────────── Conţinute de HOTĂRÂREA nr. 832 din 11 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 25 iulie 2024.────────── ANEXA 1 (a se vedea imaginea asociată) Cuprins Cuprins SUMAR EXECUTIV Capitolul 1 Introducere Capitplul 2 Viziune şi misiune 2.1. Viziune 2.2. Misiune 2.3. Principiile care au stat la baza dezvoltării SN-IA Capitolul 3 Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente 3.1. Identificarea priorităţilor, politicilor şi strategiilor europene, euroatlantice şi internaţionale în vigoare 3.2. Identificarea priorităţilor, politicilor şi strategiilor naţionale Capitolul 4 Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1. Contextul actual din România relevant pentru domeniul IA 4.1.1. Formarea resursei umane, competenţele digitale şi competenţe IA 4.1.2. Infrastructura şi managementul datelor 4.1.3. Dezvoltarea de soluţii de IA în centre de CDI şi mediul de afaceri 4.1.4. Transferul tehnologic, parteneriatele şi centrele de inovare digitală 4.1.5. Finanţarea domeniului IA 4.1.6. Adoptarea soluţiilor IA în guvernare, sectorul public, companii şi societate 4.1.7. Contextul domeniului de IA în România conform consultării publice 4.2. Probleme şi provocări 4.3. Condiţii favorizante Capitolul 5 Obiectivele generale şi specifice Capitolul 6 Programe şi măsuri OG1: Susţinerea educaţiei pentru CDI şi formarea de competenţe specifice IA OG2: Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a infrastructurii şi a seturilor de date OG3: Dezvoltarea sistemului naţional de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în domeniul IA OG4: Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate OG5: Facilitarea adoptării IA în întreaga societate OG6: Dezvoltarea unui sistem de guvernanţă şi de reglementare a IA Capitolul 7 Rezultatele aşteptate - impactul socio-economic al adoptării IA Capitolul 8 Indicatorii Capitolul 9 Procedurile de monitorizare şi evaluare 9.1. Linii directoare 9.2. Cadrul instituţional şi procedural pentru implementare, monitorizare şi evaluare Capitolul 10 Instituţiile responsabile Capitolul 11 Implicaţiile bugetare şi sursele de finanţare 11.1. Instrumente de implementare pentru SN-IA Capitolul 12 Implicaţiile asupra cadrului juridic Lista acronimelor SUMAR EXECUTIV Strategia Naţională pentru Inteligenţă Artificială a fost elaborată în contextul mai amplu oferit de proiectul "Cadru strategic pentru adoptarea şi utilizarea de tehnologii inovative în administraţia publică 2021-2027 - soluţii pentru eficientizarea activităţii", cod SIPOCA 704 finanţat în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Obiectivul general al proiectului a constat în corelarea strategiilor internaţionale, referitoare la utilizarea tehnologiilor inovative în administraţia publică, cu contextul naţional şi elaborarea unor direcţii strategice pentru perioada 2021-2027. Aceste direcţii strategice au ca scop principal eficientizarea activităţii instituţionale publice în relaţia cu cetăţenii şi o mai bună dezvoltare şi coordonare a acestor instituţii naţionale. Scopul documentului Strategia naţională în domeniul inteligenţei artificiale (SN-IA) are obiectivul de a contribui la strategia României privind adoptarea tehnologiilor digitale în economie şi societate în condiţii de respectare a drepturilor omului şi de promovare a excelenţei şi încrederii în IA. SN-IA va sprijini administraţia publică centrală din România să susţină, în mod fundamentat, eforturile de standardizare, operaţionalizare şi reglementare a dezvoltării IA şi de potenţare a efectelor pozitive ale acesteia, va contribui decisiv la evidenţierea şi valorificarea potenţialului inovativ naţional în domeniul IA, precum şi la gestionarea riscurilor pe care le prezinta evoluţia IA. În egală măsură, strategia naţională va asigura o aliniere a demersurilor României cu direcţiile strategice la nivel european privind regulile comune aplicate serviciilor digitale. Elaborarea SN-IA răspunde necesităţii de reglementare specifică în acest domeniu şi nu doar prin reglementări conexe (protecţia datelor, protecţia consumatorilor etc.), având în vedere riscurile sociale generate de impactul pe care deciziile bazate pe IA îl pot avea asupra calităţii vieţii şi necesitatea de a exista responsabilitate umană privind aceste decizii. Importantă este şi alinierea României la eforturile de stabilire a standardelor europene şi internaţionale în domeniul gestionării tehnologiilor bazate pe IA. Mai mult decât atât, această strategie trebuie să fie urmată de alte analize şi repere de reglementare, într-un efort etapizat şi coordonat. Aceste noi repere vor putea viza tehnologiile IA permise pentru utilizare, standarde de transparenţa ex ante şi ex post privind aplicaţiile create şi utilizate de companii, obligaţii de comunicare publică privind datele utilizate în aplicaţii, scopul aplicaţiilor, informarea persoanelor vizate, crearea cadrului de guvernanţă şi alocarea resurselor necesare supravegherii domeniului, astfel încât avansul inovativ să continue să respecte libertăţile fundamentale şi să dea încredere societăţii în tehnologiile IA. Cu o perioadă de implementare proiectată în intervalul 2024-2027, SN-IA constituie un reper necesar şi oportun pentru pregătirea societăţii româneşti în înţelegerea, acceptarea şi valorificarea proceselor transformative generate de inteligenţa artificială. În condiţiile unor proiecţii globale*1 în care se estimează că până în 2030 cca. 70% din companii vor utiliza cel puţin o tehnologie IA (viziune computerizată, prelucrarea limbajului natural, asistenţi virtuali, automatizare/robotizare, machine learning) iar tehnologia va genera rezultate economice adiţionale de cca. 1.2% creştere anuală a PIB global, cu efecte perturbatoare asupra ţărilor, companiilor, pieţei muncii, această strategie va reprezenta un precedent important pentru autorităţile publice centrale din România în abordarea pro-activă a adaptării unor măsuri în acord cu realităţile evoluţiei accelerate a infrastructurilor digitale la scară globală. * 1https://www.mckinsey.com/featured-insights/artificial-intelligence/notes-from-the-ai-frontier-modeling-theimpact-of-ai-on-the-world-economy Redactată în intervalul iulie 2021 - februarie 2023 de către o echipă mixtă de experţi în tehnologii, cercetare şi inovare, digitalizare, antreprenoriat, politici publice şi supus unui amplu proces de consultare publică, pe diferite paliere, această strategie de referinţă - cu caracter orizontal, trans-sectorial - abordează, prin complexitatea măsurilor propuse de valorificare optimă a potenţialului existent, întregul ecosistem IA naţional. Conţinutul său cuprinzător oferă o utilizare multi-scop: ● sursă de comunicare, informare şi instruire în mediul public, privat şi în rândul cetăţenilor; ● platformă de poziţionare a României pe harta statelor cu interese în adoptarea tehnologiilor deep tech şi cooperare internaţională; ● element de coagulare a demersurilor în materie de creare şi utilizare de aplicaţii de inteligenţă artificială; ● sursă de informare privind cadrul optim de guvernanţă în domeniu; ● reper pentru elaborarea de strategii sectoriale în domenii economice cheie; ● plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor generale enunţate şi valorificarea beneficiilor potenţiale ale adoptării tehnologiei IA pe scară largă şi în sectoare prioritare; ● liant între domenii conexe IA: cercetare-dezvoltare şi inovare, competitivitate, educaţie, digitalizarea serviciului public; ● semnal privind necesitatea şi direcţia accelerării inovării în materie de servicii, procese, instrumente, audit, pregătire profesională. Repere ale SN-IA Contextul european şi naţional Conceput pentru a reflecta cu acurateţe realităţile din sector şi a aprecia prospectiv tendinţele evoluţiei din domeniu într-un orizont de timp mediu care să conducă în mod optim la formularea unui plan de acţiune, strategia naţională în domeniul inteligenţei artificiale prezintă elementele fundamentale de context european şi naţional care determină necesitatea şi semnificaţia elaborării acestui document programatic şi care oferă reperele şi direcţiile majore. Astfel, devine evident că Inteligenţa artificială - ansamblu de sisteme care manifestă comportamente inteligente şi iau măsuri cu un anumit grad de autonomie - prezintă un interes major în planurile statelor de a îmbunătăţi, prin tehnologii inovative, calitatea vieţii cetăţenilor, performanţa economică, progresul ştiinţific, serviciul public. Investiţiile masive ale unor state dezvoltate în educaţie tehnologică, echipamente şi software, consolidare a ecosistemelor digitale naţionale pentru a pregăti următoarea revoluţie industrială prezintă un context favorabil ce oferă oportunităţi naţionale şi internaţionale de cooperare şi contribuţie a tuturor entităţilor cu interes în utilizarea inteligenţei artificiale. Comisia Europeană a lansat în 2018 Strategia europeană privind IA, cu obiective fundamentale ce ţin de adoptarea IA în întreaga economie şi de către sectoarele public şi privat, pregătirea societăţii pentru transformările generate de IA şi supravegherea funcţionării unui cadru etic şi juridic adecvat, care să răspundă viziunii şi valorilor UE în materie de tehnologie. În contextul ambiţiilor UE de a deveni lider mondial în domeniu, este de dorit ca România să se alinieze tendinţelor, să îşi creeze un cadru de reglementare şi standardizare, să îşi traseze un parcurs de adoptare a tehnologiilor care să fie în acord cu contextul naţional şi să valorifice resursele de expertiză în ştiinţe, inovaţie tehnologică, investiţii, prin implicarea mediului academic, de afaceri, cercetare-inovare şi administraţie publică. De o relevanţă particulară în document sunt informaţiile ce prezintă pe larg cadrul normativ în domeniul Strategiei la nivel european, alinierea reperelor cheie între strategiile/politicile/priorităţile naţionale ale statelor membre în domeniu. Începând cu anul 2016, pe măsură ce înţelegerea implicaţiilor şi potenţialului IA a progresat, este evidentă o intensificare a măsurilor şi iniţiativelor de elaborare de strategii naţionale, planuri de investiţii, promovarea de politici publice şi aprofundarea dezbaterilor pe marginea aspectelor de încredere, etică, reglementare şi a implicării unui număr cât mai mare de părţi interesate. Pilonii de bază ai reglementării IA la nivelul UE sunt: ● Strategia europeană privind IA din aprilie 2018 (COM(2018)237) ● Inteligenţă artificială pentru Europa (SWD(2018)137) ● Cartea albă privind Inteligenţa Artificială - O abordare europeană a excelenţei şi încrederii (2020) ● Comunicarea CE privind datele, 2020 (COM (2020) 66) ● Planul coordonat privind inteligenţa artificială din aprilie 2021*2 *2CoordinatedPlanonArtificialIntelligence2021Review/ShapingEurope'sdigitalfuturehttps://ec.europa.eu/newsroom/dae/redirection/document/75787 ● Planul de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027 ((C0M(2020) 0624) Aceste documente stabilesc obiectivele Strategiei europene privind IA, pe linia consolidării capacităţii tehnologice şi industriale a UE, pregătirea pentru schimbările generate de IA, asigurarea unui cadru etic şi juridic adecvat şi urmărirea unei abordări unitare la nivelul UE. De asemenea, Cartea Albă stabileşte opţiunile de politici publice privind realizarea dublului obiectiv de promovare a adoptării IA şi abordare a riscurilor asociate utilizării tehnologiei în contextul progresului ştiinţific, Strategiei europene pentru date şi punerii tehnologiei în serviciul cetăţenilor europeni. În materie de politici în domeniul IA la nivelul UE, se evidenţiază reglementarea IA ca dimensiune cheie în strategia Uniunii, cu obiectivele de a avea pe piaţă sisteme de IA sigure şi conforme cu legislaţia aplicabilă, cu drepturile fundamentale şi valorile Uniunii, asigurarea securităţii juridice pentru a facilita investiţiile şi inovarea în domeniul IA, consolidarea guvernanţei şi facilitarea dezvoltării unei pieţe unice pentru sisteme de IA legale, sigure şi de încredere. Un alt element cheie al politicilor în domeniul IA vizează îmbunătăţirea şi obţinerea de noi competenţe (prin Agenda pentru competenţe în Europa), incluzând acţiuni din sfera oportunităţilor de formare, a identificării locurilor de muncă, a elaborării strategiilor naţionale în materie de competenţe, a unei adaptări la cerinţele şi exigenţele viitoare în procesul de formare profesională (aşa numitele "meserii ale viitorului"), a cooperării între instituţiile de învăţământ superior şi cercetare-dezvoltare, a creşterii numărului de absolvenţi din domeniile STEM şi antreprenoriale, precum şi a îmbunătăţirii condiţiilor care să faciliteze investiţiile în competenţe la nivelul statelor membre. Corelat cu cadrul pentru dezvoltarea competenţelor digitale pentru învăţare şi locuri de muncă în sfera digitală, care evidenţiază natura şi rolul tehnologiilor informaţiei, principiile juridice şi etice care le guvernează şi oportunităţile pe care le oferă, precum şi cu Noua agendă a UE pentru învăţământul superior, ce vizează eliminarea incongruenţelor în materie de competenţe şi contribuţia lor la inovare şi incluziune, avem imaginea de ansamblu a viziunii UE privind necesitatea şi direcţiile pregătirii cetăţenilor pentru o tehnologie cu un rol din ce în ce mai mare în procesele şi activităţile cotidiene. În EU AI ACT sunt trecute în revistă sectoarele considerate a fi prioritare pentru reglementarea IA şi unde UE poate atinge o poziţie de vârf la nivel mondial, respectiv: transporturile, asistenţa medicală şi industria prelucrătoare. De asemenea, o importanţă în creştere este acordată finanţării investiţiilor în IA, începând cu introducerea domeniului în cadrul Programelor Orizont 2020, Orizont Europa şi Europa Digitală. În ceea ce priveşte priorităţile la nivel naţional, cu impact în domeniul IA, SN-IA are în vedere: ● Programul de guvernare 2021-2024, care menţionează inteligenţa artificială în sfera proiectelor strategice şi de transformare digitală pe axele strategice de administraţie publică digitală, economie digitală, educaţie digitală, securitate cibernetică, comunicaţii digitale şi tehnologii ale viitorului; ● Politici naţionale incluzând măsuri pe linia digitalizării şi a specializărilor inteligente: PNRR, Politica Industrială a României, Politica publică în domeniul e-guvernării 2021-2030, România Educată. De asemenea, strategiile la nivel naţional care fac referire la domeniul IA, precum Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă 2022-2027; Strategia pentru ocuparea forţei de muncă; Strategia de securitate cibernetică a României 2022-2027 vin să completeze imaginea de ansamblu privind rolul atribuit tehnologiei în dezvoltarea României şi priorităţile de a dezvolta resursa umană, îmbunătăţi educaţia, încuraja antreprenoriatul şi de a investi în mecanisme de securitate cibernetică, în contextul volumelor de date procesate prin aplicaţii de inteligenţă artificială. Contextul internaţional Cooperarea externă şi creşterea profilului României la nivel internaţional în domeniul IA Creşterea profilului României în domeniul IA la nivel internaţional implică stabilirea unor obiective strategice şi a unor acţiuni specifice pe palierul cooperării internaţionale, pornind de la aşezarea pe baze solide a dezvoltării domeniului la nivel naţional. Ariile de activitate cuprind angajarea în iniţiative de colaborare cu alte state, asigurarea participării la negocierile şi evenimentele internaţionale, contribuţia la standardele internaţionale în domeniul IA, promovarea practicilor etice în dezvoltarea şi utilizarea acestor tehnologii etc. Parteneriatele strategice şi proiectele bilaterale cu naţiuni lider în domeniu pot de asemenea întări contribuţia României în formularea viitorului IA şi promovarea intereselor naţionale. Avansul tehnologiilor bazate pe IA generează un impact de importanţă strategică asupra peisajului de securitate la nivel global. Competiţia pentru supremaţia în domeniul IA depăşeşte limitele unei competiţii în domeniul economic, cu consecinţe inclusiv în sfera militară, geopolitică şi geostrategică. Tehnologiile IA sunt tehnologii cu uz dual şi potenţiale instrumente puternice pentru actori rău intenţionaţi, fie de sorginte statală sau de grupări de criminalitate. În contextul utilizării în creştere a războiului hibrid, atacurilor cibernetice, dezinformării şi operaţiunilor de influenţă, utilizarea IA este deja în creştere. Pentru a-şi asigura o poziţie strategică şi relevantă pe plan internaţional, autorităţile din România vor promova interesele naţionale prin măsuri menite să reliefeze rolul pe care ţara noastră îl poate avea, precum: ● observarea constantă a evoluţiilor la nivel regional şi internaţional în domeniul IA, atât din perspectiva promovării intereselor naţionale, cât şi pentru alinierea la cele mai noi standarde şi abordări de politici în domeniul IA, cu accent pe alinierea la cadrul normativ şi principial de la nivelul UE, NATO şi OCDE, precum şi pe contribuţiile concrete la dezvoltarea acestui cadru; ● cooperare cu partenerii strategici şi cu statele UE şi NATO pentru dezvoltarea şi promovarea normelor internaţionale privitoare la IA, cu accent pe securitate, transparenţă, responsabilitate şi aderenţă la obligaţiile de respectare a drepturilor omului şi dezvoltare şi utilizare etică a IA; ● participare la eforturile diplomatice şi negocierile de la nivel internaţional pentru promovarea utilizării responsabile a IA şi adresarea potenţialelor provocări la adresa securităţii şi stabilităţii derivate din dezvoltarea acestor tehnologii, în scopul prevenirii conflictelor; ● promovarea activă a cooperării internaţionale şi a alianţelor, dezvoltarea de proiecte de comune, partajarea de expertiză şi bune practici privind utilizarea IA, precum şi pentru dezvoltarea aplicaţiilor tehnologiilor IA prin atragerea în comun de resurse şi expertiză, în scopul constituirii unei comunităţi IA puternice în regiune, a susţinerii proiectelor, hub-urilor de inovare şi incubatoare de companii start-up. Misiune, Viziune şi beneficiile adoptării inteligenţei artificiale în societatea românească SN-IA prezintă viziunea de accelerare a adoptării IA pentru dezvoltarea României, enunţată astfel: IA de încredere şi excelentă, motor de creştere economică şi bunăstare socială în România Reperele fundamentale ale viziunii sunt încredere, excelenţă, respectarea drepturilor omului, creştere economică şi bunăstare socială. Acestea vizează încrederea în siguranţa şi fiabilitatea IA, precum şi în rolul statului de supraveghere a utilizării responsabile şi etice a tehnologiei, excelenţă în utilizarea de tehnologii disruptive şi raportarea capabilităţilor transformaţionale ale IA la efectele de creştere economică şi bunăstare socială ca urmare a adaptării naţionale la avansul tehnologic, în tranziţia către economia bazată pe cunoaştere. De asemenea, declaraţia de misiune vizează modelarea evoluţiei naţionale a IA în scopul de a promova avansul economic, bunăstarea socială şi valorile democratice, stabilitatea şi securitatea naţională prin abordări responsabile şi etice, dar şi prin contribuţia la normele şi standardele globale. Misiunea proiectează o componentă naţională - cea de sprijinire a dezvoltării economice, bunăstării sociale şi securităţii naţionale - şi o componentă internaţională - cea de plasare a statului român drept vector al ecosistemului european şi global de IA. Beneficiile potenţiale ale inteligenţei artificiale în societatea românească sunt evidenţiate în document în mod laborios, din perspectiva îmbunătăţirii calităţii vieţii, a rezultatelor activităţii economice şi a funcţionării pieţei muncii, a apropierii dintre autorităţile publice şi cetăţeni. Prin capabilităţile de procesare a datelor, a scenariilor de lucru, prelucrarea limbajului, robotică şi alte domenii ale tehnologiei, beneficiile adoptării IA sunt evidente în toate sectoarele în care aplicaţiile IA sunt sau au potenţialul de a fi utilizate: educaţie, sănătate, cultură, agricultură, antreprenoriat, securitate cibernetică, apărare ordine publică şi siguranţă naţională etc. În egală măsură, limitele, riscurile, înţelegerea scăzută şi lipsa încrederii în tehnologiile IA pot constitui repere ale rezistenţei la schimbare şi transformare digitală pe care prezenta strategie îşi propune să le atenueze, astfel încât valorificarea tehnologiilor să determine o mai mare încredere, convingerea că drepturile fundamentale ale cetăţenilor sunt respectate iar conformitatea în materia aspectelor etice privind impactul tehnologiei asupra libertăţii persoanei şi nediscriminării este asigurată. De o importanţă fundamentală pentru îndeplinirea misiunii sale, SN-IA defineşte următoarele obiective generale, aliniate axelor prioritare de acţiune incluse în documentele strategice ale UE şi nevoilor şi oportunităţilor de dezvoltare de la nivel naţional, pe linia: 1. Susţinerii educaţiei în cercetare-dezvoltare şi formare de competenţe specifice IA; 2. Dezvoltării unei infrastructuri reziliente şi a unor seturi de date utilizabile şi reutilizabile; 3. Consolidării sistemului Cercetare-Dezvoltare-Inovare în domeniul IA; 4. Încurajării transferului tehnologic din mediul de cercetare - inovare în cel de producţie; 5. Susţinerii măsurilor care să încurajeze adoptarea IA în societate; 6. Constituirii unui sistem de guvernanţă şi a unui mediu adecvat de reglementare a IA. Caracterul transversal şi impactul potenţial masiv al IA în societate determină necesitatea ca entităţile din mediul de afaceri, academic, administraţie publică şi organizaţii cu verticală IA să îşi unească forţele pentru a participa la un dialog permanent şi productiv pe marginea adoptării IA, concretizat într-o viziune unică şi comun asumată, a unor obiective generale şi specifice validate la scară generalizată şi a unei abordări transparente în implementarea măsurilor prin iniţiative dedicate, pe tot parcursul procesului. În sfera beneficiilor utilizării IA, SN-IA evidenţiază, cu titlu exemplificativ din perspectiva domeniilor de aplicabilitate, amploarea impactului pe care tehnologiile îl pot avea în creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi a dezvoltării societăţii în ansamblul său: ● Asistenţă medicală, transporturi sigure, servicii publice (inclusiv cele de urgenţă, respectiv cele destinate siguranţei şi securităţii publice), îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, implementarea conceptelor de oraşe verzi, sustenabile, reziliente şi combaterea schimbărilor climatice etc.; ● Dezvoltarea competenţelor digitale ale angajaţilor din sectorul public dar şi din companii; ● Capacitate sporită de calcul şi infrastructură, dezvoltarea programelor de masterat şi doctorat în IA, noi oportunităţi de cercetare-dezvoltare, noi tehnici de experimentare şi testare aplicaţii, interconectare la centrele europene pentru mediul academic; ● Participarea la proiecte de finanţare naţionale şi europene, îmbunătăţirea logisticii şi infrastructurii de calcul, acces sporit la cunoştinţe şi informaţie, la spaţii de testare şi experimentare, atât pentru companiile private cât şi pentru organizaţii din mediul de cercetare şi instituţii publice; ● Dezvoltarea de instrumente de democraţie participativă şi transparenţă publică; ● dezastrelor naturale şi a riscurilor presupuse de acestea. Un alt reper important evidenţiat de SN-IA se referă la principiile care stau la baza dezvoltării tehnologiilor ce încorporează inteligenţă artificială şi adoptării lor în societate, având ca obiectiv dezvoltarea incluzivă, durabilă şi bunăstarea socială. Acestea reflectă viziunea strategică şi transmit un mesaj clar privind locul şi rolul atribuit IA ca instrument de dezvoltare a societăţii. Acestea sunt: ● Respectarea drepturilor omului şi a valorilor democratice (libertatea, demnitatea, confidenţialitatea şi protecţia datelor şi a vieţii private, nediscriminarea, egalitatea, justiţia socială); ● IA centrată pe om, incluzivă, nediscriminatorie şi imparţială (menţinerea IA sub controlul acţiunii umane şi asumarea responsabilităţii asupra IA); ● Diversitate, egalitate de şanse şi de gen în utilizarea de produse sau servicii bazate pe IA; ● Transparenţă şi încredere (cunoaşterea proceselor de prelucrare a datelor, încredere în sisteme şi aplicaţii, în raţionamentul ce susţine deciziile bazate pe IA); ● Robusteţe, securitate şi siguranţă (rezilienţa sistemelor la situaţii de risc, atacuri cibernetice); ● Responsabilitate (mecanisme care asigură răspunderea pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea sistemelor cu inteligenţă artificială); ● Parteneriat (proiecte şi parteneriate internaţionale pentru IA de încredere). Elementele contextuale, provocările şi oportunităţile Pe fondul oferit de exemplul altor state membre UE în materie de abordare strategică a domeniului IA, precum şi de avansul pe care aceste ţări îl au în inovaţie, SN-IA defineşte pilonii ecosistemului de IA într-o manieră sistematizată şi analitică precum şi rolul pe care aceşti piloni îl au în adoptarea inteligenţei artificiale în România. Sunt prezentate provocările pe care încorporarea tehnologiilor le întâmpină, cu precădere, în mediul public, fără a exclude însă mediul privat şi societatea în ansamblul său, precum şi condiţiile favorizante a căror exploatare poate avea efecte de accelerare a adoptării tehnologiei şi de multiplicare a efectelor sale pozitive. Sunt identificate atribute ce oferă o bază solidă şi susţin dezvoltarea domeniului, cum ar fi: planurile de sprijinire a educaţiei, numărul de absolvenţi TIC, tradiţia în domenii STEM - matematică şi ştiinţa calculatoarelor, acces la internet în bandă largă, politici pentru date deschise, reţeaua de centre de inovare digitală cu activitate IA, cooperarea cu cercetători străini, posibilitatea participării directe la elaborarea standardelor europene şi internaţionale în domeniu, numărul de publicaţii cu profil IA, veniturile generate de întreprinderile inovatoare. De asemenea, sunt evidenţiate şi limitările ce necesită o abordare pro-activă pentru soluţionare, precum sub- finanţarea educaţiei şi cercetării, necesitatea diversificării programelor academice pentru a le include pe cele specifice domeniului IA, nivelul scăzut al abilităţilor digitale ale populaţiei, existenţa unor discrepanţe şi o distribuţie neuniformă în privinţa educaţiei digitale în rândul diverselor segmente ale populaţiei şi în rândul personalului administraţiei publice, numărul scăzut al întreprinderilor ce oferă formare în tehnologia informaţiilor şi comunicaţii, numărul redus al serviciilor publice digitalizate, precum şi nivelul scăzut de utilizare a tehnologiei ca factor de creştere a competitivităţii. Descrierea elementelor contextuale este completată de rezultatele consultării publice privind ecosistemul IA la nivel naţional, prin implicarea sectoarelor academic - administraţie - afaceri şi având ca teme principale adoptarea, dezvoltarea şi utilizarea IA, rezultate care denotă o percepţie generalizată privind efectele utilizării IA, respectiv creşterea eficienţei şi competitivităţii, îmbunătăţirea proceselor şi o mai bună utilizare a resurselor. Totodată, s-au conturat sectoare prioritare pentru utilizarea IA, cum ar fi: infrastructură şi transport, CDI, sănătate, servicii de urgenţă, siguranţă şi securitate publică, e-guvernare, educaţie, TIC, agricultură, apărare ordine publică şi siguranţă naţională, considerate având cele mai multe beneficii. Un alt sector relevant este cel legat de mediul înconjurător, prin suportul pe care tehnologiile de inteligenţă artificială îl pot aduce în combaterea riscurilor datorate schimbărilor climatice, prevenirea şi gestionarea pericolelor produse de dezastrele naturale şi de schimbările climatice. De asemenea, în materie de tehnologii de aplicabilitate IA, s-au evidenţiat instrumente algoritmice de luare a deciziilor, automatizarea proceselor, robotică cognitivă, sisteme expert şi bazate pe reguli, învăţare automată, analize predictive, asistenţi digitali inteligenţi, recunoaşterea facială prin intermediul mijloacelor video. Consultarea publică a avut un rol esenţial în formularea SN-IA întrucât a validat premisele conceptuale, a asigurat un feedback consistent raportat la viziunea prezentată şi o bază unitară de referinţă pentru conturarea obiectivelor generale, specifice, precum şi a măsurilor. Obiectivele Strategiei, programele şi măsurile de implementare Utilitatea practică a SN-IA este conferită de prezentarea corelativă a obiectivelor generale şi specifice, a măsurilor pentru implementare, acompaniate de propuneri de indicatori. Mai mult, caracterul pragmatic al documentului este completat de propunerea avansată privind cadrul de monitorizare şi evaluare a progreselor în atingerea obiectivelor, astfel încât acestea vor putea fi atribuite instituţiilor cu competenţe în domeniul vizat de respectivele măsuri. Aceste elemente cu grad superior de concreteţe şi potenţial precis de măsurare a succesului în implementarea acestei strategii reprezintă testul final al valorii de utilitate a documentului. De asemenea, analizate în ansamblu, acestea reflectă un tipar al direcţiilor de urmat aliniat tendinţelor şi valorilor europene, aspect fundamental ce a guvernat concepţia acestui document. SN-IA se axează pe 6 obiective generale cărora le sunt atribuite 13 obiective specifice care aduc un plus de detaliu şi specificitate şi susţin, în subsidiar, concepţia măsurilor propuse. Corespondenţa dintre obiectivele generale şi cele specifice este redată astfel: TABEL pg 12-13 Pentru implementarea şi atingerea obiectivelor specifice sunt propuse măsuri, segmentate pentru a putea fi individualizate în funcţie de responsabili şi pentru a putea fi măsurate în timp real. Indicatorii identificaţi pentru monitorizarea implementării SN-IA sunt alocaţi fiecărui obiectiv general (indicatori de impact), fiecărui obiectiv specific (indicatori de rezultat) şi fiecărei măsuri (indicatori de realizare imediată). Atât selecţia cât şi formularea indicatorilor răspund unor criterii cheie privind existenţa datelor statistice în domeniu, relevanţa/recunoaşterea instituţiilor care furnizează datele statistice, rezultatul ce se măsoară în implementarea obiectivului general şi specific, perspectiva unei tendinţe de evoluţie, posibilitatea de măsurare cantitativă cu un grad mare de acurateţe. Unităţile de măsură, proiecţia şi estimările în evoluţia indicatorilor aparţin autorilor şi reflectă esenţa obiectivului sau a măsurii, tendinţele de evoluţie până în prezent, impactul implementării Strategiei, posibilitatea de măsurare/colectare/interpretare a rezultatelor, factorii interni şi internaţionali de influenţă care generează ajustări în evoluţie şi eventuale riscuri în implementare. Fundamentarea prognozelor pe termen scurt s-a realizat pe baza unor statistici oficiale naţionale şi europene. Metoda de analiză utilizată combină metodologiile propuse şi utilizate de instituţiile Comisiei Europene*3,4,5 şi se bazează pe extrapolarea evoluţiei indicatorilor şi stabilirea unor tendinţe generale de tip ascendent, stabil sau descendent. Complementar, pentru îmbunătăţirea estimării unor evoluţii din viitor s-a luat în considerare şi efectele probabile ale măsurilor de finanţare publice previzionate prin programele PNRR, POCIDIF, cele 8 POR-uri regionale, Europa Digitală, Horizon, etc. * 3 Comisia Europeană, Centrul European de Strategie Politică, Wilkinson, A., Strategic Foresight Primer (Abecedarul analizei prospective strategice), Oficiul pentru Publica.ii, 2017, extras la 3 martie 2023 de la adresa: https://data.europa.eu/doi/10.2872/71492 *4 Comisia Europeană, 2022 Strategic Foresight Report. Twinning the green and digital transitions in the new geopolitical context, extras la 3 martie 2023 de la adresa: https://ec.europa.eu/info/files/strategic-foresight-report-2022_en *5 Cagnin, C., Muench, S., Scapolo, F., Stoermer, E. and Vesnic Alujevic, L., Shaping and securing the EU`s Open Strategic Autonomy by 2040 and beyond, EUR 30802 EN, Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2021, ISBN 978-92-76-41021-8, doi:10.2760/727114, JRC125994. Astfel, arhitectura de ansamblu a informaţiilor concrete de susţinere a implementării SN-IA asigură o abordare sistematizată, segmentabilă pe domenii de acţiune şi categorii de părţi interesate/responsabili şi, mai ales, pune bazele unui plan coerent de acţiune pentru perioada de implementare a Strategiei. Cu o probabilitate foarte mare, aplicarea consecventă şi în integralitatea sa a acestei strategii va rezulta în atingerea obiectivelor naţionale în materie de adopţie a inteligenţei artificiale în întreaga societate şi va asigură o evoluţie armonioasă a acestei transformări. Rezultatele aşteptate urmare implementării SN-IA În mod coerent, prin modul de formulare a obiectivelor generale şi specifice, prin conţinutul măsurilor propuse şi prin selecţia indicatorilor şi a evoluţiei acestora pe perioada de implementare a Strategiei, SN lA prezintă în mod clar şi detaliat rezultatele aşteptate din implementarea sa. Sintetizate, rezultatele aşteptate se regăsesc în sfera îmbunătăţirii continue a performanţelor României în următoarele arii: ● Dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare şi inovare în sectorul TIC - resurse umane, expertiză, recunoaştere naţională şi internaţională; ● Consolidarea capacităţii de formare, pregătire şi educare de specialişti în IA în sistemul educaţional; ● Generalizarea cunoştinţelor şi competenţelor de bază în IA în rândul populaţiei şi întreprinderilor; ● Dezvoltarea infrastructurilor specifice IA (investiţii, reglementare, seturi de date); ● Dezvoltarea ecosistemului instituţional cu expertiză IA (centre de cercetare, firme, spaţii de testare şi experimentare soluţii); ● Adoptarea soluţiilor IA în mediul public pentru servicii publice digitale şi în mediul privat pentru competitivitate economică; ● Consolidarea guvernanţei şi reglementării IA; ● Dezvoltarea economiei naţionale şi integrarea sistemelor IA în toate sectoarele acesteia, atât în industrie, cât şi în agricultură. Recomandări-cheie şi concluzii În materie de recomandări-cheie, se desprind o serie de repere sintetice, cu caracter decisiv pentru succesul în atingerea obiectivelor României de adoptare a inteligenţei artificiale pe scară largă: ● SN-IA va fi aplicată în integralitatea sa şi în termenul asumat, astfel încât progresele României în domeniu să fie sincronizate cu evoluţia la scară europeană şi să răspundă specificului naţional; ● Părţile interesate - mediul academic, administraţia publică, mediul de afaceri - vor coopera susţinut în implementarea şi monitorizarea măsurilor, aplicarea reglementărilor; ● Implementarea SN-IA va menţine un grad de flexibilitate, pentru a permite adaptări operaţionale în funcţie de dinamica domeniului, evoluţii imprevizibile, salturi tehnologice, evoluţii ale cadrului de reglementare, ritmul real de înţelegere şi adoptare a tehnologiei în societate, progresele efective în crearea/lansarea/implementarea proiectelor şi programelor vizând IA; ● Funcţiunea de control-evaluare în implementarea SN-IA va fi susţinută activ şi consolidată permanent, ca element cheie în monitorizarea progreselor de ansamblu, informarea promptă a factorilor decizionali şi asigurarea unei implementări de succes; ● Este nevoie de un leadership puternic pentru a armoniza obiectivele şi abordările în materie de implementare şi a menţine ferm cursul aplicării măsurilor propuse. Expertiza românească poate constitui o contribuţie la progresul sectorului în Europa şi la obiectivele europene de poziţionare în avangarda globală a inovaţiei în materie de IA. Existenţa unui număr semnificativ de specialişti va fi un factor important în pregătirea României pentru adoptarea inteligenţei artificiale în întreaga societate şi pentru contribuţia României la stabilirea standardelor europene şi internaţionale în domeniu. Strategia naţională este o expresie a conştientizării potenţialului puternic al tehnologiei de a avea un impact în funcţionarea cotidiană a societăţii şi se constituie în expresia abordării pro-active a autorităţilor publice centrale din România de a gestiona domeniul în direcţia atingerii obiectivelor şi a alinierii la tendinţele internaţionale. România are şansa de a construi noi piloni de susţinere a adoptării tehnologiei, continuând iniţiativele şi performanţele mediului antreprenorial şi ale celui de cercetare-dezvoltare-inovare în sfera inteligenţei artificiale, care au avansat în ultimii ani în absenţa unui cadru de reglementare dedicat şi a unei arhitecturi de susţinere a inovaţiei în inteligenţa artificială. Elaborarea Strategiei naţionale în domeniul inteligenţei artificiale şi implementarea sa conform propunerilor prezentate constituie un salt calitativ valoros în eforturile României de poziţionare pe harta internaţională IA şi de modernizare a societăţii şi economiei. Strategia naţională în domeniul inteligenţei artificiale contribuie la efortul de a consacra România ca centru regional de expertiză şi inovaţie în tehnologie, fiind o cale nerestricţionată de consolidare a potenţialului naţional şi o soluţie pentru tranziţia de succes a României către societatea şi economia bazate pe cunoaştere. (a se vedea imaginea asociată) CAP. 1 Introducere 1.1. Necesitatea elaborării unei strategii în domeniul inteligenţei artificiale "Inteligenţa artificială (IA) se referă la sistemele care manifestă comportamente inteligente prin analizarea mediului lor înconjurător şi care iau măsuri - cu un anumit grad de autonomie - pentru a atinge obiective specifice."6 * 6 COM(2018)237 Pornind de la această definiţie, derivă ideea că IA are capacitatea imediată de a transforma mediul şi modul în care omul interacţionează şi colaborează cu tehnologia. Această interacţiune trebuie văzută în contextul unei îmbunătăţiri semnificative a modului în care oamenii trăiesc şi lucrează. Inteligenţa artificială şi robotica reprezintă în momentul actual tehnologiile reper emergente către care majoritatea naţiunilor îşi focalizează componente mari din resursele umane şi financiare, în vederea exploatării maxime a contextului de oportunităţi oferite de aceste tehnologii. Dezvoltarea rapidă la nivel global a domeniului din ultimii ani este o dovadă a potenţialului său puternic de a genera o nouă revoluţie tehnologică în viitorul apropiat, cu impact şi rezultate semnificative în toate domeniile vieţii, de la educaţie, medicină, agricultură, cultură, antreprenoriat, până la organizarea cotidiană a interacţiunilor sociale. Se poate presupune că IA prezintă oportunităţi de complementare şi suplimentare a inteligenţei umane în direcţii precum: maşini inteligente care operează cu procese cognitive la înalt nivel, cum ar fi gândirea, perceperea, învăţarea, rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor, la care se adaugă colectarea şi agregarea datelor, puterea de analiză şi procesare computerizată, navigarea în mediul înconjurător prin înţelegerea imaginilor, prelucrarea şi înţelegerea limbajului natural (recunoaşterea şi sinteza vorbirii, etc), tehnologia senzorilor, robotică şi altele. În mod evident, toate aceste procese de automatizare conduc la probleme privind etica şi sustenabilitatea tehnologiei, precum şi măsura în care oamenii vor putea controla şi înţelege pe deplin deciziile luate de aceasta, spre a utiliza noile cunoştinţe extrase de IA în toate planurile sociale şi economice. Însă inteligenţa artificială reprezintă în mare parte un set de algoritmi de complexitate ridicată, dezvoltaţi de om şi care pot fi aplicaţi similar în diferite domenii, atât timp cât există disponibile seturi de date sau scenarii de lucru de dimensiuni mari. Algoritmii de învăţare automată au capacitatea de a abstractiza informaţia prezentă în aceste date de intrare, dar în acelaşi timp vor prelua şi toate imperfecţiunile sau erorile prezente în date. De aceea, este extrem de important ca direcţiile în care se dezvoltă noii algoritmi să includă informaţii privind transparenţa şi imparţialitatea deciziilor luate, explicarea acestora, precum şi metode de intervenţie umană directă în procesul de rulare a sistemelor automate. Atât la nivel internaţional, cât şi naţional, IA are potenţialul deosebit de a schimba nivelul de trai şi calitatea vieţii în toate straturile sociale, de a modifica semnificativ modul în care mediul de cercetare şi cel de afaceri dezvoltă şi pun în piaţă soluţii tehnice menite să eficientizeze timpul de lucru şi calitatea produselor realizate. Totodată, prin întrepătrunderea acestor două domenii, pornind de la oportunităţile de automatizare a proceselor repetitive, mecanice, susceptibile de a genera erori şi care nu produc în mod direct valoare adăugată, potenţialul creativ uman îşi va regăsi cu adevărat pilonul de susţinere apt de a permite fiecăruia dintre noi să dezvoltăm soluţii rapide şi eficiente în folosul întregii comunităţi. Reducerea timpilor de tranzit şi posibilitatea comunicărilor în timp real indiferent de localizare au dus la crearea unui context favorabil pentru schimb de idei şi tehnologii, fără precedent în istoria umanităţii. Statele dezvoltate ale lumii investesc deja masiv resurse umane şi financiare în domeniul inteligenţei artificiale, conştientizând capabilităţile inovative ale IA care vor conduce la următoarea revoluţie tehnologică mondială. Se estimează că utilizarea tehnologiilor bazate pe IA să aducă beneficii nediscriminatorii de natură economică, socială, de mediu şi de sănătate publică pentru mai multe segmente ale societăţii, după cum urmează: ● Cetăţenii vor putea beneficia de multe din efectele pozitive ale adoptării aplicaţiilor de IA în societate. Printre exemplele de beneficii care vizează populaţia sunt: (i) asistenţa medicală mai bună; (ii) transporturi mai sigure şi mai prietenoase cu mediul (mobilitate); (iii) servicii publice îmbunătăţite; (iv) condiţii mai bune de muncă. ● Sectorul public poate beneficia de multiple avantaje, precum: (i) îmbunătăţirea serviciilor oferite şi creşterea gradului de satisfacţie a publicului; (ii) dezvoltarea competenţelor digitale ale angajaţilor; (iii) implementarea de soluţii pentru accesul publicului interesat şi al companiilor la baze de date deschise din diferite domenii. ● Mediul academic beneficiază de avantaje precum participarea la proiecte educaţionale sau de cercetare din domeniul IA care conduc la: (i) îmbunătăţirea capacităţii de calcul şi a infrastructurii în general; (ii) dezvoltarea de programe de masterat şi doctorat, care generează noi oportunităţi de cercetare-dezvoltare; (iii) deschiderea spre noi tehnici de experimentare şi testare a aplicaţiilor rezultate din cercetarea efectuată; (iv) interconectarea la centrele europene şi implicit la logistica acestora, precum şi accesul la seturi de date şi cunoştinţe. ● Companiile private pot beneficia de avantaje importante cum sunt următoarele: (i) participarea la proiecte de finanţare naţionale şi europene sau de cooperare în cadrul HUB-urilor inovative; (ii) îmbunătăţirea logisticii în general şi a infrastructurii de calcul în mod special; (iii) accesul la cunoştinţe şi informaţie prin conectarea cu diferite centre de cercetare şi, implicit, parteneriate cu o diversitate de cercetători. Accesul la baze de date pentru cercetare şi testare, precum şi la spaţiile de testare şi experimentare din centrele de inovare digitală. Extinderea în diferite domenii a soluţiilor de IA nu este lipsită de provocări sau de reacţii care pot avea impact negativ asupra dezvoltării domeniului. Provocările pot fi de tip tehnologic (asigurarea mentenanţei pentru utilizarea sistemelor de IA) sau de tip social (nivelul de încredere a cetăţenilor cu privire la aplicaţiile care încorporează IA). În aceeaşi măsură, ne putem confrunta cu reacţii fireşti din partea organizaţiilor, de tipul rezistenţei la schimbare. Atât rezistenţa la schimbare cât şi nivelul scăzut de încredere constituie factori limitativi, cărora le sunt asociate insuficienta pregătire a angajaţilor care să susţină implementarea unor sisteme de IA, precum şi lipsa finanţărilor dedicate unor astfel de proiecte. Pe acelaşi palier putem încadra necesitatea de reglementare a sistemelor de IA, astfel încât aplicabilitatea şi utilizarea acestora să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi să ofere încredere cu privire la aspectele etice (cu referire la potenţialul impact asupra integrităţii, autonomiei, independenţei, legalităţii şi libertăţii persoanei). Aplicaţiile dezvoltate pe baza de IA trebuie să funcţioneze în folosul oamenilor, fără a realiza discriminări şi fără a pune în pericol siguranţa şi drepturile oamenilor, acestea fiind dezideratele dezvoltării de aplicaţii IA demne de încredere ("Trustworthy AI" - TAI).*7 *7 European Commission, Content Directorate-General for Communications Networks, and Technology. 2019. Ethics guidelines for trustworthy AI. Publications Office. Drept urmare, impactul IA este substanţial, în noul context economic, social şi tehnologic, aducând atât beneficii cât şi riscuri de natură să influenţeze calitatea vieţii sau condiţiile de securitate, siguranţă, sănătate şi etică. Gestionarea strategică pro-activă a nevoilor specifice raportate la impactul inteligenţei artificiale creează premisele unei adoptări corespunzătoare a tehnologiei la nivel naţional, asigurând un echilibru în condiţiile de evoluţie socială şi în ecosistemul tehnologic autohton. Aşadar, este din ce în ce mai evident că IA va fi motorul care va sta la baza multor schimbări majore în viitorul apropiat. De aceea, autorităţilor le revine rolul principal în a facilita, direcţiona şi gestiona dezvoltarea IA, astfel încât să se producă efectele pozitive scontate. În aceste condiţii, racordarea la tendinţele mondiale, cercetarea în domeniul IA şi integrarea instrumentelor de IA devin din ce în ce mai importante, conduc la necesitatea transformării digitale şi tehnologice a societăţii prin intermediul IA. În mod vizibil, în ultimii ani România s-a aliniat la evoluţia accelerată a IA atât de la nivel european, cât şi mondial, pornind de la avantajele pe care le are şi, în acelaşi timp, încercând să depăşească anumite deficienţe sistemice sau conjuncturale. Iniţiativele de succes ale mediului antreprenorial şi ale mediului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) din zona inteligenţei artificiale, dar şi mobilizarea resurselor, au fost realizate în absenţa unei strategii şi a unui cadru normativ dedicat domeniului, şi mai ales în lipsa unei viziuni la nivel naţional privind modul în care IA va contribui pe viitor la dezvoltarea României. De aceea, pentru formularea direcţiilor prin care să fie maximizate beneficiile dezvoltării şi integrării IA în societate, dar şi prin care să se atenueze riscurile posibile, s-a considerat că este necesară crearea unei Strategii Naţionale pentru Inteligenţă Artificială (SN-IA), în deplină concordanţă cu tendinţele europene şi globale, dar şi cu contextul naţional, la care să adere mediul guvernamental, mediul academic, mediul de afaceri şi societatea civilă. Este important de precizat că SN-IA este, prin felul în care a fost creată, dar şi prin natura prevederilor sale, o strategie orizontală, trans-sectorială, care îşi propune să direcţioneze şi să faciliteze integrarea IA în toate domeniile de activitate, lăsând la decizia autorităţilor şi actorilor principali din fiecare sector cum să organizeze şi să valorifice pătrunderea IA în fiecare domeniu, conform propriilor direcţii strategice şi politici. Un factor esenţial pentru dezvoltarea domeniului IA în România este reprezentat de capitalul său uman. România are o îndelungată tradiţie în matematică şi ştiinţa calculatoarelor. Această tradiţie a contribuit la procentul ridicat al absolvenţilor din domeniul Tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), relativ la numărul total de absolvenţi, valoare care este printre cele mai mari din UE. În acelaşi timp, numărul de publicaţii ştiinţifice din domeniul ştiinţa calculatoarelor/inteligenţă artificială, indexate în Web of Science în ultimii 5 ani, poziţionează România între primele 10 ţări din UE (a se vedea Capitolul 4). Pe plan economic, potrivit Eurostat, în anul 2020, 6% dintre companiile din România cu cel puţin 10 angajaţi au folosit aplicaţii ale inteligenţei artificiale. Totodată, deşi reprezintă un procent mic din arealul mediului de afaceri, întreprinderile inovatoare generează 29,4% din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor din România, o mare parte din acestea fiind companii de tip start-up. În plus, existenţa surselor de finanţare naţionale şi europene pentru inovare şi transfer tehnologic face posibilă dezvoltarea într-un ritm accelerat a ecosistemului de IA naţional. Din punct de vedere al activităţii de standardizare IA cele mai puternice tendinţe de dezvoltare sunt în domeniile următoare: sistemele 5G, optimizarea reţelelor, IoT, achiziţia şi gestionarea datelor, securitatea şi confidenţialitatea, aplicaţiile de sănătate şi societale. Se intenţionează dezvoltarea de standarde europene şi internaţionale care vizează: terminologia, use case-uri, impactul liniilor directoare în materie de etică ale UE, interoperabilitate, stabilirea indicatorilor de performanţă şi a schemelor de evaluare a conformităţii, evaluarea maturităţii sistemelor. Aceste aspecte, precum şi alţi factori favorizanţi descrişi pe larg în Capitolul 4 relevă faptul că România este pregătită pentru adoptarea pe scară largă a inteligenţei artificiale în majoritatea domeniilor de activitate, că are capacitatea de a contribui semnificativ la avansul domeniului pe plan mondial şi că elaborarea unei strategii naţionale de dezvoltare IA în perioada imediat următoare este un demers de o importanţă deosebită pentru dezvoltarea societăţii româneşti. 1.2. Modul de elaborare şi conţinutul SN-IA România este în prezent la prima iteraţie pentru strategia în domeniul IA, cu toate că acesta constituie de câţiva ani un subiect pe agenda publică, care preocupă toate mediile, de la nivel guvernamental la administraţii publice locale, de la mediul academic la cel de afaceri. Există toate premisele necesare pentru dezvoltarea unui ecosistem de IA în România care să se alinieze la acţiunile celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi să reprezinte un vector de creştere economică. Elaborarea Strategiei naţionale pentru inteligenţa artificială este un obiectiv asumat la nivel guvernamental de către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Autoritatea pentru Digitalizarea României, misiune care derivă şi din atribuţiile specifice pe care le au cele două instituţii. Atribuţiile Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi ale Autorităţii pentru Digitalizarea României Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 371/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul digitalizării, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării exercită ca atribuţie asigurarea coordonării interinstituţionale în procesul de implementare şi operaţionalizare a strategiilor naţionale în domeniul tehnologiei informaţiei, elaborate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, structură cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Totodată, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 89/2020 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Digitalizarea României, cu modificările şi completările ulterioare, ADR "elaborează şi coordonează implementarea Strategiei naţionale pentru inteligenţă artificială, inclusiv prin includerea şi coordonarea cu centrele de inovare digitală aliniate la obiectivele Programului Europa Digitală 2021-2027 al Comisiei Europene." De altfel, Autoritatea pentru Digitalizarea României a constituit un grup de lucru interinstituţional pentru analiza propunerii de Regulament a Comisiei Europene de reglementare a domeniului de inteligenţă artificială (legea inteligenţei artificiale). SN-IA a fost redactată în perioada iulie 2021 - februarie 2023, de către un grup extins de specialişti în tehnologii, cercetare şi inovare, digitalizare, antreprenoriat, administraţie publică, provenind din zone diverse de activitate, de la mediul academic, până la mediul de afaceri, consultanţă şi instituţii publice. Expertiza specialiştilor cooptaţi în echipa de elaborare a Strategiei a fost completată şi ajustată prin parcurgerea unui proces amplu de consultare publică, derulat încă de la începutul redactării documentului strategic. Elaborarea SN-IA a urmărit alinierea României la iniţiativele şi dezideratele promovate de către comunitatea internaţională şi, în special, a celor din interiorul Uniunii Europene (UE). Această aliniere s-a materializat prin adoptarea unor principii generale şi formularea unui set compact de obiective pe termen mediu şi lung, adaptate contextului naţional curent şi susţinute de măsuri clare de acţiune în perioada de implementare a Strategiei. Urmărind obiectivele şi punând în practică măsurile formulate în documentul de faţă, România va putea contribui şi beneficia de dezvoltarea domeniilor de IA şi robotică, utilizând eficient capitalul uman şi resursele financiare şi tehnice disponibile la ora actuală, precum şi pe cele posibil a fi atrase ca urmare a alinierii la evoluţiile şi tendinţele globale. În elaborarea SN-IA au fost luate în considerare recomandări concrete formulate de organizaţiile internaţionale*8, special pentru cazurile în care statele demarează procese de dezvoltare a strategiilor de către responsabilii politicilor în acest domeniu, o parte din cele mai importante fiind: *8 OECD, în cazul de faţă; (i) Realizarea investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea în domeniul IA; (ii) Promovarea unui ecosistem digital pentru IA; (iii) Oferirea unui mediu politic propice pentru IA; (iv) Consolidarea capacităţii umane şi pregătirea pentru tranziţia pe piaţa muncii; (v) Cooperarea internaţională pentru IA de încredere. Aşadar, SN-IA se bazează pe acţiunile concrete propuse la nivelul Uniunii Europene, dar este, de asemenea, ancorat în situaţia actuală şi contextul românesc, atât în ceea ce priveşte IA, cât şi domeniile conexe principale: cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, competitivitatea economiei, educaţia, digitalizarea administraţiei şi a societăţii. Astfel că, în cadrul SN-IA au fost definite 6 obiective generale corelate cu axele prioritare de acţiune urmărite şi în documentele strategice ale UE: 1. Susţinerea educaţiei pentru CDI şi formarea de competenţe specifice IA; 2. Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a infrastructurii şi a seturilor de date; 3. Dezvoltarea sistemului naţional de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în domeniul IA ; 4. Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate; 5. Facilitarea adoptării IA în întreaga societate; 6. Dezvoltarea unui sistem de guvernanţă şi de reglementare a IA SN-IA reprezintă un prim exerciţiu coordonat de la nivelul autorităţilor de a aduce împreună actorii din domeniul IA şi din domenii conexe, dar şi iniţiativele sau politicile sectoriale. În ultimii ani, mediul de afaceri românesc, împreună cu mediul academic, au iniţiat demersuri de conturare a unei strategii naţionale şi de facilitare a unui dialog constructiv şi productiv. De asemenea, autorităţile au realizat importanţa şi oportunitatea dinamicii deosebite a IA şi a beneficiilor utilizării acesteia pe scară largă, au decis elaborarea unei strategii naţionale. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în virtutea rolului şi atribuţiilor pentru care a fost înfiinţată, şi-a asumat rolul de coordonator şi catalizator al iniţiativelor privind crearea unui cadru de adoptare şi de dezvoltare a IA în România. Mai mult decât atât, prin formularea unei viziuni comune, a unor obiective generale şi specifice, care au fost consolidate şi validate prin numeroase demersuri colaborative şi consultative, se doreşte obţinerea unei adeziuni din partea actorilor implicaţi, dar şi a cetăţenilor. Transparentizarea procesului de implementare a Strategiei, succesiunea de iniţiative prin care România se va apropia de statele avansate în dezvoltarea şi integrarea IA, au şi rolul de a creşte gradul de încredere a cetăţenilor în administraţie, dar şi în IA. Transparenţa şi încrederea reprezintă elemente cruciale în adoptarea unor tehnologii emergente precum IA. Strategia va reprezenta instrumentul prin care acţiunile instituţiilor guvernamentale se vor alinia, conecta şi intensifica pentru a produce rezultate. Prin planul de acţiuni şi cadrul de guvernanţă care se vor elabora ulterior, fiecărei instituţii implicate îi vor reveni acţiuni concrete, termene şi resursele necesare. Eforturile de coordonare şi de monitorizare vor reveni unor structuri intersectoriale, care vor avea astfel, în timp real, viziunea de ansamblu asupra situaţiei şi vor putea interveni pentru a corecta sau impulsiona procesul de implementare. Aceste avantaje ale unei implementări concertate şi dinamice pot fi date doar de o strategie solidă şi de un sistem de guvernanţă minuţios planificat şi asumat la nivel politic. SN-IA înglobează nevoile concrete de dezvoltare a României în domeniul IA, aşa cum au fost identificate în procesul de consultare publică, respectând deopotrivă cerinţele legislative europene şi alinierea la macro- direcţiile strategice comunitare privind susţinerea excelenţei şi asigurarea încrederii în tehnologie, ca factori determinanţi în adoptarea acesteia. Procesul de consultare publică desfăşurat la nivel naţional în intervalul iulie 2021 - decembrie 2022,*9 a urmărit identificarea unor direcţii de acţiune prioritare şi a potenţialelor oportunităţi, bariere sau limitări privind utilizarea IA în România. Această consultare a vizat sectoarele academic, de administraţie şi cel de afaceri şi a sondat potenţialul IA din România din perspectiva adoptării, dezvoltării, implementării şi utilizării sale. *9 SN-IA - Raport consultare generativă În plus, pe parcursul anului 2022, ADR şi UTCN au organizat alte patru runde de consultare publică privind obiectivele şi principalele direcţii de acţiune ale primei strategii naţionale de inteligenţă artificială. Dintre aceste runde, două s-au desfăşurat la Cluj-Napoca, iar două la Bucureşti. Prima rundă de consultare (5 aprilie 2022, Cluj-Napoca) a vizat colaborarea dintre mediile public, privat şi academic şi identificarea direcţiilor pentru dezvoltarea şi implementarea soluţiilor IA în societate şi în economia românească. A doua consultare (20 mai 2022, Cluj-Napoca), a fost dedicată mediului de afaceri şi mediului academic şi de cercetare, fiind dezbătute măsurile prevăzute în strategia IA pentru companii şi mediul academic şi de cercetare, precum şi prevederile Regulamentului în domeniul IA (AI Act). A treia sesiune (21 Octombrie 2022, Bucureşti) a fost dedicată autorităţilor publice centrale şi entităţilor publice cu rol în adoptarea şi utilizarea tehnologiilor de IA pentru eficientizarea serviciilor publice, a comunicării cu cetăţenii şi companiile, precum şi pentru valorificarea potenţialului tehnologiilor inovative pentru transformarea digitală a actului guvernamental. A patra sesiune de consultare publică (8 decembrie 2022, Bucureşti) a vizat mediul academic şi de afaceri implicat în activităţi de cercetare şi dezvoltare de soluţii de IA, rundă la care au participat autorităţile centrale cu rol în reglementarea IA*10. Observaţiile şi propunerile colectate în aceste sesiuni au fost incluse în SN-IA. *10 Comunicatele de presă ale ADR legate de aceste runde sunt disponibile la adresa https://www.adr.gov.ro/adr-si-utcn-au-organizat-ultima-runda-de-consultări-pentru-realizarea-cadruluistrategic-privind-utilizarea-inteligenţei-artificiale/ Este important de precizat că grupul de specialişti care a redactat SN-IA şi-a fundamentat contribuţiile pornind de la două studii pregătitoare elaborate în cadrul proiectului, anume "Analiza reglementărilor pentru domeniul inteligenţei artificiale" şi "Analiza abordării europene şi a iniţiativelor din domeniul inteligenţei artificiale la nivel internaţional". În plus, experţii din cadrul proiectului s-au raportat şi la două documente care surprind rezultatele efortului de consultare publică. Raportul consultării generative şi Raportul consultării Delphi. Strategia a fost structurată cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale. Mai precis, SN-IA este dezvoltată pornind de la analiza contextului în raport cu gestionarea strategică a domeniului IA pe plan european şi naţional (Capitolele 3-4), fiind orientat pe identificarea concretă şi corelată a obiectivelor, măsurilor, metodelor şi mijloacelor necesare pentru punerea în aplicare a viziunii strategice (Capitolele 5-6). În final, sunt oferite detalii privind abordarea, responsabilităţile şi implicaţiile privind implementarea SN-IA (Capitolul 7). Pentru a asigura coerenţa intervenţiilor Strategiei cu contextul actual naţional, un accent deosebit a fost plasat pe ancorarea obiectivelor generale şi specifice în situaţia actuală a domeniului IA şi a domeniilor conexe (a se vedea Capitolul 4). Strategia are ca punct de plecare problemele, dificultăţile şi condiţiile nefavorabile, urmărind să valorifice oportunităţile şi să amplifice reuşitele unor insule de excelenţă create până în prezent. De asemenea, documentul a beneficiat şi de existenţa unor documente similare internaţionale dedicate domeniului, construcţia sa ţinând cont de contextul internaţional mai amplu. De asemenea, se face referire şi la alte strategii sectoriale naţionale din România (a se vedea Capitolul 3). În toată această arhitectură, SN-IA trebuie privit ca o strategie trans-sectorială, care guvernează un domeniu ce va fi apoi detaliat şi integrat în toate strategiile sectoriale, devenind un document de referinţă. Perioada de implementare a SN-IA este 2024-2027. Într-o primă etapă, eforturile se vor concentra pe acţiuni prioritare, cu implementare rapidă şi impact maxim, care să vizeze crearea condiţiilor necesare unei bune guvernanţe pentru implementarea Strategiei, precum şi operaţionalizarea mecanismelor de reglementare a domeniului. În continuare, implementarea Strategiei va viza extinderea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Implementarea SN-IA şi adoptarea tehnologică a IA la nivel naţional se vor realiza în baza unui set de responsabilităţi identificate în cadrul sistemului de guvernanţă a IA, cu implicarea extensivă a mediilor academic - administraţie - afaceri. Responsabilitatea coordonării implementării şi monitorizării SN-IA revine unei comisii interministeriale ce va fi creată în acest scop (Comisia Interministerială pentru Coordonarea Implementării SN-IA), cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, în cadrul unui proces care să implice atât organizaţiile cu responsabilităţi în dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor cât şi cele care au atribuţii în aplicarea IA în sectoarele prioritare, toate aceste organizaţii urmând să fie parte a arhitecturii de aplicare a reglementărilor care vizează IA. În funcţie de direcţiile reflectate în planul de acţiune realizat ulterior, sunt definite şi relaţiile inter- organizaţionale şi modalităţile de colaborare. Pe parcursul procesului de implementare a SN-IA, în funcţie de evoluţiile tehnologiilor din domeniul vizat, precum şi de iniţiativele la nivelul CE şi al statelor membre UE, direcţiile de acţiune vor fi revizuite şi actualizate periodic astfel încât să contribuie concret la dinamica dezvoltării ecosistemului de IA. CAP. 2 Viziune şi misiune 2.1. Viziune (a se vedea imaginea asociată) Viziunea SN-IA consideră accelerarea adoptării şi utilizării IA în ritmul impus de avansul tehnologic pentru avantajul şi dezvoltarea României, stabilind IA drept una dintre priorităţile naţionale principale. Încredere. Semnifică încrederea oamenilor, a populaţiei în siguranţa şi fiabilitatea IA. Angajamentul statului român vizează utilizarea responsabilă şi etică a IA, în conformitate cu valorile noastre fundamentale. Promovăm stabilitatea şi ne asigurăm că progresele tehnologice româneşti sunt protejate în mod corespunzător prin contracararea proliferării tehnologice dăunătoare, prin explorare de mecanisme pentru a cultiva încrederea şi pentru a minimiza riscurile asociate cu dezvoltarea, dar şi utilizarea IA. În paralel cu urmărirea avantajelor strategice prin intermediul IA, se vor respecta standardele, valorile şi normele societăţii. Figura 2.1. Viziunea SN-IA (a se vedea imaginea asociată) Excelenţă. Semnifică un imperativ strategic: adaptarea şi excelenţa în exploatarea de tehnologii disruptive. IA, considerată cea mai disruptivă dintre tehnologii, implică concurenţă şi provocări. Consecinţa se regăseşte în determinarea de a ne integra în dezvoltarea globală a IA, tehnologie care este recunoscută, în termeni de "diplomaţie IA", ca fiind progresiv parte a puterii de stat. Creştere economică şi bunăstare socială. IA va transforma peisajul economic al României. Următorul deceniu va necesita efortul întregii societăţi, al guvernului, deoarece creşterea economică şi, implicit, prosperitatea socială vor fi definite de abilitatea României de a înţelege, de a valorifica şi de a se adapta la avansul rapid determinat de tehnologiile emergente, cu precădere de IA. Valorificarea oportunităţilor pe care IA le deschide, începând cu alinierea la obiectivele stabilite de strategia naţională de IA pentru planificarea pe termen imediat următor, va sprijini dezvoltarea economică, bunăstarea socială şi optimizarea guvernării statului, în contextul tranziţiei către o economie bazată pe cunoaştere, IA fiind printre actorii principali. 2.2. Misiune Modelarea evoluţiei naţionale a IA în scopul de a promova avansul economic, bunăstarea socială şi valorile democratice, stabilitatea şi securitatea naţională prin abordări responsabile şi etice, dar şi prin contribuţia la normele şi standardele globale, devine misiunea SN-IA. Concret, SN-IA reprezintă instrumentul prin care se va realiza dezvoltarea unui ecosistem IA evolutiv şi adaptiv, prin crearea condiţiilor favorizante dezvoltării şi adoptării IA. Obiectivele şi planurile statului român sunt expuse în strategia naţională, care joacă un rol esenţial în pregătirea şi intensificarea utilizării IA. Pe plan intern, sunt sprijinite avansul şi dezvoltarea economică, bunăstarea socială şi securitatea naţională. Pe plan extern, se doreşte plasarea statului român drept contributor important al ecosistemului european şi global de IA. 2.3. Principiile care au stat la baza dezvoltării SN- IA Pentru a răspunde preocupării constante ce ţine de folosirea IA cu scopul realizării unei dezvoltări incluzive, durabile şi creării de bunăstare socială, pe tot parcursul elaborării SN-IA s-a ţinut cont de o serie de orientări generale şi deziderate ample, inspirate din abordările UE şi OCDE. În acest sens, lista criteriilor de evaluare care încadrează o aplicaţie de IA ca fiind de încredere (ALTAI), prin care sunt traduse principiile UE privind IA*11), a fost coroborată cu principiile fundamentale şi durabile enunţate de OCDE, care ar trebui să guverneze dezvoltarea şi adoptarea IA în diverse sectoare de activitate şi în întreaga societate*12), pentru a crea un cadru de referinţă la nivelul principiilor şi cerinţelor fundamentale solid şi comprehensiv. *11) În cadrul Comisiei Europene funcţionează Grupul de experţi la nivel înalt pentru inteligenta artificiala (AI HLEG). Acesta a analizat implicaţiile etice şi de încredere ale IA în urma unui proces pilot la care au participat peste 350 de părţi interesate. Rezultatul a fost cuantificat printr-o lista prototip (ALTAI) a criteriilor de evaluare care încadrează o aplicaţie de IA ca fiind de încredere. Revizuita în format final în iulie 2020, lista devine instrument de autoevaluare în folosul dezvoltatorilor şi al implementatorilor de IA de încredere; *12) OECD AI Principles Overview, adoptate în 2019, aceste principii promovează utilizarea IA inovatoare şi de încredere cu respectarea drepturilor omului şi a valorilor democratice. Disponibile la https://oecd.ai/en/ai-principles; Aşadar, în abordarea promovată de SN-IA, inteligenţa artificială trebuie să îndeplinească şapte cerinţe cheie, sintetizate după cum urmează: (i) supraveghere de către agent uman; (ii) robusteţe tehnică şi siguranţă; (iii) confidenţialitatea şi guvernarea datelor; (iv) transparenţă; (v) diversitate, nediscriminare şi corectitudine; (vi) bunăstarea mediului şi a societăţii;(vii) responsabilitate şi (viii) respectarea drepturilor omului. Complementar acestor orientări generale, au fost avute în vedere şi o serie de principii care stau la baza dezvoltării tehnologiilor bazate pe IA şi a adoptării acestor soluţii în societate, precum: 1. Respectarea drepturilor omului şi a valorilor democratice. Actorii din domeniul IA trebuie să respecte statul de drept, drepturile omului şi valorile democratice pe tot parcursul ciclului de viaţă al sistemului de IA. Sunt incluse: libertatea, demnitatea, autonomia, confidenţialitatea şi protecţia datelor şi a vieţii private, nediscriminarea şi egalitatea, diversitatea, corectitudinea, justiţia socială şi drepturile muncii recunoscute la nivel internaţional. 2. IA centrată pe om, incluzivă, nediscriminatorie şi imparţială. Principiul transmite ideea de aplicare a IA sub controlul inteligenţei şi acţiunii umane drept actor final în luarea deciziei. De asemenea, trebuie asigurată asumarea responsabilităţii asupra IA, astfel încât să fie respectate drepturile fundamentale şi sociale, inclusiv dreptul de a nu fi discriminat prin intermediul algoritmilor aplicaţi. 3. Diversitate, egalitate de şanse şi de gen. Sistemele IA trebuie să fie centrate pe utilizator şi concepute într-o manieră care să permită oricărei persoane să folosească produse sau servicii de IA, indiferent de vârstă, sex, abilităţi sau caracteristici. 4. Transparenţă şi încredere. Principiul referă faptul că atât datele cât şi procesele de prelucrare a acestora sunt cunoscute suficient astfel încât sursa acestora să poată fi urmărită şi, de asemenea, să poată determina încredere în sisteme şi aplicaţii. Este menţionată necesitatea de a explica atât procesele tehnice, cât şi raţionamentul care stă în spatele deciziilor sau predicţiilor pe care le face sistemul de IA. Încrederea cetăţenilor este indisolubil legată de dreptul de a înţelege algoritmii şi de posibilitatea de a contesta orice decizie care le afectează viaţa. 5. Robusteţe, securitate şi siguranţă. Este exprimată capacitatea de rezilienţă şi răspuns a sistemelor în situaţii de risc sau ameninţări. Principiul acoperă defectele de proiectare sau tehnice, întreruperi, utilizare necorespunzătoare sau rău intenţionată, precum şi atacuri, eliminarea efectelor adverse, critice sau dăunătoare (de exemplu, pentru siguranţa umană sau a societăţii) în cazul unor atacuri cibernetice. 6. Responsabilitate. Principiul necesită instituirea de mecanisme care să asigure răspunderea pentru dezvoltarea, implementarea şi/sau utilizarea sistemelor cu IA. 7. Parteneriat. România se aliniază ca partener şi contributor activ la nivel european şi global, prin dezvoltarea de proiecte originale şi parteneriate internaţionale în beneficiul regional, european şi global. CAP. 3 Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente 3.1. Identificarea priorităţilor, politicilor şi strategiilor europene, euroatlantice şi internaţionale în vigoare IA a devenit un domeniu de importanţă strategică, cu potenţialul de a fi un factor cheie al dezvoltării economice. IA are, de asemenea, o gamă largă de potenţiale implicaţii sociale. Începând cu 2016, dar mai ales după 2017, se poate observa la nivel global o intensificare a acţiunilor, măsurilor, a paşilor concreţi, atât pe palierul strategic cât şi pe cel mai concret, aplicat: elaborarea de strategii naţionale*13), planuri de investiţii, dezvoltarea de politici publice, abordarea tot mai sistematică a aspectelor de încredere, etică, reglementare, înţelegerea importanţei sistemelor de colaborare şi parteneriat, stabilirea de standarde europene şi internaţionale de securitate a datelor şi diminuare a riscurilor, precum şi dezvoltările în materie. *13) Politicile naţionale ale statelor membre pot fi consultate pe site-ul AI Watch Statele membre ale Uniunii Europene au urmat îndeaproape direcţiile strategice lansate de Comisia Europeană, iar în perioada 2017-2022, comunităţi de cercetare-dezvoltare, ministere şi agenţii de resort din statele membre UE au elaborat şi publicat 23 de strategii naţionale în domeniul IA*14), unele dintre aceste documente aflându-se deja la a doua iteraţie. Alte strategii naţionale sunt în proces de elaborare. Printre acestea, se numără şi strategia de inteligenţă artificială a României, care face obiectul prezentului document. Toate aceste demersuri, pe lângă evoluţia generală a fenomenului IA, sunt monitorizate prin intermediul AI Watch*15), creat de Comisia Europeană în 2018. *14) AI Watch - Naţional strategies on Artificial Intelligence: A European perspective, 2022 *15) AI Watch este o iniţiativă a Comisiei Europene (CE) dezvoltată în comun de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al CE şi de Direcţia Generala pentru Reţele de Comunicaţii, Conţinut şi Tehnologie (DG CONNECT). AI Watch monitorizează capacitatea industriala, tehnologica şi de cercetare, iniţiativele politice din statele membre, adoptarea şi evoluţiile tehnice ale inteligenţei artificiale şi impactul acesteia asupra economiei, societăţii şi serviciilor publice. Oferă o serie de analize necesare pentru a monitoriza şi a facilita punerea în aplicare a Strategiei europene pentru IA. Contextul mai amplu care a fost avut în vedere pentru ancorarea SN IA este definit de o serie de priorităţi strategice, politici şi reglementări, desprinse din documente de diferite tipuri elaborate la nivelul Comisiei Europene şi al unor organisme internaţionale precum NATO şi OCDE, strict legate de documentul IA, aşa cum sunt enumerate şi descrise pe scurt în sub-capitolul de faţă. Totodată, complementar cu cele menţionate mai sus, în linie cu preocuparea constantă de raportare la un context cât mai cuprinzător, obiectivele SN-IA s-au coagulat şi în raport cu o serie de alte documente programatice şi de reglementare care se întrepătrund cu iniţiativele din domeniul IA, cum ar fi: datele deschise, identitatea digitală, competenţele digitale, securitatea cibernetică, guvernanţa datelor etc. Priorităţi din domeniul IA 1. Strategia UE privind IA Ca parte a preocupărilor sale privind piaţa unică digitală şi dezvoltarea domeniului inteligenţei artificiale, Comisia Europeană a prezentat în iunie 2018 Strategia UE privind IA. Strategia susţine că "dincolo de a ne uşura viaţa, inteligenţa artificială ne ajută să rezolvăm unele dintre cele mai mari provocări ale lumii: de la tratarea bolilor cronice sau reducerea ratei mortalităţii în accidente de circulaţie până la combaterea schimbărilor climatice sau anticiparea ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice". În aceste condiţii, direcţiile majore de acţiune în domeniul IA pe care le propune sunt: 1. Sporirea capacităţii tehnologice şi industriale a UE şi a adoptării IA în întreaga economie; 2. Pregătirea pentru schimbări socioeconomice; 3. Asigurarea unui cadru etic şi legal adecvat; 4. Unirea forţelor statelor membre. Strategia scoate în evidenţă necesitatea unei abordări coordonate la nivelul UE pentru a beneficia la maximum de oportunităţile oferite de IA. Sectoarele identificate ca prioritare pentru adoptarea IA sunt cele în care UE are o poziţie de vârf la nivel mondial: transporturile, asistenţa medicală şi industria prelucrătoare. În 2018, 24 state membre şi Norvegia au plasat IA printre priorităţile la nivelul UE, ceea ce face ca IA să se bucure de un sprijin politic puternic. Pentru pregătirea societăţii în contextul digitalizării şi al omniprezenţei inteligenţei artificiale, CE identifică modernizarea educaţiei la toate nivelurile ca prioritate pentru statele membre. Reglementarea IA reprezintă deci, una din cele patru dimensiuni în strategia UE pentru dezvoltarea IA. Obiectivele vizate de UE prin cadrul de reglementare pentru IA sunt: (1) Asigurarea faptului că sistemele de IA introduse pe piaţa Uniunii şi utilizate sunt sigure şi respectă legislaţia existentă privind drepturile fundamentale şi valorile Uniunii; (2) Asigurarea securităţii juridice pentru a facilita investiţiile şi inovarea în domeniul IA; (3) Consolidarea guvernanţei şi asigurarea efectivă a respectării legislaţiei existente privind drepturile fundamentale şi a cerinţelor de siguranţă aplicabile sistemelor de IA; (4) Facilitarea dezvoltării unei pieţe unice pentru sisteme de IA legale, sigure şi de încredere, precum şi prevenirea fragmentării pieţei. Propunerea de regulament urmăreşte mai multe dimensiuni, printre care şi asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii, a siguranţei şi a drepturilor fundamentale, precum şi asigurarea liberei circulaţii transfrontaliere a bunurilor şi serviciilor bazate pe IA. Cadrul de reglementare propus urmăreşte ca sistemele de IA utilizate pe teritoriul UE să fie sigure, transparente, etice, imparţiale şi să fie sub control uman. Omul este plasat în centru, sistemele IA fiind unelte/instrumente care sprijină activitatea agenţilor umani. Accentul puternic pus pe etică în Strategia UE privind IA ar trebui privit în contextul unei strategii globale care vizează protejarea cetăţenilor şi a societăţii împotriva abuzurilor tehnologiei digitale, dar şi ca parte a unei strategii orientate spre competitivitate, care vizează ridicarea standardelor de acces la piaţa unică. Astfel, unul dintre paşii specifici din strategia Uniunii Europene a fost crearea unui grup independent de experţi la nivel înalt privind IA (AI HLEG), însoţit de lansarea unei alianţe pentru IA, care a atras rapid câteva sute de participanţi. AI HLEG a fost însărcinat cu definirea orientărilor în materie de etică, precum şi cu formularea "recomandărilor de politică şi de investiţii". Pe baza recomandărilor AI HLEG, Comisia Europeană a prezentat orientări etice pentru o IA de încredere, care deschid acum calea către un cadru de politică cuprinzător, bazat pe riscuri*16). De asemenea, documente elaborate la nivel naţional, cum ar fi lucrarea "Etica inteligenţei artificiale. Cât de inteligent putem utiliza IA?*17)", elaborată sub coordonarea Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO conţine puncte de vedere ale unor specialişti români legate de principiile aplicării IA şi interferenţele de ordin etic. *16) A Renda. "Europe: toward a policy framework for trustworthy AI". In: The Oxford Handbook of Ethics of AI (2020), pages 649-666 *17) https://www.cnr-unesco.ro/uploads/media/f951 etica ai.pdf.pdf 2. Planul coordonat privind IA Ulterior publicării Strategiei UE privind IA, în decembrie 2018, Comisia Europeană a publicat Planul coordonat privind inteligenţa artificială. Acest plan coordonat a fost revizuit în aprilie 2021*18) şi prezintă un set concret de acţiuni comune pentru Comisia Europeană şi statele membre cu privire la modul de creare a poziţiei de lider mondial a UE în ceea ce priveşte inteligenţa artificială. Acţiunile cheie propuse reflectă viziunea potrivit căreia pentru a reuşi în atingerea acestui obiectiv, Comisia Europeană împreună cu Statele Membre şi actorii privaţi trebuie: *18) Planul coordonat privind inteligenta artificiala – să accelereze investiţiile în tehnologiile IA pentru a stimula redresarea economică şi socială, posibilitate oferită de adoptarea de soluţii digitale "noi"; – să acţioneze cu fermitate pentru punerea în aplicare pe deplin şi în timp util a strategiilor şi programelor IA, pentru a se asigura că UE beneficiază pe deplin de avantajele adoptării în primă fază a IA; – să alinieze politica în domeniul IA pentru a elimina fragmentarea şi a aborda provocările globale. Planul coordonat revizuit din aprilie 2021 prezintă o serie de propuneri de politici şi investiţiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziţia de lider a Uniunii Europene în dezvoltarea IA centrată pe om, durabilă, sigură, favorabilă incluziunii şi de încredere. Prin acest demers de revizuire a Planului, Comisia Europeană a propus noi norme şi acţiuni menite să transforme Europa într-un centru global pentru IA de excelenţă şi încredere şi să conducă eforturile globale de a stabili standarde*19) în acest domeniu. Planul coordonat revizuit a apărut ca urmare a schimbărilor majore petrecute de la prima publicare din 2018, între care putem menţiona: (i) pandemia Covid-19, (ii) Green Deal, (iii) Fondul de Redresare şi Rezilienţă (împreună cu Digital Europe Program şi Horizon Europe), dezvoltările tehnologice (noi componente şi concepte computaţionale, infrastructuri de date şi aplicaţii), (iv) lecţiile învăţate în cei doi ani de implementare a planului iniţial. Planul coordonat cu statele membre, împreună cu AI Act vor garanta siguranţa şi drepturile fundamentale ale persoanelor şi organizaţiilor, consolidând în acelaşi timp adoptarea IA, investiţiile şi inovarea în întreaga UE. *19) Conform Legii nr 163/2015 privind standardizarea naţională, ASRO reprezintă România în standardizarea europeana şi internaţională. Strategia europeană privind IA şi Planul coordonat clarifică faptul că încrederea este o condiţie prealabilă pentru a asigura o abordare centrată pe om a IA: IA nu este un scop în sine, ci un instrument care trebuie să servească oamenii cu scopul de a le creşte bunăstarea. Valorile pe care se bazează societăţile noastre trebuie să fie pe deplin integrate în modul în care se dezvoltă şi utilizează IA. Astfel, teza din Cartea albă ilustrează spiritul şi litera documentelor programatice ale UE, acţiunile propuse de UE şi modul în care statele membre ar trebui să se raporteze la această evoluţie tehnologică şi să acţioneze: "Este necesară o abordare europeană comună a domeniului IA pentru a atinge o masă critică suficientă şi pentru a evita fragmentarea pieţei unice. Introducerea iniţiativelor naţionale riscă să pună în pericol certitudinea (securitatea) juridică, să slăbească încrederea cetăţenilor şi să îngreuneze apariţia unei industrii europene dinamice"*20). *20) European Commission, White paper On Artificial Intelligence - A European approach to excellence and trust. COM(2020) 65 final, 19.02.2020 (page 2); 3. Cartea albă privind IA La 19 februarie 2020, Comisia a publicat "Cartea albă privind Inteligenţa Artificială - O abordare europeană a excelenţei şi a încrederii", care cuprinde: - măsuri care vor eficientiza cercetarea, vor încuraja colaborarea dintre statele membre şi vor spori investiţiile în dezvoltarea şi implementarea IA; – opţiuni de politici pentru un viitor cadru de reglementare al UE care să determine tipurile de cerinţe legale care se vor aplica actorilor relevanţi, cu un accent special pe aplicaţiile considerate cu risc ridicat. Cartea albă stabileşte de asemenea opţiunile de politică privind modul de realizare a dublului obiectiv de promovare a adoptării IA şi de abordare a riscurilor asociate anumitor utilizări ale acestei tehnologii. Prin Cartea albă privind IA, Comisia se angajează să permită progresul ştiinţific, să menţină poziţia de lider tehnologic a UE şi să se asigure că noile tehnologii sunt în serviciul tuturor europenilor, al îmbunătăţirii vieţii lor, respectând în acelaşi timp drepturile lor fundamentale. Pornind de la premisa că creşterea economică durabilă a Europei şi bunăstarea societăţii se bazează din ce în ce mai mult pe valoarea creată de date, Strategia europeană pentru date (a se vedea detaliile de mai jos), care însoţeşte aceasta Carte albă, urmăreşte să permită Europei să devină cea mai atractivă, sigură şi dinamică economie agilă din lume în ceea ce priveşte datele. 4. Propunere de regulament de stabilire a unor norme armonizate privind IA Comisia Europeană a propus primul cadru juridic privind IA, care abordează riscurile IA şi poziţionează Europa ca lider la nivel global, prin publicarea, în aprilie 2021, a Regulamentului privind Inteligenţa Artificială (Artificial Intelligence Act - AI Act). Propunerea face parte dintr-un pachet mai larg de IA din 2021, care include şi Planul coordonat actualizat privind IA. Împreună, cadrul de reglementare şi Planul coordonat vor garanta siguranţa şi drepturile fundamentale ale oamenilor şi întreprinderilor atunci când vine vorba de IA şi vor consolida adoptarea, investiţiile şi inovarea în IA în întreaga UE. Regulamentul privind IA are ca scop minimizarea riscurilor specifice prezentate de sistemele IA printr-un set de norme complementare, proporţionale şi flexibile, care vin în completarea reglementărilor UE şi naţionale şi care momentan nu acoperă domeniul IA. Pentru reglementarea inteligenţei artificiale, Comisia Europeană propune o abordare bazată pe risc*21). Se face distincţia între patru niveluri de risc: "risc inacceptabil", "risc ridicat", "risc limitat", respectiv "risc minim"*22). AI Act introduce patru categorii de practici interzise*23) (art. 5): (1) Utilizarea tehnicilor subliminale (art. 5 alin. 1 lit. a): "fără ca persoanele să fie conştiente de acest lucru, pentru a denatura în mod semnificativ comportamentul unei persoane într-un mod care aduce sau poate aduce prejudicii fizice sau psihologice persoanei respective sau altei persoane"; (2) Exploatarea vulnerabilităţilor unui anumit grup de persoane (art. 5 alin. 1 lit b) "din cauza vârstei, a unui handicap fizic sau mental, pentru a denatura în mod semnificativ comportamentul unei persoane care aparţine grupului respectiv într-un mod care aduce sau poate aduce prejudicii fizice sau psihologice persoanei respective sau altei persoane";*24) *25) (3) Evaluarea comportamentului social de către autorităţile publice (art. 5 alin. 1 lit. c): "evaluarea sau clasificarea credibilităţii persoanelor fizice într-o anumită perioadă de timp, pe baza comportamentului lor social sau a caracteristicilor personale sau de personalitate cunoscute sau preconizate, cu un punctaj privind comportamentul social";*26) (4) Utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanţă "în timp real" în spaţii accesibile publicului în scopul asigurării respectării legii (art. 5 alin. 1 lit. d).*27) *21) Un rezumat al propunerii UE pentru reglementarea IA poate fi consultat la European Commission, The EU's Artificial Intelligence Act - Understand the EU Regulations and which actions to take. Technical report, 2021. *22) Fiind un regulament, se aplica doctrina efectului direct prin care se pot invoca în mod direct normele europene în faţa instanţelor naţionale sau europene (cf. Art. 288 din Tratatul privind funcţionarea UE). *23) Pentru a avea efect preventiv, amenzile sunt semnificative: până la 30 milioane sau 6% din cifra de afaceri anuala. Conform propunerii de regulament, nerespectarea interdicţiei privind practicile în domeniul inteligenţei artificiale menţionate la articolul 5 şi lipsa conformităţii sistemului de IA cu cerinţele prevăzute la articolul 10, sunt încălcări ce fac obiectul unor amenzi administrative de până la 30.000.000 EUR sau, în cazul în care autorul infracţiunii este o întreprindere, de până la 6% din cifra sa de afaceri mondiala totala anuala pentru exerciţiul financiar precedent, luându- se în considerare valoarea cea mai mare. (statele membre pot decide dacă şi în ce măsură aplica aceste amenzi). *24) O parte din aplicaţiile IA interzise pot intra şi sub incidenţa Directivei 29 din 2005 UCPD cu privire la practicile comerciale incorecte. Această directivă este limitată însă la relaţiile economice. În caz de conflict între UCPD şi AI Act, conform principiului lex specialis, AI Act va fi utilizat. *25) Aplicaţiile de tip manipulare prin tehnici subliminale şi cele care exploatează vulnerabilităţi ale unor categoriilor vulnerabile specifice pot intra şi sub incidenţa DS Act (Digital Services Act) dacă sunt furnizate sau utilizate de către platformele online. DSA prevede obligaţii de gestiune a riscului pentru ca platformele online să respecte constrângerile impuse de reglementările de siguranţă şi protecţie a consumatorului. De exemplu, obligaţiile de transparenţă pentru reclame ţintite pot elimina riscul de manipulare prin tehnici subliminale. *26) Sistemele de IA care evaluează comportamentul social pot intra şi sub incidenta Legii nondiscriminării, dar care se aplica doar pentru discriminare pe baza unei liste explicite de caracteristici (de exemplu, gen, rasa, religie) şi doar pentru protecţie sociala sau servicii publice. AI Act vizează orice tratament nefavorabil şi nu necesita demonstrarea ca un tratament mai favorabil a fost aplicat membrilor unui grup conform Kilian Gross. AI Act proposal: Prohibited practices in Art. 5. Technical report. General Secretariat of the Council, DG CNECT, Sept. 2021. *27) GDPR interzice în principiu utilizarea sistemelor de identificare biometrică, dar nu vizează direct aplicarea legii, aceasta fiind acoperită de Directiva 'Law Enforcement (LED). Articolul 10 din LED permite sisteme de identificare biometrică sub condiţia autorizării de către statele membre. În raport cu LED, pentru aplicaţiile menţionate explicit în AI Act se aplica doctrina lex specialis. Statele membre vor stabili reguli de autorizare în cazurile speciale. AI Act introduce o listă de opt domenii de sisteme de IA*28) care sunt încadrate în categoria celor de risc ridicat: (1) identificarea biometrică şi clasificarea persoanelor fizice; (2) gestionarea şi exploatarea infrastructurilor critice; (3) educaţie şi formare profesională; (4) ocuparea forţei de muncă, gestionarea lucrătorilor şi accesul la activităţi independente; (5) accesul la servicii esenţiale private şi la serviciile şi beneficiile publice, precum şi posibilitatea de a beneficia de acestea; (6) aplicarea legii; (7) gestionarea migraţiei, a azilului şi a controlului la frontiere; (8) administrarea justiţiei şi procesele democratice*29). AI Act reprezintă lex specialis faţă de GDPR*30). *28) Conform art. 7 din AI Act aceasta lista reprezintă pragul standard minim, putând fi extinsă şi altor sisteme. *29) Armonizarea reglementarilor pentru aplicaţiile de IA cu risc ridicat este acoperită de doua abordări (1) Noul Cadru Legislativ (New Legislative Framework) care introduce cerinţe de nivel înalt operaţionalizate prin standardizare (2) cadre de reglementare în care autorităţile publice au un rol mai puternic în aprobarea intrării pe piaţă a unui produs. *30) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), JOUE L 119, 04.05.2016, p. 1-88, varianta consolidată. În funcţie de categoria de risc a unei aplicaţii bazate pe Inteligenţa Artificială, AI Act impune cerinţe legate de: gestiunea riscurilor, guvernanţa datelor, documentaţie tehnică, supravegherea agentului uman, monitorizare post-market, evaluarea conformităţii, existenţa şi gestiunea logurilor, gestiunea calităţii, transparenţă, acurateţe, robusteţe sau necesitatea indicării interacţiunii cu un sistem bazat pe IA. AI Act se află la intersecţia dintre, pe de o parte, drepturile omului, principiile eticii, cadre naţionale şi internaţionale, iar pe de altă parte libertatea de inovare*31). Unul din obiective este facilitarea dezvoltării unei pieţe unice pentru IA la nivelul UE prin prevenirea fragmentării rezultate în cazul existenţei unor cadre legislative în materie de IA diferite la nivelul fiecărui stat membru. AI Act face parte dintr-un ecosistem pentru IA în EU în care suportul pentru inovare este asigurat prin instrumente precum: (i) spaţiile de date comune europene; (ii) facilităţile de testare şi experimentare (TEFs); (iii) hub-urile europene de inovare digitală (EDIH); (iv) facilitarea evaluărilor de conformitate ale sistemelor IA cu risc ridicat şi existenţa unor standarde armonizate în acest sens; (v) utilizarea spaţiilor de testare în materie de reglementare (regulatory sandboxes). *31) În 22.12.2021 AI Act a primit Avizul Comitetul Economic şi Social European (CESE). Printre altele, CESE recomanda clarificarea interdicţiilor privind "tehnicile subliminale" şi "exploatarea vulnerabilităţilor", astfel încât să reflecte interzicerea manipulărilor dăunătoare, recomandând totodată şi adăugarea "prejudiciilor aduse drepturilor fundamentale, democraţiei şi statului de drept", cu titlu de condiţii pentru aceste interdicţii" (pct. 1.5 din Aviz). 5. Strategia NATO pentru IA În octombrie 2021, miniştrii apărării din NATO au publicat prima Strategie NATO pentru IA, cu accent pe maniera în care IA poate fi aplicată în domeniul apărării şi securităţii într-un mod protectiv şi etic. Considerată unul dintre cele şapte domenii tehnologice prioritizate de către aliaţi pentru relevanţa lor în apărare şi securitate (tehnologii cuantice, date şi calcul, autonomie, biotehnologie şi îmbunătăţiri ale performanţelor fiinţei umane, tehnologii hipersonice şi spaţiu), IA este cea mai răspândită, fiind combinată cu alte tehnologii precum big data, sistemele autonome sau biotehnologia. Pe aceeaşi linie, miniştrii apărării NATO au aprobat şi prima politică a NATO privind exploatarea datelor. NATO consideră că IA oferă o oportunitate fără precedent pentru consolidarea avantajului tehnologic, dar va escalada, de asemenea, viteza ameninţărilor cu care ne confruntăm. IA afectează întreg spectrul de activităţi întreprinse de Alianţă privind cele trei sarcini principale ale sale: apărare colectivă, management al crizelor şi securitate cooperativă. Scopul Strategiei NATO pentru IA vizează: (1) încurajarea dezvoltării şi utilizării IA într-o manieră responsabilă în scopuri de apărare şi securitate a aliaţilor; (2) accelerarea şi integrarea adoptării IA în dezvoltarea şi furnizarea capacităţilor, îmbunătăţind interoperabilitatea în cadrul Alianţei (sunt incluse propuneri pentru cazuri de utilizare a IA, noi structuri şi programe); (3) protejarea şi monitorizarea tehnologiilor de IA şi inovarea din considerente ale politicii de securitate; (4) identificarea şi protejarea împotriva ameninţărilor din utilizarea rău intenţionată a IA (pentru actori statali şi nestatali). Strategia este guvernată de cele şase principii de utilizare responsabilă a tehnologiei bazate pe IA în domeniul securităţii şi apărării; utilizare în acord cu normele de drept naţional şi internaţional, utilizare responsabilă, transparenţă şi verificare, fiabilitate, guvernabilitate, minimizarea prejudecăţilor în dezvoltarea şi folosirea aplicaţiilor bazate pe AI Un aspect important este recunoaşterea rolului principal al sectorului privat civil şi al mediului academic în dezvoltarea IA. Din această perspectivă, strategia NATO este susţinută de: cooperarea semnificativă între NATO, sectorul privat şi mediul academic; o forţă muncă competentă, urmare a unei politici de dezvoltare a talentului tehnic şi IA; o infrastructură de date robustă, relevantă şi sigură; apărare cibernetică. În cadrul Acceleratorului NATO pentru Inovaţii în domeniul Apărării (DIANA), centrele naţionale de testare a tehnologiilor IA sprijină obiectivele NATO în domeniul IA. Pe timpul implementării Strategiei naţionale în domeniul IA se va avea în vedere alinierea acţiunilor şi eforturilor la nivelul României cu cele adoptate şi asumate în cadrul aliat. 6. Cooperarea cu OCDE pentru IA În procesul de aderare la OCDE, România este obligată să se alinieze standardelor Organizaţiei, inclusiv în domeniul inteligenţei artificiale. În acest sens, relaţia României cu OCDE în domeniul inteligenţei artificiale se desfăşoară în cadrul Comitetului pentru politica privind economia digitală (Committee on Digital Economy Policy - CDEP). Reglementarea domeniului inteligenţei artificiale de către OCDE este realizată prin Recomandarea Consiliului privind inteligenţa artificială (Recommendation of the Council on Artificial Intelligence - OECD/LEGAL/0449). Aceasta reprezintă primul standard interguvernamental privind inteligenţa artificială, fiind adoptată de către Consiliul OCDE la nivel ministerial la 22 mai 2019, la propunerea Comitetului pentru politica privind economia digitală (CDEP). Prin acest standard, se urmăreşte stimularea inovării şi a încrederii în inteligenţa artificială prin promovarea gestionării responsabile a inteligenţei artificiale demne de încredere, asigurând în acelaşi timp respectarea drepturilor omului şi a valorilor democratice. Recomandarea, adoptată şi de către liderii G20, în iunie 2019, a fost revizuită de Consiliul OCDE la 8 noiembrie 2023 pentru a actualiza definiţia sa de "sistem de inteligenţa artificială", pentru a se asigura că recomandarea continuă să răspundă provocărilor actuale din punct de vedere tehnic şi să reflecte evoluţiile tehnologice, inclusiv în ceea ce priveşte inteligenţa artificială generativă. Priorităţi din domenii complementare IA 1. Strategia europeană privind datele Comunicarea Comisiei Europene privind datele, din 2020 (European Strategy for Data), abordează strategia europeană privind datele, propunând măsuri şi mijloace de finanţare pentru realizarea viziunii în ceea ce priveşte o piaţă unică pentru date. UE poate deveni un model de societate căreia datele îi conferă mijloacele necesare pentru a lua decizii mai bune în întreprinderi şi în sectorul public. Pentru a realiza acest obiectiv ambiţios, UE se poate baza pe cadrul juridic în ceea ce priveşte protecţia datelor, drepturile fundamentale, siguranţa şi securitatea cibernetică, precum şi pe piaţa internă care cuprinde întreprinderi competitive de toate dimensiunile şi o bază industrială diversificată. Dacă UE doreşte să dobândească un rol de lider în economia bazată pe date, trebuie să abordeze în mod concertat aspecte care variază de la conectivitate la prelucrarea şi stocarea datelor, puterea de procesare şi securitatea cibernetică. În plus, va trebui să îşi îmbunătăţească structurile de guvernanţă pentru gestionarea datelor şi să îşi sporească rezervele comune de date calitative care sunt disponibile pentru utilizare şi reutilizare. UE urmăreşte să valorifice beneficiile unei mai bune utilizări a datelor, printre care creşterea productivităţii şi pieţe mai competitive, dar şi îmbunătăţirea sănătăţii şi a bunăstării, a protecţiei mediului, a guvernanţei transparente şi a eficacităţii serviciilor publice. Măsurile prevăzute în acest document contribuie la o abordare cuprinzătoare a economiei bazate pe date, care vizează sporirea utilizării şi a cererii de date şi de produse şi servicii bazate pe date în întreaga piaţă unică. Strategia privind datele construieşte pe rezultatele unor măsuri care au fost luate deja începând cu 2014. Prin Regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD), UE a creat un cadru solid pentru încrederea digitală. Viitoarea revizuire a RGPD poate furniza elemente utile suplimentare în acest sens. Alte iniţiative care au favorizat dezvoltarea economiei bazate pe date sunt: i) Regulamentul privind libera circulaţie a datelor fără caracter personal; ii) Regulamentul privind securitatea cibernetică; iii) Directiva privind datele deschise. Comisia s-a angajat, de asemenea, în diplomaţia digitală, certificând faptul că 13 ţări oferă un nivel adecvat de protecţie a datelor cu caracter personal. Acţiunile Strategiei sunt organizate în 4 piloni: 1. un cadru de guvernanţă trans-sectorial pentru accesul la date şi utilizarea acestora; 2. catalizatori: investiţii în date şi consolidarea capacităţilor şi infrastructurilor Europei pentru găzduirea, prelucrarea şi utilizarea datelor, interoperabilitate; 3. competenţe: responsabilizarea persoanelor, investirea în competenţe şi în IMM-uri; 4. spaţii europene comune ale datelor în sectoarele strategice şi domeniile de interes public. De asemenea, strategia europeană privind datele va permite UE să devină cea mai atractivă, cea mai sigură şi cea mai dinamică economie bazată pe date din lume, ajutând astfel Europa ca prin intermediul datelor, să îşi îmbunătăţească deciziile şi să ofere o viaţă mai bună tuturor cetăţenilor săi. Comunicarea enumeră o serie de măsuri de politică şi de investiţii necesare pentru atingerea acestui obiectiv. Miza este foarte mare, deoarece viitorul tehnologic al UE depinde de capacitatea sa de a valorifica punctele sale forte şi oportunităţile oferite de creşterea continuă a producţiei şi a utilizării datelor. O modalitate europeană de prelucrare a datelor va asigura faptul că mai multe date vor fi disponibile pentru a răspunde provocărilor societale şi pentru a fi utilizate în economie, fiind respectate şi promovate în acelaşi timp valorile noastre europene. 2. Directiva privind datele deschise şi reutilizarea datelor în sectorul public Directiva privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public oferă un cadru juridic comun pentru o piaţă europeană a datelor deţinute de guvern (informaţii din sectorul public). Acesta se articulează în jurul a doi piloni principali ai pieţei interne: transparenţă şi concurenţă loială. 3. Cadrul de identitate digitală europeană Cadrul de identitate digitală europeană (E-identity bill) vizează furnizarea de portofele digitale persoanelor şi întreprinderilor care îşi vor putea conecta identităţile digitale naţionale cu dovada altor atribute personale (de exemplu, permis de conducere, diplome, cont bancar). Aceste portofele pot fi furnizate de autorităţi publice sau de entităţi private, cu condiţia să fie recunoscute de un stat membru. Noile portofele europene de identitate digitală vor permite cetăţenilor din UE să acceseze servicii online fără a fi nevoiţi să folosească metode private de identificare sau să partajeze inutil date cu caracter personal. Cu această soluţie, ei vor avea control deplin asupra datelor partajate. Identitatea digitală europeană va fi: (i) disponibilă pentru orice cetăţean UE care doreşte să o utilizeze; (ii) utilizabilă pe scară largă: pentru identificare sau dovedirea anumite atribute personale, în scopul accesului la servicii digitale publice şi private în UE; (iii) controlată de utilizatori, care vor putea să aleagă ce aspecte ale identităţii, datele şi certificatele lor le împărtăşesc cu terţe părţi şi să ţină evidenţa unor astfel de partajări. Comisia invită statele membre să stabilească până în septembrie 2022 un set de instrumente comune care includ arhitectura tehnică, standardele*32) şi orientările pentru bune practici.*33) *32) O propunere de standard pe aceasta linie este SOLID, iniţiat de Tim Berners-Lee, standard care oferă control asupra datelor personale. *33) Comisia Europeana se bazează pe cadrul juridic transfrontalier existent pentru identitatile digitale de încredere, iniţiativă europeana privind identificarea electronica şi serviciile de încredere Regulamentul eIDAS (Electronic Identification, Authentication and Trust Services). Statele membre pot notifica şi recunoaşte, în mod voluntar, sistemele naţionale de identificare electronica în UE. Regulamentul asigura ca scheme naţionale de identificare electronica (eID) pot fi utilizate pentru a accesa serviciile publice disponibile online în alte ţări ale UE. De asemenea, acesta va permite crearea unei pieţe interne europene pentru serviciile de încredere, asigurându-se ca acestea vor funcţiona peste graniţe şi ca vor avea acelaşi statut juridic ca echivalentele lor tradiţionale pe hârtie. 4. Decada digitală a UE Europe's Digital Decade: digital targets for 2030 - la 15 septembrie 2021, în timpul discursului privind starea Uniunii, preşedintele Comisiei a anunţat un cadru de guvernanţă sub forma unei căi de evoluţie către deceniul digital în vederea atingerii obiectivelor de transformare digitală (digital compass) până în 2030. Proiectul de decizie propus*34) de Comisie instituie Programul de politici "Calea către deceniul digital" şi stabileşte un mecanism de monitorizare şi cooperare constând în măsuri pentru: (i) stabilirea direcţiei pentru transformarea digitală a Uniunii şi pentru realizarea obiectivelor digitale; (ii) structurarea şi stimularea cooperării dintre instituţiile Uniunii şi statele membre; (iii) asigurarea coerenţei, comparabilităţii şi exhaustivităţii monitorizării şi raportării de către Uniune. De asemenea, decizia propusă stabileşte un cadru pentru proiectele multinaţionale. Comisia a identificat patru domenii principale de acţiune împreună cu ţintele specifice fiecărui domeniu: (1) realizarea competenţelor digitale: 20 milioane specialişti TIC, egalitate de gen, 80% din populaţia UE să aibă competenţe digitale de bază; (2) implementarea unor infrastructuri digitale durabile, sigure şi performante: conectivitate Gigabit şi 5G, dublarea ponderii UE în producţia de semiconductori la scară globală, procesarea datelor în 10.000 noduri cloud securizate şi neutre din punct de vedere climatic, dezvoltarea sistemelor de calcul cu accelerator cuantic; (3) realizarea transformării digitale a întreprinderilor: 75% din companiile UE să utilizeze IA, dublarea numărului de companii unicorn în UE; şi (4) realizarea digitalizării serviciilor publice: acces 100% la serviciile publice cheie, accesul cetăţenilor 100% la datele lor medicale, utilizarea de către 80% din populaţia UE a documentului de identitate digitală. *34) Documentul a fost aprobat de Comisie şi Consiliu şi este în faza de aprobare la Parlamentul european (Industry, Research and Energy committee - ITRE). 5. Pachetul de reglementări pentru servicii digitale al Comisiei Europene Pachetul de reglementări pentru servicii digitale al Comisiei Europene propune două iniţiative legislative, formând un singur set de reguli noi aplicabile în UE, pentru actualizarea normelor care reglementează serviciile digitale: Digital Services Act (DS Act) şi Digital Markets Act (DM Act)*35). Serviciile digitale vizate includ o categorie mare de servicii online, de la simple site-uri web la servicii de infrastructură a internetului şi platforme online. *35) În urma adoptării de către Parlamentul European a pachetului de servicii digitale în Iulie 2022, DM Act şi DS Act sunt active din Noiembrie 2022. Digital Services Act (DS Act) are ca scop: (1) crearea unui spaţiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor sunt protejate şi (2) stabilirea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru stimularea inovaţiei, creşterii şi competitivităţii, atât pe piaţa unică europeană, cât şi global. DS Act conţine reguli care referă cu precădere platformele online şi de intermediere (de exemplu: pieţe online, reţele sociale, platforme de partajare a conţinutului, magazine de aplicaţii, platforme online de călătorie şi cazare). În timp ce toţi intermediarii online care îşi oferă serviciile pe piaţa unică vor trebui să respecte noile reguli, IMM-urile vor avea obligaţii proporţionale cu capacitatea şi dimensiunea lor, asigurându-se totodată că rămân responsabile. Concret, noile reguli sunt proporţionale, încurajează inovarea, creşterea şi competitivitatea şi facilitează extinderea platformelor mai mici, a IMM-urilor şi a întreprinderilor nou-înfiinţate. Digital Markets Act (DM Act) stabileşte un set de criterii obiective definite în mod restrâns pentru a califica o platformă online mare de tip "gatekeeper" (de control al accesului). Unele dintre serviciile abordate de către regulament sunt, de asemenea, acoperite de DS Act, dar din motive diferite şi cu diferite tipuri de prevederi. Problematica pe care DM Act îşi propune să o abordeze vizează platformele online mari, sistemice. Beneficiile pe care reglementările DM Act le aduc cuprind: (1) utilizatorii de afaceri, dependenţi de aceste platforme pentru a-şi oferi serviciile pe piaţa unică, vor avea un mediu de afaceri mai echitabil; (2) inovatorii şi start-up-urile tehnologice vor avea noi oportunităţi de a concura şi de a inova în mediul platformei online, fără a fi nevoiţi să respecte termenii şi condiţiile neloiale care le limitează dezvoltarea; (3) consumatorii vor avea servicii mai multe şi mai bune din rândul cărora să poată să aleagă, mai multe oportunităţi de a-şi schimba furnizorul dacă doresc acest lucru, acces direct la servicii şi preţuri mai echitabile; (4) din perspectiva acestor platforme, se vor păstra toate oportunităţile de a inova şi de a oferi servicii noi dar, în acelaşi timp, nu li se va permite să folosească practici neloiale faţă de utilizatorii de afaceri şi clienţii care depind de acestea. 6. Regulamentul privind guvernanţa datelor la nivel european Regulamentul privind guvernanţa datelor la nivel european (Data Governance Act - DG Act), propus în noiembrie 2020 în cadrul Strategiei europene privind datele, modificat ulterior şi acceptat informal de către Parlamentul şi Consiliul European în 30.11.2021, are ca obiectiv principal stabilirea regulilor de partajare şi utilizare a datelor în UE. DG Act reprezintă prima iniţiativă legislativă din cadrul Strategiei europene privind datele şi stabileşte structura de guvernanţă pentru spaţiile comune de date ce urmează a fi introduse de UE în diferite sectoare (de exemplu, sănătate, energie, agricultură). Pentru a evita tendinţele de monopolizare, DG Act interzice asocierea serviciilor de intermediere cu servicii de stocare sau analiză. Astfel, furnizorii de servicii cloud care oferă şi servicii de obţinere a datelor nu vor putea lansa oferte comerciale către clienţii care utilizează ambele servicii. Statele membre sunt responsabile de a desemna unul sau mai multe organisme publice pentru a oferi suport de anonimizare, în privinţa asigurării dreptului la intimitate şi respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Tot prin DG Act se stabileşte Data Innovation Board (DIB), un organism consultativ, compus din membri din mediul academic, industrie şi societatea civilă pentru dezvoltarea de standarde de interoperabilitate şi portabilitate, atât la nivel UE cât şi internaţional.*36) *36) Data Act (DA) reprezintă o iniţiativă legislativa în curs de elaborare în cadrul Comisiei Europene, care se afla în strânsă legatură cu DG Act. Propunerea stabileşte reguli de partajare a datelor (de exemplu, dreptul de acces la date la a căror generare a contribuit - un individ, sau o companie), condiţii de acces pentru organisme publice, transfer internaţional de date, interoperabilitate şi cloud switching. 7. Agenda pentru competenţe în Europa Agenda pentru competenţe în Europa*37) este un plan care stabileşte obiectivele UE pe perioada 2021-2025 privind îmbunătăţirea şi obţinerea de noi competenţe*38). Agenda constă în 12 acţiuni: *37) European Commission. European Skills Agenda for sustainable competitiveness, social fairness and resilience. 01.07.2020. *38) Indicatorii ţintă până în 2025 sunt: (1) participarea adulţilor (25-64 ani) la învăţare în ultimele 12 luni: obiectiv 50% faţă de 38% în 2016; (2) participarea adulţilor (25-64 ani) cu calificare scăzută la învăţare în ultimele 12 luni: obiectiv 30% faţă de 18% în 2016; (3) ponderea adulţilor şomeri (25-64 ani) cu o experienţă recenta de învăţare: obiectiv 20% faţă de 11% în 2019; (4) ponderea adulţilor (16-74 ani) care au cel puţin abilităţi digitale de baza: 70% faţă de 56% în 2019 1) Pactul pentru competenţe: implicarea actorilor relevanţi pentru a oferi oportunităţi de formare mai numeroase şi de mai bună calitate, stimularea sinergiilor dintre ecosistemele industriale şi competenţe; 2) Consolidarea informaţiilor privind competenţele: actualizare online în timp real a cererii de competenţe şi a locurilor de muncă vacante, inclusiv la nivel regional şi sectorial; 3) Sprijinul din partea UE pentru acţiuni naţionale strategice de perfecţionare: pentru elaborarea strategiilor naţionale în materie de competenţe, susţinerea agenţiilor publice de ocupare a forţei de muncă pentru a implementa aceste strategii, respectiv printr-o abordare strategică a migraţiei legale, orientată către o mai bună atragere şi menţinere a specialiştilor; 4) Educaţie şi formare profesională adaptată exigenţelor viitorului: pentru ca educaţia şi formarea profesională să fie atractive pentru toţi cursanţii, flexibile şi adecvate tranziţiei digitale şi tranziţiei verzi; 5) Implementarea iniţiativei privind universităţile europene şi susţinerea cercetătorilor: prin crearea de alianţe transnaţionale pe termen lung între instituţiile de învăţământ superior din UE şi definirea unui set de competenţe de bază pentru cercetători; 6) Competenţe care să sprijine dubla tranziţie verde şi digitală: prin dezvoltarea competenţelor ecologice de bază, monitorizarea statistică a ecologizării locurilor de muncă, stimularea dobândirii de competenţe digitale printr-un plan de acţiune pentru educaţia digitală şi cursuri de iniţiere rapidă în domeniul TIC; 7) Creşterea numărului de absolvenţi din domeniile STEM, promovarea competenţelor antreprenoriale şi transversale: prin încurajarea tinerilor şi femeilor să urmeze studii în domeniul ştiinţelor, tehnologiei, ingineriei şi matematicii, respectiv prin consolidarea sprijinului acordat antreprenorilor şi dobândirii de competenţe transversale, cum ar fi cooperarea şi gândirea critică; 8) Abilităţi de viaţă: prin sprijinirea învăţării continue în domenii precum alfabetizarea mediatică, competenţele civice, educaţia financiară, protecţia mediului sau sănătate; 9) Iniţiativa privind conturile personale de învăţare pe tot parcursul vieţii: pentru stimularea învăţării continue prin introducerea unor drepturi la formare portabile şi garantate calitativ; 10) O abordare europeană pentru micro-certificate: prin crearea unor standarde europene pentru recunoaşterea cursurilor de formare, inclusiv a celor cu durată scurtă, ţintite sau care se desfăşoară online; 11) Noua platformă Europass: care oferă instrumente online pentru elaborarea CV-ului, sugerează locuri de muncă şi oportunităţi de învăţare;*39) *39) Inclusiv prin dezvoltarea ontologiei European Skills, Competences, Qualifications and Occupations (ESCO) care oferă astfel de informaţii în format Resource Description Framework (RDF) pentru a facilita dezvoltarea de aplicaţii de IA bazate pe raţionare pe ontologii sau grafuri de cunoştinţe. Transparenta oferită de astfel de tehnologii este necesara în contextul în care aplicaţiile IA pentru piaţa muncii sunt încadrate de către AI Act în grupa de risc ridicat. 12) Îmbunătăţirea cadrului care să faciliteze impulsionarea investiţiilor: majorarea bugetului UE pentru a impulsiona statele membre şi actorii privaţi să investească în competenţe*40). *40) UE acorda prioritate investiţiilor în oameni şi abilităţile acestora. Planul de redresare pentru Europa propus de Comisie în mai 2020 se concentrează şi pe activităţi legate de competente. Investiţii UE în competente se realizează prin mai multe programe: Fondul Social European Plus FSE+ (61.5 mld euro), Erasmus (16.2 mld euro), InvestEU (4.9 mld euro), Fondul european de ajustare la globalizare (1.1 mld euro), Corpul European de Solidaritate (0.8 mld euro), Digital Europe (0.5 mld euro). 8. Cadrul pentru dezvoltarea competenţelor digitale Cadrul pentru dezvoltarea competenţelor digitale (DigComp) oferă unelte - atât pentru cetăţeni, cât şi pentru factorii de decizie politică - pentru evaluare, stabilire de obiective de învăţare, identificarea de oportunităţi de educaţie, training şi locuri de muncă în sfera digitală. Elaborat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) şi de Direcţia Generală Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene (DG EAC), cadrul a dat naştere unei platforme pe site-ul Europass. Cadrul cuprinde 21 de astfel de competenţe, distribuite în cinci domenii de competenţă: 1) alfabetizarea în materie de informaţii şi date; 2) comunicare şi colaborare; 3) creare de conţinut; 4) siguranţă; 5) soluţionarea problemelor. Competenţele digitale includ, pe lângă setul de competenţe, cunoştinţe şi atitudini cu privire la natura şi rolul tehnologiilor informaţiei, şi oportunităţile pe care acestea le oferă în contextele cotidiene, precum şi principiile juridice şi etice aferente sau atitudini critice şi analitice faţă de informaţiile disponibile şi faţă de utilizarea responsabilă a acestora. 9. Comunicarea Comisiei privind Planul de acţiune pentru educaţia digitală Comunicarea Comisiei privind Planul de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027*41) priveşte reforma sistemelor de educaţie şi formare în era digitală. *41) (COM(2020) 0624); Deoarece educaţia reprezintă un drept fundamental, se recomandă ca tehnologiile IA în sectorul educaţiei să fie încadrate în grupa de risc ridicat. Potenţialul IA în sectorul educaţiei include: personalizarea învăţării sau monitorizarea dificultăţilor de învăţare, automatizarea sarcinilor administrative, facilitarea progresului la discipline (de exemplu, limbi străine, matematică), educaţia pentru nevoi speciale (de exemplu, recunoaştere vocală, asistenţă virtuală). Recomandările de conţinut de către tehnologiile IA ridică riscuri legate de: protecţia datelor, diversitate culturală, rezultate discriminatorii bazate pe date părtinitoare, reducerea diversităţii opiniilor. Tehnologiile IA devin un factor de inovare în redacţiile de ştiri prin interpretarea şi filtrarea datelor sau chiar generare de ştiri (de exemplu, prognozele meteo, rezultate sportive) şi sunt omniprezente în platformele de conţinut audiovizual (contribuie la producţia, distribuţia, localizarea şi filtrarea mass-media audiovizuale). Este menţionată lipsa unui cadrul juridic în materie de generare de conţinut fabricat (de exemplu, deepfake). Comunicarea subliniază că educaţia, cultura şi audiovizualul sunt domenii sensibile în contextul utilizării IA, deoarece pot afecta drepturi fundamentale. Recomandările Comisiei vizează: includerea IA în programele şcolare, formarea educatorilor care utilizează IA pentru a identifica discriminarea, utilizarea de imagini neutre din punct de vedere al genului pentru IA folosită în educaţie şi cultură, utilizarea învăţării automate pentru a corecta stereotipurile de gen, încadrarea IA utilizată în educaţie în grupa de risc ridicat, sancţiuni aplicate autorităţilor publice care nu respectă obligaţiile de transparenţă a deciziilor individuale automate bazate pe IA, limitări stricte pentru publicitatea personalizată (de exemplu, IA oferă servicii, produse, stabileşte preţuri), interzicerea publicităţii comportamentale inter-platforme (publicitatea specifică fără consimţământ prealabil este acum ilegală), interzicerea practicilor discriminatorii pentru furnizarea de produse sau servicii. 10. Comunicarea Comisiei privind Strategia de Creştere Sustenabilă Comunicarea Comisiei privind Strategia de Creştere Sustenabilă 2021 introduce principiile şi reformele susţinute de Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă la nivel european, pentru a sprijini statele membre în urgentarea elaborării planurilor naţionale. Comunicarea subliniază principiile ce trebuie urmărite la nivel naţional, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate competitivă la nivel european, considerând şi contextul dat de pandemia recentă: 1. tranziţie verde: elaborarea de reforme pentru reducerea impactului asupra mediului al activităţilor din domenii precum: energie, transport, industrie, managementul apei şi biodiversitate, implementarea economiei circulare; 2. transformare digitală şi productivitate: se propune ca cel puţin 20% din planurile naţionale să fie alocate reformelor de tranziţie digitală, pentru îmbunătăţirea conectivităţii, dezvoltarea competenţelor digitale, dar şi dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi inovare în domenii cheie, precum IA, High- Performance Computing, securitate, calcul cuantic sau blockchain; 3. corectitudine: măsuri care să reducă rata de şomaj, să asigure acceptarea socială a tinerilor, accesul la educaţie, sănătate; totodată, se accentuează nevoia asigurării egalităţii de şansă, a educaţiei incluzive, a condiţiilor de muncă corecte şi a protecţiei sociale; 4. stabilitate macroeconomică: trecerea de la măsuri fiscale "protective" - necesare pe termen scurt ca răspuns la efectele pandemiei - la măsuri care facilitează realocarea resurselor şi susţin redresarea; se subliniază nevoia creşterii eficienţei administraţiei publice şi a scăderii datoriei private, dar şi introducerea de instrumente fiscale care să susţină tranziţia verde. 11. Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul digital Strategia UE de securitate cibernetică pentru deceniul digital menţionează în mod explicit nevoia corelării domeniului securităţii cibernetice cu alte domenii tehnologice de importanţă vitală pentru societate (precum Inteligenţa Artificială, criptarea, tehnologia computaţională cuantică), atât din perspectiva corelării eforturilor investiţionale, cât şi a contracarării riscurilor de securitate comune. 12. Strategia UE privind o uniune a securităţii Strategia UE privind o uniune a securităţii pentru perioada 2020-2025 plasează IA în categoria tehnologiilor care asigură o creştere a calităţii vieţii, dar care introduce şi riscuri de securitate considerabile atât de natură tehnică (ex. în corelaţie cu riscurile cibernetice), cât şi de natură umană (ex. la adresa drepturilor omului, a libertăţii de exprimare şi manifestare, a democraţiei şi organizării sociale, încălcări ale normelor de etică). Comunicarea Comisiei recomandă integrarea IA în domeniile şi practicile juridice, actualizarea legislaţiei în sensul reprezentării cât mai aplicate a IA în raport cu dezvoltarea tehnologică şi asigurarea securităţii comunitare, crearea unui sistem de guvernanţă (la nivelul mediilor guvernamental, academic şi privat) dedicat pentru adoptarea IA, precum şi facilitarea şi sprijinirea proceselor de cercetare-dezvoltare tehnologică. 13. Recomandarea UNESCO privind etica inteligenţei artificiale Recomandarea UNESCO (noiembrie 2021), abordează din perspectivă etică domeniul inteligenţei artificiale, în măsura în care acestea se încadrează în mandatul UNESCO. Aceasta abordează etica IA ca o reflecţie normativă sistematică, bazată pe un cadru holistic, cuprinzător, multicultural şi pe un cadru evolutiv de valori, principii şi acţiuni interdependenţe care pot ghida societăţile în abordarea responsabilă a impactului cunoscut şi necunoscut al tehnologiilor IA asupra fiinţelor umane, societăţilor, mediului şi a ecosistemelor, şi le oferă o bază pentru a accepta sau a respinge tehnologiile IA. Recomandarea consideră etica drept o bază dinamică pentru evaluarea normativă şi ghidarea tehnologiilor IA, care se referă la demnitatea umană, bunăstare şi prevenirea vătămării, ca o busolă ancorată în etica ştiinţei şi tehnologiei. 3.2. Identificarea priorităţilor, politicilor şi strategiilor naţionale Demersul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Inteligenţa Artificială se circumscrie acţiunilor la nivel european dar răspunde, în egală măsură, şi nevoilor identificate pe plan naţional, în contextul unei evoluţii rapide a tehnologiilor avansate şi a utilizării soluţiilor de IA în diverse domenii de activitate, cu impact la nivelul întregii societăţi. Aşadar, SN IA este ancorată şi în cadrul naţional dat de legislaţia, politicile şi strategiile naţionale care guvernează domeniile sale conexe sau cele cu care IA se intersectează. Secţiunea de faţă cuprinde referiri şi extrase din strategiile orizontale sau sectoriale cele mai relevante, cu care s-a urmărit o coordonare şi complementaritate a obiectivelor şi măsurilor propuse prin prezenta strategie, precum şi o selecţie a unor acte normative cu impact major asupra domeniului IA. În contextul pătrunderii graduale a Inteligenţei Artificiale în majoritatea sectoarelor de activitate, un set de strategii naţionale fac referire la domeniul IA: (I) Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027; (II) Strategia pentru ocuparea forţei de muncă; (III) Strategia de Securitate Cibernetică a României 2022-2027; (IV) Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2020-2024. 1. Programul de guvernare Programul de Guvernare 2021-2024 menţionează inteligenţa artificială în contextul stimulării de proiecte strategice pe direcţiile de dezvoltare la nivel european, ca obiectiv strategic al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. O astfel de linie de interes pentru România este utilizarea comună şi mai eficientă a resurselor, unde IA apare alături de Big Data şi IoT. Transformarea digitală va fi implementată pe cinci axe strategice: administraţie publică digitală, economie digitală, educaţie digitală, securitate cibernetică, comunicaţii digitale şi tehnologii ale viitorului, unde IA este menţionată alături de tehnologii precum 5G, IoT, comunicaţii cuantice, robotică, blockchain sau oraşe inteligente. Pe axa economiei digitale, este menţionat suportul pentru ca întreprinderile mici şi mijlocii să adopte tehnologiile emergente, inclusiv IA. Domeniul IT este văzut nu doar ca oportunitate de dezvoltare*42), dar şi ca brand de ţară. În acest domeniu, obiectivul urmărit este de a reduce ponderea serviciilor de tip outsourcing şi de a creşte ponderea produselor şi serviciilor inovative, acestea fiind evaluate ca având potenţial ridicat pentru export. Programul de guvernare menţionează inclusiv rolul de lider în regiune pe piaţa inovaţiei digitale. Sunt enumerate patru tehnologii pentru dezvoltarea competenţelor specialiştilor din domeniul IT: tehnologii cuantice, IA, blockchain şi IoT. Măsuri specifice includ dezvoltarea de soluţii financiare pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor avansate precum IA. *42) Conform indexului DESI, România avea în 2019-2020 un număr de 27.000 studenţi TIC şi ocupa locul 6 în UE în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi TIC (4,9% din totalul absolvenţilor), respectiv locul 3 la numărul de femei specializate în TIC. Programele de perfecţionare şi recalificare sunt o prioritate în domenii tehnice precum: programare, analiza datelor, securitate cibernetică sau proiectare asistată de calculator. Pe linia creşterii relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UE, programul menţionează necesitatea adaptării organismului militar pe noile coordonate date de evoluţiile tehnologiilor IA, megadate, tehnologie cuantică, drone, dar şi sprijinirea participării industriei naţionale de apărare la proiectele care vizează capabilităţile prioritare pentru România, acestea incluzând UAVs (Unmanned Aerial Vehicles) sau IA. În domeniul economic, IA este menţionată ca una dintre cele trei zone de interes comun ale grupului de lucru România-Israel. În justiţie, programul menţionează acţiuni pentru automatizarea proceselor de justiţie prin instrumente de IA. Sistemele de IA sunt, de asemenea, menţionate ca soluţie pentru protejarea albiilor râurilor sau asigurarea integrităţii fondului forestier. Pentru susţinerea managementului unităţilor de învăţământ se urmăreşte dezvoltarea unui sistem de IA capabil să identifice punctele slabe ale sistemului de educaţie. De asemenea, reforma universităţilor include politici publice pentru înfiinţarea programelor de studii interdisciplinare în domeniile IA, economie comportamentală şi ştiinţe cognitive, dar şi atragerea de studenţi doctoranzi în domeniile de specializare inteligentă. În transporturi se vizează digitalizarea infrastructurii rutiere (de exemplu, instalarea de senzori pe autostrăzi pentru vehicule autonome care se ghidează prin comunicare cu aceşti senzori şi VANETs, digitalizarea documentelor utilizate în transportul de mărfuri - cf Regulamentul nr. 1055 şi 1056 din 15 iulie 2020 sau clone digitale ale infrastructurii rutiere) şi promovarea sistemelor inteligente de transport. În cadrul politicii de coeziune, România beneficiază de 32,44 mld. euro, din care pentru obiectivul "Europa mai inteligentă" are alocate 25% din FEDR. Pentru utilizarea acestor fonduri, programul prevede inclusiv pregătirea unui portofoliu naţional de proiecte de specializare inteligentă în baza strategiilor naţionale specifice. În administraţie, prin adoptarea IA şi automatizării, programul de guvernare urmăreşte eficientizarea utilizării resursei umane. 2. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta 7 a PNRR menţionează cinci din cele şapte arii pentru politici privind digitalizarea: (1) conectivitate, (2) capital uman, (3) e-guvernare, (4) servicii publice digitale plus ecosisteme digitale locale, (5) digitalizarea companiilor, investiţii în capacităţi digitale şi amplasarea de tehnologii avansate. Obiectivele legate de digitalizare au alocate 20.5% din fondurile PNRR, ceea ce reprezintă doar cu 0.5% în plus faţă de cerinţa minimă de 20% impusă de reglementările Recovery and Resilence Facility (RRF). O serie de reforme şi investiţii din PNRR vizează realizarea unei infrastructuri digitale în care rolul IA este multiplu: pe de o parte, utilizarea tehnologiilor IA pentru a îmbunătăţi soluţiile existente în diferite domenii prioritare, pe de altă parte, se urmăreşte asimilarea cunoştinţelor de IA de către cetăţeni. Pe direcţia serviciilor publice pentru cetăţeni şi firme, obiectivul principal este de dezvoltare a unui sistem de tip cloud guvernamental, care să permită utilizarea tehnologiilor de IA, Machine Learning şi Big Data pentru îmbunătăţirea serviciilor în domenii specifice, cum ar fi sănătatea (realizarea sistemului de eHealth şi telemedicină) şi administraţia publică (transformarea digitală şi adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru). În ceea ce priveşte competenţele digitale, capitalul uman şi utilizarea Internetului, obiectivul de îmbunătăţire a competenţelor digitale pentru exercitarea funcţiei publice şi implementarea educaţiei digitale pe parcursul vieţii pentru cetăţeni se va realiza prin scheme dedicate perfecţionării/recalificării angajaţilor din firme, în special pentru aplicarea unor tehnologii emergente (program ce urmează a fi implementat de către MCID). Componenta 15 Educaţie (3.515,42 mil. euro) a PNRR urmăreşte ca obiectiv specific adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educaţiei, cu investiţii specifice pentru digitalizarea universităţilor şi pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului. 3. Politica Industrială a României PIR menţionează necesitatea ca întreprinderile să se axeze pe dezvoltarea şi adoptarea tendinţelor din IoT, IA, robotică, volume mari de date, sau conectivitate, pentru a putea funcţiona într-o economie bazată pe date. De asemenea, PIR susţine digitalizarea în întreprinderi în contextul "Industry 4.0", precum şi adoptarea tehnologiilor digitale şi dezvoltarea clusterelor în servicii pentru modernizarea industriei româneşti şi dezvoltarea industriilor emergente. 4. Politica publică în domeniul e-guvernării, pentru perioada 2021-2030 Egov, adoptată în iunie 2021, propune o serie de obiective şi măsuri conexe domeniului IA, menite să contribuie la creşterea gradului de digitalizare a serviciilor publice în România. Implicarea directă a domeniului IA în realizarea obiectivelor politicii se regăseşte la nivel decizional, prin utilizarea tehnicilor IA în cadrul unor proiecte non-sectoriale care să sprijine dezvoltarea e-guvernării. 5. Proiectul România Educată Proiectul România Educată a fost construit pe baza unui demers amplu de consultare publică cu scopul de a contura un cadru stabil şi coerent pentru politicile publice din educaţie în România, prin trasarea unor principii, direcţii prioritare şi a obiectivelor asumate până în anul 2030. Pentru zona de IA, obiectivele se concentrează pe asigurarea infrastructurii hardware, software şi umane pentru facilitarea înţelegerii şi aplicării practice a tehnicilor specifice IA şi pe motivarea universităţilor să dezvolte programe de studii cu diplomă dublă (de exemplu, joint-degrees) sau interdisciplinare, incluzând elemente de IA. 6. Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare inteligentă 2022-2027*43) menţionează prioritatea de a dezvolta resursa umană - dezvoltare, menţinere şi atragere în ştiinţă. Primele două priorităţi de tip provocare societală cuprinse în Agenda Strategică de Cercetare ce vizează IA sunt: în domeniul "Digitalizare, industrie, spaţiu" (i) "Inteligenţa artificială cu performanţe de nivel uman, scalabilă şi sigură", respectiv (ii) "Implicarea factorului uman în analiza şi validarea rezultatelor generate de sistemele automate"; în domeniul "Clima, energie şi mobilitate" IA este văzută ca având impact în mobilitate inteligentă, în dezvoltarea durabilă prin integrarea IA în mediul construit; în domeniul "Securităţii civile" se recomandă evaluarea impactului utilizării IA pentru menţinerea securităţii colective; în domeniul "Sănătate" sunt menţionaţi roboţii chirurgicali, soluţii de IA pentru prelucrarea imaginilor, realitate augmentată, soluţii pentru o viaţă autonomă utilizând algoritmi din IA; în domeniul "TIC", IA reprezintă un subdomeniu cu potenţial disruptiv; în domeniul de specializare inteligentă "Biochimie" IA este menţionată în contextul Agriculturii 4.0, alături de robotică, aplicaţii IoT sau big data, ca tehnologii care ajută la eficientizarea resurselor disponibile. Economia digitală şi tehnologiile spaţiale au ca subdomeniu specific sistemele inteligente şi tehnicile IA precum prelucrarea limbajului natural, viziune artificială, predicţia evoluţiei unor fenomene sau sisteme de recomandare. Este evidenţiat aspectul etic şi necesitatea de a dezvolta sisteme de IA de încredere. *43) Alături de strategiile de specializare inteligenta la nivel regional, precum: Strategia de specializare inteligenta 2021-2027 Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, elaborata în conformitate cu Ghidul RIS32 redactat de DG Regio şi Politica Urbana. De asemenea, Planul Operaţional Regional Nord-Vest 2021-2027 (POR Nord-Vest) reprezintă principalul instrument de finanţare din fonduri europene la nivelul regiunii Nord-Vest a României. Priorităţile stabilite prin plan sunt corelate cu directivele europene şi obiectivele naţionale, cele conexe domeniului IA fiind pe direcţia inovării şi digitalizarii, a oraşelor smart şi în domeniul educaţiei. 7. Strategia pentru ocuparea forţei de muncă Strategia pentru ocuparea forţei de muncă 2021-2027 are o serie de obiective strategice sau specifice care pot fi corelate cu cele ale Strategiei pentru inteligenţa artificială: (OS3) Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare şi competenţe adaptate la cerinţele pieţei muncii; (OS2) Dezvoltarea competenţelor forţei de muncă în vederea asigurării unei ocupări de calitate în sectoarele competitive, generatoare de locuri de muncă verzi; (OS4) Consolidarea sistemului de formare profesională a adulţilor pentru o mai bună conectare la cerinţele pieţei muncii. Obiectivul OS4 menţionează un raport al PwC care estimează că adoptarea noilor tehnologii în România va afecta 275 mii de angajaţi, deoarece automatizarea şi IA vor elimina treptat activităţile repetitive. Obiectivul urmăreşte încurajarea utilizării instrumentelor care cresc accesibilitatea şi eficienţa formării adulţilor: simulatoare, realitate virtuală, realitate augmentată. Se pot face corelaţii cu Măsura 1.2.7 din direcţia de acţiune 2: susţinerea înfiinţării de centre de inovaţie şi antreprenoriat (de tipul incubatoarelor de afaceri, centrelor dedicate roboticii şi inteligenţei artificiale). Indicatorul pentru această măsură este numărul de astfel de centre de inovaţie şi antreprenoriat susţinute. 8. Strategia privind digitalizarea educaţiei în România Pentru a răspunde nevoii de digitalizare a educaţiei, Ministerul Educaţiei din România a pus în dezbatere publică în Octombrie 2020, strategia de digitalizare a educaţiei pentru perioada 2021-2027 - SMART.Edu - cu cei doi piloni: (i) dezvoltarea de competenţe relevante pentru transformarea digitală şi (ii) dezvoltarea unui ecosistem performant de educaţie. Rolul IA în aceasta strategie se regăseşte în principal în pilonul al doilea: utilizarea sistemelor bazate pe IA pentru optimizarea alocării investiţiilor în infrastructură şi resurse tehnologice digitale, monitorizarea abilităţilor şi a progresului elevului şi personalizarea procesului de predare/învăţare şi generarea de predicţii şi recomandări vocaţionale. Pe partea de competenţe, strategia specifică nevoia de dezvoltare de competenţe digitale, cu accent pe învăţământul liceal şi specializările de matematică-informatică, fără a aborda în mod special domeniul IA sau învăţământul superior. 9. Strategia de Securitate Cibernetică a României Strategia de Securitate Cibernetică a României 2022-2027 stabileşte repere de dezvoltare şi coordonare la nivel naţional, pentru asigurarea securităţii cibernetice a infrastructurilor care sunt considerate critice pentru securitatea naţională, buna guvernare, respectiv pentru maximizarea beneficiilor cetăţenilor, mediului de afaceri şi ale societăţii româneşti, în ansamblul ei. Totodată, menţionează Inteligenţa Artificială printre principalele domenii tehnologice cu potenţial de creştere economică în anii următori (în contextul industriei 4.0), dar şi ca potenţial factor de risc la adresa securităţii cibernetice şi a drepturilor omului. În acelaşi timp, Inteligenţa Artificială este utilizată şi în scopul îmbunătăţirii mecanismelor de securitate cibernetică. Astfel, cele două domenii - Inteligenţa Artificială şi Securitatea Cibernetică - au o arie de intersecţie consistentă, în baza căreia conlucrează pentru asigurarea funcţionalităţii tehnologiei la parametri de performanţă ridicată. 10. Strategia naţională de apărare a ţării Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2020-2024 menţionează Inteligenţa Artificială ca factor de dezvoltare şi îmbunătăţire a serviciilor tehnologice oferite cetăţenilor şi mediului de afaceri, dar şi ca sursă generatoare de riscuri la adresa securităţii şi apărării naţionale, materializată sub forma ameninţărilor hibride şi informaţionale. Evoluţia rapidă a tehnologiilor emergente impune necesitatea adaptării corespunzătoare a capacităţii de prevenţie şi răspuns la riscurile specifice, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă şi bunăstare socială. Carta albă a apărării (2021) menţionează elaborarea Strategiei de utilizare a inteligenţei artificiale în cadrul MApN, ca obiectiv care să susţină creşterea participării specialiştilor din unităţile de cercetare-dezvoltare ale MApN la proiecte/activităţi derulate sub patronajul Organizaţiei pentru Ştiinţă şi Tehnologie (STO) din cadrul NATO, precum şi ale Agenţiei Europene de Apărare (EDA). Vizează, de asemenea, şi realizarea unui sistem de informare periodică a factorilor de decizie referitor la tehnologiile emergente şi disruptive (incluzând în principal Inteligenţa Artificială) care ar putea oferi o schimbare radicală a capabilităţilor viitoare. Din punct de vedere al relaţiilor internaţionale care să susţină evoluţiile din spectrul tehnologic sunt menţionate parteneriatele strategice, atât la nivel bilateral, cât şi la nivel multilateral, în cadrul NATO, UE, OSCE, ONU sau formate regionale precum, Iniţiativa celor Trei Mări (I3M) şi Bucharest9 (B9). 11. Legea datelor deschise Legea nr. 179/2022 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public reglementează utilizarea datelor disponibile din sectorul public pentru crearea unor produse şi servicii inovative, circulaţia informaţiilor, facilitarea comunicării cu instituţiile publice şi transparentizarea administraţiei: "Utilizarea inteligentă a datelor, inclusiv prelucrarea lor prin intermediul aplicaţiilor de inteligenţă artificială, va contribui la transformarea digitală şi la evoluţia economiei digitale a României." ADR este organismul de control în sfera datelor deschise*39). Licenţa pentru date deschise şi reutilizabile recomandată este Creative Commons (Art. 11, 4). Capitolul V prezintă condiţiile aplicabile în publicarea seturilor de date cu valoare ridicată pe domeniile identificate la nivel naţional. Conform Anexei la lege, domeniile sunt: (1) domeniul economic şi social, (2) sănătate, (3) educaţie, (4) administraţie publică, (5) mobilitate, (6) societăţi şi structura de proprietate a acestora, (7) agricultură, (8) domeniul statistică, (9) meteorologie, (10) domeniul geospaţial, (11) observarea Pământului şi mediu (12) localităţi, (13) apărare ordine publică şi siguranţă naţională, (14) criminalitate şi justiţie, (15) cercetare, (16) comunicaţii şi tehnologia informaţiei, (17) sport.*44) *44) De asemenea, în cadrul Planului Naţional de Acţiune 2022-2024 asumat de România prin Parteneriatul pentru guvernare deschisa, este inclus un angajamentul pe tema Date deschise, cu acţiuni ce vizează publicarea datelor deschise pe data.gov.ro, dar şi alte masuri de reglementare şi practice pentru îmbunătăţirea calităţii şi disponibilităţii datelor deschise. Acest angajament este implementat de Direcţia pentru Tehnologia Informaţiei şi Digitalizare a Secretariatului General al Guvernului, în parteneriat cu ADR, INA şi instituţii din administraţia centrala şi locala. CAP. 4 Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1. Contextul actual din România relevant pentru domeniul IA De o importanţă deosebită pentru a stabili clar coordonatele situaţiei actuale, analiza contextului în care se va implementa SN IA s-a realizat urmărind o metodologie strictă, adaptată pe deplin obiectivului de a obţine o imagine de ansamblu corectă şi actuală. În primul rând, au fost stabilite domeniile de analiză, care corespund într-o mare măsură obiectivelor specifice urmărite prin SN-IA, aceste domenii fiind: 1. Formarea resursei umane, competenţele digitale şi competenţe IA; 2. Infrastructura şi managementul datelor; 3. Dezvoltarea de soluţii de IA în centre de CDI şi mediul de afaceri; 4. Transferul tehnologic, parteneriatele şi centrele de inovare digitală; 5. Finanţarea domeniului IA; 6. Adoptarea soluţiilor IA în guvernare, sectorul public, companii şi societate. Fiecare dintre aceste domenii a fost analizat pe baza unor indici sau indicatori de nivel macro, din surse primare, pentru a permite derularea cu rigurozitate a cercetării. Au fost colectaţi şi analizaţi indicatori Eurostat, INS sau din alte surse oficiale şi publice, care au fost apoi interpretaţi din perspectiva evoluţiei lor, comparativ cu alte fenomene, comparativ cu situaţia din alte state membre UE (sau cu media UE) sau cu alţi indicatori relevanţi, în funcţie de situaţie. Pe baza acestor date analizate şi interpretate în context s-au extras apoi concluzii privind existenţa unor factori favorizanţi şi probleme sau provocări, cu scopul de a ancora cât mai bine dezideratele urmărite prin SN IA la realitatea societăţii, în ansamblul său. Imaginea de ansamblu obţinută prin această analiză de date a fost completată de concluziile de natură calitativă obţinute în urma parcurgerii unui proces amplu de consultare publică, aşa cum este descris în cele ce urmează. Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a derulat, în perioada 14 iulie - 30 septembrie 2021, o primă etapă de consultare online, în vederea sondării mediului academic şi de cercetare-dezvoltare-inovare, a administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a mediului de afaceri, cu privire la stadiul actual şi la potenţialul Inteligenţei Artificiale (IA) în România. Grupul ţintă a inclus profesionişti, specialişti, experţi, cu activitate în sectorul public (învăţământ superior, cercetare-inovare, administraţie locală şi centrală) şi în sectorul privat, pentru care Inteligenţa Artificială reprezintă un vector al dezvoltării strategice naţionale. Au fost colectate 169 de răspunsuri care au fost prelucrate pentru a oferi o descriere calitativă şi cantitativă, generică, a poziţionării mediului academic, de cercetare-dezvoltare-inovare, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a mediului privat, în raport cu domeniul Inteligenţei Artificiale şi, totodată, o mapare a viziunii reprezentanţilor acestor medii, cu privire la dezvoltarea/implementarea/adoptarea unor soluţii IA. Ulterior, aceste fundamente au fost validate prin aplicarea metodei Delphi, în cadrul a 2 (două) runde la care au participat experţi selectaţi din cele trei mari medii, academic - administraţie - afaceri. Procesul s-a derulat în perioada noiembrie 2021 - februarie 2022 şi a identificat, prin formularea de enunţuri aferente fiecărui pilon care, ulterior, au devenit obiective generale, specifice şi măsuri. Obiectivele generale, specifice, precum şi măsurile dedicate fiecărui obiectiv specific au fost dezbătute în cadrul a patru întâlniri de consultare, organizate în perioada aprilie - decembrie 2022. Ulterior, măsurile au fost rafinate, completate şi adaptate prin integrarea observaţiilor şi comentariilor generate în cursul acestor întâlniri. În ansamblu, rezultatele obţinute în urma analizei şi a procesului de consultare, au permis formularea unor oportunităţi şi beneficii ale adopţiei IA în societate, cât şi a unor limitări şi barierele, totodată conturând pilonii de bază pentru articularea unei strategii naţionale fundamentate. Aşadar, definirea problemelor, oportunităţilor şi direcţiilor de acţiune sunt rezultatul unui proces de analiză de date şi consultare sistematică şi continuă, pe parcursul a 18 luni, cu reprezentanţii universităţilor, centrelor de cercetare - dezvoltare - inovare, administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a companiilor cu verticală în IA. 4.1.1. Formarea resursei umane, competenţele digitale şi competenţe IA Formarea resursei umane şi abilităţile digitale ale acesteia sunt piloni esenţiali ai adoptării şi dezvoltării domeniului inteligenţei artificiale în orice societate. Relaţia dintre educaţie şi IA trebuie abordată din două perspective: utilizarea de metode IA în educaţie, pentru a îmbunătăţi procesul educaţional şi nevoia de educaţie în IA, atât pentru a creşte nivelul de cunoştinţe generale de IA pentru populaţia largă, cât şi pentru a forma abilităţi/deprinderi specifice de dezvoltare a tehnologiilor IA. Referitor la formarea resursei umane în România, se pot identifica o serie de atribute (+) ce pun bazele unei dezvoltări de succes a acestui domeniu, precum şi o serie de limitări (-) ce necesită o atenţie sporită în special din partea factorilor decidenţi. (-) Subfinanţarea educaţiei şi efectele asupra participării şi rezultatelor învăţării În ceea ce priveşte formarea în sistem formal, un prim indicator la care ne vom raporta este cel legat de finanţarea educaţiei. Acesta reprezintă un factor esenţial şi determină într-o măsură foarte mare potenţialul dezvoltării tehnologiilor şi domeniilor emergente prin specializarea cadrelor didactice şi acces la resurse şi infrastructură adecvate. Astfel că, deşi cheltuielile publice generale pentru educaţie au crescut semnificativ în 2019, acestea au rămas la niveluri dintre cele mai scăzute din UE. În 2019, cheltuielile publice pentru educaţie au crescut în termeni reali cu aproape 21%, marcând cel mai puternic procent de creştere din UE în anul respectiv, cu mult peste creşterea medie de 1,9%. Creşterea a fost determinată în mare măsură de creşterea salarială pentru cadrele didactice din 2019. Cheltuielile au crescut, de asemenea, pentru toate celelalte categorii, cum ar fi bunurile şi serviciile din domeniul educaţiei, dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii educaţionale, precum şi alte costuri care nu sunt legate de personal. Cu toate că - în valori absolute - suma alocată educaţiei este în creştere, având în vedere creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al României, procentul alocat educaţiei este în scădere, de la 2.72% în 2020, la 2.55% în 2021 şi 2.28% în 2022.*45) *45) Ministerul Educaţiei - comunicare februarie 2021 Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevedea la art. 8 că pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor locale minim 6%, însă această prevedere a fost prorogată şi ulterior abrogată prin Legea învăţământului superior nr. 199/2023, iar execuţiile bugetare indică cifre care se situează departe de această ţintă, putem lua în discuţie fenomenul de subfinanţare a educaţiei. Subfinanţarea educaţiei atrage după sine o serie de probleme la nivelul populaţiei, precum părăsirea timpurie a sistemului de educaţie şi formare, care, în anul 2020, a fost estimată la 15,6% sau rata de absolvire a învăţământului terţiar de doar 24,9%.*46) *46) Monitorul educaţiei şi formării din 2021: raportul pentru România Un indicator general al calităţii învăţământului preuniversitar este reprezentat şi de scorurile armonizate ale testelor Programului pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA) realizate de OCDE şi ale testelor Trends in Internaţional Maths and Science Study (TIMSS) şi Progress in Internaţional Reading Literacy Study (PIRLS) realizate de Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor Educaţionale.*47) *47) Internaţional Association for the Evaluation of Educaţional Achievement La capacitatea de înţelegere a unui text citit, tema principală a PISA 2018*48), tinerii de 15 ani din România au obţinut 428 de puncte, comparativ cu media de 487 de puncte din ţările OCDE. La matematică, tinerii din România au obţinut 430 de puncte, comparativ cu media OCDE de 489 de puncte, iar la ştiinţe, performanţa medie este de 426 de puncte în România, comparativ cu 489 în ţările OCDE. Se observă deci, o performanţă relativ mai mare în domeniul matematicii şi ştiinţelor, dar sub media statelor dezvoltate. *48) OECD-PISA Testul TIMSS a relevat, în 2019, un scor de 479 pentru România la matematică (în creştere de la 458 în 2011), pe o scară unde Singapore este pe primul loc, cu 616 puncte, iar media internaţională este de 500 de puncte. Similar, la ştiinţe, România a obţinut 470 de puncte, raportat la media internaţională de 500 de puncte. Astfel, rezultă că elevii români de clasa a VIII-a sunt mai puţin competitivi la matematică şi ştiinţe decât media internaţională. Se constată "analfabetism numeric" la 22% din populaţia şcolară de clasa a VIII-a, iar un alt procent de 48% din aceşti elevi este sub nivelul mediu- funcţional de performanţă, cu menţiunea că analfabetismul numeric este disproporţionat de mare: jumătate din ţările participante nu ating 13%. În ultimii 10 ani, conform Indicelui capitalului uman (HCI) publicat de Banca Mondială, a fost observată o tendinţă de scădere a scorurilor de evaluare a abilităţilor elevilor. Valoarea indicelui HCI, pe o scară de la 0 la 1, calculat pentru România a scăzut de la 0,60 în 2010, la 0,59 în 2018 şi la 0,58 în 2020 şi 2022. Potrivit datelor şi ierarhiei din 2020, România se afla pe locul 67 în lume, din 157 de ţări incluse în acest studiu. Mai mult, România avea cel mai mic scor din Uniunea Europeană şi unul dintre cele mai mici din regiune. Una dintre problemele subliniate de raportul HCI pentru 2020 privind România este scăderea numărului de ani pe care un copil îi petrece în învăţământ (de la 12,7 la 11,8 ani), parţial influenţată la rândul ei de scăderea gradului de cuprindere în învăţământ, una dintre cele mai stringente probleme ale învăţământului românesc (agravată de subfinanţarea domeniului). (+) Planuri naţionale de finanţare, sprijinire şi redresare a educaţiei Există, însă, o oportunitate deosebită de îmbunătăţire a statisticilor privind finanţarea învăţământului în contextul aprobării şi implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) şi a formulării unor deziderate legate de învăţământ cu ocazia publicării raportului România Educată. PNRR conţine granturi şi împrumuturi în valoare totală de 28,5 miliarde EUR, dintre care peste 10% vor sprijini educaţia şi măsurile legate de competenţe. Reformele şi investiţiile incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă acoperă toate nivelurile de educaţie, cu măsuri care vizează îmbunătăţirea educaţiei timpurii, reducerea părăsirii timpurii a şcolii, creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale şi îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale. Planul va sprijini dezvoltarea competenţelor digitale pentru elevi şi cadrele didactice, precum şi reforma gestionării şi a administraţiei în educaţie. Aceste planuri nu stipulează însă măsuri explicite pentru creşterea capacităţii şi competenţelor în domeniul IA. Totodată, raportul România Educată, stabileşte viziunea pentru dezvoltarea educaţiei şi formării până în 2030 şi prevede o restructurare profundă a sistemului de educaţie şi formare. Pachetul legislativ care asigură punerea în aplicare a proiectului "România Educată" a fost adoptat în septembrie 2023 şi va acoperi mai multe domenii prioritare. Printre acestea se numără: digitalizarea, rezilienţa (şi anume, mecanismele de adaptare rapidă la situaţiile de criză, creşterea calităţii serviciilor în zonele defavorizate, etc.), cariera de cadru didactic, gestionarea şi guvernanţa în educaţie, precum şi finanţarea în educaţie, infrastructură educaţională, programele de învăţământ şi evaluarea, educaţia incluzivă, alfabetizarea funcţională şi promovarea educaţiei în domeniul STI(A)M (ştiinţă, tehnologie, inginerie, arte şi matematică). (-) Numărul redus de programe academice specializate în domeniul inteligenţei artificiale În ceea ce priveşte educaţia în domeniul inteligenţei artificiale, raportul Artificial Intelligence Index Report 2021 prezintă un sondaj realizat în 2020 care sugerează că universităţile de top din lume şi-au sporit investiţiile în educaţia IA în ultimii patru ani. Numărul de cursuri care îi învaţă pe studenţi abilităţile necesare pentru a construi sau implementa un model practic de IA la nivel de licenţă şi absolvent a crescut cu 102,9%, respectiv 41,7% în ultimii patru ani academici, la nivel global. În Uniunea Europeană, majoritatea ofertelor academice specializate IA sunt predate la nivel de master, ceea ce duce la o diplomă care înzestrează studenţii cu competenţe puternice pentru forţa de muncă. Robotica şi automatizarea este de departe cel mai frecvent predat curs în programele de licenţă şi masterat specializate, în timp ce învăţarea automată (en. Machine Learning) domină în cursurile de scurtă durată. Studiul a relevat un număr total de 1.032 de programe de IA în domeniile şi programele de şcolarizare ale celor 27 de ţări ale UE. România se găseşte pe poziţia 18 din cele 27 de state, cu un număr foarte redus de programe (Figura 4.1). Pe primele 3 locuri ale clasamentului se regăsesc Germania, Olanda şi Suedia. Este important de precizat că documente precum PNRR nu specifică măsuri de creştere a capacităţii şi creare de competenţe specifice pe IA. Figura 4.1. Numărul de programe specializate IA în Uniunea Europeană (2019-2020) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: AI Index Report (-) Nivelul scăzut al cunoştinţelor digitale ale populaţiei Educaţia formală determină competenţele de bază obţinute de elevi şi studenţi într-un cadru organizat aferent vârstei. Însă, educaţia şi învăţarea trebuie să reprezinte un deziderat pe tot parcursul vieţii, cu atât mai mult cu cât schimbările tehnologice şi inovative forţează populaţia generală să se adapteze în mod constant la cerinţele sociale şi ale pieţei muncii, de aceea este foarte important şi segmentul educaţiei non- formale sau al învăţării pe tot parcursul vieţii. Domeniul inteligenţei artificiale reprezintă un domeniu disponibil în mediul digital, iar utilizarea aplicaţiilor acestuia se desfăşoară preponderent în mediul online şi poate facilita accesul la informaţie, accesul la ofertele pieţei de muncă, interacţiunea cu administraţia publică, interacţiunea cu mediul de afaceri, accesul la educaţie continuă ş.a.m.d. Drept urmare, competenţele digitale ale populaţiei unei ţări determină şi potenţialul de adoptare al soluţiilor de IA pe scară largă. În acest plan, conform Digital Economy and Society Index 2022,*49) România se situează cu mult sub media Uniunii Europene, ocupând locul 27 din 27 de ţări, cu un punctaj corespunzător acestui indice egal cu 30,6 raportat la o medie europeană egală cu 47,1. Mai puţin de o treime (28%) dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin de bază (54% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 41% au competenţe cel puţin de bază în materie de software (media UE: 66%). De asemenea, persoanele care deţin competenţe digitale peste nivelul de bază reprezintă doar 9%. *49) Monitorul educaţiei şi formării 2021 Cu toate acestea, ponderea populaţiei cu acces la internet este în continuă creştere, ajungând la aproximativ 80% în 2020, conform World Bank. Tabel 4.1. - Persoane de 16-74 ani care au accesat vreodată Internetul, pe statute ocupaţionale
┌─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ │2017 │2018 │2019 │2020 │2021 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Salariat │6.292.819│6.516.776│6.639.469│6.602.485│6.719.647│
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Lucrător │ │ │ │ │ │
│pe cont │ │ │ │ │ │
│propriu │1.119.790│1.053.151│1.246.504│1.289.062│1.198.512│
│(inclusiv│ │ │ │ │ │
│patron) │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Elev, │1.145.498│1.262.849│1.166.204│1.313.366│1.135.926│
│student │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
Sursa: INS (TIC108A) Tabel 4.2. - Persoane de 16-74 ani care au accesat vreodată Internetul, pe niveluri de educaţie
┌────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│Nivel de │2017 │2018 │2019 │2020 │2021 │
│educaţie │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Profesional,│ │ │ │ │ │
│complementar│1.809.268│1.959.760│2.245.362│2.628.729│2.424.586│
│sau de │ │ │ │ │ │
│ucenici │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Liceal │4.468.127│4.806.679│4.801.537│5.063.609│4.880.250│
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Postliceal │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │
│specialitate│506.967 │463.118 │458.332 │486.282 │527.050 │
│sau tehnic │ │ │ │ │ │
│de maiştri │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Universitar │2.272.547│2.321.114│2271446 │2.106.900│2.350.746│
└────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
Sursa: INS (TIC108B) (+) Numărul ridicat de absolvenţi TIC şi balanţa genurilor Un alt punct forte al României este reprezentat de numărul absolvenţilor din domeniul Tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), ocupând din acest punct de vedere un loc fruntaş în rândul statelor membre ale UE cu 6,3% din totalul absolvenţilor. De asemenea, un indicator bun este numărul femeilor specialişti în domeniul TIC, care reprezintă 26% din totalul specialiştilor în acest domeniu, mult peste media europeană de 19%. Deşi mare comparativ cu media europeană, numărul de absolvenţi TIC este redus comparativ cu nevoile pieţei şi ale angajatorilor. (-) Număr scăzut de întreprinderi ce oferă formare TIC Aceste cifre trebuie puse în context şi cu numărul foarte scăzut al întreprinderilor care le oferă propriilor angajaţi formare în domeniul TIC, România situându-se la 6% (mult sub media UE de 20%). În ultimii ani s-a înregistrat o creştere uşoară în ceea ce priveşte procentajul specialiştilor în domeniul TIC, totuşi aceştia reprezintă o proporţie mult mai mică din forţa de muncă faţă de valorile medii din UE (2,6%, faţă de o medie a UE de 4,5%). Tabelul 4.5. sintetizează informaţiile expuse mai sus relativ la România şi media UE. Tabel 4.3. - Absolvenţi pe niveluri de educaţie, sexe
┌───────────────────────────────────────────┐
│Învăţământ universitar - absolvenţi cu │
│diplomă (licenţă, master, cursuri │
│postuniversitare, doctorat şi programe │
│postdoctorale de cercetare avansată) │
├────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│ │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Feminin │71.721│74.624│73.653│76.957│78.039│
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Masculin│49.529│51.647│51.106│53.314│53.495│
├────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Învăţământ universitar - absolvenţi cu │
│diplomă (licenţă, master, cursuri │
│postuniversitare, doctorat şi programe │
│postdoctorale de cercetare avansată) şi │
│diploma de bacalaureat în altă ţară │
├────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│ │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Feminin │2340 │2545 │2779 │3043 │3381 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Masculin│2725 │2726 │2908 │2888 │2920 │
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: INS SCL109A Tabel 4.4. - Absolvenţi pe niveluri de educaţie, forme de învăţământ
┌──────────────────────────────────────────────────┐
│Învăţământ universitar - absolvenţi cu diplomă │
│(licenţă, master, cursuri postuniversitare, │
│doctorat şi programe postdoctorale de cercetare │
│avansată) │
├──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│Forma de │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
│învăţământ│ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Învăţământ│ │ │ │ │ │
│de zi/cu │113.142│118.193│116.336│120.819│121.984│
│frecvenţă │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Învăţământ│ │ │ │ │ │
│cu │3407 │3615 │3609 │4025 │4189 │
│frecvenţă │ │ │ │ │ │
│redusă │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Învăţământ│ │ │ │ │ │
│la │4701 │4463 │4814 │5427 │5361 │
│distanţă │ │ │ │ │ │
├──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│Învăţământ universitar - absolvenţi cu diplomă │
│(licenţă, master, cursuri postuniversitare, │
│doctorat şi programe postdoctorale de cercetare │
│avansată) şi diploma de bacalaureat în altă ţară │
├──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│Forma de │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │
│învăţământ│ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Învăţământ│ │ │ │ │ │
│de zi/cu │5020 │5190 │5601 │5823 │6188 │
│frecvenţă │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Învăţământ│ │ │ │ │ │
│cu │4 │34 │26 │44 │50 │
│frecvenţă │ │ │ │ │ │
│redusă │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Învăţământ│ │ │ │ │ │
│la │41 │47 │60 │64 │63 │
│distanţă │ │ │ │ │ │
└──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Sursa: INS SCL109B Tabel 4.5. Indicatori privind competenţele digitale din România
┌─────────────┬───────────────────┬─────┐
│ │ROMÂNIA │Media│
│ │ │UE │
├─────────────┼────┬────┬────┬────┼─────┤
│Indicator │DESI│DESI│DESI│DESI│DESI │
│ │2019│2020│2021│2022│2022 │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│1a1. │ │ │ │ │ │
│Competenţe │29% │31% │31% │28% │54% │
│digitale cel │ │ │ │ │ │
│puţin de bază│ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│1a2. │ │ │ │ │ │
│Competenţe │ │ │ │ │ │
│digitale │10% │10% │10% │9% │26% │
│peste nivelul│ │ │ │ │ │
│elementar │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│1a3. │ │ │ │ │ │
│Competenţe │ │ │ │ │ │
│cel puţin de │32% │35% │35% │41% │66% │
│bază în │ │ │ │ │ │
│materie de │ │ │ │ │ │
│software │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│1b1. │ │ │ │ │ │
│Specialişti │2.2%│2.3%│2.4%│2.6%│4.5% │
│în domeniul │ │ │ │ │ │
│TIC │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│1b2. │ │ │ │ │ │
│Specialiste │24% │24% │26% │26% │19.1%│
│în domeniul │ │ │ │ │ │
│TIC │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│1b3. │ │ │ │ │ │
│Întreprinderi│ │ │ │ │ │
│care oferă │5% │6% │6% │6% │20% │
│formare în │ │ │ │ │ │
│domeniul TIC │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│1b4. │ │ │ │ │ │
│Absolvenţi în│5.6%│5.8%│6.3%│6.7%│3.9% │
│domeniul TIC │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
Sursa: DESI 4.1.2. Infrastructura şi managementul datelor Accesul la infrastructură şi accesul la date reprezintă condiţii necesare dezvoltării şi utilizării soluţiilor de inteligenţă artificială. Infrastructura se referă atât la accesul la internet şi implicit la resurse digitale, precum şi la infrastructura de calcul. Managementul datelor implică facilităţi de prelucrare unitară a datelor, precum şi de expunere a datelor din sectorul public către dezvoltatorii de soluţii de inteligenţă artificială. (+) Acces la infrastructură de internet de bandă largă În ceea ce priveşte accesul la internet, România se situa pe locul 10 în UE în 2020 (conform raportului DESI din anul 2022). Acoperirea de bandă largă a crescut până la 93%, atingând media UE, iar concurenţa puternică din zona de infrastructură, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorul de acoperire a reţelelor de foarte mare capacitate fixe (Very High Capacity Networks - VHCN) de 87%, cu mult peste media UE de 70%. Decalajul digital dintre zonele urbane şi cele rurale din România a scăzut în ceea ce priveşte acoperirea VHCN după o creştere de 17% până la o acoperire de 56% a zonelor rurale (dublul mediei UE de 28%). Se poate spune ca în ultimii 3 ani utilizarea benzii largi fixe a stagnat în jurul a 66% dintre gospodării, valoare care este cu mult sub media UE de 78%. Această stagnare s-a produs în ciuda utilizării pe scară largă a muncii la distanţă în timpul pandemiei. Cu toate acestea, cererea pentru bandă largă fixă de cel puţin 100 Mbps se reflectă în creşterea gradului de utilizare a benzii largi la 57%, cu mult peste media UE de 41%. România a eliminat decalajul în ceea ce priveşte acoperirea 4G, atingând media UE de 99,7%. Indicatorul privind utilizarea serviciilor mobile în bandă largă (68%) nu a atins încă media UE (71%), în ciuda preţurilor foarte scăzute pentru conexiunea în bandă largă. Dacă analizăm toată gama de produse (fixe, mobile, convergente), România se clasează în continuare pe primul loc în UE în ceea ce priveşte preţurile pentru conexiunea în bandă largă, ceea ce constituie în continuare un avantaj important. Indicatorii enumeraţi anterior sunt prezentaţi în Tabelul 4.6. Tabel 4.6. Indicatori privind conectivitatea din România
┌───────────┬─────────────────────────┬─────┐
│ │ROMÂNIA │Media│
│ │ │UE │
├───────────┼─────┬──────┬──────┬─────┼─────┤
│Indicator │DESI │DESI │DESI │DESI │DESI │
│ │2019 │2020 │2021 │2022 │2022 │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2a1. Rata │ │ │ │ │ │
│globală de │ │ │ │ │ │
│utilizare a│66% │66% │67% │66% │78% │
│serviciilor│ │ │ │ │ │
│în bandă │ │ │ │ │ │
│largă fixă │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2a2. │ │ │ │ │ │
│Utilizarea │ │ │ │ │ │
│serviciilor│ │ │ │ │ │
│în bandă │45% │49% │52% │57% │41% │
│largă fixă │ │ │ │ │ │
│de cel │ │ │ │ │ │
│puţin 100 │ │ │ │ │ │
│Mbps │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2a3. │ │ │ │ │ │
│Utilizarea │ │ │ │ │ │
│serviciilor│- │<0,01%│<0,01%│8.98%│7.58%│
│de cel │ │ │ │ │ │
│puţin 1 │ │ │ │ │ │
│Gbps │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2b1. │ │ │ │ │ │
│Acoperirea │ │ │ │ │ │
│de bandă │76% │82% │87% │93% │90% │
│largă de │ │ │ │ │ │
│mare viteză│ │ │ │ │ │
│(NGA) │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2b2. │ │ │ │ │ │
│Acoperirea │ │ │ │ │ │
│reţelelor │ │ │ │ │ │
│de foarte │63% │68% │76% │87% │79% │
│mare │ │ │ │ │ │
│capacitate │ │ │ │ │ │
│fixe (VHCN)│ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2c1. │ │ │ │ │ │
│Acoperire │96,3%│99,1% │99,7% │99,7%│99,7%│
│4G │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2c2. Gradul│ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │
│pregătire │ │ │ │ │ │
│pentru │0% │21% │21% │21% │51% │
│utilizarea │ │ │ │ │ │
│reţelelor │ │ │ │ │ │
│5G │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2c3. │ │ │ │ │ │
│Acoperire │- │- │12% │25% │66% │
│5G │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2c4. │ │ │ │ │ │
│Utilizarea │ │ │ │ │ │
│benzii │56% │68% │68% │82% │87% │
│largi │ │ │ │ │ │
│mobile │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│2d1. │ │ │ │ │ │
│Indicele │ │ │ │ │ │
│preţurilor │- │92 │97 │97 │73 │
│serviciilor│ │ │ │ │ │
│în bandă │ │ │ │ │ │
│largă │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴──────┴──────┴─────┴─────┘
Sursa: DESI (+) Politici pentru date deschise la nivelul României Conform raportului Open Data Maturity 2021, România se regăseşte pe poziţia 22/34, cu un scor de 1964 dintr-un maxim de 2600. Acest scor o încadrează în categoria de Follower, ceea ce indică faptul că ţara are deja un cadrul de reglementare (lege dedicată), şi desfăşoară activităţi pentru a asigura un nivel echitabil de coordonare a activităţilor de date deschise. Evaluarea măsoară maturitatea în raport cu patru dimensiuni de date deschise: politicile şi strategiile de date deschise ale ţărilor; activităţile de monitorizare şi măsurare a reutilizării datelor deschise; accesul utilizatorilor la date deschise printr-un portal naţional şi sprijinul interacţiunii în cadrul comunităţii de date deschise; mecanismele care asigură calitatea metadatelor. Există, însă, un număr destul de mare de limitări în ceea ce priveşte publicarea şi reutilizarea datelor în România. Evoluţia scorului de maturitate din România este prezentată în Figura 4.2. Figura 4.2. Evoluţia scorului de maturitate pentru cele patru dimensiuni şi comparaţia cu valoarea medie a României şi a EU27 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Open Data Maturity 2021 (-) Lipsa seturilor de date disponibile la nivel UE Instrumentul data.europa.eu/ro, portalul oficial pentru date europene pune la dispoziţie seturi de date publicate de 36 de ţări din Europa. Seturile de date sunt împărţite în cataloage, România fiind prezentă cu doua cataloage: data.gov.ro şi Geoportalul INIS al României. Dintr-un total de peste 1.500.000 de seturi de date disponibile, România a publicat pe acest portal, un număr de 2770 seturi de date, ceea ce reprezintă doar 0.25% din total. 4.1.3. Dezvoltarea de soluţii de IA în centre de CDI şi mediul de afaceri Dezvoltarea soluţiilor de inteligenţă artificială presupune două componente majore: cercetarea fundamentală şi aplicată, precum şi integrarea rezultatelor cercetării în produse comerciale de impact. Astfel, se pot identifica doi actori principali în acest sector: centrele de cercetare academice şi ale companiilor pe de o parte şi companiile ce dezvoltă sau integrează soluţiile IA în produsele lor, pe de altă parte. (+) Tradiţie îndelungată în matematică şi ştiinţa calculatoarelor România are o îndelungată şi puternică tradiţie precum şi o contribuţie semnificativă în ştiinţele pe care se bazează IA: matematică şi ştiinţa calculatoarelor. Drept urmare, la nivel naţional există o serie de centre şi grupuri de cercetare în IA cu tradiţie, precum Centrul de Cercetare pentru Inteligenţă Artificială "Mihai Drăgănescu" (ICIA), care a fost înfiinţat încă din anul 1994 în cadrul Academiei Române. De asemenea, există centre şi grupuri de cercetare dedicate IA în cadrul celor mai importante universităţi din România, precum Universitatea "Politehnica" din Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi sau Universitatea de Vest din Timişoara. Totodată, aceste instituţii de învăţământ superior au implementat sau urmează să implementeze centre de cercetare avansate în acest domeniu, precum Universitatea "Politehnica" din Bucureşti,*50) Universitatea din Craiova,*51) Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.*52) Un exemplu de investiţie privată în centre de cercetare este reprezentată de ClusterPower. Totodată, Center for Advanced Research on New Materials, Products and Innovative Processes (CAMPUS) şi Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii "Politehnica" Bucureşti, precum şi Departamentul de Electronică şi Calculatoare de la Universitatea Transilvania din Braşov sunt parte din reţeaua europeană Confederation of Laboratories for Artificial Intelligence Research in Europe (CLAIRE). *50) UPB lansează Centrul Internaţional de Excelenţă în Inteligenţă Artificială @UPB *51) RCAI - Research Center for Applied Intelligence - "Nicolae Ţăndăreanu" *52) Platforma de Cercetare în Inteligenţă Artificială (PCIA) (-) Subfinanţarea CDI din fonduri publice şi private Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra cercetării în domeniul IA, trebuie mai întâi să analizăm starea finanţării cercetării şi dezvoltării din România. Figura 4.3 prezintă evoluţia procentului din PIB alocat cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI) din România şi Uniunea Europeană, conform Eurostat. Deşi procentul alocat CDI în România este constant în jurul valorii de 0,5% din PIB în ultimii 20 de ani, în valoare absolută finanţarea cercetării a crescut semnificativ ca urmare a creşterii susţinute a PIB (de exemplu, de la aproximativ 150 Mil. Euro în 2000, la peste 1 Mld. Euro în 2020). Cu toate acestea, aşa cum se vede şi în Figura 4.3, procentul din PIB alocat CDI în România este mult sub media la nivelul UE. În plus, deşi în ultimii ani media la nivelul UE a înregistrat o creştere, indicând un interes crescut pentru CDI în statele membre, în România procentul a rămas acelaşi. În valori absolute, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare s-au ridicat la suma de 4,9 mld de lei în 2020, iar sectorul mediului de afaceri a înregistrat peste jumătate din aceste cheltuieli (2,9 mld de lei). Sectorul învăţământului superior a realizat cheltuieli în valoare de 0,4 mld lei. Cea mai mare pondere a acestor cheltuieli aparţine cercetării aplicative (2,8 mld de lei), urmată de dezvoltarea experimentală (0,9 mld lei) şi cercetarea fundamentală (0.8 mld lei). În ceea ce priveşte categoriile de cheltuieli, 2,6 mld de lei au fost direcţionaţi către costurile salariale ale personalului implicat în activitatea de cercetare-dezvoltare şi doar 0.3 mld de lei au fost utilizaţi pentru cheltuieli de capital (investiţii). Finanţarea activităţii CDI în anul 2020 a provenit din fonduri publice (32,9%) şi finanţări private din cadrul întreprinderilor (52,8%). Figura 4.3. Procentul din PIB alocat cercetării, dezvoltării şi inovării în România şi Uniunea Europeană (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Eurostat (+) Număr de cercetători în domeniul IA şi echilibrul de gen Numărul de cercetători raportaţi de INS în 2020 se ridica la 45.304, din care 21.216 sunt femei. Cea mai mare pondere a cercetătorilor sunt încadraţi în sectoarele învăţământului superior (19.106) şi cel guvernamental (12.931). Din totalul personalului încadrat în cercetare, 18.756 sunt deţinători ai titlului de doctor şi 39.349 au pregătire superioară. Relativ la domeniile ştiinţifice, cei mai mulţi cercetători se regăsesc în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice (12.220), iar cei mai puţini în domeniul ştiinţelor umaniste (1.192). (+) Viză ştiinţifică pentru cercetători străini Totodată, Guvernul României a aprobat în 2020 o procedură de obţinere a vizei ştiinţifice pentru cercetătorii străini pentru o perioadă mai mare de 90 de zile în scopul desfăşurării în România de activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare. Această măsură facilitează colaborările internaţionale şi transferul de know-how către cercetătorii români. (+) Număr mare de publicaţii IA Referitor la impactul cercetării, unul din indicatorii folosiţi în Government AI Readiness Index pentru pilonul Tehnologie este numărul de lucrări publicate în domeniul IA. Pentru acest indicator este folosit clasamentul Scimago Journal & Country Rank în care România ocupă locul 23 în lume cu 987 de lucrări publicate în domeniul IA. Între ţările membre UE, România este pe locul 6, iar între statele UE din estul Europei este pe primul loc. Locul ocupat rezultă prin combinarea indicatorilor: documente publicate în domeniu, citări, citări/document şi indexul h care reflectă citările în domeniu. Pe de altă parte, conform datelor agregate de Clarivate prin aplicaţia InCites, România ocupă poziţia 13 din 27 în UE (şi 35 din 173 la nivel mondial) în ceea ce priveşte numărul publicaţiilor pe domeniul Computer Science, Artificial Intelligence, indexate în Web of Science în ultimii 5 ani (2017-2021), cu 2213 documente, şi poziţia 16 în UE (respectiv 49 global) la numărul de citări ale acelor publicaţii, cu 5.518 citări. Considerând şi natura publicaţiilor, România ocupă poziţia 17 în UE (respectiv 59 global) la numărul de publicaţii în jurnale Q1 (primele 25%, considerând factorul de impact). Aproximativ 27% din aceste publicaţii sunt rezultatul unor colaborări internaţionale (plasând România pe poziţia 47 din acest punct de vedere), doar 2% fiind rezultatul unor colaborări cu industria (spre deosebire de USA, cu un procent de 11,2%, sau Elveţia şi Germania, având procente de aproximativ 10%). Totodată, conform OCDE, România a avut începând cu anul 2005 cea mai mare creştere relativă a numărului de publicaţii în domeniul IA, ceea ce înseamnă că interesul României în cercetarea IA cunoaşte o creştere accentuată în ultimii ani, corelată în mare măsură şi cu creşterea interesului la nivel mondial. Printre cele mai importante direcţii de cercetare abordate de cei mai influenţi cercetători români, conform Google Scholar, se numără: viziunea computerizată şi prelucrarea de imagini, data mining, robotica, prelucrarea limbajului natural, aplicaţii medicale, aplicaţii distribuite, sisteme multi-agent şi Internet of things (IoT). (-) Număr scăzut de întreprinderi inovatoare În ceea ce priveşte inovarea în mediul de afaceri, dintr-un total de 28.776 de întreprinderi cu peste 9 salariaţi ce activează în domeniile industrie şi servicii, doar 14,6% sunt angajate în activităţi de inovare (4.198) conform INS pentru perioada 20162018, cea mai mare pondere dintre acestea fiind întreprinderi mici (3.022), iar domeniile de activitate principale sunt în industria prelucrătoare (2.176 de întreprinderi) şi cea de servicii (1.900 de întreprinderi). 1.836 dintre aceste întreprinderi inovatoare au realizat inovaţie de produs, 1.281 inovaţie de procese de afaceri, iar 1.007 au inovaţie de produs şi procese de afaceri. European Innovation Scoreboard (EIS) oferă o analiză comparativă a performanţei inovaţiei în ţările UE, alte ţări europene şi vecinii regionali. Evaluează punctele forte şi punctele slabe relative ale sistemelor naţionale de inovare şi ajută ţările să identifice domeniile pe care trebuie să le abordeze. Ediţia din 2022 a EIS arată că performanţa în inovare a Europei continuă să se îmbunătăţească în întreaga UE. În medie, performanţa inovaţiei a crescut cu 12,5% din 2014. Există o convergenţă continuă în cadrul UE, ţările cu performanţe mai slabe crescând mai rapid decât cele cu performanţe mai mari, reducând astfel decalajul de inovare dintre ele. În acest clasament, România se regăseşte în categoria Inovator emergent. De-a lungul timpului, performanţa faţă de UE a rămas aceeaşi. Punctele forte ale României sunt în Impactul vânzărilor, Digitalizarea şi Durabilitatea mediului. Primii 3 indicatori includ Exporturile de bunuri de tehnologie medie şi înaltă, Acoperirea cu internet în bandă largă şi Cheltuielile de capital de risc. Creşteri recente de performanţă sunt observate pentru co-publicaţiile ştiinţifice internaţionale, publicaţiile cele mai citate, studenţii străini la doctorat, acoperirea cu internet în bandă largă şi IMM-urile inovatoare care colaborează cu alte IMM-uri. (+) Veniturile generate de întreprinderile inovatoare şi accesarea fondurilor externe Deşi într-un procent mic, întreprinderile inovatoare generează 29,4% din totalul cifrei de afaceri a tuturor întreprinderilor din România. Din totalul întreprinderilor inovatoare, 1,6% dintre acestea au accesat fonduri în cadrul programului Orizont 2020, iar 4,9% au accesat alte tipuri de fonduri europene. De asemenea, întreprinderile inovatoare raportează ca surse principale de dobândire de noi cunoştinţe conferinţele, târgurile şi expoziţiile de specialitate (10,4%), urmate de revistele ştiinţifice/tehnice şi publicaţiile comerciale (9,7%), informaţiile obţinute de la asociaţiile profesionale şi industriale (7,6%) şi în cele din urmă informaţiile din brevetele publicate (1,6%). (-) Număr scăzut de companii ce utilizează IA şi migraţia talentului Conform Eurostat, în România doar 1% din companiile cu cel puţin 10 angajaţi (excluzând sectorul financiar) utilizează soluţii bazate pe inteligenţa artificială în activitatea firmei, ceea ce este aproape de media europeană de 8%, dar mult sub cea a Irlandei de 23%. Acest lucru poate fi motivat şi de migraţia talentului IA către alte regiuni ale lumii. Conform OCDE, România nu apare în statisticile privind numărul de talentului angajaţi în IA, însă apare ca o sursă de migraţie a angajaţilor cu competenţe în IA (Figura 4.4). Figura 4.4. Fluxul de migraţie a angajaţilor cu competenţe IA între ţările G20 (2021) (a se vedea imaginea asociată) Sursa: OCDE (+) Start-up-uri IA Cu toate acestea, din ce în ce mai multe întreprinderi de tip start-up dezvoltă soluţii de IA, după cum poate fi extras şi din raportul Techcelerator, ce indexează cele mai promiţătoare start-up-uri româneşti din acest domeniu, cele mai multe activând în zona de fintech, sănătate şi securitate cibernetică. (-) Brevete Un indicator suplimentar al inovării se referă şi la cererile de brevet depuse la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). Conform INS, în 2020 au fost depuse 817 cereri de către solicitanţi români, din care 259 de cereri au provenit de la institutele de cercetare, 199 de la institute de învăţământ şi 109 de la întreprinderi, restul aparţinând solicitanţilor persoane fizice. 368 de cereri de brevet au fost acordate şi publicate. Conform EspaceNet, din 2006 şi până în martie 2022 au fost depuse 56 de brevete ce includ menţiuni referitoare la inteligenţa artificială. (+) Surse de finanţare a inovaţiei şi educaţie digitală în companii PNRR prevede măsuri de sprijin pentru start-up-uri inovative, granturi pentru investiţii şi pentru reconversia economică a IMM-urilor, măsuri de sprijin pentru IMM-uri care investesc în energii regenerabile, granturi pentru start-up-uri pentru studenţi în domenii competitive şi inovative, etc. Tot în PNRR sunt prevăzute măsuri de sprijin pentru educaţia digitală a angajaţilor companiilor medii şi mari. Obiectivul este asigurarea de resurse pentru companiile mari şi medii care investesc fonduri în procesul de educare a forţei de muncă pentru a utiliza echipamente industrial complexe (roboţi, linii tehnologice automatizate etc.), dar şi pentru companiile mici şi medii care investesc fonduri în resursa umană pentru cunoştinţe de bază în domeniul utilizării programelor informatice specializate dar şi a celor generale. 4.1.4. Transferul tehnologic, parteneriatele şi centrele de inovare digitală Trecerea de la cercetarea în domeniul IA către produse şi aplicaţii inovatoare în acest domeniu poate fi făcută în mare măsură prin intermediul parteneriatelor public-privat şi a transferului tehnologic în mod individual sau într-un cadru organizat - cu asistenţa centrelor de inovare (en. Digital Innovation Hubs - DIHs). (-) Număr redus de colaborări naţionale şi internaţionale Conform INS, 30,2% din totalul întreprinderilor inovatoare au fost angajate în acorduri de cooperare pentru inovare. Ponderea cea mai mare din aceste colaborări a vizat acorduri cu clienţi sau cumpărători din sectorul privat. Doar 5,1% din totalul acordurilor au fost realizate cu universităţi sau alte instituţii de învăţământ superior, administraţie publică sau instituţii de cercetare publice. (+) DIH-uri naţionale şi EDIH-uri pentru tehnologii IA Instrumentul Digital Innovation Hubs este un catalog online ce conţine informaţii complete despre centrele de inovare digitală din Europa. Scopul final al instrumentului este de a ajuta companiile să obţină acces la competenţele necesare pentru a-şi digitaliza produsele şi serviciile. Catalogul furnizează DIH-urilor o platformă de conectare între ele, precum şi cu alte organizaţii şi companii de sprijinire a inovării. La nivelul României există 11 DIH-uri pentru tehnologie IA, distribuite astfel: 5 în Bucureşti, 2 în Cluj-Napoca, câte unul în Sibiu, Braşov, Piatra Neamţ şi Galaţi. Totodată, în septembrie 2020, Autoritatea pentru Digitalizarea României a aprobat participarea a 12 centre de inovare digitală din 8 regiuni ale ţării în procesul de selecţie în reţeaua European Digital Innovation Hubs (EDIH).*53) Dintre acestea, 7 au primit finanţare prin programul Europa Digitală şi sunt membre ale reţelei europene, acoperind proporţional teritoriul ţării: Cluj (2), Timişoara, Constanţa, Iaşi, Braşov, Bucureşti. *53) Comunicare ADR - Selectarea "Digital Innovation Hubs" (-) Lipsa centrelor de testare şi experimentare În ceea ce priveşte centrele sau facilităţile de testare şi experimentare ale soluţiilor de inteligenţă artificială, activitatea de reglementare, standardizare şi testare/verificare a acestor soluţiilor este încă în fază incipientă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Acest lucru se datorează şi faptului că propunerile Comisiei Europene cu privire la reglementarea inteligenţei artificiale sunt în proces de adoptare, iar unele modificări pot să apară în acest parcurs. Cu toate acestea, este necesară crearea unui cadru legislativ incipient şi stabilirea unor cerinţe referitoare la infrastructura hardware şi facilitarea accesului la date. 4.1.5. Finanţarea domeniului IA (+) Creşterea PIB Conform Băncii Mondiale, România se situa în 2021 pe poziţia 45 din 217 state analizate în ceea ce priveşte nivelul Produsului Intern Brut (PIB), în stagnare faţă de 2020, ajungând la aproximativ 284 de miliarde de dolari în 2021.*54) *54) Eurostat (+) Trend ascendent al investiţiilor de capital de risc În ceea ce priveşte investiţiile de capital de risc (en. Venture Capital - VC) în domeniul inteligenţei artificiale în România, Figura 4.5 prezintă evoluţia acestora începând cu anul 2007, conform OCDE. Se poate observa un trend ascendent începând cu anul 2018, corelat şi cu avansul acestui domeniu şi facilitarea accesului la infrastructura de calcul şi arhitecturi deschise. Raportat la nivelul investiţiilor în IA din celelalte state membre UE, România ocupă poziţia 18/27. Dacă se analizează datele din punct de vedere temporal, este de remarcat creşterea considerabilă a nivelului de investiţii de capital de risc în IA în anul 2019 (~18 mil. USD) relativ la anii precedenţi (~3 mil. USD în 2018, valori anterioare mult mai mici). Figura 4.5. Investiţii VC în IA în ţările UE (2012-2020) exprimate ca % din PIB (a se vedea imaginea asociată) Sursa: OCDE (-) Slabă atragere a finanţărilor europene Conform raportului Artificial Intelligence - A European Perspective din 2018, România a reuşit să atragă sub 2% din totalul finanţărilor oferite prin mecanismele FP7 şi Orizont 2020 la nivel european în perioada 2009-2018. Orizont 2020 a pus la dispoziţie, pe parcursul unei perioade care a început în 2014 şi s-a terminat la finalul lui 2020, aproape 80 de miliarde de euro pentru cercetare şi inovare, pentru a stimula atragerea de investiţii private în acest domeniu, cu obiectivul creşterii competitivităţii Europei la nivel global, întăririi creşterii economice şi a creşterii numărului de locuri de muncă. Estimările revistei Nature plasează alocările de până acum la aproape 60 de miliarde de euro. Potrivit ultimelor date disponibile pe Orizont 2020 Dashboard, situaţia României sugerează că banii puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru cercetare din 2014 până în 2020 au fost absorbiţi astfel: contribuţia netă UE la cercetarea românească, prin Orizont 2020, s-a ridicat la 301,3 milioane de euro, rezultând o rată de succes de numai 12,10%; au fost semnate 1055 granturi, cu 1618 organizaţii implicate în proiecte Orizont 2020; au existat 10.604 de proiecte depuse şi 7664 propuneri eligibile. Cea mai mare parte din totalul fondurilor a fost atrasă de companii private (37%), în timp ce organizaţiile de cercetare au atras puţin peste un sfert (27,1%), iar universităţile doar o cincime din fonduri (20,4%). Domeniul TIC a fost finanţat cu 29,89 milioane de euro având un număr de 150 participanţi. În cadrul "Raportului anual de implementare pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă" din Programul Operaţional Competitivitate (POC) 2019 s-a făcut o analiză a indicatorilor comuni şi indicatorilor specifici programului. Pentru axa prioritară AP1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor, prioritatea de investiţii 1a - Consolidarea cercetării şi inovării (C&I), a infrastructurii şi a capacităţilor de dezvoltare a excelenţei în domeniul C&I, precum şi promovarea centrelor de competenţă, în special a celor de interes european, indicatorul "Cercetare, inovare: Investiţii private combinate cu sprijinul public pentru proiecte de inovare sau de C&D" are o valoarea cumulată a realizărilor efective de 23.082.814,02 euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate, ţinta pentru anul 2023 fiind de 51.010.000,00 euro. Tot acelaşi indicator are o valoare de 0 euro pentru regiunea Bucureşti-Ilfov (regiune mai dezvoltată), ţinta pentru anul 2023 fiind de 7.490.000,00 euro. 4.1.6. Adoptarea soluţiilor IA în guvernare, sectorul public, companii şi societate Unul dintre cele mai importante beneficii ale inteligenţei artificiale se referă la îmbunătăţirea nivelului şi calităţii vieţii la nivel de societate. Aceste soluţii de IA pot să eficientizeze şi faciliteze interacţiunile de orice tip şi să adauge plus valoare individului ca parte integrantă a mecanismelor locale, regionale şi naţionale. Adoptarea soluţiilor IA trebuie să vină în mod natural şi să nu ridice bariere sau probleme utilizatorilor finali. Implementarea lor la nivel de administraţie publică nu ar trebui să limiteze sau să îngreuneze accesul cetăţenilor la serviciile publice, ci din contră, să permită o mai mare transparenţă a deciziilor şi o rapiditate crescută a soluţionării cererilor acestora, precum şi o mai mare implicare a cetăţenilor în luarea deciziilor la nivel local şi naţional. (-) Adoptarea redusă a serviciilor digitale în serviciile publice Potrivit Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) din 2022, în ceea ce priveşte adoptarea serviciilor publice digitale, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, toţi indicatorii fiind cu mult sub media UE. Doar 17% dintre utilizatorii online români interacţionează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparaţie cu media UE de 65%. În ceea ce priveşte indicatorul pentru formularele precompletate, punctajul de 19 al României este cu mult sub media UE de 64. În privinţa serviciilor publice digitale pentru cetăţeni şi a celor pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (media UE: 75), respectiv 42 (media UE: 82). În ceea ce priveşte datele deschise, decalajul nu mai este atât de mare - cu un punctaj de 76%, ţara noastră are totuşi rezultate sub media UE de 81%. Aceste informaţii sunt sintetizate în Tabelul 4.7. Din punct de vedere al adoptarea IA în administraţia publică şi guvernare, Government AI Readiness Index Report 2021 încearcă să răspundă la întrebarea Cât de pregătit este un anumit guvern pentru a implementa IA în livrarea serviciilor publice către cetăţenii săi?. Indicele analizează ţările pe baza a 42 de indicatori în 3 piloni: guvernare, sector tehnologic şi date şi infrastructură. Potrivit acestui raport, România se plasează pe locul 12 în Europa de Est şi pe locul 56 (din 160) la nivel mondial cu un indice de 53,22 (din 100 maxim). Media indicelui în Europa de Est este de 55,24, iar la nivel mondial este de 47,42. Relativ la cei trei piloni, indicii obţinuţi de România sunt: 52,09 pentru guvernare, 37,50 pentru sectorul tehnologic şi 70,09 pentru date şi infrastructură. În rapoartele anterioare din 2019*55) şi 2020,*56) România s-a situat pe poziţia 55 (din 194) în 2019 cu un scor de 5.54 (din 10) şi pe poziţia 52 (din 172) cu un scor de 50,78 (din 100) în 2020. Raportul din 2020 prezintă şi o analiză mai detaliată a indicatorilor aferenţi României privind cei trei piloni de analiză. *55) Oxford - Government AI Readiness Index 2019 *56) Oxford - Government AI Readiness Index 2020 Tabel 4.7. Indicatori privind serviciile publice digitale din România
┌─────────────┬───────────────────┬─────┐
│ │ROMÂNIA │Media│
│ │ │UE │
├─────────────┼────┬────┬────┬────┼─────┤
│Indicator │DESI│DESI│DESI│DESI│DESI │
│ │2019│2020│2021│2022│2022 │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│4a1. │ │ │ │ │ │
│Utilizatori │ │ │ │ │ │
│ai soluţiilor│12% │15% │16% │17% │65% │
│de │ │ │ │ │ │
│e-guvernare │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│4a2. │ │ │ │ │ │
│Formulare │- │- │6 │19 │64 │
│precompletate│ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│4a3. Servicii│ │ │ │ │ │
│publice │ │ │ │ │ │
│digitale │- │- │44 │44 │75 │
│pentru │ │ │ │ │ │
│cetăţeni │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│4a4. Servicii│ │ │ │ │ │
│publice │ │ │ │ │ │
│digitale │- │- │49 │42 │82 │
│pentru │ │ │ │ │ │
│întreprinderi│ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│4a5. Date │- │- │69% │75% │81% │
│deschise │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
Sursa: DESI (-) Slaba adopţie a serviciilor digitale în e-guvernare United Nations E-Government Survey 2020 realizează un studiu privind eficienţa e- guvernării cu scopul oferirii de servicii publice şi identifică ţări şi domenii în care potenţialul ICT şi al e-guvernării nu a fost exploatat la maxim sau unde dezvoltarea de capacităţi poate fi benefică. Studiul foloseşte ca indicator Indexul dezvoltării e- guvernării (EGDI - en. E-Government Development Index). Indexul include 3 componente principale cu ponderi egale: indexul serviciilor online (OSI - en. Online Service Index). indexul infrastructurii de telecomunicaţii (TII - en. Telecommunications Infrastructure Index) şi indexul capitalului uman (HCI - en. Human Capital Index). Din punct de vedere al EGDI, România este încadrată în regiunea foarte înalt, cu un punctaj de 0.7605/1.00 pentru anul 2020, în creştere faţă de 2018 când a fost încadrată în regiunea înalt. cu un scor de 0.6671/1.00. Cu privire la componentele individuale, România a obţinut categoria foarte înalt, având scorurile: OSI - 0.7235/1.00; HCI - 0.7995/1.00; şi TII - 0.7586/1.00. Este important de menţionat faptul că indexul HCI include nivelul de alfabetizare (98,94% în România) şi numărul mediu de ani petrecuţi în cadrul educaţiei formale (11 în cazul României). Tot în cadrul studiului Naţiunilor Unite, potrivit indexului de servicii online locale (LOSI - en. Local Online Service Index), în cadrul căruia au fost analizate 100 de municipalităţi din statele membre ale Naţiunilor Unite, România a obţinut o încadrare medie, ceea ce înseamnă că la nivel local, serviciile de e-guvernare sunt încă în fază de dezvoltare. Un alt index evaluat de UN se referă la informarea, consultarea şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor prin utilizarea de platforme digitale (EPI - en. E- Participation Index), unde România a obţinut un scor foarte înalt de 0.8095/1.00. La fel se întâmplă şi în ceea ce priveşte indexul datelor guvernamentale deschise (OGDI - en. Open Government Data Index) 0.9313/1.00 - foarte înalt. OGDI măsoară existenţa platformelor şi portalelor de acces la date şi disponibilitatea acestor date în sectoare precum: sănătate, educaţie, resurse umane, securitate socială, mediu şi justiţie Este important de menţionat faptul că potrivit acestui studiu, Europa este lider mondial privind utilizarea e-guvernării, cu o proporţie foarte mare de ţări ce se află în grupul EGDI foarte înalt (58%). (-) Slaba adopţie a tehnologiilor digitale în companii În ceea ce priveşte adoptarea tehnologiilor digitale în activităţile companiilor, conform DESI 2022, România se situează pe locul 27 în UE. De menţionat că majoritatea indicatorilor din această dimensiune sunt mult sub media UE. Doar 22% dintre IMM-uri au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparaţie cu media UE de 55%. Deşi 12% dintre IMM-urile române profită de oportunităţile oferite de comerţul online, s-ar putea înregistra mai multe vânzări transfrontaliere (4% comparativ cu media UE de 9%). Doar 17% dintre întreprinderi emit facturi electronice, cu mult sub media UE de 32%. Aproximativ 12% dintre întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială (nivel scăzut în comparaţie cu media UE de 29%), 11% utilizează servicii de tip cloud (media UE: 34%) şi numai 5% dintre acestea analizează volume mari de date. Procentul întreprinderilor care utilizează TIC pentru durabilitate este de 68%, cu puţin peste media UE de 66%. Aceşti indicatori sunt prezentaţi şi în Tabelul 4.8. Pe de altă parte, relativ la adoptarea IA de către companii, conform European enterprise survey on the use of technologies based on artificial intelligence, 48% dintre companiile din România folosesc cel puţin o tehnologie IA, 31% utilizează cel puţin două tehnologii IA, 26% intenţionează să folosească IA în următorii 2 ani (top 3 în Europa) şi doar 26% nu intenţionează acest lucru în viitor. Toţi indicatorii sunt mai buni decât media europeană. Tehnologiile adoptate de către companiile româneşti se înscriu în media europeană cu un plus pentru optimizarea proceselor (18%), automatizarea proceselor (19%) sau roboţi şi vehicule autonome (15%), unde valorile sunt peste mediile din UE. În România, mai ales companiile micro şi mici au adoptat IA în procent mai mare (50%) decât media europeană, în timp ce companiile medii şi mari au făcut-o în procente mai mici (46%, respectiv 44%). În ceea ce priveşte problemele (barierele) care frânează adoptarea tehnologiilor IA în România se consideră că cele mai importante bariere interne sunt: costurile legate de adopţie 42%, dificultatea de a angaja personal calificat - 63%, costurile cu adaptarea proceselor tehnologice - 34%, dificultatea de înţelegere a algoritmilor - 33%, lipsa abilităţilor şi competenţelor angajaţilor - 32%. Tabel 4.8. Indicatori privind adoptarea tehnologiilor digitale în companiile din România
┌────────────────┬───────────────────┬─────┐
│ │ROMÂNIA │Media│
│ │ │UE │
├────────────────┼────┬────┬────┬────┼─────┤
│Indicator │DESI│DESI│DESI│DESI│DESI │
│ │2019│2020│2021│2022│2022 │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3a1. IMM-uri │ │ │ │ │ │
│care au cel │ │ │ │ │ │
│puţin un nivel │- │- │33% │22% │55% │
│de bază de │ │ │ │ │ │
│intensitate │ │ │ │ │ │
│digitală │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3b1. Schimb │ │ │ │ │ │
│electronic de │22% │23% │23% │17% │38% │
│informaţii │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3b2. Platforme │ │ │ │ │ │
│de comunicare │9% │8% │8% │12% │29% │
│socială │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3b3. Volume mari│11% │11% │5% │5% │14% │
│de date │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3b4. Tehnologia │7% │7% │13% │11% │34% │
│de tip cloud │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3b5. IA │- │- │31% │1% │8% │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3b6. TIC pentru │ │ │ │ │ │
│durabilitatea │- │- │68% │68% │66% │
│mediului │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3b7. Facturi │20% │20% │17% │17% │32% │
│electronice │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3c1. IMM-uri │ │ │ │ │ │
│care fac vânzări│8% │11% │17% │12% │18% │
│online │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3c2. Cifra de │ │ │ │ │ │
│afaceri a │5% │5% │8% │7% │12% │
│comerţului │ │ │ │ │ │
│electronic │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│3c3. Vânzări │ │ │ │ │ │
│online │2% │6% │6% │4% │9% │
│transfrontaliere│ │ │ │ │ │
└────────────────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
Sursa: DESI (-) Slaba adopţie a tehnologiilor emergente Cu privire la adoptarea la nivel naţional a tehnologiilor emergente, raportul Technology and innovation report 2021 a elaborat un indice de pregătire al ţărilor. Acesta ia în considerare capacităţile tehnologice legate de investiţiile fizice, capitalul uman şi efortul tehnologic şi acoperă capacităţile naţionale de a utiliza, adopta şi adapta aceste tehnologii. Indicele cuprinde cinci blocuri: implementarea TIC, competenţe, activitatea de cercetare şi dezvoltare, activitatea din industrie şi accesul la finanţare. Indicele a fost calculat pentru 158 de ţări, Statele Unite, Elveţia şi Regatul Unit primind cele mai mari scoruri pe o scară de la 0 la 1. Pe baza clasamentului creat în funcţie de valoarea scorului, s-au grupat ţările în patru grupuri de scor (high, upper- middle, lower-middle, low) astfel încât fiecare grup să includă 25% din numărul total de ţări. România se găseşte pe poziţia a 45-a cu un scor de 0.6. Raportul Digitalisation in Europe 2020-2021. Evidence from the EIB Investment Survey se concentrează pe unele dintre dimensiunile cheie care afectează adoptarea tehnologiilor digitale de către firmele din Uniunea Europeană şi Statele Unite şi discută despre impactul digitalizării asupra competitivităţii şi inovării, împreună cu legăturile sale cu investiţiile în abordarea schimbărilor climatice. Ratele de adoptare a soluţiilor digitale în Uniunea Europeană sunt mai mici decât în Statele Unite, dar adoptarea tehnologiilor digitale avansate este foarte eterogenă în ţările UE (Figura 4.6). Figura 4.6. Rata de adopţie digitală (în %) a diferitelor domenii în cadrul companiilor, la nivelul României şi al Uniunii Europene (a se vedea imaginea asociată) Sursa: DIGITALISATION IN EUROPE 2020-2021 (-) Utilizarea tehnologiei ca factor de creştere a competitivităţii Un alt indicator al pregătirii ţărilor privind utilizarea tehnologiei ca factor de creştere a competitivităţii globale este descris de The Networked Readiness Index (NRI) publicat de Forumul Economic Mondial pentru prima dată în 2002 ca parte a Raportului global privind tehnologia informaţiei. NRI este primul cadru tehnologic care include în mod explicit importanţa factorilor guvernamentali şi societate în formularea strategiilor digitale. Pentru raportul din anul 2021, NRI analizează unele dintre efectele induse de pandemia COVID-19 care au contribuit la noul ritm şi profunzimea transformării digitale şi oferă o primă privire asupra importanţei potenţiale a tehnologiilor digitale accelerate asupra guvernelor, întreprinderilor şi persoanelor fizice. Modelul NRI 2022 reflectă structura sa de bază pe patru piloni: Tehnologie, Resursa Umană, Guvernanţa şi Impact. Tabel 4.9. Rezumatul valorilor Networked Readiness Index pentru România
┌──────────────────┬─────────────┬─────┐
│ │Poziţie (din │Scor │
│ │131) │ │
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Indicele NRI │52 │54.89│
│România │ │ │
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Pilon/sub-pilon │Poziţie │Scor │
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│A. Pilonul │ │44.45│
│tehnologii │ │ │
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Acces │57 │68.28│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Conţinut │64 │37 │
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Tehnologii │84 │28.08│
│viitoare │ │ │
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│B. Pilonul resursă│ │47.38│
│umană │ │ │
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Persoane fizice │45 │52.97│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Întreprinderi │52 │48.92│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Guvern │76 │40.27│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│C. Pilonul │ │64.31│
│Guvernanţă │ │ │
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Încredere │51 │55.51│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Reglementare │44 │71.35│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Incluziune │63 │66.08│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│D. Pilonul Impact │ │63.41│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Economie │29 │45.33│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Calitatea vieţii │36 │77.12│
├──────────────────┼─────────────┼─────┤
│Contribuţia la ODD│58 │67.79│
└──────────────────┴─────────────┴─────┘
Sursa: NRI (+) Deschidere către digitalizare, IA şi cadrul regional Cu toate că rata de adopţie a soluţiilor digitale în toate domeniile este scăzută, conform raportului Îmbunătăţirea utilizării inteligenţei artificiale în microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii din Europa, atitudinea naţională faţă de IA se află puţin sub valoarea mediană UE, 59% din publicul român consultat fiind pozitiv cu privire la schimbările pe care IA le-ar putea aduce. Iar conform datelor INS, ponderea întreprinderilor care au interacţionat online cu administraţia publică din totalul întreprinderilor a crescut de la 51% în 2010, la 75,4% în 2019. Raportul Government AI Readiness Index Report 2021 menţionează ca fiind extrem de importante pentru dezvoltarea regiunii de est a Europei iniţiativele guvernamentale transnaţionale, precum Planul european coordonat privind inteligenţa artificială al Uniunii Europene. 4.1.7. Contextul domeniului de IA în România conform consultării publice O primă etapă a procesului de consultare publică desfăşurată la nivel naţional, în intervalul 14 iulie - 14 septembrie 2021,*57) a avut ca scop principal evaluarea impactului IA, identificarea unor direcţii de acţiune prioritare şi a potenţialelor oportunităţi, bariere sau limitări privind utilizarea IA în România. Această consultare a vizat sectoarele academic, de administraţie şi cel de afaceri şi a sondat potenţialul IA din România din perspectiva adopţiei, dezvoltării, implementării şi utilizării sale. Un număr de 169 de respondenţi au răspuns pozitiv la invitaţia de consultare cu următoarea distribuţie pe sectoare: 26,54% - respondenţi din sectorul academic; 41,36% respondenţi din sectorul administraţie; 32,1% respondenţi din sectorul afaceri. Ponderea dominantă a sectorului public se datorează includerii celor 3 tipuri de organizaţii: administraţie locală, centrală, iniţiatori politici publice. Distribuţia respondenţilor în funcţie de numărul de angajaţi este prezentată în Figura 4.7. Peste 65% din respondenţi au provenit din organizaţii cu un număr mediu (15%) şi mare de angajaţi (53%). *57) SN-IA - Raport consultare generativă Figura 4.7. Distribuţia respondenţilor în funcţie de dimensiunea organizaţiei (a se vedea imaginea asociată) Sursa: SN-IA - Raport consultare generativă Evaluarea percepţiei asupra domeniului IA dintr-o perspectivă a organizaţiei, la nivelul celor trei medii de activitate academic - administraţie - afaceri, a vizat patru direcţii de chestionare cu privire la: ● gradul de adopţie/intenţie de adopţie a domeniului IA; ● gradul de înţelegere a domeniului IA în baza informării sau a accesului la resurse de informare; ● gradul de disponibilitate şi implicare a resurselor în dezvoltarea soluţiilor sau a programelor de formare existente sau de perspectivă; ● impactul domeniului IA şi a schimbării la nivel organizaţional. Viziunea dintr-o perspectivă personală a respondenţilor a fost sondată în scopul identificării sectoarelor de aplicabilitate de interes la nivel naţional, precum şi în vederea definirii direcţiilor strategice în domeniul IA, prin identificarea oportunităţilor, a barierelor sau a factorilor ce limitează sau impun riscuri pentru adoptarea şi dezvoltarea IA, la nivel naţional. Adoptarea/intenţia de adoptare şi înţelegerea domeniului IA la nivel de organizaţie a fost evaluată din perspectiva poziţionării organizaţiei în raport cu domeniul IA, a relaţiei organizaţiei în raport cu domeniul IA, precum şi a maturităţii domeniului IA la nivel organizaţional. Dintr-o perspectivă generală, interesul în domeniul IA este manifestat într-un raport de 75% din organizaţiile respondente. Sectorul academic şi afaceri declară un rol dominant în dezvoltarea soluţiilor IA (25%), în timp ce poziţia curentă dominantă a sectorului administraţie este de identificare a oportunităţilor (48%). Dintr-o perspectivă a maturităţii domeniului IA în organizaţie, sectorul academic şi administraţie s-a poziţionat dominant în faza de dezvoltare şi pilotare IA (>45%), în timp ce sectorul afaceri marchează poziţia dominantă în formare şi cercetare aplicată în domeniul IA (>45%) şi secundar, în faza de dezvoltare şi pilotare IA. Peste 32% din respondenţi declară un grad bun de înţelegere a tehnologiilor IA, la nivelul organizaţiei. Figura 4.8 prezintă o distribuţie grafică a rolului organizaţiei în raport cu domeniul IA. Figura 4.8. Rolul organizaţiei raportat la domeniul IA în funcţie de numărul de răspunsuri (a se vedea imaginea asociată) Sursa: SN-IA - Raport consultare generativă Angrenarea resurselor interne, capacitatea organizaţiei de acoperire a nevoilor de angajare pentru proiecte în domeniul IA, precum şi accesul la sursele de finanţare, reprezintă vectori cheie pentru consolidarea expertizei organizaţiei în domeniul IA. Figura 4.9 prezintă gradul disponibilităţii de angrenare în funcţie de tipul de resursă, pentru cele trei medii de activitate academic - administraţie - afaceri. Disponibilitatea de angajare a resurselor, pentru cele medii de activitate, este una foarte mare pentru majoritatea categoriilor de resurse (resurse financiare - 36%, resurse IT - 34%, resurse informaţionale - 34%, resurse pentru formarea personalului - 43%), cu excepţia resursei de tip expertiză juridică, unde disponibilitatea dominantă de angrenare este una parţială (34%). În cazul sectoarelor academic şi administraţie, majoritatea resurselor interne (financiare, resurse IT, expertiză juridică) sunt caracterizate ca având dominant o disponibilitate parţială de angrenare, cu excepţia resurselor informaţionale şi a celor dedicate formării personalului în domeniul IA, pentru care disponibilitatea declarată este mare sau parţială. Pentru mediul de afaceri disponibilitatea dominantă de alocare a resurselor este una foarte mare, cu excepţia resursei de tip expertiză juridică, pentru care dominantă este disponibilitatea parţială de implicare. Figura 4.9. Disponibilitatea de angrenare a resurselor organizaţionale pentru dezvoltare IA (a se vedea imaginea asociată) Sursa: SN-IA - Raport consultare generativă Evaluarea impactului implementării proiectelor şi a derulării programelor de studii în domeniul IA oferă o perspectivă asupra barierelor întâmpinate în dezvoltarea domeniului IA. Impactul implementării proiectelor sau a programelor de studii în domeniul IA, este evaluat dintr-o perspectivă generală, ca fiind cel puţin la nivelul aşteptărilor, de către un procent de peste 50% dintre respondenţi. Necesitatea schimbărilor la nivel organizaţional pentru dezvoltarea domeniului IA este conştientizată ferm sau în mare măsură într-un procent de peste 50% în fiecare mediu de activitate, conform reprezentării grafice din Figura 4.10. Figura 4.10. Necesitatea schimbărilor la nivel organizaţional pentru dezvoltarea domeniului IA în funcţie de numărul de răspunsuri (a se vedea imaginea asociată) Sursa: SN-IA - Raport consultare generativă Direcţii, sectoare şi tehnologii prioritare de aplicabilitate a IA. Având în vedere importanţa coordonării la nivel european, pentru asigurarea implementării armonizate a unei strategii IA, definirea unor domenii de aplicabilitate, relevante la nivel de ţară a reprezentat un alt obiectiv de sondare al rundei generative. Lista sectoarelor de aplicabilitate IA propuse pentru a fi evaluate de către respondenţi, sunt de prioritate la nivel european şi se regăsesc în comunicatele şi rapoartele Comisiei Europene, precum: "Planul coordonat privind inteligenţa artificială". "Propunerea de regulament privind Inteligenţa Artificială". "AI Watch", "Chestionarul de evaluare a utilizării AI în sectorul public". Sectoarele de aplicabilitate IA şi tehnologiile IA incluse în sondare sunt prezentate în Figura 4.11. Sectoarele de aplicabilitate IA rezultate ca fiind prioritare, din perspectiva interesului manifestat de către respondenţi: S1. Infrastructură, transport şi Smart City (67%); S2. Cercetare - Dezvoltare - Inovare (65%); S3. Sănătate (60%); S4. e-Guvernare şi administraţie publică (57%); S5. Educaţie (51%); S6. Dezvoltare software şi servicii IT (49%); S7. Agricultură (40%); S8. Securitate şi apărare naţională (36%). Figura 4.11. Evaluarea şi prioritizarea sectoarelor de aplicabilitate a IA prin raportare la numărul de răspunsuri (a se vedea imaginea asociată) Sursa: SN-IA - Raport consultare generativă Din perspectiva utilizării curente şi viitoare, din cele 19 tehnologii de aplicabilitate IA identificate, se remarcă o rată de creştere cu minim 20% pentru utilizare în viitor, cu excepţia sistemelor de prelucrare audio, unde interesul pentru utilizare în viitor se menţine constant. Se remarcă un interes în creştere cu 50% pentru: instrumente algoritmice de luare a deciziilor (94%), automatizarea proceselor şi a vehiculelor conectate la automatizare (77%), robotica cognitivă (70%), sisteme expert şi bazate pe reguli (67%), sisteme de management al cunoaşterii şi analiză a sentimentelor (66%), analize de securitate şi sisteme de tip threat intelligence (63%) şi o creştere în jurul ratei de 50% pentru: învăţare automată, analize predictive, instrumente de simulare şi vizualizare a datelor, asistenţi digitali inteligenţi. Figura 4.12. Tehnologii IA în funcţie de gradul de utilizare curentă şi de perspectivă prin raportare la numărul de răspunsuri (a se vedea imaginea asociată) Sursa: SN-IA - Raport consultare generativă 4.2. Probleme şi provocări Valorile diferiţilor indicatori prezentaţi în secţiunea 4.1 relevă o serie de probleme care afectează în diferită măsură capacităţile României de a susţine elementele necesare dezvoltării sustenabile a domeniului IA în România. În cadrul acestei secţiuni sunt rezumate principalele probleme ce pot afecta adoptarea şi dezvoltarea domeniului IA în următoarea perioadă. Formarea resursei umane, competenţele digitale şi competenţe IA 1. Cu toate că procentul celor care posedă competenţe digitale peste nivelul de bază este mai apropiat de media europeană, resursa umană din domeniul TIC este redusă, (sub media europeană), deşi procentul de absolvenţi TIC din totalul de absolvenţi la nivel de ţară este în creştere. 2. România dispune de un număr redus de programe de studii specializate în IA, atât la nivel de master cât şi licenţă, dar şi de un număr extrem de redus de cursuri intensive în domeniul IA. Ca urmare, există şi o lipsa a personalului calificat pentru predarea disciplinelor avansate. 3. Lipsa unor măsuri specifice de creştere a capacităţii şi competenţelor pe IA în cadrul programelor şi strategiilor din domenii conexe (de exemplu, PNRR). 4. Capacitatea redusă de retenţie a capitalului uman pe IA, România fiind una din sursele de migrare a angajaţilor cu competenţe atât IA cât şi în general în TIC. Cifrele indică o necesitate de a creşte numărul de specialişti TIC, pentru a putea îmbunătăţi capacitatea ţării de a inova şi de a ţine pasul cu transformarea digitală. 5. Procentul redus de competenţe digitale de baza ale populaţiei, ceea ce reprezintă o potenţială barieră de adopţie a soluţiilor bazate pe IA. Astfel, procentul populaţiei care posedă cel puţin competenţe digitale la nivel de baza (31%), este mult sub media europeană (56%), chiar dacă cei care au competenţe digitale peste nivelul de baza (10%) este mai apropiat de media europeană (31%). DESI 2021. 6. Numărul mic de companii care activează în domeniul de formare a competenţelor digitale conform raportului DESI pe anul 2021. Infrastructura şi managementul datelor 1. Există foarte puţine iniţiative care să vizeze obiective precum: supercalcul/super-computere şi Inteligenţă artificială. 2. Accesul limitat la bazele de date europene şi internaţionale din diferite domenii. 3. Lipsa unui cadru legislativ pentru stabilirea unor cerinţe referitoare la infrastructura hardware precum şi la facilitarea accesului la date. 4. Lipsa unei infrastructuri hardware centralizate sau agregate pentru facilitarea dezvoltării modelelor şi a aplicaţiilor de IA. 5. Publicarea neregulată, nestandardizată şi ne-interoperabilă a datelor deschise. 6. Lipsa unei infrastructuri centralizate pentru colectarea datelor biomedicale şi genomice, inclusiv la nivel de Strategie de sănătate a României 2014-2020 nu se abordează utilizarea secundară a datelor din sectorul sănătate. 7. România are publicat un număr mic de seturi de date pe portalul oficial pentru date europene. Dezvoltarea de soluţii de IA în centre de CDI şi mediul de afaceri 1. Procentul mic din PIB alocat cercetării în comparaţie cu media europeană de circa 2% are ca efect negativ creşterea decalajelor în privinţa rezultatelor obţinute în cercetare. 2. Capacitatea redusă de a accesa fonduri europene pentru cercetare este o problemă importantă a cercetării. Cu toate că există un număr important de centre de cercetare din România, inclusiv în cadrul celor mai importante universităţi, care au ca domeniu de interes IA şi care participă la proiecte în acest domeniu, gradul de implicare a acestora în proiecte de cercetare în IA la nivel european este unul redus, România nereuşind să atragă sume peste pragul de 2% din fondurile totale disponibile între anii 2009-2018. 3. În prezent, există doar un număr redus de companii private care susţin grupuri de cercetare în IA şi care să fie reprezentate prin publicaţii ştiinţifice şi participări la conferinţe internaţionale din domeniu, centrele, grupurile de cercetare şi cercetătorii în inteligenţă artificială desfăşurându-şi activitatea preponderent în instituţii academice. 4. Cercetarea fundamentală în domeniul algoritmilor şi a sistemelor de inteligenţă artificială nu este în topul activităţilor cercetătorilor români influenţi. 5. Niciun centru de cercetare din România nu este inclus în prestigioasa reţea European Laboratory for Learning and Intelligent Systems (ELLIS). 6. Reţea insuficient dezvoltată de DIH-uri. 7. Slabă interconectare între laboratoarele naţionale, dar şi a acestora cu reţeaua internaţională de laboratoare IA. 8. Puţine parteneriate PPP dezvoltate în acest domeniu. 9. Nu există centre sau facilităţi de testare şi experimentare a soluţiilor de inteligenţă artificială, în timp ce activitatea de reglementare, standardizare şi testare/verificare a acestor soluţiilor este încă în fază incipientă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Transferul tehnologic, parteneriatele şi centrele de inovare digitală 1. Colaborarea redusă a companiilor cu universităţile, sectorul public şi cu parteneri externi. Conform INS, 30,2% din totalul întreprinderilor inovatoare au fost angajate în acorduri de cooperare pentru inovare. Ponderea cea mai mare din aceste colaborări a vizat acorduri cu clienţi sau cumpărători din sectorul privat. Doar 5,1% din totalul acordurilor au fost realizate cu universităţi sau alte instituţii de învăţământ superior, administraţie publică sau instituţii de cercetare publice. 2. Numărul mic de companii care sunt angajate în activităţi de inovare. În ceea ce priveşte inovarea în mediul de afaceri, dintr-un total de 28,776 de întreprinderi cu peste 9 salariaţi ce activează în domeniile industrie şi servicii, doar 14,6% sunt angajate în activităţi de inovare (4198) conform INS pentru perioada 2016-2018. 3. Puţine proiecte de transfer tehnologic în acest domeniu. Finanţarea domeniului IA 1. Procentul din PIB alocat CDI în România în ultimii 20 de ani a rămas constant în jurul valorii de 0.5% din PIB, în valoare brută. Acest indicator este mult mai mic decât media europeană de circa 2%, iar acest lucru poate avea ca efect negativ creşterea decalajelor în privinţa rezultatelor obţinute inclusiv în cercetare şi inovare. 2. Incapacitatea atragerii unor sume mai importante din fondurile europene. Cu toate că există entităţi de cercetare, mai ales în cadrul universităţilor, care participă la proiecte în domeniu, gradul de implicare al acestora în proiecte de cercetare în IA la nivel european este unul redus, România nereuşind să atragă pragul de 2% din fondurile totale disponibile între anii 2009-2018. 3. În cadrul PNRR au fost alocate doar 73 milioane de euro pentru programe de CDI.*58) *58) Bugetul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă 4. Puţine fonduri de investiţii de capital de risc la nivelul României, conform OCDE. 5. Lipsa investiţiilor în tehnologii emergente este o secţiune considerată un punct slab în România, din cauza poziţiei 94 din 130 pe care se află în clasamentul "The Network Readiness Index 2021". 6. Lipsa investiţiilor private combinate cu sprijinul public pentru proiecte de inovare sau de cercetare-dezvoltare pentru regiunea Bucureşti-Ilfov (regiune mai dezvoltată) în cadrul proiectelor de tip POC. Adoptarea soluţiilor IA în guvernare, sectorul public, companii şi societate 1. Adoptarea IA la nivelul întregii societăţi este puternic afectată de procentul relativ mic de persoane care au competenţe digitale de bază. Astfel, mai puţin de o treime (31%) dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin de bază (56% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competenţe cel puţin de bază în materie de software (media UE: 58%).*41) 2. În ceea ce priveşte adoptarea serviciilor publice digitale, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre. Doar 16% dintre utilizatorii online români interacţionează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparaţie cu media UE de 64%. În ceea ce priveşte indicatorul pentru formularele precompletate, punctajul de 6 al României este cu mult sub media UE de 63. Din raportul DESI din anul 2021 rezultă că doar 16% dintre utilizatorii online români interacţionează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparaţie cu media UE mult mai mare de 64%. 3. Conform raportului DESI din anul 2021 în privinţa serviciilor publice digitale pentru cetăţeni şi. respectiv. pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (media UE: 75) şi 49 (media UE: 84), diferenţele fiind mari faţă de mediile europene. 4. În ceea ce priveşte adoptarea tehnologiilor digitale în activităţile companiilor. România se situează pe locul 25 în UE, iar majoritatea indicatorilor din această dimensiune evaluaţi în raportul DESI pe anul 2021 sunt mult sub media UE. Doar 33% dintre IMM-uri au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparaţie cu media UE de 60%. 5. Numărul mic de companii care utilizează IA. Conform Eurostat, în România doar 6% din companiile cu cel puţin 10 angajaţi şi excluzând sectorul financiar, utilizează inteligenţa artificială, ceea ce este aproape de media europeană de 7%, dar mult sub cea a Irlandei de 23%. Limitări şi provocări în dezvoltarea IA rezultate din consultarea publică Prin consultarea generativă a fost sondată percepţia celor trei medii: academic, administraţie şi afaceri, cu privire la factorii ce limitează dezvoltarea IA în România, identificându-se necesitatea: ● cunoaşterii mai bune a domeniului, prin campanii de conştientizare şi formare de competenţe specifice; ● dezvoltării unui cadru legislativ coerent, cu includerea reglementărilor care să ofere încredere pe toate nivelurile (de la încrederea în tehnologii şi până la aspectele de etică); ● finanţării domeniului IA încă din faza de cercetare - dezvoltare; ● facilitării accesului la date structurate; ● schimbării percepţiei asupra domeniul IA şi creării unor premise pentru o repoziţionare a României în rândul ţărilor cu potenţial în domeniu. Problemele şi provocările prioritare derivate dintr-o perspectivă comună a celor trei medii pot fi sumarizate astfel: 1. Scepticismul faţă de domeniul IA, reticenţa şi rezistenţa la schimbare a populaţiei, rezultate din lipsa campaniilor de conştientizare sau a resurselor de informare, respectiv din lipsa unor programe de formare dedicate populaţiei. 2. Insuficienţa resursei umane calificate/specializate în domeniul IA, prin lipsa unui context de consolidare a competenţelor şi a expertizei în domeniu (de exemplu, prin formare continuă şi adaptare la schimbare sau la noi tehnologii). 3. Lipsa unui cadru legislativ de reglementare şi a unei strategii IA etice şi coerente, cu accent pe drepturile fundamentale ale cetăţenilor, orientat pe creşterea nivelului de încredere în domeniul IA, prin înţelegerea beneficiilor IA. 4. Lipsa finanţărilor dedicate proiectelor în domeniul IA, încă din faza de concept sau cercetare, precum şi lipsa finanţării programelor de formare a competenţelor în domeniul IA. În ceea ce priveşte mediul academic şi de cercetare-dezvoltare-inovare, se remarcă specific: ● costurile considerate ridicate pentru sistemele de IA, mai ales în absenţa specialiştilor (resurse umane calificate); ● accesul limitat sau chiar inexistent la resurse hardware care să permită stocarea de date masive şi rularea de algoritmi care au nevoie de o putere de calcul mare; ● lipsa datelor structurate şi a accesului la datele considerate a fi relevante; ● grad insuficient de cunoaştere a diferitelor metode şi modele IA. În cazul administraţiei publice şi a iniţiatorilor de politici publice şi reglementări, rezistenţa la schimbare şi nivelul scăzut de încredere se detaşează ca fiind un factor limitativ crucial. Acestora le sunt asociate absenţa unei categorii profesionale de specialişti care să susţină implementarea unor soluţii de IA, precum şi lipsa finanţărilor dedicate unor astfel de proiecte. Rezistenţa la schimbare rezultă, de asemenea, şi din precaritatea informaţiilor deţinute despre domeniul IA, competenţe profesionale limitate şi absenţa unor programe de formare specifică în acest domeniu. Într-un cadru mai larg, se distinge predominant necesitatea de reglementare a sistemelor de IA a căror aplicabilitate şi utilizare respectă drepturile fundamentale ale cetăţenilor, oferă încredere cu privire la aspectele etice (cu referire la potenţialul impact asupra integrităţii, autonomiei, independenţei, legalităţii şi libertăţii persoanei). În consecinţă, pot fi identificaţi atât factori sociali, cât şi juridici, după cum urmează: ● factori sociali: consimţământul informat pentru utilizare, siguranţă şi transparenţă, protecţia şi confidenţialitatea datelor; ● factori juridici: siguranţa şi eficacitatea sistemelor de IA, răspunderea în caz de eşec, securitatea cibernetică, drepturi de proprietate intelectuală; ● lipsa unei strategii coerente care să mapeze dezvoltarea IA în România. Într-o proporţie considerabilă, aceiaşi factori consideraţi a limita dezvoltarea de IA în România sunt menţionaţi şi de reprezentanţii mediului de afaceri, cu accent pe lipsa unui cadru legislativ, considerat a fi ambiguu, dar şi a unor competenţe specifice pentru înţelegerea domeniului, ceea ce influenţează negativ percepţia decidenţilor asupra beneficiilor pe care IA le-ar putea aduce la nivelul societăţii. Alţi factori menţionaţi sunt: ● teama de pierdere a locului de muncă; ● campaniile de tip fake news care au un impact societal mare; ● nevoia de relaţie umană directă în domenii sensibile precum sănătatea, educaţia, justiţia; ● numărul relativ mic al specialiştilor IA; ● lipsa finanţărilor dedicate IA, mai ales pentru proiecte, încă din faza de concept; ● gradul scăzut de digitalizare; ● nivelul limitat de cunoaştere a tehnologiilor IA, la nivel decizional. 4.3. Condiţii favorizante Formarea resursei umane, competenţele digitale şi competenţe IA 1. Programele şi strategiile româneşti în domeniul digitalizării precum cea a digitalizării întregii societăţi prevăd măsuri de finanţare atât pentru dezvoltarea competenţelor digitale, cât şi pentru infrastructura necesară şi pentru conectivitate. Astfel, pentru a răspunde nevoii de digitalizare a educaţiei, Ministerul Educaţiei din România a pus în dezbatere publică în anul 2020, Strategia de digitalizare a educaţiei pentru perioada 2021-2027 - SMART-Edu - cu cei doi piloni centrali: (i) dezvoltarea de competenţe relevante pentru transformarea digitală şi (ii) dezvoltarea unui ecosistem performant de educaţie şi instruire. Strategia prevede şi un număr important de măsuri care să dezvolte competenţele digitale în domeniul IA. 2. Comisia Europeană promovează programe de finanţare masivă în domeniul digitalizării societăţii cu accent puternic pe dezvoltarea competenţelor digitale la nivelul întregii societăţi. Un astfel de program este Digital Europe Programme cu o sumă prevăzută iniţial de circa 2 miliarde EUR. 3. Planul de Redresare şi Rezilienţa PNRR prevede programe pentru dezvoltarea competenţelor digitale atât pentru IMM-uri, cât şi pentru sectorul public. Astfel, planul de redresare şi rezilienţă al României conţine granturi şi împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde EUR, dintre care peste 10 % vor sprijini educaţia şi măsurile legate de competenţe. Planul va sprijini dezvoltarea competenţelor digitale pentru elevi şi cadrele didactice, precum şi reforma administraţiei în educaţie. 4. Conform raportului DESI 2021, România are rezultate foarte bune în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor TIC, ocupând din acest punct de vedere un loc fruntaş în rândul statelor membre ale UE cu 6,3% din totalul absolvenţilor, cu un trend crescător în ultimii 3 ani. De asemenea, un indicator bun este numărul femeilor specialişti în domeniul TIC, care reprezintă 26% din totalul specialiştilor în acest domeniu, mult peste media europeană, de 19%. Infrastructura şi managementul datelor 1. Planul naţional de Redresare şi Rezilienţă PNRR prevede implementarea unui cloud guvernamental prin care toate ministerele şi agenţiile guvernamentale vor fi unite într-o singură reţea şi o singură bază de date interoperabilă. 2. Programele româneşti şi strategiile în domeniul digitalizării educaţiei şi a întregii societăţi prevăd măsuri de finanţare destinate infrastructurii şi conectivităţii. 3. Există iniţiative în cadrul universităţilor din România de asigurare a resursele hardware cu putere mare de calcul şi capacitate mare de stocare. 4. Institutul Naţional de Statistică are misiunea de a satisface nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utilizatori de date şi informaţii statistice, prin colectarea, producerea şi diseminarea datelor în conformitate cu legile româneşti şi regulamentele europene. 5. Existenţa Centrului Naţional de Competenţă HPC (Romanian Naţional Competence Center in HPC). Viziunea Centrului Naţional de Competenţă HPC (RoNCC) din România este de a stabili un punct unic de referinţă şi de contact pentru mediul academic, industrie şi administraţie publică. Toate activităţile sunt concentrate şi orchestrate ca un singur hub de know-how, atât pentru mediul academic, cât şi pentru industrie. Prin maparea competenţelor tehnice existente HPC/Big Data/IA la nivel naţional cu nevoile viitoare, RoNCC va stabili colaborări între aceste nevoi şi competenţele disponibile în ecosistemul românesc şi european. 6. Existenţa unor portaluri cu date ale autorităţilor şi instituţiilor publice, gestionate la nivel guvernamental, precum data.gov.ro, visualdata.gov.ro, datelazi.ro, openenergy.ro sau Geoportalului INIS al României. 7. Existenţa unor iniţiative publice şi private de interconectare şi punere la dispoziţie a datelor din diferite domenii: Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România, Roche România, Research Data Alliance in România, România Open Science Cloud Iniţiative (RO-NOSCI). Dezvoltarea de soluţii de IA în centre de CDI şi mediul de afaceri 1. Conform OCDE, România a avut începând cu anul 2005 cea mai mare creştere relativă a numărului de publicaţii în domeniul IA, ceea ce înseamnă că interesul României în cercetarea IA cunoaşte o creştere accentuată în ultimii ani. 2. Existenţa unor grupuri de cercetare active şi cu rezultate valoroase în domeniul IA, lucru dovedit de locul ocupat în publicarea rezultatelor în reviste cu impact ştiinţific. 3. Ediţia din 2021 a European Innovation Scoreboard (EIS) arată creşteri recente de performanţă pentru co-publicaţiile ştiinţifice internaţionale, publicaţiile cele mai citate, studenţii străini la doctorat, acoperirea cu internet în bandă largă şi IMM-urile inovatoare care colaborează cu alte IMM-uri. 4. Organizarea recentă a centrelor de inovare digitală (DIH), centre care sunt tot mai active, inclusiv în domeniul IA şi care să se poată înscrie în competiţiile de accesare a fondurilor puse la dispoziţie de Comisia Europeană. 5. Existenţa unor centre de cercetare în IA de nivel înalt în diferite centre universitare, precum şi existenţa unor iniţiative de dezvoltare a unor centre noi dedicate exclusiv inteligenţei artificiale. 6. Prin programele Horizon Europe şi Digital Europe Programme se oferă oportunităţi de finanţare atât pentru programele de cercetare în domeniul IA, cât şi pentru dezvoltarea infrastructurii dedicate acestui domeniu. Transferul tehnologic, parteneriatele şi centrele de inovare digitală 1. Existenţa şi funcţionarea DIH-urilor din România cu specializare IA şi conectarea în curs de desfăşurare la reţeaua europeană EDIH. 2. Iniţierea şi dezvoltarea parteneriatelor la nivelul UE, în care sunt invitate să participe şi marile companii din domeniu. 3. Finanţarea prin Digital Europe Programme a parteneriatelor de tip PPP. Finanţarea domeniului IA 1. Existenţa unor surse de finanţare europene dedicate cercetării şi dezvoltării în domeniul IA, precum Orizont Europa, Digital Europe, Made in Europe. 2. Existenţa unor surse de finanţare regionale dedicate utilizării tehnologiilor avansate (inclusiv IA) pentru dezvoltarea unor domenii conexe, precum Interreg NEXT Black Sea Basin Program 20212027 3. Iniţiative şi strategii naţionale de utilizare a fondurilor europene şi dezvoltare a domeniilor conexe şi a celor fundamentale pentru IA, precum PNRR, Strategia de Specializare Inteligentă. 4. Existenţa Programului Operaţional Competitivitate (POC) care vizează dezvoltarea competitivităţii economiei româneşti. Programul finanţează două domenii strategice: Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI), şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). 5. Existenţa Programului Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare si Instrumente Financiare (POCIDIF) propus să înceapă în anul 2022. Adoptarea soluţiilor IA în guvernare, sectorul public, companii si societate 1. Înfiinţarea în anul 2020 a Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR) având funcţia de elaborare şi implementare a strategiilor şi politicilor în domeniul transformării digitale şi a societăţii informaţionale are efecte pozitive în guvernanţa şi în implementarea strategiilor privind digitalizarea în România în general şi Inteligenţa Artificială în mod special. 2. Strategia de digitalizare a educaţiei SMART-Edu - pusă în consultare publică în anul 2020 includea iniţiative legate de introducerea tehnologiilor bazate pe IA în predarea din învăţământul preuniversitar. 3. Planul de Redresare şi Rezilienţa PNRR prevede măsuri de finanţare a activităţilor de dezvoltare de competenţe digitale atât în sectorul public, cât şi în IMM-uri, programe necesare în adoptarea IA în întreaga societate. 4. Există un trend pozitiv în ceea ce priveşte atitudinea companiilor faţă de digitalizare. Astfel, conform datelor INS, ponderea întreprinderilor care au interacţionat online cu administraţia publică din totalul întreprinderilor a crescut de la 51% în 2010, la 75,4% în 2019. 5. Cu toate că rata de adopţie a soluţiilor digitale în toate domeniile este scăzută, conform raportului Îmbunătăţirea utilizării inteligenţei artificiale în microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii din Europa, atitudinea naţională faţă de IA se află puţin sub valoarea mediană UE, 59% din publicul român consultat fiind pozitiv cu privire la schimbările pe care IA le-ar putea aduce. Beneficii pentru adoptarea IA rezultate din consultarea publică În cadrul consultării generative, respondenţii au avut posibilitatea de a indica, printr-un răspuns deschis, care sunt beneficiile pe care inteligenţa artificială le poate aduce în diferite domenii. Cu titlu exemplificativ, chestionarul a indicat posibile variante de răspuns care s-au regăsit într-o proporţie semnificativă, respectiv: eficientizarea costurilor şi îmbunătăţirea serviciilor. În funcţie de profilul respondentului şi mediul organizaţional de provenienţă, răspunsurile au indicat o bună cunoaştere a utilităţii sistemelor de inteligenţă artificială, pornind de la o enunţare detaliată a beneficiilor şi până la domenii specifice de aplicabilitate. Respondenţii din administraţia publică (centrală şi locală) apreciază ca beneficii relevante, în primul rând creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor, mergând până la personalizarea şi adaptarea lor la nevoile concrete ale beneficiarilor acestor servicii. Totodată, s-a evidenţiat importanţa luării deciziilor bazate pe date, prin utilizarea de algoritmi care prelucrează date masive, istorice şi pot face prognoze precise, ceea ce, implicit, duce la creşterea performanţei şi la o mai bună alocare a resurselor umane şi financiare. Un alt aspect reliefat în răspunsuri este cel al optimizării timpilor pentru procese, prin limitarea semnificativă a activităţilor de rutină, eliminării erorii umane şi creşterea creativităţii organizaţionale, aceasta influenţând în mod direct dezvoltarea unor direcţii strategice noi pentru organizaţie. Răspunsurile au indicat ca alte beneficii transparenţă şi simplificare în luarea deciziilor, corelat cu o mai mare eficienţă a costurilor. Aşadar, pentru administraţia publică beneficiile pe care inteligenţa artificială le poate aduce vizează, cu precădere: ● îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor; ● optimizarea timpilor pentru procese; ● luarea deciziilor bazate pe dovezi (date); ● creşterea creativităţii organizaţionale; ● transparenţă şi simplificare. În ceea ce priveşte respondenţii din mediul academic şi cel de cercetare-inovare, răspunsurile acestora indică preocuparea pentru utilizarea inteligenţei artificiale în domenii care presupun: ● analiza de date masive, imposibil de a fi prelucrate de expertul uman; ● verificarea recomandărilor experţilor umani cu cele ale sistemelor de predicţie-analiză automată; ● dezvoltarea unor noi zone de cercetare pentru robotică, sisteme cognitive şi autonome; ● perspective pentru cercetare în dezvoltarea de noi tehnologii; ● automatizarea proceselor pentru sarcini dificile cu premisa unei performanţe ridicate şi lipsa factorilor umani care pot altera realizarea respectivelor procese; ● dezvoltarea de noi produse ce pot face România competitivă în domeniul high tech. Evident, majoritatea respondenţilor indică creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea proceselor corelată cu o mai bună utilizare a resurselor ca fiind definitorii pentru utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială. Beneficiile apreciate de către companii (mediul de afaceri) sunt în aceeaşi linie, vizând, în principal, automatizarea proceselor corelată cu eficientizarea şi optimizarea acestora, creşterea productivităţii şi a competitivităţii asociate cu economii de costuri. Există şi anumite particularităţi, cum ar fi: ● acces la informaţii de la distanţă cu impact asupra reducerii costurilor; ● dezvoltarea de produse inovative; ● crearea de produse şi servicii noi, personalizate; ● înlocuirea resursei umane deficitare cu procese automate. După cum se poate observa, răspunsurile au un numitor comun care demonstrează o înţelegere relativ unitară a domeniului inteligenţei artificiale. Au fost evidenţiate şi răspunsuri specifice, având ca adresabilitate: ● politicile guvernamentale, prin creşterea impactului diverselor programe sociale în urma unei analize bazate pe sisteme de inteligenţă artificială care înlătură subiectivismul uman; ● domeniul de sănătate unde utilizarea tehnologiilor de inteligenţă artificială poate contribui la gestionarea eficientă a datelor statistice, aducând optimizare şi eficienţă în definirea şi gestionarea tratamentelor pentru pacienţi; ● domeniul educaţiei, pentru îmbunătăţirea curriculumului, a metodelor de predare etc. Reţinem ca o concluzie că, în general, inteligenţa artificială are rolul de a augmenta (şi nu de a înlocui) inteligenţa umană. CAP. 5 Obiectivele generale şi specifice Strategia Naţională pentru IA este structurată pe 6 obiective generale (OG). Pentru fiecare obiectiv general sunt prevăzute măsuri care sunt grupate pe obiective specifice (OS) şi formează un program specific obiectivului. Tabel 5.1. Sumarul obiectivelor generale şi specifice
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Obiective │Obiective specifice │
│generale │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │OS1.1. Creşterea │
│ │capacităţii de formare│
│ │şi a nivelului de │
│ │pregătire a │
│OG1. Susţinerea│specialiştilor în IA. │
│educaţiei ├──────────────────────┤
│pentru CDI şi │OS1.2. Creşterea │
│formarea de │nivelului de │
│competenţe │înţelegere de bază a │
│specifice IA │populaţiei privind │
│ │beneficiile, │
│ │utilizarea şi │
│ │reglementarea │
│ │tehnologiilor IA. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │OS2.1. Dezvoltarea │
│ │infrastructurii │
│ │hardware specifice IA │
│ │şi accesul transparent│
│OG2. │şi echitabil la │
│Dezvoltarea şi │aceasta, în scopul │
│utilizarea │facilitării proceselor│
│eficientă a │de CDI şi producţie │
│infrastructurii│din acest domeniu. │
│şi a seturilor ├──────────────────────┤
│de date │OS2.2. Extinderea │
│ │utilizării seturilor │
│ │de date, cu aplicare │
│ │în diverse sectoare de│
│ │activitate. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │OS3.1. Dezvoltarea │
│ │cercetării ştiinţifice│
│ │fundamentale şi │
│ │aplicative specifice │
│ │domeniului IA, precum │
│ │şi la nivel │
│ │interdisciplinar. │
│ ├──────────────────────┤
│OG3. │OS3.2. Reducerea │
│Dezvoltarea │fragmentării │
│sistemului │resurselor şi │
│naţional de │eforturilor de CDI în │
│Cercetare - │IA prin conjugarea şi │
│Dezvoltare - │sincronizarea acestora│
│Inovare în │în cadrul unor centre │
│domeniul IA │şi grupuri naţionale │
│ │de inovare │
│ │specializată, │
│ │conectate la centrele │
│ │şi resursele │
│ │internaţionale de IA. │
│ ├──────────────────────┤
│ │OS3.3. Susţinerea şi │
│ │promovarea inovării în│
│ │domeniul IA. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │OS4.1. Îmbunătăţirea │
│ │valorificării │
│ │rezultatelor │
│ │cercetării prin │
│ │dezvoltarea de │
│OG4. Asigurarea│capacităţi de transfer│
│transferului │tehnologic. │
│tehnologic prin├──────────────────────┤
│parteneriate │OS4.2. Înfiinţarea şi │
│ │organizarea unei │
│ │reţele naţionale de │
│ │spaţii de testare şi │
│ │experimentare (TEF) a │
│ │soluţiilor dezvoltate │
│ │în domeniul IA. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │OS5.1. Adoptarea │
│ │tehnologiei IA în │
│OG5. │sectorul public. │
│Facilitarea ├──────────────────────┤
│adoptării IA în│OS5.2. Adoptarea şi │
│întreaga │valorificarea │
│societate │tehnologiilor de IA în│
│ │sectoare │
│ │socio-economice │
│ │prioritare. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │OS6.1. Asigurarea │
│OG6. │cadrului de guvernanţă│
│Dezvoltarea │pentru dezvoltarea IA.│
│unui sistem de ├──────────────────────┤
│guvernanţă şi │OS6.2. Facilitarea │
│de reglementare│dezvoltării IA prin │
│a IA │reglementare şi │
│ │standardizare. │
└───────────────┴──────────────────────┘
Fiecare dintre obiectivele specifice de mai sus este detaliat pe calupuri de măsuri (programe) şi măsuri, aşa cum se poate vedea în capitolul următor. CAP. 6 Programe şi măsuri În capitolul de faţă, obiectivele specifice sunt declinate în programe, în accepţiunea lor de direcţii de acţiune care vor sprijini atingerea obiectivelor şi implementarea Strategiei, care asigură şi compatibilitatea cu programele instituţionale ale ministerelor sau agenţiilor şi autorităţilor care vor implementa prezenta strategie. Programele grupează măsuri similare şi compatibile ca nivel şi domeniu de aplicare. Fiecare program este detaliat apoi în măsuri, care traduc obiectivele şi programele la nivel operaţional. OG1: Susţinerea educaţiei pentru CDI şi formarea de competenţe specifice IA
┌──────────────────────────────────────┐
│OS1.1. Creşterea capacităţii de │
│formare şi a nivelului de pregătire a │
│specialiştilor în IA │
├──────────────────────────────────────┤
│Program - Creşterea capacităţii de │
│formare şi a nivelului de pregătire a │
│specialiştilor în IA la nivel de │
│studii de licenţă, masterat şi │
│postuniversitare │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Analiza oportunităţii │
│M │introducerii în universităţi a│
│1.1.1. │programelor de licenţă cu │
│ │specializare în IA. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Creşterea numărului de │
│ │programe de masterat în IA │
│ │care să includă stagii de │
│M │practică şi/sau de pregătire a│
│1.1.2. │lucrării de disertaţie în │
│ │cadrul companiilor implicate │
│ │în activităţi de proiectare şi│
│ │producţie în IA. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Înfiinţarea de programe de │
│ │masterat interdisciplinare şi │
│M │dezvoltarea de module de IA │
│1.1.3. │care să fie integrate în │
│ │programe de masterat şi de │
│ │licenţă din afara domeniului │
│ │TIC.*59) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Asigurarea unui sistem de │
│ │învăţare continuă, prin │
│ │organizarea de cursuri │
│M │postuniversitare şi/sau de │
│1.1.4. │perfecţionare/specializare în │
│ │anumite subdomenii ale IA, │
│ │pentru specialiştii din │
│ │domenii TIC, conexe IA.*60) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea organizării de │
│ │competiţii naţionale, a │
│M │participării studenţilor (şi │
│1.1.5. │elevilor) la competiţii │
│ │internaţionale în diverse │
│ │subdomenii ale IA*61). │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Actualizarea Registrului │
│ │Naţional al Calificărilor │
│ │(RNC) precum şi crearea de noi│
│ │standarde ocupaţionale (în │
│M │Clasificarea Ocupaţiilor din │
│1.1.6. │România - COR) astfel încât să│
│ │faciliteze dezvoltarea │
│ │specializărilor în domenii │
│ │emergente IA*62) ale │
│ │programelor de licenţă şi │
│ │masterat. │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program - Creşterea capacităţii de │
│formare şi a nivelului de pregătire a │
│specialiştilor în IA la nivel de │
│studii de doctorat │
├───────┬──────────────────────────────┤
│M │Introducerea IA ca domeniu │
│1.1.7. │distinct de studii doctorale. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Încheierea unor acorduri de │
│ │parteneriat cu instituţii de │
│ │învăţământ superior │
│M │internaţionale de prestigiu în│
│1.1.8. │vederea implementării de │
│ │doctorate în cotutelă, atât │
│ │intra- cât şi inter- sau │
│ │trans- disciplinare.*63) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Valorificarea superioară a │
│M │formelor de doctorat în sistem│
│1.1.9. │dual pentru co-finanţarea │
│ │studiilor doctorale de către │
│ │agentul economic. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Intensificarea sprijinirii │
│ │mobilităţii şi a formării │
│ │cercetătorilor doctoranzi şi │
│M │post-doctoranzi prin programe │
│1.1.10.│europene de finanţare │
│ │individuală doctorală/ │
│ │postdoctorală, sau finanţare a│
│ │mobilităţilor de │
│ │cercetare.*64) │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program - Creşterea capacităţii de │
│formare şi a nivelului de pregătire a │
│specialiştilor în IA prin colaborare │
│cu industria, Clustere Tehnologice şi │
│DIH-uri │
├────────┬─────────────────────────────┤
│ │Susţinerea implementării de │
│ │programe de studii │
│ │postuniversitare pe ramuri │
│M │specifice ale IA,*65) prin │
│1.1.11. │cooperare între mediul │
│ │academic şi industrie, prin │
│ │intermediul clusterelor │
│ │tehnologice şi al DIH-urilor.│
├────────┴─────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│creşterea capacităţii de formare şi a │
│nivelului de pregătire a │
│specialiştilor în IA │
├────────┬─────────────────────────────┤
│ │Facilitarea accesului │
│ │instituţiilor de învăţământ │
│ │superior la liniile de │
│M │finanţare din programe │
│1.1.12. │conexe*66) sau suportul/ │
│ │promovarea participării în │
│ │cadrul programului Horizon │
│ │Europe. │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Crearea/accesarea unor linii │
│ │de finanţare pentru │
│M │susţinerea continuă a │
│1.1.13. │programelor de formare │
│ │profesională (avansată)*67) │
│ │în domeniul IA. │
└────────┴─────────────────────────────┘
*59) De exemplu, neuroştiinţe, biologie *60) De exemplu, robotică, bioinformatică, structuri hardware, circuite şi sisteme, automatizări şi mecanisme *61) De exemplu, roboţi, învăţare automată, sisteme multi-agent, data science, conducere autonomă *62) De exemplu, inginer de cercetare în IA, inginer de dezvoltare a produselor bazate pe IA, auditor în IA, inginer în reprezentarea formală a cunoştinţelor, expert în interacţiunea cu sisteme bazate pe IA (inclusiv "prompt designer") *63) De exemplu, IA aplicat în domeniul medical: microbiologie, genetică, neuroştiinţă *64) De exemplu, programul Marie Sklodowska Curie - MSCA *65) Se va urmări în special ideea de micro-certificare. De exemplu, curs de specializare pe reţele generative adversariale (GANs), reţele recurente (RNNs), etc. *66) De exemplu, PNRR *67) Destinate să grăbească adoptarea IA în IMM-uri, companii mari dar şi în administraţia publică
┌──────────────────────────────────────┐
│OS1.2. Creşterea nivelului de │
│înţelegere de bază a populaţiei │
│privind beneficiile, utilizarea şi │
│reglementarea tehnologiilor IA │
├──────────────────────────────────────┤
│Program - Creşterea nivelului de │
│înţelegere de bază a populaţiei │
│privind beneficiile, utilizarea şi │
│reglementarea tehnologiilor IA, prin │
│intermediul sistemului preuniversitar │
│de educaţie │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea de programe de │
│ │formare a unor categorii │
│ │socio-profesionale care │
│ │interacţionează cu populaţia │
│ │generală*68), pe tema │
│ │utilizării IA în diferite │
│M │domenii de activitate; │
│1.2.1.│informarea diferitelor │
│ │categorii socio-profesionale şi│
│ │a populaţiei la nivel general │
│ │cu privire la beneficiile şi │
│ │riscurile utilizării IA în │
│ │diferite sectoare profesionale │
│ │şi de viaţă. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Includerea unor noţiuni │
│ │fundamentale din domeniul IA în│
│ │programele şcolare ale unor │
│M │discipline de studiu │
│1.2.2.│obligatorii prevăzute în │
│ │planurile cadru de învăţământ │
│ │liceal, toate filierele şi │
│ │profilurile. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea unor programe │
│ │şcolare pentru oferta naţională│
│ │de curriculum la decizia │
│ │elevului din oferta şcolii, la │
│M │nivel gimnazial şi la nivel │
│1.2.3.│liceal, care să abordeze │
│ │problematica generală a IA │
│ │(aplicaţii, efecte, riscuri) şi│
│ │/sau aspecte specifice anumitor│
│ │profiluri/domenii de formare. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program - Creşterea nivelului de │
│înţelegere de bază a populaţiei │
│privind beneficiile, utilizarea şi │
│reglementarea tehnologiilor IA prin │
│intermediul formării iniţiale şi │
│continue │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea, prin colaborarea │
│ │dintre unităţi de învăţământ, │
│ │companii specializate în │
│ │servicii de educaţie, │
│ │clusterele tehnologice şi │
│ │DIH-uri, de programe şi │
│M │certificări dedicate │
│1.2.4.│dezvoltării abilităţilor de │
│ │înţelegere generală a │
│ │sistemelor IA (în scopul │
│ │utilizării) pentru personalul │
│ │din sectoarele care utilizează │
│ │aplicaţii IA*69) şi/sau în │
│ │scopul reconversiei │
│ │profesionale. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Promovarea şi finanţarea │
│ │organizării de cursuri, │
│ │campanii de informare şi studii│
│M │de evaluare a înţelegerii │
│1.2.5.│noţiunilor de bază, a │
│ │riscurilor şi beneficiilor │
│ │utilizării diferitelor │
│ │aplicaţii cu elemente de IA, │
│ │pentru populaţia generală. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Organizarea de activităţi la │
│ │nivel naţional de tip “tabără │
│ │de instruire” sub formă de │
│M │cursuri intensive de IA, care │
│1.2.6.│să acopere domenii de studiu │
│ │precum ştiinţa datelor, │
│ │învăţare automată, digitalizare│
│ │etc. şi care să vizeze diferite│
│ │categorii profesionale/sociale.│
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│creşterea nivelului de înţelegere de │
│bază a populaţiei privind beneficiile,│
│utilizarea şi reglementarea │
│tehnologiilor IA │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea dezvoltatorilor de │
│M │instrumente şi servicii │
│1.2.7.│educaţionale pentru accesul la │
│ │liniile de finanţare │
│ │nerambursabile.*70) │
└──────┴───────────────────────────────┘
*68) De exemplu, profesori din sistemul preuniversitar, învăţători, psihologi şcolari, medici de familie, angajaţi din administraţia publică *69) Mediul de business, administraţia publică, educaţie, sănătate, judiciar, etc. *70) De exemplu, PO Educaţie şi Ocupare (POEO) 4.e.6, Digital Europe OG2: Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a infrastructurii şi a seturilor de date
┌──────────────────────────────────────┐
│OS2.1. Dezvoltarea infrastructurii │
│hardware şi software specifice IA şi │
│accesul transparent şi echitabil la │
│aceasta, în scopul facilitării │
│proceselor de CDI şi producţie din │
│acest domeniu │
├──────────────────────────────────────┤
│Program – Dezvoltarea infrastructurii │
│hardware şi software specifice IA şi │
│accesul transparent şi echitabil la │
│aceasta, în scopul facilitării │
│proceselor de CDI şi producţie în │
│acest domeniu │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea proiectelor de │
│ │modernizare a infrastructurii │
│ │dedicate IA la nivelul │
│M │standardelor UE, în │
│2.1.1.│instituţiile de învăţământ │
│ │superior, institutele şi │
│ │nucleele de cercetare din │
│ │România precum şi pentru │
│ │hub-uri regionale de inovare. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Încurajarea utilizării │
│M │resurselor hardware existente, │
│2.1.2.│pentru dezvoltarea de IA prin │
│ │instrumente de facilitare din │
│ │cadrul DIH-urilor.*71) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Facilitarea accesului │
│ │transparent şi echitabil al │
│M │instituţiilor publice*72) şi al│
│2.1.3.│mediului privat la utilizarea │
│ │infrastructurii naţionale şi │
│ │europene HPC *73) şi de │
│ │gestionare a datelor.*74) *75) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea utilizării │
│ │eficiente a resurselor de │
│ │stocare a datelor, a utilizării│
│M │şi certificării serviciilor │
│2.1.4.│oferite de furnizorii de cloud,│
│ │inclusiv pentru utilizarea │
│ │arhitecturilor de tip │
│ │cloud-hibrid, respectând │
│ │normele etice şi de securitate.│
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│dezvoltarea infrastructurii hardware │
│specifice IA şi accesul transparent şi│
│echitabil la aceasta, în scopul │
│facilitării proceselor de CDI şi │
│producţie în acest domeniu │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea participării │
│ │entităţilor cu activitate în │
│ │domeniul IA la iniţiativele │
│ │UE*76) privind dezvoltarea │
│M │super-computerelor şi a │
│2.1.5.│centrelor de date*77) şi │
│ │participarea, inclusiv a │
│ │DIH-urilor, la proiectele │
│ │europene care finanţează │
│ │infrastructura de │
│ │cercetare.*78) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Finanţarea capacităţilor │
│ │naţionale de calcul şi stocare │
│M │a datelor, necesare dezvoltării│
│2.1.6.│sistemelor bazate pe IA de │
│ │către entităţi publice şi │
│ │private. │
└──────┴───────────────────────────────┘
*71) Mediul privat să poată utiliza resursele existente în instituţiile publice şi să contribuie cu plus valoare (configurare, know-how, expertiză) la utilizarea eficientă a acestora. *72) Inclusiv universităţi, institute de cercetare, spitale, administraţia publică *73) European High Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU) urmăreşte ca statele membre şi Comisia Europeană să îşi coordoneze eforturile pentru a dezvolta un ecosistem de infrastructură de super-computere, de servicii şi de date, lider la nivel mondial. *74) Stabilirea procedurilor pentru acces la resurse; oferirea de suport pentru publicarea datelor; asigurarea interfeţei dintre un utilizator din administraţia publică (de exemplu, primărie) şi o resursă de calcul disponibilă (de exemplu, HPC); utilizarea infrastructurii existente inclusiv pentru interconectarea serviciilor publice (cf. Legii Interoperabilităţii). *75) De exemplu, spaţiul datelor, interfaţă unică la resurse de calcul, piaţa datelor, facilitarea accesului la resursele pentru IA incluse în platforma ERRIS, posibilitatea de programare online pentru utilizarea resurselor, asigurarea transparenţei informaţiilor despre resursele existente pentru IA şi serviciile disponibile. *76) Inclusiv prin programele Euro HPC, Digital Europe Programme în direcţii precum super-computere, securitate cibernetică, competenţe digitale avansate şi utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, toate cu relevanţă sporită din perspectiva infrastructurii 5G în România. *77) Centre de date şi infrastructură pentru IA de tip one-stop-shop (de exemplu Cluster Power Data Center) *78) Atât cea de dezvoltare şi inovare cât şi cea de testare - experimentare
┌──────────────────────────────────────┐
│OS2.2. Extinderea utilizării seturilor│
│de date, cu aplicare în diverse │
│sectoare de activitate │
├──────────────────────────────────────┤
│Program – Extinderea utilizării │
│seturilor de date, cu aplicare în │
│diverse sectoare de activitate │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Facilitarea accesului la date │
│ │europene şi internaţionale pe │
│ │diferite sectoare de activitate│
│ │prin parteneriate naţionale şi │
│M │internaţionale, inclusiv prin │
│2.2.1.│îmbunătăţirea disponibilităţii,│
│ │a calităţii şi a │
│ │interoperabilităţii datelor, │
│ │atât în sectoare specifice, cât│
│ │şi între sectoare. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Publicarea şi utilizarea │
│M │datelor deschise corelate cu o │
│2.2.2.│contribuţie activă pe │
│ │data.europa.eu şi re3data.org. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Participarea în Spaţiul │
│ │European al datelor folosind │
│M │resursele oferite prin Digital │
│2.2.3.│Europe Programme, Connecting │
│ │Europe Facility, EU4Health, AI │
│ │Copernicus. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea prin acţiuni │
│M │concertate din partea SGG şi a │
│2.2.4.│administraţiei publice prin │
│ │redactarea unor norme pentru │
│ │publicarea de date.*79) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Implementarea unui mecanism de │
│M │monitorizare şi evaluare a │
│2.2.5.│gradului de utilizare a datelor│
│ │publice disponibile la nivel │
│ │naţional. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Elaborarea unui ghid pentru │
│ │pregătirea datelor în vederea │
│ │utilizării de către algoritmii │
│M │de învăţare automată cu scopul │
│2.2.6.│de a facilita accesul la datele│
│ │din sectorul public în formatul│
│ │necesar pentru utilizarea │
│ │directă în aplicaţii de IA.*80)│
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Asigurarea unui cadru legal │
│ │pentru utilizarea datelor │
│ │scrise, audio şi video │
│M │existente în vederea │
│2.2.7.│îmbunătăţirii tehnologiilor IA │
│ │dedicate înţelegerii si │
│ │procesării limbajului natural, │
│ │semnalelor audio şi imaginilor.│
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│extinderea utilizării seturilor de │
│date cu aplicare în diverse sectoare │
│de activitate │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Participarea cu proiecte în │
│M │cadrul Clusterului 4 Orizont │
│2.2.8.│Europa „Digital, industrie şi │
│ │spaţiu”. │
└──────┴───────────────────────────────┘
*79) Conform Legii privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public *80) Criterii precum "AI ready datasets" sau "data lineage" care descriu traseul pe care datele îl parcurg de la momentul generării până la punctul de utilizare şi care este alcătuit din mai multe componente interconectate: sisteme IT, procese de business, date, puncte de verificare şi control a datelor. OG3: Dezvoltarea sistemului naţional de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în domeniul IA
┌──────────────────────────────────────┐
│OS3.1. Dezvoltarea cercetării │
│ştiinţifice fundamentale şi aplicative│
│specifice domeniului IA, precum şi la │
│nivel interdisciplinar │
├──────────────────────────────────────┤
│Program – Dezvoltarea cercetării │
│ştiinţifice fundamentale şi aplicative│
│specifice domeniului IA, precum şi la │
│nivel interdisciplinar │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Elaborarea şi actualizarea │
│ │periodică a unei liste a │
│ │domeniilor şi subdomeniilor │
│ │prioritare de cercetare │
│ │fundamentală şi aplicativă în │
│M │IA corelate cu nivelul şi │
│3.1.1.│domeniile de competenţă ale │
│ │cercetătorilor şi centrelor de │
│ │cercetare din România, precum │
│ │şi cu direcţiile stabilite de │
│ │Comisia Europeană în vederea │
│ │reglementării şi finanţării. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Includerea în programa │
│ │studiilor postuniversitare a │
│M │obiectului de studiu/tematicii │
│3.1.2.│IA ce abordează sau utilizează │
│ │algoritmi şi soluţii bazate pe │
│ │inteligenţă artificială. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│dezvoltarea cercetării ştiinţifice │
│fundamentale şi aplicative specifice │
│domeniului IA, precum şi la nivel │
│interdisciplinar │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Lansarea unui program naţional │
│ │de finanţare a centrelor şi │
│M │nucleelor de cercetare IA*81), │
│3.1.3.│în vederea extinderii │
│ │infrastructurii şi angajării de│
│ │personal nou. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Lansarea unor linii noi de │
│ │finanţare adresate mediului │
│ │academic şi celui privat pentru│
│ │proiectele de cercetare │
│M │dedicate domeniului de IA │
│3.1.4.│(inclusiv programe de cercetare│
│ │postdoctorale, proiecte ce │
│ │abordează teme │
│ │interdisciplinare şi sectoare │
│ │noi de aplicabilitate pentru │
│ │IA). │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Crearea unui fond de premiere │
│ │la nivel naţional pentru │
│ │rezultatele excepţionale*82) │
│ │din cercetarea IA, inclusiv │
│ │pentru participarea şi │
│ │obţinerea de premii la │
│ │concursuri internaţionale de │
│ │specialitate, publicarea unor │
│M │articole ştiinţifice de impact │
│3.1.5.│în cadrul conferinţelor şi │
│ │jurnalelor de mare vizibilitate│
│ │din domeniul IA, precum şi a │
│ │brevetelor rezultate în urma │
│ │unei cercetări aplicative în │
│ │industrie, în corelaţie şi cu │
│ │fondurile de premiere şi │
│ │criteriile agreate în cadrul │
│ │programului PNCDI 2022-2027. │
└──────┴───────────────────────────────┘
*81) Cele acreditate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Dezvoltării în corelare cu cele indexate de asociaţia ARIA. *82) Stabilirea criteriilor de premiere se poate face pe baza factorului de impact a publicaţiilor sau a listelor de ierarhizare a conferinţelor internaţionale, precum şi pe baza numărului de citări obţinute într-un anumit interval prestabilit de timp.
┌──────────────────────────────────────┐
│OS3.2. - Reducerea fragmentării │
│resurselor şi eforturilor de CDI în IA│
│prin conjugarea şi sincronizarea │
│acestora în cadrul unor centre şi │
│grupuri naţionale de inovare │
│specializată conectate la centrele şi │
│resursele internaţionale de IA │
├──────────────────────────────────────┤
│Program - Reducerea fragmentării │
│resurselor şi eforturilor de CDI în IA│
│prin conjugarea şi sincronizarea │
│acestora în cadrul unor centre şi │
│grupuri naţionale de inovare │
│specializată, conectate la centrele şi│
│resursele internaţionale de IA │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea dezvoltării │
│ │HUB-ului român de IA ca │
│ │ecosistem competitiv de │
│ │cercetare, dezvoltare şi │
│M │inovare, prin participarea │
│3.2.1.│mediului academic şi a celui de│
│ │business şi realizarea │
│ │transferului tehnologic către │
│ │companii şi diferite sectoare │
│ │din societate.*83) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea şi susţinerea unei │
│ │platforme online naţionale │
│M │unice de interconectare şi │
│3.2.2.│promovare a grupurilor de │
│ │cercetare cu interese în │
│ │domeniul IA.. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Organizarea unor conferinţe/ │
│ │sesiuni de lucru/sesiuni de │
│ │informare naţionale în vederea │
│ │facilitării schimbului de idei │
│M │şi interconectării la nivel │
│3.2.3.│naţional a grupurilor de │
│ │cercetare şi a cercetătorilor │
│ │individuali, mediul academic şi│
│ │cel privat, precum şi pentru │
│ │interconectarea cu cercetători │
│ │de nivel internaţional. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Implementarea unor programe de │
│ │informare şi consultanţă pentru│
│ │entităţile din România cu │
│M │activităţi în domeniul IA în │
│3.2.4.│vederea accesului şi │
│ │colaborării în cadrul reţelelor│
│ │şi platformelor europene de │
│ │excelenţă*84),*85). │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Susţinerea şi promovarea │
│M │stagiilor de cercetare ale │
│3.2.5.│cercetătorilor români în centre│
│ │europene de dezvoltare a │
│ │IA*86),*87),*88),*89). │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Înfiinţarea de noi centre de │
│ │cercetare academice sau în │
│ │parteneriat public privat în │
│M │domenii IA insuficient │
│3.2.6.│acoperite de centrele de │
│ │cercetare existente,*90) pentru│
│ │a promova colaborările inter şi│
│ │trans-disciplinare. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Asigurarea utilizării eficiente│
│ │a infrastructurii prin │
│M │extinderea platformelor EERTIS │
│3.2.7.│şi EERIS*91) cu facilităţi de │
│ │filtrare şi identificare a │
│ │echipamentelor şi serviciilor │
│ │oferite în domeniul IA.*92) │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│reducerea fragmentării resurselor şi │
│eforturilor de CDI în IA prin │
│conjugarea şi sincronizarea acestora │
│în cadrul unor centre şi grupuri │
│naţionale de inovare specializată, │
│conectate la centrele şi resursele │
│internaţionale de IA │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Promovarea şi informarea │
│ │structurilor de cercetare │
│ │româneşti privind sursele şi │
│ │criteriile de finanţare │
│M │disponibile în cadrul │
│3.2.8.│programului Orizont Europa şi │
│ │sprijinirea participării │
│ │acestor structuri de cercetare │
│ │la reţele noi de centre de │
│ │excelenţă în IA. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Crearea unui program de │
│ │susţinere a companiilor în │
│M │vederea înfiinţării de │
│3.2.9.│departamente şi centre de │
│ │cercetare aplicată şi │
│ │fundamentală în IA.*93) │
└──────┴───────────────────────────────┘
*83) Memorandum privind stabilirea unor măsuri în scopul realizării obiectivelor naţionale în domeniul tehnologiilor avansate *84) De exemplu, platforma AI4EU - AI-on-demand Platform *85) Programul AI lighthouse for Europe *86) Exemple de iniţiative şi reţele de actori relevanţi în IA includ proiectul AI4EU (o platformă pentru AI-on-demand" de tipul "one-stop-shop" pentru cunoştinţe, tehnologii, unelte, servicii şi experţi în IA), Confederation of Laboratories for Artificial Intelligence Research in Europe (CLAIRE), reţeaua huburilor de inovare digitală în IA, European Laboratory for Learning and Intelligent Systems (ELLIS), proiectul Human-Centered AI, dar şi parteneriate public-private precum BDA sau euRobotics. *87) European Laboratory for Learning and Intelligent System *88) Confederation of Laboratories for Artificial Intelligence Research in Europe *89) European networks of AI excellence centers *90) De exemplu, cercetarea fundamentală la nivel de arhitecturi şi algoritmi de antrenare a reţelelor neuronale profunde, etică în domeniul IA, aplicaţii IA în zona de cultură, agricultură şi ştiinţe socio-umane etc. *91) Internaţionalizarea platformei EERIS pentru facilitarea oferirii de servicii legate de IA la nivel internaţional, plus asigurarea accesului la resursele existente pentru IA a cercetătorilor sau firmele din Republica Moldova. Asigurarea unei mai bune vizibilităţi a infrastructurilor sau serviciilor disponibile legate de IA, de exemplu, prin extinderea facilităţilor de căutare spre subdomenii ale IA. *92) Monitorizarea gradului de utilizare a resurselor pe IA (de exemplu, prin analiza logurilor) şi a rezultatelor ştiinţifice obţinute prin utilizarea acestor resurse. *93) Similar cu Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 - Axa 1 - Acţiunea 1.1.1
┌──────────────────────────────────────┐
│OS3.3. Susţinerea şi promovarea │
│inovării în domeniul IA │
├──────────────────────────────────────┤
│Program – Susţinerea şi promovarea │
│inovării în domeniul IA │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Lansarea de programe de tutorat│
│ │în domeniul antreprenoriatului │
│ │şi inovării IA adresate │
│ │studenţilor, doctoranzilor şi │
│M │tinerilor cercetători. │
│3.3.1.│Programele vor fi dezvoltate │
│ │prin colaborarea instituţiilor │
│ │şi nucleelor de cercetare cu │
│ │mediul de afaceri şi │
│ │instituţiile de învăţământ │
│ │superior. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│M │Elaborarea unui ghid de inovare│
│3.3.2.│etică în domeniul IA. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Organizarea unor platforme/ │
│ │evenimente de promovare şi │
│ │premiere a soluţiilor │
│M │inovatoare IA, precum şi a │
│3.3.3.│brevetelor transferate către │
│ │industrie în vederea expunerii │
│ │publice a companiilor şi │
│ │centrelor de cercetare ce │
│ │dezvoltă astfel de soluţii. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│susţinerea şi promovarea inovării în │
│domeniul IA │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Lansarea unui program de │
│M │finanţare a companiilor de tip │
│3.3.4.│spin-off pornite din grupurile │
│ │de cercetare academice ce │
│ │implementează aplicaţii IA. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Crearea unui program de │
│M │finanţare/cofinanţare a │
│3.3.5.│acceleratoarelor de inovaţie în│
│ │domeniul IA.*94) │
└──────┴───────────────────────────────┘
*94) Inclusiv prin organizarea de challenge-uri şi hackathoane de inovare. OG4: Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate
┌──────────────────────────────────────┐
│OS4.1. Îmbunătăţirea valorificării │
│rezultatelor cercetării prin │
│dezvoltarea de capacităţi de transfer │
│tehnologic │
├──────────────────────────────────────┤
│Program - Iniţiative naţionale pentru │
│conectarea şi susţinerea companiilor │
│în vederea transferului tehnologic │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Organizarea unor evenimente de │
│ │interconectare a companiilor şi│
│ │instituţiilor de cercetare cu │
│M │activitate în domeniul IA în │
│4.1.1.│vederea diseminării │
│ │rezultatelor şi facilitarea │
│ │stabilirii de noi colaborări în│
│ │vederea transferului │
│ │tehnologic. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Crearea unei hărţi a │
│ │start-up-urilor şi a IMM-urilor│
│ │cu activităţi în domeniul IA cu│
│ │scopul conectării acestora cu │
│ │investitori, integratori de │
│ │sisteme, companii de │
│M │consultanţă şi furnizori de │
│4.1.2.│asistenţă, precum şi creşterea │
│ │vizibilităţii lor prin │
│ │activităţi de marketing şi │
│ │susţinere a prezenţei în cadrul│
│ │târgurilor internaţionale de │
│ │tehnologii emergente şi │
│ │aplicaţii IA. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Facilitarea accesului cu │
│ │costuri reduse la expertiză şi │
│ │resurse de cunoaştere în │
│ │domeniul IA pentru start-up-uri│
│ │şi IMM-uri şi sprijinirea │
│ │eforturilor pentru conectarea │
│ │acestora la surse de informare │
│M │privind aplicaţii existente, │
│4.1.3.│coduri sursă, documentaţii sau │
│ │know-how, pentru a face mai │
│ │uşoară învăţarea şi │
│ │perfecţionarea metodelor de │
│ │proiectare a aplicaţiilor │
│ │bazate pe IA create de diverse │
│ │entităţi naţionale şi │
│ │internaţionale. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Organizarea unor programe de │
│ │pregătire prin colaborarea │
│ │dintre furnizori de formare şi │
│M │companii, pentru a dezvolta │
│4.1.4.│competenţele digitale în │
│ │domeniul IA ale angajaţilor şi │
│ │a facilita astfel adopţia IA în│
│ │companii. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Crearea unui Centru de Resurse │
│ │de Excelenţă în domeniul IA la │
│ │nivel naţional, pol de │
│ │intersecţie a mediilor de │
│M │cercetare – administraţie – │
│4.1.5.│afaceri pentru facilitarea │
│ │transferului tehnologic, │
│ │diseminarea bunelor practici, │
│ │partajarea resurselor şi │
│ │reprezentarea la nivel │
│ │internaţional. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Actualizarea normelor │
│ │instituţionale privind │
│M │proprietatea intelectuală │
│4.1.6.│asupra rezultatelor │
│ │cercetărilor dezvoltate în │
│ │instituţii de cercetare. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│îmbunătăţirea valorificării │
│rezultatelor cercetării prin │
│dezvoltarea de capacităţi de transfer │
│tehnologic │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Lansarea unui program de │
│ │finanţare naţional dedicat │
│ │companiilor de tip start-up, │
│ │întreprinderilor mici şi │
│ │mijlocii şi a parteneriatelor │
│M │dintre acestea şi mediul │
│4.1.7.│academic, în vederea susţinerii│
│ │inovării în IA şi în special a │
│ │inovării/dezvoltării de soluţii│
│ │autohtone în domenii ce aduc │
│ │beneficii substanţiale pentru │
│ │cetăţeni.*95) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Finanţarea unor sesiuni de │
│ │informare, a accesării de │
│M │servicii de consultanţă şi │
│4.1.8.│vizite de studiu în vederea │
│ │participării la programe │
│ │internaţionale care susţin │
│ │transferul tehnologic.*96) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Cofinanţarea costurilor de │
│ │brevetare naţională şi │
│M │internaţională a sistemelor de │
│4.1.9.│IA dezvoltate de │
│ │întreprinderile mici şi │
│ │mijlocii în România prin │
│ │“vouchere de brevetare”. │
└──────┴───────────────────────────────┘
*95) De exemplu, în domeniul sănătăţii, protecţiei mediului sau educaţiei. *96) De exemplu programul Digital Europe (DEP) pentru 2021-2027, Orizont Europa sau The Connecting Europe Facility (CEF), precum şi la fondul de inovare DIANA.
┌──────────────────────────────────────┐
│OS4.2. Înfiinţarea şi organizarea unei│
│reţele naţionale de spaţii de testare │
│şi experimentare (TEF) a soluţiilor │
│dezvoltate în domeniul IA │
├──────────────────────────────────────┤
│Program – Înfiinţarea şi organizarea │
│unei reţele naţionale de TEF pentru IA│
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Definirea domeniilor de │
│ │specializare relevante pentru │
│ │TEF-uri care să corespundă │
│M │sectoarelor prioritare de │
│4.2.1.│aplicare IA în corelare cu │
│ │obiectivul general 5 - │
│ │Facilitarea adoptării IA în │
│ │întreaga societate. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea dezvoltării │
│ │infrastructurii TEF-urilor şi │
│M │înfiinţarea unor laboratoare │
│4.2.2.│speciale/dedicate (de tip │
│ │sandbox) în parteneriate ce │
│ │includ DIH-uri, universităţi şi│
│ │companii mari. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Acreditarea TEF-urilor │
│M │destinate domeniului IA conform│
│4.2.3.│cu reglementările europene şi │
│ │naţionale. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Crearea unor mecanisme de │
│ │sprijinire a accesului │
│M │start-up-urilor, IMM-urilor şi │
│4.2.4.│al instituţiilor din │
│ │administraţia publică la │
│ │TEF-uri. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Asigurarea finanţării pentru│
│înfiinţarea şi organizarea unei reţele│
│naţionale TEF pentru IA │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Accesarea liniilor de finanţare│
│ │dedicate înfiinţării şi │
│ │consolidării centrelor de │
│M │testare şi experimentare a │
│4.2.5.│tehnologiilor bazate pe │
│ │Inteligenţă Artificială, în │
│ │corelaţie cu cele existente în │
│ │programul Digital Europe.*97) │
└──────┴───────────────────────────────┘
*97) Digital Europe Programme, programul propus de CE, arată că centrele de tip TEF vor oferi pentru IMM-uri şi start-up-uri, "acces rapid şi simplu la instalaţii de testare de clasă mondială şi reţele bogate de părţi interesate şi clienţi potenţiali". Acest acces va veni prin reţeaua de hub-uri europene de inovare digitală - ghişee unice care oferă acces la expertiză tehnică şi experimentare. OG5: Facilitarea adoptării IA în întreaga societate
┌──────────────────────────────────────┐
│OS5.1. Adoptarea tehnologiei IA în │
│sectorul public │
├──────────────────────────────────────┤
│Program - Facilitarea adoptării de │
│soluţii IA în administraţie │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Informarea sectorului public │
│ │referitor la avantajele │
│ │folosirii IA în administraţie │
│ │şi diseminarea de bune │
│M │practici (organizarea unor │
│5.1.1. │conferinţe anuale pentru │
│ │administraţia publică, cu │
│ │participarea dezvoltatorilor │
│ │de soluţii IA, prin colaborare│
│ │cu mediul academic, de │
│ │cercetare şi cel de afaceri). │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Crearea “Catalogului │
│M │aplicaţiilor IA utilizate în │
│5.1.2. │administraţia publică în │
│ │România”.*98) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Realizarea unei analize care │
│ │să includă recomandări privind│
│ │sectoarele prioritare ale │
│ │administraţiei publice în care│
│ │se va propune implementarea de│
│ │soluţii de IA: ex. asistenţă │
│ │socială, asistenţă medicală, │
│M │serviciul de urgenţă, │
│5.1.3. │prevenirea criminalităţii, │
│ │prevenirea şi combaterea │
│ │evenimentelor de amploare │
│ │privind sănătatea, siguranţa │
│ │şi securitatea publică, a │
│ │dezastrelor, apărare, ordine │
│ │publică şi siguranţă │
│ │naţională. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│M │Stabilirea unui curriculum în │
│5.1.4. │domeniul IA specifice pentru │
│ │administraţia publică.*99) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Finanţarea proiectelor de │
│M │dezvoltare de aplicaţii IA │
│5.1.5. │pentru administraţia publică/ │
│ │serviciile publice. │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program – Facilitarea achiziţiei de │
│soluţii bazate pe IA în administraţia │
│publică │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Completarea ghidului online │
│ │gestionat de către Agenţia │
│M │Naţională pentru Achiziţii │
│5.1.6. │Publice cu informaţii │
│ │referitoare la achiziţiile │
│ │publice IA din sectorul │
│ │public.*100) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Analizarea şi clarificarea │
│ │cadrului legal cu privire la │
│ │finanţarea contractelor de │
│ │achiziţii publice realizate │
│ │prin intermediul procedurilor │
│M │de atribuire de tipul │
│5.1.7. │Parteneriatului pentru Inovare│
│ │şi Dialogului Competitiv în │
│ │vederea achiziţionării de │
│ │soluţii IA de la companiile │
│ │inovative (inclusiv │
│ │start-up-uri şi IMM-uri). │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Crearea unor modele de │
│ │documentaţii de atribuire şi │
│ │caiete de sarcini standard │
│M │pentru produse similare, │
│5.1.8. │reutilizabile şi adaptabile de│
│ │către toate instituţiile, │
│ │pentru achiziţionarea de │
│ │sisteme de IA în administraţia│
│ │publică.*101) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Desfăşurarea de programe │
│ │periodice de instruire a │
│M │personalului responsabil de │
│5.1.9. │achiziţii privind │
│ │specificităţile achiziţionării│
│ │de tehnologie avansată. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Completarea ghidului online │
│ │gestionat de Agenţia Naţională│
│M │pentru Achiziţii Publice cu │
│5.1.10.│informaţii referitoare la │
│ │managementul contractelor │
│ │aferente achiziţiilor de │
│ │tehnologii.*102) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Asigurarea de granturi pentru │
│ │extinderea cu funcţionalităţi │
│ │de IA a unor aplicaţii IA cu │
│ │cod public. Măsura vizează │
│M │sprijinirea unei comunităţi de│
│5.1.11.│dezvoltatori (de exemplu, │
│ │freelancers) care să menţină/ │
│ │să dezvolte sisteme de IA │
│ │deschise pentru reutilizare în│
│ │administraţia publică din │
│ │România. *103),*104) │
└───────┴──────────────────────────────┘
*98) Pentru diseminarea bunelor practici între organismele publice, pentru asigurarea dreptului la informare a cetăţenilor care interacţionează cu IA (conform AI Act). Este util ca acest catalog să furnizeze legături spre iniţiative similare la nivelul UE pentru a putea fi un ghid privind direcţii potenţiale de utilizare a aplicaţiilor IA în furnizarea serviciului public. *99) Similar cu "Elements of AI", University of Helsinki, menţionează pregătirea în administraţie a 750K cursanţi *100) Pe linia Guidelines of AI procurement, Marea Britanie *101) Inclusiv stabilirea metricilor de performanţă relevante, încurajarea metodologiilor de proiectare care includ "privacy by design" şi includerea unor clauze care vizează transparenţa, dreptul unui auditor acreditat să investigheze datele şi modelele, prioritizarea soluţiilor bazate pe algoritmi deschişi. *102) Nu doar achiziţia în sine ridică probleme în mediul public ci şi cunoştinţele şi competenţele în înţelegerea, aplicarea, monitorizarea şi managementul contractelor de achiziţie de tehnologie, unde personalul are nevoie de pregătire. Succesul unei achiziţii de tehnologie IA nu depinde doar de o licitaţie de succes, ci de o implementare corectă şi completă a contractelor încheiate, în beneficiul instituţiei publice. *103) Măsura vizează sprijinirea dezvoltatorilor de sisteme IA de tip "freelancer" de a menţine (de exemplu, în contextul necesităţii de a asigura compatibilitatea între diferite tehnologii care evoluează). *104) Măsura poate fi instanţiată prin crearea unui Digital Testbed Framework (similar cu iniţiativa administraţiei din Estonia prin care e oferă acces gratuit la instrumentaţia tehnică disponibilă la nivel guvernamental, de exemplu, unelte, tehnologii, date, pentru a favoriza dezvoltarea de produse şi servicii inovative. Un avantaj este că testarea acestor aplicaţii este asigurată în mediu real). Soluţiile dezvoltate, inclusiv codul, urmează să fie făcute publice şi promovate de către ADR.
┌──────────────────────────────────────┐
│OS5.2. Adoptarea şi valorificarea │
│tehnologiilor de IA în sectoare │
│socio-economice prioritare │
├──────────────────────────────────────┤
│Program - Adoptarea şi valorificarea │
│IA în sistemul de sănătate – │
│Dezvoltarea şi utilizarea unor soluţii│
│bazate pe IA pentru îmbunătăţirea │
│procesului de identificare a │
│urgenţelor medicale semnalate de │
│cetăţeni către Serviciul de urgenţă │
│112, precum şi de gestionare a │
│acestora │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Stimularea dezvoltării de │
│ │aplicaţii bazate pe IA care │
│ │utilizează datele disponibile │
│ │în Dosarul Electronic de │
│ │Sănătate (DES), precum şi │
│ │datele colectate prin programe │
│M │naţionale specifice,*105) │
│5.2.1.│pentru monitorizarea stării de │
│ │sănătate şi implementarea de │
│ │măsuri de screening şi │
│ │prevenţie pentru bolile │
│ │netransmisibile cu incidenţă │
│ │mare în rândul populaţiei │
│ │României.*106) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Introducerea metodelor de │
│ │diagnosticare asistivă, │
│ │prognostic, recuperare şi │
│ │reabilitare bazate pe IA, │
│M │stimularea dezvoltării │
│5.2.2.│aplicaţiilor bazate pe IA care │
│ │pot fi utilizate în │
│ │telemedicină*107) şi analiza │
│ │modului în care serviciile │
│ │medicale oferite de acestea pot│
│ │fi prescrise şi decontate.*108)│
├──────┼───────────────────────────────┤
│M │Dezvoltarea la nivel naţional a│
│5.2.3.│competenţelor de IA necesare în│
│ │studiile clinice.*109) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea unei infrastructuri│
│M │centralizate110 pentru │
│5.2.4.│colectarea datelor biomedicale │
│ │şi genomice.*111) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea şi utilizarea unor │
│ │soluţii bazate pe IA pentru │
│ │monitorizarea şi îmbunătăţirea │
│M │eficienţei finanţării şi │
│5.2.5.│cheltuielilor din sistemul │
│ │public de sănătate, inclusiv │
│ │prin reducerea timpului alocat │
│ │sarcinilor administrative de │
│ │către personalul medical. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Adoptarea şi valorificarea │
│IA în sistemul de educaţie │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │Introducerea de instrumente │
│ │bazate pe IA în procesul de │
│ │instruire din ciclurile de │
│ │învăţământ preuniversitar, │
│ │pentru furnizare de suport │
│ │profesorilor pentru: instruire │
│M │individualizată, diferenţiată │
│5.2.6.│şi personalizată*112), │
│ │stimularea motivaţiei de │
│ │învăţare şi a implicării în │
│ │procesul de instruire,*113) │
│ │evaluarea elevilor*114) │
│ │autoevaluare atât a elevilor │
│ │cât şi a profesorilor*115). │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Promovarea utilizării de │
│ │instrumente bazate pe IA care │
│M │să monitorizeze integritatea │
│5.2.7.│academică a elevilor/ │
│ │studenţilor şi a cadrelor │
│ │didactice. │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Promovarea folosirii de │
│ │instrumente bazate pe IA în │
│ │procesele de management al │
│M │educaţiei: administrarea │
│5.2.8.│unităţilor de învăţământ/ │
│ │instituţiilor de învăţământ │
│ │superior, organizarea │
│ │proceselor educaţionale.*116) │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Program – Adoptarea şi valorificarea │
│IA în transport şi mobilitate – │
│Dezvoltarea şi utilizarea unor soluţii│
│bazate pe IA pentru îmbunătăţirea │
│procesului de gestionare a │
│intervenţiei în cazul accidentelor/ │
│situaţiilor de urgenţă manifestate pe │
│infrastructurile de transport. │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Susţinerea proiectelor de tip │
│ │smart-city în România şi a │
│M │parteneriatelor între │
│5.2.9. │industrie şi mediul academic │
│ │pe proiecte de mobilitate │
│ │inteligentă. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│M │Sprijinirea participării la │
│5.2.10.│spaţiul comun al datelor din │
│ │transport din Europa. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea proiectelor │
│ │industriei auto din România │
│ │care includ componente de IA, │
│ │inclusiv prin participarea la │
│ │proiectele mari de │
│M │parteneriate europene, precum │
│5.2.11.│şi sprijinirea participării │
│ │româneşti la proiectele │
│ │dezvoltate şi realizate la │
│ │nivel european în toate │
│ │domeniile de transport: │
│ │aviaţie, transport maritim şi │
│ │fluvial, feroviar şi rutier. │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program – Adoptarea şi valorificarea │
│IA în sectoarele mediu înconjurător şi│
│energie │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Realizarea unei baze cu date │
│M │legate de starea mediului în │
│5.2.12.│România, în conexiune cu cele │
│ │internaţionale, care să fie │
│ │accesată liber. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Implicarea universităţilor şi │
│ │companiilor mari din România │
│ │în proiectele promovate de │
│ │Comisie în domeniul │
│M │proiectării de circuite │
│5.2.13.│integrate de mare capacitate │
│ │de calcul şi având un consum │
│ │redus de energie, ca parte a │
│ │procesului de asigurare a │
│ │resurselor hardware pentru │
│ │sistemele de IA. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Susţinerea participării la │
│ │parteneriate internaţionale │
│ │pentru implementarea │
│ │conceptului de “tehnologie │
│M │verde digitală” inclusiv cele │
│5.2.14.│promovate şi finanţate prin │
│ │programul Horizon Europe şi │
│ │care propun soluţii de IA │
│ │pentru energie verde, inclusiv│
│ │în domeniul reciclării şi al │
│ │economiei circulare. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Implicarea universităţilor şi │
│ │companiilor din domeniul │
│M │energiei, împreună cu alţi │
│5.2.15.│actori din mediul de afaceri, │
│ │în lansarea unui accelerator │
│ │pentru soluţii de IA în │
│ │domeniul energie. │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program – Dezvoltarea sinergetică a │
│roboticii şi IA │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Includerea roboticii printre │
│ │subiectele vizate în strategia│
│ │pentru competenţe digitale │
│ │avansate în cadrul programului│
│M │Europa digitală, prin │
│5.2.16.│sprijinirea programelor sau │
│ │modulelor de educaţie │
│ │specializată în robotică şi a │
│ │cursurilor de formare pe │
│ │termen scurt în domeniul │
│ │roboticii. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Promovarea roboticii în │
│ │educaţie şi iniţierea unor │
│ │cursuri de robotică pentru │
│M │elevi, cu scopul creşterii │
│5.2.17.│gradului de conştientizare şi │
│ │încredere, şi a utilizării │
│ │roboţilor ca instrumente de │
│ │sprijinire a învăţării şi │
│ │formării. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Iniţierea unui plan naţional │
│ │pentru IA în robotică, │
│ │destinat dezvoltării sinergice│
│ │a celor două domenii, în │
│M │conformitate cu strategiile de│
│5.2.18.│dezvoltare europene*117), │
│ │beneficiind de o colaborare │
│ │puternică cu stakeholderii şi │
│ │bazat pe folosirea fondurilor │
│ │disponibile prin programul │
│ │Europa Digitală. │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program – Adoptarea şi valorificarea │
│IA în agricultură │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Sprijinirea proiectelor de │
│ │cercetare-dezvoltare în │
│ │agricultură prin programul │
│M │Horizon Europe şi includerea │
│5.2.19.│de proiecte finanţabile cu │
│ │fonduri europene destinate │
│ │digitalizării în agricultură │
│ │şi alimentaţie. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Înfiinţarea unui spaţiu │
│ │naţional al datelor din │
│M │agricultură, odată cu │
│5.2.20.│participarea României la │
│ │implementarea spaţiului comun │
│ │al datelor pentru agricultură │
│ │în UE. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Stimularea dezvoltării şi │
│ │aplicării soluţiilor de │
│M │automatizare în industrie şi │
│5.2.21.│agricultură bazate pe roboţi │
│ │care utilizează tehnici │
│ │IA*118). │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program – Adoptarea şi valorificarea │
│IA în sistemul de apărare, ordine │
│publică şi siguranţă naţională │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Accelerarea procesului de │
│ │adoptare a IA prin finanţarea │
│ │cercetării şi dezvoltării de │
│ │IA în instituţiile din │
│ │sistemul de apărare, ordine │
│ │publică şi siguranţă │
│M │naţională, precum şi │
│5.2.22.│încurajarea investiţiilor în │
│ │cercetarea şi dezvoltarea de │
│ │IA relevantă pentru apărare, │
│ │ordine publică şi siguranţă │
│ │naţională, dezvoltarea şi │
│ │implementarea de soluţii în │
│ │colaborare cu industria de │
│ │profil. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Continuarea participării în │
│ │proiecte existente şi aderarea│
│ │la proiecte noi în cadrul │
│M │NATO*119) şi consolidarea │
│5.2.23.│participării României în │
│ │cadrul cooperării structurate │
│ │permanente (PESCO) şi al │
│ │tuturor programelor europene │
│ │din domeniul apărării. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Adaptarea continuă a cadrului │
│ │legislativ naţional pentru │
│M │atragerea de finanţări │
│5.2.24.│europene prin instrumente/ │
│ │programe europene de │
│ │consolidare a industriei │
│ │europene de apărare. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea capabilităţilor de│
│ │prevenire, depistare şi │
│ │contracarare a ameninţărilor │
│ │şi factorilor de risc generaţi│
│ │de IA la adresa securităţii │
│M │naţionale, atât pe palierul │
│5.2.25.│securităţii digitale, a │
│ │infrastructurilor cibernetice │
│ │critice esenţiale, cât şi în │
│ │planul combaterii │
│ │interferenţelor informatice │
│ │ostile │
└───────┴──────────────────────────────┘
*105) De exemplu, în cadrul Planului Naţional de Combatere a Cancerului *106) Cf. Programului de Guvernare 2021-2024: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatite *107) De exemplu, pentru teleexpertiză, teleasistenţă şi telemonitorizare *108) De exemplu, Digital Healthcare Act, Germania. *109) 76% dintre companiile care dezvolta şi produc medicamente investesc în IA pentru studii clinice, cf. Deloitte, Using AI to accelerate clinical trials (2022) *110) După modelul din Austria - About Biobanks *111) În raportul "Secondary use of health data in Europe" evaluarea Insight Scorecard pentru România menţionează lipsa unei infrastructuri centralizate de colectare a acestor date. *112) De exemplu, instrumente de livrare conţinut, bazate pe AR/VR, asistenţi de instruire bazaţi pe învăţare automată *113) De exemplu, fie prin metode pro-active, în care implicarea directă a studentului este necesară în procesul de instruire, fie reactive, în care uneltele răspund în momentul în care studentul le utilizează *114) De exemplu, instrumente bazate pe NLP pentru verificare plagiat, evaluare automată a eseurilor, a răspunsurilor la întrebări *115) De exemplu, instrumente de autoevaluare precum SELFIEforTEACHERS, *116) De exemplu, sisteme de recomandare pentru curriculum educaţional, mulţimea de competenţe dezirabile în anumite sectoare (conform evoluţiei lor). *117) Plan coordonat privind inteligenţa artificială, COM(2018)795, revizuit 2022 *118) De exemplu, pentru optimizarea utilizării pesticidelor, a elementelor nutritive pentru cultura plantelor, automatizarea irigaţiilor folosind soluţii inteligente *119) De exemplu, capabilitatea de avertizare timpurie şi control (NAEW&C); sistemul de comandă şi control aerian (ACCS); capabilitatea de supraveghere terestră a alianţei (AGS); capabilitatea de apărare împotriva rachetelor balistice OG6: Dezvoltarea unui sistem de guvernanţă şi de reglementare a IA
┌──────────────────────────────────────┐
│OS6.1. Asigurarea cadrului de │
│guvernanţă pentru dezvoltarea IA │
├──────────────────────────────────────┤
│Program - Crearea instituţiilor pentru│
│guvernanţa şi dezvoltarea IA │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Crearea unui cadru │
│M │instituţional de guvernanţă, │
│6.1.1. │în conformitate cu prevederile│
│ │AI Act şi ale altor │
│ │reglementări.*120) │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program - Reglementarea datelor pentru│
│dezvoltarea IA │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Crearea “Spaţiului de date” la│
│ │nivel naţional care colectează│
│M │şi publică date din trei │
│6.1.2. │surse: (i) administraţia │
│ │publică, (ii) activitatea de │
│ │cercetare, (iii) mediul │
│ │economic.*121) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Asigurarea unui mecanism de │
│ │gestiune a datelor care să │
│M │vizeze posibilele bariere │
│6.1.3. │generate prin aplicarea │
│ │cadrelor legale AI Act,*122) │
│ │Data Act,123 Data Governance │
│ │Act.*124) │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program - Sprijinirea monitorizării │
│dezvoltării şi utilizării inteligenţei│
│artificiale │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea şi implementarea │
│M │unui sistem de indicatori │
│6.1.4. │specifici IA şi de │
│ │monitorizare a acestora │
├───────┼──────────────────────────────┤
│M │Crearea şi actualizarea anuală│
│6.1.5. │a “Hărţii IA în România”.*125)│
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Dezvoltarea unei ontologii a │
│ │competenţelor în IA pornind de│
│M │la Skills and Recruitment │
│6.1.6. │Ontology şi integrarea │
│ │acesteia cu portalul naţional │
│ │BrainMap. *126) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Menţinerea unei liste cu │
│ │probleme şi provocări clar │
│M │identificate la nivel naţional│
│6.1.7. │şi sprijinirea dezvoltării de │
│ │soluţii IA pentru │
│ │acestea.*127) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Realizarea şi actualizarea │
│ │periodică a studiului de │
│M │impact al modului în care IA │
│6.1.8. │afectează piaţa muncii, │
│ │administraţia publică şi │
│ │societatea.*128) │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program - Creşterea vizibilităţii │
│sistemelor IA dezvoltate în │
│România*129) │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Promovarea activă, aderarea şi│
│ │participarea României la │
│ │formate / iniţiative / │
│ │structuri de lucru regionale │
│ │europene şi internaţionale │
│M │dedicate/conexe domeniului │
│6.1.9. │IA*130), inclusiv la │
│ │eforturile diplomatice şi │
│ │negocierile de la nivel │
│ │internaţional pentru │
│ │promovarea utilizării │
│ │responsabile a IA │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Reprezentarea României în │
│ │organismele de standardizare │
│M │europeană şi internaţională în│
│6.1.10.│domeniul IA prin sprijinirea │
│ │activităţii naţionale de │
│ │standardizare desfăşurată de │
│ │ASRO. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Includerea domeniului IA ca │
│ │domeniu prioritar în │
│M │parteneriatele strategice*131)│
│6.1.11.│şi dezvoltarea unor mecanisme │
│ │diplomatice şi comerciale în │
│ │domeniul IA.*132) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Iniţierea unor acţiuni de │
│ │colaborare cu ţările din │
│ │regiune în activităţi │
│ │transfrontaliere care prezintă│
│ │interes din perspectiva IA, │
│M │precum: afaceri interne, │
│6.1.12.│energie, inovare, │
│ │transporturi, digitalizare, │
│ │educaţie, IMM-uri, mediu sau │
│ │schimbări climatice, în scopul│
│ │constituirii unei comunităţi │
│ │IA puternice în regiune. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Alinierea României la │
│ │evoluţiile în materie de │
│ │reglementare IA de la nivelul │
│M │UE, NATO şi OCDE, evaluarea │
│6.1.13.│gradului de conformare cu │
│ │politicile UE, NATO şi │
│ │OCDE*133) prin participarea │
│ │activă şi contribuţii concrete│
│ │la dezvoltarea acestui cadru. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Extinderea colaborării cu │
│ │Republica Moldova pentru │
│ │dezvoltarea domeniului │
│M │Inteligenţă Artificială, în │
│6.1.14.│contextul lansării în Iunie │
│ │2022 a Memorandumului de │
│ │Înţelegere în domeniul │
│ │transformării digitale dintre │
│ │cele două state. │
└───────┴──────────────────────────────┘
*120) Se va analiza oportunitatea şi modul de organizare pentru entităţi cu rol de accelerare a adoptării soluţiilor de IA: (1) autoritatea pentru reglementarea IA din România conform prevederilor din AI Act; (2) birou pentru coordonare în domeniul IA la nivelul ministerelor de interes; (3) consiliu ştiinţific în domeniul IA pe linia Comitetului de Coordonare privind Specializarea Inteligentă menţionat în SNCISI; (4) HUB-ul IA; (5) coaliţia pentru dezvoltarea IA, pe linia European AI Alliance, parte a Strategiei UE pentru IA care urmăreşte implicarea mai multor actori (firme, ONG, asociaţii profesionale) în politicile pentru IA (de exemplu, AI Coallition din Ungaria sau Partnership on AI); (6) centrul pentru IA de încredere care ar furniza un set de unelte pentru IA etică, combaterea dezinformării, protecţia consumatorului, protecţia drepturilor fundamentale cu scopul de a ajuta companiile să implementeze IA de încredere în produsele dezvoltate şi în procesele lor de business; (7) centrul de asistenţă pentru date, algoritmi şi IA în administraţia publică cu rol de a susţine organizaţiile publice în partajarea datelor, evaluarea sistemelor de IA, stabilirea caietelor de sarcini pentru sisteme de IA, popularizarea bunelor practici legate de IA în administraţie, conform Digital Data Act şi care să populeze registrul permanent al aplicaţiilor informatice utilizate de instituţiile şi autorităţile publice, registru creat conform Legii interoperabilităţii. Crearea instituţiilor este o precondiţie determinantă pentru toate celelalte măsuri ale cadrului de guvernanţă. *121) Pe linia Common European Data Spaces. Pentru încurajarea publicării seturilor de date obţinute în proiectele de cercetare derulate la nivel naţional ar fi util ca aceste seturi să fie privite ca rezultate ale cercetării şi publicate în format deschis similar cu noile direcţii de publicare a articolelor ştiinţifice. Pentru încurajarea seturilor de date industriale s-ar putea crea "Piaţa datelor" la nivel naţional şi a cadrului legal pentru publicare, utilizare şi tranzacţionare date. O astfel de piaţă a datelor s-ar adresa atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice care vor avea control asupra modului de utilizare sau comercializare a propriilor date, inclusiv prin existenţa portofoliului de date. Controlul asupra propriilor date poate fi asigurat prin încurajarea utilizării unor standarde Web care facilitează ca persoanele fizice să poată decide ce date partajează, către cine (persoane, organizaţii, aplicaţii) şi să poată revoca accesul terţilor la respectivele date (de exemplu, proiectul Solid). Spaţiile de date sunt parte din ecosistemul de inovare în domeniul IA, alături de TEFs, EDIHs şi a spaţiilor de testare în materie de reglementare. *122) Regulamentul privind Inteligenţa Artificială (AI Act) *123) Regulamentul privind datele (Data Act) *124) Regulamentul privind guvernanţa datelor *125) Similar cu https://aipoland.org/ai-database, cu platforma naţională Skills4IT (dar specializată pe IA) sau ca specializare pentru IA a "Portalului specializării inteligente" menţionat în Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI). De asemenea, Comunicarea Comisiei Inteligenţa Artificială pentru Europa SWD(2018) 13 propune ca măsură dezvoltarea unei "platforme de IA la cerere" care oferă un punct unic de acces la diferite resurse pentru IA (expertiză, resurse de calcul, date, unelte şi algoritmi) *126) Pentru a asigura vizibilitatea specialiştilor IA la nivel naţional şi a sprijini firmele care doresc să facă angajări. Se vizează inclusiv promovarea unei pieţe de muncă pentru absolvenţii de doctorat în domeniul IA *127) Măsura urmăreşte conectarea cercetării în IA la nivel naţional cu provocările societale naţionale şi regionale (de exemplu, dezinformare, energie ecologică, sănătate, securitate alimentară sau cibernetică). Susţinerea dezvoltării de sisteme de IA pentru probleme clar identificate (de exemplu, optimizarea activităţii porturilor comerciale de la Dunăre şi Marea Neagră, dezvoltare de unelte IA împotriva dezinformării). *128) Autoritatea de reglementare a IA va avea şi rol de monitorizare a pieţei *129) Grupul de măsuri urmăreşte să acopere şi dimensiunea AI Diplomacy, care devine tot mai relevantă în strategiile naţionale pentru IA *130) De exemplu, GPAI - Parteneriatul Global pentru Inteligenţă Artificială *131) De exemplu, cu SUA şi Marea Britanie: Parteneriatele bilaterale pot fi extinse spre colaborarea pe Inteligenţă Artificială, având în vedere impactul transversal al acestui domeniu. Există, de asemenea, intenţii declarate ale partenerilor noştri strategici de a-şi întări colaborarea internaţională pe tema IA. Parteneriatele au mecanisme de guvernanţă bine definite şi implementate, care pot integra rapid domenii noi. *132) Parteneriate strategice, parteneriate la nivel comunitar şi regional *133) Unele acţiuni pot fi luate independent de roadmap-ul României de aderare la OECD, de exemplu iniţierea unei colaborări cu OECD AI Policy Observatory, pentru o mai bună înţelegere a indicatorilor urmăriţi, acţiuni rapide de îmbunătăţire acolo unde este cazul dar şi o prezenţă actualizată a evoluţiei politicilor publice IA în România.
┌──────────────────────────────────────┐
│OS6.2. Facilitarea dezvoltării IA prin│
│reglementare şi standardizare │
├──────────────────────────────────────┤
│Program - Certificarea aplicaţiilor IA│
│conform Artificial Intelligence Act │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Crearea procedurilor de │
│ │acreditare şi operaţionalizare│
│ │a “Centrelor de certificare şi│
│ │evaluare a conformităţii” care│
│ │vor putea monitoriza şi │
│ │certifica conformarea cu │
│ │cerinţele specifice din AI Act│
│M │legate de: gestiunea │
│6.2.1. │riscurilor, guvernanţa │
│ │datelor, documentaţia tehnică,│
│ │supravegherea agentului uman, │
│ │monitorizare post-market, │
│ │existenţa logurilor, gestiunea│
│ │calităţii, transparenţă, │
│ │acurateţe, robusteţe sau │
│ │indicarea interacţiunii cu │
│ │IA.*134) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│M │Crearea “Registrului │
│6.2.2. │aplicaţiilor IA │
│ │certificate.*135) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Crearea “Registrului │
│ │evaluatorilor cu rol de │
│ │certificare specializaţi în │
│ │tehnologii IA”, în │
│M │conformitate cu AI Act, pentru│
│6.2.3. │a facilita identificarea de │
│ │către dezvoltatorii de │
│ │aplicaţii IA a serviciilor de │
│ │certificare disponibile la │
│ │nivel naţional.*136) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Iniţierea unui program de │
│M │pregătire a evaluatorilor cu │
│6.2.4. │rol de certificare în domeniul│
│ │IA. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Cofinanţarea costurilor de │
│M │evaluare a conformităţii prin │
│6.2.5. │“vouchere de │
│ │certificare”.*137) │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program - Dezvoltarea spaţiilor de │
│testare în materie de reglementare │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │Crearea procedurilor şi │
│ │identificarea de bune practici│
│M │pentru activarea facilă a │
│6.2.6. │“Spaţiilor de testare şi │
│ │experimentare în materie de │
│ │reglementare”.*138) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Redactarea unui document de │
│ │analiză cu privire la │
│ │înfiinţarea şi │
│ │operaţionalizarea unor │
│ │poligoane de experimentare în │
│ │materie de reglementare în │
│ │funcţie de oportunităţile de │
│M │inovare identificate la nivel │
│6.2.7. │naţional. Exemple de astfel de│
│ │poligoane ar putea fi în │
│ │domeniile: vehiculelor │
│ │autonome*139), financiar, │
│ │sănătate*140), agricultură, │
│ │roboţi şi aplicaţii ale │
│ │acestora, administraţie │
│ │publică.*141) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Susţinerea participării │
│M │României în spaţii de testare │
│6.2.8. │în materie de reglementare │
│ │care funcţionează în UE. │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Cofinanţarea costurilor │
│ │utilizării poligoanelor de │
│M │experimentare în materie de │
│6.2.9. │reglementare prin “vouchere de│
│ │utilizare a spaţiilor de │
│ │experimentare în materie de │
│ │reglementare”.*142) │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Program - asigurarea încrederii în │
│sistemele de IA │
├───────┬──────────────────────────────┤
│M │Dezvoltarea unor instrumente │
│6.2.10.│şi metrici de evaluare a │
│ │impactului algoritmilor.*143) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│M │Crearea “Catalogului │
│6.2.11.│incidentelor provocate de │
│ │sistemele de IA”.*144) │
├───────┼──────────────────────────────┤
│ │Operaţionalizarea unui │
│ │observator AI4Media*145) care │
│M │să includă furnizarea de │
│6.2.12.│unelte pentru limba română │
│ │destinate monitorizării │
│ │dezinformării.*146) │
└───────┴──────────────────────────────┘
*134) Organisme notificate (eventual pe modelul https://www.adr.gov.ro/lista-auditorilor-it/), acreditate de Autoritatea de Reglementare, cf. AI Act. pentru sistemele de IA din grupa de risc ridicat. Centrele de certificare şi evaluare a conformităţii (organisme notificate) vor putea fi acreditate de către Autoritatea de Reglementare pe diferite tehnologii ale IA, (de exemplu, data science), respectiv subdomenii (de exemplu conform ariilor de aplicabilitate ale IA incluse în grupa de risc ridicat). Aceste centre pot fi atât private, cât şi publice (de exemplu, pe lângă universităţi, institute de cercetare, administraţia publică). De exemplu, la nivelul administraţiei ar putea funcţiona "Centrul pentru certificarea aplicaţiilor de IA utilizate în sistemul juridic". Certificarea poate viza: (i) sistemul de IA, (ii) datele utilizate (prin standardele de calitate utilizate în colectarea şi etichetarea lor, dar şi (iii) utilizatorul sistemului, responsabil pentru setarea parametrilor de rulare şi care influenţează astfel decisiv funcţionarea sistemului de IA. *135) Conform AI Act, un astfel de registru va exista la nivelul UE şi va conţine aplicaţiile IA certificate în UE. Crearea unui registru local facilitează vizibilitatea aplicaţiilor dezvoltate şi/sau certificate în România. Estimările CE sunt că un procent relativ mic (5-15%) din aplicaţiile actuale vor avea nevoie de certificare obligatorie conform grupelor de risc din AI Act. În schimb, studiul de impact "Exploring the impact of the AI Act on Startups în Europe" din 12.12.2022 indică faptul că percepţia firmelor mici şi mijlocii este că 33-50% din sistemele IA vor intra în categoria de risc ridicat. Sigur, o parte din firme vor opta pentru certificare voluntară, certificarea având şi rolul de a creşte încrederea în sistemul dezvoltat. În plus, se poate analiza oportunitatea ca auditul de performanţă sau cel de conformare să fie publice pe linia Swedish Naţional Audit Office (2020), Automated Decision-Making in Public Administration sau a Netherlands Court of Audit (2021) Understanding algorithms. *136) Va fi nevoie de actualizarea registrului COR cu ocupaţia "auditor de sisteme bazate pe IA". *137) Voucherele de certificare ar trebuie să fie direcţionate către firmele mici, costurile de certificare fiind un factor inhibitor pentru dezvoltarea de către aceste firme mici a aplicaţiilor de IA din domeniile care necesită certificare conform AI Act. Asumpţia este că pentru întreprinderile mari costurile de certificare sunt relativ mici comparativ cu beneficiile obţinute prin asigurarea încrederii în produsul dezvoltat, prin micşorarea timpilor de auditare tehnică de către o terţă parte, respectiv prin faptul că certificarea obţinută într-un stat membru este validă în UE. *138) Sub denumirea de "regulatory sandboxes", aceste spaţii de testare în materie de reglementare permit testarea în condiţii reale (într-o perioadă limitată, într-o zonă limitată) a unor produse sau servicii care întâmpină bariere legislative. Experimentele sunt monitorizate de autoritatea de reglementare şi sunt controlate prin clauze de experimentare. Scopul este de a evalua riscurile şi oportunităţile asociate produsului/serviciului inovativ şi de a identifica modificările legislative potrivite. Aceste spaţii reprezintă mecanisme pentru dezvoltarea de reglementări sincron cu ritmul inovaţiei. Astfel, spaţiile de testare în materie de reglementare sunt instrumente pentru sprijinirea dezvoltării IA. *139) Domeniu identificat în etapa de consultare publică, ca având nevoie de actualizare legislativă. *140) Telemedicină îmbunătăţită cu sisteme de diagnostic bazate pe IA. Un exemplu este Digital Health Innovation Action Plan from the Food and Drug Administration din SUA care are o abordare bazată pe risc pentru a reglementa produsele software utilizate în medicină. *141) "Spanish Pilot for an AI regulatory Sandbox" este un pilot între guvernul spaniol şi CE, parte a Strategiei Spaniei pentru IA, care urmăreşte pregătirea implementării AI Act (prin dezvoltarea de standarde, ghiduri, reguli şi bune practici pentru spaţiile de testare în materie de reglementare pentru IA). *142) SNCISI propune de asemenea "vouchere de experiment" şi "vouchere de inovare" (pag. 35): "susţinerea accesului IMM-urilor la servicii de experiment ştiinţific şi tehnologic prin vouchere dedicate". Măsura menţionată în strategia curentă se referă strict la sprijinirea experimentelor în domeniul IA. Pentru a obţine un astfel de voucher care să acopere costurile iniţierii poligonului de experimentare a reglementărilor, firmele trebuie să: (1) demonstreze că produsul este pregătit pentru a fi testat în mediul real; (2) să identifice reglementările curente care limitează utilizarea produsului sau serviciului; (3) să demonstreze cum produsul inovativ va duce la un beneficiu pentru clienţi sau societate. *143) Elaborarea unui ghid de calcul pentru Algorithmic Impact Assessment şi Human Rights Impact Assessments (HRIA) în administraţia publică. Achiziţiile de sisteme bazate pe IA în administraţia publică ar putea fi condiţionate şi de existenţa evaluărilor de tip HRIA, conform standardelor naţionale. Ar fi util ca instituţiile responsabile (de exemplu, protecţia consumatorului) să acumuleze expertiză şi să pregătească instrumente de monitorizare a noilor drepturi apărute în contextul IA (de exemplu, dreptul la explicaţie în cazul deciziilor care se bazează pe IA, dreptul la informare în cazul interacţiunii cu un sistem IA). *144) Se vor lista incidentele în care sunt implicate sisteme IA la nivel naţional, similar cu proiectul AIID al organizaţiei Partnership for AI. A se vedea Cap. 8 care conţine un tabel cu aceste registre. *145) Pe linia https://www.ai4media.eu *146) Inclusiv dezvoltare de jocuri educaţionale pentru antrenarea copiilor/adolescenţilor în identificarea ştirilor false. CAP. 7 Rezultatele aşteptate - impactul socio-economic al adoptării IA În iunie 2023, Parlamentul European a adoptat poziţia sa referitoare la Pachetul de măsuri promovat de Comisia Europeană, denumit AI Act, primul set de reguli, la nivel mondial, menit să gestioneze riscurile generate de adoptarea tehnologiei IA. Avantajele utilizării tehnologiei de IA, la nivel de societate, mediul de afaceri, servicii publice sunt evidente. Astfel, statele membre ale UE sunt deja puternice în utilizarea aplicaţiilor digitale în industrie şi afaceri. Având la dispoziţie o infrastructură digitală de înaltă calitate şi un cadru de reglementare care să protejeze libertatea cetăţenilor şi să le ofere încredere, UE poate deveni un lider global în economia datelor şi a aplicaţiilor bazate pe IA. Într-un raport al Think Tank al Parlamentului European se estimează o creştere a productivităţii muncii, ca urmare a introducerii tehnologiei IA, între 11 şi 37% până în 2035, în timp ce se poate înregistra o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră între 1,5 şi 4%, ceea ce ar putea contribui semnificativ la atingerea ţintelor stabilite prin Pactul Verde European. Cu toate că utilizarea IA poate avea ca rezultat imediat dispariţia unui număr mare de locuri de muncă, tot adoptarea acestei tehnologii poate crea noi locuri de muncă, mai bune, educaţia şi formarea continuă având roluri cruciale în prevenirea şomajului pe termen lung şi asigurarea unei forţe de muncă mai calificate. Din această perspectivă, unul dintre obiectivele OCDE este ca 14% dintre locurile de muncă să dobândească un grad ridicat de automatizare (în ţările membre OCDE), în timp ce alte locuri de muncă, într-o proporţie de 32%, să poată face faţă unor schimbări majore. Majoritatea studiilor efectuate, la nivel global, relevă un impact economic semnificativ ca urmare a utilizării tehnologiei IA. O cercetare realizată de compania de consultanţă Accenture, în cadrul a 12 ţări dezvoltate din punct de vedere economic care, împreună, generează mai mult de 0,5% din valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse la nivel mondial, previzionează că până în 2035, IA ar putea dubla ratele anuale de creştere economică. IA ar contribui la această creştere prin 3 (trei) căi importante: creşterea productivităţii muncii (până la 40% la nivel mondial), crearea unei noi forţe de muncă virtuale prin automatizarea de procese - capabilă să rezolve probleme şi să înveţe singură şi, nu în ultimul rând, economia ar beneficia de inovare, ceea ce ar avea ca efect apariţia unor noi sectoare de activitate generatoare de noi venituri. Un studiu realizat de PwC estimează că PIB-ul mondial ar putea să crească cu până la 14% în 2030 (echivalentul a 15,7 trilioane de USD) ca urmare a accelerării dezvoltării IA. Totodată, prin adoptarea IA în diferite sectoare ale economiei, industria serviciilor ar putea înregistra o creştere de cca. 21%, în timp ce serviciile de tip HORECA ar putea ajunge la o creştere de 15%. Pentru a avea însă o imagine completă, trebuie să ţinem cont şi de nivelul de investiţii în tehnologiile IA care reprezintă un factor important în obţinerea unor rezultate economice, precum cele estimate mai sus. Astfel, în 2019, UE a investit în IA între 7,9 şi 9 mld. Euro, cu cca. 39% mai mult în comparaţie cu anul 2018. Dacă acest trend se menţine, ţinta asumată de 20 mld. până în 2030 va fi repede depăşită. O analiză realizată de AI Watch arată creşteri semnificative în investiţiile statelor membre UE, care au depăşit 50 mil. euro în 2019, precum Irlanda, Belgia şi Austria, ţări care au obţinut şi cele mai importante creşteri economice. În rândul ţărilor cu cele mai scăzute investiţii se numără Bulgaria, Slovenia şi Croaţia care, în schimb, au înregistrat cele mai mari rate anuale de creştere, respectiv 96%, 75% şi 67%. În termeni absoluţi, Franţa şi Germania conduc în clasament, contabilizând 22% şi respectiv 18% din totalul investiţiilor la nivelul UE. Dacă includem şi Spania în acest top, rezultă că 53% din totalul investiţiilor în IA în UE a fost realizat de aceste 3 state. Creşterea volumului de investiţii în IA a fost realizată, în special, de sectorul privat (66% din totalul investiţiilor), în timp ce sectorul public a crescut investiţiile cu 34%, într-un singur an. O analiză a impactului socio-economic, în absenţa unor date concrete pentru România care să indice punctul de start, poate fi gândită prin extrapolarea acestor informaţii şi monitorizarea investiţiilor pe care companiile din România le realizează şi, ulterior, a beneficiilor, de natură economică. De asemenea, o dimensiune importantă o are bugetul ce poate fi alocat, pe de-o parte pentru implementarea şi monitorizarea măsurilor alocate obiectivelor specifice, la nivelul fiecărei instituţii responsabile, dar şi în privinţa conformării României la prevederile viitorului Regulament al UE pentru IA - Legea inteligenţei artificiale. Din această perspectivă, Guvernul României trebuie să decidă dacă va înfiinţa o entitate responsabilă cu supravegherea aplicării prevederilor Regulamentului UE sau va aloca aceste noi atribuţii unei structuri deja existente. Evident, în funcţie de decizie, impactul bugetar este diferit. Astfel, pentru o nouă entitate, se vor avea în vedere costurile de înfiinţare, cele de funcţionare (salarii, bunuri şi servicii, derularea de campanii de informare/conştientizare, afiliere la organisme şi foruri internaţionale, participare la/ organizare de evenimente naţionale/internaţionale de profil etc.). CAP. 8 Indicatorii În tabelul de mai jos se regăsesc indicatorii de impact aferenţi obiectivelor generale ale SN IA, precum şi indicatorii de rezultat care corespund obiectivelor specifice. Pentru indicatori, în măsura în care datele sunt disponibile, sunt incluse atât valorile de bază (nivelul de referinţă pentru anul cel mai recent), cât şi valorile de dorit a fi atinse (ţinte intermediare şi finale).
┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │Nivel de │ │ │
│Obiective şi indicatori │Unitate │referinţă│Ţinta │Ţinta 2027│
│ │de măsură│(2021) │2025 │ │
│ │ │*147) │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OG1. Susţinerea educaţiei pentru CDI şi formarea de competenţe specifice IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de impact 1.1: Ponderea personalului de cercetare şi │ │ │ │ │
│dezvoltare în sectorul TIC raportat la total personal cercetare │ │0,26 │ │ │
│şi dezvoltare (CAEN rev. 2) │% │(2019) │ │0,31 │
│Sursă: EUROSTAT │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2017 - 0,25, 2018 - 0,25, 2019 - 0,26 │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS1.1. Creşterea capacităţii de formare şi a nivelului de pregătire a │
│specialiştilor în IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 1.1.1: Număr de absolvenţi TIC (studii de │ │ │ │ │
│licenţă/masterat/doctorat). │Număr │9.054 │12.053 │13.229 │
│Sursă: INS-SCL109H │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2018/2019 – 7879, 2019/2020 - 8703, 2020/2021 - 9054 │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de rezultat 1.1.2: Numărul total de absolvenţi cu │ │ │ │ │
│diplomă de maşter (include şi absolvenţii promoţiilor │ │ │ │ │
│anterioare) pentru domeniile în care au fost identificate │ │ │ │ │
│programe de studii din aria de specializări IA (informatică, │ │ │ │ │
│calculatoare şi tehnologia informaţiei, inginerie electronică, │Număr │2.405 │2.869 │3.361 │
│telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale, ingineria │ │ │ │ │
│sistemelor) │ │ │ │ │
│Sursă: ANS - Platforma naţională de colectare a datelor │ │ │ │ │
│statistice pentru învăţământul superior │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2019 - 2044, 2020 - 2365, 2021 - 2618, 2022 - 2405. │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de rezultat 1.1.3: Număr de teze de doctorat │ │ │ │ │
│finalizate, în aria de specializări Inteligenţă Artificială, │ │ │ │ │
│care corespund următoarelor domenii de studii universitare de │ │ │ │ │
│doctorat: informatică, informatică, calculatoare şi tehnologia │ │ │ │ │
│informaţiei, inginerie electronică, telecomunicaţii şi │Număr │107 │129 │164 │
│tehnologii informaţionale, ingineria sistemelor │ │ │ │ │
│Sursă: ANS - Platforma naţională de colectare a datelor │ │ │ │ │
│statistice pentru învăţământul superior │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2018 - 53, 2019 - 86, 2020 - 61, 2021 - 87, 2022 - │ │ │ │ │
│107. │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS1.2. Creşterea nivelului de înţelegere de bază a populaţiei privind │
│beneficiile, utilizarea şi reglementarea tehnologiilor IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 1.2.1: Număr de absolvenţi de programe de │ │ │ │ │
│instruire continuă în competenţe de bază în IA. │Număr │- │200*149) │1.500*150)│
│Sursă: Ministerul Educaţiei*148) │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de rezultat 1.2.2: Număr de licee la care există elevi│ │ │ │ │
│înscrişi la disciplina opţională privind fundamentele IA │ │ │ │ │
│(”Introducere în învăţarea automată - Machine learning”, parte a│Număr │- │10*152) │50*153) │
│CDEOŞ).*151) │ │ │ │ │
│Sursă: Ministerul Educaţiei, SIIIR │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de rezultat 1.2.3: Procentul întreprinderilor care │ │ │ │ │
│oferă formare în domeniul TIC (pentru proprii angajaţi). │ │ │ │ │
│Sursa: EUROSTAT │ │ │ │ │
│Evoluţie: │ │ │ │ │
├────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┬─────┤ │ │ │ │
│Firme │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │2020 │2021*1)│2022 │ │6,7 │8 │12,1 │
├────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────┤ │(10 – 49 │(10 – 49 │(10 – 49 │
│Între 10│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │angajaţi)│angajaţi)│angajaţi) │
│şi 49 │3,7% │3,9% │3,4% │2,8% │3,8% │4,6% │4,2% │ │6,7% │ │13,9 │19 │25,2 │
│angajaţi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │% │(50 – 249│(50 – 249│(50 - 249 │
├────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────┤ │angajaţi)│angajaţi)│angajaţi) │
│Între 50│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │36,4 │48 │65,9 │
│şi 249 │8,1% │8,7% │8,4% │7,2% │7,5% │9,9% │10,0%│ │13,9%│ │(peste │(peste │(peste 250│
│angajaţi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │250 │250 │angajaţi) │
├────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────┤ │angajaţi)│angajaţi)│ │
│Peste │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│250 │27,2%│28,0%│28,3%│26,3%│26,7%│29,9%│29,2%│ │36,4%│ │ │ │ │
│angajaţi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┴─────┤ │ │ │ │
│Note: 1, 2 – date lipsă │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OG2. Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a infrastructurii şi a seturilor de │
│date │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de impact 2.1: Scorul de maturitate a datelor - Open │ │ │ │ │
│Data Maturity. │ │ │ │ │
│Sursă: Open Data Maturity Report - 2021 │% │68 │ │87 │
│Evoluţie 2018 - 62%, 2019 - 57%, 2020 - 69%, 2021 - 76%, 2022 - │ │ │ │ │
│68%. │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS2.1. Dezvoltarea infrastructurii hardware specifice IA şi accesul transparent │
│şi echitabil la aceasta, în scopul facilitării proceselor de CDI şi producţie │
│din acest domeniu │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 2.1.1: Sume investite anual în │ │ │ │ │
│infrastructura specifică IA. │Milioane │ │ │ │
│Sursă: Politicile AI în România, OECD.AI │USD │113 │196 │274 │
│Evoluţie: 2018 - 3,8 mil. USD, 2019 - 21 mil. USD, 2020 - 24 │ │ │ │ │
│mil. USD, 2021 - 81 mil. USD, 2022 - 113 mil. USD │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS2.2. Extinderea utilizării seturilor de date, cu aplicare în diverse sectoare │
│de activitate │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 2.2.1: Procentul seturilor de date │ │ │ │ │
│publicate de România pe portalul din totalul de seturi de date │ │ │ │ │
│pe portalul data.europa.eu/ro şi r3data.org. │ │ │ │ │
│Sursă: Data.europa.ro │% │0.25 │0.5 │2 │
│Evoluţie: 2021 - 2770 seturi date (din totalul de seturi │ │ │ │ │
│disponibile - 1.500.000), 2022 - 3478 seturi date (din totalul │ │ │ │ │
│de seturi disponibile - 1.613.386) │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OG3. Dezvoltarea sistemului naţional de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în │
│domeniul IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de impact 3.1: Locul ocupat de România în ierarhia UE │Număr │ │ │ │
│după indicele Hirsch al citărilor pe an în domeniul IA/influenţa│(poziţie │ │ │ │
│publicaţiilor. │în │19 │ │16 │
│Sursă: Scimago Journal & Country Rank │ierarhie)│ │ │ │
│Evoluţie: 2019 - 19, 2020 -19, 2021 - 19 │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS3.1. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice fundamentale şi aplicative specifice │
│domeniului IA, precum şi la nivel interdisciplinar │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 3.1.1: Locul ocupat de România în ierarhia│Număr │ │ │ │
│UE după numărul de publicaţii pe an în domeniul IA. │(poziţie │18 │15 │10 │
│Sursă: Scimago Journal & Country Rank. │în │ │ │ │
│Evoluţie: 2019 - 8, 2020 - 8, 2021 - 18 │ierarhie)│ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de rezultat 3.1.2: Număr de centre de cercetare în │ │ │ │ │
│domeniul IA nou înfiinţate*154), începând cu anul 2023 (valoarea│ │ │ │ │
│indicatorului este cumulativă). │Număr │- │1 │3 │
│Sursă: MCID/Autoritatea pentru Digitalizarea României, │ │ │ │ │
│Evoluţie: - (indicator nou) │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS3.2. Reducerea fragmentării resurselor şi eforturilor de CDI în IA prin │
│conjugarea şi sincronizarea acestora în cadrul unor centre şi grupuri naţionale │
│de inovare specializată, conectate la centrele şi resursele internaţionale de │
│IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 3.2.1: Număr de conturi active existente │ │ │ │ │
│în platforma online naţională unică de interconectare şi │ │ │ │ │
│promovare a grupurilor de cercetare cu interese în domeniul IA, │Număr │- │0 │50 │
│din mediul academic şi privat. │ │ │ │ │
│Sursă: Hub-ul de IA │ │ │ │ │
│Evoluţie: - (indicator nou) │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS3.3. Susţinerea şi promovarea inovării în domeniul IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 3.3.1: Numărul de firme din România care │ │ │ │ │
│deţin patente în domeniul IA. │Număr │1 │5 │10 │
│Sursă: Al Watch │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2009 - 2020 - 1 │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OG4. Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de impact 4.1: Procent de colaborări de tip Business │ │ │ │ │
│to Research Institute din România (B2R), din numărul total de │ │ │ │ │
│colaborări de CDI în domeniul IA din România. │% │1 │ │5 │
│Sursă: Al Watch │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2009 – 2020 - 1% │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS4.1. îmbunătăţirea valorificării rezultatelor cercetării prin dezvoltarea de │
│capacităţi de transfer tehnologic │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 4.1.1: Firme active care dezvoltă soluţii │ │67 │120 │300 │
│IA în România (valori cumulative). │Număr │(2009 - │(2009 - │(2009 - │
│Sursă: Al Watch, │ │2020) │2025) │2027) │
│Evoluţie: 2009 - 2020: 67 │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de rezultat 4.1.2: întreprinderi care introduc o │ │ │ │ │
│inovaţie de produs, de proces sau de logistică utilizând │ │1.264/ │1.500/ │2.000/ │
│tehnologii IA. │Număr │1.262 │1.500 │2.000 │
│Sursă: Eurostat, Community innovation survey │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2016 - 2018 - 1991/1547, 2018 - 2020 - 1264/1262 │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS4.2.Înfiinţarea şi organizarea unei reţele naţionale de spaţii de testare şi │
│experimentare (TEF) a soluţiilor dezvoltate în domeniul IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 4.2.1: Sume contractate din Digital Europe│ │ │ │ │
│Programme în perioada 2021 - 2027 destinate dezvoltării │ │ │ │ │
│centrelor TEF. │Sume │- │0 │100 │
│Sursă: OIPSI │ │ │ │ │
│Evoluţie: indicator nou │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de rezultat 4.2.2: Număr de soluţii bazate pe IA │ │ │ │ │
│testate şi experimentate în centrele de tip TEF existente. │ │ │ │ │
│Sursă: OIPSI sau organismul care va acredita şi monitoriza │Număr │- │10 │50 │
│activitatea TEF-urilor │ │ │ │ │
│Evoluţie: indicator nou │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OG5. Facilitarea adoptării IA în întreaga societate │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de impact 5.1: Ponderea serviciilor publice digitale │ │ │ │ │
│care sunt furnizate de către administraţia publică centrală prin│% │- │ │90 │
│instrumente inovative. │ │ │ │ │
│Sursa ADR, Observatorul de date al transformării digitale │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de impact 5.2: Procentul IMM-urilor care folosesc cel │ │ │ │ │
│puţin o tehnologie IA. │% │1,4 │ │8 │
│Sursă: Eurostat │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2018 -, 2019 -, 2020 -, 2021 - 1.4% │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS5.1. Adoptarea tehnologiei IA în sectorul public │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 5.1.1: Numărul instituţiilor şi │ │ │ │ │
│autorităţilor publice care beneficiază de sprijin (cf. măsurilor│ │ │ │ │
│propuse la OS5.1) pentru a dezvolta servicii, produse şi procese│Număr │11 │150 │238 │
│digitale. │ │ │ │ │
│Sursă ADR, Observatorul de date al transformării digitale │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS5.2. Adoptarea şi valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare │
│socio-economice prioritare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 5.2.1 :Numărul companiilor care folosesc │ │ │ │ │
│tehnologii IA, din sectoarele economice prioritare │Număr │- │20 │100 │
│Sursă ADR │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OG6. Dezvoltarea unui sistem de guvernanţă şi de reglementare a IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de impact 6.1: Avansarea în clasamentul “Government Al│ │ │ │ │
│Readiness”. │Poziţie │56 │ │53 │
│Sursă: Oxford Insights │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2019 - 55, 2020 - 52, 2021 - 56, 2022 - 58 │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS6.1. Asigurarea cadrului de guvernanţă pentru dezvoltarea IA │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 6.1.1: Sume totale investite anual în IA │ │ │ │ │
│(surse publice şi private evidenţiate de Al Watch care includ │Milioane │ │ │ │
│infrastructura, resursa umană, alte cheltuieli). │USD │196 │300 │400 │
│Sursă: Al Watch │ │ │ │ │
│Evoluţie: 2018 -161,46 milioane USD, 2019 -195,94 milioane USD │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┤
│OS6.2. Facilitarea dezvoltării IA prin reglementare şi standardizare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┤
│Indicator de rezultat 6.2.1: Numărul aplicaţiilor IA │ │ │ │ │
│certificate, ulterior aplicării Regulamentului IA │Număr │- │0 │200 │
│Sursă Autoritatea naţională de supraveghere care va fi desemnată│ │ │ │ │
│urmare a aplicării Regulamentului IA │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Indicator de rezultat 6.2.2 Numărul auditorilor acreditaţi pe │ │ │ │ │
│diferite subdomenii/tehnologii ale IA şi înregistraţi în │ │ │ │ │
│Registrul auditorilor. │Număr │- │0 │50 │
│Sursă: Autoritatea naţională de supraveghere care va fi │ │ │ │ │
│desemnată ca urmare a aplicării Regulamentului IA │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┘
*147) Nivel de referinţă (2021) - Coloana cuprinde valorile aferente anului 2021, dacă acestea sunt disponibile. Dacă nu sunt disponibile, în aceste căsuţe se vor regăsi cele mai recente date disponibile. *148) Acest indicator nu este monitorizat la momentul elaborării SN-IA; *149) Ţintă estimată fără a avea valoarea de bază disponibilă, valoarea ei se va estima fundamentat odată ce se va stabili nivelul de referinţă; *150) Idem; *151) Acest indicator nu este monitorizat la momentul elaborării SN-IA; *152) Ţintă estimată fără a avea valoarea de bază disponibilă, valoarea ei se va estima fundamentat odată ce se va stabili nivelul de referinţă; *153) Idem; *154) de la data intrării în vigoare a Strategiei; CAP. 9 Procedurile de monitorizare şi evaluare Complexitatea domeniului IA, prezenţa sa transversală în majoritatea ariilor sociale, ritmul rapid de transformare tehnologică, precum şi nevoile particulare ale României - reprezintă condiţionalităţi care impun stabilirea unor mecanisme deschise de gestionare a Strategiei naţionale de IA, care să asigure urmărirea permanentă a evoluţiilor şi calibrarea corespunzătoare a direcţiilor de abordare. 9.1. Linii directoare Întregul mecanism de monitorizare şi evaluare, aşa cum este descris în capitolul de faţă şi cum va fi dezvoltat prin proceduri şi instrumente ulterioare, este creat în jurul următoarelor linii directoare: 1. urmărirea încadrării procesului de implementare a Strategiei în parametrii aşteptaţi şi plasarea/interpretarea rezultatelor în context; 2. anticiparea, prevenirea şi managementul riscurilor de nivel înalt care pot periclita atingerea obiectivelor; 3. facilitarea managementului schimbărilor; 4. standardizarea colectării datelor primare privind ţintele realizate ale indicatorilor, a modului de interpretare şi a realizării rapoartelor de monitorizare şi evaluare; 5. extragerea de lecţii învăţate şi eficientizarea procesului de implementare a Strategiei la iteraţiile ulterioare; 6. transparenţa procesului şi comunicarea cu toţi factorii interesaţi, cu rolul inclusiv de creştere a transparenţei şi vizibilităţii utilizării de IA şi de creştere a încrederii publicului; 7. crearea unui cadru instituţional şi procedural adaptat scopului - implementarea în cele mai bune condiţii a SN-IA şi atingerea obiectivelor asumate; 8. implicarea unor specialişti interni şi externi în monitorizare şi evaluare, cu respectarea principiului independenţei evaluatorului. Monitorizarea şi evaluarea se vor baza pe inventarul indicatorilor cu ţinte măsurabile asociate obiectivelor şi măsurilor (vezi Capitolul 6 din prezenta strategie), care cuprinde indicatorii şi ţintele de monitorizare asociate fiecărui obiectiv şi fiecărei măsuri, precum şi sursele de date. În general, s-a optat pentru indicatori comuni, consacraţi, pe care autorităţile implicate în implementarea SN-IA îi colectează şi raportează ca parte a activităţii curente. Acolo unde acest lucru nu a fost posibil, s-au identificat indicatori noi, care să surprindă cât mai bine esenţa obiectivului sau a măsurii, dar care să fie de asemenea facil de colectat şi de interpretat. Utilizând o platformă creată pentru monitorizarea şi evaluarea SN-IA, se vor introduce valorile realizate ale indicatorilor şi se vor genera rapoarte de progres (de monitorizare), cu un conţinut vizual de bună calitate. Se estimează că mecanismul de monitorizare şi evaluare va trebui să facă faţă unor provocări, precum: 1. dinamica domeniului, evoluţii imprevizibile, salturi tehnologice majore, cadru legislativ în continuă adaptare; 2. diferenţele dintre percepţia şi nivelul real de utilizare a IA în mediul socio-economic din România; 3. dificultăţile în evaluarea corectă a utilităţii sistemelor de IA; 4. lipsa de transparenţă a sistemelor bazate pe IA; 5. nevoia de diferenţiere între programe pilot şi sisteme utilizate efectiv.*155) *155) De exemplu, sunt multe proiecte/colaborări care urmăresc dezvoltarea de sisteme IA pentru medicină, dar care nu sunt utilizate ulterior; 9.2. Cadrul instituţional şi procedural pentru implementare, monitorizare şi evaluare Cadrul instituţional necesar implementării prezentei strategii presupune colaborarea tuturor instituţiilor implicate şi interesate pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, măsurile prevăzute în cadrul planului de acţiune. În acest sens, o primă etapă va fi parcursă prin înfiinţarea Comisiei Interministeriale pentru Coordonarea Implementării SN IA. Oportunitatea creării acestui organism rezultă din necesitatea asigurării, la cel mai înalt nivel, a unui cadru instituţional coerent şi eficace, care să coordoneze în mod unitar măsurile de promovare şi implementare a sistemelor de IA în România. Comisia va reuni toate acele instituţii care au rol în implementarea, monitorizarea şi evaluarea SN-IA, precum şi toate instituţiile care vor fi identificate ulterior ca având responsabilităţi legate de implementarea obiectivelor şi măsurilor Strategiei. Coordonarea Comisiei va fi realizată de ministrul cercetării, inovării şi digitalizării sau de un secretar de stat desemnat de acesta, în calitate de preşedinte. În termen de 60 de zile de la aprobarea prin HG a SN-IA, Comisia îşi va aproba propriul Regulament de Organizare şi Funcţionare, Planul de Lucru, Foaia de parcurs, precum şi procedurile şi metodologiile de monitorizare şi evaluare ale SN-IA şi instrumentele adiacente (format de raport de monitorizare, format de raport de evaluare, machete de lucru, procedura de comunicare cu instituţiile furnizoare de date, mecanism de colectare date, specificaţii tehnice pentru externalizarea studiilor de evaluare etc.). Comisia se va întruni, cel puţin semestrial, şi/sau ori de câte ori este necesar, la convocarea coordonatorului şi având agenda stabilită împreună cu secretariatul tehnic. Principalele atribuţii ale Comisiei sunt: (i) să stabilească componenţa grupurilor de lucru tematice şi, în funcţie de necesităţi, poate modifica numărul, componenţa sau coordonatorii acestora; (ii) să ia decizii cu privire la măsurile necesare a fi aplicate pentru implementarea şi monitorizarea corespunzătoare a Strategiei, pe baza analizelor şi propunerilor înaintate de către grupurile de lucru tematice; (iii) să analizeze şi să aprobe rapoartele de monitorizare a stadiului implementării Strategiei; (iv) să analizeze şi să aprobe rapoartele de evaluare a implementării Strategiei şi să le înainteze Guvernului în vederea aprobării. În îndeplinirea atribuţiilor sale, Comisia poate solicita sprijin din partea mediului de afaceri, mediului de cercetare şi academic, precum şi din partea unor experţi individuali. Monitorizarea implementării Strategiei, precum şi evaluarea, sunt sarcini care revin Comisiei Interministeriale. Pentru monitorizarea acţiunilor se vor elabora planuri de acţiune subsecvente/Foaie de parcurs, cu un grad de detaliere superior faţă de planul de acţiune al Strategiei. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea acţiunilor stabilite a fi realizate prin Foaia de parcurs, vor raporta semestrial progresele înregistrate în implementarea acţiunilor şi atingerea rezultatelor. Pe baza datelor primite, la nivelul grupurilor de lucru vor fi realizate analize şi rapoarte de monitorizare şi vor fi formulate propuneri privind implementarea şi monitorizarea corespunzătoare a Strategiei. Rapoartele de monitorizare vor fi redactate semestrial şi vor conţine realizările raportate prin indicatorii de realizare imediată. Platforma creată pentru monitorizarea şi evaluarea SN-IA va genera elemente grafice care vor facilita vizualizarea gradului de îndeplinire per indicator/obiectiv/instituţie responsabilă. Semestrial vor fi prezentate, în cadrul Comisiei Interministeriale, rapoarte de monitorizare realizate de către grupurile de lucru tematice în baza raportărilor primite din partea autorităţilor şi instituţiilor publice responsabile de implementarea acţiunilor şi măsurilor din Strategie. Urmare a concluziilor rapoartelor semestriale, Comisia va putea decide intensificarea eforturilor pentru un anumit domeniu, eventual suplimentarea resurselor necesare îndeplinirii obiectivului. Anual, în cadrul raportului semestrial aferent semestrului doi, se va prezenta evoluţia indicatorilor de îndeplinire a rezultatelor aşteptate ale Strategiei.
┌────────────┬─────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ │Progres │ │
│Tip de │Frecvenţă│urmărit prin │Specificităţi│
│rapoarte │ │prisma │ │
│ │ │indicatorilor│ │
├────────────┼─────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │Indicatorii │Compară │
│ │Semestrul│de realizare │ţintele cu │
│ │I │imediată │progresul │
│ │ │ │realizat, │
│Rapoarte de ├─────────┼─────────────┤defalcat pe │
│monitorizare│ │Indicatorii │măsură/ │
│ │ │de realizare │obiectiv/ │
│ │Semestrul│imediată şi │instituţie │
│ │II │indicatorii │Furnizează │
│ │ │de rezultat │explicaţii │
│ │ │ │succinte │
├────────────┼─────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Răspunde unor│
│ │ │ │întrebări de │
│ │ │ │evaluare │
│ │ │ │prestabilite,│
│ │ │ │conform │
│ │ │ │logicii de │
│ │ │Indicatorii │intervenţie │
│ │ │de realizare │Strategiei │
│Rapoarte de │ │imediată │Propune │
│evaluare │Anual │Indicatorii │soluţii de │
│ │ │de rezultat │remediere sau│
│ │ │Indicatorii │ajustare, │
│ │ │de impact │după caz │
│ │ │ │Formulează │
│ │ │ │concluzii │
│ │ │ │solide │
│ │ │ │Elaborat de │
│ │ │ │organisme │
│ │ │ │independente │
└────────────┴─────────┴─────────────┴─────────────┘
Instituţiile şi autorităţile publice menţionate ca sursă pentru indicatorii care descriu rezultatele aşteptate ale Strategiei sunt responsabile pentru calcularea acestora şi comunicarea lor către Comisia Interministerială şi/sau includerea lor în rapoartele publicate. Rapoartele de monitorizare şi de evaluare ale Strategiei, după aprobarea de către Comisia Interministerială, vor fi publice. CAP. 10 Instituţiile responsabile Autorităţile şi instituţiile publice responsabile pentru realizarea activităţilor prevăzute în Strategie vor avea responsabilitatea colectării, interpretării şi transmiterii către coordonatorii grupurilor tematice a datelor aferente acţiunilor implementate, pe formatele şi la termenele prevăzute în metodologia de monitorizare. Tabel 10.1 Autorităţi şi instituţii publice responsabile pentru implementarea măsurilor SN-IA
┌────────────────────┬──────────────────┐
│Măsura │Instituţie │
│ │responsabilă │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 1.1. Creşterea │
│capacităţii de formare şi a nivelului │
│de pregătire a specialiştilor în │
│inteligenţă artificială │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 1.1.1. │ │
│Analiza │ │
│oportunităţii │Ministerul │
│introducerii în │Educaţiei; │
│universităţi a │Consiliul Naţional│
│programelor de │al Rectorilor │
│licenţă cu │ │
│specializare în IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.2. │ │
│Creşterea numărului │ │
│de programe de │ │
│masterat în IA care │ │
│să includă stagii de│Ministerul │
│practică şi/sau de │Educaţiei; │
│pregătire a lucrării│Consiliul Naţional│
│de disertaţie în │al Rectorilor │
│cadrul companiilor │ │
│implicate în │ │
│activităţi de │ │
│proiectare şi │ │
│producţie în IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.3. │ │
│Înfiinţarea de │ │
│programe de masterat│ │
│interdisciplinare şi│Ministerul │
│dezvoltarea de │Educaţiei; │
│module de IA care să│Consiliul Naţional│
│fie integrate în │al Rectorilor │
│programe de masterat│ │
│şi de licenţă din │ │
│afara domeniului │ │
│TIC. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.4. │ │
│Asigurarea unui │ │
│sistem de învăţare │ │
│continuă, prin │ │
│organizarea de │Ministerul │
│cursuri │Educaţiei; │
│postuniversitare şi/│Ministerul Muncii │
│sau de perfecţionare│şi Solidarităţii │
│/specializare în │Sociale │
│anumite subdomenii │ │
│ale IA, pentru │ │
│specialiştii din │ │
│domenii TIC, conexe │ │
│IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.5. │ │
│Sprijinirea │ │
│organizării de │ │
│competiţii │ │
│naţionale, a │Ministerul │
│participării │Educaţiei; │
│studenţilor (şi │Consiliul Naţional│
│elevilor) la │al Rectorilor │
│competiţii │ │
│internaţionale în │ │
│diverse subdomenii │ │
│ale IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.6. │ │
│Actualizarea │ │
│Registrului Naţional│ │
│de Calificări (RNC) │ │
│precum şi crearea de│ │
│noi standarde │Ministerul Muncii │
│ocupaţionale (în │şi Solidarităţii │
│Clasificarea │Sociale; │
│Ocupaţiilor din │Ministerul │
│România - COR) │Educaţiei; │
│astfel încât să │Consiliul Naţional│
│faciliteze │al Rectorilor │
│dezvoltarea │ │
│specializărilor în │ │
│domenii emergente IA│ │
│ale programelor de │ │
│licenţă şi masterat.│ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.7. │Ministerul │
│Introducerea IA ca │Educaţiei; │
│domeniu distinct de │Consiliul Naţional│
│studii doctorale. │al Rectorilor │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.8. │ │
│Încheierea unor │ │
│acorduri de │ │
│parteneriat cu │ │
│universităţi │Ministerul │
│internaţionale de │Educaţiei; │
│prestigiu în vederea│Consiliul Naţional│
│implementării de │al Rectorilor │
│doctorate în │ │
│cotutelă, atât │ │
│intra- cât şi inter-│ │
│sau │ │
│trans-disciplinare. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.9. │Ministerul │
│Valorificarea │Educaţiei; │
│superioară a │Consiliul Naţional│
│formelor de doctorat│al Rectorilor; │
│în sistem dual │Ministerul │
│pentru co-finanţarea│Economiei, │
│studiilor doctorale │Antreprenoriatului│
│de către agentul │şi Turismului │
│economic. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.10. │ │
│Intensificarea │ │
│sprijinirii │ │
│mobilităţii şi a │ │
│formării │ │
│cercetătorilor │Ministerul │
│doctoranzi şi │Educaţiei; │
│post-doctoranzi prin│Consiliul Naţional│
│programe europene de│al Rectorilor; │
│finanţare │Ministerul │
│individuală │Finanţelor │
│doctorală/ │ │
│postdoctorală, sau │ │
│finanţare a │ │
│mobilităţilor de │ │
│cercetare. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.11. │ │
│Susţinerea │ │
│implementării de │ │
│programe de studii │ │
│postuniversitare pe │Ministerul │
│ramuri specifice ale│Educaţiei; │
│IA, prin cooperarea │Consiliul Naţional│
│între mediul │al Rectorilor; │
│academic şi │Reţeaua DIH-urilor│
│industrie, prin │ │
│intermediul │ │
│clusterelor │ │
│tehnologice şi al │ │
│DIH-urilor. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.1.12. │Ministerul │
│Facilitarea │Educaţiei; │
│accesului │Consiliul Naţional│
│universităţilor la │al Rectorilor; │
│liniile de finanţare│Ministerul │
│din programe conexe │Finanţelor - doar │
│sau suportul/ │cu expertiză │
│promovarea │tehnică; │
│participării în │Ministerul │
│cadrul programului │Cercetării, │
│Horizon Europe. │Inovării şi │
│ │Digitalizării │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │
│Măsura 1.1.13. │Finanţelor - doar │
│Crearea/accesarea │cu expertiză │
│unor linii de │tehnică; │
│finanţare pentru │Ministerul │
│susţinerea continuă │Cercetării, │
│a programelor de │Inovării şi │
│formare profesională│Digitalizării; │
│(avansată) în │Ministerul │
│domeniul IA. │Investiţiilor şi │
│ │Proiectelor │
│ │Europene │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 1.2. Creşterea │
│nivelului de înţelegere de bază a │
│populaţiei privind beneficiile, │
│utilizarea şi reglementarea │
│tehnologiilor IA │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 1.2.1. │Ministerul │
│Dezvoltarea de │Educaţiei; │
│programe de formare │Ministerul Muncii │
│a unor categorii │şi Solidarităţii │
│socio- profesionale │Sociale; │
│care interacţionează│Ministerul │
│cu populaţia │Cercetării, │
│generală*156), pe │Inovării şi │
│tema utilizării IA │Digitalizării │
│în diferite domenii │Reţeaua DIH-urilor│
│de activitate; │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.2.2. │ │
│Includerea unor │ │
│noţiuni fundamentale│ │
│din domeniul IA în │ │
│programele şcolare │ │
│ale unor discipline │Ministerul │
│de studiu │Educaţiei │
│obligatorii │ │
│prevăzute în │ │
│planurile cadru de │ │
│învăţământ liceal, │ │
│toate filierele şi │ │
│profilurile. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.2.3. │ │
│Dezvoltarea unor │ │
│programe şcolare │ │
│pentru oferta │ │
│naţională de │ │
│curriculum la │ │
│decizia elevului din│ │
│oferta şcolii, la │Ministerul │
│nivel gimnazial şi │Educaţiei; │
│la nivel liceal, │Reţeaua DIH-urilor│
│care să abordeze │ │
│problematica │ │
│generală a IA │ │
│(aplicaţii, efecte, │ │
│riscuri) şi/sau │ │
│aspecte specifice │ │
│anumitor profiluri/ │ │
│domenii de formare. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.2.4. │ │
│Dezvoltarea, prin │ │
│colaborarea dintre │ │
│unităţi de │ │
│învăţământ, companii│ │
│specializate în │Ministerul │
│servicii de │Economiei, │
│educaţie, clusterele│Antreprenoriatului│
│tehnologice şi DIH- │şi Turismului; │
│uri, de programe şi │Ministerul │
│certificări dedicate│Educaţiei, │
│dezvoltării │Ministerul Muncii │
│abilităţilor de │şi Solidarităţii │
│înţelegere generală │Sociale; │
│a sistemelor IA (în │Agenţia Naţională │
│scopul utilizării) │pentru Ocuparea │
│pentru personalul │Forţei de Muncă │
│din sectoarele care │ │
│utilizează aplicaţii│ │
│IA şi/sau în scopul │ │
│reconversiei │ │
│profesionale. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.2.5. │ │
│Promovarea şi │ │
│finanţarea │ │
│organizării de │ │
│cursuri, campanii de│ │
│informare şi studii │ │
│de evaluare a │Ministerul │
│înţelegerii │Cercetării, │
│noţiunilor de bază, │Inovării şi │
│a riscurilor şi │Digitalizării; │
│beneficiilor │Reţeaua DIH-urilor│
│utilizării │ │
│diferitelor │ │
│aplicaţii cu │ │
│elemente de IA, │ │
│pentru populaţia │ │
│generală. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.2.6. │ │
│Organizarea de │ │
│activităţi la nivel │ │
│naţional de tip │ │
│“tabără de │ │
│instruire” sub formă│Ministerul Muncii │
│de cursuri intensive│şi Solidarităţii │
│de IA, care să │Sociale; │
│acopere domenii de │Agenţia Naţională │
│studiu precum │pentru Ocuparea │
│ştiinţa datelor, │Forţei de Muncă │
│învăţare automată, │ │
│digitalizare etc. şi│ │
│care să vizeze │ │
│diferite categorii │ │
│profesionale/ │ │
│sociale. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 1.2.7. │ │
│Sprijinirea │Ministerul │
│dezvoltatorilor de │Investiţiilor şi │
│instrumente şi │Proiectelor │
│servicii │Europene; │
│educaţionale pentru │Ministerul │
│accesul la liniile │Finanţelor │
│de finanţare │ │
│nerambursabile. │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 2.1. Dezvoltarea │
│infrastructurii hardware specifice IA │
│şi accesul transparent şi echitabil la │
│aceasta, în scopul facilitării │
│proceselor de CDI şi producţie din │
│acest domeniu │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 2.1.1. │ │
│Sprijinirea │ │
│proiectelor de │ │
│modernizare a │ │
│infrastructurii │ │
│dedicate IA la │ │
│nivelul standardelor│Ministerul │
│UE, în instituţiile │Cercetării, │
│de învăţământ │Inovării şi │
│superior, │Digitalizării; │
│institutele şi │Reţeaua DIH-urilor│
│nucleele de │ │
│cercetare din │ │
│România precum şi │ │
│pentru hub-uri │ │
│regionale de │ │
│inovare. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.1.2. │ │
│Încurajarea │ │
│utilizării │Ministerul │
│resurselor hardware │Cercetării, │
│existente, pentru │Inovării şi │
│dezvoltarea de IA │Digitalizării; │
│prin instrumente de │Reţeaua DIH-urilor│
│facilitare din │ │
│cadrul DIH-urilor. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.1.3. │ │
│Facilitarea │ │
│accesului │ │
│transparent şi │ │
│echitabil al │Ministerul │
│instituţiilor │Cercetării, │
│publice şi al │Inovării şi │
│mediului privat la │Digitalizării; │
│utilizarea │Reţeaua DIH-urilor│
│infrastructurii │ │
│naţionale şi │ │
│europene HPC şi de │ │
│gestionare a │ │
│datelor. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.1.4. │ │
│Sprijinirea │ │
│utilizării eficiente│ │
│a resurselor de │ │
│stocare a datelor, a│ │
│utilizării şi │Ministerul │
│certificării │Cercetării, │
│serviciilor oferite │Inovării şi │
│de furnizorii de │Digitalizării; │
│cloud, inclusiv │Reţeaua DIH-urilor│
│pentru utilizarea │ │
│arhitecturilor de │ │
│tip cloud-hibrid, │ │
│respectând normele │ │
│etice şi de │ │
│securitate. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.1.5. │ │
│Sprijinirea │ │
│participării │ │
│entităţilor cu │ │
│activitate în │ │
│domeniul IA la │ │
│iniţiativele UE │ │
│privind dezvoltarea │Ministerul │
│super-computerelor │Cercetării, │
│şi a centrelor de │Inovării şi │
│date şi │Digitalizării │
│participarea, │ │
│inclusiv a │ │
│DIH-urilor, la │ │
│proiectele europene │ │
│care finanţează │ │
│infrastructura de │ │
│cercetare. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.1.6. │ │
│Finanţarea │Ministerul │
│capacităţilor │Investiţiilor şi │
│naţionale de calcul │Proiectelor │
│şi stocare a │Europene; │
│datelor, necesare │Ministerul │
│dezvoltării │Finanţelor - doar │
│sistemelor bazate pe│cu expertiză │
│IA de către entităţi│tehnică │
│publice şi private. │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 2.2. Extinderea │
│utilizării seturilor de date, cu │
│aplicare în diverse sectoare de │
│activitate │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 2.2.1. │ │
│Facilitarea │ │
│accesului la date │ │
│europene şi │ │
│internaţionale pe │ │
│diferite sectoare de│ │
│activitate prin │ │
│parteneriate │ │
│naţionale şi │Secretariatul │
│internaţionale, │General al │
│inclusiv prin │Guvernului │
│îmbunătăţirea │ │
│disponibilităţii, a │ │
│calităţii şi a │ │
│interoperabilităţii │ │
│datelor, atât în │ │
│sectoare specifice, │ │
│cât şi între │ │
│sectoare │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.2.2. │Secretariatul │
│Publicarea şi │General al │
│utilizarea datelor │Guvernului; │
│deschise pe portalul│Ministerul │
│data.europa.eu şi │Cercetării, │
│re3data.org. │Inovării şi │
│ │Digitalizării │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.2.3. │ │
│Participarea în │ │
│Spaţiul European al │Secretariatul │
│datelor folosind │General al │
│resursele oferite │Guvernului; │
│prin Digital Europe │Autoritatea pentru│
│Programme, │Digitalizarea │
│Connecting Europe │României │
│Facility, EU4Health,│ │
│AI Copernicus. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.2.4. │ │
│Sprijinirea prin │ │
│acţiuni concertate │ │
│din partea SGG şi a │Secretariatul │
│administraţiei │General al │
│publice prin │Guvernului │
│redactarea unor │ │
│norme pentru │ │
│publicarea de date │ │
│deschise. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.2.5. │ │
│Implementarea unui │ │
│mecanism de │Secretariatul │
│monitorizare a │General al │
│gradului de │Guvernului; │
│reutilizare şi │Autoritatea pentru│
│evaluare a │Digitalizarea │
│impactului │României │
│reutilizării datelor│ │
│deschise la nivel │ │
│naţional . │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.2.6. │ │
│Elaborarea unui ghid│ │
│pentru pregătirea │ │
│datelor în vederea │Ministerul │
│utilizării de către │Cercetării, │
│algoritmii de │Inovării şi │
│învăţare automată cu│Digitalizării; │
│scopul de a facilita│Autoritatea pentru│
│accesul la datele │Digitalizarea │
│din sectorul public │României │
│în formatul necesar │ │
│pentru utilizarea │ │
│directă în aplicaţii│ │
│de IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.2.7. │Ministerul │
│Asigurarea unui │Cercetării, │
│cadru legal pentru │Inovării şi │
│utilizarea datelor │Digitalizării; │
│scrise, audio şi │Ministerul │
│video existente în │Investiţiilor şi │
│vederea │Proiectelor │
│îmbunătăţirii │Europene; │
│tehnologiilor IA │Ministerul │
│dedicate înţelegerii│Finanţelor; │
│şi procesării │Autoritatea pentru│
│limbajului natural, │Digitalizarea │
│semnalelor audio şi │României, prin │
│imaginilor │OIPSI │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 2.2.8. │ │
│Participarea cu │Ministerul │
│proiecte în cadrul │Cercetării, │
│Clusterului 4 │Inovării şi │
│Orizont Europa │Digitalizării; │
│„Digital, industrie │Reţeaua DIH-urilor│
│şi spaţiu”. │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea │
│cercetării ştiinţifice fundamentale şi │
│aplicative specifice domeniului IA, │
│precum şi la nivel interdisciplinar │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 3.1.1. │ │
│Elaborarea şi │ │
│actualizarea │ │
│periodică a unei │ │
│liste a domeniilor │ │
│şi subdomeniilor │ │
│prioritare de │ │
│cercetare │ │
│fundamentală şi │ │
│aplicativă în IA │Ministerul │
│corelate cu nivelul │Cercetării, │
│şi domeniile de │Inovării şi │
│competenţă ale │Digitalizării │
│cercetătorilor şi │ │
│centrelor de │ │
│cercetare din │ │
│România, precum şi │ │
│cu direcţiile │ │
│stabilite de Comisia│ │
│Europeană în vederea│ │
│reglementării şi │ │
│finanţării. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.1.2. │ │
│Includerea în │ │
│nomenclatorul │ │
│domeniilor, │ │
│subdomeniilor şi al │ │
│specializărilor/ │ │
│programelor de │ │
│studii │Ministerul │
│postuniversitare a │Educaţiei; │
│domeniilor de │Consiliul Naţional│
│cercetare IA şi a │al Rectorilor │
│domeniilor │ │
│interdisciplinare ce│ │
│abordează sau │ │
│utilizează algoritmi│ │
│şi soluţii bazate pe│ │
│inteligenţă │ │
│artificială. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.1.3. │ │
│Lansarea unui │Ministerul │
│program naţional de │Cercetării, │
│finanţare a │Inovării şi │
│centrelor şi │Digitalizării; │
│nucleelor de │Ministerul │
│cercetare IA, în │Finanţelor - doar │
│vederea extinderii │cu expertiză │
│infrastructurii şi │tehnică; │
│angajării de │ │
│personal nou. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.1.4. │ │
│Lansarea unor linii │ │
│de finanţare │ │
│adresate mediului │Ministerul │
│academic şi celui │Investiţiilor şi │
│privat pentru │Proiectelor │
│proiectele de │Europene; │
│cercetare dedicate │Agenţiile de │
│domeniului de IA │Dezvoltare │
│(inclusiv programe │Regională; │
│de cercetare │Ministerul │
│postdoctorale, │Cercetării, │
│proiecte ce │Inovării şi │
│abordează teme │Digitalizării │
│interdisciplinare şi│ │
│sectoare noi de │ │
│aplicabilitate │ │
│pentru IA). │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.1.5. │ │
│Crearea unui fond de│ │
│premiere la nivel │ │
│naţional pentru │ │
│rezultatele │ │
│excepţionale din │ │
│cercetarea IA, │ │
│inclusiv pentru │ │
│participarea şi │ │
│obţinerea de premii │ │
│la concursuri │ │
│internaţionale de │Ministerul │
│specialitate, │Cercetării, │
│publicarea unor │Inovării şi │
│articole ştiinţifice│Digitalizării; │
│de impact în cadrul │Ministerul │
│conferinţelor şi │Finanţelor; │
│jurnalelor de mare │Ministerul │
│vizibilitate din │Educaţiei - │
│domeniul IA, precum │UEFISCDI │
│şi a brevetelor │ │
│rezultate în urma │ │
│unei cercetări │ │
│aplicative în │ │
│industrie, în │ │
│corelaţie şi cu │ │
│fondurile de │ │
│premiere şi │ │
│criteriile agreate │ │
│în cadrul │ │
│programului PNCDI │ │
│2022-2027. │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 3.2. Reducerea │
│fragmentării resurselor şi eforturilor │
│de CDI în IA prin conjugarea şi │
│sincronizarea acestora în cadrul unor │
│centre ş grupuri naţionale de inovare │
│specializată, conectate la centrele şi │
│resursele internaţionale de IA │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 3.2.1. │ │
│Sprijinirea │ │
│dezvoltării HUB-ului│ │
│român de IA ca │ │
│ecosistem competitiv│ │
│de cercetare, │ │
│dezvoltare şi │Ministerul │
│inovare, prin │Cercetării, │
│participarea │Inovării şi │
│mediului academic şi│Digitalizării │
│a celui de business │ │
│şi realizarea │ │
│transferului │ │
│tehnologic către │ │
│companii şi diferite│ │
│sectoare din │ │
│societate. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.2.2. │ │
│Dezvoltarea şi │ │
│susţinerea unei │ │
│platforme online │Ministerul │
│naţionale unice de │Cercetării, │
│interconectare şi │Inovării şi │
│promovare a │Digitalizării; │
│grupurilor de │HUB-ul IA │
│cercetare cu │ │
│interese în domeniul│ │
│IA, din mediul │ │
│academic şi privat. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.2.3. │ │
│Organizarea unor │ │
│conferinţe/sesiuni │ │
│de lucru/sesiuni de │ │
│informare naţionale │ │
│în vederea │ │
│facilitării │ │
│schimbului de idei │ │
│şi interconectării │Ministerul │
│la nivel naţional a │Cercetării, │
│grupurilor de │Inovării şi │
│cercetare şi a │Digitalizării │
│cercetătorilor │ │
│individuali, mediul │ │
│academic şi cel │ │
│privat, precum şi │ │
│pentru │ │
│interconectarea cu │ │
│cercetători de nivel│ │
│internaţional. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.2.4. │ │
│Implementarea unor │ │
│programe de │ │
│informare şi │Ministerul │
│consultanţă pentru │Cercetării, │
│entităţile din │Inovării şi │
│România cu │Digitalizării; │
│activităţi în │Ministerul │
│domeniul IA în │Economiei, │
│vederea accesului şi│Antreprenoriatului│
│colaborării în │şi Turismului; │
│cadrul reţelelor şi │Reţeaua DIH-urilor│
│platformelor │ │
│europene de │ │
│excelenţă. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.2.5. │ │
│Susţinerea şi │ │
│promovarea stagiilor│Ministerul │
│de cercetare ale │Cercetării, │
│cercetătorilor │Inovării şi │
│români în centre │Digitalizării │
│europene de │ │
│dezvoltare a IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.2.6. │ │
│Înfiinţarea de noi │ │
│centre de cercetare │ │
│academice sau în │ │
│parteneriat public │Ministerul │
│privat în domenii IA│Cercetării, │
│insuficient │Inovării şi │
│acoperite de │Digitalizării; │
│centrele de │HUB-ul IA │
│cercetare existente,│ │
│pentru a promova │ │
│colaborările inter │ │
│şi │ │
│trans-disciplinare. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.2.7. │ │
│Asigurarea │ │
│utilizării eficiente│ │
│a infrastructurii │ │
│prin extinderea │ │
│platformelor EERTIS │Ministerul │
│şi EERIS cu │Educaţiei - │
│facilităţi de │UEFISCDI │
│filtrare şi │ │
│identificare a │ │
│echipamentelor şi │ │
│serviciilor oferite │ │
│în domeniul IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.2.8. │ │
│Promovarea şi │ │
│informarea │ │
│structurilor de │ │
│cercetare româneşti │ │
│privind sursele şi │ │
│criteriile de │Ministerul │
│finanţare │Cercetării, │
│disponibile în │Inovării şi │
│cadrul programului │Digitalizării │
│Orizont Europa şi │ │
│sprijinirea │ │
│participării acestor│ │
│structuri de │ │
│cercetare la reţele │ │
│noi de centre de │ │
│excelenţă în IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.2.9. │Ministerul │
│Crearea unui program│Cercetării, │
│de susţinere a │Inovării şi │
│companiilor în │Digitalizării; │
│vederea înfiinţării │Ministerul │
│de departamente şi │Investiţiilor şi │
│centre de cercetare │Proiectelor │
│aplicată şi │Europene │
│fundamentală în IA. │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 3.3. Susţinerea şi │
│promovarea inovării în domeniul IA │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 3.3.1. │ │
│Lansarea de programe│ │
│de tutorat în │ │
│domeniul │Ministerul │
│antreprenoriatului │Educaţiei, │
│şi inovării IA │Consiliul Naţional│
│adresate │al Rectorilor; │
│studenţilor, │Ministerul │
│doctoranzilor şi │Economiei, │
│tinerilor │Antreprenoriatului│
│cercetători. │şi Turismului; │
│Programele vor fi │Ministerul │
│dezvoltate prin │Cercetării, │
│colaborarea │Inovării şi │
│instituţiilor şi │Digitalizării; │
│nucleelor de │Reţeaua DIH-urilor│
│cercetare cu mediul │ │
│de afaceri şi │ │
│instituţiile de │ │
│învăţământ superior.│ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │
│ │Cercetării, │
│ │Inovării şi │
│ │Digitalizării; │
│Măsura 3.3.2. │Ministerul │
│Elaborarea unui ghid│Justiţiei; │
│de inovare etică în │HUB-ul IA; │
│domeniul IA. │Autoritatea │
│ │Naţională de │
│ │Supraveghere IA │
│ │(entitate ce va │
│ │trebui definită/ │
│ │creată) │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.3.3. │ │
│Organizarea unor │ │
│platforme/evenimente│ │
│de promovare şi │ │
│premiere a │ │
│soluţiilor │Ministerul │
│inovatoare IA, │Cercetării, │
│precum şi a │Inovării şi │
│brevetelor │Digitalizării; │
│transferate către │HUB-ul IA; │
│industrie în vederea│OSIM/ORDA │
│expunerii publice a │ │
│companiilor şi │ │
│centrelor de │ │
│cercetare ce │ │
│dezvoltă astfel de │ │
│soluţii. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.3.4. │ │
│Lansarea unui │Ministerul │
│program de finanţare│Finanţelor; │
│a companiilor de tip│Ministerul │
│spin- off pornite │Educaţiei, │
│din grupurile de │Consiliul Naţional│
│cercetare academice │al Rectorilor; │
│ce implementează │Reţeaua DIH-urilor│
│aplicaţii IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 3.3.5. │Ministerul │
│Crearea unui program│Finanţelor; │
│de finanţare/ │Reţeaua │
│cofinanţare a │DIH-urilor; │
│acceleratoarelor de │Ministerul │
│inovaţie în domeniul│Economiei, │
│IA. │Antreprenoriatului│
│ │şi Turismului │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 4.1. Îmbunătăţirea │
│valorificării rezultatelor cercetării │
│prin dezvoltarea de capacităţi de │
│transfer tehnologic │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 4.1.1. │ │
│Organizarea unor │ │
│evenimente de │ │
│interconectare a │ │
│companiilor şi │ │
│instituţiilor de │Ministerul │
│cercetare cu │Cercetării, │
│activitate în │Inovării şi │
│domeniul IA în │Digitalizării; │
│vederea diseminării │HUB-ul IA; │
│rezultatelor şi │Reţeaua DIH-urilor│
│facilitarea │ │
│stabilirii de noi │ │
│colaborări în │ │
│vederea transferului│ │
│tehnologic. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.1.2. │ │
│Crearea unei hărţi a│ │
│start-up-urilor şi a│ │
│IMM-urilor cu │ │
│activităţi în │ │
│domeniul IA cu │ │
│scopul conectării │Ministerul │
│acestora cu │Cercetării, │
│investitori, │Inovării şi │
│integratori de │Digitalizării; │
│sisteme, companii de│HUB-ul IA; │
│consultanţă şi │Reţeaua │
│furnizori de │DIH-urilor; │
│asistenţă, precum şi│Ministerul │
│creşterea │Economiei, │
│vizibilităţii lor │Antreprenoriatului│
│prin activităţi de │şi Turismului │
│marketing şi │ │
│susţinere a │ │
│prezenţei în cadrul │ │
│târgurilor │ │
│internaţionale de │ │
│tehnologii emergente│ │
│şi aplicaţii IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.1.3. │ │
│Facilitarea │ │
│accesului cu costuri│ │
│reduse la expertiză │ │
│şi resurse de │ │
│cunoaştere în │ │
│domeniul IA pentru │ │
│start-up-uri şi │ │
│IMM-uri şi │Ministerul │
│sprijinirea │Cercetării, │
│eforturilor pentru │Inovării şi │
│conectarea acestora │Digitalizării; │
│la surse de │HUB-ul IA; │
│informare privind │Reţeaua │
│aplicaţii existente,│DIH-urilor; │
│coduri sursă, │Ministerul │
│documentaţii sau │Economiei, │
│know-how, pentru a │Antreprenoriatului│
│face mai uşoară │şi Turismului │
│învăţarea şi │ │
│perfecţionarea │ │
│metodelor de │ │
│proiectare a │ │
│aplicaţiilor bazate │ │
│pe IA create de │ │
│diverse entităţi │ │
│naţionale şi │ │
│internaţionale. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.1.4. │ │
│Organizarea unor │ │
│programe de │ │
│pregătire prin │Reţeaua │
│colaborarea dintre │DIH-urilor; │
│furnizori de formare│Autoritatea pentru│
│şi companii, pentru │Digitalizarea │
│a dezvolta │României; │
│competenţele │Ministerul Muncii │
│digitale în domeniul│şi Solidarităţii │
│IA ale angajaţilor │Sociale │
│şi a facilita astfel│ │
│adopţia IA în │ │
│companii. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.1.5. │ │
│Crearea unui Centru │ │
│de Resurse de │ │
│Excelenţă în │ │
│domeniul IA la nivel│ │
│naţional, pol de │ │
│intersecţie a │ │
│mediilor de │ │
│cercetare - │HUB-ul IA; │
│administraţie - │Reţeaua DIH-urilor│
│afaceri pentru │ │
│facilitarea │ │
│transferului │ │
│tehnologic, │ │
│diseminarea bunelor │ │
│practici, partajarea│ │
│resurselor şi │ │
│reprezentarea la │ │
│nivel internaţional.│ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.1.6. │ │
│Actualizarea │ │
│normelor │ │
│instituţionale │Ministerul │
│privind proprietatea│Cercetării, │
│intelectuală asupra │Inovării şi │
│rezultatelor │Digitalizării; │
│cercetărilor │OSIM/ORDA │
│dezvoltate în │ │
│instituţii de │ │
│cercetare. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.1.7. │ │
│Lansarea unui │ │
│program de finanţare│ │
│naţional dedicat │ │
│companiilor de tip │ │
│start-up şi │ │
│întreprinderilor │Ministerul │
│mici şi mijlocii şi │Finanţelor; │
│a parteneriatelor │Reţeaua │
│dintre acestea şi │DIH-urilor; │
│mediul academic, în │Ministerul │
│vederea susţinerii │Economiei, │
│inovării în IA şi în│Antreprenoriatului│
│special a inovării/ │şi Turismului │
│dezvoltării de │ │
│soluţii autohtone în│ │
│domenii ce aduc │ │
│beneficii │ │
│substanţiale pentru │ │
│cetăţeni. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.1.8. │ │
│Finanţarea unor │ │
│sesiuni de │Ministerul │
│informare, a │Cercetării, │
│accesării de │Inovării şi │
│servicii de │Digitalizării; │
│consultanţă şi │Ministerul │
│vizite de studiu în │Economiei, │
│vederea participării│Antreprenoriatului│
│la programe │şi Turismului │
│internaţionale care │ │
│susţin transferul │ │
│tehnologic. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.1.9. │Ministerul │
│Cofinanţarea │Cercetării, │
│costurilor de │Inovării şi │
│brevetare naţională │Digitalizării; │
│şi internaţională a │OSIM/ORDA; │
│sistemelor de IA │Ministerul │
│dezvoltate de │Finanţelor; │
│întreprinderile mici│Ministerul │
│şi mijlocii în │Economiei, │
│România prin │Antreprenoriatului│
│“vouchere de │şi Turismului │
│brevetare”. │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 4.2. Înfiinţarea şi│
│organizarea unei reţele naţionale de │
│spaţii de testare şi experimentare │
│(TEF) a soluţiilor dezvoltate în │
│domeniul IA │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 4.2.1. │ │
│Definirea domeniilor│HUB-ul IA; │
│de specializare │Ministerul │
│relevante pentru │Cercetării, │
│TEF-uri care să │Inovării şi │
│corespundă │Digitalizării; │
│sectoarelor │Autoritatea │
│prioritare de │Naţională de │
│aplicare IA în │Supraveghere IA │
│corelare cu │(entitate ce va │
│obiectivul general 5│trebui definită/ │
│- Facilitarea │creată) │
│adoptării IA în │ │
│întreaga societate. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.2.2. │HUB-ul IA; │
│Sprijinirea │Ministerul │
│dezvoltării │Cercetării, │
│infrastructurii │Inovării şi │
│TEF-urilor şi │Digitalizării; │
│înfiinţarea unor │Autoritatea │
│laboratoare speciale│Naţională de │
│/dedicate (de tip │Supraveghere IA │
│sandbox) în │(entitate ce va │
│parteneriate ce │trebui definită/ │
│includ DIH-uri, │creată); │
│universităţi şi │Reţeaua DIH-urilor│
│companii mari. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.2.3. │ │
│Acreditarea │Autoritatea │
│TEF-urilor destinate│Naţională de │
│domeniului IA │Supraveghere IA │
│conform cu │(entitate ce va │
│reglementările │trebui definită/ │
│europene şi │creată) │
│naţionale. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.2.4. │Autoritatea │
│Crearea unor │Naţională de │
│mecanisme de │Supraveghere IA │
│sprijinire a │(entitate ce va │
│accesului start-up- │trebui definită/ │
│urilor, IMM-urilor │creată); │
│şi al instituţiilor │Ministerul │
│din administraţia │Cercetării, │
│publică la TEF-uri. │Inovării şi │
│ │Digitalizării │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 4.2.5. │ │
│Accesarea liniilor │ │
│de finanţare │ │
│dedicate înfiinţării│ │
│şi consolidării │Ministerul │
│centrelor de testare│Cercetării, │
│şi experimentare a │Inovării şi │
│tehnologiilor bazate│Digitalizării; │
│pe Inteligenţă │Reţeaua DIH-urilor│
│Artificială, în │ │
│corelaţie cu cele │ │
│existente în │ │
│programul Digital │ │
│Europe. │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 5.1. Adoptarea │
│tehnologiei IA în sectorul public │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 5.1.1. │ │
│Informarea │Ministerul │
│sectorului public │Cercetării, │
│referitor la │Inovării şi │
│avantajele folosirii│Digitalizării; │
│IA în administraţie │Ministerul │
│şi diseminarea de │Dezvoltării, │
│bune practici │Lucrărilor Publice│
│(organizarea unor │şi Administraţiei;│
│conferinţe anuale │Autoritatea pentru│
│pentru administraţia│Digitalizarea │
│publică, cu │României; │
│participarea │Secretariatul │
│dezvoltatorilor de │General al │
│soluţii IA, prin │Guvernului/ │
│colaborare cu mediul│Cancelaria │
│academic, de │Primului Ministru │
│cercetare şi cel de │ │
│afaceri) │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │
│Măsura 5.1.2. │Cercetării, │
│Crearea “Catalogului│Inovării şi │
│aplicaţiilor IA │Digitalizării; │
│utilizate în │Autoritatea pentru│
│administraţia │Digitalizarea │
│publică în România”.│României (Radarul │
│ │de Inovare); │
│ │Reţeaua DIH-urilor│
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.1.3. │ │
│Realizarea unei │ │
│analize care să │ │
│includă recomandări │ │
│privind sectoarele │ │
│prioritare ale │ │
│administraţiei │ │
│publice în care se │Ministerul │
│va propune │Cercetării, │
│implementarea de │Inovării şi │
│soluţii de IA: ex. │Digitalizării; │
│asistenţă socială, │Autoritatea pentru│
│asistenţă medicală, │Digitalizarea │
│prevenirea │României │
│criminalităţii, │ │
│prevenirea şi │ │
│combaterea │ │
│dezastrelor, │ │
│apărare, ordine │ │
│publică şi siguranţă│ │
│naţională. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │
│ │Cercetării, │
│ │Inovării şi │
│ │Digitalizării; │
│ │Autoritatea pentru│
│Măsura 5.1.4. │Digitalizarea │
│Stabilirea unei │României; │
│curricule în │Institutul │
│domeniul IA │Naţional de │
│specifice pentru │Administraţie; │
│administraţia │Ministerul │
│publică. │Dezvoltării, │
│ │Lucrărilor Publice│
│ │şi Administraţiei │
│ │- Direcţia │
│ │Generală │
│ │Administraţie │
│ │Publică │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │
│Măsura 5.1.5. │Investiţiilor şi │
│Finanţarea │Proiectelor │
│proiectelor de │Europene; │
│dezvoltare de │Ministerul │
│aplicaţii IA pentru │Finanţelor; │
│administraţia │Agenţiile de │
│publică. │Dezvoltare │
│ │Regională │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.1.6. │Ministerul │
│Completarea ghidului│Cercetării, │
│online gestionat de │Inovării şi │
│către Agenţia │Digitalizării; │
│Naţională pentru │Autoritatea pentru│
│Achiziţii Publice cu│Digitalizarea │
│informaţii │României; Agenţia │
│referitoare la │Naţională pentru │
│achiziţiile publice │Achiziţii Publice;│
│IA din sectorul │Reţeaua DIH-urilor│
│public. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.1.7. │ │
│Analizarea şi │ │
│clarificarea │ │
│cadrului legal cu │ │
│privire la │ │
│finanţarea │Ministerul │
│contractelor de │Cercetării, │
│achiziţii publice │Inovării şi │
│realizate prin │Digitalizării; │
│intermediul │Autoritatea pentru│
│procedurilor de │Digitalizarea │
│atribuire de tipul │României; Agenţia │
│Parteneriatului │Naţională pentru │
│pentru Inovare şi │Achiziţii Publice;│
│Dialogului │Curtea de Conturi │
│Competitiv în │a României │
│vederea │ │
│achiziţionării de │ │
│soluţii IA de la │ │
│companiile inovative│ │
│(inclusiv start- │ │
│up-uri şi IMM-uri). │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.1.8. │ │
│Crearea unor modele │ │
│de documentaţii de │Ministerul │
│atribuire şi caiete │Cercetării, │
│de sarcini standard │Inovării şi │
│pentru produse │Digitalizării; │
│similare, │Autoritatea pentru│
│reutilizabile şi │Digitalizarea │
│adaptabile de către │României; Agenţia │
│toate instituţiile, │Naţională pentru │
│pentru │Achiziţii Publice;│
│achiziţionarea de │Reţeaua DIH-urilor│
│sisteme de IA în │ │
│administraţia │ │
│publică. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.1.9. │ │
│Desfăşurarea de │ │
│programe periodice │Autoritatea pentru│
│de instruire a │Digitalizarea │
│personalului │României; │
│responsabil de │Institutul │
│achiziţii privind │Naţional de │
│specificităţile │Administraţie │
│achiziţionării de │ │
│tehnologie avansată.│ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.1.10. │ │
│Completarea ghidului│ │
│online gestionat de │ │
│Agenţia Naţională │Agenţia Naţională │
│pentru Achiziţii │pentru Achiziţii │
│Publice cu │Publice; │
│informaţii │Autoritatea pentru│
│referitoare la │Digitalizarea │
│managementul │României; │
│contractelor │ │
│aferente │ │
│achiziţiilor de │ │
│tehnologii. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.1.11. │ │
│Asigurarea de │ │
│granturi pentru │ │
│extinderea cu │ │
│funcţionalităţi de │ │
│IA a unor aplicaţii │ │
│IA cu cod public. │Ministerul │
│Măsura vizează │Cercetării, │
│sprijinirea unei │Inovării şi │
│comunităţi de │Digitalizării; │
│dezvoltatori │Ministerul │
│(freelancers) care │Finanţelor │
│să menţină/ să │ │
│dezvolte sisteme de │ │
│IA deschise pentru │ │
│reutilizare în │ │
│administraţia │ │
│publică din România.│ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 5.2. Adoptarea şi │
│valorificarea tehnologiilor de IA în │
│sectoare socio-economice prioritare │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 5.2.1. │ │
│Stimularea │ │
│dezvoltării de │ │
│aplicaţii bazate pe │ │
│IA care utilizează │ │
│datele disponibile │Ministerul │
│în Dosarul │Cercetării, │
│Electronic de │Inovării şi │
│Sănătate (DES), │Digitalizării; │
│precum şi datele │Autoritatea pentru│
│colectate prin │Digitalizarea │
│programe naţionale │României; │
│specifice, pentru │Casa Naţională de │
│monitorizarea stării│Asigurări de │
│de sănătate şi │Sănătate; │
│implementarea de │Ministerul │
│măsuri de screening │Sănătăţii │
│şi prevenţie pentru │ │
│bolile │ │
│netransmisibile cu │ │
│incidenţă mare în │ │
│rândul populaţiei │ │
│României. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.2. │ │
│Introducerea │ │
│metodelor de │ │
│diagnosticare │ │
│asistivă, │ │
│prognostic, │Ministerul │
│recuperare şi │Sănătăţii; │
│reabilitare bazate │Ministerul │
│pe IA, stimularea │Afacerilor Interne│
│dezvoltării │- Departamentul │
│aplicaţiilor bazate │pentru Situaţii de│
│pe IA care pot fi │Urgenţă; │
│utilizate în │Casa Naţională de │
│telemedicină şi │Asigurări de │
│analiza modului în │Sănătate │
│care serviciile │ │
│medicale oferite de │ │
│acestea pot fi │ │
│prescrise şi │ │
│decontate. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.3. │ │
│Dezvoltarea la nivel│Ministerul │
│naţional a │Sănătăţii; │
│competenţelor de IA │Reţeaua DIH-urilor│
│necesare în studiile│ │
│clinice. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.4. │ │
│Dezvoltarea unei │ │
│infrastructuri │Ministerul │
│centralizate pentru │Sănătăţii; │
│colectarea datelor │Reţeaua DIH-urilor│
│biomedicale şi │ │
│genomice. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.5. │ │
│Dezvoltarea şi │ │
│utilizarea unor │ │
│soluţii bazate pe IA│ │
│pentru monitorizarea│ │
│şi îmbunătăţirea │ │
│eficienţei │Ministerul │
│finanţării şi │Sănătăţii; │
│cheltuielilor din │Casa Naţională de │
│sistemul public de │Asigurări de │
│sănătate, inclusiv │Sănătate │
│prin reducerea │ │
│timpului alocat │ │
│sarcinilor │ │
│administrative de │ │
│către personalul │ │
│medical. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.6. │ │
│Diversificarea de │ │
│instrumente bazate │ │
│pe IA în procesul de│ │
│instruire din │ │
│ciclurile de │ │
│învăţământ │ │
│preuniversitar, │ │
│pentru: instruire │ │
│individualizată, │Ministerul │
│diferenţiată şi │Educaţiei │
│personalizată, │ │
│stimularea │ │
│motivaţiei de │ │
│învăţare şi a │ │
│implicării în │ │
│procesul de │ │
│instruire, evaluare │ │
│automată a elevilor │ │
│şi a profesorilor. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.7. │ │
│Promovarea │ │
│utilizării de │ │
│instrumente bazate │ │
│pe IA care să │Ministerul │
│monitorizeze │Educaţiei │
│integritatea │ │
│academică a elevilor│ │
│/studenţilor şi a │ │
│cadrelor didactice. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.8. │ │
│Promovarea folosirii│ │
│de instrumente │ │
│bazate pe IA în │ │
│procesele de │ │
│management al │Ministerul │
│educaţiei: │Educaţiei │
│administrarea │ │
│instituţiilor de │ │
│învăţământ, │ │
│organizarea │ │
│proceselor │ │
│educaţionale. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │
│ │Cercetării, │
│Măsura 5.2.9. │Inovării şi │
│Susţinerea │Digitalizării; │
│proiectelor de tip │Agenţiile de │
│smart -city în │Dezvoltare │
│România şi a │Regională; │
│parteneriatelor │Reţeaua │
│între industrie şi │DIH-urilor; │
│mediul academic pe │Structurile │
│proiecte de │asociative ale │
│mobilitate │autorităţilor │
│inteligentă. │administraţiei │
│ │publice (UNCJR, │
│ │AMR, AOR, ACOR) │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.10. │Secretariatul │
│Sprijinirea │General al │
│participării la │Guvernului; │
│spaţiul comun al │Ministerul │
│datelor din │Transporturilor şi│
│transport din │Infrastructurii │
│Europa. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.11. │ │
│Sprijinirea │ │
│proiectelor │ │
│industriei auto din │ │
│România care includ │ │
│componente de IA, │ │
│inclusiv prin │ │
│participarea la │ │
│proiectele mari de │Ministerul │
│parteneriate │Transporturilor şi│
│europene, precum şi │Infrastructurii; │
│sprijinirea │Ministerul │
│participării │Economiei, │
│româneşti la │Antreprenoriatului│
│proiectele │şi Turismului │
│dezvoltate şi │ │
│realizate la nivel │ │
│european în toate │ │
│domeniile de │ │
│transport: aviaţie, │ │
│transport maritim şi│ │
│fluvial, feroviar şi│ │
│rutier. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.12. │ │
│Realizarea unei baze│ │
│cu date legate de │ │
│starea mediului în │Ministerul │
│România, în │Mediului, Apelor │
│conexiune cu cele │şi Pădurilor │
│internaţionale, care│ │
│să fie accesată │ │
│liber. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.13. │ │
│Implicarea │ │
│universităţilor şi │ │
│companiilor mari din│ │
│România în │Ministerul │
│proiectele promovate│Cercetării, │
│de Comisie în │Inovării şi │
│domeniul proiectării│Digitalizării; │
│de circuite │HUB-ul IA; │
│integrate de mare │Ministerul │
│capacitate de calcul│Economiei, │
│şi având un consum │Antreprenoriatului│
│redus de energie, ca│şi Turismului │
│parte a procesului │ │
│de asigurare a │ │
│resurselor hardware │ │
│pentru sistemele de │ │
│IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.14. │ │
│Susţinerea │ │
│participării la │ │
│parteneriate │ │
│internaţionale │ │
│pentru implementarea│Ministerul │
│conceptului de │Mediului, Apelor │
│“tehnologie verde │şi Pădurilor; │
│digitală” inclusiv │Ministerul │
│cele promovate şi │Energiei; │
│finanţate prin │Ministerul │
│programul Horizon │Economiei, │
│Europe şi care │Antreprenoriatului│
│propun soluţii de IA│şi Turismului │
│pentru energie │ │
│verde, inclusiv în │ │
│domeniul reciclării │ │
│şi al economiei │ │
│circulare. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.15. │Ministerul │
│Implicarea │Energiei; │
│universităţilor şi │Autoritatea │
│companiilor din │Naţională de │
│domeniul energiei, │Reglementare în │
│împreună cu alţi │domeniul Energiei │
│actori din mediul de│Ministerul │
│afaceri, în lansarea│Educaţiei │
│unui accelerator │Ministerul │
│pentru soluţii de IA│Cercetării, │
│în domeniul energie.│Inovării şi │
│ │Digitalizării │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.16. │ │
│Includerea roboticii│ │
│printre subiectele │ │
│vizate în strategia │ │
│pentru competenţe │ │
│digitale avansate în│ │
│cadrul programului │Ministerul │
│Europa digitală, │Cercetării, │
│prin sprijinirea │Inovării şi │
│programelor sau │Digitalizării; │
│modulelor de │Reţeaua DIH-urilor│
│educaţie │ │
│specializată în │ │
│robotică şi a │ │
│cursurilor de │ │
│formare pe termen │ │
│scurt în domeniul │ │
│roboticii. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.17. │ │
│Promovarea roboticii│ │
│în educaţie şi │ │
│iniţierea unor │ │
│cursuri de robotică │Ministerul │
│pentru elevi, cu │Cercetării, │
│scopul creşterii │Inovării şi │
│gradului de │Digitalizării; │
│conştientizare şi │Ministerul │
│încredere, şi a │Educaţiei; │
│utilizării roboţilor│Reţeaua DIH-urilor│
│ca instrumente de │ │
│sprijinire a │ │
│învăţării şi │ │
│formării. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.18. │ │
│Iniţierea unui plan │ │
│naţional pentru IA │ │
│în robotică, │ │
│destinat dezvoltării│ │
│sinergice a celor │Ministerul │
│două domenii, în │Cercetării, │
│conformitate cu │Inovării şi │
│strategiile de │Digitalizării; │
│dezvoltare europene,│Reţeaua │
│beneficiind de o │DIH-urilor; │
│colaborare puternică│Ministerul │
│cu stakeholderii şi │Educaţiei │
│bazat pe folosirea │ │
│fondurilor │ │
│disponibile prin │ │
│programul Europa │ │
│Digitală. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.19. │ │
│Sprijinirea │ │
│proiectelor de │ │
│cercetare-dezvoltare│Ministerul │
│în agricultură prin │Cercetării, │
│programul Horizon │Inovării şi │
│Europe şi includerea│Digitalizării; │
│de proiecte │Ministerul │
│finanţabile cu │Agriculturii şi │
│fonduri europene │Dezvoltării Rurale│
│destinate │ │
│digitalizării în │ │
│agricultură şi │ │
│alimentaţie. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.20. │ │
│Înfiinţarea unui │ │
│spaţiu naţional al │ │
│datelor din │ │
│agricultură, odată │Ministerul │
│cu participarea │Agriculturii şi │
│României la │Dezvoltării Rurale│
│implementarea │ │
│spaţiului comun al │ │
│datelor pentru │ │
│agricultură în UE. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │
│Măsura 5.2.21. │Cercetării, │
│Stimularea │Inovării şi │
│dezvoltării şi │Digitalizării; │
│aplicării soluţiilor│Ministerul │
│de automatizare în │Agriculturii şi │
│industrie şi │Dezvoltării │
│agricultură bazate │Rurale; │
│pe roboţi care │Ministerul │
│utilizează tehnici │Economiei, │
│IA. │Antreprenoriatului│
│ │şi Turismului │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.22. │ │
│Accelerarea │ │
│procesului de │ │
│adoptare a IA prin │Ministerul │
│finanţarea │Cercetării, │
│cercetării şi │Inovării şi │
│dezvoltării de IA în│Digitalizării; │
│instituţiile din │Ministerul │
│sistemul de apărare,│Apărării │
│ordine publică şi │Naţionale; │
│siguranţă naţională,│Serviciul Român de│
│precum şi │Informaţii; │
│încurajarea │Ministerul │
│investiţiilor în │Economiei, │
│cercetarea şi │Antreprenoriatului│
│dezvoltarea de IA │şi Turismului │
│relevantă pentru │Serviciul de │
│apărare, ordine │Telecomunicaţii │
│publică şi siguranţă│Speciale; │
│naţională, │Ministerul │
│dezvoltarea şi │Afacerilor Interne│
│implementarea de │ │
│soluţii în │ │
│colaborare cu │ │
│industria de profil.│ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.23. │ │
│Continuarea │Ministerul │
│participării în │Cercetării, │
│proiecte existente │Inovării şi │
│şi aderarea la │Digitalizării; │
│proiecte noi în │Ministerul │
│cadrul NATO şi │Apărării │
│consolidarea │Naţionale; │
│participării │Ministerul │
│României în cadrul │Afacerilor │
│cooperării │Externe; │
│structurate │Ministerul │
│permanente (PESCO) │Economiei, │
│şi al tuturor │Antreprenoriatului│
│programelor europene│şi Turismului │
│din domeniul │ │
│apărării. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │
│ │Cercetării, │
│ │Inovării şi │
│ │Digitalizării; │
│Măsura 5.2.24. │Ministerul │
│Adaptarea continuă a│Apărării │
│cadrului legislativ │Naţionale; │
│naţional pentru │Serviciul Român de│
│atragerea de │Informaţii; │
│finanţări europene │Ministerul │
│prin instrumente/ │Justiţiei: │
│programe europene de│Ministerul │
│consolidare a │Economiei, │
│industriei europene │Antreprenoriatului│
│de apărare. │şi Turismului │
│ │Serviciul de │
│ │Telecomunicaţii │
│ │Speciale; │
│ │Ministerul │
│ │Afacerilor Interne│
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 5.2.25. │ │
│Dezvoltarea │ │
│capabilităţilor de │ │
│prevenire, depistare│ │
│şi contracarare a │ │
│ameninţărilor şi │ │
│factorilor de risc │ │
│generaţi de IA la │ │
│adresa securităţii │Ministerul │
│naţionale, atât pe │Afacerilor Interne│
│palierul securităţii│ │
│digitale, a │ │
│infrastructurilor │ │
│cibernetice critice │ │
│esenţiale, cât şi în│ │
│planul combaterii │ │
│interferenţelor │ │
│informatice ostile │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 6.1. Asigurarea │
│cadrului de guvernanţă pentru │
│dezvoltarea IA │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 6.1.1. │Ministerul │
│Crearea unui cadru │Cercetării, │
│instituţional de │Inovării şi │
│guvernanţă, în │Digitalizării; │
│conformitate cu │Autoritatea pentru│
│prevederile AI Act │Digitalizarea │
│şi ale altor │României │
│reglementări. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Secretariatul │
│Măsura 6.1.2. │General al │
│Crearea “Spaţiilor │Guvernului; │
│de date” la nivel │HUB-ul IA; │
│naţional pe │Consiliul │
│domeniile prioritare│Concurenţei │
│conform Strategiei │Instituţii ce vor │
│europene privind │avea atribuţii în │
│datele” │implementarea Data│
│ │Governance Act şi │
│ │Data Act │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Secretariatul │
│ │General al │
│ │Guvernului; │
│Măsura 6.1.3. │Ministerul │
│Asigurarea unui │Cercetării, │
│mecanism de gestiune│Inovării şi │
│a datelor care să │Digitalizării; │
│vizeze posibilele │Autoritatea pentru│
│bariere generate │Digitalizarea │
│prin aplicarea │României Consiliul│
│cadrelor legale AI │Concurenţei │
│Act, Data Act, Data │Instituţii ce vor │
│Governance Act. │avea atribuţii în │
│ │implementarea Data│
│ │Governance Act şi │
│ │Data Act │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│Măsura 6.1.4. │Naţională de │
│Dezvoltarea şi │Supraveghere IA │
│implementarea unui │(entitate ce va │
│sistem de indicatori│trebui definită/ │
│specifici IA şi de │creată); │
│monitorizare a │Ministerul │
│acestora. │Cercetării, │
│ │Inovării şi │
│ │Digitalizării; │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│ │Naţională de │
│ │Supraveghere IA │
│Măsura 6.1.5. │(entitate ce va │
│Crearea şi │trebui definită/ │
│actualizarea anuală │creată); │
│a “Hărţii IA în │Ministerul │
│România”. │Cercetării, │
│ │Inovării şi │
│ │Digitalizării; │
│ │HUB-ul IA │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│Măsura 6.1.6. │Naţională de │
│Dezvoltarea unei │Supraveghere IA │
│ontologii a │(entitate ce va │
│competenţelor în IA │trebui definită/ │
│pornind de la Skills│creată); │
│and Recruitment │Ministerul │
│Ontology şi │Cercetării, │
│integrarea acesteia │Inovării şi │
│cu portalul naţional│Digitalizării; │
│BrainMap. │Ministerul │
│ │Educaţiei - │
│ │UEFISCDI │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.1.7. │ │
│Menţinerea unei │ │
│liste cu probleme şi│Autoritatea │
│provocări clar │Naţională de │
│identificate la │Supraveghere IA │
│nivel naţional şi │(entitate ce va │
│sprijinirea │trebui definită/ │
│dezvoltării de │creată) │
│soluţii IA pentru │ │
│acestea. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│Măsura 6.1.8. │Naţională de │
│Realizarea şi │Supraveghere IA │
│actualizarea │(entitate ce va │
│periodică a │trebui definită/ │
│studiului de impact │creată); │
│al modului în care │Ministerul │
│IA afectează piaţa │Cercetării, │
│muncii, │Inovării şi │
│administraţia │Digitalizării; │
│publică şi │Ministerul Muncii │
│societatea. │şi Solidarităţii │
│ │Sociale │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.1.9. │ │
│Promovarea activă, │ │
│aderarea şi │ │
│participarea │ │
│României la formate │ │
│/ iniţiative / │Ministerul │
│structuri de lucru │Cercetării, │
│regionale europene │Inovării şi │
│şi internaţionale │Digitalizării; │
│dedicate/conexe │Ministerul │
│domeniului IA, │Afacerilor Externe│
│inclusiv la │Ministerul │
│eforturile │Afacerilor Interne│
│diplomatice şi │ │
│negocierile de la │ │
│nivel internaţional │ │
│pentru promovarea │ │
│utilizării │ │
│responsabile a IA. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.1.10. │ │
│Reprezentarea │ │
│României în │Autoritatea │
│organismele de │Naţională de │
│standardizare │Supraveghere IA │
│europeană şi │(entitate ce va │
│internaţională în │trebui definită/ │
│domeniul IA prin │creată) Asociaţia │
│sprijinirea │de Standardizare │
│activităţii │din România │
│naţionale de │ │
│standardizare │ │
│desfăşurate de ASRO.│ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.1.11. │Ministerul │
│Includerea │Cercetării, │
│domeniului IA ca │Inovării şi │
│domeniu prioritar în│Digitalizării; │
│parteneriatele │Ministerul │
│strategice şi │Afacerilor │
│dezvoltarea unor │Externe; │
│mecanisme │Ministerul │
│diplomatice şi │Economiei, │
│comerciale în │Antreprenoriatului│
│domeniul IA. │şi Turismului │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.1.12. │ │
│Iniţierea unor │ │
│acţiuni de │ │
│colaborare cu ţările│ │
│din regiune în │ │
│activităţi │ │
│transfrontaliere │ │
│care prezintă │ │
│interes din │Ministerul │
│perspectiva IA, │Cercetării, │
│precum: afaceri │Inovării şi │
│interne, energie, │Digitalizării; │
│inovare, │Ministerul │
│transporturi, │Afacerilor Externe│
│digitalizare, │ │
│educaţie, IMM-uri, │ │
│mediu sau schimbări │ │
│climatice, în scopul│ │
│constituirii unei │ │
│comunităţi IA │ │
│puternice în │ │
│regiune. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.1.13. │ │
│Alinierea României │ │
│la evoluţiile în │ │
│materie de │ │
│reglementare IA de │Autoritatea │
│la nivelul UE, NATO │Naţională de │
│şi OCDE, evaluarea │Supraveghere IA │
│gradului de │(entitate ce va │
│conformare cu │trebui definită/ │
│politicile UE, NATO │creată); │
│şi OCDE*157) prin │Ministerul │
│participarea activă │Afacerilor Externe│
│şi contribuţii │ │
│concrete la │ │
│dezvoltarea acestui │ │
│cadru. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.1.14. │ │
│Extinderea │ │
│colaborării cu │ │
│Republica Moldova │ │
│pentru dezvoltarea │ │
│domeniului │Ministerul │
│Inteligenţă │Cercetării, │
│Artificială, în │Inovării şi │
│contextul lansării │Digitalizării; │
│în Iunie 2022 a │Ministerul │
│Memorandumului de │Afacerilor Externe│
│înţelegere în │ │
│domeniul │ │
│transformării │ │
│digitale dintre cele│ │
│două state. │ │
├────────────────────┴──────────────────┤
│Obiectivul specific 6.2. Facilitarea │
│dezvoltării IA prin reglementare şi │
│standardizare │
├────────────────────┬──────────────────┤
│Măsura 6.2.1. │ │
│Crearea procedurilor│ │
│de acreditare şi │ │
│operaţionalizare a │ │
│“Centrelor de │ │
│certificare şi │ │
│evaluare a │ │
│conformităţii” care │ │
│vor putea monitoriza│ │
│şi certifica │ │
│conformarea cu │Autoritatea │
│cerinţele specifice │Naţională de │
│din AI Act legate │Supraveghere IA │
│de: gestiunea │(entitate ce va │
│riscurilor, │trebui definită/ │
│guvernanţa datelor, │creată) Asociaţia │
│standardizare, │de Standardizare │
│documentaţia │din România │
│tehnică, │ │
│supravegherea │ │
│agentului uman, │ │
│monitorizare │ │
│post-market, │ │
│existenţa logurilor,│ │
│gestiunea calităţii,│ │
│transparenţă, │ │
│acurateţe, robusteţe│ │
│sau indicarea │ │
│interacţiunii cu IA.│ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│ │Naţională de │
│ │Supraveghere IA │
│Măsura 6.2.2. │(entitate ce va │
│Crearea “Registrului│trebui definită/ │
│aplicaţiilor IA │creată); │
│certificate. │Ministerul │
│ │Cercetării, │
│ │Inovării şi │
│ │Digitalizării │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.2.3. │ │
│Crearea “Registrului│ │
│evaluatorilor cu rol│ │
│de certificare │Autoritatea │
│specializaţi în │Naţională de │
│tehnologii IA”, în │Supraveghere IA │
│conformitate cu AI │(entitate ce va │
│Act, pentru a │trebui definită/ │
│facilita │creată); │
│identificarea de │Ministerul │
│către dezvoltatorii │Cercetării, │
│de aplicaţii IA a │Inovării şi │
│serviciilor de │Digitalizării │
│certificare │ │
│disponibile la nivel│ │
│naţional. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│ │Naţională de │
│Măsura 6.2.4. │Supraveghere IA │
│Iniţierea unui │(entitate ce va │
│program de pregătire│trebui definită/ │
│a evaluatorilor cu │creată); │
│rol de certificare │Ministerul │
│în domeniul IA. │Cercetării, │
│ │Inovării şi │
│ │Digitalizării │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│ │Naţională de │
│Măsura 6.2.5. │Supraveghere IA │
│Cofinanţarea │(entitate ce va │
│costurilor de │trebui definită/ │
│evaluare a │creată); │
│conformităţii prin │Ministerul │
│“vouchere de │Cercetării, │
│certificare”. │Inovării şi │
│ │Digitalizării; │
│ │Ministerul │
│ │Finanţelor │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.2.6. │Autoritatea │
│Crearea procedurilor│Naţională de │
│şi identificarea de │Supraveghere IA │
│bune practici pentru│(entitate ce va │
│activarea facilă a │trebui definită/ │
│“Spaţiilor de │creată); │
│testare şi │Ministerul │
│experimentare în │Cercetării, │
│materie de │Inovării şi │
│reglementare”. │Digitalizării; │
│ │HUB-ul IA │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.2.7. │ │
│Redactarea unui │ │
│document de analiză │ │
│cu privire la │ │
│înfiinţarea şi │ │
│operaţionalizarea │ │
│unor poligoane de │ │
│experimentare în │ │
│materie de │ │
│reglementare în │ │
│funcţie de │Ministerul │
│oportunităţile de │Cercetării, │
│inovare identificate│Inovării şi │
│la nivel naţional. │Digitalizării │
│Exemple de astfel de│ │
│poligoane ar putea │ │
│fi în domeniile: │ │
│vehiculelor │ │
│autonome, financiar,│ │
│sănătate, │ │
│agricultură, roboţi │ │
│şi aplicaţii ale │ │
│acestora, │ │
│administraţie │ │
│publică. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.2.8. │ │
│Susţinerea │Autoritatea │
│participării │Naţională de │
│României în spaţii │Supraveghere IA │
│de testare în │(entitate ce va │
│materie de │trebui definită/ │
│reglementare care │creată) │
│funcţionează în UE. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.2.9. │ │
│Cofinanţarea │Autoritatea │
│costurilor │Naţională de │
│utilizării │Supraveghere IA │
│poligoanelor de │(entitate ce va │
│experimentare în │trebui definită/ │
│materie de │creată); │
│reglementare prin │Ministerul │
│“vouchere de │Cercetării, │
│utilizare a │Inovării şi │
│spaţiilor de │Digitalizării; │
│experimentare în │Ministerul │
│materie de │Finanţelor │
│reglementare”. │ │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│ │Naţională de │
│Măsura 6.2.10. │Supraveghere IA │
│Dezvoltarea unor │(entitate ce va │
│instrumente şi │trebui definită/ │
│metrici de evaluare │creată); │
│a impactului │Ministerul │
│algoritmilor. │Cercetării, │
│ │Inovării şi │
│ │Digitalizării; │
│ │HUB-ul IA │
├────────────────────┼──────────────────┤
│Măsura 6.2.11. │Autoritatea │
│Crearea “Catalogului│Naţională de │
│incidentelor │Supraveghere IA │
│provocate de │(entitate ce va │
│sistemele de IA”. │trebui definită/ │
│ │creată) │
├────────────────────┼──────────────────┤
│ │Autoritatea │
│ │Naţională de │
│Măsura 6.2.12. │Supraveghere IA │
│Operaţionalizarea │(entitate ce va │
│unui centru AI4Media│trebui definită/ │
│care să includă │creată); │
│furnizarea de unelte│Ministerul │
│pentru limba română │Cercetării, │
│destinate │Inovării şi │
│monitorizării │Digitalizării; │
│dezinformării. │Consiliul Naţional│
│ │al Audiovizualului│
│ │Ministerul │
│ │Afacerilor Interne│
└────────────────────┴──────────────────┘
*157) Unele acţiuni pot fi luate independent de roadmap-ul României de aderare la OECD, de exemplu iniţierea unei colaborări cu OECD AI Policy Observatory, pentru o mai bună înţelegere a indicatorilor urmăriţi, acţiuni rapide de îmbunătăţire acolo unde este cazul dar şi o prezenţă actualizată a evoluţiei politicilor publice IA în România. CAP. 11 Implicaţiile bugetare şi sursele de finanţare 11.1. Instrumente de implementare pentru SN-IA Nivelul de avans şi de dezvoltare tehnologică al celorlalte state reflectă capacitatea acestora de a aloca fonduri şi gradul de dezvoltare a propriilor programe naţionale. Cu cât aceste state sunt mai avansate, cu atât capacităţile acestora exprimă valori şi diversificare mare şi foarte mare. De asemenea, tot în aceste state există o mai veche tradiţie de colaborare de tip parteneriat public - privat care, în statele care au aderat mai recent la Uniune, este încă în stare incipientă. Pentru acestea din urmă, cum este cazul României, programele de finanţare europeană le conferă posibilitatea de a beneficia de finanţări mai mari decât propriile surse interne, publice sau private. Soluţia evidentă pentru dezvoltare este reprezentată de utilizarea pe scară cât mai largă a acestor resurse europene. Totuşi, având în vedere necesitatea de a asigura cofinanţare pentru multe din resursele europene puse la dispoziţie de către Comisia Europeană, este necesar şi un mecanism de sprijin naţional pentru facilitarea participării la aceste proiecte internaţionale. Mai mult, dezvoltarea economiei atrage după sine implicarea actorilor economici în parteneriate public-private şi implicit contribuţia financiară a acestora în dezvoltare.
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Surse de │
│Obiective │finanţare │
│ │pentru │
│ │implementare │
├──────────────────────┴───────────────┤
│OG1. Susţinerea educaţiei pentru CDI │
│şi formarea de competenţe specifice IA│
├──────────────────────┬───────────────┤
│ │- Planul │
│ │Naţional de │
│ │Redresare şi │
│ │Rezilienţă │
│ │(Partea II. │
│ │Componenta 15 -│
│ │Educaţie, │
│OS1.1. Creşterea │https:// │
│capacităţii de formare│mfe.gov.ro/pnrr│
│şi a nivelului de │/) │
│pregătire a │- Programul │
│specialiştilor în IA │Operaţional │
│ │Creştere │
│ │Inteligentă, │
│ │Digitalizare şi│
│ │Instrumente │
│ │Financiare │
│ │- Programul │
│ │Educaţie şi │
│ │Ocupare │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │- Planul │
│ │Naţional de │
│ │Redresare şi │
│ │Rezilienţă │
│OS1.2. Creşterea │- Programul │
│nivelului de │Educaţie şi │
│înţelegere de bază a │Ocupare │
│populaţiei privind │- Programul │
│beneficiile, │Operaţional │
│utilizarea şi │Creştere │
│reglementarea │Inteligentă, │
│tehnologiilor IA │- Digitalizare │
│ │şi Instrumente │
│ │Financiare │
│ │- Programe │
│ │Regionale │
├──────────────────────┴───────────────┤
│OG2. Dezvoltarea şi utilizarea │
│eficientă a infrastructurii şi a │
│seturilor de date │
├──────────────────────┬───────────────┤
│ │- Planul │
│OS2.1. Dezvoltarea │Naţional de │
│infrastructurii │Cercetare │
│hardware specifice IA │Dezvoltare │
│şi accesul transparent│Inovare IV │
│şi echitabil la │- Programul │
│aceasta, în scopul │Operaţional │
│facilitării proceselor│Creştere │
│de CDI şi producţie │Inteligentă, │
│din acest domeniu │Digitalizare şi│
│ │Instrumente │
│ │Financiare │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │- Programul │
│OS2.2. Extinderea │Operaţional │
│utilizării seturilor │Creştere │
│de date, cu aplicare │Inteligentă, │
│în diverse sectoare de│Digitalizare şi│
│activitate │Instrumente │
│ │Financiare │
├──────────────────────┴───────────────┤
│OG3. Dezvoltarea sistemului naţional │
│de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în│
│domeniul IA │
├──────────────────────┬───────────────┤
│OS3.1. Dezvoltarea │- Planul │
│cercetării ştiinţifice│Naţional de │
│fundamentale şi │Cercetare │
│aplicative specifice │Dezvoltare │
│domeniului IA, precum │Inovare IV │
│şi la nivel │- Horizon │
│interdisciplinar │Europe │
│ │Programme │
├──────────────────────┼───────────────┤
│OS3.2. Reducerea │ │
│fragmentării │ │
│resurselor şi │- Planul │
│eforturilor de CDI în │Naţional de │
│IA prin conjugarea şi │Cercetare │
│sincronizarea acestora│Dezvoltare │
│în cadrul unor centre │Inovare IV │
│şi grupuri naţionale │- Digital │
│de inovare │Europe │
│specializată, │Programme │
│conectate la centrele │ │
│şi resursele │ │
│internaţionale de IA │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │- Planul │
│ │Naţional de │
│ │Cercetare │
│ │Dezvoltare │
│OS3.3. Susţinerea şi │Inovare IV │
│promovarea inovării în│- Horizon │
│domeniul IA │Europe │
│ │Programme │
│ │- Digital │
│ │Europe │
│ │Programme │
├──────────────────────┴───────────────┤
│OG4. Asigurarea transferului │
│tehnologic prin parteneriate │
├──────────────────────┬───────────────┤
│OS4.1. Îmbunătăţirea │- Planul │
│valorificării │Naţional de │
│rezultatelor │Cercetare │
│cercetării prin │Dezvoltare │
│dezvoltarea de │Inovare IV │
│capacităţi de transfer│- Digital │
│tehnologic │Europe │
│ │Programme │
├──────────────────────┼───────────────┤
│OS4.2. Înfiinţarea şi │ │
│organizarea unei │ │
│reţele naţionale de │- Digital │
│spaţii de testare şi │Europe │
│experimentare (TEF) a │Programme │
│soluţiilor dezvoltate │ │
│în domeniul IA │ │
├──────────────────────┴───────────────┤
│OG5. Facilitarea adoptării IA în │
│întreaga societate │
├──────────────────────┬───────────────┤
│ │- Planul │
│ │Naţional de │
│ │Redresare şi │
│ │Rezilienţă │
│ │(Partea II. │
│ │Componenta 7 - │
│ │Transformarea │
│ │Digitală, │
│ │https:// │
│OS5.1. Adoptarea │mfe.gov.ro/pnrr│
│tehnologiei IA în │/) │
│sectorul public │- FSE │
│ │- Programe │
│ │Regionale │
│ │- Programul │
│ │Operaţional │
│ │Creştere │
│ │Inteligentă, │
│ │Digitalizare şi│
│ │Instrumente │
│ │Financiare │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │- Planurile │
│ │Strategice │
│ │Instituţionale │
│ │ale │
│ │Ministerelor │
│ │- Programul │
│ │Operaţional │
│OS5.2. Adoptarea şi │Sănătate │
│valorificarea │- Programul │
│tehnologiilor de IA în│Operaţional │
│sectoare socio- │Creştere │
│economice prioritare │Inteligentă, │
│ │Digitalizare şi│
│ │Instrumente │
│ │Financiare │
│ │- Planul │
│ │Naţional de │
│ │Redresare şi │
│ │Rezilienţă │
├──────────────────────┴───────────────┤
│OG6. Dezvoltarea unui sistem de │
│guvernanţă şi de reglementare a IA │
├──────────────────────┬───────────────┤
│ │- Programul │
│ │Operaţional │
│ │Creştere │
│OS6.1. Asigurarea │Inteligentă, │
│cadrului de guvernanţă│Digitalizare şi│
│pentru dezvoltarea IA │Instrumente │
│ │Financiare │
│ │- Planurile │
│ │Sectoriale ale │
│ │Ministerelor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │- Programul │
│ │Operaţional │
│ │Creştere │
│OS6.2. Facilitarea │Inteligentă, │
│dezvoltării IA prin │Digitalizare şi│
│reglementare şi │Instrumente │
│standardizare │Financiare │
│ │- Planurile │
│ │Sectoriale ale │
│ │Ministerelor │
└──────────────────────┴───────────────┘
CAP. 12 Implicaţiile asupra cadrului juridic Actualizarea legislativă în materie de IA va fi dată de efectul direct al AI Act, regulament european care se aplică direct în statele membre. O parte din actualizările ulterioare vor avea loc prin modificarea Anexelor regulamentului AI Act. De exemplu se pot adăuga noi tehnologii care dacă sunt utilizate în cadrul unei aplicaţii va face ca aceasta să fie considerată sistem cu IA. Înfiinţarea în România a "Autorităţii pentru reglementarea IA" este o consecinţă directă a implementării AI Act. Este utilă crearea acestui organism în 2024, iniţial într-o formă redusă care să poată activa specificaţiile AI Act (monitorizarea pieţei, participarea în spaţiile de testare în materie de reglementare, acreditarea organismelor notificate etc.) şi care ulterior poate fi extinsă în funcţie de ecosistemul IA naţional. Legea spaţiilor de testare în materie de reglementare. În unele state membre este sau se vorbeşte despre o astfel de reglementare care să faciliteze introducerea pe piaţă a produselor inovative care întâmpină bariere legislative. Inovaţia în IA va crea multe situaţii care nu vor fi clare din perspectiva reglementărilor existente. Instrumentele relevante în actualizarea reglementărilor în domeniul IA sunt spaţiile de testare în materie de reglementare. Devine importantă crearea unor astfel de spaţii la nivel naţional care să faciliteze actualizările legislative în cazul serviciilor şi produselor de IA inovative sau disruptive. Viteza cu care se dezvoltă tehnologiile IA ridică în mod recurent provocări legate de identificarea celui mai bun cadru de reglementare. Apare astfel necesitatea de a experimenta eficacitatea unor reglementări, cu scopul de a identifica cele mai bune reguli. Aceste spaţii de testare în materie de reglementare sunt un instrument de facilitare a inovării. Ele sunt mecanisme pentru dezvoltarea de reglementări care să ţină pasul cu ritmul inovaţiei tehnologice. Modelele de actualizare a reglementărilor care implică atât guvernele, cât şi părţile interesate private, joacă deja un rol cheie în multe strategii naţionale de IA. O precondiţie este existenţa autorităţii de reglementare în domeniu, care va fi parte a oricărui spaţiu de testare în materie de reglementare în IA. Datorită caracterului european al acestor spaţii este importantă colaborarea cu spaţii similare din UE (de exemplu, Spanish Regulatory Sandbox on AI). Actualizarea legislaţiei privind "clauzele de experimentare". Clauzele de experimentare urmăresc furnizarea de "zone de respirat, pentru dezvoltatorii care au nevoie de a testa noi tehnologii sau modele de afaceri în condiţii similare cu mediul real. Experimentele prevăzute în spaţiile de testare în materie de reglementare pot fi controlate prin clauze de experimentare. Pentru facilitarea spaţiilor de experimentare este util ca mai multe legi şi ordonanţe să specifice explicit posibilitatea de utilizare a clauzelor de experimentare. Centrele de evaluare a conformităţii (de exemplu, organismele notificate) vor avea nevoie de experţi acreditaţi. Este nevoie de reglementarea procedurilor de acreditare, precum şi de actualizarea registrului ocupaţional pe linia aceasta. Actualizarea registrului ocupaţional este de asemenea importantă pentru a acoperi discrepanţa între profilurile ocupaţionale din domeniul IA căutate de companii şi meseriile definite în COR. Cu titlu de exemplu, în COR exista ocupaţia de "inginer de date complexe" (echivalentul pe plan internaţional al big data engineer), dar nu exista "inginer de cercetare în inteligenţă artificială", "inginer de dezvoltare a produselor bazate pe inteligenţa artificială", "auditor în domeniul inteligenţei artificiale", sau "analist ştiinţific de date" (echivalentul pe plan internaţional al data scientist). Legea nomenclatoarelor (eventual în legătură cu Legea interoperabilităţii): este util ca datele să fie publicate standardizat (e.g. utilizarea aceleiaşi denumiri pentru aceleaşi date), astfel încât interoperabilitatea lor şi integrarea în aplicaţii bazate pe IA să fie mai uşor de realizat. De asemenea, de clarificat procedurile pe care le urmează un funcţionar în momentul publicării datelor. Au fost semnalate situaţii în care funcţionarii ar dori să publice date, dar nu ştiu dacă e legal sau sub ce formă pot fi publicate. Cadrul legislativ privind parteneriate public-private. În contextul în care infrastructura de cercetare (cloud, unităţi de procesare date, infrastructura hub-ului de IA) poate fi utilizată de companii e nevoie de clarificarea tipurilor de contracte/protocoale de colaborare, inclusiv modalităţile prin care o instituţie publică poate sau nu obţine venituri prin închirierea infrastructurii. Transfer tehnologic. E nevoie de clarificarea tipurilor de contracte/ protocoale/ modalităţi/ condiţii de transfer. Clarificarea aspectelor legate de funcţionarea centrelor de transfer din universităţi/institute de cercetare (de exemplu, transfer care include şi entităţi ale statului, reglementare, standarde, informaţie publică). Lege privind spin-off-urile. E nevoie de un cadru legislativ care să impulsioneze crearea de spin-off-uri în universităţi şi institute de cercetare. Cadrul legislativ trebuie să protejeze atât drepturile universităţilor, dar şi ale spin-off-urilor. Ideal, un spin-off inovativ ar trebui să fie un instrument mai uşor de creat/operaţionalizat/ decât o întreprindere mică. Legea dezinformării. Sunt necesare referiri la uneltele de IA (de exemplu, deep fake, generatoare de text, generatoare de imagini) în condiţiile în care costul marginal pentru generarea dezinformării cu astfel de unelte este aproape de zero. Este utilă pregătirea viitoarei colaborări între Autoritatea de reglementare a IA şi Protecţia consumatorului în vederea monitorizării şi asigurării noilor drepturi ale persoanelor în contextul IA: dreptul la explicaţie în urma deciziilor luate cu ajutorului sau de către un sistem de IA, dreptul de a fi informat că va avea loc o interacţiune cu un sistem bazat pe IA etc. Măsurile din această strategie includ şi referinţe la reglementări conexe domeniului IA: (1) reglementarea sistemului de doctorat industrial, prin care industria să poată (co)finanţa activitatea de cercetare doctorală şi să poată beneficia de rezultatele acesteia.; (2) adaptarea cadrului legislativ naţional pentru atragerea de finanţări europene prin: Fondul European de Apărare şi Programul European de Dezvoltare Industrială în Domeniul Apărării; (3) asigurarea unui mecanism de gestiune a datelor care să vizeze posibilele bariere generate prin aplicarea cadrelor legale AI Act, Data Act, Data Governance Act; (4) alinierea României la evoluţiile în materie de reglementare IA din OCDE; (5) simplificarea cadrului legislativ de achiziţii publice pentru utilizarea mecanismelor Parteneriat pentru Inovare şi Dialog Competitiv în vederea achiziţionării de soluţii IA de la companiile inovative (inclusiv start-up-uri şi IMM-uri). Lista acronimelor A ACCS - Sistem de Comandă şi Control Aerian (Air Command and Control System); ACOR - Asociaţia Comunelor din România; ADR - Autoritatea pentru Digitalizarea României; AGS - Supravegherea Spaţiului Terestru al Alianţei (Alliance Ground Surveillance); AIID - AI Incident Database; IA - Inteligenţă Artificială (Artificial Intelligence); AI4DI - AI for Digitizing Industry; AI ACT - Artificial Intelligence Act; ALTAI - Assessment List for Trustworthy AI; AMR - Asociaţia Municipiilor din România; ANS - Platforma naţională de colectare a datelor statistice pentru învăţământul superior; AOR - Asociaţia Oraşelor din România; ASRO - Asociaţia de Standardizare din România, Organismul Naţional de Standardizare B B9 - Bucharest9; BDVA - Big Data Value Association; BEI - Banca Europeană de Investiţii; C CAEN - Clasificarea Activităţilor Economice din economia Naţională; CAMPUS - Center for Advanced Research on New Materials, Products and Innovative Processes; CDI - Cercetare, Dezvoltare şi Inovare; CDEOŞ - Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii; CE - Comisia Europeană; CEF - Connecting Europe Facility; CESE - Comitetul Economic şi Social European; CLAIRE - Confederation of laboratories for Artificial Intelligence Research in Europe; COR - Clasificarea Ocupaţiilor din România. D DEP - Digital Europe Programme; DES - Dosarul Electronic de Sănătate; DESI - Digital Economy and Society Index; DG - Directorate General; DGA - Data governance act; DG CONNECT - Direcţia Generală pentru Reţele de Comunicaţii, Conţinut şi Tehnologie; DG EAC - Direcţia Generală Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene; DIANA - Accelerator de inovare a apărării pentru Alianţa Atlanticului de Nord (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic); DIB - Data Innovation Board; DIH - Digital Innovation Hubs; DM Act - Digital Markets Act; DS Act - Digital Services Act; E EAVA - European added value assessment; EC - European Commission; ECSEL - Electronic Components and Systems Joint Undertaking; EDA - Agenţiei Europene de Apărare; EDF - Fondul European de Apărare (European Defence Fund); EDIDP - Programul European de Dezvoltare Industrială în Domeniul Apărării (European Defence Industrial Development Programme); EDIH - European Digital Innovation Hubs; EERIS - European Research Infrastructures Systems; EERTIS - Engage in the European Research and Technology System; EESC - European Economic and Social Committee; EFSI - Fondul European pentru Investiţii Strategice (European Fund for Strategic Investment); EGDI - E-Government Development Index; eIDAS - Electronic Identification, Authentication and Trust Services; EIB - European Investment Bank; EIS - European Innovation Scoreboard; ELLIS - European Lab for Learning and Intelligent Systems; EPI - E-Participation Index; ERDF - European Regional Development Fund; ESCO - European Skills, Competences, Qualifications and Occupations; EU - European Union; EurAI - European Association for Artificial Intelligence; EuroHPC JU - High-Performance Computing Joint Undertaking; F FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională; FEI - Fondul European de Investiţii; FSE+ - Fondul Social European Plus; G GAN - Reţele Generative Adversariale (Generative Adversarial Network); GDPR - Regulamentul General privind protecţia datelor (General Data Protection Regulation); GPAI - Parteneriatul Global pentru Inteligenţă Artificială (Global Partnership on AI); H H2020 - Horizon 2020; HCI - Human Capital Index; HG - Hotărâre de Guvern; HLEG - High-Level Expert Group on Artificial Intelligence; HPC - High Performance Computing; HRIA - Human Rights Impact Assessments; I I3M - Iniţiativa celor Trei Mări; ICIA - Centrul de Cercetare pentru Inteligenţă Artificială "Mihai Drăgănescu"; ICT - Information and communications technology; IMM - Întreprinderi mici şi mijlocii; INA - Institutul Naţional de Administraţie; INS - Institutului Naţional de Statistică; INIS - Infrastructura Naţională pentru Informaţii Spaţiale; IoT - Internet of Things; ITRE - Industry, Research and Energy committee; J JRC - Centrul Comun de Cercetare; L LOSI - Local Online Service Index; M MApN - Ministerul Apărării Naţionale; MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; MSCA - Acţiuni Marie Sklodowska-Curie (Marie Sklodowska-Curie Actions); N NAEW&C - Forţă Aeropurtată a NATO de Avertizare Timpurie şi Control (NATO Airborne Early Warning & Control Force); NATO - Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (North Atlantic Treaty Organization); NGA - Next Generation Access Network; NLP - Natural language processing; NRI - The Networked Readiness Index; O ODD - Obiective de Dezvoltare Durabilă; OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development); OECD.AI - OECD AI Policy Observatory; OGDI - Open Government Data Index; OIPSI - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale; ONG - Organizaţie neguvernamentală; ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite; ORDA - Oficiul Român pentru Drepturile de Autor; OSCE - Organization for Security and Co-operation in Europe; OSI - Online Service Index; OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; P PESCO - Permanent Structured Cooperation; PIB - Produsul Intern Brut; PIR - Politica Industrială a României; PIRLS - Progress in Internaţional Reading Literacy Study; PISA - Programului pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (Programme for Internaţional Student Assessment); PNCDI IV - Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022 - 2027; PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; POC - Program Operaţional Competitivitate; POCIDIF - Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare; PEO - Programul Educaţie şi Ocupare; POR - Programe Regionale PPP - Public Private Partnership; PwC - PricewaterhouseCoopers; R RDF - Resource Description Framework; RNC - Registrului Naţional de Calificări; RNN - Reţea Neuronală Recurentă (Recurrent Neural Network); RoNCC - Romanian Naţional Competence Center in HPC; RO-NOSCI - România Open Science Cloud Iniţiative; RRF - Recovery and Resilience Facility; S SGG - Secretariatul General al Guvernului; SIIIR - Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România; SMART - Edu - Strategia de Digitalizare a Educaţiei din România 2021-2027; SNCISI - Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027; SME - Small and Medium-sized Enterprise; SN-IA - Strategia Naţională în domeniul Inteligenţei Artificiale; STEM - Science, technology, engineering, and mathematics; STO - Organizaţia pentru Ştiinţă şi Tehnologie (Science and Technology Organization); T TAI - Trustworthy AI; TEF - Testing and Experimentation Facilities; TEMPO - Development of process technology and hardware platforms for neuromorphic computing; TIC - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor; TII - Telecommunications Infrastructure Index; TIMSS - Trends in Internaţional Maths and Science Study; U UAV - Unmanned Aerial Vehicle; UE - Uniunea Europeană; UEFISCDI - Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării; UN - United Nations; UNCJR - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România; UNESCO - United Nations Educaţional, Scientific and Cultural Organization; V VANETs - Vehicular Ad-hoc Networks; VC - Venture Capital; VHCN - Very High Capacity Networks; W WHO - World Health Organization. ANEXA 2 Comisia Interministerială pentru Coordonarea Implementării SN-IA Lista instituţiilor membre 1. Secretariatul General al Guvernului 2. Ministerul Afacerilor Interne 3. Ministerul Finanţelor 4. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii 5. Ministerul Justiţiei 6. Ministerul Apărării Naţionale 7. Ministerul Educaţiei 8. Ministerul Afacerilor Externe 9. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului 10. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene 11. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei 12. Ministerul Sănătăţii 13. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 14. Ministerul Energiei 15. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării 16. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor 17. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale 18. Autoritatea pentru Digitalizarea României 19. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 20. Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice 21. Institutul Naţional de Administraţie 22. Curtea de Conturi a României 23. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate 24. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei 25. Institutul Naţional de Statistică 26. Consiliul Concurenţei 27. Asociaţia de Standardizare din România 28. Consiliul Naţional al Audiovizualului 29. Serviciul Român de Informaţii 30. Serviciul de Informaţii Externe 31. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 32. Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii 33. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică 34. Agenţia Spaţială Română -------- 
