────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 5.121 din 15 decembrie 2014, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2015.────────── ANEXA 1 PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS
┌───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ARIA │Clasa a IX-a │Clasa a X-a │
│CURRICULARĂ/ ├──┬──┬─────┬───┼──┬──┬─────┬───┤
│Disciplina │TC│CD│TC+CD│CDŞ│TC│CD│TC+CD│CDŞ│
├───────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤
│LIMBĂ ŞI │6 │1 │7 │ │6 │1 │7 │ │
│COMUNICARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│literatura │3 │- │3 │ │3 │- │3 │ │
│română │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba modernă 1│2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba modernă 2│1 │1 │2 │ │1 │1 │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│MATEMATICĂ ŞI │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ŞTIINŢE ALE │6 │- │6 │ │6 │- │6 │ │
│NATURII │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Matematică │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Fizică │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Chimie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Biologie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│OM ŞI SOCIETATE│4 │8 │12 │ │4 │8 │12 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Istorie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Geografie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Socio-umane │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Religie*) │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤1 ├──┼──┼─────┤1 │
│Discipline de │- │8 │8 │1 │- │8 │8 │1 │
│specialitate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│ARTE │- │2 │2 │ │- │2 │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│muzicală │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│vizuală │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│EDUCAŢIE FIZICĂ│1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│ŞI SPORT │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie fizică│1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│CONSILIERE ŞI │- │- │- │ │- │- │- │ │
│ORIENTARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Consiliere şi │- │- │- │ │- │- │- │ │
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│TEHNOLOGII │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Tehnologia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiei şi │2 │- │2 │ │1 │- │1 │ │
│comunicaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │- │- │- │ │1 │- │1 │ │
│antreprenorială│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│TOTAL TC/ CD/ │19│11│30 │ │19│11│30 │ │
│CDS │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──┴──┴─────┴───┼──┴──┴─────┴───┤
│TOTAL │31 │31 │
│(TC+CD+CDS) │ │ │
└───────────────┴───────────────┴───────────────┘
TC = trunchi comun; CD = curriculum diferenţiat; CDŞ = curriculum la decizia şcolii *) În clasele a IX-a şi a X-a, ora de Religie din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate. PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS
┌──────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ARIA │Clasa a IX-a │Clasa a X-a │
│CURRICULARĂ/ ├──┬──┬─────┬───┼──┬──┬─────┬───┤
│Disciplina │TC│CD│TC+CD│CDŞ│TC│CD│TC+CD│CDŞ│
├──────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤
│LIMBĂ ŞI │7 │4 │11 │ │7 │3 │10 │ │
│COMUNICARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│literatura │3 │1 │4 │ │3 │1 │4 │ │
│română │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Literatura │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│universală │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba modernă │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
│1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba modernă │2 │- │2 │ │2 │- │2 │ │
│2 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Limba latină │- │2 │2 │ │- │1 │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│MATEMATICĂ ŞI │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ŞTIINŢE ALE │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│NATURII │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Matematică │- │- │- │ │- │- │- │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Ştiinţe │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│OM ŞI │4 │9 │13 │ │4 │10│14 │ │
│SOCIETATE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Istorie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Geografie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤2 ├──┼──┼─────┤2 │
│Socio-umane │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Religie*) │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Discipline de │- │9 │9 │ │- │10│10 │ │
│specialitate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│ARTE │1 │1 │2 │ │1 │1 │2 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│artistică │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │- │1 │1 │ │- │1 │1 │ │
│muzicală │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│EDUCAŢIE │ │ │ │ │ │ │ │ │
│FIZICĂ ŞI │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│SPORT │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Educaţie │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│fizică │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│CONSILIERE ŞI │- │- │- │ │- │- │- │ │
│ORIENTARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Consiliere şi │- │- │- │ │- │- │- │ │
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│TEHNOLOGII │1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┤ ├──┼──┼─────┤ │
│Tehnologia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiei şi│1 │- │1 │ │1 │- │1 │ │
│comunicaţiilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼─────┼───┼──┼──┼─────┼───┤
│TOTAL TC/ CD/ │14│15│29 │2 │14│15│29 │2 │
│CDS │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┴──┴─────┴───┼──┴──┴─────┴───┤
│TOTAL │31 │31 │
│(TC+CD+CDS) │ │ │
└──────────────┴───────────────┴───────────────┘
TC = trunchi comun; CD = curriculum diferenţiat; CDŞ = curriculum la decizia şcolii *) În clasele a XI-a şi a XII-a, ora de Religie din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate. ANEXA 2 CURRICULUM DIFERENŢIAT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Număr de ore/ │
│Discipline de │săptămână │
│specialitate ├───────┬──────┤
│ │Clasa a│Clasa │
│ │IX-a │a X-a │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Discipline de │8 │8 │
│specialitate │ │ │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Studiu biblic │2 │2 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Catehism │1 │1 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Istoria civilizaţiilor │- │- │
│şi a religiei*1) │ │ │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Spiritualitate*2) │1 │1 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Limba latină │2 │2 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Limba greacă biblică │1 │1 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Practica de │1 │1 │
│specialitate*3) │ │ │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Alte discipline │3 │3 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Limba modernă 2 │1 │1 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Educaţie vizuală │1 │1 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Educaţie muzicală*4) │1 │1 │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Număr total de ore pe │11 │11 │
│săptămână/ CD │ │ │
└───────────────────────┴───────┴──────┘
*1) Pentru disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC). *2) Pentru disciplina Spiritualitate, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/ săptămână pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate. *3) În clasele a IX-a şi a X-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârşitul anului şcolar (36 ore/an). *4) Pentru disciplina Educaţie muzicală, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral, activitate care se va organiza în afara orarului zilnic şi va fi inclusă în norma profesorului de Muzică. CURRICULUM DIFERENŢIAT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Număr de ore/ │
│Discipline de │săptămână │
│specialitate ├───────┬────────┤
│ │Clasa a│Clasa a │
│ │XI-a │XII-a │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Discipline de │9 │10 │
│specialitate │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Studiu biblic │2 │2 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Catehism │1 │2 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Istoria Bisericii*1) │- │- │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Spiritualitate*2) │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Geografia turismului │1 │- │
│religios │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Artă religioasă │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Marketing în turism │- │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Tehnologia │1 │1 │
│activităţii de turism│ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Economia turismului │- │1 │
│religios │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Practica de │2 │1 │
│specialitate*3) │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Alte discipline: │6 │5 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Limba română │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Literatura │1 │1 │
│universală*4) │ │ │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Limba latină │2 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Ştiinţe │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Educaţie muzicală*4) │1 │1 │
├─────────────────────┼───────┼────────┤
│Număr total de ore pe│15 │15 │
│săptămână / CD │ │ │
└─────────────────────┴───────┴────────┘
*1) Pentru disciplina Istoria Bisericii se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC). *2) Pentru disciplina Spiritualitate, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/ săptămână pentru fiecare clasă, sub formă de consultaţii şi îndrumări spirituale. Aceste ore vor fi consemnate în condică şi vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate. *3) În clasa a XI-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârşitul anului şcolar (72 ore/an). În clasa a XII-a, practica de specialitate este organizată pe parcursul anului şcolar (36 ore/an). *4) Pentru disciplina Educaţie muzicală, în afara orei prevăzute în curriculumul diferenţiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral, activitate care se va organiza în afara orarului zilnic şi va fi inclusă în norma profesorului de Muzică. ANEXA 3 Programa şcolară pentru disciplina STUDIU BIBLIC Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Studiul biblic se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocate câte 2 ore/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei îşi propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini cu rol fundamental pentru formarea personalităţii elevului şi a profilului său spiritual. Este indiscutabil rolul pe care studiul Bibliei îl ocupă în rândul disciplinelor teologice, ca document de bază din care acestea îşi creionează identitatea. Astfel, la nivelul metodologic se stabileşte o relaţie necesară între "lumea biblică" (izvorul) şi lumea post-biblică (efectele) printr-o interacţiune reciprocă. Biblia este documentul religios fundamental al creştinismului. Ea trebuie pusă în relaţie atât cu istoria post-biblică, dar şi cu experienţele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să ţină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Programa şcolară pentru disciplina Studiu biblic este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Studiu biblic este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul studiului biblic. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Definirea noţiunilor de bază cu │
│privire la Biblie, ca document │
│fundamental al Revelaţiei │
│2. Interpretarea unor evenimente │
│biblice, evidenţiind consecinţele │
│acestora pentru viaţa de credinţă │
│3. Identificarea răspunsului pe care │
│Biblia îl oferă principalelor │
│întrebări existenţiale ale omului │
│4. Analizarea unor fapte, fenomene şi │
│situaţii actuale, prin raportare la │
│mesajul biblic │
│5. Utilizarea corectă şi adecvată a │
│limbajului biblic în diferite contexte│
│de comunicare │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei - Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor ● Dezvoltarea interesului faţă de întreaga istorie biblică ● Dezvoltarea spiritului de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate etc., valori ce izvorăsc din textul relevat ● Asumarea conştientă a răspunsului la Revelaţia lui Dumnezeu: rugăciune, recunoştinţă, bucurie, convertire ● Cultivarea spiritului de încredere în Providenţa divină şi acceptarea planului lui Dumnezeu CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │- Prezentarea │
│ │generală a Bibliei│
│ │- Inspiraţia │
│ │Sfintei Scripturi │
│ │- Canonul şi │
│ │împărţirea Sfintei│
│ │Scripturi │
│ │- Istoria │
│ │redactării │
│ │textului Sfintei │
│1.1. Definirea │Scripturi şi │
│terminologiei │citirea textului │
│biblice cu privire │sacru │
│la introducerea în │- Textul originar │
│Sfânta Scriptură │şi traducerea │
│ │Sfintei Scripturi │
│ │- Contextul │
│ │istorico-geografic│
│ │al Sfintei │
│ │Scripturi │
│ │- Interpretarea şi│
│ │sensurile Sfintei │
│ │Scripturi │
│ │- Canonul şi │
│ │împărţirea Sfintei│
│ │Scripturi │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1.2. Identificarea │- Izvoare │
│elementelor │redacţionale │
│fundamentale ale │- Traducerile │
│redactării textului│Sfintei Scripturi │
│sacru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │- Canonul şi │
│ │împărţirea Sfintei│
│ │Scripturi │
│ │- Prezentare │
│ │generală a │
│ │Pentateuhului │
│ │- Cartea Genezei │
│ │(prezentare │
│ │generală) │
│1.3. Prezentarea │- Cartea Exodului │
│principalelor cărţi│(prezentare │
│ale Vechiului │generală) │
│Testament │- Cartea │
│ │Leviticului │
│ │(prezentare │
│ │generală) │
│ │- Cartea Numerilor│
│ │(prezentare │
│ │generală) │
│ │- Cartea │
│ │Deuteronomului │
│ │(prezentare │
│ │generală) │
└───────────────────┴──────────────────┘
2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidenţiind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │- Istoria │
│ │patriarhilor│
│2.1. Explicarea marilor │(Gen. 12-50)│
│evenimente care stau la │- Marile │
│originea poporului ales │epoci ale │
│ │istoriei │
│ │biblice │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │- Tema │
│ │exodului │
│ │- Tema │
│2.2. Interpretarea │legământului│
│principalelor teme │- Tema │
│biblice din Pentateuh şi │deşertului │
│Cartea lui │- Reînnoirea│
│Iosua │Legământului│
│ │- Intrarea │
│ │în Ţara │
│ │promisă │
└─────────────────────────┴────────────┘
3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existenţiale ale omului
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │- Imnul │
│ │creaţiei │
│3.1. Analizarea modului │(Gen 1-11) │
│în care Biblia răspunde │- Tema │
│întrebărilor existenţiale│deşertului │
│ale omului │- Intrarea │
│ │în Ţara │
│ │promisă │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │- Cortul │
│3.2. Exemplificarea │Alianţei │
│modului în care Dumnezeu │- Tema │
│era prezent în viaţa │Legământului│
│poporului ales │- Tema │
│ │deşertului │
└─────────────────────────┴────────────┘
4. Analizarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale, prin raportare la mesajul biblic
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────────┼────────────┤
│4.1. Interpretarea unor │- │
│realităţi ecleziastice │Sărbătorile,│
│actuale în lumina │preoţia, │
│imaginilor din Vechiul │jertfele │
│Testament │Vechii │
│ │Alianţe │
└─────────────────────────┴────────────┘
5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│5.1. Folosirea adecvată│- Sfânta │
│a textului Sfintei │Scriptură în │
│Scripturi în viaţa de │viaţa │
│credinţă │Bisericii │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │- Imagini │
│ │mesianice │
│ │întâlnite în │
│ │Pentateuh │
│5.2. Utilizarea corectă│- Cartea lui │
│a textului │Iosua │
│vetero-testamentar în │(prezentare │
│interpretarea │generală) │
│Noului Testament │- Cucerirea │
│ │Canaanului │
│ │- Reînnoirea │
│ │Legământului: │
│ │Iosue 24 │
└───────────────────────┴──────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Introducere - Prezentarea generală a Bibliei – Contextul istorico-geografic al Sfintei Scripturi – Istoria redactării textului Sfintei Scripturi şi citirea textului sacru – Textul originar şi traducerea Sfintei Scripturi – Inspiraţia Sfintei Scripturi – Interpretarea şi sensurile Sfintei Scripturi – Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturi – Marile epoci ale istoriei biblice – Sfânta Scriptură în viaţa Bisericii ● Pentateuhul - Prezentare generală – Izvoare redacţionale – Cartea Genezei (prezentare generală): Imnul creaţiei (Gen 1-11); Istoria patriarhilor (Gen 12-50) – Cartea Exodului (prezentare generală): Chemarea lui Moise; Tema exodului; Tema legământului; Decalogul; Cortul Alianţei – Cartea Leviticului (prezentare generală): sărbătorile, preoţia, jertfele Vechii Alianţe – Cartea Numerilor (prezentare generală): Tema deşertului – Cartea Deuteronomului (prezentare generală): Reînnoirea Legământului; Imagini mesianice întâlnite în Pentateuh ● Cărţi istorice - Prezentare generală – Cartea lui Iosua (prezentare generală): Cucerirea Canaanului; Reînnoirea Legământului: Iosue 24 CLASA A X-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Cărţile │
│ │istorice - │
│ │prezentare │
│ │generală │
│1.1. Definirea elementelor│- Cărţile │
│constitutive ale istoriei │sapienţiale│
│şi spiritualităţii lui │- │
│Israel │prezentare │
│ │generală │
│ │- Cărţile │
│ │profetice -│
│ │prezentare │
│ │generală │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Cărţile │
│ │lui Samuel │
│ │(prezentare│
│ │generală) │
│ │- Cărţile │
│ │Regilor │
│ │(prezentare│
│1.2. Definirea termenilor │generală) │
│biblici ce caracterizează │- Cărţile │
│perioada regalităţii şi │Cronicilor │
│cărţile profetice │(prezentare│
│ │generală) │
│ │- Etimologe│
│ │şi │
│ │fenomenul │
│ │profetic │
│ │- Teme │
│ │centrale în│
│ │profetism │
└──────────────────────────┴───────────┘
2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidenţiind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Solomon, │
│ │regele înţelept │
│ │(2Rg, 2Cr) │
│ │- Construirea şi│
│ │sfinţirea │
│ │Templului din │
│ │Ierusalim │
│ │- Istoria │
│ │Regatului de │
│2.1. Prezentarea │Sud: Iosia, │
│templului din Vechiul│reforma │
│Testament ca imagine │religioasă │
│a lăcaşului de cult │- Rezidirea │
│creştin │Templului din │
│ │Ierusalim │
│ │- Cartea întâi a│
│ │Macabeilor │
│ │(prezentare │
│ │generală) │
│ │- Cartea a doua │
│ │a Macabeilor │
│ │(prezentare │
│ │generală) │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Vocaţia şi │
│ │destinatarii │
│ │mesajului │
│ │profetic │
│ │- Profetul │
│ │Isaia: contextul│
│2.2. Analiza chemării│istoric şi │
│profeţilor ca model │teme centrale │
│pentru chemarea │- Profetul │
│creştină │Ieremia: │
│ │contextul │
│ │istoric │
│ │şi teme centrale│
│ │- Profetul Amos:│
│ │contextul │
│ │istoric │
│ │şi teme centrale│
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Declinul │
│ │regalităţii: │
│ │despărţirea în │
│ │regate │
│ │- Căderea │
│ │Regatului de │
│ │Nord (721 î.C) │
│2.3. Interpretarea │- Căderea │
│prăbuşirii poporului │Regatului de │
│ales şi a exilului în│Sud: dărâmarea │
│Babilon ca imagine a │Ierusalimului şi│
│căderii noastre în │începutul robiei│
│păcat │din │
│ │Babilon │
│ │- Plângerile lui│
│ │Ieremia - │
│ │prezentare │
│ │şi texte alese │
│ │- Profeţii Ageu │
│ │şi Baruh - texte│
│ │alese │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existenţiale ale omului
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │- Cărţile │
│ │sapienţiale - │
│ │teme centrale:│
│ │- Credinţa în │
│ │Dumnezeu │
│ │atotputernicul│
│ │(Ps., Sir, │
│ │Int., Prov) │
│ │- Mesianismul │
│ │(Ps) │
│ │- Valoarea │
│ │rugăciunii │
│ │(Ps, Iov, Sir)│
│3.1. Identificarea unor│- │
│răspunsuri pe care │Înţelepciunea │
│Biblia le oferă cu │(Prov, Int., │
│privire la viaţa │Sir.) │
│aceasta │- Binele şi │
│ │răul (Prov) │
│ │- Iubirea şi │
│ │prietenia │
│ │(Prov, Ct) │
│ │- Suferinţa │
│ │celui drept │
│ │(Iov, Ps) │
│ │- │
│ │Deşertăciunea │
│ │tuturor │
│ │lucrurilor │
│ │pământeşti │
│ │(Qo) │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │- Învierea │
│ │morţilor (1-2 │
│ │Mac; Iov; │
│3.2. Identificarea unor│Psalmi; Int.) │
│răspunsuri pe care │- Problema │
│Biblia le oferă cu │răsplăţii │
│privire la │(Iov, Ben │
│viaţa viitoare │Sirah) │
│ │- Angeologia │
│ │(Iov, Ben │
│ │Sirah, Psalmi)│
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │- Profetul │
│ │Osea - │
│3.3. Analizarea iubirii│contextul │
│lui Dumnezeu faţă de │istoric, │
│poporul ales ca imagine│teme centrale │
│a │- Profetul │
│iubirii lui Cristos │Zaharia, │
│pentru Biserică │contextul │
│ │istoric, teme │
│ │centrale │
└───────────────────────┴──────────────┘
4. Analizarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale, prin raportare la mesajul biblic
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Cartea Iuditei│
│ │- Cartea Esterei│
│ │- Cartea lui │
│ │Ezdra │
│ │- Cartea lui │
│ │Neemia │
│ │- Profeţi │
│ │nescriitori din │
│4.1. Recunoaşterea │Regatul de Nord:│
│modului în care │Ilie şi Eliseu │
│Dumnezeu acţionează │- Judecători │
│în istorie │reprezentativi: │
│folosindu-se de │Ghedeon, │
│persoane │Debora, Samson │
│ │- Cartea lui Rut│
│ │- Samuel, │
│ │ultimul │
│ │judecător, │
│ │primul profet │
│ │- David, apogeul│
│ │regalităţii în │
│ │Israel │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Sfârşitul │
│4.2. Recunoaşterea │exilului │
│modului în care │babilonian şi │
│Dumnezeu acţionează │începutul │
│în istorie │întoarcerii în │
│folosindu-se de │Canaan │
│evenimente │- Rezidirea │
│ │cetăţii │
│ │Ierusalimului │
└─────────────────────┴────────────────┘
5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│5.1. │- Psalmii mesianici │
│Folosirea │- Cartea Cântarea │
│textului │Cântărilor (texte │
│biblic în │alese) │
│anumite │- Prietenia lui David cu│
│contexte de │Ionatan │
│viaţă │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Profeţii secolului al │
│ │VIII-lea î.C. (Amos, │
│ │Osea, Miheea) - context │
│ │istoric; teme centrale: │
│ │judecata şi pedeapsă; │
│ │iubirea înşelată; │
│ │speranţa milostivirii │
│ │divine; monoteismul; │
│ │Restul sfânt; │
│ │mesianismul │
│ │- Profeţii secolelor al │
│ │VII-lea şi al VI-lea î. │
│ │C.(Sofonia, Naum, │
│ │Habacuc, │
│ │Ieremia Baruh, Ezechiel │
│5.2. │- context istoric; teme │
│Utilizarea │centrale: ziua Domnului;│
│adecvată a │convertirea lui Israel; │
│textelor │Noul legământ; lucrarea │
│mesianice în │Duhului; mesianismul) │
│interpretarea│- Profeţii epocii │
│Noului │persane (Aggeu; Zaharia;│
│Testament │Malahia, Abdia, Ioel, │
│ │Iona, Daniel) - context │
│ │istoric; teme centrale: │
│ │Ziua Domnului; │
│ │milostivirea lui │
│ │Dumnezeu; revărsarea │
│ │Duhului; mesianismul) │
│ │- Isaia, cel mai mare │
│ │profet al lui Israel │
│ │(autorul: proto-, │
│ │deutero-, trito-Isaia; │
│ │context istoric; Tema │
│ │centrală: mesianismul │
│ │(Isaia 7,11-15; │
│ │9,1-6; 11,1-11; 42,1-7; │
│ │49,1-16; 50,4-9; │
│ │52,13-15) │
└─────────────┴────────────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT I. Cărţile istorice ● Prezentare generală ● Teme centrale: - Dumnezeu acţionează în istoria poporului ales prin judecători (Ghedeon, Debora, Samson) – Samuel, ultimul judecător, primul profet – Regalitatea: . Saul, începutul regalităţii . David, apogeul regalităţii în Israel . Solomon, regele înţelept; construirea şi sfinţirea Templului . Declinul regalităţii (cauze, consecinţe) . Profeţi nescriitori din Regatul de Nord: Ilie şi Eliseu . Căderea Regatului de Nord (721 î.C) . Regatului de Sud: Iosia, reforma religioasă . Căderea Regatului de Sud: dărâmarea Ierusalimului şi începutul robiei din Babilon – Sfârşitul exilului din Babilon: întoarcere şi reconstrucţie (Cărţile Ezdra şi Neemia, texte alese) – Dominaţia greacă: cărţile Macabeilor - fidelitatea faţă de Lege – Femei vestite ale Vechiului Testament: Rut, Iudita, Estera II. Cărţile sapienţiale ● Prezentare generală ● Teme alese: - Credinţa în Dumnezeu atotputernicul (Ps., Sir., Int., Prov.) – mesianismul (Ps.) – Valoarea rugăciunii(Ps., Iov, Sir.); – Înţelepciunea (Prov., Int., Sir.) – Binele şi răul(Prov., Int.) – Iubirea şi prietenia (Prov., Ct.) – Deşertăciunea tuturor lucrurilor pământeşti (Qo); – Suferinţa celui drept (Iov) – Învierea morţilor şi problema răsplăti (Iov, Psalmi, Int.), – Angeologia (Iov, Ben Sirah, Psalmi) III. Cărţile profetice - Introducere în cărţile profetice: Etimologie şi fenomenul profetic; clasificări. Vocaţia şi destinatarii mesajului profetic – Profeţii secolului al VIII-lea î. C (Amos, Osea, Miheea) - context istoric; teme centrale: Judecata şi pedeapsă; Iubirea înşelată; Speranţa milostirii divine; Monoteismul; Restul sfânt; Mesianismul – Profeţii secolelor al VII-lea şi al VI-lea î.C. (Sofonia, Naum, Habacuc, Ieremia Baruh, Ezechiel) - context istoric; teme centrale: Ziua Domnului; Convertirea lui Israel; Noul legământ; Lucrarea Duhului; Mesianismul – Profeţii epocii persane (Aggeu, Zaharia, Malahia, Abdia, Ioel, Iona, Daniel) - context istoric; teme centrale: Ziua Domnului; Milostivirea lui Dumnezeu; Revărsarea Duhului; Mesianismul – Isaia, cel mai mare profet al lui Israel (autorul: proto-, deutero-, trito-Isaia) - context istoric; tema centrală: mesianismul (Isaia 7,11-15; 9,1-6; 11,1-11; 42,1-7; 49,1-16; 50,4-9; 52,13-15) SUGESTII METODOLOGICE Modul în care este concepută programa şcolară pentru clasele IX-X la disciplina Studiu biblic răspunde mai întâi de toate necesităţii familiarizării elevilor cu noţiunile de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelaţiei divine, precum şi necesităţii cunoaşterii şi interpretării corecte a evenimentelor biblice, urmărind consecinţele acestora pentru viaţa proprie de credinţă. Rolul profesorului în furnizarea informaţiilor corecte, în explicarea terminologiei de specialitate, rolul de călăuză biblică în identificarea răspunsurilor pe care Biblia le oferă întrebărilor existenţiale ale omului este determinant. De asemenea, utilizarea surselor istorice în predarea Bibliei trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înţelegerea multiperspectivităţii înseamnă a-i ajuta pe elevi să înţeleagă diferite fapte, procese şi evenimente de istorie vetero-testamentară. Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat şi în relaţionarea mesajului Scripturii cu trăirea de credinţă a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a învăţa în contexte formale şi non-formale precum şi flexibilitatea şi transferul învăţării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. Învăţarea efectuată de elevi se cere a fi permanent dirijată (în prima fază) şi îndrumată de profesor. Aceste activităţi contribuie la înlăturarea stereotipurilor şi a automatismelor de gândire, la dezvoltarea interesului faţă de istoria şi de evenimentele biblice, la cultivarea atitudinii de venerare a Sfintei Scripturi, drept Cuvânt al lui Dumnezeu, precum şi la dezvoltarea spiritului de iubire, respect şi solidaritate umană. De aceea, în parcurgerea temelor prevăzute de programele şcolare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale ca: expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe internet etc.) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Una dintre finalităţile importante ale studierii Bibliei în şcoală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice şi interpretării textului în lumina învăţăturii Bisericii. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competenţele generale ale disciplinei precum şi competenţele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii, comportamentului şi a atitudinii elevilor la orele de Biblie etc. SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Bagot, J.P., Dubs, J. Cl., Pour lire la Biblie; traducere în limba română de Tarciziu Şerban, Cum să citim Biblia, Ed. ARCB, 1994. 2. Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart, 1994. 3. Biblia sau Sfânta Scriptură (trad. rom.), Bucureşti, 1991. 4. Charpentier, E., Pour lire l'Ancien Testament, Les Edition du Cerf, Paris, 1994; traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998. 5. Dicţionar biblic, ed. Cartea Creştină, Oradea, 1995. 6. Dictionnaire d'Archeologie chretienne et de Liturgie, vol. I-XXX, Paris, 1907-1953. 7. Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991. 8. Dictionnaire de Theologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950. 9. La Bible (TOB), Traduction oecumenique, Paris, 1989. 10. La Bible de Jerusalem (CERF), Paris, 1986. 11. Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic Bucureşti, 1996. 12. Septuaginta, Stuttgart, 1935. 13. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iaşi, 2001. 14. *** Vocabular de Teologie Biblică (trad.rom.), ARCB, 2001. Programa şcolară pentru disciplina ISTORIA CIVILIZAŢIILOR ŞI A RELIGIEI Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Studierea acestei discipline se realizează din perspectiva istoriei universale şi are ca scop familiarizarea elevilor cu evenimente şi contexte semnificative din istoria omenirii, cu informaţii şi idei despre instituţii, experienţe şi culturi care au contribuit la constituirea condiţiei umane, din preistorie până în zilele noastre. Studierea, prin comparaţie, a civilizaţiilor este pentru elevi un prilej de a descoperi implicaţiile esenţiale ale culturii asupra destinului uman, de a valoriza efortul omului pentru a se adapta în timp şi pentru a face faţă provocărilor, interioare şi exterioare deopotrivă. De asemenea, cunoaşterea marilor culturi stimulează buna înţelegere, respectul şi dialogul fratern cu semenii noştri de pretutindeni. Programa şcolară pentru disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Istoria civilizaţiilor şi a religiei este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei civilizaţiilor şi a religiei. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Identificarea unui ansamblu de │
│elemente comune existente în culturile│
│laice şi sacre │
│2. Analizarea izvoarelor specifice │
│diferitelor religii şi culturi │
│3. Utilizarea corectă şi eficientă a │
│limbajului istorico-umanist în │
│diferite situaţii de comunicare │
│4. Evidenţierea valorilor umanismului │
│în raport cu experimentul omului │
│preistoric │
│5. Interpretarea timpului: timp profan│
│şi timp sacru │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Dezvoltarea şi consolidarea atitudinii de toleranţă, de conciliere şi de dialog cu celelalte culturi şi religii ● Conştientizarea propriei identităţi în raport cu cei din alte religii ● Cultivarea respectului faţă de valorile existente în celelalte culturi ● Stimularea gândirii reflexive şi critice prin lectura şi comentarea unor texte din istoria culturii universale ori prin contactul cu diferite elemente de artă CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice şi sacre
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- Civilizaţia │
│ │sumero-akkadiană │
│ │- Civilizaţia ebraică│
│ │- Civilizaţia Arabiei│
│ │- Civilizaţia │
│ │etiopiană │
│ │- Civilizaţia │
│ │egipteană │
│1.1. │- Civilizaţia persană│
│Identificarea │- Civilizaţia Indiei │
│elementelor │- Civilizaţia Chinei │
│specifice │- Civilizaţia greacă │
│primelor │- Civilizaţia romană │
│civilizaţii, │- Civilizaţia │
│laice │islamică │
│şi sacre │- Cultura şi │
│ │civilizaţia etruscă │
│ │- Civilizaţia │
│ │epocilor preistorice:│
│ │epoca paleolitică, │
│ │epoca neolitică, │
│ │civilizaţia │
│ │megalitică │
│ │- Civilizaţia │
│ │mesopotamiană │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- Descoperirea: │
│ │scrierea şi │
│ │interpretarea │
│ │documentelor │
│ │- Descoperirile de la│
│ │Ugarit │
│ │- Descoperirile de la│
│ │Marea Moartă │
│ │- Credinţele: zeii, │
│ │demonii, magia │
│ │- Zorile religiei │
│1.2. │revelate │
│Recunoaşterea │- Divinaţia. Viaţa de│
│asemănărilor │apoi │
│dintre diferite │- Literatura. │
│culturi │Miturile eroilor │
│ │- Miturile zeilor. │
│ │Lirica. Literatura de│
│ │înţelepciune. Izvoare│
│ │istorice şi │
│ │ştiinţifice. │
│ │- Poemul Enuma elis │
│ │şi poemul creării │
│ │Lumii │
│ │- Religiile │
│ │hittiţilor şi ale │
│ │canaaneenilor │
└────────────────┴─────────────────────┘
2. Analizarea izvoarelor specifice diferitelor religii şi culturi
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │- Izvoarele │
│ │Greciei Antice│
│2.1. Identificarea │- Izvoarele │
│izvoarelor istorice │Romei │
│diferitelor culturi şi │republicane şi│
│civilizaţii │imperiale │
│ │- Izvoarele │
│ │Islamului │
└───────────────────────┴──────────────┘
3. Utilizarea corectă şi eficientă a limbajului istorico-umanist în diferite situaţii de comunicare
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│3.1. Utilizarea │ │
│corectă a │- Definirea │
│termenilor │termenilor │
│specifici în │- Repere │
│descrierea unor │cronologice │
│evenimente istorice│- Cadrul │
│ale popoarelor │istorico-geografic│
│antice │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
4. Evidenţierea valorilor umanismului în raport cu experimentul omului preistoric
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│4.1. │ │
│Identificarea │ │
│unor aspecte de│- Codul lui Hammurabi │
│superioritate a│- Legea celor 12 table│
│legilor cetăţii│- Cutuma şi uzanţa │
│în raport cu │- Textele juridice şi │
│legislaţia şi │societatea │
│doctrina │ │
│diferitelor │ │
│culturi │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Cetate-polis │
│ │- Repere istorice: de │
│ │la Grecia preistorică,│
│ │la Epoca Miceniană. │
│ │Epoca clasică. Epoca │
│ │elenistică. │
│ │Constituţia ateniană. │
│ │Constituţia spartană. │
│ │Viaţa religioasă. │
│ │Forme de cult. │
│4.2. Analizarea│Panteonul grecilor │
│unor doctrine │antici. Misterele de │
│socio-politice │la Eleusis şi │
│a civilizaţiei │misterele orfice │
│greco-române, │- Democraţia ateniană │
│din perspectiva│- Civilizaţia romană. │
│rolului lor │Repere │
│istoric │spaţio-temporale │
│ │- Viaţa socio-politică│
│ │şi culturală. │
│ │Educaţia │
│ │- Viaţa religioasă. │
│ │Panteonul şi cultul │
│ │roman. Cultul morţilor│
│ │- Republica romană │
│ │- Imperiul macedonean │
│ │- Imperiul persan │
│ │- Imperiul roman │
├───────────────┼──────────────────────┤
│4.3. Realizarea│ │
│de comparaţii │- Epoca paleolitică. │
│între credinţe │Credinţe, idei │
│populare cu │şipractici religioase │
│privire la │- Epoca neolitică. │
│soarta │Ritualuri │
│omului după │magico-religioase │
│moarte şi │- Civilizaţia │
│cultul morţii │megalitică. Templele │
│la popoarele │din Malta │
│antice │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
5. Interpretarea timpului: timp profan şi timp sacru
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │- Mitografia │
│ │romantică │
│ │- Gândirea │
│ │indo-europeană │
│ │- Importanţa │
│ │dimensiunii │
│ │sacrale. │
│ │- Sacer în raport│
│ │cu zeii │
│ │- Sacer în raport│
│ │cu numinosum │
│ │- Sacer şi realul│
│ │- Me: sacrul ca │
│5.1. Identificarea │temelie a │
│unor aspecte de timp│cosmosului │
│profan şi timp sacru│- Sinteza │
│în doctrina marilor │sumero-akkadiană │
│civilizaţii │- Religiile │
│ │mesopotamiene. │
│ │Teogonii şi │
│ │cosmogonii │
│ │- Mitologia │
│ │asiro-babiloniană│
│ │- Influenţa │
│ │culturii şi │
│ │civilizaţiei │
│ │mesopotamiene │
│ │- Influenţa │
│ │Egiptului antic │
│ │asupra │
│ │civilizaţiilor │
│ │mediteraniene │
└────────────────────┴─────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Noţiuni introductive (Lumen gentium 8;16) - Definirea termenilor – Repere cronologice ● Civilizaţia epocilor preistorice - Epoca paleolitică. Credinţe, idei şi practici religioase. Semnificaţiile simbolice ale mormintelor. Picturile rupestre – Epoca neolitică. Ritualuri magico-religioase – Civilizaţia megalitică. Templele din Malta ● Civilizaţia mesopotamiană - Spaţiul mesopotamian. Sinteza sumero-akkadiană – Religiile mesopotamiene. Teogonii şi cosmogonii – Mitologia asiro-babiloniană – Poemul Enuma elis şi poemul creării Lumii – Codul lui Hammurabi – Eshatologia mesopotamiană ● Hittiţii şi canaaneenii - Viziunea religioasă canaaneană. Panteonul. Zeul Baal ● Civilizaţia Egiptului antic - Cadrul istorico-geografic – Religia. Templul şi cultul egiptean – Cartea egipteană a morţilor – Influenţa Egiptului antic asupra civilizaţiilor mediteraniene ● Civilizaţia persană - Cadrul geografic şi istoric – Religia: Mazdeismul. Zarathusdra – Misterele lui Mithra – Maniheismul ● Civilizaţia grecilor antici - Repere istorice: de la Grecia preistorică, la Epoca Miceniană. Epoca clasică. Epoca elenistică – Constituţia ateniană. Constituţia spartană – Viaţa religioasă. Forme de cult – Panteonul grecilor antici – Misterele de la Eleusis şi misterele orfice ● Cultura şi civilizaţia etruscă - Etruscii în Peninsula Italică. Viaţa cotidiană – Zei, credinţe, ritualuri – Disciplina etruscă – Scrierea şi literatura etruscă ● Civilizaţia romană - Repere spaţio-temporale – Viaţa socio-politică şi culturală. Educaţia – Viaţa religioasă. Panteonul şi cultul roman. Cultul morţilor ● Civilizaţia islamică - Repere istorice şi spaţio temporale – Religia islamică. Izvoarele şi doctrina. Coranul ● Civilizaţia Indiei - Repere istorice şi spaţio temporale – Religia vedică timpurie – Brahmanismul – Budismul – Jainismul – Samkhya-yoga – Hinduismul – Neohinduismul ● Importanţa dimensiunii culturilor şi civilizaţiilor sacrale - Mitografia romantică – Gândirea indo-europeană – Importanţa dimensiunii sacrale – Sacer în raport cu zeii – Sacer în raport cu numinosum – Sacer şi realul – Me: sacrul ca temelie a cosmosului CLASA A X-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice şi sacre
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1.1. Identificarea │- Gnosticismul, │
│unor elemente comune│bogumilismul, │
│a civilizaţiilor │bahaismul, │
│antice, a │mormonii, new age│
│celor din Evul mediu│- Civilizaţia │
│şi a celor din │ebraică │
│timpul modern │- Civilizaţia │
│ │geto-dacilor │
└────────────────────┴─────────────────┘
2. Analizarea izvoarelor specifice diferitelor religii şi culturi
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │- China antică│
│ │- │
│2.1. Realizarea de │Confucianismul│
│comparaţii între │- Budismul │
│izvoarele specifice │- Daoismul │
│culturilor şi │- Civilizaţii │
│religiilor din Asia şi │precolumbiene │
│America │- Incaşii │
│ │- Maiaşii │
│ │- Aztecii │
└───────────────────────┴──────────────┘
3. Utilizarea corectă şi eficientă a limbajului istorico-umanist în diferite situaţii de comunicare
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│3.1. Utilizarea corectă │ │
│a termenilor specifici │- Islamul │
│diferitelor contexte │- │
│socio-culturale, în │Civilizaţiile│
│cadrul dialogului │creştine │
│inter-etnic │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
4. Evidenţierea valorilor umanismului în raport cu experimentul omului preistoric
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │- Imperiul │
│ │roman │
│ │- Formarea │
│4.1. Analizarea │statului │
│culturii continentului │unitar │
│european modern în │- Uniunea │
│comparaţie cu vechile │Europeană │
│culturi europene care │- Principalele│
│au precedat │caracteristici│
│ │ale │
│ │globalizării │
│ │şi │
│ │ecumenismului │
├───────────────────────┼──────────────┤
│4.2. Identificarea de │- Civilizaţia │
│diferenţe şi │ebraică │
│similitudini între │- │
│simbolismul culturilor │Creştinismul: │
│creştine şi a celor │catolicism, │
│necreştine │ortodoxism, │
│ │protestantism │
└───────────────────────┴──────────────┘
5. Interpretarea timpului: timp profan şi timp sacru.
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │- Mitografia │
│ │romantică │
│ │- Gândirea │
│ │indo-europeană│
│ │- Importanţa │
│ │dimensiunii │
│5.1. Identificarea unor│sacrale │
│aspecte de timp profan │- Sacer în │
│şi timp sacru în │raport cu zeii│
│doctrina marilor │- Sacer în │
│culturi │raport cu │
│ │numinosum │
│ │- Sacer şi │
│ │realul │
│ │- - Me: sacrul│
│ │ca temelie a │
│ │cosmosului │
└───────────────────────┴──────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Civilizaţiile Chinei - China antică – Confucianismul – Daoismul – Cultura tibetană ● Civilizaţia Americii precolumbiene - Incaşii – Maiaşii – Aztecii ● Civilizaţia geto-dacilor - Principalele caracteristici ● Civilizaţia ebraică - Spaţiul geografic – Ambianţa culturală semită – Religia: zorile revelaţiei – Evreii în epoca patriarhilor – Evreii în perioada exodului – Iudaismul: context politic şi socio-cultural – Practici cultice – Revoluţia valorilor – Concepţia asupra istoriei – De la patriarhi la Moise – Epoca judecătorilor – Exilul şi reîntoarcerea – Biblia. Legea – Literatura profetică – Literatura didactică şi de înţelepciune – Epoca Talmudului – Cabala evreiască – Problemele socio-politice actuale ale iudaismului – Originalitatea şi influenţa culturii ebraice ● Islamul: context politic şi cultural - Epoca Ataturk – Khazarii – Turcii oghuzi şi cucerirea Bagdadului ● Imperiul roman şi civilizaţiile creştine - Formarea statului unitar – Uniunea Europeană – Principalele caracteristici ale globalizării şi ecumenismului – Creştinismul: catolicism, ortodoxism, protestantism ● Grupări socio-culturale vechi şi moderne - Gnosticismul, bogumilismul, bahaismul, mormonii, new age – Cabala evreiască – Zeii – Hinduismul – Mitografia romantică – Gândirea indo-europeană – Importanţa dimensiunii sacrale – Sacer în raport cu zeii – Sacer în raport cu numinosum – Sacer şi realul – Me: sacrul ca temelie a cosmosului SUGESTII METODOLOGICE Istoria civilizaţiilor şi a religiei, ca parte a istoriei universale şi în acelaşi timp ca disciplină de studiu, are menirea de a îmbogăţi cultura generală a elevului şi de a oferi oportunităţi de identificare şi înţelegere a elementelor definitorii pentru dezvoltarea şi evoluţia civilizaţiilor. Finalitatea studierii acestei discipline vizează facilitarea dialogului între oameni ce aparţin diferitelor culturi. Modul în care este concepută programa şcolară pentru disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei răspunde, mai întâi de toate, nevoii de familiarizare a elevilor cu noţiunile de bază referitoare la istoria civilizaţiilor şi la marile grupări socio-culturale din trecut şi din prezent, în perspectiva dialogului internaţional. Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline umaniste, care îi furnizează elevului cunoştinţele despre cultură, în general, şi despre evoluţia civilizaţiei umane, a dogmelor şi moralei sociale, evidenţiind prin aceasta potenţialul nesfârşit de care se poate folosi omul modern pentru a găsi răspunsuri la marile întrebări ale vieţii. Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor izvoare şi evenimente sociale, de înţelegere treptată a relaţiilor dintre diferite culturi şi religii, de identificare a aspectelor din diferite culturi, pe care omul le supune permanent căutărilor şi întrebărilor sale existenţiale. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii, de a le interpreta şi analiza din perspectiva experienţei proprii şi a contextului social actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. Aceste activităţi contribuie la dezvoltarea interesului pentru cultura generală şi în mod special pentru istoria marilor culturi, la spargerea diferitelor stereotipuri şi automatisme de gândire, la cultivarea atitudinii de înţelegere faţă de semeni, de iertare, de slujire, de iubire, de respect şi solidaritate umană. În parcurgerea temelor prevăzute de programa şcolară se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale (expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul etc.) cu cele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Utilizarea surselor istorice trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală, învăţarea prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe internet etc.) devine esenţială pentru realizarea unor lecţii atractive, care să suscite interesul elevilor şi să valorifice cunoştinţele acestora dobândite în afara şcolii, în contexte nonformale şi informale de educaţie. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei Istoria civilizaţiilor şi a religiei le poate susţine: proiectul de cercetare a unor surse istorice, portofoliul referitor la diferite evenimente istorice sau culturale, autoevaluarea. SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Braunstein, J.F., Pepin, J., Ghid de cultură generală, Bucureşti, 1991. 2. Chevalier, J., Gheerbrant, L. Dicţionar de simboluri, Vol. I-III (trad. rom), Bucureşti, 1994. 3. Constantin, D., Civilizaţia feniciană, Bucureşti, 1979. 4. Constantin, D., Civilizaţia asiro-babiloniană, Bucureşti, 1981. 5. Constantin, D., Civilizaţia sumeriană, Bucureşti, 1983. 6. Constantin, D., Scripta aramaică, Bucureşti, 1980. 7. Drimba, O., O istorie a culturii şi civilizaţiei, Vol. I-III, Bucureşti, 1997. 8. Eliade, M., Culianu, P., Dicţionar al religiilor (trad. Rom.), Bucureşti, 1990. 9. Eliade, M., Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol. I-III (trad. rom), Bucureşti, 1991. 10. Eliade, M., Tratat de istorie a religiilor (trad. rom.), Bucureşti, 1992. 11. Keith, R., Jean Calvin şi reforma târzie, Bucureşti, 1996. 12. Kernbach, V., Dicţionar de mitologie generală, Bucureşti, 1983. 13. Manolescu, R., Societatea feudală Europa Apuseană, Bucureşti, 1974. 14. Matei, H., Enciclopedia statelor lumii, Bucureşti, 2001. 15. Mehmed, M.A., Istoria turcilor, Bucureşti, 1976. 16. Miron, R.E., Simbol şi tipologie biblică, Tg. Lăpuş, 2012. 17. Moscati, S., Vechi imperii ale Orientului, Bucureşti, 1982. 18. Moscati, S., Vechile civilizaţii semite, Bucureşti, 1975. 19. Prager, V. (coord.), Dicţionar enciclopedic de iudaism (trad. rom), Bucureşti, 2001. 20. Sourdel, D., Civilizaţia islamului clasic, Bucureşti, 1975. 21. Vilar, P., Istoria Spaniei, Bucureşti, 2000. 22. Yves, T., Dicţionar de civilizaţie musulmană (trad. rom.), Bucureşti, 1997. 23. Yves, T., Dicţionar de civilizaţie romană (trad. rom.), Bucureşti, 1997. Programa şcolară pentru disciplina LIMBA GREACĂ BIBLICĂ Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZARE GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Limba greacă biblică se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasa a IX-a şi clasa a X-a. Studierea acestei discipline şcolare îşi propune familiarizarea elevilor cu istoria şi cultura greacă, antică şi modernă, sub aspect lingvistic, cultural, spiritual. Scopul acestei discipline de studiu este de a stimula curiozitatea şi interesul elevilor pentru trecutul clasic ca formă de cunoaştere a culturii moderne, pentru călătorie ca mijloc de îmbogăţire spirituală, precum şi acela de a dezvolta capacitatea de reflecţie şi comparaţie, pentru a descoperi măsura în care cultura antică supravieţuieşte în valorile civilizaţiei moderne. Programa şcolară propune o abordare interdisciplinară, stabilind corelaţii cu diferite elemente de conţinut abordate la alte discipline şcolare, precum limba română, limbile moderne, istoria, geografia, psihologia. Programa şcolară pentru disciplina Limba greacă biblică este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară este structurată pe două axe: domeniul lingvistic şi domeniul tematic (cultural şi turistic). Finalităţile vizate de această disciplină de studiu sunt relevante pentru specializarea ghid turism religios şi pot fi structurate pe patru niveluri: nivelul informativ, prin înlesnirea înţelegerii lumii antice; nivelul formativ, prin realizarea unei percepţii globale asupra fundamentului culturii şi civilizaţiei moderne şi contemporane; nivelul analitic, prin exerciţiul gândirii analitice asupra limbii şi civilizaţiei greceşti; nivelul estetic, prin analizarea evoluţiei literaturii şi arhitecturii europene în structuri discursive, genuri literare şi stiluri arhitectonice moderne şi contemporane. Programa şcolară de Limba greacă biblică este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul istoriei civilizaţiilor şi a religiei. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea şi producerea de mesaje │
│oral sau în scris, în diferite │
│situaţii de comunicare │
│2. Realizarea de interacţiuni în │
│comunicarea orală sau scrisă │
│3. Analizarea caracteristicilor │
│culturii şi civilizaţiei greceşti în │
│vederea valorificării acestora în │
│contextul turismului religios │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Înţelegerea specificului limbii greceşti, a structurii şi semnificaţiei faptelor de limbă, prin comparaţia între limbile vechi şi cele moderne studiate ● Deprinderea unei exprimări corecte şi nuanţate în limba română, prin cunoaşterea evoluţiei sensurilor şi a mecanismelor de formare a cuvintelor ● Conştientizarea rolului civilizaţiei greceşti în conturarea spiritualităţii răsăritene, a apropierii intelectuale şi afective faţă de obiceiurile şi tradiţiile greceşti ● Importanţa promovării elementelor de cultură şi civilizaţie prin turism CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Receptarea şi producerea de mesaje transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Activităţi şi │
│specifice │resurse de învăţare│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Fonetică şi │
│ │ortografie │
│1.1. Exprimarea │- scrierea şi │
│corectă a │pronunţarea corectă│
│sunetelor şi │a literelor şi a │
│scrierea corectă a│spiritelor │
│literelor din │- citirea şi │
│alfabetul grecesc │aplicarea corectă a│
│ │accentelor în │
│ │cuvânt │
│ │Morfologie │
├──────────────────┤- articolul: forme │
│ │flexionare │
│ │- substantivul: │
│1.2. Desprinderea │declinarea I, │
│sensului global │declinarea a II-a │
│dintr-un mesaj │- adjectivul: │
│transmis în scris │adjective de clasa │
│ │I │
│ │- pronumele │
│ │personal şi │
├──────────────────┤pronumele [text în │
│ │limba greacă] │
│ │- numeralul │
│1. 3. Sesizarea │cardinal (1-10) │
│ordinii interne şi│- verbul: verbe în │
│a logicii unui │[text în limba │
│text │greacă]; modul │
│ │indicativ; modul │
│ │infinitiv; diateza │
│ │activă │
└──────────────────┴───────────────────┘
2. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Activităţi şi │
│specifice │resurse de învăţare│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Fonetică şi │
│2.1. Scrierea │ortografie │
│corectă a │- scrierea şi │
│literelor │pronunţarea corectă│
│alfabetului │a literelor şi a │
│grecesc, │spiritelor │
│respectând forma │- citirea şi │
│şi mărimea │aplicarea corectă a│
│acestora │accentelor în │
│ │cuvânt │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Morfologie │
│ │- articolul: forme │
│ │flexionare │
│ │- substantivul: │
│ │declinarea I, │
│ │declinarea a II-a │
│ │- adjectivul: │
│ │adjective de clasa │
│2. 2. Extragerea │I │
│de informaţii │- pronumele │
│dintr-un text │personal şi │
│citit │pronumele [text în │
│ │limba greacă] │
│ │- numeralul │
│ │cardinal (1-10) │
│ │- verbul: verbe în │
│ │[text în limba │
│ │greacă]; modul │
│ │indicativ; modul │
│ │infinitiv; diateza │
│ │activă │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Originile │
│ │poporului grec: │
│ │civilizaţia cretană│
│ │şi civilizaţia │
│ │miceniană; Homer │
│ │(Iliada şi │
│ │Odisseea) │
│ │- Polis-ul: Atena; │
│2. 3. │Acropole; Agora; │
│Interpretarea │monumente celebre; │
│informaţiilor │Sparta; educaţia │
│obţinute prin │spartană; Şcoala la│
│lectură │Atena │
│ │- Incursiune în │
│ │mitologia greacă │
│ │- Căsătoria. │
│ │Familia în Grecia │
│ │antică │
│ │- Viaţa religioasă:│
│ │[text în limba │
│ │greacă] │
└──────────────────┴───────────────────┘
3. Analizarea caracteristicilor culturii şi civilizaţiei greceşti, în vederea valorificării acestora în contextul turismului religios
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Activităţi şi │
│Competenţe specifice │resurse de │
│ │învăţare │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │ │
│ │- Originile │
│3.1. Identificarea unor│poporului │
│locuri, fapte,procese │grec: │
│şi concepte definitorii│civilizaţia │
│pentru matricea │cretană şi │
│civilizaţiei greceşti │civilizaţia │
│ │miceniană; │
│ │Homer (Iliada │
├───────────────────────┤şi Odisseea) │
│ │- Polis-ul: │
│ │Atena; │
│3.2. Utilizarea unor │Acropole; │
│instrumente adecvate │Agora; │
│pentru analiza şi │monumente │
│interpretarea │celebre; │
│trăsăturilor │Sparta; │
│definitorii ale │educaţia │
│patrimoniului cultural │spartană; │
│al Greciei │Şcoala la │
│ │Atena │
│ │- Incursiune │
├───────────────────────┤în mitologia │
│ │greacă │
│ │- Căsătoria. │
│3.3. Transferul şi │Familia în │
│medierea informaţiei │Grecia antică │
│culturale (cu precădere│- Viaţa │
│în │religioasă: │
│domeniul turistic) │[text în limba│
│ │greacă] │
│ │ │
└───────────────────────┴──────────────┘
*) Textul în limba greacă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 la pagina 38. LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Domeniul lingvistic ● Fonetică şi ortografie - scrierea şi pronunţarea corectă a literelor şi a spiritelor – citirea şi aplicarea corectă a accentelor în cuvânt ● Morfologie - articolul: forme flexionare – substantivul: declinarea I, declinarea a II-a – adjectivul: adjective de clasa I – pronumele personal şi pronumele [text în limba greacă] – numeralul cardinal (1-10) – verbul: verbe în [text în limba greacă]; modul indicativ; modul infinitiv; diateza activă Domeniul cultural şi turistic ● Originile poporului grec: civilizaţia cretană şi civilizaţia miceniană; Homer (Iliada şi Odisseea) ● Polis-ul: Atena; Acropole; Agora; monumente celebre; Sparta; educaţia spartană; Şcoala la Atena ● Incursiune în mitologia greacă ● Căsătoria. Familia în Grecia antică ● Viaţa religioasă: [text în limba greacă] *) Textul în limba greacă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 la pagina 39. CLASA A X-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Receptarea şi producerea de mesaje transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Activităţi şi │
│specifice │resurse de │
│ │învăţare │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │- Substantivul: │
│ │declinările I, II │
│ │(consolidare). │
│1.1. Recunoaşterea │Declinarea a III-a│
│literelor, │(teme în oclusivă,│
│grupurilor de │teme consonantice │
│litere, spiritelor │în -, teme în -, │
│şi accentelor │şi- teme vocalice)│
│specifice limbii │[- text în limba │
│greceşti vechi, │greacă] │
│existente într-un │- Adjectivul: │
│text scris │clasa I │
│ │(consolidare), │
│ │clasa a II-a; │
│ │gradele de │
├───────────────────┤comparaţie; │
│ │adjectivele │
│ │neregulate: [text │
│ │în limba greacă] │
│1.2. Desprinderea │- Pronumele: │
│sensului global │pronumele personal│
│dintr-un mesaj │şi pronumele [text│
│transmis în scris │în limba greacă] │
│ │(consolidare); │
│ │pronumele relativ,│
│ │pronumele │
├───────────────────┤demonstrativ │
│ │- Verbul: │
│ │indicativul şi │
│ │infinitivul │
│1. 3. Anticiparea │(consolidare); │
│elementelor de │diateza │
│conţinut ale unui │medio-pasivă; │
│text pe baza │modul participiu │
│titlului sau a unui│- Sintaxa frazei: │
│stimul vizual │completiva │
│ │infinitivală; │
│ │construcţiile │
│ │participiale │
└───────────────────┴──────────────────┘
2. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Activităţi şi │
│specifice │resurse de învăţare│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Substantivul: │
│ │declinările I, II │
│2.1. Descrierea │(consolidare). │
│coerentă oral sau │Declinarea a III-a │
│în scris a unor │(teme în oclusivă, │
│activităţi │teme consonantice │
│cotidiene │în -, teme în - şi │
│utilizând │-teme vocalice) [- │
│comparaţii │text în limba │
│ │greacă] │
│ │- Adjectivul: clasa│
│ │I (consolidare), │
├──────────────────┤clasa a II-a; │
│ │gradele de │
│ │comparaţie; │
│2.2. Prezentarea │adjectivele │
│esenţializată, în │neregulate: [text │
│limba română, a │în limba greacă] │
│unui text literar │- Pronumele: │
│sau unei │pronumele personal │
│ecranizări pe baza│şi pronumele [text │
│unui plan de idei │în limba greacă] │
│ │(consolidare); │
│ │pronumele relativ, │
│ │pronumele │
├──────────────────┤demonstrativ │
│ │- Verbul: │
│ │indicativul şi │
│2. 3. Susţinerea │infinitivul │
│unui punct de │(consolidare); │
│vedere pe o temă │diateza │
│specifică, cu │medio-pasivă; modul│
│elemente de │participiu │
│sprijin verbale │- Sintaxa frazei: │
│sau figurative │completiva │
│ │infinitivală; │
│ │construcţiile │
│ │participiale │
└──────────────────┴───────────────────┘
3. Analizarea caracteristicilor culturii şi civilizaţiei greceşti, în vederea valorificării acestora în contextul turismului religios
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Activităţi şi │
│specifice │resurse de │
│ │învăţare │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │- Grecia clasică: │
│ │olimpiadele; │
│3.1. Identificarea │teatrul; tragedia │
│unor locuri, │greacă Eschil, │
│fapte,procese şi │Sofocle, │
│concepte │Euripide); │
│definitorii pentru │filosofia (Socrate│
│matricea │Platon, Aristotel)│
│civilizaţiei │- Arta greacă: │
│greceşti │Antichitatea; │
│ │lumea elenistică; │
│ │Bizanţul; valori │
├───────────────────┤ale patrimoniului │
│ │elen în muzeele │
│ │Greciei şi ale │
│3.2. Utilizarea │Europei │
│unor instrumente │- Marea: tradiţia │
│adecvate pentru │navigaţiei; de la │
│înţelegerea şi │expediţiile mitice│
│interpretarea │la rutele │
│trăsăturilor │turistice moderne │
│definitorii ale │- Spaţii sacre: de│
│patrimoniului │la templul grec la│
│cultural al Greciei│locurile de cult │
│ │ale creştinătăţii;│
│ │turismul religios │
├───────────────────┤- Viaţa personală │
│ │şi socială a │
│ │Greciei antice şi │
│3.3. Realizarea de │moderne: │
│transferuri ale │îmbrăcămintea; │
│informaţiei │jocuri şi │
│culturale, cu │distracţii; │
│accent pe │justiţia │
│valorificarea din │- Cultul păgân şi │
│perspectiva │cultul creştin: │
│domeniului turistic│[text în limba │
│ │greacă] │
│ │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
*) Textul în limba greacă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 la pagina 40. LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Domeniul lingvistic ● Substantivul: declinările I, II (consolidare). Declinarea a III-a (teme în oclusivă, teme consonantice în - -, teme în - - şi - -,[- text în limba greacă -] teme vocalice) ● Adjectivul: clasa I (consolidare), clasa a II-a; gradele de comparaţie; adjectivele neregulate: [text în limba greacă] ● Pronumele: pronumele personal şi pronumele [text în limba greacă] (consolidare); pronumele relativ, pronumele demonstrativ ● Verbul: indicativul şi infinitivul (consolidare); diateza medio-pasivă; modul participiu ● Sintaxa frazei: completiva infinitivală; construcţiile participiale Domeniul cultural şi turistic ● Grecia clasică: olimpiadele; teatrul; tragedia greacă (Eschil, Sofocle, Euripide); filosofia (Socrate, Platon, Aristotel) ● Arta greacă: Antichitatea; lumea elenistică; Bizanţul; valori ale patrimoniului elen în muzeele Greciei şi ale Europei ● Marea: tradiţia navigaţiei; de la expediţiile mitice la rutele turistice moderne ● Spaţii sacre: de la templul grec la locurile de cult ale creştinătăţii; turismul religios ● Viaţa personală şi socială a Greciei antice şi moderne: îmbrăcămintea; jocuri şi distracţii; justiţia ● Cultul păgân şi cultul creştin: [text în limba greacă]. *) Textul în limba greacă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015 la pagina 41. SUGESTII METODOLOGICE Studierea disciplinei Limba greacă veche are ca obiectiv general familiarizarea elevilor cu istoria şi cultura Greciei, cu marile creaţii ale spiritului uman, în vederea promovării patrimoniului cultural elen prin turism şi a îndrumării elevilor spre a descoperi măsura în care cultura antică supravieţuieşte în valorile civilizaţiei moderne. Finalităţile cursului sunt atât de ordin lingvistic, cât şi afectiv-atitudinal. Scopul este de a stimula curiozitatea elevilor, interesul lor pentru trecutul clasic, ca formă de cunoaştere a culturii moderne, pentru călătorie, ca mijloc de îmbogăţire spirituală, precum şi capacitatea de reflecţie şi comparaţie, în vederea formării unei imagini de ansamblu asupra fenomenului cultural universal. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-şi desfăşoare activitatea eficient, într-o diversitate de situaţii concrete. Aşadar, studiul limbii şi civilizaţiei vechi greceşti are finalităţi multiple, oferind informaţii despre lumea antică, explicând evoluţia societăţii până în contemporaneitate, îmbogăţind percepţia estetică a elevilor. Aceste finalităţi pot fi structurate pe patru niveluri: ● informativ: înlesnirea înţelegerii lumii antice - din această perspectivă, limba greacă veche este complementară istoriei, arheologiei, epigrafiei, filosofiei; ● formativ: realizarea unei percepţii globale asupra fundamentului culturii şi civilizaţiei moderne şi contemporane - din această perspectivă, studiul limbii vechi greceşti întregeşte domeniul ştiinţelor socio-umane; ● analitic: exerciţiul gândirii analitice - sub acest aspect, studiul limbii şi civilizaţiei greceşti vine în sprijinul ştiinţelor fundamentale de tipul matematicii, logicii şi lingvisticii; ● estetic: clarificarea evoluţiei literaturii şi arhitecturii europene în structuri discursive, genuri literare şi stiluri arhitectonice moderne şi contemporane. Strategiile didactice utilizate vor urmări dezvoltarea capacităţii de lectură şi traducere, a spiritului critic al elevilor prin reflecţii, exprimarea opiniilor şi compararea izvoarelor - astfel încât aceştia să-şi exerseze competenţele de înţelegere, analiză şi interpretare de text, să poată asocia un text literar sau o creaţie artistică unei epoci/unui curent literar. Activităţile de învăţare selectate vor fi orientate spre dezvoltarea creativităţii şi a spiritului critic, spre perfecţionarea exprimării şi spre formarea capacităţilor de înţelegere şi apreciere a moştenirii literare a umanităţii. Câteva exemple de activităţi didactice care pot susţine demersul de dezvoltare a competenţelor specifice sunt prezentate în cele ce urmează: - exerciţii de identificare a sunetelor în cuvinte şi structuri simple; – exerciţii de scriere şi transcriere, de traducere, de lectură; – exerciţii de ordonare logică a cuvintelor în cadrul unei propoziţii; – exerciţii de recunoaştere a unor forme gramaticale greşite; – exerciţii de completare a unor forme gramaticale; – elaborare de scheme, diagrame, tabele; – exerciţii de etimologie (detaşarea etimonului grecesc în cuvinte din limba română şi limbile moderne studiate) – recunoaşterea şi însuşirea elenismelor de uz frecvent; – exerciţii de retroversiune; – dezvoltarea de proiecte, portofolii pe teme date; – proiecţii video; – extragerea unor informaţii din cărţi, filme, emisiuni documentare şi interpretarea lor; – utilizarea de dicţionare, enciclopedii, hărţi, planşe, fişe de lucru, resurse web; – exerciţii de comparare între epoci, zone culturale etc., în vederea stabilirii de asemănări şi deosebiri; – crearea unor produse de marketing turistic fundamentate pe promovarea patrimoniului elen; – analizarea de activităţi cotidiene publice sau private, obiceiuri, tradiţii legate de sărbători, de educaţie, de familie; – analizarea de evenimente marcante ale istoriei greceşti. Conţinuturile abordate se centrează pe domeniul lingvistic şi pe domeniul cultural şi turistic. Temele propuse pentru domeniul lingvistic pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a vizează următoarele aspecte: elemente de construcţie a comunicării; alfabetul; semnele de punctuaţie şi semnele grafice, accentul; articolul; substantivul; adjectivul; pronumele; numeralul cardinal şi ordinal; verbul; sintaxa frazei. Procesul de învăţare a noţiunilor gramaticale va cuprinde următorii paşi: a) distincţia între diferitele teme (nominale sau verbale) şi între diferitele subtipuri flexionare (declinări sau conjugări); b) recunoaşterea morfemelor specifice tipurilor şi subtipurilor flexionare; c) recunoaşterea grupurilor desinenţiale în funcţie de tipurile flexionare. Temele propuse pentru domeniul cultural şi turistic sunt organizate pe următoarele module tematice: Poporul grec pe pământ grec; Polis-ul. Sparta. Atena; Grecia clasică; Arta greacă; Marea - tradiţia navigaţiei; Spaţii sacre; Viaţa personală şi socială a Greciei antice şi moderne. Subtemele propuse pentru fiecare temă sunt orientative, profesorul având posibilitatea de a propune şi alte teme sau renunţa la unele din listă, după cum va considera relevant pentru corelarea conţinuturilor cu competenţele vizate. Câteva recomandări pentru abordarea conţinuturilor: - În selecţia temelor şi a textelor, se va avea în vedere domeniul de specializare al elevilor: ghid turism religios. Se recomandă texte reprezentative din autori clasici (Xenophon, Aisopos etc.), texte religioase (din Noul Testament, din Sfinţii Părinţi), selectate astfel încât să prilejuiască achiziţia cunoştinţelor de bază. – În abordarea didactică se va avea în vedere interferenţa activă între cunoaşterea limbii şi înţelegerea informaţiei asupra modului de viaţă şi asupra valorilor spiritualităţii şi culturii antice, pe care aceasta le vehiculează. – Se recomandă o alocare orară relativ egală pentru conţinutul lingvistic şi cel cultural (50 % pentru fiecare domeniu). – Achiziţiile lingvistice ale clasei a X-a se sprijină pe cele dobândite în clasa a IX-a, astfel încât poate deveni necesară reluarea şi consolidarea anumitor elementelor-cheie în comunicarea lingvistică, de la o clasă de studiu la alta. În ceea ce priveşte metodele de evaluare utilizate la această disciplină de studiu, acestea vor fi adecvate profilului şi specializării clasei, insistând pe corelaţia limbă - patrimoniu - turism. De asemenea, paleta opţiunilor profesorului trebuie să includă, pe lângă exerciţii de tipul celor propuse mai sus, şi activităţi complexe, cum ar fi studiul de caz, proiectul didactic, atelierele de lucru, dezbaterile, utilizarea imaginilor (planşe, afişe, hărţi, atlase, fotografii, filme). Instrumentele de evaluare vor fi alese în funcţie de competenţele vizate şi de obiectivele operaţionale ale lecţiei (observarea sistematică, teste, proiecte, portofolii, autoevaluarea, investigaţia). SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Bonnard, A., Civilizaţia greacă, trad. rom. I. Iordan, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967. 2. Devamhez, P., Enciclopedia civilizaţiei greceşti, trad. rom. I. şi S. Stati, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970. 3. Dumitrescu-Buşulenga, Z., Itinerar cultural european, Ed. Garamond, Bucureşti, 2007. 4. Dumitru, L., Manual de limba greacă pentru clasele IX-X, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005. 5. Filitti, G., Călători români în Grecia. Antologie, Ed. Pegassus Press, Bucureşti, 2004. 6. Flaceliere, R., Viaţa de toate zilele în Grecia secolului lui Pericle, trad. rom. L. Lupaş, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1967. 7. Noul Testament în limba greacă 8. *** Texte din Sfinţii Părinţi (selectiv) Programa şcolară pentru disciplina LIMBA FRANCEZĂ (limba modernă 2) Clasele a IX-a - a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Limba franceză se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a şi a X-a. Obiectivul fundamental al acestei discipline de studiu constă în dezvoltarea competenţelor necesare pentru o comunicare adecvată situaţional şi acceptată social, prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu Implementation of "Education & Training 2010" programme (2003), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă. Astfel, construcţia programei şcolare a urmărit: - practica raţională a limbii, prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere care vor permite elevilor să decodifice şi să producă în mod conştient, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional-comunicativ; – dezvoltarea de competenţe de interacţiune, care vor permite utilizarea conştientă, adecvată şi funcţională a unor modalităţi şi tehnici de interacţiune orală şi în scris, în diverse contexte comunicative; – dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală, care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate inclusiv prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară. Programa şcolară pentru disciplina Limba franceză este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal, respectiv la dezvoltarea competenţelor necesare specializării ghid turism religios. Programa şcolară de Limba franceză este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul studierii limbii franceze. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajelor transmise oral│
│sau în scris în diferite situaţii de │
│comunicare │
│2. Producerea de mesaje orale sau │
│scrise adecvate unor anumite contexte │
│3. Realizarea de interacţiuni în │
│comunicarea orală sau scrisă │
│4. Transferul mesajelor orale sau │
│scrise în situaţii variate de │
│comunicare │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare ● Conştientizarea rolului limbii franceze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii universale ● Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei, prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale şi religioase transmise prin intermediul limbii franceze ● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale şi religioase specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba franceză şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural francofon CLASA A IX-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │Tipuri şi │
│ │surse de │
│ │mesaje orale: │
│ │Texte de │
│ │lungime │
│ │variabilă, │
│ │care conţin şi│
│ │elemente de │
│ │vocabular │
│ │nefamiliare: │
│ │- mesaje, │
│ │formale şi │
│ │informale, │
│ │emise de cei │
│1.1. Identificarea │din jur │
│ideilor principale din │- înregistrări│
│texte audiate/citite, │audio-video pe│
│referitoare la probleme│teme de │
│de actualitate │interes │
│1.2. Identificarea, │- programe │
│prin citire rapidă de │radio şi TV, │
│informaţii specifice │talk-show-uri │
│dintr-un text mai lung,│- convorbiri │
│pentru a rezolva o │telefonice, │
│sarcină de lucru │inclusiv │
│1.3. Corelarea, în mod │mesaje │
│coerent, a mai multor │telefonice │
│informaţii din diverse │Tipuri de │
│părţi ale unui text sau│mesaje scrise:│
│din texte diferite, │texte de │
│pentru a rezolva o │lungime │
│sarcină de lucru │variabilă, în │
│1.4. Identificarea, în │diverse │
│mesaje orale şi texte │registre │
│scrise, a unor puncte │de dificultate│
│de vedere şi opinii │medie: │
│exprimate, pentru a le │- texte │
│compara cu punctul de │autentice de │
│vedere personal │informare │
│ │generală, │
│ │pagini │
│ │Internet; │
│ │- articole de │
│ │presă (ştiri, │
│ │texte │
│ │publicitare) │
│ │- texte │
│ │funcţionale cu│
│ │conţinut │
│ │operaţional │
│ │(formulare, │
│ │corespondenţă,│
│ │prospecte) │
└───────────────────────┴──────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Tipuri de │
│ │informaţii: │
│ │Schimburi de │
│ │informaţii, oral│
│ │/în scris │
│ │privind: │
│ │- informaţii │
│ │factuale, │
│ │inclusiv date │
│ │personale │
│ │- instrucţiuni, │
│ │explicaţii, │
│ │sfaturi, │
│ │aranjamente │
│2.1. Oferirea şi │sociale │
│solicitarea, oral/în │- desfăşurarea │
│scris, de informaţii │unor evenimente │
│şi instrucţiuni clare│- activităţi în │
│şi precise pentru │situaţii de │
│îndeplinirea unei │viaţă │
│sarcini de lucru │cotidiene │
│2.2. Prezentarea, │Descrieri de │
│oral/în scris, de │persoane, │
│filme, cărţi, │locuri, procese │
│evenimente, │activităţi, │
│experienţe, cu │situaţii │
│exprimarea │Prezentare orală│
│sentimentelor/ │/ scrisă, │
│reacţiilor personale │expunere, │
│în legătură cu │povestire │
│acestea │Contexte: │
│2.3. Prezentarea, │contexte sociale│
│oral/în scris, de │comune, situaţii│
│descrieri clare şi │specifice în │
│detaliate, pe │familie, │
│subiecte legate de │comunitate, │
│domenii de interes │domeniul de │
│propriu şi de │specializare. │
│domeniul de │Tipuri de texte │
│specializare │funcţionale: │
│2.4. Completarea de │- formulare cu │
│formulare şi │utilizare │
│redactarea de texte │curentă │
│funcţionale, cu │- scrisoare, │
│respectarea │chestionar, │
│convenţiilor │proces verbal │
│specifice │CV │
│ │Convenţii şi │
│ │limbaj în │
│ │comunicare: │
│ │- pentru │
│ │exprimarea │
│ │raporturilor în │
│ │cadrul │
│ │comunicării; │
│ │formule │
│ │standardizate de│
│ │comunicare orală│
│ │şi în scris, │
│ │formule de │
│ │politeţe │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │Tipuri de │
│ │interacţiuni:│
│ │- │
│ │Conversaţii, │
│ │schimburi de │
│ │opinii │
│ │- Dezbateri, │
│ │discuţii │
│ │- Redactare │
│3.1. Solicitarea │de scrisori │
│adecvată, oral/în scris,│Moduri de │
│a ideilor, opiniilor, │interacţiune:│
│părerilor │- faţă în │
│interlocutorului şi │faţă, în │
│răspunsuri/ comentarii │perechi/în │
│adecvate la acestea │grup mic │
│3.2. Verificarea │- la distanţă│
│înţelegerii şi │(la telefon, │
│solicitarea/oferirea de │prin │
│reformulări │scrisori, │
│/clarificări/explicaţii,│schimburi de │
│atunci când informaţia │mesaje) │
│nu este clar înţeleasă │Contexte: │
│3.3. Susţinerea unui │- situaţii │
│punct de vedere în │sociale │
│cadrul unei discuţii │informale, │
│orale/ al unui schimb de│situaţii │
│mesaje scrise, pe teme │familiare, │
│de interes │situaţii │
│3.4. Formularea, oral │conflictuale │
│sau în scris, a unor │- întâlniri │
│ipoteze şi răspunsuri │şi contacte │
│adecvate la ipotezele │profesionale │
│emise de ceilalţi │informale │
│ │Schimburi de │
│ │opinii: │
│ │- argumente │
│ │în susţinerea│
│ │unor idei / │
│ │opinii │
│ │personale; │
│ │- preferinţe,│
│ │ipoteze, │
│ │predicţii │
└────────────────────────┴─────────────┘
4. Transferul mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│4.1. Traducerea, oral şi│- Texte din │
│/sau în scris,din limba │domeniul de │
│franceză în limba │specializare │
│maternă/ din limba │(turism, │
│maternă în limba │istoria │
│franceză a unor texte/ │religiilor, │
│mesaje de dificultate │tematică │
│medie din domenii de │socială) │
│interes (în scris, cu │- Tehnici de │
│ajutorul dicţionarului) │utilizare a │
│4.2. Redarea (oral şi/ │dicţionarului│
│sau în scris), cu │- Dialoguri │
│cuvinte proprii, a │înregistrate/│
│spuselor altor │interpretate │
│persoane │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● domeniul personal: - familia: membrii familiei; – viaţa personală (locuinţă, cumpărături, alimentaţie, sănătate, sport); – universul adolescenţei (stiluri de viaţă); ● domeniul public: - ţări, regiuni, oraşe - obiective turistice şi culturale; – aspecte din viaţa socială (locuri şi servicii publice); – relaţia cu instituţiile şi serviciile publice; ● domeniul ocupaţional: - meserii, ocupaţii; – activităţi de timp liber; ● domeniul educaţional: - corespondenţă şi proiecte şcolare; – universul cultural francez - trecut şi prezent; obiceiuri şi tradiţii; personalităţi din sfera artistică, literară, ştiinţifică, sportivă. Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Pentru lexic: - cuvinte, sintagme corespunzând funcţiilor comunicative şi domeniilor tematice; – relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte); Pentru gramatică: ● articolul şi substantivul (consolidare): - hotărât şi nehotărât (consolidare); – cazuri de substituire a articolului partitiv (sistematizare); ● adjectivul: - adjectivul calificativ: acordul şi gradele de comparaţie (consolidare); – adjectivul posesiv şi demonstrativ (consolidare); – adjectivul nehotărât (formele frecvente) (consolidare); – adjectivul numeral cardinal (consolidare); ● pronumele: - pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate) (consolidare); – pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza asertivă şi imperativă); – pronumele demonstrativ; – pronumele relativ simplu (consolidare); – pronumele adverbiale en şi y (sistematizare); ● verbul: - modul indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor (consolidare); – modul imperativ (consolidare); – modul condiţional: condiţionalul prezent; "si condiţional", I şi II; ● adverbul (elemente cu mare frecvenţă în comunicare): - adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie (consolidare); ● prepoziţii şi conjuncţii (elemente cu mare frecvenţă în comunicare) (consolidare). Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. În cadrul comunicării didactice, acestea vor fi introduse în mod raţional, potrivit nevoilor de exersare / îmbogăţire a funcţiilor comunicative şi nu vor face obiectul unei evaluări explicite. Consolidarea se referă la reluarea elementelor de construcţie a comunicării introduse în anii de studiu anteriori, cu îmbogăţirea valenţelor comunicative şi / sau diversificarea contextelor de utilizare. Pe parcursul clasei a IX-a se va pune accent pe următoarele funcţii comunicative ale limbii: - a se prezenta/a-şi prezenta colegii/mediul de lucru; – a situa în spaţiu persoane / obiecte / acţiuni; – a relata diferit evenimente, întâmplări la prezent; – a da/a cere informaţii practice despre persoane, obiecte, locuri, acţiuni; – a exprima cantitatea; – a exprima gusturi, preferinţe; – a exprima intenţia; – a exprima acordul/dezacordul; – a mulţumi, a răspunde la mulţumiri; – a se scuza. Formele lingvistice de realizare a acestor funcţii vor fi consolidate, cu îmbogăţirea variantelor şi / sau diversificarea contextelor de utilizare: - şcoala: relaţii cu colegii, orar, materii de studiu; – obiceiuri şi tradiţii: sărbători tradiţionale religioase; – universul francez: oraşe, monumente, muzee. CLASA A X-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1.1. Anticiparea │ │
│elementelor de │ │
│conţinut ale unui │ │
│text, pe baza │ │
│titlului / unui │ │
│stimul vizual │ │
│1.2. Identificarea │ │
│sensului global al │- Texte de tipuri│
│unui mesaj │diverse (de │
│1.3. Identificarea │lungime medie) de│
│de informaţii cheie │informare │
│din texte autentice │generală din │
│1.4. Identificarea │diverse surse │
│de detalii din │- Înregistrări │
│mesaje orale / │audio-video din │
│scrise (autentice) │programe de ştiri│
│1.5. Selectarea de │- Texte literare │
│informaţii din mai │- Texte adecvate │
│multe texte în │profilului. │
│scopul îndeplinirii │ │
│unei sarcini │ │
│structurate de lucru│ │
│1.6. Recunoaşterea │ │
│organizării logice a│ │
│unui paragraf/text │ │
│literar │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────────┼────────────┤
│2.1. Descrierea (oral / │ │
│în scris) a unor │ │
│activităţi cotidiene, │ │
│obiceiuri; │ │
│2.2. Relatarea │- Descrieri │
│conţinutului unui film/al│de obiecte, │
│unei povestiri, pe baza │persoane, │
│unui plan de idei dat │situaţii │
│2.3. Redactarea de │- Povestire │
│paragrafe /texte pe o │orală │
│temă de interes │- Paragrafe │
│2.4. Completarea de │- Articole │
│formulare │de presă │
│2.5. Redactarea de texte │axate pe │
│funcţionale simple │diverse arii│
│2.6. Relatarea sub formă │tematice │
│de raport a desfăşurării │ │
│unei activităţi de grup /│ │
│proiect individual / │ │
│activităţi cotidiene │ │
└─────────────────────────┴────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│3.1. Formularea │ │
│de idei/ păreri │ │
│pe teme de │ │
│interes în │ │
│cadrul unei │ │
│discuţii / în │ │
│mesaje de │ │
│răspuns │ │
│3.2. Adaptarea │- Discuţia │
│formei mesajului│- Interviul ghidat │
│la situaţia de │- Scrisori oficiale │
│comunicare în │simple │
│funcţie de │(invitaţie,solicitare│
│stilul formal/ │de informaţii şi / │
│informal folosit│sau de documentaţie) │
│de interlocutor │ │
│3.3. Redactarea │ │
│de scrisori de │ │
│răspuns în care │ │
│sunt exprimate │ │
│păreri despre │ │
│subiecte legate │ │
│de preocupările │ │
│tinerilor │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
4. Transferul mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│4.1. Înregistrarea │- Fragmente de │
│informaţiilor │texte de │
│receptate oral sau în │informare │
│scris sub formă de │generală │
│notiţe cu suport dat │- Fişe şi │
│4.2. Reducerea unui │instrucţiuni de│
│paragraf la o idee │lucru │
│esenţială │- Dialogul şi │
│4.3. Reformularea, la │conversaţia │
│cererea │- Înregistrări │
│interlocutorului, a │audio / video │
│unei replici în cadrul│din dotarea │
│unei conversaţii pe │şcolii sau │
│teme familiare. │realizate de │
│ │profesor │
└──────────────────────┴───────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Pe parcursul clasei a X-a se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Domeniul personal: - Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere – Viaţa personală (locuinţa / activităţi de timp liber) – Universul adolescenţei (viaţa cotidiană); probleme ale vieţii cotidiene (de exemplu: droguri / alcool / fumat / SIDA etc.) ● Domeniul public: - Ţări, regiuni, oraşe - obiective turistice, culturale – Aspecte din viaţa socială/locuri publice – Mediul înconjurător ● Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie - Elemente importante din universul cultural francez şi francofon (de exemplu: datini, obiceiuri, sărbători tradiţionale, mâncăruri specifice etc.) – Mass-media – Personalităţi din sfera culturală/ştiinţifică/sportivă ● Domeniul ocupaţional - Cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională (activităţi şi profesiuni) Pe parcursul clasei a X-a, la limba franceză (limba modernă 2) se vor achiziţiona/consolida şi utiliza următoarele acte de vorbire: - a solicita şi a oferi informaţii generale – a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal – a solicita şi a oferi informaţii despre locuri de interes turistic – a solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe şi activităţi – a solicita şi a expune o părere – a invita / a face o propunere; a accepta / a refuza o invitaţie / propunere – a descrie persoane şi obiecte – a exprima obligaţia – a exprima o dorinţă sau o preferinţă – a da instrucţiuni Actele de vorbire enumerate mai sus pot fi introduse potrivit nevoilor de exersare / îmbogăţire a funcţiilor de comunicare (fără o prezentare punctuală, explicită). Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării (conţinuturile marcate cu semnul* nu vor fi abordate autonom, ci global, integrate în structurile în care se impun): a. Elemente fonetice şi lexicale - cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbire specificate mai sus – sinonime şi antonime. b. Elemente gramaticale ● Articolul şi substantivul - articolul hotărât şi nehotărât* [consolidare] – cazuri de substituire a articolului partitiv* [consolidare] – substantivul - cazuri particulare (gen, număr) ● Adjectivul - adjectivul calificativ: acordul şi gradele de comparaţie* – adjectivul posesivă – adjectivul demonstrativ* – adjectivul nehotărât* (forme frecvente) – adjectivul numeral cardinal* ● Pronumele - pronumele personale complement direct şi indirect (locul lor în fraza asertivă şi imperativă) [consolidare] – pronumele posesiv – pronumele demonstrativ* – pronumele relativ simplu* şi compus – pronumele nehotărât (forme frecvente) – pronumele adverbiale en şi y* ● Verbul - modul indicativ*: prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor [consolidare] – modul condiţional: condiţionalul prezent* şi trecut; şi condiţional (I, II*, III) – forme verbale perifrastice (aller,.... venir de,...... etre en train de + infinitiv) – modul subjonctiv: subjonctivul prezent: formare (verbe regulate şi neregulate frecvente) şi contexte de utilizare de mare frecvenţă – modul participiu: forme (participiul prezent, trecut: recunoaştere); acordul participiului trecut. – modul infinitiv: construcţiile V + Inf., V + a + Inf., V + de + Inf. ● Adverbul (elemente cu mare frecvenţă în comunicare) - adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie* [consolidare] – adverbe cu grade comparaţie neregulate (bien, mal)* ● Prepoziţii şi conjuncţii > elemente cu mare frecvenţă în comunicare* [consolidare] ● Tipuri de fraze: asertivă (afirmativă şi negativă), interogativă, imperativă* SUGESTII METODOLOGICE Limba franceză, ca parte a curriculumului pentru liceu, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, are ca scop consolidarea informaţiilor obţinute pe parcursul ciclului gimnazial, în domeniul comunicării şi al gramaticii. Studierea limbii franceze la această specializare se recomandă datorită oportunităţilor pe care le oferă pentru cunoaşterea lingvistică şi teologică. Abordarea didactică la această disciplină de studiu pune accent pe dezvoltarea de competenţe, de valori şi atitudini corelate. Astfel, trăsături de personalitate şi atitudini care ţin de imaginea de sine şi, respectiv, de imaginea celuilalt în comunicare (lingvistică şi interculturală) sunt reorganizate în jurul unui ansamblu de valori comune şi sunt poziţionate în curriculumul de limbi moderne în mod diferit, dar nu divergent, faţă de referenţialul european care aşează trăsăturile de personalitate şi atitudinile sub genericul competenţei generale individuale "a şti să fii". Cele două opţiuni vehiculează, în principiu, aceeaşi termeni şi propun, în particular, configuraţii compatibile. Modul în care este concepută programa şcolară pentru disciplina Limba franceză permite o flexibilizare a activităţii cadrului didactic. Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline, care îi furnizează elevului cunoştinţele despre cultura şi civilizaţia franceză. Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Conţinuturile recomandate sunt structurate pe următoarele domenii: - teme - prezintă domeniile şi elementele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba franceză şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare; – elemente de construcţie a comunicării - conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare; – funcţii comunicative ale limbii - precizează actele de vorbire necesare pentru adecvarea funcţională a comunicării. SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Charaudeau, P., Grammaire du sens et de l'expression, Paris. Ed. Hachette, 1992. 2. Cuvinciuc, E., Le francais pour toi. Manual de conversaţie, Iaşi, Polirom, 2003 3. Delatour, Y, Jennepin, D, Grammaire du Francais. Cours de civilisation francaise de la Sorbonne, Vol. 1-2, Paris, Ed. Hachette, 1992. 4. Dima, S., Les categories grammaticales. Le genre et le nombre, Iaşi, Ed. Ars longa, 2003. 5. Gherasim, P., Grammaire de la phrase francaise, Iaşi, Ed. Demiurg, 1997. 6. Goffic, P., Grammaire de phrase francaise, Paris, Ed. Hachette, 1993. 7. Jean-Baptiste, C.D'Istria, Chateaux de la Loire, Paris, Ed. Les creations du Pelican, 2001. 8. Jeanrenaud, A., Langue francaise contemporaine (Morphologie et syntaxe), Iaşi, Ed. Polirom, 1996. 9. Lemarechal, A., Les parties du discours. Semantique et syntaxe, Paris, Ed. PUF, 1989. 10. Lubke, R., Gramatica limbii franceze, Bucureşti, Ed. Niculescu, 2007. 11. Luca, G., Intermezzo European. Ediţie trilingvă română franceză italiană, Timişoara, Ed. Orizonturi universitare, 2006. 12. Maingueneau, D., Syntaxe du francais, Paris, Ed. Hachette, 1994. 13. Nasta, D.I., Bratu, D., Valenovici, R., Top francais, exerciţii de gramatică şi teste, Bucureşti, Ed. Sigma, 2006. 14. *** Ghid metodic pentru profesorii de limbă franceză, Focşani, Ed. Axa, 2007. Programa şcolară pentru disciplina STUDIU BIBLIC Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Studiul biblic se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocate câte 2 ore/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei îşi propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competenţe, valori şi atitudini cu rol fundamental pentru formarea personalităţii elevului şi a profilului său spiritual. Este indiscutabil rolul pe care studiul Bibliei îl ocupă în rândul disciplinelor teologice, ca document de bază din care acestea îşi creionează identitatea. Astfel, la nivelul metodologic se stabileşte o relaţie necesară între "lumea biblică" (izvorul) şi lumea post-biblică (efectele) printr-o interacţiune reciprocă. Biblia este documentul religios fundamental al creştinismului. Ea trebuie pusă în relaţie atât cu istoria post-biblică, dar şi cu experienţele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să ţină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Programa şcolară pentru disciplina Studiu biblic este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Studiu biblic este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul studiului biblic. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Definirea noţiunilor de bază cu │
│privire la Biblie, ca document │
│fundamental al Revelaţiei │
│2. Interpretarea unor evenimente │
│biblice, evidenţiind consecinţele │
│acestora pentru viaţa de credinţă │
│3. Identificarea răspunsului pe care │
│Biblia îl oferă principalelor │
│întrebări existenţiale ale omului │
│4. Analizarea unor fapte, fenomene şi │
│situaţii actuale, prin raportare la │
│mesajul biblic │
│5. Utilizarea corectă şi adecvată a │
│limbajului biblic în diferite contexte│
│de comunicare │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei - Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor ● Dezvoltarea interesului faţă de întreaga istorie biblică ● Dezvoltarea spiritului de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate etc., valori ce izvorăsc din textul revelat ● Asumarea conştientă a răspunsului la Revelaţia lui Dumnezeu: rugăciune, recunoştinţă, bucurie, convertire ● Cultivarea spiritului de încredere în Providenţa divină şi acceptarea planului lui Dumnezeu. CLASA A XI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Canonul Noului │
│ │Testament │
│ │- Noţiuni │
│ │introductive │
│1.1. Definirea │referitoare la - │
│termenilor │Evanghelii; │
│teologici │terminologie, │
│specifici │naşterea │
│cărţilor din │Evangheliilor, │
│canonul Noului │scopul Evangheliilor│
│Testament │- Specificul │
│ │Evangheliei după │
│ │Sfântul Ioan │
│ │- Scrierile apocrife│
│ │ale Noului Testament│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Evanghelia după │
│ │Sfântul Matei: │
│ │prezentare generală │
│ │(autorul, locul, │
│ │timpul şi limba │
│ │redactării, │
│ │destinatarii, │
│ │structura, teologia,│
│ │elemente specifice) │
│ │- Evanghelia după │
│ │Sfântul Marcu: │
│ │prezentare generală │
│1.2. Descrierea │(autorul, locul, │
│caracteristicilor│timpul şi limba │
│Evangheliilor │redactării, │
│sinoptice şi a │destinatarii, │
│Evangheliei după │structura, teologia,│
│Ioan │elemente specifice) │
│ │- Evanghelia după │
│ │Sfântul Luca: │
│ │prezentare generală │
│ │(Autorul, locul, │
│ │timpul şi limba │
│ │redactării, │
│ │destinatarii, │
│ │structura, teologia,│
│ │elemente specifice) │
│ │- Specificul │
│ │Evangheliei după │
│ │Sfântul Ioan │
└─────────────────┴────────────────────┘
2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidenţiind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │- Copilăria │
│ │lui Isus în │
│ │Evanghelia │
│ │după Matei │
│ │şi Luca │
│ │- Începutul │
│ │activităţii │
│ │publice a │
│ │lui │
│ │Isus │
│ │(botezul, │
│ │ispitirea) │
│ │- Predica de│
│2.1. Analizarea vieţii │pe munte │
│lui Isus Cristos şi a │- │
│apostolilor ca modele │Activitatea │
│pentru viaţa creştină │în Galileea │
│ │- Drumul │
│ │spre │
│ │Ierusalim │
│ │- │
│ │Activitatea │
│ │în Iudeea │
│ │- Isus, │
│ │Păstorul cel│
│ │bun │
│ │- Chemarea │
│ │apostolilor │
│ │- Trimiterea│
│ │apostolilor │
│ │în misiune │
├─────────────────────────┼────────────┤
│2.2. Interpretarea │- Pătimirea │
│patimii, morţii şi │şi moartea │
│învierii lui Isus ca │lui Isus │
│suprem gest de │- Învierea │
│iubire mântuitoare pentru│şi │
│lumea întreagă │glorificarea│
│ │lui Isus │
├─────────────────────────┼────────────┤
│ │- Predica de│
│ │pe munte │
│ │Dialogul lui│
│ │Isus cu │
│2.3 Explicarea │Nicodim │
│actualităţii învăţăturii │- Întâlnirea│
│lui Isus pentru Biserica │lui Isus cu │
│din toate timpurile şi │femeia │
│pentru fiecare creştin în│samariteancă│
│parte │- Înmulţirea│
│ │pâinilor şi │
│ │discursul │
│ │euharistic │
│ │- Discursul │
│ │de rămas bun│
└─────────────────────────┴────────────┘
3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existenţiale ale omului
┌──────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │- Întruparea │
│ │Logos-ului (Analiza │
│ │Prologului:In.1,1-18)│
│ │- Minunile şi │
│ │parabolele lui Isus │
│ │- Pătimirea, moartea │
│3.1. Găsirea în │lui Isus │
│textele biblice a │- Învierea şi │
│unor răspunsuri pe│glorificarea lui Isus│
│care omul le │- Dialogul lui Isus │
│formulează cu │cu Nicodim │
│privire la viaţa │- Întâlnirea lui Isus│
│veşnică │cu femeia │
│ │samariteancă │
│ │- Înmulţirea pâinilor│
│ │şi discursul │
│ │euharistic │
│ │- Discursul de rămas │
│ │bun │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │- Isus, viţa cea │
│ │adevărată │
│3.2.Corelarea unor│- Isus, Păstorul cel │
│texte şi teme │bun │
│veterotestamentare│- Înmulţirea pâinilor│
│cu texte din Noul │şi discursul │
│Testament │euharistic │
│ │- Pătimirea şi │
│ │moartea lui Isus │
└──────────────────┴─────────────────────┘
4. Analizarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportare la mesajul biblic
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- Copilăria lui Isus │
│ │- Începutul │
│ │activităţii publice a│
│ │lui Isus: Ioan │
│ │Botezătorul, botezul │
│4.1. Analizarea │lui Isus, ispitirea │
│unor evenimente │lui Isus │
│cotidiene cu │- Activitatea în │
│raportare la │Galileea: Chemarea │
│viaţa lui Isus │apostolilor, Predica │
│ │de pe munte │
│ │- Drumul spre │
│ │Ierusalim │
│ │- Activitatea în │
│ │Iudeea │
│ │- Porunca iubirii │
└────────────────┴─────────────────────┘
5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │- Canonul │
│ │Noului │
│ │Testament │
│5.1. Folosirea corectă a│- Contextul │
│terminologiei biblice în│istoric, │
│diferite contexte de │social şi │
│viaţă │religios │
│ │- Noţiuni │
│ │introductive │
│ │în Evanghelii│
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │- Dialogul │
│ │lui Isus cu │
│ │Nicodim │
│ │- Înmulţirea │
│ │pâinilor şi │
│5.2. Utilizarea textului│discursul │
│biblic pentru viaţa │euharistic │
│spirituală │- Isus, │
│ │lumina lumii │
│ │- Porunca cea│
│ │nouă │
│ │- Isus, │
│ │păstorul cel │
│ │bun │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │- Întruparea │
│ │Logos-ului │
│ │- Predica de │
│5.3. Utilizarea adecvată│pe munte │
│a terminologiei şi a │- Învăţătura │
│mesajului biblic în │şi parabolele│
│alte domenii de │lui Isus │
│activitate │- Minunile │
│ │lui Isus │
│ │- Învierea şi│
│ │glorificarea │
│ │lui Isus │
└────────────────────────┴─────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Introducere în Noul Testament - Canonul Noului Testament – Scrieri apocrife ale Noului Testament – Contextul istoric – Grupări sociale şi religioase din timpul lui Isus Cristos – Noţiuni introductive referitoare la Evanghelii: scop, terminologie, naşterea Evangheliilor ● Evangheliile sinoptice - Problema sinoptică – Evanghelia după Sfântul Matei: prezentare generală (autorul, locul şi timpul redactării, limba, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) – Evanghelia după Sfântul Marcu: prezentare generală (autorul, locul şi timpul redactării, limba, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) – Evanghelia după Sfântul Luca: prezentare generală (autorul, locul şi timpul redactării, limba, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) – Teme centrale din Evangheliile sinoptice: . Copilăria lui Isus în Evanghelia după Matei şi Luca . Începutul activităţii publice a lui Isus: Ioan Botezătorul, botezul lui Isus în Iordan, ispitirea lui Isus . Activitatea în Galileea: Chemarea apostolilor, Predica de pe munte . Drumul spre Ierusalim . Activitatea în Iudeea . Minunile săvârşite de Isus . Învăţătura şi parabolele lui Isus . Pătimirea şi moartea lui Isus . Învierea şi glorificarea lui Isus . Trimiterea apostolilor în misiune ● Evanghelia după Sfântul Ioan - Prezentare generală: autorul, locul şi timpul redactării, limba, destinatarii, structura, teologia – Specificul Evangheliei după Sfântul Ioan – Teme centrale din Evanghelia după Sfântul Ioan: . Întruparea Logos-ului (Analiza Prologului:In.1,1-18) . Nunta din Cana . Dialogul lui Isus cu Nicodim . Întâlnirea lui Isus cu femeia samariteancă . Isus, lumina lumii . Porunca cea nouă . Înmulţirea pâinilor şi discursul euharistic . Isus, viţa cea adevărată . Discursul de rămas bun . Isus, Păstorul cel bun CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelaţiei
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Faptele │
│ │apostolilor, │
│ │Prezentare │
│ │generală; │
│ │- Scrisorile │
│ │Sfântului Paul, │
│ │Introducere; │
│ │- Scrisoarea către │
│ │evrei, Prezentare │
│1.1. Definirea │generală; │
│diferitelor cărţi │- Scrisorile │
│canonice ale │catolice, │
│Noului Testament │Introducere; │
│ │- Specificul │
│ │Evangheliei după │
│ │Sfântul Ioan │
│ │- Apocalipsul │
│ │Sfântului Ioan, │
│ │Prezentare │
│ │generală; genul │
│ │apocaliptic şi chei│
│ │de lectură │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Scrisoarea întâi │
│ │către tesaloniceni,│
│ │prezentare generală│
│ │- Scrisoarea a doua│
│ │către tesaloniceni │
│ │prezentare generală│
│ │- Scrisoarea întâi │
│ │către corinteni, │
│ │prezentare generală│
│ │- Scrisoarea a doua│
│ │către corinteni, │
│ │prezentare generală│
│ │- Scrisoarea către │
│ │galateni, │
│ │prezentare generală│
│ │- Scrisoarea către │
│ │filipeni, │
│1.2. Explicarea │prezentare generală│
│denumirii şi a │- Scrisoarea către │
│particularităţilor│români, prezentare │
│întâlnite în │generală │
│scrisorile pauline│- Scrisoarea către │
│ │coloseni, │
│ │prezentare generală│
│ │- Scrisoarea către │
│ │efeseni, prezentare│
│ │generală │
│ │- Scrisoarea către │
│ │Filemon, prezentare│
│ │generală │
│ │- Scrisoarea întâi │
│ │către Timotei, │
│ │prezentare generală│
│ │- Scrisoarea către │
│ │Tit, prezentare │
│ │generală │
│ │- Scrisoarea a doua│
│ │către Timotei, │
│ │prezentare generală│
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Scrisoarea │
│ │Sfântului Iacob: │
│ │prezentare generală│
│ │şi tema centrală: │
│ │lucrările credinţei│
│ │- Scrisoarea întâi │
│ │a Sfântului Petru: │
│ │Prezentare generală│
│ │şi tema centrală: │
│ │Cristos, piatra din│
│ │capul unghiului │
│ │- Scrisoarea a doua│
│ │a Sfântului Petru: │
│ │Prezentare generală│
│ │şi tema centrală: │
│ │Cristos, judecător │
│ │şi domn │
│1.3. Explicarea │- Scrisoarea întâi │
│denumirii şi a │a Sfântului Ioan: │
│particularităţilor│Prezentare generală│
│întâlnite în │şi teme centrale: │
│scrisorile │Iubirea lui │
│catolice │Dumnezeu prin │
│ │Cristos; fiii lui │
│ │Dumnezeu, fiii │
│ │luminii │
│ │- Scrisorile a doua│
│ │şi a treia a │
│ │Sfântului Ioan: │
│ │Prezentare generală│
│ │şi teme centrale: │
│ │cauzele şi efectele│
│ │dezbinării în │
│ │comunitate; │
│ │anticristul │
│ │- Scrisoarea │
│ │Sfântului Iuda: │
│ │Prezentare generală│
│ │şi tema centrală: │
│ │falşii învăţători │
└──────────────────┴───────────────────┘
2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidenţiind consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi│
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Viaţa şi │
│2.1. Analizarea vieţii şi │opera │
│activităţii Sfântului Paul│Sfântului │
│ca exemple de urmat pentru│Paul, │
│creştini │- │
│ │Călătoriile│
│ │misionare │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │- Coborârea│
│ │Duhului │
│2.2. Interpretarea modului│Sfânt │
│de viaţă al primelor │- │
│comunităţi creştine ca │Comunitatea│
│model pentru Biserica │primară │
│zilelor noastre │- │
│ │Călătoriile│
│ │misionare │
└──────────────────────────┴───────────┘
3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existenţiale ale omului
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │- Aşteptarea │
│ │eshatologică şi │
│ │chemarea la │
│ │sfinţenie │
│ │- Aşteptarea │
│ │eshatologică şi │
│3.1. Interpretarea │datoria de a │
│unor texte biblice │munci │
│ca răspuns primit la│- Unicitatea │
│unele întrebări │Evangheliei şi │
│existenţiale │îndreptăţirea │
│ │prin credinţă │
│ │- Mântuirea numai│
│ │prin Cristos, │
│ │viaţa nouă în │
│ │Cristos şi │
│ │învierea morţilor│
└────────────────────┴─────────────────┘
4. Analizarea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale, prin raportare la mesajul biblic
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │- Scrisoarea │
│ │întâi către │
│ │corinteni: │
│ │iubirea │
│ │creştină, │
│ │moralitatea │
│ │vieţii şi viaţa │
│ │comunitară │
│ │- Scrisoarea a │
│ │doua către │
│ │corinteni: │
│ │activitatea │
│4.1. Argumentarea │apostolică, │
│unor comportamente │valoarea │
│din viaţa comunităţii│suferinţei şi │
│creştine în lumina │caritatea │
│învăţăturii Sfintei │creştină │
│Scripturi │- Scrisoarea │
│ │către Filemon: │
│ │Tema centrală: │
│ │dreptatea │
│ │socială │
│ │- Scrisoarea │
│ │către Tit: Tema │
│ │centrală: viaţa │
│ │creştină │
│ │- Scrisoarea a │
│ │doua către │
│ │Timotei: │
│ │statornicia în │
│ │credinţă │
├─────────────────────┼────────────────┤
│4.2. Interpretarea │ │
│prezenţei lucrării │- Cartea Faptele│
│lui Dumnezeu prin │apostolilor: │
│Duhul Sfânt în │Coborârea │
│Biserica universală │Duhului Sfânt; │
│şi în comunitatea │Comunitatea │
│creştină pe baza │primară │
│textelor sfinte │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
5. Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Scrisoarea către │
│ │filipeni: Teme │
│ │centrale: cristologia │
│ │şi eshatologia │
│ │- Scrisoarea către │
│ │coloseni: Teme │
│ │centrale: mântuirea │
│ │universală şi │
│ │Cristologia │
│ │- Scrisoarea către │
│ │efeseni: │
│ │- Teme centrale: │
│5.1. Folosirea │Biserica, Trupul │
│corectă a │Mistic al lui Cristos │
│terminologiei │- Scrisoarea întâi │
│biblice în │către Timotei: │
│anumite │Temă centrală: │
│împrejurări │Cristologia │
│ │- Scrisoarea a doua │
│ │către Timotei: │
│ │inspiraţia Scripturii │
│ │- Scrisoarea către │
│ │evrei: Preoţia lui │
│ │Cristos şi Noul │
│ │legământ │
│ │- Apocalipsul │
│ │Sfântului Ioan: Teme │
│ │centrale: Sfânta │
│ │Fecioară Maria în │
│ │viaţa Bisericii; noul │
│ │Ierusalim │
└───────────────┴──────────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Cartea Faptele apostolilor - Prezentare generală – Teme centrale: Coborârea Duhului Sfânt, Comunitatea primară ● Scrisorile Sfântului Paul . Introducere: Viaţa şi opera Sfântului Paul; Călătoriile misionare . Primele scrisori: - Scrisoarea întâi către tesaloniceni: Prezentare generală; Teme centrale: aşteptarea escatologică şi chemarea la sfinţenie – Scrisoarea a doua către tesaloniceni: Prezentare generală; Teme centrale: aşteptarea escatologică şi datoria de a munci . Marile scrisori: - Scrisoarea întâi către corinteni - Prezentare generală; Teme centrale: iubirea creştină, moralitatea vieţii şi viaţa comunitară – Scrisoarea a doua către corinteni - Prezentare generală; Teme centrale: activitatea apostolică, valoarea suferinţei şi caritatea creştină – Scrisoarea către galateni - Prezentare generală; Teme centrale: unicitatea Evangheliei şi îndreptăţirea prin credinţă – Scrisoarea către filipeni - Prezentare generală; Teme centrale: Cristologia şi escatologia – Scrisoarea către români - Prezentare generală; Teme centrale: mântuirea numai prin Cristos, viaţa nouă în Cristos şi învierea morţilor . Scrisori din captivitate: - Scrisoarea către coloseni - Prezentare generală; Teme centrale: mântuirea universală şi Cristologia – Scrisoarea către efeseni - Prezentare generală; Teme centrale: Biserica, Trupul Mistic al lui Cristos – Scrisoarea către Filemon: Prezentare generală; Tema centrală: dreptatea socială . Scrisori pastorale - Scrisoarea întâi către Timotei - Prezentare generală; Temă centrală: Cristologia – Scrisoarea către Tit - Prezentare generală; Tema centrală: viaţa creştină – Scrisoarea a doua către Timotei - Prezentare generală; Teme centrale: inspiraţia Scripturii şi statornicia în credinţă ● Scrisoarea către evrei - Prezentare generală – Teme centrale: Preoţia lui Cristos şi Noul legământ ● Scrisorile catolice - Introducere – Scrisoarea Sfântului Iacob: Prezentare generală şi tema centrală: lucrările credinţei – Scrisoarea întâi a Sfântului Petru: Prezentare generală şi tema centrală: Cristos, piatra din capul unghiului – Scrisoarea a doua a Sfântului Petru: Prezentare generală şi tema centrală: Cristos, judecător şi domn – Scrisoarea întâi a Sfântului Ioan: Prezentare generală şi teme centrale: Iubirea lui Dumnezeu prin Cristos; fiii lui Dumnezeu, fiii luminii – Scrisorile a doua şi a treia a Sfântului Ioan: Prezentare generală şi teme centrale: cauzele şi efectele dezbinării în comunitate; anticristul – Scrisoarea Sfântului Iuda: Prezentare generală şi tema centrală: falşii învăţători ● Apocalipsul Sfântului Ioan - Prezentare generală: genul apocaliptic şi chei de lectură – Teme centrale: Sfânta Fecioară Maria în viaţa Bisericii; noul Ierusalim SUGESTII METODOLOGICE Sfânta Scriptură este documentul religios fundamental al creştinismului, principala cale de cunoaştere a Revelaţiei divine. Ea trebuie pusă în relaţie atât cu istoria post-biblică, dar şi cu experienţele umane fundamentale. Totodată, văzut ca o continuare lineară - istorică şi soteriologică - a curriculum-ului din clasele IX-X, prezentul curriculum încearcă să ţină seama de această perspectivă, astfel încât, în cei patru ani de liceu, elevii să intre în contact cu toate cărţile Bibliei şi cu principalele teme necesare pentru înţelegerea globală atât a Scripturii, cât şi a celorlalte discipline teologice. Modul în care este concepută programa şcolară pentru clasele XI-XII răspunde necesităţii cunoaşterii şi interpretării corecte, în lumina documentelor Bisericii, a evenimentelor vetero- şi neo-testamentare, urmărind impactul acestora pentru viaţa proprie de credinţă în societatea modernă. Rolul profesorului în furnizarea informaţiilor corecte, în explicarea terminologiei de specialitate, dar şi în identificarea răspunsurilor pe care Biblia le oferă întrebărilor existenţiale ale omului este determinant. De asemenea, utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important deoarece valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, categoria tipologică şi hermeneutică etc. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina şi de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Activităţile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înţelegerea şi interpretarea diferitelor izvoare şi evenimente biblice, vetero şi neo-testamentare, în relaţionarea şi citirea acestora în cheie tipologică, pentru a-l ajuta pe elev să descopere misterul revelat. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, în contexte formale şi non-formale, de a avea capacitatea flexibilităţii şi de a face transferul informaţional la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală etc. La Studiul biblic învăţarea efectuată de elevi se cere a fi permanent, în mod direct sau indirect, dirijată şi îndrumată de profesor. Aceste activităţi contribuie la cultivarea atitudinii de venerare a Sfintei Scripturi, precum şi la dezvoltarea spiritului de iubire, respect şi solidaritate umană. De aceea, în parcurgerea temelor prevăzute de programele şcolare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiţionale ca: expunerea, prelegerea, explicaţia, exerciţiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc. Totodată, utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice şi interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea şi analizarea informaţiilor preluate de pe internet etc.) devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Una dintre finalităţile importante ale studierii Bibliei în şcoală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, în clasele a XI-a şi a XII-a se va acorda o atenţie sporită lucrului pe text - lecturii şi interpretării textului biblic în lumina învăţăturii Bisericii. Evaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode şi tehnici (aplicate strategic iniţial şi final/sumativ şi continuu, cu funcţie formativă de reglare autoreglare a activităţii pe tot parcursul lecţiei), în condiţii de comunicare interactivă etc. SUGESTIILE BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Bagot, J.P., Dubs, J. Cl. Pour lire la Biblie, traducere în limba română de Tarciziu Şerban, Cum să citim Biblia, Ed. ARCB, 1994. 2. Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart, 1994 3. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului biblic şi de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988. 4. Charpentier, E., Pour lire l'Ancien Testament, Les, Edition du Cerf, Paris, 1994. Traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998. 5. Charpentier, E., Pour lire le Nouveau Testament, Les, Edition du Cerf, Paris, 1992. Traducere în limba română de Cătălina Cărăbaş-Olaru, Să citim Noul Testament, Ed. ARCB, 1999. 6. Dictionnaire d'Archeologie chretienne et de Liturgie, vol. I- XXX, Paris, 1907-1953 7. Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991 8. Dictionnaire de Theologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950 9. Dicţionar biblic, ed. Cartea Creştină, Oradea, 1995 10. Evanghelia după Ioan (trad. rom. ARCB) 2001 11. Evanghelia după Luca (trad. rom. ARCB) 2001 12. Evanghelia după Marcu (trad. rom. ARCB) 1996 13. Evanghelia după Matei (trad. rom. ARCB) 1996 14. La Bible (TOB), traduction oecumenique, Paris,1989 15. La Bible de Jerusalem (CERF), Paris, 1986 16. Noul Testament, (trad. rom. ed. Sapientia) Iaşi 2002 17. Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic Bucureşti, 1996 18. Septuaginta, Stuttgart, 1935 19. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iaşi, 2001. 20. Societatea Biblică Interconfesională din România, Sinopsa celor patru Evanghelii, Bucureşti, 2000. 21. Vocabular de Teologie Biblică (trad.rom.), ARCB 2001 Programa Şcolară pentru disciplina GEOGRAFIA TURISMULUI RELIGIOS Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Geografia turismului religios se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XI-a. Elaborarea programei şcolare pentru Geografia turismului religios a avut la bază următoarele argumente: - Turismul religios are o vechime de secole. Manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului, acesta implică din partea turiştilor un anumit nivel de cunoaştere pentru a putea aprecia contextele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii şi al semnificaţiilor spirituale. Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoaştere şi de plăcere estetică, este dorinţa unei experienţe divine. Acesta este motivul ce stă la baza păstrării pelerinajelor, determinate de tradiţiile religioase sau cele legate de evenimente şi manifestări specifice. – Turismul religios este un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare, păstrându-şi, însă, funcţia de bază, care l-a consacrat: religia. – Turismul religios are o pondere importantă în fluxul turistic total la nivel mondial. – România dispune de un bogat potenţial pentru turismul religios, renumit mai ales pe plan intern şi recunoscut pe plan internaţional, care se combină şi se corelează cu turismul cultural. Programa şcolară de Geografia turismului religios este centrată pe atingerea unui sistem de competenţe generale şi specifice asumate, comune sau corelate cu alte competenţe din aria curriculară "Om şi societate". Competenţele şi conţinuturile specificate permit corelaţii interdisciplinare cu discipline de studiu precum geografia, istoria, religia. De asemenea, programa şcolară pentru Geografia turismului religios este relevantă pentru contribuţia la dezvoltarea competenţelor cheie formulate în Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC), în special a competenţei sensibilizare şi exprimare culturală. Programa şcolară pentru disciplina Geografia turismului religios este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Geografia turismului religios este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul geografiei, cu accent pe valorificarea acesteia din perspectiva turismului religios. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea corectă a terminologiei │
│şi a limbajelor specifice, pentru │
│explicarea mediului geografic │
│2. Raportarea elementelor │
│semnificative din cultură, ştiinţă şi │
│societate la mediul înconjurător │
│3. Relaţionarea elementelor şi │
│fenomenelor din realitate (natură şi │
│societate) cu reprezentările lor │
│cartografice, grafice sau modele │
│4. Utilizarea noilor tehnologii ca │
│surse de învăţare, documentare şi │
│diseminare a informaţiilor referitoare│
│la turismul religios │
│5. Argumentarea importanţei │
│obiectivelor religioase ca parte │
│integrantă a patrimoniului cultural │
│naţional şi universal │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie ● respect faţă de identitatea culturală proprie ● valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale ● atitudine pozitivă faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite ● respectul pentru diversitatea naturală şi umană CLASA A XI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice şi sacre
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1.1. Prezentarea │ │
│elementelor │ │
│generale ale │ │
│geografiei │ │
│turismului, │ │
│utilizând │ │
│terminologia │ │
│specifică │ │
│domeniului │ │
│1.3. Utilizarea │ │
│unor elemente │ │
│terminologice din │ │
│limbile străine, │ │
│relevante pentru │ │
│geografia │ │
│turismului, în │ │
│general, respectiv │ │
│pentru turismul │Turismul religios │
│religios, în │- rezultant a trei│
│special │componente │
│2.1. Sintetizarea │cultură, religie │
│principalelor │şi turism │
│caracteristici ale │istorice, tradiţii│
│fenomenului │religioase) │
│turistic, din │- Istoricul │
│diverse perspective│turismului │
│(factori, tipuri, │- Noţiuni │
│forme) │utilizate în │
│2.2. Identificarea │geografia │
│diferitelor │turismului │
│corelaţii între │- Harta şi legenda│
│evenimente şi │turistică │
│elemente │- Ghidul turistic │
│semnificative din │- Ce este turismul│
│cultură, ştiinţă şi│religios? │
│societate │- Turismul │
│3.1. Citirea şi │religios - │
│interpretarea │clarificări │
│informaţiei │conceptuale │
│cartografice şi │- Turismul │
│grafice referitoare│religios: │
│la geografia │determinanţi şi │
│turismului │tipuri de turişti │
│3.2. Operarea cu │- Forme ale │
│simboluri, semne şi│turismului │
│convenţii din │religios │
│domeniul geografiei│- Turismul │
│turismului în │religios: repere │
│general, al │prezente şi │
│turismului religios│cerinţe viitoare │
│în special │- Aspecte │
│3.4. Relaţionarea │cantitative şi │
│diferitelor │calitative ale │
│informaţii │fluxurilor │
│structurate, │turistice │
│utilizând şi │religioase │
│informaţii │- Turismul │
│cartografice sau │religios - │
│grafice │realităţi şi │
│4.2. Utilizarea │necesităţi în │
│tehnologiei │secolul XXI │
│documentării │ │
│bibliografice │ │
│eficiente │ │
│5.1. Analizarea │ │
│elementelor de bază│ │
│ale patrimoniului │ │
│cultural naţional │ │
│(vestigii │ │
│arhitectonice de │ │
│natură religioasă, │ │
│culturale, │ │
│5.2. Sintetizarea │ │
│unei imagini │ │
│complexe şi │ │
│coerente asupra │ │
│patrimoniului │ │
│cultural │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1.2. Utilizarea │ │
│conceptelor │ │
│specifice │ │
│turismului religios│ │
│în contexte variate│ │
│de comunicare │ │
│scrisă şi orală │ │
│1.3. Utilizarea │ │
│unor elemente │ │
│terminologice din │ │
│limbile străine, │ │
│relevante pentru │ │
│geografia │Turismul religios │
│turismului, în │în spaţiul │
│general, respectiv │românesc │
│pentru turismul │- Fondul │
│religios │cultural-religios,│
│2.1. Sintetizarea │componenta │
│principalelor │de bază a ofertei │
│caracteristici ale │de turism religios│
│fenomenului │românesc │
│turistic, din │- România şi │
│diverse perspective│patrimoniul │
│(factori, tipuri, │cultural- │
│forme) │religios UNESCO │
│2.2. Identificarea │- Alte atracţii │
│diferitelor │religioase de pe │
│corelaţii între │teritoriul │
│evenimente şi │României │
│elemente │- Tipologia │
│semnificative din │atracţiilor │
│cultură, ştiinţă şi│turistice │
│societate │religioase şi │
│3.2. Operarea cu │zonarea turistică │
│simboluri, semne şi│din punct de │
│convenţii din │vedere religios │
│domeniul geografiei│Destinaţii de │
│turismului în │renume în turismul│
│general, al │religios-creştin │
│turismului religios│mondial │
│3.3. Construirea │- Guadalupe │
│unor schiţe │- Vatican │
│cartografice simple│- Catedrala Notre │
│referitoare la │Dame din Paris │
│turismul religios │- Basilica Sacre │
│4.1. Identificarea │Couer din Paris │
│surselor de │- Aparecida do │
│informare şi a │Norte din Brazilia│
│informaţiei utile │- Mormântul Padre │
│în │Pio │
│sistemele │- Catedrala din │
│multimedia, │Koln │
│relevante pentru │- Lourdes │
│turismul religios │- Basilica Sf. │
│5.1. Analizarea │Francisc │
│elementelor de bază│- Fatima │
│ale patrimoniului │- Ierusalim │
│cultural naţional │- Alte destinaţii │
│(vestigii │ │
│arhitectonice de │ │
│natură religioasă, │ │
│culturale, │ │
│istorice, tradiţii │ │
│religioase) │ │
│5.3. Argumentarea │ │
│importanţei │ │
│turismului religios│ │
│pentru cunoaşterea │ │
│identităţii │ │
│culturale şi │ │
│naţionale │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Turismul religios - rezultant a trei componente: cultură, religie şi turism - Istoricul turismului – Noţiuni utilizate în geografia turismului – Harta şi legenda turistică – Ghidul turistic – Ce este turismul religios? – Turismul religios - clarificări conceptuale – Turismul religios: determinanţi şi tipuri de turişti – Forme ale turismului religios – -Turismul religios: repere prezente şi cerinţe viitoare – -Aspecte cantitative şi calitative ale fluxurilor turistice religioase – Turismul religios - realităţi şi necesităţi în secolul XXI ● Turismul religios în spaţiul românesc - Fondul cultural-religios, componenta de bază a ofertei de turism religios românesc – România şi patrimoniul cultural-religios UNESCO – Alte atracţii religioase de pe teritoriul României – Tipologia atracţiilor turistice religioase şi zonarea turistică din punct de vedere religios ● Destinaţii de renume în turismul religios-creştin mondial - Guadalupe – Vatican – Catedrala Notre Dame din Paris – Basilica Sacre Couer din Paris – Aparecida do Norte din Brazilia – Mormântul Padre Pio – Catedrala din Koln – Lourdes – Basilica Sf. Francisc – Fatima – Ierusalim – Alte destinaţii SUGESTII METODOLOGICE Programa şcolară pentru disciplina Geografia turismului religios face parte din curriculum diferenţiat al specializării ghid turism religios. În acest context se evidenţiază o serie de aspecte specifice demersului didactic la această disciplină de studiu. Astfel, competenţele generale şi cele specifice vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoaşterea domeniului, pe valorificarea corelaţiilor interdisciplinare, pe dezvoltarea de atitudini pozitive faţă de patrimoniul cultural naţional şi universal, pe utilizarea noilor tehnologii ca surse de învăţare, documentare şi diseminare a informaţiilor referitoare la turismul religios. Modul de organizare a elementelor de conţinut facilitează o planificare calendaristică constructivă, precum şi proiectarea unităţilor de învăţare semnificative în raport cu diviziunile interne ale programei şcolare. Principalele domenii de conţinuturi sunt subordonate problematicii geografiei, istoriei şi religiei şi vizează următoarele dimensiuni educaţionale: dimensiunea geoecologică, culturală, europeană, integratoare, dimensiunea interdisciplinară, metodologică, aspecte care tinde latura socială, religioasă, istorică şi umanistă. Astfel, multe dintre elementele de conţinut specificate în programa şcolară au un caracter interdisciplinar, promovând valorificarea competenţelor şi cunoştinţelor asimilate de elevi la alte discipline de studiu, precum şi stabilirea de corelaţii cu acestea. Acest aspect constituie o provocare în desfăşurarea demersului didactic, la care profesorii trebuie să facă faţă prin abordări didactice inovative. Pentru aplicarea acestei programe şi pentru dezvoltarea învăţării în clasă se recomandă realizarea unor activităţi diverisificate de către elevi şi profesor, care să promoveze: exersarea terminologiei specifice domeniului geografiei turismului prin forme şi structuri atractive, raportarea terminologiei specifice la alte discipline şcolare, utilizarea unor resurse complementare de instruire, exersarea unor activităţi de învăţare care să faciliteze educaţia permanentă, centrarea demersului de predare-învăţare pe elemente relevante şi de interes actual din lumea contemporană. În contextul în care pentru această disciplină de studiu nu există manuale şcolare, se recomandă utilizarea de ghidurile metodologice, atlase, lucrări complementare, precum şi a unor suporturi de curs care să aibă rol de manual. În ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor elevilor, aceasta trebuie să aibă în vedere verificarea nivelului competenţelor specifice atinse de elevi. Ca instrumente de evaluare, este de preferat îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele alternative, dat fiind caracterul interdisciplinar şi varietarea conţinuturilor propuse în programă. Poate fi utilizată o largă tipologie de itemi, prin aplicarea de teste docimologice, dar şi aplicarea unor metode alternative de evaluare, care să valorifice în mod deosebit activitatea individuală şi de grup, precum: portofoliul, referatul, proiectul. Programa şcolară pentru disciplina ARTĂ RELIGIOASĂ Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZARE GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Artă religioasă se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Studiul acestei discipline şcolare în liceele de profil teologic este centrat pe realizarea unei viziuni de ansamblu asupra diferitelor domenii ale artei religioase, în general, şi ale artei religioase creştine, în special, care să ofere elevilor oportunitatea formării propriului sistem de valori estetice şi a integrării acestora în ansamblul cunoştinţelor religioase. Modul de abordare a conţinutului, precum şi competenţele prevăzute realizează relaţii cu alte discipline ale curricumului, mai ales cu disciplinele teologice. Programa de faţă urmăreşte însuşirea de către elevi a unui vocabular de termeni specifici care să asigure înţelegerea componentei religioase a domeniului artistic şi să susţină punerea în valoare a artei creştine şi a mesajului acesteia, în contextul activităţilor de turism religios. Programa şcolară pentru disciplina Artă religioasă este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Artă religioasă este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Acestea pun accent pe receptarea personală a mesajului artistic al operelor de artă religioasă şi pe exprimarea sensibilităţii estetice prin opere de artă religioasă. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul artei religioase. Conţinuturile propuse oferă o viziune unitară asupra principalelor domenii ale educaţiei artistice şi sunt corelate cu achiziţiile dobândite de elevi în anii anteriori la disciplinele teologice şi la cele din aria curriculară Arte. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Identificarea aspectelor specifice │
│artei religioase creştine │
│2. Analizarea modalităţilor de │
│reprezentare a simbolurilor religioase│
│şi în special a celor │
│religios-creştine în opere de artă │
│3. Abordarea artei ca drum spiritual │
│de accedere spre frumuseţea divină │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Manifestarea interesului pentru cunoaşterea şi pentru interpretarea operelor de artă religioasă ● Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operei de artă religioasă (compararea propriului punct de vedere cu părerile celorlalţi) ● Motivaţia pentru ocrotirea şi punerea în valoare a patrimoniului artistic religios ● Aprecierea diverselor forme de expresie din patrimoniul artei religioase universale CLASA A XI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea aspectelor specifice artei religioase creştine
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Obiectul şi │
│ │scopul studierii │
│ │artei religioase │
│ │- Principalele │
│1.1. │ramuri ale artei │
│Caracterizarea │religioase: │
│diferitelor │arhitectura, │
│domenii ale artei │pictura, sculptura,│
│religioase │muzica, arte │
│ │decorative │
│ │- Artă religioasă -│
│ │artă sacră - artă │
│ │liturgică │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Funcţiile artei │
│1.2. Identificarea│religioase │
│funcţiilor artei │- Muzica liturgică │
│religioase în │- artă devenită │
│general şi a celei│rugăciune │
│liturgice, în │- Magisteriul │
│special │Bisericii despre │
│ │artă │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Manifestări ale │
│ │artei religioase │
│1.3. Identificarea│precreştine în │
│premiselor │antichitatea │
│apariţiei artei │europeană şi │
│creştine │extraeuropeană │
│ │- Originea artei │
│ │creştine - arta │
│ │catacombelor │
└──────────────────┴───────────────────┘
2. Analizarea modalităţilor de reprezentare a simbolurilor religioase şi în special a celor religios-creştine în operele de artă
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│2.1. Identificarea │ │
│simbolurilor │- Arhitectura │
│religioase utilizate │lăcaşului de │
│în devenirea istorică│cult │
│creştinismului │- Elementele │
├─────────────────────┤componente ale │
│2.2. Interpretarea │bisericii │
│unor simboluri │creştine şi │
│religioase în │simbolismul lor │
│diferite opere de │- Erminia │
│artă şi de cult │picturii │
├─────────────────────┤bizantine: │
│2.3. Identificarea │tipicul │
│spiritului estetic al│iconografic al │
│unei epoci şi a │picturii din │
│modului de reflectare│bisericile │
│a acestuia în │ortodoxe │
│conştiinţa artiştilor│ │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Abordarea artei ca drum spiritual de accedere spre frumuseţea divină
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│3.1. Analizarea │ │
│orientării şi │- Frumuseţea │
│dinamicii concepţiilor│este numele │
│despre lume, viaţă şi │liturgic al lui│
│artă ale unei epoci, │Dumnezeu │
│reflectate în operele │- Erminia │
│de artă │picturii │
├──────────────────────┤bizantine │
│3.2. Analizarea │- Muzica │
│creaţiilor artistice │liturgică a │
│din punct de vedere │Bisericii │
│creştin │creştine: │
├──────────────────────┤cântul │
│3.3 Evidenţierea │gregorian şi │
│rolului artei creştine│cântarea │
│în devenirea culturii │bizantină │
│europene │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Domenii ale artei religioase: arhitectura, pictura, sculptura, muzica, artele decorative Funcţiile artei religioase creştine Arta popoarelor antice - Arta mesopotamiană – Arta egipteană – Arta greacă – Arta romană Muzică şi cânt în Sfânta Scriptură - Muzica în tradiţia vetero-testamentară – Muzica sinagogală – Muzică şi cânt în Noul Testament Arhitectura lăcaşului de cult: - locurile de cult ale marilor religii istorice – bazilica – biserica – bisericile bizantine Elementele componente ale bisericii creştine şi simbolismul lor: - presbiterul – altarul (istoric şi teologie) – scaunul celebrantului – amvonul sau pupitrul – tabernacolul – baptisteriul Tipicul iconografic al picturii din bisericile ortodoxe - turla – altarul – naosul – pronaosul – pictura de pe suprafaţa exterioară a bisericii Frumuseţea este numele liturgic al lui Dumnezeu Muzica liturgică a Bisericii creştine: cântul gregorian şi cântarea bizantină - cântările liturghie latine: missa – estetica melodiilor gregoriene CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea aspectelor specifice artei religioase creştine
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1.1. Identificarea│ │
│elementelor │- Imaginile sacre │
│specifice artei │în perioada │
│plastice din │prigoanelor │
│diferite epoci şi │- Lăcaşuri de cult │
│zone geografice │creştine în primele│
├──────────────────┤secole │
│1.2. Identificarea│- Arta romanică şi │
│spiritului estetic│gotică │
│al unei epoci şi a│- Arta │
│modului de │renascentistă │
│reflectare a │- Arta barocului │
│acestuia în │- - Arta clasică │
│conştiinţa │ │
│artiştilor │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Cântul gregorian │
│1.3. Identificarea│şi cântul bizantin │
│tendinţelor de │- două expresii ale│
│diversificare a │tradiţiei liturgice│
│genurilor creaţiei│creştine ce au │
│artistice │marcat devenirea │
│ │muzicii culte │
│ │europene │
└──────────────────┴───────────────────┘
2. Analizarea modalităţilor de reprezentare a simbolurilor religioase şi în special a celor religios-creştine în operele de artă
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │ │
│ │- Imagini şi │
│2.1. Interpretarea │simboluri din │
│diferitelor simboluri │Vechiul │
│creştin religioase din│Testament: │
│Vechiul Testament şi │- creaţia, │
│din Noul Testament │Edenul, Noe, │
│ │turnul Babel, │
│ │Iosif, Moise, │
├──────────────────────┤- Samson, │
│ │David, Iuda │
│ │Maccabeu │
│2.2. Analizarea unor │- Imagini şi │
│opere de artă de │simboluri din │
│referinţă, care │Noul Testament:│
│valorifică simbolurile│viaţa │
│religioase │- şi │
│ │activitatea lui│
│ │Isus, │
├──────────────────────┤răstignirea şi │
│ │moartea lui │
│ │Isus, │
│2.3. Identificarea │Apocalipsa │
│spiritului estetic al │- Simboluri şi │
│unei epoci şi a │reprezentări │
│modului de │creştine în │
│reflectare a acestuia │Catacombe │
│în conştiinţa │- Reprezentarea│
│artiştilor │picturală a │
│ │Fecioarei Maria│
│ │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
3. Abordarea artei ca drum spiritual de accedere spre frumuseţea divină
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│3.1. Analizarea │ │
│orientării şi │ │
│dinamicii │ │
│concepţiilor despre │ │
│lume, viaţă şi artă │- Arta icoanei, │
│ale unei epoci, │teologie a │
│reflectate în │frumuseţii │
│operele de artă │- Opere de artă │
├────────────────────┤de inspiraţie │
│3.2. Analizarea │creştină din │
│creaţiilor artistice│patrimoniul │
│din punct de vedere │universal în │
│creştin │oraşe şi marile │
├────────────────────┤muzee ale lumii │
│3.3 Evidenţierea │ │
│rolului artei în │ │
│planul educaţiei şi │ │
│al culturii europene│ │
└────────────────────┴─────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT Lăcaşuri de cult creştine în primele secole Imagini şi simboluri din Vechiul Testament: creaţia, Edenul, Noe, turnul Babel, Iosif, Moise, Samson, David, Iuda Maccabeu Imagini şi simboluri din Noul Testament: viaţa şi activitatea lui Isus, răstignirea şi moartea lui Isus, Apocalipsa Simboluri şi reprezentări creştine în Catacombe Reprezentarea picturală a Fecioarei Maria în: - arta bizantină – arta romanică – arta gotică – arta Renaşterii – arta barocă – arta clasică – arta romantică – arta modernă şi contemporană Arta icoanei, teologie a frumuseţii - Frumuseţea în viziunea biblică. Cuvântul şi imaginea – Despre sacru - spaţiu sacru, timp sacru – Icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubblin – Icoana Maicii Domnului de la Vladimir – Icoana Naşterii lui Cristos – Icoana Învierii lui Cristos – Frescele bisericilor româneşti din nordul Moldovei Mozaicul bizantin - San Vitale Ravena – Biserica Sfânta Sofia Arta romanică şi gotică - Catedrala Notre-Dame, Paris – Catedrala Chartres Arta renascentistă - Leonardo da Vinci, Raffaello, Michelangelo Arta barocului - Basilica San Pietro – Biserica abaţiei din Melk (Austria) Opere de artă de inspiraţie creştină din patrimoniul universal în oraşe şi marile muzee ale lumii: - Assisi, Padova, Florenţa - Giotto, Fra Angelico – Veneţia - San Marco – Florenţa - Galeria Uffizi – Paris - Sainte - Chapelle, Catedrala Notre-Dame, Chartres – Muzeul Luvru - Paris – Roma - San Paulo fuori le Mura, Catedrala Sfântul Petru – Muzeele Vaticanului – Naţional Gallery - Londra – Metropolitan Museum - New York – Ermitaj - Leningrad – Prado - Madrid – Muzeul de artă modernă - Paris SUGESTII METODOLOGICE Studiul discipline Artă religioasă în liceele de profil teologic este definitoriu pentru un ghid în domeniul turismului religios, fiind centrat pe realizarea unei viziuni de ansamblu asupra diferitelor domenii ale artei religioase, în general, şi ale artei religioase creştine, în special. Domeniul oferă elevilor oportunitatea formării propriului sistem de valori estetice şi a integrării acestora în ansamblul cunoştinţelor religioase. Modul de abordare a conţinutului, precum şi competenţele prevăzute realizează relaţii cu alte discipline ale curricumului, mai ales cu disciplinele teologice. În activitatea didactică se vor utiliza metode variate, care să pună elevul în contexte variate de învăţare: - expunerea de informaţii sintetice, generale şi specifice, referitoare la încadrarea în timp şi spaţiu, în diferite domenii de creaţie ale artei religioase; – demonstraţia şi analiza comparativă, prin imagini, a modului de realizare a spaţiului plastic în opera de artă; – documentarea proprie în lăcaşurile de cult, în muzee de artă şi în biblioteci, ca exerciţiu de informare directă; – elaborarea şi susţinerea de referate pe diferite teme, pentru aplicarea cunoştinţelor dobândite; – structurarea logică a informaţiilor în raport cu evoluţia cronologică a creaţiilor artistice; – identificarea şi diferenţierea caracteristicilor generale şi particulare ale operei de artă, într-un context dat; – discutarea în clasă a unor imagini din albumele de artă, proiecţii şi diapozitive, casete video, DVD, filme sau emisiuni TV; – utilizarea unui limbaj specific în comentarea operei de artă; – exprimarea unor judecăţi de valoare proprii faţă de artă. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei Artă religioasă le poate susţine. Programa şcolară pentru disciplina MARKETING ÎN TURISM Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Marketing în turism se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XII-a. Studierea acestei discipline contribuie la dezvoltarea unui ansamblu de competenţe ce dau identitate specializării ghid turism religios, prin accentul pus pe următoarele aspecte: - orientarea către rezolvarea problemelor consumatorului de servicii de turism religios, sub aspect economic clientul fiind cel mai important "element patrimonial"; – valorificarea ideii adaptării ofertei de servicii la particularităţile diferitelor categorii de consumatori şi clienţi de servicii de turism religios, prin apelul la instrumentele pe care le implică componentele marketingului (produs, preţ, distribuţie, promovare); – utilizarea tehnicilor şi instrumentelor specifice cercetărilor de marketing, care stau la baza studierii comportamentului clienţilor. În acord cu aceste aspecte, curriculumul propus pentru disciplina Marketing în turism îmbină următoarele dimensiuni: ● dimensiunea explicativă-informativă: însuşirea şi utilizarea terminologiei şi a instrumentelor de analiză specifice domeniului marketingului turismului, astfel încât elevii să dobândească competenţe de analiză, evaluare, explicare a domeniului în care îşi vor exercita profesiunea; ● dimensiunea normativă: curriculumul promovează perspectiva armonizării exigenţelor normelor morale cu cele specifice cultivării unui comportament economic raţional, bazat pe valorile eficienţei economice şi sociale; ● dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare: curriculumul propune exersarea şi dezvoltarea competenţelor specifice gândirii critice; ● dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susţinerea competenţelor propuse cu conţinuturi şi sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieţei turismului religios şi spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi în diferite contexte economice şi profesionale simulate. Programa şcolară pentru disciplina Marketing în turism este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Conţinuturile tematice la disciplina Marketing în turism se sprijină pe anumite noţiuni şi cunoştinţe însuşite de elevi în clasa a XI-a la disciplina Economie. Totodată, acestea au fost corelate cu conţinuturile şi competenţele propuse la disciplinele Economia turismului religios şi Tehnologia activităţii de turism. Programa şcolară de Marketing în turism este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul marketingului. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Aprecierea rolului şi a importanţei│
│marketingului pentru unităţi şi │
│instituţii │
│2. Utilizarea metodelor şi tehnicilor │
│specifice în analiza pieţei │
│3. Analiza rezultatelor unui studiu de│
│piaţă │
│4. Dezvoltarea strategiei de marketing│
│ca element al planului de afaceri │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Promovarea valorilor etice în activitatea de marketing în turism ● Atitudinea pozitivă faţă de clienţii care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite ● Sesizarea preferinţelor diferitelor categorii de consumatori de servicii turistice ● Conştientizarea impactului calităţii produselor şi serviciilor asupra calităţii vieţii ● Susţinerea eficienţei economice şi a eficienţei sociale ● Comportament economic activ şi responsabil CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │● Marketingul │
│1.1. Definirea │turistic şi │
│conceptului de │funcţiile │
│marketing │acestuia │
│1.2. Corelarea │- Conceptul şi│
│activităţilor de │atitudinea de │
│marketing al turismului│marketing │
│cu mecanismele pieţei │- Domeniile │
│serviciilor │marketingului;│
│1.3. Identificarea │marketingul │
│funcţiilor │serviciilor şi│
│marketingului şi a │marketingul │
│domeniilor sale de │turistic │
│aplicare │- Funcţiile │
│ │marketingului │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │● Mediul de │
│ │marketing şi │
│ │componentele │
│2.1. Analiza relaţiei │sale │
│"firmă-mediu-piaţă" în │- Micromediul │
│industria turismului │şi macromediul│
│2.2. Identificarea │de marketing │
│factorilor care │- Relaţiile │
│influenţează evoluţia │întreprinderii│
│pieţei firmei de turism│de turism cu │
│2.3. Investigarea │mediul extern │
│elementelor definitorii│- Studierea │
│ale pieţei turistice │cererii şi a │
│ │ofertei de │
│ │produse │
│ │turistice │
├───────────────────────┼──────────────┤
│3.1.Stabilirea etapelor│● Cercetarea │
│unei cercetări de │de marketing │
│marketing turistic │în turism │
│3.2. Utilizarea unor │- Procesul │
│metode şi tehnici │cercetării de │
│specifice cercetării de│marketing în │
│marketing pe piaţa │turism │
│serviciilor turistice │- Metode şi │
│3.3. Analizarea, sub │tehnici ale │
│aspect etic, a │cercetării de │
│demersurilor specifice │marketing │
│marketingului │- Etica în │
│turismului │cercetarea de │
│ │marketing │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │● Politici şi │
│ │strategii de │
│ │marketing în │
│ │turism │
│ │- Mixul de │
│ │marketing │
│ │- Politica de │
│ │produs │
│1.4. Identificarea │turistic │
│variabilelor mixului de│. Produsul │
│marketing turistic │turistic. │
│1.5. Analizarea │Marca. │
│caracteristicilor │Identitatea │
│produsului turistic, a │întreprinderii│
│ciclului de viaţă şi a │de turism │
│procesului de │. Ciclul de │
│planificare şi înnoire │viaţă al │
│a acestuia │produsului │
│1.6. Selectarea │turistic │
│strategiilor optime ale│. Planificarea│
│politicii de produs în │şi înnoirea │
│situaţii date │produsului │
│4.1. Dezvoltarea │turistic │
│strategiei de produs │. Strategii în│
│2.4. Identificarea │politica de │
│factorilor care stau la│produs │
│baza deciziei de preţ │turistic │
│al │- Politica de │
│produsului turistic │preţuri şi │
│2.5. Caracterizarea │tarife în │
│tehnicilor de stabilire│turism │
│a preţurilor în turism │. Factorii ce │
│2.6. Identificarea │influenţează │
│strategiilor de preţ │deciziile de │
│care maximizează │preţ în turism│
│vânzările în turism │. Tehnici de │
│4.2. Dezvoltarea de │stabilire a │
│strategii (strategie de│preţurilor şi │
│preţuri, strategie de │tarifelor în │
│distribuţie a │turism │
│produselor, strategie │. Strategii de│
│de promovare a │preţuri în │
│produselor) într-o │turism │
│situaţie dată │- Politica de │
│2.7. Clasificarea │distribuţie │
│canalelor de │. Canale şi │
│distribuţie a │forme de │
│produselor în cadrul │distribuţie în│
│pieţei interne şi │turism │
│externe │. Distribuţia │
│2.8. Identificarea │fizică în │
│impactului fenomenului │turism │
│publicitar asupra │. Strategii de│
│consumatorilor │distribuţie │
│2.9. Identificarea │- Politica de │
│formelor de promovare a│promovare │
│produselor diferitelor │. Rolul │
│firme │promovării în │
│ │marketingul │
│ │turistic │
│ │. Forme de │
│ │promovare a │
│ │produsului │
│ │turistic │
│ │. Strategii │
│ │promoţionale │
├───────────────────────┼──────────────┤
│3.4. Identificarea │● │
│aspectelor de │Comportamentul│
│comportament uman ce │consumatorului│
│stau la baza conceperii│de │
│şi implementării │servicii │
│programelor de │turistice │
│marketing │- Decizia de │
│3.5. Investigarea │cumpărare │
│comportamentului │- Influenţe │
│consumatorului de │asupra │
│produse / servicii │deciziei de │
│ │cumpărare │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │● Programul de│
│4.3. Aprecierea │marketing │
│impactului unui program│- Conţinutul │
│de marketing asupra │şi rolul │
│consumatorilor/ │programului de│
│activităţii unei firme │marketing │
│4.4. Elaborarea unui │- Metodologia │
│program de marketing │elaborării │
│ │programului │
│ │de marketing │
└───────────────────────┴──────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Marketingul turistic şi funcţiile acestuia - Conceptul şi atitudinea de marketing – Domeniile marketingului; marketingul serviciilor şi marketingul turistic – Funcţiile marketingului ● Mediul de marketing şi componentele sale - Micromediul şi macromediul de marketing – Relaţiile întreprinderii de turism cu mediul extern – Studierea cererii şi a ofertei de produse turistice ● Cercetarea de marketing în turism - Procesul cercetării de marketing în turism – Metode şi tehnici ale cercetării de marketing – Etica în cercetarea de marketing ● Politici şi strategii de marketing în turism - Mixul de marketing – Politica de produs turistic . Produsul turistic. Marca. Identitatea întreprinderii de turism . Ciclul de viaţă al produsului turistic . Planificarea şi înnoirea produsului turistic . Strategii în politica de produs turistic – Politica de preţuri şi tarife în turism . Factorii ce influenţează deciziile de preţ în turism . Tehnici de stabilire a preţurilor şi tarifelor în turism . Strategii de preţuri în turism – Politica de distribuţie . Canale şi forme de distribuţie în turism . Distribuţia fizică în turism . Strategii de distribuţie – Politica de promovare . Rolul promovării în marketingul turistic . Forme de promovare a produsului turistic . Strategii promoţionale ● Comportamentul consumatorului de servicii turistice - Decizia de cumpărare – Influenţe asupra deciziei de cumpărare ● Programul de marketing - Conţinutul şi rolul programului de marketing – Metodologia elaborării programului de marketing SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice pentru programa şcolară de Marketing în turism au fost proiectate astfel încât să susţină centrarea activităţii didactice pe dezvoltarea competenţelor specifice. În proiectarea curriculumului s-a avut în vedere: - Gradul de universalitate al marketingului aplicat în diferite domenii şi elementele comune ale marketingului serviciilor şi ale marketingului turistic au determinat necesitatea de realizare a corelărilor cu alte programe şcolare de marketing, aflate în vigoare (de exemplu, programele şcolare pentru liceul tehnologic, specializările Economic şi Administrativ, la clasa a XI-a şi specializarea Economic la clasa a XII). – Specificitatea marketingului turistic în raport cu alte discipline de marketing a condus la luarea în considerare a curriculumului pentru calificarea tehnician în turism, din cadrul liceului tehnologic, clasa a XI-a, profilul servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului. – Specializarea marketingului şi a metodelor şi tehnicilor a ţinut seama de specificitatea domeniului de aplicare, respectiv turismul religios. – Bugetul de timp alocat acestei discipline de studiu determină necesitatea accentului pe unităţile de conţinut referitoare la cercetarea de marketing şi la politicile şi mixul de marketing - aspecte cu relevanţă pragmatică sporită pentru competenţele profesionale ale viitorilor absolvenţi ai specializării ghid turism religios. Unităţile de conţinut care sprijină formarea competenţelor propuse au fost structurate în şase unităţi: Marketingul turistic şi funcţiile acestuia: Mediul de marketing şi piaţa turistică; Cercetarea de marketing în turism; Politici şi strategii de marketing în turism; Comportamentul consumatorului de servicii turistice; Programul de marketing. Succesiunea parcurgerii unităţilor de conţinut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conţinuturilor din curriculumul Marketingul turismului cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum Economia turismului religios şi Tehnologia turismului, prin abordări interdisciplinare. În abordarea conţinuturilor propuse, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice: - Exerciţiul ca metoda algoritmică permite formarea de priceperi, deprinderi şi operaţii ce vor putea fi aplicate în rezolvarea altor sarcini mai complexe. Profesorul ar putea folosi această metodă în proiectarea unor situaţii de învăţare capabile să atragă elevii în exersarea în mod activ a noilor deprinderi şi în analizarea problemelor. Un exemplu: elaborarea chestionarului de marketing. – Utilizarea problematizării susţine formarea şi utilizarea deprinderilor de gândire critică. De exemplu, metoda ar putea fi folosită în activităţile didactice dedicate transmiterii conţinuturilor selectate pentru domeniul Cercetarea de marketing. Dar problematizarea poate fi folosită şi în fişele de lucru şi evaluare de către profesor. Problemele pot fi: de identificare, de construire, de explicare, de demonstrare. – Învăţarea prin cooperare asistată de profesor, în diferite variante, se pretează la oricare dintre unităţile de conţinut, fiind potrivită pentru toate categoriile de elevi. De exemplu, proiectarea şi dezvoltarea strategiilor de marketing, a mixului de marketing, a programului de marketing. – Simularea şi jocul de rol ar fi indicate mai ales în activităţile didactice centrate pe formarea şi dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor. Simularea pe calculator ar putea fi benefică pentru analiza proceselor legate de impactul strategiilor de promovare asupra cererii, preţului şi a altor variabile ale pieţei. – Proiectul poate fi utilizat mai ales după parcurgerea unei unităţi de conţinut propuse, în vederea promovării perspectivei interdisciplinare, a accentuării caracterului aplicativ al disciplinei, al valorificării experienţei de viaţă a elevilor, al dezvoltării de competenţe sociale specifice muncii în echipă. – Învăţarea prin descoperire poate fi potrivită în proiectarea activităţilor care implică elevii în identificarea şi analiza tendinţelor pieţei serviciilor turistice. – Metoda dezbaterii poate fi utilizată pentru transmiterea antrenantă a unor conţinuturi precum domeniile de aplicare ale marketingului sau etica în marketingul turismului. De asemenea, dezbaterea ar trebui să fie integrată în activităţile didactice care se bucură de sprijinul consultanţilor din domeniul marketingului turismului. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor ar trebui să intermedieze oricare dintre metodele de mai sus, fiind menită să susţină dimensiunea practică a curricumului. Apelul profesorului la consultanţi din comunitatea de afaceri precum şi la alte resurse din oferta educaţională a unor parteneri educaţionali ai Ministerului Educaţiei ar putea, de asemenea, fi benefică pentru susţinerea activităţilor de learning by doing din şcoală şi din afara ei. Printre aceste activităţi s-ar putea număra crearea şi funcţionarea Companiei elev, participarea elevilor la competiţiile de simulare economică şi managerială pe calculator, lecţiile-vizită la agenţi din domeniul marketingului. Curricumulul de faţă sugerează organizarea, pe cât posibil, a activităţii de evaluare ca proces continuu, cu valenţe formative. După parcurgerea uneia sau a mai multor unităţi de conţinut, ţinând cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competenţelor specificate în programă s-ar putea realiza pe baza unor metode tradiţionale precum probele scrise sau practice. În ambele cazuri ar fi indicată şi autoevaluarea elevilor. Aceste metode ar putea fi completate, în cazul evaluării finale, şi cu alte metode complementare precum proiectul sau portofoliu. Observarea sistematică pe baza fişelor de evaluare ar putea susţine, de asemenea, calitatea evaluării. Se recomandă conceperea probelor scrise de evaluare prin utilizarea unor itemi semiobiectivi, de tipul întrebărilor structurate sau cu răspuns scurt, precum şi a celor subiectivi din categoria rezolvării de probleme sau a eseului. Programa şcolară pentru disciplina TEHNOLOGIA ACTIVITĂŢII DE TURISM Clasele a XI-a - a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Tehnologia activităţii de turism se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a şi a XII-a. Studierea acestei discipline se realizează din perspectiva familiarizării cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Competenţele vizate şi conţinuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul liberei iniţiative şi de a explora rolurile lor ca cetăţeni, producători sau consumatori. Îl ajută pe elev să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă, dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii, le permite elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. Programa şcolară pentru disciplina Tehnologia activităţii de turism este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Tehnologia activităţii de turism este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice; ● sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Dezvoltarea competenţelor specifice propuse de programă asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăţa despre sistemul liberei iniţiative, de a explora rolurile lor ca cetăţeni, producători sau consumatori, de a a înţelege sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă - toate acestea din perspectiva dezvoltării personale şi a explorării oportunităţilor în alegerea unei cariere. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul activităţii de turism. Concepţia curriculară a acestei discipline fundamentează un tip de proiectare interdisciplinară pe unităţi tematice, semi-autonome. Conţinuturile acestei discipline sunt elaborate pe baza unor componente generale şi specifice de analiză a fenomenelor socio-economice, a proceselor tehnologice şi de luare de decizii în domeniul activităţii de turism. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare şi documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât şi elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conţinuturi abordate de această disciplină şcolară. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Identificarea modalităţilor de │
│promovare a importanţei culturale, │
│sociale şi economice a turismului │
│2. Caracterizarea activităţii │
│agenţiilor de turism în cadrul │
│turismului intern şi internaţional │
│3. Elaborarea de produse turistice de │
│interes naţional, regional şi local │
│4. Organizarea şi derularea de acţiuni│
│turistice │
│5. Analizarea implicaţiilor umane şi │
│ecologice în domeniul turismului │
│6. Aplicarea noţiunilor de prim-ajutor│
│în situaţii de urgenţă relaţionate cu │
│activitatea de turism │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Respectul pentru diversitatea naturală şi umană ● Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură şi civilizaţie ● Valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale şi sociale ● Respectul faţă de identitatea culturală proprie ● Apreciere faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, cu valori, opinii şi credinţe diferite CLASA A XI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, sociale şi economice a turismului
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Generalităţi │
│ │privind │
│ │activitatea de │
│ │turism: │
│ │- Locul şi rolul │
│1.1. Identificarea │turismului în │
│factorilor care │societate │
│influenţează │- Factorii de │
│activităţile de │influenţă ai │
│turism │activităţii de │
│1.2. Descrierea │turism │
│principalelor forme │- Formele de │
│de turism de interes│turism (cultural,│
│naţional, zonal şi │de agrement, │
│local │agroturism, │
│1.3. Identificarea │balneoterapeutic,│
│componentelor │religios) │
│patrimoniului │- Potenţialul │
│turistic natural, │turistic al │
│cultural şi religios│României │
│din România │- Resursele │
│1.4. Elaborarea de │turistice ale │
│itinerarii şi │României şi │
│programe turistice │principalele zone│
│specifice │de atracţie │
│diferitelor zone de │turistică │
│interes turistic │- Patrimoniul │
│ │cultural şi │
│ │religios, │
│ │vestigii │
│ │arheologice din │
│ │diferite zone ale│
│ │ţării │
└────────────────────┴─────────────────┘
2. Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul turismului intern şi internaţional
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Agenţii de │
│ │turism │
│2.1. Elaborarea │- Tipuri de │
│planului de │agenţii de │
│activitate al unei │turism │
│agenţii de turism │- Structura │
│2.2. Caracterizarea │organizatorică │
│structurii │şi relaţiile │
│diferitelor agenţii │dintre │
│de turism şi a │compartimentele │
│relaţiilor din cadrul│agenţiei │
│acestora │- Organizarea şi│
│2.3. Elaborarea de │planificarea │
│programe pentru │activităţii │
│îmbunătăţirea │agenţiei de │
│calităţii │turism │
│activităţilor │- Cercetări │
│agenţiei de turism │sociologice │
│ │folosind │
│ │diferite modele │
│ │statistice │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi local
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│3.1. Analizarea │Agenţii de turism │
│portofoliului de │- Organizarea şi │
│oferte ale unei │planificarea │
│agenţii de turism │activităţii │
│ │agenţiei de turism│
└───────────────────┴──────────────────┘
4. Organizarea şi derularea de acţiuni turistice
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Generalităţi │
│ │privind │
│ │activitatea de │
│ │turism: │
│ │- Formele de │
│ │turism │
│ │(cultural, de │
│ │agrement, │
│4.1. Analizarea unor │agroturism, │
│exemple de acţiuni │balneoterapeutic│
│turistice, din │religios) │
│perspectiva │- Resursele │
│relevanţei acestora │turistice ale │
│pentru domeniul │României şi │
│religios │principalele │
│ │zone de atracţie│
│ │turistică │
│ │- Patrimoniul │
│ │cultural şi │
│ │religios, │
│ │vestigii │
│ │arheologice din │
│ │diferite zone │
│ │ale ţării │
└─────────────────────┴────────────────┘
5. Analizarea implicaţiilor umane şi ecologice în domeniul turismului
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Protecţia şi │
│5.1. Identificarea │ameliorarea │
│regulilor de │mediului │
│comportament cu │- Rolul │
│privire la mediul │organizaţiilor │
│înconjurător │care acţionează │
│5.2. Analizarea unor│la diferite │
│exemple de │niveluri în │
│comportament cu │problemele │
│relevanţă pentru │mediului │
│menţinerea unui │- Mijloace de │
│mediu natural │regenerare şi │
│echilibrat │protejare a │
│ │biosferei │
└────────────────────┴─────────────────┘
6. Aplicarea noţiunilor de prim-ajutor în situaţii de urgenţă relaţionate cu activitatea de turism
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Noţiuni de │
│ │prim-ajutor │
│ │- Scoaterea │
│ │persoanei │
│ │accidentate din │
│ │zona în care a avut│
│ │loc accidentul şi │
│ │securitatea │
│ │persoanelor din jur│
│ │- Apelarea rapidă a│
│6.1. Identificarea│serviciilor de │
│măsurilor de │urgenţă │
│asigurare a │- Examinarea │
│locului în care │accidentatului, │
│s-a derulat un │evaluarea situaţiei│
│accident │- Măsurile necesare│
│6.2. Stabilirea │pentru prevenirea │
│măsurilor de │agravării situaţiei│
│prevenire pentru │- Stabilirea │
│evitarea │contactului fizic │
│înrăutăţirii │cu persoana │
│situaţiei create │accidentată şi │
│6.3. Identificarea│urmărirea │
│modurilor de │răspunsurilor date │
│stabilire a │de către aceasta │
│contactului cu │- Evaluarea │
│persoana │semnelor şi │
│accidentată şi a │indiciilor clare │
│traumelor │obţinute de la │
│6.3. Selectarea │accidentat │
│priorităţilor de │- Examinarea │
│acţiune în mod │corectă a traumelor│
│corespunzător │şi natura acestora │
│într-o situaţie de│- Acordarea │
│accident │primului ajutor cu │
│ │prioritate │
│ │persoanelor cu │
│ │traume mai grave, │
│ │folosind trusa din │
│ │dotare │
│ │- Metodele de │
│ │transport depind de│
│ │tipul accidentării │
│ │şi de mijloacele │
│ │materiale de care │
│ │dispunem. │
└──────────────────┴───────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Generalităţi privind activitatea de turism - Locul şi rolul turismului în societate – Factorii de influenţă ai activităţii de turism – Formele de turism (cultural, de agrement, agroturism, balneoterapeutic, religios) – Potenţialul turistic al României – Resursele turistice ale României şi principalele zone de atracţie turistică – Patrimoniul cultural şi religios, vestigii arheologice din diferite zone ale ţării ● Agenţii de turism - Tipuri de agenţii de turism – Structura organizatorică şi relaţiile dintre compartimentele agenţiei – Organizarea şi planificarea activităţii agenţiei de turism – Cercetări sociologice folosind diferite modele statistice ● Protecţia şi ameliorarea mediului - Rolul organizaţiilor care acţionează la diferite niveluri în problemele mediului Mijloace de regenerare şi protejare a biosferei ● Noţiuni de prim-ajutor - Scoaterea persoanei accidentate din zona în care a avut loc accidentul şi securitatea persoanelor din jur – Apelarea rapidă a serviciilor de urgenţă – Examinarea accidentatului, evaluarea situaţiei – Măsurile necesare pentru prevenirea agravării situaţiei – Stabilirea contactului fizic cu persoana accidentată şi urmărirea răspunsurilor date de către aceasta – Evaluarea semnelor şi indiciilor clare obţinute de la accidentat – Examinarea corectă a traumelor şi natura acestora – Acordarea primului ajutor cu prioritate persoanelor cu traume mai grave, folosind trusa din dotare – Metodele de transport depind de tipul accidentării şi de mijloacele materiale de care dispunem. CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 1. Identificarea modalităţilor de promovare a importanţei culturale, sociale şi economice a turismului
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│1.1. Evaluarea │ │
│factorilor care │Produsul │
│influenţează │turistic │
│activităţile de turism │- Mijloace de │
│1.2. Analizarea │promovare şi │
│importanţei diferitelor│valorificare │
│produse turistice din │ale produsului│
│perspectivă culturală, │turistic │
│socială, economică │ │
└───────────────────────┴──────────────┘
2. Caracterizarea activităţii agenţiilor de turism în cadrul turismului intern şi internaţional
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Tehnica │
│ │derulării │
│ │acţiunilor │
│ │turistice │
│2.1. Analizarea │- Începerea şi │
│portofoliului unei │derularea │
│agenţii de turism, din│acţiunii │
│perspectiva relevanţei│turistice │
│pentru turismul │- Activităţi şi│
│religios │reguli de │
│ │comportament în│
│ │acord cu │
│ │drepturile │
│ │omului │
└──────────────────────┴───────────────┘
3. Elaborarea de produse turistice de interes naţional, regional şi local
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │Produsul │
│ │turistic │
│ │- Conţinut, │
│ │caracteristici│
│3.1. Identificarea │- Metode de │
│produselor turistice şi│promovare ale │
│caracterizarea acestora│produsului │
│3.2. Elaborarea unor │- Mijloace de │
│strategii de promovare │promovare şi │
│şi comercializare │valorificare │
│specifice diferitelor │ale produsului│
│tipuri de produse │turistic │
│turistice │- Politica de │
│3.3. Analizarea │preţ în │
│relaţiei calitate-preţ │funcţie de │
│pentru produsele │relaţia │
│prezentate │calitate-preţ │
│ │- Produse ale │
│ │naturii - │
│ │plantele │
│ │medicinale │
└───────────────────────┴──────────────┘
4. Organizarea şi derularea de acţiuni turistice
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │Tehnica │
│ │derulării │
│ │acţiunilor │
│4.1. Stabilirea │turistice │
│deciziilor pentru │- Preluarea │
│rezolvarea unor │acţiunii │
│situaţii special legate│turistice │
│de organizarea şi │- Încheierea │
│derularea acţiunilor │acţiunii │
│turistice │turistice │
│4.2. Planificarea │- Documente │
│principalelor etape │utilizate în │
│prezente în derularea │derularea │
│acţiunilor turistice │activităţilor │
│4.3. Negocierea ofertei│turistice │
│de servicii turistice, │- Începerea şi│
│în funcţie de cerere │derularea │
│4.4. Identificarea unor│acţiunii │
│soluţii la situaţiile │turistice │
│speciale care apar în │- Rezolvarea │
│organizarea şi │unor situaţii │
│derularea activităţilor│speciale - │
│turistice │măsuri de │
│4.5. Analizarea │prim-ajutor │
│cadrului legislativ │- Activităţi │
│privind protecţia │şi reguli de │
│consumatorilor │comportament │
│ │în acord cu │
│ │drepturile │
│ │omului │
└───────────────────────┴──────────────┘
5. Analizarea implicaţiilor umane şi ecologice în domeniul turismului
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │Protecţia şi │
│ │ameliorarea │
│5.1. Stabilirea unor │mediului │
│modalităţi de promovare│- Rolul │
│a regulilor de │organizaţiilor│
│comportament cu privire│care │
│la mediul înconjurător,│acţionează la │
│în diferite contexte │diferite │
│5.2. Argumentarea │niveluri în │
│rolului regulilor de │problemele │
│comportament în │mediului │
│menţinerea unui mediu │- Mijloace de │
│natural echilibrat │regenerare şi │
│ │protejare │
│ │a biosferei │
└───────────────────────┴──────────────┘
6. Aplicarea noţiunilor de prim-ajutor în situaţii de urgenţă relaţionate cu activitatea de turism
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Scoaterea │
│ │persoanei │
│ │accidentate din │
│ │zona în care a avut│
│ │loc accidentul şi │
│ │securitatea │
│ │persoanelor din jur│
│ │- Apelarea rapidă a│
│ │serviciilor de │
│6.1. Identificarea│urgenţă │
│măsurilor de │- Examinarea │
│asigurare a │accidentatului, │
│locului în care │evaluarea situaţiei│
│s-a derulat un │- Măsurile necesare│
│accident │pentru prevenirea │
│6 .2. Stabilirea │agravării situaţiei│
│măsurilor de │- Stabilirea │
│prevenire pentru │contactului fizic │
│evitarea │cu persoana │
│înrăutăţirii │accidentată şi │
│situaţiei create │urmărirea │
│6.3. Identificarea│răspunsurilor date │
│modurilor de │de către aceasta │
│stabilire a │- Evaluarea │
│contactului cu │semnelor şi │
│persoana │indiciilor clare │
│accidentată şi a │obţinute de la │
│traumelor │accidentat │
│6.3. Selectarea │- Examinarea │
│priorităţilor de │corectă a traumelor│
│acţiune în mod │şi natura acestora │
│corespunzător │- Acordarea │
│într-o situaţie de│primului ajutor cu │
│accident │prioritate │
│ │persoanelor cu │
│ │traume mai grave, │
│ │folosind trusa din │
│ │dotare │
│ │- Metodele de │
│ │transport depind de│
│ │tipul accidentării │
│ │şi de mijloacele │
│ │materiale de care │
│ │dispunem. │
└──────────────────┴───────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Produsul turistic - Conţinut, caracteristici – Metode de promovare ale produsului – Mijloace de promovare şi valorificare ale produsului turistic – Politica de preţ în funcţie de relaţia calitate-preţ – Produse ale naturii - plantele medicinale ● Tehnica derulării acţiunilor turistice - Preluarea acţiunii turistice – Încheierea acţiunii turistice – Documente utilizate în derularea activităţilor turistice – Începerea şi derularea acţiunii turistice – Rezolvarea unor situaţii speciale - măsuri de prim-ajutor – Activităţi şi reguli de comportament în acord cu drepturile omului ● Protecţia şi ameliorarea mediului - Rolul organizaţiilor care acţionează la diferite niveluri în problemele mediului Mijloace de regenerare şi protejare a biosferei ● Noţiuni de prim-ajutor - Scoaterea persoanei accidentate din zona în care a avut loc accidentul şi securitatea persoanelor din jur – Apelarea rapidă a serviciilor de urgenţă – Examinarea accidentatului, evaluarea situaţiei – Măsurile necesare pentru prevenirea agravării situaţiei – Stabilirea contactului fizic cu persoana accidentată şi urmărirea răspunsurilor date de către aceasta – Evaluarea semnelor şi indiciilor clare obţinute de la accidentat – Examinarea corectă a traumelor şi natura acestora – Acordarea primului ajutor cu prioritate persoanelor cu traume mai grave, folosind trusa din dotare – Metodele de transport depind de tipul accidentării şi de mijloacele materiale de care dispunem. SUGESTII METODOLOGICE Disciplina Tehnologia activităţii de turism are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice şi financiare ale unei agenţii de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înţeleagă sistemul economiei de piaţă, sistemul de preţuri şi concurenţă şi susţine dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunităţi în alegerea unei cariere. Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios. Activităţile propuse pentru construirea demersurilor de învăţare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educaţional: elevul şi profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informaţiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informaţie. Rolul elevului este de a învăţa prin cooperare, de a căuta informaţii relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta şi analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învăţare şi transferul cunoştinţelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an şcolar la altul, din cadrul şcolii în viaţa personală. Conţinuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activităţii de turism, până la analizarea de aspecte specifice precum: agenţia de turism, produsul turistic, tehnica derulării acţiunilor turistice. Nu în ultimul rând, analizarea activităţii de turism este contextualizată la problematica globală referitoare la protecţia şi ameliorarea mediului şi este corelată cu noţiuni de prim-ajutor - ca aspecte conexe, dar absolut necesare în activităţile de turism. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susţine: proiectul, portofoliul referitor la diferite activităţi turistice, autoevaluarea. SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Cristea, A., Tehnologia activităţilor de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir". 2. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului şi a calităţii vieţii, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti. 3. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om-sănătate-protecţia consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti. 4. Merce, E. şi colectiv, Marketing, Turism şi alimentaţie public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, Bucureşti. 5. Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F., Alimentaţie publică şi turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press. 6. Mihai, Şt., Capotă, V., Costea, F., Alimentaţie publică şi turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press. 7. Patriche, D. şi colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global MediaImage; 8. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X-a, Editura Oscar Print, Bucureşti. 9. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa a XI-a, Editura Oscar Print, Bucureşti. Programa şcolară pentru disciplina ECONOMIA TURISMULUI RELIGIOS Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocaţională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS NOTA DE PREZENTARE Disciplina Economia turismului religios se studiază în cadrul curriculumului diferenţiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XII-a. Integrând, într-o perspectivă economică, elemente din arii diferite - discipline economice de ramură, ştiinţe sociale, teologie - predarea disciplinei Economia turismului religios este menită să asigure viitorilor absolvenţi fundamente ale unei culturi profesionale adecvate unui absolvent al specializării ghid turism religios. Proiectarea programei disciplinei Economia turismului religios a avut ca punct de plecare finalităţile comune disciplinelor economice şi sociale de specialitate, care pun accent pe: - dobândirea de către elevi a competenţelor de orientare eficientă în mediul profesional, economic şi social; – valorificarea resurselor personale în acord cu standardele proprii şi cu cele ale comunităţii în care trăiesc; – dezvoltarea motivaţiei şi a disponibilităţii de a reacţiona pozitiv la o realitate economică complexă, în continuă schimbare. În acord cu aceste finalităţi, curricumul propus îmbină următoarele dimensiuni: ● dimensiunea explicativă-informativă: însuşirea şi utilizarea terminologiei şi a instrumentelor de analiză specifice domeniului economiei, cu aplicabilitate la domeniul turismului religios; ● dimensiunea normativă: curriculumul promovează perspectiva armonizării exigenţelor normelor morale cu cele specifice cultivării unui comportament economic raţional, bazat pe valorile eficienţei economice şi sociale; ● dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare: curriculumul propune exersarea şi dezvoltarea competenţelor specifice gândirii critice; ● dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susţinerea competenţelor propuse cu conţinuturi şi sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieţei turismului religios şi spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi în diferite contexte economice şi profesionale simulate. Programa şcolară pentru disciplina Economia turismului religios este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa şcolară de Economia turismului religios este structurată pe următoarele componente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale; ● valori şi atitudini; ● competenţe specifice asociate cu conţinuturile; ● conţinuturi ale învăţării; ● sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul perioadei de studiu a acestei discipline şcolare. Lista de valori şi atitudini este exprimată în termeni de finalităţi de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline şi este în acord cu valorile şi atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competenţele specifice reprezintă nucleul funcţional al programei şcolare şi evidenţiază rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competenţele generale. Competenţele specifice sunt corelate cu conţinuturi ale învăţării relevante pentru domeniul economiei. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei şcolare şi proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe formarea de competenţe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei şi de modalităţi de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor cu elevii. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea conceptelor specifice │
│ştiinţelor economice pentru explicare │
│a unor fapte, evenimente, procese din │
│viaţa reală │
│2. Aplicarea cunoştinţelor specifice │
│ştiinţelor economice în rezolvarea │
│unor situaţii-problemă, precum şi în │
│analizarea posibilităţilor personale │
│de dezvoltare │
│3. Cooperarea cu ceilalţi în │
│rezolvarea unor probleme teoretice şi │
│practice din domeniul economiei │
│turismului religios, cu accent pe │
│perspectiva etică │
└──────────────────────────────────────┘
VALORI ŞI ATITUDINI ● Deschidere către dialogul dintre culturi, civilizaţii şi religii ● Toleranţă, înţelegere bazată pe cunoaştere ● Respect pentru integritatea şi semnificaţia spaţiului religios ● Promovarea valorilor etice în turismul religios ● Comportament economic activ şi responsabil CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1.1. Explicarea unor│ │
│fenomene specifice │ │
│industriei │ │
│turismului, │ │
│utilizând termeni │● Economia │
│specific domeniului │turismului şi │
│economiei │turismul religios│
│1.2. Identificarea │- Obiectul de │
│unor caracteristici │studiu al │
│ale diferitelor │Economiei │
│aspecte de turism │turismului │
│religios (servicii) │- │
│1.3. Stabilirea de │Caractersiticile │
│comparaţii între │generale ale │
│diferite forme ale │serviciilor │
│turismului religios │turistice │
│1.4. Analizarea │- Specificitatea │
│determinanţilor │serviciilor de │
│activităţii de │turism religios │
│turism religios │- Forme de turism│
│3.1. Proiectarea în │şi tipurile de │
│echipă a unor │turism religios │
│soluţii la │- Determinanţii │
│situaţii-problemă │activităţii de │
│generate de │turism religios │
│relaţiile dintre │- Actori cheie în│
│actorii cheie din │turismul religios│
│turismul religios │- Indicatorii │
│2.1. Evaluarea │circulaţiei │
│tendinţelor │turistice │
│turismului religios,│ │
│pe baza utilizării │ │
│indicatorilor │ │
│circulaţiei │ │
│turistice │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │● Consumatorul şi│
│ │cererea de │
│ │servicii de │
│ │turism religios │
│1.5. Analizarea │- Turistul │
│caracteristicilor │religios - │
│comportamentului │purtător al │
│consumatorului de │cererii pe piaţa │
│turism religios │serviciilor de │
│1.6. Compararea │turism religios │
│diferitelor segmente│- Structura │
│ale cererii şi │cererii de turism│
│consumului de turism│religios: tipuri │
│religios │de călătorii │
│2.2. Evaluarea │religioase │
│motivaţiei cererii │- Tipologia │
│de turism religios, │consumatorilor de│
│prin raportare la │servicii de │
│atracţiile turistice│turism religios │
│ │- Atracţiile │
│ │turistice şi │
│ │motivaţia cererii│
│ │de turism │
│ │religios │
├────────────────────┼─────────────────┤
│2.3. Identificarea │ │
│resurselor turistice│ │
│religioase, cu │● Producătorul şi│
│relevanţă la │oferta de │
│diferite niveluri │servicii de │
│(local, naţional) │turism religios │
│3.2. Proiectarea în │- Resursele │
│echipă a unor │turismului │
│soluţii de utilizare│religios │
│eficientă a │- Resurse │
│resurselor turistice│turistice │
│religioase de la │religioase, │
│nivel local/naţional│atracţiile │
│1.7. Caracterizarea │turistice, │
│forţei de muncă din │edificiille │
│sfera turismului │religioase, │
│religios │patrimoniul │
│2.4. Analizarea │cultural-religios│
│profilului ghidului │- Resurse │
│de turism religios │materiale │
│(competenţe, valori)│generale, │
│3.3. Rezolvarea, în │specifice şi │
│echipă, a unor │facilităţile │
│situaţii problemă │turistice │
│specifice │- Resursele umane│
│activităţii de ghid │- Ghidul de │
│de turism religios │turism religios │
│cu accent pe │ │
│perspectiva etică │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │● Piaţa │
│1.2. Identificarea │serviciilor de │
│unor caracteristici │turism religios │
│ale diferitelor │- │
│aspecte de turism │Caracteristicile │
│religios (piaţa) │pieţei şi preţul │
│1.7. Analiza │serviciilor │
│dinamicii pieţei │turistice │
│turismului religios │- Agenţii pieţei │
│3.4. Realizarea în │şi întâlnirea │
│grup a unui produs │cererii cu oferta│
│turistic adaptat │de servicii │
│tendinţelor pieţei │turistice │
│turismului religios │- Tendinţe ale │
│ │pieţei turismului│
│ │religios │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1.1. Explicarea unor│ │
│fenomene specifice │ │
│industriei │● Eficienţa │
│turismului, │serviciilor de │
│utilizând termeni │turism religios │
│specifici domeniului│- Eficienţa │
│economiei (eficienţa│economică a │
│economică şi │serviciilor │
│socială) │turistice │
│1.8. Compararea │- Efectele │
│diferitelor │microeconomice, │
│categorii de efecte │mezoeconomice, │
│ale turismului │macroeconomice şi│
│religios │globale ale │
│2.5. Utilizarea unor│turismului │
│indicatori specifici│religios │
│în evaluarea │- Efecte sociale │
│eficienţei │- Indicatori de │
│turismului religios │efort şi de efect│
│3.3. Rezolvarea, în │şi indicatori de │
│echipă, a unor │eficienţă: │
│situaţii problemă │sintetici şi │
│specifice │parţiali │
│activităţii de ghid │- Forme ale │
│de turism religios │eficienţei în │
│cu accent pe │industria │
│perspectiva etică │turismului │
│3.5. Proiectarea │- Eficientizarea │
│unor soluţii de │activităţii de │
│optimizare a │turism religios │
│activităţii de │ │
│turism religios │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
LISTA UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ● Economia turismului şi turismul religios - Obiectul de studiu al Economiei turismului – Caractersiticile generale ale serviciilor turistice – Specificitatea serviciilor de turism religios – Forme de turism şi tipurile de turism religios – Determinanţii activităţii de turism religios – Actori cheie în turismul religios – Indicatorii circulaţiei turistice ● Consumatorul şi cererea de servicii de turism religios - Turistul religios - purtător al cererii pe piaţa serviciilor de turism religios – Structura cererii de turism religios: tipuri de călătorii religioase – Tipologia consumatorilor de servicii de turism religios – Atracţiile turistice şi motivaţia cererii de turism religios ● Producătorul şi oferta de servicii de turism religios - Resursele turismului religios – Resurse turistice religioase, atracţiile turistice, edificiille religioase, patrimoniul cultural-religios – Resurse materiale generale, specifice şi facilităţile turistice – Resursele umane – Ghidul de turism religios ● Piaţa serviciilor de turism religios - Caracteristicile pieţei şi preţul serviciilor turistice – Agenţii pieţei şi întâlnirea cererii cu oferta de servicii turistice – Tendinţe ale pieţei turismului religios ● Eficienţa serviciilor de turism religios - Eficienţa economică a serviciilor turistice – Efectele microeconomice, mezoeconomice, macroeconomice şi globale ale turismului religios – Efecte sociale – Indicatori de efort şi de efect şi indicatori de eficienţă: sintetici şi parţiali – Forme ale eficienţei în industria turismului – Eficientizarea activităţii de turism religios SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice pentru programa şcolară de Economia turismului religios au fost proiectate astfel încât să susţină centrarea activităţii didactice pe dezvoltarea competenţelor specifice. Unităţile de conţinut care sprijină formarea competenţelor propuse au fost structurate în cinci unităţi: Economia turismului şi turismul religios, Consumatorul şi cererea de servicii de turism religios; Producătorul şi oferta de servicii de turism religios; Piaţa serviciilor de turism religios; Eficienţa serviciilor de turism religios. Succesiunea parcurgerii unităţilor de conţinut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conţinuturilor din curriculumul Economia turismului religios cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum şi Marketingul turismului şi Tehnologia turismului, prin abordări interdisciplinare. În abordarea conţinuturilor propuse, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice: - Utilizarea problematizării susţine formarea şi utilizarea deprinderilor de gândire critică. De exemplu, metoda ar putea fi folosită în activităţile didactice dedicate exersării analizei şi identificării unor soluţii care armonizează aspectele economice cu cele sociale şi etice la diferite situaţii problemă din activitatea de turism. – Învăţarea prin cooperare asistată de profesor, în diferite variante, se pretează la oricare dintre unităţile de conţinut, fiind potrivită pentru toate categoriile de elevi. Se recomandă utilizarea metodei în cazul sarcinilor de învăţare mai complexe, care pun elevii în situaţia de a găsi soluţii în comun, de a se susţine reciproc în procesul de învăţare. – Simularea şi jocul de rol ar fi indicate mai ales în activităţile didactice centrate pe formarea şi dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor, pe exersarea comportamentelor raţionale pe piaţa muncii din industria turismului religios. Simularea pe calculator ar putea fi benefică pentru analiza proceselor specifice pieţii turismului religios, precum şi a eficienţei economice în acest domeniu al economiei. – Proiectul poate fi utilizat mai ales după parcurgerea unei unităţi de conţinut propuse, în vederea promovării perspectivei interdisciplinare, a accentuării caracterului aplicativ al disciplinei, al valorificării experienţei de viaţă a elevilor, al dezvoltării de competenţe sociale specifice muncii în echipă. – Învăţarea prin descoperire poate fi potrivită în proiectarea activităţilor care implică elevii în identificarea şi analiza tendinţelor pieţei şi industriei turismului religios. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor ar trebui să intermedieze oricare dintre metodele anterior menţionate, fiind menită să susţină dimensiunea practică a curricumului. Apelul profesorului la consultanţi din comunitatea de afaceri precum şi la alte resurse din oferta educaţională a unor parteneri educaţionali ai Ministerului Educaţiei ar putea, de asemenea, fi benefică pentru susţinerea activităţilor de learning by doing din şcoală şi din afara ei. Printre aceste activităţi s-ar putea număra organizarea de lecţii-vizită la agenţi din industria turismului religios de la nivel local sau regional. Curricumulul de faţă sugerează organizarea, pe cât posibil, a activităţii de evaluare ca proces continuu, cu valenţe formative. După parcurgerea uneia sau a mai multor unităţi de conţinut, ţinând cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competenţelor specificate în programă s-ar putea realiza pe baza unor metode tradiţionale precum probele scrise sau practice. În ambele cazuri ar fi indicată şi autoevaluarea elevilor. Aceste metode ar putea fi completate, în cazul evaluării finale, şi cu alte metode complementare precum proiectul sau portofoliu. Observarea sistematică pe baza fişelor de evaluare ar putea susţine, de asemenea, calitatea evaluării. Se recomandă conceperea probelor scrise de evaluare prin utilizarea unor itemi semiobiectivi, de tipul întrebărilor structurate sau cu răspuns scurt, precum şi a celor subiectivi din categoria rezolvării de probleme sau a eseului. ------ 
