_____________ Anexele 1 - 14 sunt aprobate de Hotărârea Guvernului nr. 759 din 14 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 20 iunie 2006. FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 1.1 ÎMBUNĂTĂŢIREA PRELUCRĂRII SI MARKETINGULUI PRODUSELOR AGRICOLE SI PISCICOLE 1. MOTIVATIE Măsurile Programului SAPARD, urmăresc în primul rând facilitarea implementării acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană. In mod particular, sprijinul pentru aceasta măsura este destinat sa imbunatateasca performanţele producţiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate şi al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a înlătura unele disfuncţionalităţi ce se manifesta pe pieţele specifice ale acestora şi anume: - pieţele agricole actuale nu funcţionează coerent; - existenta pe piaţa, a unei importante producţii agricole, comercializate fără o prelucrare prealabilă si/sau insuficienta/ineficienta care nu permite sub aceasta forma creşterea valorii adăugate a ramurii şi nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor agricultorilor; - condiţii improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiţionare şi marketing a produselor agricole, inclusiv ouale, ce determina, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producţie (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenta pieţelor de desfacere), excepţie făcând vânzarea directa a produselor din exploataţia agricolă; - amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agro-alimentare, în zonele rurale, nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generand costuri ridicate de transport şi pierderi importante de produse; - degradarea continua a aparatului productiv şi un mare grad de uzura a unităţilor existente care nu deţin echipamente performanţe de prelucrare şi nici capacităţi performanţe, la nivelul standardelor europene, capabile sa asigure calitatea producţiei şi controlul ei; - lipsa unor echipamente în dotarea unităţilor de industrie alimentara, privind evacuarea apelor uzate şi a produsilor reziduali ce nu permit protecţia suficienta a mediului înconjurător, dotarea insuficienta cu laboratoare uzinale şi aparatura de măsura şi control pentru determinarea calităţii produselor; - slaba diversificare a produselor agro-alimentare, sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeană, cu toate ca cerinţele consumatorilor reclama o îmbunătăţire a gamei sortimentale a produselor prelucrate; - slaba valorificare a plantelor textile cum sunt inul şi cânepa. Priorităţile sunt îmbunătăţirea procesarii şi marketingul în următoarele sectoare: lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peste, produse piscicole şi plante textile. In contextul României, având în vedere suprafeţele şi productiile de cereale, seminţe oleaginoase, sfecla de zahăr şi plante textile şi deficientele existente în domeniul procesarii primare consideram ca fiind importante în primul rând, investiţiile privind modernizarea capacităţilor de procesare şi depozitare existente în aceste sectoare. In anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundatii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundatii de mai multe ori. Estimarea pagubelor datorate inundatiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 Secţiunea A, din Acordul Multianual de Finanţare autorităţile romane au decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundatii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare sa fie aprobate printr-un act normativ, respectiv prin Hotărârea de Guvern nr. 1.512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundatiile din perioada aprilie-septembrie 2005. Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fişa de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructura rurală (35 puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (10 puncte), infrastructura forestieră şi de protecţie impotriva inundatiilor (10 puncte). Din datele existente au rezultat ca au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate judeţele tarii, cu gradul de afectare după cum urmează:
┌───────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ Gradul de afectare │ % │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 5% - 10% │ 27,1 │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 10% - 30% │ 29,6 │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ mai mare de 30% │ 3,1 │
└───────────────────────────────────────┴───────────────────┘
Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constata ca în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influente substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectiva. In situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai a locuitorilor din zona respectiva. In situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. Prevederile art. 16 paragraful 1, şi art. 16 paragraful 1 subparagraful a) al Secţiunii A Managementul Financiar din anexa la acordul multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, ratificat prin Legea nr. 316/2001, numit în continuare MAFA, se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în Cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77. Prevederile art. 16 (1), şi 16 (1) (a) al Secţiunii A Managementul Financiar din MAFA se vor aplica potenţialilor beneficiari ai măsurii care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atesta ca au suferit pagube, document emis de Comitetul*) local pentru situaţii de urgenta, la nivel de comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta atesta ca potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundatiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în Cap. VIII, anexa nr. 76._____________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. 2. OBIECTIVE Obiective generale Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea eficientei procesarii şi marketingului produselor agricole şi piscicole, rezultând produse de înalta calitate care sa contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivitatii şi valorii adăugate a produselor si, în acelaşi timp, sa contribuie la crearea de noi locuri de munca. Privatizarea continua şi descreşterea capacităţilor excedentare din sectorul public vor însoţi aceasta măsura. Măsura va contribui la: - menţinerea locurilor de munca existente; - crearea de noi locuri de munca; - creşterea veniturilor în sector. Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană. Obiective specifice - Îmbunătăţirea competitivitatii produselor agricole procesate; - Orientarea producţiei în acord cu tendintele previzibile de piaţa şi încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele agricole; - Îmbunătăţirea sau raţionalizarea reţelelor de colectare şi comercializare en-gross precum şi a proceselor de prelucrare a produselor agricole şi piscicole; - Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor agricole şi piscicole pe piaţa (din punct de vedere calitativ şi comercial); - Încurajarea unei mai bune utilizări a subproduselor si/sau eliminarea produselor secundare sau a deşeurilor; - Creşterea eficientei prin utilizarea de tehnologii moderne; - Favorizarea de investiţii inovatoare; - Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea cerinţelor minime ale securităţii alimentare cerute de Uniunea Europeană; - Îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare; - Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului; - Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici privaţi competitivi; - Creşterea oportunitatilor de noi locuri de munca în mediu rural şi menţinerea celor existente; - Crearea de "pieţe verzi" care au ca scop apariţia unor noi segmente de consumatori, orientaţi pe produse agricole ecologice. Obiective operaţionale - Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesarii şi marketingului produselor agricole şi piscicole, pe sectoare şi pe obiective specifice; - Investiţii stimulatoare vizând protecţia şi păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena şi bunăstarea animalelor ("investiţii verzi"); - Unităţile în care se realizează investiţiile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare acţiunilor prevăzute în cadrul măsurilor "Investiţii în exploataţiile agricole", "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", "Metode agricole de producţie menite sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural", "Înfiinţarea grupurilor de producători", "Managementul resurselor de apa pentru agricultura" şi "Asistenta tehnica" vor avea un efect pozitiv atât asupra producţiei cat şi a canalelor de comercializare şi a mediului înconjurător. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII - Măsura vizează proiecte de investiţii pentru: -- îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrare şi marketing a produselor agricole şi piscicole; -- crearea sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de receptionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole. - Aceste investiţii contribuie la adoptarea standardelor europene în sectoarele: lapte şi produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, păsări) şi oua; legume, fructe şi cartofi; prelucrarea strugurilor - soiuri nobile pentru vin; peste şi acvacultura şi produse de oystercultura (stridii şi midii); cereale; seminţe oleaginoase; zahăr, plante textile (în şi cânepa). - Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiţii care pot fi finanţate se referă la: Lapte şi produse lactate - Investiţii noi pentru clădiri, instalaţii, maşini şi echipamente şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente, pentru înfiinţarea de centre de colectare, receptionare, răcire şi stocare a laptelui ca materie prima, precum şi achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf, identificate în baza studiului de fezabilitate; - Investiţii în prelucrarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor lactate precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zara) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, colectare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Carne, produse din carne şi oua - Investiţii noi pentru construcţii şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru abatorizarea şi procesarea cărnii de taurine, suine, ovine, caprine şi păsări, inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare şi marketing a cărnii şi produselor din carne şi a oualor, precum şi achiziţionarea de: - mijloace noi de transport intern, şi de mijloace noi de transport, specializate (autoizoterme, autofrigorifice şi transport al animalelor) necesare în baza identificarii lor în studiul de fezabilitate; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de abatorizare şi procesare a cărnii (organe, slanina, sânge, tesuturi conjuctive etc.), în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, abatorizare, prelucrare, depozitare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Legume, fructe şi cartofi - Investiţii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente si/sau modernizarea şi unităţilor existente pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor; - Investiţii pentru protecţia mediului (staţii pentru epurarea apelor reziduale); - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesarii fructelor, legumelor şi cartofilor din cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Vin - Investiţii noi si/sau modernizarea şi retehnologizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor de vinificaţie inclusiv recepţia, depozitarea, procesarea, îmbutelierea şi marketingul vinului; - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi a deşeurilor nocive; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator); - Investiţii pentru implementarea sistemului de management al calităţii conform cu cerinţele ISO 9000. Peste şi produse piscicole - Investiţii noi si/sau modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente referitoare la clădiri, maşini şi echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice en-gross), procesarea, ambalarea şi marketingul pestelui şi produselor piscicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea şi producerea de gheaţa); - Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene; - Achiziţionarea de mijloace noi, specializate de transport, necesare ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice); - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a pestelui şi produselor piscicole (oase, capete, solzi); în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Plante textile - Investiţii noi pentru construcţii, modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru procesarea plantelor textile (în şi cânepa), inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare şi marketingul fibrelor textile; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al fluxului de recepţie, prelucrare, depozitare şi marketing a plantelor textile sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Cereale - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing) si/sau modernizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor şi retehnologizarea celor existente pentru depozitarea (fără creşterea capacităţii naţionale) şi procesarea primara a cerealelor (uscare, calibrare, curăţire, condiţionare, macinare); - Investiţii pentru echipamente de protecţia mediului (emisii de praf organic şi mineral, impuritati minerale şi organice); - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Seminţe oleaginoase - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) si/sau modernizarea clădirilor şi echipamentului capacităţilor existente cu noi tehnologii pentru depozitarea şi procesarea seminţelor oleaginoase fără creşterea capacităţilor existente (uscare, calibrare, curăţire, condiţionare, conservare prin frig, extracţie, rafinare), inclusiv seminţe de floarea soarelui; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de depozitare şi prelucrare (sroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităţilor de prelucrare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi achiziţionarea echipamentului de laborator. Zahăr - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) si/sau modernizarea clădirilor, achiziţionarea şi retehnologizarea echipamentelor şi instalaţiilor pentru depozitarea şi procesarea sfeclei de zahăr; - Investiţii pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de depozitare, marcare şi ambalare a zahărului; - Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene; - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasa, borhot) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive; - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lantului de recepţie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ; - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural şi numai pentru modernizarea capacităţilor existente poate fi amplasat în mediul urban. - Investiţiile trebuie sa contribuie la îmbunătăţirea situaţiei sectorului de baza a producţiei agricole la care se face referinţa. - Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole dacă sunt incluse în Anexa 1 a Tratatului Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele piscicole, trebuie sa provină din Comunitate sau ţările candidate prezentate la punctul 8 Secţiunea F din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările ulterioare. - Trebuie sa se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate şi plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare eligibilă totală mai mare de 50.000 EURO. Viabilitatea economică este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare efective şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie sa demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice şi ca generează un venit semnificativ. In mod special este necesară existenta pieţelor de desfacere pentru produsele respective, (atestata prin studii de piaţa incluse în planul de afaceri). După implementarea proiectului întreprinderea beneficiara trebuie sa corespundă cu normele Uniunii Europene de mediu, igiena şi bunăstarea animalelor. - Proiectele privind construcţia de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor părţi din acestea precum şi echipamentele necesare trebuie sa corespundă normelor Uniunii Europene; - Co-finanţarea privată trebuie sa acopere cel puţin 50% din cheltuielile eligibile, cu excepţia investiţiilor pentru sectorul zahăr (70%). Pentru sectorul de seminţe oleaginoase cofinanţarea privată este de 50% din cheltuielile eligibile pentru investiţiile în protecţia mediului şi de 70% pentru alte investiţii. - Beneficiarul si/sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie sa dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc sa îl initieze printr-un document eliberat de autorităţile competente din care sa rezulte o experienţa profesională în domeniu de minim 3 ani: diploma sau copie după cartea de munca sau declaraţie pe propria răspundere ca responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de pregătire profesională, pana la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; - Proiectul trebuie sa aibă acces la infrastructura de baza (drumuri principale, alimentare cu apa, electricitate, comunicaţii). - Beneficiarul trebuie sa asigure controlul calităţii produselor prin serviciile proprii sau terţe de control a calităţii. - Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligaţii fiscale restante fata de bugetul de stat sau fata de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale. - Unităţile de depozitare/procesare în funcţiune înaintea începerii investiţiei trebuie sa respecte legislaţia naţionala, iar după finalizarea întregii investiţii trebuie sa fie în conformitate cu legislaţia comunitară, înaintea începerii investiţiei, unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne vor prezenta un program de restructurare, aprobat de autoritatea naţionala sanitar-veterinara; - In satele cu grad de afectare mai mare de 30% (Cap. VIII din PNADR - anexa nr. 77) vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 (1), şi 16 (1) (a) Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: -- Investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri; -- Investiţii noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de întreprindere mica şi mijlocie în conformitate cu legislaţia naţionala în vigoare. - In satele cu grad de afectare între 10% şi 30% (Cap. VIII din PNADR - anexa nr. 76) vor fi aplicate prevederile art. 16 (1), şi 16 (1) (a) Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: -- Investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstreaza ca au fost afectaţi de inundatii. Documentul va fi emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenta la nivel de comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta demonstreaza ca potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundatiilor din perioada aprilie-septembrie 2005. Specifice Pentru toate sectoarele menţionate mai jos, capacităţile sunt exprimate luând în considerare materia prima. Lapte şi produse lactate - Proiectul sa prezinte următoarele dimensiuni: -- pentru centre noi sau modernizate de colectare, receptionare, răcire şi stocare a laptelui: minim 2.000 hl/an; -- pentru capacităţi noi de procesare: minim 12.500 hl/an; -- pentru modernizarea capacităţilor de procesare existente: minim 50.000 hl/an; - Materiile prime procesate trebuie sa îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale; - Proiectele care vizează modernizarea instalaţiilor de procesare a untului şi laptelui praf smantanit sunt eligibile, fără creşterea capacităţilor de procesare existente la nivel naţional. Carne, produse din carne şi oua - Proiectul sa aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: -- abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine) cu o producţie de: minim 1.500 t/an; -- abatoare noi de păsări cu o producţie de: minim 1250 t/an; -- abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate cu o producţie de: minim 5000 t/an; -- abatoare păsări modernizate cu o producţie de: minim 3000 t/an; -- capacităţi noi de procesare a cărnii cu o producţie de: minim 250 t/an; -- modernizări capacităţi existente de procesare a cărnii: minim 1250 t/an; -- sortare şi depozitare oua: minim 300.000 bucăţi (6 milioane bucăţi/an); Legume, fructe şi cartofi - Pentru legume şi fructe proiectul sa aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: -- depozite noi materii prime: minim 200 t; -- depozite modernizate: minim 400 t; -- capacităţi noi de procesare: minim 100 t/an; -- capacităţi de procesare modernizate: minim 500 t/an; -- capacităţi noi legume, fructe deshidratate: minim 250 t/an; -- capacităţi modernizate legume, fructe deshidratate: minim 500 t/an; -- capacităţi modernizate pentru sucuri şi nectaruri naturale din legume şi fructe: minim 12.500 t/an. - Pentru cartofi, proiectul sa aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: -- capacităţi noi de depozitare: minim 1.000 t; -- capacităţi de depozitare modernizate: minim 2.000 t; -- capacităţi de prelucrare modernizate: minim 500 t/an; -- capacităţi noi de procesare: minim 500 t/an; - Materiile prime procesate trebuie sa îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale. Vin - Proiectul sa aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - depozite noi de vin: minim 5.000 hl. - depozite modernizare: 10.000 hl. - capacităţi noi de procesare: minim 500 t struguri/campanie de recoltare. - capacităţi de procesare modernizate: minim 1500 t struguri/campanie de recoltare Peste şi produse piscicole - Proiectul sa aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: -- capacităţi noi de colectare, sortare, condiţionare depozitare şi procesare: minim 200 t/an; -- capacităţi modernizate de colectare, sortare, condiţionare, depozitare şi procesare: minim 100 t/an. Plante textile - Proiectul trebuie sa aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: -- capacităţi noi de receptionare, depozitare şi procesare: minim 200 t/an; -- capacităţi modernizate de receptionare, depozitare şi procesare: minim 1200 t/an. Cereale - Proiectul sa prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala: -- capacităţi de depozitare modernizate: minim 2.000 t; -- capacităţi de procesare primara, modernizate: --- macinare minim: 5.000 t/an; -- decojire: minim 5.000 t/an; Seminţe oleaginoase - Proiectul sa prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala: -- capacităţi de procesare modernizate (floarea soarelui, in, soia, rapita, ricin): minim 15.000 t/an pentru extracţie şi minim 12.500 t/an pentru rafinare; -- capacităţi noi de procesare fără creşterea capacităţii totale: minim 25.000 t/an pentru extracţie şi rafinare. Zahăr - Proiectul sa prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala; -- capacităţi modernizate de procesare sfecla de zahăr: minim 2.000 t/zi sau 150.000 t/campanie de recoltare; Investiţiile eligibile sunt*):_____________ *) Toate investiţiile specificate la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează: a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente. b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi. c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patent şi licenţe, pentru pregătirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului. d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate. Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus şi în ordinul de implementare a măsurii şi reflectate în manualul de procedura, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecţie, lista de verificare a controlului şi contracte. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunităţii Europene, pe de o parte şi România, semnat pe 2 februarie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001. Numai cheltuielile plătite de către Agenţie de la data acreditării Agenţiei sau data(tele) specificate în aceasta privinţa, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar. Pentru ca proiectul sa fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie sa fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate în art. 14 pct. 2.70 Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare; dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie sa fie capabil sa dovedească inputurile în cadrul acţiunilor sau a contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile. Nu sunt eligibile - Investiţii în comerţul cu amănuntul; - Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4; - Investiţiile amplasate în porturi pentru depozitarea şi procesarea cerealelor. 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii:
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ Criteriul │Punctaj│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│1. Investiţii în unităţi de prelucrare a laptelui şi produselor │ 15 │
│lactate şi a cărnii şi produselor din carne cu program de │ │
│restructurare pana în 2007 │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│2. Aprovizionare proprie sau relaţii contractuale cu producătorii │ 15 │
│pentru acoperirea a cel puţin 50% din aprovizionarea cu materie │ │
│prima pentru cel puţin 1 an după finalizarea proiectului │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│3. Îmbunătăţirea controlului calităţii produselor (laboratoare │ 20 │
│proprii) obiective noi sau modernizate │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│4. Valorificarea superioară a subproduselor │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│5. Realizarea de produse tradiţionale │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│6. Amplasarea în zone cu potenţial productiv conform Anexei 3: │Max. 15│
│Rural: │ │
│ - Potenţial ridicat; │ 15 │
│ - Potenţial mediu; │ 10 │
│ - Potenţial scăzut. │ 5 │
│Urban │ 5 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│7. Obiectivul proiectului: │Max. 15│
│- Modernizări de capacitate │ 15 │
│- Investiţii noi │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│TOTAL │ 100 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘
Nota Criteriile de selecţie nu se aplica în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16 (1) şi 16 (1) (a) Secţiunea A din MAFA. 7. BENEFICIARI Beneficiarii finali vor fi: - Asociaţii şi grupuri de producători (cu personalitate juridică); - Societăţi comerciale cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75%; - In sectorul vinificaţie sunt sprijiniti: asociaţiile, grupurile de producători şi societăţile comerciale private care proceseaza numai soiuri nobile de struguri; - Cooperative de consum. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA IN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţionala în vigoare sunt prezentate în capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE - Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de profit. - Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. - In cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000-4.000.000 EURO, de cel mult doua ori în limita sumei eligibile. - Planul financiar şi sursele de finanţare totale sunt prezentate în Capitolul V. Alocarile financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală.
BUGETUL INDICATIV PE SUBMASURI
┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ SUBMASURA │ % din măsura │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Carne │ 23 │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Lapte şi produse lactate │ 23 │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Cereale │ 10*) │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Seminţe oleaginoase │ 3 │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Vin │ 9 │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Fructe şi legume │ 16 │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Peste şi produse piscicole │ 6 │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Zahăr │ 4 │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Plante textile │ 6 │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│TOTAL │ 100 │
└─────────────────────────────────┴────────────────────────────┘
*) Nu se va depăşi 25,6 mil. Euro pentru aceste proiecte, din contribuţia publica. Gradul de intervenţie pentru proiecte de interes privat: - Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peste, plante textile, seminţe oleaginoase (numai pentru investiţii de protecţia mediului) precum şi pentru sectorul cereale (fără depăşirea capacităţii existente la nivel naţional şi excluzând investiţiile realizate în porturi): -- 50% contribuţie privată; -- 50% contribuţie publica din cheltuielile eligibile, din care: --- 75% contribuţie Uniunea Europeană; --- 25% buget naţional. - Pentru investiţii, în sectoarele, zahăr şi seminţe oleaginoase (altele decât investiţii pentru protecţia mediului): -- 70% contribuţie privată; -- 30% contribuţie publica din cheltuielile eligibile, din care: --- 75% contribuţie Uniunea Europeană; --- 25% buget naţional. Activităţile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu excepţia studiului de fezabilitate şi tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii. Plata sprijinului financiar se va face pe baza de documente justificative care sa probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcuta într-o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum cinci transe. Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în CAP. VIII din PANDR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este: - 25% contribuţie privată - 75% contribuţie publica Pentru contribuţia publica, rata de intervenţie este: - 85% contribuţie UE - 15% contribuţie buget naţional Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate pana la data de 30 iunie 2006. Dispoziţiile art. 16 (1) şi 16 (1) (a), Secţiunea A din MAFA nu se vor aplica pentru submasurile seminţe oleaginoase şi zahăr. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ - In spaţiul rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare. - In spaţiul urban pentru modernizarea capacităţilor existente. - Măsura va fi implementata cu prioritate în zonele geografice care au potenţial productiv ridicat, conform anexei 3. Proiectele pentru care se aplica prevederile art. 16 (1) şi 16 (1) (a), Secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundatii în conformitate cu CAP. VIII din PNADR - anexele nr. 76 şi 77. Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie sa se suprapuna cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau internaţionale ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT SI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: - Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate şi tipuri de investiţii: 1900, din care:
┌──────────────────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────┐
│ │ │ Din care │
│ Sectoare │Total nr. proiecte├──────────────-┬──────────────┤
│ │ │ Proiecte de │ Proiecte de │
│ │ │ procesare │ depozitare │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│lapte şi produse lactate │ 450 │ 300 │ 150 │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│carne şi produse din carne│ 490 │ 300 │ 190 │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│legume, fructe şi cartofi │ 340 │ 200 │ 140 │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│vinificaţie │ 190 │ 100 │ 90 │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│peste şi produse piscicole│ 130 │ 60 │ 70 │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│cereale │ 160 │ 100 │ 60 │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│seminţe oleaginoase │ 30 │ 20 │ 10 │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│zahăr │ 50 │ 30 │ 20 │
├──────────────────────────┼──────────────────┼──────────────-┼──────────────┤
│plante textile │ 60 │ 60 │ - │
└──────────────────────────┴──────────────────┴──────────────-┴──────────────┘
Productiile realizate şi procesate, capacităţile de prelucrare şi depozitare existente, precum şi investiţiile în sectorul agroalimentar îmbunătăţite prin măsura 1.1 din programul SAPARD, sunt prezentate în anexa 5 la fişa tehnica. Indicatori de rezultat Creşterea competitivitatii: - Gradul de utilizare a capacităţii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare > 80%; - Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing/unitatea de produs de baza cu 20% (numai pentru capacităţile existente); nnn) Procentul produselor comercializate provenite din cele obţinute pe liniile beneficiare de prelucrare şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse si%), > 20%; Situaţia în sectorul de producţie agricol primar: ooo) Ponderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare, sau comercializare care depinde de contracte multianuale, > 30%. Îmbunătăţirea sănătăţii şi bunastarii: - Ponderea investiţiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunastare, > 20%, din care: -- menite sa imbunatateasca calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei şi sub aspect nutritiv, > 30%; -- menite sa imbunatateasca securitatea la locul de munca, > 20%; - Tendinţa privind frecventa accidentelor la locul de munca raportate, sa descreasca; Protecţia mediului: ttt) Ponderea tuturor investiţiilor beneficiare, cu scop de protecţie a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc.), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, sa depăşească 20%. Indicatori de impact Creşterea valorii adăugate: - Valoarea adăugată a produselor obţinute pe liniile de prelucrare şi marketing beneficiare, sa crească cu 10%. Crearea de locuri de munca şi impact social - Număr de locuri de munca echivalente norma întreaga (ENI), menţinute în condiţii mai bune, 13.300-70% şi create, 5.700-30%, (minim 10 ENI/proiect), preconizate: 19.000. - Număr de unităţi de procesare carne roşie, lapte, carne porc, pasare şi peste incluse în listele de clasificare B, C, D - 1.100 din care în lista B - 345, lista C - 53, lista D - 712. Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul unor îmbunătăţiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzătoare. 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Beneficiarii candidaţi vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - Anunţ public prin mass-media; - Distribuirea de broşuri de informare; - Seminarii; - Intalniri cu potenţialii beneficiari. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: - studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publica de servicii, cu completările ulterioare; - copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care sa certifice dreptul de utilizare al terenului si, după caz, actul de proprietate asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare; - certificatul de urbanism; - fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala elaborata în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene; - certificatul de înmatriculare de la Oficiul Registrului Comerţului şi codul fiscal (copie); - planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 EURO); - ultimele trei bilanţuri anuale şi ultima raportare contabila semestriala. In cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens eliberat de Administraţia Financiară; - avizul autorităţilor fiscale care sa ateste ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare; - declaraţie pe propria răspundere din care sa rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; - cazier judiciar al responsabilului de proiect; - existenta contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de banca si/sau alte instituţii financiare autorizate care sa ateste existenta cofinanţării şi modul de asigurare al acesteia; - pregătire profesională în domeniu, dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care sa rezulte o experienţa profesională în domeniu de minim 3 ani (copie după cartea de munca) sau declaraţie pe propria răspundere, ca beneficiarul si/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, pana la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; - unităţile de depozitare/procesare în funcţiune, înaintea începerii investiţiei trebuie sa aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia naţionala şi la finalizarea investiţiei unitatea respectiva trebuie sa aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia comunitară înaintea ultimei plati; - avizul sanitar veterinar si/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care sa ateste ca unitatea este în conformitate cu legislaţia naţionala şi ca prin realizarea investiţiei va fi în concordanta cu legislaţia Uniunii Europene; - pentru unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne se va prezenta programul de restructurare pana în 2007 sau pana în 2009, aprobat de autoritatea naţionala sanitar veterinara; - contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situaţia în care nu exista laborator propriu; - scrisoare de intenţie sau precontracte pentru desfacerea unei părţi de 70% din volumul producţiei şi precontracte pentru achiziţionarea unei cantităţi de cel puţin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare; - potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenta*) - la nivel de comuna - care atesta ca potenţialul beneficiar - a suferit pagube ca urmare a inundatiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în CAP. VIII din PNADR, anexa nr. 76._____________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie sa demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice şi ca generează un venit net semnificativ (cel puţin 5% profit). 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii trebuie sa întocmească balanţe lunare detaliate pe conturile de investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului; - Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de doua ori un ajutor în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii; - Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe). - In cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 EURO, beneficiarul trebuie sa prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Agenţia SAPARD reprezintă Autoritatea de Implementare în România. Serviciile Tehnice Delegate sunt serviciile centrale şi descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. ANEXA 1 la fişa tehnică pentru măsura 1.1 SITUAŢIA (2004) capacităţilor de producţie în domeniul produselor alimentare
┌────┬──────────────────────────────────────┬────────-┬──────────────────────┐
│ │ │ │ CAPACITĂŢI │
│ │ │ ├────────-┬────────────┤
│Nr. │ Specificaţie │ UM │ │ Estimate │
│crt.│ │ (mii) │Existente│ pentru │
│ │ │ │ │ închidere │
│ │ │ │ │pana în 2007│
│ │ │ │ │ % │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 1.│Procesare lapte şi produse lactate │Mii hl/an│ 18.667,7│ 60 │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 2.│Procesare carne şi produse din carne │Mii t/an │ 777,3│ 30 │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 3.│Abatorizare animalelor │Mii t/an │ 728,5│ 30 │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 4.│Prelucrarea şi conservarea pestelui si│Mii t/an │ 33,7│ 25 │
│ │produselor din peste │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 5.│Fabricare pâine şi produse de morarit │Mii t/an │ 54,34│ 15 │
│ │si panificatie │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 6.│Prelucrare legume şi fructe │Mii t/an │ 777,4│ 10 │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 7.│Fabricare uleiuri şi grăsimi vegetale │Mii t/an │ 428,3│ 30 │
│ │alimentare │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 8.│Fabricarea zahărului şi produselor │ │ │ │
│ │zaharoase: │ │ │ │
│ │- fabricarea zahărului; │Mii t/an │ 3.973,1│ 40 │
│ │- zahăr şi produse zaharoase │ │ 738,3│ 20 │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 9.│Fabricarea vinurilor │Mii hl/an│ 19.195│ 25 │
├────┼──────────────────────────────────────┼────────-┼────────-┼────────────┤
│ 10.│Depozitare cereale şi seminţe │Mii t/an │ 10.166,0│ 45 │
│ │oleaginoase │ │ │ │
└────┴──────────────────────────────────────┴────────-┴────────-┴────────────┘
Situaţia cuprinde date operative ale MAPDR ANEXA 2 la fişa tehnica pentru măsura 1.1 SITUAŢIA UNITĂŢILOR DE INDUSTRIE ALIMENTARA (2004)
┌────┬────────────────────────┬────-┬────────────┬─────────────────┬────────-┐
│ │ │ │ │ Unităţi cu │ │
│ │ │ │ Unităţi │ program de │ Unităţi │
│Nr. │ Obiectiv │ Nr. │ conform │ restructurare │ propuse │
│crt.│ │total│standardelor├────────┬────────┤ pentru │
│ │ │ │ europene │ Pana │ Pana │închidere│
│ │ │ │ │ 2007 │ 2009 │ │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│1. │Abatoare pt. carne roşie│ 561 │ 4 │ 14 │ 20 │ 523 │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│2. │Unităţi produse carne │ 581 │ 5 │ 52 │ 17 │ 507 │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│3. │Unităţi procesare vanat │ 3 │ 3 │ - │ - │ - │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│4. │Abatoare carne pasare │ 40 │ 6 │ 7 │ 2 │ 25 │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│5. │Unităţi carne preparata │ 5 │ 5 │ _ │ _ │ _ │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│6. │Unităţi lapte şi produse│ 574 │ 18 │ 35 │ 28 │ 493 │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│7. │Unităţi peste şi produse│ 40 │ 7 │ 6 │ - │ 27 │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│8. │Unităţi melci │ 4 │ 4 │ - │ - │ - │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│9. │Unităţi produse din oua │ 1 │ 1 │ - │ - │ - │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│10. │Unităţi intestine │ 5 │ 5 │ - │ - │ - │
├────┼────────────────────────┼────-┼───────────-┼────────┼────────┼────────-┤
│ │TOTAL │1773 │ 58 │ 114 │ 67 │ 1575 │
└────┴────────────────────────┴────-┴───────────-┴────────┴────────┴────────-┘
Situaţia cuprinde date operative ale MAPDR ANEXA 3 la fişa tehnica pentru măsura 1.1 ZONELE PRIORITARE PENTRU INVESTIŢIILE PROPUSE PRIN MĂSURA "ÎMBUNĂTĂŢIREA PRELUCRĂRII SI COMERCIALIZĂRII PRODUSELOR AGRICOLE" CEREALE: a) cu potenţial ridicat: Timiş, Călăraşi, Constanta, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, Iaşi, Mureş; b) cu potenţial mediu: Galaţi, Botoşani, Satu-Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Valcea; c) cu potenţial scăzut: Mehedinţi, Caras-Severin, Suceava, Dâmboviţa, Hunedoara, Bistriţa, Sălaj, Gorj, Sibiu, Braşov, Ilfov, Maramureş, Covasna, Harghita, M. Bucureşti. SEMINŢE OLEAGINOASE: Floarea Soarelui a) cu potenţial ridicat: Constanta, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman, Timiş, Galaţi; b) cu potenţial mediu: Satu-Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botoşani, Iaşi, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov; c) cu potenţial scăzut: Argeş, Neamţ, Mehedinţi, Sălaj, Cluj, Bacău, Dâmboviţa, Caras-Severin, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud. Soia: a) cu potenţial ridicat: Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, Tulcea, Iaşi, Ialomiţa; b) cu potenţial mediu: Dolj, Botoşani, Teleorman, Constanta, Neamţ; c) cu potenţial scăzut: Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzău, Satu-Mare. LAPTE SI PRODUSE LACTATE Bovine: a) cu potenţial ridicat: Suceava, Cluj, Iaşi, Maramureş, Argeş, Botoşani, Bihor, Neamţ, Bacău; b) cu potenţial mediu: Dâmboviţa, Mureş, Bistriţa Năsăud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzău, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Braşov, Olt; c) cu potenţial scăzut: Timiş, Gorj, Vrancea, Caras-Severin, Sălaj, Arad, Valcea, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Vaslui, Sibiu, Constanta, Covasna, Mehedinţi, Călăraşi, Ilfov. Ovine: a) cu potenţial ridicat: Mureş, Botoşani, Iaşi, Teleorman, Tulcea, Bistriţa Năsăud, Caras-Severin, Dolj, Cluj, Timiş; b) cu potenţial mediu: Constanta, Suceava, Sibiu, Braşov, Bacău, Buzău, Alba, Mehedinţi, Olt, Harghita, Maramureş, Neamţ, Vaslui, Galaţi, Arad, Vrancea, Argeş; c) cu potenţial scăzut: Brăila, Covasna, Călăraşi, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Sălaj, Bihor, Ialomiţa, Valcea, Satu-Mare. CARNE: Bovine: a) cu potenţial ridicat: Suceava, Iaşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Alba, Dâmboviţa, Gorj, Bistriţa Năsăud, Valcea, Mureş; b) cu potenţial mediu: Hunedoara, Braşov, Satu Mare, Prahova, Harghita, Arad, Timiş, Dolj, Vaslui, Teleorman, Caras-Severin, Vrancea, Brăila, Sălaj, Olt, Galaţi; c) cu potenţial scăzut: Giurgiu, Ialomiţa, Sibiu, Covasna, Mehedinţi, Constanta, Tulcea, Călăraşi. Porcine: a) cu potenţial ridicat: Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călăraşi, Valcea, Ilfov, Dolj, Gorj; b) cu potenţial mediu: Argeş, Neamţ, Olt, Iaşi, Suceava, Ialomiţa, Constanta, Buzău, Maramureş, Braşov, Giurgiu; c) cu potenţial scăzut: Alba, Tulcea, Dâmboviţa, Prahova, Botoşani, Covasna, Sibiu, Sălaj, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Galaţi, Mehedinţi, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caras-Severin. Ovine: a) cu potenţial ridicat: Tulcea, Iaşi, Timiş, Botoşani, Sibiu, Mureş, Cluj, Dolj, Constanta, Caras-Severin, Bistriţa Năsăud, Buzău; b) cu potenţial mediu: Alba, Arad, Braşov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamţ, Galaţi, Bacău, Teleorman, Olt, Maramureş, Călăraşi, Vrancea, Mehedinţi, Argeş; c) cu potenţial scăzut: Hunedoara, Harghita, Ialomiţa, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Valcea, Sălaj, Giurgiu, Satu-Mare, Dâmboviţa, Ilfov. Păsări (inclusiv oua): a) cu potenţial ridicat: Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi, Constanta, Călăraşi, Botoşani, Alba, Iaşi, Bihor; b) cu potenţial mediu: Prahova, Giurgiu, Timiş, Braşov, Valcea, Ialomiţa, Arad, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mureş; c) cu potenţial scăzut: Cluj, Tulcea, Caras-Severin, Vaslui, Neamţ, Maramureş, Mehedinţi, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Harghita, Municipiul Bucureşti, Covasna. LEGUME: a) cu potenţial ridicat: Galaţi, Timiş, Olt, Iaşi, Arad, Mureş, Cluj, Dolj, Suceava, Bacău, Dâmboviţa; b) cu potenţial mediu: Ilfov, Botoşani, Vrancea, Valcea, Teleorman, Giurgiu, Satu-Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanta, Buzău, Alba, Ialomiţa, Argeş; c) cu potenţial scăzut: Prahova, Hunedoara, Sălaj, Caras-Severin, Sibiu, Bistriţa Năsăud, Brăila, Mehedinţi, Vaslui, Tulcea, Călăraşi, Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, M. Bucureşti. CARTOFI: a) cu potenţial ridicat: Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa Năsăud, Neamţ, Cluj, Mureş, Iaşi, Hunedoara; b) cu potenţial mediu: Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caras-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare; c) cu potenţial scăzut: Arad, Argeş, Valcea, Prahova, Constanta, Gorj, Dolj, Teleorman, Galaţi, Vrancea, Olt, Buzău, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Ialomiţa. FRUCTE: a) cu potenţial ridicat: Argeş, Dâmboviţa, Valcea, Cluj, Maramureş, Iaşi, Caras-Severin, Sălaj; b) cu potenţial mediu: Bistriţa Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Neamţ, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Timiş; c) cu potenţial scăzut: Vaslui, Galaţi, Botoşani, Alba, Mehedinţi, Sibiu, Dolj, Constanta, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Călăraşi, Covasna, M. Bucureşti. VIN: a) cu potenţial ridicat: Vrancea, Galaţi, Constanta, Buzău, Vaslui, Prahova, Iaşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi; b) cu potenţial mediu: Valcea, Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj; c) cu potenţial scăzut: Caras-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Călăraşi, Gorj, Hunedoara. PESTE SI PRODUSE PISCICOLE: a) cu potenţial ridicat: Tulcea, Iaşi, Botoşani, Bihor, Constanta, Dâmboviţa, Călăraşi, Ialomiţa; b) cu potenţial mediu: Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galaţi, Suceava, Mehedinţi, Arad, Prahova, Brăila, Mureş, Bacău, Neamţ, Vaslui, Alba, Timiş, Caras-Severin, Cluj, Buzău, Bistriţa Năsăud, Valcea, Teleorman, Braşov; c) cu potenţial scăzut: Argeş, Sibiu, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Maramureş, Sălaj, Vrancea. ZAHĂR: a) cu potenţial ridicat: Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, Iaşi, Mureş, Cluj, Galaţi, Covasna; b) cu potenţial mediu: Bihor, Braşov, Vaslui, Arad, Bacău, Alba; c) cu potenţial scăzut: Vrancea, Timiş, Harghita, Brăila, Sibiu, Sălaj, Buzău, Hunedoara, Prahova. IN SI CÂNEPA In pentru fibra: a) cu potenţial ridicat; Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Brăila, Caras-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanta, Covasna, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiş; b) cu potenţial mediu: Alba, Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Valcea; c) cu potetial scăzut; Bacău, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Vrancea. Cânepa pentru fibra: a) cu potetial ridicat: Arad, Bihor, Botoşani, Caras-Severin, Iaşi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Timiş, Vaslui, Vrancea; b) cu potenţial mediu; Argeş, Bacău, Brăila, Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman; c) cu potenţial scăzut; Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Maramureş, Sibiu, Valcea. ANEXA 4 la fişa tehnica pentru măsura 1.1 PRODUCŢII REALIZATE SI PROCESATE IN ANUL 1998
┌────────────────────────┬───────┬──────────────┬────────────-┬──────────────┐
│ │ │ PRODUCŢII │MATERII PRIME│ MATERII │
│ PRODUSE AGRICOLE │ U.M. │ REALIZATE │ PROCESATE │ PRIME │
│ │ │ 1998 │ 1998 │ PROCESATE │
│ │ │ │ │ % │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│LAPTE │Mii hl.│ 54.360 │ 9.000 │ 16,5 │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│CARNE (viu) │Mii t. │ 1.594 │ 526 │ 33,0 │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│LEGUME-FRUCTE │Mii t. │ 3.926 │ 54 │ 1,3 │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│CARTOFI │Mii t. │ 3.319 │ - │ - │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│PESTE SI PRODUSE │Mii t. │ 39 │ 23 │ 59,0 │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│PISCICOLE │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│STRUGURI Soiuri nobile │Mii t. │ 425 │ 425 │ 100 │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│CEREALE (grâu+porumb) │Mii t. │ 15.010 │ 3.668 │ 24,4 │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│SEMINŢE OLEAGINOASE │Mii t. │ 1.180 │ 726 │ 61,5 │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│SFECLA ZAHĂR │Mii t. │ 1.831 │ 1.831 │ 100 │
├────────────────────────┼───────┼──────────────┼────────────-┼──────────────┤
│PLANTE TEXTILE │Mii t. │ 11,8 │ 11,8 │ 100 │
└────────────────────────┴───────┴──────────────┴────────────-┴──────────────┘
Nota. Surse folosite: date operative Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. ANEXA 5 la fişa tehnica pentru măsura 1.1 INVESTIŢII PRIN PROGRAMUL SAPARD IN SECTORUL AGROALIMENTAR ÎMBUNĂTĂŢITE PRIN MĂSURA 1.1.
┌───────────────────┬──────┬────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ SPECIFICAŢIE │ U.M. │CAPACITĂŢI EXISTENTE│ CAPACITĂŢI ÎMBUNĂTĂŢITE PRIN PROGRAM │
│ │ │ PT. │ SAPARD PT. │
├───────────────────┼──────┼─────────┬──────────┼────────────────────-┬─────────────────────┤
│ │ │PROCESARE│DEPOZITARE│ MODERNIZARE │ CAPACITĂŢI NOI │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼──────────┬──────────┼──────────┬─────────-┤
│ │ │ │ │PROCESARE │DEPOZITARE│PROCESARE │DEPOZITARE│
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┬────┼─────┬────┼─────┬────┼─────┬────┤
│ │ │ │ │CANT.│ % │CANT.│ % │CANT.│ % │CANT.│ % │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│LAPTE SI PRODUSE │Mii hl│ 22.000 │ - │6.600│ 30│ -│ -│4.400│ 20│ - │ - │
│LACTATE (exclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unt şi lapte praf │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│smantanit) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│CARNE: │Mii to│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- abatoare │ │ 2.634 │ - │ 658│ 25│ -│ -│ 395│ 15│ - │ - │
│(bovine, porcine, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ovine, păsări) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- depozite frig │ │ - │ 274 │ -│ -│ 55│ 20│ -│ -│ 27 │10 │
│- preparate carne │ │ 675 │ - │ 170│ 25│ -│ -│ 67│ 10│ - │ - │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│LEGUME+FRUCTE │Mii to│ 306 │ 345 │ 60│ 20│ 85│ 25│ 45│ 15│ 35 │10 │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│CARTOFI │Mii to│ 200 │ 215 │ 20│ 10│ 54│ 25│ 50│ 25│ 22 │10 │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│PESTE │Mii to│ 38 │ 18 │ 19│ 50│ 6│ 33│ 11│ 30│ 2 │10 │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│VIN (soiuri nobile)│Mii hl│ 3.470 │ - │ 870│ 25│ -│ -│ 350│ 10│ - │ - │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│CEREALE │Mii to│ 9.377 │ 12.950 │ 938│ 10│1.300│ 10│ -│ -│ - │ - │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│SEMINŢE OLEAGINOASE│Mii to│ 1.500 │ - │ 425│ 25│ -│ -│ 75│ 5│ - │ - │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ZAHĂR (rădăcini │Mii to│ 69 │ - │ 10│ 15│ -│ -│ -│ -│ - │ - │
│sfecla/zi) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│PLANTE TEXTILE*) │Mii to│ 45,4 │ - │ 8│17,6│ -│ -│ 30│66,1│ - │ - │
└───────────────────┴──────┴─────────┴──────────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┘
NOTA: Prin modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente se produce şi o reducere de capacităţi datorată adaptării acestora la sursele de materii prime şi la condiţiile de piaţa. Apreciem o reducere a capacităţilor existente în proporţie de 20-25%. Capacităţile noi propuse vor acoperi parţial aceasta reducere. SURSA: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare pe termen scurt şi mediu (1999-2000 şi 2001-2005) *) «Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului şi canepii în România» (septembrie 2000) ANEXA 2 FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.2. ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURILOR IN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DE CALITATE/VETERINAR SI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE SI PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR 1. MOTIVATIE In ceea ce priveşte nevoia de a asigura îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor şi în vederea accelerării adoptării aquis-ului Comunitar sunt necesare investiţii (inclusiv soft-uri specializate) în următoarele domenii: sanitar-veterinar, fitosanitar şi control pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor. - Sectorul sanitar veterinar: -- Starea actuala a spaţiilor şi aparatura existenta la nivelul laboratoarelor şi a instituţiilor publice abilitate este neperformanta si/sau incompleta şi nu răspunde în totalitate necesităţilor actuale în perspectiva aderării la U.E., fapt semnalat şi de experţii comunitari. -- In condiţiile creşterii importului de produse alimentare şi a respectării directivelor comunitare se impune aplicarea unor metode de analiza şi diagnostic unitare, la nivelul tuturor laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publice şi private. La sfârşitul anului 2003 şi la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar şi al siguranţei şi calităţii alimentelor, urmare organizării şi începerii funcţionarii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin reorganizarea Agenţiei Romane pentru Siguranţa Alimentelor şi a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Unul din scopurile acestei autorităţi este realizarea siguranţei alimentelor, de la producerea materiilor prime pana la distribuirea alimentelor către consumator. Urmare acestor reorganizari, cat şi a consultărilor cu experţii comunitari, s-a elaborat Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor fn sectorul public. Prin aceasta strategie s-a stabilit reorganizarea activităţii laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea şi dotarea unor laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, cu aparatura şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animala, cat şi vegetala, care sa corespundă cerinţelor Uniunii Europene din acest domeniu. - Sectorul fitosanitar: -- Cunoaşterea stării fitosanitare şi a situaţiei organismelor dăunătoare din culturile agricole precum şi a evoluţiei acestora, permite fundamentarea practica a deciziilor de prevenire şi combatere; -- Continuarea dotării corespunzătoare în domeniul controlului fitosanitar, controlului calităţii pesticidelor şi de determinare a reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, permite respectarea în totalitate a reglementărilor Uniunii Europene privind sănătatea publica şi protecţia mediului înconjurător; -- Direcţia fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) nu dispune de suficiente mijloace moderne şi rapide de comunicare (pe verticala şi orizontala) cu unităţile fitosanitare judeţene, pentru activitatea de supraveghere a stării fitosanitare prin diagnostic de laborator, controlul fitosanitar al plantelor şi produselor vegetale, controlul calităţii pesticidelor şi determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale. - Sectorul de control al calităţii produselor alimentare: -- Calitatea produselor alimentare, de origine animala şi vegetala şi a băuturilor alcoolice sau nealcoolice, trebuie supravegheată, verificata şi controlată atât de către agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, cat şi de către autorităţile de supraveghere şi control, în vederea protejării sănătăţii şi intereselor consumatorilor, conform reglementărilor specifice din acest domeniu; -- Agenţii economici care produc, ambalează, manipuleaza, transporta, depozitează şi comercializează alimente, nu dispun în totalitate de laboratoare uzinale; -- Inspectorii desemnaţi pentru controlul calităţii produselor alimentare, din cadrul Direcţiilor pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene - DADR şi Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor - DSVA, nu-si pot exercita în totalitate atribuţiile de evaluare a conformităţii parametrilor calitativi ai produselor alimentare cu standardele, specificaţiile tehnice sau documentele normative de produs, cat şi atribuţiile de supraveghere a pieţei, datorită insuficienţei dotări cu echipamente pentru determinarea sănătăţii animalelor, parametrilor de calitate ai produselor alimentare şi ai factorilor de mediu; -- Institutul de Bioresurse Alimentare - Bucureşti, este în prezent singurul institut public din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care evaluează calitatea cerealelor pentru toate Direcţiile pentru agricultura şi dezvoltare rurală judeţene, cat şi calitatea materiilor prime, a produselor finite şi a ambalajelor pentru agenţii economici din industria alimentara. Acest institut nu a beneficiat de sprijin prin programul PHARE, are în dotare laboratoare acreditate naţional, conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001 şi urmează sa-si extindă acreditarea şi pentru metodele de analiza de referinţa prevăzute în reglementările comunitare pentru organizarea pieţei comune a diferitelor categorii de alimente. Activitatea sa este necesară atât pentru determinarea siguranţei şi calităţii alimentelor rezultate din activitatea de cercetare, cat şi a alimentelor furnizate direct consumatorilor; -- Nu se pot urmări şi elimina factorii de risc la fabricarea, manipularea şi comercializarea alimentelor din cauza lipsei de laboratoare specializate în dotarea agenţilor economici şi a autorităţilor de supraveghere şi control. Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor în sectorul public, preconizează modernizarea şi dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din 8 regiuni, cu aparatura şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animala, cat şi vegetala. In felul acesta se pot respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranţei şi calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor, eliminand totodată cheltuielile pentru construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor. Pentru aceasta măsura sprijinul este asigurat în deplina complementaritate cu Programele Phare şi ţinând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD" (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare). Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi în acord cu PAC şi acquis-ul din domeniul veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul şi pregătirea probelor provenite de la animale în vederea diagnosticului de laborator motiveaza dezvoltarea laboratoarelor, ţinând cont şi de faptul ca în România infrastructura de transport încă nu este modernizata, mai ales în zonele rurale în care se afla majoritatea exploataţiilor de animale şi unităţi de procesare produse de origine animala şi non-animala, supuse controlului şi supravegherii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (vezi anexa). Având în vedere ca începând cu anul 2007, România va deveni membra a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la graniţa de NE, care va deveni graniţa a Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele comunitare pentru protecţia sănătăţii publice şi a sănătăţii animalelor, precum şi protecţia mediului înconjurător. Prin localizarea la graniţa cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi accesul la Marea Neagra, după aderare la UE, România poate avea granite critice. In aceste condiţii ţara noastră trebuie sa aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr-un sistem epidemiologie eficient şi operativ. Transpunerea şi implementarea acquis-ului veterinar şi pentru siguranţa alimentelor implica dezvoltarea de noi tehnici performanţe astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinata de existenta unui număr mare de exploataţii de animale şi unităţi de procesare produse de origine animala şi non-animala. De asemenea trebuie avută în vedere ca o problema foarte importanta lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animala (grăsimi vegetale şi derivate, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc.). De asemenea, s-a ţinut cont de importanta ca zone turistice internaţionale în continua dezvoltare care implica standarde europene pentru siguranţa alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervatiei naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigaţii ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătăţii animalelor domestice şi de acvacultura. Aspectele actuale privind problematica toxicologica şi ecotoxicologica sunt extrem de complexe datorită existenţei numeroaselor zone poluate şi a apariţiei unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar şi integrativ care sa cuprindă principalele relaţii dintre mediul ambiant şi organismul viu, dintre furaj şi animal sau dintre animal şi om, pentru a se asigura o profilaxie cat mai eficienta care sa contribuie la apărarea sănătăţii oamenilor şi animalelor. In acest sens este necesară dotarea cu aparatura performanta care sa asigure identificarea şi cuantificarea unui număr cat mai mare de compuşi toxici care pot afecta sănătatea publica, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare. Dezvoltarea unor programe naţionale de supraveghere pasive şi active; elaborarea planurilor de urgenta privind controlul şi eradicarea bolilor la animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologică a teritoriului României pentru bolile din lista "A" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe de eradicare pentru zoonoze; elaborarea unor programe pentru supravegherea transfrontaliera a bolilor din lista "A", inclusiv sistemul de alerta şi protecţie implica dezvoltarea laboratoarelor care sa asigure implementarea prevederilor acestor programe. In Anexa nr. 1: este prezentată repartiţia pe judeţe a laboratoarelor publice ale sectoarelor sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor care vor fi finanţate prin SAPARD. Ţinând cont de faptul ca măsura are în vedere construcţia institutionala, va fi finanţată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finanţate prin Programul PHARE, vor fi eligibile pentru finanţare prin Programul SAPARD. In sectorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, institutele Naţionale de referinţa, punctele de inspecţie la frontiera şi instruirea personalului va fi finanţată prin programe PHARE. Dotarea laboratoarelor judeţene va fi finanţată prin programul SAPARD. 2. OBIECTIVE Obiectivul general - Implementarea acquis-ului comunitar în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru controlul calităţii produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii materiilor prime şi a produselor agroalimentare finite şi pentru creşterea competitivitatii acestora pe piaţa interna şi în perspectiva exportului. Obiective specifice - Operationalizarea şi eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi al produselor alimentare; - Adoptarea unor noi tehnici de analiza de laborator similare cu cele din U.E.; - Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către instituţiile abilitate; Obiective operaţionale - Modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente; - Înfiinţarea sau modernizarea şi dotarea unor reţele de informaţii şi comunicare pentru laboratoarele publice. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura se corelează cu măsura "Investiţii în exploataţiile agricole" şi cu "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole". 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura vizează îmbunătăţirea structurilor în următoarele domenii: controlul sanitar veterinar, fitosanitar şi controlul alimentelor. Se urmăreşte: - extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea unor laboratoare deja existente; - îmbunătăţirea sistemelor de prelucrare şi comunicare a datelor şi informaţiilor pentru laboratoarele publice (dacă nu sunt finanţate prin programul Phare). Pentru sectorul sanitar-veterinar, investiţiile constau in: - extinderea şi modernizarea construcţiilor existente şi dotarea cu echipamente şi aparatura specifica a laboratoarelor din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA, din 8 regiuni stabilite prin strategia sectoriala; - achiziţionarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informationale din UE şi a unei baze de date relevanta, în special programul TRACES pentru comunicarea rapida cu centrele de referinţa europene, între direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi toate cu Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), referitor la procedurile de import, export şi tranzit; - modernizarea si/sau dotarea cu echipamente şi aparatura specifica a unor laboratoare din domeniul public. Pentru sectorul fitosanitar, investiţiile constau in: - dotarea unui laborator modern pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care va deservi mai multe judeţe; - achiziţii de aparatura (sisteme Agroexpert), echipamente şi tehnica de calcul şi software pentru Sistemul Informatic Naţional pentru Protecţia Plantelor din cadrul celor 42 unităţi fitosanitare judeţene; Pentru controlul calităţii alimentelor investiţiile constau in: - modernizarea construcţiilor şi dotarea cu aparatura şi echipamente specifice, a laboratoarelor Institutului de Bioresurse Alimentare Bucureşti pentru controlul securităţii şi calităţii produselor alimentare şi a ambalajelor acestora, în vederea acreditării naţionale conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001, pentru efectuarea analizelor impuse de autorităţile de control cu ocazia verificărilor agenţilor economici, cat şi pentru analizele de laborator solicitate de agenţii economici, fără laboratoare uzinale sau cu dotări neperformante, din municipiul Bucureşti şi judeţele limitrofe; - extinderea şi modernizarea spaţiilor existente destinate expertizei alimentelor şi dotarea cu echipamente şi aparatura specifica efectuării analizelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA din 8 regiuni; - dotarea cu un sistem de informare şi monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor către autorităţile implicate. - modernizarea si/sau dotarea cu echipamente şi aparatura specifica a unor laboratoare, autorizate sau acreditate, pentru controlul siguranţei şi calităţii produselor alimentare, de origine animala si/sau vegetala, recomandate de către Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Proiectele trebuie sa se încadreze în obiectivele şi strategia de aderare la Uniunea Europeană privind sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi de control alimentar şi sa asigure armonizarea metodelor şi tehnicilor de laborator cu cele practicate în Uniunea Europeană; - Investiţiile trebuie sa fie situate în zone cu potenţial agricol ridicat şi cu deficite în asigurarea controlului în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru calitatea alimentelor, în conformitate cu Anexa nr. 1; - Investiţiile pentru modernizare trebuie sa asigure efectuarea analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar-veterinar, fitosanitar şi alimentar din U.E.; - Beneficiarul trebuie sa asigure monitorizarea informaţiilor din aria deservită; - Laboratoarele instituţiilor publice sa fie autorizate pentru activitatea pe care o desfăşoară în sectoarele fitosanitar, sanitar veterinar şi de control al securităţii şi calităţii alimentelor, înainte de transmiterea proiectului; - Trebuie certificată existenta co-finanţării. Specifice Sectorul sanitar-veterinar: - Proiectele sa se coreleze cu acţiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecţiei consumatorilor, sănătăţii animalelor, protecţiei mediului şi care sa reglementeze circulaţia animalelor şi a produselor de origine animala. - Proiectele sa includă măsurile care asigura protecţia teritoriului fata de bolile menţionate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc. Proiectele sa utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Naţional după omologarea şi avizarea oficială, metodele din Manualul de Standarde al OIE, ISO şi alte standarde internaţionale. Clădirile laboratoarelor trebuie sa îndeplinească normele de biosecuritate. Proiectele sa respecte Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animalele de ferma şi expertiza sanitară veterinara a produselor animale şi a furajelor. Sectorul fitosanitar: - Proiectele trebuie sa asigure ca supravegherea şi controlul sa se desfăşoare pe arii bine definite, asigurându-se monitorizarea informaţiilor. Controlul calităţii alimentelor: - Proiectele sa asigure aplicarea standardelor armonizate şi metodelor de analiza de referinţa pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene. Investiţiile eligibile sunt: - Cele menţionate în secţiunea 4 \'bdCâmpul de acţiune al măsurii╗ pentru toate sectoarele implicate; - Pot fi cheltuieli eligibile: -- Extinderea şi modernizarea construcţiilor existente; -- Achiziţia de noi instalaţii specifice, aparate şi echipamente, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj; -- Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe, costuri care privesc pregătirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcţii, când aceste costuri nu depăşesc 5%. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4, Secţiunea B a Acordului Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunităţilor Europene şi Guvernului României semnat la Bruxelles la 2.02.2001, cu modificările şi completările ulterioare. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru aceasta măsura, sau data (datele) specificate în aceasta privinţa, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul sa fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie sa fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate la art. 4, Secţiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanţare sus menţionat, cu modificările şi completările ulterioare. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor cuprinse în secţiunea B, "Management, Monitorizare şi Evaluare a Programului", articolul 4, alineatul 2 din anexa Acordului Multianual de Finanţare. 6. BENEFICIARI Laboratoarele instituţiilor publice autorizate pentru a desfăşura activităţi sanitar-veterinare, fitosanitare şi de control al calităţii alimentelor. 7. LEGISLAŢIA NAŢIONALA IN VIGOARE Lista legislaţiei în vigoare, referitoare la aceasta măsura, pentru cele trei sectoare vizate este redata în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 8. DISPOZIŢII FINANCIARE In cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 50.000-2.000.000 EURO. - Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap. 6. Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD, din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. - Pentru proiectele publice şi investiţiile în infrastructura care nu generează beneficii substanţiale, ajutorul acordat este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Gradul de intervenţie va fi: -- 75% contribuţie U.E. -- 25% buget naţional Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic în limita aprobată pentru aceasta măsura. Plata sprijinului financiar va fi făcuta pe baza documentelor justificative care sa demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcuta într-o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum trei transe. 9. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectele publice pot fi amplasate în spaţiul urban şi rural. 10. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT SI IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali - Număr de proiecte pe tipuri de activitate (20), după cum urmează:
┌──────────────────────────┬────────────-┬────────────-┬────────────────────-┐
│ │ Sanitar │ Fitosanitar │ Controlul calităţii │
│ Tipuri de activitate │ veterinar │ │produselor alimentare│
│ ├──────┬──────┼──────┬──────┼─────────────┬───────┤
│ │Public│Privat│Public│Privat│ Public │Privat │
├──────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────────────┼───────┤
│Extindere, modernizare │ 16 │ 0 │ 1 │ 0 │ 1 │ 0 │
│construcţii şi dotare de │ │ │ │ │(16 secţii de│ │
│laboratoare │ │ │ │ │ expertiza a │ │
│ │ │ │ │ │ alimentelor │ │
│ │ │ │ │ │ în cadrul │ │
│ │ │ │ │ │ LSVSA)*) │ │
├──────────────────────────┼──────┴──────┼──────┴──────┼─────────────┴───────┤
│Reţea informationala │ 1 │ 1 │ 0 │
│naţionala │ │ │ │
└──────────────────────────┴────────────-┴────────────-┴────────────────────-┘
*) Nota: LSVSA sunt laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, din cadrul ANSVSA. Acestea au secţii de expertiza a alimentelor. Laboratoare - Număr de beneficiari (18) - Număr de proiecte publice pentru modernizare (18); Reţeaua informationala - Număr de proiecte (2) Indicatori de rezultat - Raportul dintre numărul de analize realizate, respectând cerinţele U.E., din totalul numărului de analize realizate, sa depăşească 90%; - Creşterea numărului de tipuri de analize realizate, respectând cerinţele UE, datorate asistenţei, cu 20% fata de numărul de tipuri de analize efectuate înainte de acordarea asistenţei, pentru laboratoarele modernizate. - Îmbunătăţirea calităţii alimentelor de origine animala şi vegetala. Indicatori de impact Implementarea aquis-ului în controlul sanitar-veterinar, fitosanitar şi al controlului calităţii produselor alimentare. - Procentul laboratoarelor care folosesc standardele armonizate sau metodele de analiza de referinţa comunitare: 100% pentru: -- laboratoarele modernizate. 11. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - Anunţ prin mass-media - Distribuirea de broşuri de informare - Seminarii locale - Intalniri cu solicitantii. 12. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE - Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publica de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţie, cu completările ulterioare, după caz; - Certificatul de urbanism, după caz; - Fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila de tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala conformă cu legislaţia UE; - Declaraţie pe propria răspundere din care sa rezulte ca solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; - Avizul sanitar-veterinar eliberat de instituţiile abilitate care sa ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţionala conformă cu legislaţia UE, după caz; - Avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate care sa ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţionala conformă cu legislaţia UE, după caz. 13. CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii trebuie sa menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiile privitoare la investiţia respectiva; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - Ajutorul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe); - Beneficiarul poate sa primească ajutor de doua ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii. Beneficiarul privat poate solicita o noua finanţare după completarea şi aprobarea proiectului anterior; - Achiziţiile publice de bunuri, servicii sau lucrări se fac în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice. 14. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Agenţia SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare. ANEXA 1 la fişa tehnica pentru măsura 1.2 LABORATOARELE INSTITUŢIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJIN SAPARD I. SANITAR-VETERINAR: Laboratoarele direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (16): 1. Regiunea Nord Vest: LSVSA Cluj şi LSVSA Satu Mare; 2. Regiunea Nord Est: LSVSA Bacău, LSVSA Suceava, LSVSA Iaşi; 3. Regiunea Centru Sud: LSVSA Braşov, LSVSA Alba; 4. Regiunea Vest: LSVSA Hunedoara, LSVSA Timiş; 5. Regiunea Sud Vest: LSVSA Dolj, LSVSA Olt; 6. Regiunea Sud Est: LSVSA Constanta, LSVSA Tulcea; 7. Regiunea Sud: LSVSA Prahova, LSVSA Ialomiţa; 8. Regiunea Bucureşti: LSVSA Bucureşti. II. FITOSANITAR: Laboratorul Unităţii Fitosanitare a judeţului Mureş - pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care deserveşte beneficiari din judeţele: Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Neamţ, Suceava, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Satu Mare şi Maramureş. III. CONTROLUL CALITĂŢII ALIMENTELOR Laboratoarele Institutului de Bioresurse Alimentare Secţiile pentru expertiza siguranţei şi calităţii alimentelor a 16 laboratoare din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, din cele 8 regiuni, prezentate la sectorul Sanitar veterinar. ANEXA 3 FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 2.1 DEZVOLTAREA SI ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RURALE 1. MOTIVATIE Infrastructura rurală este foarte redusă şi prezintă disparitati foarte mari. In majoritatea spaţiului rural se remarca următoarele: - drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reţeaua rutieră sau la cea de cale ferată precum şi cele care imbunatatesc circulaţia în zonele rurale si/sau deservesc accesul la exploataţiile agricole; - reţeaua de alimentare cu apa în sistem centralizat este insuficienta; - reţelele de canalizare şi staţiile de tratare a apelor reziduale sunt încă inexistente; - în majoritatea comunelor lipseşte canalizarea, iar staţii de epurare nu exista, apele uzate fiind de regula deversate în apele curgătoare care traversează satele sau sunt imprastiate pe camp. - inundatiile, au afectat deseori România şi în prezent exista tendinţa de amplificare a acestui fenomen şi de creştere a frecvenţei în ultimii 10 ani. Între 1992 şi 2001 au existat inundatii aproape în fiecare an, în anumite zone ale tarii cu pierderi semnificative materiale şi umane. Riscul major al dezastrelor este datorat pe de o parte prezentei unor maluri neprotejate precum şi existenţei unor utilităţi şi servicii deteriorate de protecţie impotriva inundatiilor. In anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundatii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundatii de mai multe ori. Datorită precipitatiilor deosebit de abundente ce au căzut în perioada aprilie septembrie 2005, debitele multor râuri au înregistrat creşteri, depăşind cotele de inundaţie, afectând toate judeţele tarii. In 30 de judeţe a fost inundata o suprafaţa agricolă de peste 646.793 ha. In tabelul de mai jos este prezentat un rezumat al pagubelor produse:
┌────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ TOTAL │
│ │Aprilie-Septembrie 2005│
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Apărare inundatii │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Diguri (km) │ 312,578 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Apărări de maluri (km) │ 1.234,938 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Baraje (buc) │ 140 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Drumuri │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Drumuri naţionale (km) │ 560,460 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Drumuri judeţene (km) │ 3.700,580 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Drumuri comunale (km) │ 6.160,121 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Străzi (km) │ 2.465,772 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Poduri, podeţe şi traversari pietonale │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Poduri (buc.) │ 2.106 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Podeţe (buc.) │ 6.172 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Traversari pietonale (buc.) │ 835 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Cai ferate (km) │ 23,810 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Reţele, utilităţi publice │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Reţele alimentare cu apa (km) │ 198,782 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Reţele canalizare (km) │ 141,350 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Reţele electrice (km) │ 631,020 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Reţele transport gaze naturale (km) │ 14,782 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Reţele comunicaţii (km cabluri fibra optica) │ 89,6 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Surse de apa (fantani) buc. │ 90.394 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Uzine apa (buc.) │ 53 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Staţii de epurare (buc.) │ 42 │
├────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Staţii de reglare gaz (buc.) │ 4 │
└────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────┘
Estimarea pagubelor datorate inundatiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei RON (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Având în vedere condiţiile meteo din anul 2005, care au afectat infrastructura de drumuri şi cai ferate, reţeaua de alimentare cu apa potabilă şi de canalizare, precum şi infrastructura de îmbunătăţiri funciare şi pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 Secţiunea A, din Acordul Multianual de Finanţare, autorităţile romane au decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundatii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare sa fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1.512/2005. Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fişa de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructura rurală (35 puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (10 puncte), infrastructura forestieră şi de protecţie impotriva inundatiilor (10 puncte). Din datele existente au rezultat ca au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate judeţele tarii, cu gradul de afectare după cum urmează:
┌──────────────────────────────────┬──────────────-┐
│ Gradul de afectare │ % │
├──────────────────────────────────┼──────────────-┤
│5% - 10% │ 27,1 │
├──────────────────────────────────┼──────────────-┤
│10% - 30% │ 29,6 │
├──────────────────────────────────┼──────────────-┤
│mai mare de 30% │ 3,1 │
└──────────────────────────────────┴──────────────-┘
Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constata ca în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influente substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectiva. In situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona respectiva. In situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. Pentru refacerea infrastructurii tehnico-edilitare afectate de inundatii în anul 2005, se vor depune proiecte numai pentru satele cu un grad de afectare mai mare de 5% (Capitolul VIII din PNADR, Anexa nr. 75). Cea mai mare parte a inundatiilor produse în acest an sunt în zonele de risc la inundatii şi în zonele cu risc la alunecări de teren. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V-a zone de risc natural cuprinde în anexele V şi VII unităţile administrativ-teritoriale care prezintă risc la inundatii şi respectiv la alunecări de teren. Lucrările de protecţie impotriva inundatiilor cuprind o lungime de 1.181 km de diguri la Dunare la care se adauga 1.089 km de diguri pe râurile interioare şi 114 baraje şi apara o suprafaţa totală de 1.011.810 ha, pe care s-a dezvoltat o agricultura stabilă, centre de producţie, construcţii agricole, cai de comunicaţii şi reţele de transport a energiei electrice. România a încheiat acorduri de management a apelor cu toţi vecinii săi. In cadrul acestor acorduri bilaterale una dintre cele mai importante prevederi se referă la cooperarea privind controlul inundatiilor. In conformitate cu prevederile acestor acorduri toate lucrările realizate în cadrul unei tari care pot afecta şi apele unei alte tari trebuie sa fie agreate de cele doua părţi. Mai mult decât atât cooperarea în regiunea noastră referitoare la controlul inundatiilor a fost dezvoltată şi anterior prin cadrul iniţiativei Tisa. Comisia Internaţionala pentru Protecţia Fluviului Dunarea (CIPFD) este implicata în activitatea Forumului Tisa şi o va asista în dezvoltarea strategiei de protecţie impotriva inundatiilor care urmează sa fie în conformitate cu bunele practici ale UE, construind pe Planul de Acţiuni pentru protecţia impotriva inundatiilor în bazinul Dunării deja existent şi elaborat în 2004 şi prin încorporarea evaluării impactului inundatiilor. România va continua sa coopereze în cadrul CIPFD pentru implementarea Planului de Acţiuni pentru protecţia impotriva inundatiilor în bazinul Dunării. In elaborarea viitoarei noastre strategii pe termen mediu şi lung privind protecţia impotriva inundatiilor se va tine cont de liniile directoare prevăzute de Directiva Inundatii a CE. Strategia pe termen mediu şi lung privind protecţia impotriva inundatiilor va fi elaborata cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul unui Proiect Phare. In acest sens se propune în cadrul acestei măsuri o noua submasura care se referă tot la lucrări de natura celor de infrastructura, dar destinate prevenirii şi protecţiei impotriva inundatiilor. Proiectele care se propun spre finanţare în cadrul acestei submasuri sunt cele amplasate în zonele inundate în acest an şi anii anteriori şi de asemenea, în zonele aprobate prin Legea nr. 575/2001 ca zone de risc natural, la inundatii şi respectiv alunecări de teren. Priorităţile noii submasuri sunt: 1. restaurarea în regim de urgenta a lucrărilor de protecţie impotriva inundatiilor (diguri, maluri); 2. construirea si/sau reabilitarea infrastructurii de protecţie impotriva inundatiilor din zonele cu risc natural conform Legii nr. 575/2001 - anexele V şi VII. Aceste prioritati, menţionate mai sus, se regăsesc şi în Strategia naţionala de management al riscului pentru inundatii - partea privind atribuţiile şi responsabilităţi ale ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: - identificarea zonelor de risc natural; - menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de protecţie impotriva inundatiilor; - amenajări pentru prevenirea inundatiilor şi a alunecarilor de teren. Strategia naţionala de management al riscului la inundatii pe termen scurt a fost elaborata de un grup de lucru interministerial, care a fost condus de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. In aceasta strategie, au fost prevăzute măsuri şi acţiuni imediate care trebuie sa fie întreprinse, cele mai importante fiind cele de reparare a digurilor şi cele referitoare la lucrările de apărare impotriva inundatiilor. In decursul anilor şi în special în ultima perioada (1995-2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării şi au apărut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea digurilor şi inundarea zonelor protejate. Zonele cu risc ridicat la inundatii sunt situate în Lunca Dunării, Câmpia de Vest - Banat (judeţul Timiş), insulele indiguite ale Dunării - Insula Mare a Brăilei (judeţul Brăila), Insula Ialomitei (judeţele Ialomiţa şi Călăraşi), pe râurile interioare, precum şi la nivelul suprafeţelor aparate cu baraje de atenuare a viiturilor. Toate acestea au fost deosebit de afectate de precipitatiile excepţionale din anul 2005. Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunare ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare impotriva inundatiilor şi 21 baraje de atenuare a viiturilor şi afectate de fenomenele meteorologice periculoase din lunile aprilie-septembrie 2005. Zonele de risc cu eroziuni active de mal la Dunare au fost clasificate în funcţie de intensitatea fenomenului de eroziune (lăţimea zonei dig-mal erodata într-o anumită perioada de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele în exces ale Dunării. Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinata de acţiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zona şi a acţiunii eoliene în zonele fără plantaţii silvice de protecţie. Volumele excepţionale de apa tranzitate pe vai torenţiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele barajelor. Situaţia zonelor cu risc ridicat la eroziunile active de mal la Dunare şi pe râurile interioare ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare se prezintă astfel: a). 2 zone de risc ridicat sunt în execuţie sau în curs de finalizare cu surse de finanţare asigurate de Guvern prin bugetul de stat: - zona Cerbu (Dunare/Braţ Borcea) km 46+900-km 45+800; - zona Baital km 305+800-km 307+800 (Dunare/Braţ Borcea); b). 3 zone de risc ridicat sunt incluse în Proiectul "Reducerea riscului în caz de inundatii şi alunecări de teren" Subcomponentele C2 şi C5 - finanţat printr-un credit de la Banca Internaţionala de Construcţii şi Dezvoltare (BIRD): - zona Bentu (Dunare/Braţ Borcea) km 35+000-km 32+000; - zona Facaieni km 19+915 (Dunare/Braţ Borcea); - zona Borduşani km 28+050-km 27+950 (Dunare/Braţ Borcea); c). 5 zone de risc ridicat sunt propuse în programul de finanţare SAPARD: - zona Luciu Giurgeni km 232+450-km 233+450 (Dunare/Braţ Borcea); - zona Ciobanu km 84+000-km 83+300 (Dunare/Braţ Borcea); - zona Olteniţa Surlari Dorobanţu km 426+000-km 422+000 (Dunare aval de Municipiul Olteniţa); - zona Salcia Grădina km 70+000-km 68+000 (Dunare/Braţ Macin); - zona digurilor pe râurile interioare Breţcu, Ojdula, Capalna şi Martanus. d). Restul de 5 zone de risc ridicat au studiile de fezabilitate elaborate din surse naţionale. Nu sunt disponibile surse pentru începerea execuţiei. Din barajele de atenuare a viiturilor afectate de viiturile din anul 2005, doua sunt afectate substanţial şi sunt propuse a fi reabilitate prin programul SAPARD - măsura 2.1: - complex hidrotehnic Acumularea Somuz I; - complex hidrotehnic Acumularea Grăniceşti. Pentru celelalte baraje ANIF a intervenit cu lucrări de întreţinere şi reparaţii. Programul SAPARD, prin măsura de infrastructura rurală este complementar Programului pentru Normalizarea vieţii la sate care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apa a satelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările ulterioare. Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost finanţate proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat şi reprezintă sprijinul acordat de către statul roman pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de infrastructura rutieră şi edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activităţile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare. Programul finanţat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997, cu modificările ulterioare a fost creat în scopul sprijinirii şi urgentarii realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 mii USD, din care 280 mii USD sunt destinaţi realizării subprogramului de alimentare cu apa a satelor. De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel naţional cu Programele PHARE şi Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apa, canalizare, epurare şi gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o populaţie mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfăşoară pe o perioada de 7 ani între 2000-2006. Un alt Program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apa a localităţilor din mediul rural. Prin Programul SAPARD se vor finanta atât modernizări cat şi construcţii de drumuri de interes local, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde: - Drumurile rurale care asigura legătura dintre: -- Reşedinţa de comuna şi satele componente; -- Oraşe şi satele care le aparţin (de la sat la oraş); -- Drumuri de legătura care asigura accesul satelor la drumurile judeţene/naţionale şi reţeaua de cai ferate; -- Între sate (de la sat la sat). - Drumurile dintre proprietăţi sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul General de Urbanism şi sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploataţia agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole şi nu pot fi finanţate prin Programul SAPARD. - Străzi - drumuri publice în interiorul localităţilor indiferent de denumire (strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, fundatura, ulita şi altele asemenea). Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor sa se realizeze la nivel naţional o dezvoltare integrata. 2. OBIECTIVE Obiective generale - Îmbunătăţirea situaţiei existente a infrastructurii din cadrul spaţiului rural, îmbunătăţirea atât a condiţiilor de viaţa cat şi a standardelor de munca şi menţinerea populaţiei în spaţiul rural. - Asigurarea refacerii şi conservării infrastructurii de prevenire şi de protecţie impotriva inundatiilor. Obiective specifice - Ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri comunale, judeţene, naţionale, cai ferate, precum şi la exploataţiile agricole, obiective turistice de importanta naţionala sau alte obiective economice; - Sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale; - Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiţiilor igienico-sanitare ale locuitorilor şi a activităţilor productive desfăşurate; - Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare; - Asigurarea prevenirii şi protecţiei impotriva inundatiilor. Obiective operaţionale - Construirea şi modernizarea drumurilor de interes local şi a podurilor; - Construirea şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apa potabilă; - Construirea sistemelor de canalizare a apei şi investiţii referitoare la staţiile de epurare a apei; - Reabilitarea digurilor existente de apărare impotriva inundatiilor. - Reabilitarea şi consolidarea lucrărilor de stabilizare a terenurilor şi prevenirea inundatiilor. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura permite dezvoltarea unor măsuri şi acţiuni integrate şi durabile, care creează premise reale pentru realizarea celorlalte direcţii ale Programului SAPARD (diversificarea activităţilor economice, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, investiţii în exploataţiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenta unei infrastructuri minimale este o preconditie a reusitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Pentru a atinge obiectivele propuse, vor fi susţinute următoarele submasuri ce vor putea dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte: 1. Infrastructura tehnico-edilitară Drumuri în zonele rurale. In cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - Construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeţene şi naţionale şi la reţeaua de cai ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum în conformitate cu stipularile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, telecomunicaţii). Alimentarea cu apa în sistem centralizat în zonele rurale In cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - Construirea unor lucrări noi de alimentare cu apa şi extinderea si/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aductiune, staţie de tratare, rezervor de inmagazinare, staţii de pompare, reţea de distribuţie. La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, drum de acces, telecomunicaţii, apa, canal). Canalizări în sistem centralizat în zonele rurale In cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - Construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea si/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: reţea de canale colectoare a apelor uzate menajere, staţia de epurare, staţia de pompare şi canale de evacuare a apelor epurate (tratate în staţii de epurare); La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, drum de acces, telecomunicaţii, apa, canal). 2. Infrastructura de prevenire şi de protecţie impotriva inundatiilor In cadrul acestei măsuri proiectele vor cuprinde următoarele categorii de lucrări: - reabilitarea şi consolidarea malurilor şi digurilor din zonele afectate de inundatii şi din cele cu risc la inundatii; lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor indiguite, atât la Dunare, cat şi pe râurile interioare, şi de asemenea combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspiraţie si/sau refulare ale staţiilor de pompare amplasate la Dunare; - menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces din incintele indiguite, prin reţeaua de canale; - reabilitarea unor construcţii hidrotehnice din zonele afectate de inundatii şi din cele cu risc la inundatii; lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare a viiturilor şi de protecţie a localităţilor şi terenurilor agricole din zona respectiva. De asemenea, se au în vedere consolidarea şi reabilitarea supratraversarii (estacada) unei conducte de alimentare cu apa de irigaţii afectată de eroziunile din albie ca urmare a viiturilor produse în perioada 2002-2005; - plantaţii forestiere, constituite în zone de protecţie şi consolidare, cu speciile prezentate în anexa nr. 2. - regularizarea scurgerilor pe versanţi; - stabilizarea terenurilor cu alunecări; - eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coasta de colectare a precipitatiilor şi conducerea acestora în emisarii naturali; - amenajarea vailor şi ravenelor prin realizarea unor construcţii hidrotehnice adecvate; 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Trebuie sa se demonstreze utilitatea tehnica şi funcţională a proiectelor prin memoriu justificativ şi studiu de fezabilitate; - La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale conforme cu legislaţia Uniunii Europene; aceste materiale trebuie sa fie în concordanta cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare si, respectiv Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare; - Proiectul trebuie sa se încadreze în priorităţile propuse prin PUG - Planul de Urbanism General şi Planurile de Amenajare a Teritoriului; - Regimul juridic al terenului pe care se executa lucrarea trebuie sa fie inclus în proprietate publica; Specifice 1. Infrastructura tehnico-edilitară - Beneficiarul proiectului se angajează sa elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului; - Hotărârea Consiliului comunei beneficiare privind necesitatea investiţiei; - Hotărârea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de întreţinere. Pentru submasura Drumuri în zonele rurale - Proiectele realizate în cadrul acestei submasuri sa nu permită construirea drumurilor de pământ; - Proiectele trebuie sa-si demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu cele din legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendata şi completată de Directiva 97/11/CE; - Proiectele propuse trebuie sa respecte prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a normelor tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice în vigoare; - Proiectele trebuie sa includă amenajarea prin imbracaminti adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ; - Proiectele trebuie sa propună drumuri publice cu un profil transversal şi o structura a sistemului rutier, corespunzător categoriei functionale şi clasei tehnice respective; - Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie sa prevadă ca după aplicarea stratului de piatra, operaţiunile de impermeabilizare sa fie realizate în conformitate cu legislaţia naţionala; - Proiectele trebuie sa prevadă ca realizarea colectării apelor provenite din precipitatii se va face prin rigole, santuri şi podeţe de descărcare; Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zonele rurale: - Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care sa confirme existenta sursei de apa în cantitatea suficienta pentru investiţii noi şi extindere, iar pentru modernizări existenta sursei de apa se justifica numai prin memoriu justificativ; - Proiectele trebuie sa-si demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendata şi completată de Directiva 97/11/CE; - Inmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise; - Pomparea în reţeaua publica a apei din fantanile existente în vatra satului sa nu fie permisă, fără a fi trecută prin staţia de tratare; - Sa se folosească numai aductiuni închise; - Pentru toate tipurile de captare (subterana, izvoare, de suprafaţa) sa fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecţie sanitară în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologica; - Populaţia deservită sa fie de minim 500 locuitori. Pentru submasura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale: - Sunt permise numai proiectele care rezolva evacuarea substanţelor reţinute în reţeaua de canalizare si/sau evacuarea namolului rezultat din staţiile de tratarea apei; - Proiectele trebuie sa-si demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendata şi completată de Directiva 97/11/CE; - Populaţia deservită: minim 500 locuitori. 2. Infrastructura de prevenire şi de protecţie impotriva inundatiilor - Sa fie respectate prevederile şi standardele legale privind studiul de impact asupra mediului; - Sa existe proiectul tehnic. Investiţiile eligibile sunt: - Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; - Achiziţii de mijloace informatice şi software pentru monitorizarea proceselor de exploatare şi controlul calităţii acestora; - Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziţii de patente şi licenţe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea unui proiect, direct legate de măsura, care sa nu depăşească 12% din costul total eligibil al proiectului. Instalaţiile şi echipamentele trebuie sa fie noi şi trebuie sa fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările Candidate, (conform punctului 8 (14) din secţiunea F din Acordul Multianual de Finanţare) şi în conformitate cu normele Uniunii Europe inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor toxice. Investiţiile eligibile sunt specificate mai sus, precum şi în Ordinul pentru implementarea măsurii. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dacă ele întrunesc cerinţele stipulate în art. 4 Secţiunea B a Acordului Multianual de Finanţare încheiat între Uniunea Europeană şi România, semnat la 2 februarie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001. Numai cheltuielile plătite de Agenţie de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenţiei pentru aceasta măsura sau de la data (datele) specificată(e), vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul sa fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie sa fie originare din Uniunea Europeană sau din ţările menţionate la art. 14 pct. 2.7 Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare; în aceste condiţii, beneficiarul final trebuie sa fie capabil sa confirme provenienta inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor menţionate în art. 4, "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secţiunea B "Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanţare, la care se adauga: - Achiziţionarea de mijloace de transport. 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii: 1. Infrastructura tehnico-edilitară Generale
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiecte amplasate în zone defavorizate (anexa 3) │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiecte având o valoare totală mai mare 250.000 EURO │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiectele sunt amplasate │Max. 15│
│-- în zonele prioritare în care se aplica una din măsurile 1.1; 3.1,│ 10 │
│3.4 şi 3.5; │ │
│-- în zonele prioritare în care se aplica una din măsurile 1.1; 3.1,│ │
│3.4 şi 3.5 şi care deservesc în zona rurală obiective culturale şi │ 15 │
│turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de │ │
│amenajare a teritoriului naţional Secţiunea III, zone protejate │ │
│amplasate de-a lungul traseului. │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Existenta unei donaţii financiare private pentru acoperirea │Max. 10│
│parţială a cheltuielilor neeligibile: │ │
│-- 5%-10% din valoarea eligibilă a proiectului; │ 5 │
│-- mai mult de 10% din valoarea eligibilă a proiectului │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Numărul de localităţi care beneficiază de proiect: │Max. 15│
│2 localităţi; │ 5 │
│3 localităţi; │ 10 │
│4 sau mai multe; │ 15 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiecte care au proiectul tehnic întocmit şi pot începe imediat │ 10 │
│după semnarea contractului. │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│TOTAL (maxim) │ 70 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘
Specifice Pentru submasura Drumuri în zonele rurale
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiecte care asigura legătura cu drumurile judeţene, cu cele │ 10 │
│naţionale şi cu reţeaua de cai ferate sau cu cele executate în │ │
│cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca Mondială, şi altele asemenea. │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiectele pentru drumurile existente care sunt în proporţie de │ 15 │
│minim 80% din pământ şi proiectele pentru drumuri pe noi │ │
│amplasamente. │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Drumurile care facilitează accesul sau deservesc obiective │ 5 │
│turistice naţionale Legea nr. 5/12.04.2000 privind aprobarea │ │
│Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - │ │
│zone protejate amplasate de-a lungul traseului; │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│TOTAL SUBMASURA │ 30 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘
Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zone rurale
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiecte în zone în care sursele de apa tradiţionale (fantani, │Max. 15│
│puţuri) sunt: │ 10 │
│-- Insuficiente sau suficiente şi poluate; │ 15 │
│-- Poluate şi insuficiente │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiecte care deservesc o populaţie mai mare de 2.500 locuitori. │ 15 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│TOTAL SUBMASURA │ 30 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────-┘
Pentru submasura Canalizare în zonele rurale
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI │Punctaj│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiecte care cuprind reţea de canalizare: │Max. 15│
│-- Mixtă (pluviala şi menajera) │ 10 │
│-- Reţele separate (pluviale şi menajere); │ 15 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│- Proiecte care deservesc o populaţie mai mare de 2.500 locuitori; │ 15 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│TOTAL SUBMASURA │ 30 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘
Nota Criteriile de selecţie nu se aplica în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16, Secţiunea A din MAFA. 7. BENEFICIARI 1. Infrastructura tehnico-edilitară Consiliile locale comunale Asociaţii cu statut juridic între consiliile locale comunale. Beneficiarii publici se vor angaja sa realizeze lucrările în conformitate cu Acordul Multianual de Finanţare. 2. Infrastructura de prevenire şi de protecţie impotriva inundatiilor Administraţia Naţionala a Imbunatatirilor Funciare 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA IN VIGOARE Lista actelor normative în vigoare, referitoare la măsura şi submasurile în cauza este prezentată în capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele publice sunt proiecte de infrastructura, care nu generează venituri substanţiale, în consecinţa aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructura care nu sunt de natura sa genereze venituri substanţiale, sunt acele proiecte la care valoarea neta curenta a fluxului venituri viitoare, mai puţin costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mica decât 25% din costul total al investiţiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcţionarea investiţiei, inclusiv costurile de întreţinere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuţia publica este de 100% din costul total eligibil. In cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte pentru Infrastructura tehnico-edilitară a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100.000 EURO şi 1.000.000 EURO. Un beneficiar poate primi ajutor pe perioada derulării programului SAPARD, de maxim 2 ori în limita sumei maxime eligibile a măsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundatii în perioada aprilie-septembrie 2005. Prioritizarea proiectelor de infrastructura tehnico-edilitară: 1. se vor selecta şi contracta proiectele aflate în lista de aşteptare a Agenţiei SAPARD, eligibile şi selectate, fără finanţare, amplasate în satele prevăzute în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75. 2. In limita fondurilor disponibile se vor selecta şi contracta proiecte noi care sunt amplasate în satele prevăzute în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75. In cazul în care exista mai mult de un sat implicat într-un proiect, toate satele trebuie sa fie localizate în zona afectată pentru a se putea plati o contribuţie comunitară mai mare. Planul financiar şi sursele de finanţare totale alocate acestei măsuri, sunt prezentate în Capitolul VI Alocarile financiare pentru măsurile SAPARD (pag. 357). In completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga suma a dobânzii provenită din conturile Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri în concordanta cu prevederile articolului 10 paragraful 3 al Secţiunii A din Acordul Multianual de Finanţare. Comitetul de Monitorizare şi Comisia vor fi informati regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanţate din dobânda vor fi distinct evidenţiate şi vor primi cofinanţare comunitară numai din aceasta dobânda. Bugetul indicativ pe submasuri
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ SUBMASURA │% din măsura│
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Drumuri în zonele rurale │ 50 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Alimentare cu apa │ 35 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Canalizare în zonele rurale │ 9,6 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Infrastructura de prevenire şi de protecţie impotriva │ 5,4 │
│inundatiilor │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│TOTAL │ 100 │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează: - Minim 25% contribuţie naţionala (bugetul naţional sau local); - Pana la 75% contribuţie comunitară. Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanţiale. Activităţile eligibile ale proiectului se vor desfăşura după semnarea contractului, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi tehnice, în limita procentului aprobat în măsura. Plata sprijinului financiar va fi făcuta pe baza de documente justificative care sa probeze ca plăţile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar. Luându-se în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcuta într-o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum 5 transe. Prevederile art. 16(1) şi 16(1)(a), Secţiunea A din MAFA se vor aplica numai pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitară şi numai pentru cele amplasate în satele incluse în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75. Prevederile art. 16(1) şi 16(1)(a), Secţiunea A din MAFA nu se aplica pentru proiectele din cadrul submasurii Infrastructura de prevenire şi de protecţie impotriva inundatiilor. Pentru proiectele de investiţii la care se aplica art. 16(1) şi 16(1)(a), Secţiunea A din MAFA, rata de intervenţie este: - 85% contribuţia UE - 15% contribuţie buget naţional Aceste dispoziţii se vor aplica pentru proiectele aprobate pana la data de 30 iunie 2006. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul de infrastructura tehnico-edilitară va fi amplasat în spaţiul rural definit conform legii, în cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit oraşe, se accepta proiectele cu condiţia ca aceasta schimbare sa fi survenit după semnarea contractului de finanţare. Proiectele de infrastructura tehnico-edilitară la care se aplica art. 16(1) şi 16(1)(a), Secţiunea A din MAFA sunt amplasate în satele prezentate în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75. Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie sa se suprapuna cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 11. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informati despre condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - Anunţ public, prin mijloacele mass-media; - Distribuirea de broşuri de informare; - Seminarii; - Intalniri cu potenţialii beneficiari. 12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT SI IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: Număr de proiecte: 724 Număr de locuitori: 342.000 Număr de comune: 880 Drumuri în spaţiul rural: Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1500 Număr de comune: 380 Apa potabilă Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370 Număr de km de conducte: 3.100 Număr de staţii de pompare: 500 Număr de rezervoare apa potabilă: 500 Apa reziduala în spaţiul rural: Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130 Număr de km de conducte: 1.300 Număr de staţii de pompare: 300 Număr de staţii de epurare: 100 Infrastructura de prevenire şi de protecţie impotriva inundatiilor Număr de proiecte: 24 Număr km reconstrucţie dig: 0,5 Număr km protecţie mal: 2,3 Număr km restabilire mal: 1,7 Număr km reprofilare dig: 14,5 Suprafaţa (ha) cu lucrări de prevenire a inundatiilor: 2.685 Suprafaţa (ha) cu lucrări de prevenire a inundatiilor pe terenuri în panta: 800 Număr de km de reabilitare şi consolidare ravene şi vai: 101 Indicatori de rezultat - Procentul de exploataţii/gospodării/afaceri care au acces la infrastructura beneficiind de asistenta (%): creste cu 50% - Creşterea frecvenţei turistice în zonele rurale (număr de turişti şi durata sejururilor) Protecţia mediului - Produsele reziduale/canalizarile de apa reziduala/tratarea apelor uzate în staţii de tratare ca rezultat al acţiunilor asistate (creşterea procentului volumului apei tratate şi creşterea numărului de exploataţii/gospodării deservite). Indicatori de impact Menţinerea populaţiei în zonele rurale - Evoluţia numărului de locuitori Locurile de munca şi impactul social - Numărul de locuri de munca create: - în perioada execuţiei proiectului: 14.400 - locuri de munca permanente: 1.400 Indicatorii de impact şi rezultat vor fi imbunatatiti substanţial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: - Studiul de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea Normelor metodologice privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publica de servicii, cu completările ulterioare; - Pentru proiectele de Infrastructura tehnico-edilitară hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiţiei. - Pentru proiectele de Infrastructura tehnico-edilitară decizia consiliului local care sa ateste ca lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiţiei. Respectiva Decizie a consiliului local va trebui sa menţioneze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către Primărie; - Certificatul de urbanism conţinând lista avizelor necesare pentru demararea investiţiei; - Fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala conformă cu legislaţia Uniunii Europene; - Declaraţie pe propria răspundere din care sa rezulte ca aplicantul nu beneficiază pentru acelaşi proiect şi de o alta finanţare naţionala sau comunitară; - Avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate care sa ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţionala numai pentru proiectele de apa şi canalizare. - Pentru proiectele de Infrastructura tehnico-edilitară hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreţinere; - Pentru proiectele de Infrastructura tehnico-edilitară hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însuşire a unui proiect tehnic deja întocmit; - Pentru proiectele de infrastructura de prevenire şi de protecţie impotriva inundatiilor trebuie proiectul tehnic aprobat. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - beneficiarii trebuie sa menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiunile privitoare la respectiva investiţie; - la momentul depunerii cererii de finanţare, localitatea sa fie cuprinsă în codul SIRUTA; - un beneficiar poate primi un ajutor de doua ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submasurii fără a lua în considerare proiectele afectate de inundatii în perioada aprilie-septembrie 2005; - beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completa a proiectului anterior; - beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe). 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE - Agenţia SAPARD - reprezintă în România autoritatea de implementare. - Serviciile tehnice de verificare pe teren plati - sunt unităţile specializate din cadrul Agenţiei SAPARD. ANEXA 1 la fişa tehnică pentru măsura 2.1
Situaţia zonelor defavorizate
┌────┬─────────────────────────────────────┬───────────────┬─────────────────┐
│Nr. │ Zona │ Judeţul │ Act normativ │
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 1. │Zona miniera Brad │Hunedoara │H.G. nr. 991/1998│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 2. │Zona miniera Valea Jiului │Hunedoara │H.G. nr. 992/1998│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 3. │Zona miniera Balan │Harghita │H.G. nr. 993/1998│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 4. │Zona miniera Albeni │Gorj │H.G. nr. 191/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 5. │Zona miniera Schela │Gorj │H.G. nr. 192/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 6. │Zona miniera Motru Rovinari │Gorj │H.G. nr. 193/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 7. │Zona miniera Stei Nucet │Bihor │H.G. nr. 194/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 8. │Zona miniera Suncuiusi-Dobreşti- │Bihor │H.G. nr. 195/1999│
│ │Vadul Crişului │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ 9. │Zona miniera Popeşti-Derna-Aleşd │Bihor │H.G. nr. 196/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│10. │Zona miniera Rusca Montană │Caras Severin │H.G. nr. 197/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│11. │Zona miniera Bocsa │Caras Severin │H.G. nr. 198/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│12. │Zona miniera Moldova Noua-Anina │Caras Severin │H.G. nr. 199/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│13. │Zona miniera Ip │Sălaj │H.G. nr. 200/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│14. │Zona miniera Hida-Surduc-Jibou │Sălaj │H.G. nr. 201/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│15. │Zona miniera Sărmăşag-Chiejd Bobota │Sălaj │H.G. nr. 202/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│16. │Zona miniera Baia Mare │Maramureş │H.G. nr. 203/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│17. │Zona miniera Borşa Vişeu │Maramureş │H.G. nr. 204/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│18. │Zona miniera Filipeşti │Prahova │H.G. nr. 205/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│19. │Zona miniera Ceptura │Prahova │H.G. nr. 206/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│20. │Zona miniera Comăneşti │Bacău │H.G. nr. 207/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│21. │Zona miniera Bucovina │Suceava │H.G. nr. 208/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│22. │Zona miniera Bara Olt │Covasna │H.G. nr. 209/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│23. │Zona miniera Altan-Tepe │Tulcea │H.G. nr. 210/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│24. │Zona miniera Rodna │Bistriţa Năsăud│H.G. nr. 640/1999│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│25. │Zona miniera Apuseni │Alba │H.G. nr. 813/1999│
└────┴─────────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────────┘
ANEXA 2 la fişa tehnică pentru măsura 2.1 LISTA arborilor şi arbuştilor utilizaţi pentru consolidarea malurilor şi a digurilor 1. Acer tataricum 2. Taxodium distichum 3. Hippophae rhamnoides 4. Tamarix ramosissima 5. Morus alba (nigra) 6. Fraxinus excelsior 7. Fraxinus americana 8. Fraxinus pennsylvanica 9. Fraxinus angustifolia 10. Fraxinus pallissae 11. Gleditsia triacanthos 12. Acer campestre 13. Populus alba 14. Populus euramericana 15. Populus canescens 16. Pirus pyraster 17. Salix alba 18. Robinia pseudacacia 19. Elae agnus angustifolia 20. Quercus robur 21. Quercus pedunculiflora 22. Ulmus minor 23. Ulmus pumila 24. Ulmus laevis ANEXA 3 la fişa tehnica pentru măsura 2.1 LISTA proiectelor propuse sa fie finanţate în cadrul submasurii Infrastructura de prevenire şi protecţie impotriva inundatiilor
┌────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Denumire proiect │
│crt.│ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1.│Reabilitarea lucrărilor de apărare impotriva inundatiilor la Dunare, in│
│ │incinta Olteniţa-Surlari-Dorobanţu, km 422-426, judeţul Călăraşi │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2.│Consolidarea bratului Macin/Dunare şi combaterea eroziunii de mal, │
│ │km 83+650, judeţul Constanta │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3.│Consolidare de mal Borcea/Dunarea în zona Luciu-Giugeni, judeţul │
│ │Ialomiţa │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4.│Reabilitarea lucrărilor de apărare în zona Breţcu-Ojdula, judeţul │
│ │Covasna │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5.│Consolidare şi reabilitare supratra-versare (estacada) rau Buzău, jud. │
│ │Buzău │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6.│Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Somuz I, judeţul │
│ │Suceava │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7.│Lucrări de prevenire şi combatere a alunecarilor de teren în zona │
│ │Păuşeşti-Maglas primul nivel, jud. Valcea │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8.│Lucrări de consolidare a zonelor cu alunecări şi reabilitarea │
│ │amenajărilor existente pt. regulariz. scurgerilor de apa pe vers. în │
│ │Bistriţa, sbz Romani, zona Orbie-Buhuşi, jud. Bacău │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9.│Protecţia digului incintei Insula Mare a Brăilei impotriva eroziunilor │
│ │de mal în zona Salcia Grădina, pe bratul Macin, jud. Brăila │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 10.│Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Grăniceşti, jud. │
│ │Suceava │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 11.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundatii şi regularizarea │
│ │scurgerilor de apa pe versanţi în BH Ampoi, zona Patrunjeni, oraş │
│ │Zlatna, jud. Alba │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 12.│Lucrări de prevenire şi combatere a alunecarilor de teren în BH Someşul│
│ │Mic, subbazin Bontida, jud. Cluj │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 13.│Amenajarea terenurilor alunecate în zona localităţii Brateş-Bala, jud. │
│ │Mehedinţi │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 14.│Prevenirea şi combaterea alunecarilor de teren şi a excesului de │
│ │umiditate în bazinul hidrografic Topolnita, zona Gornovita Costeşti, │
│ │jud. Mehedinţi │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 15.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundatii în subbazinul Valea │
│ │Tarsei mal stâng, zona Breaza, jud. Prahova │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 16.│Completarea şi extinderea lucrărilor de amenajare a terenurilor în │
│ │panta afectate de alunecări, din zona de nord a municipiului Mediaş, │
│ │jud. Sibiu │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 17.│Lucrări de consolidare şi amenajare a torentului Vuţcani, jud. Vaslui │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 18.│Amenajare terenuri pentru prevenire inundatii în bazinul hidrografic │
│ │Sitna, subbazinul Burla, perimetrul V - Suliţa, jud. Botoşani │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 19.│Amenajarea terenurilor afectate de alunecări în zona Sudiţi - oraş │
│ │Fieni, jud. Dâmboviţa │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 20.│Lucrări de prevenire şi combatere a alunecarilor de teren în zona │
│ │Rediu-Aldei, jud. Vaslui │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 21.│Amenajarea terenurilor alunecate şi eliminarea excesului de umiditate │
│ │în zona localităţilor Poiana Măgura-Câmpia, jud. Sălaj │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 22.│Reabilitarea lucrărilor de prevenire a inundatiilor şi regularizarea │
│ │scurgerilor pe versanţi în bazinul Curciu-Darlos, jud. Sibiu │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 23.│Reabilitarea şi completarea lucrării de prevenire a inundatiilor pe │
│ │torent Dodesti, sistem hidroameliorativ Elan, jud. Vaslui │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 24.│Lucrări de prevenire şi combatere a alunecarilor de teren din zona │
│ │bazinului hidrografic Prut, subbazin Valea lui Ivan, jud. Vaslui │
└────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA 4 FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.1 INVESTIŢII ÎN EXPLOATAŢIILE AGRICOLE 1. MOTIVATIE - Prin aplicarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu completările ulterioare, s-au pus bazele proprietăţii private şi a generalizarii proprietăţii private în agricultura. Astfel, dacă prin Legea nr. 18/1991 suprafaţa maxima restituită era de 10 ha, prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, suprafaţa care se restituie este de maxim 50 ha. De asemenea prin Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, persoanele fizice şi juridice pot dobândi/achiziţiona pana la maxim 200 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie. - Exploataţiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confrunta cu o dotare insuficienta, formată în principal din tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole cu un grad ridicat de uzura fizica şi morala. - Patrimoniul pomi-viticol actual, deşi este apropiat ca suprafaţa celui existent în 1990, prezintă fenomenul de imbatranire a unor plantaţii precum şi cel de distrugere datorită atât calamităţilor naturale din ultimii ani cat şi modului defectuos de cultivare a plantaţiilor de vii şi pomi. In 1996 din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu vita de vie nobila, iar diferenţa de 117,7 ha era cultivată cu diferiţi hibrizi productivi. - La unele plante tehnice şi culturi tradiţionale (sfecla de zahăr, rapita, ricin, in, cânepa, tutun, plante furajere, plante medicinale şi aromatice etc.) se constata o reducere a suprafeţelor de cultura şi a productiilor obţinute precum şi reducerea suprafeţei totale de sere incalzite de la 1656 ha în 1990 la 957 ha în 1999 din care 282 ha aparţin sectorului privat. Transferarea animalelor slab performanţe de la fostele cooperative agricole de producţie în sectorul privat, conduce la necesitatea achiziţionării unor efective matca performanţe precum şi asigurării condiţiilor pentru aplicarea unor tehnologii performanţe de creştere şi de întreţinere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie sa respecte condiţiile de protecţie a mediului ambiant şi a cadrului natural. Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătăţirea septelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juniei cu înalt potenţial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD). Nota In România sunt 6 centre aparţinând de SC "SEMTEST" pentru testarea taurilor, în funcţie de performanţe şi pedigree, în ceea ce priveşte reproductia şi materialul seminal. Însămânţarea artificială se face prin Asociaţia Crescătorilor de Taurine din România. Agenţia Naţionala pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigura prin unităţile sale teritoriale reproductia naturala şi respectarea Planului de îmbunătăţire la nivel naţional. Circa 20% din totalul fermierilor au vârsta mai mare de 65 ani. In acelaşi timp, foarte putini tineri au condiţii reale sa se stabilească în mediul rural şi sa devină managerii unor exploataţii agricole. Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potenţialului producţiei vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia. In strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă şi calitativă a productiilor vegetale şi animale în vederea ameliorării exploataţiilor agricole şi refacerii potenţialului producţiei vegetale şi animale (îmbunătăţirea calităţii, igienei, creşterea condiţiilor de bunastare a animalelor, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi a condiţiilor de mediu), diversificarea productiilor atât în sectorul vegetal cat şi în cel al creşterii animalelor în vederea utilizării mai bune a potenţialului existent, a creşterii veniturilor producătorilor agricoli. Investiţiile în exploataţiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea şi reinoirea parcului de tractoare şi utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele, care au un potenţial genetic ridicat, modernizarea şi reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor şi fermelor de creşterea animalelor existente. In anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundatii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundatii de mai multe ori. Estimarea pagubelor datorate inundatiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 Secţiunea A, din Acordul Multianual de Finanţare autorităţile romane au decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundatii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare sa fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1.512/2005, cu modificările ulterioare. Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fişa de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructura rurală (35 puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (10 puncte), infrastructura forestieră şi de protecţie impotriva inundatiilor (10 puncte). Din datele existente au rezultat ca au fost afectate 3.755 sate, din 1.277 comune acoperind toate judeţele tarii, cu gradul de afectare după cum urmează:
┌──────────────────────────────────────┬──────────────────┐
│ Gradul de afectare │ % │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│ 5% - 10% │ 27,1 │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│ 10% - 30% │ 29,6 │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│ mai mare de 30% │ 3,1 │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────┘
Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constata ca în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influente substanţial negative asupra desfăşurării activităţii economice şi a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectiva. In situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai a locuitorilor din zona respectiva. In situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. - Prevederile la art. 16(1), 16(1)(a), Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA) se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în Cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77. - Prevederile la art. 16(1), 16(1)(a), Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA) se vor aplica pentru toţi pentru potenţialii beneficiari care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atesta ca au suferit pagube, document emis de Comitetul*) local pentru situaţii de urgenta, la nivel comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta atesta ca potenţialul beneficiarul a suferit pagube ca urmare a inundatiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în Cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76._____________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. 2. OBIECTIVE Obiective generale - In baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul financiar pentru investiţii în exploataţii agricole private, vegetale şi de creştere a animalelor, asigurând raţionalizarea şi reorientarea producţiei pentru creşterea calităţii produselor obţinute prin aplicarea unor tehnologii competitive şi care ar putea limita poluarea asupra mediului înconjurător. - Aceasta măsura va contribui la îmbunătăţirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activităţile agricole prin îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţa şi munca, precum şi la asigurarea condiţiilor de igiena şi bunastare a animalelor. - Implementarea măsurii se va face respectând prevederile Articolului 2 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi va asigura condiţiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploataţiile agricole. Obiective specifice - sa modernizeze tehnologiile de cultura şi sa reducă costurile de producţie; - sa diversifice producţia şi sa imbunatateasca calitatea produselor agricole româneşti; - sa asigure îmbunătăţirea raselor, respectarea condiţiilor de igiena şi de întreţinere a animalelor; - sa reducă pierderile de producţie şi sa crească eficienta exploataţiilor agricole; - sa promoveze diversificarea activităţilor agricole pentru a asigura o mai buna utilizare a forţei de munca în agricultura; - sa asigure o mai buna valorificare a potenţialului agricol al fiecărei zone; - sa faciliteze transferul exploataţiilor agricole către tineri; - sa protejeze, sa conserve şi sa imbunatateasca mediul înconjurător natural, sa asigure refacerea şi conservarea calităţii solului; - sa stimuleze concurenta. Obiective operaţionale - promovarea investiţiilor în sectorul animal şi vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătăţirea construcţiilor fermei (pentru sectorul vegetal şi animal), investiţii în noi maşini si/sau animale cu valoare genetica ridicată, refacerea şi ameliorarea plantaţiilor de pomi şi vita de vie. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura trebuie sa se coreleze cu următoarele măsuri: - Îmbunătăţirea structurilor pentru calitate, control sanitar-veterinar, fitosanitar şi al calităţii produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor; - Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole; - Metode agricole de producţie proiectate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural; - Constituirea grupurilor de producători; - Managementul resurselor de apa pentru agricultura; - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale; - Asistenta tehnica. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Proiectele eligibile trebuie sa se refere la: Ferme de producţie vegetala Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin: - Achiziţia de echipament necesar pentru modernizarea exploataţiilor din sectorul vegetal prin dotarea acestora cu: tractoare, combine, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente agricole inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condiţionarea, şi depozitarea produselor agricole obţinute şi prelucrate în cadrul fermei, instalaţii de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale; - Reabilitarea plantaţiilor pomicole (cu schimbarea structurii pomilor fructiferi) prin achiziţionarea de material săditor, precum şi lucrări executate de terţi pentru destelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia ingrasarii solului; - Reabilitarea plantaţiilor viticole (reconversie, înlocuirea viţei de vie imbatranita si/sau slab productiva precum şi a hibrizilor de vita de vie numai cu soiuri nobile) pe suprafeţele existente, fără creşterea suprafeţei totale cultivată cu vita de vie, prin achiziţionarea de material săditor, înfiinţare şcoli de vita de vie (complex de depozitare la frig şi fortare la cald, hala de altoire, maşini şi utilaje agricole, magazie şi depozit materiale), precum şi lucrări executate de terţi pentru destelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia ingrasarii solului; - Investiţii în ferme vegetale prin modernizarea şi extinderea clădirilor şi utilităţilor (alimentare cu apa, energie electrica, energie termica, evacuarea deşeurilor, canalizare, şi altele asemenea) şi completarea cu o serie de construcţii necesare pentru producţia agricolă (spaţii de sortare şi depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, împrejmuire, şi altele asemenea); - Modernizarea şi construirea de sere noi, realizate din structuri metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de irigat, inclusiv asigurarea utilităţilor: alimentare cu apa, energie electrica, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate şi altele asemenea, pentru a respecta condiţiile de protecţie a mediului înconjurător. Ferme pentru creşterea animalelor şi pasarilor Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile pentru creşterea animalelor şi a pasarilor, prin: - Achiziţionarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potenţial genetic, cu menţionarea originii (pedigree), a provenientei şi înregistrarea la unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie^1), (cu excepţia pasarilor) precum şi achiziţionarea de material seminal de calitate;_____________ ^1) Agenţia Naţionala pentru Ameliorare, Reproducere şi Selecţie asigura prin unităţile teritoriale reproductia naturala şi respectarea Planului de Ameliorare la nivel naţional. - Dotarea cu tractoare, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente pentru efectuarea activităţilor din fermele de creştere a animalelor; - Înfiinţarea fermelor de creştere a animalelor şi pasarilor, modernizarea celor existente precum şi completarea cu alte construcţii şi utilităţi: padocuri, fanare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejecţii, staţii de epurare, instalaţii pentru producerea şi dozarea furajelor complexe, sali de muls şi de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalaţii de alimentare cu apa, reţele de canalizare, instalaţii electrice, împrejmuire, etc. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, cu excepţia modernizărilor de sere care se pot amplasa şi în urban, dacă au asigurate sursele de încălzire. - Trebuie sa se demonstreze viabilitatea economico-financiară a fermei.*)_____________ *) Prin viabilitatea economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie sa demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic şi ca generează un venit net semnificativ (nu mai puţin de 5%) - Înaintea începerii investiţiei, fermele trebuie sa fie în acord cu standardele naţionale, iar la finalizarea investiţiei, pentru proiectele a căror valoare este: -- 500.000 Euro investiţia trebuie sa fie în acord cu legislaţia sanitar veterinara, fitosanitare, de igiena şi bunastare a animalelor şi de mediu ale Uniunii Europene -- 500.000 Euro ferma trebuie sa fie în acord cu legislaţia sanitar veterinara, fitosanitare, de igiena şi bunastare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene. - Sprijinul financiar cu o valoare > 500.000 Euro se acorda numai proiectelor al căror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasarilor. - Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioada de minim 10 ani, sau de minim 5 ani în cazul altor tipuri de investiţii care nu prevăd construcţii. - Proiectul sa prevadă distinct cantităţile destinate comercializării şi sa conţină date privind piaţa şi potenţialii clienţi. - Existenta co-finanţării trebuie certificată. - Beneficiarii (persoane fizice si/sau responsabilii tehnici) trebuie sa dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc sa îl initieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente care sa certifice faptul ca beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diploma sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere, ca responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, pana la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului. - Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi obligaţii restante fata de bugetul de stat, fata de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii eliberate de către autorităţile fiscale. - In satele cu grad de afectare mai mare de 30% (Cap. VIII din PNADR - anexa nr. 77) vor fi aplicate dispoziţiile art. 16(1) şi 16(1)(a), secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: -- Investiţii de modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri. - In satele cu grad de afectare între 10% şi 30% (Cap. VIII din PNADR - anexa nr. 76) vor fi aplicate prevederile art. 16(1) şi 16(1)(a), secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: -- Investiţii de modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstreaza ca au fost afectaţi de inundatii. Documentul va fi emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenta la nivel de comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta demonstreaza ca potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundatiilor din perioada aprilie-septembrie 2005. Specifice - Plantaţiile viticole se realizează pe suprafeţe existente, fără creşterea acestora, înlocuind vita de vie imbatranita sau slab productiva şi hibrizii de vita de vie numai cu soiuri nobile; - Şcolile de vita de vie vor avea o suprafaţa minima de 1 ha cu 160.000 butaşi altoiti şi 48.000 vite altoite; - Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi şi de vita de vie, care sunt: -- înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; -- înregistrate în cataloagele Comunităţii Europene; -- prevăzute în listele furnizorilor din ţările comunitare, în care soiurile au o denumire clara şi o descriere suficient de amănunţită, provin dintr-un stat membru al Comunităţii Europene; -- materialul sa corespundă condiţiei de "calitate CE" sau normelor romane în vigoare. - Pentru achiziţiile de animale care reprezintă nuclee de reproducţie cu valoare genetica ridicată, beneficiarul trebuie sa prezinte certificate de origine şi productivitate. - Achiziţia iniţială de vaci/bivoliţe cu o înalta valoare potenţiala va fi făcuta din animale de reproducţie de rasa pura şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în Secţiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a tarii de origine şi va fi limitată la: -- Pentru producători agricoli individuali: 6 capete -- Pentru asociaţiile familiale: 20 capete -- Pentru companiile agricole/comerciale: 35 capete. - Achiziţia iniţială de scroafe cu o înalta valoare genetica va fi făcuta din animale de reproducţie de rasa pura şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în Secţiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a tarii de origine şi va fi limitată la: -- Pentru producători agricoli individuali: 20 capete; -- Pentru asociaţiile familiale: 50 capete; -- Pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete. - Achiziţia iniţială de oi/capre cu o înalta valoarea potenţiala va fi făcuta din animale de reproducţie de rasa pura şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în Secţiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a tarii de origine şi va fi limitată: -- Pentru producători agricoli individuali: 200 capete; -- Pentru asociaţiile familiale: 300 capete; -- Pentru companiile agricole/comerciale: 1400 capete. Achiziţia de animale cu valoare genetica ridicată nu va depăşi numărul total pe perioada implementării programului: -- Vaci/bivoliţe: 15.000 capete; -- Oi/capre: 50.000 capete; -- Scroafe: 23.000 capete. - Pentru creşterea animalelor, beneficiarul trebuie sa demonstreze ca are în exploatare suprafaţa de baza furajera minima (în funcţie de zona de cultura), necesară întreţinerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanta: -- vaci lapte 0,6 ha/cap; -- taurine la ingrasat 0,3 ha/cap; -- oi sau capre 0,06 ha/cap; -- berbecuti la ingrasat 0,04 ha/cap. - Pentru achiziţiile de animale, prin proiect, trebuie sa se dovedească ca exista sau sunt propuse sa se construiască adaposturi corespunzătoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere şi care vor respecta condiţiile veterinare, de bunastare a animalelor şi de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar şi acord de mediu care sa respecte prevederile NTPA 001 cu privire la conţinutul de poluanti a apelor uzate deversate în sursele de apa. Investiţiile eligibile sunt: - Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii" - Pot fi cheltuieli eligibile: a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente; b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente, pentru pregătirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcţii când acestea nu vor depăşi 3%; d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru aceasta măsura, sau data(tele) specificate în aceasta privinţa, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar. Pentru ca proiectul sa fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie sa fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate la Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare. Nu sunt eligibile: - Investiţiile eligibile şi neeligibile sunt conforme cu prevederile art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt detaliate în Ghidul Solicitantului. - Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectul va fi selectat şi evaluat în funcţie de următoarele criterii: Generale
┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Nr. │ CRITERII DE SELECŢIE │ Scor │
│crt.│ │(dacă da)│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 1.│Proiecte a căror valoare totală eligibilă este între 10,000 │ 20 │
│ │si 300,000 Euro; │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 2.│Proiecte care sunt susţinute de tineri fermieri (maxim 40 │ 10 │
│ │ani); │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 3.│Proiecte prezentate de grupuri de producători, sau membrii │ 15 │
│ │acestora │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 4.│Proiectul aplica tehnologii "prietenoase cu mediul"*) │ 15 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 5.│Proiectul asigura diversificarea producţiei, mai mult de 30% │ 10 │
│ │din venituri sa se obţină din diversificare. │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 6.│Proiecte*) care se încadrează în dimensiunile recomandate în │ 10 │
│ │Anexa 1/2; │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 7.│Proiecte*) ale căror amplasamente sunt situate în zonele cu │Maxim 15 │
│ │potenţial productiv conform Anexei 3 B: │ │
│ │a) potenţial ridicat │ 15 │
│ │b) potenţial mediu │ 10 │
│ │c) potenţial scăzut │ 5 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────-┼─────────┤
│ 8.│Proiecte*) care au construcţii existente si/sau animale cu │ 5 │
│ │înalt potenţial genetic, si/sau utilaje achiziţionate cu cel │ │
│ │mult 5 ani înainte şi care pot fi utilizate în fluxul │ │
│ │tehnologic │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ │TOTAL │ 100 │
└────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
Nota Criteriile de selecţie nu se aplica în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16(1) şi 16(1)(a), Secţiunea A din MAFA. *) Se vor promova atât pentru sectorul vegetal cat şi cel animal investiţii şi tehnologii "prietenoase cu mediul" care au un impact redus asupra mediului (zero sau pozitiv). Aceste tehnologii se definesc prin trei direcţii: 1. Intrari în ferma: a) Apa - sisteme de irigaţii cu consum redus de apa (de ex: prin irigaţii prin picurare); - sisteme de adapare a animalelor cu raţionalizarea consumului de apa şi minimalizarea pierderilor de apa (de ex: adăpători cu nivel constant); b) Sol - tehnologii de creştere şi menţinere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionale, inerbari etc.); c) Energie - investiţii în echipamente pentru utilizarea energiilor regenerabile (biogaz, solara, eoliana, geotermala etc.); d) Investiţii în conservarea resurselor genetice locale (vegetale şi animale); e) Investiţii în echipamente care sa asigure igiena şi bunăstarea animalelor în ferma; f) Investiţii în proiectarea ergonomico-ecologica a fermelor. 2. Procese în ferma: a) Investiţii în echipamente specifice agro-ecologice (echipament pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor şi dăunătorilor); b) Investiţii în echipamente de conservare a produselor din ferma. 3. Iesiri din ferma: a) Investiţii în echipamente care asigura managementul deşeurilor organice din ferma (bazine de stocare a purinului, platforme de compostare a gunoiului de grajd); b) Echipamente pentru încărcat, transport şi imprastiat gunoiul de grajd pe camp; c) Instalaţii de epurare a apelor uzate şi de reciclare a apei epurate; d) Instalaţii pentru producerea biogazului. 7. BENEFICIARI Beneficiarii vor fi: - Producătorii agricoli individuali; - Asociaţiile agricole familiale; - Societăţile agricole private/asociaţiile agricole cu personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura; - Societăţile comerciale agricole cu capital privat de cel puţin egal sau mai mare de 75% constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare; - Grupuri de producători. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA IN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţionala în vigoare sunt prezentate în capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de venituri. In cadrul acestui program vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000-500.000 EURO. Valoarea totală eligibilă poate sa ajungă la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasarilor, după realizarea investiţiei. Gradul de intervenţie este: - pentru proiectele din celelalte zone decât zona montană: 50% contribuţie privată, 50% contribuţie publica - pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 de ani din celelalte decât zona montană: 45% contribuţie privată, 55% contribuţie publica - pentru proiectele din zona montană 40% contribuţie privată, 60% contribuţie publica - pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 din zona montană 35% contribuţie privată, 65% contribuţie publica Contribuţia publica se suporta astfel: - 75% contribuţie SAPARD - 25% buget naţional In cadrul acestei măsuri, beneficiarul poate sa primească pana la de doua ori un sprijin, în perioada de 7 ani, pana la suma maxima stabilită în dispoziţiile financiare a măsurii. Bugetul indicativ al acestei măsurii, defalcat pe ani se găseşte în Capitolul VI Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din PNADR. BUGET INDICATIV PE SUBMĂSURI
┌─────────────────────────────────┬──────┬───────────────────────────────────┐
│ │ │ din care: │
│ │ ├───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│ │ │ % în │din care:│ % în │din care:│
│ │% din │ alte ├─────────┤ zona ├─────────┤
│ SUBMASURI │măsura│ zone │ % │montană│ % │
│ │ │ decât │realizate│ │realizate│
│ │ │ zona │de tineri│ │de tineri│
│ │ │montană│ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Culturi de camp │ 19 │ 17,2 │ 1,8 │ - │ - │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Horticultura (din care din │ 8 │ 6,4 │ 1,6 │ - │ - │
│floricultura 1,5%) │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Viticultura │ 8 │ 6,4 │ 1,6 │ - │ - │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Pomicultura │ 8 │ 5,12 │ 1,28 │ 1,28 │ 0,32 │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Sere │ 4 │ 3,2 │ 0,8 │ - │ - │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Ferme de vaci de lapte/bivoliţe │ 14 │ 7,84 │ 1,96 │ 3,36 │ 0,84 │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Creştere şi ingrasare de taurine │ 14 │ 7,84 │ 1,96 │ 3,36 │ 0,84 │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Ferme de oi/capre │ 3 │ 1,2 │ 0,3 │ 1,2 │ 0,3 │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Ingrasatorii de berbecuti │ 3 │ 2,4 │ 0,6 │ - │ - │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Ferme de porci │ 10 │ 8 │ 2 │ - │ - │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Ferme de păsări │ 5 │ 4 │ 1 │ - │ - │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Alte ferme vegetale şi de │ 4 │ 2,56 │ 0,64 │ 0,64 │ 0,16 │
│creştere a animalelor şi │ │ │ │ │ │
│pasarilor specializate în │ │ │ │ │ │
│obţinerea de produse pentru │ │ │ │ │ │
│consumul uman. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼──────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│TOTAL │ 100 │ 72,16 │ 15,54 │ 9,84 │ 2,46 │
└─────────────────────────────────┴──────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘
Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic, în limita aprobată pentru aceasta măsura. Plata sprijinului financiar se va face pe baza documentelor justificative care sa demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcuta într-o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maxim cinci transe. Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în CAP. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este: - 25% contribuţie privată - 75% contribuţie publica Pentru contribuţia publica, rata de intervenţie este: - 85% contribuţie UE - 15% contribuţie buget naţional Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate pana la data de 30 iunie 2006. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural al României, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare, cu excepţia modernizării serelor amplasate în zona urbana. Amplasarea proiectelor din zona montană va fi în acord cu legislaţia naţionala în vigoare.^1)_____________ ^1) Ordinul Comun nr. 328/321/2004 al Ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al Ministrului administraţiei şi internelor (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 758/2004, Partea I) pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană, în baza criteriilor de delimitare a zonei montane aprobate prin Hotărârea Guvernului 949/2002: a) zone cu condiţii climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste 600 m, b) pante de peste 20%, c) combinatia dintre a) şi b). Proiectele pentru care se aplica prevederile art. 16(1) şi 16(1)(a), Secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundatii în conformitate cu CAP. VIII din PNADR - anexelor nr. 76 şi 77. Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie sa se suprapuna cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 11. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiarii vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - Anunţ public în mass-media; - Distribuirea de broşuri de informare; - Seminarii locale; - Intalniri cu potenţialii beneficiari. 12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT SI DE IMPACT
Indicatori de realizare
Indicatori generali
Număr de proiecte 11.000
din care ponderea "investiţiilor verzi"*) 20%
Număr de beneficiari 11.000
din care număr de tineri agricultori sprijiniti 2.400
_____________
*) "Investiţiile verzi" sunt investiţiile care au ca scop protecţia si
îmbunătăţirea mediului precum şi a igienei şi bunastarii animalelor
Repartizare geografică
Număr de proiecte în zone defavorizate definite in
conformitate cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.
24/1998 (republicată) privind zonele defavorizate 2.400
Repartizare pe sectoare de producţie - număr de proiecte
Producţia vegetala
Culturi de camp 2.300
Horticultura 900
Viticultura 800
Pomicultura 800
Sere 100
Ferme de creştere a animalelor şi pasarilor
Animale pentru lapte 1.500
Creştere şi ingrasare taurine 1.500
Creştere oi/capre 400
Ingrasare berbecuti 400
Porcine 1.100
Păsări 600
Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări 600
Repartizare pe tipuri de investiţii
Construcţii
- grajduri pentru vaci/bivoliţe 1.000 bucăţi
- ingrasatorii porci 400 bucăţi
- alte grajduri 800 bucăţi
- sere şi echipamente adecvate 280 bucăţi
- alte construcţii în ferma 600 bucăţi
Utilaje şi echipamente independente:
- tractoare 8.000 bucăţi
- combine 600 bucăţi
- alte utilaje 2.000 bucăţi
Achiziţii de animale cu valoare genetica ridicată
- vaci de lapte/bivoliţe 15.000 capete
- porci 23.000 capete
- oi/capre 50.000 capete
Plantaţii agricole
- pomicole 1.300 ha
- viticole 1.700 ha
Şcoli de vita de vie 100 ha
Sere
- suprafaţa nou-construită 60 ha
- suprafaţa modernizata 200 ha
Indicatori de rezultat - Mai buna utilizare a factorilor de producţie în ferme - Raportul dintre "producţie" şi "total intrari" în fermele asistate este estimat sa înregistreze o creştere cu 20% - Scăderea costului unitar pe produs vândut (EURO/unitatea de măsura) în ferme care au beneficiat de asistenta, cu cel puţin 10% - Raportul dintre cheltuieli şi cifra de afaceri în ferme care au beneficiat de asistenta este estimat sa fie mai mic cu 10% Îmbunătăţirea calităţii produselor de ferma Raportul dintre preţul produselor de baza îmbunătăţite calitativ ca urmare a asistenţei şi preţul mediu al produselor respective este estimat sa fie mai > 1 şi în creştere. Facilitarea metodelor agricole prietenoase fata de mediu -- Procentul fermelor beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 10% din totalul co-finanţării investiţiilor pentru îmbunătăţirea mediului sa fie mai mare de 30%, comparat cu total ferme asistate, din care: -- referitoare la gunoi şi exces de ingrasamant (%) -- referitoare la managementul apei în ferma (%) -- alte practici agricole/sisteme neprietenoase cu mediul (%) - Procentul fermelor care au beneficiat de asistenta şi care imbunatatesc capacitatea de depozitare şi împrăştierea pe teren a ingrasamantului (%) este estimat sa fie mai mare de 30%, din care: -- depozitare (%) -- şi împrăştierea ingrasamantului pe teren (%) - Raportul dintre capacităţile de depozitare a gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistenta şi totalul cantităţii de gunoi obţinute în fermele asistate sa fie > 0,8 - Procentul de ferme care au beneficiat de asistenta aliniate standardelor în ceea ce priveşte gunoiul de ferma este estimat sa fie > 30% - Sa se înregistreze reducerea expunerii la: substanţe toxice, substanţe rau mirositoare, praf, condiţii climatice extreme, ridicarea de încărcături grele, program exagerat de lucru - Procentul fermelor care au beneficiat de asistenta aliniate la noile standarde de bunastare a animalelor este estimat sa fie mai mare de 90% - Procentul de animale adăpostite în condiţii care întrunesc standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistenta este estimat sa fie mai mare de 90% Indicatori de impact - Creşterea veniturilor "Venitul brut al fermei" în cadrul fermelor care au beneficiat de asistenta (EURO) este estimat sa fie mai mare cu 20% - Crearea de locuri de munca şi impactul social Număr de locuri de munca echivalente norma întreaga menţinute 16.800 Număr de locuri de munca echivalente norma întreaga nou create 3.200 Creşterea numărului tinerilor stabiliţi în mediul rural 2.400 - din care, proprietari de ferme 600 Indicatorii de rezultat şi de impact vor fi imbunatatiti ulterior în colaborare cu serviciile Comisiei. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE - Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: - Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate (numai pentru proiecte care includ lucrări de construcţii) întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publica de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare; - Copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care sa certifice dreptul de folosinţa al terenului şi actul de proprietate sau cel de atribuire în folosinţa gratuita conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, ingrasarii şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 387/2002, pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare; - Certificatul de urbanism, după caz; - Fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului, necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala conformă cu legislaţia Uniunii Europene; - Certificatul de înregistrare a comerciantului (copie), după caz; - Dovada din partea Direcţiei Generale pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală judeţeana ca suprafaţa de vita de vie ce urmează sa fie reabilitata este evidenţiată în Registrul plantaţiilor viticole, conform Ordinului comun al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice nr. 64/144/2003 pentru aprobarea modelului Registrului plantaţiilor viticole şi implementarea acestuia în teritoriu, care confirma existenta unei suprafeţe iniţiale (vita de vie imbatranita si/sau hibrida) şi cu menţiunea ca aceasta suprafaţa nu va fi crescută prin proiect; - Planul de afaceri este necesar demonstrării viabilitatii fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 Euro; - După caz, un bilanţ din ultimii trei ani precedenti anului depunerii proiectului, în care producţia nu a fost calamitata. In cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens eliberat de autoritatea fiscală; - După caz, certificatele care sa ateste ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci, altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare; - Declaraţie pe propria răspundere din care sa rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; - Certificat care sa ateste ca beneficiarul proiectului are cazier judiciar onest; - Existenta contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de banca si/sau alte instituţii financiare autorizate care sa ateste existenta cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia; - Pentru achiziţia de animale se va prezenta pedigree sau certificat de origine şi productivitate; - Pregătire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere care sa menţioneze ca beneficiarul proiectului si/sau responsabilul tehnic de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, pana la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; - După caz, avizul sanitar veterinar si/sau fitosanitar si/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care sa ateste ca investiţia este în conformitate cu normele de igiena şi bunastare a animalelor ale Uniuni Europene; - După caz, documente justificative pentru desfacerea a 70% din volumul producţiei realizată în cadrul proiectului; - Pentru potenţialii beneficiari, cu vârsta sub 40 de ani, o copie legalizată după certificatul de naştere; - Potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenta*) - de la nivel comuna - care atesta ca potenţialul beneficiar - a suferit pagube ca urmare a inundatiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în CAP. VIII din PNADR, anexa nr. 76.___________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarul poate solicita sprijin financiar pentru un nou proiect după finalizarea completa a proiectului anterior; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani de la încheierea proiectului (data ultimei transe); - In cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 Euro, beneficiarul trebuie sa prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE - Agenţia SAPARD, care reprezintă în România Autoritatea de Implementare - Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. ANEXA 1 la fişa tehnica pentru măsura 3.1 PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL VEGETAL
┌───────────────────────────────────┬────────────────────────-┬──────────────┐
│ BENEFICIARI │ TIPURI DE FERME │ DIMENSIUNEA │
│ │ │ FERMEI (ha) │
├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤
│Producători agricoli individuali │CEREALE SI PLANTE TEHNICE│ │
│ │Zona de câmpie │ 10 - 50 │
│ │Zona de deal │ 5 - 30 │
│ │Zona de munte │ 5 - 15 │
│ │LEGUMICOLE │ 1 - 20 │
│ │POMICOLE │ 5 - 30 │
│ │VITICOLE │ 5 - 25 │
│ │SERE │ 0,2 - 1,5 │
├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤
│Asociaţii familiale │CEREALE SI PLANTE TEHNICE│ │
│ │Zona de câmpie │ 50 - 200 │
│ │Zona de deal │ 30 - 150 │
│ │LEGUMICOLE │ 4 - 40 │
│ │POMICOLE │ 25 - 60 │
│ │VITICOLE │ 25 - 50 │
│ │SERE │ 1,5 - 3 │
├───────────────────────────────────┼────────────────────────-┼──────────────┤
│Asociaţii agricole, societăţi │CEREALE SI PLANTE TEHNICE│ │
│agricole, societăţi comerciale din │Zona de câmpie │ 200 - 1.000 │
│sectorul privat │Zona de deal │ 150 - 500 │
│ │LEGUMICOLE │ 10 - 110 │
│ │POMICOLE │ 80 - 150 │
│ │VITICOLE │ 50 - 250 │
│ │SERE │ 10 - 20 │
└───────────────────────────────────┴────────────────────────-┴──────────────┘
ANEXA 2 la fişa tehnică pentru măsura 3.1 PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL ANIMAL
┌────────────┬──────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│BENEFICIARI │ TIPURI DE FERME │DIMENSIUNILE FERMEI │
│ │ │ (capete) │
├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Producători │- Ferme vaci de lapte/bivoliţe │ 12 - 25 (6 - 10) │
│agricoli │(pentru zona montană) │ │
│individuali │- Ferme taurine la ingrasat (pentru zona │ 50 - 100 (25 - 50) │
│ │montană) │ │
│ │- Ferme oi/sau capre │ 150 - 300 │
│ │- Ferme miei/berbecuti la ingrasat sau oi │ 300 - 1.000 │
│ │reforma pentru recondiţionare │ │
│ │- Ferme pentru scroafe matca şi │ 30 - 50 │
│ │categoriile aferente în circuit închis │ │
│ │- Ferme pentru porci la ingrasat în │ 200 - 1.000 │
│ │circuit închis │ │
│ │- Ferme pentru gaini outoare │ 1.000 - 2.000 │
│ │- Ferme pentru pui broiler │ 5.000 - 15.000 │
├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Asociaţii │- Ferme vaci de lapte/bivoliţe (pentru │ 25 - 50 (20 - 40) │
│familiale │zona montană) │ │
│ │- Ferme taurine la ingrasat (pentru zona │100 - 200 (50 - 100)│
│ │montană) │ │
│ │- Ferme oi/sau capre │ 300 - 500 │
│ │- Ferme miei/berbecuti la ingrasat sau oi │ 500 - 1.500 │
│ │reforma pentru recondiţionare │ │
│ │- Ferme pentru scroafe matca şi │ 50 - 100 │
│ │categoriile aferente în circuit închis │ │
│ │- Ferme pentru porci la ingrasat în │ 1.000 - 3.000 │
│ │circuit închis │ │
│ │- Ferme pentru gaini outoare │ 2.000 - 10.000 │
│ │- Ferme pentru pui broiler │ 15.000 - 30.000 │
├────────────┼──────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Asociaţii │- Ferme vaci de lapte/bivoliţe │ 50 - 150 │
│agricole, │- Ferme taurine la ingrasat │ 200 - 500 │
│societăţi │- Ferme oi/sau capre │ 500 - 1.500 │
│agricole, │- Ferme miei/berbecuti la ingrasat sau oi │ 1.500 - 7.500 │
│societăţi │reforma pentru recondiţionare │ │
│comerciale │- Ferme pentru scroafe matca şi │ 100 - 200 │
│din sectorul│categoriile aferente în circuit închis │ │
│privat │- Ferme pentru porci la ingrasat în │ 3.000 - 10.000 │
│ │circuit închis │ │
│ │- Ferme pentru gaini outoare │ 10.000 - 20.000 │
│ │- Ferme pentru pui broiler │ 30.000 - 60.000 │
└────────────┴──────────────────────────────────────────┴────────────────────┘
ANEXA 3 la fişa tehnica pentru măsura 3.1 Zonarea amplasării principalelor investiţii în ferme A) mecanizare, modernizări si/sau construcţii noi în ferme vegetale Cultura cerealelor: a) cu potenţial ridicat: Timiş, Călăraşi, Constanta, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, Mureş, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Botoşani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Valcea, Covasna, Dâmboviţa, Iaşi, Mehedinţi, Sălaj. c) cu potenţial scăzut: Caras-Severin, Suceava, Hunedoara, Bistriţa Năsăud, Gorj, Sibiu, Braşov, Maramureş, Harghita. Plante tehnice-floarea soarelui: a) cu potenţial ridicat: Constanta, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Satu Mare, Vaslui, Dolj, Botoşani, Iaşi, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Argeş, Caras-Severin, Dâmboviţa, Mehedinţi, Neamţ, Timiş, Vaslui. c) cu potenţial scăzut: Sălaj, Cluj, Bacău, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud, Braşov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Valcea. Soia: a) cu potenţial ridicat: Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, Iaşi, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Dolj, Botoşani, Constanta, Neamţ, Argeş, Bihor, Buzău, Dâmboviţa, Mehedinţi, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava, Tulcea, Valcea. In pentru ulei: a) cu potenţial ridicat: Iaşi, Bacău, Vaslui, Tulcea, Constanta, Dâmboviţa, Argeş, Valcea, Olt, Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Sălaj, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Botoşani, Brăila, Buzău, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Alba, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava. In şi cânepa pentru fibra: a) cu potenţial ridicat: Satu Mare, Suceava, Neamţ, Bacău, Buzău, Braşov, Sălaj, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Alba, Arad, Argeş, Botoşani, Brăila, Cluj, Constanta, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Covasna, Harghita, Iaşi, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Bistriţa Năsăud, Caras-Severin, Gorj, Tulcea, Valcea. Sfecla de zahăr: a) cu potenţial ridicat: Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, Iaşi, Galaţi, Covasna, Arad, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Bihor, Braşov, Vaslui, Bacău, Alba, Brăila, Cluj, Constanta, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Valcea, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Harghita, Hunedoara, Prahova, Bistriţa Năsăud, Caras-Severin, Gorj, Maramureş. Legumicultura: a) cu potenţial ridicat: Galaţi, Olt, Arad, Dolj, Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Botoşani, Vrancea, Satu Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanta, Alba, Argeş, Bacău, Cluj, Dâmboviţa, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui. c) cu potenţial scăzut: Hunedoara, Sălaj, Caras-Severin, Sibiu, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, Valcea. Cartofi: a) cu potenţial ridicat: Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa Năsăud, Neamţ, Cluj, Hunedoara, Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caras-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzău, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Argeş, Valcea, Prahova, Constanta, Gorj, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, Iaşi. Pomicultura: a) cu potenţial ridicat: Dâmboviţa, Valcea, Iaşi, Sălaj, Timiş, Constanta, Neamţ, Vrancea, Vaslui. b) cu potenţial mediu: Bistriţa Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Argeş, Botoşani, Bacău, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Mun. Bucureşti. c) cu potenţial scăzut: Harghita, Braşov. Viticultura: a) cu potenţial ridicat: Vrancea, Galaţi, Constanta, Buzău, Vaslui, Prahova, Iaşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi. b) cu potenţial mediu: Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti. c) cu potenţial scăzut: Caras-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Gorj, Hunedoara, Braşov, Covasna, Harghita, Maramureş, Sibiu, Suceava, Valcea. Tutun: a) cu potenţial ridicat: Ilfov, Giurgiu, Olt, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Arad, Argeş, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Caras-Severin, Constanta, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea. c) cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Valcea. Orez: a) cu potenţial ridicat: (în lunca Dunării) Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj. B) Achiziţii de animale, modernizări si/sau construcţii noi de grajduri şi ferme. Bovine: a) cu potenţial ridicat: Suceava, Iaşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Arad, Brăila, Călăraşi, Constanta, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Vrancea, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Hunedoara, Alba, Bistriţa Năsăud, Mureş, Braşov, Harghita, Caras-Severin, Sibiu, Mehedinţi, Gorj, Tulcea, Valcea, Vaslui. Porcine: a) cu potenţial ridicat: Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călăraşi, Valcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botoşani, Buzău, Constanta, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Vrancea, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Argeş, Iaşi, Maramureş, Braşov, Alba, Caras-Severin, Harghita, Mehedinţi, Sibiu, Tulcea, Vaslui. c) cu potenţial scăzut: Bistriţa Năsăud, Hunedoara. Ovine şi caprine: a) cu potenţial ridicat: toate judeţele. Păsări: a) cu potenţial ridicat: Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi, Constanta, Călăraşi, Botoşani, Alba, Iaşi, Bihor, Arad, Brăila, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Neamţ, Timiş, Mun. Bucureşti. b) cu potenţial mediu: Prahova, Braşov, Valcea, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea, Mureş, Bistriţa Năsăud, Caras-Severin, Cluj, Harghita, Maramureş, Mehedinţi, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui. ANEXA 4 la fişa tehnica pentru măsura 3.1 SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR DE SERE ÎN 1999
┌──────────────────────┬────────────────┬────────────────────────────────────┐
│ │ SUPRAFAŢA DE │ SUPRAFAŢA DE SERE ÎN EXPLOATARE │
│ JUDEŢ │ SERE ├──────────────┬─────────────────────┤
│ │ CONSTRUITĂ │ TOTAL │ din care: │
│ │ - Ha - │ - Ha - │ sistem încălzit │
│ │ │ │ - Ha - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│ALBA │ 8 │ 3 │ 3 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│ARAD │ 119 │ 89 │ 10 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│ARGEŞ │ 32 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│BACĂU │ 36 │ 28 │ 6 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│BIHOR │ 104 │ 90 │ 50 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│BISTRIŢA NĂSĂUD │ 4 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│BOTOŞANI │ 4 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│BRAŞOV │ 96 │ 83 │ 71 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│BRĂILA │ 46 │ 46 │ 46 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│BUZĂU │ 12 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│CARAS-SEVERIN │ 11 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│CĂLĂRAŞI │ 15 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│CLUJ │ 33 │ 33 │ 33 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│CONSTANTA │ 57 │ 57 │ 20 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│COVASNA │ 3 │ 3 │ 3 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│DÂMBOVIŢA │ 34 │ 16 │ 8 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│DOLJ │ 220 │ 113 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│GALAŢI │ 42 │ 42 │ 8 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│GIURGIU │ 5 │ 4 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│HARGHITA │ 15 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│HUNEDOARA │ 14 │ 13 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│IALOMIŢA │ 4 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│IAŞI │ 44 │ 32 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│MARAMUREŞ │ 8 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│MEHEDINŢI │ 9 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│MUREŞ │ 39 │ 39 │ 24 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│NEAMŢ │ 30 │ 12 │ 4 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│OLT │ 20 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│PRAHOVA │ 207 │ 105 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│SATU-MARE │ 10 │ 2 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│SĂLAJ │ 3 │ 3 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│SIBIU │ 51 │ 1 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│SUCEAVA │ 15 │ 6 │ 3 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│TELEORMAN │ 22 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│TIMIŞ │ 45 │ 9 │ 2 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│TULCEA │ 8 │ - │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│VASLUI │ 15 │ 7 │ 3 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│VALCEA │ 6 │ 1 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│VRANCEA │ 9 │ 4 │ - │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│ILFOV │ 23 │ 20 │ 5 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│MUNICIPIUL BUCUREŞTI │ 222 │ 122 │ 122 │
├──────────────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤
│TOTAL │ 1656 │ 957 │ 373 │
└──────────────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────────────┘
ANEXA 5 la fişa tehnică pentru măsura 3.1 Repartizarea zonelor tradiţionale ale podgoriilor 1. Regiunea de nord est Cotnari, Iaşi, Huşi, Răcăciuni 2. Regiunea de sud est Nicoreşti, Panciu, Odobeşti, Coteşti, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murflatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculiţel 3. Regiunea de sud a Munteniei Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugăreasca, Ştefăneşti 4. Regiune de sud vest a Olteniei Samburesti, Drăgăşani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat 5. Regiunea de vest Buziaş, Dealurile Tirolului, Moldova Noua, Teremia, Minis Maderat, Recaş, Silagiu 6. Regiunea de nord vest Diosig, Valea lui Mihai, Silvana, Lechinţa 7. Regiunea Centrala Tarnave, Alba, Sebeş, Apold, Aiud. ANEXA 6 la fişa tehnică pentru măsura 3.1 CELE MAI BUNE SOIURI DE VIŢĂ-DE-VIE CULTIVATE
┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Ozana │Muscadelle 1 Is │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Aromat de Iaşi │Mustoasa de Maderat 79 Mn │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Oporto │Novac │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Pinot gris 13 Mf │Pandur │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Pinot gris 34 Bl │Raluca │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Pinot noire │Rosioara 8 Tb │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Pinot noire 5 IV │Sangiovese (selectii) │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Alb aromat │Sauvignon gros 9 Bl │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Busuioaca de Bohotin │Sauvignon petit 62 Dg │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Donaris │Selena │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Ezerfurtu (selectii) │Sarba │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Feteasca alba │Traminer roz 60 Bl │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Feteasca neagra │Unirea │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Muscat Ottonel │Zghihara │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Muscat Ottonel 12 Bl │Astra │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Negru de Drăgăşani │Balada │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Neuburger 10 Bl │Cabernet Sauvignon 4 Is │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Neurburger │Cabernet Sauvignon 7 Dg │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Tamaioasa românească │Carbernet Sauvignon 33 VI │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Tamaioasa românească 5 t │Codana │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Tamaioasa românească 36 Pt │Feteasca regala │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Tamaioasa românească 104 Dg │Feteasca regala 21 Bl │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Zweigelt (selectii) │Francusa Furmint │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Aligote │Furmint de Minis │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Arcas │Galbena de Odobeşti 33 Od │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Blasius │Galbena de Odobeşti 50 Od │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Burgund Mare │Iordana │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Chardonay │Negru aromat │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Columna │Plavaie 16 Od │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Cramposie selectionata │Riesling italian │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Creata │Riesling italian 3 Bl │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Cristina │Riesling de Rin │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Grasa de Cotnari │Rikatiteli (selectii) │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Grasa de Cotnari 4 Pt │Roz de Minis │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Grasa de Cotnari 45 Pt │Saint Emilion │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Haiduc │Steinschiller │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Mamaia │Amurg │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Majarca │Babeasca gri │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Merlot │Babeasca neagra 94 Pt │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Merlot 8 VI │Cadarca 123 Mn │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Merlot 17 Od │Miorita │
└────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
ANEXA 5 FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.2. CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI 1. MOTIVATIE - Chiar dacă agricultura a fost primul sector al economiei naţionale în care s-au pus bazele proprietăţii private (Legea nr. 18/1991), se constata, totuşi, o profunda criza, care afectează toate elementele sistemului agricol: -- structurile de organizare economico-socială a proprietarilor şi producătorilor agricoli; -- structurile de producţie; -- randamentul de conversie şi nivelurile producţiei; -- managementul agricol etc. - Agricultura privată este caracterizată în prezent printr-o faramitare excesiva a sistemului de producţie agricolă. Piaţa pământului nu este operaţională. - Tendinţa de cooperare în activităţi de comercializare şi chiar de producţie este scăzută afectând veniturile gospodariilor ţărăneşti. - Organizarea eficienta în grupuri de producători depinde în principal de amplasarea în spaţiul geografic a exploataţiei agricole, materializata în structuri şi ponderi diferite ale culturilor agricole, precum şi de dotarea cu mijloace de producţie. - Necesitatea organizării producătorilor agricoli în scopuri economice în vederea mai bunei gestionari a capitalului şi a forţei de munca, protejarea intereselor producătorilor pe piaţa şi în relaţiile cu statul. - Situaţia în sectoarele considerate ca fiind prioritare în aplicarea prezentei măsuri este: -- Suprafaţa cultivată cu cereale în anul 2002 a fost de 6.038.077 ha, din care 5.826.061 ha (96%) în sectorul privat. Asociaţiile private ocupa suprafaţa de 1.314.387 ha reprezentând 22%. Gradul de asociere este redus fata de posibilităţile reale de asociere, de aceea se impune cu stringenta constituirea grupurilor de producători; -- Plantele medicinale s-au cultivat pe o suprafaţa de 10,6 mii ha, din care în sector privat 8,3 mii ha (78,3%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 5,4 mii tone, din care 3,9 mii tone în sectorul privat (72,2%); -- In anul 2002 suprafaţa cultivată cu tutun a fost de 9,1 mii ha, din care 8,9 mii ha (97,8%) în sectorul privat. Producţia totală de tutun obţinută în anul 2002 a fost de 16,0 mii tone, din care 15,8 mii tone (98,8%) în sectorul privat. Pentru o buna valorificare a producţiei este necesară organizarea producătorilor de tutun din sectorul privat în grupuri de producători; -- Suprafaţa totală cultivată cu hamei în anul 2002 a fost de 196 ha, întreaga suprafaţa aflându-se în sectorul privat. Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 142 tone (date operative MAPDR); -- Suprafaţa cultivată cu legume în anul 2002 a fost de 235,3 mii ha din care sectorul privat ocupa 233,6 mii ha (99,2%). Asociaţiile reprezintă 3% din totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Caracteristic pentru legumicultura actuala este cultura pe loturi mici, cantităţile obţinute fiind scăzute. Este necesar sa se organizeze grupuri de producători, care sa cultive o suprafaţa diferenţiată, în funcţie de structura şi destinaţia producţiei; -- Cultura cartofului ocupa o suprafaţa de 282,4 mii ha, din care 280,3 mii ha (99,9%) reprezintă sectorul privat. Asociaţiile private reprezintă 4% din totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Gradul de asociere fiind foarte redus, este necesară constituirea de grupuri de producători; -- Livezile ocupa o suprafaţa de 203 mii ha din care 180,6 mii ha (88%) reprezintă sectorul privat. In acest sector forma asociativă este nesemnificativa, fiind necesar, pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi eficientizarea sectorului sa se organizeze grupuri de producători; -- Cultura viţei de vie ocupa o suprafaţa de 233,1 mii ha, din care 90% în sectorul privat. Este necesară constituirea grupurilor de producători în scopul obţinerii unei producţii stabile din punct de vedere cantitativ şi calitativ. In 2002 din totalul patrimoniului viticol, 116,6 mii ha sunt reprezentate de varietati de Vitis vinifaera şi diferenţa de 116,5 mii ha sunt reprezentate de varietati de hibrizi interspecifici, la care se adauga 30,0 mii ha hibrizi direct producători; -- Florile şi plantele ornamentale cultivate in: --- camp: suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 158 ha, din care 99 ha în sectorul privat (62,6%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 17.376 mii fire, din care în sectorul privat 6.581 mii fire (37,9%); --- sera: suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 160 ha, iar producţia totală realizată a fost de 70.013 mii fire (date operative MAPDR); -- Lapte: în 2002 efectivul de vaci de lapte a fost de 1.627 mii capete din care sectorul privat a deţinut 1.616 mii capete ceea ce reprezintă 99,3% din total. Producţia de lapte obţinută în 2002 a fost de 52.761 mii hi din care peste 99% în sectorul privat. Ca urmare, este necesară organizarea crescătorilor de taurine în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute; -- Organizarea în grupuri a producătorilor de carne va avea ca rezultat îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei animale, în prezent, structura efectivelor de animale destinate producţiei de carne este următoarea:
┌──────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ Număr capete │Tone carne greutate vie│
│ Tipul de animale ├──────────┬──────────┼───────────┬───────────┤
│ │ Total │ Privat │ Total │ Privat │
├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Bovine │ 2.878.000│ 2.847.000│ 318.600 │ 314.800 │
├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Păsări │77.379.000│76.547.000│ 431.600 │ 425.700 │
├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Ovine şi caprine │ 7.945.000│ 7.898.000│ 118.300 │ 117.600 │
├──────────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Porcine │ 5.058.000│ 4.876.000│ 634.900 │ 613.400 │
└──────────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴───────────┘
(Anuarul statistic al României 2003)
-- Oua de consum: în anul 2002 numărul total de păsări ouatoare a fost de 44.667 mii capete, din care în sectorul privat 44.399 mii capete. Producţia totală de oua obţinută în anul 2002 a fost de 6.432 mii. bucăţi, din care 6.360 mii. bucăţi (98,9%) în sectorul privat. Ca urmare este necesară organizarea crescătorilor de păsări ouatoare în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute; -- In anul 2002 numărul total de familii de albine a fost de 781 mii familii din care sectorul privat a deţinut 775 mii familii. Producţia totală de miere obţinută în anul 2002 a fost de 13.434 tone, din care 13.398 tone (99,7%) în sectorul privat. In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de valorificare a producţiei obţinute este necesară organizarea în acest sector a grupurilor de producători; -- In prezent în România se poate practica piscicultura pe cca. 100 mii ha amenajări piscicole, din care 40 mii ha în Delta Dunării. De asemenea se poate practica pescuitul în scop comercial pe 300 mii ha bălţi, lacuri naturale şi de acumulare şi 1.075 kmý zona economică exclusiva a Marii Negre. Aceste suprafeţe date în concesiune pentru administrare şi exploatare privată, au furnizat în anul 2002 o producţie de 16.227,5 tone peste; din care acvacultura 9.248 tone (57%). In acest sector se impune constituirea de grupuri de producători, pentru îmbunătăţirea indicilor cantitativi şi calitativi ai producţiei piscicole; - Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6,4 milioane ha, din care 1,8 milioane ha (28% din total) se afla în proprietate privată individuală sau obsteasca. Pentru cca. 600 mii ha au fost înfiinţate asociaţii pentru gospodărirea în regim silvic, prin ocoale silvice private. Producţia medie anuala de masa lemnoasă, recoltata de pe aceste suprafeţe este de 16-17 milioane mc., adică de 2.7 mc./an/ha. Producţia silvică nelemnoasa este variabila, atât ca structura, cat şi cantitativ, valoarea sa fiind de cca. 1,5% din valoarea produselor lemnoase. Valorificarea produselor forestiere (asa cum sunt definite în Legea Codului silvic nr. 26/1996) lemnoase şi nelemnoase, se face greoi, fără a exista o politica de grup, fapt care generează obţinerea de venituri mici, insuficiente pentru acoperirea fondurilor necesare unui act de administrare durabilă a pădurilor private. Se impune constituirea de grupuri de producători pentru valorificarea produselor lemnoase şi nelemnoase şi pentru îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei forestiere. Având în vedere necesitatea diversificării activităţilor şi faptul ca, în sectoarele menţionate ponderea este deţinuta de producătorii privaţi, pentru o mai buna valorificare a producţiei şi creşterea veniturilor este necesară organizarea lor în grupuri de producători. Constituirea grupurilor de producători va contribui la creşterea eficientei economice a exploataţiilor agricole, piscicole şi silvice, având un rol important în îmbunătăţirea calităţii produselor, a protecţiei mediului, a reţelelor de aprovizionare şi desfacere, precum şi în stabilirea unui echilibru între cerere şi oferta. Constituirea grupurilor de producători în vederea comercializării în comun, în conformitate cu anumite reguli de producţie, va asigura creşterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători şi menţinerea sau crearea de locuri de munca în spaţiul rural şi îmbunătăţirea calitativă a produselor oferite pieţei. 2. OBIECTIVE Obiectiv general Sprijinirea financiară a constituirii în grupuri de producători a producătorilor agricoli, silvici şi piscicoli, prin asociere la libera intiativa. Obiective specifice - Concentrarea, specializarea şi eficientizarea comercializării produselor agricole, silvice şi piscicole, atât din punct de vedere economic, cat şi al calităţii produselor oferite pieţei; - Promovarea transparenţei pe piaţa; - Adoptarea standardelor specifice produselor; - Adaptarea de comun acord a unor reguli unitare privind producţia, pregătirea şi distribuirea acesteia pe piaţa, precum şi a unor reguli privind protecţia mediului în zonele rurale. Obiective operaţionale - Stimularea constituirii grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole, prin susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi funcţionare. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura va fi aplicată în paralel cu următoarele măsuri SAPARD: - 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; - 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole; - 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative; - 3.5 Silvicultura; - 4.2 Asistenta tehnica; - 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; - 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII - Stimularea constituirii grupurilor de producători prin acordarea unui ajutor financiar în suma fixa, destinat sustinerii activităţii de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor recunoscute conform legislaţiei naţionale. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE a) Condiţii de recunoaştere: - Sa se constituie la libera initiativa a producătorilor interesaţi pentru o activitate comercială comuna; - Sa aibă personalitate juridică şi statut propriu, unanim adoptat de membri grupului; - Sa adapteze producţia şi output-urile membrilor grupului, la cerinţele cantitative, calitative, de prezentare şi preţ ale pieţei, pe baza unor reguli comune de informare asupra producţiei, nivelului stocurilor şi evoluţiei pieţei; - Sa aibă reguli comune pentru realizarea producţiei, cu referire la practicile de obţinere a acesteia, prin care sa se asigure pe lângă un nivel calitativ corespunzător şi protecţia mediului; - Sa aibă reguli comune de marketing şi de gestionare interna a producţiei, destinate comercializării; - Numărul producătorilor privaţi, persoane fizice si/sau juridice, cuprinşi într-un grup de producători sa fie de cel puţin 30 membri, pentru produsele agricole şi silvice şi de cel puţin 7 membri, pentru produsele pescaresti; - Grupul de producători sa aibă o cifra de afaceri anuala de cel puţin 150.000 Euro; sau - Grupul de producători sa deţină, în proprietate sau administrare privată o baza de producţie; sau - Grupul de producători sa realizeze o producţie marfa anuala, cel puţin la nivelul baremurilor din tabelul de mai jos:
┌──────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Produs │ Producţie marfă sau Baza de producţie│
│crt. │ │ minimă minimă │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┬───────────────────┤
│1. │PRODUSE VEGETALE │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.1. │Cereale şi plante tehnice │1000 t materie │300 ha │
│ │ │prima/an │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.2. │Plante medicinale şi aromatice│75 t/an │25 ha │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.3. │Culturi specializate: tutun │20 t/an │15 ha │
│ │hamei (uscate) │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.4. │Legume şi cartofi │600 t/an │45 ha │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.5. │Fructe, inclusiv struguri de │400 t/an │40 ha │
│ │masa │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.6. │Struguri de vin │580 t struguri/an │50 ha │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.7. │Ciuperci de cultura │120 t/an │0.6 ha │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.8. │Flori şi plante ornamentale │530 mii fire/an │8 ha │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2. │PRODUSE ANIMALIERE │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.1. │Lapte │11.900 hl/an │350 capete │
│ │ │(1.225 t/an) │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.2. │Carne de: │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.2.1.│- vacă │110 t viu/an │275 capete │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.2.2.│- porc │150 t viu/an │1.500 capete │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.2.3.│- oaie şi capra │150 t viu/an │6.300 capete │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.2.4.│- pasare │145 t viu/an │72.500 capete │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┴───────────────────┤
│2.2.5.│- amestec de specii │ In acest caz grupul de producători │
│ │ │ trebuie sa aibă o cifra de afaceri │
│ │ │ anuala de cel puţin 150.000 Euro │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┬───────────────────┤
│2.3. │Oua consum │2.350 mii/an │18.300 capete │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.4. │Miere de albine şi produse │74 tone/an │4.100 fam. albine │
│ │apicole │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│3. │PRODUSE PESCARESTI │600 t/an │600 ha │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│4. │PRODUSE SILVICE │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│4.1. │- lemnoase şi nelemnoase (cel │echivalent a 7.300│2.700 ha │
│ │puţin 1% din cifra de afaceri)│mc lemn brut/an │ │
└──────┴──────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘
- Recunoaşterea unui grup de producători poate fi retrasă dacă: -- nu mai are dimensiunea şi nu mai sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere; -- avizul de recunoaştere a fost obţinut prin prezentarea de date neconforme realităţii; -- în activitatea sa, grupul de producători nu respecta dimensiunile şi criteriile care au stat la baza eliberării avizului de recunoaştere. b. Condiţii pentru acordarea ajutorului - Grupul de producători este eligibil pentru acordarea ajutorului doar dacă a fost recunoscut de către MAPDR începând cu 1 ianuarie 2004; - La data solicitării ajutorului şi pe toată durata acordării acestuia, grupul de producători respecta condiţiile de recunoaştere; - Sa aibă un program de comercializare în comun a produselor pentru o perioada de 5 ani, fundamentat pe un plan de producţie al membrilor grupului de producători, conform cerinţelor cantitative şi calitative ale pieţei, care conferă siguranţa realizării unei cifre de afaceri anuale, de cel puţin 150.000 Euro; - Responsabilul grupului de producători trebuie sa aibă pregătire de specialitate, superioară sau cel puţin medie, în domeniul activităţii grupului de producători, sau sa prezinte o declaraţie pe propria sa răspundere, ca pana la prima plata a ajutorului va urma şi absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform legislaţiei naţionale. 6. PROCEDURI DE RECUNOAŞTERE Procedurile de recunoaştere naţionala a grupurilor de producători referitoare la instituţia competenta şi serviciile responsabile, condiţiile pentru retragerea recunoaşterii şi mecanismul de recurs sunt prevăzute în legislaţia naţionala în vigoare. 6.1. Autorităţi competente pentru recunoaşterea grupurilor de producători: - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin următoarele autorităţi teritoriale competente: -- Direcţiile pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală judeţene pentru produsele agricole vegetale şi animale; -- Inspecţia piscicolă teritorială pentru produsele pescaresti; -- Direcţiile teritoriale de regim silvic şi de vânătoare pentru produsele silvice lemnoase şi nelemnoase; - Direcţia de Dezvoltare Rurală monitorizează întreaga activitate de recunoaştere a grupurilor de producători şi înscrie grupurile de producători recunoscute într-un Registru special de evidenta a grupurilor de producători constituite pentru comercializarea produselor agricole, piscicole şi silvice în conformitate cu legislaţia naţionala în vigoare; - In cazul nerespectării condiţiilor de recunoaştere, grupului de producători i se poate retrage recunoaşterea printr-o Decizie de retragere a recunoaşterii pentru emiterea căreia este urmată aceeaşi procedura ca la recunoaştere, de către aceleaşi autorităţi teritoriale competente. 6.2. Ajutorul va fi acordat de către Agenţia SAPARD pe baza documentelor justificative depuse de grupul de producători care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate. 7. BENEFICIARI Grupuri de producători agricoli, silvici şi piscicoli legal constituite şi recunoscute de MAPDR începând cu data de 1 ianuarie 2004 şi care îndeplinesc condiţiile de acordare a ajutorului. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA IN VIGOARE Lista actelor normative referitoare la aceasta măsura este prezentată în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE - Sprijinul pentru susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi funcţionare, se acorda tuturor grupurilor de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate (cap. 5); - Sprijinul destinat grupurilor de producători va fi acordat în rate fixe, în funcţie de costurile de constituire şi funcţionare a grupului; - Sprijinul va fi determinat anual, pentru fiecare grup de producători, pe baza producţiei anuale comercializate astfel: a) pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea an de 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei de piaţa de pana la 200.000 de EURO/an; b) pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea an de 2.5%, 2.5%, 2%, 1.5% şi 1.5% din valoarea producţiei de piaţa ce depăşeşte 200.000 de EURO/an sprijinul va fi plătit în rate anuale pentru fiecare grup de producători şi va avea un plafon maxim de: - 20.000 EURO pentru primul an - 20.000 EURO pentru al doilea an - 16.000 EURO pentru al treilea an - 12.000 EURO pentru al patrulea an - 10.000 EURO pentru al cincilea an Plata primei rate va fi făcuta la un an după data semnării contractului pentru sprijinul financiar. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul trebuie sa fie amplasat în spaţiul rural definit conform legislaţiei în vigoare. 11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT SI DE IMPACT
Indicatori de realizare
- Număr de grupuri de producători sprijinite: 700, din care:
A. Produse vegetale: 600, din care:
- Cereale şi plante tehnice 330
- Plante medicinale şi aromatice 10
- Culturi specializate 2
- Legume şi cartofi 170
- Fructe inclusiv struguri de masa 50
- Struguri de vin 30
- Ciuperci 5
- Flori şi plante ornamentale 3
B. Produse animaliere 85, din care:
- Lapte 45
- Carne 20
- Oua pentru consum 3
- Miere 17
C. Produse piscicole 5
D. Produse silvice 10
Număr de membri din grupurile de producători 22.950
Indicatori de rezultat Adaptarea la cerinţele pieţei Volumul producţiei primare minime comercializate de grupurile de producători pe an:
- Cereale şi plante tehnice 330.000 tone
- Plante medicinale şi aromate 750 tone
- Culturi specializate 40 tone
- Legume şi cartofi 102.000 tone
- Fructe inclusiv struguri de masa 20.000 tone
- Struguri de vin 17.400 tone
- Ciuperci 600 tone
- Flori şi plante ornamentale 1.590 mii fire
- Lapte 55.125 tone (535.500 hl)
- Carne 3.200 tone
- Oua 7.050 mii buc.
- Miere 1.258 tone
- Produse piscicole 3.000 tone
- Produse silvice 73.000 mc.
Raportul dintre produsele agricole primare comercializate de către grupurile de producători fata de totalul produselor agricole primare comercializate este de minim 70%. Indicatori de impact Creşterea venitului Creşterea veniturilor producătorilor raportat la situaţia precedenta 10% Impact social şi asupra forţei de munca Numărul minim de locuri de munca echivalente cu norma întreaga (ENI) - menţinute în condiţii mai bune 20.850 - nou create 2.100 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informati despre existenta şi condiţiile de eligibilitate ale prezentei măsuri prin: - Anunţ public în mass-media - Distribuirea de broşuri de informare - Seminarii - Intalniri cu potenţialii beneficiari 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE - Avizul de recunoaştere al grupului de producători în conformitate cu legislaţia naţionala; - Actul de înregistrare al grupului de producători la Registrul Comerţului; - Acte doveditoare (anuale) privind originea producţiei obţinute şi comercializate pentru a stabili suma forfetara a ajutorului financiar în fiecare an; - Documente justificative ale comercializării produselor necesare stabilirii valorii anuale a contractului de ajutor financiar pentru activitatea de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor de producători. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - Grupul trebuie sa respecte condiţiile minime de recunoaştere şi condiţiile de primire a ajutorului; - Un grup poate primi anual, un singur ajutor în cadrul acestei măsuri pentru activitatea recunoscuta în perioada 2004-2006; - Grupurile de producători pot derula concomitent proiecte de investiţii în cadrul măsurii 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării marketingului produselor agricole şi piscicole" sau a măsurii 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole"; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei U.E. sau alte structuri autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - Sprijinul nu se va mai acorda dacă recunoaşterea a fost retrasă. - Sprijinul se suspenda la retragerea recunoaşterii şi se recuperează dacă se constata ca recunoaşterea si/sau sprijinul acordat a avut la baza o frauda. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE - Agenţia SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare; - Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. ANEXA 6 FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.3. METODE AGRICOLE DE PRODUCŢIE DESTINATE SA PROTEJEZE MEDIUL SI SA MENŢINĂ PEISAJUL RURAL 1. MOTIVATIE Agricultura a avut o influenta majoră asupra mediului rural din România. Multe secole de agricultura tradiţionala au creat un peisaj variat şi habitate semi-naturale importante, de mare valoare naţionala şi internaţionala. Totuşi, intensificarea şi specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi şi pagube în mediul rural, adică: Sol - practicarea agriculturii intensive a condus la scăderea fertilitatii solului, reducerea diversitatii biologice şi genetice şi la o creştere a riscului de poluare a mediului înconjurător; - fragmentarea accentuata a proprietăţii agricole a dus la imposibilitatea aplicării unor practici agricole cu rol benefic asupra mediului, cu efecte negative asupra stării de fertilitate a solurilor; - aproximativ 7 milioane de hectare din solurile României sunt actualmente afectate de eroziune, efectul fiind pierderea unei cantităţi de sol de 150 mil. t/an din care 1,5 milioane tone humus (la aceasta se adauga o suprafaţa de 702.000 ha de alunecări de teren). Indicele riscului erozional determinat variaza de la 24,9 m^3/ha/an în Depresiunea Transilvaniei la 39,4 m^3/ha/an în Podisul Central Moldovenesc şi atinge cel mai mare grad de 55,9 m^3/ha/an în Podisul Getic. - deprecierea puternica a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor practici agricole tradiţionale în ceea ce priveşte utilizarea ingrasamintelor organice; - pana la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor amenintate de eroziune, s-au efectuat lucrări de protecţie impotriva eroziunii, în general se aplica aratul pe curba de contur. După privatizare, fostele suprafeţe arabile mari au fost fragmentate într-un număr mare de parcele mici, ele fiind orientate din deal în vale şi astfel fac imposibila practicarea de lucrări agricole pe contur. In prezent în zona colinară şi montană datorită defrisarilor, degradării sau lipsei drumurilor de acces, a distantelor mari fata de locuinţele agricultorilor şi a cultivării ca arabil a terenurilor marginale, astfel de terenuri au fost abandonate. Pe aceste amplasamente s-a amplificat sau s-a dezvoltat eroziunea solului. Eroziunea solului în multe cazuri este asociata şi cu alte procese de degradare, excesul de apa si/sau alunecarile de teren - noi sau reactivate - precum şi cu colmatari şi aluvionari ale cursurilor de apa şi ale terenurilor. Protecţia impotriva eroziunii, colmatarilor şi poluarii necesita măsuri urgente de prevenire şi combatere a eroziunii solului şi a colmatarilor, adaptate la condiţiile de relief, sol şi clima, în corelare cu tradiţiile locale, pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural, precum şi pentru protejarea mediului şi conservarea peisajului. Cum aceasta măsura este una pilot, au fost selectate ca acţiuni de combatere a eroziunii solului patru din cele considerate prioritare. Cauzele privind defrisarile sau abandonarea terenurilor sunt combătute prin programe speciale prevăzute în politica Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Biodiversitate - ecosistemele de pajiste sunt o componenta importanta a capitalului natural. Acestea reprezintă un grup important de tipuri de habitate cu o valoare inestimabila pentru diversitatea plantelor şi a altor grupe de organisme. Multe păşuni sunt afectate de activităţile agricole care au determinat scăderea diversitatii biologice la nivelul acestor ecosisteme, necesitand luarea unor măsuri de reabilitare şi reconstrucţie. Dezvoltarea intensiva a agriculturii din perioada 1945-1989 a determinat numeroase efecte negative şi cumulative ce au dus la modificarea structurii comunităţilor de plante, a bogatiei specifice şi a reprezentativitatii acestor tipuri de habitate naturale la nivelul tarii, în aceasta perioada aproximativ 50% din suprafaţa pajiştilor din România au fost afectate de: transformarea în terenuri agricole, utilizarea amestecurilor de hibrizi, fertilizare intensiva, supra-păşunat, eroziunea solului. După 1990, suprafeţe însemnate de pajişti dependente de păşunat sunt amenintate, în special datorită dezvoltării speciilor invazive sau oportuniste şi arbuştilor. - pierderea a aproximativ 300,000 de ha de habitate naturale, inclusiv a unora de importanta internaţionala mare; - utilizarea terenului pentru agricultura intensiva a condus la degradarea a 2,4-2,5 mil. ha (distrugerea unor ecosisteme şi crearea de mari suprafeţe de zone vulnerabile care necesita un management special). - pentru conservarea şi utilizarea durabilă a pajiştilor, importante datorită diversitatii lor biologice mari, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de management care sa conţină măsuri specifice de îngrijire şi întreţinere, recoltarea la momentul optim a fanetelor, folosirea raţională a păşunilor ca durata de păşunat, încărcarea cu animale, circulaţie, etc. Pajistile naturale din zonele deluroase (300-800 m) reprezintă o moştenire de importanta Europeană, deoarece majoritatea păşunilor de altitudine medie şi bogate floristic au fost pierdute în întreaga Europa. Diversitatea botanica a acestor zone este excepţionala - mai mult de 1.000 de tipuri de plante fiind identificate în zonele studiate prin programe pilot. Aceste păşuni şi fâneţe sunt foarte vulnerabile pentru abandon şi intensificare/fertilizare, fiecare dintre aceste activităţi putând aduce rapid prejudicii în ceea ce priveşte flora şi fauna asociata. Apa - astăzi, este practic unanim acceptat ca agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului şi apei prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor, a apei de irigatie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afanate prin diferite lucrări; - agenţii poluanti, respectiv substanţele toxice si/sau nocive, se pot acumula în cantităţi ce depăşesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cat şi în apele de suprafaţa şi subterane. Printre aceşti agenţi poluanti pot fi considerate: reziduurile zootehnice, namolurile orăşeneşti (de canalizare şi menajere) namolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahăr, a inului şi canepii, a celulozei etc., care pot conţine peste limitele maxime admisibile metale grele, substanţe organoclorurate din clasa HCH şi DDT, triazine, compuşi ai azotului şi fosforului (nitrati şi fosfati) etc. dar şi diferiţi agenţi patogeni. - nitratii pot genera nitriti care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane. De asemenea, dacă fosfatii şi nitratii ajung pe diferite cai în apele stătătoare, contribuie la producerea şi intensificarea procesului de eutrofizare, care în final determina degradarea acestora şi distrugerea parţială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului şi formarea unor compuşi chimici nocivi. - poluarea solului şi apei de suprafaţa prin practici agricole s-a redus semnificativ şi monitorizarea recenta a datelor arata o îmbunătăţire generală a calităţii apei. Totuşi, poluarea apei freatice rămâne o problema în unele zone datorită administrării gresite a gunoiului de grajd şi aici continua sa se raporteze fantani publice şi private cu standarde bacteriologice inacceptabile şi niveluri excesive de nitrati/nitriti. Deşi managementul apei în cadrul politicii de agromediu este foarte important nu exista o submasura distinctă privind apa în cadrul prezentei măsuri. Cu toate acestea submasurile incluse privind eroziunea solului şi agricultura ecologica au efect pozitiv semnificativ asupra calităţii apei. In cadrul Programului naţional de agro-mediu (în prezent în faza de elaborare) apa va fi prezentată ca o acţiune distinctă. Pe de alta parte exista şi unele tendinte pozitive. Ca şi în alte tari europene, agricultura ecologica, cu contribuţia sa majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potenţial considerabil de dezvoltare. Suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic au crescut considerabil în ultimii ani. In anul 2003 suprafaţa totală s-a triplat, fiind de 57.200 ha, fata de 17.438 ha cultivată în anul 2000. In anul 2004 suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic sunt de 75.500 ha, ceea ce reprezintă o creştere cu 31% fata de anul 2003. Pajistile naturale din spaţiul montan, situate la peste 800 m altitudine, ocupa o suprafaţa de cca. 1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafaţa totală a pajiştilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru păşunat sau sunt cosite. Din aceasta suprafaţa, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1.500 m. Majoritatea păşunilor alpine şi subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturala şi sunt caracterizate de o mare diversitate biologica cuprinzând numeroase specii locale. In vederea aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunitar, România trebuie sa implementeze un Program naţional de agro-mediu. Măsura 3.3 din Planul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală, prin acţiunile sale pilot, oferă sprijin pentru acest proces şi constituie un pas important pentru elaborarea Programului naţional de agro-mediu. In cadrul acestei măsuri şi în acord cu obiectivele PNADR se asigura încurajarea practicilor agricole nedaunatoare mediului, utilizând acele metode care menţin solul, resursele naturale, diversitatea speciilor, peisagistica şi caracteristicile tradiţionale. 2. OBIECTIVE Obiective generale Obiectivele generale ale măsurii sunt orientate către: - promovarea introducerii şi utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul şi care merg dincolo de Bunele practici agricole, menţionate în Anexa 3; - dezvoltarea experienţei practice, a abilităţilor şi capacităţilor pentru implementarea măsurilor de agromediu, atât la nivel administrativ, cat şi la nivelul fermei; - intensificarea constientizarii notiunii de agromediu de către fermieri. Obiective specifice Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va promova: - prevenirea şi reducerea poluarii apei şi solului datorată uzual practicilor agricole neadecvate; - conservarea solului în zonele afectate de procese de eroziune, prin prevenirea pierderilor de sol şi menţinerea fertilitatii solului; - conservarea biodiversitatii biologice şi a habitatelor semi-naturale, prin încurajarea utilizării practicilor agricole tradiţionale; - o creştere a ponderii terenurilor care respecta standardele agriculturii ecologice; Obiective operaţionale - Sprijinul va fi acordat fermierilor sub forma unei prime compensatorii pentru: implementarea submasurilor pilot pentru agricultura ecologica, conservarea solului şi protecţia impotriva eroziunii şi conservarea biodiversitatii prin practici agricole tradiţionale. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura va conlucra cu alte măsuri din Planul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală pentru sprijinirea implementării dezvoltării rurale integrate în România. Aceasta măsura va fi corelată cu următoarele măsuri: - Măsura 3.5 Silvicultura, prin dezvoltarea raţională, reimpadurirea şi impadurirea suprafeţelor agricole degradate; - Măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi a marketingului produselor agricole şi piscicole prin creşterea performantelor de mediu şi a calităţii lor; - Măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea alimentelor şi protecţia consumatorilor, pentru promovarea produselor de calitate şi a siguranţei alimentare; - Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, generatoare de venituri alternative şi activităţi multiple pentru creşterea gradului de angajare a populaţiei din mediul rural prin aplicarea metodelor extensive cu consumuri ridicate de manopera, şi diversificarea producţiei prin includerea componentei ecologice; - Măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole prin îmbunătăţirea performantei de mediu a fermelor, condiţiilor de igiena şi standardelor de întreţinere a animalelor; - Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători, în special pentru produse organice; - Măsura 2.2 Managementul resurselor de apa prin protecţia calităţii acesteia si/sau prin reintegrarea în regimul natural al acestora; - Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale prin includerea obiectivelor măsurilor agro-ambientale în programele de instruire; - Măsura 4.2 Asistenta tehnica. Prin PNADR s-a propus ca toate măsurile SAPARD sa respecte standardele Bunei Practici Agricole. Lista activităţilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului acesteia asupra mediului pentru eliberarea acordului si/sau autorizaţiei de mediu conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
┌────┬───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│Nr. │ Activităţi supuse procedurii de │ Măsura │
│crt.│ evaluare a impactului asupra ├───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │ mediului │1.1│1.2│2.1│2.2│3.1│3.2│3.3│3.4│3.5│
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 1. │Abatoare şi macelarii cu o │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │capacitate de producţie mai mare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │5.000 tone/an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 2. │Unităţi industriale pentru │ x │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fabricarea produselor alimentare si│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │agrotehnice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 3. │Utilizarea substanţelor periculoase│ │ x │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si a pesticidelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 4. │Depozitarea produselor chimice │ x │ x │ │ │ x │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 5. │Îmbunătăţiri funciare realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin lucrări de arta, precum şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │intervenţiile pe suprafeţe care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sunt mai mari de 200 ha si/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acompaniate de măsuri tehnice în │ │ │ │ x │ │ │ │ │ │
│ │scopuri agricole, ca irigarea sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │desecarea terenurilor agricole pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţe mai mari de 20 ha, ca şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte generale de scoatere din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │circuitul agricol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 6. │Construcţii şi instalaţii pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │creşterea animalelor de ferma, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţi mai mari de: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- 100 locuri pentru bovine de carne│ │ │ │ │ x │ │ │ │ │
│ │- 500 locuri pentru porcii de carne│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- 6.000 locuri pentru gaini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ouatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- 6.000 locuri pentru puii de carne│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- 1.500 locuri pentru curcani de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │carne │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 7. │Instalaţii destinate triajului, │ x │ x │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tratarii, reciclarii sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │incinerarii deşeurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 8. │Depozite pentru deşeuri sub forma │ x │ x │ │ │ x │ │ │ │ │
│ │lichidă, solida sau pastoasa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ 9. │Instalaţii de tratare a apelor │ x │ │ x │ │ x │ │ │ │ │
│ │uzate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│10. │Amenajări piscicole │ x │ │ │ │ │ │ │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│11. │Defrisari de vegetaţie forestieră │ │ │ │ │ │ │ x │ │ │
│ │în afară fondului forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│12. │Instalaţii pentru prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ x │ │ │
│ │lemnului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│13. │Planurile de urbanism şi amenajare │ │ x │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a teritoriului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘
Lista activităţilor care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obţinerea acordului si/sau autorizaţiei de mediu se va completa de către autoritatea centrala pentru protecţia mediului (MAPPM) cu orice activitate noua, necunoscută la data întocmirii listei. Va fi întreprinsă o procedura de evaluare a impactului estimat al proiectelor asupra mediului, implicând autorităţile competente, în toate cazurile în care un impact semnificativ ar putea fi în limite rezonabile anticipat. Aceasta va decide dacă este sau nu necesară elaborarea unui studiu de impact asupra mediului. Aceasta procedura de evaluare se poate baza pe o examinare a fiecărui caz în parte, sau pe anumite criterii - limita ce vor fi puse la dispoziţia Comisiei Europene. In orice caz, proiectele prezentate în anexa I şi II a Directivei 97/11 (care amendează directiva 85/337) vor fi supuse unui studiu de impact asupra mediului. In cazul proiectelor în care un impact negativ semnificativ asupra mediului ar putea fi prevăzut în limite rezonabile, şi mai ales pentru acelea care acoperă măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.4 şi 3.5 trebuie obţinut un acord asupra proiectului de la autoritatea competenta de mediu (inclusiv la nivel local). Este necesar a se oferi informaţii cu privire la potentialele efecte negative asupra mediului (respectiv utilizarea terenului, utilizarea substanţelor chimice, emisiuni atmosferice, poluare a apei şi solului) şi la metodele de atenuare a acestor efecte, în special în zonele sensibile din punct de vedere al mediului. In plus, aceasta măsura poate fi privită ca un instrument în sprijinul implementării pe termen lung a altor elemente ale acquis-ului comunitar care va avea impact asupra relatiei dintre agricultura şi mediu în România - mai ales Directiva Nitrati, Directiva cadru pentru Ape, Directiva Păsări şi habitate precum şi obligaţiile asociate cu Natura 2000. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura consta într-un număr de activităţi pilot voluntare la care fermierii vor fi invitaţi sa participe în schimbul unor plati anuale pe o perioada de 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat de fermier şi Agenţia SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru fiecare fermier în parte. In cadrul acestei măsuri vor fi oferite fermierilor, următoarele 3 submasuri pilot: - A: conservarea solului şi protecţia impotriva eroziunii; - B: conservarea biodiversitatii prin practici agricole tradiţionale; - C: agricultura ecologica. In funcţie de amplasarea geografică a submasurilor (vezi capitolul 10) fermierii pot participa concomitent la una sau toate submasurile pilot şi activităţile menţionate. Combinarea activităţilor Combinatiile posibile ale submasurilor de agro-mediu pe aceeaşi parcela de pământ sunt prezentate în tabelul următor:
┌────┬─────────────────────────┬───────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ Conservarea solului şi │ Protecţia │ Agricultura organică │
│ │ protejarea impotriva │Biodiversitatii│ │
│ │ eroziunii │ │ │
│ ├─────┬─────┬──────┬──────┼───────┬───────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│ │ A1 │ A2 │ A3 │ A4 │ B1 │ B2 │ C1 │ C2 │ C3 │ C4 │ C5 │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ A1 │/////│ - │ - │ + │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ + │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ A2 │ - │/////│ + │ + │ - │ - │ + │ + │ + │ + │ - │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ A3 │ - │ + │//////│ + │ - │ - │ + │ - │ - │ + │ - │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ A4 │ + │ + │ + │//////│ - │ - │ - │ - │ - │ + │ - │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ B1 │ - │ - │ - │ - │///////│ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ B2 │ - │ - │ - │ - │ - │///////│ - │ - │ - │ - │ + │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ C1 │ - │ + │ + │ - │ - │ - │/////│ - │ - │ - │ - │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ C2 │ - │ + │ - │ - │ - │ - │ - │/////│ - │ - │ - │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ C3 │ - │ + │ - │ - │ - │ - │ - │ - │/////│ - │ - │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ C4 │ - │ + │ + │ + │ - │ - │ - │ - │ - │/////│ - │
├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ C5 │ + │ - │ - │ - │ - │ + │ - │ - │ - │ - │/////│
└────┴─────┴─────┴──────┴──────┴───────┴───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
"+" - combinaţie posibila;
"-" - nu e posibila combinatia.
Atunci când se combina diferite submasuri, totalul plăţilor pe hectar nu trebuie sa depăşească maximul plafonului prevăzut în anexa Regulamentului CE nr. 1783/2003. Acest fapt va fi verificat pe parcursul proiectului de către Agenţia SAPARD. Se anticipeaza ca mai multe submasuri similare vor fi propuse pentru Programul naţional de agro-mediu care trebuie implementat după aderarea României la Uniunea Europeană. Toţi fermierii participanţi vor avea nevoie de o instruire relevanta în domeniul protecţiei mediului şi a tehnologiilor impotriva poluarii. Fermierii participanţi la submasura C. Agricultura Organică vor face o instruire suplimentară. Instruirea se va putea realiza în cadrul măsurii 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" pentru implementarea cu succes a măsurii 3.3. Cadrul legislativ pentru formarea profesională continua a adulţilor în România este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Se vor organiza doua categorii de cursuri, după cum urmează: - cursuri de pregătire de maxim o saptamana şi care pot avea un număr de cursanţi cuprins între 25-50 persoane/modul pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul măsurii şi submasurilor pilot componente; - cursuri specializate de management (ex. managementul durabil al resurselor de apa cu utilizare agricolă în strânsă corelaţie cu refacerea şi conservarea calităţii mediului din zonele rurale), marketing, pregătirea unor planuri de agro-mediu la nivelul fermei, contabilitate, etc. Conţinutul cursurilor de instruire care se vor organiza după acreditarea măsurii 3.3 vor avea în vedere următoarele obiective: - îmbunătăţirea pregătirii profesionale a fermierilor pentru aplicarea metodelor de protecţie a mediului şi a practicilor prietenoase cu mediul; - îmbunătăţirea pregătirii profesionale a fermierilor, pentru creşterea nivelului cunoştinţelor de management şi de marketing, necesare administrării unei afaceri viabile, bazate pe practicile de producţie prietenoase cu mediul. - îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor verificabile prevăzute de Buna Practica Agricolă, care trebuie sa fie respectate; Implementarea instruirii va fi asigurata la nivelul MAPDR de către Direcţia de Dezvoltare Rurală (DDR) şi Agenţia Naţionala de Consultanţa Agricolă (ANCA). -- DDR va coordona implementarea cursurilor de instruire, inclusiv elaborarea procedurilor administrative, stabilind bugetul alocat pentru fiecare curs de instruire şi fixarea obiectivelor programului de instruire, va întocmi fişele standard pentru ofertele de instruire şi va organiza şi participa la evaluarea şi selecţia ofertelor primite de la furnizorii de instruire. De asemenea RDD va asigura controlul implementării programului de instruire şi a documentelor de plata. -- ANCA va participa la întocmirea termenilor de referinţa pentru fiecare curs de formare, va participa la evaluarea şi selecţia ofertelor, va asigura verificarea documentelor şi verificarea pe teren. - In cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele tipuri de acţiuni pilot de agromediu: Sub-măsura A. Conservarea solului şi protecţia impotriva eroziunii Obiective Obiectivele acestei sub măsuri sunt: - reducerea riscului de pierdere a terenului din suprafaţa agricolă datorită unor eroziuni severe cauzate de apa si/sau vant; - menţinerea sau intensificarea fertilitatii solului prin încurajarea utilizării asolamentelor adecvate. Cerinţe In cadrul acestei submasuri sunt eligibile următoarele lucrări: - A1. Transformarea terenului arabil în pajişti (grassland). Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptând prasitoarele. (Amestecurile obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare amplasament ţinând cont de volumul şi distribuţia precipitatiilor şi condiţiile pedologice). Nu se pasuneaza în primul an - acţiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. In anii următori se practica pasunatul raţional pentru a asigura regenerarea anuala a pajistii. Nu se folosesc îngrăşăminte de sinteza şi pesticide - acţiuni conforme cu Bunele practici agricole. - A2. Amenajarea de benzi inierbate (aplicabilă la terase în culturi perene când panta e mai mare de 8%). Amplasarea de benzi inierbate orientate pe direcţia generală a curbelor de nivel. Pentru zonele cu precipitatii medii anuale peste 650 mm benzile vor fi înclinate cu 1-1,5% fata de curbele de nivel, spre emisari sau debusee - înclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apa - acţiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. Acestea nu vor fi pasunate şi nu se vor utiliza pesticide şi îngrăşăminte chimice - acţiuni conforme cu Bunele practici agricole. Lăţimea minima a benzii inierbate este de 5 m. Distanta maxima între benzile inierbate este de 80 m - acţiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. - A3. Înfiinţarea de cultura verde ascunsă pe teren arabil după recoltat. Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate ca îngrăşăminte verzi sau furaje, trebuie înfiinţate imediat (nu mai târziu de 30 zile) după recoltarea culturii principale. După aceste culturi aratul se efectuează nu mai târziu de 2 săptămâni înainte de semanatul următoarei culturi. Se folosesc amestecuri de culturi anuale (graminee, leguminoase, rapita, mustar, etc.). Inierbarea se face cu lucrări superficiale prin discuit, renunţând la lucrarea de arat - acţiuni în plus fata de Bunele practici agricole. Impact aşteptat Se aşteaptă ca implementarea acestor acţiuni sa: - reducă riscul pierderilor de teren datorită eroziunii apei şi vantului; - diminueze riscul poluarii apei datorită eroziunii şi scurgerii elementelor nutritive; - reducă riscul inundatiilor datorită eroziunii; - imbunatateasca fertilitatea solului prin conţinutul de materii organice şi protejarea impotriva riscului de degradare a solului; - mărească biodiversitatea terenurilor agricole cultivate. Rate de plata
┌─────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────┐
│ A1. │Transformarea terenului arabil în pajişti │Anul 1: 217 EURO/ha/an│
│ │(grassland) │Anii următori: │
│ │ │91 EURO/ha/an │
├─────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤
│ A2. │Amenajarea de benzi inierbate │Anul 1: 245 EURO/ha/an│
│ │(plata este numai pentru suprafaţa acoperită de│Anii următori: │
│ │benzile inierbate) │193 EURO/ha/an │
├─────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤
│ A3. │Înfiinţarea de cultura verde ascunsă pe teren │129 EURO/ha/an │
│ │arabil după recoltare │ │
└─────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────┘
Submasura B. Conservarea biodiversitatii prin practici agricole tradiţionale Obiective Obiectivul acestei submasuri este de a incuraja menţinerea şi adoptarea metodelor agricole tradiţionale pentru promovarea conservării diversitatii biologice în doua habitate semi-naturale contrastante: - stoparea pierderilor biodiversitatii - orezul cultivat în zone joase ale Deltei Dunării; - păşunile şi pajistile munţilor Carpaţi şi din zonele deluroase intra-Carpatice. Cerinţe In cadrul acestei submasuri sunt eligibile următoarele lucrări: - B1. Menţinerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradiţionala a orezului. Se vor introduce asolamente de cel puţin 33% orez - acţiuni în plus fata de Bunele practici agricole, şi fără utilizarea fertilizantilor minerali pe baza de azot şi pesticide - acţiuni conforme Bunelor practici agricole. - B2. Conservarea păşunilor şi fanetelor montane şi din zonele deluroase intra-Carpatice prin asigurarea exploatării rationale a acestora cu o încărcătura de 0,3-0,5 UVM/hectar - acţiune conformă Bunelor practici agricole; eliminarea efectelor eroziunii prin suprainsamantare cu specii autohtone, întreţinerea suprafeţelor prin cosit cel puţin o data pe an, nu înainte de data de 15 iunie, prevenirea acidifierii solului, prin neutilizarea a cel puţin 20% din suprafaţa pasunii neutilizate prin rotaţie timp de un an - acţiuni în plus fata de Bunele practici agricole, şi renunţarea la fertilizarea cu îngrăşăminte minerale, pesticide sau insecticide - acţiuni în plus fata de Bunele practici agricole. Impact aşteptat Implementarea acestor acţiuni vor: - restaura parţial modelele tradiţionale de cultivare a orezului în Câmpia Dunării ceea ce va duce la creşterea diversitatii şi abundentei florei şi faunei, reducerea degradării solului şi crearea de beneficii locale socio-economice datorită creşterii posibilităţilor de angajare a forţei de munca specializată în producţia de orez. - ajuta la conservarea valorii naturale şi a peisajelor montane tradiţionale ale Carpaţilor şi din zonele deluroase intra-Carpatice cu efecte pozitive asupra biodiversitatii şi turismului; - elimina suprapasunatul păşunilor montane şi din zonele deluroase intra-Carpatice, fapt ce va determina o creştere a gradului de acoperire cu vegetaţie, o reducere a numărului de specii adventive ce se instalează ca urmare a creşterii cantităţii de azot din sol, reducerea modificării structurii covorului vegetal prin menţinerea unei densitati vegetale optime. Rate de plata
┌─────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ B1. │Menţinerea de zone temporar inundate prin │206 EURO/ha/an │
│ │cultivarea tradiţionala a orezului │ │
├─────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ B2. │Conservarea păşunilor şi fanetelor alpine şi │95 EURO/ha/an │
│ │din zonele deluroase intra-Carpatice │ │
└─────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘
Submasura C. Agricultura ecologica Obiective Obiectivele acestei submasuri sunt: - Sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice ca o metoda prietenoasa cu mediul de producere a alimentelor în cele cinci zone pilot selectate; - Satisfacerea creşterii cererii de produse ecologice (notabila la export) şi promovarea dezvoltării unei pieţe interne; - Sprijinirea şi creşterea competitivitatii agriculturii ecologice în cele 5 zone pilot. Cerinţe In cadrul acestei submasuri sunt eligibile următoarele acţiuni: - conversia la metode ecologice de producţie agricolă; - menţinerea metodelor de producţie ecologica existente. Deoarece aceasta este o acţiune pilot, sprijinul va fi limitat pentru culturile care sunt considerate de importanta economică şi au un bun potenţial de piaţa (unde este cazul), astfel: -- C1. Legume; -- C2. Fructe; -- C3. Plante aromatice şi medicinale; -- C4. Culturi furajere (orz furajer); -- C5. Păşuni naturale; In România, în 2004, suprafaţa cultivată prin practica uzuală (prin utilizarea fertilizatorilor, pesticidelor, etc.) cu legume reprezintă 26% din suprafaţa arabila, iar pentru livezi 13,5% din suprafaţa agricolă. Fără a beneficia de suport financiar majoritatea producătorilor de fructe şi legume nu utilizează substanţe chimice şi fertilizatori în procesul de producţie. Prin urmare ei pot trece foarte uşor la producţia organică. Pentru a incuraja producerea laptelui ecologic, ca o acţiune în cadrul acestei submasuri, au fost selectate păşuni naturale. In acest moment exista 4 unităţi de procesare a furajelor verzi care produc furaje certificate pentru hrana bovinelor. Pe piaţa românească exista procesatori care utilizează plante medicinale şi aromatice obţinute din cultura proprie cat şi din flora spontana. Având în vedere ca produsele procesate sunt utilizate ca substituenti nutritivi şi în practici fitoterapeutice, este o condiţie obligatorie ca aceste plante sa fie cultivate în sistem ecologic. Sprijinul oferit intenţionează sa compenseze fermierii pentru: -- pierderile de producţie pe durata perioadei de conversie; -- pierderile de producţie asociate cu interzicerea utilizării de substanţe chimice, folosite ca îngrăşăminte şi pesticide; -- modificările în rotatia culturilor; -- creşterea costurilor lucrărilor manuale şi mecanice pentru controlul buruienilor; -- cheltuielile suplimentare pentru certificarea produselor Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata conversiei, atât cat producţia este certificată. - Producătorii din agricultura ecologica care solicita prima compensatorie vor trebui sa respecte legislaţia elaborata în acest domeniu şi anume: a) sa deţină calitatea de producător în agricultura ecologica (fişa de înregistrare aprobată de DADR şi avizată de MAPDR) şi sa aibă un contract cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat de MAPDR (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 527/2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare şi condiţiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologica), în vederea controlului şi certificării; b) certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi). Menţionăm ca legislaţia naţionala este integral armonizata cu legislaţia UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991) şi a fost creata şi structura institutionala necesară pentru implementarea acestei legislaţii. (Cap. VII din PNADR - Anexe Legislaţie). Impact aşteptat Implementarea acestei submasuri estimează; - reducerea riscurilor pentru mediu şi sănătate folosind îngrăşăminte organice şi produse pentru protecţia plantelor care ajuta la menţinerea fertilitatii solului şi la sporirea biodiversitatii; - creşterea suprafeţelor cultivate după modul de producţie ecologic pentru crearea unei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de un organism de inspecţie şi certificare şi crearea unei oportunităţi pentru export; - creşterea valorii adăugate a produselor ecologice. Rate de plata
┌─────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ C1. │Legume │ 329 EURO/ha/an - perioada de conversie │
│ │ │ 273 EURO/ha/an - perioada certificată │
├─────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ C2. │Fructe │ 320 EURO/ha/an - perioada de conversie │
│ │ │ 181 EURO/ha/an - perioada certificată │
├─────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ C3. │Plantele aromatice şi │ 287 EURO/ha/an - perioada de conversie │
│ │medicinale │ 190 EURO/ha/an - perioada certificată │
├─────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ C4. │Culturi furajere │ 123 EURO/ha/an - perioada de conversie │
│ │(orz furajer) │ 92 EURO/ha/an - perioada certificată │
├─────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ C5. │Păşuni naturale │ 35 EURO/ha/an - perioada de conversie │
│ │ │ 28 EURO/ha/an - perioada certificată │
└─────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Sprijinul va fi acordat potenţialilor beneficiari care intra voluntar într-o schema de agro-mediu şi care încheie contracte pentru aplicarea obligaţiilor privind măsurile de agro-mediu pe o perioada de cinci ani. - Potenţialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu al întregii ferme. - De asemenea potenţialii beneficiari vor dovedi ţinerea registrelor de ferma şi pregătirea contabilităţii fermei (detaliat în procedura de implementare). - Potenţialii beneficiari vor face dovada proprietăţii terenului, arendării, concesionarii sau a altui document care sa certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare pentru o perioada de 5 ani de la data depunerii proiectului, prin măsura 3.3, în vederea realizării acţiunilor de agromediu. Solicitantul trebuie sa prezinte planuri sau schiţele cadastrale ale întregii suprafeţe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafaţa pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin aceasta măsura. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie sa îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafaţa agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schita cadastrala poate fi solicitat de la primăria locală şi trebuie aprobat de către Oficiul judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Acesta este un document obligatoriu care va sprijini activitatea organismului de control pentru a stabili un sistem de control transparent şi real. - Responsabilul legal si/sau tehnic al proiectului trebuie sa dovedească experienţa profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau document care dovedeşte o experienţa profesională de minimum 3 ani în domeniu (copie a cărţii de munca) si/sau un angajament scris ca acesta sau unul din angajaţi va urma un curs de pregătire profesională în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătăţirea pregătirii profesionale) înainte de efectuarea primei plati a primei compensatorii. - Beneficiarii trebuie sa-si dea acordul în scris ca vor oferi cunoştinţe despre metode agricole de producţie proiectate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural la cererea altor producători agricoli şi vor organiza intalniri în cadrul fermei (ferma demonstrativa) pentru alţi producători agricoli interesaţi de proiect. Ca o condiţie de eligibilitate, standardele verificabile ale Bunelor practici agricole (menţionate în Anexa nr. 3), trebuie sa fie respectate pe întreaga suprafaţa a fermei. - Toţi fermierii participanţi la proiectele pilot trebuie sa respecte standardele Bunelor practici agricole pe suprafaţa întregii ferme. Cum proprietatea terenului este fragmentata, Bunele practici agricole vor fi respectate eficient dacă se vor aplica pe toată suprafaţa deţinuta şi administrată de fermierii participanţi la acţiunile pilot. Aceste standarde reprezintă cerinţe minime pentru fermieri. Astfel se va evita riscul ca fermierii sa fie plătiţi pentru o parte din suprafaţa fermei în timp ce restul suprafeţei poate fi prejudiciata. Introducerea Bunelor practici agricole în cadrul măsurii de agromediu pentru România se bazează pe 3 elemente cheie: - Legislaţia de Mediu - obligatorie pentru toţi fermierii din România. - Standardele Verificabile ale Bunelor practici agricole - obligatorii pentru toţi fermierii participanţi la schema de agromediu. - Recomandări suplimentare privind protecţia apei - care sunt recomandate pentru toţi fermierii participanţi la schema de agromediu, dar nu obligatorii. România are deja Codul bunelor practici agricole, aprobat prin Ordinului comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole, cu modificările ulterioare. Codul bunelor practici agricole este o publicaţie cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri şi metode care sa fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât sa protejeze mediul. Codul bunelor practici agricole cuprinde definiţii ale sistemelor agricole convenţionale şi ecologice; principii şi recomandări ale codului atât pentru biodiversitate, cat şi pentru resursele de apa, scurgeri de suprafaţa şi eroziunea solului, tasarea şi distrugerea structurii solului, modul de aplicare a fertilizantilor chimici şi organici; planuri de fertilizare şi registrul evidentei utilizării fertilizantilor în exploataţiile agricole; măsuri şi lucrări de conservare şi îmbunătăţire a calităţii solului; protecţia plantelor şi regimul deşeurilor. Specifice Submasura A. Conservarea solului şi protecţia impotriva eroziunii Pentru aceasta submasura, suprafaţa pentru care se acorda prima compensatorie este cuprinsă între 1 şi 50 ha, pentru care este obligat sa respecte cerinţele acţiunilor. Fermierii din zonele pilot vor fi eligibili pentru aceasta submasura conform următoarelor criterii: 1) panta terenului este mai mare de 8%; 2) cel puţin 50% din suprafaţa terenului este afectată de eroziune. Pentru aceste criterii se utilizează o cartare pedologica cu zonarea erodabilitatii solului. Aceasta cartare se emite de către Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice judeţean. Submasura B. Conservarea biodiversitatii prin practici agricole tradiţionale Pentru aceasta submasura, suprafaţa pentru care se acorda prima compensatorie este cuprinsă între 5 şi 50 ha, pentru care este obligat sa respecte cerinţele acţiunilor. Submasura C. Agricultura ecologica Pentru agricultura ecologica suprafeţele minime şi maxime pentru care se acorda prime compensatorii sunt: - C1. legume 0.1-1 ha - C2. fructe 1-10 ha - C3. plante aromatice şi medicinale 0.1-2 ha - C4. culturi furajere (orz furajer) 0.5-10 ha - C5. păşuni naturale 2-30 ha Pentru toate cele 5 acţiuni, fermierii trebuie sa respecte cerinţele pentru fiecare acţiune în baza acestei submasuri. Producătorii din agricultura ecologica care solicita prima compensatorie vor trebui sa respecte legislaţia elaborata în acest domeniu şi anume: a) sa deţină calitatea de producător în agricultura ecologica (fişa de înregistrare aprobată de DADR şi avizată de MAPDR) şi sa aibă un contract cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat de către MAPDR în vederea controlului şi certificării; b) certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi). 6. CRITERII DE SELECŢIE Datorită caracterului pilot al măsurii şi ţinând cont de bugetul total şi de subbugetele fiecărei submasuri în parte care sunt limitate, prima compensatorie acordată beneficiarilor va fi asigurata pe baza principiului "primul venit, primul servit", în funcţie de ziua în care îşi vor depune cererea la Agenţia SAPARD, cu condiţia ca potenţialii beneficiari sa respecte întocmai cerinţele acestei măsuri (Agenţia SAPARD are un sistem unic de acordare a numerelor de înregistrare la nivel naţional). 7. BENEFICIARI Beneficiarii pot fi proprietarii de teren sau persoane care au teren în arenda/concesiune sau alt drept de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare pe o perioada de cel puţin 5 ani de la data depunerii proiectului, în zonele geografice (zone pilot) listate în capitolul 10. Ei pot avea următoarele forme de organizare: - Producători individuali - persoane fizice - Asociaţii agricole fără personalitate juridică - Grupuri de producători cu personalitate juridică - Asociaţii familiale cu personalitate juridică - Societăţi agricole cu personalitate juridică - Societăţi comerciale private, cu capital privat, cu cel puţin egal/mai mare de 75%. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA IN VIGOARE - O lista a actelor normative în vigoare referitoare la măsura şi submasurile în cauza este prezentată în Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală - Cap. VII Anexe legislaţie. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE - Prima compensatorie publica acordată prin aceasta măsura este de 100% cheltuieli publice, din care: -- 75% contribuţia Comunităţii Europene -- 25% contribuţie publica naţionala - Prima compensatorie oferită fermierilor va fi plătită anual, ca o rata fixa exprimată în EURO, şi este calculată pe baza: -- costurilor nete crescute datorate respectării cerinţelor submasurii de agro-mediu adoptată (costuri totale suplimentare - economii); -- pierderii de venit estimată, cauzată de respectarea cerinţelor submasurii de agro-mediu adoptată; - Plăţile pentru fermieri vor fi efectuate în lei (ROL). Aceste plati pot varia pe durata celor 5 ani, în funcţie de rata de schimb în fiecare an. - Fermierii vor primi sprijin doar pentru costurile suplimentare sau pierderile asociate acţiunilor de agro-mediu care implica activităţile standardelor verificabile ale "Bunei Practici Agricole" şi acţiunile adiţionale, definite în Anexa 3. - Primele compensatorii anuale vor fi acordate fermierilor care depun cerere de plata şi depun o declaraţie scrisă precum ca respecta condiţiile din contract. - Cazurile de forta majoră care pot interveni în derularea unei acţiuni de agromediu sunt menţionate în Capitolul 14 - Dispoziţii financiare. BUGET ORIENTATIV PE SUBMĂSURI
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ SUBMĂSURA │ % │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Conservarea solului şi protecţia impotriva eroziunii │ 40 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Conservarea biodiversitatii prin practici agricole tradiţionale│ 20 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Agricultura ecologica │ 40 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│TOTAL │ 100 │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap. 6 Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD, pag. 358 din PNADR. 10. ACOPERIREA GEOGRAFICĂ Datorită caracterului pilot al măsurii, pentru fiecare submasura au fost alese criterii de selecţie specifice. CRITERIILE DE SELECŢIE PENTRU ZONELE PILOT
┌───────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────┐
│ SUB MĂSURA │ ACŢIUNEA │ CRITERII DE SELECŢIE │
├───────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│A: "Combaterea │A1 Transformarea terenului │- suprafeţe cu cel mai ridicat │
│si prevenirea │arabil în păşune; │coeficient de eroziune │
│eroziunii │A2 Amenajarea de benzi │ │
│solului" │inierbate (plata este numai│ │
│ │pentru suprafaţa acoperită │ │
│ │de benzile inierbate) │ │
│ │A3 Înfiinţarea de cultura │ │
│ │verde ascunsă pe teren │ │
│ │arabil după recoltare │ │
├───────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│B: "Conservarea│B1: "Menţinerea de zone │- potenţial agricol datorită │
│biodiversitatii│temporar inundate prin │condiţiilor geografice │
│prin practici │cultivarea tradiţionala a │specifice; │
│agricole │orezului" │- tradiţie în cultura orezului │
│tradiţionale" │B2: "Conservarea păşunilor │- existenta unui plan de │
│ │si fanetelor alpine şi din │management acceptat de către │
│ │zonele deluroase │proprietarii de pajişti; │
│ │intra-Carpatice" │- valoare ridicată şi │
│ │ │diversitate floristica │
│ │ │cuprinzând cele mai │
│ │ │reprezentative varietati din │
│ │ │flora spontana de fâneaţa; │
│ │ │- existenta unei baze de date │
│ │ │corespunzătoare. │
├───────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│C: "Agricultura│C1 Legume │- suprafaţa angajata în │
│ecologica" │C2 Fructe │agricultura ecologica; │
│ │C3 Plante aromatice şi │- potenţialul de acoperirea a │
│ │medicinale │cat mai multe din culturile │
│ │C4 Culturi furajere (orz │selectate prin măsura; │
│ │furajer) │- existenta experienţei pentru │
│ │C5 Păşuni naturale │practicarea agriculturii │
│ │ │ecologice. │
└───────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────────┘
Submasurile detaliate mai sus sunt acţiuni pilot de agromediu şi vor fi amplasate astfel: - Sub măsura A: "Combaterea şi prevenirea eroziunii solului" Din totalul de 42 de judeţe ale României, eroziunea solului peste limita admisibilă este prezenta în 34 judeţe. Ţinând cont de forma şi intensitatea eroziunii solului s-a propus ca implementarea submasurii A sa se realizeze în următoarele 7 judeţe: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an), Prahova (14,2 tone/ha/an), Dâmboviţa (14 tone/ha/an), Valcea (12 tone/ha/an), Buzău (12 tone/ha/an) şi Bacău (12 tone/ha/an) (vezi harta din anexa nr. 2a). Conform datelor publicate, la 31.12.2003, suprafaţa agricolă a României era de 14.717,4 mii hectare, din care cele şapte judeţe selectate detineau 14% (2.077,4 mii hectare). In aceste judeţe conform tabelului de mai jos suprafaţa afectată de eroziune reprezintă 54% din totalul suprafeţei agricole (1.114,8 mii hectare). Defalcarea suprafeţei degradate pe clase de eroziune este următoarea:
┌─────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────┬───────┐
│ │ │ Din care afectată de eroziune │ │
│ │ Suprafaţa├─────────┬─────────────┬─────────┬─────────┤ % │
│ Judeţul │ agricolă │Suprafaţa│Neapreciabila│ Moderat │ Foarte │ din │
│ │ la │ agricolă│pana la slaba│ - │puternica│ total │
│ │31.12.2003│degradata│cu pericol de│puternica│ - │agricol│
│ │ │ prin │ accentuare │ │excesiva │ │
│ │ │eroziune │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│1). Vrancea │ 255,6 │ 101,7 │ 17 │ 21,8 │ 62,9 │ 40 │
├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│2). Alba │ 328,3 │ 210,4 │ 104,8 │ 85,5 │ 20,1 │ 64 │
├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│3). Prahova │ 271,6 │ 134,7 │ 59,1 │ 38,5 │ 37,1 │ 50 │
├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│4). Dâmboviţa│ 249,3 │ 84,9 │ 32,6 │ 39,5 │ 12,8 │ 34 │
├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│5). Valcea │ 246,3 │ 181,5 │ 111 │ 58,3 │ 12,2 │ 74 │
├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│6). Buzău │ 402,9 │ 176,6 │ 54,6 │ 72,8 │ 49,2 │ 44 │
├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│7). Bacău │ 323,4 │ 225 │ 117,9 │ 104,5 │ 2,6 │ 70 │
├─────────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ TOTAL │ 2.077,4 │ 1.114,8 │ 497 │ 420,9 │ 196,9 │ 54 │
└─────────────┴──────────┴─────────┴─────────────┴─────────┴─────────┴───────┘
- Submasura B: "Conservarea biodiversitatii prin practici agricole tradiţionale" pentru acţiunea pilot "Menţinerea de zone temporar umede prin cultivarea tradiţionala a orezului" s-au selectat 7 judeţe ca zone pilot din Lunca Dunării: Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanta, Teleorman, Olt, Dolj, conform Anexei nr. 2 b. Ţara noastră se găseşte amplasata la limita nordica de cultura, motiv pentru care cultivarea orezului este concentrata numai în zona considerată favorabilă, în sudul şi sud-estul Campiei Romane, în imediata apropiere a Dunării. In acest areal, se realizează pe o perioada de 150-160 zile (20 aprilie - 10 octombrie), o suma a temperaturilor medii de peste 0°C de 2.800-3.200°C şi o luminozitate de peste 1.200 ore. Amenajările orezicole sunt de tip ameliorativ, având ca scop valorificarea solurilor slab productive şi ameliorarea solurilor salinizate şi alcalinizate. Exploatarea parţială sau deloc a acestor amenajări duce la extinderea procesului de salinizare şi alcalinizare pe suprafeţele limitrofe (după trei ani de neexploatare aceste amenajări revin la modul de folosinţa iniţial, fără nici un potenţial agricol). Principala sursa de apa pentru amenajările de orezării este Dunarea, pentru judeţele Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanta, Teleorman iar pentru unele judeţe, pe anumite suprafeţe şi râurile interioare: Jiul în Dolj, Oltul în Olt şi Teleorman. In aceste judeţe se realizează: -- condiţiile climatice favorabile, izoterma medie de vara 21-22°C şi constanta termica între 2.800-3.200°C; -- concentrarea suprafeţelor de orez în perimetre mari; -- garanţia asigurării volumului de apa, fiind situate în apropierea sursei de apa. De asemenea, în aceste zone exista o tradiţie, s-au format specialişti şi alte categorii de forta de munca cu înalta calificare care pot exploata permanent amenajările existente, având astfel o conotatie deosebit de importanta de ordin social: crearea unui număr semnificativ de locuri de munca în zone mai greu accesibile. - Pentru acţiunea pilot "Conservarea păşunilor şi fanetelor montane şi din zonele deluroase intra-Carpatice" s-au selectat ca zone pilot Parcul Naţional Retezat şi zona cu pajişti de altitudine medie propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvaniei (judeţele Sibiu, Braşov şi Mureş). Aceste 2 zone pilot oferă un contrast util în ceea ce priveşte managementul de agro-mediu: o zona montană cu câteva habitate, cel mai mult folosită pentru pasunatul oilor şi stabilită ca zona protejata şi una de altitudine mai joasa cu un număr important de locuitori dar care are păşuni cu o excepţionala diversitate floristica, dar care nu este inclusă în zonele protejate. Ambele zone au planuri de management acceptate de către fermieri. Parcul Naţional Retezat este delimitat în 3 zone functionale: zona cu protecţie stricta; zona cu protecţie specială şi zona tampon. S-a selectat zona tampon ca zona pilot, în care sunt permise activităţi economice, incluzând activităţi agricole tradiţionale desfăşurate de către proprietarii terenurilor. Parcul Naţional Retezat (zona tampon) este situat la limita dintre următoarele 3 judeţe: Hunedoara, Gorj şi Caras-Severin (vezi anexa nr. 2b). Scopul principal al Parcului Naţional Retezat Rezervatie a Biosferei este cel de conservare a diversitatii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat. Terenurile din PNR se împart pe următoarele categorii de folosinţa: 49% păduri şi 51% zona montană, incluzând păşunile montane, jnepenis, grohotis, stancarie. După 1990 condiţiile socio-economice şi retrocedarea unor terenuri din Parc au determinat o schimbare de atitudine la deţinătorii/utilizatorii de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ. Pajistile din zona montană constituie o zona de importanta aparte aici regasindu-se majoritatea speciilor din flora alpina. Cea mai mare ameninţare pentru flora Parcului Naţional Retezat o reprezintă suprapasunatul. Zona propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvaniei are o suprafaţa de 95.000 ha, incluzând 10 comune şi 30 sate mici. Aproximativ 18% din suprafaţa zonei este reprezentată de pajişti, 20% fâneaţa, 38% pădure, 25% teren arabil. Studiile ştiinţifice realizate în aceasta zona au arătat ca aceasta întruneşte criteriile de zona cu înalta valoare naturala, având o bogata valoare floristica şi de fauna, incluzând multe specii internaţionale amenintate cu dispariţia, inclusiv habitate pentru specii de flora şi fauna menţionate în Directiva Habitate, Anexele II, II*) şi IV, precum şi peste 40 de specii de păsări menţionate în Directiva Păsări Anexa I. Mai mult de 50 de specii de plante sunt înrudite cu specii de plante Europene şi reprezintă importanta din punct de vedere al agro-biodiversitatii. Metodele tradiţionale de păşunat şi de întoarcere a fanului au condus la o dezvoltare a păşunilor care acoperă cea mai mare parte a zonei pilot. Pajistile bogate în specii conţin un amestec de flora de stepa, mediteraneana şi carpatica. Mai mult de 1.000 de tipuri de plante au fost înregistrate în zona şi reprezintă peste 30% din flora României. Multe din aceste plante şi asocierile în care se dezvolta sunt recunoscute în cadrul Directivei UE Habitate. Fâneţele cu flora salbatica sunt de asemenea o resursa genetica pentru viitoarea selecţie a culturilor furajere, în special lucerna, trifoi şi alte legume. Pajistile uscate conţin mai mult de 20 de specii incluse în lista Roşie a României şi cel puţin 9 dintre ele sunt listate în Anexa 2a Directivei Habitate. - Submasura C: "Agricultura ecologica" - va fi aplicabilă în cinci judeţe: Suceava (12,4 mii ha), Galaţi (16 mii ha), Timiş (7,4 mii ha), Călăraşi (8 mii ha), Arad (3 mii ha) (vezi harta din Anexa nr. 2c). Suceava - situata în partea de nord-est a tarii cu o suprafaţa agricolă de 349,9 mii ha, din care arabil 180,5 mii ha, cu un număr de exploataţii de 469 din care 29 în producţia vegetala. Aceasta zona furnizează rezerve adecvate de hrana care acoperă nevoile consumatorilor. Existenta păşunilor naturale oferă condiţii favorabile de creştere a animalelor după modelul de producţie ecologic. Galaţi - zona situata în partea de sud-est cu o suprafaţa agricolă de 358,7 mii ha din care 289,1 mii ha teren arabil, cu un număr de exploataţii de 20.808 din care 523 în producţia vegetala. In zona exista condiţii favorabile pentru cultivarea legumelor, viţei de vie, cereale şi livezi. Arad - situata în partea de vest a tarii cu soluri fertile de tip cernoziom cu o suprafaţa agricolă de 511,6 mii ha din care arabil 348,9 mii ha cu un număr de exploataţii agricole de 7.434 din care 483 în producţia vegetala, şi din punct de vedere economic cu o diversitate dinamica. Timiş - situata în partea de vest a tarii cu soluri preponderent de tip cernoziom, cu o suprafaţa agricolă de 702,1 mii ha şi cu o suprafaţa arabila de 533,1 mii ha. Bine organizată în 9.124 exploataţii agricole din care 2.717 în producţia vegetala. Zona favorabilă pentru cultivarea cerealelor, plantelor oleaginoase, legume, fructe. Este o zona bine dezvoltată economic cu posibilităţi reale de furnizare de hrana pentru consumatori. Călăraşi - zona situata în sud-estul Campiei Romane, cu sol predominant cernoziom, extrem de favorabil culturilor agricole. Are o suprafaţa agricolă de 426,8 mii ha cu o suprafaţa arabila de 416,2 mii ha. Este o zona bine organizată în 29.084 exploataţii din care 28.870 exploataţii în producţia vegetala. 11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT SI DE IMPACT Monitorizarea şi evaluarea progresului şi performantei măsurii va fi o prioritate importanta şi va fi îndeplinită, cat mai mult posibil, conform standardelor de raportare relevante ale UE. Aceasta este recunoscuta ca informaţie asupra înţelegerii şi impactului acestei măsuri pilot de agromediu care va fi necesară pentru dezvoltarea efectivă a viitorului program naţional de agromediu. MAPDR va elabora proceduri de monitorizare şi evaluare adecvate şi va selecta organizaţiile competente. Indicatori de realizare (si scopurile) - corespunzători obiectivelor operaţionale ale măsurii
Numărul total de proiecte de agromediu 600
din care:
Submasura A: Combaterea şi prevenirea eroziunii solului 250
Submasura B: Conservarea biodiversitatii prin practici agricole 100
tradiţionale
Submasura C: Agricultura ecologica 250
Suprafaţa totală (ha) acoperită de proiectele de agromediu 19.100
Submasura A: Combaterea şi prevenirea eroziunii solului 7.000
Submasura B: Conservarea biodiversitatii prin practici agricole 3.500
tradiţionale
Submasura C: Agricultura ecologica, din care: 8.600
- Legume 1.500
- Fructe 600
- Plante aromatice şi medicinale 300
- Culturi furajere (orz furajer) 2.000
- Păşuni naturale 4.200
Indicatori de rezultat - corespunzători obiectivelor specifice ale măsurii Submasura A: Conservarea solului şi protecţia impotriva eroziunii - Ponderea terenului care beneficiază de submasura de agromediu, ca % din totalul terenului din zonele pilot care este vulnerabil la eroziune. Submasura B: Conservarea biodiversitatii prin practici agricole tradiţionale - Ponderea terenului temporar inundat care beneficiază de submasura de agromediu, ca % din totalul suprafeţei zonelor pilot optime pentru cultura orezului. - Ponderea terenului pentru administrarea pajiştilor care beneficiază de submasura de agromediu, ca % din totalul suprafeţei pajiştilor alpine şi a pajiştilor din zonele deluroase din zona pilot. Submasura C: Agricultura ecologica - Creşterea numărului total de fermieri cu producţii certificate ecologic (%) - Creşterea suprafeţei de teren cultivat după modelul agriculturii ecologice din total suprafaţa (%) - Numărul de fermieri care realizează conversia către metodele de producţie ale agriculturii ecologice Indicatori de impact - corespunzători obiectivelor generale ale măsurii Se vor stabili indicatori de impact corespunzători şi necesari masurarii pe termen lung a efectelor de mediu şi socio-economice rezultate prin aplicarea măsurii, în limitele resurselor şi expertizei adecvate. Prima schita a acestor indicatori este următoarea:
┌────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectivele generale ale │ Indicatori │
│ măsurii 3.3 │ │
├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│- promovarea introducerii si│Cum toţi participanţii respecta Buna Practica │
│ utilizării continue a │Agricolă pe întreaga suprafaţa a fermei şi au │
│ practicilor agricole │un contract de administrare, numărul de │
│ prietenoase cu mediul; │participanţi la măsura, ca procent din numărul │
│ │total de fermieri din zona pilot indica │
│ │suprafaţa implicata ca procent din terenul │
│ │agricol utilizat în zona pilot. │
├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│- dezvoltarea experienţei │Odată pusă în practica măsura 3.3, se va │
│ practice pentru │dezvolta experienţa administrativă şi cea la │
│ implementarea PAE atât la │nivelul fermei. Calitatea Programului Naţional │
│ nivel administrativ, cat │de Agromediu, care este acum în faza de │
│ şi la nivelul fermei; │elaborare se va realiza prin indicarea a ceea │
│ │ce trebuie extins din cele invatate prin măsura│
│ │SAPARD 3.3 │
├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│- intensificarea │Cum Buna Practica Agricolă este o parte a │
│ constientizarii notiunii │măsurii 3.3, constientizarea notiunii de │
│ de agromediu de către │agromediu de către fermieri va spori după │
│ fermieri; │implementarea acestei măsuri. Un indicator este│
│ │numărul fermierilor participanţi în proiect ca │
│ │procent din numărul total al fermierilor din │
│ │zona pilot. Alt indicator este diseminarea │
│ │experienţei participanţilor la măsura 3.3 către│
│ │alţi fermieri şi acest efect pozitiv va │
│ │constitui participarea la Programul Naţional de│
│ │Agromediu. │
└────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - Publicitate în mass-media: -- Emisiuni TV care prezintă acoperire naţionala pentru lansarea măsurii şi furnizarea informaţiilor de interes general pentru potenţialii beneficiari; -- Odată cu începerea derulării măsurii şi a obţinerii unor rezultate cuantificabile, vor fi realizate emisiuni în cadrul cărora vor fi prezentate proiectele de succes; -- In cadrul emisiunilor radio; -- In ziare locale şi reviste de profil; - Editarea şi distribuirea Ghidului Solicitantului Măsura 3.3; - Distribuirea de pliante, broşuri de informare (tip "Buletin Informativ SAPARD"); - Seminarii locale organizate preponderent în zonele pilot indicate la capitolul 10 "Acoperirea geografică"; - Intalniri cu reprezentanţi ai Agenţiei SAPARD, MAPDR, ANCA şi potenţialii beneficiari. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar trebuie sa anexeze cererii de finanţare următoarele documente: - Un plan de agromediu al întregii ferme pe perioada de implementare a proiectului; - Un angajament asupra respectării obligaţiilor definite prin măsura de agromediu timp de 5 ani; - Documente justificative de ţinere a registrelor de ferma şi pregătirea contabilităţii fermei; - Copie după titlul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, sau alt document care sa certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare; - Planuri sau schite cadastrale ale întregii suprafeţe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafaţa pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin aceasta măsura. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie sa îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafaţa agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schita cadastrala se eliberează de către primăria locală şi se aproba de către Oficiul judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; - Responsabilul legal si/sau tehnic al proiectului trebuie sa dovedească experienţa profesională în domeniu prin copie a diplomei de studii, sau a unui document care sa certifice o experienţa de cel puţin 3 ani în domeniu (copie după cartea de munca) si/sau un angajament scris, la data depunerii cererii de finanţare, prin care acesta sau unul din angajaţi va urma un curs de instruire în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătăţirea pregătirii profesionale), şi îl va absolvi înainte de efectuarea primei plati a primei compensatorii; - Certificate care sa ateste faptul ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat; - Declaraţie pe propria răspundere care sa ateste ca solicitantul nu este finanţat din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistenţei prin SAPARD; - Cazierul judiciar onest al responsabilului de proiect; - Angajament scris prin care beneficiarul accepta controlul asupra proiectului la cererea organismelor autorizate. Pentru submasura C: "Agricultura ecologica" - a) Fişa de înregistrare a producătorului ca producător în agricultura ecologica aprobată de DADR şi avizat de MAPDR şi b) Contractul încheiat între producătorul din agricultura ecologica şi un organism de inspecţie şi certificare acreditat de MAPDR; c) Certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi); - Angajamentul scris al beneficiarului ca va organiza intalniri în cadrul fermei (ferma demonstrativa) pentru alţi producători agricoli interesaţi de proiect pentru diseminarea informaţiilor rezultatelor proiectului. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE Participarea fermierilor la măsura de agromediu va fi voluntara, dar odată acceptaţi ei vor semna un angajament pentru o perioada de 5 ani. Plăţile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizează activităţile în termen, conform contractului de agromediu. Agenţia SAPARD va implementa un sistem efectiv de control pentru măsura de agromediu cu următoarele obiective: a) asigurarea ca prin măsura se îndeplinesc principalele obiective ale acesteia; b) prevenirea fraudei sau a unor plati mai mari decât cele prevăzute; c) asigurarea respectării regulamentelor naţionale şi ale UE privind utilizarea co-finanţării SAPARD; d) furnizarea datelor pentru monitorizare şi implementarea submasurilor pilot la nivelul fermei. In conformitate cu procedurile UE, pentru măsura de agromediu, se vor aplica doua tipuri de controale: controale administrative şi controale în teren. Controlul administrativ va cuprinde o verificare completa a tuturor documentelor prezentate de către beneficiar înainte de efectuarea plăţii. Scopul verificării pe teren este de a controla toate prevederile contractului, care pot fi verificate în timpul inspecţiei, inclusiv respectarea standardelor verificabile ale Bunei Practici Agricole. Sancţiuni şi penalizări Dacă se constata ca beneficiarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, Agenţia SAPARD este indreptatita sa: a) reducă valoarea iniţială a cererii de plata anuala; b) revendicarea rambursarii plăţilor deja făcute. Valoarea diminuării plăţii si/sau rambursarii va fi stabilită în funcţie de gradul de neîndeplinire a contractului. MAPRD şi Agenţia SAPARD vor defini cel mai adecvat sistem de penalizare. Conform legislaţiei naţionale în vigoare la fiecare rambursare solicitată de la fermieri se va aplica dobânda. Forta Majoră Restituirea finanţării nu se va efectua în următoarele cazuri de forta majoră: - Moartea proprietarului; - Incapacitate de lucru a proprietarului pe o perioada îndelungată; - Exproprierea unei părţi semnificative a exploataţiei, în măsura în care aceasta nu a putut fi previzionată în momentul depunerii cererii; - Calamitaţi naturale grave care afectează semnificativ suprafaţa agricolă a exploataţiei; - Distrugerea accidentală a clădirilor zootehnice din exploataţie. Cazurile de forta majoră vor fi notificate în scris autorităţii competente împreună cu documentele relevante pentru edificarea acesteia, în termen de 10 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE - Agenţia SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare prin Serviciile tehnice delegate ale: -- Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu organismele de inspecţie şi certificare acreditate de către MAPDR -- Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agenţiei Naţionale de Consultanţa Agricolă. ANEXA 1a LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submasura A pentru implementarea măsurii 3.3 NOTA(CTCE) Figura se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 531 bis din 20.06.2006, la pagina 112 (a se vedea imaginea asociata). ANEXA 1b LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submasura B Conservarea biodiversitatii prin metode agricole tradiţionale NOTA(CTCE) Figura se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 531 bis din 20.06.2006, la pagina 113 (a se vedea imaginea asociata). ANEXA 1c LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submasura C Agricultura ecologica NOTA(CTCE) Figura se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 531 bis din 20.06.2006, la pagina 114 (a se vedea imaginea asociata). ANEXA 2 la fişa tehnica pentru măsura 3.3 BUNE PRACTICI AGRICOLE Toţi fermierii care primesc sprijin în baza măsurii 3.3 trebuie sa îndeplinească standardele verificabile ale bunelor practici agricole pe durata proiectului lor de agromediu. Aceste standarde trebuie sa fie îndeplinite pe toată suprafaţa agricolă administrată de către deţinătorul proiectului. Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii care aplica măsurile pentru trecerea dincolo de bunele practici agricole. Aceasta este asigurata, deoarece, cerinţele fiecărei submasuri, implica mai mult decât oricare dintre activităţile identificate ale bunei practici agricole. In cadrul legislaţiei Uniunii Europene "buna practica agricolă" este definită în baza art. 23(2) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ca "standard de ferma pe care un fermier rezonabil trebuie sa-l îndeplinească în regiunea menţionată". In România, standardul minim al bunei practici agricole este interpretat în conformitate cu legislaţia de mediu legată de activităţile agricole, respectiv conform Ordinului comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole, cu modificările ulterioare. Codul bunelor practici agricole este o publicaţie cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri şi metode care sa fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât sa protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul bunelor practici agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate ca fiind cu conţinut ridicat de nitrati ca urmare a implementării Directivei CE Nitrati 91/776 privind protecţia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii din sursele agricole. Buna practica agricolă este un concept nou care se aplica în România şi este esenţial sa se asigure ca standardele verificabile propuse sa fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare şi practice pentru fermieri pentru a le adopta în actualul context agronomic şi socio-economic, şi c) uşor de controlat. Implementarea programelor pilot de agromediu prin măsura 3.3 furnizează o oportunitate importanta pentru a testa care dintre standardele de buna practica se potrivesc României si, care pot fi cel mai clar definite şi uşor de controlat la nivelul fermei. Au fost identificate 4 domenii pentru bunele practici agricole care au derivat din legislaţia de agromediu specifica, referitoare la activităţile fermierilor din România şi anume: - Protecţia apei; - Protecţia solului; - Protecţia plantelor; - Conservarea biodiversitatii. Deşi nu exista un act normativ special pentru protecţia solului, prevederile legale cu privire la aceasta se găsesc în Legea nr. 18/1991 - Legea Fondului funciar, articolele 53-88 şi în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - Capitolul XI Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre, art. 65-69. De asemenea, în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului sunt stipulate prevederi legale şi pentru conservarea biodiversitatii. Obligaţiile legate de îndeplinirea acestor standarde de bune practici agricole verificabile vor fi explicate clar în ghidul de informaţii/materiale, furnizat fermierilor. Ghidul asupra îndeplinirii bunelor practici agricole va fi, de asemenea, inclus în instruirea fermierilor care primesc sprijin pentru agromediu sub forma de plati. Autorităţile de Supraveghere şi Control: In funcţie de competenta lor, la controlul standardelor verificabile ale Bunelor practici agricole vor participa următoarele autorităţi de supraveghere: -- Agenţia SAPARD; -- Direcţiile pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală judeţene; -- Agenţia Naţionala de Protecţie a Mediului; -- Agenţiile de protecţie a Mediului judeţene; -- Inspectoratele de protecţie a plantelor; -- Agenţia Naţionala Veterinara şi Siguranţa Alimentelor; -- Administraţia parcului Retezat Standarde verificabile:
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ PROTECŢIA APEI │
├────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Legislaţie │- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările │
│ │ ulterioare │
│ │- Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului │
│ │ de Acţiune pentru protecţia apei impotriva poluarii cu │
│ │ nitrati din surse agricole, cu modificările şi completările │
│ │ ulterioare │
│ │- Legislaţia naţionala privind protecţia apelor fata de │
│ │ poluantii agricoli va fi armonizata printre altele cu │
│ │ următoarele acte ale UE │
│ │- Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a │
│ │ Consiliului, care stabileşte un cadru legal pentru acţiunile │
│ │ Comunităţii în domeniul politicii apei │
│ │- Directiva Consiliului 91/676/EEC privitoare la protecţia apei│
│ │ impotriva poluarii cauzate de către nitratii din sursele │
│ │ agricole │
│ │- Directiva Consiliului 76/464/EEC privitoare la poluarea │
│ │ cauzată de anumite substanţe periculoase vărsate în mediul │
│ │ acvatic al Comunităţii │
├────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Standarde │1) Fermierii trebuie sa ţină un registru pentru înregistrarea │
│verificabile│tuturor aplicarilor de fertilizanti, pesticide şi gunoi de │
│ │grajd (inclusiv sedimentele din ape reziduale) în ferma. │
│ │Metode de verificare: inspecţie în teren şi comparare cu alte │
│ │ferme (ex. achiziţionarea de pesticide şi îngrăşăminte) │
│ │2) Se interzice fermierilor aplicarea cantităţilor mai mari de │
│ │170 kg N/ha/an, sub forma de gunoi de grajd pe terenurile │
│ │cultivate (li se vor oferi fermierilor tabelele de conversie │
│ │necesare pentru calcularea conţinutul de nitrati al gunoiului │
│ │de grajd produs în ferma). │
│ │Metode de verificare: verificarea la locul de producţie şi │
│ │verificarea registrelor câmpului. │
│ │3) Se interzice fermierilor aplicarea fertilizantilor, │
│ │pesticidelor sau sedimente din ape reziduale tratate (noroi din│
│ │canalizare) într-o zona de protecţie a apei. Sedimentele din │
│ │apele reziduale netratate (namol) este interzis a se utiliza pe│
│ │toate terenurile agricole. │
│ │Metode de verificare: verificarea registrelor câmpului, │
│ │verificarea terenurilor agricole la fata locului în zonele de │
│ │protecţie a apelor. │
│ │4) Se interzice fermierilor construirea unui nou depozit sau │
│ │stocare de gunoi de grajd într-o zona de protecţie a apei. │
│ │Metode de verificare: verificarea la fata locului a terenurilor│
│ │agricole din zonele cu ape protejate. │
└────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ PROTECŢIA SOLULUI │
├────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Legislaţie │- Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar (art. 53-88) │
│ │- Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind │
│ │ protecţia mediului (Capitolul XI Protecţia solului, │
│ │ subsolului şi a ecosistemelor terestre, art. 65-69). │
│ │- Legislaţia naţionala privitoare la protecţia resurselor │
│ │ agricole ale solului se va armoniza, printre altele, şi cu │
│ │ următorul act european: │
│ │- Directiva Consiliului 86/278/EC privitoare la protecţia │
│ │ mediului, şi în mod deosebit a solului, atunci când se │
│ │ folosesc namolurile de canalizare în agricultura. │
├────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Standarde │5) Fermierilor li se interzice utilizarea terenului agricol în │
│verificabile│scopuri non-agricole fără autorizaţie din partea Ministerului │
│ │Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) │
│ │Metode de verificare: verificări la locul de desfăşurare a │
│ │activităţii agricole şi dubla verificare cu MAPDR │
│ │6) Fermierii trebuie sa raporteze orice problema de poluare │
│ │care afectează calitatea solului la Ministerul Agriculturii, │
│ │Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) prin Direcţiile pentru │
│ │Agricultura şi Dezvoltare Rurală judeţene │
│ │Metode de verificare: se poate verifica prin compararea │
│ │registrelor fermei de către MAPDR │
│ │7) Fermierii nu au voie sa utilizeze sedimentele apelor │
│ │reziduale netratate (namol de canalizare) pe nici un teren │
│ │agricol. │
│ │Metode de verificare: la fata locului │
│ │8) Fermierilor li se interzice degradarea terenurilor şi │
│ │culturilor prin depozitarea de materiale sau deşeuri │
│ │Metode de verificare: La fata locului │
│ │9) Fermierii ar trebui sa evite sa producă daune solului sau sa│
│ │îl suprapasuneze prin limitarea numărului de animale pasunate │
│ │la un număr adecvat pentru specia de animal, suprafaţa de │
│ │pământ şi calitatea păşunilor. Se va stabili o rata minima de │
│ │animale pe ha pentru taurine şi ovine/caprine. Rata de animale │
│ │pe ha este de 0,3-0,5 UVM/ha, iar pentru oi şi capre este de │
│ │2-3,5 capete/ha pentru păşunile alpine. │
│ │Metode de verificare: la fata locului sau comparare a │
│ │registrelor fermei şi terenurilor │
│ │10) Pe terenurile în panta cu unghiul de inclinatie mai mare de│
│ │8%, aratul sau alte lucrări trebuie sa fie orientate în │
│ │direcţia generală a curbei de nivel. │
│ │Metoda de verificare: la fata locului sau comparare a │
│ │registrelor fermei şi terenurilor │
└────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ PROTECŢIA PLANTELOR │
├────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Legislaţie │- Ordonanţa Guvernului nr. 4/1995 privind producerea, │
│ │ comercializarea şi utilizarea produselor fito-sanitare pentru│
│ │ combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în │
│ │ agricultura şi silvicultura, aprobată cu modificări şi │
│ │ completări prin Legea nr. 85/1995 │
│ │- Legislaţia naţionala legată de utilizarea pesticidelor │
│ │ agricole va fi armonizata printre altele şi cu următoarele │
│ │ acte europene │
│ │- Directiva consiliului 91/414/EEC cu privire la plasarea │
│ │ produselor pentru protecţia plantelor pe piaţa şi strategii │
│ │ tematice asupra utilizării durabile a pesticidelor. │
├────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Standarde │11) Fermierii trebuie sa fie capabili sa demonstreze ca toate │
│verificabile│pesticidele din ferma sunt aplicate de către personal │
│ │autorizat, ţinând cont de toate informaţiile despre buruieni, │
│ │daunatori şi boli, şi respectarea condiţiilor specificate pe │
│ │eticheta. │
│ │Metode de verificare la fata locului şi inspecţia registrelor │
│ │terenului │
│ │12) Fermierii trebuie sa utilizeze numai pesticide aprobate │
│ │pentru buruieni, daunatori şi boli, inclusiv tratamente │
│ │fito-sanitare. Nu se permite utilizarea produselor din grupele │
│ │I şi II de toxicitate. │
│ │Metode de verificare: verificare la fata locului şi inspecţia │
│ │registrelor fermei (cumpărarea pesticidelor). │
│ │13) Condiţiile tehnice ale echipamentelor pentru protecţia │
│ │tuturor culturilor, utilizate de fermieri, trebuie sa fie │
│ │inspectate la fiecare 3 ani. │
│ │Metode de verificare: verificare la fata locului a │
│ │echipamentului şi registrelor fermei │
└────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ CONSERVAREA BIODIVERSITATII │
├────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Legislaţie │- Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind │
│ │ protecţia mediului (Capitolul VIII Conservarea │
│ │ biodiversitatii şi arii naturale protejate, art. 49-54). │
│ │- Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind │
│ │ regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor │
│ │ naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu │
│ │ modificări şi completări prin Legea 462/2001. │
│ │- Legea nr. 347/2004 a muntelui │
│ │Legislaţia naţionala privitoare la conservarea biodiversitatii │
│ │va fi printre altele armonizata cu următoarele acte ale UE care│
│ │folosesc ca baza pentru reţeaua NATURA 2000 a statelor membre │
│ │UE. │
│ │- Directiva Consiliului 92/43/EEC privitoare la conservarea │
│ │ habitatelor naturale şi a florei sălbatice şi a faunei │
│ │- Directiva Consiliului 79/409/EEC privitoare la conservarea │
│ │ pasarilor sălbatice │
├────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Standarde │14) Fermierii nu trebuie sa permită arderea miristei, stufului,│
│verificabile│tufarisurilor sau vegetaţiei ierboase, fără autorizaţia │
│ │autorităţii competente pentru protecţia mediului. │
│ │Metoda de verificare: la fata locului sau compararea când este │
│ │nevoie de autoritatea respectiva. │
│ │15) Fermierii nu trebuie sa permită, pe terenul lor, vânătoarea│
│ │sau colecţia speciilor protejate (plante sau animale). │
│ │Metode de verificare: verificarea la fata locului │
│ │16) Fermierilor li se interzice desfăşurarea acţiunilor care │
│ │cauzează daune "monumentelor naturale" aflate pe terenul lor. │
│ │Metode de verificare: verificarea la fata locului şi evaluarea │
│ │vizuala de către autoritatea relevanta a "monumentelor │
│ │naturale" de pe terenul agricol. │
│ │17) Fermierilor le este interzisă folosirea păşunilor montane │
│ │dintr-o arie naturala protejata, fără avizul administraţiei │
│ │ariei protejate. │
│ │Metode de verificare: verificare la fata locului şi compararea │
│ │atunci când este necesar de către autoritatea corespunzătoare. │
└────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA 4 la fişa tehnica pentru măsura 3.3 Plăţile detaliate pentru măsura 3.3 Observaţii generale privind calcularea plăţilor - Calcularea plăţilor pentru Măsura SAPARD de Agromediu 3.3 este destinată în general situaţiei specifice din România şi acolo unde este necesar, situaţiei specifice unei regiuni relevante. Comparaţia este făcuta între practica de producţie convenţională şi cea de agromediu, ţinând cont de diferenţele de cost şi de venit. - Nu sunt luate în considerare măsurile (sau o parte din măsuri), care nu sunt în concordanta cu Bunele practici agricole. - Acolo unde este cazul, pentru una din submasuri s-au elaborat doua tipuri de plati de ex: când situaţia se schimba pentru primul an sau ceilalţi ani. Aceasta situaţie priveşte agricultura ecologica unde situaţia din primii ani de conversie este total diferita de anii când ferma este certificată. - Productiile sunt la nivelul recoltelor din anul 2004 din Raportul anual al MAPDR. - Costurile prezentelor calculatii sunt evaluate în preţurile anului 2004, luând în calcul rata inflaţiei. - Sursa pentru cifrele furnizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti, DADR Constanta şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia de Dezvoltare Rurală din MAPDR. - Toate calculatiile de plata se bazează pe informaţiile publicate în Raportul Institutului de Economie Agrară din 2004, disponibile pentru fermieri prin Direcţiile pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală ale MAPDR. Submasura A: Conservarea solului şi protecţia impotriva eroziunii A1 Transformarea terenului arabil în pajişti anul 1
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie a │Transformarea terenului arabil în │venit între │
│porumbului │pajişti (iarbaland) 25% pierdere de │Practica │
│ │producţie, 30% creştere cost forta │convenţională │
│ │de munca datorită imprastierii │si Practica de │
│ │manuale a ingrasamintelor naturale │agromediu │
├─────────────────────┬──────────────┼─────────────────────┬──────────────┼─────────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├─────────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │porumb │14.700│ │ │Fan │5.100 │-9.600 mii lei/ha│
│ │ │3.500 │mii │ │ │1.700 │mii │ │
│ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │kg/ha │lei/ha│ │
│ │ │(4.200 │ │ │ │(3.000 │ │ │
│ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-9.600 mii lei/ha│
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Seminţe │2.400 │ │ │Seminţe │3.000 │ │ │ │
│pentru porumb│mii │ │ │pentru iarba │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Fertilizanti │2.097 │ │ │Fertilizatori│3.000 │ │ │ │
│pentru porumb│mii │ │ │organici │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │pentru iarba │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Pesticide │895 mii│ │ │Pesticide │0 │ │ │ │
│pentru porumb│lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Lucrări │4.696 │ │ │Lucrări │1.454 │ │ │ │
│mecanizare │mii │ │ │mecanizare │mii │ │ │ │
│pentru porumb│lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Forta de │2.129 │ │ │Forta de │3.614 │ │ │ │
│munca pentru │mii │ │ │munca pentru │mii │ │ │ │
│porumb │lei/ha │ │ │fan (30% mai │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Total costuri│12.217 │ │ │Total costuri│11.068 │ │ │1.149 mii lei │
│variabile/ha │mii │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │
│pentru porumb│lei/ha │ │ │pentru fan │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┴───────┴───────┴──────┴─────────────┴───────┴───────┴──────┼─────────────────┤
│Total diferenţa costuri variabile │1.149 mii lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Total diferenţa venit │-9.600 mii lei/ha│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei în Ro lei │8.451 mii lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Rata de schimb │39 mii lei/EURO │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │217 EURO │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
Estimări: - Potrivit caracteristicilor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), preţul fanului este de 3.000 lei/kg, mai scăzut decât media din restul tarii (4.000 lei/kg); - Zonele pilot selectate nu sunt caracterizate de irigaţii; - Producţia medie de porumb este de 3.500 kg/ha, datorită situarii în zonele afectate de eroziune şi a lipsei de irigaţii; - In primul an, când se înfiinţează pajistile, necesarul de samanta pentru iarba a fost reanalizat (30 kg/ha, 100,000 lei/kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de samanta consta numai în completarea golurilor de iarba şi întreţinerea pajiştilor (15 kg/ha, 100,000 lei/kg); - Pentru a compensa lipsa de irigaţii, cantitatea de gunoi de grajd a crescut; - Datorită începerii întârziate a producţiei de fan în practicile de agromediu, acesta a scăzut cu 25%, comparativ cu cea obţinută prin metoda convenţională (2.267 kg/ha); - Împrăştierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creşterea cu 30% a costului privind forta de munca, comparativ cu cea folosită prin metoda convenţională (2.780 mii lei/ha); - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. A1 Transformarea terenului arabil în pajişti anii 2-5
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie a │Transformarea terenului arabil în │venit între │
│porumbului │pajişti (anul 2-5) │Practica │
│ │Producţia de fan este recuperată, │convenţională şi │
│ │seminţele şi fertilizatorii sunt │Practica de │
│ │reduşi pentru a menţine cultura │agromediu │
├─────────────────────┬──────────────┼─────────────────────┬──────────────┼─────────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├─────────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │Porumb │14.700│ │ │Fan │7.500 │-7.200 mii lei/ha│
│ │ │3.500 │mii │ │ │2.500 │mii │ │
│ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │kg/ha │lei/ha│ │
│ │ │(4.200 │ │ │ │(3.000 │ │ │
│ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-7.200 mii lei/ha│
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Seminţe │2.400 │ │ │Seminţe │1.500 │ │ │ │
│pentru porumb│mii │ │ │pentru iarba │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Fertilizanti │2.097 │ │ │Fertilizatori│2.000 │ │ │ │
│pentru porumb│mii │ │ │organici │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │pentru iarba │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
│pentru porumb│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Pesticide │895 mii│ │ │Pesticide │0 │ │ │ │
│pentru porumb│lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Lucrări │4.696 │ │ │Lucrări │1.454 │ │ │ │
│mecanizare │mii │ │ │mecanizare │mii │ │ │ │
│pentru porumb│lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Forta de │2. 129 │ │ │Forta de │3.614 │ │ │ │
│munca pentru │mii │ │ │munca pentru │mii │ │ │ │
│porumb │lei/ha │ │ │fan (30% mai │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────────┤
│Total costuri│12.217 │ │ │Total costuri│8.568 │ │ │3.649 mii lei/ha │
│variabile/ha │mii │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │
│pentru porumb│lei/ha │ │ │pentru iarba │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┴───────┴───────┴──────┴─────────────┴───────┴───────┴──────┼─────────────────┤
│Total diferenţa de costuri variabile │3.649 mii lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Total diferenţa de venit │-7.200 mii lei/ha│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei în RO lei │3.551 mii lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Rata de schimb │39 mii lei/EURO │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │91 EURO │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
Estimări: - Potrivit caracteristicilor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), preţul fanului este de 3.000 lei/kg, mai scăzut decât media din restul tarii (4.000 lei/kg); - Zonele pilot selectate nu sunt caracterizate de irigaţii; - Producţia medie de porumb este de 3.500 kg/ha, datorită situarii în zonele afectate de eroziune şi a lipsei de irigaţii; - In primul an, când se înfiinţează pajistile, necesarul de samanta pentru iarba a fost reanalizat (30 kg/ha, 100,000 lei/kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de samanta consta numai în completarea golurilor de iarba şi întreţinerea pajiştilor (15 kg/ha, 100,000 lei/kg); - Pentru a compensa lipsa de irigaţii, cantitatea de gunoi de grajd a crescut; - Împrăştierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creşterea cu 30% a costului privind forta de munca, comparativ cu cea folosită prin metoda convenţională (2.780 mii lei/ha); - Reducerea costurilor seminţelor şi fertilizantilor pentru întreţinerea nivelului pajiştilor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. A2 Amenajarea de benzi inierbate - anul 1
┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie a │Amenajarea de benzi inierbate │venit între │
│porumbului (condiţii nefavorabile) │(anul 1) │Practica │
│ │Se înfiinţează benzi inierbate şi │convenţională şi │
│ │iarba (costuri mai mari) este │Practica de │
│ │semanata pentru acoperire │agromediu │
│ │(antieroziune), nu se folosesc │ │
│ │fertilizanti │ │
├─────────────────────┬────────────────────┼─────────────────────┬───────────────┼─────────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────-┬───────┼────────────-┬──────┼────────────-┬───────┼─────┬─────────┼─────────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┴─────────┼─────────────────┤
│ │ │porumb │8.400 │ │ │Nu exista venit│ │
│ │ │(condiţii │mii │ │ │rezultat din │ │
│ │ │nefavorabile)│lei/ha│ │ │înfiinţarea │ │
│ │ │2.000 kg/ha │ │ │ │benzilor │ │
│ │ │(4.200 │ │ │ │inierbate │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │ │ │controlul │ │
│ │ │ │ │ │ │eroziunii │ │
│ │ │ │ │ │ │solului │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┬─────────┼─────────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-8.400 mii lei/ha│
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤
│Seminţe │2.400 │ │ │Seminţe │4.000 │ │ │ │
│pentru porumb│mii │ │ │pentru iarba │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤
│Fertilizanti │1.097 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru porumb│mii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤
│Pesticide │0 │ │ │Pesticide │0 │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤
│Lucrări │2.600 │ │ │Lucrări │1.780 │ │ │ │
│mecanizare │mii │ │ │mecanizare │mii │ │ │ │
│pentru porumb│lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │înfiinţarea │ │ │ │ │
│ │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤
│Forta de │2.129 │ │ │Forta de │3.614 │ │ │ │
│munca pentru │mii │ │ │munca pentru │mii │ │ │ │
│porumb │lei/ha │ │ │înfiinţarea │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼─────┼─────────┼─────────────────┤
│Total costuri│8.226 │ │ │Total costuri│9.394 │ │ │-1.168 mii lei/ha│
│variabile/ha │mii │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │
│porumb │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────-┴───────┴────────────-┴──────┴────────────-┴───────┴─────┴─────────┼─────────────────┤
│Total diferenţa de costuri variabile │-1.168 mii lei/ha│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Total diferenţa de venit │-8.400 mii lei/ha│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei în RO lei │9.568 mii lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Rata de schimb │39 mii lei/EURO │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │245 EURO │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
Estimări: - Producţia medie pentru porumb este de 2.000 kg/ha în condiţii nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8%); - In primul an lucrările constau în înfiinţarea benzilor inierbate. Nu se obţine venit din înfiinţarea benzilor inierbate pentru controlul eroziunii; - Se înfiinţează benzile inierbate (samanta pentru iarba este mai scumpa) este semanata pentru acoperire, dar nu se utilizează fertilizanti în scopul obţinerii producţiei. - Costul cu forta de munca consta în lucrări pentru înfiinţarea benzilor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. A2 Înfiinţarea benzilor inierbate (Anii 2-5)
┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie a │Înfiinţarea benzilor inierbate pe │venit între │
│porumbului (condiţii nefavorabile) │teren în panta (anii 2-5) │Practica │
│Deşi metoda convenţională pentru porumb │Menţinerea benzilor de iarba; │convenţională şi │
│prevede irigaţii, acestea nu se aplica în │necesarul de samanta este redus │Practica de │
│zonele selectate │pentru menţinere │agromediu │
├─────────────────────┬────────────────────┼─────────────────────┬───────────────┼─────────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────-┬───────┼────────────-┬──────┼────────────-┬───────┼───────┬───────┼─────────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┴───────┼─────────────────┤
│ │ │porumb │8.400 │ │ │Nu exista venit│ │
│ │ │(condiţii │mii │ │ │rezultat din │ │
│ │ │nefavorabile)│lei/ha│ │ │înfiinţarea │ │
│ │ │2.000 kg/ha │ │ │ │benzilor │ │
│ │ │(4.200 │ │ │ │inierbate │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │ │ │controlul │ │
│ │ │ │ │ │ │eroziunii │ │
│ │ │ │ │ │ │solului │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┬───────┼─────────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-8.400 mii lei/ha│
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤
│Seminţe │2.400 │ │ │Seminţe │1.950 │ │ │ │
│pentru porumb│mii │ │ │pentru iarba │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤
│Fertilizanti │1.097 │ │ │Fertilizant │0 │ │ │ │
│pentru porumb│mii │ │ │organic │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
│pentru porumb│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤
│Pesticide │0 │ │ │Pesticide │0 │ │ │ │
│pentru porumb│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤
│Lucrări │2.600 │ │ │Lucrări │1.780 │ │ │ │
│mecanizare │mii │ │ │mecanizare │mii │ │ │ │
│pentru porumb│lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │menţinerea │ │ │ │ │
│ │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤
│Forta de │2.129 │ │ │Forta de │3.614 │ │ │ │
│munca pentru │mii │ │ │munca pentru │mii │ │ │ │
│porumb │lei/ha │ │ │menţinerea │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │benzilor │ │ │ │ │
├────────────-┼───────┼────────────-┼──────┼────────────-┼───────┼───────┼───────┼─────────────────┤
│Total costuri│8.226 │ │ │Total costuri│7.344 │ │ │882 mii lei/ha │
│variabile/ha │mii │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │
│porumb │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────-┴───────┴────────────-┴──────┴────────────-┴───────┴───────┴───────┼─────────────────┤
│Total diferenţa de costuri variabile │882 mii lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Total diferenţa de venit │-8.400 mii lei/ha│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei în Ro lei │7.518 mii lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Rata de schimb │39 mii lei/EURO │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │193 EURO │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
Estimări: - Producţia medie pentru porumb este de 2.000 kg/ha în condiţii nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8%); - Începând cu anul 2 lucrările constau în menţinerea benzilor de iarba. Nu se obţine venit din menţinerea benzilor de iarba pentru controlul eroziunii; - Costurile cu forta de munca consta în lucrări pentru întreţinerea benzilor; - Necesarul de samanta este redus, doar pentru întreţinere; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. A3. Înfiinţarea de culturi verzi ascunse pe teren arabil după recoltat
┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│ │Înfiinţarea de cultura verde ascunsă pe │venit între │
│ │teren arabil după recoltat │Practica │
│ │ │convenţională si│
│ │ │Practica de │
│ │ │agromediu │
├─────────────────────┬───────────────────┼─────────────────────┬───────────────────┼────────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────-┬───────┼─────────┬─────────┼────────────-┬───────┼─────────┬─────────┼────────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────-┼───────┼─────────┴─────────┼────────────-┼───────┼─────────┴─────────┼────────────────┤
│ │ │Nu exista venit din│ │ │Nu exista venit din│Nu exista │
│ │ │înfiinţarea de │ │ │înfiinţarea de │diferenţa de │
│ │ │cultura verde │ │ │cultura verde │venit │
│ │ │ascunsă pe teren │ │ │ascunsă pe teren │ │
│ │ │arabil după │ │ │arabil după │ │
│ │ │recoltat utilizata │ │ │recoltat utilizata │ │
│ │ │pentru controlul │ │ │pentru controlul │ │
│ │ │eroziunii │ │ │eroziunii │ │
├────────────-┼───────┼─────────┬─────────┼────────────-┼───────┼─────────┬─────────┼────────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │Nu exista │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │diferenţa de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │venit │
├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │Discuire │450 mii│ │ │ │
│ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │Insamantare │600 mii│ │ │ │
│ │ │ │ │cultura verde│lei/ha │ │ │ │
├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │Seminţe: 25 │4.000 │ │ │ │
│ │ │ │ │kg/ha x 160 │mii │ │ │ │
│ │ │ │ │mii lei/kg │lei/ha │ │ │ │
├────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────-┼───────┼─────────┼─────────┼────────────────┤
│Total costuri│ │ │ │Total costuri│5.050 │ │ │5.050 mii lei/ha│
│variabile/ha │ │ │ │variabile/ha │mii │ │ │ │
│ │ │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────-┴───────┴─────────┴─────────┴────────────-┴───────┴─────────┴─────────┼────────────────┤
│Total diferenţa de costuri variabile │5.050 mii lei/ha│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Total diferenţa de venit │0 mii lei/ha │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │5.050 mii lei/ha│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Rata de schimb │39 mii lei/EURO │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │129 EURO │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘
Estimări: - Nu exista venit din înfiinţarea de cultura verde ascunsă pe teren arabil după recoltat utilizata pentru controlul eroziunii; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. Submasura B: Conservarea biodiversitatii prin practici agricole tradiţionale B1 Menţinerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradiţionala a orezului
┌───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie │Metoda ecologica de producţie a │venit între │
│a orezului │orezului (20% pierderi de │Practica │
│ │producţie) │convenţională si│
│ │Inundari (de 8 ori fata de 6 ori in│Practica de │
│ │practica convenţională) │agromediu │
├────────────────────┬──────────────┼────────────────────┬──────────────┼────────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼───────┬──────┼────────────┬───────┼───────┬──────┼────────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│ │ │Orez │64.800│ │ │Orez │53.760│-11.040 mii │
│ │ │4.800 │mii │ │ │3.840 │mii │lei/ha │
│ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │kg/ha │lei/ha│ │
│ │ │(13.500│ │ │ │(14.000│ │ │
│ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-11.040 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Seminţe │6.000 │ │ │Seminţe │6.000 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Fertilizanti│4.140 │ │ │Fertilizanti│2.500 │ │ │ │
│ │mii │ │ │(Fertilizant│mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │verde) │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Irigaţii │14.400 │ │ │Irigaţii │19.200 │ │ │ │
│(6 ori) │mii │ │ │(8 ori) │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Protecţia │6.772 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Lucrări │8.745 │ │ │Lucrări │8.745 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Cheltuieli │2.074 │ │ │Cheltuieli │2.696 │ │ │ │
│cu Forta de │mii │ │ │cu Forta de │mii │ │ │ │
│munca │lei/ha │ │ │munca (30% │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Total │42.131 │ │ │Total │39.141 │ │ │2.990 mii lei/ha│
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │
│orez │ │ │ │orez │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴───────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴──────┼────────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │2.990 mii lei/ha│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-11.040 mii │
│ │lei/ha │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │8.050 mii lei/ha│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Rata de schimb │39 mii lei/EURO │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │206 EURO │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘
Estimări: - Producţia medie de orez este de 4.800 kg/ha; - Nu se folosesc fertilizanti chimici şi pesticide astfel ca producţia a scăzut cu 20%; - Aplicarea mai multor inundari (de 8 ori fata de 6 ori); - Costul cu Forta de munca a crescut cu 30% datorită combaterii manuale a buruienilor şi algelor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. B2 Conservarea păşunilor şi fanetelor alpine
┌───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie │Metoda ecologica de producţie │venit între │
│pentru pajişti naturale │pentru pajişti naturale (25% │Practica │
│ │pierderi de producţie; 25% preţ mai│convenţională si│
│ │redus; 39% creştere cost forta de │Practica de │
│ │munca) │agromediu │
├────────────────────┬──────────────┼────────────────────┬──────────────┼────────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼───────┬──────┼────────────┬───────┼───────┬──────┼────────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│ │ │Fan │10,000│ │ │Fan │5.625 │-4.375 mii │
│ │ │2.500 │mii │ │ │1.87 │mii │lei/ha │
│ │ │kg/ha │lei/ha│ │ │5kg/ha │lei/ha│ │
│ │ │(4.000 │ │ │ │(3.000 │ │ │
│ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-4.375 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Seminţe │0 │ │ │Seminţe │800 mii│ │ │ │
│pentru iarba│ │ │ │pentru iarba│lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Fertilizanti│2.653 │ │ │Fertilizant │0 │ │ │ │
│pentru iarba│mii │ │ │organic │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
│pentru iarba│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Protecţia │0 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru iarba│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Lucrări │1.454 │ │ │Lucrări │1.454 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru iarba│lei/ha │ │ │pentru fan │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Cheltuieli │3.013 │ │ │Cheltuieli │4.188 │ │ │ │
│cu Forta de │mii │ │ │cu Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru│lei/ha │ │ │munca pentru│lei/ha │ │ │ │
│iarba │ │ │ │fan (20% mai│ │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────┼───────┼───────┼──────┼────────────────┤
│Total │7.120 │ │ │Total │6.439 │ │ │681 mii lei/ha │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │
│iarba │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴───────┴──────┴────────────┴───────┴───────┴──────┼────────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │681 mii lei/ha │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-4.375 mii │
│ │lei/ha │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │3.694 mii lei/ha│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Rata de schimb │39 mii lei/EURO │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │95 EURO │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘
Estimări: - Producţia medie pentru păşuni alpine naturale este de 2.500 kg/ha; - Scăderea de producţie de 25% datorită lipsei de utilizare a fertilizantilor chimici; - Creşterea costului cu Forta de munca cu 39% datorită efectuării unui număr mai mare de operaţiuni specifice (împrăştierea manuală a gunoiului de grajd, nivelări, manipularea fanului pentru uscare naturala, încărcare, transport cu mijloace specifice zonei montane); - Preţ mai scăzut cu 25% datorită unei valori nutritive mai reduse; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. Submasura C: Agricultura ecologica C1 Legume ecologice - perioada de conversie
┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producere a │Metoda ecologica de producere a │venit între │
│legumelor │legumelor (10% pierderi de producţie; │Practica │
│ │preţ normal; 20% Forta de munca în plus)│convenţională│
│ │ │si Practica │
│ │ │de agromediu │
├─────────────────────┬─────────────────┼─────────────────────┬──────────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├─────────────┬───────┼──────────┬──────┼─────────────┬───────┼───────────┬──────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Roşii │54.000│ │ │Roşii │48.600│-5.400 mii │
│ │ │(0,3 ha) │mii │ │ │(0,3 ha) │mii │lei/ha │
│ │ │30,000 │lei/ha│ │ │27.000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(6.000 │ │ │ │(6.000 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Ardei gras│50,000│ │ │Ardei gras │45.000│-5.000 mii │
│ │ │(0,2 ha) │mii │ │ │(0,2 ha) │mii │lei/ha │
│ │ │25.000 │lei/ha│ │ │22.500 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(10,000 │ │ │ │(10,000 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Castraveti│36.000│ │ │Castraveti │32.400│-3.600 mii │
│ │ │(0,2 ha) │mii │ │ │(0,2 ha) │mii │lei/ha │
│ │ │30,000 │lei/ha│ │ │27.000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(6.000 │ │ │ │(6.000 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Cartofi │54.000│ │ │Cartofi │16.200│-37.800 mii │
│ │ │(0,3 ha) │mii │ │ │(0,1 ha) │mii │lei/ha │
│ │ │25.000 │lei/ha│ │ │22.500 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(7.200 │ │ │ │(7.200 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Furaje │10.500│+10.500 mii │
│ │ │ │ │ │ │leguminoase│mii │lei/ha │
│ │ │ │ │ │ │ecologice │lei/ha│ │
│ │ │ │ │ │ │(0,2 ha) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │15.000 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │ │ │ │ │(3.500 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-41.300 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │97.000 │ │ │Seminţe │97.000 │ │ │ │
│pentru Roşii │mii │ │ │pentru Roşii │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │4.190 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru Roşii │mii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │2.500 │ │ │Irigaţii │2.500 │ │ │ │
│pentru Roşii │mii │ │ │ │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │12.805 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru Roşii │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │13.719 │ │ │Lucrări │13.719 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru Roşii │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│43.459 │ │ │Cheltuieli cu│52.151 │ │ │ │
│Forta de │mii │ │ │Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru │lei/ha │ │ │munca pentru │lei/ha │ │ │ │
│Roşii │ │ │ │Roşii (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│173.673│ │ │Total costuri│165.370│ │ │2.491 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0.30 │lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│ha Roşii │x 0,3 │ │ │0,30 ha Roşii│x 0.3 │ │ │ │
│ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │
│ │52.102 │ │ │ │49.611 │ │ │ │
│ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │132.000│ │ │Seminţe │132.000│ │ │ │
│pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │ │
│gras │lei/ha │ │ │gras │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │4.190 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │ │ │ │ │
│gras │lei/ha │ │ │gras │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │2.500 │ │ │Irigaţii │2.500 │ │ │ │
│pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │ │
│gras │lei/ha │ │ │gras │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │4.805 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru Ardei │lei/ha │ │ │pentru Ardei │ │ │ │ │
│gras │ │ │ │gras │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │13.773 │ │ │Lucrări │13.773 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru Ardei │lei/ha │ │ │pentru Ardei │lei/ha │ │ │ │
│gras │ │ │ │gras │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│31.515 │ │ │Cheltuieli cu│37.818 │ │ │ │
│Forta de │mii │ │ │Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru │lei/ha │ │ │munca pentru │lei/ha │ │ │ │
│Ardei gras │ │ │ │Ardei gras │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│188.783│ │ │Total costuri│186.091│ │ │539 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│Ardei gras │x 0,2 │ │ │producţia de │x 0,2 │ │ │ │
│ │ha = │ │ │0,2 ha Ardei │ha = │ │ │ │
│ │37.757 │ │ │gras │37.218 │ │ │ │
│ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │60,000 │ │ │Seminţe │60,000 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │
│Castraveti │lei/ha │ │ │Castraveti │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │3.694 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │ │ │ │ │
│Castraveti │lei/ha │ │ │Castraveti │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │2.500 │ │ │Irigaţii │2.500 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │
│Castraveti │lei/ha │ │ │Castraveti │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │9.270 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru │lei/ha │ │ │pentru │ │ │ │ │
│Castraveti │ │ │ │Castraveti │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │13.803 │ │ │Lucrări │13.803 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru │lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│Castraveti │ │ │ │Castraveti │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│25.438 │ │ │Cheltuieli cu│30.525 │ │ │ │
│Forta de │mii │ │ │Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru │lei/ha │ │ │munca pentru │lei/ha │ │ │ │
│Castraveti │ │ │ │Castraveti │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│114.705│ │ │Total costuri│106.828│ │ │1.575 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │ │
│Castraveti │x 0,2 │ │ │Castraveti │x 0,2 │ │ │ │
│ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │
│ │22.941 │ │ │ │21.366 │ │ │ │
│ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │75.600 │ │ │Seminţe │75.600 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │
│Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │4.439 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │ │ │ │ │
│Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │3.000 │ │ │Irigaţii │3.000 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │
│Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │15.368 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru │lei/ha │ │ │pentru │ │ │ │ │
│Cartofi │ │ │ │Cartofi │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │ │ │ │Lucrări │11.688 │ │ │ │
│mecanizate │ │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru │ │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│Cartofi │ │ │ │Cartofi │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│8.650 │ │ │Cheltuieli cu│10.380 │ │ │ │
│Forta de │mii │ │ │Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru │lei/ha │ │ │munca pentru │lei/ha │ │ │ │
│Cartofi │ │ │ │Cartofi (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│118.745│ │ │Total costuri│100.668│ │ │25.559 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0,3 ha│lei/ha │ │ │pentru 0,3 ha│lei/ha │ │ │ │
│Cartofi │x 0,3 │ │ │Cartofi │x 0,1 │ │ │ │
│ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │
│ │35.626 │ │ │ │10.067 │ │ │ │
│ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │1.802 │ │ │Seminţe │1.802 │ │ │ │
│pentru furaje│mii │ │ │pentru furaje│mii │ │ │ │
│leguminoase │lei/ha │ │ │ecologice │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │0 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
│pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │0 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │6.688 │ │ │Lucrări │6.688 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru furaje│lei/ha │ │ │pentru furaje│lei/ha │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│33 mii │ │ │Cheltuieli cu│40 mii │ │ │ │
│Forta de │lei/ha │ │ │Forta de │lei/ha │ │ │ │
│munca pentru │ │ │ │munca pentru │ │ │ │ │
│furaje │ │ │ │furaje │ │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│6.688 │ │ │Total costuri│8.530 │ │ │-1.706 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0 ha │lei/ha │ │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │ │
│furaje │pentru │ │ │furaje │x 0,2 │ │ │ │
│leguminoase*)│0 ha = │ │ │ecologice │ha = │ │ │ │
│ │0 mii │ │ │ │1.706 │ │ │ │
│ │lei*) │ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┴───────┴──────────┴──────┴─────────────┴───────┴───────────┴──────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │28.458 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-41.300 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │12.842 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │329 EURO │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
*) Costul pentru furajele leguminoase din practica convenţională a fost indicat doar pentru
compararea cu costul de producţie din metoda de agromediu.
Estimări: - Perioada de conversie pentru legume este de 2 ani; - Producţia medie pentru roşii este de 30,000 kg/ha; pentru ardei gras 25.000 kg/ha; castraveti 30,000 kg/ha; cartofi 25.000 kg/ha şi furaje leguminoase 20,000 kg/ha; - Producţia a scăzut cu 20% datorită neutilizarii fertilizantilor chimici în procesul de producţie; - Costul cu Forta de munca a crescut cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C1 Legume ecologice - perioada certificată
┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa │
│Metoda convenţională de producere a │Conversia producţiei de legume ecologice│de venit │
│legumelor │(20% pierderi de producţie; preţ mai │între │
│ │mare pentru Roşii; 20% Forta de munca in│Practica │
│ │plus) │convenţională│
│ │Pentru cele mai multe legume nu exista o│si Practica │
│ │piaţa pentru produse ecologice pentru a │de agromediu │
│ │stabili un preţ mai mare │ │
├─────────────────────┬─────────────────┼─────────────────────┬──────────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├─────────────┬───────┼──────────┬──────┼─────────────┬───────┼───────────┬──────┼─────────────┤
│Acţiunea │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Roşii │54.000│ │ │Roşii │50.400│-3.600 mii │
│ │ │(0,3 ha) │mii │ │ │(0,3 ha) │mii │lei/ha │
│ │ │30,000 │lei/ha│ │ │24.000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(6.000 │ │ │ │(7.000 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Ardei gras│50,000│ │ │Ardei gras │40,000│-6.000 mii │
│ │ │(0,2 ha) │mii │ │ │(0,2 ha) │mii │lei/ha │
│ │ │25.000 │lei/ha│ │ │20,000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(10,000 │ │ │ │(10,000 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Castraveti│36.000│ │ │Castraveti │28.800│-2.400 mii │
│ │ │(0,2 ha) │mii │ │ │(0,2 ha) │mii │lei/ha │
│ │ │30,000 │lei/ha│ │ │24.000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(6.000 │ │ │ │(6.000 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Cartofi │54.000│ │ │Cartofi │14.400│-37.600 mii │
│ │ │(0,3 ha) │mii │ │ │(0,1 ha) │mii │lei/ha │
│ │ │25.000 │lei/ha│ │ │20,000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(7.200 │ │ │ │(7.200 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Furaje │10.500│+10.500 mii │
│ │ │ │ │ │ │leguminoase│mii │lei/ha │
│ │ │ │ │ │ │ecologice │lei/ha│ │
│ │ │ │ │ │ │(0,2 ha) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │15.000 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │ │ │ │ │(3.500 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-39.100 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │97.000 │ │ │Seminţe │97.000 │ │ │ │
│pentru Roşii │mii │ │ │pentru Roşii │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │4.190 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru Roşii │mii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │2.500 │ │ │Irigaţii │2.500 │ │ │ │
│pentru Roşii │mii │ │ │ │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │12.805 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru Roşii │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │13.719 │ │ │Lucrări │13.719 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru Roşii │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│43.459 │ │ │Cheltuieli cu│52.151 │ │ │ │
│Forta de │mii │ │ │Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru │lei/ha │ │ │munca pentru │lei/ha │ │ │ │
│Roşii │ │ │ │Roşii (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│173.673│ │ │Total costuri│165.370│ │ │2.491 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0,30 │lei/ha │ │ │pentru 0,30 │lei/ha │ │ │ │
│ha Roşii │x 0,3 │ │ │ha Roşii │x 0,3 │ │ │ │
│ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │
│ │52.102 │ │ │ │49.611 │ │ │ │
│ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │132.000│ │ │Seminţe │132.000│ │ │ │
│pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │ │
│gras │lei/ha │ │ │gras │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │4.190 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │ │ │ │ │
│gras │lei/ha │ │ │gras │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │2.500 │ │ │Irigaţii │2.500 │ │ │ │
│pentru Ardei │mii │ │ │pentru Ardei │mii │ │ │ │
│gras │lei/ha │ │ │gras │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │4.805 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru Ardei │lei/ha │ │ │pentru Ardei │ │ │ │ │
│gras │ │ │ │gras │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │13.773 │ │ │Lucrări │13.773 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru Ardei │lei/ha │ │ │pentru Ardei │lei/ha │ │ │ │
│gras │ │ │ │gras │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│31.515 │ │ │Cheltuieli cu│37.818 │ │ │ │
│Forta de │mii │ │ │Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru │lei/ha │ │ │munca pentru │lei/ha │ │ │ │
│Ardei gras │ │ │ │Ardei gras │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│188.783│ │ │Total costuri│186.091│ │ │539 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│Ardei gras │x 0,2 │ │ │producţia de │x 0,2 │ │ │ │
│ │ha = │ │ │0,2 ha Ardei │ha = │ │ │ │
│ │37.757 │ │ │gras │37.218 │ │ │ │
│ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │60,000 │ │ │Seminţe │60,000 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │
│Castraveti │lei/ha │ │ │Castraveti │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │3.694 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │ │ │ │ │
│Castraveti │lei/ha │ │ │Castraveti │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │2.500 │ │ │Irigaţii │2.500 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │
│Castraveti │lei/ha │ │ │Castraveti │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │9.270 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru │lei/ha │ │ │pentru │ │ │ │ │
│Castraveti │ │ │ │Castraveti │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │13.803 │ │ │Lucrări │13.803 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru │lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│Castraveti │ │ │ │Castraveti │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│25.438 │ │ │Cheltuieli cu│30.525 │ │ │ │
│Forta de │mii │ │ │Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru │lei/ha │ │ │munca pentru │lei/ha │ │ │ │
│Castraveti │ │ │ │Castraveti │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│114.705│ │ │Total costuri│106.828│ │ │1.575 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │ │
│Castraveti │x 0,2 │ │ │Castraveti │x 0,2 │ │ │ │
│ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │
│ │22.941 │ │ │ │21.366 │ │ │ │
│ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │75.600 │ │ │Seminţe │75.600 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │
│Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │4.439 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │ │ │ │ │
│Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │3.000 │ │ │Irigaţii │3.000 │ │ │ │
│pentru │mii │ │ │pentru │mii │ │ │ │
│Cartofi │lei/ha │ │ │Cartofi │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │15.368 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru │lei/ha │ │ │pentru │ │ │ │ │
│Cartofi │ │ │ │Cartofi │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │11.688 │ │ │Lucrări │11.688 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru │lei/ha │ │ │pentru │lei/ha │ │ │ │
│Cartofi │ │ │ │Cartofi │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│8.650 │ │ │Cheltuieli cu│10.380 │ │ │ │
│Forta de │mii │ │ │Forta de │mii │ │ │ │
│munca pentru │lei/ha │ │ │munca pentru │lei/ha │ │ │ │
│Cartofi │ │ │ │Cartofi (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│118.745│ │ │Total costuri│100.668│ │ │25.557 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0,3 ha│lei/ha │ │ │pentru 0,3 ha│lei/ha │ │ │ │
│Cartofi │x 0,3 │ │ │Cartofi │x 0,1 │ │ │ │
│ │ha = │ │ │ │ha = │ │ │ │
│ │35.624 │ │ │ │10.067 │ │ │ │
│ │mii lei│ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │1.802 │ │ │Seminţe │1.802 │ │ │ │
│pentru furaje│mii │ │ │pentru furaje│mii │ │ │ │
│leguminoase │lei/ha │ │ │ecologice │lei/ha │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti │0 │ │ │Fertilizanti │0 │ │ │ │
│pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
│pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │0 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│pentru furaje│ │ │ │pentru furaje│ │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │6.688 │ │ │Lucrări │6.688 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│pentru furaje│lei/ha │ │ │pentru furaje│lei/ha │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli cu│33 mii │ │ │Cheltuieli cu│40 mii │ │ │ │
│Forta de │lei/ha │ │ │Forta de │lei/ha │ │ │ │
│munca pentru │ │ │ │munca pentru │ │ │ │ │
│furaje │ │ │ │furaje │ │ │ │ │
│leguminoase │ │ │ │ecologice │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(20% mai │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mult) │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────┼─────────────┼───────┼───────────┼──────┼─────────────┤
│Total costuri│6.688 │ │ │Total costuri│8.530 │ │ │-1.706 mii │
│variabile │mii │ │ │variabile │mii │ │ │lei/ha │
│pentru 0 ha │lei/ha │ │ │pentru 0,2 ha│lei/ha │ │ │ │
│furaje │pentru │ │ │furaje │x 0,2 │ │ │ │
│leguminoase*)│0 ha = │ │ │ecologice │ha = │ │ │ │
│ │0 mii │ │ │ │1.706 │ │ │ │
│ │lei*) │ │ │ │mii lei│ │ │ │
├─────────────┴───────┴──────────┴──────┴─────────────┴───────┴───────────┴──────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │28.456 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-39.100 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │10.644 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │273 EURO │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
*) Costurile din metoda convenţională pentru furaje leguminoase au fost indicate numai pentru
compararea cu costurile pentru producţia ecologica.
Estimări: - Producţia medie pentru roşii este de 30,000 kg/ha; pentru ardei gras 25.000 kg/ha; castraveti 30,000 kg/ha; cartofi 25.000 kg/ha şi furaje leguminoase 20,000 kg/ha; - Producţia a scăzut cu 20% datorită neutilizarii fertilizantilor chimici în procesul de producţie; - Preţul pentru roşii este mai mare cu 15%; iar pentru cartofi, castraveti, ardei şi furaje ecologice preţul a rămas la acelaşi nivel; - Costul cu Forta de munca a crescut cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C2 Fructe ecologice - perioada de conversie
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie a │Metoda ecologica de producere a │venit între │
│fructelor (mere) │fructelor (mere) în conversie (20% │Practica │
│ │pierderi de producţie; preţ normal; │convenţională│
│ │20% Forta de munca în plus) │si Practica │
│ │ │de agromediu │
├────────────────────┬───────────────┼────────────────────┬───────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼───────┬───────┼────────────┬───────┼───────┬───────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│ │ │Mere │135.000│ │ │Mere │108.000│-27.000 mii │
│ │ │15.000 │mii │ │ │12.000 │mii │lei/ha │
│ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │kg/ha │lei/ha │ │
│ │ │(9.000 │ │ │ │(9.000 │ │ │
│ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-27.000 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Seminţe │0 │ │ │Seminţe │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Fertilizanti│2.633 │ │ │Fertilizanti│0 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Protecţia │14.276 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Lucrări │11.723 │ │ │Lucrări │11.723 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Cheltuieli │11.878 │ │ │Cheltuieli │14.254 │ │ │ │
│cu Forta de │mii │ │ │cu Forta de │mii │ │ │ │
│munca │lei/ha │ │ │munca (20% │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Total │40.510 │ │ │Total │25.977 │ │ │14.533 mii │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │
│mere │ │ │ │mere │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴───────┴───────┴────────────┴───────┴───────┴───────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │14.533 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-27.000 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │12.467 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │320 EURO │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Estimări: - Perioada de conversie pentru fructe este de 3 ani; - Producţia medie pentru mere este de 15.000 kg/ha; - Scăderea producţiei cu 20% fata de metoda convenţională se datorează neutilizarii fertilizantilor chimici şi a pesticidelor; - Pentru mere s-a luat în calcul nivelul unui preţ normal; - Creşterea costului cu Forta de munca cu 20% datorită imprastierii manuale a gunoiului de grajd; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C2 Fructe ecologice - perioada certificată
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie a │Producţia ecologica de fructe (mere)│venit între │
│fructelor (mere) │certificat (20% pierderi de │Practica │
│ │producţie; 5% preţ mai mare, │convenţională│
│ │20% Forta de munca în plus) │si Practica │
│ │ │de agromediu │
├────────────────────┬───────────────┼────────────────────┬───────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼───────┬───────┼────────────┬───────┼───────┬───────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│ │ │Mere │135.000│ │ │Mere │113.400│-21.600 mii │
│ │ │15.000 │mii │ │ │12.000 │mii │lei/ha │
│ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │kg/ha │lei/ha │ │
│ │ │(9.000 │ │ │ │(9.450 │ │ │
│ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-21.600 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Seminţe │0 │ │ │Seminţe │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Fertilizanti│2.633 │ │ │Fertilizanti│0 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Protecţia │14.276 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Lucrări │11.723 │ │ │Lucrări │11.723 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Cheltuieli │11.878 │ │ │Cheltuieli │14.253 │ │ │ │
│cu Forta de │mii │ │ │cu Forta de │mii │ │ │ │
│munca │lei/ha │ │ │munca (20% │lei/ha │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼───────┼────────────┼───────┼───────┼───────┼─────────────┤
│Total │40.510 │ │ │Total │25.976 │ │ │14.534 mii │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │
│mere │ │ │ │mere │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴───────┴───────┴────────────┴───────┴───────┴───────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │14.534 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-21.600 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │7.066 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │181 EURO │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Estimări: - Producţia medie pentru mere este de 15.000 kg/ha; - Scăderea producţiei cu 20% fata de metoda convenţională se datorează neutilizarii fertilizantilor chimici şi a pesticidelor; - Preţul a crescut cu 5%; - Creşterea costului cu Forta de munca cu 20% datorită imprastierii manuale a gunoiului de grajd; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C3 Plante aromatice şi medicinale ecologice - perioada de conversie
┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională a producţiei de │Metoda ecologica a producţiei de │venit între │
│coriandru │coriandru conversie (5% pierderi de │Practica │
│ │producţie; preţ normal; 20% Forta de │convenţională│
│ │munca în plus) │si Practica │
│ │ │de agromediu │
├────────────────────┬─────────────────┼────────────────────┬─────────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼─────────┬───────┼────────────┬───────┼─────────┬───────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │ │Coriandru│252.000│ │ │Coriandru│239.400│-12.600 mii │
│ │ │14.000 │mii │ │ │13.300 │mii │lei/ha │
│ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │kg/ha │lei/ha │ │
│ │ │(18.000 │ │ │ │(18.000 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-12.600 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Seminţe │1.440 │ │ │Seminţe │1.440 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Fertilizanti│1.080 │ │ │Fertilizanti│0 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Protecţia │345 mii│ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │lei/ha │ │ │plantelor │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Lucrări │10.300 │ │ │Lucrări │10.300 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Cheltuieli │70 mii │ │ │Cheltuieli │84 mii │ │ │ │
│cu Forta de │lei/ha │ │ │cu Forta de │lei/ha │ │ │ │
│munca │ │ │ │munca (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Total │13.235 │ │ │Total │11.824 │ │ │1.411 mii │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │
│coriandru │ │ │ │coriandru │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴─────────┴───────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │1.411 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-12.600 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │11.189 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │287 EURO │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Estimări: - Perioada de conversie pentru plante medicinale şi aromatice este de 2 ani; - Producţia medie pentru coriandru este de 14.000 kg/ha; - Producţia în metoda ecologica scade cu 5% datorită neutilizarii fertilizantilor chimici şi a pesticidelor; - Preţuri normale; - Costul cu Forta de munca a crescut cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C3 Plante aromatice şi convenţionale ecologice - perioada certificată
┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie la │Metoda ecologica de producţie la │venit între │
│coriandru │coriandru certificat (10% pierderi de │Practica │
│ │producţie; preţ mai mare cu 7%; │convenţională│
│ │20% Forta de munca în plus) │si Practica │
│ │ │de agromediu │
├────────────────────┬─────────────────┼────────────────────┬─────────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼─────────┬───────┼────────────┬───────┼─────────┬───────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│ │ │Coriandru│252.000│ │ │Coriandru│243.180│-8.820 mii │
│ │ │14.000 │mii │ │ │12.600 │mii │lei/ha │
│ │ │kg/ha │lei/ha │ │ │kg/ha │lei/ha │ │
│ │ │(18.000 │ │ │ │(19.300 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-8.820 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Seminţe │1.440 │ │ │Seminţe │1.440 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Fertilizanti│1.080 │ │ │Fertilizanti│0 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Protecţia │345 mii│ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │lei/ha │ │ │plantelor │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Lucrări │10.300 │ │ │Lucrări │10.300 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Cheltuieli │70 mii │ │ │Cheltuieli │84 mii │ │ │ │
│cu Forta de │lei/ha │ │ │cu Forta de │lei/ha │ │ │ │
│munca │ │ │ │munca (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────┼───────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────────┤
│Total │13.235 │ │ │Total │11.824 │ │ │1.411 mii │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ha│lei/ha │ │ │ │
│coriandru │ │ │ │coriandru │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴─────────┴───────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │1.411 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-8.820 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │7.409 mii │
│ │lei/ha │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │190 EURO │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Estimări: - Producţia medie pentru coriandru este de 14.000 kg/ha; - Producţia în metoda ecologica scade cu 10% datorită neutilizarii fertilizantilor chimici şi a pesticidelor; - Preţurile au crescut cu 7%; - Costul cu Forta de munca a crescut cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C4 Orz furajer ecologic - perioada de conversie
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională a producţiei │Metoda ecologica a producţiei de │venit între │
│de orz furajer │orz furajer (25% pierderi de │Practica │
│ │producţie; preţuri normale; │convenţională│
│ │Protecţia plantelor după model │si Practica │
│ │ecologic, 20% Forta de munca în │de agromediu │
│ │plus) │ │
├────────────────────┬──────────────┼───────────────────┬──────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼───────┬──────┼───────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Orz │16.000│ │ │Orz │12.000│-4.000 mii │
│ │ │furajer│mii │ │ │furajer│mii │lei/ha │
│ │ │4.000 │lei/ha│ │ │3.000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(4.000 │ │ │ │(4.000 │ │ │
│ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-4.000 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │1.500 │ │ │Seminţe │1.500 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti│2.556 │ │ │Fertilizant│0 │ │ │ │
│ │mii │ │ │organic │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │1.192 │ │ │Protecţia │4.480 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │(sulfurare)│lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │7.263 │ │ │Lucrări │7.263 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli │264 mii│ │ │Cheltuieli │317 mii│ │ │ │
│cu Forta de │lei/ha │ │ │cu Forta de│lei/ha │ │ │ │
│munca │ │ │ │munca (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Total │12.775 │ │ │Total │13.560 │ │ │-785 mii │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │lei/ha │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ │lei/ha │ │ │ │
│orz furajer │ │ │ │ha orz │ │ │ │ │
│ │ │ │ │furajer │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴───────┴──────┴───────────┴───────┴───────┴──────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │-785 mii │
│ │lei/ha │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-4.000 mii │
│ │lei/ha │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │4.785 mii │
│ │lei/ha │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │123 EURO │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Estimări: - Perioada de conversie pentru orz furajer este de 2 ani; - Producţia medie este de 4.000 kg/ha; - Producţia scade cu 25% datorită neutilizarii fertilizantilor chimici; - Preţuri normale; - Costul forţei de munca mai mare cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C4 Orz furajer ecologic - perioada certificată
┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională a producţiei │Metoda ecologica a producţiei de │venit între │
│de orz furajer │orz furajer certificat (25% │Practica │
│ │pierderi de producţie, preţ mai │convenţională│
│ │mare 10%, Protecţia plantelor după│si Practica │
│ │modelul ecologic, 20% Forta de │de agromediu │
│ │munca în plus) │ │
├────────────────────┬──────────────┼───────────────────┬──────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼───────┬──────┼───────────┬───────┼───────┬──────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Orz │16.000│ │ │Orz │13.200│-2.800 mii │
│ │ │furajer│mii │ │ │furajer│mii │lei/ha │
│ │ │4.000 │lei/ha│ │ │3.000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(4.000 │ │ │ │(4.400 │ │ │
│ │ │lei/kg)│ │ │ │lei/kg)│ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-2.800 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │1.500 │ │ │Seminţe │1.500 │ │ │ │
│ │mii │ │ │ │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti│2.556 │ │ │Fertilizant│0 │ │ │ │
│ │mii │ │ │organic │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │1.192 │ │ │Protecţia │4.480 │ │ │ │
│plantelor │mii │ │ │plantelor │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │(sulfurare)│lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │7.263 │ │ │Lucrări │7.263 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli │264 mii│ │ │Cheltuieli │317 mii│ │ │ │
│cu Forta de │lei/ha │ │ │cu Forta de│lei/ha │ │ │ │
│munca │ │ │ │munca (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼───────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼──────┼─────────────┤
│Total │12.775 │ │ │Total │13.560 │ │ │-785 │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ │lei/ha │ │ │ │
│orz furajer │ │ │ │ha orz │ │ │ │ │
│ │ │ │ │furajer │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴───────┴──────┴───────────┴───────┴───────┴──────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │-785 mii │
│ │lei/ha │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-2.800 mii │
│ │lei/ha │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │3.585 mii │
│ │lei/ha │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │92 EURO │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Estimări: - Producţia medie este de 4.000 kg/ha; - Producţia scade cu 25% datorită neutilizarii fertilizantilor chimici; - Preţuri mai mari cu 10%; - Costul forţei de munca mai mare cu 20% datorită combaterii manuale a buruienilor; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C5 Păşuni naturale ecologice - perioada de conversie
┌────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie a │Metoda ecologica de producţie a │venit între │
│păşunilor naturale │păşunilor naturale (35% pierderi de│Practica │
│ │producţie, preţuri normale; │convenţională│
│ │20% Forta de munca în plus) │si Practica │
│ │ │de agromediu │
├────────────────────┬───────────────┼───────────────────┬───────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼────────┬──────┼───────────┬───────┼────────┬──────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Păşuni │7.200 │ │ │Păşuni │4.680 │-2.520 mii │
│ │ │naturale│mii │ │ │naturale│mii │lei/ha │
│ │ │20,000 │lei/ha│ │ │13.000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(360 │ │ │ │(360 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │Lei/kg) │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-2.520 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │0 │ │ │Seminţe │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti│1.300 │ │ │Fertilizant│0 │ │ │ │
│ │mii │ │ │organic │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │0 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │1.041 │ │ │Lucrări │1.041 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli │603 mii│ │ │Cheltuieli │724 mii│ │ │ │
│cu Forta de │lei/ha │ │ │cu Forta de│lei/ha │ │ │ │
│munca │ │ │ │munca (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Total │2.944 │ │ │Total │1.765 │ │ │1.179 │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ │lei/ha │ │ │ │
│păşuni │ │ │ │ha păşuni │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │naturale │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴────────┴──────┴───────────┴───────┴────────┴──────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │1.179 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-2.520 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │1.341 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │35 EURO │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Estimări: - Perioada de conversie pentru păşuni naturale este de 3 ani; - Producţia media la păşuni naturale este de 20,000 kg/ha; - Scăderea producţiei cu 35% datorită neutilizarii fertilizantilor chimici; - Preţuri normale; - Costul forţei de munca a crescut cu 20% datorită imprastierii manuale a gunoiului de grajd; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. C5 Păşuni naturale ecologice - perioada certificată
┌────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────┐
│Practica convenţională │Practica de agromediu │Diferenţa de │
│Metoda convenţională de producţie a │Metoda ecologica de producţie a │venit între │
│păşunilor naturale │păşunilor naturale (35% pierderi de│Practica │
│ │producţie; preţ mai mare cu 5%, │convenţională│
│ │20% mai multă forta de munca) │si Practica │
│ │ │de agromediu │
├────────────────────┬───────────────┼───────────────────┬───────────────┼─────────────┤
│Cost │Venit │Cost │Venit │ │
├────────────┬───────┼────────┬──────┼───────────┬───────┼────────┬──────┼─────────────┤
│Acţiune │Unităţi│ │ │Acţiune │Unităţi│ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │Păşuni │7.200 │ │ │Păşuni │4.914 │-2.286 mii │
│ │ │naturale│mii │ │ │naturale│mii │lei/ha │
│ │ │20,000 │lei/ha│ │ │13.000 │lei/ha│ │
│ │ │kg/ha │ │ │ │kg/ha │ │ │
│ │ │(360 │ │ │ │(378 │ │ │
│ │ │lei/kg) │ │ │ │lei/kg) │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │-2.286 mii │
│diferenţa │ │ │ │ │ │ │ │lei/ha │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Seminţe │0 │ │ │Seminţe │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Fertilizanti│1.300 │ │ │Fertilizant│0 │ │ │ │
│ │mii │ │ │organic │ │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Irigaţii │0 │ │ │Irigaţii │0 │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Protecţia │0 │ │ │Protecţia │0 │ │ │ │
│plantelor │ │ │ │plantelor │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Lucrări │1.041 │ │ │Lucrări │1.041 │ │ │ │
│mecanizate │mii │ │ │mecanizate │mii │ │ │ │
│ │lei/ha │ │ │ │lei/ha │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Cheltuieli │603 mii│ │ │Cheltuieli │724 mii│ │ │ │
│cu Forta de │lei/ha │ │ │cu Forta de│lei/ha │ │ │ │
│munca │ │ │ │munca (20% │ │ │ │ │
│ │ │ │ │mai mult) │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────┼───────────┼───────┼────────┼──────┼─────────────┤
│Total │2.944 │ │ │Total │1.765 │ │ │1.179 │
│costuri │mii │ │ │costuri │mii │ │ │ │
│variabile/ha│lei/ha │ │ │variabile/ │lei/ha │ │ │ │
│păşuni │ │ │ │ha păşuni │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │naturale │ │ │ │ │
├────────────┴───────┴────────┴──────┴───────────┴───────┴────────┴──────┼─────────────┤
│Diferenţa totală a costurilor variabile │1.179 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Diferenţa totală de venit │-2.286 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Prima compensatorie cerută în RO lei │1.107 mii │
│ │lei/ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata de schimb │39 mii │
│ │lei/EURO │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rata compensatorie în EURO │28 EURO │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
Estimări: - Producţia medie la păşuni naturale este de 20,000 kg/ha; - Scăderea producţiei cu 35% datorită neutilizarii fertilizantilor chimici; - Preţuri mai mari cu 5%; - Costul forţei de munca a crescut cu 20% datorită imprastierii manuale a gunoiului de grajd; - Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de baza utilizate în calculatiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR. ANEXA 7 FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.4. DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE CARE SA GENEREZE ACTIVITĂŢI MULTIPLE SI VENITURI ALTERNATIVE 1. MOTIVATIE - Dezvoltarea durabilă se bazează pe introducerea unor sisteme economice integrate noi ce trebuie sa se implementeze în zonele rurale. - Dezvoltarea economică şi socială se bazează şi pe crearea unor activităţi de producţie şi servicii alternative secundare (altele decât activitatea principala) care vor contribui la: -- înlăturarea proceselor şi fenomenelor cauzate de restructurarea sistemelor socio-economice; -- stoparea depopularii spaţiului rural. -- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa. - Diversificarea activităţilor economice va determina pluriactivitate, noi locuri de munca, venituri suplimentare non agricole şi o mai mare implicare a tinerilor şi femeilor. - Necesitatea înfiinţării si/sau extinderii serviciilor pentru populaţie şi pentru producţia agricolă, utilizând eficient resursele umane, materiale şi financiare locale. - Potenţialul turistic deosebit, datorat condiţiilor variate de clima şi relief, poate permite crearea de noi locuri de munca şi deci venituri suplimentare. - Valorificarea potenţialului piscicol al României prin dezvoltarea acvaculturii. - Valorificarea şi dezvoltarea mestesugurilor tradiţionale (artizanatului). - In mediul rural exista premise de activare a unor numeroase ocupaţii tradiţionale, care la rândul lor pot contribui la îmbunătăţirea veniturilor fermierilor, piscicultorilor şi proprietarilor de păduri (apicultura, sericicultura, cultivarea ciupercilor). - Agricultura ecologica, are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, iar în România un potenţial considerabil de dezvoltare. Suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic au crescut considerabil în ultimii ani, astfel în anul 2004 aceasta suprafaţa a ajuns la 75.500 ha fiind de 4,3 ori mai mare decât cea din anul 2000. La acest potenţial se adauga şi pajistile naturale din spaţiul montan, situate la peste 800 m altitudine, care ocupa o suprafaţa de cca. 1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafaţa totală a pajiştilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru păşunat sau sunt cosite. - In anul 2004, efectivul de animale din zona montană era de 719,3 mii bovine, 17,5 mii bubaline, 1.860,3 mii ovine, 130,4 mii caprine, 821,6 porcine şi 138,2 mii familii de albine (date operative MAPDR, ANZM). Din suprafaţa totală a tarii zona montană reprezintă 1/3. In aceasta zona agricultura ecologica are potenţialul cel mai ridicat (suprafeţe întinse cu sol fertil şi nepoluat). - In zonele muntoase din România datorită faptului ca mecanizarea moderna nu a putut fi aplicată în cultura pământului şi a faptului ca în perioada 1950-1990 gospodăriile agricole colective nu au putut fi organizate sistemele agricole tradiţionale au rămas neschimbate. Ca rezultat, aceasta parte a tarii este pastratoarea patrimoniului cultural având o mare importanta în conservarea naturii, peisajului, culturii şi meseriilor tradiţionale şi a proceselor de producţie tradiţionale legate de ferme. Una dintre cele mai reprezentative activităţi practicate în aceste regiuni este creşterea oilor. De asemenea, tradiţional se produc brânzeturi din lapte de vacă şi brânzeturi mixte în diverse regiuni. Producţia acestor brânzeturi se realizează cu unelte specifice, cu precădere din lemn, utilizând diferite metode de inchegare, presare, maturare, păstrare şi în unele cazuri folosind adaosuri naturale de plante specifice zonei. - In prezent, se realizează produse după reţete tradiţionale în toate regiunile tarii. Cantităţile realizate sunt mici, cu posibilităţi limitate de comercializare. Sprijinirea procesarii acestora va contribui la o mai buna reprezentare a acestor produse, o mai buna valorificare a resurselor locale şi la organizarea pieţei destinată consumatorilor autohtoni. In anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundatii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundatii de mai multe ori. Estimarea pagubelor datorate inundatiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 Secţiunea A, din Acordul Multianual de Finanţare autorităţile romane au decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundatii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare sa fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1.512/29 noiembrie 2005. Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fişa de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructura rurală (35 puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (10 puncte), infrastructura forestieră şi de protecţie impotriva inundatiilor (10 puncte). Datele existente au arătat ca au fost afectate 3.755 sate, din 1.277 comune acoperind toate judeţele tarii, cu gradul de afectare după cum urmează:
┌───────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Gradul de afectare │ % │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 5%-10% │ 27,1 │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 10%-30% │ 29,6 │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ mai mare de 30% │ 3,1 │
└───────────────────────────────────┴─────────────────────┘
Pentru a explica datele din tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constata ca în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influente substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectiva. In situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai a locuitorilor din zona respectiva. In situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. - Prevederile Art. 16(1), şi 16(1)(a), Secţiunea A din Acordul Mulţi-annual de Finanţare (MAFA) se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în Capitolul VIII din P.N.A.D.R Anexa nr. 77 - Prevederile Art. 16(1), şi 16(1)(a Secţiunea A din Acordul Mulţi-anual de Finanţare (MAFA) se va aplica pentru toţi potenţialii beneficiari care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atesta ca au suferit pagube, document emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenta*), la nivel comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta atesta ca potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundatiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în Capitolul VIII din P.N.A.D.R Anexa nr. 76_____________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. 2. OBIECTIVE Obiective generale - Sprijinirea creării si/sau menţinerii de locuri de munca şi generarii de venituri alternative prin diversificarea activităţilor rurale legate de agricultura şi silvicultura prin turism rural, alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural, acvacultura, mestesuguri tradiţionale, sericicultura, apicultura, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, melci şi broaşte şi a plantelor medicinale şi aromatice şi de asemenea sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor de procesare a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate realizate în cadrul fermelor. Obiective specifice - Diversificarea activităţilor agricole şi forestiere şi a celor strâns legate de agricultura, care sa asigure activităţi multiple. - O mai buna valorificare a potenţialului existent pentru producerea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate, menţinerea şi continuarea acestor activităţi specifice cu rol multifunctional. Obiective operaţionale - Susţinerea activităţilor agricole în mediul rural prin realizarea de servicii specifice. -- Susţinerea activităţilor specifice turismului rural, silvoturismului şi a ecoturismului. -- Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale (artizanale). -- Creşterea veniturilor alternative şi a oportunitatilor de angajare pentru ţinerii şi femeile din mediul rural. -- Dezvoltarea acvaculturii. -- Dezvoltarea apiculturii, sericiculturii, cultivării ciupercilor, procesarii fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, melci şi broaşte şi a plantelor medicinale şi aromatice. -- Dezvoltarea unui sistem integrat de producţie şi procesare a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate de origine vegetala şi animala. -- Susţinerea proiectelor iniţiate de tineri şi de femei pentru toate activităţile menţionate mai sus. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI In scopul realizării dezvoltării rurale integrate aceasta măsura va fi corelată cu măsurile: -- investiţii în exploataţii agricole; -- metode agricole de producţie destinate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural; -- dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; -- silvicultura; -- îmbunătăţirea pregătirii profesionale; -- prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole; -- controlul sanitar veterinar; -- asistenta tehnica. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Servicii Agricole - Cercuri de maşini agricole Organizaţii non-profit intitulate "Cercuri de maşini agricole" înfiinţate pe baza de voluntariat în scopul protejării agricultorilor individuali pentru evitarea investiţiilor neeconomice şi pentru utilizarea raţională a maşinilor agricole de către membrii, constând in: - Achiziţionarea de maşini şi echipamente agricole; - Construcţia sau modernizarea de centre de reparaţii, remize şi spaţii de întreţinere pentru maşinile şi echipamentele agricole. Turism rural Sprijin acordat pentru turism în spaţiul rural privind: - Construirea şi modernizarea de pensiuni turistice rurale; - Creşterea investiţiilor şi a dezvoltării serviciilor în domeniul agrementului în aer liber (zone de campare, baze sportive şi de recreere, echitaţie, ciclism montan şi altele asemenea). Alte tipuri de activităţi de turism în spaţiul rural Sprijinul financiar va fi acordat pentru: -- turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru, cicloturism, -- crearea de ferme pentru creşterea vânatului în semilibertate în vederea repopularii, pentru parcuri de vânătoare şi alte forme de activitate din domeniu, cu respectarea legislaţiei privind protecţia mediului şi a normelor de igiena privind mediul de viaţa al populaţiei. Activităţi meşteşugăreşti Revitalizarea mestesugurilor, crearea sau extinderea unor unităţi meşteşugăreşti, cum ar fi ateliere de prelucrare lemn, de confecţionat obiecte artizanale, de confecţionat ceramica, de croitorie, broderie, tricotaje, de fierărie, de prelucrare a pieilor, papurei şi rachitei, instrumente muzicale; Acvacultura Sprijin pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de acvacultura: -- Construcţia sau modernizarea de ferme piscicole; -- Investiţii pentru crearea sau modernizarea fermelor piscicole, mecanizarea furajarii, recoltarii mecanizate, depozitarii, prelucrării şi marketingului la nivelul fermei piscicole. Alte activităţi: sericicultura, apicultura, cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte: - Sprijin financiar pentru dezvoltarea: a) Sericiculturii -- plantarea de duzi; -- înfiinţarea si/sau modernizarea fermelor de creştere a viermilor de mătase şi a unităţilor de depozitare şi prelucrare. b) Apiculturii -- înfiinţarea si/sau modernizarea fermelor apicole, precum şi a unităţilor de depozitare şi procesare. c) Cultivarea şi procesarea ciupercilor -- achiziţionarea de material biologic numai pentru înfiinţarea culturii; -- investiţii noi si/sau modernizarea ciupercariilor, inclusiv a unităţilor pentru depozitare/refrigerare şi procesare; d) Investiţii noi si/sau modernizarea colectării, depozitarii/refrigerarii, procesarii şi marketingului fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi la nivelul fermei. e) Investiţii noi si/sau modernizarea colectării, depozitarii şi procesarii plantelor medicinale şi aromatice. f) Melci şi broaşte - Noi investiţii si/sau modernizarea fermelor de melci şi broaşte, precum şi a unităţilor de depozitare/refrigerare şi procesare. Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate Investiţii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente, si/sau modernizarea unor spaţii existente pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing; - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor; - Investiţii pentru protecţia mediului. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare. - Proiectul trebuie sa demonstreze viabilitatea economico-financiară*)_____________ *) Prin viabilitatea economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie sa demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic şi ca generează un venit net semnificativ (nu mai puţin de 5%). - Investiţiile referitoare la procesare trebuie sa fie în conformitate cu standardele U.E. - Existenta co-finanţării trebuie certificată; - Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi datorii fiscale, obligaţii restante fata de bugetul asigurărilor sociale, fata de bugetul de stat şi bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau a altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale. - Beneficiarii (persoane fizice si/sau responsabilii tehnici) trebuie sa dovedească pregătire profesională în raport cu proiectul pe care doresc sa îl initieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente care sa certifice faptul ca beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diploma sau certificat de formare, sau declaraţie pe propria răspundere, ca responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, pana la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului. - Pentru proiectele de turism rural şi alte tipuri de turism din spaţiul rural, mestesuguri tradiţionale şi cercuri de maşini proiectul trebuie sa aibă acces la infrastructura de baza (drumuri rurale, alimentare cu apa, electricitate). - Pentru proiectele de procesare, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate, cel puţin 50% din materia prima provine din producţia proprie. - In satele cu un grad de afectare mai mare de 30% (capitolul VIII din PNADR, Anexa nr. 77 vor fi aplicate prevederile articolului 16(1) şi 16(1)(a) fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: - Modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri. - In satele cu grad de afectare cuprins între 10% şi 30% (capitolul VIII din PNADR, Anexa nr. 76 vor fi aplicate prevederile articolului 16(1) şi 16(1)(a) secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: -- Modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce atesta ca au suferit pagube în urma inundatiilor. Documentul va fi emis de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenta*) la nivel de comuna. Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenta demonstreaza ca potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundatiilor din perioada aprilie-septembrie 2005 Specifice Servicii agricole - Cercuri de maşini agricole - Proiectul trebuie sa conţină statutul de funcţionare al organizaţiei non profit "Cercuri de maşini agricole"; - Proiectele trebuie sa demonstreze necesitatea şi oportunitatea implementării lor. Turism rural - Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru modernizare sau construcţie, după caz; - Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului ca va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii de turism licentiate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT); - Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul doreşte sa-l promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul Solicitantului; - Capacităţile de cazare prevăzute a fi respectate de către pensiunile turistice se vor încadra în criteriile de clasificare prevăzute în Anexa nr. 1.5 la Normele de clasificare a structurilor de primire turistice, respectiv vor avea minim 4 camere (8 locuri) şi pana la 10 camere 20 locuri); - Pentru investiţii noi şi pentru modernizări, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie sa fie echivalent cu minimum 3 flori; - Proiectele care au ca scop crearea de capacităţi noi trebuie sa se încadreze în prevederile Planului General de Urbanism şi a Planului de Urbanism Zonal; - Pentru modernizarea pensiunilor turistice rurale este necesar certificatul de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru pensiunea respectiva; Alte tipuri de activităţi de turism în spaţiul rural turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru, cicloturism - Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru modernizarea/construcţia obiectivului, după caz, pentru structuri turistice de recepţie. - Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului ca el/ea va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii de turism licentiate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT); -- Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul doreşte sa-l promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul Aplicantului. - Pentru investiţii noi şi modernizări, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie sa fie echivalent cu minimum 2 flori; - Pentru modernizarea obiectivului este necesară existenta unui certificat de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT); Pentru parcurile de vânătoare: - Beneficiarul trebuie sa fie deţinătorul legal al terenului. Activităţi meşteşugăreşti - Proiectul trebuie sa demonstreze valorificarea resurselor locale (in, cânepa, stuf, papura, lâna, lemn etc.); Acvacultura - Existenta autorizaţiei de acvacultura; - Pentru fermele piscicole, sunt eligibile proiectele care prevăd o producţie minima de 500 kg/ha/an. - Pre/Contract de achiziţie material biologic pentru prima populare. Alte activităţi: sericicultura, apicultura, cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte - Solicitantul trebuie sa demonstreze capacitatea de a putea folosi minim 10 grame oua de viermi de mătase; - Achiziţie de minim 20 stupi/familii de albine; - Ciupercaria trebuie sa aibă minim 30 mp de cultura; Melci şi broaşte - Existenta unei tehnologii specifice de creştere. - Existenta unui pre/contract pentru 30% din produsele obţinute. Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate - Dimensiunea proiectului trebuie sa fie în funcţie de tehnologia specifica aplicată şi trebuie sa asigure viabilitatea economico financiară a investiţiei, dar nu poate sa depăşească: -- 12.000 hl/an materie prima procesata pentru lapte şi produse lactate -- 250 t/an materie prima procesata pentru carne şi produse din carne -- 100 t/an materie prima procesata pentru legume şi fructe -- 500 t struguri (numai vita de vie nobila)/campanie recoltare, pentru vin -- 100 t/an materie prima procesata pentru peste şi produse din peste - Pentru obţinerea de produse ecologice întreaga materie prima procesata trebuie sa fie certificată ca produs ecologic; - Vor fi finanţate numai proiecte pentru procesarea produselor ecologice certificate pentru care producătorul este înregistrat în Registrul unic al operatorilor din agricultura ecologica şi are un contract încheiat cu un organism de inspecţie şi certificare atestat. (Ordinul ministrului nr. 527/2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare şi condiţiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologica, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 29 august 2003). - Pentru obţinerea de produse tradiţionale materia prima procesata trebuie sa îndeplinească condiţiile prevăzute de legislaţia Uniunii Europene şi produsul final trebuie sa fie atestat ca produs tradiţional. - Vor fi finanţate numai proiecte pentru procesarea produselor tradiţionale atestate cuprinse în Lista produselor tradiţionale aprobată anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, asa cum este prevăzut art. 8 din Norma privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 14 octombrie 2004. Investiţii eligibile sunt: Generale - Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii" - Pot fi cheltuieli eligibile: a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente; b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente pentru pregătirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcţii când nu depăşesc 5%; d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ. Investiţiile în diversificare trebuie sa respecte prevederile Art. 64, punctul 4 (b) al Acordului European care înfiinţează o asociere între Comunitatea Economică Europeană şi statele ei membre, pe de o parte, şi România, pe de alta parte. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării Agenţiei pentru aceasta măsura, sau data (tele) specificate în aceasta privinţa, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar. Pentru ca proiectul sa fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, echipamente şi achiziţiile trebuie sa fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate la Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificările şi completările ulterioare. Specifice Servicii agricole - cercuri de maşini agricole - Achiziţionarea de echipamente şi maşini agricole; - Construcţia şi modernizarea clădirilor operaţionale; - Dotarea clădirilor pentru propriile maşini şi echipamente (hangare şi adaposturi), atelierelor de reparaţii pentru depozitarea inputurilor pentru maşinile agricole (uleiuri, unsori, piese de schimb etc.). Turism rural - Construcţia, modernizarea şi dotarea pensiunilor rurale; - Construcţia şi modernizarea spaţiilor de campare, terenurilor de sport şi distracţie, echitaţie şi alte tipuri de servicii de recreere. Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural - Construcţia şi modernizarea de cabane turistice, pentru vânătoare şi pescuit, cantoane forestiere, sararii, sate de vacanta; spaţii de campare înfiinţate în gospodării, spaţii pentru turism piscicol, anexe specifice staţiunilor turistice: platforme, spaţii de parcare, toalete, adaposturi; - Achiziţia sau modernizarea (înlocuirea motoarelor şi a sistemelor de aer condiţionat) a barcilor fluviale şi pontoanelor echipate şi licentiate pentru transportul şi cazarea turistilor (2 sau 3 stele); - Construirea şi modernizarea de infrastructura specifica proiectului (poteci turistice, aductiuni de apa, generatoare de energie şi căldura, pichete de incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de ghidare etc.). Parcurile de vânătoare - Construcţia sau modernizarea de ferme de creştere a vânatului în semi-libertate, inclusiv achiziţionarea de animale sălbatice în vederea repopularii parcurilor de vânătoare; - Construcţia de adaposturi, sararii, împrejmuiri, adapatoare şi spaţii de hranire etc. Activităţi meşteşugăreşti - Construcţia sau modernizarea şi dotarea atelierelor cum ar fi: procesarea lemnului, obiecte artizanale manuale, olarit, brodat, impletit, pielarie, papura şi răchita, instrumente muzicale; Acvacultura - Construcţia sau modernizarea fermelor, spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea şi marketingul pestelui şi a altor vietuitoare acvatice produse în cadrul fermei; - Achiziţionarea de echipamente şi utilaje pentru fermele piscicole; - Achiziţionarea de mijloacele de transport (echipate cu bazine, spaţii de refrigerare, echipamente de oxigenare etc.); - Achiziţionarea de mici barci în folosul fermei sau modernizarea lor (înlocuirea motoarelor) şi de pontoane plutitoare; - Achiziţionarea de material biologic pentru prima populare. Alte activităţi: sericicultura, apicultura, cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte - Achiziţionarea de material săditor pentru plantaţiile de duzi şi plantarea lui; - Achiziţionarea de echipamente pentru creşterea viermilor de mătase, depozitare şi unităţi de procesare; - Construirea de capacităţi de depozitare, procesare şi ambalare a produselor apicole; - Achiziţionarea de matci selecţionate pentru prima populare; - Achiziţionarea de stupi/familii de albine; - Achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru albine (remorci); - Echipamente pentru analiza calităţii mierii şi a produselor piscicole; - Construirea şi modernizarea spaţiilor pentru cultivarea ciupercilor (spaţii pentru creştere, procesare şi ambalare); - Instalaţii pentru producerea compostului şi achiziţionarea de echipamente necesare pentru fermele de ciuperci; - Construcţia sau modernizarea şi dotarea spaţiilor pentru colectarea, depozitarea/condiţionarea, procesarea şi marketingul fructelor de pădure, a fructelor de arbuşti, a plantelor medicinale şi aromatice. Melci şi broaşte - Construcţia sau modernizarea fermelor, spaţiilor şi utilităţilor pentru creşterea, procesarea şi marketingul melcilor şi broaştelor; - Achiziţionarea de echipamente şi unelte pentru producţie şi procesare şi de mijloace de transport specializate; Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate - Construcţia sau modernizarea spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea, depozitarea condiţionarea şi marketingul produselor tradiţionale si/sau ecologice - lapte şi produse lactate, carne, produse din carne, peste şi produse din peste, fructe şi legume; - Achiziţionarea de echipamente şi instalaţii specifice pentru procesare; - Achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru transportul produselor alimentare a căror necesitate şi capacitate sunt demonstrate prin studiul de fezabilitate. Nu sunt eligibile: - Investiţiile eligibile şi neeligibile respecta prevederile art. 4, Secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt detaliate în Ghidul Solicitantului. - Investiţiile în comerţul cu amănuntul 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectul va fi selecţionat în funcţie de următoarele criterii:
┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Nr. │ Criterii de evaluare a proiectelor │ Punctaj │
│crt.│ │(dacă da)│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 1. │Proiecte care promovează alte activităţi fata de activitatea │ 20 │
│ │de baza │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 2. │Proiecte de investiţii care vizează: │ │
│ │ - Investiţii noi/ │ 15 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 3. │Proiecte promovate de femei │ 10 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 4. │Proiecte promovate de tineri (sub 40 ani) │ 10 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 5. │Beneficiarul sau responsabilul de proiect a obţinut deja un │ 10 │
│ │certificat de calificare pentru activitatea propusă │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 6. │Beneficiarul proiectului este: │ Max. 20 │
│ │ - Persoana fizica autorizata (PFA) │ 10 │
│ │ - Asociaţie/societate comercială │ 20 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 7. │Investiţiile vor fi amplasate în zonele mai puţin dezvoltate │ │
│ │din punct de vedere economic │ 15 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ │Total │ 100 │
└────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
Nota: Criteriile de selecţie nu se aplica în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16 (1)(a), Secţiunea A din MAFA. 7. BENEFICIARI - Beneficiarii proiectelor vor aparţine sectorului privat, după cum urmează: -- Persoane fizice; -- Asociaţii familiale înregistrate, asociaţii şi grupuri de producători; -- ONG-uri (cercuri de maşini agricole); -- Societăţi cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75%; -- Cooperative de consum; -- Cooperative meşteşugăreşti. Pentru "Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate" - Persoane fizice autorizate; - Asociaţii familiale înregistrate; - Asociaţii şi grupuri de producători; - Societăţi cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75%. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA IN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţionala în vigoare sunt prezentate în capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE - Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi generatoare de profit. In cadrul acestei măsuri vor fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000-200,000 EURO şi pana la 500,000 Euro pentru submasurile Acvacultura şi procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate. Bugetul indicativ al acestei măsuri împărţit pe ani este regasit în Capitolul VI - Alocaţii Financiare ale măsurilor SAPARD. BUGET ORIENTATIV SUBMASURI
┌────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ SUBMASURA │ % │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Servicii agricole │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Turism rural │ 25 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural │ 20 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Mestesuguri │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Acvacultura │ 8 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Alte activităţi │ 10 │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale│ 25 │
│atestate si/sau ecologice certificate │ │
├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│TOTAL │ 100 │
└────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘
Gradul de intervenţie pentru proiectele de interes privat: - 50% contribuţie privată; - 50% contribuţie publica, din care: -- 75% contribuţie UE -- 25% de la bugetul naţional Plata sprijinului financiar va fi făcuta pe baza de documente justificative care sa probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcuta într-o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum trei transe. Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în Capitolul VIII din P.N.A.D.R anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este: - 25% contribuţie privată - 75% contribuţie publica Pentru contribuţia publica, rata de intervenţie este: - 85% contribuţie UE - 15% contribuţie buget naţional Aceste dispoziţii se vor aplica la proiectele aprobate pana la data de 30 iunie 2006. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Întregul spaţiu rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare. Proiectele pentru care se aplica prevederile art. 16(1)(a) secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundatii conform capitolului VIII din PNADR anexele nr. 76 şi 77. Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie sa se suprapuna cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT SI DE IMPACT
Indicatori de realizare
Număr de proiecte: 7.150
Număr de beneficiari: 7.150
Servicii agricole - Cercuri de maşini agricole
Număr de proiecte: 1.000
Număr de beneficiari: 1.000
Investiţii noi: 90%
modernizări: 10%
Turism rural
Număr de proiecte: 2.200
Număr de beneficiari: 2.200
Investiţii noi: 30%
număr de camere 1.900
număr de paturi 3.800
modernizări: 70%
număr de camere 4.700
număr de paturi 9.400
Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural
Număr de proiecte: 1.500
Număr de beneficiari: 1.500
Investiţii noi: 60%
modernizări: 40%
Activităţi meşteşugăreşti
Număr de proiecte: 1.300
Număr de beneficiari: 1.300
Investiţii noi: 60%
modernizări: 40%
Acvacultura
Număr de proiecte: 400
Număr de beneficiari: 400
Investiţii noi: 30%
modernizări: 70%
Alte activităţi: sericicultura, apicultura, cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte
Număr de proiecte: 600
investiţii noi: 60%
modernizări: 40%
număr beneficiari: 600
Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate
Număr de proiecte: 150
investiţii noi: 75%
modernizări: 25%
Număr de beneficiari: 150
Indicatori de rezultat
- Producţia de peste (tone/an) 250
- Producţia de Broaşte (tone/an) 10
- Producţia de Crabi (tone/an) 3
- Producţia de Stridii (tone/an) 2
- Producţia de Scoici (tone/an) 3
- Producţia de Melci (tone/an) 5
- Producţia de Miere şi alte produse apicole (tone/an) 150
- Producţia de Viermi de mătase (tone/an) 0,5
- Producţia de Ciuperci (tone/an) 30
- Numărul de noi capacităţi cu fructe de pădure şi arbuştilor
fructiferi procesati la nivelul fermei 20
- Numărul de capacităţi modernizate cu fructe de pădure si
arbuştilor fructiferi procesati la nivelul fermei 25
- Numărul de noi capacităţi cu plante aromatice procesate la
nivelul fermei 20
- Numărul de capacităţi modernizate cu plante aromatice procesate
la nivelul fermei 10
Indicatori de impact Creşterea venitului - Ponderea venitului brut a beneficiarilor realizat (generat) din afară fermei ca urmare a asistenţei (euro/beneficiar): 20%, din care: - privitor la turism 12 (%) - privitor la mestesuguri şi produse locale 8 (%) - Ponderea populaţiei rurale neagricole care are un venit obţinut din tranzacţii/locuri de munca generate de asistenta în afară fermei (mecanici agricoli şi furnizori de servicii în agricultura) (%) - Creşterea cu (5%) a nr. de pensiuni turistice - Creşterea cu (7%) a producţiei de peste - Creşterea cu (7%) a producţiei de miere - Creşterea cu (5%) a producţiei de viermi de mătase - Creşterea cu (5%) a producţiei de ciuperci - Creşterea cu (7%) a producţiei de fructe de pădure şi arbuşti fructiferi procesate - Creşterea cu (7%) a producţiei de plante aromatice procesate Crearea de locuri de munca şi impactul social
- Număr de locuri de munca echivalente cu norma întreaga: 35.000
- menţinute în condiţii mai bune 14.200
- create 21.300
12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informati despre existenta/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - Anunţ public în mass-media - Distribuirea de broşuri de informare - Seminarii - Intalniri cu beneficiarii potenţiali 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: - Memoriu justifcativ pentru proiectele care prevăd numai achiziţie de bunuri şi servicii; - Studiu de fezabilitate pentru proiectele care prevăd atât construcţii cat şi modernizări de construcţii, întocmit conform Ordinului comun nr. 1.013/873/2001 al Ministrului de Finanţe şi al Ministrului Lucrărilor Publice Transportului şi Locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, pentru achiziţia publica de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare; - Copie după actul de proprietate al terenului şi a luciului de apa, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care sa justifice dreptul de folosinţa al terenului şi după caz actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare pentru proiectele care prevăd lucrări de construcţie; - Certificatul de urbanism pentru proiectele care prevăd construcţii si/sau modernizări de construcţii; - Fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala elaborata în conformitate cu legislaţia UE; - Certificatul de înregistrare a comerciantului, pentru societăţile private (copie); - Pentru proiecte >= 50,000 Euro, planul de afaceri care sa demonstreze viabilitatea proiectului; - Pentru societăţile comerciale, ultimul bilanţ precedent anului depunerii proiectului. In cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală; - Avizul care sa ateste ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare; - Declaraţie pe propria răspundere din care sa rezulte ca solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; - Cazier judiciar al responsabilului de proiect; - Existenta contribuţiei financiare proprii a beneficiarului va fi dovedită printr-un document emis de banca si/sau alte instituţii financiare autorizate care sa ateste existenta cofinanţării şi modul de asigurare al acesteia; - Pregătire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii/certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere care sa menţioneze ca beneficiarul proiectului si/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională pana la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; - Avizul sanitar veterinar eliberat de instituţia abilitata care sa ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţionala cu excepţia investiţiilor pentru procesare la care avizul sanitar veterinar trebuie sa fie în acord cu UE; - Pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate si/sau ecologice certificate dovada existenţei a cel puţin 50% din materia prima, din producţie proprie. - Pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei, a produselor ecologice certificate se vor prezenta, înainte de prima plata, următoarele documente: -- fişa de înregistrare ca procesator în agricultura ecologica; -- copie după contractul încheiat cu organismul de inspecţie şi certificare; -- certificatul de produs ecologic emis de organismul de inspecţie şi certificare. - Pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate, se va prezenta, înaintea primei plati un atestat prin care se confirma ca produsul întruneşte elementele de traditionalitate. - Potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu grad de afectare cuprins între 10% şi 30% depun un document emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenta*) - de la nivel comuna care atesta ca potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundatiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în capitolul VIII din PNADR, anexa nr. 76._____________ *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii vor trebui sa poată identifica clar în cadrul evidentelor lor contabile toate operaţiunile care ţin de investiţia respectiva, sa pregătească o declaraţie anuala de venit şi sa ofere informaţii, dacă sunt cerute de către autorităţile îndreptăţite; - Beneficiarul poate sa primească de doua ori un sprijin, în perioada de 7 ani pana la suma maxima stabilită în dispoziţiile financiare ale măsurii. - Beneficiarul va colabora şi va oferi orice informaţie ce i se cere de către structurile autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - Cheltuielile eligibile proiectului vor fi plătite numai după data la care beneficiarul a fost notificat de către Agenţia SAPARD despre eligibilitatea proiectului, cu excepţia cheltuielilor legate de pregătirea proiectului, care pot fi rambursate numai dacă beneficiarul a respectat instrucţiunile pentru achiziţiile private, în limita prevăzută în măsura. - Beneficiarul poate solicita o noua finanţare după terminarea proiectului anterior; - In cazul în care costul serviciilor, sau bunurilor depăşeşte valoarea totală de 10,000 EURO, beneficiarul trebuie sa prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori. - Toate plăţile făcute de către beneficiari în cadrul proiectului trebuie sa respecte prevederile MAFA, Secţiunea A, Art. 14, cu modificările şi completările ulterioare. - Rambursarea ajutorului financiar se va face pe baza documentelor justificative, într-una pana la trei transe pe parcursul implementării proiectului. - Dubla finanţare nu este acceptată în cadrul programului. - Pentru investiţiile în diversificare trebuie sa se respecte prevederile Art. 64, punctul 4(b) al Acordului European care înfiinţează o asociere între Comunitatea Economică Europeană şi statele ei membre, pe de o parte, şi România, pe de alta parte. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE - Agenţia SAPARD, care reprezintă în România Autoritatea de Implementare - Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Sistemul de control - Verificarea calităţii şi siguranţei alimentare a produselor se face de organisme abilitate. Produse tradiţionale atestate MAPDR prin compartimentele de produse tradiţionale constituite la nivel central şi la nivel judeţean controlul conformitatea elementelor de traditionalitate ale produsului atestat şi consemnează rezultatul verificării într-un proces verbal. Controlul se face înaintea primei plati şi anual pe o perioada de cinci ani. Produse ecologice certificate Controlul întregului ciclu de producţie a produselor ecologice este făcut de organismele de inspecţie şi certificare, atestate de MAPDR. Controlul se efectuează în vederea asigurării transabilitatii, în conformitate cu procedura de inspecţii şi certificare elaborata de fiecare organism de inspecţie şi certificare. MAPDR ca autoritate responsabilă prin Compartimentul de agricultura ecologica controlează activitatea organismelor de inspecţii şi certificare acreditate. ANEXA 8 FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 3.5. SILVICULTURA 1. MOTIVATIE - In prezent, aproape o treime, 26,7% (aprox. 6,4 mil. ha) din suprafaţa tarii este acoperită de păduri. Repartizarea în teritoriu a pădurilor este neuniforma (7% în zonele de câmpie, 28% la coline şi dealuri şi 65% la munte). - Din cele cca. 6,4 mil. ha fond forestier^1), 5 mil. ha aparţin statului, iar restul de 1,4 milioane ha (21% din total) se afla în proprietate privată sau în proprietatea comunelor, în baza Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, o suprafaţa de circa 1 milion hectare va fi retrocedata foştilor proprietari (proprietarii publici - comunele şi asociaţiile lor şi proprietarii privaţi - persoane fizice şi asociaţiile lor)._____________ ^1) Fondul Forestier Naţional = păduri, suprafeţe de teren destinate pentru impadurire, cele servind necesităţilor de cultivare şi producere a lemnului, sau administrarea pădurilor, iazuri, albia paraurilor, precum şi suprafeţe de teren neproductiv incluse în planificarea forestieră, indiferent de natura dreptului de proprietate, în condiţiile stabilite prin lege (citat din Legea Codului Silvic nr. 26/1996). - Situaţia mostenita şi noile forme de proprietate necesita restructurarea sectorului forestier, cu prioritate a managementului resurselor forestiere în conformitate cu conceptul gestionării durabile a resurselor naturale, în condiţiile diversificării formei de proprietate a terenurilor forestiere. - Legislaţia naţionala în vigoare cea mai reprezentativa privind protecţia pădurilor cuprinde: Legea nr. 26/1996 Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic^2) şi administrarea fondului forestier naţional, republicată._____________ ^2) Regim Forestier = sistem de reglementări tehnice, economice şi juridice privind amenajarea, cultivarea, exploatarea, protejarea şi siguranţa Fondului Naţional Forestier, menit sa asigure gestionarea durabilă a ecosistemelor pădurilor. - In studiul elaborat, în colaborare cu Banca Mondială: "Politica şi strategia de dezvoltare a sectorului forestier din România (2000-2010) în scopul creşterii contribuţiei acestuia la ridicarea nivelului calităţii vieţii, pe baza gestionării durabile a pădurilor" au fost fundamentate obiective şi acţiuni în acord cu prevederile acquisului comunitar. - Sprijinirea deţinătorilor de terenuri forestiere în vederea gestionării durabile a pădurilor urmărindu-se ca cel puţin 50% din suprafeţele care vor fi retrocedate (peste 1 mil. ha) sa beneficieze de sansa unei administraţii în regim silvic care sa respecte legislaţia aferentă în vigoare. - Acţiuni strategice pentru impadurirea pe termen mediu şi lung a terenurilor agricole productive şi neproductive (aprox. 2 mil. ha) prin acordarea de facilităţi şi stimulente proprietarilor de terenuri, în scopul impaduririi acestora pentru: -- extinderea suprafeţei pădurilor; -- sprijinirea realizării de plantaţii forestiere pe acele terenuri agricole care nu se mai folosesc în producţia agricolă cu prevederea ca aceste plantaţii sunt adaptate la condiţiile locale şi sunt compatibile cu mediul; -- sprijinirea impaduririi terenurilor în zonele deficitare în vegetaţie forestieră prin asigurarea sprijinului tehnic şi a materialului de plantare; -- sprijinirea înfiinţării de perdele forestiere, a aliniamentelor şi a altor categorii de plantaţii în afară fondului forestier existent; -- măsuri de sprijinire a creşterii gradului de protecţie a pădurilor impotriva incendiilor prin dotare cu echipamente şi mijloace pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. - Fata de potenţialul de producţie al pădurilor (masa lemnoasă ce poate fi recoltata) la nivelul anului 2002, stabilit prin amenajamentele silvice, a fost de 16,5 mil. mc., din care 1,9 mil. mc. este localizat în fondul forestier inaccesibil, volumul exploatat a fost de doar 13 mil. mc. - Producţia industriei prelucratoare are o tendinţa de descreştere datorită pierderii unor pieţe tradiţionale, exportului de materii prime (buşteni) şi tehnologiilor învechite folosite. - Reţeaua căilor de acces în interiorul pădurilor este slab dezvoltată. Indicele de densitate al infrastructurii de transport este în prezent de 6,5 m/ha, existând în fondul forestier mai mult de 2 mil. ha păduri inaccesibile, în care recoltarea masei lemnoase şi efectuarea lucrărilor de regenerare nu se pot executa în condiţii de eficienta economică. - In România, documentele de referinţa pentru stabilirea prioritatilor acestui domeniu sunt Programul de Guvernare 2005-2008 şi Planul de acţiune al Programului de Guvernare 2005-2008 vor contribui în mod substanţial la realizarea următoarelor obiective: -- modernizarea pepinierelor existente şi înfiinţarea altora noi, în vederea sprijinirii efortului de impadurire a proprietarilor privaţi şi publici de pădure; -- impadurirea terenurilor agricole atât productive cat şi neproductive de către proprietarii privaţi sau asociaţiile lor sau de către municipalitati sau asociaţiile lor; -- mărirea accesibilitatii fondului forestier, prin modernizarea, refacerea drumurilor forestiere existente şi construirea altora noi; -- creşterea valorii adăugate în procesarea primara a lemnului. Suportul financiar pentru sectorul forestier este motivat de necesitatea gestionării durabile a pădurilor din spaţiul rural, prin atragerea resurselor forestiere în circuitul economic şi prin îndeplinirea angajamentelor pe care România şi le-a asumat ca ţara semnatara a tuturor rezolutiilor Conferintei Pan-Europene (Strassbourg 1990, Helsinki 1993, Lisabona 1998, Viena 2003) pentru protecţia pădurilor. 2. OBIECTIVE Obiective generale - Menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor economice, ecologice şi sociale ale pădurilor în zonele rurale, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Europei şi Articolului 7 al Regulamentului nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană; - Promovarea unei administrări şi dezvoltări durabile a pădurilor, întreţinerea resurselor forestiere (Lista speciilor acceptate pentru împăduriri este prevăzută în Anexa nr. 1); - Atingerea obiectivelor prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare şi în Programul de Guvernare 2005-2008. Obiective specifice - Creşterea accesibilitatii pădurilor în cadrul fondului forestier existent, pentru eficientizarea economică a recoltarii masei lemnoase, reducerea impactului asupra mediului, efectuarea lucrărilor corespunzătoare de întreţinere; - Extinderea suprafeţei împădurite, creşterii valorii adăugate pentru produsele silvice şi a venitului proprietarilor de păduri private crearea de noi locuri de munca, obţinerea de profit, stabilizarea populaţiei în zona, dezvoltarea, modernizarea şi retehnologizarea utilajelor specifice activităţilor din submasuri, micşorarea presiunii sociale asupra pădurilor existente; - Creşterea rolului pădurilor în redresarea mediului, impadurirea terenurilor agricole productive şi neproductive, diminuarea efectelor secetei şi limitarea desertificarii prin măsuri silvo-tehnice specifice, inclusiv prin constituirea perdelelor forestiere; - O mai buna utilizare a terenurilor agricole, protejarea culturilor agricole, a căilor de comunicaţie şi a aşezărilor rurale, a lucrărilor hidroenergetice de gospodărire a apelor şi a altor obiective sociale şi economice prin crearea de perdele forestiere (impotriva vanturilor, zapezilor, alunecarilor de teren, inundatiilor şi eroziunii solului); - Încurajarea investiţiilor făcute de asociaţiile de proprietari privaţi şi de asociaţiile consiliilor locale, în scopul scăderii costurilor administrării forestiere. Obiective operaţionale - Suport financiar pentru persoane fizice, autorităţi locale şi structuri asociative, deţinătorii de păduri şi terenuri agricole precum şi pentru societăţile private de exploatare, prelucrare primara a lemnului şi a deşeurilor rezultate; - Sprijinirea investiţiilor în exploataţiile forestiere aparţinând proprietarilor privaţi sau consiliilor locale; - Îmbunătăţirea exploatării lemnului, transportării lemnului şi produselor lemnoase, prelucrării primare şi marketingului produselor forestiere; - Investiţii în scopul îmbunătăţirii valorii ecologice, economice şi sociale a pădurii; - Sprijinirea costurilor de plantare şi de întreţinere a plantaţiilor forestiere; - Sprijinirea investiţiilor făcute de asociaţii de proprietari privaţi de păduri. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura, prin acţiunile specifice, va fi complementara cu alte măsuri SAPARD: - Măsura 3.4: "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative"; - Măsura 2.1: "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurilor rurale"; - Măsura 3.3: "Metode agricole de producţie destinate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural"; - Măsura 4.1: "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale"; - Măsura 4.2: "Asistenta tehnica"; - Măsura 3.2: "Constituirea grupurilor de producători". 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Sprijinul acordat silviculturii se referă la următoarele submasuri: Împăduriri Investiţii pentru impadurirea de terenuri agricole productive şi neproductive si, de asemenea, crearea perdelelor forestiere (pe orice tip de teren agricol) - pe terenuri aflate în proprietate sau deţinute legal de către persoane fizice, asociaţiile lor precum şi de consiliile locale şi asociaţiile acestora. Sprijinul va fi acordat în cadrul următoarelor limitări: - beneficiarilor privaţi, pentru înfiinţarea de plantaţii noi cat şi pentru lucrări de întreţinere pe o perioada de maximum 5 ani; - beneficiarilor publici (consilii locale), numai pentru plantare. Pepiniere Investiţii pentru crearea de pepiniere noi si/sau modernizarea celor existente, inclusiv pentru dotarea cu maşini şi utilaje specifice. Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere Construcţia si/sau modernizarea clădirilor operaţionale pentru procesare şi a birourilor. Modernizare sau investiţii noi în maşini, echipamente şi instalaţii pentru: procesarea primara a lemnului, depozitarea şi marketingul produselor forestiere precum şi utilizarea/procesarea deşeurilor lemnoase, efectuate de către deţinătorii de păduri şi societăţile private. Drumuri forestiere Investiţii pentru: construirea si/sau modernizarea drumurilor forestiere publice si/sau private, inclusiv realizarea lucrărilor de arta a platformelor primare, construirea de sisteme de marcare, semnalizare şi avertizare, orizontale şi verticale. Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră) Investiţii pentru protecţia pădurilor impotriva incendiilor (perdele, bazine, instalaţii). Investiţii în clădiri operaţionale, computere, soft-uri, mijloace de comunicare, maşini şi echipamente speciale, mijloace de transport specializate făcute de asociaţii de proprietari de pădure pentru sprijinirea membrilor asociaţi sa-si imbunatateasca managementul eficient şi durabil al propriilor păduri. Pentru exploatare forestieră: - dotarea cu utilaje, maşini şi instalaţii pentru recoltarea lemnului şi pentru incarcatul şi transportul lemnului; - construirea si/sau modernizarea hangarelor, remizelor şi a spaţiilor de lucru pentru întreţinerea utilajelor. 5. CRITERII DE ELIGILIBILITATE Generale - Proiectele vor fi amplasate în zona rurală, definită în conformitate cu legislaţia naţionala în vigoare. - Beneficiarul trebuie sa dovedească dreptul legal de proprietate sau de folosinţa al terenului pe care se va implementa proiectul, valabil pe o perioada de cel puţin 10 ani de la data depunerii cererii la Agenţia SAPARD. - Existenta cofinanţării trebuie certificată. - Nu este eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau datorii fiscale neplătite, sau obligaţii financiare, fata de bugetul de stat, sau fata de bugetul asigurărilor sociale de stat sau bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale eliberate de către autorităţile fiscale. - Beneficiarii (persoane fizice si/sau responsabili tehnici de proiect) trebuie sa dovedească pregătirea profesională, în raport cu proiectul pe care doresc sa-l initieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente, care sa certifice faptul ca are cunoştinţe profesionale în domeniu: diploma sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere ca va urma un curs de pregătire profesională pana la sfârşitul proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului, sau printr-un contract de asistenta tehnica cu un consultant specializat, prezentat înainte de prima plata a ajutorului. - Proiectele trebuie sa respecte legislaţia în vigoare privind protecţia mediului. Specifice Împăduriri - Existenta unei decizii a Consiliului local, pentru impadurirea suprafeţei respective de teren, în cazul beneficiarilor publici (consilii locale sau asociaţiile acestora); - Proiectul va respecta normele metodologice privitoare la schemele şi tehnologia de impadurire şi întreţinere a plantaţiei, pana la realizarea stării de masiv; - Speciile utilizate şi soluţiile tehnice vor fi adaptate condiţiilor ecologice locale şi compatibile cu mediul (conform Anexei nr. 1); - Achiziţionarea de puieţi sa se facă cu respectarea prevederii MAFA privind cele trei oferte pentru beneficiarii privaţi, iar pentru beneficiarii publici conform procedurilor de achiziţie publica; - Beneficiarul va prezenta avizul de schimbare a categoriei de folosinţa a terenului (din agricol în forestier), emis de autoritatea competenta; - Proiectul trebuie sa demonstreze utilitatea şi eficienta investiţiei privind protecţia mediului (îmbunătăţirea calităţii solului, reglarea regimului hidric, îmbunătăţirea calităţii aerului), prin studiu de fezabilitate întocmit conform legii pentru proiectele conţinând construcţii sau prin memoriu tehnic justificativ, conform modelului inclus în Ghidul solicitantului; - Nu este eligibilă impadurirea terenurilor situate pe pante mai mari de 25%, exceptând cazurile în care proiectul include lucrări complementare, conform tehnologiei aplicabile (executarea de terase, împrejmuiri, garduri cu stâlpi de lemn şi panouri, lucrări de corectare a torenţilor, stavilare, construcţia de praguri); - Conservarea biodiversitatii specifice zonei se va realiza prin utilizarea speciilor locale pentru împăduriri (prezentate în anexa nr. 1). Numărul de puieţi forestieri ce se planteaza depinde de încadrarea în grupa ecologica şi variaza între 625 buc./ha şi 10,000 buc./ha. Pepiniere Suprafaţa minima a pepinierei trebuie sa fie: - 3,0 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din speciile foioase; - 1,5 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din amestec de specii; - 0,5 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din speciile rasinoase. Beneficiarul trebuie sa depună un angajament ca va utiliza material forestier de reproducere din surse aprobate, conform legislaţiei în vigoare. Sursa de apa pentru irigarea culturilor din pepiniere trebuie sa fie asigurata. Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere - Beneficiarul (unitatea) trebuie sa demonstreze ca este în totalitate privat; - Proiectele trebuie sa demonstreze utilitatea şi eficienta economică*) prin studiu de fezabilitate (în cazul construcţiilor) sau printr-un memoriu tehnic justificativ şi prin plan de afaceri (planul de afaceri este necesar pentru proiecte cu valori mai mari de 50,000 Euro);_____________ *) Eficienta (viabilitatea) economică: abilitatea beneficiarului de a obţine performanţe financiare, fără a recurge la sprijin public pentru activitatea operaţională. Beneficiarul trebuie sa demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii, care generează un un profit net semnificativ (nu mai puţin de 5%). Drumuri forestiere - Proiectele se vor realiza numai pe terenuri aparţinând beneficiarilor privaţi sau consiliilor locale ori asociaţiilor acestora, constituite în acest scop; - Proiectele trebuie sa demonstreze utilitatea investiţiei prin studiu de fezabilitate (care sa indice în special necesitatea creşterii accesibilitatii zonei); - Proiectul trebuie sa prezinte acceptul scris al tuturor proprietarilor de terenuri (persoane fizice şi juridice) pe care va trece drumul pentru executarea lucrărilor de construire şi întreţinere a acestuia de către beneficiar, nerestrictionand accesul populaţiei sau proprietarilor, după caz, care respecta normele tehnice de trafic (de exemplu condiţii climatice, greutatea mijloacelor de transport). Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră) Asociaţiile vor dovedi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se va implementa proiectul. Asociaţiile de proprietarii a căror drept de proprietate individuală a fost restabilit vor încheia contracte asociative valabile pe minim 10 ani de la data prezentării cererii de finanţare; - Proiectele trebuie sa demonstreze utilitatea şi eficienta investiţiei prin memoriu tehnic justificativ; - Se vor prezenta copii legalizate privind înfiinţarea, pentru asociaţiile existente (asociaţiile sunt înfiinţate în baza Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice, a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare); - Proiectele trebuie sa dovedească realizarea cumulativă a următoarelor condiţii pentru realizarea investiţiei: -- suprafaţa de pădure deţinuta de o asociaţie trebuie sa fie de minimum: --- 100 de hectare; -- zona forestieră compacta*) deţinuta de o asociaţie trebuie sa fie de minimum: --- 10 de hectare în zona de câmpie; --- 30 de hectare în zona de deal; --- 100 de hectare în zona de munte; -- prezentarea hârtii amenajistice (de la ultima amenajare) cu delimitarea proprietăţilor care participa la constituirea asociaţiei (scara 1:10,000 sau 1:20,000 sau 1:5.000);_____________ *) Zona forestieră compacta = suprafaţa acoperită cu pădure, creata prin alaturarea mai multor proprietăţi care au în comun cel puţin o latura. Proiectele cu o valoare de peste 50,000 Euro trebuie sa demonstreze viabilitatea economică (generare de profit) printr-un plan de afaceri. Investiţiile eligibile sunt: Toate investiţiile prevăzute la capitolul 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; Pot fi cheltuieli eligibile: a) Construirea de noi clădiri specifice si/sau modernizarea celor existente; b) Achiziţia de noi instalaţii, utilaje, echipamente şi unelte, echipamente IT şi soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj a acestora; c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe, costuri pentru pregătirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura (incluzând costurile pentru elaborarea planurilor cadastrale şi actualizarea planurilor de management al pădurilor), care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcţii, când aceste costuri nu vor depăşi 5%; d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate/memoriul tehnic justificativ; e) Investiţii pentru construcţii specifice, instalaţii şi echipamente pentru protecţia impotriva incendiilor, inclusiv de protecţie a clădirilor (pichete de incendiu, rezervoare de apa, echipamente şi unelte pentru stingerea incendiilor). Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru aceasta măsura, sau datele specificate, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar. In vederea eligibilităţii pentru sprijinul Comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări şi bunuri vor fi originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate la Art. 4, Secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare. Specifice Împăduriri - Achiziţii de puieţi; - Executarea drumurilor tehnologice de acces la şantierele de impadurire; - Transportul materialelor, puietilor şi forţei de munca pe şantier şi punerea la sant a puietilor; - Pregătirea terenului şi a solului în vederea impaduririi de către terţe părţi specializate (pregătirea terenului include şi executarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare: terase, lucrări de desecare, cleionaje, garnisaje); - Executarea plantaţiei (pichetare, transport puieţi prin purtat direct, executare gropi, plantare puieţi, recepare puieţi); - Executarea gardului de împrejmuire a plantaţiei şi a unui gard viu (dublura) - al cărui cost nu trebuie sa depăşească 20% din valoarea totală a investiţiei; Numai pentru beneficiarii privaţi: executarea lucrărilor de întreţinere (revizuiri, mobilizari manuale şi mecanizate, descoplesiri de alte specii ierboase şi lemnoase, etc.) şi completare a plantaţiilor, pana la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Costurile pentru aceste lucrări se rambursează 50%, depind de condiţiile locale ale zonei împădurite şi de speciile utilizate pentru impadurire şi nu trebuie sa depăşească 200 EURO/ha pentru anii 2 şi 3 după plantare, respectiv 150 EURO/ha pentru anii 4 şi 5. Sprijinul va fi acordat pe baza costurilor reale de piaţa, conform facturilor pentru bunurile achiziţionate şi pentru lucrările şi serviciile furnizate de terţe părţi specializate, în conformitate cu metodologia specifica, aprobată de legislaţia în vigoare. Pepiniere - Construirea sistemelor de irigaţii, aprovizionarea cu apa, construcţia serelor şi a solariilor pentru producerea puietilor în mediul controlat, a spaţiilor pentru conservarea şi depozitarea seminţelor, sortarea şi depozitarea puietilor, instalaţii pentru controlul umiditatii în sere, construirea de clădiri operaţionale, lucrări de amenajare a câmpului pepinierei; - Realizarea imprejmuirii; - Achiziţii de maşini, echipamente şi instalaţii, etc. Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere - Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru prelucrarea primara a lemnului (uscare, aşchiere, despicare, tratare) şi pentru utilizarea/prelucrarea deşeurilor (ardere, brichetare). Drumuri forestiere - Construcţia de noi drumuri şi îmbunătăţirea celor existente, inclusiv a lucrărilor de arta, a sistemelor de semnalizare şi avertizare. Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră) Pentru activitatea de exploatare forestieră: Achiziţionarea utilajelor pentru recoltarea lemnului (fierastraie mecanice), maşini, animale şi echipamente pentru tăierea şi transportarea lemnului (mototrolii, tractoare forestiere, combine forestiere, funiculare), utilaje pentru incarcatul şi transportul lemnului (autotrenuri forestiere, incarcatoare frontale), inclusiv construirea sau modernizarea hangarelor si/sau remizelor. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor menţionate în art. 4, "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secţiunea B "Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanţare, la care se adauga: - Investiţiile în sectorul de comercializare cu amănuntul; - Investiţiile pentru construirea si/sau modernizarea locuinţelor; - Cheltuielile privind promovarea produselor prin expoziţii, reclame şi publicitate; - Achiziţionarea de mijloace de transport cu excepţia celor specializate; - Achiziţionarea de terenuri agricole; - Plantaţii pentru producerea pomilor de Craciun; - Împăduriri pe terenuri cu destinaţie forestieră; - Împăduriri cu specii repede crescătoare. 6. CRITERII DE SELECŢIE Specifice Împăduriri
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 1. Suprafaţa impadurita │ Max. 30 │
│ - pentru beneficiari privaţi: 3 puncte pentru fiecare 5 ha │ │
│ - pentru beneficiari publici (comune): 1 punct pentru fiecare │ │
│ 10 ha │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│2. Numărul de specii în compoziţie: │ Max. 30 │
│ - cel puţin doua specii (5 puncte pentru fiecare specie) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│3. Amplasarea proiectului într-una din zonele de: │ Max. 20 │
│ - câmpie şi lunca │ 20 │
│ - deal │ 10 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│4. Plantaţii care au rolul de perdele de protecţie impotriva │ 20 │
│ eroziunii │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│TOTAL │ 100 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
Pepiniere
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│1. Producerea puietilor într-un asortiment de specii variat │ Max. 60 │
│ (10 pct./specie) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│2. Solicitantul este o asociaţie de proprietari │ 40 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│TOTAL │ 100 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului si
marketingului produselor forestiere
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│1. Proiectul asigura tehnologie şi echipamente cu randament │ Max. 50 │
│ ridicat de prelucrare a lemnului şi pentru utilizarea/ │ │
│ prelucrarea deşeurilor: │ │
│ - utilizarea/prelucrarea deşeurilor (producerea de brichete sau│ 20 │
│ ardere) │ │
│ - pentru prelucrarea lemnului │ 30 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│2. Înfiinţarea prin proiect a unui depozit în afară pădurii, │ 20 │
│ pentru valorificare │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│3. Beneficiarul este o asociaţie de proprietari de pădure sau o │ 20 │
│ societate comercială de prelucrare a lemnului în care asociaţia│ │
│ de proprietari de pădure este acţionar majoritar. │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│4. Beneficiarul este proprietarul sau deţinătorul legal a minim 50│ 10 │
│ hectare de pădure │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│TOTAL │ 100 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
Drumuri forestiere
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│1. Proiectul sa fie amplasat în una din zonele: │ Max. 40 │
│ - bazinete infundate (fără acces) din zona montană │ 40 │
│ - bazinete din zona montană │ 20 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│2. Caracterul multifunctional - mai mult decât caracterul silvic │ Max. 40 │
│ demonstrat prin prezentarea unui plan de amplasament, poate │ │
│ consta din: │ │
│ a) infrastructura rurală (accesul populaţiei la diverse │ │
│ folosinţe - şcoli, locuri de agrement, târguri, magazine de │ │
│ aprovizionare, etc.) │ │
│ b) infrastructura pentru turism (accesul turistilor la punctele│ │
│ turistice din zona - cabane, trasee turistice etc.) │ │
│ acordându-se prioritate astfel: │ │
│ - existenta ambelor funcţiuni │ 40 │
│ - existenta unei funcţiuni │ 20 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│3. Numărul de locuitori şi de proprietari deserviti │ Max. 20 │
│ - peste 50 persoane │ 20 │
│ - sub 50 persoane │ 10 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│TOTAL │ 100 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│ Criterii pentru evaluarea proiectelor │ Punctaj │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│1. Pentru promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare │ │
│ solicitantul va folosi prin proiect următoarele │ Max. 40 │
│ a. funiculare │ 30 │
│ b. combine forestiere │ 10 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│2. Beneficiarul este proprietar sau deţinător legal de pădure: │ Max. 30 │
│ - 10-50 hectare │ 10 │
│ - 51-100 hectare │ 20 │
│ - peste 100 hectare │ 30 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│3. Beneficiarul este o asociaţie de proprietari de pădure sau o │ 10 │
│ societate comercială de exploatare forestieră în care asociaţia│ │
│ de proprietari de pădure este acţionar majoritar │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│4. Beneficiarul este o asociaţie de proprietari de pădure cu un │ Max. 20 │
│ număr de: │ │
│ - 10-20 membri │ 10 │
│ - peste 20 membri │ 20 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│TOTAL │ 100 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
7. BENEFICIARI Beneficiarii finali vor fi: - persoane fizice, proprietari/deţinători de terenuri cu destinaţie forestieră sau de terenuri agricole; - persoane juridice, proprietari/deţinători de terenuri cu destinaţie forestieră sau de terenuri agricole, din care: -- unităţi de cult*) (biserici, mânăstiri); -- unităţi de învăţământ**) (şcoli); -- forme asociative sau asociaţii de proprietari din domeniu; -- consilii locale ale comunelor sau municipalitatilor şi asociaţiile acestora; - agenţi economici privaţi, din domeniu. Unităţile de cult şi de învăţământ numai pentru submasura Împăduriri._____________ *) Unităţile de cult sunt persoane juridice (conform art. 186 din Statutul nr. 4593/1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Romane, aprobat de Decretul nr. 233/1949, modificat prin Hot. Adunării Naţionale Bisericeşti nr. 8576/10 iulie 1973), cu finanţare privată. **) Unităţile de învăţământ sunt persoane juridice (cu excepţia şcolilor care au numai clase I-IV, conform art. 7, alin. (8) din Legea nr. 84/1995 - Legea învăţământului cu modificările şi completările ulterioare), cu finanţare din bugetul de stat şi bugetele locale. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA IN VIGOARE Lista privind legislaţia naţionala în vigoare referitoare la aceasta măsura este prezentată în Capitolul "Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE Bugetul indicativ al Măsurii 3.5 conţinând alocaţiile anuale, se găseşte în Capitolul 6. Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală. BUGETUL INDICATIV PE SUBMASURI
┌─────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ SUBMASURA │ % din măsura │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│Împăduriri │ 10 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│Pepiniere │ 5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a │ 15 │
│lemnului şi marketingului produselor forestiere │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│Drumuri forestiere │ 20 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră) │ 50 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│TOTAL │ 100 │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘
Sprijinul acordat pentru proiectele consiliilor locale sau ale asociaţiilor acestora, numai pentru submasura Drumuri forestiere cu acces public, va fi 100% valoarea totală a cheltuielilor eligibile. Gradul de intervenţie pentru aceste proiecte este: - 75% contribuţie UE - 25% buget naţional In toate cazurile, cu excepţia drumurilor forestiere realizate de către consiliile locale sau asociaţiile acestora, pentru toate submasurile, sprijinul acordat este 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Gradul de intervenţie pentru aceste proiecte este: - 50% contribuţie privată - 50% contribuţie publica, din care: -- 75% contribuţie UE -- 25% buget naţional Împăduriri Suma maxima a valorii totale eligibile a proiectului: 500,000 EURO. Suma minima a valorii totale eligibile a proiectului: 10,000 EURO. Costurile pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi completare a plantaţiei, la proiectele private pentru împăduriri, sunt cheltuieli eligibile şi nu sunt cuprinse în calculatia valorii totale eligibile a proiectului. Rambursarea a 50% din costurile totale anuale pentru executarea acestor lucrări se face pe baza costurilor reale de piaţa, conform facturilor plătite pentru bunurile achiziţionate şi pentru lucrările şi serviciile furnizate de terţe părţi specializate, în conformitate cu metodologia specifica, aprobată de legislaţia în vigoare, pana la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Aceste costuri nu trebuie sa depăşească 200 EURO/ha pentru anii 2 şi 3 după plantare, respectiv 150 EURO/ha pentru anii 4 şi 5. Pepiniere Suma maxima a valorii totale eligibile a proiectului: 500,000 EURO Suma minima a valorii totale eligibile a proiectului: 10,000 EURO Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere Suma maxima a valorii totale eligibile: 500,000 EURO Suma minima a valorii totale eligibile: 10,000 EURO Drumuri forestiere Suma maxima a valorii totale eligibile: 1.000,000 EURO Suma minima a valorii totale eligibile: 50,000 EURO Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră) Suma maxima a valorii totale eligibile: 800,000 EURO Pentru proiectele care privesc numai activitatea de recoltare, suma maxima a valorii totale eligibile este de 500,000 EURO. Suma minima a valorii totale eligibile: 6.000 EURO Valoarea asistenţei solicitate trebuie sa reflecte costurile reale, calculate pe baza facturilor plătite. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, definit conform legii. Vor fi prioritizate pentru submasura "împăduriri" proiectele din zona de câmpie şi lunca, asa cum s-a stabilit prin criteriile specifice de selecţie. 11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT SI DE IMPACT
Indicatori de realizare
Indicatori generali:
- Număr de proiecte: 2.400
- Număr de beneficiari: 2.400
Impadurire:
- Număr de ha.: 40.000
- Număr de beneficiari 1.290, din care:
- privaţi: 860
- publici: 430
- Număr de proiecte: 1.290
Pepiniere
Număr de ha: 60
Număr de proiecte: 40
Număr de beneficiari: 40
Investiţii privind îmbunătăţirea prelucrării primare a
lemnului şi marketingului produselor forestiere
Număr de proiecte: 400
Număr de beneficiari: 400
Drumuri forestiere:
Număr de km: 450
Număr de proiecte: 200
Număr de beneficiari: 200
Gospodărirea pădurilor
Număr de proiecte: 470
Număr de proprietari asociaţi: 2.000
Indicatori de rezultat - Creşterea suprafeţei de teren agricol împădurit - 40,000 ha; - Creşterea numărului de puieţi obţinuţi în pepiniere proprii - 8.000 mii bucăţi; - Creşterea capacităţii de prelucrare primara a lemnului care respecta condiţiile tehnice de protecţia mediului - 20%; - Creşterea lungimii drumurilor forestiere - 5%; - Creşterea suprafeţelor de păduri administrate de asociaţiile proprietarilor de păduri - 10%; - Creşterea numărului de proprietari de păduri asociaţi - 20%. Indicatori de impact Menţinerea şi dezvoltarea locurilor de munca şi alte funcţii socio-economice - Creşterea suprafeţei împădurite, prin proiectele SAPARD, fata de suprafaţa existenta (de pădure privată şi publica a consiliilor locale): 2%; - Creşterea cu 200 a numărului de localităţi deservite de drumurile forestiere; - Creşterea suprafeţei pădurilor private administrate pe baza planurilor de amenajare cu 10%; - Creşterea productivitatii în sectorul exploatării forestiere cu 3%; - Creşterea numărului de locuri de munca cu 3%. 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii beneficiari vor fi informati despre existenta/condiţiile de eligibilitate a prezentei măsuri prin: - Anunţ în mass-media; - Distribuirea de broşuri de informare; - Seminarii; - Intalniri organizate. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: - Memoriu tehnic justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publica de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare. - Copii ale actului de proprietate a terenului, sau orice alt document care sa certifice dreptul de folosinţa a terenului, sau ale actelor de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare, conform legislaţiei în vigoare, după caz; - Certificat de urbanism, după caz; - Fişa tehnica privind condiţiile de protecţia mediului, necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala conformă cu legislaţia UE; - Existenta contribuţiei financiare proprii a beneficiarului privat trebuie dovedită printr-un document emis de banca si/sau alte instituţii financiare autorizate care sa ateste existenta cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia; - Decizia Consiliului Local care sa asigure condiţii financiare corespunzătoare pentru realizarea proiectului conform graficului de execuţie propus pentru proprietarii publici (consiliile locale sau asociaţiile acestora); - Copii ale documentelor de înregistrare legală a beneficiarului, după caz; - Ultimul bilanţ anual precedent anului depunerii proiectului. In cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală, după caz; - Certificatul direcţiei financiare, care sa ateste ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii neplătite către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi către bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de plata, după caz; - Declaraţie pe propria răspundere din care sa rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe ale U.E. pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; - Certificat care sa ateste ca responsabilii proiectului au caziere judiciare oneste; - Document care sa dovedească pregătirea profesională în domeniu a beneficiarului, (persoana fizica sau responsabilul tehnic de proiect), prin copia diplomei de studii, a certificatului de formare sau declaraţia pe propria răspundere arătând ca beneficiarul/responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională înainte de ultima plata a ajutorului sau printr-un contract de asistenta tehnica cu un consultant specializat, prezentat înainte de prima plata a ajutorului; - Avizul schimbării categoriei de folosinţa a terenului, după caz; - Copie după harta amenajistica (de la ultima amenajare) cu delimitarea proprietăţilor, după caz; - Copie după planul cadastral al proprietăţii, după caz. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii trebuie sa întocmească balanţe lunare detaliate pe conturile de investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului; - Un beneficiar poate primi ajutor maximum de doua ori în perioada 2000-2006, în cadrul măsurii, dar valoarea totală eligibilă a fiecărui proiect nu trebuie sa depăşească limita sumei maxime eligibile a submasurii respective; - Beneficiarul poate solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completa a proiectului anterior; - Beneficiarul va colabora şi va prezenta toate informaţiile solicitate de către structurile autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului declarat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe); - In cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10,000 EURO, beneficiarul privat trebuie sa prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori. - Achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, în cadrul proiectului, se vor efectua în conformitate cu legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice; - Plăţile în cadrul proiectului se vor efectua numai după data la care solicitantul a fost informat de Agenţia SAPARD în legătura cu eligibilitatea proiectului, cu excepţia cheltuielilor privind pregătirea proiectului care pot fi rambursate numai dacă beneficiarul a respectat procedura de achiziţii a Agenţiei SAPARD, în limita aprobată pentru aceasta măsura; - Toate plăţile făcute de beneficiar în cadrul proiectului vor urma prevederile MAFA, Secţiunea A, Art. 14, cu modificările ulterioare; - Plata sprijinului financiar se va efectua pe baza documentelor justificative de plata, în una sau cinci transe, pe toată durata proiectului. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE - Agenţia SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare. - Serviciile tehnice delegate ale direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - MAPDR. ANEXA 1 la fişa tehnica pentru măsura 3.5 LISTA arborilor şi arbuştilor pentru împăduriri
┌────┬──────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────┐
│Nr. │ Denumire latina │ Denumire populara │ Forma │
│crt.│ │ │ │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 1.│TAXUS BACCATA │Tisa │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 2.│ABIES ALBA │Brad alb │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 3.│ABIES CONCOLOR │Brad argintiu │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 4.│PSEUDOTSUGA MENZIESII │Duglas verde │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 5.│PICEA EXCELSA │Molid │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 6.│PICEA PUNGENS │Molid intepator │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 7.│PICEA ENGELMANNI │Molid de Arizona │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 8.│PICEA ORIENTALIS │Molid de Caucaz │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 9.│PICEA OMORIKA │Molid sarbesc │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 10.│LARIX DECIDUA │Larice │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 11.│LARIX LEPTOLEPIS │Larice japonez │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 12.│PINUS SYLVESTRIS │Pin silvestru │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 13.│PINUS MONTANĂ │Pin de munte │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 14.│PINUS NIGRA │Pin negru │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 15.│PINUS PONDEROSA │Pin galben │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 16.│PINUS STROBUS │Pin strob │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 17.│PINUS EXCELSA │Pin de Himalaia │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 18.│PINUS CEMBRA │Zimbru │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 19.│TAXODIUM DISTICHUM │Chiparos de balta │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 20.│THUJA OCCIDENTALIS │Tuia │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 21.│THUJA PLICATA │Tuia gigantica │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 22.│THUJA ORIENTALIS │Biota │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 23.│CUPRESSUS SEMPERVIRENS │Chiparos │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 24.│CHAMAECYPARIS │Chiparos de California │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 25.│JUNIPERUS COMMUNIS │Ienupar │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 26.│JUNIPERUS SIBIRICA │Ienupar pitic │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 27.│JUNIPERUS SABINA │Cetina de negi │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 28.│JUNIPERUS VIRGINIANA │Ienupar de Virginia │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 29.│CARPINUS BETULUS │Carpen │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 30.│CARPINUS ORIENTALIS │Carpinita │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 31.│CORYLUS AVELLANA │Alun │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 32.│CORYLUS COLURNA │Alun turcesc │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 33.│BETULA VERRUCOSA │Mesteacan │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 34.│BETULA PUBESCENS │Mesteacan pufos │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 35.│BETULA NANA │Mesteacan pitic │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 36.│ALNUS GLUTINOSA │Anin negru │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 37.│ALNUS INCANA │Anin alb │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 38.│ALNUS VIRIDIS │Anin de munte │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 39.│FAGUS SILVATICA │Fag │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 40.│FAGUS ORIENTALIS │Fag oriental │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 41.│CASTANEA SATIVA │Castan bun │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 42.│QUERCUS BOREALIS │Stejar roşu │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 43.│QUERCUS PALUSTRIS │Stejar de balta │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 44.│QUERCUS CERRIS │Cer │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 45.│QUERCUS PETRAEA │Gorun │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 46.│QUERCUS ROBUR │Stejar │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 47.│QUERCUS PEDUNCULIFLORA │Stejar brumariu │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 48.│QUERCUS FRAINETTO │Garnita │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 49.│QUERCUS PUBESCENS │Stejar pufos │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 50.│JUGLANS REGIA │Nuc comun │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 51.│JUGLANS NIGRA │Nuc american │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 52.│JUGLANS GINEREA │Nuc american cenusiu │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 53.│POPULUS ALBA │Plop alb │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 54.│POPULUS TREMULA │Plop tremurator │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 55.│POPULUS CANESCENS │Plop cenusiu │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 56.│POPULUS NIGRA │Plop negru │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 57.│SALIX ALBA │Salcie alba │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 58.│SALIX FRAGILIS │Salcie frageda │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 59.│SALIX PENTANDRA │Salcie │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 60.│SALIX GINEREA │Zalog │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 61.│SALIX VIMINALIS │Răchita │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 62.│SALIX INCANA │Răchita alba │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 63.│SALIX PURPUREA │Răchita roşie │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 64.│SALIX ROSMARINIFOLIA │Salcie taratoare │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 65.│SALIX HERBACEA │Salcie pitica │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 66.│MORUS ALBA │Dud alb │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 67.│MORUS NIGRA │Dud negru │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 68.│MACLURA AURANTIACA │Maclura │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 69.│ULMUS FOLIACEA │Ulm de camp │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 70.│ULMUS PROCERA │Ulm de camp │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 71.│ULMUS MINOR │Ulm mărunt │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 72.│ULMUS MONTANĂ │Ulm de munte │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 73.│ULMUS LEVIS │Velnis │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 74.│ULMUS PUMILA │Ulm de Turkestan │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 75.│BUXUS SEMPERVIRENS │Merisor │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 76.│TAMARIX RAMOSISSIMA │Cătina roşie │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 77.│RIBES ALPINUM │Coacaz de munte │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 78.│ELAEAGNUS ANGUSTIFOLIA │Salcie mirositoare │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 79.│HIPPOPHAE RHAMNOIDES │Cătina alba │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 80.│SPIRAEA ULMIFOLIA │Cununita │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 81.│COTONEASTER INTEGERRIMA │Barcoace │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 82.│CYDONIAOBLONGA │Gutui │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 83.│PIRUS PYRASTER │Par paduret │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 84.│MALUS SYLVESTRIS │Mar paduret │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 85.│SORBUS AUCUPARIA │Scorus de munte │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 86.│SORBUS DOMESTICA │Scorus │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 87.│SORBUS TORMINALIS │Sorb │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 88.│CRATAEGUS MONOGYNA │Paducel │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 89.│ROSA CANINA │Maces │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 90.│ROSA GALLICA │Maces de camp │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 91.│PRUNUS SPINOSA │Porumbar │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 92.│PRUNUS CERASIFERA │Corcodus │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 93.│CERASUS FRUTICOSA │Cireş pitic de Baragan │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 94.│CERARUS AVIUM │Cireş paduret │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 95.│PADUS MAHALEB │Visin turcesc │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 96.│PADUS RACEMOSA │Malin │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 97.│PADUS SEROTINA │Malin american │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 98.│GLEDITSIA TRIACANTHOS │Gladita │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│ 99.│SOPHORA JAPONICA │Salcam japonez │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│100.│LABURNUM ANAGYROIDES │Salcam galben │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│101.│CYTISUS NIGRICANS │Drob │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│102.│AMORPHA FRUTICOSA │Salcam mic │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│103.│ROBINIA PSEUDACACIA │Salcam │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│104.│ROBINIA HISPIDA │Salcam roşu │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│105.│ROBINIA VISCOSA │Salcam roşu vascos │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│106.│TILIA CORDATA │Tei de deal │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│107.│TILIA PLATYPHYLLOS │Tei cu frunza mare │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│108.│TILIA TOMENTOSA │Tei alb │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│109.│AILANTHUS ALTISSIMA │Cenuser │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│110.│COTINUS COGGYGRIA │Scumpie │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│111.│RHUS TYPHINA │Otetar roşu │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│112.│ACER PSEUDOPLATANUS │Paltin de munte │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│113.│ACER PLATANOIDES │Artar │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│114.│ACER CAMPESTRE │Jugastru │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│115.│ACER MONSPESSULANUM │Jugastru de Banat │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│116.│ACES TATARICUM │Artar tatarasc │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│117.│ACER NEGUNDO │Artar american │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│118.│AESCULUS HIPPOCASTANUM │Castan porcesc │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│119.│ILEX AQUIFOLIUM │Laur │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│120.│EUONYMUS VERRUCOSA │Salba raioasa │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│121.│EUONYMUS EUROPAEA │Salba moale │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│122.│RHAMNUS FRANGULA │Crusin │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│123.│CORNUS SANGUINEA │Sanger │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│124.│CORNUS MAS │Corn │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│125.│FRAXINUS ORNUS │Mojdrean │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│126.│FRAXINUS EXCELSIOR │Frasin comun │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│127.│FRAXINUS PALLISAE │Frasin pufos │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│128.│FRAXINUS OXYCARPA │Frasin de Turkestan │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│129.│FRAXINUS PENNSYLVANICA │Frasin de Pensilvania │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│130.│SYIRINGA VULGARIS │Liliac │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│131.│SYIRINGA JOSIKAEA │Liliac transilvanean │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│132.│VIBURNUM LANTANA │Dirmox │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│133.│VIBURNUM OPULUS │Calin │ Arbust │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│134.│PLATANUS OCCIDENTALIS │Platan american │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│135.│PLATANUS ORIENTALIS │Platan oriental │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│136.│CERCIS SILIQUASTRUM │Arborele Iudei │ Arbore │
├────┼──────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤
│137.│GYMNOCLADUS DIOICA │Roscov de Canada │ Arbore │
└────┴──────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┘
NOTA: Densitatea estimativă a puietilor pentru impadurire, depinde de încadrarea acestora în grupa ecologica şi variaza între 625 şi 10,000 buc./ha, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Densitatea reală a speciilor utilizate trebuie sa fie prezentată în studiul de fezabilitate/memoriul tehnic, justificativ, al proiectului. ANEXA 9 FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 4.1. ÎMBUNĂTĂŢIREA PREGĂTIRII PROFESIONALE 1. CADRU GENERAL - In condiţiile actuale din România, în care se implementeaza economia de piaţa, în care au loc transformări structurale radicale, investiţiile în resursele umane sunt esenţiale pentru implementarea Planului Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală şi evoluţia spaţiului rural. - O treime din populaţia rurală a absolvit numai şcoala primara; o alta treime a absolvit cursurile gimnaziale, iar 3,1% (nivel 2000)^1) nu a absolvit nici o forma de educaţie._____________ ^1) Studiu iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 1998 şi aprobat de Guvern în cadrul Programului de relansare a învăţământului rural, 1999-2000. - Absenta diversificării activităţilor agricole şi piscicole, neaplicarea tehnologiilor moderne şi performanţe, starea igienico-sanitară precara, reclama de asemenea îmbunătăţirea pregătirii profesionale. - Slaba pregătire a producătorilor agricoli şi piscicoli în domeniul activităţilor neagricole şi piscicole. - Absolvenţii de şcoli cu profil agricol sunt într-un număr scăzut fata de nevoile actuale şi viitoare ale agriculturii româneşti. - In urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare şi a Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, spaţiul rural a concentrat un număr mare de persoane care au început sa practice activităţi agricole şi alte activităţi complementare, fără nici o pregătire de specialitate, bazându-se doar pe practicarea acestor activităţi în mod tradiţional. - Necesitatea instruirii producătorilor agricoli, piscicoli şi silvici în domeniul protecţiei mediului, în domeniul tehnologiilor nepoluante precum şi în domeniul prelucrării produselor prin practici ecologice, reprezintă o cerinţa reală pentru spaţiul rural romanesc. - Formarea profesională a adulţilor, parte integrantă a educaţiei permanente, înregistrează o noua extindere către producătorii agricoli şi se adresează persoanelor ce nu au făcut obiectul şcolarizării obligatorii. - Noua reforma a sistemului de învăţământ profesional (începută în 1999), necesita organizarea şi extinderea acestuia în spaţiul rural. - Formarea profesională continua a adulţilor în România este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 2. OBIECTIVE Obiectiv general - asistenta este acordată pregătirii profesionale pentru a contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competentelor profesionale ale fermierilor şi ale altor persoane implicate în activităţi agricole, piscicole şi forestiere, de procesare a produselor agricole, piscicole şi de acvacultura, precum şi la conversia acestora către activităţi neagricole. Acest obiectiv este în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul nr. 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene, cu articolul 5 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi cu prevederile capitolului III, titlul II din Regulamentul nr. 1257/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene. Obiective specifice - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli, silvici şi de acvacultura, precum şi a angajaţilor unităţilor de procesare a produselor agricole şi piscicole pentru reorientarea calitativă a producţiei; - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, silvici, piscicoli şi de acvacultura, pentru aplicarea metodelor de producţie compatibile cu conservarea şi îmbunătăţirea peisajului; - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli, silvici şi de acvacultura, pentru aplicarea metodelor de protecţie a mediului şi a normelor privind igiena şi bunăstarea animalelor; - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli şi a proprietarilor de pădure precum şi a sefilor de exploataţii agricole, forestiere şi piscicole, pentru creşterea nivelului cunoştinţelor de management şi de marketing, necesare administrării unei exploataţii viabile economic, social şi din punct de vedere al mediului; - Pregătirea proprietarilor de pădure şi a altor persoane implicate în activităţi forestiere pentru a utiliza practici de management al pădurilor care sa permită îmbunătăţirea funcţiilor: economică, ecologica şi socială ale pădurii; - Pregătirea producătorilor agricoli, piscicoli, de acvacultura şi a proprietarilor de pădure, în vederea diversificării sau reconversiei activităţilor lor de baza agricole sau silvice în vederea practicării altor ocupaţii si/sau meserii (agroturism, mestesuguri, creşterea albinelor, acvacultura, etc.); - Pregătirea producătorilor agricoli, piscicoli şi proprietari de pădure în vederea stimulării înfiinţării grupurilor de producători şi îmbunătăţirea cunoştinţelor membrilor grupurilor existente de producători, precum şi pregătirea membrilor în vederea recunoaşterii lor oficiale; - Pregătirea producătorilor agricoli în vederea stimulării înfiinţării asociaţiilor utilizatorilor de apa şi îmbunătăţirea cunoştinţelor membrilor asociaţiilor existente ale utilizatorilor de apa, pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apa în strânsă corelaţie cu refacerea şi conservarea calităţii mediului din zonele rurale. Obiective operaţionale Susţinerea pregătirii prin cursuri de formare profesională pentru următoarele domenii: - Reorientarea calitativă a producţiei, inclusiv înfiinţarea grupurilor de producători; - Practici de producţie compatibile cu menţinerea peisajului, protecţia mediului, standardele de igiena şi bunăstarea animalelor; - Îmbunătăţirea managementului fermelor agricole şi silvice viabile economic, în vederea asigurării viabilitatii lor economice, sociale şi din punct de vedere al mediului; - Alte forme de pregătire profesională: silvicultura, diversificarea activităţilor rurale, şi altele asemenea. - Alte activităţi din sectoarele care sunt acoperite de măsurile din Programul SAPARD. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura este obligatorie pentru implementarea cu succes a altor măsuri prevăzute în program, cum sunt: - îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; - investiţii în exploataţiile agricole; - metode agricole de producţie proiectate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural; - dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative; - înfiinţarea grupurilor de producători; - managementul resurselor de apa pentru agricultura (în afară fermei); - silvicultura, inclusiv impadurirea zonelor agricole, investiţii în exploataţiile forestiere deţinute în proprietate silvică privată; - asistenta tehnica. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Aceasta măsura se aplica în scopul pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, silvici, piscicoli, acvacultorilor, a angajaţilor unităţilor de procesare a produselor agricole şi piscicole şi a altor activităţi de diversificare care-si desfăşoară activitatea în spaţiul rural în diferite domenii, precum: - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli şi silvici, ca şi a sefilor de ferma în managementul producţiei, marketingul produselor, aplicarea de tehnologii competitive nepoluante şi respectarea standardelor sanitare veterinare, fito-sanitare, de sănătate, de protecţia mediului şi de calitatea produselor; - Pregătire în vederea stimulării înfiinţării grupurilor de producători; - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli şi a proprietarilor privaţi de pădure în vederea revigorarii unor traditii şi mestesuguri ce folosesc resurse locale; - Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a membrilor asociaţiilor utilizatorilor de apa pentru aplicarea unor tehnologii eficiente şi nepoluante, compatibile cu menţinerea calităţii solului şi pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apa cu destinaţie agricolă. In cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate următoarele forme de pregătire, în funcţie de domeniul şi obiectivul formării: - formare în domeniul practicilor de producţie agricolă şi piscicolă (din sectorul vegetal şi sectorul creşterii animalelor), a practicilor de producţie silvică, precum şi a celor de procesare a produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice; - pregătire în domeniul practicilor de producţie agricolă compatibile cu protecţia mediului şi a conservării peisajelor naturale, precum şi pregătire legată de conversia la agricultura biologica; - pregătire în vederea reorientarii calitative a producţiei; - pregătire în vederea respectării normelor de igiena, de bunastare a animalelor şi a sănătăţii plantelor; - pregătirea proprietarilor privaţi de pădure în vederea managementului pădurilor pentru îmbunătăţirea funcţiilor lor economice, ecologice şi sociale; - pregătire în domeniile managementului şi marketingului exploataţiilor viabile din punct de vedere economic, social şi de mediu; - pregătire în domeniul sistemelor informationale, transfer de tehnologie şi know-how; - pregătirea sefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile: economic, tehnic, juridic, fiscal şi al protecţiei mediului; - pregătirea producătorilor agricoli pentru înfiinţarea grupurilor de producători şi pentru promovarea obiectivelor, principiilor şi modalităţilor de funcţionare a acestora, precum şi pregătirea membrilor grupurilor de producători recunoscute, în vederea îmbunătăţirii activităţii acestora; - pregătirea tinerilor în faza de instalare si/sau în faza transmiterii exploataţiei agricole sau silvice în familie; - pregătirea proprietarilor privaţi de exploataţii agricole şi silvice în vederea diversificării sau a reconversiei acestor activităţi în spaţiul rural (agroturism, acvacultura, creşterea albinelor, şi altele asemenea). Cursurile de pregătire se pot organiza pe module care pot dura maxim trei săptămâni şi pot avea un număr de cursanţi maxim de 50 persoane pe modul. Se pot organiza pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul măsurilor şi submasurilor Programului SAPARD, dar pot fi şi cursuri specializate de management, marketing, etc. Pentru elaborarea conţinutului cursurilor de pregătire vor fi finanţate activităţi specifice prin măsura "Asistenta tehnica" a Programului SAPARD. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE - furnizorii de pregătire trebuie sa fie entităţi cu personalitate juridică implicate în ştiinţa, studii, educaţie, consultanţa îndreptăţite sa furnizeze pregătire şi care au autorizaţie de furnizor de pregătire emisă de către o instituţie competenta în acest scop, din România, statele membre ale Uniunii Europene sau ţările candidate; - proiectele propuse trebuie sa se încadreze în obiectivele şi câmpul de acţiune al măsurii; - sprijinul acordat pentru pregătire profesională, în cadrul acestei măsuri, nu va include cursurile de instruire sau specializare care fac parte din programele sau sistemele normale ale învăţământului agricol, silvic sau piscicol de la nivel mediu sau superior; - gradul de acoperire teritorială pentru implementarea unui proiect de pregătire profesională sa fie minim o regiune. Criteriile de eligibilitate specifice şi tipurile de cheltuieli eligibile vor fi precizate în termenii de referinţa care va sta la baza licitaţiei de proiecte şi vor fi în concordanta cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile eligibile: - Acţiunile de pregătire vor consta în servicii de pregătire, asa cum sunt ele detaliate în specificaţiile autorităţilor responsabile si/sau în termenii de referinţa şi care respecta procedurile de achiziţii publice aplicabile. - Costul selectării şi aprobării acţiunilor de pregătire va fi în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, programului şi regulilor de achiziţii publice aplicabile. - Cheltuielile aferente participării cursanţilor la cursurile de pregătire. Rata de ajutor poate fi de 100% pentru activităţile de mai sus. Fundamentarea elementelor pentru caietele de sarcini se va face prin studii elaborate în cadrul măsurii 4.2 Asistenta tehnica. 6. CRITERII DE SELECŢIE Criteriile de selecţie pentru furnizorii de pregătire vor fi precizate în caietul de sarcini. 7. BENEFICIARI Beneficiarul acestei măsuri este Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Prin aceasta măsura sunt eligibili furnizorii de formare profesională, persoane juridice de drept public sau privat (experţi independenţi şi persoane juridice, romane/străine sau cu capital mixt). Furnizorii de formare profesională, vor fi desemnaţi ca rezultat al unei licitaţii organizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pe baza unor caiete de sarcini elaborate de acesta. Cursurile de formare se pot face pentru toate măsurile Programului SAPARD, cu excepţia măsurii 4.2 Asistenta tehnica şi măsurii 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va organiza licitaţii de achiziţii de servicii de pregătire, conform prevederilor procedurii de achiziţii publice elaborata în concordanta cu reglementările comunitare care sunt stipulate în Manualul de instrucţiuni al Comisiei Europene "Contracte de lucrări, bunuri şi servicii, încheiate în cadrul cooperării comunitare cu tari terţe", specificat la pct. 2.6 art. 14 din Secţiunea A a Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri trebuie sa respecte prevederile Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare inclusiv legislaţia specifica referitoare la achiziţia publica. Formarea profesională continua a adulţilor este prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE - Proiectele din aceasta măsura nu sunt generatoare de profit. - Ajutorul public acordat pentru aceasta măsura este de pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile, din care 75% reprezintă contribuţia Uniunii Europene şi 25% contribuţia bugetară naţionala. - In cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală minima eligibilă este 50,000 Euro. - Planul financiar şi sursele de finanţare totale, alocate acestei măsuri, sunt prezentate în capitolul V Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală, pag. 361. Activităţile eligibile ale proiectului pot sa înceapă după semnarea contractului cu furnizorul de pregătire. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Aceasta măsura se va aplica la nivelul întregii tari. 11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT SI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali Număr de acţiuni pentru cursurile de pregătire - Număr de acţiuni de pregătire (25-200 de participanţi/acţiune de pregătire): 305 - Număr de participanţi: 35.000, din care: - număr de tineri participanţi şi femei: 7.000 Număr mediu de zile de pregătire per participant: 15 zile lucrătoare - Număr de participanţi pe tipuri de pregătire Cursuri de pregătire de scurta durata (nivel regional) - Număr de acţiuni de pregătire: 280 - Număr de participanţi: 30,000 Cursuri de pregătire de lungă durata (nivel naţional) - Număr de acţiuni de pregătire: 25 - Număr de participanţi: 5.000 Indicatori de rezultat - Ponderea cursanţilor care au proiecte finanţate prin SAPARD din numărul total de cursanţi > 70% - Ponderea tinerilor fermieri din numărul total de cursanţi > 30% - Ponderea femeilor din numărul total de cursanţi > 30% Indicatori de impact - Ponderea absolvenţilor cursurilor de pregătire care depun proiecte în cadrul SAPARD în primul an după absolvire (%) 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potenţialii cursanţi şi furnizorii trebuie informati despre condiţiile de participare la programul SAPARD prin: - Anunţ public în mass-media, - Distribuirea de broşuri de informare, - Seminarii, - Intalniri cu potenţialii cursanţi şi participanţi. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Lista care conţine documentele ce vor fi transmise participanţilor la licitaţie va fi precizată în termenii de referinţa şi se va referi la aptitudinile formatorilor, experienţa în domeniu, capacitatea administrativă de a asigura: cursurile, cazarea, masa, accesul la ferme demonstrative existente şi altele asemenea. Pentru formatori Toţi participanţii la licitaţii vor trebui sa prezinte în dosarul de licitaţie documentul care atesta autorizarea ca furnizor de formare, eliberat de organele competente conform reglementărilor în vigoare. Ofertanţii străini trebuie sa prezinte traducerile legalizate ale documentelor care atesta autorizarea lor ca furnizor de pregătire. Pentru participanţii la pregătire Solicitantul trebuie sa prezinte: o cerere, copie după certificatul de naştere, copie după diploma ultimei forme de pregătire absolvite şi un certificat medical care atesta starea de sănătate. După caz, dovada ca cursantul este beneficiarul unui proiect finanţat prin SAPARD. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE Cursurile de formare trebuie sa contribuie la asimilarea cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice pentru toate sectoarele acoperite de măsurile Programului SAPARD, cu excepţia măsurii de asistenta tehnica şi a pregătirii profesionale. Sprijinul pentru formare profesională nu va include cursurile de instruire sau formare care fac parte din programele normale sau sistemele educaţionale pentru agricultura, silvicultura, piscicultura şi de acvacultura, de nivel mediu sau superior. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Evaluarea tehnica şi financiară a ofertelor se va face în conformitate cu criteriile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Pentru desemnarea altor participanţi la pregătire decât cei care au proiecte finanţate prin Programul SAPARD, se vor utiliza o serie de criterii de selecţie (vârsta, zona rurală din care provin, deţinerea unei exploataţii, şi altele asemenea). Implementarea măsurii va fi asigurata la nivelul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale de către Direcţia Generală Dezvoltare Rurală (DGDR) şi Agenţia Naţionala de Consultanţa Agricolă (ANCA). - DGDR va coordona implementarea măsurii, va elabora procedura administrativă de implementare a măsurii, va stabili suma totală alocata pentru fiecare curs de formare, precum şi obiectivele programului de formare, va întocmi fişele standard de proiect, va participa la evaluarea ofertelor. - ANCA va întocmi termenii de referinţa şi caietele de sarcini pentru fiecare curs de formare, va organiza licitaţiile, va participa la evaluarea ofertelor, va asigura verificarea documentelor şi verificarea pe teren, va asigura verificarea derulării programelor de pregătire şi a documentelor de plata. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va asigura conform contractelor încheiate cu Agenţia SAPARD, plata furnizorilor de pregătire şi va întocmi cererile de plata către Agenţia SAPARD. Agenţia SAPARD va verifica pentru fiecare etapa îndeplinirea de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a cerinţelor procedurale şi va autoriza efectuarea plăţilor. ANEXA 10 FIŞA TEHNICA PENTRU MĂSURA 4.2. ASISTENTA TEHNICA 1. CADRU GENERAL Măsura acoperă furnizarea de servicii de asistenta tehnica. Acest serviciu este justificat pentru a sprijini costurile legate de implementarea Programului după cum sunt specificate în paragraful 4 de mai jos. Măsura se referă numai la asistenta tehnica furnizată în baza articolului 2 paragraful 15 din Regulamentul nr. 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene (cu alte cuvinte, nu priveşte cea urmărită prin articolul 7 (4) al aceluiaşi Regulament). 2. OBIECTIVE Scopul acestei măsuri este de a sprijini în special implementarea şi monitorizarea Programului şi a posibilelor sale modificări ulterioare. Pentru a sprijini aceste scopuri, obiectivele includ: - furnizarea suportului pentru monitorizare, - asigurarea unui flux adecvat al informatiei şi publicităţii, - finanţarea de studii, vizite şi seminarii, - furnizarea suportului pentru expertiza externa, - furnizarea suportului pentru evaluarea Programului. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura va asigura acoperirea nevoilor de asistenta tehnica pentru toate măsurile Programului. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII In cadrul acestei măsuri următoarele activităţi sunt eligibile cu condiţia ca în toate cazurile ele sa fie aprobate de Preşedintele Comitetului de Monitorizare: a) Cheltuieli cu intalnirile Comitetului de Monitorizare inclusiv costurile pentru toţi experţii şi alţi participanţi, în cazul în care prezenta acestora este considerată a fi necesară pentru activitatea efectivă a comitetului. b) Alte cheltuieli necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor Comitetului de Monitorizare care se încadrează în una din următoarele categorii: - asistenta experţilor pentru studierea şi revizuirea cadrului general şi a indicatorilor programului; - experţi care sa asiste sau sa acorde consultanţa Comitetului de Monitorizare referitor la implementarea şi funcţionarea procedurilor de monitorizare; - cheltuieli asociate întâlnirilor şi sarcinilor auxiliare ale grupurilor de lucru, precum şi seminariilor. c) Cheltuieli cu campaniile de informare şi publicitate, incluzând costurile tipăririi şi distribuirii lor. d) Costul traducerilor şi interpretarilor furnizate ca răspuns la cererile Comisiei, care nu includ pe cele cerute în baza articolului 5 (1) şi 5 (2) prima propozitie din Acordul Multianual de Finanţare. e) Cheltuieli asociate vizitelor şi seminariilor care nu sunt realizate din initiativa Comisiei. Fiecare vizita şi seminar va necesita înaintarea în prealabil a unui raport scris către Comitetul de Monitorizare. f) Cheltuieli asociate vizitelor şi seminariilor organizate din initiativa Comisiei. g) Cheltuieli asociate pregătirii măsurilor din program pentru a asigura eficacitatea acestora incluzând acele măsuri a căror aplicare este prevăzută pentru o etapa ulterioara. h) Cheltuieli pentru evaluare pe termen mediu cerută în baza prevederilor articolului 10 din Secţiunea B, din anexa la Acordul Multianual de Finanţare. Aceasta lista este alcătuită pe baza recomandarii Comisiei. Pe baza experienţei acumulate din implementarea măsurii, autorităţile romane vor revizui lista de acţiuni de mai sus şi pot cauta o extindere, ceea ce va necesita modificarea ulterioara a Programului. In toate cazurile pentru ca cheltuielile sa fie eligibile, trebuie respectate prevederile paragrafului 5. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Cheltuielile eligibile vor fi raportate în cadrul raportului anual. Cheltuielile pot fi efectuate şi pe baza de sume fixe (cum ar fi diurna), în concordanta cu termenii şi tarifele aplicate în sectorul public din România pentru acţiuni similare în care nu este implicata cofinanţarea din partea Comunităţii. Toate cheltuielile referitoare la experţi şi alţi participanţi vor fi limitate la aceia care provin şi se deplasează din/în ţările candidate şi statele membre. Pentru aceasta măsura activităţile finanţate, sau care se prevăd a fi finanţate în cadrul convenţiilor de înfrăţire sau a altor proiecte PHARE sau ISPA, nu sunt eligibile. 6. BENEFICIARI Beneficiarii finali ai activităţilor din cadrul măsurii pentru Asistenta Tehnica sunt Autoritatea de Management pentru sub paragrafele a), b), d) şi h) ale paragrafului 4 şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în ce priveşte subparagrafele c), e), f) şi g) ale aceleiaşi paragraf 4. 7. DISPOZIŢII FINANCIARE Cu toate ca suma pentru asistenta tehnica din tabelul de mai jos este pentru sume mai mari, contribuţia Comunităţii la cheltuielile prevăzute la subparagrafele a)-e) şi g) din paragraful 4 va fi limitată la 80% din totalul cheltuielilor publice dar nu mai mult de 150,000 Euro pe an plus 0,3% din contribuţia Comunităţii prevăzută în Acordul(rile) Anual(e) de Finanţare încheiat(e). Cuantumul determinat după formula de mai sus se va adapta în funcţie de experienţa aplicării măsurii Asistenta Tehnica şi de posibilele modificări ale paragrafului 4. In ce priveşte cheltuielile de la subparagraful h) contribuţia Comunităţii se va limita la 80% din totalul cheltuielilor publice. In cazul cheltuielilor de la subparagraful f) contribuţia Comunităţii va fi de 100% din totalul cheltuielilor publice în cadrul oricăror limite şi condiţii, care pot fi stabilite de către Comisie pentru initiativa respectiva. Tabel Financiar Indicativ pentru măsura nr. 4.2.
┌─────┬──────────┬──────────┬──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────┐
│ │ │ │ │ Contribuţie publica naţionala │ │
│ │ │ │ Contribuţia UE ├────────────────┬─────────┬────┬──────┤ │
│ │ │ │ │ Total naţional │ Bugetul │Re- │Altele│Con-│
│ │ │ Total │ │ │ central │giu-│ │tri-│
│Anii │ Costuri │cheltuieli│ │ │ │nea │ │bu- │
│ │ totale │ publice ├──────────┬──────────┬─────────┬──────┼─────────┬──────┼─────────┴────┴──────┤tie │
│ │ │ │ │Art. 7(4) │ Art. 2 │ % 2 │ Art. 2 │ % 2 │ Art. 2 ultima lin. │pri-│
│ │ │ │ Total │R. 1268/99│ ultima │ultima│ ultima │ultima│ R. 1268/99 │vata│
│ │ │ │ │ │ lin. R. │ lin. │ lin. R. │ lin. │ │ │
│ │ │ │ │ │ 1268/99 │ │ 1268/99 │ │ │ │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┬────┬──────┼────┤
│ 1 │ 2=3+13 │ 3=4+8 │ 4=5+6 │ 5 │ 6 │ 7=6/ │ 8 │ 9=6/ │ 9=6/6+8 │ 10 │ 12 │ 13 │
│ │ │ │ │ │ │ 6+8 │ │ 6+8 │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤
│2000 │ 761.250│ 761.250│ 609.000│ 0│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤
│2001 │ 761.250│ 761.250│ 609.000│ 0│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤
│2002 │ 3.658.096│ 3.658.096│ 3.505.846│ 2.896.846│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤
│2003 │ 4.158.096│ 4.158.096│ 3.905.846│ 2.896.846│1.009.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤
│2004 │ 3.658.096│ 3.658.096│ 3.505.846│ 2.896.846│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤
│2005 │ 3.658.096│ 3.658.096│ 3.505.846│ 2.896.846│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤
│2006 │ 3.658.096│ 3.658.096│ 3.505.846│ 2.896.846│ 609.000│ 80 │ 152.250│ 20 │ 152.250│ 0 │ 0 │ 0 │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼──────┼─────────┼────┼──────┼────┤
│Total│20.312.980│20.312.980│19.147.230│14.484.230│4.663.000│ 80 │1.165.750│ 20 │1.165.750│ 0 │ 0 │ 0 │
└─────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────┴──────┴─────────┴──────┴─────────┴────┴──────┴────┘
8. INDICATORI Cativa posibili indicatori: - numărul materialelor promotionale pentru informarea generală a tuturor părţilor (fluturasi, broşuri etc.) - numărul campaniilor de publicitate - numărul de convocări ale experţilor suportate - numărul de ateliere, conferinţe, seminarii - numărul de reuniuni ale Comitetului de Monitorizare - numărul de studii privind pregătirea şi implementarea măsurilor din Program - numărul de rapoarte de evaluare a Programului ANEXA 11 Alocare financiară Program SAPARD 2000-2006 Cost total (Pentru anii 2000-2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România - Bulgaria în Euro, preţuri 2003)
┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐
│Nr. │ Măsuri │Cost total │ │Cost total │ │Cost total │ │Cost total │ │Cost total │ │Cost total │ │Cost total │ │
│crt. │ │ 2000 │ │ 2001 │ │ 2002 │ │ 2003 │ │ 2004 │ │ 2005 │ │ 2006 │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 1: │110.542.497│42,20│113.652.099│42,45│ 65.984.000│20,58│ 70.255.410│21,76│ 89.825.366│27,63│119.771.252│38,76│102.315.695│33,73│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │competitivitatii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.1 │Îmbunătăţirea │110.542.497│42,20│113.652.099│42,45│ 60.078.667│18,74│ 62.467.235│19,35│ 82.002.559│25,23│109.929.919│35,57│ 92.474.361│30,49│
│ │prelucrării şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 31.915.231│10.33│ 32.258.213│10,63│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│110.542.497│42,20│113.652.099│42,45│ 60.078.667│18,74│ 62.467.235│19,35│ 82.002.559│25,23│ 78.014.688│25,24│ 60.216.148│19,85│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.2 │Îmbunătăţirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 5.905.333│ 1,84│ 7.788.175│ 2,41│ 7.822.807│ 2,41│ 9.841.333│ 3,18│ 9.841.333│ 3,24│
│ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │veterinar şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fitosanitar şi al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 2: │150.666.667│57,51│153.333.333│57,27│ 92.667.905│28,90│ 93.262.008│28,88│ 83.379.751│25,65│ 72.371.515│23,42│ 75.017.365│24,73│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.1 │Dezvoltarea │150.666.667│57,51│153.333.333│57,27│ 92.667.905│28,90│ 93.262.008│28,88│ 83.379.751│25,65│ 72.371.515│23,42│ 75.017.365│24,73│
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 000│ 0 │ 0,00│ 0 │ 000│ 72.371.515│23.42│ 75.017.365│24,73│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│150.666.667│57,51│153.333.333│57,27│ 92.667.905│28,90│ 93.262.008│28,88│ 83.379.751│25,65│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │resurselor de apa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 3: │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│160.320.287│50,00│154.683.625│47,91│150.782.722│46,39│115.826.849│37,48│123.925.017│40,85│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.1 │Investiţii în │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 96.954.954│30,24│100.404.847│31,10│ 99.965.127│30,75│ 71.588.315│23,16│ 84.062.042│27,71│
│ │exploataţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 35.388.883│11,45│ 37.808.511│12,46│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 96.954.954│30,24│100.404.847│ 3110│ 99.965.127│30,75│ 36.199.432│11,71│ 46.253.531│15,25│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.2 │Constituirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.102.960│ 0,34│ 790.685│ 0,24│ 657.353│ 0,21│ 188.976│ 0,06│
│ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │producători │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 4.223.524│ 1,31│ 4.466.776│ 1,37│ 4.466.775│ 1,45│ 3.066.776│ 1,01│
│ │producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectate sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înconjurător şi sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │menţină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.4 │Dezvoltarea şi │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 63.365.333│19,76│ 26.941.349│ 8,34│ 27.365.333│ 8,42│ 18.319.606│ 5,93│ 18.477.885│ 6,09│
│ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │venituri şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi multiple│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 9.112.944│ 2,95│ 9.230.179│ 3,04│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 65.365.333│19,76│ 26.941.349│ 8,34│ 27.365.333│ 8,42│ 9.206.661│ 2,98│ 9.247.707│ 3,05│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.5 │Silvicultura │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 22.010.945│ 6,82│ 18.194.800│ 5,60│ 20.794.800│ 6,73│ 18.129.337│ 5,98│
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 4: │ 761.250│ 0,29│ 761.250│ 0,28│ 1.677.590│ 0,52│ 4.678.950│ 1,45│ 1.070.917│ 0,33│ 1.070.917│ 0,35│ 2.073.550│ 0,68│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 4.1 │Îmbunătăţirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 916.340│ 0,29│ 4.042.700│ 1,25│ 934.667│ 0,29│ 934.667│ 0,30│ 887.300│ 0,29│
│ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.1│Asistenta tehnica │ 761.250│ 0,29│ 761.250│ 0,28│ 761.250│ 0,24│ 636.250│ 0,20│ 136.250│ 0,04│ 136.250│ 0,04│ 136.250│ 0,04│
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.2│Asistenta tehnica │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.050.000│ 0,35│
│ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ TOTAL │261.970.414│ 100│267.746.682│ 100│320.649.782│ 100│322.879.993│ 100│325.058.755│ 100│309.040.533│ 100│303.331.626│ 100│
└─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘
Nota(*) Indicativa şi incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din initiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite, evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program. ANEXA 12 Alocare financiară Program SAPARD 2000-2006 Contribuţia Comunităţii Europene (Pentru anii 2000-2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România - Bulgaria în Euro, preţuri 2003)
┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐
│Nr. │ Măsuri │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │
│crt. │ │ UE 2000 │ │ UE 2001 │ │ UE 2002 │ │ UE 2003 │ │ UE 2004 │ │ UE 2005 │ │ UE 2006 │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 1: │ 39.605.194│25,85│ 40.719.303│26,05│ 25.954.000│16,16│ 28.221.908│17,28│ 35.247.003│22,21│ 55.645.916│31,76│ 49.406.000│28,20│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │competitivitatii in│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.1 │Îmbunătăţirea │ 39.605.194│25,85│ 40.719.303│26,05│ 21.525.000│13,40│ 22.380.777│13,70│ 29.379.898│18,51│ 48.264.916│27,55│ 42.025.000│23,99│
│ │prelucrării şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 20.345.960│11,61│ 20.564.611│11.74│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 39.605.194│25,85│ 40.719.303│26,05│ 21.525.000│13,40│ 22.380.777│13,70│ 29.379.898│18,51│ 27.918.956│15,93│ 21.460.389│12,25│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.2 │Îmbunătăţirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 4.429.000│ 2,76│ 5.841.131│ 3,58│ 5.867.105│ 3,70│ 7.381.000│ 4,21│ 7.381.000│ 4,21│
│ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │veterinar şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fitosanitar şi al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 2: │113.000.000│73,75│115.000.000│73,56│ 69.500.928│43,27│ 69.946.506│42,82│ 62.534.813│39,41│ 61.515.788│35,11│ 63.764.760│36,39│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.1 │Dezvoltarea │113.000.000│73,75│115.000.000│73,56│ 69.500.928│43,27│ 69.946.506│42,82│ 62.534.813│39,41│ 61.515.788│35,11│ 63.764.760│36,39│
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 61.515.788│35.11│ 63.764.760│36.39│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│113.000.000│73,75│115.000.000│73,56│ 69.500.928│43,27│ 69.946.506│42,82│ 62.534.813│39,41│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │resurselor de apa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 3: │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 63.878.936│39,77│ 61.629.637│37,73│ 60.098.184│37,87│ 57.238.296│32,67│ 60.214.765│34,37│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.1 │Investiţii în │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 40.116.936│24,97│ 39.066.177│23,92│ 38.895.088│24,51│ 36.135.200│20,62│ 41.448.000│23,66│
│ │exploataţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 22.560.413│12,88│ 24.102.926│13,76│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 40.116.936│24.97│ 39.066.177│23,92│ 38.895.088│24,51│ 13.574.787│ 7,75│ 17.345.074│ 9,90│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.2 │Constituirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 827.220│ 0,51│ 593.014│ 0,37│ 493.015│ 0,28│ 141.732│ 0,08│
│ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │producători │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 3.167.643│ 1,94│ 3.350.082│ 2,11│ 3.350.081│ 1,91│ 2.300.082│ 1,31│
│ │producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectate sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înconjurător şi sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │menţină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.4 │Dezvoltarea şi │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 23.762.000│14,79│ 10.103.006│ 6,19│ 10.262.000│ 6,47│ 9.262.000│ 5,29│ 9.352.129│ 5,34│
│ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │venituri şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi multiple│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 5.809.502│ 3,32│ 5.884.239│ 3,36│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 23.762.000│14,79│ 10.103.006│ 6,19│ 10.262.000│ 6,47│ 3.452.498│ 1,97│ 3.467.890│ 1,98│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.5 │Silvicultura │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 8.465.591│ 5,18│ 6.998.000│ 4,41│ 7.998.000│ 4,56│ 6.972.822│ 3,98│
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 4: │ 609.000│ 0,40│ 609.000│ 0,39│ 1.296.255│ 0,81│ 3.541.025│ 2,17│ 810.000│ 0,51│ 810.000│ 0,46│ 1.824.475│ 1,04│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 4.1 │Îmbunătăţirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 687.255│ 0,43│ 3.032.025│ 1,86│ 701.000│ 0,44│ 701.000│ 0,40│ 665.475│ 0,38│
│ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.1│Asistenta tehnica │ 609.000│ 0,40│ 609.000│ 0,39│ 609.000│ 0,38│ 509.000│ 0,31│ 109.000│ 0,07│ 109.000│ 0,06│ 109.000│ 0,06│
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.2│ Asistenta tehnica │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.050.000│ 0,60│
│ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ TOTAL │153.214.194│ 100│156.328.303│ 100│160.630.119│ 100│163.339.076│ 100│158.690.000│ 100│175.210.000│ 100│175.210.000│ 100│
└─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘
Nota(*) Indicativa şi incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din initiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite, evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program. ANEXA 13 Alocare financiară Program SAPARD 2000-2006 Contribuţie publica naţionala (Pentru anii 2000-2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România - Bulgaria în Euro, preţuri 2003)
┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐
│Nr. │ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │
│crt. │ Măsuri │ publica │ │ publica │ │ publica │ │ publica │ │ publica │ │ publica │ │ publica │ │
│ │ │ nat. 2000 │ │ nat. 2001 │ │ nat. 2002 │ │ nat. 2003 │ │ nat. 2004 │ │ nat. 2005 │ │ nat. 2006 │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 1: │ 13.201.731│25,88│ 13.573.101│26,07│ 8.651.333│16,17│ 9.407.303│17,29│ 11.749.001│22,22│ 15.357.116│37,36│ 13.242.845│33,01│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │competitivitatii in│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.1 │Îmbunătăţirea │ 13.201.731│25,88│ 13.573.101│26,07│ 7.175.000│13,41│ 7.460.259│13,71│ 9.793.299│18,52│ 12.896.782│31,38│ 10.782.512│26,88│
│ │prelucrării şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 3.590.464│ 8,74│ 3.629.049│ 9,05│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 13.201.731│25,88│ 13.573.101│26,07│ 7.175.000│13,41│ 7.460.259│13,71│ 9.793.299│18,52│ 9.306.319│22,64│ 7.153.463│17,83│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.2 │Îmbunătăţirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.476.333│ 2,76│ 1.947.044│ 3,58│ 1.955.702│ 3,70│ 2.460.333│ 5,99│ 2.460.333│ 6,13│
│ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │veterinar şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fitosanitar şi al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 2: │ 37.666.667│73,83│ 38.333.333│73,63│ 23.166.976│43,31│ 23.315.502│42,86│ 20.844.938│39,41│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│28,05│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.1 │Dezvoltarea │ 37.666.667│73,83│ 38.333.333│73,63│ 23.166.976│43,31│ 23.315.502│42,86│ 20.844.938│39,41│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│28,05│
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│28,05│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 37.666.667│73,83│ 38 333.333│73,63│ 23.166.976│43,31│ 23.315.502│42,86│ 20.844.938│39,41│ 0 │ 0,00│ 11.927.301│29,73│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │resurselor de apa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 3: │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 21.292.979│39,81│ 20.543.212│37,76│ 20.032.728│37,88│ 14.629.249│35,59│ 15.367.719│38,31│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.1 │Investiţii în │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 13.372.312│25,00│ 13.022.059│23,94│ 12.965.029│24,51│ 8.506.178│20,69│ 10.035.149│25,02│
│ │exploataţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 3.981.249│ 9,69│ 5.781.691│14,41│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 13.372.312│25,00│ 13.022.059│23,94│ 12.965.029│24,51│ 4.524.929│11,01│ 4.172.068│10,40│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.2 │Constituirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 275.740│ 0,51│ 197.671│ 0,37│ 164.338│ 0,40│ 47.244│ 0,12│
│ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │producători │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.055.881│ 1,94│ 1.116.694│ 2,11│ 1.116.694│ 2,72│ 766.694│ 1,91│
│ │producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectate sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înconjurător şi sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │menţină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.4 │Dezvoltarea şi │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 7.920.667│14,81│ 3.367.669│ 6,19│ 3.420.667│ 6,47│ 2.176.039│ 5,29│ 2.194.358│ 5,47│
│ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │venituri şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi multiple│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 1.025.206│ 2,49│ 1.038.395│ 2,59│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 7.920.667│14,81│ 3.367.669│ 6,19│ 3.420.667│ 6,47│ 1.150.833│ 2,80│ 1.155.963│ 2,88│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.5 │Silvicultura │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 2.821.864│ 5,19│ 2.332.667│ 4,41│ 2.666.000│ 6,49│ 2.324.274│ 5,79│
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 4: │ 152.250│ 0,30│ 152.250│ 0,29│ 381.335│ 0,71│ 1.137.925│ 2,09│ 260.917│ 0,49│ 260.917│ 0,63│ 249.075│ 0,62│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 4.1 │Îmbunătăţirea │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 229.085│ 0,43│ 1.010.675│ 1,86│ 233.667│ 0,44│ 233.667│ 0,57│ 221.825│ 0,55│
│ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.1│Asistenta tehnica │ 152.250│ 0,30│ 152.250│ 0,29│ 152.250│ 0,28│ 127.250│ 0,23│ 27.250│ 0,05│ 27.250│ 0,07│ 27.250│ 0,07│
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.2│ Asistenta tehnica │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ TOTAL │ 51.020.648│ 100│ 52.058.684│ 100│ 53.492.623│ 100│ 54.403.942│ 100│ 52.887.583│ 100│ 41.103.009│ 100│ 40.112.244│ 100│
└─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘
┌─────┬───────────────────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐
│Nr. │ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │
│crt. │ Măsuri │ publica │ │ publica │ │ publica │ │
│ │ │ nat. 2004 │ │ nat. 2005 │ │ nat. 2006 │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 1: │ 11.749.001│22,22│ 15.357.116│37,36│ 13.242.845│33,01│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │competitivitatii in│ │ │ │ │ │ │
│ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.1 │Îmbunătăţirea │ 9.793.299│18,52│ 12.896.782│31,38│ 10.782.512│26,88│
│ │prelucrării şi │ │ │ │ │ │ │
│ │marketingul │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 3.590.464│ 8,74│ 3.629.049│ 9,05│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 9.793.299│18,52│ 9.306.319│22,64│ 7.153.463│17,83│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.2 │Îmbunătăţirea │ 1.955.702│ 3,70│ 2.460.333│ 5,99│ 2.460.333│ 6,13│
│ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │
│ │veterinar şi │ │ │ │ │ │ │
│ │fitosanitar şi al │ │ │ │ │ │ │
│ │calităţii │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 2: │ 20.844.938│39,41│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│28,05│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │
│ │si dezvoltare │ │ │ │ │ │ │
│ │rurală │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.1 │Dezvoltarea │ 20.844.938│39,41│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│28,05│
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │rurale │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 10.855.727│26,41│ 11.252.605│28,05│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 20.844.938│39,41│ 0 │ 0,00│ 11.927.301│29,73│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.2 │Managementul │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │resurselor de apa │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 3: │ 20.032.728│37,88│ 14.629.249│35,59│ 15.367.719│38,31│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.1 │Investiţii în │ 12.965.029│24,51│ 8.506.178│20,69│ 10.035.149│25,02│
│ │exploataţii │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 3.981.249│ 9,69│ 5.781.691│14,41│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 12.965.029│24,51│ 4.524.929│11,01│ 4.172.068│10,40│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.2 │Constituirea │ 197.671│ 0,37│ 164.338│ 0,40│ 47.244│ 0,12│
│ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │producători │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.3 │Metode agricole de │ 1.116.694│ 2,11│ 1.116.694│ 2,72│ 766.694│ 1,91│
│ │producţie │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectate sa │ │ │ │ │ │ │
│ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │
│ │înconjurător şi sa │ │ │ │ │ │ │
│ │menţină peisajul │ │ │ │ │ │ │
│ │rural │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.4 │Dezvoltarea şi │ 3.420.667│ 6,47│ 2.176.039│ 5,29│ 2.194.358│ 5,47│
│ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │generarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │venituri şi │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi multiple│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │ 0,00│ 1.025.206│ 2,49│ 1.038.395│ 2,59│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 3.420.667│ 6,47│ 1.150.833│ 2,80│ 1.155.963│ 2,88│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.5 │Silvicultura │ 2.332.667│ 4,41│ 2.666.000│ 6,49│ 2.324.274│ 5,79│
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 4: │ 260.917│ 0,49│ 260.917│ 0,63│ 249.075│ 0,62│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 4.1 │Îmbunătăţirea │ 233.667│ 0,44│ 233.667│ 0,57│ 221.825│ 0,55│
│ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │
│ │profesionale │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.1│Asistenta tehnica │ 27.250│ 0,05│ 27.250│ 0,07│ 27.250│ 0,07│
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.2│ Asistenta tehnica │ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ TOTAL │ 52.887.583│ 100│ 41.103.009│ 100│ 40.112.244│ 100│
└─────┴───────────────────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘
Nota(*) Indicativa şi incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din initiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite, evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program. ANEXA 14 Alocare financiară Program SAPARD 2000-2006 Contribuţie privată (Pentru anii 2000-2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România - Bulgaria în Euro, preţuri 2003).
┌─────┬───────────────────┬───────────┬────┬───────────┬────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┬───────────┬─────┐
│ Nr. │ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │Contribuţie│ │
│crt. │ Măsuri │ privată │ │ privată │ │ privată │ │ privată │ │ privată │ │ privată │ │ privată │ │
│ │ │ 2000 │ │ 2001 │ │ 2002 │ │ 2003 │ │ 2004 │ │ 2005 │ │ 2006 │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 1: │ 57.735.572│ 100│ 59.359.695│ 100│ 31.378.667│29,46│ 32.626.199│31,03│ 42.829.362│37,74│ 48.768.221│52,59│ 39.666.849│45,07│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │competitivitatii in│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.1 │Îmbunătăţirea │ 57.735.572│ 100│ 59.359.695│ 100│ 31.378.667│29,46│ 32.626.199│31,03│ 42.829.362│37,74│ 48.768.221│52,59│ 39.666.849│45,07│
│ │prelucrării şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │marketingul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor agricole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 7.978.808│ 8,60│ 8.064.553│ 9,16│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 57.735.572│ 100│ 59.359.695│ 100│ 31.378.667│29,46│ 32.626.199│31,03│ 42.829.362│37,74│ 40.789.413│43,99│ 31.602.296│35,91│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 1.2 │Îmbunătăţirea │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │structurilor pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calitate, controlul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │veterinar şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fitosanitar şi al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 2 │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │si dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rurală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.1 │Dezvoltarea │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │infrastructurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 2.2 │Managementul │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │resurselor de apa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 3: │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 75.148.373│70,54│ 72.510.776│68,97│ 70.651.810│62,26│ 43.959.304│47,41│ 48.342.532│54,93│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economiei rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.1 │Investiţii în │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 43.465.706│40,80│ 48.316.611│45,96│ 48.105.010│42,39│ 26.946.937│29,06│ 32.578.893│37,02│
│ │exploataţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 8.847.221│ 9,54│ 9.452.128│10,74│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 43.465.706│40,80│ 48.316.611│45,96│ 48.105.010│42,39│ 18.099.716│19,52│ 23.126.765│26,28│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.2 │Constituirea │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │producători │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.3 │Metode agricole de │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectate sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejeze mediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înconjurător şi sa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │menţină peisajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.4 │Dezvoltarea şi │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 31.682.667│29,74│ 13.470.675│12,81│ 13.682.667│12,06│ 6.881.567│ 7,42│ 6.931.398│ 7,88│
│ │diversificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economice pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │generarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │venituri şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi multiple│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone afectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 2.278.236│ 2,46│ 2.307.545│ 2,62│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ în zone neafectate│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 31.682.667│29,74│ 13.470.675│12,81│ 13.682.667│12,06│ 4.603.331│ 4,96│ 4.623.853│ 5,25│
│ │ de inundatii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 3.5 │Silvicultura │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 10.723.490│10,20│ 8.864.133│ 7,81│ 10.130.800│10,93│ 8.832.241│10,04│
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │Prioritatea 4: │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor umane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ 4.1 │Îmbunătăţirea │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │pregătirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │profesionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.1│Asistenta tehnica │ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│4.2.2│ Asistenta tehnica│ 0 │0,00│ 0 │0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│ 0 │ 0,00│
│ │(CE)* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼───────────┼────┼───────────┼────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┼───────────┼─────┤
│ │ TOTAL │ 57.735.572│ 100│ 59.359.695│ 100│106.527.040│ 100│105.136.975│ 100│113.481.172│ 100│ 92.727.524│ 100│ 88.009.382│ 100│
└─────┴───────────────────┴───────────┴────┴───────────┴────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┴───────────┴─────┘
Nota(*) Indicativa şi incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din initiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite, evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program. ------- 
