. Valeriu Moisescu şi format din cadrele didactice şi cercetătorii Ion Cazaban, Nicolae Mandea, Gabriel Avram. Spectacole şi ecranizări I. Teatru universal: 1. Danaidele, un spectacol de Silviu Purcărete, Teatrul Naţional din Craiova, 1996 2. Confesiuni despre Antigona cu Alexandru Tocilescu, film potret de Corina Tudose 3. Arlecchino, servitore di due padroni, regia Georgio Strehler, Piccolo Teatro di Milano 4. Hamlet, regia Liviu Ciulei, Teatrul "L.S. Bulandra", 2000 5. Looking for Richard, documentar cu Al Pacino, 1996 6. Pescăruşul, regia Petre Sava Băleanu, Teatru TV, 1974 7. Trei surori, regia Cornel Todea, Teatru TV, 1993 8. Livada de vişini, regia Alexandru Lustig, Teatru TV, 2016 II. Teatru românesc: 1. Chiriţa, regia Alexandru Dabija, Teatrul Naţional din Iaşi, 1985 2. Cucoana Chiriţa, regia Mircea Drăgan, 1986 3. Miluţă Gheorgiu în rolul Coanei Chiriţa (înregistrare radiofonică) 4. Apus de soare, regia Sică Alexandrescu, preluat de Teatru TV în 1968 5. O scrisoare pierdută, regia Liviu Ciulei, preluat de Teatru TV, 1982 6. O noapte furtunoasă, regia Sorana Coroamă Stanca, Teatru TV, 1984 7. D'ale carnavalului, regia Aurel Mihele, Ghe. Nagy, 1958 8. Conu Leonida faţă cu reacţiunea, regie Sergiu Ionescu, 1985 9. Titanic vals, regia Dinu Cernescu, Teatru TV, 1992 10. Cuibul de viespi, regia Horea Popescu, 1987 11. Ultima oră, regia Dinu Cernescu, 1993 12. Steaua fără nume, regia Eugen Todoran, 1983 13. Jocul ielelor, regia Dan Necşulea, 1982 14. Iona, cu Ilie Gheorghe, Teatrul Naţional "Marin Sorescu", Craiova, 1994 15. O batistă în Dunăre, regia Ion Cojar, Teatrul Naţional Bucureşti, 1996 Notă: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine examenul: planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale, reperele metodologice şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii examenului. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ARTE VIZUALE (EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ) Bucureşti - 2023 - NOTĂ DE PREZENTARE Programele pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea unor noi competenţe profesionale prin aprofundarea unor concepte şi orientări cu privire la educaţia artistică înţeleasă ca activitate creativă specifică şi interdisciplinară de formare a tinerei generaţii. La examenul naţional de obţinere a definitivării în învăţământ se au în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea funcţiilor lui practice, gramaticale şi de tehnică artistică. În evaluarea candidaţilor sunt vizate următoarele aspecte: ● stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele educaţiei asimilate în facultate, cu accent pe aplicaţiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate); ● aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de catedră (limbaj plastic, noţiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice); ● preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor; ● calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în şcoala actuală: comunicare vizuală, vizualul în media socială, mass-media, modă, publicitate etc.; ● demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a creativităţii. Caracterul integrator şi multicultural al acţiunilor reprezentative pentru disciplina educaţie plastică este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic, învăţarea în artă fiind gramaticală şi tehnologică (şi, doar în acest sens, operaţională), punerea în aplicare a acestui conţinut implică, din partea profesorilor, motivaţii de inovare şi descoperire a unor strategii, modalităţi tehnice, mijloace şi forme active pentru stimularea creativităţii vizuale a elevilor. Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informaţiei de specialitate, psihopedagogice şi metodologice şi criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfăşurare în învăţământul românesc de toate gradele. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE - ARTE VIZUALE (EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ) COMPETENŢE SPECIFICE ● Competenţe în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale şi/sau comune. ● Competenţe de a concepe curriculum la decizia şcolii pe aria curriculară Arte. ● Competenţe în structurarea şi argumentarea propriilor atitudini estetice faţă de fenomenul cultural-artistic. ● Competenţe în utilizarea tehnologiilor informaţionale specifice comunicării vizuale şi a artei vizuale. ● Competenţa de conturare a unui profil intelectual şi profesional prin consultarea constantă a materialelor bibliografice (de specialitate şi din specialităţi înrudite). ● Cunoaşterea temeinică a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei. ● Competenţa de a construi/alcătui demersuri didactice interactive cu integrarea conţinuturilor metodice. ● Competenţa de adecvare a demersului didactic la colectivul clasei şi/sau la specificul disciplinei. ● Competenţa de a actualiza prin lecturi, activităţi în atelier, demonstraţii, expuneri, proiecte conform cerinţelor reformei curriculare; comunicarea eficientă cu parteneri în activitatea educaţională. COMPETENŢE TRANSVERSALE ● Proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea unui eveniment artistic; ● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice; ● Autoevaluarea nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele locului de muncă. I. TEMATICA DE SPECIALITATE ELEMENTE DE LIMBAJ ŞI MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTICĂ, COMPOZIŢIA PLASTICĂ ŞI DECORATIVĂ, TEHNICI ŞI PROCEDEE DE LUCRU A. Elemente de limbaj plastic 1. Definire, clasificare şi ipostaze ale elementelor de limbaj plastic. Cu referinţe din istoria artelor. 2. Potenţele constructive şi de expresie ale elementelor limbajului plastic. Cu referinţe din istoria artelor. 3. Amplificarea posibilităţilor expresive ale elementelor de limbaj obţinută prin diversificarea procedeelor tehnice. Cu referinţe din istoria artelor. 4. Configurări expresive ale punctului ca element de limbaj grafic, pictural şi decorativ. Cu referinţe din istoria artelor. 5. Necesitatea producerii culorilor (tentelor) rupte şi a utilizării lor expresive în construcţia spaţiului pictural. Cu referinţe din istoria artelor. 6. Valenţele expresive ale caracteristicilor culorilor (nuanţa, saturaţia, luminozitatea). Cu referinţe din istoria artelor. B. Mijloace de expresie plastică 1. Problematica mijloacelor de expresie plastică în artele vizuale. Cu referinţe din istoria artelor. Contrastul cromatic (după J. Itten), tipuri de contraste, procedee de realizare. Cu referinţe din istoria artelor. 2. Acordul, acorduri cromatice, procedee de realizare. Cu referinţe din istoria artelor. 3. Contribuţia ritmului (poziţie, direcţie, mişcare) în reprezentarea expresivă şi decorativă a spaţiului plastic. Cu referinţe din istoria artelor. 4. Studiul gamelor cromatice în realizarea armoniei şi unităţii compoziţionale. Cu referinţe din istoria artelor. 5. Contrastele de linie, formă, culoare şi valoare şi rolul lor în organizarea compoziţiilor cu unul sau mai multe centre de interes. Cu referinţe din istoria artelor. 6. Problemele unităţii, proporţiei şi echilibrului formei totale. Cu referinţe din istoria artelor. Problematica studiului armoniei şi gamelor cromatice. Cu referinţe din istoria artelor. 7. Problematica reprezentării spaţiului plastic prin modelare şi modulare cromatică; culoare locală, ton local. Cu referinţe din istoria artelor. 8. Structuri coloristice expresive şi problematica dezvoltării armoniei din două sau trei culori. Cu referinţe din istoria artelor. 9. Problematica redării spaţialităţii prin culoare, a efectelor termodinamice şi de greutate ale culorilor. Cu referinţe din istoria artelor. 10. Ritmul liniar, ritmul cromatic şi importanţa lor în configurarea deschisă sau închisă, dinamică sau statică a compoziţiei. Cu referinţe din istoria artelor. 11. Elemente de perspectivă liniară şi coloristică utilizate în compoziţie. Cu referinţe din istoria artelor. C. Compoziţia 1. Compoziţia, modalitate de organizare a suprafeţei sau a spaţiului şi utilizare a elementelor şi mijloacelor de expresie într-un sistem unitar echilibrat şi armonios. Tipuri de compoziţie. Cu referinţe din istoria artelor. 2. Structuri compoziţionale organizate pe baza raportului armonic al secţiunii de aur. Cu referinţe din istoria artelor. 3. Studiul structurilor naturale, interpretarea şi organizarea lor în compoziţie. Cu referinţe din istoria artelor. 4. Probleme ale unităţii şi echilibrului în compoziţia dinamică a formelor. Cu referinţe din istoria artelor. 5. Expresii plastice şi decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare, adăugare. Cu referinţe din istoria artelor. 6. Amplificarea posibilităţilor expresive ale elementelor de limbaj obţinută prin diversificarea procedeelor tehnice. Cu referinţe din istoria artelor. 7. Problematica reprezentării şi sugerării spaţiului tridimensional, a volumului în plan, prin diferite mijloace de expresie valorică şi cromatică. Cu referinţe din istoria artelor. 8. Problema relaţiei culoare-linie-motiv-subiect-mesaj în constituirea armonioasă şi expresivă a întregului compoziţional. Cu referinţe din istoria artelor. 9. Problema relaţiilor dintre elementele de limbaj şi mijloacele de expresie în compoziţia plastică. Cu referinţe din istoria artelor. 10. Accepţiuni actuale ale spaţiului în artele vizuale, (performance, instalaţii, street-art, etc.).Cu referinţe din istoria artelor. 11. Problemele experimentului interdisciplinar în cercetarea structurilor naturii şi fructificarea rezultatelor astfel obţinute în îmbogăţirea expresivităţii limbajului liniei-culorii-volumului. Cu referinţe din istoria artelor. 12. Analogii ale organizării, creşterii şi dezvoltării ritmice a formelor naturale cu formele şi structurile create de om. Cu referinţe din istoria artelor. 13. Poziţia, direcţia, mişcarea şi ponderea formelor şi problematica reprezentării expresive a spaţiului cu două şi cu trei dimensiuni. Cu referinţe din istoria artelor. 14. Simetrie şi asimetrie şi echilibru în dinamica configuraţiei compoziţionale. Cu referinţe din istoria artelor. D. Tehnici 1. Corelaţia între tehnicile specifice desenului şi valenţele expresive ale acestora: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în pastel, în peniţă, în pensulă, laviul; materiale şi instrumente folosite. 2. Corelaţia între tehnicile specifice gravurii şi valenţele expresive ale acestora; gravura fără acizi; monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe seche, litografie; instrumentele şi materialele folosite. 3. Corelaţia între tehnicile specifice picturii şi valenţele expresive ale acestora; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guaşă, acrilice, pictura pe sticlă, colajul, imprimeul textil, fresca, mozaicul. 4. Corelaţia între tehnicile specifice modelajului şi valenţele expresive ale acestora - modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de înălţime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee şi cu instrumente adecvate; tehnici în arta decorativa. 5. Corelaţia între analiza imagini şi formarea culturii vizuale. 6. Aspecte ale comunicării vizuale în publicitate (graphic design, branding) şi corelarea acestora cu limbajul artistic contemporan. 7. Aspecte ale receptării mesajului artistic în artele cinetice (video, performance, spectacol, teatru, film, new media, etc). II. ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. Caracterizarea curentelor artistice ale secolului al XIX-lea 1. Conceptul de "artă pentru artă" în romantism. Exaltarea individualismului şi a sentimentalului în romantism, mijloace tehnice-artistice folosite cu predilecţie pentru redare. 2. Redarea conceptului de adevăr în viziunea artiştilor din Realism. Peisajul şi scenele de gen - subiecte în sine. Realitatea cotidiană ca sursă de inspiraţie. 3. Lumina - eroul secret al picturii impresioniste. 4. Divizarea tuşei şi studierea efectelor optice ale culorii, în studiile neoimpresioniste. Vincent van Gogh - artist marcant şi deschizător de drumuri unor noi curente. B. Analizarea principalelor elemente de reper din arta secolului XX 1. Linia ca element primordial în limbajul plastic al mişcării Art Nouveau. 2. Transcenderea cotidianului în simbolism. Căutarea sensului în artă, dincolo de realitate. 3. Fundamentele artistice ale secolului XX: cubismul şi futurismul. 4. Recrearea formelor în cubism. Pablo Picasso, personalitate şi operă. 5. Violenţa emoţiei estetice prin exaltarea potenţelor cromatice la reprezentanţii fovismului. 6. Conceptul de "originalitate cu orice preţ" în futurism şi în curentele ulterioare. Zgomotul Şi agitaţia - prezenţa simbol în manifestul artistic al mişcării futuriste. 7. Influenţa artei extrem-orientale în redarea spaţiului şi cromatică, la reprezentanţii mişcării NABI 8. Eclectismul în artă. 9. Aglomerări depersonalizate, sentimentul nonsensului şi al însingurării, în arta abstractă. 10. Explorarea subconştientului ca posibilă soluţie propusă de exponenţii suprarealismului. 11. Alan Magee şi neorealismul American. 12. Vassili Kandinsky - fondator al expresionismului abstract şi exponent simbol al evoluţiei artei din secolului XX. 13. Arta Pop şi arta conceptuală- aspecte sintetizatoare. C. Reprezentanţi şi opere de artă semnificative, din arta românească a secolului XIX-XX 1. Theodor Aman, Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, repere de gen în pictura românească a secolului al XIX-lea. 2. Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady. 3. Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Nicolae Dărăscu. 4. Imagine şi simbol în sculptura lui Constantin Brâncuşi. BIBLIOGRAFIE Tematica de specialitate; Istoria artei universale şi româneşti 1. Achiţei, Gh., Artă şi experienţă, Ed. Albatros, Bucureşti, 1974; 2. Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988; 3. Ailincăi, Alin, Opera "fereastră", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991; 4. Ailincăi, Alin, Introducere în gramatica limbajului vizual, Ed. Polirom, Bucureşti, 2010; 5. Arasse, D., Nu vedeţi nimic, Ed. Art, Bucureşti, 2008; 6. Argan, G. C, Arta modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982; 7. Arnheim, R., Arta şi percepţia vizuală, Ed. Polirom, Bucureşti, 2011; 8. Arnheim, R., Forţa centrului vizual, Ed. Polirom, Bucureşti, 2012; 9. Bayard Pierre, Cum se ameliorează operele ratate, Ed. Art, Bucureşti, 2009; 10. Berger John, Feluri de a vedea, Ed. Vellant, Bucureşti, 2018; 11. Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975; 12. Biciuşcă Florin, Geometria simbolică, Ed. Paidea, 2008; 13. Bode, W von, Maeştrii picturii olandeze şi flamande, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974; 14. Botez-Crainic Adriana, Istoria artelor plastice, vol. I-III, Editura Didactică şi Pedagogică, 2004 - 2011; 15. Bouleau, M., Geometria secretă a pictorilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1978; 16. Bourdieu Pierre, Regulile artei, Ed. Art, Bucureşti, 1989; 17. Brion, M., Arta abstractă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972; 18. Burke, E., Despre sublim şi frumos, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981; 19. Cărăbaş Irina, Realismul socialist cu faţa spre trecut. Instituţii şi artişti în România: 1944-1953, Ed. Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2017; 20. Cârneci Magda, Artele plastice în România 1945-1989 Cu o addenda 1990-2010, Ed. Polirom, Bucureşti, 2013; 21. Constantin, Paul, Arta 1900, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973; 22. Cristea, M., Sistemul educaţional şi personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995; 23. Dabner David, Design grafic. Principiile şi practica designului grafic, Ed. Rao, Bucureşti, 2005 24. Danto, A. C, Transfigurarea locului comun, Ed. Idea, Cluj-Napoca, 2012 de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968 25. Duby, G., Arta şi societatea, 980-1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987; 26. Dumitrescu, Zamfir, Structuri geometrice structuri plastice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984; 27. Dumitrescu, Zamfir, Caiete de perspectivă artistică, vol. I, NOI Media Print, 2007; 28. Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970; 29. Fleming, W., Arte şi idei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983; 30. Eco, Umberto (coordonator), Istoria frumuseţii, Bucureşti, Editura RAO, 2006; 31. Eco, Umberto (coordonator), Istoria urâtului, Bucureşti, Editura RAO, 2007; 32. Eco, Umberto, Opera deschisă, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2006; 33. Florea, Vasile Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980; 34. Florian, M., Metafizică şi artă, Ed. Echinox, Cluj-Napoca, 1992; 35. Gadamer, H., Actualitatea frumosului, Ed. Polirom, Bucureşti, 2000 36. Gombrich, E.H., O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975; 37. Grosenick, Uta, Art Now, vol. I-IV, Taschen, 2001; 38. Hasan, Yvonne, Paul Klee şi pictura modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1999; 39. Havel, M., Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988; 40. Heidegger, M., Originea operei de artă, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2011; 41. Heinzel Tincuţa, Artă, spaţiu şi memorie în epoca digitală, Ed. Paidea, 2009; 42. Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981; 43. Iacob Bogdan Teodor, De la patos la cinism. Atitudini artistice moderne şi contemporane în faţa istoriei, Ed. Eikon, 2013; 44. Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, Editura AII, 1998; 45. Julius, Anthony, Transgresiuni. Ofensele artei, Ed. Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 2008; 46. Kandinsky, W., Spiritualul în artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994; 47. Kessler Erwin, ceARTă, Ed. Nemira, Bucureşti, 1997; 48. Kessler Erwin, X:20 - O radiografie a artei româneşti după 1989, Ed. Vellant, 2013; 49. Knobler, N., Dialogul vizual, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983; 50. Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996; 51. Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969; 52. Mănescu, Mihail, Mental şi senzorial - identitate vizuală în secolul XX, Bistriţa, Editura Aletheia, 2006; 53. Millet Catherine, Arta contemporană: istorie şi geografie, Ed. Vellant, Bucureşti, 2017; 54. Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002; 55. Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985-1986 56. Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, 1996; 57. Pleşu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986; 58. Popescu, T., Concepte şi atitudini estetice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983; 59. Preda Sânc, Marilena, Arta video-digitală, Editura Coresi, Bucureşti, 2005; 60. Prut, C, Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, 1972; 61. Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, Bucureşti, 1971; 62. Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998; 63. K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F. Walther (ed.), Art ofthe 20th Century, Taschen, 2005; 64. Sontag Susan, Despre fotografie, Ed. Vellant, Bucureşti, 2018; 65. Stoiciu, Florin, Tehnici şi maniere ale gravurii, Ed. Polirom, Bucureşti, 2010; 66. Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I- IV, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978; 67. Torna, Iulian-Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iaşi, 2007; 68. Vanoye, F. şi Anne Goliot-Lete, Scurt tratat de analiză filmică, Editura AII, 1995; 69. Vlasiu, Ioana, Anii '20. Tradiţia şi pictura românească, Editura Meridiane, Bucureşti, 2000; 70. Volker, H., Ce este arta? Discuţie-atelier cu Beuys, Ed. Idea, Cluj-Napoca, 2003; 71. Wong Regina, Arta minimalismului, Ed. Baroque Books & Arts, 2017; 72. Woodford Susan, Looking at pictures, Ed. Thames & Hudson, Marea Britanie, 2018; 73. **** Dicţionar de artă - forme, tehnici, stiluri artistice, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1998; 74. **** Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, Bucureştii, 1973; III. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. Creativitatea în lecţia de educaţie plastică - modalităţi de dezvoltare a creativităţii. Tehnici şi strategii didactice stimulative şi de deblocare creativă. 2. Curriculum Naţional: terminologie, structura planului de învăţământ, a programelor şcolare, curriculum la decizia şcolii, cicluri curriculare. 3. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ: lecţia de educaţie plastică şi activitatea de atelier în învăţământul de artă. 4. Proiectarea - demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţie plastică- cunoaşterea programei şcolare, structura acesteia, definirea şi corelarea elementelor de structură a programei şcolare; 5. Operaţionalizarea demersului didactic pentru disciplina Educaţie plastică, Educaţie vizuală şi Educaţie artistică 6. Lecţia de educaţie plastică: definirea, structura acesteia, particularităţi, etape, corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, gramatică, istorie, geografie, educaţie muzicală, educaţie fizică, arta actorului etc.) 7. Activitatea practică (de atelier), forma de organizare a procesului de învăţare, a limbajului plastic şi de stimulare a creativităţii elevilor, de organizare, desfăşurare, conducere şi evaluare la disciplina Educaţie plastică şi în învăţământul de artă - aspecte specifice. 8. Valorificarea experienţei proprii de atelier în predarea procedeelor tehnice specifice artelor vizuale. 9. Activitatea de joc şi jocul de creaţie. 10. Aspecte specifice ale învăţării gramaticii limbajului vizual; învăţarea observaţională, învăţarea experimentală, învăţarea prin exersare practică, învăţarea prin analogie, învăţarea intuitivă, învăţarea prin deducţie şi descoperire, învăţarea experimentală, învăţarea prin analiză-sinteză, învăţarea prin joc, învăţarea prin proiect, învăţarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creaţie. 11. Abordarea simultană a noţiunilor teoretice şi practice în asimilarea limbajului vizual în şcoală, în condiţii predominant practice, de atelier, cu toţi elevii. 12. Ocrotirea spontaneităţii native specifice; stimularea creativităţii fiecărui elev prin tratare diferenţială şi personalizată. 13. Cerinţe metodice ale alcătuirii şi utilizării mijloacelor didactice, în educaţia plastică, în activitatea de exersare şi de învăţare a limbajului plastic şi a tehnicilor specifice. 14. Rolul intuiţiei, al experimentului şi al exerciţiului practic demonstrativ în învăţarea tehnicilor artistice-plastice în şcoală. 15. Eficienţa şi limitele diferitelor metode şi procedee de studiu după natură în şcoală. 16. Tipologia exerciţiilor şi experimentelor practice, desfăşurate în orele de educaţie plastică sau în orele de atelier. 17. Metode, procedee şi tehnici personale de învăţare experimental-practică a gramaticii limbajului vizual în orele de educaţie plastică sau în orele de atelier. 18. Metode şi procedee de achiziţionare intuitivă a elementelor de limbaj vizual. 19. Stimularea creativităţii şi originalităţii vizuale a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc. 20. Evaluarea performanţelor obţinute de elevi în cursul procesului de învăţare; modalităţi de evaluare specifică disciplinelor artistice; necesitatea evaluării pe baza competenţelor specifice, evaluarea formativă şi evaluarea obiectivă a lucrărilor elevilor. 21. Evaluarea la ora de educaţie plastică - definiţia evaluării, funcţiile acesteia şi rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie plastică. Metode şi instrumente de evaluare specifice. 22. Rolul expoziţiei, muzeului, examenului, excursiei de documentare etc; educaţia prin artă şi pentru artă a elevilor. 23. Activitatea de creaţie artistică, ştiinţifică şi metodică a profesorului de arte plastice şi tripla lui funcţionalitate: şef de atelier sau coleg cu mai multă experienţă al elevilor săi, consilier de artă în şcoală şi în aria de influenţă a şcolii, inamic public nr. 1 al Kitsch-ului vizual. 24. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev în orele de educaţie plastică sau în orele de atelier. Tipuri de relaţii. BIBLIOGRAFIE Didactica specialităţii 1. Ailincai, C., Gramatica formelor vizuale, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2000; 2. Anucuţa, L., Anucuţa, P., Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timişoara, 1997; 3. Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viaţă, Ed. Ştiinţa & Tehnica, Bucureşti, 1997; 4. Albu Gabriel, O psihologie a educaţiei, Ed. Institutul European, Iaşi, 2005; 5. Albulescu Ion, Catalano Horaţiu, Sinteze de pedagogie generală, Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2020; 6. Alexandrescu, D., Nicolau, L, Voicilă, C, Experimentul Zaica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 2000 7. Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002; 8. Bocoş, Muşata-Dacia, Instruirea interactivă, Ed. Polirom, Iaşi, 2013; 9. Ceobanu, Ciprian, Învăţarea în mediul virtual, Ed. Polirom, Iaşi, 2016; 10. Cioca, Vasile, Jocul de-a arta, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007; 11. Cioca, Vasile, Imaginea şi creativitatea vizual plastică, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007; 12. Cioca V., Jocul de-a/cu arta, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2019; 13. Cucoş, C, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002; 14. Cucoş, C, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2009; 15. Dulamă, Maria Eliza, Dezvoltarea creativităţii şi a abilităţilor practice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010; 16. Dulamă Maria Eliza, Didactică axată pe competenţe, ediţia a 2-a, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012; 17. Dulamă Maria Eliza, Despre competenţe, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011; 18. Dulamă, Maria Eliza, Metodologii didactice activizante. Teorie şi practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2008; 19. Dulamă, Maria Eliza, Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2009; 20. Enache, Roxana, Managementul clasei de elevi, Ed. Universitară, Bucureşti, 2019; 21. Ionescu M, Bocoş M, Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Piteşti, 2017; 22. Hardy, Tom (ed.), Art Education in a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006; 23. Roco, Mihaela, Creativitate şi inteligenţa emoţională, Ed. Polirom, Iaşi, 2004; 24. Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Ed. Institutul European, Iaşi, 2003; 25. Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003; 26. Toma, Iulian-Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iaşi, 2007; 27. **** Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988; Notă: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine examenul: planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale, reperele metodologice şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii examenului. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU COMERŢ PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar reprezintă documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactice/metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Candidatul care doreşte să obţină, prin examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. Astfel, examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind, în principal: ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum şi a didacticii generale; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplinele tehnologice; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conţinuturilor, cum ar fi: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat; ● Proiectarea şi realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare având la bază centrarea activităţii pe elev şi formarea rezultatelor învăţării precizate în standardele de pregătire profesională; ● Selectarea şi aplicarea unor metode şi instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării şi/sau rezultatelor învăţării vizate; C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE A. MARKETING 1. Marketingul în activitatea de piaţă a întreprinderii: ● Funcţiile marketingului; ● Mediul de marketing al întreprinderii; ● Conţinutul mediului intern şi al mediului extern; ● Relaţiile întreprinderii cu mediul extern; ● Piaţa - componentă esenţială a mediului extern; ● Piaţa întreprinderii: conţinut, dimensiuni, dinamică şi profil; ● Concurenţa: forme, forţele care acţionează asupra concurenţei; ● Mixul de marketing: componentele mixului de marketing (cei patru P). 2. Politica de produs: ● Produsul în optica de marketing: componente, dimensiunile gamei de produse; ● Ciclul de viaţă al produsului; ● Strategii în politica de produs. 3. Politica de preţ: ● Obiectivele politicii de preţ; ● Strategii de preţ; ● Factorii de influenţă ai nivelurilor preţurilor. 4. Politica de distribuţie: ● Conţinutul şi rolul distribuţiei; ● Canale de distribuţie; ● Strategii de distribuţie. 5. Politica de promovare: ● Obiective ale politicii promoţionale; ● Tehnici de promovare: publicitatea, promovarea vânzărilor, relaţiile publice, vânzări personale, târguri şi expoziţii; ● Strategii promoţionale. B. ECONOMIA COMERŢULUI 1. Cererea de mărfuri: ● Conţinutul cererii de mărfuri; ● Formele de manifestare a cererii de mărfuri; ● Factorii care influenţează cererea de mărfuri. 2. Oferta de mărfuri: ● Conţinutul ofertei de mărfuri; ● Structura şi caracteristicile ofertei de mărfuri, tendinţe privind evoluţia acesteia; ● Înnoirea produselor şi diversificarea ofertei de mărfuri. 3. Relaţiile comerţului cu producătorii: ● Formele relaţiilor comerţului cu producătorii. 4. Relaţiile comerţului cu consumatorii: ● Locul şi conţinutul relaţiilor comerţului cu consumatorii. 5. Protecţia consumatorilor: ● Conceptele de consumatori şi protecţia consumatorilor; ● Necesitatea protecţiei consumatorilor în economia de piaţă; ● Drepturile consumatorilor; ● Organizarea procesului de protecţie a consumatorilor. 6. Comerţul cu amănuntul: ● Conţinutul, rolul şi funcţiile comerţului cu amănuntul; ● Tipologia comerţului cu amănuntul: sectorizarea activităţii comerciale cu amănuntul, structurarea formelor de vânzare utilizate în comerţul cu amănuntul; ● Tendinţe în evoluţia comerţului cu amănuntul. 7. Comerţul cu ridicata: ● Conţinutul şi rolul economic al comerţului cu ridicata; ● Funcţiile comerţului cu ridicata; ● Tipologia activităţii comerciale cu ridicata. 8. Întreprinderea comercială: ● Conceptul de întreprindere comercială; ● Relaţiile întreprinderii cu mediul; ● Resursele întreprinderii; ● Organizarea structurală a întreprinderii comerciale; ● Managementul întreprinderii comerciale: principiile şi funcţiile managementului în comerţ; sisteme, metode şi tehnici de management cu aplicare în comerţ; strategii manageriale în comerţ. C. MERCEOLOGIE (STUDIUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR) 1. Noţiuni generale despre mărfuri: ● Proprietăţile generale ale mărfurilor: clasificare şi caracterizare; ● Caracteristicile de calitate ale produselor; ● Calitatea produselor - concept şi dezvoltare; ● Păstrarea şi conservarea produselor alimentare (modificările calitative şi metodele de conservare); ● Compoziţia chimică şi valoarea nutritivă a produselor alimentare; ● Factorii care determină şi influenţează calitatea produselor şi serviciilor. 2. Ambalarea mărfurilor: ● Funcţiile ambalajelor; ● Metode de ambalare. 2. Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse alimentare: sortiment, caracteristici de calitate, defecte, verificarea calităţii: ● Produse de morărit şi panificaţie; ● Produse zaharoase; ● Carne şi produse din carne.; ● Peşte şi produse din peşte; ● Lapte şi produse din lapte; ● Produse gustative (stimulente, condimente, băuturi alcoolice). 3. Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse nealimentare: sortiment, caracteristici de calitate, defecte, verificarea calităţii: ● Confecţii textile; ● Încălţăminte; ● Mărfuri cosmetice; ● Mărfuri ceramice; ● Mărfuri din sticlă; ● Mărfuri chimice (de uz casnic). BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────────┬────────────────────┐
│ │Anghel, L.D., │Marketing – clasa a │
│1 │Dăneţiu, T., │XI-a, Editura All │
│ │Şerbănică, D.,│Educational, │
│ │Zaharia, R., │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Anghel, L.D., │Marketing – clasa a │
│2 │Dăneţiu, T., │XII-a, Editura All │
│ │Şerbănică, D.,│Educational, │
│ │Zaharia, R., │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Marketing, Ediţia a │
│3 │Balaure, V., │II-a, Editura │
│ │(coordonator) │Uranus, Bucureşti, │
│ │ │2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Merceologie │
│4 │Bologa, N., │alimentară, Editura │
│ │Burda, A., │Universitară, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Merceologie │
│ │ │alimentară- Metode │
│ │Bologa, N., │şi tehnici de │
│5 │Burda, A., │determinare a │
│ │ │calităţii, Editura │
│ │ │Universitară, │
│ │ │Bucureşti, 2007 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Comerţ şi servicii –│
│ │Bozgan, V., │manual pentru SAM, │
│6 │(coordonator) │Editura Economică │
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Marketing – clasa a │
│ │ │XI-a, Editura │
│7 │Danciu, V., │Economică │
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │Bucureşti, 2001 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Marketing – clasa a │
│ │Danciu, V., │XII-a, Editura │
│8 │Zaharia, R.M.,│Economică │
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Diaconescu, │Merceologie │
│ │I., Ardelean │alimentară. Calitate│
│9 │D., │şi siguranţă, │
│ │Diaconescu, │Editura │
│ │M., │Universitară, │
│ │ │Bucureşti, 2007 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Dima, D., │Fundamentele │
│10│Diaconescu, │ştiinţei mărfurilor,│
│ │I., Pamfilie, │Mărfuri alimentare, │
│ │R. şi colab. │Editura ASE, 2005 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Aprecierea calităţii│
│ │ │mărfurilor │
│ │ │alimentare şi │
│11│Dinu, V., │nealimentare, Caiet │
│ │ │de lucrări practice,│
│ │ │Editura ASE, │
│ │ │Bucureşti, 2003 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Marketing. Clasa a │
│12│Dorin, B.V., │XI-a, Editura CD │
│ │Bechet, I., │PRESS, Bucureşti, │
│ │ │2020 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Politici de │
│ │Dorin, B.V., │marketing. Clasa a │
│13│Bechet, I., │XII-a, Editura CD │
│ │ │PRESS, Bucureşti, │
│ │ │2020 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Protecţia │
│ │Dorin, B.V., │consumatorului. │
│14│Bechet, I., │Clasa a X-a, Editura│
│ │ │CD PRESS, Bucureşti,│
│ │ │2018 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Dorin, B.V., │Economia │
│ │Brumar, C., │întreprinderii. │
│15│Manole, M., │Clasa a IX-a, │
│ │Negoianu, N., │Editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2018 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Dorin, B.V., │Calitatea produselor│
│ │Brumar, C., │şi a serviciilor. │
│16│Manole, M., │Clasa a IX-a, │
│ │Negoianu, N., │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2018 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Ilie S. si │Comerţ clasa a X-a, │
│17│colectiv │Editura Oscar Print,│
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Marketingul │
│ │Ilie, S., │afacerilor, Manual │
│18│(coordonator) │pentru clasa a XI-a,│
│ │ │Editura Oscar Print,│
│ │ │Bucureşti, 2016 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Mediul concurenţial │
│ │ │al afacerilor, │
│19│Ilie, S., │Manual pentru clasa │
│ │(coordonator) │a XII-a, Editura │
│ │ │Oscar Print, │
│ │ │Bucureşti, 2007 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Managementul │
│ │ │marketingului, │
│20│Kotler, Ph │Ediţia a V-a, │
│ │ │Editura Teora, │
│ │ │Bucureşti, 2008 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Principiile │
│ │Kotler, Ph., │marketingului, │
│21│Armstrong, G.,│Ediţia a IV-a, │
│ │ │Editura Teora, │
│ │ │Bucureşti, 2008 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Mateiciuc, C.,│Marketing – Economic│
│22│Singureanu, │– clasa a XII-a, │
│ │N., │Editura Sigma, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Management │
│23│Mercioiu, V., │comercial, Editura │
│ │(coordonator) │Economică, Bucureşti│
│ │ │1998 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Studiul calităţii │
│ │ │produselor şi │
│ │Olaru, M., │serviciilor – clasa │
│24│(coordonator) │a XI-a, Editura │
│ │ │Economică │
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │Bucureşti, 2001 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Studiul calităţii │
│ │ │produselor şi │
│ │Olaru, M., │serviciilor – clasa │
│25│(coordonator) │a X-a, Editura │
│ │ │Economică │
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │Bucureşti, 2004 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Managementul │
│ │Paraschivescu,│calităţii mărfurilor│
│26│A. O., │alimentare, Editura │
│ │ │Tehnopress, Iaşi, │
│ │ │2004 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Tratat de economia │
│27│Patriche, D., │comerţului, Editura │
│ │ │Eficient, Bucureşti,│
│ │ │1998 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Elemente de economia│
│28│Patriche, D., │comerţului, Editura │
│ │ │Sylvy, Bucureşti │
│ │ │2001 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Patriche, D., │Bazele comerţului, │
│29│(coordonator) │Editura Economică, │
│ │ │Bucureşti, 1999 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Patriche, D., │Economia comerţului,│
│30│ş.a., │Editura Uranus, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Studiul calităţii │
│ │ │produselor şi │
│31│Petre, T., │serviciilor – clasa │
│ │Iordache, G., │a XI-a, Editura │
│ │ │Niculescu ABC, │
│ │ │Bucureşti, 2001 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Calitatea produselor│
│ │Petre, T., │şi a serviciilor. │
│32│Iordache, G., │Clasa a IX-a, │
│ │ │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2018 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Petre, T., │Marketing – clasa a │
│33│Iordache, G., │XII-a, Editura │
│ │Georgescu, │Niculescu ABC, │
│ │J.D., │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Studiul calităţii │
│ │Petre, T., │produselor şi │
│34│Iordache, G., │serviciilor – clasa │
│ │ş.a., │a X-a, Editura │
│ │ │Niculescu ABC, │
│ │ │Bucureşti, 2007 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Petre, T., │Comerţ, Manual │
│35│Iordache, G., │pentru clasa a IX-a,│
│ │ş.a., │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2010 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Petre, T., │Comerţ, Manual │
│36│Iordache, G., │pentru clasa a X-a, │
│ │ş.a., │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2010 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Marketing – clasa a │
│ │ │XI-a, Editura │
│37│Pop, N.AI., │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Marketing – clasa a │
│ │ │XII-a, Editura │
│38│Pop, N.AI., │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│39│Răducanu, I., │Merceologie, Editura│
│ │Procopie, R., │ASE, Bucuresti, 2004│
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Economia comerţului,│
│40│Rusu, C., │Editura Mediamira, │
│ │ │Cluj- Napoca, 2003 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Economia comerţului │
│ │ │intern şi │
│41│Săseanu, A.S. │internaţional. │
│ │(coordonator) │Abordări teoretice, │
│ │ │Editura Uranus, │
│ │ │Bucuresti, 2015 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Bazele ştiinţei │
│42│Stanciu, I., │mărfurilor, Editura │
│ │ │Renaissance, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Merceologie. │
│ │ │Calitatea şi │
│ │Stanciu, I., │sortimentul │
│43│Părăian, E., │mărfurilor │
│ │Schileru, I,, │nealimentare, │
│ │ │Editura Oscar Print,│
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Managementul │
│44│Văleanu │comerţului, Editura │
│ │Boldureanu, G.│Performantica, Iaşi,│
│ │ │2006 │
└──┴──────────────┴────────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1 │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2 │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3 │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4 │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5 │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │ │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│Didactica │Editura │
│6 │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Necşu, I.,│Pregătirea │ │
│ │Iucu, │psihopedagogică │Editura │
│7 │R.B., │Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │Pânişoară,│definitivat şi │2008 │
│ │I.- O. │gradul didactic │ │
│ │(coord.) │II │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8 │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9 │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└──┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU COMERŢ MAIŞTRI INSTRUCTORI - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul şcolar în vigoare şi este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoaşterea, de către maistrul - instructor, a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor tehnologice şi a metodicii predării acestora; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională ; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării rezultatelor învăţării dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. B. COMPETENŢELE MAISTRULUI INSTRUCTOR Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Proiectarea şi realizarea activităţilor de pregătire/instruire practică; ● Selectarea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate activităţii de pregătire/instruire practică; ● Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de protecţia mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE A. MERCEOLOGIE 1. Importanţa merceologiei ca ştiinţă tehnico-economică în studiul mărfurilor: ● proprietăţile generale ale mărfurilor: clasificare, caracterizare; ● caracteristicile de calitate ale produselor; ● metode şi tehnici de stabilizare şi conservare a produselor alimentare. 2. Factorii care determină şi influenţează calitatea produselor alimentare şi nealimentare. 3. Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse alimentare şi nealimentare: sortiment, caracteristici de calitate, ambalarea, marcarea, defecte, verificarea calităţii: ● produse de morărit şi panificaţie; ● legume, fructe şi produse obţinute din acestea; ● produse zaharoase; ● produse gustative (condimente, stimulente, băuturi); ● carnea şi produsele din carne; ● peştele şi produsele din peşte; ● laptele şi produsele lactate; ● mărfuri textile-încălţăminte; ● mărfuri chimice (de uz casnic); ● mărfuri cosmetice; ● mărfuri din sticlă; ● mărfuri ceramice; ● mărfuri metalice de uz casnic; ● articole pentru sport, voiaj, turism; ● mărfuri electrice (electrotehnice, electrocasnice şi electronice). B. TEHNICA COMERCIALIZĂRII MĂRFURILOR 1. Recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor alimentare şi nealimentare; 2. Formele de vânzare (clasificare, caracterizare, avantaje şi dezavantaje, tipologia unităţilor); 3. Tehnologia amenajării depozitului (funcţiile depozitului comercial, tipuri de depozite, mobilier şi utilaje comerciale, mijloace de depozitare); 4. Tehnologia amenajării magazinului (atributele unui punct de vânzare, designul magazinului, amenajarea suprafeţei de vânzare, echipamente de prezentare şi vânzare, fluxul mărfurilor şi ambalajelor în interiorul magazinului); 5. Etalarea mărfurilor, informarea cumpărătorilor şi asigurarea ambientului corespunzător unui magazin (principii, reguli, tehnici); 6. Tehnici de negociere în activitatea de vânzare-cumpărare şi operaţii tehnice specifice/ servicii post-vânzare pentru cumpărător; 7. Întocmirea documentelor specifice evidenţei de gestiune şi vânzării-cumpărării mărfurilor. C. ETICĂ PROFESIONALĂ: 1. Cunoaşterea clientului: tipologia clienţilor, tehnici de abordare a clientului la locul vânzării; 2. Norme etice la locul de muncă, deontologia profesională, disciplina în muncă, secretul de serviciu. D. NORMELE DE PROTECŢIE A CONSUMATORILOR ŞI LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE SPECIFICĂ: 1. Drepturile consumatorilor; 2. Obligaţiile distribuitorilor (vânzătorilor) privind protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor; 3. Modalitatea de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. E. NORME ŞI REGULI DE IGIENĂ, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ ŞI PREVENIREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN COMERŢ: 1. Factori de risc, boli profesionale, accidente de muncă; 2. Reguli de igienă individuală a muncii; 3. Echipamentul individual de protecţie, ţinuta de lucru; 4. Principii ergonomice în organizarea locului de muncă. BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────────┬────────────────────┐
│ │ │Merceologie │
│ │ │alimentară - Metode │
│ │Bologa, N., │şi tehnici de │
│1 │Burda A., │determinare a │
│ │ │calităţii, Editura │
│ │ │Universitară, │
│ │ │Bucureşti, 2007 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Merceologie │
│2 │Bologa, N., │alimentară, Editura │
│ │Burda A., │Universitară, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Comerţ şi servicii –│
│ │Bologa, N., │Manual pentru şcoală│
│3 │Burda A., │profesională, anul │
│ │(coordonator),│I, Editura Economică│
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Diaconescu, │Merceologie │
│ │I., Ardelean │alimentară. Calitate│
│4 │D., │şi siguranţă, │
│ │Diaconescu, │Editura │
│ │M., │Universitară, │
│ │ │Bucureşti, 2007 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Aprecierea calităţii│
│ │ │mărfurilor │
│ │ │alimentare şi │
│5 │Dinu, V., │nealimentare, Caiet │
│ │ │de lucrări practice,│
│ │ │Editura ASE, │
│ │ │Bucureşti, 2003 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Etică şi comunicare │
│ │ │profesională, clasa │
│6 │Dorin, V. B., │a X-a, Editura CD │
│ │ │Press, Bucureşti, │
│ │ │2018 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Protecţia │
│ │Dorin, B.V., │consumatorului. │
│7 │Bechet, I., │Clasa a X-a, Editura│
│ │ │CD PRESS, Bucureşti,│
│ │ │2018 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Dorin, B.V., │Calitatea produselor│
│ │Brumar, C., │şi a serviciilor. │
│8 │Manole, M., │Clasa a IX-a, │
│ │Negoianu, N., │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2018 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Comerţ – clasa a │
│9 │Ilie, S., şi │IX-a, Editura Oscar │
│ │colectivul, │Print, Bucureşti, │
│ │ │2005 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Calificarea │
│ │ │profesională – │
│ │ │Lucrător în Comerţ –│
│10│Ilie, S., şi │Manual pentru SAM │
│ │colectivul, │clasa a X a – │
│ │ │Studiul mărfurilor, │
│ │ │Editura Oscar Print,│
│ │ │Bucureşti, 2005 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Comerţ - clasa a X │
│11│Ilie, S., şi │a, Editura Oscar │
│ │colectivul, │Print, Bucureşti, │
│ │ │2006 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Manual de pregătire │
│ │ │practică, SAM, clasa│
│ │Ilie, S., şi │a IX-a, Calificarea │
│12│colectivul, │profesională │
│ │ │Lucrător în comerţ, │
│ │ │Editura Oscar Print,│
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Studiul calităţii │
│ │ │produselor şi │
│ │ │serviciilor, Manual │
│13│Olaru, M., │pentru clasa a │
│ │(coordonator),│XII-a, Editura │
│ │ │Economică │
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │2004 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Olaru, M., │Studiul calităţii │
│ │Pamfilie, R., │produselor şi │
│ │Sârbu, R., │serviciilor, Manual │
│14│Negrea, M., │pentru clasa a IX-a,│
│ │Păunescu, C., │Editura Economică │
│ │Stanciu, C., │Preuniversitaria, │
│ │ │2002 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Managementul │
│ │Paraschivescu,│calităţii mărfurilor│
│15│A. O., │alimentare, Editura │
│ │ │Tehnopress, Iaşi, │
│ │ │2004 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Comerţ – Manual │
│16│Petre, T., şi │pentru clasa a IX-a,│
│ │colectivul, │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2010 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Comerţ – Manual │
│17│Petre, T., şi │pentru clasa a X-a, │
│ │colectivul, │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2010 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Studiul calităţii │
│ │ │produselor şi │
│18│Petre, T., │serviciilor - Manual│
│ │ │pentru clasa a X-a, │
│ │ │Editura Niculescu │
│ │ │ABC, Bucureşti, 2001│
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Studiul calităţii │
│ │ │produselor şi │
│19│Petre, T., │serviciilor - Manual│
│ │Iordache, G., │pentru clasa a XI-a,│
│ │ │Editura Niculescu │
│ │ │ABC, Bucureşti, 2001│
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Studiul calităţii │
│ │ │produselor şi │
│ │Petre, T., │serviciilor - Manual│
│20│Iordache, G., │pentru clasa a │
│ │ │XII-a, Editura │
│ │ │Niculescu ABC, │
│ │ │Bucureşti, 2001 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Calitatea produselor│
│ │Petre, T., │şi a serviciilor. │
│21│Iordache, G., │Clasa a IX-a, │
│ │ │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2018 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│22│Răducanu, I., │Merceologie, Editura│
│ │Procopie, R., │ASE, Bucuresti, 2004│
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Meseria de │
│ │Ristea, A. L.,│comerciant, Editura │
│23│Patriche, D., │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 1995 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Tehnologie │
│24│Ristea, A.L., │comercială, Editura │
│ │şi colectivul,│Expert, Bucureşti, │
│ │ │1999 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Merceologie. │
│ │ │Calitatea şi │
│ │Stanciu, I., │sortimentul │
│25│Părăian, E., │mărfurilor │
│ │Schileru, I., │nealimentare, │
│ │ │Editura Oscar Print,│
│ │ │Bucureşti, 2003 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│ │ │comercializării │
│ │ │mărfurilor – Manual │
│ │ │pentru licee │
│26│Tudose, C., │economice, │
│ │(coordonator),│administrative şi de│
│ │ │servicii, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, R.A. │
│ │ │Bucureşti, 1997 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Văleanu │Managementul │
│27│Boldureanu, │comerţului, Editura │
│ │G., │Performantica, Iaşi,│
│ │ │2006 │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Ordonanţa nr. 21/ │
│ │ │1992 privind │
│ │Guvernul │protecţia │
│28│României, │consumatorilor, cu │
│ │ │modificările şi │
│ │ │completările │
│ │ │ulterioare │
├──┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │Hotărâre nr. 947/ │
│ │ │2000 privind │
│ │ │modalitatea de │
│ │ │indicare a │
│ │Guvernul │preţurilor │
│29│României, │produselor oferite │
│ │ │consumatorilor spre │
│ │ │vânzare, cu │
│ │ │modificările şi │
│ │ │completările │
│ │ │ulterioare │
└──┴──────────────┴────────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1 │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2 │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3 │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4 │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5 │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │ │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│Didactica │Editura │
│6 │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Necşu, I.,│Pregătirea │ │
│ │Iucu, │psihopedagogică │Editura │
│7 │R.B., │Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │Pânişoară,│definitivat şi │2008 │
│ │I.- O. │gradul didactic │ │
│ │(coord.) │II │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8 │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9 │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└──┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONFECŢII PIELE PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar reprezintă documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactice/metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Candidatul care doreşte să obţină, prin examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. Astfel, examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind, în principal: ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum şi a didacticii generale; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplinele tehnologice; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conţinuturilor, cum ar fi: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat; ● Proiectarea şi realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare având la bază centrarea activităţii pe elev şi formarea rezultatelor învăţării precizate în standardele de pregătire profesională; ● Selectarea şi aplicarea unor metode şi instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării şi/sau rezultatelor învăţării vizate; C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Materii prime şi materiale folosite la obţinerea produselor din piele şi înlocuitori 1.1. Clasificarea materialelor 1.2. Proprietăţile tehnologice ale materialelor de bază ● Proprietăţi fizice (grosime, suprafaţă, masa, capacitatea de absorbţie a apei, permeabilitatea la vapori, apă şi aer, conductibilitatea termică şi electrică); ● Proprietăţi mecanice (alungirea şi rezistenţa la tracţiune, rezistenţa la crăparea feţei, rezistenţa la sfâşiere); ● Comportarea faţă de agenţi fizico-chimici (influenţa radiaţiilor, a variaţiei temperaturii, influenţa proceselor biochimice, influenţa factorilor chimici). 1.3. Histologia şi topografia pielii ● Histologia pielii brute şi finite; ● Topografia pielii; ● Zonificarea pielii; ● Compoziţia chimică a pielii (tăbăcite mineral, tăbăcite vegetal). 1.4. Sortimente de piei finite ● Sortimente de piei rigide, ● Sortimente de piei flexibile. 1.5. Sortimente de înlocuitorilor din piele ● Înlocuitori flexibili, ● Înlocuitori rigizi. 1.6. Materiale sustenabile şi inovative pentru industria confecţiilor din piele şi înlocuitori, ( materiale noi). 2. Tehnologia confecţiilor din piele şi înlocuitori 2.1. Componenţa încălţămintei şi analiza solicitărilor detaliilor. ● Ansamblul superior. Detaliile componente şi solicitările la care sunt supuse. ● Ansamblul inferior. Detaliile componente şi solicitările la care sunt supuse. 2.2. Tehnologii de croire în industria confecţiilor din piele ● Restricţii de poziţionare a reperelor pe suprafaţa materialelor la croire; ● Utilizarea calitativă a materialelor la croirea reperelor; ● Normarea consumurilor de piei şi înlocuitori; ● Utilajele şi S.D.V.le folosite la debitarea reperelor; ● Tehnologii neconvenţionale de croire; ● Controlul calităţii detaliilor croite. 2.3. Operaţii de pregătire a detaliilor flexibile: ● Prelucrări prin tăiere: egalizarea reperelor; subţierea marginilor; dantelarea şi perforarea decorative; ● Prelucrări în vederea înfrumuseţării marginilor vizibile (vopsire, ardere, îndoire); ● Alte prelucrări: însemnarea reperelor, imprimare, marcarea reperelor; întărirea reperelor. 2.4. Asamblarea reperelor în industria confecţiilor din piele 2.4.1. Asamblarea prin coasere. Tehnologii de coasere specifice industriei confecţiilor din piele: ● Clasificarea şi structura cusăturilor; reprezentări; parametrii îmbinării. ● Condiţii de calitate specifice îmbinărilor prin coasere. ● Rezistenţa îmbinării - factori determinanţi; ● Tehnologii şi utilaje de coasere a reperelor flexibile; Maşini de cusut repere flexibile: clasificarea maşinilor de cusut repere flexibile, mecanismele maşinii de cusut simple, formarea cusăturii la maşina de cusut simplă, Maşini de cusut speciale. 2.4.2. Îmbinarea prin lipire ● Tehnologia de lipire cu soluţii adezive: pregătirea suprafeţelor, aplicarea adezivilor, formarea peliculei solide, suprapunerea şi presarea substraturilor în vederea lipirii. 2.5. Operaţii de terminare a feţelor: perforarea carâmbilor şi fixarea capselor. 2.6. Formarea spaţială a detaliilor încălţămintei ● Operaţii pregătitoare în vederea tragerii pe calapod; ● Preformarea feţelor prin întindere; ● Formarea feţelor pe calapod prin întindere; ● Condiţonarea (stabilizarea)feţelor de încălţăminte. 2.6.1. Tălpuirea încălţămintei prin lipire ● Clasificarea îmbinărilor prin lipire şi a adezivilor folosiţi în industria confecţiilor din piele şi înlocuitori; ● Tehnologia de lipire; ● Sisteme de tălpuire: clasificarea sitemelor de tălpuire, tălpuire în sistem II, IV, V. 2.7. Tehnologii de finisare a produselor din piele ● Finisarea ansamblului superior al încălţămintei; ● Finisarea ansamblului inferior al încălţămintei. 3. Procese tehnologice în industria de marochinărie ● Tehnologii de croire în industria de marochinărie; ● Tehnologii de prelucrare a pieselor; ● Asamblarea prin coasere a pieselor; ● Controlul calităţii produselor de marochinărie. 4. Proiectarea articolelor din piele şi înlocuitori 4.1. Antropometria membrelor inferioare; 4.2. Sisteme şi unităţi de măsură; 4.4. Proiectarea încălţămintei prin metoda copiativă: ● Construcţia copiativă a desenului de bază; 5. Tehnologii de obţinere a pieilor finite 5.1. Tăbăcirea pieilor ● Tăbăcirea cu tananţi minerali; ● Tăbăcirea vegetală; 6. Tehnologii de obţinere a înlocuitorilor din piele. 7. Conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate 7.1. Asigurarea calităţii: calitate internă, calitate externă, calitate totală. 7.2. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea calităţii. 7.3. Sisteme de calitate: definiţie, terminologie, standarde româneşti, europene şi internaţionale. 7.4. Elementele sistemului calităţii: documentaţia sistemului calităţii (manualul calităţii, proceduri, documente specifice locului de muncă, înregistrările calităţii). 7.5. Instrumente şi tehnici în controlul calităţii: diagrama cauză - efect, diagrama Pareto, histograma, fişa de inspecţie (definiţie, scop, procedură de aplicare). 8. Sănătatea şi securitatea muncii 8.1. Legislaţia specifică domeniului sănătăţii şi securităţii în muncă. 8.2. Măsuri de protecţie în muncă: instructaje, fişa individuală şi colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie. 8.3. Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico- sanitare, consecinţele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. 8.4. Măsuri de acordare a primului ajutor: definiţie, trusă de prim- ajutor. 8.5. Factorii de risc de la locul de muncă: definiţie, clasificare, exemple. 8.6. Boli profesionale: definiţie, clasificare, boli specifice domeniului textile - pielărie. 8.7. Accidente de muncă: definiţie, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile - pielărie. 8.8. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile - pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecţie. BIBLIOGRAFIE
┌──┬───────────────┬──────────────────────┐
│ │ │Standardele de │
│ │ │pregătire profesională│
│1 │*** │pentru domeniul │
│ │ │Industrie textilă şi │
│ │ │pielărie, în vigoare │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum şcolar │
│ │ │pentru modulele din │
│ │ │aria curriculară │
│2 │*** │Tehnologii, învăţământ│
│ │ │liceal şi profesional,│
│ │ │domeniul Industrie │
│ │ │textilă şi pielărie, │
│ │ │în vigoare │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Auxiliarele │
│ │ │curriculare pentru │
│3 │*** │disciplinele/ modulele│
│ │ │din aria curriculară │
│ │ │Tehnologii, în vigoare│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│4 │*** │icsas-project.eu/ │
│ │ │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/Cutting_RO.pdf│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│5 │*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Pre-Stitching_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│6 │*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Stitching_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│7 │*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Pre-Lasting_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│8 │*** │icsas-project.eu/ │
│ │ │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/Lasting_RO.pdf│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│9 │*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Assembly_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│10│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Finishing_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│11│*** │icsas-project.eu/ │
│ │ │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/Design_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│12│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Tech-Develop_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│13│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Prod-Plan_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│14│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Quali-Assure_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │https://dia-cvet.eu/ │
│15│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2023/05/ │
│ │ │IO_03_RO_TTM-QM_23.pdf│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │https://dia-cvet.eu/ │
│16│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2023/05/ │
│ │ │IO_03_RO_TTM-NM_23.pdf│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Produse textile, piele│
│ │ │şi înlocuitori de │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│piele, manual pentru │
│17│R., ş.a. │Şcoala de Arte şi │
│ │ │Meserii, clasa a X-a, │
│ │ │Editura Oscar Print, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manual pentru cultura │
│ │ │de specialitate – │
│18│Lupaşcu-Ţiglea,│instruire teoretică, │
│ │R., ş.a. │clasa a IX-a, Editura │
│ │ │„Oscar Print”, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manual pentru cultura │
│ │ │de specialitate – │
│19│Lupaşcu-Ţiglea,│instruire practică, │
│ │R., ş.a. │clasa a IX-a, Editura │
│ │ │„Oscar Print”, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manual pentru clasa a │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│IX-a , Domeniul │
│20│R., ş.a. │Industrie textilă şi │
│ │ │pielărie, Editura CD │
│ │ │PRESS, Bucureşti, 2011│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Materii prime în │
│21│Lupaşcu-Ţiglea,│industria textilă şi │
│ │R., ş.a. │pielărie, Editura CD │
│ │ │PRESS, Bucureşti 2019 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Materii prime şi │
│ │ │auxiliare pentru │
│ │ │confecţii din piele şi│
│22│Chiriţă, A. │înlocuitori, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1967 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Materii prime şi │
│ │ │auxiliare din │
│23│Gheorghe, A. │industria pielăriei, │
│ │ │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1963 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Materii prime şi │
│ │ │materiale folosite în │
│24│Ieacobeanu, I.,│industria uşoară, │
│ │Cociu V. │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti 1997 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Adezivi şi tehnologii │
│ │ │de lipire în industria│
│25│Harnagea, F., │de încălţăminte, │
│ │Mihai, A │Editura │
│ │ │„Performantica”, Iaşi,│
│ │ │2005 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manual pentru clasa a │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│X-a , Industrie │
│26│R., ş.a. │textilă şi pielărie, │
│ │ │Editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2011 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Bazele proiectării │
│27│Mălureanu, G., │încălţămintei, Editura│
│ │Mihai, A. │Performantica, Iaşi │
│ │ │2003 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Proiectarea │
│ │ │articolelor din piele │
│ │ │şi înlocuitori , │
│ │Donisanu, R., │manual pentru licee │
│28│Nebert, C. │industriale, anii IV │
│ │ │şi V, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1977. │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│ │ │confecţionării │
│ │ │încălţămintei din │
│ │ │piele şi înlocuitori. │
│ │ │Manual pentru licee │
│ │Nichita, M., │industriale cu profil │
│29│Gheorghescu, C.│de textile şi │
│ │ │confecţii, Clasa a │
│ │ │XI-a, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │reeditat după ediţia │
│ │ │1976. │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│ │ │confecţionării │
│ │ │încălţămintei din │
│ │ │piele şi înlocuitori. │
│ │ │Confecţionarea │
│ │Nichita, M., │încălţămintei Manual │
│30│Gheorghescu, C.│pentru licee │
│ │ │industriale cu profil │
│ │ │de textile şi │
│ │ │confecţii. Anul III │
│ │ │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1976. │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│ │ │încălţămintei. Manual │
│ │ │pentru şcoli │
│31│Cociu V., Fica,│profesionale. Anul I │
│ │A. │şi II, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1977 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Bazele tehnologiei │
│ │Cociu, V., │produselor din piele │
│32│Mălureanu G. │şi înlocuitori, │
│ │ │Rotaprint I.P. Iaşi, │
│ │ │1993 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Bazele tehnologiei │
│ │Mălureanu, G., │produselor din piele │
│33│Cociu, V. │şi înlocuitori, partea│
│ │ │I-a, Rotaprint I. P. │
│ │ │Iaşi, 1991 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia articolelor│
│34│Harnagea, F. │de marochinărie, │
│ │ │Editura Performantica │
│ │ │Iaşi,2002 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │Bălău–Mîndru, │Tehnologia de obţinere│
│35│T., Bucevschi, │a înlocuitorilor de │
│ │M.D │piele, Editura Gh. │
│ │ │Asachi, Iaşi, 2000 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia tăbăcirii │
│ │Rotaru I., │pieilor, Editura │
│36│Schultz CH │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1972 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tratat de chimia si │
│37│Chiriţa Gh., │tehnologia pieilor şi │
│ │Chiriţa A │blănurilor, Editura │
│ │ │Gh. Asachi, Iaşi, 1999│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │confecţionării │
│38│Mihai, I., │încălţămintei, Editura│
│ │Popa, C. │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1980 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Modelarea │
│ │Donisanu, R. │încălţămintei, Editura│
│39│Nebert, C. │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1981 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │confecţionării │
│ │ │încălţămintei, manual │
│ │Nichita, M., │pentru licee │
│40│Gheorghescu, C │industriale clasa a │
│ │ │XII-a Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1984 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │confecţionării │
│41│V.Cociu ,A. │încălţămintei, Editura│
│ │Fica │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1977 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilaje si │
│ │ │automatizări in │
│42│Croitoru, D.F. │industria confecţiilor│
│ │ │din piele, Rotaprint │
│ │ │I. P. Iaşi, 1987 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Procese de fabricaţie │
│ │ │în industria │
│43│Volocariu, R. │produselor din piele │
│ │ │şi înlocuitori, │
│ │ │Editura „Gh. Asachi” │
│ │ │Iaşi, 1999 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Procese de fabricaţie │
│ │ │în industria │
│44│Mărcuş, L., │produselor din piele │
│ │ │şi înlocuitori, │
│ │ │Rotaprint I. P. Iaşi, │
│ │ │2010 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │meseriei confecţioner │
│ │ │produse din piele şi │
│ │Gheorghescu, │înlocuitori, manual │
│45│C., Fica, A. │pentru clasele a IX-a │
│ │ │şi a X-a, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1992 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Sănătatea şi │
│ │ │securitatea muncii – │
│ │Marinescu, I., │suport de curs, │
│46│ş.a. │Industrie textilă şi │
│ │ │pielărie, Editura │
│ │ │Mistral, Bucureşti, │
│ │ │2008 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Sănătatea şi │
│ │ │securitatea muncii şi │
│47│Ţiglea-Lupaşcu,│protecţia mediului în │
│ │R ş.a │industria textilă şi │
│ │ │pielărie, Editura CD │
│ │ │PRESS, 2019 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Asigurarea şi │
│ │ │controlul calităţii │
│48│Ionescu, C. │încălţămintei pe │
│ │ │fluxul de fabricaţie, │
│ │ │Editura Universităţii │
│ │ │Oradea, 2002 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Asigurarea calităţii, │
│49│Roman Stan, F. │manual clasa a XII- a,│
│ │ │editura CD PRESS, 2009│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manualul cizmarului - │
│ │Mihai, I., │manual pentru şcoli │
│50│Popa, C., │profesionale anii I şi│
│ │Albuleţ, N. │II, Editura Didactică │
│ │ │şi Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti 1971 │
└──┴───────────────┴──────────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1 │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2 │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3 │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4 │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5 │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │ │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│Didactica │Editura │
│6 │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Necşu, I.,│Pregătirea │ │
│ │Iucu,R.B.,│psihopedagogică │Editura │
│7 │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.- O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8 │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9 │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└──┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONFECŢII PIELE MAIŞTRI INSTRUCTORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul şcolar în vigoare şi este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoaşterea, de către maistrul - instructor, a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor tehnologice şi a metodicii predării acestora; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională ; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării rezultatelor învăţării dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. B. COMPETENŢELE MAISTRULUI INSTRUCTOR Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Proiectarea şi realizarea activităţilor de pregătire/instruire practică; ● Selectarea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate activităţii de pregătire/instruire practică; ● Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de protecţia mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Materii prime şi materiale utilizate în confecţionarea articolelor din piele şi înlocuitori 1.1. Materiale de bază: clasificare, caracteristici, proprietăţi, utilizări. 1.2. Materiale auxiliare: clasificare, caracteristici, proprietăţi, utilizări. 2. Tehnologii de obţinere şi finisare a pieilor finite. 2.1. Pielea crudă- histologia pielii, compoziţia chimică 2.2. Pielea finită-criterii de clasificare, topografie, zonificare 3. Tehnologia confecţiilor din piele şi înlocuitori 3.1. Componenţa încălţămintei şi analiza solicitărilor detaliilor 3.1.1. Ansamblul superior.Detaliile componente şi solicitările la care sunt supuse. 3.1.2. Ansamblul inferior.Detaliile componente şi solicitările la care sunt supuse. 3.2. Sisteme de confecţionare a încălţămintei 3.2.1. Tipuri de îmbinări folosite la sistemele de confecţionare:descriere, reprezentare grafică. 3.2.2. Reprezentarea grafică a sistemelor de confecţionare a încălţămintei 3.3. Croirea detaliilor flexibile ale încălţămintei 3.3.1. Caracteristicile tehnologice şi zonele topografice ale pielii; 3.3.2. Factorii care influenţează economicitatea croirii şi a ştanţării detaliilor; 3.3.3. Croirea detaliilor flexibile:croirea manuală;croirea mecanică;utilaje folosite. 3.3.4. Controlul calităţii detaliilor croite 3.3.5. Calculul normei de consum. 3.4. Ştanţarea detaliilor rigide ale încălţămintei 3.4.1. Sisteme şi metode de ştanţare; 3.4.2. Determinarea normei de consum pentru talpă. 3.5. Operaţii de pregătire a detaliilor flexibile-definiţie, modul de execuţie, utilaje. 3.5.1. Egalizarea detaliilor; 3.5.2. Marcarea detaliilor; 3.5.3. Subţierea marginilor detaliilor de feţe; 3.5.4. Trecerea prin flacără, vopsirea şi arderea marginilor; 3.5.5. Dantelarea şi tivirea marginilor; 3.5.6. Prelucrarea marginilor prin întoarcere şi paspoalare; 3.5.7. însemnarea şi perforarea detaliilor de feţe; 3.5.8. Imprimarea desenelor decorative prin presare; 3.5.9. Depunerea adezivului şi întărirea detaliilor; 3.5.10. îndoirea marginilor detaliilor. 3.6. Asamblarea detaliilor care compun feţele 3.6.1. Asamblarea provizorie a detaliilor de feţe în vederea coaserii; 3.6.2. Asamblarea definitivă a feţelor: clasificarea cusăturilor, tipuri de cusături; 3.6.3. Condiţii de calitate şi parametri de lucru îmbinărilor prin coasere şi ale cusăturilor; 3.6.4. Maşini de cusut repere flexibile: clasificarea maşinilor de cusut repere flexibile, mecanismele maşinii de cusut simplă, formarea cusăturii la maşina de cusut simplă, maşini de cusut speciale; 3.6.5. Operaţii de terminare a feţelor: perforarea carâmbilor şi fixarea capselor. 4. Controlul tehnic de calitate a încălţămintei pe flux de fabricaţie 4.1. Controlul tehnic de calitate al reperelor flexibile/rigide după operaţia de debitare; 4.2. Controlul tehnic de calitate al feţelor după operaţiile de prelucrare, montare, asamblare a detaliilor; 4.3. Controlul tehnic de calitate a încălţămintei finite. 5. Elemente de proiectare a încălţămintei 5.1. Anatomia şi antropometria membrului inferior 5.2. Sisteme şi unităţi de măsură folosite în industria încălţămintei 6. Întreţinerea utilajelor din textile-pielărie 6.1. Curăţarea şi ungerea utilajelor 6.1.1. Curăţarea utilajelor: locuri de curăţare, ustensile necesare, grafic de curăţare 6.1.2. Ungerea utilajelor: definiţie, tipuri de lubrifianţi şi sisteme de ungere 6.1.3. Identificarea locurilor de curăţire şi ungere la utilajele deservite 6.2. Norme tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor. Metode de întreţinere: definiţie, clasificare, caracterizare 6.3. Respectarea normelor de protecţie a mediului privind depozitarea deşeurilor rezultate din curăţarea utilajelor. 7. Sănătatea şi securitatea muncii 7.1. Legislaţia specifică domeniului sănătăţii şi securităţii în muncă. 7.2. Măsuri de protecţie în muncă: instructaje, fişa individuală şi colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie. 7.3. Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico- sanitare, consecinţele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. 7.4. Măsuri de acordare a primului ajutor: definiţie, trusă de prim- ajutor. 7.5. Factorii de risc de la locul de muncă: definiţie, clasificare, exemple. 7.6. Boli profesionale: definiţie, clasificare, boli specifice domeniului textile - pielărie. 7.7. Accidente de muncă: definiţie, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile - pielărie. 7.8. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile - pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecţie. BIBLIOGRAFIE
┌──┬───────────────┬──────────────────────┐
│ │ │Standardele de │
│ │ │pregătire profesională│
│1 │*** │pentru domeniul │
│ │ │Industrie textilă şi │
│ │ │pielărie, în vigoare │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum şcolar │
│ │ │pentru pentru modulele│
│ │ │din aria curriculară │
│2 │*** │Tehnologii, învăţământ│
│ │ │liceal şi profesional,│
│ │ │domeniul Industrie │
│ │ │textilă şi pielărie, │
│ │ │în vigoare │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Auxiliarele │
│ │ │curriculare pentru │
│3 │*** │disciplinele/ modulele│
│ │ │din aria curriculară │
│ │ │Tehnologii, în vigoare│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│4 │*** │icsas-project.eu/ │
│ │ │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/Cutting_RO.pdf│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│5 │*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Pre-Stitching_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│6 │*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Stitching_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│7 │*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Pre-Lasting_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│8 │*** │icsas-project.eu/ │
│ │ │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/Lasting_RO.pdf│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│9 │*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Assembly_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│10│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Finishing_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│11│*** │icsas-project.eu/ │
│ │ │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/Design_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│12│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Tech-Develop_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│13│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Prod-Plan_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │http:// │
│ │ │icsas-project.eu/ │
│14│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2020/02/ │
│ │ │Quali-Assure_RO.pdf │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │https://dia-cvet.eu/ │
│15│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2023/05/ │
│ │ │IO_03_RO_TTM-QM_23.pdf│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │https://dia-cvet.eu/ │
│16│*** │wp-content/uploads/ │
│ │ │2023/05/ │
│ │ │IO_03_RO_TTM-NM_23.pdf│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Maşini pentru │
│ │ │confecţii din piele, │
│17│Barta, Z. │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1968 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │confecţionării │
│18│Cociu, V. şi │încălţămintei, Editura│
│ │Fica, A. │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1977 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Bazele tehnologiei │
│ │Cociu, V., │produselor din piele │
│19│Mălureanu G. │şi înlocuitori, │
│ │ │Rotaprint I.P. Iaşi, │
│ │ │1993 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Modelarea │
│ │Donisanu, R. şi│încălţămintei, Editura│
│20│Nebert, C. │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1981 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Îndrumător tehnic │
│ │ │comercial pentru │
│21│Drăgoi, O. │articole de │
│ │ │încălţăminte Editura │
│ │ │Tehnică, Bucureşti, │
│ │ │1968 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │meseriei confecţioner │
│ │ │produse din piele şi │
│ │Gheorghescu, │înlocuitori, manual │
│22│C., Fica, A. │pentru clasele a IX-a │
│ │ │şi a X-a, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1992 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│ │ │confecţionării │
│ │ │articolelor tehnice şi│
│23│Huţu, N şi │de marochinărie din │
│ │Chisăiţă, D. │piele şi înlocuitori, │
│ │ │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1976 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Materii prime şi │
│ │ │materiale folosite în │
│24│Ieacobeanu, I. │industria uşoară, │
│ │şi Cociu, V. │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti 1997 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Asigurarea şi │
│ │ │controlul calităţii │
│25│Ionescu, C. │încălţămintei pe │
│ │ │fluxul de fabricaţie, │
│ │ │Editura Universităţii │
│ │ │Oradea, 2002 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Sănătatea şi │
│ │ │securitatea muncii – │
│ │Marinescu, I., │suport de curs, │
│26│ş.a. │Industrie textilă şi │
│ │ │pielărie, Editura │
│ │ │Mistral, Bucureşti, │
│ │ │2008 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Procese de fabricaţie │
│ │ │în industria │
│27│Mărcuş, L., │produselor din piele │
│ │ │şi înlocuitori, │
│ │ │Rotaprint I. P. Iaşi, │
│ │ │2010 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Bazele proiectării │
│28│Mihai, A., │încălţămintei, editura│
│ │Mălureanu, G. │Performantica, Iaşi, │
│ │ │2003 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manualul cizmarului - │
│ │Mihai, I., │manual pentru şcoli │
│29│Popa, C., │profesionale anii I şi│
│ │Albuleţ, N. │II, Editura Didactică │
│ │ │şi Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti 1971 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │confecţionării │
│30│Mihai, I., │încălţămintei, Editura│
│ │Popa, C. │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1980 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │confecţionării │
│31│Nechita, M. şi │încălţămintei, Editura│
│ │Gheorghescu, C.│Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1984 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│ │Popescu, C., │confecţiilor din piele│
│32│Nechita, M. │şi înlocuitori, │
│ │ş.a. │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1969 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│ │ │confecţiilor din piele│
│33│Popescu, C. │şi înlocuitori, │
│ │ │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti │
│ │ │1971 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază în │
│ │Ţiglea-Lupaşcu,│industria uşoară – │
│34│R. ş.a. │instruire teoretică, │
│ │ │Editura Oscar Print │
│ │ │2006 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază în │
│ │Ţiglea-Lupaşcu,│industria uşoară – │
│35│R. ş.a. │instruire practică, │
│ │ │Editura Oscar Print │
│ │ │2006 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază în │
│ │ │industria uşoară – │
│ │Ţiglea-Lupaşcu,│instruire teoretică, │
│36│R. ş.a. │anul I Şcoala │
│ │ │Profesională, Editura │
│ │ │Oscar Print, │
│ │ │Bucureşti, 2003 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază în │
│ │ │industria uşoară – │
│ │Ţiglea-Lupaşcu,│instruire practică, │
│37│R. ş.a. │anul I Şcoala │
│ │ │Profesională, Editura │
│ │ │Oscar Print, │
│ │ │Bucureşti, 2003 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Produse textile, piele│
│ │ │şi înlocuitori de │
│38│Ţiglea-Lupaşcu,│piele, manual pentru │
│ │R. ş.a. │SAM, clasa a X-a, │
│ │ │Editura Oscar Print, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manual pentru clasa a │
│ │Ţiglea-Lupaşcu,│IX-a , Industrie │
│39│R. ş.a. │textilă şi pielărie, │
│ │ │Editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2011 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manual pentru clasa a │
│ │Ţiglea-Lupaşcu,│X-a , Industrie │
│40│R. ş.a. │textilă şi pielărie, │
│ │ │Editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2011 │
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Sănătatea şi │
│ │ │securitatea muncii şi │
│41│Ţiglea-Lupaşcu,│protecţia mediului în │
│ │R. ş.a. │industria textilă şi │
│ │ │pielărie, Editura CD │
│ │ │Press, Bucureşti, 2019│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Materii prime în │
│42│Ţiglea-Lupaşcu,│industria textilă şi │
│ │R. ş.a. │pielărie, editura CD │
│ │ │PRESS, Bucureşti, 2019│
├──┼───────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Procese de fabricaţie │
│ │ │în industria │
│43│Volocariu, R. │produselor din piele │
│ │ │şi înlocuitori, │
│ │ │Editura „Gh. Asachi” │
│ │ │Iaşi, 1999 │
└──┴───────────────┴──────────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1 │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2 │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3 │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4 │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5 │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│Didactica │Editura │
│6 │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Necşu, I.,│Pregătirea │ │
│ │Iucu,R.B.,│psihopedagogică │Editura │
│7 │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.- O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8 │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9 │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└──┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONFECŢII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar reprezintă documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactice/metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Candidatul care doreşte să obţină, prin examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. Astfel, examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind, în principal: ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum şi a didacticii generale; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplinele tehnologice; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conţinuturilor, cum ar fi: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat; ● Proiectarea şi realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare având la bază centrarea activităţii pe elev şi formarea rezultatelor învăţării precizate în standardele de pregătire profesională; ● Selectarea şi aplicarea unor metode şi instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării şi/sau rezultatelor învăţării vizate; C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Materii prime şi materiale textile 1.1. Fibre textile: clasificare, structura macromoleculară şi chimică, proprietăţi fizice, mecanice şi chimice; 1.2. Fire textile: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice; 1.3. Ţesături şi tricoturi: clasificare, proprietăţi fizice, mecanice şi igienico-funcţionale; 1.4. Materiale secundare şi auxiliare folosite în confecţii. 2. Tehnologii de obţinere a tricoturilor 2.1. Noţiuni de bază privind tricoturile: clasificarea tricoturilor, tipuri de ochiuri şi elementele lor de structură, metode de reprezentare grafică a tricoturilor, caracteristici şi reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură, parametri de structură ai tricoturilor. 2.2. Procesul tehnologic de fabricaţie a produselor tricotate: definiţie, grupe de operaţii, definirea şi succesiunea operaţiilor. 2.3. Operaţii tehnologice de pregătire a firelor pentru tricotare: bobinarea firelor (scopuri, tipuri de formate, principiul bobinării, parametrii bobinării, utilaje specifice), urzirea firelor (scopuri, tipuri de formate, principiul urzirii, procedee de urzire, utilaje specifice); 2.4. Bazele procesului de tricotare: organe de formare a ochiurilor (rolul, părţile componente, mişcările organelor de formare a ochiurilor), procedee de tricotare, principii de acţionare a organelor de formare a ochiurilor, principii de selectare a organelor de formare a ochiurilor. 2.5. Maşini de tricotat: criterii de clasificare, mecanisme şi dispozitive comune maşinilor de tricotat (rol, schemă de principiu), caracteristici tehnice ale maşinilor de tricotat. 2.6. Maşini rectilinii de tricotat cu două fonturi: mecanisme şi dispozitive comune, mecanismul de formare a ochiurilor (părţi componente, tipul, mişcările şi poziţia relativă a organelor de formare a ochiurilor), posibilităţi tehnologice. 2.7. Maşini circulare de tricotat cu diametru mare: mecanisme şi dispozitive comune maşinilor circulare de tricotat, mecanismul de formare a ochiurilor (părţi componente, tipul, mişcările şi poziţia relativă a organelor de formare a ochiurilor), posibilităţi tehnologice. 2.8. Defecte/neconformităţi ale tricoturilor din bătătură. Caracteristici de calitate ale tricoturilor: structurale, mecanice, de transmitere a senzaţiei de confort, estetice. 3. Tehnologii de obţinere a confecţiilor textile 3.1. Recepţia materialelor 3.1.1. Recepţia calitativă (definiţie, tipuri de defecte/neconformităţi) 3.1.2. Recepţia cantitativă (definiţie, metode, utilaje specifice). 3.2. Pregătirea materialelor pentru croit 3.2.1. Şablonarea materialelor: definiţie, tipuri de încadrări, condiţii tehnice, metode de conturare a şabloanelor, consum specific; 3.2.2. Şpănuirea materialelor: definiţie, scop, condiţii tehnice, metode şi procedee; 3.3. Croirea materialelor textile 3.3.1. Secţionarea şpanului: definiţie, scop, condiţii tehnice, maşini de secţionat; 3.3.2. Decuparea detaliilor: definiţie, condiţii tehnice, maşini şi utilaje specifice. 3.3.3. Ştanţarea detaliilor: definiţie, condiţii tehnice, maşini şi utilaje specifice. 3.4. Tipuri de îmbinări ale materialelor textile 3.4.1. Îmbinarea prin coasere: clasificarea cusăturilor, reprezentarea structurală şi simbolizarea cusăturilor (simplă/de suveică, încheiat-surfilat din trei fire, plane şi de acoperire din trei fire, în lanţ dintr-un fir şi din două fire, ascunsă dintr-un fir), clase de asamblări prin coasere (caracteristici, utilizări), caracteristici de calitate ale îmbinărilor prin coasere. 3.4.2. Îmbinarea prin termolipire: noţiuni generale privind procesul de termolipire, adezivii folosiţi la termolipire, parametrii tehnologici ai operaţiei de termolipire, aplicaţii ale îmbinării prin termolipire, defecte/neconformităţi la termolipire. 3.5. Utilaje specifice îmbinării prin coasere (maşina de cusut simplă, maşina Triplock, maşina Uberdeck, maşina de cusut în lanţ, maşina de cusut ascuns): caracteristici tehnice, funcţionare, organe de lucru, parametrii tehnologici ai coaserii. Defecte ale cusăturilor (cauze şi remedieri). 3.6. Tratamentul umidotermic: operaţii, utilaje specifice, parametrii tratamentului umidotermic, defecte/neconformităţi în urma tratamentului umidotermic. 3.7. Principii de construcţie a tiparelor produselor de îmbrăcăminte: dimensiuni principale, dimensiuni secundare, adaosuri necesare proiectării îmbrăcămintei, metoda geometrică aplicată în construcţia tiparelor de bază pentru produse cu sprijin pe umeri şi produse cu sprijin în talie. 4. Procese tehnologice pentru finisarea materialelor textile 4.1. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, albire. 4.2. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare. 4.3. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea şi albirea. 4.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile: tipuri de coloranţi, principiul vopsirii, factorii care influenţează vopsirea, procedee de vopsire. 4.5. Tehnologii şi utilaje pentru imprimarea materialelor textile: definiţia imprimării, principiul imprimării, procedee de imprimare, maşina de imprimat cu şabloane. 4.6. Tehnologii şi utilaje pentru apretarea materialelor textile 4.6.1. Apretarea chimică a materialelor textile: definiţie, substanţe folosite, efecte de apretare obţinute, proprietăţi (neşifonabilitate, hidrofobizare, impermeabilizare, ignifugare). 4.6.2. Apretarea fizico-mecanică a materialelor textile (termofixarea, scămoşarea, călcarea). 5. Conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate 5.1. Asigurarea calităţii: calitate internă, calitate externă, calitate totală. 5.2. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea calităţii. 5.3. Sisteme de calitate: definiţie, terminologie, standarde româneşti, europene şi internaţionale. 5.4. Elementele sistemului calităţii: documentaţia sistemului calităţii (manualul calităţii, proceduri, documente specifice locului de muncă, înregistrările calităţii). 5.5. Instrumente şi tehnici în controlul calităţii: diagrama cauză - efect, diagrama Pareto, histograma, fişa de inspecţie (definiţie, scop, procedură de aplicare). 6. Sănătatea şi securitatea muncii 6.1. Legislaţia specifică domeniului sănătăţii şi securităţii în muncă. 6.2. Măsuri de protecţie în muncă: instructaje, fişa individuală şi colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie. 6.3. Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico- sanitare, consecinţele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. 6.4. Măsuri de acordare a primului ajutor: definiţie, trusă de prim- ajutor. 6.5. Factorii de risc de la locul de muncă: definiţie, clasificare, exemple. 6.6. Boli profesionale: definiţie, clasificare, boli specifice domeniului textile - pielărie. 6.7. Accidente de muncă: definiţie, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile - pielărie. 6.8. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile - pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecţie. BIBLIOGRAFIE
┌──┬───────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│ │ │Utilajul si │ │
│ │Bucurenci, E. │tehnologia │Editura Didactică│
│1 │ş.a. │meseriei. finisor│şi Pedagogică │
│ │ │produse textile -│Bucureşti, 1993 │
│ │ │Vol I si II │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Bazele │Editura BIT, │
│2 │Budulan R., │tehnologiei │Iaşi, 1996 şi │
│ │ │tricoturilor │alte ediţii │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Catalan, F., │Proiectarea │Editura Oscar │
│3 │ş.a. │produselor │Print, Bucureşti,│
│ │ │textile │2008 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Ingineria │ │
│ │Cioară, I., │proceselor │Editura Cermi, │
│5 │Ursache, M., │textile, ediţia a│Iaşi, 1998 │
│ │ │II-a, revizuită │ │
│ │ │şi adăugată │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Procese şi maşini│ │
│ │ │de tricotat – │Editura │
│6 │Comandar, C., │maşini de │Performantica, │
│ │ │tricotat automate│Iaşi, 2005 │
│ │ │mecanice │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Procese şi maşini│ │
│ │ │de tricotat – │Editura │
│7 │Dan, D. │maşini de │Performantica, │
│ │ │tricotat automate│Iaşi, 2007 │
│ │ │mecanice │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manualul │Editura AGIR, │
│8 │Dodu, A., │Inginerului │Bucureşti, 2002, │
│ │coord. │Textilist – vol. │2003, 2004 │
│ │ │1, 2, 3 │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Structura şi │Editura │
│9 │Filipescu, E., │proiectarea │Performantica, │
│ │ │confecţiilor │Iaşi, 2007 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Structura şi │ │
│ │Filipescu, E., │proiectarea │Editura │
│10│Avădanei, M. │confecţiilor │Performantica, │
│ │ │textile, îndrumar│Iaşi, 2007 │
│ │ │de laborator │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Proiectarea │Editura │
│11│Filipescu E., │constructivă a │Performantica, │
│ │ │modelelor │Iaşi, 2007 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Fibre textile │Editura │
│12│Gribincea, V. │naturale │Performantica, │
│ │ │ │Iaşi, 2007 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Grigoriu A., │Bazele finisării │Editura │
│13│Coman D. │produselor │Tehnopress, Iaşi,│
│ │ │textile │2001 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru │ │
│ │ │cultura de │Editura Oscar │
│15│Lupaşcu-Ţiglea,│specialitate – │Print, Bucureşti,│
│ │R., ş.a. │instruire │2006 │
│ │ │teoretică, clasa │ │
│ │ │a IX-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru │ │
│ │ │cultura de │Editura Oscar │
│16│Lupaşcu-Ţiglea,│specialitate – │Print, Bucureşti,│
│ │R., ş.a. │instruire │2006 │
│ │ │practică, clasa a│ │
│ │ │IX-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru │ │
│ │ │Şcoala de Arte şi│ │
│ │ │Meserii – modulul│Editura Oscar │
│17│Lupaşcu-Ţiglea,│„Produse textile,│Print, Bucureşti,│
│ │R., ş.a. │piele şi │2006 │
│ │ │înlocuitori de │ │
│ │ │piele”, clasa a │ │
│ │ │X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru │ │
│ │ │Şcoala de Arte şi│ │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│Meserii – modulul│Editura Oscar │
│18│R., ş.a. │„Procese de │Print, Bucureşti,│
│ │ │obţinere a │2006 │
│ │ │tricoturilor”, │ │
│ │ │clasa a X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru │ │
│ │ │Şcoala de Arte şi│ │
│ │ │Meserii – modulul│ │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│„Tehnologii de │Editura Oscar │
│19│R., ş.a. │confecţionare a │Print, Bucureşti,│
│ │ │produselor din │2006 │
│ │ │ţesături şi │ │
│ │ │tricoturi”, clasa│ │
│ │ │a X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Suport de curs │ │
│ │ │pentru modulul │ │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│„Sănătatea şi │Editura Mistral, │
│20│R., ş.a. │securitatea │Bucureşti, 2008 │
│ │ │muncii”, │ │
│ │ │industrie textilă│ │
│ │ │şi pielărie │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru │ │
│21│Lupaşcu-Ţiglea,│clasa a IX-a , │Editura CD PRESS,│
│ │R., ş.a. │Industrie textilă│Bucureşti, 2011 │
│ │ │şi pielărie │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Industrie textilă│ │
│22│Lupaşcu-Ţiglea,│şi pielărie, │Editura CD PRESS,│
│ │R., ş.a. │manual pentru │Bucureşti, 2011 │
│ │ │clasa a X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Sănătatea şi │ │
│ │ │securitatea │ │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│muncii şi │Editura CD Press,│
│23│R., ş.a. │protecţia │Bucureşti, 2019 │
│ │ │mediului în │ │
│ │ │industria textilă│ │
│ │ │şi pielărie │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│Materii prime în │Editura CD PRESS,│
│24│R., ş.a. │industria textilă│Bucureşti, 2019 │
│ │ │şi pielărie │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Inginerie │ │
│ │ │generală în │Editura │
│25│Lutic, L. │textile-pielărie,│Performantica, │
│ │ │Ingineria │Iaşi, 2015 │
│ │ │tricoturilor şi │ │
│ │ │confecţiilor │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Macovei, L., │Tehnologii şi │Editura Gh. │
│26│Şerban, V. │utilaje în │Asachi, Iaşi, │
│ │ │tricotaje │2002 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Materii prime │Editura Ecomonică│
│27│Merticaru, V., │textile – manual │Preuniversitaria,│
│ │ş.a. │pentru clasa a │Bucureşti, 2001 │
│ │ │XI-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Bazele │ │
│ │Mitu, S., Mitu,│tehnologiei │Editura „Gh. │
│28│M., │confecţiilor │Asachi” Iaşi 1998│
│ │ │textile, vol. I │şi alte ediţii │
│ │ │şi vol. II │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Asigurarea │Editura │
│29│Moisescu, E. │calităţii │Performantica, │
│ │ │ │Iaşi, 2007 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Bazele │ │
│ │Mitu, S., │tehnologiei │Editura │
│30│Pintilie, E., │confecţiilor │Performantica, │
│ │Mitu, M. │textile – │Iaşi,2006 │
│ │ │îndrumar de │ │
│ │ │lucrări practice │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Ingineria │Editura │
│31│Papaghiuc, V. │confecţiilor │Performantica, │
│ │ │textile – procese│Iaşi, 2006 │
│ │ │şi maşini │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Procese şi maşini│Editura Gh. │
│32│Papaghiuc, V. │pentru confecţii │Asachi, Iaşi, │
│ │ │textile │2000 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Tehnologii de │ │
│ │ │tricotare pe │Editura │
│33│Penciuc, M ş.a │maşini rectilinii│Performantica, │
│ │ │– îndrumar pentru│Iaşi, 2015 │
│ │ │lucrări de │ │
│ │ │laborator │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Tehnologii │Editura │
│34│Spanţu, C., │textile │Economică, │
│ │ │ │Bucureşti, 2002 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Proiectarea │Editura Mistral, │
│35│Spanţu, C., │produselor │Bucureşti, 2007 │
│ │ │textile │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Asigurarea │ │
│ │ │calităţii – │Editura CD PRESS,│
│36│Stan, F.R. │manual pentru │Bucureşti, 2009 │
│ │ │clasa a XII-a/a │ │
│ │ │XIII-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Şerban, V., │Tehnologii de │Editura Gh │
│37│Macovei, L. │tricotare pe │Asachi, Iaşi, │
│ │ │maşini circulare │2002 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Maşini circulare │Editura │
│38│Şerban V., │de tricotat cu │Performantica, │
│ │ │diametrul mare cu│Iaşi, 2015 │
│ │ │două fonturi │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Ursache, M., │Ingineria │Editura TEAM, │
│39│Cioară, I. │tricoturilor şi │Iaşi, 2000 │
│ │ │confecţiilor │ │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Bazele │Editura │
│40│Ursache, M. │tehnologiei │Performantica, │
│ │ │tricoturilor │Iaşi, 2015 │
├──┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Planuri-cadru, │ │
│ │ │Planuri de │ │
│ │ │învăţământ, │ │
│ │ │Programe Şcolare/│ │
│41│*** │curriculum, │ │
│ │ │Standarde de │ │
│ │ │Pregătire │ │
│ │ │Profesională în │ │
│ │ │vigoare │ │
└──┴───────────────┴─────────────────┴─────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1 │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2 │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3 │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4 │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5 │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│Didactica │Editura │
│6 │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Necşu, I.,│Pregătirea │ │
│ │Iucu,R.B.,│psihopedagogică │Editura │
│7 │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.- O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8 │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9 │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└──┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONFECŢII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL MAIŞTRI INSTRUCTORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul şcolar în vigoare şi este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoaşterea, de către maistrul - instructor, a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor tehnologice şi a metodicii predării acestora; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională ; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării rezultatelor învăţării dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. B. COMPETENŢELE MAISTRULUI INSTRUCTOR Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Proiectarea şi realizarea activităţilor de pregătire/instruire practică; ● Selectarea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate activităţii de pregătire/instruire practică; ● Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de protecţia mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Materii prime şi materiale textile 1.1. Fibre textile: clasificare, proprietăţi fizice, mecanice şi chimice; 1.2. Fire textile: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice; 1.3. Ţesături şi tricoturi: clasificare, proprietăţi fizice, mecanice şi igienico-funcţionale; 1.4. Materiale secundare şi auxiliare folosite în confecţii. 2. Tehnologii de obţinere a tricoturilor 2.1. Noţiuni de bază privind tricoturile: clasificarea tricoturilor, tipuri de ochiuri şi elementele lor de structură, metode de reprezentare grafică a tricoturilor, caracteristici şi reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură, parametri de structură ai tricoturilor. 2.2. Procesul tehnologic de fabricaţie a produselor tricotate: definiţie, grupe de operaţii, definirea şi succesiunea operaţiilor. 2.3. Operaţii tehnologice de pregătire a firelor pentru tricotare: bobinarea firelor (scopuri, tipuri de formate, principiul bobinării, caracteristici de calitate ale bobinelor), urzirea firelor (scopuri, tipuri de formate, principiul urzirii); 2.4. Bazele procesului de tricotare: organe de formare a ochiurilor (rolul, părţile componente şi mişcările organelor de formare a ochiurilor), procedee de tricotare. 2.5. Maşini de tricotat: criterii de clasificare, mecanisme şi dispozitive comune maşinilor de tricotat (rol, schemă de principiu), caracteristici tehnice ale maşinilor de tricotat. 2.6. Maşini rectilinii de tricotat cu două fonturi: mecanisme şi dispozitive comune, mecanismul de formare a ochiurilor (părţi componente, tipul şi mişcările organelor de formare a ochiurilor), operaţii de deservire. Defecte ale tricoturilor produse pe maşini rectilinii de tricotat. Cauze. Remedieri. 2.7. Maşini circulare de tricotat cu diametru mare: mecanisme şi dispozitive comune maşinilor circulare de tricotat cu diametru mare, mecanismul de formare a ochiurilor (părţi componente, tipul şi mişcările organelor de formare a ochiurilor), operaţii de deservire. Defecte ale tricoturilor produse pe maşini circulare de tricotat cu diametru mare. Cauze. Remedieri. 3. Tehnologii de obţinere a confecţiilor textile 3.1. Recepţia materialelor 3.1.1. Recepţia calitativă (definiţie, tipuri de defecte/neconformităţi) 3.1.2. Recepţia cantitativă (definiţie, metode, echipamente specifice). 3.2. Pregătirea materialelor pentru croit 3.2.1. Şablonarea materialelor: definiţie, condiţii tehnice, metode de şablonare; 3.2.2. Şpănuirea materialelor: definiţie, scop, condiţii tehnice şi metode şi procedee; 3.3. Croirea materialelor textile 3.3.1. Secţionarea şpanului: definiţie, scop, condiţii tehnice, maşini de secţionat (descriere, funcţionare, deservire); 3.3.2. Decuparea detaliilor: definiţie, condiţii tehnice, maşini şi utilaje specifice (funcţionare, deservire). 3.3.3. Ştanţarea detaliilor: definiţie, condiţii tehnice, maşini şi utilaje specifice. 3.4. Tipuri de îmbinări ale materialelor textile 3.4.1. Îmbinarea prin coasere: clasificarea cusăturilor, clase de asamblări prin coasere (caracteristici, utilizări), caracteristici de calitate ale îmbinărilor prin coasere. 3.4.2. Îmbinarea prin termo lipire: noţiuni generale privind procesul de termolipire, aplicaţii ale îmbinării prin termolipire, defecte/neconformităţi la termolipire. 3.5. Utilaje specifice îmbinării prin coasere (maşina de cusut simplă, maşina Triplock, maşina Uberdeck, maşina de cusut în lanţ, maşina de cusut ascuns): organe de lucru, operaţii de deservire şi de reglare a parametrilor tehnologici ai coaserii. Defecte ale cusăturilor (cauze şi remedieri). 3.6. Tratamentul umidotermic: operaţii, utilaje specifice, deservirea utilajelor, reglarea parametrilor tratamentului umidotermic, defecte/neconformităţi în urma tratamentului umidotermic. 3.7. Principii de construcţie a tiparelor produselor de îmbrăcăminte: dimensiuni principale, dimensiuni de bază, adaosuri necesare proiectării îmbrăcămintei, metoda geometrică aplicată în construcţia tiparelor de bază pentru produse cu sprijin pe umeri şi produse cu sprijin în talie. 4. Procese tehnologice pentru finisarea materialelor textile 4.1. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, albire (definiţie, scop, factori de influenţă). 4.2. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare (definiţie, scop, factori de influenţă). 4.3. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea şi albirea (definiţie, scop, factori de influenţă). 4.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile: tipuri de coloranţi, principiul vopsirii, factorii care influenţează vopsirea, procedee de vopsire. 4.5. Tehnologii şi utilaje pentru imprimarea materialelor textile: definiţia imprimării, principiul imprimării, procedee de imprimare, maşina de imprimat cu şabloane. 4.6. Tehnologii şi utilaje pentru apretarea materialelor textile 4.6.1. Apretarea chimică a materialelor textile: definiţie, substanţe folosite, efecte de apretare obţinute, proprietăţi (neşifonabilitate, hidrofobizare, impermeabilizare, ignifugare). 4.6.2. Apretarea fizico-mecanică a materialelor textile (termofixarea, scămoşarea, călcarea). 5. Întreţinerea utilajelor din textile-pielărie 5.1. Curăţarea şi ungerea utilajelor 5.1.1. Curăţarea utilajelor: locuri de curăţare, ustensile necesare, grafic de curăţare 5.1.2. Ungerea utilajelor: definiţie, tipuri de lubrifianţi şi sisteme de ungere 5.1.3. Identificarea locurilor de curăţire şi ungere la utilajele deservite 5.2. Norme tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor. Metode de întreţinere: definiţie, clasificare, caracterizare. 5.3. Respectarea normelor de protecţie a mediului privind depozitarea deşeurilor rezultate din curăţarea utilajelor. 6. Sănătatea şi securitatea muncii 6.1. Legislaţia specifică domeniului sănătăţii şi securităţii în muncă. 6.2. Măsuri de protecţie în muncă: instructaje, fişa individuală şi colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie. 6.3. Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico-sanitare, consecinţele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. 6.4. Măsuri de acordare a primului ajutor: definiţie, trusă de prim- ajutor. 6.5. Factorii de risc de la locul de muncă: definiţie, clasificare, exemple. 6.6. Boli profesionale: definiţie, clasificare, boli specifice domeniului textile - pielărie. 6.7. Accidente de muncă: definiţie, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile - pielărie. 6.8. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile - pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecţie. BIBLIOGRAFIE
┌──┬───────────────┬─────────────────────┬─────────────────┐
│ │ │Utilajul şi │ │
│ │Barbu, I., │tehnologia meseriei │Editura Didactică│
│1 │Suciu, N. ş.a. │tricoter – manual │şi Pedagogică │
│ │ │pentru clasele a IX-a│Bucureşti, 1993 │
│ │ │şi a X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Utilajul si │Editura Didactică│
│2 │Bucurenci, E. │tehnologia meseriei. │şi Pedagogică │
│ │ş.a. │finisor produse │Bucureşti, 1993 │
│ │ │textile - Vol I si II│ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Bazele tehnologiei │Editura BIT, │
│3 │Budulan R., │tricoturilor │Iaşi, 1996 şi │
│ │ │ │alte ediţii │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Catalan, F., │Proiectarea │Editura Oscar │
│4 │ş.a. │produselor textile │Print, Bucureşti,│
│ │ │ │2008 │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Ingineria proceselor │ │
│5 │Cioară, I., │textile, ediţia a │Editura Cermi, │
│ │Ursache, M., │II-a, revizuită şi │Iaşi, 1998 │
│ │ │adăugată │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Utilajul şi │ │
│ │ │tehnologia meseriei –│Editura Didactică│
│ │ │confecţioner │şi Pedagogică, │
│6 │Ciontea, G. │îmbrăcăminte din │Bucureşti, 1991 │
│ │ │ţesături şi │şi alte ediţii │
│ │ │tricoturi, vol. I şi │ │
│ │ │II │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Utilajul şi │Editura Didactică│
│ │ │tehnologia meseriei –│şi Pedagogică, │
│7 │Ciontea, G. │confecţioner │Bucureşti, 1991 │
│ │ │îmbrăcăminte din │şi alte ediţii │
│ │ │ţesături şi tricoturi│ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Proiectarea │Editura Didactică│
│8 │Ciontea, G. │îmbrăcămintei, manual│şi Pedagogică, │
│ │ │pentru clasele a XI-a│Bucureşti, 1990 │
│ │ │şi a XII-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Procese şi maşini de │Editura │
│9 │Dan, D. │tricotat – maşini de │Performantica, │
│ │ │tricotat automate │Iaşi, 2005 │
│ │ │mecanice │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Grigoriu A., │Bazele finisării │Editura │
│10│Coman D. │produselor textile │Tehnopress, Iaşi,│
│ │ │ │2001 │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază în │ │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│industria uşoară – │Editura Oscar │
│11│R., ş.a. │instruire teoretică, │Print, Bucureşti,│
│ │ │anul I Şcoala │2003 │
│ │ │Profesională │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază în │ │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│industria uşoară – │Editura Oscar │
│12│R., ş.a. │instruire practică, │Print, Bucureşti,│
│ │ │anul I Şcoala │2003 │
│ │ │Profesională │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru cultura│Editura Oscar │
│13│Lupaşcu-Ţiglea,│de specialitate – │Print, Bucureşti,│
│ │R., ş.a. │instruire teoretică, │2003 │
│ │ │clasa a IX-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru cultura│Editura Oscar │
│14│Lupaşcu-Ţiglea,│de specialitate – │Print, Bucureşti,│
│ │R., ş.a. │instruire practică, │2003 │
│ │ │clasa a IX-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru Şcoala │ │
│ │ │de Arte şi Meserii – │Editura Oscar │
│15│Lupaşcu-Ţiglea,│modulul „Produse │Print, Bucureşti,│
│ │R., ş.a. │textile, piele şi │2003 │
│ │ │înlocuitori de │ │
│ │ │piele”, clasa a X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru Şcoala │ │
│ │ │de Arte şi Meserii – │Editura Oscar │
│16│Lupaşcu-Ţiglea,│modulul „Procese de │Print, Bucureşti,│
│ │R., ş.a. │obţinere a │2003 │
│ │ │tricoturilor”, clasa │ │
│ │ │a X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manual pentru Şcoala │ │
│ │ │de Arte şi Meserii – │ │
│ │ │modulul „Tehnologii │Editura Oscar │
│17│Lupaşcu-Ţiglea,│de confecţionare a │Print, Bucureşti,│
│ │R., ş.a. │produselor din │2003 │
│ │ │ţesături şi │ │
│ │ │tricoturi”, clasa a │ │
│ │ │X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│Manual pentru clasa a│Editura CD PRESS,│
│18│R., ş.a. │IX-a , Industrie │Bucureşti, 2011 │
│ │ │textilă şi pielărie │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│Manual pentru clasa a│Editura CD PRESS,│
│19│R., ş.a. │IX-a , Industrie │Bucureşti, 2011 │
│ │ │textilă şi pielărie │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│Industrie textilă şi │Editura CD PRESS,│
│20│R., ş.a. │pielărie, manual │Bucureşti, 2011 │
│ │ │pentru clasa a X-a │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Sănătatea şi │ │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│securitatea muncii şi│Editura CD PRESS,│
│21│R., ş.a. │protecţia mediului în│Bucureşti, 2011 │
│ │ │industria textilă şi │ │
│ │ │pielărie │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│Materii prime în │Editura CD PRESS,│
│22│R., ş.a. │industria textilă şi │Bucureşti, 2011 │
│ │ │pielărie │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Inginerie generală în│ │
│ │ │textile-pielărie, │Editura │
│23│Lutic, L. │Ingineria │Performantica, │
│ │ │tricoturilor şi │Iaşi, 2015 │
│ │ │confecţiilor │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Macovei, L., │Tehnologii şi utilaje│Editura Gh. │
│24│Şerban, V. │în tricotaje │Asachi, Iaşi, │
│ │ │ │2002 │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Materii prime textile│Editura Ecomonică│
│25│Merticaru, V., │– manual pentru clasa│Preuniversitaria,│
│ │ş.a. │a XI-a │Bucureşti, │
│ │ │ │2001 │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Mitu, S., Mitu,│Bazele tehnologiei │Editura „Gh. │
│26│M., │confecţiilor textile,│Asachi” Iaşi 1998│
│ │ │vol. I şi vol. II │şi alte ediţii │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │Editura │
│27│Moisescu, E. │Asigurarea calităţii │Performantica, │
│ │ │ │Iaşi, 2003 │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Mitu, S., │Bazele tehnologiei │Editura │
│28│Pintilie, E., │confecţiilor textile │Performantica, │
│ │Mitu, M. │– îndrumar de lucrări│Iaşi, 2003 │
│ │ │practice │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Utilaje şi tehnologii│ │
│ │ │de profil – pregătire│Editura economică│
│29│Neagu, G. ş.a. │generală │Preuniversitaria,│
│ │ │tricoterconfecţioner,│Bucureşti, │
│ │ │şcoala profesională │2001 │
│ │ │anul II │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│30│Papaghiuc, V. │ │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│31│Penciuc, M ş.a │ │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│32│Spanţu, C., │ │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│33│Spanţu, C., │ │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│34│Şerban, V., │ │ │
│ │Macovei, L. │ │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│35│Şerban V., │ │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Ursache, M., │Ingineria │Editura TEAM, │
│36│Cioară, I. │tricoturilor şi │Iaşi, 2000 │
│ │ │confecţiilor │ │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Bazele tehnologiei │Editura │
│47│Ursache, M. │tricoturilor │Performantica, │
│ │ │ │Iaşi, 2015 │
├──┼───────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Planuri-cadru, │ │
│ │ │Planuri de │ │
│ │ │învăţământ, Programe │ │
│41│*** │Şcolare/curriculum, │ │
│ │ │Standarde de │ │
│ │ │Pregătire │ │
│ │ │Profesională în │ │
│ │ │vigoare │ │
└──┴───────────────┴─────────────────────┴─────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1 │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2 │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3 │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4 │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5 │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│Didactica │Editura │
│6 │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Necşu, I.,│Pregătirea │ │
│ │Iucu,R.B.,│psihopedagogică │Editura │
│7 │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.- O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8 │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9 │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└──┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU COREGRAFIE - Bucureşti - 2023 NOTA DE PREZENTARE Prezenta tematică vine în ajutorul cadrelor didactice pentru actualizarea cunoştinţelor de specialitate şi de pedagogie precum şi pentru racordarea acestora la direcţiile impuse de reforma învăţământului din România. Această programă îşi propune ca prin temele de specialitate să servească şlefuirii personalităţii creatoare a profesorului din cadrul ariei curriculare: arte - specialitatea: coregrafie, să ducă la îmbunătăţirea competenţelor specifice profesiei în conformitate cu unităţile de competenţă generală pentru profesia de cadru didactic. Programa de faţă se adresează profesorilor din învăţământul preuniversitar care desfăşoară activităţi didactice în cadrul diferitelor discipline din cadrul ariei curriculare: arte - specialitatea: coregrafie şi urmăreşte: - consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice a profesorului de coregrafie; – actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei artistice în învăţământul general şi de specialitate; – corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum - ul naţional în vigoare; – rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învăţământ coregrafic - predare, învăţare, evaluare la diferite specialităţi, ţinând cont de ciclurile curriculare dar şi de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor; – dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra- şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare; – valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic contemporan, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi, a conţinuturilor specifice disciplinei; – dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. COMPETENŢE GENERALE Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor coregrafice, profesorul trebuie să demonstreze că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv - educativ la un nivel artistic convingător. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor balerin, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă propun profesorului care predă una dintre disciplinele din specialitatea coregrafie să facă, prin intermediul examenului de definitivare, dovada faptului că se preocupă temeinic de perfecţionarea continuă a prestaţiei sale didactice. Se înlătură astfel posibile cazuri de degradare în timp a capacităţii artistice şi pedagogice ale cadrelor didactice, constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale şi urmăreşte ca profesorul să aibă competenţe de: - a deschide un câmp vast de experimentare, de descoperire şi de autocunoaştere, de cunoaştere şi inter-relaţionare umană; – a-i introduce pe elevi în studiul artelor spectacolului; – a opera cu elemente de limbaj de specialitate în abordarea creaţiilor artistice din sfera artelor spectacolului; – investigare istorico-stilistică şi structurală a fenomenului coregrafic, cunoaşterea conţinuturilor artistice, ştiinţifice şi didactice ale disciplinelor din domeniul artelor spectacolului. COMPETENŢELE SPECIFICE În procesul de predare - învăţare - evaluare cadrul didactic trebuie să fie capabil: - să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi adecvat cu limbajul specific necesar praxisului coregrafic şcolar; – să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic; – să motiveze elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice; – să utilizeze şi să dezvolte valenţele creative ale elevilor/ elevului în lecţia de dans; – să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi; – să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient; – să posede o gândire critică privitoare la creaţiile coregrafice, având o atitudine reflexivă asupra dansului, precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitsch. – să deţină capacitatea de a comunica cu clasa /elevul. – să deţină capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. COMPETENŢE TRANSVERSALE – proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea unui eveniment artistic; – aplicarea tehnicilor de muncă eficientă într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice; – autoevaluarea nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele locului de muncă. TEMATICA DE SPECIALITATE 1. ISTORIA BALETULUI I. Istoria artei coregrafice I.1. Dansul în Antichitate I.1.1. Dansul ritual şi ceremonial în Grecia antică. I.1.2. Dansul în Roma antică. Forme de manifestare. I.2. De la divertismentele dansante la opera-balet. I.2.1. "Ballet comique de la reine". I.2.2. Contextul cultural-politic al Franţei în timpul lui Ludovic al XIV-lea. I.2.3. Baletele regale. Sincretism artistic. I.2.4. Prima academie de dans. Fixarea unor principii şi constante de bază ale artei coregrafice. I.3. Iluminismul francez. Jean Georges Noverre - creatorul coregrafiei moderne I.3.1. Concepţia noverriană a baletului de acţiune (ballet d'action). I.3.2. "Scrisori despre dans şi balete"- Principiile fundamentale ale esteticii coregrafice şi metodicii pedagogiei noverriene. I.4. Influenţa curentului romantic în dezvoltarea artei coregrafice I.4.1. Ipostaze ale feminităţii în baletul romantic (Maria Taglioni, Fanny Elssler, Carlotta Grisi, I.4.2. De la "ballet blanc" la apoteoza estetică a spectacolului de dans clasic. I.4.3. Contribuţia coregrafilor Filippo Taglioni, Jean Coralli, Jules Perot, Joseph Mazilier, Arthur Saint-Leon, Marius Petipa, Lev Ivanov la evoluţia academismului coregrafic. I.4.4. Analiza literar-muzical-coregrafică a unor spectacole de balet reprezentative din repertoriul universal, semnate de coregrafii menţionaţi. I.5. Serghei Diaghilev şi "Baletele ruse" (Ballets Russes)- drumul de la tradiţie la inovaţie I.5.1. Aportul artiştilor coregrafi Mihail Fokin, Vaslav Nijinski, Leonid Massine, Bronislava Nijinska la diversificarea conceptelor coregrafice în cadrul "Stagiunilor ruse". I.5.2. Influenţa compozitorilor Igor Stravinski, Maurice Ravel, Claude Debussy şi a pictorilor Pablo Picasso, Leon Bakst, la dezvoltare artei coregrafice la începutul secolului XX. I.5.3. Serge Lifar-promotorul noului academism; Manifestul coregrafului. I.6. Teoreticienii mişcării. Corpul şi scopul limbajului coregrafic. Ritm şi mişcare I.6.1. Franγois Delsarte. Emile Jaques-Dalcroze. I.7. Precursorii modernismului coregrafic în America I.7.1. Particularităţi şi inovaţii în concepţia artiştilor coregrafi: Loie Fuller, Isadora Duncan, Ruth Saint, Denis, Ted Shawn. I.8. Contextul socio-politic al apariţiei expresionismului german. I.8.1. Rudolf von Laban - Analiza mişcării coregrafice. Choreutics şi Labanotation. I.8.2. Mary Wigman. Creaţie-Interpretare-Pedagogie. I.8.3. Kurt Joos. FolkwangHochschule - laborator coregrafic. I.9. Dansul modern şi contemporan american- sinteză a influenţelor culturale şi a interferenţelor coregrafice I.9.1. Fondatorii dansului modern american - Martha Graham, Doris Humphrey, Jose Limon, Lester Horton. I.9.2. Alwin Nicolais. Alvin Ayley. Trisha Brown. I.9.3. George Balanchine - creatorul baletului neoclasic american. I.9.4. Merce Cunningham. Abstracţionismul în dans. Events. Tehnica Cunningham. I.9.5. Postmodernism. Principiile estetice ale activităţilor artistice de la Judson Church. I.9.6. Arta coregrafică europeană a secolului XX. I.9.7. Antony Tudor, Birgit Cullberg, Roland Petit. I.9.8. Maurice Bejart - Viziunea bejartiană între ecletism şi sincretism. Spectacolul total. I.9.9. Pina Bausch - Realitate. Creaţie. Concept. Tanztheater. I.9.10. Tendinţe ale coregrafiei contemporane europene a secolului XXI. De la remodelarea subiectelor baletelor romantice la performance-urile coregrafice. I.9.11. Reprezentanţi: Mats Ek. Jin Kylian, Nacho Duato, Angelin Preljocaj, Sacha Waltz. I.9.12. Utilizarea tehnologiei în procesul de creaţie coregrafic: William Forsythe. II. Istoria baletului Românesc II.1. Floria Capsali, fondatoare a spectacolului coregrafic românesc de inspiraţie folclorică. II.2. Primul teatru de balet din România - Compania Oleg Danovski din Constanţa (repertoriu românesc şi universal). II.3. Învăţământul coregrafic românesc - tradiţie, actualitate, perspective. II.4. Coregrafi, interpreţi şi pedagogi români de renume care activează pe marile scene şi în şcolile de balet internaţionale. II.5. Evoluţia dansului contemporan în România. NOTĂ: Temele pentru istoria baletului sunt comune pentru toate specializările din aria curriculară coregrafie BIBLIOGRAFIE Istoria artei coregrafice; Istoria baletului românesc 1. Badea, Denisa, Anatomia ambiguităţii, Editura Eikon, Bucureşti, 2017; 2. Banes, Sally, Terpsichore in Sneakers, Post /Modern Dance, Wesleyan University Press, 1987; 3. Banu George, Teatrul de artă o tradiţie modernă, o tradiţie modernă, Editura Nemira, Bucureşti, 2014; 4. Banu George, Scena modernă. Mitologii şi miniaturi, Editura Nemira, Bucureşti, 2014; 5. Bourcier, Paul, Histoire de la Danse, Edition du Seuil, Paris, 1994; 6. Capelle, Laura, Nouvelle Histoire de la Danse, editions du Seuil, septembre 2020; 7. Centre naţional de la danse Caraman, Fotea, Daniela şi Constantinescu, Grigore, Fascinaţia dansului, dicţionar de balet, Editura Muzicală, Bucureşti, 2008; 8. Cardenes, Antonio Pita, Gelu Barbu, ritmul sentimentelor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2004; 9. Cassou, Jean, Panorama artelor plastice contemporane, 2.vol., Editura Meridiane, Bucureşti 1971; 10. Cherecheş, Horaţiu, Influenţe teatrale în arta coregrafică, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2022; 11. Constantinescu, Marian, Dirijorul de lebede, Editura Muzicală, Bucureşti, 1989; 12. Cursaru, Lucian, Argonauţii marilor iubiri, Editura Muzicală, Bucureşti, 1987; 13. Cursaru, Lucian, Paravan cu irişi, Editura Muzicală, Bucureşti, 1984; 14. De Mille Agnes, L'Ame de la danse, Editura Flammarion, Paris, 1964; 15. Drimba Ovidiu, Istoria teatrului universal, Editura Saeculum, Bucureşti, 2008; 16. Dumitrescu, M., Amintiri despre Floria Capsali, Editura Muzicală, Bucureşti, 1985; 17. Duncan, Isadora, Viaţa mea, Editura Editex, Bucureşti, 1993; 18. Ginot, Isabelle, Michel, Marcelle, La dans au XX siecle, Larousse, Montreal, 2002; 19. Ginot, Isabelle, Michel, Marcelle, Dansul în secolul XX, Centrul Naţional al Dansului, Editura ART, 2011; 20. Gombrich, E. H., Istoria artei, Editura Art, Bucureşti, 2020; 21. Jela Doina, Oleg Danovski - Omul, artistul, legenda, Editura Curtea Veche Publishing, 2012; 22. Lapşina, Natalia, Mir Iskusstva, Editura Meridiane, 1980; 23. Lehmann, Hans-Thies, Teatrulpostdramatic, Editura Unitext, Bucureşti, 2009;. 24. Lesschaeve, Jacqueline, The Dancer and the Dance - Merce Cunningham, New York, 1985; 25. Lipss Theodor, Estetica. Psihologia frumosului şi a artei. vol.2, Editura Paideia, Bucureşti, 2022; 26. Loon Van Hendrik, Istoria Artei, vol. 1 şi 2, Editura Paul Editions, Bucureşti, 2022; 27. Mannoni, Gerard, Les grands choregraphes du XX siecle, Editura Libella, Paris, 2015; 28. Maurice, Bejart, Un instant dans la vie d'autrui, Editura Flammarion, Paris, 1979; 29. Michailov Mihaela, Corpuri radicale în spectacole contemporane, S.C. Editura Vellant S.R.L., Centrul Naţional al Dansului, Bucureşti, 2021; 30. Negru, Gabriel, Codex Choreic. Sinteze coregrafice comentate, Editura. Little Star Impex S.R.L., Bucureşti, 1996; 31. Noverre, Jean-Georges, Scrisori despre dans şi balete, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967; 32. Sava, I., Constantinescu, G., Ghid de balet, Editura Muzicală, 1987; 33. Şomăcescu, Simona, Dans clasic şi contemporan: interferenţe şi devieri, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2022; 34. Urseanu, Tilde, Ianegic, Ion, Istoria baletului, Editura Muzicală, 1967; 35. Vartolomei, Luminiţa, Soclu pentru efemeride, Editura Muzicală, Bucureşti, 1992; 36. Vasilescu, T. Tita, S., Folclor coregrafic românesc - tipărit sub egida Consiliului Culturii, Bucureşti, 1972; 37. Wigman, Mary, The Language of dance, Londra, 1966; 38. Zaţepina, Klimov, Richter, Dansul popular scenic, Editura Iskusstva 1976; 39. **** Terminologia dansului clasic, Editura Amphora, Paris 1987; Alte cărţi, cursuri, prelegeri şi studii de specialitate accesibile în cadrul universităţilor, academiilor şi facultăţilor de artă din ţară sau din surse media (webografie) Pentru analizele coregrafice şi exemple ce fac referinţă la spectacole de balet şi performance-uri, se consultă platforme media, linkuri, youtube; Candidaţii vor avea în vedere cel puţin două exemple de creaţii coregrafice pentru fiecare artist coregraf menţionat în tematica de specialitate. 2. DIDACTICA SPECIALITĂŢII (specializarea dans clasic, contemporan, românesc şi de caracter) 2.1. Metode de dezvoltare a aptitudinilor fizice ale elevilor în primul an de studiu al dansului clasic. 2.2. Plasamentul corporal specific dansului clasic şi metode de dezvoltare a aptitudinilor fizice ale elevilor în primul an de studiu. 2.3. Specificul lecţiei de dans (clasic, contemporan, caracter, românesc). 2.4. Modalităţi de combinare a elementelor fundamentale ale tehnicii dansului (clasic, contemporan, caracter, românesc), pentru formarea şi dezvoltarea memoriei kinestezice a elevilor. 2.5. Rolul disciplinelor complementare în stimularea creativităţii elevilor în liceele de coregrafie. 2.6. Structura lecţiei de antrenament în dansul clasic, contemporan, caracter, românesc. 2.7. Rolul exerciţiilor de la bară în însuşirea tehnicii dansului (clasic, contemporan, caracter, românesc). 2.8. Rolul celor două componente semnificative - adagio şi allegro - în studiul dansului. 2.9. Elemente de virtuozitate în studiul dansului clasic, contemporan, caracter, românesc. 2.10. Formele de turaţii şi metode de pregătire. 2.11. Importanţa elementelor fundamentale (plie, battement tendu) în studiul dansului clasic, contemporan, caracter, românesc. 2.12. Rolul paşilor de legătură în lecţia de dans clasic, contemporan, caracter, românesc. 2.13. Studiul port de bras-urilor. Metode de dezvoltare a plasticităţii braţelor. 2.14. Importanţa observaţiilor în lecţia de dans (clasic, contemporan, caracter, românesc). Metode de evaluare specifice. Notă: Toate temele prezentate pot fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. BIBLIOGRAFIE Didactica specialităţii 1. Cohan, Robert, La danse, l'atelier de la danse, Ed. Robert Lafont, S.A., Paris, 1986; 2. Demian, Nicoleta Cristina, Concepte tehnice în studiul dansului clasic, vol. 1 şi 2, Editura MediaMusica, Cluj-Napoaca, 2010; 3. Demian, Nicoleta Cristina, Metamorfoza gestului simbolic în dans contemporan, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2022; 4. Fay Maria, My approach to Character dance, Publisher The Choir Press, Gloucester, Anglia 2020; 5. Gauthier Brigitte, Le langage choregraphique de Pina Bausch, L'ARCHE Editeur, Paris, 2008; 6. Kostroviţkaia, Vera, 100 de ore de dans clasic, Leningrad, 1981; 7. Laban, Rudolf, Modern Educaţional Dance, Macdonald & Evans, LTD, London, 1948; 8. Lifar, Serge, Le Manifeste du Choregraphe, Paris, 1935; 9. Petac, Silvestru, Dorel, Texte şi contexte în cultura dansului tradiţional, Editura Etnologică, 2014; 10. Tarasov, Nikolai, Dans clasic, Ed. Iskusstva, 1971; 11. Tarasov, N.I. şi alţii - Metoda antrenamentului clasic, Ed. de Stat "Arta", Moscova, 1940; 12. Vasilescu, T. Tita, S., Folclor coregrafic românesc - tipărit sub egida Consiliului Culturii, Bucureşti, 1972; 13. Vaganova, Agripina - 100 de lecţii de dans clasic, Iskusstovo, Leningrad-Moscova, 1958; 14. Zaţepina, Klimov, Richter, Dansul popular scenic, Ed. Iskusstva 1976; NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii examenului. Programa pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ pentru COREGRAFIE a fost corelată cu programa de concurs pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din şcoli şi licee de artă. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POŞTĂ PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar reprezintă documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactice/metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Candidatul care doreşte să obţină, prin examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. Astfel, examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind, în principal: ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum şi a didacticii generale; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplinele tehnologice; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conţinuturilor, cum ar fi: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat; ● Proiectarea şi realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare având la bază centrarea activităţii pe elev şi formarea rezultatelor învăţării precizate în standardele de pregătire profesională; ● Selectarea şi aplicarea unor metode şi instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării şi/sau rezultatelor învăţării vizate; C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE CONTABILITATE 1. Ecuaţia fundamentală a contabilităţii şi ecuaţia rezultatului economic. Identificarea elementelor componente(active, capitaluri proprii, datorii, venituri şi cheltuieli). 2. Documentele contabile - definiţie, importanţă, structură, reguli de completare, verificare, păstrare, arhivare. 3. Situaţiile financiare anuale: bilanţul şi contul de profit şi pierdere-definiţie, structură, mod de întocmire; ecuaţiile de modificare a situaţiilor financiare. 4. Evaluarea în contabilitate: momentele evaluării şi criteriile de recunoaştere în contabilitate. 5. Contul şi sistemul de conturi (necesitate, conţinut economic, funcţii, structură şi formă, reguli de funcţionare, dublă înregistrare şi corespondenţa conturilor, analiza contabilă, formula şi articolul contabil). 6. Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor: 6.1. Contabilitatea activelor imobilizate (definiţii, delimitări, recunoaştere şi de recunoaştere, sistemul de conturi, evaluarea iniţială, evaluarea după recunoaştere, evaluarea cu ocazia cedării şi scoaterii din evidenţă, tratamente contabile şi cerinţe de prezentări de informaţii). 6.2. Contabilitatea activelor circulante (definiţii, delimitări, recunoaştere şi de recunoaştere, sistemul de conturi, evaluarea iniţială, evaluarea după recunoaştere, evaluarea la ieşire, tratamente contabile şi cerinţe de prezentări de informaţii). 6.3. Contabilitatea terţilor şi a subvenţiilor pentru investiţii (definiţii, delimitări, sistemul de conturi, contabilitatea decontărilor cu clienţii, furnizorii, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului şi fondurile speciale, debitorii şi creditorii diverşi, contabilitatea decontărilor în cadrul grupului, în cadrul unităţii şi a operaţiilor de participaţie, contabilitatea datoriilor financiare pe termen scurt, ajustările pentru deprecierea creanţelor, contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor în avans, contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii). 6.4. Contabilitatea capitalurilor (definiţii, delimitări, sistemul de conturi, contabilitatea capitalului social, contabilitatea primelor şi rezervelor, contabilitatea rezultatului reportat şi a rezultatului exerciţiului, inclusiv corectarea erorilor contabile, repartizarea profitului, contabilitatea datoriilor financiare pe termen lung, contabilitatea provizioanelor). 6.5. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor (recunoaştere, sistemul de conturi, tratamente contabile). 7. Lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar. Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. Delimitarea lucrărilor de închidere a exerciţiului. 7.1. Balanţa conturilor înainte de inventariere. Noţiune, importanţă, funcţii, clasificare, întocmire, identificare erori. 7.2. Inventarierea patrimoniului .(constatarea şi descrierea elementelor inventariate; metode de estimare a valorii de inventar). Contabilitatea regularizărilor privind plusurile şi minusurile de inventar; amortizările şi provizioanele, cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans; 7.3. Redactarea situaţiilor financiare. Situaţiile financiare consolidate. Analiza bilanţului şi a contului de rezultate (soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanţare); bilanţul (bilanţul funcţional, fondul de rulment net global şi nevoia de fond de rulment). Analiza fluxurilor de trezorerie (situaţia fluxurilor de trezorerie). Calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari (de lichiditate, de risc, de gestiune, de profitabilitate, rezultatul pe acţiune). FINANŢE 1. Finanţe - caracterizare generală - definiţii, sferă de cuprindere, funcţii. Sistemul financiar. 2. Sistemul cheltuielilor publice. Definiţie, clasificare. Indicatori de apreciere. 3. Sistemul veniturilor publice. Definiţie, clasificare. Indicatori de apreciere. 4. Sistemul bugetar. Componente, caracteristici, principii bugetare. Procesul bugetar în România 5. Impozite. Definiţie, rol, clasificare. Elementele impozitului, aşezare şi percepere. Principii ale impunerii. 6. Impozitele directe în România. Definiţie, caracteristici, tipuri. 7. Impozitele indirecte în România. Definiţie, caracteristici, tipuri. 8. Asigurări - caracterizare generală. Definiţie, elemente, tipuri de asigurări. 9. Surse de finanţare a activităţii întreprinderii. 10. Conceptul de control financiar: Obiectul, rolul şi funcţiile controlului financiar; Formele controlul financiar (control anticipat, operativ- curent, ulterior); Procedeele de control financiar (studiul general prealabil, controlul documentar - contabil, controlul faptic, controlul total sau prin sondaj). MANAGEMENT 1. Problematica generală a managementului. Definirea conceptului de management. Managerii - specialiştii care realizează activitatea de management în organizaţii. 2. Cultura organizaţională şi etica afacerilor Conţinutul şi elementele culturii organizaţionale. Etica afacerilor. 3. Misiunea, obiectivele şi strategiile unei organizaţii Mediul extern al firmei. Misiunea şi obiectivele firmei. Strategiile firmei şi implementarea acestora. Planificarea strategică a organizaţiei, instrument de concretizare a misiunii, obiectivelor şi strategiilor. 4. Sistemul decizional al firmei Conceptul de decizie managerială. Situaţii decizionale şi tipuri de decizii. Structura procesului decizional. 5. Organizarea şi structurile organizatorice de management Organizarea ca proces de diviziune a muncii. Conţinutul structurii organizatorice. Elaborarea structurii organizatorice. Tipuri de structuri organizatorice. 6. Activităţile ale managementului resurselor umane Planificarea resurselor umane. Asigurarea cu resurse umane. Menţinerea şi dezvoltarea resurselor umane. Conceptul de motivaţie în muncă. 7. Leadership Conceptul de leadership şi factorii de influenţă. Poziţionarea liderului în raport cu grupul şi membrii grupului. 8. Comunicarea managerială şi sistemul informaţional în management Informaţiile şi managementul. Comunicarea managerială. Sisteme informaţionale de management (conţinut şi structură, sisteme informaţionale operaţionale, sisteme informaţionale de management). 9. Managementul conflictelor Definirea conceptului de conflict. Principalele tipuri de conflicte şi cauzele apariţiei acestora. Evoluţia conflictelor. Modele de conflict inter-grupuri. Metode de soluţionare a conflictelor. BIBLIOGRAFIE CONTABILITATE 1. Bâtcă-Dumitru C.G., Sahlian D. N., Irimescu A.M.- Contabilitate şi raportare financiară, Ediţia a V-a, revizuită Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2023 2. Dorin V.B. Negoianu N., Brumar C., Manole M., Bazele contabilităţii, clasa a IX-a, Editura CD PRES, 2016 3. Lungu C., Caraiani C., Dascălu C., Introducere în contabilitate, Editura ASE, Bucureşti, 2013 4. Munteanu V.(coord.); Niculae M., Ibănişteanu D., Gheorghe C., Bazele contabilităţii, Ed. a 6-a rev. şi ad., Editura Universitară, Bucureşti, 2020 5. Popan, M, Bazele contabilităţii, Modulul I, Clasa a IX-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2016 6. Ristea M. (coordonator), Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitara, Bucureşti, 2009 7. Săcărin M., Bunea Ş., Guinea F.A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările europene: vol. 1, Editura ASE, Bucureşti, 2021 8. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare; 9. *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţii financiare anuale consolidate 10. ORDIN Nr. 4268/2022 din 15 decembrie 2022 privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, precum şi pentru reglementarea unor aspecte contabile 11. *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 20 octombrie 2009 12. *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 910 din 09 decembrie 2015. FINANŢE 1. Capotă, V., Dinescu M.N, Chiac T., Dincă A., Menegatos V., Uglean G., Finanţarea afacerii, Editura Akademos Art, 2007 2. Ionescu, R., Asigurări şi reasigurări, Ed. a 2-a, îmbunătăţită şi adăug., Bucureşti, Editura Universitară, 2020 3. Moşteanu N. R., Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2011 4. Pătraşcu D., Georgescu R., Necula A., Popescu L., Oancea E., Ilie S.C., Finanţarea afacerii, Editura Oscar Print, 2007 5. Slusariuc G.C., Control financiar şi control de gestiune, Editura Universitas, Petroşani, 2019 6. Ungureanu M.A., Nedelescu M.D., Ungureanu M.D., Finanţe, Editura Universitară, Bucureşti, 2018 7. *** Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice publicată în M.O. nr . 597/2002 cu toate modificările şi completările ulterioare 8. *** Legea nr. 273/ 2006 privind finanţele publice locale publicată în M.O. nr. 618/2006 cu toate modificările şi completările ulterioare 9. ***Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare 10. *** Legile anuale ale bugetului MANAGEMENT 1. Dorin, V.B., Administrarea firmei, Clasa a XI-a, Editura CD Press, 2020; 2. Dorin VB., Manole M., Negoianu N., Brumar C., Economia întreprinderii, Clasa a IX-a, Editura CD Press, 2016 3. Ilie, S.C., Georgescu R, Planificare operaţională, clasa a XI-a, Editura Oscar Print, 2006 4. Ilie, S.C., Georgescu R, Organizarea resurselor umane, clasa a XI-a, Editura Oscar Print, 2006 5. Capotă V, Dinescu M.N, Paraschiv D, Planificare operaţională, clasa a XI-a, Editura Akademos Art 2006 6. Lefter, V., Managementul resurselor umane, Ed. Economică, Bucureşti, 2008 7. Nedelea, S.- Managementul organizaţiei, Editura ASE, Bucureşti, 2008; 8. Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 2007; 9. Pârvu F., Stănescu A., Lungu A., Management, Editura ASE, Bucureşti, 2011; 10. Popescu D., Managementul general al firmei, Editura ASE, Bucureşti, 2010; 11. *** Alte publicaţii, manuale şi auxiliare curriculare în vigoare, aprobate de Ministerul Educaţiei. D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4. │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom, Iaşi,│
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│ │ │
│ │Stanciu T.│Didactica │Editura │
│6. │Potolea, │disciplinelor │Performantica,│
│ │D., Necşu,│tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │I., Iucu, │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pregătirea │ │
│ │R.B., │psihopedagogică │Editura │
│7. │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.- O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Programa pentru Educaţie fizică şi sport - profesori se adresează profesorilor care îndeplinesc condiţiile legale pentru susţinerea Examenului naţional de definitivare în învăţământ. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor care accentuează importanţa formării competenţelor specifice domeniului şi se caracterizează prin următoarele dimensiuni: - reconsiderarea rolului elevului, în calitate de beneficiar al educaţiei; – învăţarea prin rezolvarea de probleme, stimularea gândirii creative; – tendinţa de prospectare, anticipare, reconstrucţie a structurilor de învăţare; – preponderenţa experienţelor interactive, care generează învăţare în profunzime: predare-învăţare cooperantă, activităţi bazate pe experienţă de viaţă, confruntări de opinii, modele acţionale; – reconstrucţia spaţiului şcolar în vederea favorizării interacţiunilor, a cooperării, a schimbului de experienţe, a exprimării opiniilor şi a exersării colaborative. Astfel, examenul de definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat specificului disciplinei, dar şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări unde se predă educaţie fizică şi sport. Programa pentru Examenului naţional de definitivare în învăţământ la disciplina Educaţie fizică şi sport permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. Profesorul de educaţie fizică şi sport trebuie să demonstreze o serie de abilităţi şi competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social, şi să dovedească în cursul evaluării prin Examenul naţional de definitivare în învăţământ, nu numai nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 1. Analizarea şi utilizarea conţinuturilor ştiinţifice provenite din teoria şi din didactica disciplinei Educaţie fizică şi sport. 2. Identificarea locului, rolului şi importanţei disciplinei Educaţie fizică şi sport. 3. Aplicarea prevederilor documentelor şcolare reglatoare în activitatea specifică disciplinei Educaţie fizică şi sport. 4. Respectare principiilor didacticii specifice Educaţiei fizice şi sportului. 5. Adecvarea demersurilor didactice la particularităţile de vârstă, gen, nivel de pregătire ale elevilor şi la condiţiile materiale. 6. Organizarea şi conducerea procesului de instruire la disciplina Educaţie fizică şi sport. 7. Realizarea documentelor de proiectare didactică, în acord cu cerinţele specifice disciplinei Educaţie fizică şi sport. 8. Elaborarea programelor şi dezvoltarea activităţilor didactice în cadrul curriculumului la decizia şcolii, activităţi curriculare şi extracurriculare; 9. Aplicarea criteriilor şi probelor de evaluare la disciplina Educaţie fizică şi sport. C. CONŢINUTURILE PROGRAMEI C.I. TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI 1. Concepte şi noţiuni fundamentale în educaţie fizică şi sport. 2. Funcţiile educaţiei fizice şi sportului. 3. Calităţile motrice, deprinderile şi priceperile motrice. 4. Exerciţiul fizic - mijlocul specific de bază în educaţie fizică şi sport. 5. Motricitatea la diferite vârste; stadiile dezvoltării motrice; aspecte psihogenetice şi psihodinamice ale dezvoltării motrice. 6. Efortul în lecţia de educaţie fizică şi sport. 7. Sistemul de educaţie fizică şi sport din România. 8. Acţiunile profesorului în lecţia de educaţie fizică şi sport. 9. Lecţia de educaţie fizică şi sport. 10. Principiile didactice specifice educaţiei fizice şi sportului. 11. Metodele de instruire în educaţie fizică şi sport. 12. Proiectarea activităţii didactice. 13. Evidenţa în educaţie fizică şi sport. 14. Evaluarea la disciplina Educaţie fizică şi sport. C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI 1. Programele pentru disciplina Educaţie fizică şi sport. 2. Metodica dezvoltării calităţilor motrice în lecţia de educaţie fizică. 3. Alcătuirea complexelor de influenţare selectivă a aparatului locomotor, pentru diferite cicluri de învăţământ. 4. Metodica predării disciplinelor sportive prevăzute de programele şcolare. 5. Modalităţi de dirijare a efortului în lecţia de educaţie fizică. 6. Particularităţile utilizării metodelor verbale, intuitive şi practice în predarea conţinuturilor specifice disciplinei Educaţie fizică şi sport, pentru diferite cicluri de învăţământ. 7. Modalităţi de optimizare a densităţii motrice în lecţia de educaţie fizică, la diferite cicluri de învăţământ. 8. Elaborarea documentelor de proiectare didactică în educaţie fizică şi sport. 9. Metodologia evaluării la diferite cicluri de învăţământ. 10. Particularităţi privind respectarea principiilor specifice educaţiei fizice şi sportului pentru diferite cicluri de învăţământ. 11. Criterii de stabilire a structurilor motrice pentru evaluarea nivelului de instruire în gimnastică şi jocuri sportive. D. BIBLIOGRAFIE 1. Barbu, C., Stoica M., (2000), Metodica predării exerciţiilor de atletism în lecţia de educaţie fizică, Editura Printech, Bucureşti. 2. Cătăneanu, S.M., Ungureanu, A., (2011), Educaţie fizică şi sportivă şcolară - Teoria şi metodica predării, Editura Universitaria, Craiova. 3. Cârstea, Gh., (1993), Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura Universul, Bucureşti. 4. Cârstea, Gh., (1999), Educaţie fizică - fundamente teoretice şi metodice, Casa de editură Petru Maior, Bucureşti. 5. Cârstea, Gh., (2000), Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura ANDA, Bucureşti. 6. Croitoru, D., Şerban, M., (2002), Volei în şcoală, Editura Semne, Bucureşti. 7. Dina, G., (2012), Volei în şcoală, Editura SITECH, Craiova. 8. Dragnea, A., (coord.), (2002), Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura FEST, Bucureşti. 9. Dragnea, A., (coord.), (2006), Educaţie fizică şi sport - teorie şi didactică, Editura FEST, Bucureşti. 10. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 11. Dragomir, P., Scarlat, E., (2004), Educaţia fizică - repere noi, mutaţii necesare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 12. Epuran, M., Stănescu, M., (2013), Învăţarea motrică - aplicaţii în activităţi corporale, Editura Discobolul, Bucureşti. 13. Ghervan, P., (2014), Metodica handbalului în liceu, Editura Universităţii din Suceava. 14. Grigore, V., (2003), Gimnastica. Manual pentru cursul de bază, Editura Bren, Bucureşti. 15. Grigore, V., Niculescu, G., (2004), Gimnastica acrobatică. Elemente şi modele, Editura Bren, Bucureşti. 16. Grigore, G., Dinţică, G., (2011), Metodica dezvoltării calităţilor motrice la copiii de 7-11 ani, Editura Discobolul, Bucureşti. 17. Hantău, C., (2000), Handbal, Editura Alpha, Buzău. 18. Hidi, I., Dina, L., Corlaci, I., (2010), Metodica dezvoltării fizice armonioase, Editura Discobolul, Bucureşti. 19. Ivan, C., Stoica, M., Ciobanu, C., (2010), Metodica formării deprinderilor motrice de bază, Editura Discobolul, Bucureşti. 20. Moanţă, A., (2005), Baschet - metodică, Editura Alpha, Buzău. 21. Monea, G., Sabău, E., (2007), Atletism - tehnica şi metodica probelor, Editura Bren, Bucureşti. 22. Negulescu, I., (2000), Handbal, tehnica jocului, Bucureşti. 23. Orţănescu, C., (2006), Handbal. Instruirea tehnico - tactică de bază, Editura Universitaria, Craiova. 24. Orţănescu, D., (2008), Mijloacele gimnasticii de bază, Editura Universitaria, Craiova. 25. Popescu, G., (2005), Gimnastica: pregătirii, educării, dezvoltării fizice generale, Editura Elisavaros, Bucureşti. 26. Predescu, T., Moanţă, A., (2001), Baschetul în şcoală. Instruire - învăţare, Editura Semne, Bucureşti. 27. Programele şcolare pentru educaţie fizică şi sport (în vigoare). 28. Raţă, G., (2008), Didactica educaţiei fizice şi sportului, Editura Pim, Iaşi. 29. Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (în vigoare). 30. Rinderu, I., Dragomir, M., Albină, A., (2003), Atletism, Editura Universitaria Craiova. 31. Sistemul naţional şcolar de evaluare la educaţie fizică şi sport, (1999), Bucureşti. 32. Stănescu, M., (2012), Didactica educaţiei fizice, Editura Universitară, Bucureşti. 33. Şerbănoiu, S., (2004), Metodica educaţiei fizice, Editura Cartea Universitară, Bucureşti. 34. Teodorescu, S., Bota, A., (2011), Orientări actuale în predarea educaţiei fizice în învăţământul primar, Editura Discobolul, Bucureşti. 35. Tudor, V., (2001), Evaluarea în educaţie fizică, Editura Printech, Bucureşti. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT - PROFESORI ANTRENORI, ANTRENORI CLUBURILE SPORTIVE ŞCOLARE, PALATELE ŞI CLUBURILE COPIILOR - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Programa pentru Educaţie fizică şi sport - profesori antrenori, antrenori se adresează cadrelor didactice care îndeplinesc condiţiile legale pentru susţinerea Examenului naţional de definitivare în învăţământ. Aceasta este elaborată în acord cu specificul activităţilor desfăşurate în unităţile de învăţământ sportiv suplimentar. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor care accentuează importanţa formării competenţelor specifice domeniului. Astfel, examenul de definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat specificului disciplinelor sportive, dar şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ sportiv suplimentar. Programa pentru Examenului naţional de definitivare în învăţământ la disciplina Educaţie fizică şi sport - profesori antrenori, antrenori permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică în demersul complex de instruire. Tematica ştiinţifică, tematica pentru didactica specifică şi bibliografia, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie un reper pentru candidaţi în demersul susţinerii Examenului naţional de definitivare în învăţământ. Profesorul antrenor, antrenorul trebuie să demonstreze o serie de abilităţi şi competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social, şi să dovedească în cursul evaluării prin Examenul naţional de definitivare în învăţământ, nu numai nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI ANTRENOR, ANTRENORULUI 1. Utilizarea corectă a terminologiei de specialitate. 2. Aplicarea fundamentelor ştiinţifice specifice pregătirii în disciplina sportivă de specializare. 3. Respectarea modelelor de selecţie şi de pregătire în disciplina sportivă de specializare. 4. Aplicarea normativităţii funcţionale şi a normativităţii instituţionale, în acord cu activităţile de antrenament şi cele competiţionale, respectiv sistemul de învăţământ sportiv suplimentar. 5. Elaborarea demersurilor didactice conform programelor de pregătire şi planificării antrenamentului şi adecvarea la particularităţile de vârstă, gen, nivel de pregătire ale elevilor şi la condiţiile materiale. 6. Cunoaşterea sistemului competiţional naţional specific disciplinei sportive de specializare. 7. Evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor pe stadii de pregătire. 8. Aplicarea sistematică a testelor şi probelor de evaluare a nivelului de pregătire pe structuri de antrenament. 9. Realizarea calendarului competiţional integrat în sistemul competiţional naţional. C. CONŢINUTURILE PROGRAMEI C.I. TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - TEORIA SPORTULUI 1. Conceptele şi noţiunile fundamentale din teoria sportului. 2. Funcţiile sportului; contribuţia sportului la realizarea obiectivelor generale ale educaţiei. 3. Obiectivele sportului. 4. Componentele antrenamentului sportiv. 5. Principiile antrenamentului sportiv. 6. Stadialitatea în antrenamentul sportiv. 7. Efortul în antrenamentul sportiv. 8. Mijloacele antrenamentului sportiv. 9. Metodele de instruire în antrenamentul sportiv. 10. Selecţia copiilor cu aptitudini pentru practicarea sportului. 11. Programarea şi planificarea antrenamentului sportiv. 12. Lecţia de antrenament sportiv. 13. Sistemul competiţional. C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA SPORTULUI 1. Utilizarea componentelor curriculumului naţional în disciplina sportivă de specializare. 2. Particularităţile aplicării normativităţii în antrenamentul sportiv. 3. Elaborarea documentelor de planificare în antrenamentul sportiv. 4. Metodologia abordării componentelor programului de pregătire. 5. Specificul aplicării metodelor de instruire în predarea conţinuturilor specifice disciplinei sportive de specializare. 6. Stabilirea conţinuturilor (mijloace, formaţii de lucru, dozare, indicaţii metodice) pe componentele structurii lecţiei de antrenament sportiv. 7. Metodica dirijării efortului în lecţia de antrenament sportiv. 8. Metode, mijloace şi formaţii de organizare a exersării pentru dezvoltarea calităţilor motrice specifice disciplinei sportive de specializare. 9. Metode, mijloace şi formaţii de organizare a exersării pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice specifice disciplinei sportive de specializare. D. BIBLIOGRAFIE 1. Ababei, R., (2006), Teoria şi metodologia antrenamentului sportiv, vol. 1 şi 2., Editura Pim, Iaşi. 2. Badea, D., (2001), Rugby. Fundamente teoretice şi metodice, FEST, Bucureşti. 3. Cârstocea, V. şi colab., (2001), Schi. Teorie şi metodică, Editura Printech, Bucureşti. 4. Cismaş, Gh., (1987), Lupte greco-române: Elemente de teorie şi metodica de antrenament, Editura Sport-Turism, Bucureşti. 5. Ciolcă, S., (2005), Capacitatea de performanţă în fotbal, Editura Cartea Universitară, Bucureşti. 6. Cojocaru, V., (2002), Fotbal de la 6 la 18 ani: metodica pregătirii, Editura Axis Mundi, Bucureşti. 7. Corlaci, I., (2013), Programarea şi planificarea în gimnastica artistică, Editura Discobolul, Bucureşti. 8. Croitoru, D., (2000), Volei, A.N.E.F.S., Bucureşti. 9. Deliu, D., (2002), Cursuri teoretico-metodice de arte marţiale, Editura Studenţească, Bucureşti. 10. Dina, G., (2009), Volei - Metodica învăţării acţiunilor de apărare, Editura Moroşan, Bucureşti. 11. Dina, G., (2012), Volei - Metodica învăţării acţiunilor de atac, Editura Moroşan, Bucureşti. 12. Dragnea, A., (coord.) (2002), Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura FEST, Bucureşti. 13. Dragnea, A., (coord.) (2006), Educaţie fizică şi sport - teorie şi didactică, Editura FEST, Bucureşti. 14. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 15. Dragnea, A., Teodorescu, S., (2002), Teoria sportului, Editura FEST, Bucureşti. 16. Florescu, C., Mociani, V., (1983), Canotaj, Editura Sport-Turism, Bucureşti. 17. Ghiţescu, I.G., (2002), Baschet. Exerciţii pentru învăţarea tehnicii şi tacticii individuale, Editura Semne, Bucureşti. 18. Grigore, V., (2001), Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura Semne, Bucureşti. 19. Grigore, V., (coord.) (2001), Pregătire artistică în gimnastica de performanţă, A.N.E.F.S., Bucureşti. 20. Hantău, C., (2000), Handbal, Editura Alpha, Buzău. 21. Hantău, I., Bocioacă, L., (1998), Antrenamentul în judo. Pregătirea fizică şi tehnică, Editura Universităţii din Piteşti. 22. Hâtru, D., (1984), Haltere - pregătirea copiilor şi juniorilor, Editura Sport-Turism, Bucureşti. 23. Jinga, Gh., (2009), Abordări conceptuale privind metodica unitară de pregătire şi joc pentru echipele de copii, juniori şi seniori la hochei pe gheaţă, Editura Info Mega, Bucureşti. 24. Jivan, I., (1999), Înot - tratat metodic, Editura Printech, Bucureşti. 25. Macovei, S., (2007), Manual de gimnastică ritmică, Editura BREN, Bucureşti. 26. Marinescu, Gh., Frăţilă, C., Bălan, V., (2004), Polo pe apă. Editura Bren, Bucureşti. 27. Moanţă, A., (2005), Baschet - metodică, Editura Alpha, Buzău. 28. Moanţă, A., (2009), Baschet: pregătirea copiilor şi juniorilor, Editura Moroşan., Bucureşti. 29. Moanţă, A., (coord), (2011), Selecţia pentru sportul de performanţă, Editura Discobolul, Bucureşti. 30. Năstase, V., (2011), Dans sportiv. Metodologia performanţei, Editura Paralela45, Bucureşti. 31. Motroc, I., (1996), Fotbal la copii şi juniori, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 32. Negulescu, I., (2000), Handbal, tehnica jocului, Bucureşti. 33. Orţănescu, C., (2006), Handbal. Instruirea tehnico - tactică de bază, Editura Universitaria, Craiova. 34. Orţănescu D., (2008), Mijloacele gimnasticii de bază, Editura Universitaria, Craiova 35. Pelin, F., (2001), Învăţarea tehnicii libere la schi fond - biatlon. Pregătirea competiţională, Editura Printech, Bucureşti. 36. Pelin, F., (2007), Schi fond - Schi alpin, teorie şi metodică, Editura Printech, Bucureşti. 37. Poenaru, S., (2002), Curs de scrimă, A.N.E.F.S., Bucureşti. 38. Predescu, T., Ghiţescu G., (2002), Pregătirea echipelor de performanţă, Editura Semne, Bucureşti. 39. Programele şcolare pentru disciplinele sportive predate la Pregătire sportivă practică (în vigoare). 40. Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (în vigoare). 41. Rinderiu, I., Dragomir, M., Albină, A., (2003), Atletism, Editura Universitaria, Craiova. 42. Stănescu, R., (2013), Tenis - fundamente teoretico - metodice, Editura Bren, Bucureşti. 43. Stoica, M., (2000), Capacităţile motrice în atletism, Editura Printech, Bucureşti. 44. Stroie, Şt. şi colab., (1996), Volei îndrumar metodic, Editura Omnia, Bucureşti. 45. Teodorescu, S., (coord.), (2010), Planificare/monitorizare în antrenamentul copiilor şi juniorilor, Editura Discobolul, Bucureşti. 46. Teodoru, M., (2000), Poziţii de tragere în tirul sportiv, Editura Printech, Bucureşti. 47. Tudor, V., (2013), Măsurare şi evaluare în sport, Editura Discobolul, Bucureşti. 48. Ţifrea, C., (2002), Teoria şi metodica atletismului, Editura Daveco, Bucureşti. 49. Vasile, L., (2009). Înot - Metodica antrenamentului pe ramură de sport, Editura Moroşan, Bucureşti. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI STUDII MUZICALE TEORETICE Bucureşti - 2023 - NOTĂ DE PREZENTARE Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte, specializarea educaţie muzicală din învăţământul general obligatoriu (şcolile şi liceele de cultură generală) şi educaţie muzicală specializată - studii teoretice - din învăţământul vocaţional, specializarea muzică din şcolile şi liceele de profil artistic, respectiv disciplinele: teoria muzicii, istoria muzicii, forme muzicale, armonie, contrapunct, elemente de folclor, ansambluri muzicale. La elaborarea prezentei programe au fost luate în considerare documentele reglatoare din domeniul curricular, armonizarea cu nivelul de formare continuă din cadrul departamentelor de pregătire didactică şi de specialitate din cadrul universităţilor şi al facultăţilor de artă şi nu în ultimul rând opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică. Prin conţinutul pus la dispoziţie de prezenta programă şi pentru a realiza o educaţie muzicală eficientă pe termen lung, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic şi pedagogic convingător. Programa are în vedere: - aprofundarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de educaţie muzicală generală şi specializată-studii teoretice; – actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi vocaţional (studii teoretice); – corelarea conţinuturilor de specialitate cu curriculum-ul naţional în vigoare; – aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă; – dezvoltarea competenţelor de utilizare intra, inter şi transdisciplinare a conţinuturilor şi a formării unei culturi curriculare solide; – valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/elevului, care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei; – dezvoltarea competenţelor de evaluare cu ajutorul metodelor, instrumentelor de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator avizat de artă sau viitor cadru didactic, profesorul trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă, profesorul va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. Totodată, în procesul de predare-învăţare-evaluare, cadrul didactic reprezintă autoritatea profesională prin demonstrarea de competenţă la nivel general şi specific, după cum urmează: COMPETENŢE GENERALE 1. Stăpânirea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei; 2. Operarea corectă şi adecvată cu limbajul de specialitate necesar praxisului muzical şcolar; 3. Motivarea elevilor pentru formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice, precum şi dezvoltarea gustului estetic; 4. Construirea demersurilor didactice interactive şi adaptarea strategiilor didactice la conţinuturi şi la individualitatea elevului în vederea formării unei personalităţi creative a acestuia; 5. Deţinerea competenţelor în utilizarea tehnologiilor informaţionale specifice educaţiei artistice şi educaţiei muzicale specializate. COMPETENŢE SPECIFICE 1. Utilizarea documentelor şcolare reglatoare ale specialităţii în spiritul principiilor didactice, pentru şi prin aplicarea adecvată a programei şcolare, în vederea unui demers didactic eficient şi diferenţiat, în funcţie de particularităţile elevilor; 2. Demonstrarea unei gândiri critice privitoare la creaţiile muzicale, având o atitudine reflexivă asupra muzicii, precum şi disponibilitatea de a transfera şi promova în viaţa socială valori estetice; 3. Identificarea strategiilor didactice adaptate particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor în vederea utilizării acestora în procesul de predare-învăţare-evaluare; 4. Realizarea demersului didactic în viziune inter-, multi- şi transdisciplinară; 5. Adecvarea metodelor şi a instrumentelor de evaluare la competenţele specifice vizate şi la conţinuturile asociate pentru realizarea unor activităţi didactice interactive, stimulative, participative; 6. Evaluarea obiectivă a competenţelor vizate prin curriculumul naţional, cu respectarea principiilor didactice, prin elaborarea şi aplicarea unor instrumente de evaluare diverse; 7. Aplicarea constantă a unor instrumente şi strategii specifice unei atitudini reflexive (autoevaluarea, analiza feedbackului primit de la elevi etc.); 8. Asigurarea concordanţei între metodele de evaluare, competenţele specifice, conţinuturile şi instrumentele de evaluare, în cadrul unei activităţi didactice; 9. Analizarea activităţii didactice proiectate la disciplina pentru care concurează, în vederea corelării acesteia cu particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor; 10. Utilizarea resurselor digitale în activitatea didactică in situ, de tip blended-learning şi online; 11. Proiectarea şi implementarea unor programe incluse în oferta de curriculum la decizia şcolii; 12. Utilizarea documentelor şcolare reglatoare în proiectarea didactică, adaptată grupului-ţintă. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. Discipline de specialitate: I. Teoria muzicii; II. Istoria muzicii universale şi româneşti; III. Forme şi genuri muzicale; IV. Folclor muzical; V. Didactica specialităţii. I. TEORIA MUZICII 1. Sunetul muzical şi proprietăţile lui. 2. Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă. 3. Intervalele muzicale: criterii de clasificare; exemple. 4. Acordurile de trei şi patru sunete: criterii de clasificare; exemple. 5. Ritmul muzical: elemente constitutive; sistemele ritmice din diverse culturi muzicale; exemple. 6. Metrica muzicală: elemente constitutive; criterii de clasificare; exemple. 7. Dinamica şi agogica muzicală; importanţa în creaţia şi interpretarea muzicală; exemple. 8. Sistemul modal: caracteristici; clasificare; posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală din cadrul procesului instructiv-educativ; exemple. 9. Sistemul tonal-funcţional: caracteristici; raporturile dintre tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale, ca mijloace de expresie stilistică sau tematică; modulaţia în muzica sec. XVII-XIX; exemple din literatura muzicală. II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii limbajului, context istoric, caracteristici şi cronologia perioadei. Apariţia şi evoluţia genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul..., caracteristici, reprezentanţi. 2. Barocul şi genurile muzicale reprezentative în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanţi: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonică şi genurile reprezentative, creaţia instrumentală, importanţa sistemului temperat. 3. Evoluţia spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria şi opera buffa la formele lirico-dramatice naţionale). 4. Clasicismul muzical vienez - premise ale apariţiei (de la Domenico Scarlatti la fiii lui Johann Sebastian Bach; caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim); repere stilistice. Evoluţia genurilor muzicale: camerale, simfonice, vocal-instrumentale şi vocal-dramatice. Personalitatea, creaţia şi importanţa compozitorilor: Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven. 5. Romantismul muzical: premise ale apariţiei, trăsături generale, forme şi genuri predilecte (programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor). Personalitatea şi creaţia compozitorilor secolului al XIX-lea: Franz Schubert, Hector Berlioz, Robert Schumann, Frederic Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, giuseppe verdi, Richard Wagner, F. M. Bartholdy, N. Paganini s.a. 6. Şcolile muzicale naţionale europene în secolul al XIX-lea (rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească etc.): caracteristici, genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi. 7. Diversitatea stilistică la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: claude Debussy, Richard Strauss, Carl Orff, Arthur Honegger, Arnold Schonberg, Anton Webern, Alban Berg, Cesar Franck, Anton Bruckner, Gustav Mahler etc. 8. Culturi muzicale naţionale în secolul al XX-lea. Personalitatea şi creaţia compozitorilor reprezentativi: George Enescu, Igor Stravinsky, Bela Bartok s.a. 9. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica de avangardă a secolului al XX-lea (muzica stockhastică, concretă şi electronică, sisteme muzicale de sinteză, aleatorismul, constructivismul etc.). Compozitori reprezentativi: Olivier Messiaen, John Cage, Iannis Xenakis, Pierre Boulez, Luigi Nono, Luciano Berio, Karlheinz Stockhausen s.a. 10. Muzica de divertisment şi muzica uşoară a secolului al XX-lea; impactul promovării "muzicii noi" universale şi româneşti, în plan socio-cultural pe termen scurt, mediu şi lung, exemple. B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. Cultura muzicală românească de factură cultă şi evoluţia învăţământului muzical românesc şi a şcolii naţionale de compoziţie în secolul al XIX-lea; formele specifice de manifestare a culturii naţionale, surse de inspiraţie folclorice, bizantine şi apusene care au stat la baza creaţiilor muzicale, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) şi compozitori reprezentativi. 2. George Enescu - personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. Biografie şi creaţie; importanţa compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural naţional şi universal. 3. Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale, viaţa concertistică etc. Creatori şi genuri abordate: exemple. 4. Mijloace artistice, procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea şi sec al XXI-lea: Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Ştefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, W. Berger, Sigismund Toduţă, Tudor Jarda, Cornel Ţăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu, Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu şi alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti. III. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invenţiunea, fuga, variaţiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. 2. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale şi lirico-dramatice. Caracteristicile şi analiza acestora; exemplificări. IV. FOLCLOR MUZICAL 1. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti; exemplificări. 2. Elemente de structură a muzicii populare româneşti (vers, ritm, melodie). 3. Genuri ocazionale şi neocazionale, exemple. 4. Folclorul, sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă românească şi universală; trăsături generale, exemple. BIBLIOGRAFIE Teoria muzicii; Istoria muzicii universale şi româneşti; Forme şi genuri muzicale; Folclor muzical; 1. Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii, vol. I, II, Editura Kity 1997 2. Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980, 1982. 3. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1974-1977. 4. Banciu, Gabriel, Genuri şi forme muzicale, Editura Academiei de Muzică "Ghogrhe Dima" Cluj Napoca, 2015 5. Buciu, D., Armonia tonală, vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti, 1989 6. Buciu, Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 7. Bughici, D. - Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală. Bucureşti 1980 8. Chelaru, C. Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol.I-III, Ed. Artes, Iaşi, 2007 9. Ciobanu, Maia Forme muzicale Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2005 10. Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1986. 11. Comişel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 12. Constantinescu, Grigore, Boga, Irina., O călătorie prin istoria muzicii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008 13. Dediu-Sandu, V., Muzica românească între 1944-2000, Ed. Muzicală, Bucureşti, 2002 14. Denizeau, G., Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale, Ed. Meridiane - Larousse, 2000 15. Duţică, Gh. Solfegiu, Dicteu, Analiză muzicală Editura Artes, Iaşi 2004 16. Firca, C., Direcţii în muzica românească, 1900-1930, Ed.Muzicală, Bucureşti, 1974 17. Giuleanu, V., Tratat de teoria superioară a muzicii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986 18. Grazziela G. Mari personalităţi ale muzicii româneşti din sec. al XX-lea Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2005 19. Grove's, G. - Dicţionary of Music and musicians, Ed. Blom, London, 1994 20. Herman, V.- Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzicală Bucureşti, 1982. 21. Iliuţ, V. - De la Wagner la contemporani, vol I-VI, Ed. U.C., Bucureşti, 1996 22. Iliuţ, V. - O carte a stilurilor muzicale, Ed. Acad. de Muzică, Bucureşti, 1996 23. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, Bucureşti 2002 24. Rîpă, C Teoria Superioară a muzicii vol.I - II Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2000-2008 25. Ştefănescu, I. Istoria muzicii universale vol. I-.IV, Fundaţia Culturală Română, 1995-2002 26. Stoianov, Carmen, Repere în neoclasicismul muzical românesc, ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 27. Timariu, V., Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă, Ed. Universităţii din Oradea, 2003 28. Timariu, V., Dicţionar noţional şi terminologic, Ed. Universităţii din Oradea, 2004 29. Teodorescu-Ciocănea, L., Tratat de forme şi analize muzicale, Ed. Muzicală, Bucureşti, 2005 30. Vancea, Z. - Creaţia muzicală românească, sec. XIX-XX, Ed. Muzicală Bucureşti, 1989 31. https://cpciasi.wordpress.com/ V. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. Curriculum Naţional: terminologie, structura planului de învăţământ, a programelor şcolare, curriculum la decizia şcolii, cicluri curriculare. 2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică - specificitatea acesteia prin: formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale; formarea şi dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii; pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare, spectacole ocazionale, concursuri etc.); 3. Proiectarea - demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală: ● cunoaşterea programei şcolare: structura acesteia, definirea şi corelarea elementelor de structura a programei şcolare; ● proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor. Modele de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente etc; ● strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare cu exemplificări; ● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev. 4. Metode şi mijloace didactice specifice: metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj, a unui cântec - după auz sau prin solfegiu, a unui instrument muzical; importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate; clasificarea, pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale (mijloace audio, video, internet etc.) 5. Repertoriul vocal/instrumental (cântece vocale, piese instrumentale, jocuri muzicale); stabilirea repertoriului vocal/instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală, particularităţile de vârstă etc., abordări didactice; 6. Activităţi muzicale extracurriculare; selectarea repertoriului în funcţie de diferitele manifestări artistice din şcoală (activităţi ocazionate de diferite evenimente, concurs interşcolar, judeţean, naţional, internaţional); abordări didactice; 7. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale; locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic; procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică. 8. Lecţia de educaţie muzicală/studii teoretice muzicale: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline/ abordări interdisciplinare (literatură, istorie, geografie, educaţie plastică, educaţie fizică, dramaturgie etc.); 9. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală/studii teoretice muzicale; modalităţi de dezvoltare a creativităţii. Formarea gândirii critice, reflexive, autonome şi creative; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor; 10. Evaluarea în cadrul activităţilor de educaţie muzicală/studii teoretice muzicale: ● definiţia evaluării, funcţiile acesteia şi rolul evaluării în procesul de învăţământ şi, în special, în lecţia de educaţie muzicală/studii teoretice; ● tipuri/forme, metode, instrumente de evaluare specifice; ● demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală/studii teoretice. BIBLIOGRAFIE Didactica specialităţii 1. Colecţia de manuale alternative 2. Creţu, C. Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996 3. Cristea, G., Managementul lecţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007 4. Chircev, E., Sisteme de educaţie muzicală, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2008 5. Csire Iosif Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii Editura Univ. Muzică Bucureşti, 1998 6. Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002 7. Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2009 8. Ilea, Anca (coordonator), Banciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte, Bucureşti 2002, Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Consiliul Naţional pentru Curriculum 9. Lupu, Jean, Educarea auzului muzical dificil, Editura Muzicală, Bucureşti, 1988 10. Lupu, Jean, Stăneţi Mihaela - Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici, Editura Sigma, 1999 11. Ministerul Educaţiei, Curriculum Naţional, Bucureşti, 1999 12. Ministerul Educaţiei, Repere metodologice pentru aplicarea curriculum-ului naţional 13. Munteanu, Gabriela, Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică, Bucureşti, 1997 14. Munteanu, Gabriela, Didactica educaţiei muzicale, ediţia a II-a, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti 2007 15. Munteanu Gabriela, Modele de educaţie muzicală, Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2008 16. Munteanu, Gabriela, Sisteme de educaţie muzicală, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti 2008 17. Neacşu, I.- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti, 1990 18. Paşca, Eugenia-Maria, Dimensiuni ale educaţiei artistice, volumul V, Managementul activităţilor muzicale extracurriculare în educaţia formală şi nonformală, Iaşi, Editura Artes, 2009 19. Paşca, Eugenia-Maria, Jocul muzical şi creativitatea, Iaşi, Editura Artes, 2010 20. Preda, V., îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 21. Radu, I. T., - Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001 22. Vasile, Vasile, Metodica educaţiei muzicale, ediţia a II-a Editura Muzicală, Bucureşti, 2004 NOTĂ: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi de postul/catedra pentru care susţine examenul şi vor cuprinde exemple din practica personală. NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii examenului. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ (ARTĂ VOCALĂ, MUZICĂ INSTRUMENTALĂ) Bucureşti - 2023 - NOTĂ DE PREZENTARE Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - disciplinele din cadrul educaţiei muzicale specializate din învăţământul vocaţional cu profil artistic, specializarea muzică, după cum urmează: ansambluri instrumentale/vocale, artă vocală (canto clasic şi canto popular), muzică instrumentală (pian, vioară, violă violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, trompetă, corn, trombon, tubă), muzică de jazz-muzică uşoară/divertisment, corepetiţie. La elaborarea programei au fost luate în considerare documentele reglatoare din domeniul curricular, armonizarea cu nivelul de formare continuă din cadrul departamentelor de pregătire didactică şi de specialitate din cadrul universităţilor şi al facultăţilor de artă şi nu în ultimul rând, opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică. Prin conţinutul pus la dispoziţie de prezenta programă şi pentru a realiza o educaţie muzicală specializată eficientă pe termen lung, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv-educativ la un nivel artistic şi pedagogic convingător. Programa are în vedere: - aprofundarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice a profesorului de educaţie muzicală specializată; – actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul vocaţional cu profil artistic; – corelarea conţinuturilor de specialitate cu curriculum-ul naţional în vigoare; – aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă; – dezvoltarea competenţelor de utilizare intra, inter şi transdisciplinare a conţinuturilor şi a formării unei culturi curriculare solide; – valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevului/elevilor care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei; – dezvoltarea competenţelor de evaluare cu ajutorul metodelor, instrumentelor de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor instrumentist, interpret, cadru didactic sau viitor consumator avizat de artă, profesorul trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă, profesorul va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. Totodată, în procesul de predare-învăţare-evaluare, cadrul didactic reprezintă autoritatea profesională prin demonstrarea de competenţă la nivel general, specific şi transversal, după cum urmează, fiind capabil să: COMPETENŢE GENERALE 1. Stăpânirea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei; 2. Operarea corectă şi adecvată cu limbajul de specialitate necesar praxisului muzical şcolar; 3. Motivarea elevilor pentru formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice, precum şi dezvoltarea gustului estetic; 4. Construirea demersurilor didactice interactive şi adaptarea strategiilor didactice la conţinuturi şi la individualitatea elevului în vederea formării unei personalităţi creative a acestuia; 5. Deţinerea competenţelor în utilizarea tehnologiilor informaţionale specifice educaţiei artistice şi educaţiei muzicale specializate. COMPETENŢE SPECIFICE 1. Utilizarea documentelor şcolare reglatoare ale specialităţii în spiritul principiilor didactice, pentru şi prin aplicarea adecvată a programei şcolare, în vederea unui demers didactic eficient şi diferenţiat, în funcţie de particularităţile elevilor; 2. Demonstrarea unei gândiri critice privitoare la creaţiile muzicale, având o atitudine reflexivă asupra muzicii, precum şi disponibilitatea de a transfera şi promova în viaţa socială valori estetice; 3. Identificarea strategiilor didactice adaptate particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor în vederea utilizării acestora în procesul de predare-învăţare-evaluare; 4. Realizarea demersului didactic în viziune inter-, multi- şi transdisciplinară; 5. Adecvarea metodelor şi a instrumentelor de evaluare la competenţele specifice vizate şi la conţinuturile asociate pentru realizarea unor activităţi didactice interactive, stimulative, participative; 6. Evaluarea obiectivă a competenţelor vizate prin curriculumul naţional, cu respectarea principiilor didactice, prin elaborarea şi aplicarea unor instrumente de evaluare diverse; 7. Aplicarea constantă a unor instrumente şi strategii specifice unei atitudini reflexive (autoevaluarea, analiza feedbackului primit de la elevi etc.); 8. Asigurarea concordanţei între metodele de evaluare, competenţele specifice, conţinuturile şi instrumentele de evaluare, în cadrul unei activităţi didactice; 9. Analizarea activităţii didactice proiectate la disciplina pentru care concurează, în vederea corelării acesteia cu particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor; Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. Educaţie muzicală specializată (artă vocală, muzică instrumentală) Discipline de specialitate: I. Istoria muzicii universale şi româneşti II. Forme şi genuri muzicale III. Didactica specialităţii I. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI 1. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii limbajului, context istoric, caracteristici şi cronologia perioadei. Apariţia şi evoluţia genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul..., caracteristici, reprezentanţi. 2. Barocul şi genurile muzicale reprezentative în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanţi: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonică şi genurile reprezentative, creaţia instrumentală, importanţa sistemului temperat. 3. Evoluţia spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria şi opera buffa laformele lirico-dramatice naţionale). 4. Clasicismul muzical vienez - premise ale apariţiei (de la Domenico Scarlatti la fiii lui Johann Sebastian Bach; caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim); repere stilistice. Evoluţia genurilor muzicale: camerale, simfonice, vocal-instrumentale şi vocal-dramatice. Personalitatea, creaţia şi importanţa compozitorilor: Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven. 5. Romantismul muzical: premise ale apariţiei, trăsături generale, forme şi genuri predilecte (programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor). Personalitatea şi creaţia compozitorilor secolului al XIX-lea: Franz Schubert, Hector Berlioz, Robert Schumann, Frederic Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, giuseppe verdi, Richard Wagner, F. M. Bartholdy, N. Paganini s.a. 6. Şcolile muzicale naţionale europene în secolul al XIX-lea (rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească etc.): caracteristici, genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi. 7. Diversitatea stilistică la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: Claude Debussy, Richard Strauss, Carl Orff, Arthur Honegger, Arnold Schonberg, Anton Webern, Alban Berg, Cesar Franck, Anton Bruckner, Gustav Mahler etc. 8. Culturi muzicale naţionale în secolul al XX-lea. Personalitatea şi creaţia compozitorilor reprezentativi: George Enescu, Igor Stravinsky, Bela Bartok s.a. 9. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica de avangardă a secolului al XX-lea (muzica stockhastică, concretă şi electronică, sisteme muzicale de sinteză, aleatorismul, constructivismul etc.). Compozitori reprezentativi: Olivier Messiaen, John Cage, Iannis Xenakis, Pierre Boulez, Luigi Nono, Luciano Berio, Karlheinz Stockhausen s.a. 10. George Enescu - personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. Biografie şi creaţie; importanţa compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural naţional şi universal. 11. Mijloace artistice, procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea şi sec al XXI - lea: Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Ştefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, W. Berger, Sigismund Toduţă, Tudor Jarda, Cornel Ţăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu,Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu şi alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti. II. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invenţiunea, fuga, variaţiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. 2. Forme polifonice: motetul, madrigalul. Caracteristici, exemplificări (lucrări şi compozitori); 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale şi lirico-dramatice. Caracteristicile şi analiza acestora. Exemplificări (lucrări şi compozitori); 4. Genul miniatural şi diversitatea lui stilistico-interpretativă. Exemple de lucrări şi compozitorii acestora. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Istoria muzicii universale şi româneşti; Forme şi genuri muzicale 1. Banciu, Gabriel, Genuri şi forme muzicale, Editura Academiei de Muzică "Ghogrhe Dima" Cluj Napoca, 2015 2. Chelaru, C., Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol.I-III, Editura Artes, Iaşi, 2007 3. Ciobanu, Maia Forme muzicale Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2005 4. Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007 5. Cosma, O. L, Hronicul muzicii româneşti vol I-IX, Editura Muzicală, Bucureşti 1973 - 1991 6. Dediu-Sandu, V., Muzica românească între 1944-2000, Editura Muzicală, Bucureşti, 2002 7. Denizeau, G., Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale, Editura Meridiane - Larousse, 2000 8. Herman, V., Formele muzicii vechi europene, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 9. Herman, V., Formele muzicii clasicilor vienezi Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 10. Herman, V., Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Editura Muzicală Bucureşti, 1982 11. Iliuţ, V., De la Wagner la contemporani, vol II-VI, Editura U.C., Bucureşti, 1996 12. Iliuţ, V., O carte a stilurilor muzicale, Editura Acad. de Muzică, Bucureşti, 1996 13. Ionescu, Doru Timpul chitarelor, Editura Integral, 2017 14. Ionescu, Doru, Vocile jazzu-lui românesc, Editura Eikon, 2019 15. Oprea Gh, Curs de folclor, Editura Muzicală, Bucureşti, 2002 16. Ştefănescu, I., Istoria muzicii universale vol. I-.IV, Fundaţia Culturală Română, 1995-2002 17. Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, ediţia a II-a, Editura fundaţia românia de Mâine, Bucureşti, 2008 18. Stoianov, Carmen, Stoianov, Petru, Istoria muzicii româneşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 19. Timariu, V., Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă, Editura Universităţii din Oradea, 2003 20. Timariu, V., Dicţionar noţional şi terminologic, Editura Universităţii din Oradea, 2004 21. Tiberian, Mircea, Sunetul de referinţă şi arca muzicii occidentale, Nemira, 2013 22. Tiberian, Mircea, cursuri de jazz UNMB, Bucureşti, 2006 23. Toduţă, S., Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1960-1979 24. Teodorescu-Ciocănea, L., Tratat de forme şi analize muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005 25. Urmă Dem., Acustica muzicală Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982 26. Vancea, Z., - Creaţia muzicală românească, sec. XIX-XX, Editura Muzicală Bucureşti, 1989 27. Vasile V., Istoria muzicii byzantine vol. I-II, Editura Interprint, 1997 28. Voiculescu, D., Polifonia secoluluiXX, Editura Muzicală, 2005 29. Voiculescu, D., Fuga în creaţia lui J.S.Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000 30. *** Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 31. *** Grove's, G., Dicţionary of Music and musicians, Editura Blom, London, 1994 32. https://cpciasi.wordpress.com/ III. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. Curriculum Naţional: terminologie, structura planului de învăţământ, a programelor şcolare, curriculum la decizia şcolii, cicluri curriculare. 2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ: lecţia de educaţie muzicală specializată: specificul acesteia; cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare specifice fiecărei vârste, tipuri temperamentale, caracterul, stiluri de învăţare, vârsta şcolară/vârsta instrumentală/vocală. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice educaţiei muzicale specializate (în funcţie de specialitate) exemple; etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale/vocale/ansambluri), formarea şi dezvoltarea auzului, formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor; organizarea şi îndrumarea studiului individual; Elemente de tehnică instrumentală/vocală specifice şi mijloace de expresie contemporane. Exemplificări. Pregătirea pentru performanţă; cu exemple din practica personală. Pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (recitaluri individuale, spectacole ocazionale, concursuri etc.); 3. Proiectarea - demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală specializată: a) cunoaşterea programei şcolare: structura acesteia, definirea şi corelarea elementelor de structură a programei şcolare; b) proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor. Modele de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente etc.; c) strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/vocale, a textului muzical (structură, corelarea tehnicii cu interpretarea), a conţinuturilor teoretice, stilistice etc.; d) constituirea demersului didactic (adaptarea strategiilor didactice) pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev prin formarea de competenţe stabilite prin programa şcolară. 4. Metode şi mijloace didactice specifice: metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală specializată; (demonstraţia, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, algoritmizarea, studiul de caz s.a.); importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ potrivite în vederea realizării unei lecţii de calitate. 5. Criterii de selectare a repertoriului: nivelul tehnicii instrumentale/vocale necesare în vederea redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale (relaţia tehnică/interpretare) în acord cu particularităţile psihofizice ale elevului/elevilor. Fişa de caracterizare psihologică şi rolul ei în activitatea didactico-pedagogică. 6. Activităţi muzicale extracurriculare; abordări didactice; modalităţi de selectarea a repertoriului în funcţie de diferite manifestări artistice (activităţi ocazionate de diferite evenimente, concurs interşcolar, judeţean, naţional, internaţional; 7. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale; locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic; analiza comparată a aceleiaşi lucrări muzicale (concert instrumental, muzică de camera, simfonie, operă, alte lucrări solistice etc.) în interpretări diferite - procedeu în munca de autoperfecţionare a interpretului; recomandări şi restricţii în folosirea acestui procedeu. 8. Lecţia de educaţie muzicală specializată: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline/ abordări interdisciplinare (literatură, istorie, geografie, educaţie plastică, dramaturgie etc); 9. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală specializată; modalităţi de dezvoltare a creativităţii; formarea gândirii critice, reflexive, autonome şi creative; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor; 10. Evaluarea în cadrul activităţilor de educaţie muzicală specializată: e) definiţia evaluării, funcţiile acesteia şi rolul evaluării în procesul de învăţământ şi, în special, în lecţia de educaţie muzicală specializată; f) tipuri/forme, metode, instrumente de evaluare specifice; g) demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală specializată. 11. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev; elemente de deontologie şi etică profesională. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. BIBLIOGRAFIE Didactica specialităţii 1. Auer, L., Violin as I teach it. Rome and London: Buttler & Tanner, 2008. 2. Avesalon, I., Metodica predării şi studiul instrumentelor de suflat şi percuţie, Lito, Conservatorul "C. Porumbescu" Bucureşti, 1980 3. Avesalon, I., Principii generale de studiu şi interpretare în instrumentele de suflat moderne, editura universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, 2005 4. Barbu, C., Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş), Lito,Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) 5. Butu, Ionela, Repertoriu de literatură pianistică, Editura Alfa, Iaşi, 2003 6. Călin, Dragoş, Coman, Lavinia, Vasile, Vasile, îndrumar metodic, Editura Universităţii Naţionale de Muzică, Bucureşti, 2009 7. Coman, Lavinia, Pianistica modernă, Editura Universităţii Naţionale de Muzică, Bucureşti, 2006 8. Cristea, S., Managementul lecţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007 Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002 9. Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, Iaşi, 2009 10. Constantinescu, G. şi alţii - Ghid de operă, Editura Muzicală, Bucureşti, 1971 11. Dimulescu, Fausta, Preludiul de la Bach la Debussy. Reper de scriitură pianistică în muzica europeană, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008 12. Galamian, I., Principles of violinplaying and teaching, 1999 13. Geantă, I., Manoliu, G., Manual de vioară, vol. I, Grafoart, Bucureşti, 2007-2013 Geissler, E.G., Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997 14. Flesch, C., Rosenblith, E., Mutter, A.-S., The Art of Violin Playing, Vol. 1. Editura Rosenblich, E., New York: Carl Fischer, 2000 15. Goia, I., Curs de metodică a studiului şi predării instrumentelor de suflat, Iaşi, Conservatorul de Muzică "George Enescu" (s.a.) 16. Gorgăneanu-Meteşan Lucia Crinela, Didactica educaţiei muzicale specializate, Editura Muzicală, Bucureşti, 2011 17. Hîrlav-Maistorovici, Sanda, Miniatura românească pentru pian din secolul XX şi folclorul muzical autohton, Editura Premier, Ploieşti, 2002 18. Husson, R., Vocea cântată, Editura Muzicală, Bucureşti, 1962 19. Ionescu-Arbore, A., Interpretul teatrului liric, Editura Muzicală, Bucureşti, 1984 20. Educaţiei şi Cercetării - Consiliul Naţional pentru Curriculum, 2002 21. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998 22. Niculescu-Basu, G., Cum am cântat eu, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982 23. Niţă, Teodor, Interpretarea vocală: fiziologia aparatului vocal: note de curs, Editura UniversityPress, Galaţi, 2009 24. Pănescu George, Tratat de canto, Editura Pastel, Braşov, 2004 25. Pop, Claudia, Studii muzicologice în arta interpretării vocale, Editura Universităţii "Transilvania", Braşov, 2010 26. Pop, Claudia, Vocea cântată şi didactica cultivării ei, Editura Universităţii "Transilvania", Braşov, 2004 27. Preda, V., îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 28. Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995 29. Radu, I. T., Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001 30. Radu, I., Experienţa didactică şi creativitate, Editura Dacia, 1987 31. Răducanu, Mircea Dan, Principii de didactică instrumentală, Editura Moldova, Iaşi, 1994 32. Răducanu, Mircea Dan, Introducere în teoria interpretării muzicale, Editura Dan, Iaşi 2003 33. Răducanu, Mircea Dan, Metodica studiului şi predării pianului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 34. Secăreanu, N., Cântăreţul artist, Editura Muzicală, Bucureşti, 1965 35. Strungă, C., Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara, 1999 36. Severin, Adriana, Metodica predării cântului, Editura Artes, Iaşi, 2000 37. Solomon, Gina, Metodica predării pianului, Editura Muzicală, Bucureşti, 2021 38. Soreanu, Cristina Mihaela, Arta cântului: didactica specializării, Editura Universităţii "Transilvania", Braşov, 2009 39. Stanciu, A., Violonistica enesciană ca expresie a unei stilistici interpretative, MediaMusica, Cluj, 2006 40. Truiculescu, Marin - Marius, Cântul vocal profesionist, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2011 41. Vătmanu - Matei, Viorica, Psihologie şi expresivitate scenică, Editura Universităţii Naţionale de Muzică, Bucureşti, 2010 42. **** Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii examenului. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU FILATURĂ - ŢESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar reprezintă documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactice/metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Candidatul care doreşte să obţină, prin examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. Astfel, examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind, în principal: ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum şi a didacticii generale; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplinele tehnologice; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conţinuturilor, cum ar fi: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat; ● Proiectarea şi realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare având la bază centrarea activităţii pe elev şi formarea rezultatelor învăţării precizate în standardele de pregătire profesională; ● Selectarea şi aplicarea unor metode şi instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării şi/sau rezultatelor învăţării vizate; C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Materii prime şi materiale utilizate în textile 1.1. Fibre textile: structura macromoleculară şi supramoleculară, influenţa acestora asupra proprietăţilor fibrelor, clasificare, proprietăţi fizice, mecanice şi chimice 1.2. Fire textile: clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice 1.3. Ţesături: clasificare, proprietăţi fizice, mecanice şi igienico-funcţionale 2. Procese tehnologice din filatură 2.1. Procesul tehnologic în filatură: clasificare, definiţie. 2.2. Operaţii tehnologice din filatură 2.2.1. Amestecare, destrămare şi curăţire de impurităţi: definiţie, scopul operaţiilor, principiul de realizare, utilaje care realizează operaţiile, mecanisme specifice 2.2.2. Cardarea: definiţie, scopul operaţiei, mecanismul de cardare, garnituri de cardă, carda, particularităţi constructive pentru prelucrarea fibrelor de bumbac, lână şi liberiene 2.2.3. Laminarea: definiţie, scopul operaţiei, principiul de realizare, trenul de laminat, tipuri constructive, condiţii pentru laminare, particularităţi constructive ale trenului de laminat în funcţie de fibrele prelucrate, utilaje care realizează operaţia 2.2.4. Pregătirea pentru pieptănare şi pieptănarea: definiţie, scopul operaţiei de pieptănare, mecanismul de pieptănare, particularităţi în funcţie de fibrele prelucrate, utilaje care realizează operaţiile 2.2.5. Torsionarea: definiţie, scopul operaţiei, principiul de realizare, mecanismul de torsionare întâlnit la flaier şi maşina de filat cu inele, particularităţi constructive în funcţie de fibrele prelucrate 2.2.6. Înfăşurarea: definiţie, scopul operaţiei, principiul de realizare, mecanismul de înfăşurare întâlnit la flaier şi maşina de filat cu inele, particularităţi constructive în funcţie de fibrele prelucrate 2.3. Elemente de proiectare a firului şi calcule tehnologice (laminaje, torsiune). 3. Procese tehnologice din ţesătorie 3.1. Procese tehnologice pentru obţinerea ţesăturilor din fire simple 3.2. Procese tehnologice pentru obţinerea ţesăturilor din fire răsucite 3.3. Operaţii tehnologice din ţesătorie 3.3.1. Bobinarea: definiţie, scopul operaţiei, schema de principiu, dispozitive comune maşinilor de bobinat 3.3.2. Reunirea şi răsucirea: definiţie, scopul operaţiilor, dispozitivul de răsucire, dispozitivul de înfăşurare 3.3.3. Urzirea: definiţie, scopul operaţiei, sisteme de urzire, tipuri de urzitoare, părţi componente 3.3.4. Încleierea firelor: definiţie, scopul operaţiei, substanţe folosite, rolul acestora, mecanismele maşinii de încleiat 3.3.5. Năvădirea: definiţie, scopul operaţiei, sisteme de năvădire, rolul prezentatoarei şi al năvăditoarei, ustensile folosite 3.3.6. Ţeserea: definiţie, scopul operaţiei, principiul ţeserii, mecanismele şi dispozitivele maşinii clasice de ţesut 3.4. Elemente de proiectarea ţesăturilor: 3.4.1. Legături fundamentale: pânză, diagonal, atlaz (definire, elemente de structură, desenul delegare, raportul de legare, efectul de legare, evoluţia firelor, desenul de montare); 3.4.2. Legături derivate din pânză şi diagonal (definire, elemente de structură, desenul de legare, raportul de legare, efectul de legare, evoluţia firelor, desenul de montare). 4. Procese tehnologice pentru finisarea materialelor textile 4.1. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, albire. 4.2. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare. 4.3. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea şi albirea. 4.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile: tipuri de coloranţi, principiul vopsirii, factorii care influenţează vopsirea, procedee de vopsire. 4.5. Tehnologii şi utilaje pentru imprimarea materialelor textile: definiţia imprimării, principiul imprimării, procedee de imprimare, maşina de imprimat cu şabloane. 4.6. Tehnologii şi utilaje pentru apretarea materialelor textile 4.6.1. Apretarea chimică a materialelor textile: definiţie, substanţe folosite, efecte de apretare obţinute, proprietăţi (neşifonabilitate, hidrofobizare, impermeabilizare, ignifugare). 4.6.2. Apretarea fizico-mecanică a materialelor textile: definiţie, substanţe folosite, efecte de apretare obţinute, proprietăţi (termofixarea, scămoşarea, călcarea). 4.7. Controlul calităţii produselor finisate: defecte, cauze şi remedieri 5. Conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate 5.1. Asigurarea calităţii: calitate internă, calitate externă, calitate totală. 5.2. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea calităţii. 5.3. Sisteme de calitate: definiţie, terminologie, standarde româneşti, europene şi internaţionale. 5.4. Elementele sistemului calităţii:documentaţia sistemului calităţii (manualul calităţii, proceduri, documente specifice locului de muncă, înregistrările calităţii). 5.5. Instrumente şi tehnici în controlul calităţii: diagrama cauză - efect, diagrama Pareto, histograma, fişa de inspecţie (definiţie, scop, procedură de aplicare). 6. Sănătatea şi securitatea muncii 6.1. Legislaţia specifică domeniului sănătăţii şi securităţii în muncă. 6.2. Măsuri de protecţie în muncă: instructaje, fişa individuală şi colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie. 6.3. Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico-sanitare, consecinţele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. 6.4. Măsuri de acordare a primului ajutor: definiţie, trusă de prim - ajutor. 6.5. Sisteme şi dispozitive de protecţie: individuale şi colective specifice locului de muncă 6.6. Factorii de risc de la locul de muncă: definiţie, clasificare, exemple. 6.7. Boli profesionale: definiţie, clasificare, boli specifice domeniului textile - pielărie. 6.8. Accidente de muncă: definiţie, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile - pielărie. 6.9. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile - pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecţie. BIBLIOGRAFIE
┌───┬───────────────┬──────────────────┐
│ │Antoniu, Gh., │Fibre textile, │
│1. │Gribincea, V., │Aplicaţii, vol 2, │
│ │Arnăutu, I. │Editura Dosoftei, │
│ │ │Iaşi, 1995 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │Avram, M., │Structura firelor,│
│2. │Avram, D. Buhu,│Editura Gh. │
│ │L. │Asachi, Iaşi 2002 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Bazele proceselor │
│ │Barbu I., Vîlcu│din filatură, │
│3. │C., │ediţia a II-a, │
│ │ │Editura Mirton, │
│ │ │Timişoara, 2002 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Structura şi │
│ │ │proiectarea │
│4. │Bălăneanu, M. │firelor, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 1992 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Utilajul si │
│ │ │tehnologia │
│ │ │meseriei. Finisor │
│5. │Bucurenci, E., │produse textile, │
│ │s.a. │vol. I şi II │
│ │ │Editura Didactică │
│ │ │şi Pedagogică │
│ │ │Bucureşti, 1990 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Tehnologie chimică│
│6. │Butnaru, R., │textilă, │
│ │s.a. │Rotaprint, Iaşi, │
│ │ │1998 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Procedee speciale │
│ │Butnaru, R., │de finisare a │
│7. │Stoichiţescu, │materialelor │
│ │L., │textile, Editura │
│ │ │Gh. Asachi, Iaşi, │
│ │ │1995 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Structura şi │
│ │ │proiectarea │
│ │ │ţesăturilor, │
│8. │Chinciu, D. │Partea I-a, │
│ │ │Legături pentru │
│ │ │ţesături simple, │
│ │ │vol. II, Rotaprint│
│ │ │I. P. Iaşi, 1990 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Tehnologii de │
│9. │Cioară, I. │ţesere, Editura │
│ │ │Performantica, │
│ │ │Iaşi, 2008 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Structura │
│ │ │ţesăturilor, │
│10.│Cioară, I. │Editura │
│ │ │Performantica, │
│ │ │Iaşi, 2001 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Inginerie generală│
│ │ │în │
│11.│Cioară, I., │textile–pielărie, │
│ │Onofrei, E. │Editura │
│ │ │Performantica, │
│ │ │Iaşi, 2007 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Ingineria │
│ │Cioară, I., │proceselor │
│12.│Ursache, M. │textile, Editura │
│ │ │Gh. Asachi, Iaşi, │
│ │ │2000. │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Noi tehnologii, │
│ │ │utilaje şi aparate│
│13.│Ciocoiu M., │textile, Editura │
│ │ │Performantica, │
│ │ │Iaşi, 2002 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │Gribincea, V., │Fibre textile, │
│14.│Antoniu, Gh., │Aplicaţii, vol.1, │
│ │Bordeianu, │Editura Venus, │
│ │D.,L., │Iaşi, 2001 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Fibre textile – │
│ │Gribincea, V., │Proprietăţi │
│15.│Bordeianu, │generale, Editura │
│ │D.,L., │Performantica, │
│ │ │Iaşi, 2002 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Materii prime şi │
│ │ │materiale folosite│
│ │Ieacobeanu, I.,│în industria │
│16.│Cociu, V. │uşoară, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti 1997 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Tehnologii textile│
│ │ │şi de confecţii, │
│17.│Iosif E. ş.a. │Editura Didactică │
│ │ │şi Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 1988 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │cultura de │
│ │ │specialitate – │
│18.│Lupaşcu-Ţiglea,│instruire │
│ │R. ş.a. │teoretică, clasa a│
│ │ │IX-a, Editura │
│ │ │Oscar Print, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │cultura de │
│ │ │specialitate – │
│19.│Lupaşcu-Ţiglea,│instruire │
│ │R. ş.a. │practică, clasa a │
│ │ │IX-a, Editura │
│ │ │Oscar Print, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │Şcoala de Arte şi │
│ │ │Meserii – modulul │
│ │ │„Produse textile, │
│20.│Lupaşcu-Ţiglea,│piele şi │
│ │R. ş.a. │înlocuitori de │
│ │ │piele”, clasa a │
│ │ │X-a, Editura Oscar│
│ │ │Print, Bucureşti, │
│ │ │2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │clasa a IX-a , │
│21.│Lupaşcu-Ţiglea,│Industrie textilă │
│ │R. ş.a. │şi pielărie, │
│ │ │Editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2011 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │clasa a X-a , │
│22.│Lupaşcu-Ţiglea,│Industrie textilă │
│ │R. ş.a. │şi pielărie, │
│ │ │Editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2011 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Materii prime în │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│industria textilă │
│23.│R. ş.a. │şi pielărie, │
│ │ │editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2019 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază │
│ │ │în industria │
│ │ │uşoară – instruire│
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│teoretică, anul I │
│24.│R. ş.a. │Şcoala │
│ │ │Profesională, │
│ │ │Editura Oscar │
│ │ │Print, Bucureşti, │
│ │ │2003 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază │
│ │ │în industria │
│ │ │uşoară – instruire│
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│practică, anul I │
│25.│R. ş.a. │Şcoala │
│ │ │Profesională, │
│ │ │Editura Oscar │
│ │ │Print, Bucureşti, │
│ │ │2003 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│în industria │
│26.│R. ş.a. │uşoară – instruire│
│ │ │teoretică, Editura│
│ │ │Oscar Print 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│în industria │
│27.│R. ş.a. │uşoară – instruire│
│ │ │practică, Editura │
│ │ │Oscar Print 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Sănătatea şi │
│ │ │securitatea muncii│
│ │ │şi protecţia │
│28.│Lupaşcu-Ţiglea,│mediului în │
│ │R. ş.a. │industria textilă │
│ │ │şi pielărie, │
│ │ │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2019 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │„Lucrător în │
│ │ │filatură – │
│ │Marinescu, I. │ţesătorie”, clasa │
│29.│ş.a. │a X-a, Şcoală de │
│ │ │Arte şi Meserii, │
│ │ │Editura Oscar │
│ │ │Print 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Suport de curs │
│ │ │pentru modulul │
│ │ │„Sănătatea şi │
│ │Marinescu, I. │securitatea │
│30.│ş.a. │muncii”, Industrie│
│ │ │textilă şi │
│ │ │pielărie, Editura │
│ │ │Mistral, │
│ │ │Bucureşti, 2008 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Materii prime │
│ │Merticaru, V., │textile, Editura │
│31.│Giurgiu, D. │Economică │
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │Bucureşti, 2001 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Coloranţi şi │
│ │ │auxiliari │
│32.│Mureşan, R., │utilizaţi în │
│ │ │industria textilă,│
│ │ │Editura Cermi, │
│ │ │Iaşi, 1998 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Asigurarea │
│33.│Roman Stan, F.,│calităţii, Editura│
│ │ │CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2009 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Utilajul şi │
│ │ │tehnologia filării│
│ │Rotariu, M. Z. │şi calcule în │
│34.│ş.a │filatură, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 1989 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Tehnologii │
│35.│Spanţu, C., │textile, Editura │
│ │ │Economică, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Proiectarea │
│ │ │produselor │
│36.│Spanţu, C., │textile, Editura │
│ │ │Mistral, │
│ │ │Bucureşti, 2007/ │
│ │ │2008 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Auxiliarele │
│ │ │curriculare pentru│
│ │ │disciplinele/ │
│37.│*** │modulele din aria │
│ │ │curriculară │
│ │ │Tehnologii, în │
│ │ │vigoare │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Curriculum şcolar │
│ │ │pentru clasele IX-│
│ │ │XII pentru │
│ │ │modulele din aria │
│38.│*** │curriculară │
│ │ │Tehnologii, │
│ │ │domeniul Industrie│
│ │ │textilă şi │
│ │ │pielărie, în │
│ │ │vigoare │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manualul │
│ │ │Inginerului │
│39.│*** │Textilist – vol. │
│ │ │1, 2, 3, Editura │
│ │ │AGIR, Bucureşti, │
│ │ │2002 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Standardele de │
│ │ │pregătire │
│ │ │profesională │
│40.│*** │pentru domeniul │
│ │ │Industrie textilă │
│ │ │şi pielărie, în │
│ │ │vigoare │
└───┴───────────────┴──────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4. │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom, Iaşi,│
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│ │ │
│ │Stanciu T.│Didactica │Editura │
│6. │Potolea, │disciplinelor │Performantica,│
│ │D., Necşu,│tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │I., Iucu, │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pregătirea │ │
│ │R.B., │psihopedagogică │Editura │
│7. │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.- O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│*** │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│*** │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│*** │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU FILATURĂ-ŢESĂTORIE-FINISAJ TEXTIL MAIŞTRI INSTRUCTORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul şcolar în vigoare şi este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoaşterea, de către maistrul - instructor, a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor tehnologice şi a metodicii predării acestora; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării rezultatelor învăţării dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. B. COMPETENŢELE MAISTRULUI INSTRUCTOR Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Proiectarea şi realizarea activităţilor de pregătire/instruire practică; ● Selectarea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate activităţii de pregătire/instruire practică; ● Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de protecţia mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Materii prime utilizate în filatură 1.1. Fibre naturale: clasificare, proprietăţi fizice, mecanice şi chimice 1.2. Fibre chimice: clasificare, proprietăţi fizice, mecanice şi chimice 2. Tehnologii de obţinere a firelor 2.1. Procesul tehnologic în filatură: clasificare, definiţie 2.2. Operaţii tehnologice din filatură 2.2.1. Amestecare, destrămare şi curăţire de impurităţi ● Definiţie, scopul operaţiilor, principiul de realizare; ● Maşini şi instalaţii 2.2.2. Cardarea ● Scopul operaţiei; ● Garnituri de cardă; ● Maşini şi instalaţii; ● Particularităţi în funcţie de fibrele prelucrate 2.2.3. Laminarea ● Scopul operaţiei; ● Utilaje - schema tehnologică; ● Particularităţi constructive ale trenului de laminat în funcţie de fibrele prelucrate 2.2.4. Pregătirea pentru pieptănare şi pieptănarea ● Scopul operaţiei; ● Utilaje - schema tehnologică; ● Particularităţi ale mecanismului de pieptănare în funcţie de fibrele prelucrate 2.2.5. Filarea preliminară ● Scopul filării preliminare; ● Utilaje - schema tehnologică; ● Operaţii tehnologice realizate 2.2.6. Filarea finală ● Scopul operaţiei; ● Utilaje - schema tehnologică a maşinilor de filat cu inele; ● Particularităţi constructive ale maşinilor de filat cu inele 3. Tehnologii de obţinere a ţesăturilor 3.1. Materii prime utilizate în ţesătorie 3.1.1. Fire - clasificare, proprietăţi fizice şi mecanice 3.2. Operaţii tehnologice de prelucrare a firelor de urzeală şi bătătură în vederea ţeserii 3.2.1. Operaţii tehnologice pentru obţinerea ţesăturilor din fire răsucite 3.2.2. Operaţii tehnologice pentru obţinerea ţesăturilor din fire simple 3.3. Bobinarea ● Scopul operaţiei; ● Maşini de bobinat - schema de principiu; ● Dispozitive comune maşinilor de bobinat. 3.4. Răsucirea ● Scopul operaţiei; ● Maşini de răsucit cu inele - schema tehnologică. 3.5. Urzirea ● Scopul operaţiei; ● Sisteme de urzire; ● Tipuri de urzitoare, părţi componente. 3.6. Încleierea firelor ● Scopul operaţiei; substanţe folosite; ● Maşini de încleiat - schema tehnologică. 3.7. Năvădirea ● Sisteme de năvădire; ● Accesorii folosite. 3.8. Ţeserea - definiţie, scopul operaţiei, principiul ţeserii, mecanismele şi dispozitivele maşinii clasice de ţesut. 3.9. Ţeserea pe maşini neconvenţionale - principiul ţeserii. 3.10. Controlul calităţii semifabricatelor pe operaţii 4. Procese tehnologice pentru finisarea materialelor textile 4.1. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea şi albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, albire (definiţie, scop, factori de influenţă). 4.2. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare (definiţie, scop, factori de influenţă). 4.3. Tehnologii şi utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea şi albirea (definiţie, scop, factori de influenţă). 4.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile: tipuri de coloranţi, principiul vopsirii, factorii care influenţează vopsirea, procedee de vopsire. 4.5. Tehnologii şi utilaje pentru imprimarea materialelor textile: definiţia imprimării, principiul imprimării, procedee de imprimare, maşina de imprimat cu şabloane. 4.6. Tehnologii şi utilaje pentru apretarea materialelor textile 4.6.1. Apretarea chimică a materialelor textile: definiţie, substanţe folosite, efecte de apretare obţinute, proprietăţi (neşifonabilitate, hidrofobizare, impermeabilizare, ignifugare). 4.6.2. Apretarea fizico-mecanică a materialelor textile (termofixarea, scămoşarea, călcarea). 5. Întreţinerea utilajelor din textile-pielărie 5.1. Curăţarea şi ungerea utilajelor 5.1.1. Curăţarea utilajelor: locuri de curăţare, ustensile necesare, grafic de curăţare 5.1.2. Ungerea utilajelor: definiţie, tipuri de lubrifianţi şi sisteme de ungere 5.1.3. Identificarea locurilor de curăţire şi ungere la utilajele deservite 5.2. Norme tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor. Metode de întreţinere: definiţie, clasificare, caracterizare 5.3. Respectarea normelor de protecţie a mediului privind depozitarea deşeurilor rezultate din curăţarea utilajelor. 6. Sănătatea şi securitatea muncii 6.1. Legislaţia specifică domeniului sănătăţii şi securităţii în muncă. 6.2. Măsuri de protecţie în muncă: instructaje, fişa individuală şi colectivă de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale şi colective de protecţie. 6.3. Măsuri de igienă individuală în muncă: scop, elemente componente, materiale igienico-sanitare, consecinţele nerespectării măsurilor de igienă individuală în muncă. 6.4. Măsuri de acordare a primului ajutor: definiţie, trusă de prim - ajutor. 6.5. Factorii de risc de la locul de muncă: definiţie, clasificare, exemple. 6.6. Boli profesionale: definiţie, clasificare, boli specifice domeniului textile - pielărie. 6.7. Accidente de muncă: definiţie, clasificare, cauze, accidente specifice locurilor de muncă din domeniul textile - pielărie. 6.8. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului textile - pielărie: zone periculoase, risc de accidentare, măsuri de protecţie. BIBLIOGRAFIE
┌───┬───────────────┬──────────────────┐
│ │ │Structura şi │
│ │ │proiectarea │
│1. │Bălăneanu, M │firelor, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 1992 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Utilajul şi │
│ │ │tehnologia │
│ │ │meseriei – │
│2. │Benjaminov, M. │ţesător, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 1992 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Utilajul şi │
│ │ │tehnologia │
│3. │Bucurenci, E. │meseriei – finisor│
│ │ │produse textile, │
│ │ │E.D.P. │
│ │ │Bucureşti,1993 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Proiectarea │
│ │Catalan, F. │produselor │
│4. │Drăgan, A. │textile, Editura │
│ │ │Oscar Print 2007/ │
│ │ │2008 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manualul │
│ │ │Inginerului │
│5. │Dodu, A., │Textilist – vol. │
│ │(coord.) │1, 2, 3, Editura │
│ │ │AGIR, Bucureşti, │
│ │ │2002, 2003, 2004 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Bazele finisării │
│ │Grigoriu, A.. │materialelor │
│6. │Coman L │textile, Editura │
│ │ │Tehnopress, Iaşi │
│ │ │2001 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Materii prime şi │
│ │ │materiale folosite│
│ │Ieacobeanu, I.,│în industria │
│7. │Cociu, V. │uşoară, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti 1997 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Structura şi │
│ │ │proiectarea │
│8. │Ionescu, A., │ţesăturilor, │
│ │ │Editura Didactică │
│ │ │şi Pedagogică │
│ │ │Bucureşti, 1990 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Tehnologii textile│
│ │ │şi de confecţii, │
│9. │Iosif, E. ş.a. │Editura Didactică │
│ │ │şi Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti 1988 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │cultura de │
│ │ │specialitate – │
│10.│Lupaşcu-Ţiglea,│instruire │
│ │R. ş.a. │teoretică, clasa a│
│ │ │IX-a, Editura │
│ │ │„Oscar Print”, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │cultura de │
│ │ │specialitate – │
│11.│Lupaşcu-Ţiglea,│instruire │
│ │R. ş.a. │practică, clasa a │
│ │ │IX-a, Editura │
│ │ │„Oscar Print”, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │Şcoala de Arte şi │
│ │ │Meserii – modulul │
│ │ │„Produse textile, │
│12.│Lupaşcu-Ţiglea,│piele şi │
│ │R. ş.a. │înlocuitori de │
│ │ │piele”, clasa a │
│ │ │X-a, Editura │
│ │ │„Oscar Print”, │
│ │ │Bucureşti, 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │clasa a IX-a , │
│13.│Lupaşcu-Ţiglea,│Industrie textilă │
│ │R. ş.a. │şi pielărie, │
│ │ │Editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2011 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Manual pentru │
│ │ │clasa a X-a , │
│14.│Lupaşcu-Ţiglea,│Industrie textilă │
│ │R. ş.a. │şi pielărie, │
│ │ │Editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2011 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Materii prime în │
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│industria textilă │
│15.│R. ş.a. │şi pielărie, │
│ │ │editura CD PRESS, │
│ │ │Bucureşti, 2019 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază │
│ │ │în industria │
│ │ │uşoară – instruire│
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│teoretică, anul I │
│16.│R. ş.a. │Şcoala │
│ │ │Profesională, │
│ │ │Editura Oscar │
│ │ │Print, Bucureşti, │
│ │ │2003 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Pregătire de bază │
│ │ │în industria │
│ │ │uşoară – instruire│
│ │Lupaşcu-Ţiglea,│practică, anul I │
│17.│R. ş.a. │Şcoala │
│ │ │Profesională, │
│ │ │Editura Oscar │
│ │ │Print, Bucureşti, │
│ │ │2003 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Sănătatea şi │
│ │ │securitatea muncii│
│ │ │şi protecţia │
│18.│Lupaşcu-Ţiglea,│mediului în │
│ │R. ş.a. │industria textilă │
│ │ │şi pielărie, │
│ │ │Editura CD Press, │
│ │ │Bucureşti, 2019 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │„Lucrător în │
│ │ │filatură – │
│ │Marinescu, I. │ţesătorie”, clasa │
│19.│ş.a. │a X-a, Şcoală de │
│ │ │Arte şi Meserii, │
│ │ │Editura Oscar │
│ │ │Print 2006 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Suport de curs │
│ │ │pentru modulul │
│ │ │„Sănătatea şi │
│ │Marinescu, I. │securitatea │
│20.│ş.a. │muncii”, Industrie│
│ │ │textilă şi │
│ │ │pielărie, Editura │
│ │ │Mistral, │
│ │ │Bucureşti, 2008 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Materii prime │
│ │Merticaru, V., │textile, Editura │
│21.│Giurgiu, D. │Economică │
│ │ │Preuniversitaria, │
│ │ │Bucureşti, 2001 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Utilajul şi │
│ │ │tehnologia filării│
│ │Rotariu, M. Z. │şi calcule în │
│22.│ş.a │filatură, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, │
│ │ │Bucureşti, 1989 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Tehnologii │
│23.│Spanţu, C., │textile, Editura │
│ │ │Economică, │
│ │ │Bucureşti, 2002 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Proiectarea │
│ │ │produselor │
│24.│Spanţu, C., │textile, Editura │
│ │ │Mistral, │
│ │ │Bucureşti, 2007 │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Standardele de │
│ │ │pregătire │
│ │ │profesională │
│25.│*** │pentru domeniul │
│ │ │Industrie textilă │
│ │ │şi pielărie, în │
│ │ │vigoare │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Curriculum şcolar │
│ │ │pentru clasele │
│ │ │IX-XII pentru │
│ │ │modulele din aria │
│26.│*** │curriculară │
│ │ │Tehnologii, │
│ │ │domeniul Industrie│
│ │ │textilă şi │
│ │ │pielărie, în │
│ │ │vigoare │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │Auxiliarele │
│ │ │curriculare pentru│
│ │ │disciplinele/ │
│27.│*** │modulele din aria │
│ │ │curriculară │
│ │ │Tehnologii, în │
│ │ │vigoare │
└───┴───────────────┴──────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4. │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă, │ │ │
│ │C., │Didactica │Editura │
│6. │Stanciu T.│disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Necşu, I.,│Pregătirea │ │
│ │Iucu, │psihopedagogică │Editura │
│7. │R.B., │Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │Pânişoară,│definitivat şi │2008 │
│ │I.- O. │gradul didactic │ │
│ │(coord.) │II │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu I.T. │procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare - Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│*** │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│*** │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│*** │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU KINETOTERAPIE - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru Kinetoterapie se adresează candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale pentru susţinerea Examenului naţional de definitivare în învăţământ. Aceasta este elaborată în acord cu specificul activităţilor desfăşurate în unităţile de învăţământ special. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor care accentuează importanţa formării competenţelor specifice domeniului. Tematica ştiinţifică, tematica pentru didactica specifică Kinetoterapiei şi bibliografia, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie un reper pentru candidaţi în demersul susţinerii Examenului naţional de definitivare în învăţământ. Astfel, examenul de definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat şi adaptat specificului Kinetoterapiei. Programa pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământ la disciplina Kinetoterapie permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a aplicării adecvate a noţiunilor didacticii specifice Kinetoterapiei. Atât în proiectarea activităţilor didactice, cât şi pe parcursul desfăşurării acestora, cadrul didactic cu specializarea kinetoterapie este necesar să ţină cont de particularităţile de dezvoltare psihoneuromotorie, de vârsta elevilor, tipul deficienţei şi de resursele materiale şi umane de care dispune. Cadrul didactic cu specializarea kinetoterapie trebuie să demonstreze o serie de abilităţi şi competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social, şi să dovedească în cursul evaluării prin Examenul naţional de definitivare în învăţământ, nu numai nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. B. COMPETENŢELE SPECIFICE CADRULUI DIDACTIC CU SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE 1. Cunoaşterea prevederilor documentelor oficiale care reglementează activitatea pentru disciplina Kinetoterapie. 2. Proiectarea programelor de intervenţie specifică şi a evaluării în funcţie de patologia şi de particularităţile elevilor. 3. Organizarea şi conducerea eficientă a procesului de aplicare a programelor specifice de kinetoterapie. 4. Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul kinetoterapiei. 5. Analizarea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei Kinetoterapie. 6. Aplicarea principiilor didactice în cadrul activităţilor de kinetoterapie. 7. Aplicarea programelor de intervenţie kinetoterapeutică. 8. Aplicarea modalităţilor de evaluare specifice kinetoterapiei. C. CONŢINUTURILE PROGRAMEI C.I. TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - NOŢIUNI TEORETICE DIN KINETOTERAPIE 1. Obiectivele Kinetoterapiei 2. Măsurare şi evaluare în Kinetoterapie. 3. Principiile generale în aplicarea tratamentului. 4. Mijloacele Kinetoterapiei. 5. Kinetoprofilaxia primară şi secundară. 6. Metode şi tehnici în Kinetoterapie. 7. Aliniamentul corpului. 8. Deficienţele fizice ale elevilor: forme clinice, tratament corectiv complex. 9. Kinetoterapia afecţiunilor post-traumatice. C.II. TEMATICA PENTRU DIDACTICA SPECIFICĂ KINETOTERAPIEI 1. Respectarea principiilor didactice în Kinetoterapie. 2. Particularităţile procesului educativ-terapeutic la diferite categorii de deficienţi. 3. Utilizarea procedeelor şi metodelor de corectare a posturii şi aliniamentului corporal şi de reeducare neuromotorie. 4. Respectarea principiilor generale în aplicarea tratamentului kinetoterapeutic. 5. Aplicarea metodelor şi tehnicilor de evaluare în Kinetoterapie. 6. Stabilirea conţinuturilor pentru tratamentul corectiv al deficienţelor fizice ale elevilor. 7. Aplicarea metodelor speciale în Kinetoterapie. 8. Organizarea, proiectarea şi conducerea activităţii în Kinetoterapie. D. BIBLIOGRAFIE 1. Baciu, C. şi colab., (1981), Kinetoterapie pre- şi postoperatorie, Editura Sport-Turism, Bucureşti. 2. Chiriac, M., (2000), Testarea manuală a forţei musculare, Editura Universităţii din Oradea. 3. Ciolcă, C., (2012), Elemente de metodologia instruirii aplicate în kinetoterapie, Editura Universitară, Bucureşti. 4. Cordun, M., (1999), Kinetologie medicală, Editura AXA, Bucureşti. 5. Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, Editura CD Press, Bucureşti. 6. Drăgan, I., (2002), Medicină sportivă aplicată, Editura Medicală, Bucureşti. 7. Fozza C., A., (2002), Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura Fundaţia România de mâine, Bucureşti. 8. Jianu, M. (2006), Noţiuni practice de ortopedie pediatrică de la nou-născut la adolescent, Pro Editură şi Tipografie, Bucureşti. 9. Kiss, I., (1999), Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului locomotor, Editura Medicală, Bucureşti. 10. Marcu, V., (1995), Bazele teoretice ale exerciţiului fizic în kinetoterapie, Editura Universităţii din Oradea, Oradea. 11. Marcu, V., Dan, M. (coord.), (2006), Kinetoterapie/Pshysiotherapy, Editura Universităţii din Oradea, Oradea. 12. Plas, F., Hargon, E., (2001), Kinetoterapie activă. Exerciţii terapeutice, Editura Polirom, Bucureşti 13. Robănescu, N., (1999), Reeducarea neuromotorie, Editura Medicală, Bucureşti. 14. Sbenghe, T., (1999), Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală, Bucureşti. 15. Sbenghe, T., (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti. 16. Sbenghe, T., (1981), Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicală, Bucureşti. 17. Sidenco, E.L., 2003, Masajul în kinetoterapie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 18. Sidenco, E.L., (2003), Evaluarea articulară şi musculară a membrului superior - Aplicaţii în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 19. Sidenco, E.L., (2003), Coloana vertebrală şi membrul inferior - Evaluare mioarticulară în kinetoterapie şi medicina sportivă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 20. Şerbescu, C, (2000), Kinetoprofilaxia primară - Biologia condiţiei fizice, Editura Universităţii din Oradea, Oradea. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, limba bulgară, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale cu limbă de predare bulgară maternă, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura bulgară maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba bulgară maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. – exprimarea corectă şi fluentă în limba de predare bulgară maternă Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura bulgară maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba bulgară maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTĂ: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ LIMBA BULGARĂ – Elemente de fonetică şi fonologie. – Aspecte contrastive cu limba română. – Morfologie. – Părţile de vorbire flexibile: definiţia, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma şi neflexibile. – Probleme de punctuaţie şi ortografie. – Aspecte contrastive cu limba română. LITERATURA BULGARĂ ● Literatura bulgara veche-Kiril şi Metodii. Importanţa activităţii lor spirituale şi culturale. Discipolii acestora-Kliment Ohridski, K-tin Preslavski. (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba şi literatura bulgară ● Dinekov P. Istoria na starata bălgarska literatura, Sofia, 1961. ● Mihăilă G. Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi, Bucureşti, 1972. ● Rusev P. Grigorii Tamblak v Rumănia i starata rumănska literatura, Sofia, 1966. ● Dinekov P. Bălgarski văzrojdenti, Sofia, 1963. ● Fotiade, Laura - Baz Locul lui Iordan Iovkov în relaţiile literare româno-bulgare din secolul al XI-lea, în "Studii de literatura universala", vol. III, Bucureşti, 1961, p.237-255. ● Iufu Zl. şi Fotiade L. Antologie de texte din literatura bulgară, Bucureşti, 1962. ● Iufu Zl., Zavera D. Răspândirea literaturii bulgare moderne în România până la 1944, în "Romanoslavica", 1963, IX, (p.447-483). ● Zarev P. Panorama na bălgarskata literatura, vol. I, partea I şi II, 1966, 1967; ed. II, 1970. ● Iufu Zl. Oglindirea realităţii româneşti în opera lui L. Karavelov, în "Analele Universităţii Bucureşti", Filologie, nr. 23, 1961, p.50. ● D. Zavera Prelegeri de literatura bulgara, Bucureşti, 1978. ● D. Zavera Prelegeri de folclor comparat român-bulgar (Cântece haiduceşti), Bucureşti, 1979. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe. Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric: - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic: - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica). ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită). ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată). ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui). ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: Înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei) Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ ● Structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale. ● Concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu). ● Planul de învăţământ - organizare şi importanţa pentru educaţia timpurie. ● Elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice). ● Jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului. ● Jocul - principala formă de dezvoltare a limbajului, strategii de dezvoltare a limbajului prin joc, forme de realizare. ● Educaţia timpurie şi strategii de dezvoltare a limbajului la preşcolari. ● Tipuri de activităţi şi mijloace de realizare axate pe dezvoltarea limbajului. ● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârsta preşcolară. ● Activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese). ● Adaptare curriculară - diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. ● Evaluarea şi interpretarea rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului sub 3 ani - rolul acestora, metode şi instrumente, fişa de apreciere a progresului copilului. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● *** Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba cehă maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale cu limbă de predare cehă maternă, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura cehă maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba cehă maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. – exprimarea corectă şi fluentă în limba de predare cehă maternă Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura cehă maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba cehă maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTĂ: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ LIMBA CEHĂ Fonetika a fonologie - Zakladni zakony ceske fonetiky. – Vztah mezi mluvenou a psanou formou. – Tvoreni ceskych samohlasek a souhlasek. – Odchylky od vyslovnosti ruznych ceskych hlasek. – Zvlastni ceske souhlasky: r, ch, d', t', n. Morfologie - Podstatna jmena, lexikalni, gramaticke a morfologicke kategorie. Sklonovani ceskych podstatnych jmen. Padove tvary a jejich soucasny vyvoj. – Pridavna jmena, lexikalni a gramaticke kategorie. Urcita a neurcita pridavna jmena. Stupne prirovnani. – Zajmena a zajmenne kategorie v cestine. – Cislovky, sklonovani a kategorie cislovek. – Slovesa. Slovesne zpusoby a casy. Slovesny aspekt. – Prislovce, klasifikace a srovnani. – Predlozky, interjekce, spojky a castice. Interpunkce a pravopis - Zasady pravopisu. Pravidla pravopisu a pravopisna pravidla. – Interpunkcni a pravopisna znamenka. Funkcnost interpunkcnich a pravopisnych znamenek. – Psani velkych pismen. Zkratky. Syntax - Syntax vet a souveti. Hlavni a vedlejsi casti vety. LITERATURA CEHĂ ● Pojmy literarni teorie - Pojem literarniho dila: basnicky jazyk, basnicky obraz, subjekt, kompozice, postava. ● Literarni zanry. ● Hlavni literarni druhy. ● Ceska literatura pro deti - Josef Lada - Kocour Mikes, Bubaci a hastrmani, Nezbedne pohadky, Josef Lada detem, Rikadla, Velka kniha ceskych fikadel. – Bozena Nemcova - O Popelce, Princ Bajaja, Cert a Kaca, O Pernikove chaloupce, O princezne se zlatou hvezdou, Chytra horakyne, O Smolickovi, O kohoutkovi a slepicce, O zlatem kolovratku, O hloupem Honzovi. – Frantisek Hrubin - Smolicek a jeskynky, Slabikaf po mame, Pohadka o Kvetusce, Pernikova chaloupka. Cervena Karkulka. – Karel Jaromir Erben - Hrnecku, var! Ptak Ohnivak a liska Ryska, Otesanek, Snehurka, Rozum a stesti, Obuchu, hybej se! O trech pradlenach. – Ondrej Sekora - Ferda Mravenec, Trampoty brouka Pytlika, Sedm pohadek. – Jiri Zacek - Hadanky a lusteniny, Kdo neveri, at tam bezi. – Eduard Petiska - O jablonce, O detech a zviratkach, Pohadkovy dedecek, Jak krtek ke kalhotkam pfisel, Krtek a auticko. – Karel Capek - Devatero pohadek, Mel jsem psa a kocku. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba cehă ● Ceskoslovenska akademia ved, Mluvnice cestiny, I - III, Praha, Academia.,1986/87. ● Kolektiv autoru, Pfirucni mluvnice cestiny, Praha, Nakladatelstvi Lidove noviny, 1996. ● CSAV, Pravidla ceskehopravopisu, Praha, Nakl. CSAV, 1975. ● Miroslav Grepl, Petr Karlik, Skladba spisovne cestiny, Praha, Nakl.SPN, 1986. ● Vladimir Smilauer, Novoceske tvofeni slov, Praha, SPN, 1971. ● Jaromira Sindelarova - Svatava Skodova, Cestinajako cilovyjazyk, Praha, 2013. ● Milan Polak, Didaktika ceskeho jazyka, SPN, Praha, 2010. ● Cechova M. a kol., Cestina a jeji vyucovani.Metodika ceskeho jazyka, SPN, Praha, 1998. ● Kostecka J., Do sveta cestiny jinak, Jinocany, H+H, 1993. Bibliografie orientativă - Literatura cehă ● CSAV, Dejiny ceske literatury, I-III, Praha, Nakl. CSAV, 1959-1961. ● Lubor Machala, Eduard Petru a kolektiv, Panorama ceske literatury (Literarni dejiny od pocatku do soucasnosti), Olomouc, Nakl, Rubico, 1994. ● Jan Lehar, Alexander Stich, Jaroslava Janackova, Jiri Holy, Ceska literatura od pocatku k dnesku, Praha, nakl. Lidove noviny, 1998. ● Tiberiu Pleter, Vybor z moderni ceske literatury, Bucureşti, EDP, 1992. D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: Înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ - Struktura kurikularnich dokumentu pro rane vzdelavani; zasady a zakladni hodnoty. – Zakladni pojmy kurikularnich dokumentu pro rane vzdelavani (vyvojove domeny, vyvojove dimenze raneho vzdelavani, pozorovatelne projevy chovani, rocni studijni temata). – Ucebni plan-vyznam a usporadani. – Metodika provadeni ucebniho planu. Zakladni prvky: program dennich aktivit, volne hry a aktivity, rutina a prechody, tematicke aktivity a odpoledni aktivity rozvijejici osobni sklony/ dispozice/postoje, mimoskolni aktivity). – Priprava na pedagogickou cinnost v mladsim predskolnim veku (mladsi predskolni vek podle odborni literatury - Prucha - Kot'atkova, 2013): celorocni planovani, tydenni planovani, projekt vyuky (tema, obecne cile, specificke cile, pedagogicke cinnosti). – Hra - hlavni forma organizace procesu uceni v mladsim predskolnim veku; Klasifikace her; Funkce hry. Formativni/vychovne hodnoty hry. – Diferenciace a individualizace v procesu uceni v mladsim predskolnim veku. Prizpusobeni kurikula pro potreby ditete. – Typy tematickych cinnosti a zpusoby realizace v mladsim predskolnim veku. – Hodnoceni v mladsim predskolnim veku. Pojem hodnoceni: definice a analyza. Specificke formy hodnoceni pro mladsi predskolni vek. Funkce hodnoceni. Metody a nastroje hodnoceni vysledku a pokroku v mladsim predskolnim veku. Intepretace a vyuziti vysledku hodnoceni pokroku ditete v mladsim predskolnim veku. – Specificke aspekty komunikace s rodiei (souvislosti komunikace, zpusoby komunikace, faze, povinnosti, prava). BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ ● Allen, K., E. & Marotz, L. R., Prehled vyvoje ditete od prenatalniho obdobi do 8 let. Praha: Portal, 2000. ● Belinova, Ludmila, Metodika vychovne prace v jeslich a matefskych skolach. Praha: Statni pedagogicke nakladatelstvi, Metodicke prirueky, 1986. ● Capek, R. Ueitel a rodie. Praha: Grada, 2013. ● Dolezalova, H., Napady pro maminky na matefske dovolene, Praha, Portal, 1998. ● Helus, Z., Dite v osobnostnim pojeti. Obrat k diteti jako vyzva a ukol pro rodiee, Praha, Portal, 2009. ● Kohlova, M., Rozvijime tvorivost a sikovnost deti od 1 do 3 let, Praha, Portal, 2008. ● Komensky, J. A.: Velka didaktika. Bratislava: SPN, 1991. ● Kot'atkova, S., Hry v materske skole v teorii a praxi, Praha, Grada, 2005. ● Kot'atkova, S., Dite a materska skola. Co by meli rodiee znat, ueitele respektovat a rozvijet. Praha, Grada, 2014. ● Kovalikova, S., Integrovana tematicka vyuka, Kromeriz, Spirala, 1995. ● Kratochvilova, J., Syslova, Z., Prirueka pro rodiee. Pruvodce hodnocenim rozvoje ditete a komunikace s materskou skolou, Praha, Raabe, 2018. ● Kryeova, M., Cinnosti k rozvoji reeovych dovednosti deti v predskolnim vzdelavani, Praha, Raabe, 2018. ● Lazova, L., Materska skola komunikuje s rodiei. Vymena informaci, reseni problemu, Praha: Portal, 2013. ● Matejeek, Z., Prvnich 6 let ve vyvoji a vychove ditete, Praha, Grada, 2005. ● Opravilova, E., Predskolni pedagogika, Praha, Grada, 2016. ● Prucha, J., Mares, J., Walterova, E., Pedagogicky slovnik, Praha, Portal, 2009. ● Prucha, Jan a So±a Kot'atkova, Pfedskolnipedagogika: ucebnice pro stfedni a vyssi odborne skoly, Praha, Portal, 2013. ● Sedlaekova, H., Syslova, Z., Stepankova, L., Hodnoceni vysledku predskolniho vzdelavani. Praha, Wolters, 2012. ● Syslova, Zora, Borkovcova I., Prucha, J., Pece a vzdelavani deti v ranem veku: komparace ceske a zahranicni situace. Praha, Wolters Kluwer, 2014. ● Smelova, E., Prasilova, J. et al., Didaktika predskolniho vzdelavani, Praha, Portal, 2018. ● Suchankova, E., Hra a jeji vyuziti v predskolnim vzdelavani, Praha, Portal, 2014. ● EACE, EURYDICE, Vzdelavani a pece v ranem detstvi v Evrope pfekonavani socialnich a kulturnich nerovnosti, Luxembourg, Publications Office, eeska verze, 2009. ● EVROPSKA KOMISE, EACEA, EURYDICE, EUROSTAT, Klicove udaje o vzdelavani a peci v ranem detstvi Evrope: Zprava Euridice a Eurostatu. Lucemburk, 2014. ● *** Aktualni ueebne osnovy pro rane vzdelavani F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● *** Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE îN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba croată maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, în limba croată maternă, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura croată maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba croată maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba croată maternă): - Limba şi literatura croată maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba croată maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTĂ: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ LIMBA CROATĂ MATERNĂ 1. Elemente de fonetică şi de ortografie, ortoepie şi ortografie - Alfabetul limbii croate – Fonetică - Fonologie – Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane – Corespondenţa literă-sunet – Silaba şi despărţirea cuvintelor în silabe – Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă – Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat – Scrierea şi pronunţia corectă a cuvintelor de origine croată – Semne de punctuaţie şi de ortografie 2. Morfologie - Structura morfologică a cuvântului în limba croată – Clasificarea parţilor de vorbire – Structura morfologica a cuvântului 3. Elemente de vocabular - Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) – Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) – Familia de cuvinte; câmpul lexical – Relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice, paronime 4. Părţile de vorbire - Verbul (glagol) - formele verbale personale şi nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul şi persoana verbului, formarea verbelor. – Substantivul (imenica) - categoria genului, numărului, apartenenţei, cazului, funcţiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării şi neterminării (articulat şi nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. – Adjectivul (pridjev) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparaţie ale adjectivelor. – Pronumele (zamjenica) - pronumele personale, posesive predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative. – Numeralul (brojevi) - numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, – Adverbul (prilog), conjuncţia (veznik), interjecţia (uzvik), onomatopeea (onomatopeja) - tipuri/clasificare; prepoziţii şi orientare spaţială (prijedlozi i orijentacija u prostoru) 5. Organizarea propoziţiei şi a frazei - Enunţul. Tipuri de enunţ - propoziţii, fraze; enunţuri asertive, interogative, imperative, exclamative – Propoziţii afirmative şi negative – Relaţii sintactice la nivelul enunţului: coordonarea şi subordonarea - modalităţi/mijloace de realizare 6. Funcţii sintactice - Predicatul - predicat verbal, nominal, copulativ, numele predicativ simplu şi complex. – Subiectul - simplu, multiplu, complex – Complementul ● complementul direct - recunoaştere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaştere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul relativ, complementul de agent – Circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de scop – Atributul - atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanţial, predicativ II. LITERATURA CROATĂ 1. ELEMENTE SPECIFICE DIN FOLCLORUL COPIILOR (rime, ghicitori, numărători, poezii) ● Nevenka Videk: Zagonetka Abeceda ● Zvonimir Balog: Male price o velikim slovima, Mijau, av, mu, kokoda, Jos smo maleni, Zivotinje i njihova djeca, Sto najzanimanja: sto cu biti kad odrastem, Riba na biciklu: pjesme, Dimnjacar ● Mladen Kusec: Djecaci mogu biti, Najbolji djecack na svijetu , Dobar dan, Pozdrav, Drvored ● Grigor Vitez: Kako zivi Antuntun, Od cega su nacinjene ljubice, Pticja Pjevanka, Igra se nastavlja ● Vesna Parun: Sismis letimis, Zuna i djetlic , Jutro, Ide zima ● Stanislav Feminic: Brojalica, Zetva, Maslacak salje djecu u svijet, Kolo, Nakrivio kapu zir ● Stjepan Jaksevac: Koliko ima... ● Milan Taritas: Pozdrav, molim, Mjeseceva godina ● Zvonimir Golob: Godisnja doba ● Jadranka Cuncic- Bandov: Proljetni kisobran, Zvjezdani razgovor, Jesenska sumska sala 2. BASME ŞI POVESTI: ● Ivana Brlic- Mazuranic: Price iz davnine, Sunce Djever i Neva Nevicica, Jagor, Majmun i delfin, Gavra i lija, Kucica a odvec golema, Dvije koze, Zabe traze kralja, Pas i vuk, Lav i krmaca, Mali patuljak ● Suncana Skrinjaric: Kako sanjaju stvari, Nezadovoljna bubamar, Medin Dom, Ducan kod svrake, Plesna haljina zutog maslacka, Tri jabuke s bakino ormara ● Stanislav Femenic: Plava prica, Zaba i jez ● Ivan Goles: Zasto puz nosi svoiju kucicu ● Sanda Markoc: Nestasni medo ● Andelka Martic: Kao tata ● Stanislav Feminic: Leptir i cvijet ● Ivana Radic: Suma zimi ● Zeljka Horvat: Slikoprice ● Zvonimir Balog: Slon i bubamara ● Vladimir Nazor: Bijeli Jelen ● Hrvatske usmene price BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ ● Hrvatski skolski pravopis, Babic, Ham, Mogus ● Hrvatski pravopis uskladen sa zakljuccima, Babic, Mogus ● Hrvatski mrezni rjecnik - Mreznik ● Cestoca rijeci u hrvatskome jeziku. Hrvatski jezik Pandzic I; Stojanov T. ● Gramatika hrvatskoga jezika za gimnazije i visoka ucilista, Silic J, Pranjkovic I. ● Gramatika hrvatskoga jezika- prirucnik za osnovno jezicno obrazovanje, Tezak, Babic ● Reci mi to Kratko I Jasno - Nives Opacic D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ ● Domeniul Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii - elemente vizate în etapa antepreşcolarităţii (dimensiuni ale dezvoltării, comportamente asociate, finalităţi) ● Strategii didactice valorificabile în etapa antepreşcolarităţii în activităţi: - metode, procedee, tehnici valorificabile în creşă – mijloace de învăţământ folosite în creşă (clasice şi moderne) ● Activitatea- mijloc de realizare a demersului instructiv- educativ la grupele de antepreşcolari; aplicaţii pentru domeniul Limbă şi comunicare - jocul didactic, lectura educatoarei, lectura după imagini, activităţi de povestire (povestirea, repovestirea, povestirea creată de antepreşcolar), activităţi de memorizare, activităţi de convorbire ● Prefigurări ale cititului- scrisului în etapa antepreşcolarităţii ● Comunicarea orală în perioada antepreşcolară (comunicare receptivă, comunicare expresivă, transmiterea de mesaje orale) ● Metode şi instrumente de evaluare pentru domeniul Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii - elemente vizate în etapa antepreşcolarităţii; modalităţi de prefigurare a citit-scrisului la vârsta antepreşcolară ● Modalităţi de abordare/ valorificare a diverselor texte în perioada antepreşcolară (textul epic, textul liric, textul dramatic, textul nonliterar - direcţii de abordare, elemente de didactică aplicată, valenţe ale valorificării în perioada antepreşcolară) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ ● Metodika Hrvatskog jezika u razrednoj nastavi, Marinko Lazzarich ● Metodika nastave hrvatskog jezika, Jadranka Jajic ● Lektira u razrednoj nastavi- metodicki prirucnik-Kata Lucic Mumlek ● Igram se, a ucim!- Ksenija Lekic, Jadranka Radetic-Ivetic ● Sto, zasto, kako ... u poucavanju hrvatskoga jezika, Ante Bezen ● Curriculum pentru Educaţie timpurie, 2019 ● Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază. ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică. planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare, Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho-pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare. definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă – structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Anteprescolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oras care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● *** Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba germană maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale cu limbă de predare germană maternă, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura germană maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba germană maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. – exprimarea corectă şi fluentă în limba de predare germană maternă Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura germană maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba germană maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTĂ: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ LIMBA GERMANĂ ● Aussprache und Rechtschreibung - Laute und Buchstaben der deutschen Sprache – Silbentrennung – Betonung – Rechtschreibregeln der deutschen Sprache; Satzzeichen ● Wortebene - Wortarten – Wortbildung – Synonyme und Antonyme – Wortfamilie und Wortfeld – Redewendungen, ubertragene Bedeutung – Wortschatzerweiterung ● Satzebene - Satzglieder, Satzgliedteile, Satzarten – Topik, Umstellprobe – Satzverbindungen und Satzgefuge (Hauptsatz und Nebensatz - Bildung); Form der Nebensatze (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz, verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe); Inhalt der Nebensatze (Subjekt-, Objekt-, Attribut- und Kausalsatz) – Sprachinterferenzen ● Textebene - Verknupfung von Satzen – Stilistik: Umgangssprache, Schriftsprache, Bildungssprache, Arbeitssprache, Mundart – Muttersprache, Fremdsprache, Zweitsprache; Sprachinterferenzen LITERATURA GERMANĂ ● Literacy - die Bedeutung der Kinderliteratur ● Literarische Texte und Sachtexte ● Literarische Texte und Sachtexte fur Kinder - Einteilung ● Gattungen und Untergattungen a) Das Bilderbuch - Sachbilderbucher – Bilderbuch - Lyrik, Prosa – weitere Bilderbucharten b) Kinderlyrik c) Prosa fur Kinder d) Puppenspiele, Rollenspiele Anmerkungen: Die Prufungsaufgaben orientieren sich an folgenden Schwerpunkten: ● der Anwendung der Kompetenzen in Ubungen und Aufgaben und an bekannten oder unbekannten Texten; ● Verfassen von Essays/Erorterungen zu Themen aus dem Prufungslehrplan. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Empfohlene Literatur - Deutsche Sprache und Literatur ● Granzow-Emden, Matthias: Deutsche Grammatik verstehen und unterrichten. Munchen: Narr Francke Attempto Verlag, 2013. ● Pahlow, Heike: Deutsche Grammatik einfach, kompakt und ubersichtlich. Leipzig: Engelsdorfer Verlag, 2010. ● Marquardt, Manfred: Einfuhrung in die Kinder- und Jugendliteratur. Troisdorf: Bildungsverlag EINS, 2005. ● Nager, Sylvia: Literacy: Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur. Freiburg im Breisgau: Herder Verlag, 2005. ● Vom Wege, Brigitte/ Wessel, Mechthild: Kinderliteratur fur sozialpadagogische Berufe. Troisdorf: Bildungsverlag EINS, 2009. D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: Înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● *** www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ ● Das Curriculum der Fruherziehung - Prinzipien und Werte; Padagogische Grundhaltung und Menschenbild, Erziehung und Bildung, Beziehung und Bindung; – Grundlagen der Fruherziehung: Gestaltung von Lernumgebungen und Entwicklungswelten; – Der Lehrplan. Bedeutung und Struktur; – Zur Umsetzung des Lehrplans: ● Der Tagesablauf ● Freies Spiel und offene Lernumgebungen, Routinen und Transitionen, Themen zur persţnlichen Entwicklung (aufgrund persţnlicher Neigungen, Fertigkeiten, Fahigkeiten, am Nachmittag, auBerschulische Angebote) ● Bildungsziele in Lernbereichen und Planung - Einrichtung einer anregenden Lernumgebung: Wochenplane, Themen, Bildungsstandards, Feinziele; – Das Spiel als grundsatzliche Organisationsform von Lernumgebungen in der Krippe: Klassifizierung; – Gestaltung der Lerngelegenheiten (Innen- und AuBenraume, physische und soziale Fţrderung) nach psycho-padagogischen und ergonomischen Kriterien; – Verknupfung verschiedener didaktischer Strategien (Systemcharakter der fruhkindlichen Bildung). ● Methoden und Verfahren zur Fţrderung in verschiedenen Lernbereichen - Differenzierung und Individualisierung in der Krippenpadagogik, curriculare Anpassung; – Lernbereiche und Erfahrungsfelder: Wahrnehmung, emoţionale Entwicklung und soziales Lernen, Entwicklung kognitiver Fahigkeiten und der Freude am Lernen, Kţrper, Bewegung und Gesundheit, Kommunikation, Sprache und Sprechen, bilinguales Lernen, asthetische Bildung, Musik und Bewegung, Natur und Lebenswelt (Erzahlung, Vorlesen, didaktisches Spiel, Memmorieren, Bilderlesen, Beobachtung, Bauen mit Bausteinen und Naturmaterialien, Rollenspiel, Bewegungsspiel, Kneten, Zeichnen, Malen usw.); – Routinen und Ubergange gestalten; – Freies Spiel bzw. Spiele anbieten und begleiten; – Die Bildungspartnerschaft: Beziehung zwischen Krippe und Familie. Elternarbeit (Kommunikationssituationen, Bilingualismus im Kleinkindalter, Aufgaben und Rechte). ● Evaluation in der Fruherziehung - Evaluation als Konzept: Definition und Analyse; – Evaluationsformen in der Fruherziehung; – Funktionen der Evaluation; – Evaluationsmethoden und -bogen zur Erfassung der Entwicklung im Kleinkindalter, Erfassung der Entwicklung vor dem Besuch des Kindergartens - Struktur des Beobachtungsbogens und Erfassung der Indikatoren, die Rolle der Indikatoren; – Interpretation und Verwertung der Evaluationsergebnisse in der Fruherziehung. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● *** Niedersachsisches Kultusministerium: Die Arbeit mit Kindern unter drei Jahren. Handlungsempfehlungen zum Orientierungsplan fur Bildung und Erziehung im Elementarbereich niedersachsischer Tageseinrichtungen fur Kinder. (https://www.mk.niedersachsen.de/download/69891), 2014. ● *** Mehrsprachigkeit in der fruhen Kindheit: Bedingungen, Risiken und Chancen: https://publishup.uni-potsdam.de/opus4-ubp/frontdoor/deliver/index/docId/3088/file/spath02_SP01.pdf ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● *** Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului ● organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice ● combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic ● diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară ● tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) ● variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor ● variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese ● parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● *** Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII, METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ şi METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR EDUCATOARE/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR (ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ) Bucureşti 2023 NOTĂ DE PREZENTARE Programa se adresează educatoarelor, institutorilor şi profesorilor din învăţământul preşcolar, care s-au înscris şi vor susţine examenul de definitivare în învăţământ. În elaborarea programei s-au avut în vedere următoarele principii: - principiul continuităţii formării iniţiale, realizat prin evoluţie în carieră şi dezvoltare profesională; – principiul coerenţei modular-tematice a programei, asigurat prin articularea proiectării ei, prin modul de elaborare a competenţelor generale şi specifice, prin modul de selectare a conţinuturilor ce vor face obiectul evaluărilor vizate, prin diversitatea formelor şi a strategiilor evaluative sugerate pentru a fi utilizate în contextul acestor examinări; – principiul adecvării şi armonizării finalităţilor şi a conţinuturilor învăţământului primar românesc cu direcţiile şi spiritul schimbărilor din societate; – principiul optimizării şi inovării activităţii în învăţământul preşcolar, prin asimilarea celor mai noi achiziţii din ştiinţele educaţiei şi din ştiinţele conexe. Programa pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământ a educatoarelor, institutorilor şi profesorilor din învăţământul preşcolar cu predare în limba germană maternă vizează competenţe abordabile din perspectiva dimensiunii cognitive, procedural-aplicative şi atitudinale şi propune o tematică ce corespunde tendinţelor în evoluţia disciplinelor. Structura programei este următoarea: ● Notă de prezentare. ● Competenţele specifice a educatoarelor, institutorilor şi profesorilor din învăţământul preşcolar cu predare în limba maternă germană. ● Tematica programei în următoarea ordine a disciplinelor: 1. Limba şi literatura germană maternă; 2. Metodica predării activităţilor în limba germană maternă în învăţământul preşcolar; 3. Limba şi literatura română şi universală pentru copii; 4. Metodica predării activităţilor în limba română în învăţământul preşcolar. ● Repere bibliografice. COMPETENŢELE SPECIFICE EDUCATOAREI/ INSTITUTORULUI/ PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR Definirea competenţei profesionale şi a competenţei didactice Competenţă profesională: "Ansamblul de competenţe specializate, care reprezintă standardul acceptabil pentru exercitarea unei profesii. Fiecare profesie solicită, pe lângă anumite competenţe generale (intelectuale, civice, etice, comunicaţionale, etc.) şi competenţe specifice activităţii în domeniu."*1) *1) Ştefan, M. (2006). Lexicon pedagogic. Bucureşti: Aramis., p. 58. Competenţă didactică: "Capacitatea unei persoane de a exercita atribuţiile specifice profesiei didactice; capacitatea unui educator de a se pronunţa asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţilor şi determinările fenomenelor educative; nivel de performanţă la care urmează să fie realizate de către un educator sarcinile de muncă specifice profesiei didactice"*2) *2) Noveanu, E., Potolea, D. et. all. (2007). Ştiinţele educaţiei: dicţionar enciclopedic: Bucureşti: Sigma., p.183. Competenţele profesionale*3) ale cadrului didactic (educatoare/institutor/profesor pentru învăţământul preşcolar) *3) Kitul mentorului de inserţie profesională, Proiect POSDRU De la debut la succes, ID 36525, Bucureşti, 2013 Proiectarea activităţilor educaţionale
┌──────────────┬─────────────────┬──────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│- Cunoaşte, │ │ │
│decodifică, │ │ │
│identifică │ │ │
│elemente de │ │ │
│curriculum │ │ │
│(modele de │- Identifică │ │
│proiectare │nevoile de │ │
│curriculară, │învăţare ale │ │
│tipologia │preşcolarilor şi │- Îşi │
│activităţilor │stabileşte │asumă │
│şi │obiective │modul de │
│strategiilor │educaţionale │organizare│
│didactice │informative şi │a unui │
│etc.) în │formative, în │demers │
│activitatea │funcţie de │didactic. │
│instructiv- │particularităţile│ │
│educativă în │de grup şi │ │
│grădiniţa de │individuale. │ │
│copii. │ │ │
│- Utilizează │ │ │
│un limbaj │ │ │
│psihopedagogic│ │ │
│ştiinţific. │ │ │
└──────────────┴─────────────────┴──────────┘
Conducerea şi monitorizarea procesului de instruire
┌─────────────────────┬────────────────┬───────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├─────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │- Asigură │ │
│- Cunoaşte în mod │adecvarea │- Se │
│elementar modul de │strategiilor de │adaptează │
│organizare şi │instruire la │flexibil la│
│conducere a │caracteristicile│condiţiile │
│activităţilor │individuale şi │curriculare│
│instructiv-educative.│de grup ale │concrete. │
│ │preşcolarilor. │ │
└─────────────────────┴────────────────┴───────────┘
Evaluarea activităţilor educaţionale
┌──────────────┬───────────┬────────────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├──────────────┼───────────┼────────────────┤
│- Cunoaşte │ │ │
│funcţiile │ │- Manifestă │
│evaluării │- │disponibilitate │
│precum şi │Elaborează │de îmbunătăţire │
│unele metode │probe şi │a │
│şi instrumente│instrumente│instrumentarului│
│de evaluare │de evaluare│de evaluare │
│specifice │simple. │folosit. │
│învăţământului│ │ │
│preşcolar. │ │ │
└──────────────┴───────────┴────────────────┘
Integrarea şi utilizarea TIC în educaţie
┌─────────────┬───────────┬────────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│ │- │- │
│- Cunoaşte │Identifică │Proiectează,│
│terminologia │unele │în condiţii │
│specifică TIC│activităţi │de autonomie│
│şi înţelege │sau │restrânsă, │
│rolul │secvenţe de│unele │
│interacţiunii│activitate │secvenţe de │
│dintre │care pot fi│învăţare │
│preşcolar – │realizate │care │
│computer. │cu ajutorul│presupun │
│ │TIC. │utilizarea │
│ │ │TIC. │
└─────────────┴───────────┴────────────┘
Cunoaşterea, consilierea şi tratarea diferenţiată a preşcolarilor
┌────────────┬─────────────┬──────────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├────────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │- Reflectează│ │
│ │asupra │ │
│- Cunoaşte │consecinţelor│- Manifestă │
│unele metode│ce decurg din│deschidere │
│şi tehnici │aplicarea │pentru a │
│de │diferitelor │experimenta │
│consiliere │metode şi │noi metode şi │
│şi tratare │tehnici de │tehnici de │
│diferenţiată│consiliere şi│cunoaştere şi │
│a copiilor │de tratare │consiliere a │
│preşcolari. │diferenţiată │preşcolarilor.│
│ │a copiilor │ │
│ │preşcolari. │ │
└────────────┴─────────────┴──────────────┘
Managementul grupei de preşcolari
┌──────────────┬────────────┬───────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │- Creează un│ │
│ │mediu │ │
│ │ambiant │- Este │
│ │plăcut │dispus să │
│- Cunoaşte │pentru grupa│accepte │
│diferite │de │sfaturi │
│teorii cu │preşcolari │pentru mai │
│privire la │care i-a │buna │
│asigurarea │fost │organizare │
│managementului│încredinţată│a mediului │
│grupei de │- Antrenează│de învăţare│
│preşcolari. │copiii în │şi a grupei│
│ │organizarea │de │
│ │sălii şi a │preşcolari.│
│ │mediului │ │
│ │curricular. │ │
└──────────────┴────────────┴───────────┘
Dezvoltarea instituţională a unităţii de învăţământ preşcolar şi dezvoltarea de parteneriate grădiniţă - comunitate
┌────────────┬─────────────┬───────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├────────────┼─────────────┼───────────┤
│- Cunoaşte │- Realizează │- Se │
│unele │un schimb cel│implică în │
│instituţii │puţin minimal│stabilirea │
│din │de │unor │
│comunitatea │informaţii, │legături │
│locală care │prin diferite│între │
│se află în │canale de │grădiniţă │
│legătură cu │comunicare, │şi │
│unitatea de │cu diferiţi │comunitatea│
│învăţământ │parteneri │locală. │
│preşcolar. │educaţionali.│ │
└────────────┴─────────────┴───────────┘
Managementul carierei şi al dezvoltării personale
┌─────────────┬─────────────┬─────────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│- Cunoaşte şi│ │- Manifestă o│
│înţelege cu │Îşi │conduită │
│obiectivitate│elaborează │(auto) │
│nivelul │proiecte de │reflexivă │
│propriei │dezvoltare │asupra │
│pregătiri │personală şi │activităţilor│
│profesionale.│profesională.│profesionale │
│ │ │şi personale.│
└─────────────┴─────────────┴─────────────┘
Cercetare educaţională aplicativă
┌─────────────┬──────────────┬─────────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│- Cunoaşte │- Elaborează │ │
│unele modele │micro-proiecte│- Manifestă o│
│de elaborare │de cercetare │atitudine │
│a design-ului│educaţională │favorabilă │
│unei │în condiţii de│faţă de │
│cercetări │asistenţă şi │cercetarea │
│educaţionale.│consiliere │educaţională.│
│ │metodologică. │ │
└─────────────┴──────────────┴─────────────┘
Strategii de adaptare a conţinuturilor la predarea în online prin combinarea conţinutului multimedia şi a materialelor de învăţare online cu predarea la clasă
┌────────────┬──────────┬──────────────┐
│CUNOŞTINŢE │ABILITĂŢI │ATITUDINI │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│- Cunoaşte │ │- Manifestă o │
│modele de │- │atitudine │
│elaborare a │Elaborează│favorabilă │
│unor │materiale │faţă de │
│conţinuturi │adaptate │adaptarea │
│şi materiale│la │conţinuturilor│
│specifice │predarea │pentru │
│predării şi │online. │învăţarea │
│învăţării │ │online. │
│online. │ │ │
└────────────┴──────────┴──────────────┘
Competenţe de comunicare Competenţe de relaţionare Competenţe de organizare instituţională şi de management al resurselor umane Competenţe specifice Competenţe de organizare a grupei de preşcolari Competenţe de planificare Competenţe psihopedagogice şi didactico-metodologice 1. LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ PENTRU COPII TEMATICĂ I. Literatura germană Beispiele und didaktische Konzepte fur Gattungen der Kinderliteratur: ● Bilderbucher: "Eine Gans aus Buntpapier" von Josef Guggenmos; "Wimmelbucher" von Ali Migutsch; "Die Raupe Nimmersatt" von Eric Carle; "Frederick" von Leo Lionni; "Knopf Knopfchen" von Erika Hubner-Barth; "Das verschnupfte Bilderbuch" von Hedi Hauser; "Die Geschichte vom Lowen, der nicht schreiben konnte" von Martin Baltscheit; "Irgendwie Anders" von Kathryn Cave; "Die Konigin der Farben" von Jutta Bauer; "Der Gruffelo" von Alex Scheffler und Julia Donaldson. ● Geschichten: "Sofie macht Geschichten" von Peter Hartling; "Heut bin ich stark" von Heinz Janisch; "1-2-3 Minuten-Geschichten" von Manfred Mai; "Das Traumfresserchen" von Michael Ende; "Tranquilla Trampeltreu" von Michael Ende; "Nickel Vogelpfeifer" von Mirjam Pressler. ● Lyrik: Thematische Vielfalt des Kinderreimes und des Kinderverses; Kindergedichtautoren Christian Morgenstern, Joachim Ringelnatz, James Kruss, Josef Guggenmos, Frederik Vahle, Detlev Jocker, Rolf Zuckowski; "Was denkt die Maus am Donnerstag" von Josef Guggenmos; "Es war einmal ein Igel" von Franz Hohler. ● Marchen: Bruder Grimm, Josef Haltrich, Hans Christian Andersen; "Vom Katzchen und Mauschen"; "Die Tur am Buckel"; "Die Bienenkonigin". ● Sagen: "Der Rattenfanger von Hameln", "Warum das Meerwasser salzig ist". ● Legenden: Sankt Martin, Sankt Nikolaus. ● Fabeln: "Der Fuchs und der Storch" und "Der Lowe und das Mauschen" von Aesop, "Der Rabe und der Fuchs" von G. E. Lessing; "Wie die Maus den Lowen rettete"; "Wie der Fuchs den Raben uberlistete". ● Ganzschriften: "Die Abenteuer der Biene Maja" von Waldemar Bonsels; "Jim Knopf" von Michael Ende; "Briefe von Felix" von Annette Langen; "Neben mir ist noch Platz" von Paul Maar. ● Theaterstucke: Kasperle - Theaterstucke; "Das rote Haus in einer kleinen Stadt" von Elisabeth Borchers. ● Sachtexte und Sachbucher: "Unsere Erde" von Angela Weinhold; Ravensburger Reihe; "Herr Kandinsky war ein Maler" von Daan Remmerts de Vries. Die angefuhrten Werke der Kinderliteratur sind kennzeichnend fur die jeweilige Gattung und dienen der Orientierung. II. Limba germană 1. Wortschatz und Aussprache ● Wortschatzerweiterung: Ableitung; Zusammensetzung; Synonyme; Antonyme; Wortfamilie; Wortfeld. ● Redensarten und Redewendungen. ● Buchstaben und Phoneme im Deutschen. 2. Satzbau/Syntax ● Satzgliedfolge/Topik im deutschen Satz: besondere Stellung des Pradikats/der Pradikatsteile. ● Satzglieder und Satzgliedteile: Subjekt; Pradikat; Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekt) Adverbialbestimmungen (Temporal-, Lokal-, Modal-, Kausalbestimmung); Attribute als Satzgliedteile (adjektivisches Attribut, Genitivattribut, Prapositionalattribut, Apposition). ● Satzverbindungen und Satzgefuge: Hauptsatz und Nebensatz - Bildung; Form der Nebensatze (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz, verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe); Inhalt der Nebensatze (Subjekt-, Objekt-, Attribut-, Kausalsatz). 3. Wortarten/Morphologie ● Beugbare Wortarten: Verb, Substantiv mit Artikel, Adjektiv, Pronomen. ● Unbeugbare Wortarten: Adverb, Praposition, Konjunktion. 4. Orthographie und Interpunktion ● Korrekte Schreibung der Worter und richtige Verwendung der Satzzeichen BIBLIOGRAFIE Literatur und Didaktik 1. Conrady, Peter (2004): LesespaB fur Kinder, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004. 2. Kohler, Rosemarie: Leicht lesbare Texte fur kleine Leserinnen und Leser, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu- kindern/), Berlin, 2004. 3. Kretschmer, Christine: Weltaneignung mit Bilderbuchern, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004. 4. Mai, Manfred: Geschichte der deutschen Literatur erzahlt von Manfred Mai, Beltz Verlag, Weinheim, 2001. 5. Marquardt, Manfred: Einfuhrung in die Kinder- und Jugendliteratur, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2005. 6. Monschein, Maria: Die 50 besten Spiele zur Sprachforderung. Don Bosco MiniSpielothek, 2015. 7. Nager, Sylvia: Literacy: Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2005. 8. Sengelhoff, Barbara: Die Welt der Buchstaben - Ein Thema fur alle Kinder, in: Sasse, Ada/ Valtin, Renate (Hrsg.): Lesen lehren, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/band-2-lesen-lehren/), Berlin, 2005. 9. Waldmann, Gunter: Produktiver Umgang mit Lyrik. Eine systematische Einfuhrung in die Lyrik, ihre produktive Erfahrung und ihr Schreiben, Schneider Verlag, Hohengehren, 2011. 10. Vom Wege, Brigitte/Wessel, Mechthild: Kinderliteratur fur sozialpadagogische Berufe, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2009. BIBLIOGRAFIE Sprache und Didaktik 1. Altenburg, Erika: Sprachliches Lernen zur Entwicklung und Forderung von Lesekompetenz, in: Hoffmann, Bernhard/ Valtin, Renate: Checkpoint Literacy. Tagungsband 1 zum 15. Europaischen Lesekongress 2007 in Berlin, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://docplayer.org/22880018-Bernhard-hofmann-renate-valtin-hg.html), Berlin, 2008. 2. Bartnitzky, Horst: Grammatikunterricht in der Grundschule, Cornelsen Verlag, Berlin, 2012. 3. Bleyhl, Werner: Grammatik im Fremdsprachenunterricht. Ein Irr-Glaube als Keule, in: 48. BAG 12.-15.5.2010 im Pad. Institut Haus Villigst./Ruhr Plenarvortrag (http://www.bag-englisch.de/wp-content/uploads/2011/03/48 BAG Bleyhl.pdf), 2010. 4. Braun, Daniela/ Krause, Sascha, Handbuch Kreativitatsforderung: Didaktik und Methodik in der Fruhpadagogik, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2019. 5. Ellermann, Walter,, Methodik der Bildungsarbeit in Kindertagesstatten: Kinder in der Praxis anregen, unterstutzen und fordern, HT Verlag, Hamburg, 2016. 6. Granzow-Emden, Matthias: Deutsche Grammatik verstehen und unterrichten, Narr Francke Attempto Verlag, Munchen, 2013. 7. Kirschhock, Eva-Maria (): Diagnose und Forderung von Sprachbewusstheit, in: Hoffman, Bernhard/ Valtin, Renate (Hrsg.): Forderdiagnostik beim Schriftspracherwerb, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://www.pedocs.de/volltexte/2016/12412/pdf/Hofmann_Valtin_2007_Foerderdiagnostik_b eim_Schriftspracherwerb.pdf., Berlin, 2007. 8. Lepold, Marion/ Ullmann, Monika: Digitale Medien in der Kita-Alltagsintegrierte Medienbildung in der padagogischen Praxis, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2018. 9. Pahlow, Heike: Deutsche Grammatik einfach, kompakt und ubersichtlich, Engelsdorfer Verlag, Leipzig, 2010. 10. Valtin, Renate, Hrsg.: Rechtschreiben lernen in den Klassen 1-6, Grundschulverband, Frankfurt am Main, 2000. 2. METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR TEMATICĂ ● Das Curriculum der Fruherziehung-Bedeutung und Struktur, Planung des Unterrichts ausgehend vom Lehrplan; ● Der Stoffverteilungsplan (Jahres-/ Wochenplanung, Tagesablauf); ● Der Lektionsplan; Lernzielbeschreibung; ● Sozialformen: Frontalunterricht, Gruppengesprach, Gruppenarbeit, Partnerarbeit, Einzelarbeit; ● Methoden und Verfahren im Deutschunterricht: z.B.: das Gesprach, Memorieren, die Beobachtung/Beschreibung, Bilderbuchbetrachtung, das Erzahlen und Vorlesen, das Rollenspiel, das didaktische Spiel, das Experiment, das Portfolio, das Projekt; ● Das Spiel im Kindergarten: Rolle, Forderbereiche, Arten, Ablauf, didaktisches Spiel in den Tatigkeiten; ● Freies Spiel und offene Lernumgebungen, Routinen und Transitionen, Themen zur personlichen Entwicklung (aufgrund personlicher Neigungen, Fertigkeiten, Fahigkeiten, auBerschulische Angebote); ● Horen und Sprechen im Deutschunterricht - Ubungen und Aufgaben; ● Sprachforderung im Anfangsunterricht; ● Vorbereitung auf das Lesenlernen im Deutschunterricht; ● Lesemotivation und Leseforderung - Beobachtung, Diagnose, Fordermoglichkeiten, Ubungen und Aufgaben; ● Umgang mit Literatur im Anfangsunterricht (Literacy); ● Der Schriftspracherwerb - Vorbereitung des Schreibenlernens; Methodenintegration; ● Handlungs- und produktionsorientierter Deutschunterricht - Ubungen und Aufgaben; ● Lehr- und Lernmittel im Unterricht: Arten, moralischer Wert, Rolle der Ausstattung des Lernraums im Kindergarten; ● Medien - Moglichkeiten, Vor- und Nachteile; ● Evaluation - Definition und Analyse, Evaluationsformen, Funktionen der Evaluation, Evaluationsmethoden. BIBLIOGRAFIE Didaktik und Methodik 1. Lehrplan furfruhkindliche Erziehung 2. Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. 3. Abraham, Ulf; Knopf, Julia: Deutsch - Didaktik fur die Grundschule, Cornelsen Scriptor, Berlin, 2013. 4. Bocher, Hartmut Hrsg: Erziehen, bilden und begleiten, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2013. 5. Bredel, Ursula: Sprachbetrachtung und Grammatikunterricht, UTB, Stuttgart, 2013. 6. Bottcher, Ingrid/Becker-Mrotzek, Michael: Texte bearbeiten, bewerten und benoten, Cornelsen Verlag, Berlin, 2003. 7. Christiani, Reinhold: Schuleingangsphase neu gestalten, Cornelsen Verlag, Berlin, 2004. 8. Dehn, Mechthild: Kinder & Sprache(n). Was Erwachsene wissen sollten, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2012. 9. Drager, Monika: Lust am Lesen wecken, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben, Berlin, 2004. 10. Fussenich, Iris/ Loffler, Cordula: Schriftspracherwerb. Einschulung, erstes und zweites Schuljahr Ernst Reinhardt Verlag, Munchen, 2008. 11. Jentgens, Stephanie (2016): Lehrbuch Literaturpadagogik. Eine Einfuhrung in Theorie und Praxis der Literaturvermittlung. Weinheim: Beltz Verlag. 12. Jeuk, Stefan/ Schafer, Joachim. Schriftsprache erwerben - Didaktik fur die Grundschule Cornelsen scriptor, Berlin, 2013. 13. Kohl, Eva Maria/ Ritter, Michael, Schreibszenarien, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2010. 14. *** Lehrplan fur Deutsch als Muttersprache. 15. Leuchter, Miriam: Didaktik fur die ersten Bildungsjahre, Klett und Balmer Verlag, Zug, 2010. 16. Nager, Sylvia: Literacy - Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2005. 17. Ritter, Alexandra/ Ritter, Michael; Hrsg.: Schreibkompetenz und Schriftkultur, Grundschulverband, Frankfurt am Main, 2012. 18. Ruhl, Katja: Strategieorientiertes Unterrichten, in: Sasse, Ada/Valtin, Renate (Hrsg.): Lesen lehren, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/band-2-lesen-lehren/), Berlin, 2005. 19. Schmid-Barkow, Ingrid: Prozesse des Textverstehens und ihre Analyse, in Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/. band-1-lesen-ist-verstehen- schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004. 20. Sengelhoff, Barbara: Lesen. Entwurf eines didaktischen Modells, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecherAband-1-lesen-ist-verstehen- schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004. 21. Uhlig, Bettina Hrsg: Bildung in der Kindheit - das Handbuch zum Lernen in Kindergarten und Grundschule, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2010. 22. Wedel-Wolff, Annegret von/ Cramer, Claudia: Forderung im Lesen nach dem Erwerb der alphabetischen Phase, in: Hoffman, Bernhard/ Valtin, Renate (Hrsg.): Forderdiagnostik beim Schriftspracherwerb,: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://www.pedocs.de/volltexte/2016/12412/pdf/Hofmann Valtin 2007 Foerderdiagnosti k beim Schriftspracherwerb.pdf), Berlin, 2007. 23. www.subiecte.edu.ro. Einige der angefuhrten Titel sind unter folgendem Link zu finden: http://www.dgls.de/download/category/11-ganze-baende.html NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile cadru, programele şcolare, precum şi manualele cuprinse în catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar, în anul şcolar în care se susţine examenul. 3. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII TEMATICĂ I. Limba română Fonetică şi vocabular ● Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. ● Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ● Despărţirea cuvintelor în silabe. ● Omografe, omofone. Accentul. ● Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. ● Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ● Paronimele frecvente. Pleonasmul. Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) ● Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. ● Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. ● Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. ● Pronumele în propoziţie. ● Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. ● Adverbul în propoziţie. ● Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. Propoziţia ● Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). ● Propoziţia principală/propoziţia secundară. Fraza ● Propoziţia regentă/elementul regent. II. Literatura română şi universală pentru copii ● Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. ● Principalele genuri şi specii literare, accesibile şcolarilor mici. 1. Creaţia populară ● Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). ● Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. ● Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. 2. Creaţia cultă a. Genul liric: ● poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi); ● poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic ● în versuri: - fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); – balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). ● în proză: - schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); – povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); – legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); – basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). BIBLIOGRAFIE I. Limba română 1. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. 2. Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. 3. Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. 4. Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. 5. https://www.eursc.eu/Svllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. 6. https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. II. Literatura română şi universală pentru copii 1. Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. 2. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. 3. Ciopraga, C, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. 4. Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. 5. *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). 6. *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). 7. www.enciclopediavirtuala.ro. 8. http://ro.literaryframework.eu/. 9. www.romanianvoice.com/poezii/. 10. www.cartiaudio.eu. 11. www.biblior.net. 4. METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ ÎN GRĂDINIŢELE DE COPII CU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR TEMATICĂ ● Clasificarea şi structura activităţilor de joc didactic. Metodica desfăşurării lor. ● Povestirile copiilor (repovestirile şi povestirile create de copii). Metodica desfăşurării lor. ● Memorizările. Clasificare. Structură. Metodica desfăşurării lor. ● Structura activităţii de lectură după imagini. Valori formative. ● Convorbirea. Tematică. Structură. Metodica desfăşurării lor. ● Jocuri de creaţie, cu subiecte din poveşti şi basme. Valori formative. BIBLIOGRAFIE 1. Brate, Rodica, Limba şi literatura română/universală pentru copii. Metodica predării limbii române: definitivat, gradul II: învăţători, institutori, profesori (în limbile minorităţilor), Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2014. 2. Bogart, C., Delmarle, S., Preda, V., Formarea competenţelor în grădiniţă: o altă perspectivă asupra timpului şcolar, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2012. 3. Brănişteanu R., Chira E., Paradigme ale integrării curriculare în grădiniţă, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2011. 4. Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O. Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. 5. Ionescu, M. (coord.) Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. 6. Norel, M., Bota, O., A. (). Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. 7. Păiş - Lăzărescu, M., Tudor, S. L., Stan, M. M. Mentorat în didactica învăţământului preşcolar şi primar, Editura Sitech, Craiova, 2015. 8. Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V. învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum. Editura Arves, Craiova, 2009. 9. Vrăşmaş. E. Educaţia timpurie. Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. 10. *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare) 11. http://educatiacontinua.edu.ro/repere-metodologice.html. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba italiană maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele. a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale cu limbă de predare italiană maternă, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele. A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura italiană maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba italiană maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum. - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. – exprimarea corectă şi fluentă în limba de predare italiană maternă Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura italiană maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba italiană maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. Limba italiană - Fonetică şi ortografie. Regulile de pronunţie; grupuri consonantice şi vocalice; accentul; despărţirea în silabe; "troncamento"; eliziunea; punctuaţia – Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe şi prefixe, compunerea. Relaţii semantice în semantica lexicală: polisemia şi omonimia; sinonimia, antonimia – Morfologie ● Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin şi a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse ● Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea şi omiterea articolului. Prepoziţii articulate ● Adjectivul calificativ: forme regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparaţie ale adjectivelor: forme analitice şi sintetice ● Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ şi dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politeţe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât ● Adjectivele pronominale. Ci, vi, ne cu valoare pronominală şi adverbială ● Numeralul: clasificare, folosirea numeralului cardinal şi ordinal ● Verbul: conjugare şi diateză. Modurile şi timpurile. Conjugarea verbelor regulate, neregulate, defective. Folosirea auxiliarelor. Acordul participiului trecut. Folosirea formelor pronominale cu imperativul şi cu modurile impersonale. Folosirea conjunctivului. "Periodo ipotetico". Concordanţa timpurilor la indicativ şi conjunctiv. Vorbirea directă şi indirectă ● Adverbul: clasificare şi formare; gradele de comparaţie ● Prepoziţia, conjuncţia, interjecţia II. Literatura italiană - Noţiuni de teorie literară: Noţiunea de opera literară, limbajul poetic, imaginea poetică, subiectul, compoziţia, personajul. Genurile literare. Principalele specii literare Opere literare: ● Carlo Collodi - Le avventure di Pinocchio ● Esopo - Favole ● Elio Giacone - Miti e leggende ● Gianni Rodari - Favole al telefono ● Gianni Rodari - Filastrocche ● Italo Calvino - Fiabe italiane ● Edmondo De Amicis - Cuore ● Antoine De Saint - Exupery - Il Piccolo Principe ● Pamela Lyndon Travers - Mary Poppins ● R. Kipling - Il libro della giungla ● Frank Baum - Il mago di Oz ● James Matthew Barrie - Peter Pan ● Lewis Carroll - Alice nel paese delle meraviglie ● Charles Dickens - Un canto di Natale BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ Libri: ● Pîrvu, Elena - Gramatica limbii italiene, orice ediţie. ● Serianni, Luca - Grammatica italiana, orice ediţie. ● M. Dardano e P. Trifone - La lingua italiana, Bologna, Zanichelli, orice ediţie. ● Balboni, Paolo - Insegnare la letteratura italiana a stranieri. Risorse per docenti di italiano come lingua straniera, Guerra Edizioni, 2006. ● Ferroni, Giulio - Storia della letteratura italiana, orice ediţie. ● Rosa, Asor - Letteratura italiana, orice ediţie. ● Santagata, Marco; Carotti, Laura; Casadei, Alberto - Il filo rosso. Antologia e storia della letteratura italiana ed europea, Roma-Bari, Laterza Edizioni Scolastiche, 2006, voll. I-III. ● Tellini, Gino - Letteratura italiana. Un metodo di studio, Mondadori Education, 2011. ● R. Luperini, P. Cataldi, L. Marchiani, F. Marchese - Manuale di letteratura - I saperi di base: autori e opere, temi e immagini, (voll 1 - 4), G. B. Palumbo Editore, 2006. Site: ● www.filastrocche.it ● www.favoledellabuonanotte.it ● www.gaiaedizioni.it/sfoglialibri_index/vacanze/narrativa/miti_e_leggende/files/basic- html/page3.html ● www.giannirodari.it ● www.bdp.it/Rodari/ ● http://www.weebly.com/ D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Trifitong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: Înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ ACTIVITĂŢILE TEMATICE - AT (NIVEL ANTEPREŞCOLAR): – Jocul (mijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcţie, joc didactic, joc cu nisip şi apă, jocul imitativ etc.) – Activităţi artistice şi de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti) – Activităţi de muzică şi mişcare (mijloace de realizare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri cu instrumente de percuţie, cântecele, exerciţii euritmice) – Activităţi de creaţie şi de comunicare (mijloace de realizare: povestiri – memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciţii onomatopeice) – Activităţi de cunoaştere (mijloace de realizare: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice cu jucării şi obiecte concrete, convorbiri cu şi fără suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente) – Activităţi în aer liber (mijloace de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei) ● Giochi di manipolazione; ● Attivita di pittura e disegno; ● Giochi con suoni e colori, odori e sapori; ● Percorsi tattili e pannelli sensoriali; ● Cestino dei tesori; ● Lettura e animazione di racconti e favole; ● Giochi simbolici e di ruolo; ● Giochi di rilassamento. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ ● Susanna Mantovani, Clara Silva e Enrica Freschi, Didattica e nido d'infanzia. Metodi e pratiche d'intervento educativo, Edizioni junior, Gruppo Spaggiari, 2016. ● Elinor Goldschmied, Sonia Jackson, Persone da zero a tre anni, Crescere e lavorare nell'ambiente del nido, Edizioni Junior, 1997. ● Anna Lia Galardini (a cura di), Crescere al nido. Gli spazi, i tempi, le attivitα, le relazioni, Carocci Editore, Tascabili Faber, 2012. ● Elinor Goldschmied (Autore), Margherita Salvadori (a cura di), Il bambino nell'asilo nido. Guida per le educatrici e i genitori, Casa editrice Zeroseiup, 2020. F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare ● elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare ● jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului ● organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho-pedagogice şi ergonomice a combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic ● diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară ● tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) ● variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor ● variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese ● parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie ● conceptul de evaluare: definire şi analiză ● forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar ● funcţiile evaluării ● metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora ● interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂTILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului prescolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oras care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ ŞI METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE îN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba maghiară maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura maghiară maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba maghiară maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura maghiară maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba maghiară maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ MAGYAR NYELV ES IRODALOM, GYERMEKIRODALOM TARTALMAK A. Magyar nyelv 1. Hangtani es jelentestani ismeretek: A szojelentes. Hangalak es jelentes viszonya (egyjelentesu, tşbbjelentesu, azonos alak·, rokon ertelmu szavak, ellentetes jelentesu szavak). Maganhangzok, massalhangzok, maganhangzotorvenyek, massalhangzotorvenyek. A szotag, szotagolas es elvalasztas 2. A magyar helyesiras alapelvei 3. Szoalaktani ismeretek: A szoto es toldalekok. A toldalekok fajtai es funkciojuk 4. Szofajtani ismeretek: Alapszofajok, viszonyszok es mondatszok 5. Mondattani ismeretek: Az egyszeru mondat. A mondatok kommunikacios funkcioja (informaciotozto, erzelemkifejezo, felszolito, kerdo mondatok) 6. Szovegertes. Szobeli es irott szovegek megertese. A szovegertes mint az informacioszerzes alapja. Kulonbozo tipus· szovegek - a kozles altalanos modellje - az uzenet megerteset gatlo tenyezok - informacioforrasok; az onallo ismeretszerzes, tajekozodas technikai. Szovegszeruseg tovetelmenyei - a szovegkoheziot biztosito tenyezok: nyelvtani es jelentesbeli kapcsoloelemek. 7. Szovegtani ismeretek: A szoveg jellemzoi. Szovegtipusok (ismeretkozlo szovegek, irodalmi szovegek, publicisztikai szovegek, funkcionalis szovegek) B. Magyar irodalom es gyermekirodalom 1. Irodalomelmeleti alapfogalmak adekvat alkalmazasa ● A gyermekirodalom lirai mufajai. Lirai en, a vers temaja, hangneme, vershelyzet, a vers szerkezete, az irodalmi kodok es formak szovegszervezodesben betoltott szerepe (mufajok, verstani alapismeretek, hasonlat, szokepek, retorikai alakzatok) ● A gyermekirodalom epikai mufajai. Narracios eljarasok: tortenetalakitas, ter-es idoszerkezet, idokezeles, cselekmenyvezetes, hosteremtes, elbeszelo, elbeszeloi es szereploi szolamok (parbeszed, monolog, leiras, elbeszeles) 2. A gyermekirodalom mufajai a) Lirai mufajok. A gyermekvers jellemzoi es tipusai. ● A nepi gyermekvers valtozatai: mondokak, jatekversek, koszontok, altatok, bolcsţodalok, dajkarimek, kezjatekok, kiszamolok. ● A mukolteszeti gyermeklira: Aprily Lajos: Tavaszodik, Gazdag Erzsi: Mesebolt, Jozsef Attila: Altato, Kanyadi Sandor: Jon az osz, Kovacs Andras Ferenc: Manoka, Lackfi Janos: Kakaos csiga, Laszlo Noemi: Kerdezgeto, Nemes Nagy Agnes: Futobab, Petofi Sandor: Arany Lacinak, Szabo Lorinc: Kicsi vagyok en, Szabo T. Anna: Gyorsvonat, Szilagyi Domokos: Pimpimpare, Varro Daniel: Maszogato, Weores Sandor: Paripam csodaszep pejko, Zelk Zoltan: Telapo es a hoember. b) Epikus mufajok: ● A nepmese: A csillagszemu juhasz, Az okos lany. ● A nepmonda: Maros es Olt. ● Benedek Elek es Arany Laszlo gyujtesei (A kis gomboc, Farkas-barkas). ● A mukolteszeti mese: Dobrentey Ildiko: A csigacsalad meseje, Hervay Gizella: Spenotos mese, Kanyadi Sandor: Diobel kiralykisasszony, Mate Angi: Volt egyszer egy kemence. ● A gyermek- es meseregeny: Berg Judit: Hisztimesek, Csukas Istvan: Susu, a sarkany, Fekete Istvan: Vuk, Fodor Sandor: Csipike, Lazar Ervin: A negyszogletu kerek erdo. Megjegyzes*: A zârojelbe tett nevek csak a pelda kedveert soroltattak fel. A mufajhoz tartozo barmely szerzo akarmelyik muve, vagy muvenek reszlete szerepelhet a tetelek kozott. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ SZAKIRODALOM (Az alabbiakban felsorolt szakirodalmi forrasok egy resze elektronikusan is elerheto). ● Adamikne Jaszo Anna: A magyar nyelv konyve. Trezor Kiado, Budapest, 1991. ● Balint Peter-Bodis Zoltân (szerk.): Valtozatok a gyermeklirara. Didakt Kiado, Debrecen, 2006. ● Bajzath Maria: Jarom az uj varamat, nepmesek ovodasoknak 2. Kolibri Kiado, Budapest, 2014. ● Bajzath Maria: Itt vagyok ragyogok, nepmesek 0-4 evig. Kolibri Kiado, Budapest, 2014. ● Bajzath Maria: Mesefoglalkozâsokgyujtemenye 1. Kolibri Kiado, Budapest, 2015. ● Balazs Imre Jozsef: Kobak konyve, avagy forditott-e a forditott vilag? 18. sz. Helikon Kiado, Budapest, 1999. ● Balint Peter-Bodis Zoltân (szerk.): Vâltozatok a gyermeklirâra. Didakt Kiado Debrecen, 2006. ● Bognar Tas: A magyar gyermekvers. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2001. ● Bognar Tas: Gyermekproza. Vilâg- es magyar irodalom. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2004. ● Danko Ervinne: Nyelvi-kommunikacios neveles az ovodaban. Okker Kiado, Budapest, 2005. ● Eory Katalin, Mikus Edit, Toth Maria (szerk.): Fogd a kezet! Add tovabb! Hagyomanyaink es nyelvi oroksegunk ovonoknek. Kiado Bethlen Gabor Alapkezelo Zrt, Budapest, 2012. ● Foris-Ferenczi Rita (szerk): Egyutt olvasni jo!. Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2015. ● Gosy Maria: Gyermekkori beszedeszlelesi es beszedmegertesi zavarok. Nikol GMK. Kiado, Budapest, 1996. ● Hegedus Imre Janos: Benedek Elek. Monografia. Pallas-Akademia Kiado, Csikszereda, 2006. ● Huszar Judit: A korai anyanyelv-elsajatitas elosegitese intezmenyes keretek kozott. Szakdolgozat. ELTE PPK, 2018. ● Keszler Borbâla (szerk.): Magyar grammatika. Nemzeti Tankţnyvkiado, Budapest, 2000. ● Komaromi Gabriella: Gyermekirodalom. Helikon Kiado, Budapest, 2001. ● Labath Ferencne: Az anyanyelvi neveles alapjai. Educatio Kft, Budapest,2009. ● Lovasz Andrea: Felnott gyermekirodalom. Tanulmanyok, kritikak es majdnem lexikon. Cerkabella Konyvkiado, Szentendre, 2015. ● Sugarne Kadar Julia: A hangos kommunikacio fejlodese es szerepe a korai szocializacioban. Scientia Humna Kiado, Budapest, 2001. ● Makkai Kinga: Utlevel Meseorszagba. Abel Kiado, Kolozsvar, 2019. ● Neuberger Tilda: A spontan beszed sajatossagai gyermekkorban. ELTE Eotvos Kiado, Budapest, 2014. ● Nyitrai Agnes: A mese, a vers es a kepeskonyv szerepe a bolcsodes gyermekek eleteben es fejlodeseben. Bolcseszdoktori ertekezes. Szeged, 1995. ● Szanto Biborka: Kanonok a magyar gyermekirodalomban. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvâr, 2020. ● Trencsenyi Laszlo: Gyermekirodalom A-tol Z-ig. Fapadoskonyv.hu, 2013. ● Vegh Balazs Bela: A gyermekirodalom valtozatai. Korunk Komp-Press, Komârom, 2007. ● Vegh Balazs Bela: Kalandozasok a gyermekirodalomban. Savaria University Press, Szombathely, 2011. ● *Het aranyalma: Modszertani gyujtemeny ovodapedagogusoknak. Kiadja a Bethlen Gabor Alapkezelo Zrt. Budapest, 2012. ● *Az ervenyben levo tantervek es tankonyvek. D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ A KISGYERMEKKORI ANYANYELVI NEVELES MODSZERTANI KERDESEI a) A bolcsodes korosztalyu gyermekek nyelvi kommunikacios fejlodese ● A nyelvi-kommunikacios fejlodes, valamint az olvasas es iras alapozasa terulet fejlodesi dimenzioi es viselkedesmutatoi a koragyermekkori neveles curriculumaban. ● A gyermeknyelv fejlodesenek szakaszai. A bolcsodes koru gyermek beszedfejlodesi folyamatanak fobb sajatossagai. ● A kisgyermekkori anyanyelvi neveles osszetevoi. ● A gyermeknyelv hangtani sajatossagai. A gyermeknyelv szoalkotasi jellemzoi. A kisgyermekek mondat- es szovegalkotasa. ● A beszedeszleles es beszedertes fejlodesenek tâmogatasa. A ritmuseszleles, a szerialis eszleles, a beszedhang-megkulonboztetesi kepesseg (beszedeszleles); a szoertes, mondatertes, hallott-szovegertesi kepesseg (beszedertes) fejlodesenek tamogatasa. ● Beszedertesi es kommunikacios kepessegek fejlesztese. Hallasfejlesztes, fonemahallas, mondatfonetikai eszkozok hasznalata. Szokincsgyarapitas. Mondat- es szovegalkotast fejleszto anyanyelvi jatekok. ● Kommunikacios kepessegeket fejleszto gyakorlatok, nyelvi jatekok, beszedmuvelesi gyakorlatok. A szobeli szovegalkotasi kepesseg fejlodeset tamogato tevekenysegek: kepolvasas, beszelgetes, nyelvi jatekokra epulo tevekenysegek. ● Az anyanyelvi tapasztalatszerzes kepessegenek, a nyelvi megformâlâsra valo erzekenysegnek a fejlesztese: fonologiai, szora vonatkozo, szintaktikai, pragmatikai tudatossag fejlesztese. ● Az ovoda elotti szint Kommunikacios-kreativ tevekenysegek megvalosulasi modozatai: meseles, memorizalas, konyvvel torteno tevekenysegek, kepolvasas, szojatekok, beszedgyakorlatok, anyanyelvi fejleszto jatekok (a.) legzo- es hangado gyakorlatok, b.) beszedszerveket ugyesito jatekok: jatekos nyelvtorna, jatekos ajaktorna, c.) A mondat es szovegfonetikai eszkozok gyakorlasa, d.) Nem verbâlis kommunikacios jatekok. ● Az irodalmi neveles a kisgyermek eleteben. A gyermek es irodalom kapcsolata. Az eletkori sajatossagoknak megfelelo irodalmi alkotasok kivalasztasa. ● Az ovodâskor elotti olbeli jatekok, konyvelmenyek. A konyvek szerepe a kisgyermek eleteben. A gyermekmondokak es a mesek. ● Az anyanyelvi fejlesztes celja es modszerei. ● A mesehallgatas korulmenyeinek megteremtese, modszerei, eljarasai, eszkozei, a tevekenyseg didaktikai mozzanatai. ● Az eletkori sajatossâgoknak megfelelo vershallgatas/tanitas korulmenyeinek megteremtese, modszerei, eljarasai, eszkozei, a tevekenyseg didaktikai mozzanatai. b) Az anyanyelvi es kommunikacios neveles modszerei ● Hagyomanyos modszerek: bemutatas, beszelgetes, magyarazat, szemleltetes, gyakorlas es ismetles. ● Korszeru modszerek. Reformpedagogiai es alternativ modszerek. ● Az anyanyelvi tevekenyseg tartalmâhoz szorosan kapcsolodo modszerek: meseprodukcio (mesemondas), dramajatek es dramatizalas, babjatek. ● Az anyanyelvi tevekenyseg tartalmâhoz szorosan kapcsolodo modszerek, eljarasok, eszkozok (pl. mesekoteny, babjatek, meselo szoknya, meseparna, meseborondstb.). ● A kepekhez kapcsolodo anyanyelvi nevelesi modszerek (leporellok, kepeskonyvek kepeinek nezegetese, a kepolvasas). ● A jatek, mint a nyelvi-kommunikacios fejlesztes sokszinu lehetosege. c) A koragyermekkori oktato-neveloi folyamat tervezese A koragyermekkori neveles curriculumanak szerkezeti elemei: fejlodesi teruletek, fejlodesi dimenziok es viselkedesmutatok. ● A koragyermekkori neveles curriculuma alkalmazasanak modszertana. ● Az egyeni tervezes formai: eves terv, heti tematikus terv, napi: integralt, tevekenysegi terv, komplex vagy onallo tevekenysegi terv. ● A tantervben szereplo tanulasi tevekenysegfajtâk/-tipusok: ovoda elotti szinten - Tematikus tevekenysegek, Rutinok (szokasok) es athajlasok, Szabadon vâlaszthato jatekok es tevekenysegek. ● Az irodalmi tevekenyseg helye es celja a koragyermekkori nevelesben. ● Az interdiszciplinaritâs es integrâlt neveles elve az anyanyelvi nevelesben. ● Integrâlt/Komplex tevekenysegek tervezese es szervezese. ● Tartalom es modszer osszefuggese. A modszervâlasztast meghatarozo tenyezok. ● Szervezesi modok es munkaformak a kommunikacios kepessegek fejleszteseben. A frontalis munka, az egyeni, paros es csoportmunka. ● Motivalas. A kognitiv onszabalyozo strategia. Differencialas es individualizalas. ● Az ertekeles funkcioi es folyamata az anyanyelvoktatâsban. Diagnosztikus, formativ, fejleszto es szummativ ertekeles. Ertekelesi strategiak, eljarasok es modszerek. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ AJANLOTT SZAKIRODALOM ● ***Curriculum pentru educaţie timpurie. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Anexa la Ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4.694/2.08.2019. ● ***Curriculumul pentru învăţământul preşcolar*. Ordin privind aprobarea traducerii din limba română în limba maghiară a Curriculumului pentru educaţie timpurie nr. 5596/16.12.2019 (traducere conf. OM nr. 4694/2022); A koragyermekkori neveles curriculuma. ● B. Mehes Vera,: Az ovono es az ovodai jatek. Mora Konyvkiado, 2018. ● Balazsne Szucs Judit - Szaitzne Gregorits Anna, Szabadon, jatekosan, orommel. A komplex foglalkoztatâs kezikonyve. Szort BT Kiado, Budapest, 1998. ● Barabâsi Tunde, Ovodâba lepestol iskolakezdesig. Kolozsvâri Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2011. ● Barabâsi Tunde, Stark Gabriella, Ovodamodszertani alapismeretek. A 2019-es koragyermekkori neveles curriculumaval osszhangban atdolgozott es aktualizalt kiadas. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2020. ● Demeny Piroska, Anyanyelvi neveles az ovodâban es elemi osztalyokban. Gloria Kiado, Kolozsvâr, 2009. ● Foris-Ferenczi Rita, A tervezestol az ertekelesig. Tanterv - es ertekeleselmelet. Abel Kiado, Kolozsvar, 2007. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O.: Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Deakne B. Katalin: Anya, tanits engem! Fejlesztesi lehetosegek szuletestol iskolakezdesig. Tudatos Lepes Kft. Pâpa, 2010. ● Deakne B. Katalin: Anya, tanits engem! 1. - Fejlesztesi lehetosegek es jatekotletek szuletestol 3 eves korig. Tudatos Lepes Kft. Papa, 2019. ● Demeny Piroska, Barabâsi Tunde, Stark Gabriella: A projektmâdszer avodai alkalmazasa - Gyakorlatkozelben,.Abel Kiado, Kolozsvar, 2012. ● Hortobagyi Katalin: Projekt kezikonyv. Iskolafejlesztesi Alapitvâny, 2002. ● Kâdâr Annamaria-Bodoni Agnes: Az avodas es kisiskolaskor jatekai elmeleti es madszertani megkozelitesben. Abel Kiado, Kolozsvar, 2010. ● Kormoci Katalin: Projektmâdszer az âvodăban. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2004. ● Kosane Ormai Vera: A mi avodank. Nevelespszicholagiai mâdszerek az avodaban. Okker Kiado, Budapest, 2001. ● Kovacs Gyorgy-Bakosi Eva: Jatek az avodaban, Didakt Kiado, Debrecen, 2005. ● Prazsak Gergo Csepeli Gyorgy: Orok visszateres? - Tărsadalom az informăcias korban - Tărsadalom az informăcias korban. Joszoveg Muhely Kiado, Budapest, 2010. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V.: învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Stark Gabriella: Tantervelmeleti alapismeretek. Az avodai es elemi oktatas tanterverol pedagâgus jelolteknek. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2018. ● Zilahi Jozsefne: Ovodai neveles jatekkal, mesevel. Eotvos Jozsef Konyvkiado, Budapest, 1996. ● A kisgyermekkori neveles modszertana: Nyugat-magyarorszagi Egyetem Regionalis Pedagogiai Szolgaltato es Kutato Kozpont Kiado, Szombathely, 2015. ● ***a szuletestol 7 eves korig torteno korai fejlesztes viszonyităsi alapja (Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, OMECTS nr. 3851/17.05.2010). ● ***Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie. ● ***Gyerekek - Modszertani ajanlasok a gyerekekkel vegzett munkahoz a Biztos Kezdet program munkatarsai szamara - Modszertani kezikonyv I. kotet. ● ***Jatek az elso eletevekben. ● ***Modszertani level: Az ovodai ertekelesrol. Scrisoare metodică: Despre evaluarea în învăţământul preşcolar. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 2007. ● ***Modszertani level: Az oktatâsi ter megszervezesetol a minosegi oktatasig. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 2004. ● ***Modszertani level: Koragyermekkori neveles mint szukseglet (Educaţia timpurie - o necesitate - Evoluţii în plan sistematic şi curricular) Ministerul Educaţiei Naţionale, 2019. F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂTILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Anteprescolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LlMBA NEOGREACĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE îN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba neogreacă maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura neogreacă maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba neogreacă maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba neogreacă maternă): - Limba şi literatura neogreacă maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba neogreacă maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ ● Elemente fonetică şi de ortografie, ortoepie şi ortografie - Alfabetul limbii greceşti – Pronunţia diftongilor. Pronunţia grupurilor de consoane – Accentul şi mobilitatea acestuia. Elidarea vocalelor. Situaţia lui v final – Corespondenţa literă-sunet – Silaba şi despărţirea cuvintelor în silabe. Cuvintele compuse. Cuvinte monosilabice, bisilabice, trisilabice, polisilabice – Semne de punctuaţie şi de ortografie ● Elemente de vocabular - Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) – Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) – Familia de cuvinte; câmpul lexical – Relaţii semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime ● Părţile de vorbire - Categoriile gramaticale ale numelui: genul, numărul, cazul, persoana – Articolul (a se vedea imaginea asociată) – Comparaţia adjectivului. Gradul comparativ şi gradul superlativ – Pronumele personal, posesiv, reflexiv, demonstrativ, interogativ, negativ, nehotărât, negativ – Numeralul cardinal, ordinal – Verbul: Categoriile gramaticale ale verbului: numărul, persoana, diateza, conjugarea, modul – Modurile verbale (indicativ, conjunctiv, imperativ, infinitiv, participiu) – Timpurile indicativului (prezent, imperfect, aorist, perfect, mai mult ca perfect, viitor durativ, viitor momentan, viitor anterior) – Timpurile conjunctivului (conjunctivul prezent, aorist, perfect) – Timpurile imperativului (prezent, aorist) – Timpurile participiului (participiul prezent activ, participiul perfect pasiv) – Timpurile infinitivului (infinitivul aorist activ, infinitivul aorist pasiv) – Adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia - tipuri/clasificare; recunoaştere; ortografie, ortoepie şi punctuaţie ● Organizarea propoziţiei şi a frazei - Enunţul. Tipuri de enunţ - propoziţii, fraze; enunţuri asertive, interogative, imperative, exclamative – Propoziţii afirmative şi negative – Relaţii sintactice la nivelul enunţului: coordonarea şi subordonarea - modalităţi/mijloace de realizare ● Funcţii sintactice - Elemente de sintaxă a cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanţial), Genitivul (valori atributive şi de complement) Elemente de sintaxă a frazei - Propoziţia independentă. Propoziţiile secundare. – Vorbire directă. Vorbire indirectă. ● Elemente de stilistică - Straturile lexicului neogrec. – Derivarea cu prefixe şi sufixe. – Limba vorbită. Limba scrisă LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ ● Genul epic - specii literare: basmul popular şi caracteristicile acestuia, tipuri de basme populare, romanul. Lecţii de morală în fabulele lui Esop. Introducere în problematica şi utilizarea termenilor "carte pentru copii", "literatură pentru copii". a) Concepte operaţionale asociate: - instanţele comunicării narative: autor, narator, personaj, cititor – construcţia discursului narativ: specie literară, acţiune, temă, momentele subiectului, conflict, incipit, final, tipare textuale, repere spaţiale şi temporale, personaje - tipologie, modalităţi de caracterizare, limbajul naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber - Categorii de cărţi pentru copii: cărţi educative, cărţi şcolare, basm, mituri şi legende, cărţi ilustrate, povestiri de mici dimensiuni, poezie, roman grafic, ebook, carte cu jocuri şi activităţi b) Conţinuturi: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) Poeme haiku, poeme vizuale. a) Concepte operaţionale asociate: - elemente de compoziţie: titlu, motiv literar, idee poetică – elemente de prozodie: figuri semantice (aliteraţia, antiteza, comparaţia, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, enumeraţia, repetiţia, interogaţia retorică etc.) b) Conţinuturi: (a se vedea imaginea asociată) ● Genul dramatic - specii literare: comedia a) Concepte operaţionale asociate: acte, scene, tablouri, didascalii, conflict dramatic, personaj, dialog, monolog, replică, temă, categorii estetice - comicul. Teatrul de păpuşi. Teatrul de umbre. Jocul teatral b) Texte dramatice propuse: (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe. Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de PetreIspirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric: - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic: - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica). ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită). ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată). ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui). ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei) Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ ● Curriculum pentru educaţia timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale. Semnificaţia şi importanţa educaţiei timpurii – elemente de interculturalitate în educaţia timpurie – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare ● elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● tipuri de învăţare pentru copiii sub 3 ani şi organizarea procesului de învăţare ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului. Jocul în clasă şi în spaţiul exterior. Creativitate şi cultivarea simţului estetic – arta dramatică, elemente de teatru şi creativitate. Predarea prin teatrul de păpuşi şi teatrul de umbre. Povestirea şi importanţa lecturii. Tehnici inovative de lecturare. Dansul. Dansul grecesc – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho-pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi). Comunicarea cu familia greacă: valori şi dezvoltarea comunicării şi a parteneriatului ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITlCl ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LlMBA POLONĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba polonă maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, în limba polonă maternă, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura polonă maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba polonă maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba polonă maternă): - Limba şi literatura polonă maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba polonă maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ LIMBA POLONĂ MATERNĂ 1. Elemente fonetică şi de ortografie, ortoepie şi ortografie - Alfabetul limbii polone – Fonetică - Fonologie – Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane – Corespondenţa literă-sunet – Silaba şi despărţirea cuvintelor în silabe (principiul fonetic) – Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă – Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat – Pronunţia corectă a cuvintelor – Semne de punctuaţie şi de ortografie 2. Morfologie - Structura morfologică a cuvântului în limba polonă – Clasificarea părţilor de vorbire – Structura morfologica a cuvântului 3. Elemente de vocabular - Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) – Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) – Familia de cuvinte; câmpul lexical – Relaţii semantice: – sinonime – antonime – omonime – cuvinte polisemantice – paronime 4. Părţile de vorbire - Verbul - formele verbale personale şi nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul şi persoana verbului, formarea verbelor – Substantivul - categoria genului, numărului, apartenenţei, cazului, funcţiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării (articulat şi nearticulat) – Adjectivul - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparaţie ale adjectivelor – Pronumele - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative – Numeralul - numeralele cardinale, numerale ordinale, colective – Adverbul, postpozitia, conjuncţia, interjecţia, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaştere; ortografie, ortoepie 5. Organizarea propoziţiei şi a frazei - Enunţul. Tipuri de enunţ - propoziţii, fraze; enunţuri asertive, interogative, imperative, exclamative – Propoziţii afirmative şi negative – Relaţii sintactice la nivelul enunţului: coordonarea şi subordonarea - modalităţi/mijloace de realizare 6. Funcţii sintactice - Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu şi complex – Subiectul - simplu, multiplu – Complement ● complementul direct - recunoaştere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaştere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de scop – Atributul - atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanţial, predicativ LITERATURA POLONĂ MATERNĂ 1. RIME şi GHICITORI: Rymowanki dla dzieci - Szesc razy szesc, Maly misio duzo je, Raz i dwa, Rude liski, Lale, Idzie pani tup tup tup 2. POEZII: - Wiersze dla dzieci - Tancowala igla z nitkq – Najpişkniejsze wiersze - Klasyka dla smyka – Wierszyki dla dzieci - Wierszyki cwiczace jezyki – Najpişkniejsze wiersze dla dzieci - Wierszyki na dobranoc – Najpopularniejsze wiersze dla dzieci - Zyrafy nie umieja tanczyc 3. BASME: - Bajka o Czerwonym Kapturku – Bajka o kruku i lisie – Bajka o lisie i bocianie – Bajka o lwie i myszy – Bajka o niebieskim smoku – Bajka o syrenie i zlotej wyspie – Bajka o zolwiu i zajacu – Chlopiec Marzyciel – Co to jest kometa, tato? – Kopciuszek – Kot w butach – prezentach pod choinkq i darach Trzech Kroli – Planeta Bajek – Skad Swiety Mikolaj bierze prezenty? – Wiosenna bajka wielkanocna BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ I. Limba polonă ● Golkowski Marek i in.: Gdybym znal dobrze jezyk polski: wybor tekstow z cwiczeniami do nauki gramatyki polskiej dla cudzoziemcow. - Warszawa: Wydaw. Uniwersytetu Warszawskiego, 2010. - 345 s., ISBN 978-83-235-0745-1 ● Suchowierska Agnieszka, Szostak-Krol Katarzyna: O dzieciach, ktorym pomagal bocian: powitalna ksiazka-prezent dla dzieci i rodzicow obcokrajowcow. - Warszawa: Fundacja Obywatelska Perspektywa, 2016. - 59 s., ISBN 978-83-34917-8-0 ● Dubisz Stanislaw, Jedryka Beata Katarzyna: Ksztalcenie nauczycieli jezyka polskiego jako obcego: opis sytuacji i propozycje dydaktyczne. W: Poradnik Jezykowy. - 2012, nr 2, s. 5-16 ● Malachowska Pasek Ewa: O praktycznym wykorzystaniu Internetu w nauczaniu jezyka polskiego jako obcego. W: Poradnik Jezykowy. - 2000, z. 4, s. 57-62 ● Slaby Goral Iwona: Jşzyk polski jako obcy, czyli przede wszystkim (choc nie tylko) o intensywnych kursach dla studentow. W: Jezyki obce w szkole [czasopismo elektroniczne]. - 2012, nr 3, s. 88-91 ● Szybura Agata: Potrzeby jezykowe uczniow przybywajqcych z zagranicy w zakresie nauczania jezyka polskiego. W: Jşzyki obce w szkole [czasopismo elektroniczne]. - 2016, nr 2, s. 99-105 II. Literatura polonă ● Baluch, Alicja, Czyta, nie czyta ...: (o dziecku literackim)/Alicja Baluch: Wydawnictwo Edukacyjne, Krakow, 1998. ● Baran, Zbigniew, Liryka dziecişca Karoliny Kusek: (studia literaturoznawcze)/Zbigniew Baran. - Nowy Sq.cz : Wydawnictwo "Koliber", 2011. ● Biernat, Ewa, Tworczosc basniowa Kornela Makuszynskiego/Ewa Biernat: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2001. ● Binio, Justyna, Mis - zabawka, bohater literacki, wzor wychowawczy: poradnik/Justyna Binio: Wydawnictwo SBP, Warszawa, 2013. ● Bugajska, Teresa. Red. Basnie i basniowosc czyli Kraina dziecişcego mitu: praca zbiorowa/pod red. Teresy Bugajskiej: Wydawnictwo Pedagogiczne ZNP, Kielce, 2000. ● Czabanowska-Wrobel, Anna. Red. Zywioly w literaturze dziecişcej: powietrze/pod redakcjq Anny Czabanowskiej-Wrobel, Krystyny Zabawy: Wydawnictwo Uniwersytetu Jagiellonskiego, Krakow 2020. ● Dymara, Bronislawa Dziecko w swiecie literatury i zyciu wspolczesnym/Bronislawa Dymara, Ewa Ogrodzka-Mazur. - Wyd. 2.: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2014. ● Dymara, Bronislawa Dziecko w swiecie literatury i zyciu wspolczesnym/Bronislawa Dymara, Ewa Ogrodzka-Mazur.: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2013. ● Dymara, Bronislawa Swiat marzen dziecka/Bronislawa Dymara. - Wyd. 2.: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 1999. ● Kicinska, Dorota Basn i basniowosc w tworczosci Marii Konopnickiej/Dorota Kicinska: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2000. ● Konopnicka, Iwona Czasopisma dziecişce w ksztalceniu wczesnoszkolnym/Iwona Konopnicka: Wydawnictwo Uniwersytetu Opolskiego, Opole, 2006. ● Leszczynski, Grzegorz Wielkie male ksiqzki: lektury dzieci: i nie tylko/Grzegorz Leszczynski. - Poznan: Media Rodzina, 2015. ● Lewandowicz-Nosal, Grazyna Warto miec w bibliotece: ksiazki dla dzieci 2010-2014: katalog/GrazynaLewandowicz-Nosal [i in.]. - Wyd. 2. uzup.: Wydawnictwo Stowarzyszenia Bibliotekarzy Polskich, Warszawa, 2015. ● Lewandowicz-Nosal, Grazyna Od czterech do szesciu: ksiazki dla przedszkolaka/Grazyna Lewandowicz-Nosal: Wydawnictwo Stowarzyszenia Bibliotekarzy Polskich, Warszawa, 2012. ● Papuzinska, Joanna Dzieciece spotkania z literatura/Joanna Papuzinska: Wydawnictwo Centrum Edukacji Bibliotekarskiej, Informacyjnej i Dokumentacyjnej, Warszawa, 2007. ● Szczepanska, Mariola Edukacja kulturalna dziecka w wieku wczesnoszkolnym/Mariola Szczepanska: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 2000. ● Tylicka, Barbara Red. Slownik literatury dziecişcej i mlodziezowej/pod red. Barbary Tylickiej i Grzegorza Leszczynskiego: Zaklad Narodowy im. Ossolinskich, Wroclaw, 2002. ● Zabawa, Krystyna Rozpoczşta opowiesc: polska literatura dziecieca po 1989 roku wobec kultury wspolczesnej/Krystyna Zabawa: Akademia Ignatianum; Wydawnictwo WAM, Krakow, 2013. ● Zurakowski, Boguslaw Literatura - wartosc - dziecko/Boguslaw Zurakowski: Oficyna Wydawnicza "Impuls", Krakow, 1999. D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ SI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https.//www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-brasov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http,//ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂSURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂ a) Didactica comunicării (elemente de comunicare orală şi scrisă în învăţământul preşcolar): ● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstă preşcolară (ghidarea copiilor preşcolari spre receptarea şi înţelegerea adecvată a textului literar specific) ● didactica textului literar epic şi a textului dramatic, precum şi didactica poeziei ● Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionaleşi a funcţiilor comunicării ● Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea ● Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc.) ● Tipuri de întrebări şi adecvarea acestora la tema abordată ● Abordarea limbajelor diferitelor arte/ştiinţe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, sculptură, cinematografie/ fotografie, astrologie, geografie) b) Didactica exprimării orale: ● Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active la preşcolari ● Strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preşcolarităţii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂSURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂ ● Delors J. (red.), Edukacja. Jest w niej ukryty skarb. Raport dla UNESCO Miedzynarodowej Komisji do spraw Edukacji dla XXI wieku, UNESCO, Warszawa 1998. ● Dubisz S., Jezyk polski poza granicami kraju - wstepne informacje i definicje [w.] Jezyk polski poza granicami kraju, Dubisz S. (red.), Uniwersytet Opolski - Instytut Filologii Polskiej, Opole, 1997, s. 13-46. ● Dubisz S., Z metodologii badan jezyka srodowisk polonijnych, "Poradnik Jezykowy", z. 5, 1983. ● Dudzinska I., Lipina S., Wlaznik K., Metodyka wychowania w przedszkolu, Wydawnictwo Szkolne i Pedagogiczne, Warszawa, 1974. ● Erenc-Grygoruk G., Nauczanie jazykow obcych w edukacji wczesnoszkolnej, Impuls, Krakow, 2013. ● Harwas-Napierala B., Trempala J. (red.), Psychologia rozwoju czlowieka. Rozwoj funkcji psychicznych, Wydawnictwo Naukowe PWN, Warszawa, 2012. ● Janowska I., Podejscie zadaniowe do nauczania i uczenia sie jezykow obcych. Na przykladzie jezyka polskiego jako obcego, Universitas, Krakow, 2011. ● Janowska I., Planowanie lekcji jezyka obcego. Podrecznik i poradnik dla nauczycieli jezykow obcych, Universitas, Krakow, 2010. ● Janowska I., Lipinska E., Rabiej A., Seretny A., Turek P. (red.), Programy nauczania jezyka polskiego jako obcego. Poziom A1 - C2, Ksiegarnia Akademicka, Krakow, 2011. ● Jedryka B. K., Jezyk polski w polonijnej szkole. Na przykladzie badan przeprowadzonych w Clark - New Jersey, USA, Dom Wydawniczy Elipsa, Warszawa, 2012. ● Komorowska H., Metodyka nauczania jezykow obcych, Fraszka Edukacyjna, Warszawa, 2005. ● Konderak T., Jak (roznie) maluchy i starszaki uczq. sie i bawiq. na zajeciach jezykowych, "Jezyki Obce", nr 1, 2015, s. 56-63. ● Kondrat D., Metody pracy z dziecmi w przedszkolu, "Jezyki Obce", nr 1, 2015, s. 71-76. ● Kotarba M., Przedszkolak, jezyk obcy i ... ty. Metodyka nauczania jezykow obcych w przedszkolach, Akademia Humanistyczna im. Aleksandra Gieysztora, Pultusk, 2007. ● Lipinska E., Seretny A., Miedzy jezykiem ojczystym a obcym. Nauczanie i uczenie sie jezyka odziedziczonego na przykladzie chicagowskiej diaspory polonijnej, Ksiegarnia Akademicka, Krakow, 2012. ● Poradnik metodyczny nauczania jezyka polskiego jako drugiego/obcego ● Moon J., Children Leraning English, MacMillan, Oxford, 2005. ● Niemiec-Knas M., Metoda projektow w nauczaniu jezykow obcych, Impuls, Krakow, 2011. ● Pamula M., Metodyka nauczania jezykow obcych w ksztalceniu zintegrowanym, Fraszka Edukacyjna, Warszawa, 2006. ● Rokita-Jaskow J., Moje dziecko uczy sie jezyka obcego. Najczesciej zadawane pytania, Wydawnictwo Naukowe Uniwersytetu Pedagogicznego, Krakow, 2010. ● Seretny A., Lipinska E., ABC metodyki nauczania jezyka polskiego jako obcego, Universitas, Krakow, 2005. ● Seretny A., Lipinska E., Z zagadnien dydaktyki jezyka polskiego jako obcego, Universitas, Krakow, 2006. F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/ educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITlCl ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA ROMÂNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba română, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor (în limba română), cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; D. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba română): - Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă - scris; NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Elemente fonetică şi de ortografie, ortoepie şi ortografie - alfabetul limbii române şi alfabetul fonetic internaţional – tipuri de sunete: vocale, semivocale, consoane – corespondenţa literă-sunet – diftong, triftong, hiat – silaba şi despărţirea în silabe-reguli de despărţire în silabe – accentul – semne ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) – semne de punctuaţie (punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, punctele de suspensie, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, punctul şi virgula, virgula, linia de pauză, parantezele) – scrierea cu literă mare sau mică ● Elemente de vocabular - sinonime – antonime – cuvinte polisemantice – omonime – paronime – mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea şi compunerea) ● Părţile de vorbire - verbul - modurile şi timpurile verbale; forme verbale nepersonale; ortografie şi ortoepie. – substantivul şi articolul - substantive comune şi substantive proprii; genul şi numărul; substantive colective; cazul substantivelor; funcţii sintactice; categoria determinării: articolul hotărât şi nehotărât; ortografie şi ortoepie. – adjectivul - tipuri; acordul adjectivului cu substantivul; gradele de comparaţie; funcţii sintactice; ortografie şi ortoepie. – pronumele şi adjectivul pronominal - tipuri (pronumele personal propriu-zis; pronumele reflexiv; adjectivul de întărire; pronumele de politeţe; pronumele şi adjectivul posesiv; pronumele şi adjectivul demonstrativ; pronumele şi adjectivul interogativ; pronumele şi adjectivul relativ; pronumele şi adjectivul nehotărât; pronumele şi adjectivul negativ); cazuri şi funcţii sintactice; ortografie şi ortoepie. – numeralul - tipuri de numeral (cardinal şi ordinal), categoria numărului, genului; valoarea adjectivală, substantivală şi pronominală; cazul; funcţii sintactice; ortografie şi punctuaţie. – adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia - tipuri/clasificare; recunoaştere; ortografie, ortoepie şi punctuaţie. ● Organizarea propoziţiei şi a frazei - enunţul. Tipuri de enunţ – propoziţii afirmative şi negative – relaţii sintactice la nivelul enunţului: coordonarea şi subordonarea - modalităţi/mijloace de realizare ● Funcţii sintactice - predicatul - verbal şi nominal-realizări ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ şi nume predicativ-realizări; propoziţia predicativă, realizare a numelui predicativ-recunoaştere, construcţie/ exemplificare – subiectul - exprimat: simplu şi multiplu; acordul predicatului cu subiectul; subiect neexprimat-subînţeles şi inclus; realizări ale subiectului – complemente ● complementul direct - recunoaştere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaştere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul prepoziţional - recunoaştere; realizări ale complementului prepoziţional; aspecte normative – atributul - recunoaştere, realizări ale atributului ● Elemente de stilistică - limba standard – limba vorbită. Limba scrisă – limbaj popular. Varianta regională a limbii – limbaj colocvial LITERATURA PENTRU COPII ● Creaţia populară - Folclorul literar pentru copii - Genul epic a) specii literare: basmul popular, legenda populară, snoava b) conţinuturi: ● basmul popular: Aleodor împărat, Greuceanu (colecţia Petre Ispirescu) ● legenda populară: Legenda lui Traian şi Dochia, Legenda Vrâncioaiei ● snoava: vol. Păcală şi Tândală – Genul liric a) poezii ceremoniale: colinde, ghicitori, proverbe, zicători b) conţinuturi: ● colinde: Florile Dalbe, Pluguşorul, Sorcova ● ghicitori, proverbe, zicători (colecţia lui Petru Demetru Popescu) ● Creaţia cultă - Genul epic a) specii literare: fabula, legenda cultă, basmul cult, povestirea, schiţa, romanul pentru copii şi despre copii, naraţiune versificată b) conţinuturi: ● fabula: Toporul şi pădurea de Grigore Alexandrescu, Greierele şi furnica sau Corbul şi vulpea de Jean de La Fontaine ● legenda cultă: Legenda ciocârliei de Vasile Alecsandri, Legendele Olimpului de Al. Mitru ● basmul cult: Palatul de cleştar de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Hansel şi Gretel sau Cenuşăreasa de Fraţii Grimm ● povestirea: Căprioara de Emil Gârleanu, Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu, Moş Ion Roată şi Unirea de Ion Creangă, vol. Povestiri istorice de Dumitru Almaş (La Rovine în câmpii, Ştefan cel Mare, Biruitor în lupta de la Vaslui), Mica sirenă sau Povestea lebedelor de H. Ch. Andersen ● romanul pentru copii şi despre copii: Amintiri din copilărie (fragmente) de Ion Creangă, Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupery ● naraţiune versificată: Cărţile cu Apolodor de Gellu Naum – Genul liric a) poezii despre copilărie, poezia despre natură, poezia de inspiraţie istorică b) conţinuturi: ● poezia despre copilărie: Cântec de adormit Mitzura de Tudor Arghezi, Întâmplări din grădina mea de Ana Blandiana ● poezia despre natură: În grădină de Dimitrie Anghel, La mijloc de codru de Mihai Eminescu ● poezia de inspiraţie istorică: Scrisoarea III de Mihai Eminescu, Ţară de Lucian Blaga ● poezia despre călătorie: Dor de călătorie de Vasile Alecsandri, În tren de George Topârceanu, Aventurile lui Arik de Ioana Nicolaie ● poezia despre joc: Joc la soare de Constanţa Buzea, Joc de Ana Blandiana ● poezia despre familie: O, mamă... de Mihai Eminescu, Acasă de Octavian Goga, Firimituri de Ioana Nicolaie – Teatrul pentru copii a) conţinuturi: Înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei) Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Bidu-Vrânceanu, A., Forăscu, N., Limba română contemporană. Lexicul, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005. ● Dragomirescu Adina (coord.), Gramatica limbii române pentru elevi şi profesori - Sinteze şi exerciţii, Editura Corint Educaţional, Bucureşti, 2022. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti,2019. ● ***Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan-Al. Rosetti", Gramatica limbii române, I, II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005. ● *** Academia Română, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a III-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,2022. ● ***Manualele de Limba română, cls. a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a pentru Şcolile Normale/Liceele pedagogice/Colegiile pedagogice (în vigoare). ● www.subiecte.edu.ro Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Andrei, Mariana, Introducere în literatura pentru copii, Editura Eminescu, Bucureşti, 2006. ● Bodiştean, Florica, Literatura pentru copii şi tineret dincolo de "story", Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007. ● Breaz, Mircea, Literatura pentru copii. Repere teoretice şi metodologice, Editura Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Bucureşti, 2012. ● Buzaşi Ion, Literatura pentru copii, (note de curs), Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2001. ● Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii, Bucureşti, 1988. ● Chişcop, Liviu şi Buzaşi, Ion, Literatura pentru copii, Editura Grigore Tăbăcaru, Bacău, 2000. ● Costea, O., Mitu, F., Stoica, C., Toma-Damşa, M., Vasilescu, E., Vlădut, A., Literatura pentru copii (manual pentru Şcolile Normale - cls. a XIII a), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. ● Goia, Vistian, Literatura pentru copii şi tineret (pentru institutori, învăţătoare şi educatoare), Editura Dacia, Cluj, 2003. ● Marinescu, Valeriu, Literatura pentru copii. Ghid teoretic şi aplicativ destinat actualelor şi viitoarelor cadre didactice din învăţământul preşcolar şi primar, Editura Ars Docendi, Universitatea Bucureşti, 2018. ● Rogojinaru, Adela, O introducere în literatura pentru copii, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1999. ● Savosy, Joseph, West Silke Rose, Cum să le spunem poveşti copiilor, Editura Litera, Bucureşti, 2022 (traducător Adriana Bădulescu). ● Stoica, C., Vasilescu, E., Literatura pentru copii (manual pentru Şcolile Normale - clasa a XII-a), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. ● ***www.subiecte.edu.ro D. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumuluipreşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă si comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul si grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului si al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea si educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oras care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba rromani maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura rromani maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba rromani maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura rromani maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba rromani maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTĂ: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ I. LIMBA RROMANI a) Fonetică şi fonologie - Sistemul vocalic şi consonantic al limbii rromani; – Alfabetul oficial al limbii rromani. – Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa/ epenteza, apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspiraţiei, eliziunea, haplologia, metateza, paragoga, pierderea aspiraţiei, proteza, sincopa ş.a. b) Vocabular - Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Relaţii semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); – Modalităţi de îmbogăţire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogăţire (derivarea - cu sufixe şi prefixe - şi compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogăţire: împrumuturile). – Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armeneşti, osete, gruzine, kurde etc.), balcanic (elemente turceşti, greceşti, sud-slave/ bulgăreşti şi sârbeşti/ româneşti), neologic. Elemente rrome cu origine necunoscută în limba rromani comună. c) Morfologie - Părţile de vorbire flexibile: articolul (hotărât şi nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); – Părţi de vorbire parţial flexibile: adverbul; – Părţi de vorbire neflexibile: postpoziţia, prepoziţia, conjuncţia. d) Sintaxă - Părţile de propoziţie: subiectul, predicatul, atributul, complementul. – Propoziţia: tipologia propoziţiilor neîncadrate; tipologia propoziţiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanţiale; subordonate circumstanţiale. II. LITERATURA RROMANI a) Cultură şi civilizaţie veche indiană - Realităţile culturale şi lingvistice din vechea Indie - locul de obârşie a proto-rromilor; – Rromii şi limba rromani în context indian; – Originea poporului rrom - realitate şi legendă. b) Folclor şi antropologie rromă - Nomadismul - Model cultural şi strategie de supravieţuire: Fond psihologic şi practică socială. Perspective istorice asupra migraţiei. Nomadism şi sedentarism. Semnificaţii de fond cutumiar. Migraţia rromilor - fenomen contemporan; – Cultura materială a rromilor - Meşteşug şi reprezentare: Coordonate istorice şi premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute; – Identitate spirituală: Tipologii şi structuri conceptuale ale dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale şi nupţiale. Rromanipen-ul şi mistica purităţii. Naşterea, copilul şi treptele iniţiatice. Modele educaţionale de referinţă. Familia - Model de auto-identificare; – Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalităţi, structuri magico-ritualice, cântecele): naşterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie şi astrologie; descântecele; Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. – Determinări istorice ale identităţii rromilor din România: sclavia, Dezrobirea, perioada interbelică şi începuturile mişcării rromilor, Holocaustul/O Samudaripen, rromii în perioada regimului socialist, rromii în prezent, perspective de viitor: rromii ca cetăţeni, grup social vulnerabil, minoritate naţională, naţiune non-teritorială. – Cultura materială a rromilor - meşteşug şi reprezentare: Coordonate istorice şi premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute: Prelucrarea osului. Prelucrarea pieilor de animale. între emblematic şi stigmatizant: Lăutăria. Magia. c) Literatura rromani pentru copii (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ I. Limba rromani 1. Sarău, Gh., Curspracticde limba rromani, Editura Sigma, Bucureşti, 2008. 2. Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea Bucureşti, 2003. 3. Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie şi sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea Bucureşti, 2002. 4. Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte, Editura CREDIS, Universitatea Bucureşti, 2002. 5. Sarău, Gh., Cordovan, I., Limba şi literatura rromani, clasa a VIII-a, Bucureşti: Editura Sigma, 2023. 6. Sarău, Gh., Strukture rromane chibăqe. Structuri ale limbii rromani, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2009. II. Literatura români 1. Grigore, D., Curs de antropologie şi folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradiţională ale identităţii rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea Bucureşti, 2001. 2. Sandu, I., Căldăraru, M., Istoria şi tradiţiile minorităţii rromani: manual pentru clasa a VII-a, Editura Sigma, Bucureşti, 2021. 3. Sandu, I., Căldăraru, M., Istoria şi tradiţiile minorităţii rromani: manual pentru clasa a VI-a, Editura Sigma, Bucureşti, 2023. 4. Sarău, Gh., Cordovan, I., Comunicare în limba rromani maternă, clasa I, Bucureşti: Editura Sigma, 2020. 5. Sarău, Gh., Cordovan, I., Comunicare în limba rromani maternă, clasa a II-a, Bucureşti: Editura Sigma, 2022. 6. Cordovan, I., Sarău, Gh., Cordovan, N., Limba şi literatura rromani. Manual pentru clasa a III- a, Bucureşti: Editura Sigma, 2020. 7. Sarău, Gh., Cordovan, I., Limba şi literatura rromani. Manual pentru clasa a IV-a, Bucureşti: Editura Sigma, 2022. 8. Sarău, Gh., Cordovan, I., Limba şi literatura rromani. Manual pentru clasa a V-a, Bucureşti: Editura Sigma, 2022. 9. Sarău, Gh., Cordovan, I., Cordovan, N., Limba şi literatura rromani, clasa a VI-a, Bucureşti: Editura Sigma, 2022. 10. Sarău, Gh., Cordovan, I., Căldăraru, M., Limba şi literatura rromani, clasa a VII-a, Bucureşti: Editura Sigma, 2021. 11. Sarău, Gh., Cordovan, I., Limba şi literatura rromani, clasa a VIII-a, Bucureşti: Editura Sigma, 2023. D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: Înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV - EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ ● Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008. ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007. ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005. ● Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000. ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009. ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004. ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Marin, T., Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009. ● Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999. ● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002. ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130). F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu. MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA RUSĂ MATERNĂ ŞI METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA RUSĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba rusă maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, în limba rusă maternă, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura rusă maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba rusă maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limba rusă maternă): - Limba şi literatura rusă maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba rusă maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ LIMBA RUSĂ ● Elemente de fonetică şi de ortografie, ortoepie şi ortografie - Alfabetul limbii ruse – Fonetica limbii ruse – Corespondenţa literă-sunet – Schimbări fonetice: modificarea aspectului fonetic al vocalelor, asurzirea consoanelor sonore, sonorizarea consoanelor surde, cazuri particulare – Accentul. Utilizarea corectă a accentului – Intonaţia. Scrierea şi pronunţia corectă a cuvintelor – Semne de punctuaţie şi de ortografie ● Elemente de vocabular - Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Sensul propriu şi sensul figurat. Relaţiile semantice în semantica lexicală: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia ● Morfologie - Structura morfologică a cuvântului – Clasificarea părţilor de vorbire LITERATURA RUSĂ (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba rusă (a se vedea imaginea asociată) Bibliografie orientativă - Literatura rusă (a se vedea imaginea asociată) D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA RUSĂ MATERNĂ ● Didactica comunicării (elemente de comunicare orală şi scrisă în învăţământul preşcolar): - Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstă preşcolară (ghidarea copiilor preşcolari spre receptarea şi înţelegerea adecvată a textului literar specific) – didactica textului literar epic şi a textului dramatic, precum şi didactica poeziei – Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării – Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea – Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc.) – Tipuri de întrebări şi adecvarea acestora la tema abordată – Abordarea limbajelor diferitelor arte/ştiinţe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, sculptură, cinematografie/fotografie, astrologie, geografie) ● Didactica exprimării orale: - Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active la preşcolari – Strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preşcolarităţii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA RUSĂ MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază. ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică. planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba sârbă maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale cu limbă de predare sârbă maternă, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura sârbă maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba sârbă maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. – exprimarea corectă şi fluentă în limba de predare sârbă maternă Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura sârbă maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba sârbă maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ LIMBA SÂRBĂ (a se vedea imaginea asociată) LITERATURA SÂRBĂ (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba sârbă (a se vedea imaginea asociată) Bibliografie orientativă - Literatura sârbă (a se vedea imaginea asociată) D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: Însir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LlMBA SLOVACĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA SLOVACĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba slovacă maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale cu limbă de predare slovacă maternă, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura slovacă maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba slovacă maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. – exprimarea corectă şi fluentă în limba de predare slovacă maternă Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura slovacă maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba slovacă maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ LIMBA SLOVACĂ Fonetika, ortografia a ortoepia ● Abeceda, klasifikâcia hlâsok: samohlâsky, dvojhlâsky, spoluhlâsky. ● Ortografickâ a ortoepickâ klasifikâcia spoluhlâsok. Lexikologia ● Rozdel'ovanie slov na slabiky. ● Tvorenie slov odvodzovanim, skladanim. ● Semanticke kategorie: synonymâ, antonymâ, homonymâ. Morfologia ● Podstatne menâ - Druhy podstatnych mien: vseobecne - vlastne, konkretne - abstraktne, zivotne - nezivotne, hromadne - pomnozne. – Gramaticke kategorie: rod, cislo, pâd. – Sklonovacie vzory podstatnych mien: chlap, hrdina, dub, stroj, zena, ulica, dlan, kost', mesto, vysvedcenie, srdce, dievca. ● Pridavne menâ - Druhy pridavnych mien. – Gramaticke kategorie: rod, cislo, pâd. – Sklonovacie vzory pridavnych mien: pekny, cudzi, otcov/matkin, pâvi. – Stupnovanie pridavnych mien. ● Slovesâ - Gramaticke kategorie: osoba, cislo, cas, sposob. – Casovanie slovies vo vsetkych casoch a sposoboch. – Pomocne sloveso byt. ● Zâmenâ - Druh zâmen: osobne, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie. ● Cislovky - Druh cisloviek: zâkladne, radove. – Pravopis cisloviek. ● Prislovky - Prislovky miesta, casu, sposobu a priciny. – Stupnovanie a pravopis prisloviek. Veta - vetnâ syntax ● Veta. Interpunkcne znamienka. - Jednoduchâ veta a rozvitâ veta. – Klasifikâcia viet podl'a obsahu, zlozenia a clenitosti. ● Vetne cleny. - Podmet, prisudok, privlastok, predmet, prislovkove urcenie: miesta, casu, sposobu a priciny. LITERATURA SLOVACĂ – Literarne druhy a zanre – Eudova slovesnost' – Slovenska literatura pre deti a mladez: ● Jozef Ciger Hronsky - Smely Zajko v Afrike (Ako sa dostali Zajkovci k pyramidam; Ako Zajkovci navstivili krâl'apuste; Akopostrasil Zajko zlodejov africkejpuste); ● Mâria Râzusovâ-Martâkova - Zlate zvonky (Triprasiatka; Kamarâti); ● Eudmila Podjavorinskâ - Zabiatko (Zabiatko; Na tanci; Prosba vtâckov, Snehuliak); ● Mâria Durickovâ - Gul'kovi Bombul'kovi (Ako sa Bombul'ko hrâval; Ako sa Gul'ko Bombul'ko stal hrdinom); ● Eubomir Feldek - Hrapre tvoje modre oci; ● Elena Cepcekovâ - Slniecko na motuze; ● Elena Chmelovâ, Jaroslav Vodrâzka - Slovenske rozprâvky, hâdanky a recnovanky. – Slovenska literatura pre deti a mladez z tvorby slovenskych spisovatel'ov v Rumunsku ● Ondrej Stefanko - Desat' strelenych rozprâvok; ● Dagmar Mâria Anoca - Knizka pre prvâkov; ● Anna Karolina Dovâlovâ - Mile deti anjel leti; BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba slovacă ● Dolnik, J., Morfologicke aspekty sucasnej slovenciny, Bratislava, 2011. ● Luţă (Ţiprigan), M. F., Aspectul verbal. Retrospective şi perspective, Bucureşti 2013. ● Kolektiv autorov, Morfologia slovenskeho jazyka. Slovenskâ akademia vied, 1966. ● Oravec, J., Bajzikovâ, E., Slovensky sucasny spisovny jazyk. Syntax, Bratislava,1986. ● Oravec, J., Bajzikovâ, E., Slovensky sucasny spisovny jazyk. Morfologia, Bratislava, 1988. ● Pauliny, E., Slovenskâ gramatika, Bratislava, 1981. ● Pravidlâ slovenskeho pravopisu, Bratislava, 2001. Bibliografie orientativă - Literatura slovacă ● Anoca, D. M., Literatura 20. storocia. Literatura secolului XX, Editura Universităţii din Bucureşti, 2012. ● Anoca, D. M., Slovacica miscellanea, Nadlak, 2012. ● Barborică, C., Istoria literaturii slovace, Bucureşti, 1999. ● Harpân, M., Teoria literatury, Bratislava, 1994. ● Sliacky, O., Dejiny slovenskej literatury pre deti a mlâdez do roku 1960, LIC, Bratislava, 2007. ● Stanislavovâ, Z. a kol. Dejiny slovenskej literatury pre deti a mlâdez po roku 1960, LIC, Bratislava, 2010. D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: Însir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english-literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA SLOVACĂ MATERNĂ - Struktura kurikularnych dokumentov pre pracu v detskych jasliach - vzdelavanie v rannom detstve; zasady a fundamentalne hodnoty. – Zakladne koncepty kurikulamych dokumentov pre vzdelavanie v rannom detstve (vyvinove oblasti a dimenzie, spravanie, rocna tematika studia). – Ucebny plan - vyznam a organizovanie ucebneho planu vo vzdelavani v rannom detstve. – Metodika aplikacie ucebneho planu - zakladne prvky: denny program aktivit; hry, tematicke aktivity a aktivity zamerane na rozvoj osobnosti a zrucnosti, mimoskolske aktivity. – Priprava na vyucovacie aktivity v detskych jasliach: celorocne planovanie, tyzdenne planovanie, projekt vyucovacej cinnosti (tema, vseobecne ciele, specificke ciele, vyucovacie aktivity). – Hra - zakladna forma organizovania vyucovacieho procesu v detskych jasliach; klasifikacia hier, uloha hier vo vyucovani, vychovM valencia hier. – Diferenciacia a individualizacia vo vychovno-vzdelavacom procese v detskych jasliach. Strategie prispşsobenia kurikula pre potreby diet'at'a. – Typy tematickych aktivit a spşsoby ich realizacie v detskych jasliach. – Hodnotenie v detskych jasliach - konceptualne vymedzenie pojmu a analyza; specificke formy hodnotenia pre vychovno-vzdeMvad proces v detskych jasliach; ulohy hodnotenia; metÎdy a nastroje hodnotenia vysledkov a pokroku v oblasti osobnostneho rozvoja diet'at'a v detskych jasliach; interpretacia a vyuzitie vysledkov hodnotenia v predprimarnom vzdelavani. – Spolupraca/komunikacia medzi rodinou a detskymi jasl'ami. Specificke aspekty komunikacie s rodicmi (kontexty komunikacie, spşsoby a fazy komunikacie, povinnosti a prava) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA SLOVACĂ MATERNĂ ● Program vychovy a vzdelavania deti v materskych skolach. Bratislava: MS SR, 1999. ● Komensky, J. A.: Vefka didaktika. Bratislava: SPN, 1991. ● Jirova, M. a kol.: Metodika vychovnej prace v jasliach a materskych skolach. Bratislava: SPN,1981. ● Jirova, M. A kol.: Metodika vychovnej prace v jasliach a v materskych skolach. Bratislava: SPN, 1979. ● Program vychovnej prace v jasliach a v materskych skolach. Bratislava: SPN, 1978. ● Bad'urikova, Z.: K problematike programov vychovnej starostlivosti o deti v detskych jasliach, In: PAEDAGOGICA - Zbornik Filozofickej fakulty Univerzity Komenskeho, roc. 24, 2012 (dostupne online: https://fphil.uniba.sk/fileadmin/fif/katedry_pracoviska/kped/proj ekty/Archiv _Paedagogica/24_-_1.pdf). ● Badurikova Z.: Detske jasle - edukacne, ci socialne institucie? In: Lifelong Learning - celozivotni vzdelavani, roc. 3, c. 1, s. 73-84, 2013 (dostupne online: https://lifelonglearning. mendelu.cz/media/pdf/LLL_20130301073.pdf). ● Badurikova, Z.: K problematike obsahu vychovnej starostlivosti o deti v detskych jasliach. In: Predprimarne vzdelavanie v kontexte s^asnych zmien - zbornik z vedecko-odbornej konferencie s medzinarodnou ucast'ou. Ed. Minova, M.: Presov: Presovska univerzita v Presove, Slovensky vybor Svetovej organizacie pre predskolsku vychovu, 2013, s 73 - 88. (dostupne online: http://omep.sk/wp-content/uploads/2013/03/PREDPRIMARNE-VZDELAV ANIE-v-kontexte-sucasnych-zmien.pdf). ● *** Aktualne ucebne osnovy pre predskolske vzdelavanie. ● *** Ako vychovavat dojcata a batofata. Krok za krokom. Metodicka prirucka Nadacie Skola dokoran pre pracu s det'mi do troch rokov. Ziar nad Hronom: Artek, 2000. F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba turcă maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, în limba turcă maternă, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura turcă maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba turcă maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura turcă maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba turcă maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTA: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ LIMBA TURCĂ MATERNĂ 1. Elemente fonetică şi de ortografie, ortoepie şi ortografie - Alfabetul limbii turce – Fonetică - Fonologie (Ses bilgisi - ses bilimi) – Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane (Unlu fonemler - unsuz fonemler, unlu ve unsuz uyumu) – Corespondenţa literă-sunet – Silaba şi despărţirea cuvintelor în silabe (principiul fonetic) – Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă – Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat – Scrierea şi pronunţia corectă a cuvintelor de origine turcă – Semne de punctuaţie şi de ortografie 2. Morfologie (Yapi bilgisi) - Structura morfologică a cuvântului în limba turcă (Tⁿrk dilinin morfolojik yapisi) – Clasificarea părţilor de vorbire (kelime ceşitler) – Structura morfologica a cuvântului 3. Elemente de vocabular - Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat) – Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile) – Familia de cuvinte; câmpul lexical – Relaţii semantice: ● sinonime ● antonime ● omonime ● cuvinte polisemantice ● paronime 4. Părţile de vorbire - Verbul (Fiil) - formele verbale personale şi nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul şi persoana verbului, formarea verbelor – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenţei, cazului, funcţiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării şi neterminării (articulat şi nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparaţie ale adjectivelor – Pronumele (zamir) - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative – Numeralul (sayi) - numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, aproximative, numeralul bir (Bir Sayisi) – Adverbul, postpozitia, conjuncţia, interjecţia, onomatopea - tipuri/clasificare; recunoaştere; ortografie, ortoepie 5. Organizarea propoziţiei şi a frazei - Enunţul. Tipuri de enunţ - propoziţii, fraze; enunţuri asertive, interogative, imperative, exclamative – Propoziţii afirmative şi negative – Relaţii sintactice la nivelul enunţului: coordonarea şi subordonarea - modalităţi/mijloace de realizare 6. Funcţii sintactice - Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu şi complex – Subiectul - simplu, multiplu, complex – Complement ● complementul direct - recunoaştere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaştere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul relativ, complementul de agent – Circumstanţiale: de loc, de timp, de mod , de măsură, comparativ, de cauză, de scop – Atributul - atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanţial, predicativ LITERATURA TURCĂ MATERNĂ 1. RIME şi GHICITORI (Tekerlemeler, Bilmeceler): Tirtil, Kucuk Dostum, Leylek, Ebe, Hanim Kizi, Kayikci, Siniflar, Ucaklar, Ayva, Tavsan, Kelebek 2. POEZII (Şiirler): 23 Nisan Şiiri; Mevsimler; Sinifta; Topum; Kedi;, Yildizlar; Emin Ekinci-Ogretmen; Koksal Harslan-Ogretmenim; Hakki Sunat-Soyum Sopum; M.Necati Oncay-Ailemiz;Yildiz Parmakasi-Giuzel Annem; Necdet Ruftu Efe-Sonbahar; Şennur Sezer-Guz Turkusu; Nuri Kahraman-Aylar Geciyor; M.E Yurdakul- Sakin Kesme; Yunus Emre- Şol Cennetin Irmaklari; Orhan Seyfi Orhon- Peri Kizi ile Coban Hikayesi; Faruk Nafiz Camlibel- Deniz, Coban Ceşmesi. 3. BASME (Masallar): Rifki Kaymaz -Leylegin Akli; Omer Seyfettin- Forsa; R.N Guntekin- Calikuşu, Yaprak Dokumu; Lewis Carroll-Alis Harikalar Diyarinda, Charles Peraullt-Kirmizi Şapkali Kiz; Grimm Kardeşleri-Pamuk Prenses ve Yedi Cuceler; La Fontaine masallari: Karga ile Tilki, Tarla Faresi ile Ev Faresi; Karagoz ve Hacivat; Dede Korkut Masallari. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ I. Limba turcă ● Banguoglu, Tahsin, Turkcenin Grameri, Istanbul, 1974. ● Baubec, Agiemin, Limba turcă, Bucureşti, 1972 (1975). ● Baubec, Agiemin, Baubec Geafer, Deniz, Limba turcă fără profesor, Bucureşti, 1995. ● Dizdaroglu, Hikmet, Tiimcebilgisi, Ankara, 1976. ● Ediskun, Haydar, Yeni Turk Dilbilgisi, Istanbul, 1963. ● Hengirmen, Mehmet, Yabancilar icin Turkce Dilbilgisi, Ankara, 1999. ● Ergin, Muharrem, Turk Dil Bilgisi, Istanbul, 1972. ● Gencan, T. N., Dilbilgisi, Ankara, 1972. ● Lewis, G. L., Turkish Grammar, Oxford, 1975. II. Literatura turcă ● Ozatalay Engin, Husniye-Tekerleme, Bilmece, Şiir Parmak Oyunlari - Yapa Yayinlari, 2000. ● Ayse Turla-Bilmece,Tekerleme, Parmak Oyunu ve Şiirler, Ankara, 2011. ● Macide Işik-Okul oncesi icin şiirler, Ankara, 2011. ● Macide Işik -Okul oncesi icin tekerlemeler, Ankara, 2011. ● Nur Icozu-Aynadaki kiz, Şaskin kugu yavrusu, Kar yagiyor, Bana dikkatle bakin, Laylaylon, Ankara, 2011. ● Emine Bora-Dostum Badi, Ankara, 2011. ● Mustafa Balel-Dişlek Tavşan, Ankara, 2011. ● Baubec, Agiemin, Geafer Baubec, Deniz-Kamer, Turk Dili Metinleri Antolojisi, Bucureşti, 1993. ● *** Dede Korkut Kitabi (ed.: Suat Hisarci), Istanbul, 1962. ● *** Dede Korkut. Povestiri (traducere, adaptare, prefaţă, notă asupra ediţiei şi glosar; în colaborare cu Nermin Yusuf), Paideia, Bucureşti, 2002. ● Yunus Emre Divâni, Ankara, 1989. ● Yunus Emre, Guldeste - Poemele iubirii, Bucureşti, 1991. ● Emin Birol, Reşat Nuri Gⁿntekin, Ankara, 1989. ● www.pepeeoyunlari.com ● www.trtcocukdergisi.com D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂ a) Didactica comunicării (elemente de comunicare orală şi scrisă în învăţământul preşcolar): ● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstă preşcolară (ghidarea copiilor preşcolari spre receptarea şi înţelegerea adecvată a textului literar specific); ● didactica textului literar epic şi a textului dramatic, precum şi didactica poeziei. ● Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării; ● Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea; ● Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc.); ● Tipuri de întrebări şi adecvarea acestora la tema abordată; ● Abordarea limbajelor diferitelor arte / ştiinţe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, sculptură, cinematografie/fotografie, astrologie, geografie,). b) Didactica exprimării orale: ● Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active la preşcolari; ● Strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preşcolarităţii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul). BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA TURCĂ MATERNĂ ● Turkce Ogretimi Yazilari, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2010. ● Turkce Ogretimi Kaynakcasi, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2008. ● Turkce Ogretiminde Yazili Anlatim Becerisinin Geliştirilmesi, Murat Ozbay, Ankara, 2005. ● Bir Dil Becerisi Olarak Dinleme Egitimi, Murat Ozbay, Akcag Yayinlari, Ankara, 2005. ● Kâzim Nami Duru, Turkceyi Nasil Ogretmeli?, (Hazl. Doc. Dr. Murat OZBAY), Kul Sanat Yayincilik, Ankara, 2004. ● Yabanci Dil Olarak Turkce Ogretim Programi, MEB, Murat Ozbay, Ankara, 2012. ● Turkce Ozel Ogretim Yontemleri I, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2007. ● Turkce Ozel Ogretim Yontemleri II, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2006. ● Anlama Teknikleri II: Dinleme Egitimi, Murat Ozbay, Oncu Kitap, Ankara, 2009. ● Îndrumător pentru învăţarea limbii turce - preşcolari şi şcolari, Seidali Zulfie şi colaboratorii (Mustafa Mazis, Nubin Agiibram Selda), Ed.Europolis, Constanţa, 2004. ● Geleneksel cocuk oyunlarimiz, Veli Ucmaz, Ankara, 2010. ● Cocuk gelişimi ve egitimi, cocugun gelişimi, T.C.Milli Egitim Bakanligi, Ankara, 2009. ● Cocuk gelişimi ve egitimi, Turkce Dil Etkinlikleri, Milli Egitim Bakanligi-Ankara, 2007. ● Ogreten hikâyeler, Hulya Gelmedi Tokuc. ● Matematik-renk-şekil, kavram hikâyeleri. ● Alici ifade edici Dil hikâyeleri; Fen-Doga hikâyeleri; Sosyal beceri hikâyeleri. F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRUID 61130). ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LlMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ ŞI METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ) - Bucureşti - 2023 A. NOTA DE PREZENTARE Studiile efectuate în ultima perioadă au evidenţiat importanţa educaţiei timpurii în viaţa oricărei persoane, această perioadă fiind marcată de parcurgerea unor etape esenţiale pentru succesul ulterior al copilului, atât în viaţa şcolară, cât şi în viaţa personală. Mai mult decât atât, unul dintre cei care au o intervenţie crucială în această perioadă importantă a dezvoltării copilului este educatorul-puericultor, persoana calificată care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului mic. De altfel, este evident că, între mediul de dezvoltare al copilului şi dezvoltarea intelectuală a acestuia, există o corelaţie semnificativă. Drept urmare, putem afirma că o educaţie timpurie de calitate urmăreşte dezvoltarea personală continuă, dezvoltarea emoţională, dezvoltarea creativităţii şi dezvoltarea propriilor valori şi a valorilor sociale, impactul experienţelor pozitive din copilăria timpurie fiind cel care contribuie la dezvoltarea viitorului adult. Prezenta programă, aplicabilă Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor, în limba ucraineană maternă, se doreşte a fi un răspuns la acest nou context. Aceasta ţine cont de formarea pentru această profesie didactică, fiind elaborată în acord cu legislaţia în vigoare, iar concepţia, principiile şi criteriile care stau la baza propunerilor tematice sunt următoarele: a) statutul şi competenţele aferente carierei didactice; b) eficacitatea practică şi socială, derulată de educatorul-puericultor în cadre instituţionale cu limbă de predare ucraineană maternă, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă, precum şi oferta de conţinuturi asociată cu interesele de bază ale copilului mic; c) diversificarea competenţelor dobândite de educatorul-puericultor în cadrul procesului de formare iniţială, continuă şi dezvoltare personală; d) dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale de la nivel naţional, respectiv raportarea la tendinţele şi modificările survenite în documentele europene. Prezenta programă pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, specializarea Educator-puericultor, cuprinde următoarele: A. Nota de prezentare; B. Competenţele profesionale ale educatorului-puericultor; C. Tematica pentru Limba şi literatura ucraineană maternă; D. Tematica pentru Limba română şi literatura pentru copii; E. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba ucraineană maternă; F. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română. B. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE EDUCATORULUI-PUERICULTOR Proba scrisă din cadrul Examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar evaluează o serie de competenţe specifice educatorului-puericultor, pe care acesta urmează să le demonstreze în activitatea didactică, precum: - analizarea şi abordarea flexibilă a curriculumului pentru educaţie timpurie, în vederea aplicării personalizate a acestuia în procesul de învăţământ în creşă; – construirea unor activităţi de învăţare în concordanţă cu competenţele, valorile şi atitudinile prevăzute în curriculumul pentru educaţie timpurie; – alegerea şi adecvarea principiilor şi strategiilor didactice utilizate în cadrul activităţilor desfăşurate în învăţământul antepreşcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educaţie timpurie; – adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea şi diferenţierea învăţării; – abordarea integrată a învăţării în învăţământul antepreşcolar, prin valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare; – aplicarea unor instrumente şi metode diverse de evaluare, ale căror rezultate să fie analizate şi interpretate în vederea optimizării acţiunii didactice; – adecvarea activităţii de evaluare continuă la cerinţele evaluărilor/examenelor naţionale; – examinarea critică a caracteristicilor diferitelor strategii didactice în vederea adaptării conceptelor şi a resurselor utilizate la grupul de copii şi la obiectivele învăţării. – exprimarea corectă şi fluentă în limba de predare ucraineană maternă Structura probei scrise pentru Examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar, pentru specializarea Educator-puericultor (în limbile minorităţilor naţionale): - Limba şi literatura ucraineană maternă - scris; – Limba română şi literatura pentru copii - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba ucraineană maternă - scris; – Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română - scris. NOTĂ: - Portofoliul şi proba practică se realizează în conformitate cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare. C. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ LIMBA UCRAINEANĂ (a se vedea imaginea asociată) LITERATURA UCRAINEANĂ (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba ucraineană (a se vedea imaginea asociată) Bibliografie orientativă - Literatura ucraineană (a se vedea imaginea asociată) D. TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică şi vocabular - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor. – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Omografe, omofone. Accentul. – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative. – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice) - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie. – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie. – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului. – Pronumele în propoziţie. – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. – Adverbul în propoziţie. – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. ● Propoziţia - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia). – Propoziţia principală/propoziţia secundară. ● Fraza - Propoziţia regentă/elementul regent. LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici. – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor. ● Creaţia populară - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur. ● Creaţia cultă a. Genul liric - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, Întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri- poezii despre ce poţi fi). – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop). b. Genul epic - în versuri: ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica); ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic). – în proză: ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită); ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată); ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui); ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă). c. Teatrul pentru copii - Conţinuturi: Înşir'te mărgărite de V. Eftimiu, Viaţa ca o poveste de Sînziana Popescu (vol. Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei). Notă: Componenta Limba şi literatura pentru copii, din structura probei de concurs, va fi dimensionată pe două module: ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau a unui eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând genurilor sau speciilor literare prevăzute în prezenta programă de examen, cu evidenţierea unei valori (educative, formative şi culturale) existente în textele literare prevăzute în prezenta programă de examen, prin referire la conţinuturile sau la personajele acestora. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII Bibliografie orientativă - Limba română ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005. ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009. ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019. ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf. ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/. Bibliografie orientativă - Literatura pentru copii ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003. ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003. ● Ciopraga, C., Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997. ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012. ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md). ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● www.enciclopediavirtuala.ro. ● http://ro.literaryframework.eu/. ● www.romanianvoice.com/poezii/. ● www.cartiaudio.eu. ● www.biblior.net. ● ***www.subiecte.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ (a se vedea imaginea asociată) F. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Curriculumul pentru educaţie timpurie - structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale – concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu) – planul de învăţământ - importanţă şi organizare – metodologia de aplicare a planului de învăţământ - elemente de bază: ● programul zilnic de activitate ● jocuri şi activităţi liber-alese, rutine şi tranziţii, activităţi tematice şi activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/predispoziţiilor/aptitudinilor din perioada după- amiezii, activităţile extraşcolare) ● Proiectarea activităţilor ludice şi de învăţare - elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice) ● Managementul activităţilor ludice şi de învăţare. Organizare şi realizare - jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului – organizarea spaţiului/mediului educaţional (intern şi extern, fizic şi social); cerinţe psiho- pedagogice şi ergonomice – combinaţii între diferite strategii didactice, în viziune sistemică ● metode, tehnici şi procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activităţi de învăţare ● modalităţi de optimizare a situaţiilor/contextelor de învăţare prin intermediul mijloacelor didactice şi a materialului didactic – diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă. Adaptare curriculară – tipuri de activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul) şi mijloace de realizare (povestirea, lectura educatoarei, jocul didactic, memorizarea, lectura după imagini, observarea, jocul de construcţie, jocul de rol, jocul de mişcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.) – variante de organizare şi de realizare a rutinelor şi a tranziţiilor – variante de organizare şi de realizare a jocurilor şi activităţilor liber-alese – parteneriatul educaţional. Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi) ● Evaluarea în educaţia timpurie - conceptul de evaluare: definire şi analiză – forme ale evaluării specifice învăţământului antepreşcolar – funcţiile evaluării – metode şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului antepreşcolar. Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă - structură şi modalitatea de completare; rolul acestora – interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării în învăţământul antepreşcolar BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ● Bocoş M., Preda V., Brănişteanu R., Clapou C., Tradiţii şi valori - Ghid practic de opţionale integrate, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2013. ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019. ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023. ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018. ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008. ● Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009. ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014. ● Golu, Fl., Joc şi învăţare la copilul preşcolar. Ghid pentru educatori, părinţi şi psihologi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010. ● Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. ● Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010. ● Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experenţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013. ● Preda, V., Copilul şi grădiniţa. Urgenţa 2000: pariul limbajului şi al comunicării, Editura Compania, Bucureşti, 1999. ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova, 2009. ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002. ● Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014. ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005. ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare). ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar, POSDRU ID 61130). ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016. ● *** Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● www.subiecte.edu.ro MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU POŞTĂ MAIŞTRI INSTRUCTORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul şcolar în vigoare şi este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoaşterea, de către maistrul - instructor, a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor tehnologice şi a metodicii predării acestora; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării rezultatelor învăţării dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. B. COMPETENŢELE MAISTRULUI INSTRUCTOR Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competenţe specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Proiectarea şi realizarea activităţilor de pregătire/instruire practică; ● Selectarea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate activităţii de pregătire/instruire practică; ● Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de protecţia mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1.1. Prezentarea atelierului, a dotării specifice şi măsuri de protecţia muncii şi P.S.I. 1.2. Prezentarea oficiului poştal ● Structura reţelei de subunităţi poştale operative, respectiv: tipuri de subunităţi operative (agenţii poştale, CPR, GER, GEU, OPU, OPR, OPD, OZP, OPE); ● Organizarea şi funcţionarea unui oficiu poştal: amplasare, program lucru cu publicul, program salariaţi, organizare activitate de prezentare, organizare activitate distribuire etc.; ● Desfăşurarea activităţii poştale de baza şi pe bază de contracte/convenţii; ● Utilajele poştale specifice unui oficiu poştal complex respectiv: maşina de francat, ştampile de zi, sigilii, maşini de legat pachete cu scrisori, cutia poştală de scrisori, firma subunităţii poştale etc,; ● Dotarea cu hardware şi software a oficiului poştal, modulele oficiantului şi dirigintelui de oficiu poştal. 1.3. Prezentarea bucată cu bucată/serii a obiectelor de corespondenţa simplă şi recomandată: ● Redactarea adresei destinatarului şi expeditorului pe trimiterile de corespondenţă; ● Indicaţii speciale generale şi specifice; ● Tipuri de trimiteri de corespondenţă; ● Limite de greutate; ● Condiţionare. ● Documentaţia utilizată; ● Tarifarea obiectelor de corespondenţă. 1.4. Prezentarea bucată cu bucată/serii a mandatelor. ● Redactarea adresei destinatarului şi expeditorului pe mandate; ● Indicaţii speciale generale şi specifice; ● Tipuri de mandate; ● Subunităţi de prezentare; ● Modalităţi de plată; ● Documentaţia utilizată; ● Tarifarea mandatelor. 1.5. Transferuri electronice de bani (interne şi internaţionale). ● Tipuri de transferuri; ● Condiţii de prezentare şi achitare a transferurilor de bani; ● Moneda de plată prin transfer; ● Documentaţia utilizată; ● Tarifarea transferurilor. 1.6. Prezentarea bucată cu bucată/serie a obiectelor de mesagerie: ● Redactarea adresei destinatarului şi expeditorului pe obiectele de mesagerii şi documentele însoţitoare; ● Condiţionarea obiectelor de mesagerii: legarea, ambalarea, sigilarea. ● Trepte de greutate admise; ● Obiecte admise/interzise la expediere; ● Indicaţii speciale generale şi specifice; ● Tipuri de obiecte de mesagerii; ● Documentaţia utilizată; ● Tarifarea obiectelor de mesagerii. 1.7. Distribuirea obiectelor de corespondenţă la domiciliul destinatarilor sau la sediul unităţii poştale ● Distribuirea trimiterilor de corespondenţă standard, prioritară/neprioritară; ● Distribuirea trimiterilor de corespondenţă înregistrată: prioripost, recomandate, recomandate cu AR, etc.; ● Îndeplinirea actelor de procedură (prin predare, afişare sau depunere la cutia de scrisori); ● Trimiteri ce nu pot fi distribuite (avizate, reavizate, reexpediate, înapoiate, trimise la păstrare). 1.8. Achitarea mandatelor la domiciliul destinatarilor sau la sediul oficiului poştal ● Achitarea mandatelor; ● Achitarea mandatelor pe bază de PROCES VERBAL f_31; ● Achitarea mandatelor prin bancă; ● Achitare mandate pensii; ● Mandate ce nu pot fi achitate (avizate, reavizate, reexpediate, înapoiate, trimise la păstrare). ● Încheierea conturilor de mandate. 1.9. Primirea, prelucrarea şi predarea obiectelor de mesagerii la ghişeul oficiului poştal sau la domiciliul destinatarilor ● Formalităţi efectuate de către salariatul poştal primitor al expediţiei poştale la nivelul subunităţii poştale de destinaţie; ● Operaţiuni efectuate cu ocazia prelucrării în vederea distribuirii şi avizării; ● Operaţiuni efectuate la eliberarea trimiterilor din categoria obiectelor de mesagerii: distribuirea, avizarea, reavizarea, motivarea, înapoierea, reexpedierea, trimiterea la locul de păstrare; ● Încheierea operaţiunilor de distribuire. 1.10. Formulare cu regim special/etichete cod bar ● Folosirea, evidenţa şi justificarea registrelor, formularelor cu regim special şi etichetelor cod bar; ● Registre chitanţiere, formulare cu regim special şi etichete cod bar folosite la nivelul subunităţilor poştale; ● Aprovizionarea subunităţilor poştale cu registre chitanţiere cu regim special şi etichete cod bar; ● Consumarea, justificarea şi controlul registrelor chitanţiere cu regim special şi a etichetelor cod bar; ● Decontarea încasărilor. 1.11. Derularea activităţii poştale la nivelul subunităţilor poştale din mediul rural ● Structura reţelei de subunităţi din mediul rural; ● Organizarea, funcţionarea şi dotarea subunităţilor poştale din mediul rural; ● Atribuţii şi delegări de competenţă în activitatea poştală desfăşurată în mediul rural; ● Documentaţia utilizată în activitatea poştală desfăşurată în mediul rural; 1.12. Servicii de curierat rapid - condiţii de executare ● Prioripost; ● Express plus; ● Luxury post express; ● Ultrapost; ● Skypack; ● E M S. 1.13. Servicii on line accesate pe site-ul www.posta-romana.ro- condiţii de executare ● My letter; ● My mark; ● My poştal card; ● My AWB. 1.14. Servicii de publicitate şi marketing - condiţii de executare ● Acces direct; ● Postafiş; ● Post mesager - drop mailing; ● Infadres - direct mailing; ● CR - corespondenţa răspuns intern; ● CCRI - corespondenţa răspuns internaţional; 1.15. Soluţii e-commerce: Post collect; 1.16. Alte servicii ● E post; ● Post fax; ● Post scan; ● Votul prin corespondenţă; ● Program Tezaur; ● Roviniete; ● Vânzare bilete concert; ● Comisionare vamală persoane fizice; ● Asigurări. BIBLIOGRAFIE
┌──┬────────────┬────────────────────┬───────────┐
│ │Constantin │ │ │
│ │Gh │ │ │
│ │Constantin │Exploatarea │Editura │
│1 │Gherghina, │serviciilor poştale │Akademos, │
│ │Trifu A, │- Manual pentru │2007 │
│ │Seefeld R, │clasa a XI-a │ │
│ │Capota V. │ │ │
│ │(coord.) │ │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │Constantin │Ghid TVET Servicii │ │
│2 │Gheorghe │poştale tradiţionale│TVET 2004 │
│ │Stanica │interne HTML │ │
│ │Giovanna │ │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │Constantin │ │ │
│3 │Gheorghe │Managementul │TVET 2009 │
│ │Constantin │serviciilor poştale │ │
│ │Gherghina │ │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │www.posta-romana.ro;│ │
│ │ │Instrucţiuni privind│ │
│ │ │tratarea problemelor│ │
│ │ │comune ale │ │
│ │ │serviciilor poştale │ │
│ │ │interne cu │ │
│ │ │modificările şi │ │
│4 │CNPR │completările │CNPR 2018 │
│ │ │ulterioare; │ │
│ │ │Instrucţiuni privind│ │
│ │ │executarea │ │
│ │ │serviciului de │ │
│ │ │mesagerii interne cu│ │
│ │ │modificările şi │ │
│ │ │completările │ │
│ │ │ulterioare; │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │Instrucţiuni privind│ │
│ │ │executarea │ │
│ │ │serviciului de │ │
│ │ │mandate cu │ │
│ │ │modificările şi │ │
│ │ │completările │ │
│ │ │ulterioare; │ │
│ │ │Instrucţiuni privind│ │
│ │ │executarea │ │
│5 │CNPR │serviciului de │CNPR │
│ │ │corespondenţă │ │
│ │ │poştală internă, cu │ │
│ │ │modificările şi │ │
│ │ │completările │ │
│ │ │ulterioare; │ │
│ │ │Instrucţiuni şi │ │
│ │ │Norme de lucru │ │
│ │ │specifice fiecărui │ │
│ │ │serviciu în parte. │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │Corlade │Auxiliar curricular │ │
│6 │Ionuţ │pentru Promovarea │TVET 2009 │
│ │ │serviciilor poştale │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │Auxiliar curricular │ │
│ │ │pentru │ │
│7 │Cucea, G. R.│contabilitatea │TVET 2008 │
│ │ │evenimentelor şi │ │
│ │ │tranzacţiilor │ │
│ │ │domeniul: servicii │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │Contabilitate- │Editura │
│ │ │manual pentru │Didactică │
│8 │Colectiv ASE│clasele IX- XII │şi │
│ │ │licee economice şi │Pedagogică,│
│ │ │şcoli postliceale cu│Bucureşti, │
│ │ │profil economic, │1993; │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │Etică şi │ │
│9 │Dinescu, M. │comportament │TVET 2009 │
│ │ │profesional │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │Gheorghiu, │Auxiliar curricular │ │
│10│F. │pentru Exploatarea │TVET 2008 │
│ │ │serviciilor poştale │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Editura │
│ │ │ │Didactică │
│11│Grigore, N. │Tehnologia │şi │
│ │ │Exploatării T.T. │Pedagogică,│
│ │ │ │Bucureşti, │
│ │ │ │1998; │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │Iosifescu, │Introducere în │ │
│12│Ş. │managementul │ISE, 1996; │
│ │ │educaţional │ │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Editura │
│ │ │Marketing – manual │Didactică │
│13│Isac, E. │pentru clasele X – │şi │
│ │ │XII licee │Pedagogică,│
│ │ │industriale │Bucureşti, │
│ │ │ │1995; │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Editura │
│ │ │Noţiuni de etica │Didactică │
│14│Loloiu, N. │servirii publicului │şi │
│ │ │în sectorul de poştă│Pedagogică,│
│ │ │şi telecomunicaţii │Bucureşti, │
│ │ │ │1987; │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │Exploatare Poştală –│Editura │
│ │ │manual pentru │Didactică │
│15│Novac, C. │cursurile de │şi │
│ │ │calificare şi licee │Pedagogică,│
│ │ │de specialitate vol │Bucureşti, │
│ │ │1 şi 2 │1970; │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Editura │
│16│Şchiopârlan,│Managementul │Economică, │
│ │V. │unităţilor poştale │Bucureşti, │
│ │ │ │2003; │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Editura │
│ │ │ │Didactică │
│17│Şchiopârlan,│Tehnologia │şi │
│ │V. │Exploatării poştale │Pedagogică,│
│ │ │ │Bucureşti, │
│ │ │ │1981; │
├──┼────────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │ │Editura │
│ │ │Geografia României –│Didactică │
│18│Tufescu, V. │manual cls. a XII-a │şi │
│ │ │ │Pedagogică,│
│ │ │ │Bucureşti │
├──┼────────────┼────────────────────┴───────────┤
│ │ │Legea nr. 591 din 29/10/2002 │
│ │ │pentru aprobarea Ordonanţei de │
│ │ │urgenţă a Guvernului nr. 79/2002│
│ │ │privind cadrul general de │
│ │ │reglementare a comunicaţiilor │
│ │ ├────────────────────────────────┤
│ │ │ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 79/2002│
│ │ │privind cadrul general de │
│ │ │reglementare a comunicaţiilor, │
│ │ │aprobată cu modificări şi │
│ │ │completări, prin Legea nr. 591/ │
│ │ │2002, cu modificările şi │
│ │ │completările ulterioare (text │
│ │ │consolidat neoficial, cuprinzând│
│ │ │prevederile legale în vigoare la│
│ │ │data de 27 martie 2009); │
│ │ ├────────────────────────────────┤
│ │ │Legea nr. 239 din 15/07/2005 │
│ │ │privind modificarea şi │
│ │ │completarea unor acte normative │
│ │ │în domeniul comunicaţiilor; │
│ │ ├────────────────────────────────┤
│ │ │ORDONANŢA DE URGENŢĂ A │
│ │ │GUVERNULUI nr. 70/2006 privind │
│ │ │modificarea şi completarea unor │
│ │ │acte normative din domeniul │
│ │ │comunicaţiilor electronice şi al│
│ │ │serviciilor poştale; │
│19│*** ├────────────────────────────────┤
│ │ │LEGEA nr. 133/2007 privind │
│ │ │aprobarea Ordonanţei de urgenţă │
│ │ │a Guvernului nr. 70/2006 privind│
│ │ │modificarea şi completarea unor │
│ │ │acte normative din domeniul │
│ │ │comunicaţiilor electronice şi al│
│ │ │serviciilor poştale; │
│ │ ├────────────────────────────────┤
│ │ │OG nr. 13/2013 privind │
│ │ │serviciile poştale cu │
│ │ │modificările şi completările │
│ │ │ulterioare; │
│ │ ├────────────────────────────────┤
│ │ │OG 27/2016 pentru modificarea şi│
│ │ │completarea OG 13/2013 privind │
│ │ │serviciile poştale │
│ │ ├────────────────────────────────┤
│ │ │Condiţii generale privind │
│ │ │furnizarea serviciilor poştale │
│ │ │incluse în sfera serviciului │
│ │ │universal; │
│ │ ├────────────────────────────────┤
│ │ │Decizia Preşedintelui ANCOM nr. │
│ │ │452/2015 pentru modificarea │
│ │ │Deciziei nr. 1158/2013 privind │
│ │ │desemnarea CN Poşta Româna SA ca│
│ │ │furnizor de serviciu universal │
│ │ │în domeniul comunicaţiilor │
│ │ │poştale; │
└──┴────────────┴────────────────────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌──┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1 │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bocoş, M.-│Instruirea │Editura │
│2 │D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bocoş, M.,│metodologia │Editura │
│3 │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4 │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5 │Cucoş, C. │şi grade │Polirom Iaşi, │
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă C.,│ │ │
│ │Stanciu T.│Didactica │Editura │
│6 │Potolea, │disciplinelor │Performantica,│
│ │D., Necşu,│tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │I., │ │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Iucu, │Pregătirea │ │
│ │R.B., │psihopedagogică │Editura │
│7 │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.- O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8 │Radu I. T.│procesul │Didactică şi │
│ │ │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9 │Stoica A. │curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti 2001│
│ │ │pentru profesori│ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10│Stoica A. │şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare – Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├──┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└──┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar reprezintă documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactice/metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Candidatul care doreşte să obţină, prin examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. Astfel, examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind, în principal: ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum şi a didacticii generale; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplinele tehnologice; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conţinuturilor, cum ar fi: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat; ● Proiectarea şi realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare având la bază centrarea activităţii pe elev şi formarea rezultatelor învăţării precizate în standardele de pregătire profesională; ● Selectarea şi aplicarea unor metode şi instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării şi/sau rezultatelor învăţării vizate. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE I. Materii prime şi materiale tehnologice I.1. Compoziţia chimică şi structura macroscopică a lemnului ● Compoziţia chimică elementară a lemnului. ● Compuşi chimici macromoleculari (principali şi secundari ai lemnului). ● Importanţa practică a cunoaşterii compoziţiei chimice a lemnului. ● Caracterele structurii macroscopice a lemnului. ● Caracteristicile fizice ale lemnului. I.2. Defectele lemnului şi influenţa lor asupra prelucrabilităţii lemnului ● Defecte de formă ale trunchiului. ● Defecte de structură ale lemnului. ● Noduri. ● Crăpături. ● Găuri şi galerii de insecte. ● Alteraţii şi coloraţii anormale ale lemnului. ● Influenţa fiecărei categorii de defecte asupra prelucrabilităţii lemnului. I.3. Proprietăţile lemnului. ● Proprietăţi fizice ale lemnului (densitatea, umiditatea, umflarea şi contragerea). ● Proprietăţi mecanice ale lemnului (elasticitatea, plasticitatea, rezistenţa lemnului la următoarele solicitări: tracţiune, compresiune, încovoiere statică, forfecare). ● Proprietăţi tehnologice ale lemnului (uzura, durabilitatea, rezistenţa la smulgerea cuielor şi şuruburilor). II. Materiale tehnologice folosite în industria lemnului ● Adezivi utilizaţi la asamblarea reperelor prin încleiere, asamblarea ramelor, bordurarea canturilor panourilor, furniruirea panourilor. ● Materiale abrazive utilizate în industria lemnului. ● Materiale pentru pregătirea suprafeţelor în vederea finisării. ● Materiale pentru finisarea transparentă şi opacă a produselor finite din lemn. ● Materiale pentru prelucrarea peliculelor. III. Tehnologia cherestelei, furnirelor, placajelor şi panelului III.1. Tehnologia de prelucrare în cherestea a buştenilor de foioase şi răşinoase ● Cherestea: definiţie, terminologie, clasificare, domenii de utilizare. ● Sisteme de debitare a buştenilor. ● Modele de tăiere. ● Utilaje pentru debitarea buştenilor în cherestea (descriere, funcţionare, norme de sănătate şi securitate în muncă). III.2. Procesul tehnologic în depozitul de cherestea ● Aburirea cherestelei de fag (scopul operaţiei, construcţia camerei de aburit, procesul tehnologic de aburire, norme de sănătate şi securitate în muncă). ● Stivuirea cherestelei de răşinoase şi foioase. ● Uscarea naturală a cherestelei (factorii care influenţează uscarea naturală, defecte de uscare, norme de sănătate şi securitate în muncă). ● Uscarea artificială a cherestelei (tipuri de instalaţii, pregătirea materialului şi instalaţiilor, conducerea procesului de uscare, controlul calităţii la uscarea cherestelei, norme de sănătate şi securitate în muncă). ● Defecte de conservare a cherestelei, cauze şi măsuri de prevenire a lor. III.3. Tehnologia de fabricare a furnirelor estetice şi tehnice ● Furnire estetice şi tehnice (definiţie, clasificare, domenii de utilizare). ● Tehnologia de fabricare a furnirelor estetice (operaţii şi utilaje/instalaţii folosite). ● Tehnologia de fabricare a furnirelor tehnice (operaţii şi utilaje/instalaţii folosite). III.4. Tehnologia de fabricare a placajului. ● Placaj (definiţie, clasificare, dimensiuni uzuale, proprietăţi, domenii de utilizare). ● Tehnologia de fabricare a placajului (operaţii şi instalaţii folosite). III.5. Tehnologia de fabricare a panelului. ● Panel (definiţie, reprezentare, clasificare, proprietăţi, domenii de utilizare). ● Tehnologia de fabricare a panelului (operaţii şi instalaţii folosite). III.6. Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn ● Panouri din aşchii de lemn (PAL): definiţie, clasificare, dimensiuni uzuale, materia primă folosită, proprietăţi, domenii de utilizare. ● Panouri din fibre de lemn (PFL): definiţie, clasificare, dimensiuni uzuale, materia primă folosită, proprietăţi, domenii de utilizare. IV. Tehnologia mobilei IV.1. Construcţia mobilei ● Clasificarea mobilei şi principii de dimensionare. ● Terminologia părţilor componente ale mobilei (reper simplu, reper complex, subansamblu, ansamblu). ● Soluţii constructive de îmbinare a reperelor (îmbinări, înnădiri, încheieturi). ● Soluţii de protejare şi consolidare a canturilor panourilor din PAL. ● Soluţii de asamblare a spatelui cu fundul şi tavanul. ● Asamblarea fixă şi demontabilă a reperelor la mobila corp şi la mobila din cadre. ● Întocmirea schiţei şi desenului la scară pentru mobila corp şi mobila din cadre. IV.2. Debitarea reperelor pentru mobilă ● Debitarea reperelor din lemn masiv pentru mobilă. ● Debitarea panourilor (PAL, PFL). ● Supradimensiuni de prelucrare la debitare. ● Indicatori economici la debitare. ● Utilaje şi agregate pentru debitare: ferăstrăul circular pendulă cu acţionare hidraulică, ferăstrăul circular de spintecat cu avans mecanic, ferăstrăul panglică, agregatul pentru debitat panouri (descriere, funcţionare, reglare, norme de sănătate şi securitate în muncă). ● Scule pentru debitarea lemnului: pânze circulare şi pânze panglică, (definiţie, descriere, clasificare, caracteristici tehnice, tipuri de danturi). ● Norme de sănătate şi securitate în muncă la debitare. IV.3. Prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv ● Îndreptare -rindeluire. ● Retezare la lungime. ● Cepuire, burghiere, scobire. ● Frezare, strunjire. ● Utilaje pentru prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv: maşina de îndreptat (MI), maşina de rindeluit la grosime (MRG), maşina de cepuit, maşina normală de frezat (MNF), maşina de frezat de sus (FAS) (descriere, funcţionare, reglare, norme de sănătate şi securitate în muncă). ● Scule pentru prelucrarea mecanică (freze, burghie, cuţite plane). ● Defecte de prelucrare mecanică, cauze şi măsuri de remediere a lor. IV.4. Asamblarea elementelor prin încleiere ● Asamblarea ramelor în dispozitive cu strângere pneumatică şi hidraulică. ● Aplicarea bordurilor din lemn masiv în presa de încleiat cu curenţi de înaltă frecvenţă. ● Aplicarea bordurilor din furnire în dispozitive electropneumatice. IV.5. Tehnologia de furniruire a panourilor ● Operaţii de furniruire. ● Instalaţii şi utilaje folosite la pregătirea panourilor, pregătirea furnirelor, prepararea şi aplicarea adezivilor, formarea pachetelor, presarea panourilor şi condiţionarea panourilor furniruite (descriere, funcţionare, reglare, regim de lucru, norme de sănătate şi securitate în muncă). ● Defecte de furniruire, cauze şi măsuri de remediere a lor. IV.6. Prelucrarea mecanică a panourilor ● Operaţii de prelucrare. ● Agregate pentru prelucrarea panourilor: agregatul de prelucrat panouri CPC-25, agregatul multiplu de burghiat panouri (descriere, funcţionare, reglare, norme de sănătate şi securitate în muncă). ● Defecte de prelucrare a panourilor, cauze şi măsuri de remediere a lor. IV.7. Şlefuirea ● Definiţie, clasificare. ● Calitatea suprafeţelor şlefuite. ● Utilaje pentru şlefuire: maşina de şlefuit cu bandă orizontală, maşina de şlefuit cu cilindru vertical, agregatul de furniruit panouri pe canturi (descriere, funcţionare, reglare, norme de sănătate şi securitate în muncă). ● Defecte de şlefuire, cauze şi măsuri de remediere a lor. IV.8. Finisarea mobilei ● Procedee de finisare. ● Pregătirea suprafeţelor pentru finisare: desprăfuire, decolorare şi albire, colorare, umplerea porilor. ● Utilaje şi instalaţii pentru aplicarea materialelor peliculogene prin pulverizare, turnare şi imersie (tipuri, construcţie, funcţionare, reglare, regim de lucru, norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului). ● Instalaţii de uscare a peliculelor de lacuri şi vopsele (tipuri, construcţie, funcţionare, reglare, regim de lucru, norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului). ● Defecte de finisare, cauze şi măsuri de remediere a lor. IV.9. Montarea produselor de mobilier ● Sisteme de montare. ● Accesorii utilizate la montare (clasificare, definiţii, montarea accesoriilor). ● Succesiunea operaţiilor de montare. ● Scule, unelte, dispozitive de asamblare şi montare. ● Norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului la operaţiile de montare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬───────────┬────────────────┬─────────────────┐
│ │ │Produse │Editura │
│1. │Beldeanu, │forestiere şi │Universităţii │
│ │E. │studiul │Transilvania │
│ │ │lemnului. │Braşov, 1999 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Utilajul şi │ │
│ │ │tehnologia │ │
│ │ │fabricării │ │
│ │ │mobilei şi a │ │
│ │ │altor produse │ │
│ │ │finite din lemn │ │
│ │ │– manual pentru │ │
│ │ │clasele a X-a, a│Editura Didactică│
│ │ │XI-a şi a XII-a │şi Pedagogică │
│2. │Năstase, V.│licee │R.A. – Bucureşti,│
│ │ │industriale cu │1993 │
│ │ │profil de │ │
│ │ │exploatarea şi │ │
│ │ │industrializarea│ │
│ │ │lemnului şi │ │
│ │ │şcoli │ │
│ │ │profesionale │ │
│ │ │anii II, III şi │ │
│ │ │IV, │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Comanda numerică│ │
│ │Budău, G., │a maşinilor- │Editura Lux │
│3. │Ispas, M. │unelte pentru │Libris, Braşov, │
│ │ │prelucrarea │2008 │
│ │ │lemnului. │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Proiectarea │Editura │
│4. │Cismaru, I.│tehnologică în │Universităţii │
│ │ │industria │Transilvania, │
│ │ │lemnului │Braşov, 2005 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Proiectare la │Editura │
│5. │Cismaru, M.│formă şi │Universităţii │
│ │ │dimensiuni │Transilvania, │
│ │ │ │Braşov, 2005 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Fizica lemnului │Editura │
│6. │Cismaru, M.│şi a │Universităţii │
│ │ │materialelor pe │Transilvania, │
│ │ │bază de lemn │Braşov, 2005 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Aşchierea │Editura Didactică│
│7. │Dogaru, V. │lemnului şi │şi Pedagogică, │
│ │ │scule │Bucureşti 1991 │
│ │ │aşchietoare │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Tehnologia │Tipografia │
│8. │Ene, N. │cherestelei │Universităţii, │
│ │ │ │Braşov, 1993 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Fabricarea │ │
│ │ │cherestelei – │ │
│ │Ene, N., │Tehnologii │Editura Tehnică │
│9. │Bularca, M.│moderne, │Bucureşti, 1994 │
│ │ │proiectare, │ │
│ │ │utilaje, │ │
│ │ │exploatare │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Maşini şi │Editura │
│10.│Ispas, M. │utilaje pentru │Universităţii │
│ │ │prelucrarea │Transilvania, │
│ │ │lemnului │Braşov, 2004 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │Marinescu, │Uscarea şi │Editura Tehnică │
│11.│I. │tratarea termică│Bucureşti, 1980 │
│ │ │a lemnului │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │Marinescu, │Uscarea │Editura Tehnică │
│12.│I. │cherestelei vol.│Bucureşti, 1979, │
│ │ │I şi II │1980 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Materiale │ │
│13.│Mihai, D. │tehnologice │Editura Tehnică │
│ │ │pentru industria│Bucureşti, 1993 │
│ │ │lemnului │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Tehnologia │ │
│ │Mitişor, │fabricării │ │
│14.│Al., │furnirelor, │Editura Tehnică │
│ │Istrate, V.│placajelor şi a │Bucureşti, 1982 │
│ │ │plăcilor din │ │
│ │ │fibre de lemn │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│15.│Pescăruş, │Studiul lemnului│Universitatea │
│ │P. │curs vol. I │Braşov, 1982 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │Pentilescu,│Fabricarea │Editura Economic │
│16.│M. │produselor din │Preuniversitaria,│
│ │Georgescu, │lemn │2002 │
│ │E. │ │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Maşini pentru │Editura Didactica│
│17.│Radu, A. │prelucrarea │şi Pedagogica │
│ │ │lemnului │Bucuresti, 1977 │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Tehnologia │ │
│18.│Rîmbu, I. │prelucrării │Editura Tehnică │
│ │ │lemnului vol. I │Bucureşti, 1983 │
│ │ │şi II │ │
├───┼───────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manuale şcolare │ │
│19.│xxx │de specialitate │ │
│ │ │în vigoare │ │
└───┴───────────┴────────────────┴─────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bucoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bucoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4. │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom, Iaşi,│
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă, │ │ │
│ │C., │ │ │
│ │Stanciu, │Didactica │Editura │
│6. │T. │disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
│ │Neacşu, │ │ │
│ │I., │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Iucu, │Pregătirea │ │
│ │R.B., │psihopedagogică │Editura │
│7. │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.-P. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu, I. │procesul │Didactică şi │
│ │T. │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica, A.│curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica, A.│şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare- Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI MAIŞTRI INSTRUCTORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul şcolar în vigoare şi este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoaşterea, de către maistrul - instructor, a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor tehnologice şi a metodicii predării acestora; ● utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării rezultatelor învăţării dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. B. COMPETENŢELE MAISTRULUI INSTRUCTOR Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate; 2. Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; 3. Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; 4. Proiectarea şi realizarea activităţilor de pregătire/instruire practică; 5. Selectarea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate activităţii de pregătire/instruire practică; 6. Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de protecţia mediului înconjurător; 7. Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE I. Materii prime şi materiale tehnologice 1. Studiul lemnului ● Structura macroscopică a lemnului; ● Caracteristicile fizice ale lemnului. 2. Defectele lemnului şi influenţa lor asupra prelucrabilităţii lemnului. ● Defecte de formă ale trunchiului; ● Defecte de structură ale lemnului; ● Noduri; ● Crăpături; ● Găuri şi galerii de insecte; ● Alteraţii şi coloraţii anormale ale lemnului; ● Influenţa fiecărei categorii de defecte asupra prelucrabilităţii lemnului. 3. Proprietăţile lemnului. ● Proprietăţi fizice ale lemnului (densitate, umiditate, umflare şi contragere); ● Proprietăţi mecanice ale lemnului (rezistenţa lemnului la următoarele solicitări: tracţiune, compresiune, încovoiere statică, forfecare); ● Proprietăţi tehnologice ale lemnului (uzură, durabilitate, rezistenţa la smulgerea cuielor şi şuruburilor). 4. Materii prime folosite la fabricarea produselor din lemn ● Cherestea: definiţie, terminologie, clasificare, grosimi, utilaje pentru debitarea buştenilor în cherestea; ● Furnire estetice şi tehnice: definiţie, grosimi, domenii de utilizare; ● Placaj: definiţie, clasificare, grosimi, proprietăţi, clasificare domenii de utilizare; ● Panel: definiţie, clasificare, grosimi, reprezentare, domenii de utilizare; ● Panouri din aşchii de lemn (PAL) şi din fibre de lemn (PFL): definiţie, clasificare, grosimi, proprietăţi, domenii de utilizare. 5. Materiale tehnologice folosite în industria lemnului ● Adezivi utilizaţi la asamblarea reperelor prin încleiere, asamblarea ramelor, bordurarea canturilor panourilor, furniruirea panourilor; ● Materiale abrazive; ● Materiale de finisare a lemnului. Materiale pentru finisarea transparentă şi opacă a mobilei; ● Accesorii utilizate în construcţia mobilei. II. Tehnologia cherestelei 6. Depozitarea şi uscarea cherestelei ● Aburirea cherestelei de fag; ● Uscarea naturală a cherestelei: factorii care influenţează uscarea naturală; organizarea depozitului de cherestea; stivuirea cherestelei de foioase şi răşinoase; durata de uscare naturală a lemnului; ● Uscarea artificială a cherestelei: definiţie; avantaje; procedee de uscare; regimuri de uscare; tehnologia uscării (pregătirea instalaţiilor de uscare; pregătirea materialului; conducerea, controlul şi evidenţa uscării); tipuri de instalaţii de uscare a cherestelei (camere de uscare, tuneluri de uscare, instalaţii de conducere computerizată a uscării cherestelei); ● Defecte de uscare, cauze, mod de preîntâmpinare; ● Norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului la uscarea lemnului. III. Prelucrarea manuală a lemnului 7. Dotarea atelierului pentru prelucrarea manuală a lemnului ● Dispozitive de lucru manuale: tejgheaua, cutii pentru tăiat şi îndreptat în unghi (construcţie, mod de lucru); ● Instrumente de măsurat: metrul pliant, ruleta, şublerul, micrometrul, ceasul micrometric (construcţie, mod de lucru); ● Instrumente de trasat şi verificat: compasul, dreptarul, nivela, echere, zgârieciul (destinaţie, construcţie, mod de lucru); ● Unelte pentru prelucrarea manuală a lemnului: ferăstraie manuale (destinaţie, clasificare, construcţie, mod de lucru, pânze pentru ferăstraie manuale); rindele (destinaţie, clasificare, construcţie, mod de lucru, cuţite pentru rindele), dălţi (destinaţie, clasificare, construcţie, mod de lucru, ascuţire), burghie (destinaţie, construcţie, clasificare, dispozitive de acţionare manuală a burghielor, mod de lucru, ascuţire), raşpele şi pile (destinaţie, clasificare, construcţie, mod de lucru); ● Norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului la prelucrarea manuală a lemnului. IV. Tehnologia mobilei 8. Construcţia mobilei ● Clasificarea mobilei şi principii de dimensionare; ● Terminologia părţilor componente ale mobilei (reper simplu, reper complex, subansamblu, ansamblu); ● Soluţii constructive de îmbinare a reperelor (îmbinări, înnădiri, încheieturi); ● Soluţii de protejare şi consolidare a canturilor panourilor din PAL; ● Soluţii de asamblare a spatelui cu fundul şi tavanul; ● Asamblarea fixă şi demontabilă a reperelor la mobila corp şi la mobila din cadre; ● Întocmirea schiţei şi desenului la scara pentru mobila corp şi mobila din cadre. 9. Debitarea materiei prime ● Operaţii de debitare, supradimensiuni de prelucrare la debitarea lemnului masiv; ● Indicatori economici la debitarea lemnului masiv; ● Tehnologii şi utilaje de debitare a lemnului masiv: ferăstrăul circular pendulă cu acţionare hidraulică, ferăstrăul circular de spintecat cu avans mecanic, ferăstrăul panglică (părţi componente, funcţionare, reglare); ● Scule, dispozitive şi verificatoare folosite la debitare; ● Norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului la operaţiile de debitare. 10. Prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv ● Operaţii de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv (îndreptare, rindeluire la grosime, rindeluire pe 2, 3, 4 feţe, retezare la lungime finală, frezare, burghiere-scobire, cepuire, strunjire); ● Schema tehnologică a operaţiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv; ● Utilaje şi agregate folosite la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv: maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la grosime, agregatul IP-4, maşina de frezat cu ax vertical, ferăstrăul circular dublu, ferăstrăul circular universal de tâmplărie CUM (părţi componente, funcţionare, reglare); ● Scule, dispozitive şi verificatoare specifice operaţiilor de prelucrare mecanică; ● Defecte de prelucrare mecanică, cauze, remedieri; ● Norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului la operaţiile de prelucrare mecanică. 11. Asamblarea reperelor din lemn masiv prin încleiere ● Asamblarea ramelor cu dispozitive acţionate pneumatic; ● Asamblarea ramelor cu dispozitive acţionate hidraulic; ● Presa de asamblat rame cu încălzire în curenţi de înaltă frecvenţă (CIF). 12. Furniruirea panourilor ● Operaţii de furniruire a panourilor (pregătirea furnirelor, aplicarea adezivului, formarea pachetelor pentru presare, presarea pachetelor, condiţionarea pachetelor furniruite); ● Instalaţii şi utilaje folosite la operaţiile de furniruire (descriere, funcţionare, reglare, regim de lucru): maşina de aplicat adeziv, presa hidraulică cu 6 etaje PH-6; ● Defecte de furniruire, cauze, remedieri; ● Norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului la furniruirea panourilor. 13. Şlefuirea suprafeţelor lemnoase ● Alegerea abrazivilor; ● Şlefuirea lemnului masiv; ● Şlefuirea semifabricatelor din lemn sub formă de plăci şi panouri; ● Maşini-unelte şi utilaje folosite pentru şlefuirea suprafeţelor plane, profilate sau curbe (părţi componente, funcţionare, reglare); ● Defecte de şlefuire, cauze, remedieri. 14. Finisarea mobilei ● Procedee de finisare (finisare transparentă şi opacă); ● Tehnologia pregătirii suprafeţei lemnului pentru finisare (desprăfuirea suprafeţelor, decolorarea şi albirea, umplerea porilor, colorarea); ● Tehnologia aplicării lacurilor şi vopselelor prin pulverizare, turnare, imersie şi cu cilindri; ● Utilaje şi instalaţii folosite la aplicarea lacurilor (părţi componente, funcţionare, reglare); ● Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele; ● Succesiunea operaţiilor de prelucrare a peliculelor de lacuri; ● Defecte de finisare, cauze, remedieri; ● Norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului la operaţiile de finisare. 15. Montarea mobilei ● Sisteme de montare; ● Montarea accesoriilor; ● Descrierea operaţiilor de premontare; ● Stabilirea succesiunii operaţiilor de montare în subansambluri şi ansambluri pentru mobilă corp şi din cadre; ● Scule, dispozitive şi instalaţii folosite pentru executarea operaţiilor de montare; ● Norme de securitate, sănătate în muncă şi protecţia mediului la operaţiile de montare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│ │ │Produse forestiere şi │
│ │Beldeanu, │studiul lemnului, │
│1. │E. │Editura Universităţii │
│ │ │Transilvania Braşov, │
│ │ │1999 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Toleranţe şi │
│ │ │verificatoare pentru │
│2. │Cotta, N. L│industria lemnului, │
│ │ │Editura Tehnică, │
│ │ │Bucureşti, 1987 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Şlefuirea lemnului şi │
│ │Cotta, N. │a peliculelor de │
│3. │L. Năstase,│acoperire, Editura │
│ │V. │Tehnică, Bucureşti, │
│ │ │1982 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Aşchierea lemnului şi │
│ │ │scule aşchietoare, │
│4. │Dogaru, V. │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică, Bucureşti,│
│ │ │1991 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia │
│ │ │cherestelei, │
│5. │Ene, N. │Tipografia │
│ │ │Universităţii, Braşov,│
│ │ │1993 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Fabricarea cherestelei│
│ │ │– Tehnologii moderne, │
│6. │Ene, N., │proiectare, utilaje, │
│ │Bularca, M.│exploatare, Editura │
│ │ │Tehnică Bucureşti, │
│ │ │1994 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Maşini şi utilaje │
│ │ │pentru prelucrarea │
│7. │Ispas, M. │lemnului, Editura │
│ │ │Universităţii │
│ │ │Transilvania, Braşov, │
│ │ │2004 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Uscarea şi tratarea │
│8. │Marinescu, │termică a lemnului, │
│ │I. │Editura Tehnică │
│ │ │Bucureşti, 1980 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Uscarea cherestelei │
│9. │Marinescu, │vol. I şi II, Editura │
│ │I. │Tehnică Bucureşti, │
│ │ │1979, 1980 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Materiale tehnologice │
│ │ │pentru industria │
│10.│Mihai, D. │lemnului, Editura │
│ │ │Tehnică Bucureşti, │
│ │ │1993 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Utilajul şi tehnologia│
│ │ │fabricării mobilei şi │
│ │Munteanu, │a altor produse finite│
│11.│P. │din lemn, Editura │
│ │ │Didactică şi │
│ │ │Pedagogică R.A., │
│ │ │Bucureşti, 1993 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia fabricării │
│ │ │mobilei şi a altor │
│12.│Năstase, V.│produse din lemn, │
│ │ │Editura Tehnică, │
│ │ │Bucureşti, 1988 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Proiectarea mobilei. │
│ │Năstase, V.│Îndrumar pentru │
│13.│Bucătaru, │lucrări practice, │
│ │M. │Universitatea │
│ │ │"Transilvania" Braşov,│
│ │ │1994 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Pescăruş, │Studiul lemnului, Curs│
│14.│P. │vol. I, Universitatea │
│ │ │Braşov, 1982 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Pentilescu,│Fabricarea produselor │
│15.│M. │din lemn, Editura │
│ │Georgescu, │Economic │
│ │E. │Preuniversitaria, 2002│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Maşini pentru │
│ │ │prelucrarea lemnului, │
│16.│Radu, A. │Cap 6, Pag. 210- 251, │
│ │ │Editura Didactică şi │
│ │ │Pedagogică Bucureşti, │
│ │ │1977 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Tehnologia prelucrării│
│17.│Rîmbu, I. │lemnului vol. I şi II,│
│ │ │Editura Tehnică │
│ │ │Bucureşti, 1983 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Maşini – unelte şi │
│ │ │utilaje moderne pentru│
│18.│Ţăranu, N. │şlefuirea suprafeţelor│
│ │ │lemnoase, Editura Lux │
│ │ │Libris, Braşov, 2000 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Manuale şcolare de │
│19.│*** │specialitate în │
│ │ │vigoare │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bucoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bucoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4. │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom, Iaşi,│
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă, │ │ │
│ │C., │ │ │
│ │Stanciu, │Didactica │Editura │
│6. │T. │disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
│ │Neacşu, │ │ │
│ │I., │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Iucu, │Pregătirea │ │
│ │R.B., │psihopedagogică │Editura │
│7. │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.-O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu, I. │procesul │Didactică şi │
│ │T. │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica, A.│curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica, A.│şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare- Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TURISM MAIŞTRI INSTRUCTORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la disciplinele tehnologice este elaborată în acord cu curriculumul şcolar în vigoare şi este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei didactice din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoaşterea, de către maistrul - instructor, a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor tehnologice şi a metodicii predării acestora; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională; ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării rezultatelor învăţării dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. Conţinuturile programei urmăresc sporirea flexibilităţii, mobilităţii ocupaţionale şi creşterea gradului de adaptabilitate a maiştrilor instructori la evoluţia tehnică, tehnologică şi economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic. B. COMPETENŢELE MAISTRULUI INSTRUCTOR Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de metodică a disciplinelor, anumite competente specifice maistrului instructor pentru discipline tehnologice, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice de specialitate; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Proiectarea şi realizarea activităţilor de pregătire/instruire practică; ● Selectarea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate activităţii de pregătire/instruire practică; ● Exploatarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor în condiţiile respectării normelor de sănătate şi securitate în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de protecţia mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfăşurarea proceselor, obţinerea produselor şi oferirea serviciilor. C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Oferta unităţilor cu activitate hotelieră 1.1. Clasificările Organizaţiei Mondiale a Turismului; 1.2. Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare din România. 2. Oferta unităţilor de alimentaţie 2.1. Alimentaţia pentru colectivităţi şi alimentaţia comercială; 2.2. Tipuri de unităţi de alimentaţie din România. 3. Clasificarea pe categorii de încadrare a unităţilor hoteliere 3.1. Varietatea sistemelor de clasificare a hotelurilor; 3.2. Normele de clasificare din România. 4. Organizarea şi exploatarea departamentelor operaţionale 4.1. Structura organizatorică a hotelului; 4.2. Serviciul front-office (compartimentul de hol, alte compartimente); 4.3. Serviciul de etaj (curăţenia camerelor, spălătoria); 4.4. Serviciul de alimentaţie (bucătăria); 4.5. Particularităţile alimentaţiei rapide; 4.6. Alte servicii (organizarea banchetelor şi recepţiilor, organizarea de conferinţe, cazinoul). 5. Comercializarea serviciilor hoteliere 5.1. Comportamentul personalului (reguli generale de comportament, vânzarea internă); 5.2. Serviciul marketing - vânzări (mijloacele de comunicaţie promoţională, vânzarea personală, fişierul clienţilor); 5.3. Rezervarea la hotel (înregistrarea rezervărilor, garanţiile de rezervare). 6. Agenţia de turism şi industria turismului 6.1. Agenţia de turism - conceptul, scopul şi funcţiile agenţiilor de turism; 6.2. Tipologia agenţiilor de turism; 6.3. înfiinţarea agenţiei de turism (licenţa şi brevetul de turism, documentaţia necesară); 6.4. Structura tehnică a agenţiei de turism (organizarea agenţiei de turism, personalul agenţiei - structură şi atribuţii, documente utilizate în agenţia de turism); 7. Formarea ofertei agenţiilor de turism 7.1. Conţinutul produselor turistice 7.2. Tipologia produselor turistice 7.3. Etapele comercializării produselor turistice 7.4. Condiţii de comercializare a produselor turistice 7.5. Documente scrise ce trebuie predate turistului la vânzarea serviciilor turistice. 8. Serviciile turistice 8.1. Conţinutul şi caracteristicile serviciilor turistice; 8.2. Tipologia serviciilor turistice (modalităţi de clasificare a serviciilor turistice, servicii turistice de bază şi suplimentare). BIBLIOGRAFIE Bibliografie obligatorie 1. Dincă Cristian, (coord.) Manual clasa a XI-a pentru calificarea Tehnician in turism, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007 2. Lupu, N., Hotelul - Economie şi management, Editura CH Beck, Bucureşti, 2010; 3. Minciu, Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2005; 4. Stănciulescu, Gabriela; Managementul agenţie de turism, Editura ASE, Bucureşti, 2013. 5. Stănciulescu, Gabriela; State, Olimpia, Tehnica operaţiunilor de turism intern şi internaţional, Editura CH Beck, Bucureşti, 2013. 6. Stănciulescu, Gabriela, (coordonator), Tehnologia turismului - pentru clasele XI-XII, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2002 7. Ştefania Mihai, Carmen Ioneşti, Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Valentina Capotă, Turism şi alimentaţie, Manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, Bucureşti, 2010 8. Ştefania Mihai, Valentina Capotă, Florentina Costea, Carmen Veţeanu, Organizarea agenţiei de turism filiera tehnologica, profil servicii, calificarea profesională tehnician în turism (clasa a 11-a), Editura CDPress, Bucureşti, 2012 9. Mihai, Ştefania (coordonator), Tehnologie hotelieră - manual pentru clasa a-XII-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2003 10. Valentina Capotă, Ştefania Mihai, Carmen Ioneşti, TURISM. Manual pentru clasa a XI-a (filiera tehnologica, profil servicii), Editura CD Press, Bucureşti, 2012 Bibliografie suplimentară 1. Baker, Sue; Bradley, Pam; Huyton, J., Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului, Editua CH Beck, Bucureşti, 2007; http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=47&idb=9; 2. Ioncică, Maria; Stănciulescu, Gabriela, Economia turismului şi serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2006; 3. Nedelea, Al., Piaţa turistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003; 4. Nistoreanu, P.; Dinu, V.; Nedelea, Al., Producţia şi comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004; 5. Snak, O.; Baron, P.; Neacşu, N., Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2003; 6. Stănciulescu, Gabriela (coord.), Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002; D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bucoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bucoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4. │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom, Iaşi,│
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă, │ │ │
│ │C., │ │ │
│ │Stanciu, │Didactica │Editura │
│6. │T. │disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
│ │Neacşu, │ │ │
│ │I., │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Iucu, │Pregătirea │ │
│ │R.B., │psihopedagogică │Editura │
│7. │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.-O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu, I. │procesul │Didactică şi │
│ │T. │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica, A.│curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica, A.│şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare- Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
MINISTERUL EDUCAŢIEI CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE EXAMENUL NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TURISM ŞI SERVICII PROFESORI - Bucureşti - 2023 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar reprezintă documentul curricular şi normativ de bază în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactice/metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să demonstreze o serie de competenţe pe plan profesional (al specialităţii), pe plan didactic şi social. Candidatul care doreşte să obţină, prin examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar va trebui să dovedească, în cursul evaluării, atât nivelul atingerii competenţelor vizate, cât şi capacitatea sa de a asigura funcţional interdependenţa acestora. Astfel, examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar vizează evaluarea atingerii unui nivel corespunzător al pregătirii teoretice de specialitate, al abilităţii de construire a unui demers didactic creativ, diferenţiat, adaptat atât specificului disciplinelor tehnologice, cât şi particularităţilor diferitelor forme de învăţământ, profiluri şi specializări. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice şi cu profilul absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat în învăţământul preuniversitar. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ superior, urmărind, în principal: ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale şi a tendinţelor în evoluţia disciplinelor tehnologice, a metodicii disciplinei, precum şi a didacticii generale; ● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice pentru disciplinele tehnologice; ● demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional. În elaborarea programei au fost aplicate diferite criterii de selectare a conţinuturilor, cum ar fi: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socio-culturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie. B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa pentru examenul naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar la discipline tehnologice permite, prin structura sa, evaluarea competenţelor candidaţilor, din perspectiva cunoaşterii şi aplicării creative şi moderne a conţinuturilor ştiinţifice, precum şi a utilizării adecvate a noţiunilor de didactică a disciplinelor tehnologice în demersul complex de predare - învăţare - evaluare. COMPETENŢE SPECIFICE: ● Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate; ● Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor pentru proiectarea demersului didactic; ● Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; ● Proiectarea demersurilor didactice adaptate nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei, în conformitate cu standardele de pregătire profesională şi curriculumul în vigoare; ● Proiectarea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi; ● Utilizarea diferitelor forme de organizare a instruirii în conformitate cu demersul didactic proiectat; ● Proiectarea şi realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare având la bază centrarea activităţii pe elev şi formarea rezultatelor învăţării precizate în standardele de pregătire profesională; ● Selectarea şi aplicarea unor metode şi instrumente de evaluare adecvate obiectivelor evaluării şi/sau rezultatelor învăţării vizate; C. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE 1. Piaţa turistică (conţinutul şi caracteristicile, cererea şi consumul, oferta şi producţia, preţurile, tendinţe actuale); 2. Potenţialul turistic (conţinutul şi structura, principalele atracţii ale României, valorificarea potenţialului); 3. Baza tehnico-materială a turismului (conţinutul şi rolul, structura, dinamica şi distribuţia teritorială); 4. Resursele umane în turism: a) Particularităţile muncii în turism; evoluţia şi structura personalului ocupat în turism; b) Productivitatea muncii lucrătorului din turism; cointeresarea personalului; 5. Serviciile turistice (conţinutul, caracteristicile şi tipologia serviciilor turistice); 6. Principalii indicatori de gestiune (indicatorii investiţiei, indicatorii volumului de activitate, indicatorii de cheltuieli, indicatorii de rentabilitate); 7. Organizarea şi exploatarea departamentelor operaţionale ale hotelului (structura organizatorică, serviciile departamentelor cazare şi, respectiv, alimentaţie, particularităţile alimentaţiei rapide, alte servicii, comportamentul personalului); 8. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor funcţionale ale hotelului (departamentul administrativ şi financiar, comercializarea serviciilor hoteliere, tratarea cererilor de rezervare, animaţia hotelieră); 9. Transporturile turistice: a) Transporturile - factor determinant al dezvoltării turismului; b) Formele de transport utilizate în turism (clasice şi speciale); 10. Agenţia de turism (concept şi evoluţie, tipologii, segmentarea pieţei, produse şi servicii oferite, structura tehnică, reglementări); 11. Tour-operatorii şi produsele lor (definire şi tipuri, producţia pachetelor de vacanţă, strategii de activitate, sisteme de rezervare). BIBLIOGRAFIE Bibliografie obligatorie 1. Dincă Cristian, (coord.) Manual clasa a XI-a pentru calificarea Tehnician în turism, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007 2. Emilian, R.; Ţigu, Gabriela, Managementul operaţiunilor în întreprinderile de servicii, Editura ASE, Bucureşti, 2002 3. Lupu, N., Hotelul - Economie şi management, Editura CH Beck, Bucureşti, 2010 4. Minciu, Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2005 5. Stănciulescu, Gabriela; Managementul agenţie de turism, Editura ASE, Bucureşti, 2013 6. Stănciulescu, Gabriela; State, Olimpia, Tehnica operaţiunilor de turism intern şi internaţional, Editura CH Beck, Bucureşti, 2013 7. Stănciulescu, Gabriela, (coordonator), Tehnologia turismului - pentru clasele XI-XII, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2002 8. Ştefania Mihai, Carmen Ioneşti, Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Valentina Capotă, Turism şi alimentaţie, Manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, Bucureşti, 2010 9. Ştefania Mihai, Valentina Capotă, Florentina Costea, Carmen Veţeanu, Organizarea agenţiei de turism filiera tehnologica, profil servicii, calificarea profesională tehnician în turism (clasa a 11-a), Editura CD Press, Bucureşti, 2012 10. Mihai, Ştefania (coordonator), Tehnologie hotelieră - manual pentru clasa a-XII-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2003 11. Valentina Capotă, Ştefania Mihai, Carmen Ioneşti , TURISM. Manual pentru clasa a XI-a (filiera tehnologica, profil servicii), Editura CD Press, Bucureşti, 2012 Bibliografie suplimentară 1. Baker, Sue; Bradley, Pam; Huyton, J., Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului, Editura CH Beck, Bucureşti, 2007 2. Buruiană, Gianina, Politici macroeconomice în turism, Editura Uranus, Bucureşti, 2008 3. Cocean, P.; Vlăsceanu, Gh.; Negoescu, B., Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2002 4. Cristureanu, Cristiana, Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura CH Beck, Bucureşti, 2006 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=47&idb=9 5. Ioncică, Maria (coord.), Strategii de dezvoltare a sectorului terţiar, Editura Uranus, Bucureşti, 2004 6. Ioncică, Maria; Stănciulescu, Gabriela, Economia turismului şi serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2006 7. Nedelea, Al., Piaţa turistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003 8. Nistoreanu, P.; Dinu, V.; Nedelea, Al., Producţia şi comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004 9. Snak, O.; Baron, P.; Neacşu, N., Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2003 10. Stănciulescu, Gabriela (coord.), Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002 11. Stănciulescu, Gabriela; Jugănaru, I. D., Animaţia şi animatorul în turism, Editura Uranus, Bucureşti, 2006 D. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE a. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice 1. Conceptul de curriculum. Tipologie. Curriculum în dezvoltare locală. Produse şi documente curriculare: planuri cadru, planuri de învăţământ, standarde de pregătire profesională, programe şcolare/curriculum, manuale şcolare, auxiliare didactice. Alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module. 2. Proiectarea activităţii didactice: elaborarea planificării calendaristice, proiectarea lecţiilor/activităţilor didactice. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic - aplicativ. 1. Strategii didactice. Definiţii, Caracterizare. Tipologie. 2. Metode de învăţământ: descriere, exemple de utilizare a diferitelor metode de învăţământ în cadrul lecţiei. Metode şi tehnici didactice interactive: descriere, exemple de aplicare a metodelor şi tehnicilor didactice interactive în cadrul diferitelor tipuri de lecţii. 3. Forme de organizare a instruirii. Forme de organizare a activităţii didactice. Lecţia, unitate didactică fundamentală: definiţie, evenimentele lecţiei, tipuri şi variante de lecţii. 4. Mijloace de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ. Clasificarea şi caracteristicile mijloacelor de învăţământ. Mediul de instruire. Cerinţe în organizarea mediului de instruire. c. Evaluarea rezultatelor şcolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ. Funcţiile evaluării. Formele evaluării. Obiectivele evaluării. Proiectarea evaluării. 2. Metode şi instrumente de evaluare. Metode şi instrumente tradiţionale de evaluare. Metode complementare/alternative de evaluare. 3. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare, avantaje şi dezavantaje/limite în proiectare şi utilizare. 4. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate. 5. Notarea şcolară. Variabilitatea notării. Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării. Erori în evaluarea şcolară/Efecte perturbatoare în apreciere şi notare. BIBLIOGRAFIE
┌───┬──────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ │Sinteze de │ │
│ │ │pedagogie │ │
│ │ │generală: ghid │ │
│ │Albulescu,│pentru │Didactica │
│ │I., │pregătirea │Publishing │
│1. │Catalano, │examenelor de │House, │
│ │H. │titularizare, │Bucureşti, │
│ │(coord.) │definitivat şi │2020 │
│ │ │gradul didactic │ │
│ │ │II profesori de │ │
│ │ │toate │ │
│ │ │specializările │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Bucoş, │Instruirea │Editura │
│2. │M.-D. │interactivă │Polirom, Iaşi,│
│ │ │ │2013 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Teoria şi │ │
│ │ │metodologia │ │
│ │ │instruirii. │ │
│ │ │Teoria şi │ │
│ │Bucoş, M.,│metodologia │Editura │
│3. │Jucan, D. │evaluării: │Paralela 45, │
│ │ │repere şi │Piteşti 2019 │
│ │ │instrumente │ │
│ │ │didactice pentru│ │
│ │ │formarea │ │
│ │ │profesorilor │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Pedagogie, │Editura │
│4. │Cucoş, C. │ediţia a III-a │Polirom, Iaşi,│
│ │ │revăzută şi │2014 │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Psihopedagogie │ │
│ │ │pentru examenele│ │
│ │ │de definitivare │Editura │
│5. │Cucoş, C. │şi grade │Polirom, Iaşi,│
│ │(coord.) │didactice, │2009 │
│ │ │ediţia a III-a │ │
│ │ │revăzută şi │ │
│ │ │adăugită │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Niţucă, │ │ │
│ │C., │ │ │
│ │Stanciu, │Didactica │Editura │
│6. │T. │disciplinelor │Performantica,│
│ │Potolea, │tehnice │Iaşi, 2006 │
│ │D., │ │ │
│ │Neacşu, │ │ │
│ │I., │ │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Iucu, │Pregătirea │ │
│ │R.B., │psihopedagogică │Editura │
│7. │Pânişoară,│Manual pentru │Polirom, Iaşi,│
│ │I.-O. │definitivat şi │2008 │
│ │(coord.) │gradul didactic │ │
│ │ │II │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea în │Editura │
│8. │Radu, I. │procesul │Didactică şi │
│ │T. │didactic │Pedagogică, │
│ │ │ │2008 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Editura │
│9. │Stoica, A.│curentă şi │Prognosis, │
│ │(coord.) │examenele, Ghid │Bucureşti, │
│ │ │pentru profesori│2001 │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Evaluarea │Humanitas │
│ │ │progresului │Educaţional, │
│10.│Stoica, A.│şcolar. De la │Bucureşti, │
│ │ │teorie la │2003 │
│ │ │practică. │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Ghiduri │ │
│ │ │metodologice │MEC, CNC, │
│ │ │pentru aplicarea│Editura Aramis│
│11.│*** │programelor │Print, │
│ │ │şcolare- Aria │Bucureşti, │
│ │ │curriculară │2002 │
│ │ │Tehnologii, │ │
│ │ │Liceu tehnologic│ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Curriculum │ │
│ │ │naţional/ │ │
│ │ │programe şcolare│ │
│ │ │pentru │ │
│12.│ │disciplinele │ │
│ │ │tehnologice în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Planurile-cadru,│ │
│ │ │standardele de │ │
│ │ │pregătire │ │
│13.│ │profesională în │ │
│ │ │vigoare în anul │ │
│ │ │susţinerii │ │
│ │ │concursului │ │
├───┼──────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │"Programul │ │
│ │ │Naţional de │ │
│ │ │Dezvoltare a │MEN – CNCEÎP, │
│14.│ │Competenţelor de│Bucureşti, │
│ │ │Evaluare ale │2008 │
│ │ │Cadrelor │ │
│ │ │Didactice │ │
│ │ │(DeCeE)" │ │
└───┴──────────┴────────────────┴──────────────┘
ANEXA 2 LISTA DISCIPLINELOR PENTRU CARE SE APROBĂ PROGRAMELE PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI NAŢIONAL PENTRU DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │DISCIPLINE │
│Crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│1. │ALIMENTAŢIE PUBLICĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2. │ALIMENTAŢIE PUBLICĂ (MAIŞTRI │
│ │INSTRUCTORI) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│3. │ARHITECTURĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│4. │ARTĂ TEATRALĂ ŞI ARTELE │
│ │SPECTACOLULUI │
├────┼─────────────────────────────────┤
│5. │ARTE VIZUALE (EDUCAŢIE PLASTICĂ/ │
│ │EDUCAŢIE VIZUALĂ) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6. │COMERŢ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│7. │COMERŢ (MAIŞTRI INSTRUCTORI) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│8. │CONFECŢII PIELE │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9. │CONFECŢII PIELE (MAIŞTRI │
│ │INSTRUCTORI) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│10. │CONFECŢII TEXTILE – TRICOTAJE – │
│ │FINISAJ TEXTIL │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │CONFECŢII TEXTILE – TRICOTAJE – │
│11. │FINISAJ TEXTIL (MAIŞTRI │
│ │INSTRUCTORI) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│12. │COREGRAFIE │
├────┼─────────────────────────────────┤
│13. │ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POŞTĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│14. │EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – │
│ │PROFESORI │
├────┼─────────────────────────────────┤
│15. │EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT – │
│ │PROFESORI ANTRENORI, ANTRENORI │
├────┼─────────────────────────────────┤
│16. │EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI STUDII │
│ │MUZICALE TEORETICE │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ │
│17. │(ARTĂ VOCALĂ, MUZICĂ │
│ │INSTRUMENTALĂ) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│18. │FILATURĂ – ŢESĂTORIE – FINISAJ │
│ │TEXTIL │
├────┼─────────────────────────────────┤
│19. │FILATURĂ – ŢESĂTORIE – FINISAJ │
│ │TEXTIL (MAIŞTRI INSTRUCTORI) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│20. │KINETOTERAPIE │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│21. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA BULGARĂ MATERNĂ şi METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│ │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ,│
│ │LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU│
│ │COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│22. │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CEHĂ │
│ │MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│ │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA │
│ │ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│23. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA CROATĂ MATERNĂ şi METODICA │
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│ │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│24. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA GERMANĂ MATERNĂ şi METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│ │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ŞI LITERATURA │
│ │ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU │
│25. │COPII, METODICA PREDĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR ÎN LIMBA GERMANĂ │
│ │MATERNĂ şi METODICA PREDĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN │
│ │ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│26. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ şi │
│ │METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│ │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA │
│ │ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│27. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ şi │
│ │METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│ │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA │
│ │ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA NEOGRACĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│28. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA NEOGRACĂ MATERNĂ şi │
│ │METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│ │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA │
│ │ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA POLONĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│29. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA POLONĂ MATERNĂ şi METODICA │
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│ │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU│
│30. │COPII ŞI METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│ │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│31. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA RROMANI MATERNĂ şi METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│ │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ,│
│ │LIMBA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU│
│ │COPII, METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│32. │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA RUSĂ │
│ │MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│ │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA │
│ │ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│33. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA SÂRBĂ MATERNĂ şi METODICA │
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│ │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│34. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA SLOVACĂ MATERNĂ şi METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│ │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│35. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA TURCĂ MATERNĂ şi METODICA │
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│ │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ │
│ │MATERNĂ, LIMBA ROMÂNĂ ŞI │
│ │LITERATURA PENTRU COPII, METODICA│
│ │DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR │
│36. │INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN│
│ │LIMBA UCRAINEANĂ MATERNĂ şi │
│ │METODICA DESFĂŞURĂRII │
│ │ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- │
│ │EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA │
│ │ROMÂNĂ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│37. │POŞTĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│38. │PRELUCRAREA LEMNULUI │
├────┼─────────────────────────────────┤
│39. │PRELUCRAREA LEMNULUI (MAIŞTRI │
│ │INSTRUCTORI) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│40. │TURISM (MAIŞTRI INSTRUCTORI) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│41. │TURISM ŞI SERVICII │
└────┴─────────────────────────────────┘
----- 
