Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele de invatamant special pedagogie curativa, care integreaza elevi/tineri cu deficiente severe, profunde sau asociate*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele de invatamant special pedagogie curativa, care integreaza elevi/tineri cu deficiente severe, profunde sau asociate*)

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 805 bis din 2 decembrie 2008
Comenteaza legea
-------------
*) Aprobate de <>Ordinul nr. 5.236/2008 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 2 decembrie 2008.

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR


CURRICULUM
pentru şcolarizarea elevilor/tinerilor
cu deficienţe grave, profunde sau asociate
prin
ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ DE PEDAGOGIE CURATIVĂ


ANEXA 1

Plan cadru de învãţãmânt pentru grupele/clasele din învãţãmântul
special care şcolarizeazã elevi/tineri cu deficienţe grave,
profunde sau asociate

PEDAGOGIE CURATIVĂ

(alternativã educaţionalã)




┌─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│                                                 │      NR. DE ORE/ACTIVITĂŢI PE CLASĂ/SĂPTĂMÂNAL      │
│                ARIA CURRICULARĂ                 ├─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│                                                 │  I  │ II  │III  │ IV  │ V  │ VI │VII │VIII│ IX │ X  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┴─────┼─────┴─────┴────┴────┼────┴────┴────┴────┤
│                                           Nivele│    IV     │          V          │        VI         │
│Disciplina de înv.                               │           │                     │                   │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┬─────┼─────┬─────┬────┬────┼────┬────┬────┬────┤
│I. Limbã şi comunicare                           │ 5-7 │ 5-7 │ 5-7 │ 5-7 │4-6 │4-6 │3-4 │3-4 │3-4 │3-4 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1. Formarea, stimularea şi compensarea limbajului│ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │2-3 │1-2 │ -  │ -  │ -  │ -  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2. Citire-scriere-comunicare                     │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │2-3 │3-4 │3-4 │3-4-│3-4-│3-4-│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│3. Desenul formelor                              │  1  │  1  │  1  │  1  │ -  │ -  │ -  │ -  │ -  │ -  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│II. Matematicã şi ştiinţe                        │ 3-5 │ 3-5 │ 3-6 │ 3-6 │4-7 │4-7 │5-8 │5-8 │5-8 │5-8 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1. Educaţie senzorialã, motorie şi psihomotorie  │ 1-2 │ 1-2 │ 1-2 │ 1-2 │0-1 │ -  │ -  │ -  │ -  │ -  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2. Elemente de matematicã aplicatã               │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │3-4 │3-4 │3-4 │3-4 │2-3 │2-3 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│3. Cunoştinţe despre om şi mediu                 │  -  │  -  │ 0-1 │ 0-1 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│4. Elemente de fizicã/chimie                     │  -  │  -  │  -  │  -  │ -  │0-1 │1-2 │1-2 │2-3 │2-3 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│III. Om şi societate                             │  1  │  1  │  1  │ 1-2 │2-3 │ 3  │ 3  │ 3  │3-4 │3-4 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1. Religie                                       │  1  │  1  │  1  │  1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2. Cunoştinţe despre istorie/geografie           │  -  │  -  │  -  │ 0-1 │1-2 │ 2  │ 2  │ 2  │2-3 │2-3 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│IV. Arte                                         │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │2-4 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1. Educaţie plasticã                             │  1  │  1  │  1  │  1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2. Educaţie muzicalã                             │  1  │  1  │  1  │  1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│3. Euritmie                                      │ 0-1 │ 0-1 │ 0-1 │ 0-1 │0-2 │0-2 │0-2 │0-2 │0-2 │0-2 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│V. Educaţie fizicã şi sport                      │  2  │  2  │  2  │  2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1. Educaţie fizicã şi activitãţi sportive        │  2  │  2  │  2  │  2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│VI. Tehnologii                                   │  2  │  2  │  2  │  2  │3-4 │3-4 │4-5 │5-6 │6-7 │6-7 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1. Abilitare manualã                             │  2  │  2  │  2  │  2  │ -  │ -  │ -  │ -  │ -  │ -  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2. Activitãţi de preprofesionalizare/meşteşuguri │  -  │  -  │  -  │  -  │3-4 │3-4 │4-5 │5-6 │6-7 │6-7 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│VII. Consiliere şi orientare                     │  1  │  1  │  1  │  1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │ 1  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Nr. total de ore în trunchiul comun              │ 16  │ 16  │ 16  │ 16  │ 17 │ 18 │ 20 │ 21 │ 22 │22  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Curriculum la decizia şcolii                     │ 1-2 │ 1-2 │ 1-2 │ 1-2 │1-4 │1-4 │1-4 │1-4 │1-4 │1-4 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Numãr minim de ore                               │ 17  │ 17  │ 17  │ 17  │ 18 │ 19 │ 21 │ 22 │ 23 │23  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Numãr maxim de ore                               │ 18  │ 18  │ 18  │ 18  │ 22 │ 23 │ 24 │ 25 │ 26 │26  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│VIII. Terapii specifice şi de compensare         │12-13│12-13│12-13│12-13│9-10│9-10│9-10│9-10│6-7 │6-7 │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1.a.* Terapia tulburãrilor de limbaj             │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
├─────────────────────────────────────────────────┤     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
│1.b.* Educaţie perceptiv-vizualã, orientare,     │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
│mobilitate, tehnici alternative de comunicare    │ 6-8 │ 6-8 │ 6-8 │ 6-8 │5-6 │5-6 │5-6 │5-6 │3-4 │3-4 │
├─────────────────────────────────────────────────┤     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
│1.c.* Educaţie perceptiv-auditivã, labiolecturã, │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
│tehnica vorbirii-audiologie educaţionalã,        │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
│kirofoneticã                                     │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2. Terapii artistice: euritmie curativã, picturã,│ 0-2 │ 0-2 │ 0-2 │ 0-2 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │0-1 │
│muzicã, dinamica formelor prin desen, artã       │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
│dramaticã                                        │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│3. Kinetoterapie, elemente de gimnasticã Bothmer,│ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │1-2 │1-2 │1-2 │1-2 │0-1 │0-1 │
│fricţionãri ritmice                              │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│4. Psihodiagnozã, consiliere, terapie şi programe│  2  │  2  │  2  │  2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │ 2  │
│de intervenţie personalizate                     │     │     │     │     │    │    │    │    │    │    │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│IX. Terapie educaţionalã şi integratã            │ 20  │ 20  │ 20  │ 20  │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │20  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1. Formarea autonomiei personale                 │  5  │  5  │  5  │  5  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2. Terapie ocupaţionalã                          │  6  │  6  │  6  │  6  │ 7  │ 7  │ 7  │ 7  │ 7  │ 7  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│3. Stimulare cognitivã                           │  3  │  3  │  3  │  3  │ 4  │ 4  │ 4  │ 4  │ 4  │ 4  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│4. Ludoterapie                                   │  5  │  5  │  5  │  5  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │
├─────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│5. Socializare                                   │  1  │  1  │  1  │  1  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │ 3  │
└─────────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘




METODOLOGIE
privind aplicarea Planului-cadru de învãţãmânt pentru grupele/clasele
din învãţãmântul special - pedagogie curativã, care şcolarizeazã
elevi/tineri cu deficiente grave, profunde sau asociate

1. Prezentul Plan-cadru de învãţãmânt pentru grupele/clasele din învãţãmântul special care şcolarizeazã copii/elevi/tineri cu deficiente severe, profunde sau asociate se aplicã de cãtre toate unitãţile de învãţãmânt special, la grupele/clasele alcãtuite din aceste categorii de elevi, precum şi de cãtre şcolile de masã care şcolarizeazã grupe/clase cu acest specific şi aplicã metodele alternativei educaţionale de pedagogie curativã.
2. Predarea disciplinelor de bazã se face modular, în etape de 2-4 sãptãmâni, organizate într-un curs de bazã de 90 minute, plasat la începutul activitãţii zilnice. Disciplinele cuprinse în ariile curriculare: Arte, Educaţie fizicã şi sport, Tehnologii sunt realizate dupã cursul de bazã, nefiind predate modular.
3. Activitãţile de predare-învãţare din ariile curriculare I-VII se constituie în catedre de educaţie specialã pe clase, nu pe discipline de învãţãmânt. Astfel, o catedrã de educaţie specialã cuprinde disciplinele prevãzute la clasa respectivã, fãrã a depãşi norma didacticã stabilitã conform legislaţiei în vigoare. Aceste catedre pot fi ocupate de: absolvenţi ai unei instituţii de învãţãmânt superior cu specializarea de: psihopedagogie specialã, pedagogie sau psihologie cu studii de lungã duratã sau absolvenţi ai unei instituţii de învãţãmânt superior de scurtã şi de lungã duratã care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995, precum şi cele prevãzute la alin. 2 art. 7 din Legea nr. 128/1997.
4. Cadrele didactice care predau la clasele din alternativa educaţionalã de pedagogie curativã necesitã aviz de funcţionare eliberat de Federaţia de Pedagogie Curativã din România care atestã parcurgerea modulului de formare în specificul alternativei.
5. Orele de euritmie sunt predate de absolvenţi ai unui studiu de minim patru ani în Arta euritmiei, urmat la o instituţie recunoscutã de Universitatea pentru Ştiinţe de la Goetheanum, Dornach Elveţia. Aceste ore se desfãşoarã cu un corepetitor.
6. Efectivele de elevi din grupe/clase, precum şi normarea posturilor se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.
7. Disciplinele opţionale se stabilesc de cãtre conducerea şcolii, la recomandarea profesorului diriginte, în funcţie de tipul, de gradul şi de asocierea deficienţelor elevilor, luând în considerare recomandãrile Comisiei interne de evaluare şi opţiunile pãrinţilor acestora. Numãrul maxim de ore alocate disciplinelor opţionale din aceeaşi arie curricularã nu poate fi mai mare de 2 ore.
8. Copiii/elevii/tinerii care nu pot desfãşura activitatea specificã unei ore de educaţie fizicã, vor desfãşura, în timpul alocat acesteia, activitãţi de euritmie.
9. Pentru disciplinele din aria curricularã Terapii specifice şi de compensare, repartizarea elevilor precum şi numãrul de ore alocat fiecãrui elev se face în funcţie de tipul, gradul şi asocierea deficienţelor. Comisia Internã de Evaluare Continuã stabileşte diagnosticul psihointelectual al fiecãrui elev, urmând ca profesorul de specialitate sã-şi stabileascã activitãţile şi modalitãţile de realizare a acestora. Activitãţile de terapie se desfãşoarã în cabinete special amenajate, individual sau cu un grup de 2-3 elevi.
10. Pentru disciplinele marcate cu * din cadrul ariei curriculare Terapii specifice şi de compensare se încadreazã numai absolvenţi ai unei instituţii de învãţãmânt superior, cu specializarea: psihopedagogie specialã, pedagogie, psihologie sau pedagogie socialã, studii de lungã duratã.
11. Proiectarea didacticã, la disciplina Psihodiagnozã, consiliere, terapie şi programe de intervenţie se realizeazã pentru fiecare elev care participã la procesul de reabilitare şi de compensare prin programe de intervenţie personalizatã.
12. Activitãţile din aria curricularã Terapie educaţionalã complexã şi integratã: Formarea autonomiei personale, Socializare, Terapie ocupaţionalã, Stimulare cognitivã, Ludoterapie se normeazã astfel: un post de învãţãtor-educator sau de profesor-educator cu norma de 20 de ore, pentru fiecare clasã I - a X-a. Având în vedere specificul activitãţilor din aceastã arie curricularã, învãţãtorul-educator poate fi angajat şi la clasele a V-a - a X-a, iar profesorul-educator poate fi încadrat şi la clasele I - a IV-a, aceştia fiind retribuiţi conform studiilor. Posturile pot fi ocupate, cu prioritate, de cadre didactice absolvente ale liceelor pedagogice, ale colegiilor pedagogice şi ale unor şcoli postliceale pedagogice. Activitãţile propuse sunt realizate de cãtre învãţãtorul-educator sau de cãtre profesorul-educator cu toţi elevii din clasã, în completarea programului de predare-învãţare evaluare.
13. Activitãţile din cadrul ariilor curriculare I-VII se realizeazã, de regulã, dimineaţa, iar activitãţile din cadrul ariilor curriculare VIII şi IX se realizeazã în completarea activitãţilor menţionate mai sus, dupã-amiaza.
14. Comisia Internã de Evaluare Continuã poate hotãrî ca unii copii/elevi/tineri sã desfãşoare numai anumite activitãţi specifice ariilor curriculare Terapii specifice şi de compensare şi Terapie educaţionalã complexã şi integratã, în funcţie de gradul şi de tipul deficienţei.
15. Unitatea de învãţãmânt special poate decide ca unele activitãţi ale învãţãtorului-educator şi ale profesorului-educator sã se desfãşoare în parteneriat cu profesorul psihopedagog de la clasa (în cadrul ariilor curriculare Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizicã şi sport), cu condiţia respectãrii programului zilnic de reabilitare, compensare, recuperare, integrare a elevului.


ANEXA 2


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"FORMAREA, STIMULAREA ŞI COMPENSAREA LIMBAJULUI"

Nivelele IV-V
(Cls. I - VI)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Limbajul este un proces psihic complex prin care oamenii exprimã trebuinţe, sentimente, idei. Însuşirea lui oferã copilului posibilitatea de a se apropia de cei din jurul lui şi nu numai. Astfel, se poate vorbi de rolul determinant al formãrii, stimulãrii şi compensãrii limbajului în ceea ce-i priveşte pe copiii/elevii cu deficienţe grave, profunde sau asociate.
Rolul determinant al acestei discipline este cã vine în sprijinul formãrii copilului care întâmpinã dificultãţi în realizarea actului vorbirii, perfecţionãrii şi dezvoltãrii comunicãrii, dezvoltãrii proceselor de cunoaştere şi a auzului fonematic.
În însuşirea, învãţarea limbajului şi recurgerea la oralitate a copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate, pot apãrea, o sferã largã de dificultãţi de învãţare, consecinţe ale deficienţelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare sãracã, crispare, dificultãţi gramaticale în general, deficienţe de evocare, redare, relatãri şi unele tulburãri sub aspectul fonetic, articular, ritm, fluenţã.
În programa propusã au fost introduse teme şi activitãţi accesibile care vor stimula acele laturi şi componente valide ale proceselor psihice ale copiilor. Ea oferã posibilitatea cadrului didactic sã respecte ritmul copilului şi sã aleagã activitãţile accesibile în funcţie de potenţialul acestuia.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajelor                           │
│2. Formarea şi dezvoltarea abilitãţilor de comunicare nonverbalã              │
│3. Formarea şi dezvoltarea abilitãţilor de comunicare verbalã                 │
│4. Dezvoltarea capacitãţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare            │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajelor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. concentrarea atenţiei pentru a     │- exerciţii de dezvoltare auzului;                            │
│asculta mesaje                          │- exerciţii de ascultare a mesajelor transmise de persoane    │
│                                        │  diferite;                                                   │
│                                        │- povestiri;                                                  │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. receptarea clarã a mesajelor       │- exerciţii de dezvoltare a acuitãţii auditive;               │
│                                        │- exerciţii de înţelegere a mesajului şi a comenzii verbale;  │
│                                        │- povestiri;                                                  │
│                                        │- conversaţii tematice;                                       │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. distingerea cuvintelor şi a        │- exerciţii de identificare şi delimitare a cuvintelor dintr-o│
│sensului lor într-o propoziţie datã     │  propoziţie;                                                 │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Formarea şi dezvoltarea abilitãţilor de comunicare nonverbalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. însuşirea unor procedee figurative │- exerciţii de imitare a unor gesturi, semne;                 │
│(semne, gesturi etc.)                   │- exerciţii de stabilire a ritmului;                          │
│                                        │- exerciţii de exprimare gestualã a unor comenzi verbale;     │
│                                        │- jocuri de imitaţie şi tematice.                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. operarea cu limbajul gestual,      │- exerciţii de imitaţie;                                      │
│mimico - gestual                        │- exerciţii de relaţionare în grup;                           │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. operarea cu limbajul grafico -     │- desen liber;                                                │
│pictural                                │- dactilopicturã;                                             │
│                                        │- modelaj.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. dezvoltarea comunicãrii nonverbale │- imitaţii;                                                   │
│                                        │- joc de rol;                                                 │
│                                        │- exerciţii de dialog nonverbal;                              │
│                                        │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri, prin limbaj figurativ.│
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘


3. Formarea şi dezvoltarea abilitãţilor de comunicare verbalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. pronunţarea clarã şi corectã a     │- exerciţii de gimnasticã facialã, lingualã, mandibularã;     │
│sunetelor, silabelor şi a cuvintelor    │- exerciţii pentru dezvoltarea auzului fonematic;             │
│                                        │- exerciţii de respiraţie;                                    │
│                                        │- exerciţii de formare şi educare a ritmului vorbirii;        │
│                                        │- exerciţii de pronunţare corectã a sunetelor;                │
│                                        │- exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi consoanelor;       │
│                                        │- onomatopee;                                                 │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. despãrţirea cuvintelor în silabe   │- exerciţii de despãrţire a cuvintelor în silabe;             │
│                                        │- exerciţii de compunere a cuvintelor din silabe date;        │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. comunicarea prin enunţuri scurte   │- exerciţii de formulare de propoziţii prin imitaţie;         │
│cu sens (douã, trei cuvinte)            │- formulãri de rãspunsuri la întrebãri;                       │
│                                        │- exerciţii de denumire a pãrţilor componente ale corpului    │
│                                        │  omenesc;                                                    │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. identificarea şi denumirea corectã │- exerciţii de identificare şi denumire a fiinţelor,          │
│a obiectelor din mediul ambiant         │  obiectelor concrete;                                        │
│                                        │- exerciţii de identificare şi denumire a fiinţelor,          │
│                                        │  obiectelor, dupã imagini;                                   │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘


4. Dezvoltarea capacitãţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. valorificarea propriilor achiziţii │- exerciţii de identificare şi denumire a obiectelor din      │
│de vocabular                            │  mediul ambiant;                                             │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. îmbogãţirea vocabularului cu       │- exerciţii de observare directã;                             │
│cuvinte noi                             │- exerciţii de imitaţie;                                      │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. manifestarea interesului pentru    │- exerciţii de imitaţie;                                      │
│comunicare cu cei din jur               │- exerciţii de vorbire dialogatã;                             │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajelor





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. receptarea corectã a semnificaţiei │- exerciţii de analizã secvenţialã a conţinutului mesajului;  │
│mesajului                               │- formulãri corecte de rãspunsuri la întrebãri;               │
│                                        │- exerciţii de stimulare a vorbirii dialogate;                │
│                                        │- exerciţii de sesizare a esenţei mesajului pe baza           │
│                                        │  achiziţiilor anterioare;                                    │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. confirmarea prin replici adecvate  │- exerciţii de vorbire dialogatã;                             │
│a înţelegerii mesajului                 │- conversaţii pe o temã datã;                                 │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- dramatizãri;                                                │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. sesizarea semnificaţiei unui       │- exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, cu   │
│cuvânt nou din contextul mesajului      │  ajutorul imaginilor sau a unor obiecte concrete;            │
│                                        │- exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, fãrã │
│                                        │  sprijin;                                                    │
│                                        │- exerciţii de formulare de propoziţii cu noile cuvinte;      │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. distingerea sunetelor şi a         │- exerciţii de despãrţire a unor cuvinte în silabe;           │
│silabelor din cuvinte                   │- exerciţii de identificare a sunetelor din silabe;           │
│                                        │- exerciţii de stabilire a locului sunetelor în silabe şi în  │
│                                        │  cuvinte;                                                    │
│                                        │- exerciţii de identificare a vocalelor şi a consoanelor      │
│                                        │  învãţate;                                                   │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Formarea şi dezvoltarea abilitãţilor de comunicare nonverbalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. asocierea comenzii verbale cu      │- jocuri cu imagini;                                          │
│imaginea sau obiectul desemnat          │- jocuri de asocieri: obiect - imagine, imagine - obiect,     │
│                                        │  obiect - imagine - cuvânt;                                  │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. însuşirea unor modele de exprimare │- exerciţii de pantomimã;                                     │
│non verbalã (mimicã, gesturi) pentru    │- dramatizãri;                                                │
│comunicarea unor stãri sufleteşti       │- simulãri;                                                   │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- jocuri cu marionete;                                        │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. înţelegerea şi semnalizarea prin   │- exerciţii de pantomimã;                                     │
│mijloace nonverbale (gesturi, mimicã,   │- dramatizãri;                                                │
│pantomimicã) a unui mesaj transmis      │- simulãri;                                                   │
│                                        │- dialog pe o temã datã;                                      │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea şi dezvoltarea abilitãţilor de comunicare verbalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. pronunţarea clarã şi corectã a unor│- exerciţii de pronunţare corectã a sunetelor;                │
│cuvinte şi propoziţii simple            │- exerciţii de pronunţare corectã a silabelor;                │
│                                        │- exerciţii de pronunţare corectã a cuvintelor;               │
│                                        │- jocuri de cuvinte;                                          │
│                                        │- exerciţii de reglare a vitezei proprii de vorbire;          │
│                                        │- exerciţii de comunicare oralã;                              │
│                                        │- exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii;           │
│                                        │- exerciţii de recitare a unor poezii;                        │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. formularea de enunţuri corecte     │- exerciţii de formulare de propoziţii pe bazã de imagini;    │
│                                        │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri;                       │
│                                        │- descrierea obiectelor din mediul ambiant;                   │
│                                        │- povestirea unor fapte, întâmplãri personale;                │
│                                        │- repovestirea unor texte audiate, cu ajutor sau fãrã ajutor; │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. citirea de cuvinte, propoziţii     │- exerciţii de corelare a sunetului cu semnul grafic;         │
│                                        │- exerciţii de citire a unor cuvinte, propoziţii;             │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea capacitãţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. utilizarea în comunicare a         │- exerciţii de: grupãri, ordonãri, clasificãri etc;           │
│cuvintelor ce denumesc: acţiuni, culori,│- exerciţii de exprimare în contexte situaţionale;            │
│forme, mãrimi, relaţii spaţiale, formule│- formulãri de rãspunsuri la întrebãri;                       │
│de politeţe etc.                        │- povestiri, repovestiri;                                     │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. îmbogãţirea vocabularului          │- exerciţii de intuire a imaginilor din basme, fabule,        │
│                                        │  legende;                                                    │
│                                        │- audiţii de basme, povestiri, fabule, legende;               │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. manifestarea interesului faţã de   │- exerciţii de stimulare a vorbirii dialogate;                │
│interlocutor în comunicare              │- exerciţii de comunicare în grup;                            │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.4. respectarea intonaţiei, accentului,│- exerciţii de intonaţie;                                     │
│ritmului şi a pauzelor în vorbire       │- exerciţii de ritm (pronunţie asociatã cu bãtãi din palme);  │
│                                        │- exerciţii de recitare de poezii;                            │
│                                        │- dramatizãri.                                                │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
(niv. IV-V)

Comunicarea nonverbalã
● Relaţionarea pe bazã de procedee figurative (gest, mimicã, pantonimã)
Comunicarea verbalã
● Sunet, silabã, cuvânt, propoziţie, text - pronunţarea sunetelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor; despãrţire în silabe; formulare de propoziţii; identificarea obiectelor din mediul ambiant; identificarea şi denumirea pãrţilor componente ale corpului omenesc, identificarea mãrimii, formei, culorii, relaţiilor spaţiale etc.
● Vorbire dialogatã, formule de adresare, comunicare expresivã, relaţionare în grup
Aria tematicã
● Şcoala - clasa
● Familia - familia mea
● Corpul omenesc
● Obiecte de igienã personalã
● Obiecte de vestimentaţie
● Zilele sãptãmânii
● Lunile anului
● Anotimpurile
● Formã, culoare, mãrime, relaţii spaţiale, relaţii temporale
● Mijloacele de transport
● Formule de adresare (politeţe)
● Fructe
● Legume
● Animale, pãsãri
● Reguli de circulaţie
● Timpul/vremea
● Localitatea
● Judeţul
● Ţara

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la disciplina
Formarea, stimularea şi compensarea limbajului


Nivelele IV - V
(Cls. I - VI)
Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Iolanda Stãnicã - educator      │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Camelia Voica - educator        │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 3


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"CITIRE - SCRIERE - COMUNICARE"

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prin comunicare, omul se deosebeşte net de toate celelalte fiinţe. Ea este mijlocul cel mai important de înţelegere între noi şi serveşte în şcoalã la schimbul dintre cadre didactice şi copii/elevi. Însã este vorba de mult mai mult. În cazul cultivãrii ei corespunzãtoare, devine un mijloc de formare determinant pentru evoluţia copilului. În acest scop ea trebuie înţeleasã şi modelatã artistic.
Noul curriculum a dezvoltat un nou concept cu privire la disciplina citire - scriere - comunicare. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţioneazã douã forţe polare, cu legitãţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare oralã/scrisã. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare, ce se concretizeazã la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stãrilor, sentimentelor şi opiniilor proprii.
Astfel, obiectivul central al studiului disciplinei este dezvoltarea competenţelor cheie de comunicare, oralã şi scrisã a copiilor/elevilor, precum şi familiarizarea acestora cu unele texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei. Copilul va deveni capabil sã înţeleagã lumea din jurul sãu, sã comunice şi sã interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stãri, sentimente, opinii etc., sã fie sensibil la frumosul din naturã şi la cel creat de om, sã se integreze şcolar şi profesional, sã-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacitãţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi.
Caracterul de interdisciplinaritate se reflectã în mod deosebit în predarea citirii - scrierii - comunicãrii, care devine un suport fundamental pentru dobândirea de cunoştinţe şi formarea deprinderilor. Conţinuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educaţiei plastice, muzicale, istoriei, geografiei, ştiinţelor naturii, iar ea se regãseşte pe rând în fiecare dintre acestea.

OBIECTIVE CADRU



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral                      │
│2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã                                 │
│3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)   │
│4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã                                │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. distingerea semnalelor sonore, din │- exerciţii de recunoaştere a semnalelor sonore produse de    │
│mediul apropiat                         │  diferite surse;                                             │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a direcţiei sunetului sau         │
│                                        │  zgomotului produs de diferite surse sonore;                 │
│                                        │- jocuri de identificare a vocilor colegilor din clasã;       │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a onomatopeelor.                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. sesizarea înţelesului unor mesaje  │- exerciţii de ascultare a unor mesaje;                       │
│scurte în legãturã cu viaţa cotidianã   │- jocuri de rol utilizând dialogul.                           │
│şi în mediul apropiat                   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. utilizarea elementelor de          │- exerciţii de pantomimã;                                     │
│comunicare nonverbalã (mimico-gestualã) │- jocuri cu marionete;                                        │
│pentru a denumi obiecte, acţiuni        │- jocuri de rol.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. orientarea atenţiei pentru a       │- exerciţii de ascultare a unui dialog;                       │
│asculta mesaje formulate de diferite    │- jocuri de rol.                                              │
│persoane                                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. dezvoltarea capacitãţii fono -     │- exerciţii pentru dezvoltarea aparatului fono-articulator;   │
│articulatorii                           │- exerciţii - jocuri cu onomatopee;                           │
│                                        │- jocuri cu silabe duble (ga-ga, ta-ta, ma-ma etc.);          │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. pronunţarea corectã şi clarã a     │- exerciţii de pronunţare corectã a sunetelor şi silabelor;   │
│sunetelor, silabelor şi a cuvintelor    │- exerciţii de pronunţare corectã a cuvintelor;               │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. denumirea unor acţiuni, obiecte,   │- exerciţii de verbalizare a unor acţiuni proprii sau ale     │
│fiinţe                                  │  altcuiva;                                                   │
│                                        │- exerciţii de denumire a unor obiecte, fiinţe din mediul     │
│                                        │  familiar;                                                   │
│                                        │- exerciţii de denumire a obiectelor din imagini;             │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. utilizarea corectã a cuvintelor în │- exerciţii de construire a unor enunţuri proprii, cu ajutor; │
│comunicare prin enunţuri simple         │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. adaptarea vorbirii în funcţie de   │- exerciţii de comunicare oralã;                              │
│partenerul de dialog                    │- exerciţii de utilizare a unor formule de adresare, de       │
│                                        │  iniţiere, de menţinere şi de închidere a unui dialog;       │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. recunoaşterea elementelor grafice  │- exerciţii de asociere a sunetului cu litera, prin desenul   │
│                                        │  din poveste;                                                │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a vocalelor apoi a consoanelor,   │
│                                        │  în ordinea învãţãrii lor;                                   │
│                                        │- exerciţii de citire a elementelor grafice (literele mari şi │
│                                        │  mici de tipar).                                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. asocierea formei grafice a         │- exerciţii de exprimare a înţelesului unor cuvinte;          │
│cuvântului cu sensul acestuia           │- exerciţii de construire a unor enunţuri cu anumite cuvinte  │
│                                        │  date.                                                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. sesizarea legãturii dintre cuvinte │- exerciţii de realizare a corespondenţei dintre cuvânt şi    │
│şi imaginile care îl însoţesc           │  imagine;                                                    │
│                                        │- exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului cu ajutorul  │
│                                        │  imaginilor.                                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. citirea unor silabe, cuvinte,      │- exerciţii de citire a silabelor;                            │
│propoziţii simple                       │- exerciţii de citire a cuvintelor;                           │
│                                        │- exerciţii de citire a unor propoziţii simple.               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. citirea unui text simplu           │- exerciţii de citire a unui text simplu.                     │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. adoptarea unei poziţii corecte la  │- exerciţii - joc pentru însuşirea poziţiei corecte în bancã. │
│scris                                   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. mânuirea corectã a instrumentelor  │- exerciţii de mânuire corectã a instrumentelor de lucru      │
│de lucru                                │(creioane cerate, caiete cu foi veline etc.).                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. redarea prin desen a unor forme    │- exerciţii de folosire a pensulei şi a creioanelor colorate  │
│elementare, dupã model dat              │  pentru realizarea, prin imitare, a unei linii verticale,    │
│                                        │  orizontale etc.                                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.4. asocierea sunetului cu forma       │- poveste şi desen pentru introducerea vocalelor şi a         │
│graficã a literei                       │  consoanelor.                                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.5. scrierea corectã a literelor mari  │- exerciţii pregãtitoare scrisului;                           │
│şi mici de tipar                        │- exerciţii de scriere corectã a literelor mari şi mici de    │
│                                        │  tipar.                                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.6. scrierea corectã a unor silabe,    │- exerciţii de scriere a unor silabe, cuvinte şi propoziţii   │
│cuvinte şi propoziţii simple            │  simple;                                                     │
│                                        │- exerciţii de copiere şi de transcriere a unor silabe,       │
│                                        │  cuvinte şi propoziţii simple;                               │
│                                        │- dictãri.                                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacitãţii de citire/lecturã
● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii
● Literele mari şi mici de tipar
● Alfabetul - vocale şi consoane
● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple
2. Formarea capacitãţii de comunicare
Comunicarea oralã
● Poezii având ca temã anotimpurile, sãrbãtorile anului, natura şi fenomenele sale, pãrţile corpului etc.
● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul
● Basme şi fabule din literatura românã şi universalã (Petre Ispirescu - "Basme", Fraţii Grimm "Basme", Grigore Alexandrescu - "Fabule", Jean de la Fontaine - "Fabule" etc.)
● Poveşti create de cãtre cadrul didactic pentru introducerea literelor
Comunicarea scrisã
● Literele mari şi mici de tipar
● Silabe. Cuvinte. Propoziţii simple. Aşezarea corectã în paginã (respectarea spaţiului dintre cuvinte)
3. Elemente de construcţie a comunicãrii
● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor
● Silaba. Cuvântul. Propoziţia

NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. sesizarea succesiunii logice a     │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri;                       │
│secvenţelor dintr-un mesaj oral         │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. dezvoltarea capacitãţii de a opera │- exerciţii pentru stimularea comunicãrii dialogate;          │
│corect cu cuvintele în diferite situaţii│- exerciţii de structurare a vocabularului prin jocuri;       │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- jocuri cu marionete.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. sesizarea cuvintelor necunoscute   │- exerciţii de identificare a cuvintelor cunoscute şi a celor │
│dintr-un context dat                    │  necunoscute dintr-un context dat;                           │
│                                        │- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte într-un    │
│                                        │  context dat;                                                │
│                                        │- exerciţii de alcãtuire de enunţuri cu noile cuvinte.        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. manifestarea atenţiei şi           │- activitãţi de grup pe teme diferite;                        │
│interesului faţã de partenerul de dialog│- exerciţii de dialog;                                        │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. receptarea conştientã a unor mesaje│- formulãri de rãspunsuri corecte la întrebãri.               │
│simple                                  │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. redarea oralã a aspectelor         │- exerciţii de identificare a elementelor semnificative       │
│semnificative dintr-un mesaj            │  dintr-un mesaj;                                             │
│                                        │- exerciţii de diferenţiere a unor elemente esenţiale sau de  │
│                                        │  detaliu;                                                    │
│                                        │- exerciţii de povestire dupã imagini.                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. pronunţarea clarã şi corectã a     │- exerciţii de dicţie;                                        │
│unui mesaj                              │- exerciţii de pronunţare clarã şi articulare corectã a unor  │
│                                        │  cuvinte;                                                    │
│                                        │- exerciţii de corectare a pronunţiei regionale;              │
│                                        │- exerciţii de reglare a volumului şi a vitezei proprii de a  │
│                                        │  vorbi.                                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. utilizarea corectã a cuvintelor în │- exerciţii de formulare a unor enunţuri, cu sau fãrã ajutor  │
│comunicare                              │  intuitiv;                                                   │
│                                        │- exerciţii de construire a unor enunţuri dezvoltate, pe baza │
│                                        │  unor cuvinte date;                                          │
│                                        │- exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii.           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. manifestarea independenţei în      │- exerciţii de exprimare a propriilor trãiri;                 │
│comunicare                              │- jocuri de rol.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. citirea corectã a literelor mari şi│- exerciţii de recunoaştere a literelor mari şi mici de tipar │
│mici de tipar şi de mânã                │  şi de mânã dintr-un cuvânt;                                 │
│                                        │- exerciţii de citire.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. citirea corectã a silabelor,       │- exerciţii de citire corectã a silabelor, cuvintelor,        │
│cuvintelor şi a propoziţiilor simple    │  propoziţiilor simple.                                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. sesizarea semnificaţiei cuvintelor │- jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice:     │
│în funcţie de un context dat            │  sinonime, omonime, antonime etc., fãrã menţionarea          │
│                                        │  terminologiei lexicale.                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. sesizarea semnificaţiei            │- exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului cu ajutorul  │
│comunicãrii, prin propoziţii simple     │  imaginilor sau prin citirea acestuia;                       │
│sau dezvoltate                          │- exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumarã a         │
│                                        │  însuşirilor fizice şi sufleteşti ale personajelor dintr-un  │
│                                        │  text.                                                       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. formarea deprinderii de scriere    │- exerciţii de scriere a elementelor grafice (literele mari   │
│corectã a semnelor grafice              │  şi mici de tipar şi de mânã);                               │
│                                        │- exerciţii de desenare, colorare, haşurare a acestora.       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. scrierea corectã a silabelor,      │- exerciţii de scriere corectã (copiere sau transcriere);     │
│cuvintelor, propoziţiilor simple şi     │- dictãri;                                                    │
│dezvoltate, a unor texte scurte         │- exerciţii de îmbinare a cuvintelor în propoziţii.           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. formularea, în scris, de propoziţii│- exerciţii de formulare a unor enunţuri, în scris;           │
│cu ajutorul cuvintelor date şi a        │- exerciţii de descriere a unor obiecte, fiinţe, fenomene,    │
│expresiilor de sprijin                  │  acţiuni, stãri sufleteşti.                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.4. valorificarea în texte proprii a   │- exerciţii de înlocuire a unor cuvinte şi expresii cu        │
│unui vocabular adecvat                  │  echivalentele cerute de context.                            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.5. respectarea ortografiei şi         │- exerciţii de folosire corectã a majusculei;                 │
│punctuaţiei                             │- exerciţii de utilizare corectã a semnelor de punctuaţie;    │
│                                        │- exerciţii de citire şi scriere a literelor care conduc la   │
│                                        │  distorsiuni de nediferenţiere: "p-b", "t-d", "c-g", "fv",   │
│                                        │  "s-z", "s-j";                                               │
│                                        │- exerciţii care conduc la nediscriminare vizualã: "p-b",     │
│                                        │  "m-n", "u-n";                                               │
│                                        │- exerciţii de scriere şi pronunţare corectã a cuvintelor care│
│                                        │  conţin "m" înaintea lui "b" şi "p";                         │
│                                        │- exerciţii de scriere cu consoana dublã "nn", "cc";          │
│                                        │- exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin "ii" sau      │
│                                        │  "iii";                                                      │
│                                        │- exerciţii de despãrţire a cuvintelor în silabe.             │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacitãţii de citire/lecturã
● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii
● Literele mari şi mici de tipar şi de mânã
● Alfabetul - vocale şi consoane
● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate, textelor scurte
2. Formarea capacitãţii de comunicare
Comunicarea oralã
● Poezii având ca temã anotimpurile, sãrbãtorile anului, natura şi fenomenele sale, pãrţile corpului etc.
● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul
● Povestiri biblice, legende, povestiri istorice etc. (Alexandru Odobescu - "Povestiri istorice", "Legende populare" etc.)
Comunicarea scrisã
● Literele mari şi mici de tipar şi de mânã
● Silabe, cuvinte, propoziţii simple şi dezvoltate. Aşezarea corectã în paginã (respectarea spaţiului dintre cuvinte)
● Ortografia. Scrierea corectã a cuvintelor
● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie
3. Elemente de construcţie a comunicãrii
● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor
● Despãrţirea cuvintelor în silabe
● Silaba. Cuvântul. Propoziţia
● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc.
● Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul (exemple, identificare)


NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. creşterea volumului şi structurarea│- exerciţii pentru: acţiunea şi agentul ei, acţiunea şi       │
│sistemului lexical, formarea unei       │  instrumentul ei, acţiunea şi rezultatul ei, acţiunea şi     │
│constelaţii semantice                   │  utilitatea ei, locul acţiunii, obiectul şi materialul din   │
│                                        │  care este fãcut întregul şi pãrţile sale componente şi      │
│                                        │  invers etc.;                                                │
│                                        │- exerciţii de structurare a vocabularului prin jocuri;       │
│                                        │- exerciţii pentru stimularea comunicãrii dialogate.          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. înţelegerea semnificaţiei globale  │- exerciţii de sesizare a aspectului esenţial dintr-un mesaj  │
│a mesajului ascultat, şi stabilirea     │  ascultat;                                                   │
│legãturii între informaţiile receptate  │- exerciţii de identificare a unor informaţii noi şi de       │
│şi cele cunoscute anterior              │  stabilire a legãturilor acestora cu cele achiziţionate      │
│                                        │  anterior.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. sesizarea modificãrilor de sens    │- exerciţii de identificare a cuvintelor cunoscute şi a celor │
│ale unui cuvânt, în contexte diferite   │  necunoscute dintr-un context dat;                           │
│                                        │- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte într-un    │
│                                        │  context dat;                                                │
│                                        │- exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime.      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. manifestarea atenţiei şi a         │- formulãri de rãspunsuri corecte la întrebãri;               │
│toleranţei faţã de partenerul de dialog │- activitãţi de grup pe teme diferite;                        │
│                                        │- exerciţii de dialog.                                        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. redarea oralã a aspectelor         │- exerciţii de identificare a elementelor semnificative       │
│semnificative dintr-un mesaj audiat     │  dintr-un mesaj;                                             │
│sau citit                               │- exerciţii de discriminare a unor elemente esenţiale sau de  │
│                                        │  detaliu.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. repovestirea clarã, corectã, a     │- exerciţii de povestire cu ajutorul imaginilor;              │
│conţinuturilor auzite, citite           │- exerciţii de construire a unui text pe baza unui şir de     │
│                                        │  întrebãri.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. exprimarea corectã şi logicã       │- exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei   │
│folosind un vocabularul însuşit         │  proprii de a vorbi;                                         │
│                                        │- exerciţii de formulare de întrebãri şi rãspunsuri;          │
│                                        │- exerciţii de repovestire a unor texte audiate sau citite;   │
│                                        │- exerciţii de povestire a unor fapte, întâmplãri personale;  │
│                                        │- exerciţii de recitare a unor poezii.                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. memorarea unor poezii, proverbe,   │- exerciţii de memorare a unor poezii, proverbe, zicãtori etc.│
│zicãtori etc.                           │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. utilizarea corectã a formelor      │- exerciţii de utilizare a genitivului şi a dativului;        │
│flexionare ale pãrţilor de vorbire      │- exerciţii de identificare şi de utilizare a pãrţilor de     │
│                                        │  vorbire şi de propoziţie învãţate;                          │
│                                        │- exerciţii de construire de propoziţii simple şi propoziţii  │
│                                        │  dezvoltate;                                                 │
│                                        │- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale.           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. adaptarea vorbirii la diferitele   │- exerciţii de dialog pe teme cunoscute;                      │
│situaţii de comunicare dialogatã        │- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare.        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)




┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │            Exemple de activitãţi de învãţare                │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. citirea corectã de cuvinte,        │- exerciţii de citire corectã a cuvintelor, propoziţiilor, a │
│propoziţii, texte                       │  textelor.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. desprinderea unor informaţii de    │- exerciţii de citire la prima vedere, în gând şi cu voce    │
│detaliu dintr-un text citit             │  tare;                                                      │
│                                        │- exerciţii de citire explicativã şi selectivã;              │
│                                        │- exerciţii de înţelegere a mesajului scris;                 │
│                                        │- exerciţii de identificare a personajelor, principale şi    │
│                                        │  secundare, dintr-un text citit.                            │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. identificarea secvenţelor          │- exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un     │
│descriptive şi a celor dialogate        │  text narativ;                                              │
│dintr-un text narativ                   │- exerciţii de identificare a elementelor descrise într-un   │
│                                        │  text narativ;                                              │
│                                        │- exerciţii de redare, în scris, a elementelor identificate  │
│                                        │  într-un text;                                              │
│                                        │- exerciţii de discutare a textelor citite în funcţie de     │
│                                        │  urmãtorii parametrii: "cine?", "când?", "unde?", "cum?".   │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. identificarea caracteristicilor    │- exerciţii de caracterizare a personajelor;                 │
│fizice şi morale ale personajelor din   │- dramatizãri.                                               │
│textele citite                          │                                                             │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. citirea corectã şi expresivã prin  │- exerciţii de citire, în ritm propriu, a textului, adaptarea│
│respectarea semnelor de punctuaţie a    │  intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie.                │
│pauzelor logice, a intonaţiilor într-un │                                                             │
│text                                    │                                                             │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.6. sesizarea corectitudinii           │- exerciţii de sesizare intuitivã a structurilor gramaticale │
│gramaticale a unui enunţ oral           │  corecte sau incorecte, în fluxul enunţului;                │
│                                        │- exerciţii de stabilire a acordului gramatical corect a     │
│                                        │  cuvintelor dintr-o propoziţie.                             │
└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. aşezarea corectã în paginã a       │- exerciţii de transcriere corectã a unor cuvinte, propoziţii,│
│cuvintelor, propoziţiilor, textelor     │  texte;                                                      │
│scrise                                  │- exerciţii de aşezare corectã a textului în paginã;          │
│                                        │- exerciţii de plasare corectã a alineatelor;                 │
│                                        │- exerciţii de apreciere corectã a spaţiului dintre cuvinte.  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. respectarea ortografiei cuvintelor │- exerciţii de copiere a unor cuvinte, propoziţii, texte, cu  │
│şi punctuaţiei în scrierea enunţurilor, │  utilizarea semnelor de punctuaţie,                          │
│textelor                                │- exerciţii de folosire corectã a majusculei;                 │
│                                        │- exerciţii de percepţie fonicã a intonaţiei propoziţiei      │
│                                        │  enunţiative, a propoziţiei interogative şi a propoziţiei    │
│                                        │  exclamative;                                                │
│                                        │- dictãri.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. formularea în scris a unor         │- exerciţii de alcãtuire de enunţuri plecând de la acţiuni,   │
│propoziţii pe baza unui suport concret  │  obiecte, imagini;                                           │
│sau cu cuvinte date                     │- exerciţii de ordonare corectã a cuvintelor într-o           │
│                                        │  propoziţie;                                                 │
│                                        │- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale dintr-o    │
│                                        │  propoziţie.                                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.4. redactarea de texte proprii        │- exerciţii de redactare a unor mici compuneri cu temã datã   │
│                                        │  sau cu temã la alegere.                                     │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacitãţii de citire/lecturã
● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii
● Cartea - volum (coperta, foaia, pagina, numerotarea paginilor). Aşezarea textului în paginã
● Citirea cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate şi a textelor
● Textul narativ (personaje, povestire oralã, caracterizarea personajelor etc.). Textul liric (poezii cu tematicã diversã). Textul nonliterar (afişul, invitaţia etc.)
2. Formarea capacitãţii de comunicare
Comunicarea oralã
● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul
● Componentele comunicãrii dialogate. Mediul prin care este transmisã informaţia
● Formularea mesajului
● Planul simplu de idei. Rezumatul oral
Comunicarea scrisã
● Procesul scrierii
● Organizarea textului scris
● Ortografia. Scrierea corectã a cuvintelor
● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie
● Scrierea funcţionalã (scrisoarea, jurnalul)
● Scrierea imaginativã (compuneri libere sau cu temã datã)
3. Elemente de construcţie a comunicãrii
● Despãrţirea în silabe a cuvintelor
● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc.
● Propoziţia (afirmativã, negativã, exclamativã, interogativã, enunţiativã)
● Substantivul. Genul. Numãrul. Funcţia sintacticã
● Adjectivul. Acordul adjectivului în gen şi numãr cu substantivul pe care îl determinã
● Pronumele. Pronumele personal şi de politeţe. Genul. Funcţia sintacticã
● Numeralul. Numeralul ordinal şi cardinal. Funcţia sintacticã
● Verbul. Timpul. Modul. Persoana. Funcţia sintacticã
● Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal
● Subiectul. Subiectul simplu şi subiectul multiplu
● Atributul
● Complementul. Complementul de loc, de timp, de mod

SUGESTII METODICE
(niv. IV-VI)

Limba este un proces viu, în permanentã transformare, însã la baza ei stau legitãţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepãrtate. De aici s-a nãscut necesitatea expunerii de cãtre cadrul didactic a acelor texte care au valoare artisticã şi care stau la baza creaţiei literare actuale.
Astfel, povestirea zilnicã a cadrului didactic, în partea de final a orei principale ocupã un spaţiu larg în desfãşurarea activitãţilor didactice din cadrul alternativei educaţionale de pedagogie curativã: basme în clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii/elevi, care preiau cu uşurinţã elemente de limbaj specifice, astfel încât se realizeazã atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral.
De o deosebitã importanţã este modul specific în care aceasta aşeazã înaintea capacitãţii de receptare a mesajului scris (citirea), capacitatea de exprimare scrisã. Printr-o asemenea rãsturnare de situaţie se urmãreşte, în clasa I, respectarea criteriului dupã care achiziţiile cognitive devin mai solide dacã sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Se înţelege prin activitate efortul concret pe care individul îl face cu mâinile sale.
În clasa I copiii/elevii sunt conduşi întâi cãtre scriere şi apoi cãtre citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, dupã modelul cadrului didactic. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii/elevii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicitã mai puternic motricitatea.
În predarea literelor, se propune o cale accesibilã vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, cadrul didactic porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor/elevilor şi pe care apoi o reia în ziua urmãtoare realizând şi un desen sugestiv pentru copii/elevi. În acelaşi timp, copiii/elevii deseneazã în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablã şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copii/elevii sunt îndrumaţi sã perceapã formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bazã memoria afectivã.
În clasele I şi a II-a se învaţã literele mari şi mici de tipar, iar în clasele a III-a şi a IV-a se învaţã literele mari şi mici de mânã. Cu acestea copilul trebuie sã înveţe treptat sã scrie ceea ce i se povesteşte şi, mai târziu, sã redea în mici descrieri ceea ce a învãţat el despre animale, plante, câmpie, pãdure etc.
Folosirea instrumentelor de scris, de la creioane groase de cearã la creioane colorate şi la stilou, reprezintã o cale fireascã şi necesarã de a rãspunde cerinţelor de vârstã ale copiilor/elevilor, cãrora li se dezvoltã treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligraficã este exersatã în aceeaşi mãsurã ca şi scrierea ortograficã, realizându-se astfel dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã.


LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la disciplina
Citire - scriere - comunicare

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Iolanda Stãnicã - educator      │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Camelia Voica - educator        │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 4


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"DESENUL FORMELOR"

Nivelele IV - V
(Cls. I - IV)

Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Desenul formelor, ca limbaj artistico-plastic îşi propune sã realizeze o incursiune în desenarea neobiectualã. Linia nu este un contur, adicã nu exprimã limitarea, mai mult sau mai puţin gânditã, a unui fenomen din lumea exterioarã, ea este o expresie a unui joc interior de forţe, care trezeşte la viaţã. Cu fantezie, cadrul didactic poate varia la nesfârşit motivele şi îndemnurile, astfel încât desenul formelor va deveni o ocupaţie mult îndrãgitã de copii.
Prin formele desenate copiii vor trãi calitãţile mişcãrii, formându-se astfel înţelegerea gesturilor oprite în formele exterioare, aflate în lucrurile şi fiinţele naturale, cât şi în obiectele create.
Prin raportarea la linie se educã sentimentul pentru forme şi se dezvoltã îndemânarea manualã, reuşindu-se pregãtirea scrisului.
Programa de Desenul formelor rãspunde nevoilor elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate prin faptul cã ea constituie un punct de plecare în însuşirea scrisului, dezvoltând, prin temele şi activitãţile propuse, coordonarea oculo-motorie, percepţia vizualã, orientarea spaţialã, capacitatea de concentrare, perfecţionând simetria, echilibrul şi armonia.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi │
│   orientare spaţialã                                                         │
│2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice                       │
│3. Dezvoltarea capacitãţii de a comunica utilizând limbajul specific          │
│4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea        │
│   desenului de forme, în contexte variate                                    │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţialã





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. coordonarea mişcãrilor corpului şi │- exerciţii de urmãrire din mers a unor trasee.               │
│ale membrelor                           │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. dezvoltarea şi perfecţionarea      │- exerciţii de gimnasticã generalã pentru cunoaşterea şi      │
│funcţionalitãţii muşchilor mici ai      │  respectarea poziţiei corecte a corpului;                    │
│mâinii                                  │- exerciţii de echilibrare a decalajului, privind utilizarea  │
│                                        │  ambelor mâini;                                              │
│                                        │- exerciţii grafice libere cu degetul pe bancã, pe tablã, pe  │
│                                        │  nisip, în aer.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. sesizarea direcţiei şi a distanţei │- exerciţii de orientare spaţialã.                            │
│obiectelor                              │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. familiarizarea cu poziţia corectã  │- exerciţii de poziţionare corectã în bancã în timpul         │
│în bancã în timpul activitãţilor        │  activitãţii.                                                │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. realizarea formelor plastice prin  │- exerciţii de exprimare corporalã individualã şi de grup:    │
│mişcare corporalã                       │  mers de-a lungul unei forme, desenarea ei în aer etc.       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. realizarea prin desen, cu mâna     │- exerciţii de reprezentare dupã model dat, a unor linii      │
│liberã, a unor forme plane simple       │  drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte.        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. realizarea prin desen, cu mâna     │- exerciţii de reprezentare dupã model dat, a unor unghiuri,  │
│liberã, a unor forme plane complexe     │  forme stelare, triunghiuri, pãtrate şi alte forme geometrice│
│                                        │  regulate;                                                   │
│                                        │- exerciţii de reprezentare a unor curbe concave sau convexe, │
│                                        │  cercuri, elipse, spirale, lemniscate etc.                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. completarea unui desen de simetrie │- exerciţii de completare a formelor date, prin simetrie      │
│stânga-dreapta/sus-jos                  │  verticalã, cu axã desenatã.                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. reprezentarea prin desen, cu mâna  │- exerciţii de realizare a unor forme dinamice, de linii      │
│liberã, forme legate, de desen dinamic  │  continue sau întrerupte, ca pregãtire pentru activitatea de │
│                                        │  scriere.                                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea capacitãţii de a comunica utilizând limbajul specific




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. folosirea termenilor potriviţi     │- exerciţii de descriere a formelor realizate, dupã model dat,│
│pentru a descrie formele realizate      │  prin limbaj obişnuit.                                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. sesizarea asemãnãrilor şi a        │- exerciţii de comparare a diferitelor forme;                 │
│deosebirilor dintre diverse forme       │- jocuri didactice.                                           │
│studiate                                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. educarea atenţiei prin realizarea  │- exerciţii de utilizare a culorilor şi combinaţiilor de      │
│formelor propuse                        │  culori.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. aplicarea în alte lucrãri a        │- exerciţii de utilizare în caietele altor discipline a       │
│formelor studiate sau combinaţii ale lor│  formelor studiate.                                          │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Linii drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte
● Unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pãtrate şi alte forme geometrice regulate
● Linii curbe concave, convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate
● Forme reflectate faţã de o axã centralã verticalã, constând din linii drepte, curbe, frânte
● Forme reflectate faţã de o axã orizontalã, constând din linii drepte, curbe, frânte
● Transformarea desenului propus prin inversarea formelor rotunde în forme colţuroase şi invers
● Forme dinamice de linii continue sau întrerupte, ca pregãtire pentru activitatea de scriere

SUGESTII METODICE

Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţialã fac obiectul primelor activitãţi din cadrul disciplinei desenul formelor, având în vedere specificul deficienţei elevilor.
Se continuã, apoi cu liniile drepte şi curbe care constituie punctul de pornire în realizarea desenelor ulterioare. Lucrul la aceste forme începe prin descoperirea lor prin activitãţi ca: mersul de-a lungul unei linii, desenarea în aer, pe bancã etc. Observarea diferenţelor caracteristice dintre liniile drepte şi cele curbe va fi realizatã cu întreg trupul mai întâi, apoi prin desen.
Realizarea de forme simple, apoi mai complexe, cum ar fi: forme stelare, elipse, spirale, lemniscate etc., exerciţiile de simetrie şi de transformare a desenelor vor însemna parcursul de studiu în ciclul primar (nivelul IV).
De asemenea, formele dinamice de linii continue sau întrerupte constituie o etapã pregãtitoare pentru activitatea de scriere a literelor.
În cadrul orelor de desenul formelor se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniazã caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului.


NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţialã





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. aprecierea mãrimii, formei şi      │- exerciţii de discriminare vizualã şi tactilã, cu            │
│culorii obiectelor                      │  verbalizarea însuşirilor obiectelor;                        │
│                                        │- exerciţii de asociere a formelor din spaţiul natural cu     │
│                                        │  spaţii plastice.                                            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. aprecierea direcţiei, poziţiei     │- activitãţi grafice de trasare liberã a liniilor în diferite │
│şi a distanţei dintre obiecte           │  poziţii şi direcţii;                                        │
│                                        │- exerciţii de orientare spaţialã - cu verbalizarea           │
│                                        │  poziţiei, distanţei obiectelor.                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. orientarea în spaţiul grafic       │- exerciţii de orientare în spaţiul grafic.                   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. completarea unui desen de simetrie │- exerciţii de completare a formelor date, prin simetrie      │
│faţã de axã orizontalã sau verticalã    │  verticalã sau orizontalã.                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. reprezentarea prin desen a unor    │- exerciţii de reprezentare, dupã model dat, a unor forme     │
│forme care conduc în interior sau în    │  care conduc în interior sau în exterior.                    │
│exterior                                │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. realizarea de forme complexe pe    │- exerciţii de desenare a unor forme simetrice complexe       │
│baza elementelor de simetrie studiate   │  şi modele ritmice (simetrie centralã).                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. reprezentarea prin desen a unor    │- exerciţii de reprezentare prin desen a unor noduri simple.  │
│noduri simple                           │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea capacitãţii de a comunica utilizând limbajul specific




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. descrierea formelor realizate, prin│- exerciţii de descriere a formelor realizate.                │
│termeni specifici                       │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. compararea formelor studiate       │- exerciţii de comparare a diferitelor forme;                 │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. educarea atenţiei prin realizarea  │- exerciţii de utilizare a diferitelor culori şi combinaţii   │
│formelor propuse                        │  de culori.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. aplicarea în alte lucrãri a        │- exerciţii de aplicare, în caietele altor discipline, a      │
│formelor studiate sau combinaţii ale lor│  ilustraţiilor sau a ornamentelor folosind elemente sau forme│
│                                        │  studiate.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. descoperirea în ornamentele        │- exerciţii de observare a obiectelor şi a clãdirilor pentru  │
│obiectelor sau ale clãdirilor a         │  descoperirea de ornamente din benzi împletite;              │
│modelelor din benzi împletite           │- exerciţii de desenare a formelor observate.                 │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Forme reflectate faţã de o axã centralã verticalã sau orizontalã
● Simetria centralã faţã de douã axe
● Exerciţii de completare pentru echilibrarea formei
● Forme care conduc în interior sau în exterior
● Forme complexe realizate pe baza elementelor de simetrie studiate
● Spirala formatã din linie curbã şi linie dreaptã
● Desenarea unor noduri simple

SUGESTII METODICE

Desenul formelor realizat la ciclul secundar (nivelul V, cls. III-IV) va aprofunda temele de la ciclul primar. Formele vor fi realizate într-un mod mai complex, continuând cu mãrirea numãrului de axe, pentru a se aprofunda capacitatea de percepere şi de concentrare.
Exerciţiile de completare pentru echilibrarea formei, formele care conduc în interior sau în exterior sunt potrivite pentru cultivarea capacitãţii de imaginare a interiorului/exteriorului unei forme, precum şi pentru concepţia echilibrului şi coerenţei formelor.
Un element nou introdus va fi nodul simplu. Desenarea lui va fi fãcutã cu multã atenţie, fiind un element cu un grad mai mare de complexitate.
Modelele dezvoltate în cadrul orelor de desenul formelor vor putea fi utilizate atât pentru ilustrarea diferitelor caiete sau lucrãri, cât şi pentru aplicarea la orele de abilitare manualã şi nu numai.
De asemenea, se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniazã caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului. Culoarea şi forma se vor putea astfel completa reciproc, acordându-se, în acelaşi timp, cu armonizarea interioarã.


LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului
la disciplina Desenul formelor

Nivelele IV - V
(Cls. I - IV)
Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã




┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Georgeta Simion - educator      │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘



ANEXA 5

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"EDUCAŢIE SENZORIALĂ, MOTORIE ŞI PSIHOMOTORIE"

Nivelele IV - V
(Cls. I - V)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa propusã a fost conceputã ţinându-se cont de particularitãţile elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate.
Psihomotricitatea este consideratã ca o funcţie complexã, o aptitudine care integreazã atât aspecte ale activitãţii motorii, cât şi manifestãri ale funcţiilor perceptive.
Activitatea motorie a elevilor cu deficienţã gravã, profundã sau asociatã se constituie în raport de nivelul de maturizare şi structurare a sistemului nervos şi de nivelul de dezvoltare fizicã.
Conduitele psihomotorii ale fiecãrui individ evolueazã în funcţie de înzestrarea sa aptitudinalã, de gradul de dezvoltare fizicã şi intelectualã şi de influenţele educative.
Educaţia senzorialã, motorie şi psihomotorie, integratã în procesul educaţional, constituie un mijloc de valorizare personalã, ameliorând comportamentul şi activitatea de învãţare.
Considerãm cã în programa propusã au fost introduse teme şi activitãţi accesibile care sã ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate şi de a alege activitãţile în funcţie de potenţialul acestuia.

OBIECTIVE CADRU



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea şi dezvoltarea motricitãţii generale şi a coordonãrii mişcãrilor  │
│2. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de organizare a schemei corporale      │
│3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mãrime şi │
│   formã                                                                      │
│4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale              │
│5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale             │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea şi dezvoltarea motricitãţii generale şi a coordonãrii mişcãrilor





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. formarea şi dezvoltarea mişcãrilor │Exerciţii pentru:                                             │
│fundamentale                            │- formarea gestului rectiliniu ("Fierãstrãul şi rindeaua",    │
│                                        │  "Drumul şoricelului");                                      │
│                                        │- formarea gestului rotativ ("Mosorelul, ghemul şi şurubul"); │
│                                        │- formarea gestului polimorf (gimnasticã, dans).              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. formarea şi dezvoltarea            │- exerciţii pentru educarea echilibrului static ("Jocul       │
│capacitãţilor fizice                    │  statuilor", "Soldaţii");                                    │
│                                        │- exerciţii pentru educarea echilibrului dinamic;             │
│                                        │- exerciţii de mers pe vârfuri, pe cãlcâie;                   │
│                                        │- exerciţii de trecere peste obstacole, sãrituri;             │
│                                        │- exerciţii de urcare şi coborâre a scãrilor;                 │
│                                        │- exerciţii de alergare, jocuri cu mingea;                    │
│                                        │- exerciţii de manipulare a obiectelor (pe bazã de imitaţie   │
│                                        │  sau comandã verbalã).                                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. dezvoltarea respiraţiei nonverbale │- exerciţii pentru dezvoltarea capacitãţii respiratorii       │
│şi verbale                              │  (suflarea în instrumente muzicale, suflarea lumânãrii etc); │
│                                        │- exerciţii de inspir-expir;                                  │
│                                        │- exerciţii pentru formarea unei respiraţii corecte           │
│                                        │  costodiafragmale.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. formarea şi dezvoltarea            │- exerciţii de prehensiune;                                   │
│motricitãţii fine manuale               │- exerciţii de îndoire, rupere, decupare;                     │
│                                        │- exerciţii de trasare a unor linii curbe, frânte, trasarea   │
│                                        │  unor linii de la un punct la altul etc.                     │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de organizare a schemei corporale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. identificarea şi însuşirea         │Exerciţii pentru:                                             │
│elementelor corpului uman               │- recunoaşterea segmentelor propriului corp;                  │
│                                        │- identificarea pãrţilor propriului corp, cât şi a altei      │
│                                        │  persoane;                                                   │
│                                        │- asamblarea pãrţilor unei pãpuşi;                            │
│                                        │- identificarea obiectelor de îmbrãcãminte proprii fiecãrui   │
│                                        │  segment corporal;                                           │
│                                        │- reprezentarea graficã, în formã simplã, a corpului uman.    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. dezvoltarea lateralitãţii          │- exerciţii specifice pentru stabilirea mâinii dominante;     │
│                                        │- exerciţii de executare a unor acţiuni diverse cu mâna       │
│                                        │  dominantã (a bate toba, a arunca zarurile, a cânta la       │
│                                        │  xilofon etc.);                                              │
│                                        │- exerciţii pentru diferenţierea pãrţii drepte-stângi.        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mãrime şi formã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. recunoaşterea şi denumirea         │- exerciţii de recunoaştere a culorilor primare şi secundare  │
│culorilor                               │  prin discriminarea jetoanelor colorate;                     │
│                                        │- exerciţii de asociere a culorii cu un anumit obiect         │
│                                        │  (mãr-roşu, iarbã-verde, soare-galben etc.).                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. diferenţierea şi denumirea         │- exerciţii de comparare a figurilor mari-mici, din lumea     │
│obiectelor mari şi mici                 │  realã sau de pe suport imagistic.                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. cunoaşterea şi diferenţierea       │- exerciţii de explorare a obiectelor naturale;               │
│formelor geometrice                     │- exerciţii de recunoaştere şi denumire a formelor            │
│                                        │  geometrice simple (pãtrat, cerc, triunghi, dreptunghi);     │
│                                        │- exerciţii de identificare a figurilor geometrice prin       │
│                                        │  pipãit sau folosind incastrele.                             │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. recunoaşterea diferitelor poziţii  │- exerciţii pentru conştientizarea relaţiilor spaţiale dintre │
│spaţiale ale obiectelor                 │  copil şi obiecte şi dintre obiecte între ele (în faţã-în    │
│                                        │  spate, la dreapta-la stânga, sus-jos etc.);                 │
│                                        │- exerciţii pentru aprecierea direcţiilor şi poziţiilor       │
│                                        │  spaţiale într-un câmp perceptiv (stânga-dreapta,            │
│                                        │  înainte-înapoi, înãuntru-în afarã, sus-jos etc.);           │
│                                        │- exerciţii de manipulare şi grupare de obiecte, cu localizare│
│                                        │  spaţialã.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. diferenţierea poziţiilor spaţiale  │- exerciţii de sesizare a poziţiilor simetrice;               │
│ale obiectelor                          │- jocuri de orientare;                                        │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1. aprecierea duratei intervalelor    │- exerciţii pentru identificarea duratei unui sunet produs de │
│şi a pauzei                             │  diferite instrumente muzicale.                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2. sesizarea ordinii şi succesiunii   │- exerciţii pentru anticiparea efectului unei acţiuni         │
│unor acţiuni cotidiene                  │  cunoscute (ex. înţelege cã va ieşi la plimbare dacã e       │
│                                        │  îmbrãcat);                                                  │
│                                        │- exerciţii pentru recunoaşterea în imagini a succesiunii     │
│                                        │  activitãţilor zilnice.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3. însuşirea noţiunilor: azi, ieri,   │- exerciţii zilnice de stabilire a datei, a zilei prezente    │
│mâine                                   │  prin raportare la ziua precedentã şi cea urmãtoare.         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.4. însuşirea în ordine a zilelor      │- jocuri didactice.                                           │
│sãptãmânii                              │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.5. însuşirea în succesiune cronologicã│- exerciţii de observare a anotimpului prezent;               │
│a anotimpurilor                         │- exerciţii de recunoaştere pe suport imagistic a succesiunii │
│                                        │  anotimpurilor;                                              │
│                                        │- exerciţii de asociere a anotimpurilor cu evenimentele       │
│                                        │  existente în cadrul acestora.                               │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea şi dezvoltarea motricitãţii generale şi a coordonãrii mişcãrilor





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. formarea şi dezvoltarea mişcãrilor │Exerciţii pentru:                                             │
│fundamentale                            │- exersarea mersului cu ţinuta corectã;                       │
│                                        │- exersarea ţinutei corporale corecte în repaos, şezând;      │
│                                        │- exersarea ţinutei corporale corecte în actul                │
│                                        │  scris-cititului.                                            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. dezvoltarea respiraţiei nonverbale │- exerciţii pentru dezvoltarea capacitãţii respiratorii;      │
│şi verbale                              │- diferenţierea respiraţiei orale şi nazale;                  │
│                                        │- exersarea respiraţiei corecte costo-diafragmale.            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. formarea şi dezvoltarea            │- incastre de obiecte;                                        │
│motricitãţii fine manuale               │- exerciţii de rulare a şerveţelului;                         │
│                                        │- exerciţii de înşirare a mãrgelelor etc.;                    │
│                                        │- exerciţii de prindere a unui obiect aruncat cu o singurã    │
│                                        │  mânã etc.                                                   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de organizare a schemei corporale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. cunoaşterea schemei corporale,     │- exerciţii specifice;                                        │
│complet şi funcţional                   │- exerciţii pentru consolidarea însuşirii segmentelor corpului│
│                                        │  uman;                                                       │
│                                        │- exerciţii pentru diferenţierea corectã a pãrţii             │
│                                        │  dreapta-stânga a corpului uman;                             │
│                                        │- exerciţii pentru sesizarea corectã a poziţiei obiectelor în │
│                                        │  spaţiu, în raport cu propriul corp;                         │
│                                        │- activitãţi practice pentru formarea reprezentãrii mentale a │
│                                        │  imaginii corporale, a acţiunii fiecãrei pãrţi a corpului.   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mãrime şi formã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. identificarea şi denumirea         │- jocuri de culori;                                           │
│culorilor                               │- exerciţii de reactualizare a culorilor;                     │
│                                        │- exerciţii de operare cu conceptul de culoare, folosind      │
│                                        │  culoarea drept criteriu de clasificare.                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. diferenţierea şi denumirea         │- exerciţii pentru diferenţierea obiectelor dupã mãrimea lor: │
│obiectelor dupã criteriul mãrimii       │  mare-mic, lung-scurt, înalt-scund etc.;                     │
│                                        │- exerciţii pentru observarea şi interpretarea mãrimii        │
│                                        │  obiectelor din mediul înconjurãtor (casã, bloc etc.);       │
│                                        │- exerciţii pentru compararea mãrimii unor imagini ale        │
│                                        │  obiectelor (aşezare a imaginilor în ordinea mãrimii).       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. diferenţierea şi denumirea formelor│- exerciţii de asociere simbolicã a formelor cu obiectele     │
│geometrice                              │  naturale (minge-rotund, tabla-dreptunghi etc.);             │
│                                        │- exerciţii pentru stabilirea corespondenţei între forme,     │
│                                        │  folosind incastrele;                                        │
│                                        │- exerciţii pentru constituirea formelor din pãrţile          │
│                                        │  componente.                                                 │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. denumirea poziţiilor, distanţelor  │- exerciţii de recunoaştere dreapta-stânga, pe şiruri de      │
│şi orientarea obiectelor, prin          │  obiecte;                                                    │
│recunoaşterea lor                       │- exerciţii de parcurgere a unui traseu dat prin sala de      │
│                                        │  gimnasticã, urmând acelaşi drum ca şi cadrul didactic.      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. însuşirea terminologiei care       │- exerciţii pentru stabilirea asociaţiilor între comenzile    │
│desemneazã noţiunile spaţiale           │  verbale şi cele de execuţie sau manipulare a obiectelor;    │
│                                        │- exerciţii pentru identificarea şi operarea cu noţiunile     │
│                                        │  spaţiale dreapta-stânga, sus-jos, înainte-înapoi, în faţã-în│
│                                        │  spate, departe-aproape etc.                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. identificarea şi discriminarea     │- exerciţii de recunoaştere a poziţiei şi a distanţei         │
│poziţiei şi a distanţei propriei        │  obiectelor din clasã faţã de propria persoanã.              │
│persoane faţã de obiectele din mediul   │                                                              │
│ambiant                                 │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1. dezvoltarea abilitãţilor de        │- exerciţii pentru exersarea ordinii activitãţii cotidiene;   │
│percepere a ordinii şi a succesiunii    │- jocuri de imitare a gesturilor cotidiene (ordinea           │
│evenimentelor                           │  îmbrãcatului, a aşezãrii la masã etc.);                     │
│                                        │- exersarea termenilor: întâi, prima datã, a doua oarã, apoi, │
│                                        │  dupã aceea etc.;                                            │
│                                        │- exerciţii de redare a unor povestiri, asociatã cu ordonarea │
│                                        │  imaginilor;                                                 │
│                                        │- exerciţii de relatare a unor evenimente din experienţa      │
│                                        │  personalã şi situarea lor în timp;                          │
│                                        │- exerciţii de sesizare a succesiunii lunilor anului şi a     │
│                                        │  anotimpurilor.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2. dezvoltarea abilitãţilor de        │- exerciţii de sesizare a duratei unei acţiuni;               │
│percepere a duratei intervalului        │- exerciţii de percepţie a unui interval scurt/lung;          │
│                                        │- exerciţii de cunoaştere a ceasului;                         │
│                                        │- exerciţii de cunoaştere a duratei anotimpurilor prin        │
│                                        │  asocierea cu denumirea lunilor şi a principalelor activitãţi│
│                                        │  din sezonul respectiv;                                      │
│                                        │- exerciţii de cunoaştere a datei de naştere.                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3. însuşirea terminologiei şi         │- exerciţii pentru însuşirea succesivã a terminologiei        │
│operarea cu noţiunile temporale         │  temporale în corelaţie cu desfãşurarea acţiunilor;          │
│                                        │- exerciţii de utilizare a noţiunilor temporale în limbajul   │
│                                        │  oral şi scris.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
(niv. IV-V)

1. Deprinderi motrice de bazã
● Mers cu ţinutã corectã
● Mers asociat cu respectarea comenzilor de ritm
● Aruncare şi prindere de obiecte
● Alergare cu ritmuri diferite
● Respiraţie corectã costo-diafragmalã
● Postura corporalã corectã în diferite activitãţi
● Motricitate şi dexteritate manualã
2. Schema corporalã
● Pãrţi componente
● Diferenţierea dreapta-stânga a corpului uman
● Poziţia spaţialã a obiectelor în raport cu propriul corp
3. Percepţia culorii, mãrimii şi formei
● Culorile
● Figurile geometrice simple
● Discriminarea mãrimii şi formei obiectelor
● Identificarea caracteristicilor obiectelor
4. Orientarea spaţialã
● Poziţia spaţialã a obiectelor
● Direcţia
● Dimensiunea
● Poziţia spaţialã a obiectelor în raport cu propriul corp şi invers
● Terminologia specificã
5. Orientarea temporalã
● Ordinea şi succesiunea evenimentelor curente
● Durata intervalelor
● Terminologia noţiunilor temporale
● Anotimpurile (caracteristici, succesiune)
● Ceasul
● Calendarul (lunile anului)
● Ziua de naştere

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului
la disciplina Educaţie senzorialã, motorie şi psihomotorie

Nivelele IV - V
(Cls. I - V)
Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 6

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"ELEMENTE DE MATEMATICĂ APLICATĂ"

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Studiul Elementelor de matematicã aplicatã îşi propune sã contribuie la perfecţionarea percepţiei senzoriale, la dobândirea unei reprezentãri corecte asupra realitãţii fizice şi la formarea competenţelor de bazã, vizând calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie şi mãsurarea.
Raportându-se la nivelul de dezvoltare a copilului, elementele de matematicã aplicatã apare ca o disciplinã dinamicã, intim legatã de domeniul volitiv-acţional al copilului, de unde este treptat extinsã şi consolidatã. Se acordã o deosebitã importanţã modului în care se formeazã primele noţiuni de calcul aritmetic, urmãrindu-se evoluţia acestora în ontogenezã. Iniţial geometria, aritmetica şi practica nu sunt distincte. Treptat se diferenţiazã o noţiune fundamentalã: numãrul natural. Acesta devine o obişnuinţã adânc înrãdãcinatã în procesul de gândire, punct de sprijin pentru extinderi succesive ale numerelor.
Pornind de la considerarea calitativ - concretã a numerelor şi de la procesele de mişcare ce însoţesc numãrarea şi calculul, se poate dezvolta în copil o formã de inteligenţã ce îi permite orientarea în spaţiul numeric interior. Structurarea şi educarea memoriei se realizeazã şi prin învãţarea ritmicã însoţitã de mişcare a tablei înmulţirii. Introducerea aritmeticii urmeazã principiul "de la întreg la parte". Astfel, se urmãreşte stabilirea unui raport echilibrat între gândirea analiticã şi cea sinteticã.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii                │
│2. Dezvoltarea capacitãţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme│
│3. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de a comunica utilizând limbajul       │
│   matematic                                                                  │
│4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea        │
│   matematicii în contexte variate                                            │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. valorificarea matematicã a         │- exerciţii de identificare şi denumire a obiectelor prezente │
│mulţimilor de obiecte din mediul ambiant│  în câmpul perceptiv, izolat sau în grupe, prin modalitate   │
│                                        │  acţionalã, ludicã, asociere obiect-cuvânt;                  │
│                                        │- exerciţii de comparare şi grupare a obiectelor.             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. identificarea unor obiecte din     │- exerciţii de identificare şi denumire a culorilor           │
│mediul ambiant dupã proprietate comunã  │  fundamentale;                                               │
│(culoare, formã, dimensiune)            │- exerciţii de grupare dupã criteriul culoare ("Am aceeaşi    │
│                                        │  culoare");                                                  │
│                                        │- exerciţii de identificare şi denumire a formelor geometrice │
│                                        │  (dreptunghi, pãtrat, triunghi etc.);                        │
│                                        │- exerciţii de grupare dupã criteriul formei ("Am aceeaşi     │
│                                        │  formã");                                                    │
│                                        │- exemple de comparare a dimensiunilor cu achiziţia termenilor│
│                                        │  (mare, mijlociu, mic).                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. realizarea graficã a elementelor   │- exerciţii grafice pregãtitoare pentru scriere - liniuţa     │
│pregãtitoare scrierii cifrelor          │  verticalã, orizontalã, oblicã spre dreapta, oblicã spre     │
│                                        │  stânga, ovalul.                                             │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. estimarea numãrului de obiecte     │- exerciţii - joc de estimare a distanţelor cu ajutorul       │
│dintr-o mulţime şi verificarea, prin    │  pasului;                                                    │
│numãrare, a estimãrii fãcute            │- jocuri de estimare a numãrului de obiecte din mediul        │
│                                        │  înconjurãtor;                                               │
│                                        │- exerciţii cu degetele, poezii şi cântece folosite pentru    │
│                                        │  învãţarea numãratului.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. citirea şi scrierea cifrelor romane│- exerciţii de scriere a cifrelor romane I-X.                 │
│I-X, respectând proporţia şi forma      │                                                              │
│elementelor grafice                     │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. citirea şi scrierea corectã a      │- exerciţii de recunoaştere a grupului de obiecte formate     │
│cifrelor 0-24 izolat, într-un şir       │  din "n" obiecte;                                            │
│descrescãtor sau crescãtor, respectând  │- exerciţii de corespondenţã element cu element (obiect cu    │
│proporţia, forma elementelor grafice,   │  obiect) între douã mulţimi de obiecte de aceeaşi naturã     │
│spaţializarea, aşezarea corectã în      │  ("Pune tot atât", "Deseneazã tot atât");                    │
│pagina caietului                        │- exerciţii de numãrare din 1 în 1 cu şi fãrã, sprijinul unor │
│                                        │  obiecte sau desene.                                         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. explorarea modalitãţilor de a      │- exerciţii - joc de grupare a obiectelor mulţimii în douã    │
│compune şi a descompune numere în       │  submulţimi şi invers.                                       │
│concentrul 0-24                         │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. adunarea şi scãderea               │- exerciţii de adunare şi scãdere a numerelor naturale pânã   │
│numerelor naturale pânã la 24           │  la 24.                                                      │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de a comunica utilizând limbajul matematic




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. verbalizarea, în mod constant, a   │- jocuri didactice cu expresii matematice.                    │
│operaţiilor efectuate cu mulţimile      │                                                              │
│(grupele) de obiecte                    │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. manifestarea disponibilitãţii şi a │- jocuri cu numere - traducerea prin ritmuri a unor           │
│plãcerii de a utiliza grupe (mulţimi) de│  configuraţii numerice.                                      │
│obiecte şi numere                       │- jocuri didactice.                                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Elemente pregãtitoare pentru înţelegerea conceptului de numãr natural (exemple practice pentru formarea ideii de corespondenţã între grupe, mulţimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte dupã formã, culoare şi dimensiune, aprecierea şi compararea globalã a elementelor unor grupe, scrierea semnelor grafice necesare începerii activitãţii de scriere)
● Scrierea şi citirea cifrelor romane (I-X)
● Scrierea şi citirea numerelor naturale (0-24)
● Adunarea şi scãderea numerelor naturale pânã la 24

SUGESTII METODICE

Matematica implicã ritm, de aceea învãţarea acesteia începe cu stimularea ritmului prin diferite exerciţii de mers şi bãtãi din palme. Exerciţii ale degetelor, poezii, cântece sunt folosite pentru învãţarea numerelor naturale de la 0 la 24.
Activitatea cu numere naturale determinã o structurare de un anume tip a gândirii umane. Având în vedere importanţa noţiunii, se recomandã abordarea acesteia sub mai multe aspecte, atât calitative cât şi cantitative. Numerele naturale apar într-un proces de "frângere" a unitãţii. Aspectul individual-calitativ este pus în evidenţã prin orientarea atenţiei copilului asupra însuşirilor obiectelor observate care pot contribui la sesizarea caracterului arhetipal al numerelor. Aceastã prezenţã activã în realitate a numerelor conduce apoi, prin scrierea lor, la noţiunea de cifrã - ca imagine a calitãţii numerelor; imaginea este legatã aşadar de esenţa numãrului, şi nu de forma exterioarã a cifrei.
Aspectul ordinal - ritmic apare în cadrul procesului de numãrare, accentul cãzând acum pe cantitate. Aspectul cardinal este prezentat iniţial prin calculul cu obiecte concrete; ulterior apare calculul ritmic cu numere pure. Aspectul de cifrã (mod de scriere) este ultima etapã în prezentarea numerelor naturale.
Copilul învaţã sã scrie numerele (0-24), sã recunoascã cantitãţile, sã cunoascã succesiunea numerelor prin diferite jocuri şi bãtãi ale palmelor.
Sunt introduse, în cadrul acestui nivel şi operaţiile de adunare şi de scãdere, însã pornind de la întreg, cu sesizarea calitãţilor diferite ale celor douã operaţii (de ex: 5 = 1+4 sau 5 = 2+3 sau 5 = 4+1).


NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. cunoaşterea şi utilizarea          │- exerciţii de reprezentare a numerelor punând în evidenţã    │
│semnificaţiei poziţiei cifrelor în      │  sistemul poziţional de scriere a cifrelor; trecerea de la o │
│formarea unui numãr natural mai mic     │  formã de reprezentare la alta;                              │
│decât 100                               │- exerciţii de numãrare cu start şi paşi daţi crescãtor şi    │
│                                        │  descrescãtor, cu şi fãrã sprijin în obiecte şi desene;      │
│                                        │- exerciţii de grupare şi regrupare a obiectelor în funcţie   │
│                                        │  de pasul numãrãrii;                                         │
│                                        │- jocuri de numãrare cu obiecte în care grupuri de câte       │
│                                        │  10 numere se înlocuiesc cu un alt obiect.                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. scrierea, citirea, compararea,     │- exerciţii de reprezentare, prin obiecte sau desene          │
│ordonarea numerelor naturale în         │  sugestive, a numerelor învãţate;                            │
│concentrul 0-100                        │- exerciţii de ordonare a numerelor utilizând modele          │
│                                        │  semnificative (figuri geometrice, de poziţionare,           │
│                                        │  numãrãtoare poziţionalã etc.).                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. efectuarea de adunãri şi scãderi   │- exerciţii de adunare şi scãdere, fãrã şi cu trecere peste   │
│cu numere mai mici decât 100, în scris  │  ordin în concentrul 1-100;                                  │
│şi oral                                 │- exerciţii de sesizare a legãturilor între adunarea şi       │
│                                        │  scãderea numerelor naturale;                                │
│                                        │- exerciţii de efectuare a probei;                            │
│                                        │- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere din   │
│                                        │  concentrul 0-10 pe principiul "preluãrii ştafetei",         │
│                                        │  implicând majoritatea elevilor clasei.                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. învãţarea înmulţirii şi a          │- exerciţii de adunare şi scãdere repetatã, în concentrul     │
│împãrţirii în concentrul 1-100          │  1-100;                                                      │
│                                        │- jocuri didactice.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. efectuarea de înmulţiri şi         │- efectuarea de numãrãri având startul şi pasul numãrãrii (din│
│împãrţiri în concentrul 1-100           │  2 în 2, din 3 în 3 etc.), ajungându-se la efectuarea de     │
│                                        │  operaţii de înmulţire;                                      │
│                                        │- exerciţii de înmulţire prin adunãri repetate, în concentrul │
│                                        │  1-100.                                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. recunoaşterea formelor plane,      │- exerciţii de decupare a unor figuri desenate;               │
│identificarea şi descrierea             │- exerciţii de recunoaştere a formelor desenate la obiectele  │
│proprietãţilor simple ale unor          │  din mediul înconjurãtor;                                    │
│figuri geometrice                       │- exerciţii de desenare a formelor plane cu şablon sau/şi cu  │
│                                        │  mâna liberã;                                                │
│                                        │- exerciţii de sortare a obiectelor dupã forma lor.           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.7. cunoaşterea unitãţilor de mãsurã   │- jocuri de mãsurare cu palma, creionul, paharul;             │
│standard pentru lungime, capacitate,    │- exerciţii de ordonare a unor obiecte date, în funcţie de    │
│masã, timp şi unitãţile monetare        │  lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor;               │
│                                        │- exerciţii de plasare în timp a unor evenimente;             │
│                                        │- exerciţii de ordonare a unor imagini în funcţie de          │
│                                        │  succesiunea derulãrii lor în timp;                          │
│                                        │- exerciţii de citire a ceasului;                             │
│                                        │- exerciţii de reprezentare, pe un ceas model, a orelor;      │
│                                        │- exerciţii de înregistrare a activitãţilor desfãşurate       │
│                                        │  într-un interval de timp;                                   │
│                                        │- exerciţii de scriere a datei zilnice;                       │
│                                        │- exerciţii de manipulare a monedelor şi a bancnotelor.       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. explorarea modalitãţilor de        │- exerciţii de descompunere a numerelor naturale pe baza      │
│descompunere a numerelor naturale mai   │  operaţiei de adunare (cu sprijin concret);                  │
│mici decât 100                          │- exerciţii de identificare şi de aplicare a unor reguli      │
│                                        │  pentru efectuarea adunãrilor şi scãderilor.                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. descoperirea şi utilizarea de      │- exerciţii de completare a unor şiruri de numere ordonate    │
│corespondenţe simple şi succesiuni de   │  dupã o anumitã regulã;                                      │
│obiecte sau numere asociate dupã reguli │- exerciţii de adunare cu acelaşi numãr.                      │
│date                                    │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. rezolvarea problemelor de tipul    │- exerciţii de recunoaştere a situaţiilor concrete sau a      │
│a+b=?, a-b=?                            │  expresiilor care presupun efectuarea operaţiilor aritmetice │
│                                        │  elementare;                                                 │
│                                        │- exerciţii de identificare a cuvintelor care sugereazã       │
│                                        │  operaţii matematice.                                        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de a comunica utilizând limbajul matematic




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. exprimarea clarã şi concisã a      │- exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple din limbaj  │
│semnificaţiei calculelor fãcute în      │  cotidian în limbaj matematic.                               │
│rezolvarea unei probleme                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. manifestarea interesului pentru    │- exerciţii de gãsire a soluţiilor la anumite probleme;       │
│rezolvarea unor probleme practice prin  │- rezolvãri de probleme cu una/douã operaţii.                 │
│metode matematice                       │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. manifestarea disponibilitãţii      │- jocuri în grup;                                             │
│pentru a învãţa de la alţii şi a-i ajuta│- competiţii de grup.                                         │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Numere naturale în concentrul 1-100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare
● Operaţii cu numere naturale în concentrul 1-100
- adunarea şi scãderea numerelor naturale fãrã şi cu trecere peste ordin;
- terminologia specificã: termen, sumã, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin";
- înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetatã de termeni egali;
- terminologia specificã: factor, produs, "de atâtea ori mai mare";
- împãrţirea numerelor folosind scãderea repetatã şi relaţia cu înmulţirea;
- terminologia specificã: deîmpãrţit, împãrţitor, cât, "de atâtea ori mai mic";
- evidenţierea unor proprietãţi ale adunãrii şi înmulţirii cu ajutorul obiectelor şi al reprezentãrilor, fãrã a folosi terminologia
● Probleme care se rezolvã cu ajutorul unei operaţii
● Elemente intuitive de geometrie, figuri geometrice: dreptunghi, pãtrat, cerc, triunghi
● Mãsurãri folosind etaloane neconvenţionale (palma, cotul, pasul, prãjina etc.)
● Unitãţi de mãsurã:
- unitãţi pentru lungime - metrul;
- unitãţi pentru capacitate - litrul;
- unitãţi pentru masã - kilogramul;
- unitãţi pentru timp - ora, ziua, sãptãmâna, luna, anul;
- monede şi bancnote

SUGESTII METODICE

În cadrul acestui nivel, prin exerciţiile de adunare şi scãdere repetatã este învãţatã tabla înmulţirii şi a împãrţirii, precum şi toate metodele de calcul, începând de la întreg.
Predarea este însoţitã de jocuri şi întãritã de demonstraţie cu material intuitiv. Tot acum, se exerseazã şi calculul mintal.
Se introduc unitãţile de mãsurã, la început cele non-standard, apoi cele standard, pentru lungime, capacitate, masã, timp şi bani, precum şi elementele de geometrie.
Mai întâi copiii se familiarizeazã cu echipamentul folosit în geometrie: liniare, compase, apoi deseneazã triunghiuri, pãtrate, cercuri, folosind echipamentul geometric şi învaţã despre conceptele acestea.


NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. cunoaşterea şi utilizarea          │- exerciţii de reprezentare a numerelor, punând în evidenţã   │
│semnificaţiei poziţiei cifrelor în      │  sistemul poziţional de scriere a cifrelor;                  │
│formarea unui numãr natural pânã la     │- exerciţii de numãrare, cu start şi paşi daţi, crescãtor şi  │
│ordinul milioanelor                     │  descrescãtor, cu sau fãrã obiecte sau desene;               │
│                                        │- exerciţii de scriere a unui numãr ca sumã de produse în     │
│                                        │  care unul din factori este 10, 100, 1000;                   │
│                                        │- jocuri de numãrare cu obiecte în care grupurile de câte     │
│                                        │  10, 100, 1000 se înlocuiesc un alt obiect.                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. compararea, ordonarea numerelor    │- exerciţii de comparare a numerelor naturale, în concentrul  │
│naturale, în concentrul 0-100           │  0-100;                                                      │
│                                        │- exerciţii de ordonare a numerelor utilizând modele          │
│                                        │  semnificative (figuri geometrice, de poziţionare, numãrare  │
│                                        │  poziţionalã etc.).                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. utilizarea fracţiilor pentru a     │- exerciţii de desenare, decupare, haşurare, colorare sau     │
│exprima subdiviziuni ale întregului     │  modelare pentru introducerea noţiunii de fracţie;           │
│                                        │- exerciţii de scriere şi de citire a unei fracţii;           │
│                                        │- exerciţii de comparare şi de ordonare a fracţiilor,         │
│                                        │  utilizând cât mai multe metode.                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. înţelegerea semnificaţiei          │- exerciţii de calcul cu numere naturale urmãrind respectarea │
│operaţiilor aritmetice şi utilizarea    │  ordinii efectuãrii operaţiilor;                             │
│algoritmilor de calcul pentru adunare,  │- exerciţii de observare a legãturilor dintre operaţiile cu   │
│scãdere, înmulţire şi împãrţire         │  numere naturale;                                            │
│                                        │- efectuarea probei.                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. înţelegerea semnificaţiei adunãrii │- exerciţii de calculare a sumei şi a diferenţei a douã       │
│şi scãderii fracţiilor ordinare,        │  fracţii cu acelaşi numitor;                                 │
│efectuarea de operaţii cu acestea       │- exerciţii de scriere a unei fracţii ca sumã de douã fracţii │
│                                        │  cu acelaşi numitor;                                         │
│                                        │- rezolvãri de probleme cu fracţii.                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. recunoaşterea formelor plane şi    │- exerciţii de identificare a interiorului şi exteriorului    │
│spaţiale, identificarea şi descrierea   │  unei figuri;                                                │
│proprietãţilor simple ale unor figuri   │- exerciţii de identificare şi de numire a elementelor        │
│geometrice                              │  constitutive ale figurilor geometrice plane;                │
│                                        │- exerciţii de reprezentare a figurilor geometrice plane prin │
│                                        │  desen şi notarea lor;                                       │
│                                        │- exerciţii de realizare a corpurilor geometrice (din carton).│
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.7. cunoaşterea unitãţilor de mãsurã   │- activitãţi practice de mãsurare şi comparare;               │
│standard pentru lungime, capacitate,    │- exerciţii de utilizare a instrumentelor şi a unitãţilor de  │
│masã, timp şi unitãţile monetare        │  mãsurã potrivite pentru efectuarea unor mãsurãtori;         │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a conturului şi a suprafeţei      │
│                                        │  pentru o figurã geometricã datã;                            │
│                                        │- exerciţii de determinare a perimetrelor poligoanelor prin   │
│                                        │  mãsurare şi calcul;                                         │
│                                        │- exerciţii de plasare în timp a unor evenimente;             │
│                                        │- schimburi echivalente cu monede şi bancnote;                │
│                                        │- exerciţii de comparare a sumelor de bani.                   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. explorarea modalitãţilor de        │- exerciţii de descompunere a numerelor naturale pe baza      │
│descompunere a numerelor naturale       │  operaţiilor de adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire (cu   │
│utilizând oricare dintre operaţiile     │  sau fãrã sprijin concret);                                  │
│învãţate sau combinaţii ale acestora    │- exerciţii de aplicare a unor reguli şi scheme pentru        │
│                                        │  efectuarea adunãrilor, scãderilor, înmulţirilor şi          │
│                                        │  împãrţirilor.                                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. identificarea şi recunoaşterea de  │- exerciţii de completare a unor şiruri numerice ordonate     │
│corespondenţe simple şi succesiuni de   │  dupã o regulã anume.                                        │
│numere sau acţiuni, dupã reguli date    │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. utilizarea practicã a              │- exerciţii ritmice de adunare şi înmulţire cu acelaşi numãr. │
│corespondenţelor şi a succesiunilor de  │                                                              │
│numere sau acţiuni                      │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. folosirea simbolului "?" pentru a  │- rezolvãri de exerciţii variate care solicitã aflarea unui   │
│pune în evidenţã numere necunoscute în  │  numãr necunoscut.                                           │
│rezolvarea de probleme                  │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. rezolvarea de probleme             │- exerciţii de recunoaştere a situaţiilor concrete sau a      │
│                                        │  expresiilor care presupun efectuarea uneia dintre operaţiile│
│                                        │  învãţate ("cu atât mai mult", "cu atât mai puţin", "de      │
│                                        │  atâtea ori mai mult", "de atâtea ori mai puţin");           │
│                                        │- exerciţii de transpunere a unei situaţii - problemã în      │
│                                        │  limbaj matematic;                                           │
│                                        │- exerciţii de analizã a unor probleme; identificarea         │
│                                        │  datelor şi a necunoscutelor; identificarea operaţiilor      │
│                                        │  prin care se ajunge la rezolvare;                           │
│                                        │- exerciţii de identificare a cuvintelor care sugereazã       │
│                                        │  operaţii aritmetice.                                        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de a comunica utilizând limbajul matematic




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. exprimarea oralã a demersului      │- exerciţii de utilizare a unor metode simple pentru a figura │
│parcurs în rezolvarea unei probleme     │  pe scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme.      │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. manifestarea interesului pentru    │- rezolvãri de probleme.                                      │
│analizarea şi rezolvarea unor probleme  │                                                              │
│practice prin metode matematice         │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. manifestarea disponibilitãţii      │- jocuri în grup;                                             │
│pentru a învãţa de la alţii şi a-i ajuta│- competiţii de grup.                                         │
│pe ceilalţi în rezolvarea problemelor   │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Numere naturale: formare, clase (unitãţi, mii, milioane), ordine, scriere, citire, comparare, ordonare
● Operaţii cu numere naturale
- adunarea şi scãderea numerelor naturale fãrã şi cu trecere peste ordin;
- terminologia specificã: termen, sumã, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin";
- înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetatã de termeni egali;
- terminologia specificã: factor, produs, "de atâtea ori mai mare";
- înmulţirea unui numãr cu 10, 100 şi 1000;
- înmulţirea când unul dintre factori este o sumã (distributivitatea înmulţirii faţã de adunare, fãrã a folosi terminologia);
- înmulţirea numerelor naturale când un factor are cel mult douã cifre;
- împãrţirea la un numãr de o cifrã, diferit de zero;
- împãrţirea la 10, 100, 1000;
- ordinea efectuãrii operaţiilor;
- probleme care se rezolvã prin cel mult douã operaţii
● Fracţii
- noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentãri prin desene;
- fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare;
- compararea fracţiilor;
- adunarea şi scãderea fracţiilor cu acelaşi numitor
● Elemente intuitive de geometrie
- figuri geometrice: punct, segment, poligon, unghi, drepte paralele, drepte perpendiculare;
- patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pãtrat, paralelogram, trapez;
- perimetrul, perimetrul dreptunghiului şi al pãtratului;
- aria, aria dreptunghiului şi a pãtratului;
- exerciţii de observare a unor obiecte cu formã de: cub, sferã, prisma, piramida, cilindru, con
● Unitãţi de mãsurã
- unitãţi pentru lungime: metrul, multiplii şi submultiplii;
- unitãţi pentru capacitate: litrul, multiplii şi submultiplii;
- unitãţi pentru masã: kilogramul, multiplii şi submultiplii;
- unitãţi pentru timp: ora, minutul, ziua, sãptãmâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul;
- monede şi bancnote

SUGESTII METODICE

Se reiau conţinuturile de la nivelul anterior şi se adaugã o serie de alte noutãţi.
Se studiazã formele geometrice solide, ca şi concepte. Copiii le deseneazã şi le confecţioneazã din carton, dupã mãsurãtori.
Un element deosebit de important este introducerea fracţiilor ca subdiviziuni ale întregului, intuitiv, prin desene, decupare, haşurare, colorare, apoi realizarea scrierii, citirii, comparãrii, adunãrii şi scãderii lor.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului
la disciplina Elemente de matematicã aplicatã

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Adina Ghiorghe - prof.          │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Emilia Muntean - prof.          │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 7


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"CUNOŞTINŢE DESPRE OM ŞI MEDIU"

Nivelele V - VI
(Cls. III - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculum-ul de Cunoştinţe despre om şi mediu a fost realizat pornind de la înţelegerea unor fapte, realitãţi şi fenomene din mediul imediat, familiar copiilor, precum şi trezirea curiozitãţii copiilor cu deficienţã severã, profundã sau asociatã.
Programa are în vedere posibilitãţile de înţelegere, conştientizare şi asimilare a cunoştinţelor referitoare la om şi mediul înconjurãtor de cãtre copiii care fac parte din aceastã categorie de deficienţã.
Temele au fost selectate în aşa fel încât sã asigure copiilor o informare corectã despre lumea înconjurãtoare privind organizarea generalã a plantelor şi animalelor, procesele cele mai importante care au loc în orizontul natural, sistemele de organe din corpul uman etc.
Exemplele de activitãţi de învãţare permit formarea la elevi a unor capacitãţi de observare, identificare, localizare a unor fenomene naturale şi geografice de recunoaştere a plantelor, animalelor, de stabilire a unor corelaţii dintre organism şi mediu, cât şi a unor deprinderi de a folosi metode şi tehnici de lucru specifice în activitatea de cunoaştere. Astfel, elevii vor deveni capabili sã recunoascã organe şi sisteme de organe din corpul uman, sã respecte reguli de igienã personalã, sã execute lucrãri simple de întreţinere a unor plante de culturã, sã participe activ la acţiuni de ocrotire şi conservare a mediului înconjurãtor, sã demonstreze prin fapte sentimentele de dragoste şi grijã faţã de frumuseţile naturale.
Cadrul didactic are libertatea de a cãuta şi de a aplica metode adecvate, ţinând cont de particularitãţile psihice şi individuale ale copiilor.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte         │
│   specifice ştiinţelor despre om şi mediu                                    │
│2. Dezvoltarea capacitãţilor/abilitãţilor de explorare/investigare şi         │
│   experimentare a realitãţii, folosind instrumente şi procedee adecvate      │
│3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţã de mediul  │
│   înconjurãtor                                                               │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. cunoaşterea principalelor          │- descrieri (verbale, în scris, prin desene) a principalelor  │
│meşteşuguri (pãstoritul, vânatul,       │  meşteşuguri;                                                │
│pescuitul, tãiatul lemnelor etc.)       │- prezentãri de imagini şi diafilme.                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. recunoaşterea şi denumirea         │- exerciţii de descriere a tipurilor de locuinţe folosind     │
│tipurilor de locuinţe folosite din      │  imagini reprezentative şi machete (grotã, colibã de lut,    │
│cele mai vechi timpuri şi pânã astãzi   │  cort, casã);                                                │
│                                        │- exerciţii de realizare a unor desene reprezentative.        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. observarea transformãrilor prin    │- realizãri de experimente privind germinaţia                 │
│care trece sãmânţa de grâu, de la       │  seminţelor, obţinerea şi îngrijirea culturilor de cereale;  │
│semãnare pânã la prepararea pâinii      │- excursii şi vizite cu caracter didactic (vizitã la          │
│                                        │  brutãrie);                                                  │
│                                        │- activitãţi practice desfãşurate pentru obţinerea pâinii.    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. descrierea aspectelor generale ale │- exerciţii de observare a naturii în cele patru anotimpuri;  │
│naturii în cele patru anotimpuri        │- prezentãri de imagini şi desene;                            │
│                                        │- exerciţii de realizare a unor desene reprezentative pentru  │
│                                        │  fiecare anotimp;                                            │
│                                        │- drumeţii, excursii.                                         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. recunoaşterea şi denumirea         │- exerciţii de observare a pãrţilor componente ale unor       │
│pãrţilor componente ale unei plante     │  plante;                                                     │
│                                        │- desene dupã naturã.                                         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. sesizarea influenţei factorilor de │- colecţii de frunze, seminţe, flori etc.;                    │
│mediu asupra creşterii şi dezvoltãrii   │- descrieri empirice pe suport concret;                       │
│plantelor                               │- experienţe simple care sã reliefeze influenţa factorilor de │
│                                        │  mediu asupra creşterii şi dezvoltãrii plantelor.            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.7. recunoaşterea şi denumirea pãrţilor│- exerciţii de observare a pãrţilor corpului unor animale sau │
│corpului animalelor şi pãsãrilor        │  pãsãri, atât în mediul lor natural, cât şi de pe suport     │
│                                        │  imagistic;                                                  │
│                                        │- desene ale unor animale sau pãsãri;                         │
│                                        │- exerciţii de completare a pãrţilor corpului ale unor        │
│                                        │  animale, pãsãri, într-un desen dat.                         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.8. observarea faptului cã fiecare     │- exerciţii de observare;                                     │
│plantã, animal, creşte într-un anumit   │- prezentãri de imagini, diafilme;                            │
│mediu                                   │- desene reprezentative.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.9. diferenţierea şi caracterizarea    │- vizite la ferme de animale;                                 │
│animalelor                              │- excursii;                                                   │
│                                        │- prezentãri de imagini şi desene;                            │
│                                        │- desene şi completãri de desene;                             │
│                                        │- descrieri empirice pe suport concret;                       │
│                                        │- colecţii de insecte.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.10. deosebirea rocilor care           │- exerciţii de observare a diferitelor roci;                  │
│alcãtuiesc munţii (magmatice,           │- desene reprezentative;                                      │
│metamorfice, sedimentare), pietrele     │- colecţii de roci;                                           │
│preţioase şi semipreţioase              │- excursii şi drumeţii.                                       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţilor/abilitãţilor de explorare/investigare şi experimentare a realitãţii, folosind instrumente şi procedee adecvate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. realizarea experimentelor dirijate │- experienţe simple pe diferite teme: germinaţia seminţelor,  │
│pe teme date                            │  relaţii între vreme şi comportamentele unor plante şi       │
│                                        │  animale;                                                    │
│                                        │- activitãţi practice de îngrijire a plantelor;               │
│                                        │- machete ale locuinţei;                                      │
│                                        │- construcţia unui zid de casã.                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. executarea operaţiilor             │- experienţe simple care sã conducã la evidenţierea mirosului │
│experimentale care sã conducã la        │  şi gustului unor plante;                                    │
│evidenţierea mirosurilor şi gusturilor  │- jocuri didactice de identificare şi comparare a mirosurilor │
│unor plante; absorbţia apei de cãtre    │  şi a gusturilor;                                            │
│plante                                  │- exerciţii de observare şi de experimentare a absorbţiei     │
│                                        │  apei de cãtre diferite plante.                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. observarea modului de creştere şi  │- observaţii directe privind creşterea şi dezvoltarea unor    │
│de dezvoltare a vieţuitoarelor          │  animale;                                                    │
│                                        │- imagini reprezentative.                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. mânuirea instrumentelor simple     │- exerciţii de mânuire a instrumentelor în activitãţi practice│
│(termometru, pahar, riglã) pentru a     │  simple;                                                     │
│realiza experimente simple              │- exerciţii de mãsurare a temperaturii aerului, a apei.       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. observarea şi recunoaşterea        │- activitãţi practice de curãţire şi întreţinere a spaţiilor  │
│transformãrilor din mediul înconjurãtor │  verzi;                                                      │
│în urma intervenţiei omului             │- activitãţi pe lotul şcolar;                                 │
│                                        │- excursii şi drumeţii.                                       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţã de mediul înconjurãtor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. manifestarea curiozitãţii faţã de  │- povestiri despre viaţa plantelor şi animalelor.             │
│fenomenele întâlnite                    │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. participarea activã la acţiunea de │- dramatizãri ale relaţiilor dintre vieţuitoare;              │
│semãnare a grâului, construcţia unui zid│- acţiuni de semãnare a grâului, de construcţie a unui zid de │
│de casã, de curãţire a spaţiilor verzi, │  casã etc.;                                                  │
│de îngrijire a plantelor şi a animalelor│- acţiuni practice de îngrijire a plantelor şi a animalelor.  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Meşteşuguri primordiale (pãstoritul, vânatul, pescuitul, tãiatul lemnelor etc.)
2. Tipuri de locuinţe (grotã, colibã de lut, cort, casã)
3. Tipuri de cereale şi activitãţi agricole de cultivare şi recoltare a acestora
4. Bobul de grâu şi pâinea
5. Caracteristicile plantelor şi condiţiile lor naturale de existenţã
● Factori şi condiţii necesare germinãrii seminţelor şi creşterii plantelor
● Relaţia "sol - plantã"
● Rãspândirea plantelor în raport cu zona de climat şi relief
6. Pãrţile componente ale plantelor: rãdãcina, tulpina, frunza, floarea, fructul
7. Regnul vegetal
● Talofite: bacterii, alge, ciuperci, licheni, muşchi
● Cormofite: feriga, coada calului
8. Familii reprezentative de plante
● Leguminoase: fasolea, trifoiul
● Rosacee: cãpşunul, trandafirul
● Crucifere: rapiţa, traista ciobanului
● Composite: floarea-soarelui, muşeţelul, pãpãdia
● Plante textile: inul, bumbacul
● Solanacee - alcãtuire: cartoful - tulpina subteranã - tuberculul
● Liliacee: ghiocelul, laleaua, crinul, ceapa
● Cerealele: grâul, porumbul
9. Animale - abordarea evolutivã a zoologiei
● Protozoare: euglena, amibe
● Metazoare: celenterate
● Nevertebrate: spongieri, viermi, moluşte, artropode
● Vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, pãsãri, mamifere
10. Legãtura florã-faunã
11. Roci
● Roci ce alcãtuiesc formaţiuni muntoase caracteristice
● Tipuri de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice
● Pietre preţioase şi semipreţioase


SUGESTII METODICE

În clasa a III-a, disciplina Cunoştinţe despre om şi mediu începe prin a aduce copiii în legãturã directã cu reprezentanţii meseriilor "primordiale" (pãstoritul, vânatul, pescuitul, tãiatul lemnelor etc.). Acest lucru constituie o adevãratã învãţãturã de viaţã pentru copii.
Din acestea ei vor dobândi înţelegerea rãdãcinilor culturii noastre occidentale, iar înrãdãcinarea propriu-zisã, individualã, o vor simţi prin modulul de construcţie a casei.
Aici este bine sã se înceapã cu locuinţele popoarelor primitive (grotã, colibã de lut, cort etc.), înainte de a trata actuala casã de locuit. Se vorbeşte despre arhitecţi, zidari, dulgheri, tâmplari etc., totul culminând cu construcţia propriu-zisã a unui zid de casã, pe cât posibil.
În clasa a IV-a bobul de grâu şi pâinea trebuie sã preceadã istoriei Genezei, pânã în punctul în care omul trebuie sã devinã el însuşi activ cu Pãmântul. Se face cunoştinţã copiilor cu cele patru tipuri de cereale mai importante şi îi lãsãm, pe cât posibil, sã îndeplineascã toate activitãţile pe care le împlineşte un ţãran de-a lungul anului. În final, copiii vor putea frãmânta aluatul şi coace pâinea.
Mai departe, copiii vor descoperi caracteristicile diferitelor specii de plante, apoi de animale descoperind cã omul are parte în sine de tot ceea ce gãsim în aceste regnuri, însã ajutat de gândire se înalţã deasupra tuturor şi gândurile sale se ridicã deasupra instinctelor şi performanţelor animale.
Prin studiul rocilor (mineralogia) din clasa a VI-a copiii vor putea descoperi faptul cã acestea sunt compuse din diferite elemente: cuarţ - întunecat, granular; micã - luminoasã sau întunecatã, strãlucitoare etc. Modul deosebit de formare a rocilor trebuie abordat şi el.
Astfel, fiecare copil poate trãi şi simţi intens legãtura puternicã a omului cu mineralul, vegetalul şi animalul.

NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. recunoaşterea şi denumirea pãrţilor│- exerciţii de recunoaştere şi de denumire a pãrţilor         │
│corpului uman                           │  corpului;                                                   │
│                                        │- desene ale corpului uman;                                   │
│                                        │- completãri de desene.                                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. stabilirea asemãnãrilor şi         │- exerciţii de observare a pãrţilor componente ale unui       │
│deosebirilor dintre om şi alte mamifere │  mamifer (iepure, urs etc.) în paralel cu pãrţile componente │
│                                        │  ale organismului uman;                                      │
│                                        │- desene.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. observarea organelor şi sistemelor │- exerciţii de observare şi de recunoaştere, pe planşe, mulaje│
│de organe ale corpului uman             │  a componentelor de organe şi sisteme de organe din corpul   │
│                                        │  uman (sistemul digestiv, respirator, circulator, locomotor);│
│                                        │- desene.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. recunoaşterea organelor şi a       │- exerciţii de stabilire a topografiei organelor în cavitatea │
│sistemelor de organe ale corpului uman  │  generalã a corpului;                                        │
│şi a funcţiilor acestora                │- exerciţii de recunoaştere a principalelor funcţii ale       │
│                                        │  organelor şi a sistemelor de organe.                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. stabilirea relaţiilor dintre       │- exerciţii de comparare a stãrii de sãnãtate şi a stãrii de  │
│funcţiile organelor, sistemele de organe│  boalã;                                                      │
│din corp şi influenţele factorilor de   │- exerciţii de analizã a formei, compoziţiei oaselor şi a     │
│mediu                                   │  muşchilor;                                                  │
│                                        │- mãsurãtori ale circumferinţei toracice pentru               │
│                                        │  observarea modificãrilor în timpul respiraţiei;             │
│                                        │- exerciţii de stabilire a cauzelor unor îmbolnãviri;         │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a influenţei unor factori de      │
│                                        │  mediu (tutun, alcool, droguri) asupra funcţionalitãţii      │
│                                        │  unor sisteme de organe (respirator, circulator etc.).       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. cunoaşterea importanţei organelor  │- exerciţii de determinare a sensibilitãţii termice, tactile, │
│de simţ şi a regulilor de igienã pentru │  gustative, olfactive şi auditive;                           │
│pãstrarea sãnãtãţii individuale şi      │- exerciţii de identificare şi de comparare a simţurilor;     │
│colective                               │- activitãţi de exersare a regulilor de igienã personalã şi   │
│                                        │  colectivã în scopul prevenirii unor boli;                   │
│                                        │- imagini.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.7. cunoaşterea rolului alimentelor    │- exerciţii de descriere a unor boli cauzate de tulburãrile   │
│şi a regulilor de alimentaţie corectã   │  de alimentaţie.                                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.8. cunoaşterea noţiunilor de biosferã │- exerciţii de caracterizare a noţiunilor de biosferã şi de   │
│şi de ecosistem                         │  ecosistem natural şi artificial;                            │
│                                        │- exemplificãri (ecosisteme naturale şi artificiale);         │
│                                        │- studii de naturã.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.9. descrierea fermei biodinamice      │- exerciţii de descriere a lucrãrilor solului, a îngrãşãrii   │
│                                        │  organice corecte şi a rotaţiei culturilor;                  │
│                                        │- acţiuni practice la fermã.                                  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţilor/abilitãţilor de explorare/investigare şi experimentare a realitãţii, folosind instrumente şi procedee adecvate





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. identificarea pe propriul corp a   │- exerciţii de observare dirijatã;                            │
│diferitelor pãrţi şi organe ale acestuia│- exerciţii de identificare a pãrţilor şi organelor corpului  │
│                                        │  omenesc.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. executarea de operaţii             │- experienţe simple pentru a evidenţia funcţiile de digestie, │
│experimentale                           │  respiraţie, circulaţia sângelui, acuitatea simţurilor;      │
│                                        │- exerciţii de punere în evidenţã a reflexelor, ritmului      │
│                                        │  cardiac şi a forţei musculare.                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. observarea şi recunoaşterea        │- mãsurãtori ale lungimii oaselor, a înãlţimii corporale,     │
│transformãrilor care au loc în          │  a circumferinţei toracice.                                  │
│organismul uman                         │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. reprezentarea graficã a            │- desen al caracteristicilor unor organe din organismul uman. │
│componentelor structurale ale           │                                                              │
│organismului uman                       │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. realizarea de activitãţi practice  │- lucrãri ale solului.                                        │
│în ferma biodinamicã                    │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţã de mediul înconjurãtor





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. interpretarea relaţiei dintre      │- predicţii despre starea de sãnãtate a organismului uman în  │
│propriul comportament şi starea de      │  condiţii de suprasolicitare fizicã, psihicã, consum de      │
│sãnãtate                                │  alcool, tutun, droguri etc.;                                │
│                                        │- jocuri de rol despre necesitãţile şi interacţiunile         │
│                                        │  organismului uman.                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. acordarea primului ajutor în cazul │- exerciţii practice de prim ajutor în caz de accidente ale   │
│unor urgenţe medicale simple            │  sistemului locomotor, circulator, respirator etc.           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Corpul omenesc - structura corpului omenesc
2. Aparatul digestiv
● Pãrţile aparatului digestiv
● Boli ale aparatului digestiv
● Igiena alimentaţiei. Probleme legate de proteine, hidraţi de carbon
● Metabolismul
● Efectul drogurilor asupra corpului şi psihicului uman
● Aspecte de mediu şi aspecte sociale legate de problema drogurilor
3. Aparatul ritmic (aparatul respirator şi aparatul circulator)
● Aparatul respirator şi respiraţia
● Boli ale aparatului respirator
● Sistemul cardiovascular şi circulaţia
● Boli ale aparatului circulator
5. Aparatul locomotor
● Muşchii - structura şi funcţia lor. Statutul special al muşchiului cardiac
● Mecanica muscularã în legãturã cu scheletul
● Membrele şi craniul în structurile lor diferite
● Centura scapularã - coaste - centura pelvianã ca sistem osos inserat între polaritãţile membre-craniu ale sistemului osos
● Coloana vertebralã
● Consideraţii statice şi mecanice ale scheletului braţului şi piciorului
● Deosebirea dintre mişcarea conştientã, intenţionatã şi cea reflexã
5. Organele de simţ
● Funcţia şi structura ochiului uman ca "aparat optic", "camera foto"
● Funcţia transmiterii mecanice a sunetului în urechea umanã
6. Îngrijirea corpului uman
● Importanţa vestimentaţiei. Diferenţa dintre lânã, bumbac, fibre sintetice
● Plantele medicinale folosite de medicina popularã şi efectul lor asupra organismului uman (muşeţelul, urzica, sunãtoarea etc.)
● Reguli de igienã corporalã
7. Biosfera - învelişul viu al Terrei
8. Ecosisteme naturale şi ecosisteme artificiale
9. Ferma biodinamicã
● Lucrãrile solului
● Îngrãşarea organicã corectã
● Rotaţia culturilor
● Reciclarea reziduurilor organice din fermã

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a se studiazã omul, astfel încât trebuie sã se expunã ceea ce este clãdit înãuntrul lui, din afarã: mecanica sistemului osos, mecanica sistemului muscular etc. Acum se adunã cunoştinţe, se creeazã baze pentru elevi.
La studierea scheletului uman se face legãtura cu ceea ce s-a discutat la mineralogie despre calcar. Copiii trebuie lãsaţi sã observe oasele, sã li se arate cum muşchii menţin articulaţiile legate. Ei acum înţeleg cum legile elaborate la fizicã sunt active şi în om, mecanica şi dinamica mişcãrilor sale.
Urmeazã apoi cele trei domenii - hrãnire, respiraţie şi necesar de cãldurã - aici fiind stimulatorii indicaţiile asupra animalelor. Problemele de sãnãtate şi de hrãnire pot fi apropiate copiilor de aceastã vârstã prin expuneri intuitive şi apropiate de viaţã.
Studiul cunoştinţelor despre om şi mediu se încheie, la acest ciclu, prin studiul biosferei, a ecosistemelor şi a fermei biodinamice. Acum se vor trata problema solului, teoria îngrãşãmântului, succesiunea culturilor şi folosirea preparatelor biodinamice. O practicã agricolã realizatã acum extinde mult experienţele şi cunoştinţele copiilor.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la disciplina
Cunoştinţe despre om şi mediu

Nivelele V - VI
(Cls. III - X)
Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Adina Ghiorghe - prof.          │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Emilia Muntean - prof.          │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 8

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"ELEMENTE DE FIZICĂ/CHIMIE"

Nivelele V - VI
(Cls. VI - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Fizica/chimia se înscrie printre disciplinele fundamentale care, alãturi de celelalte obiecte de învãţãmânt, aduce o contribuţie însemnatã la dezvoltarea şi pregãtirea elevilor.
Predarea fizicii/chimiei trebuie sã se clãdeascã exclusiv pe fenomene, numai din ele vom deduce, prin descriere, legitãţile fãrã a introduce formule abstracte. De aceea, vom cãuta sã legãm toate fenomenele de om şi/sau de viaţa practicã şi de domeniul de experienţã a elevilor.
Elementele de fizicã/chimie pot folosi, pe de o parte pentru educarea activitãţii organelor senzoriale, prin exersarea capacitãţii de observare şi pe de altã parte sunt foarte bune pentru a ascuţi capacitatea de gândire prin descrierea exact formulatã a experienţelor.
Cel mai important principiu metodic al orelor de predare este acela de a prelucra procesul învãţãrii cu elevii în trei paşi: observarea experienţelor; descrierea recapitulativã şi rezumarea fenomenelor, precum şi elaborarea legitãţilor care se realizeazã în ziua urmãtoare. Astfel, reuşim sã trezim în elevi sentimentul important al aşteptãrii, al curiozitãţii.
Considerãm cã programa de Fizicã/chimie, prin conţinuturile sale, permite elevilor plãcerea multor experimente, reprezentând o cale de cunoaştere activã, prin acţiune directã, a lumii înconjurãtoare.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice fizicii şi     │
│   chimiei                                                                    │
│2. Dezvoltarea capacitãţii de explorare - investigare a realitãţii şi de      │
│   experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate       │
│3. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea lumii înconjurãtoare            │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELELE V, VI
(Cls. VI - X)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice fizicii/chimiei





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. observarea şi descrierea, în       │- excursii, vizite cu caracter didactic în scopul             │
│cerinţe simple, a corpurilor din naturã,│  identificãrii unor corpuri, materii;                        │
│discriminarea dintre materie, corp şi   │- exerciţii de observare a unor corpuri în scopul stabilirii  │
│substanţã                               │  caracteristicilor acestora.                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. recunoaşterea şi denumirea unei    │- observãri în cadrul experimentelor a unor transformãri      │
│serii de fenomene fizice din naturã şi  │  suferite de corpuri: fenomene fizice, deformarea corpurilor,│
│din laborator (acustice, optice,        │  schimbarea stãrii de mişcare a unui mobil, dizolvarea unor  │
│termice, electrice, magnetice, mecanice)│  substanţe; fenomene chimice - arderea, ruginirea.           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. identificarea transformãrilor de   │- observãri în cadrul experimentelor a transformãrilor de     │
│stare ale substanţelor                  │  stare;                                                      │
│                                        │- experimente în care se evidenţiazã rolul oxigenului în      │
│                                        │  întreţinerea arderii.                                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. clasificarea amestecurilor dupã    │- exerciţii de observare şi de discriminare a amestecurilor   │
│criterii simple                         │  de soluţie.                                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. perceperea şi diferenţierea        │- desene şi experimente pentru a evidenţia interacţiunea      │
│existenţei unor interacţiuni            │  dintre diferite corpuri şi efectele acesteia;               │
│                                        │- experimente privind fenomenele de propagare a luminii şi a  │
│                                        │  sunetului, magnetizarea, electrizarea.                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. identificarea elementelor unui     │- observãri a unor circuite electrice simple realizate        │
│circuit electric                        │  experimental.                                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.7. identificarea materiilor prime     │- exerciţii de observare a materiilor prime, a produselor     │
│importante, utilizarea lor şi produsele │  chimice mai importante,                                     │
│chimice mai importante                  │- exerciţii de stabilire a importanţei şi a utilizãrii        │
│                                        │  produselor chimice.                                         │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţii de explorare - investigare a realitãţii şi de experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. utilizarea adecvatã a truselor şi a│- exerciţii practice de mânuire a vaselor şi a ustensilelor   │
│instrumentelor din dotare               │  de laborator, precum şi a instrumentelor de lucru.          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. efectuarea operaţiilor             │- operaţii experimentale care sã conducã la descoperirea      │
│experimentale simple şi a observaţiilor │  însuşirilor corpurilor, a apei, a oxigenului şi a metalelor;│
│pentru a descoperi însuşirile           │  la transformãri de stare; la schimbarea stãrii de mişcare;  │
│corpurilor, transformãrile fizice       │  la interacţiunile dintre corpuri.                           │
│suferite de acestea, precum şi          │                                                              │
│interacţiunile dintre ele               │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. efectuarea de experimente pentru a │- operaţii experimentale de punere în evidenţã a fenomenelor  │
│descoperi fenomenele de propagare a     │  de propagare a luminii şi a sunetului, a magnetizãrii şi a  │
│luminii şi a sunetului, a magnetizãrii  │  electrizãrii.                                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. realizarea circuitelor electrice   │- exerciţii de realizare a unor circuite electrice simple,    │
│simple                                  │  legarea becurilor în serie şi în paralel.                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. utilizarea mecanismelor simple,    │- exerciţii de utilizare a pârghiilor şi a scripeţilor în     │
│pârghii şi scripeţi                     │  activitãţi practice.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. realizarea experimentelor pe teme  │- exerciţii de selectare a materialelor şi a ustensilelor     │
│date, selecţionând materialele şi       │  necesare investigaţiei, dintr-un set dat;                   │
│ustensilele adecvate                    │- investigaţii pe teme diferite - folosind fişe de            │
│                                        │  instrucţiuni sau desene: transformãri fizice suferite de    │
│                                        │  acelaşi corp, interacţiuni dintre corpuri, separarea unui   │
│                                        │  fascicul de luminã, realizarea circuitelor electrice        │
│                                        │  simple, stingerea varului, înlãturarea petelor etc.         │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea lumii înconjurãtoare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. manifestarea şi dezvoltarea        │- jocuri de rol, povestiri, dramatizãri vizând poluarea apei  │
│imaginaţiei şi a curiozitãţii           │  şi a aerului, circuitul apei în naturã, însuşirile apei,    │
│                                        │  metalelor, transformãri fizice, fenomene optice, acustice   │
│                                        │  şi electrice;                                               │
│                                        │- vizite, excursii cu caracter didactic cu scopul dezvoltãrii │
│                                        │  curiozitãţii ştiinţifice.                                   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII - FIZICĂ
(niv. V-VI)

1. Fenomene acustice
● Sunetul şi zgomotul
● Calitãţile sunetului, studiate la instrumentele muzicale (instrumente de percuţie, cu coarde, de suflat)
● Figurile Chladni
● Viteza sunetului în aer şi în alte medii
2. Fenomene optice
● Surse de luminã. Corpuri luminate. Corpuri transparente, translucide şi corpuri opace
● Raza de luminã. Fasciculul de luminã
● Umbra şi penumbra
● Culori. Culori complementare
● Propagarea luminii
● Oglinzi plane. Oglinzi sferice
● Lentila. Instrumente optice
3. Fenomene termice
● Încãlzire - rãcire
● Evaporare. Condensare. Fierbere. Topire. Solidificare
● Dilatare - Contracţie
● Termometrul
4. Fenomene elementare de electrostaticã
● Electrizarea corpurilor prin frecare, contact şi influenţã
● Interacţiunea corpurilor electrizate
● Fenomene electrice în atmosferã
5. Fenomene elementare magnetice
● Exemple privind magnetizarea şi demagnetizarea corpurilor
● Magneţi naturali şi magneţi artificiali. Polii unui magnet
● Busola. Magnetismul terestru
6. Fenomene mecanice
● Mişcarea mecanicã. Deplasarea
● Deformarea corpurilor. Greutatea corpurilor
● Mecanisme simple: foarfecele, ranga, balanţa, roaba
● Pârghia, scripetele fix, scripetele mobil, planul înclinat
7. Fenomene electrice şi magnetice
● Curentul electric
● Circuite electrice. Componentele unui circuit electric simplu
● Legarea becurilor în serie şi în paralel
● Efectele curentului electric
● Câmp magnetic
● Pericolele curentului electric


CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII - CHIMIE
(niv. V-VI)

1. Stãri de agregare ale substanţei
● Materie. Corp. Substanţã
● Stãri de agregare ale substanţelor
● Transformãri de stare: fierbere, evaporare, condensare, topire, solidificare
2. Arderea
● Arderea - fenomen prin care substanţele suferã o transformare
● Compuşii rezultaţi în urma arderii
● Arderea lichidelor inflamabile
3. Aerul
● Compoziţia, proprietãţi fizico-chimice ale aerului
● Importanţa aerului. Importanţa biologicã a oxigenului
● Poluarea aerului. Mãsuri de prevenire a poluãrii aerului
4. Apa
● Proprietãţile apei. Apa în naturã (apa potabilã, apa mineralã, apa distilatã)
● Circuitul apei în naturã. Importanţa apei
● Poluarea apei. Mãsuri pentru combaterea poluãrii apei
5. Soluţii apoase
● Amestecuri omogene şi neomogene
● Dizolvarea în apã a unor substanţe solide, lichide
6. Metale. Aliaje
● Metale mai importante. Proprietãţi. Întrebuinţãri
● Aliaje mai importante
● Protecţia împotriva coroziunii metalelor
7. Materii prime şi importanţa lor
● Sarea. Proprietãţi. Întrebuinţãri
● Cãrbuni naturali şi artificiali
● Calcarul
● Varul
● Nisipul
● Petrolul
● Gazul metan
8. Produse chimice mai importante pentru industrie, agriculturã şi viaţã
● Vitaminele: A, D, E, K, B1, B12, C, P
● Zaharide, grãsimi, proteine
● Îngrãşãmintele chimice
● Sãpunul şi detergenţii:
- noţiuni de igienã
- prepararea sãpunului în gospodãrie
● Scoaterea petelor:
- reguli pentru înlãturarea petelor
- recunoaşterea naturii petelor
- substanţe chimice utilizate la scoaterea petelor
● Amidonul. Celuloza

SUGESTII METODICE

Studiul fizicii începe cu acustica (lumea sunetelor), apoi urmeazã optica, teoria cãldurii, electrostatica, magnetismul, mecanica şi în final electricitatea, toate acestea urmând cursul firesc de dezvoltare a copiilor/elevilor.
În ceea ce priveşte studiul chimiei, aceasta se bazeazã pe studiul proceselor chimice. Foarte important este cã procesele fundamentale din chimie sunt arderea şi dizolvarea în apã.
Astfel, studiul chimiei se începe cu arderea diferitelor materiale, cum ar fi: lemnul, diferite pãrţi ale plantelor, diferite materiale textile, diferite sortimente de cãrbuni etc.
Copiii/elevii vor fi tot timpul antrenaţi în realizarea de experienţe pentru a descoperi diferitele fenomene fizice şi procese chimice.


LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
disciplina Elemente de fizicã/chimie

Nivelele V - VI
(Cls. VI - X)
Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Adina Ghiorghe - prof.          │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Emilia Muntean - prof.          │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 9


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"RELIGIE CULTUL ORTODOX"

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina Religie a fost conceputã ţinându-se cont de particularitãţile psihointelectuale ale elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate.
Considerãm cã în programa propusã au fost introduse teme şi activitãţi accesibile care sã ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului şi de a alege activitãţile în funcţie de potenţialul acestuia.
Dacã unele conţinuturi pot pãrea uşor exagerate în raport cu vârsta elevilor, trebuie sã ţinem seama cã prezenta programã este un document şcolar destinat în primul rând profesorilor, la îndemâna cãrora stau modalitãţi variate de abordare a lecţiilor în vederea realizãrii obiectivelor propuse.
Fiecare domeniu din programã are importanţa sa bine determinatã astfel încât, la sfârşitul nivelului VI, elevul sã poatã avea un cumul de cunoştinţe şi deprinderi religioase bine formate.
Conţinuturile prezentei programe au fost preluate din programa analiticã pentru disciplina Religie, cultul ortodox, aprobat în şedinţa Sfântului Sinod din data de 16 iunie 1999.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu                                        │
│2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului religios în viaţa cotidianã │
│3. Formarea virtuţiilor creştine şi cultivarea comportamentului religios -    │
│   moral                                                                      │
│4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de alte     │
│   credinţe şi convingeri                                                     │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. aflarea despre existenţa lui       │- exerciţii de observare şi de contemplare a lumii            │
│Dumnezeu înconjurãtoare.                │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. numirea câtorva din lucrãrile lui  │- exerciţii de observare asupra naturii ocrotite de Dumnezeu; │
│Dumnezeu                                │- povestiri cu conţinut religios despre iubirea lui Dumnezeu  │
│                                        │  faţã de lume.                                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. descrierea domnului Iisus Hristos  │- exerciţii de observare şi de discutare a faptelor           │
│ca mare învãţãtor al omenirii           │  Mântuitorului.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului religios în viaţa cotidianã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. utilizarea corectã a termenilor    │- exerciţii de antrenare a elevilor în folosirea noţiunilor   │
│religioşi învãţaţi                      │  cu sens religios;                                           │
│                                        │- observãri de imagini cu conţinut religios.                  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea virtuţiilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. identificarea principalelor        │- povestiri a unor fapte bune, proprii sau a altora.          │
│calitãţi ale unui bun creştin           │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. recunoaşterea în faptele sfinţilor,│- povestiri a unor fapte bune din viaţa sfinţilor.            │
│modele de comportament creştin          │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. formarea deprinderii de a se ruga  │- rugãciuni în comun;                                         │
│                                        │- exerciţii în vederea învãţãrii unor rugãciuni.              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de alte credinţe şi convingeri




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. implicarea în acţiuni comune cu    │- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în comun;             │
│colegii                                 │- jocuri;                                                     │
│                                        │- serbãri;                                                    │
│                                        │- concursuri.                                                 │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Noţiuni de Catehism
● Vechiul Testament
● Noul Testament
● Noţiuni de Moralã Creştinã

NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. conştientizarea faptului cã        │- relatãri şi discuţii referitoare la unele întâmplãri, pe    │
│Dumnezeu poate fi cunoscut din          │  aceastã temã;                                               │
│împrejurãrile concrete ale vieţii       │- lecturãri de texte biblice.                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. înţelegerea semnificaţiei Sfintei  │- exerciţii de stabilire de analogii între Sfânta Treime şi   │
│Treimi, ca model desãvârşit de iubire   │  exemple din mentalitatea concretã.                          │
│şi trãire în comuniune                  │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. înţelegerea semnificaţiei şi a     │- exerciţii de dialog şi de observare a învãţãturilor cuprinse│
│importanţei simbolului de credinţã      │  în Crez.                                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului religios în viaţa cotidianã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. desprinderea semnificaţiei globale │- exerciţii de povestire a unor texte biblice;                │
│a unui text cu conţinut religios        │- exerciţii de dialogare pe baza unui text religios.          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. stabilirea ideilor principale ale  │- exerciţii de observare şi de descriere a unor imagini cu    │
│unui text religios                      │  conţinut religios;                                          │
│                                        │- exerciţii de selectare a elementelor esenţiale dintr-un text│
│                                        │  religios.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. formularea de opinii personale în  │- dezbateri colective asupra unor situaţii concrete;          │
│aprecierea unor situaţii cu conţinut    │- formulãri de argumente pro şi contra asupra unor situaţii   │
│religios                                │  concrete.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. dezvoltarea vocabularului utilizând│- exerciţii de integrare a expresiilor noi în contexte        │
│corect cuvintele şi expresiile noi din  │  diverse.                                                    │
│temele studiate                         │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea virtuţiilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. integrarea în comportamentul       │- discuţii referitoare la cazuri reale sau imaginare;         │
│propriu a învãţãturilor desprinse       │- jocuri de rol;                                              │
│din pildele studiate                    │- dramatizarea unor pilde.                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. conştientizarea necesitãţii        │- discuţii referitoare la unele reguli de comportament;       │
│împlinirii datoriilor creştine în       │- jocuri de rol.                                              │
│familie, şcoalã şi societate            │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. recunoaşterea importanţei modelelor│- exerciţii de analizã comparativã a unor situaţii concrete;  │
│spirituale din istoria bisericii în     │- exerciţii de realizare a unor profiluri spirituale ale unor │
│formarea caracterului moral-religios    │  personalitãţi din istoria bisericii.                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. conştientizarea faptului cã pãcatul│- exerciţii de comparare a comportamentelor unor              │
│reprezintã încãlcarea voii lui dumnezeu │  personaje din textele biblice.                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de alte credinţe şi convingeri




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. acceptarea existenţei unor valori  │- exerciţii de descriere şi de comparare a tipurilor de       │
│religios-morale şi în alte convingeri   │  atitudini religios-morale;                                  │
│religioase                              │- acţiuni de întrajutorare.                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. aplicarea exemplului samariteanului│- acţiuni în comun cu scop caritabil.                         │
│milostiv în relaţiile cu cei din jur şi │                                                              │
│din alte credinţe                       │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘




CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Noţiuni de Catehism
● Noţiuni de Moralã creştinã
● Istoria Bisericii Universale
● Spiritualitate şi misiune


NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. înţelegerea faptului cã din iubire │- exerciţii de comentare a teoriilor ştiinţifice privind      │
│Dumnezeu a creat lumea şi îi poartã de  │  apariţia lumii şi a omului.                                 │
│grijã                                   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. evidenţierea trãsãturilor          │- exerciţii de dialog privind necesitatea îndeplinirii        │
│persoanelor Sfintei Treimi manifestate  │  condiţiilor mântuirii;                                      │
│în lucrãrile divine de mântuire,        │- lecturãri şi comentarea textelor biblice privind judecata.  │
│sfinţire, judecatã                      │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea şi folosirea adecvatã a limbajului religios în viaţa cotidianã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. redarea prin cuvinte proprii a     │- exerciţii de selectare a sensului corect al termenilor      │
│conţinutului unui document istoric      │  istorici.                                                   │
│studiat                                 │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. utilizarea expresiilor şi a        │- exerciţii de dialog pe teme stabilite;                      │
│noţiunilor religioase învãţate          │- exerciţii de utilizare a dicţionarelor.                     │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea virtuţiilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. analizarea mesajului moral-religios│- lecturãri şi comentarea pildelor biblice.                   │
│din pildele Mântuitorului               │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. participarea la viaţa comunitãţii, │- acţiuni de caritate;                                        │
│manifestând interes faţã de semenii sãi │- participãri la slujbele bisericii.                          │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţã de alte credinţe şi convingeri




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. manifestarea dragostei faţã de     │- întruniri cu tineri de diferite convingeri şi credinţe;     │
│semeni prin acţiuni concrete            │- exerciţii de rugãciune în comun.                            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. înţelegerea faptului cã scopul     │- dezbateri religioase cu tineri de diferite convingeri şi    │
│adevãratei vieţi creştine este          │  credinţe;                                                   │
│comuniunea deplinã cu Dumnezeu şi cu    │- serbãri comune.                                             │
│semenii                                 │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Noţiuni de Catehism
● Noţiuni de Moralã creştinã
● Istoria Bisericii Ortodoxe Creştine
● Spiritualitate şi misiune


LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la disciplina
Religie - cultul ortodox

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Constantin Cotelea - prof.      │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 10

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"GEOGRAFIE ŞI ISTORIE LOCALĂ"

Nivelul V
(Cls. a IV-a)
Învãţãmânt special


NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina de Geografie şi istorie localã presupune studiul domeniului istoriei şi al geografiei României, abordabile la vârsta de 10-11 ani, corespunzãtoare clasei a IV-a de şcolarizare. Aceastã disciplinã sa nãscut din necesitatea de a corela interdisciplinar cele douã domenii - istoria şi geografia. Ele nu se pot încã diferenţia prea bine ca discipline la aceastã clasã, întrucât obiectivul general este acela de a dobândi noţiuni, cunoştinţe şi capacitãţi elementare referitoare la cadrul geografic şi socio-istoric în care trãieşte copilul.
Astfel, se porneşte în mod treptat de la mediul apropiat, concret, cunoscut din proprie experienţã pentru ca, în clasele urmãtoare, sã se poatã extinde privirea cãtre spaţiul geografic, respectiv timpul istoric al omenirii.
Programa de Geografie şi istorie localã orienteazã activitatea de învãţare înspre formarea capacitãţilor de înţelegere a faptelor şi fenomenelor caracteristice mediului geografic înconjurãtor, în procesul dezvoltãrii sale istorice, din cele mai vechi timpuri şi pânã în prezent. Accentul cade pe formarea deprinderilor de investigare şi orientare, prin activitãţi de învãţare, care au ca punct de pornire contactul direct cu faptul studiat - descoperirea.
Conţinuturile programei sunt structurate într-un mod care permite delimitarea clarã a elementelor specifice istoriei de cele ale geografiei, dar în acelaşi timp oferã libertate cadrului didactic în decizia sa de a alege modul în care le parcurge.
Prin parcurgerea programei, alternativa educaţionalã de Pedagogie Curativã urmãreşte stabilirea unui echilibru între studiul elementelor istoriei şi geografiei locale şi celei naţionale, astfel încât sã rãspundã în mod concret cerinţelor de vârstã ale elevilor, pentru crearea unui mod de raportare optim la acestea în studiul ulterior al acestor materii.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic şi a timpului istoric      │
│2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic şi istoric pe baza observãrii  │
│   şi descrierii diverselor surse geografice şi istorice                      │
│3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei şi  │
│   istoriei                                                                   │
│4. Interpretarea faptelor şi a proceselor istorice                            │
│5. Dezvoltarea interesului şi a responsabilitãţii pentru mediul înconjurãtor  │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




NIVELUL V
(cls. a IV-a)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic şi a timpului istoric





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. localizarea corectã a elementelor  │- activitãţi cu harta;                                        │
│spaţiului geografic şi istoric          │- exerciţii de identificare în teren a punctelor cardinale;   │
│                                        │- exerciţii de identificare în teren a construcţiilor         │
│                                        │  reprezentative şi a locurilor cu rezonanţã istoricã;        │
│                                        │- exerciţii de ordonare a unor obiecte aparţinând familiei sau│
│                                        │  localitãţii (fotografii, documente, monede etc.), folosind  │
│                                        │  criteriul "vechi-nou" sau "mai vechi-mai nou".              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. orientarea în spaţiul geografic    │- exerciţii de orientare dupã repere naturale;                │
│                                        │- exerciţii de orientare folosind instrumente şi metode       │
│                                        │  neconvenţionale;                                            │
│                                        │- trasee turistice;                                           │
│                                        │- vizite, excursii.                                           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. reprezentarea în plan a            │- exerciţii de utilizare a simbolurilor;                      │
│elementelor ţinutului natal             │- desen de simboluri proprii;                                 │
│                                        │- exerciţii de elaborare a unor planuri ale clasei, camerei   │
│                                        │  personale, şcolii, cartierului şi localitãţii, folosind     │
│                                        │  culori adecvate;                                            │
│                                        │- construcţii de machete, din lut ale împrejurimilor imediate,│
│                                        │  ale formelor de relief, precum şi ale unor obiective        │
│                                        │  istorice relevante.                                         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. exprimarea, în cuvinte proprii, a  │- exerciţii de identificare a diferitelor ocupaţii ale        │
│aspectelor legãturilor dintre mediul    │  oamenilor, tipuri de construcţii, aşezãri omeneşti şi       │
│istorico-geografic şi viaţa oamenilor   │  îmbrãcãminte.                                               │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic şi istoric pe baza observãrii şi descrierii diverselor surse geografice şi istorice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. observarea elementelor comune      │- activitãţi de observare în naturã;                          │
│mediului geografic şi istoric           │- exerciţii de observare a unor obiective istorice, a unor    │
│                                        │  imagini.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. înregistrarea datelor observate    │- calendarul naturii;                                         │
│                                        │- desene/schiţe ilustrative pentru elementele observate       │
│                                        │  direct.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. descrierea caracteristicilor       │- descrieri a formelor de relief, a unui oraş, sat, a unor    │
│elementelor comune geografiei şi        │  obiective istorice, culturale, industriale, turistice etc.  │
│istoriei                                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei şi istoriei




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. utilizarea termenilor comuni       │- povestiri a unor legende despre ţinutul natal;              │
│geografiei şi istoriei                  │- relatãri, cu cuvinte simple.                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. manifestarea curiozitãţii pentru   │- dialoguri cu privire la fenomenele studiate;                │
│cunoaşterea şi folosirea termenilor     │- jocuri de rol;                                              │
│comuni geografiei şi istoriei           │- dramatizãri;                                                │
│                                        │- excursii, drumeţii, vizite.                                 │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Interpretarea faptelor şi a proceselor istorice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. descrierea, dupã posibilitãţi, a   │- povestiri pentru a prezenta un fapt istoric;                │
│unui eveniment istoric                  │- desene ilustrative a faptelor istorice studiate;            │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- dramatizãri.                                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. observarea faptelor istorice,      │- jocuri de rol.                                              │
│punând în evidenţã schimbãrile survenite│                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



5. Dezvoltarea interesului şi a responsabilitãţii pentru mediul înconjurãtor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1. manifestarea grijii faţã de mediul │- acţiuni de plantare a unor pomi;                            │
│înconjurãtor                            │- acţiuni de întreţinere a zonei în care se aflã şcoala;      │
│                                        │- activitãţi de sortare a materialelor refolosibile.          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2. sesizarea unor legãturi vizibile   │- excursii, drumeţii, vizite.                                 │
│între realitãţile lumii înconjurãtoare  │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Orientarea în orizontul apropiat
● Locul geografic, linia orizontului
● Poziţia soarelui în momentele principale ale zilei
● Punctele cardinale
● Orientarea în teren, metode de orientare
● Drumul de acasã la şcoalã (reprezentare prin desen)
2. Reprezentarea suprafeţei terestre
● Planul clasei, al camerei, al şcolii
● Planul localitãţii (sau al cartierului)
● Dezvoltarea în timp a localitãţii
● Harta judeţului sau a regiunii
● Harta României
3. Observarea cerului
● Mişcarea unor corpuri cereşti în timpul zilei sau al nopţii
● Elemente de meteorologie (temperaturã, mişcarea aerului, precipitaţii, nori etc.)
4. Elemente ale cadrului natural
● Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii
● Apele de suprafaţã: ape curgãtoare (râuri locale şi râuri importante ale ţãrii), ape stãtãtoare
5. Elemente de geografie umanã
● Populaţia regiunii şi ocupaţii tradiţionale (agriculturã, meşteşuguri, comerţ şi industrie)
● Dezvoltarea turismului local şi regional, obiective turistice importante
● Protecţia şi conservarea mediului înconjurãtor
6. Elemente de istorie localã
● Din istoria familiei
● Din istoria localitãţii
● Legende, povestiri, întâmplãri istorice semnificative
● Personalitãţi din istoria localitãţii
● Ocupaţii ale locuitorilor regiunii natale
● Manifestãri culturale şi spirituale locale
7. Elemente de istoria naţionalã
● Personalitãţi şi evenimente reprezentative (legende)


LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la disciplina
Geografie şi istorie localã

Nivelul V
(Cls. a IV-a)
Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 11


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"GEOGRAFIE"

Nivelele V - VI
(Cls. V - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008


NOTĂ DE PREZENTARE

O sarcinã esenţialã a predãrii geografiei este aceea de a trezi în copil interesul faţã de lume.
Prin considerarea elementului spaţial, o predare intuitivã a geografiei ajutã copiilor în vederea unei anumite consolidãri în sine. Ea are efect asupra formãrii morale şi trezeşte sentimente sociale, dirijând conştienţa asupra faptului cã împãrţim spaţiul terestru cu alţi oameni.
Prezenta programã de Geografie urmãreşte trezirea interesului de a cunoaşte direct, de a investiga şi de a înţelege faptul geografic, precum şi importanţa prezervãrii unui mediu ambiant favorabil unei vieţi sãnãtoase şi echilibrate.
Curriculum-ul de faţã este conceput astfel încât sã nu îngrãdeascã stilul cadrului didactic, sã ofere acestuia libertate de alegere şi de organizare a unor activitãţi de învãţare, considerate a fi cele mai adecvate potenţialului intelectual şi ritmului copilului cu deficienţã severã, profundã sau asociatã.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic                            │
│2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza observãrii şi          │
│   descrierii diverselor surse geografice                                     │
│3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei      │
│4. Dezvoltarea interesului şi a responsabilitãţii pentru mediul înconjurãtor  │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. dezvoltarea capacitãţii de         │- exerciţii de utilizare a semnelor de pe hartã;              │
│precizare pe hartã şi în naturã a       │- desenul unei hãrţi, dupã realitatea observatã.              │
│punctelor cardinale                     │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. localizarea corectã a elementelor  │- lucrul cu harta şi cu atlasul geografic.                    │
│spaţiului geografic                     │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. reprezentarea în plan a            │- exerciţii de utilizare a simbolurilor;                      │
│elementelor din mediul înconjurãtor     │- reconstituiri a unor schiţe de hartã.                       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza observãrii şi descrierii diverselor surse geografice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. observarea elementelor mediului    │- activitãţi de observare în naturã.                          │
│geografic                               │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. descrierea caracteristicilor       │- calendarul naturii;                                         │
│elementelor geografice observate        │- exerciţii de descriere a elementelor geografice observate.  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. identificarea de relaţii între     │- exerciţii de stabilire a relaţiilor de tipul: condiţii      │
│componentele naturale şi cele           │  naturale-densitatea populaţiei, resurse-activitãţi          │
│socio-economice                         │  economice.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. compararea aspectelor din diferite │- prezentãri de imagini, filme etc.                           │
│regiuni ale lumii                       │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. definirea noţiunilor de bazã       │- exerciţii de utilizare a noţiunilor: forme de relief, ape   │
│                                        │  curgãtoare, altitudine, adâncime etc.                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. utilizarea corectã a terminologiei │- relatãri, cu cuvinte simple, a conţinuturilor prezentate;   │
│minime pentru descrieri geografice      │- exerciţii de identificare a denumirilor de ape, ţãri,       │
│                                        │  continente etc. dintr-un text, precum şi de pe hartã.       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. sesizarea unor legãturi vizibile   │- excursii, drumeţii, vizite.                                 │
│între realitãţile lumii înconjurãtoare  │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea interesului şi a responsabilitãţii pentru mediul înconjurãtor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. participarea la acţiuni de         │- acţiuni de întreţinere a zonei în care se aflã şcoala;      │
│protecţie şi conservare a mediului      │- excursii, drumeţii.                                         │
│înconjurãtor                            │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Elemente de geografie fizicã
● Forma şi dimensiunile pãmântului
● Sistemul solar. Constelaţii
● Globul geografic. Polii, paralelele, meridianele, emisferele
● Harta şi atlasul geografic
● Forme de relief ale uscatului
● Ape continentale: izvoare, râuri, lacuri, bãlţi, mlaştini
● Clima caldã, temperatã şi rece. Tipuri de climã în Europa
2. Europa
● Localitatea natalã. Judeţul. Ţara
● Europa - aşezare geograficã, vecini, suprafaţã, ţãrmuri
● Polaritãţi între Nord-Vest şi Sud-Est, Vest şi Est, Nord şi Sud
3. Geografia continentelor
4. Continentele lumii


NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. localizarea pe hartã a elementelor │- lucrul cu harta de mãrimi diferite;                         │
│geografice studiate                     │- exerciţii de localizare la hartã a elementelor geografice   │
│                                        │  studiate.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. identificarea elementelor          │- descrieri de imagini cartografice;                          │
│principale ale unei reprezentãri        │- exerciţii de utilizare a semnelor convenţionale.            │
│cartografice                            │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. redarea de imagini cartografice    │- hãrţi prin desen, din hârtie etc.                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza observãrii şi descrierii diverselor surse geografice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. identificarea de relaţii între     │- exerciţii de observare a elementelor şi fenomenelor         │
│elementele mediului geografic şi        │  geografice;                                                 │
│fenomenele observate                    │- exerciţii de stabilire a unor relaţii între acestea.        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. utilizarea corectã a sistemelor    │- exerciţii de utilizare a coordonatelor geografice.          │
│referenţiale, tip coordonate geografice │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. compararea de regiuni, ţãri,       │- prezentãri de imagini, filme.                               │
│elemente antropografice şi etnografice  │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. descrierea corectã a elementelor   │- relatãri ale conţinuturilor prezentate;                     │
│şi a fenomenelor geografice observate,  │- exerciţii practice de denumire de ape, ţãri, continente,    │
│prin definirea noţiunilor               │  forme de relief etc. dintr-un text, precum şi de pe hartã;  │
│                                        │- exerciţii de definire a noţiunilor: litosferã, atmosferã,   │
│                                        │  hidrosferã, biosferã etc.                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. realizarea de investigaţii         │- lucrul cu harta şi cu atlasul geografic.                    │
│independente, pe teme date              │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea interesului şi a responsabilitãţii pentru mediul înconjurãtor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. evidenţierea relaţiei dintre om şi │- exerciţii de observare a mediului înconjurãtor şi a relaţiei│
│spaţiul geografic, în plan local şi     │  acestuia cu omul;                                           │
│naţional                                │- exerciţii de apreciere a frumuseţilor lumii (imagini, filme,│
│                                        │  diapozitive etc.);                                          │
│                                        │- prezentãri de acţiuni ale omului, dãunãtoare mediului       │
│                                        │  înconjurãtor.                                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. participarea la acţiuni de         │- acţiuni de întreţinere a zonei în care se aflã şcoala şi nu │
│protecţie şi conservare a mediului      │  numai;                                                      │
│înconjurãtor                            │- excursii, drumeţii.                                         │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘




CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Elemente de geografie fizicã
● Orientarea geograficã. Coordonatele geografice
● Învelişurile geografice: litosferã, atmosferã, hidrosferã, biosferã
2. Geografia continentelor
● Populaţia şi aşezãrile umane
● Elemente de etnografie şi antropografie comparatã
● Mari mişcãri de populaţie
● Economia mondialã
● Organizarea pe criterii geografice şi administrativ-teritoriale
3. Geografia României
● Aşezare geograficã
● Cadru natural
● Populaţia şi aşezãrile
● Economia
● Probleme ecologice pe plan mondial şi naţional


SUGESTII METODICE
(niv. V-VI)

În clasa a V-a, pentru a da copiilor/elevilor o imagine a întregului pãmânt, se vor aborda pãrţile pãmântului cu principalele masive muntoase şi cu oceanele, se vor discuta diversele zone climatice, curenţii marini şi mareele.
Predarea geografiei este strâns legatã de desen: hãrţi, clãdiri, peisaje, oameni, plante etc. Unele pot fi chiar şi modelate, ceea ce duce la solicitarea de a se raporta şi mai concret şi mai plin de viaţã de configurarea obiectului ales.
Atunci când se studiazã o anumitã ţarã, este important sã se realizeze, împreunã cu copiii/elevii, ceva caracteristic pentru ţara respectivã: un lucru de mânã simplu, ceva artistic sau de artã decorativã etc. Astfel, se creeazã o legãturã între viaţa copilului şi viaţa din lume.


LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului
la disciplina Geografie

Nivelele V - VI
(Cls. V - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Constantin Cotelea - prof.      │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 12


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"ISTORIE"

Nivelele V - VI
(Cls. V - X)
Învãţãmânt special


Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Predarea istoriei în alternativa educaţionalã de pedagogie curativã respectã treptele de maturizare psihicã, de la gândirea concretã, cauzalã, la gândirea creatoare, ajungându-se astfel la formarea unei imagini asupra evoluţiei biografiei umanitãţii.
Atmosfera de înţelepciune şi dreptate a culturilor antice, crearea ordinelor cavalereşti, cu principiile lor, marile descoperiri geografice, rãzboaiele purtate de diverse popoare, sunt povestite copiilor. Acestea constituie adevãrate exemple de curaj, moralitate şi de ordine socialã. Astfel, copilul simte fazele existenţei umane foarte puternic în interiorul lui.
Secvenţele instructiv-educative vor fi stabilite, de cãtre fiecare cadru didactic, în funcţie de nivelul de înţelegere al copiilor cu care lucreazã, urmãrind, pe cât posibil, înlãturarea barierelor de înţelegere a faptului istoric prin folosirea materialelor auxiliare ca: imagini, filme istorice, hãrţi etc.
Considerãm cã în conceperea programei de Istorie s-a ţinut cont de particularitãţile copilului cu deficienţã severã, profundã sau asociatã şi de ritmul de dezvoltare al acestuia.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea şi dezvoltarea capacitãţilor senzorio-perceptive pentru           │
│   înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric                 │
│2. Cunoaşterea modului de viaţã al oamenilor de-a lungul timpului, creaţiile  │
│   culturilor şi civilizaţiilor în diferite perioade de dezvoltare a          │
│   comunitãţilor umane                                                        │
│3. Încadrarea istoriei poporului român în istoria universalã                  │
│4. Formarea priceperilor de a folosi harta istoricã, reprezentarea spaţiului  │
│   istoric                                                                    │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Formarea şi dezvoltarea capacitãţilor senzorio-perceptive pentru înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. dezvoltarea abilitãţilor de        │- exerciţii senzoriale, de percepere a duratei şi succesiunii │
│percepere a duratei, a succesiunii      │  faptelor, evenimentelor.                                    │
│faptelor şi a evenimentelor             │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. recunoaşterea principalelor        │- exerciţii de mãsurare a timpului în viaţa cotidianã;        │
│instrumente de mãsurare a timpului      │- descrieri sumare a celor mai importante instrumente de      │
│de-a lungul istoriei omenirii           │  mãsurare a timpului.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. definirea noţiunii de calendar şi  │- exerciţii de stabilire a ordinii logice a unor evenimente.  │
│cunoaşterea principalelor calendare:    │                                                              │
│grecesc, roman, dacic                   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. manifestarea curiozitãţii pentru   │- jurnalul clasei, a evenimentelor importante.                │
│înţelegerea timpului istoric            │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea modului de viaţã al oamenilor de-a lungul timpului, creaţiile culturilor şi civilizaţiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunitãţilor umane




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. descrierea evenimentelor principale│- exerciţii de observare şi de descriere a uneltelor,         │
│din diferite perioade ale istoriei      │  armelor, podoabelor vechi;                                  │
│universale                              │- exerciţii de exprimare a evenimentelor cu ajutorul unor     │
│                                        │  cuvinte specifice.                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. caracterizarea diferitelor epoci   │- prezentãri ale vieţii oamenilor şi societãţilor primitive, a│
│istorice, popoare, culturi              │  civilizaţiilor şi statelor din Orientul Antic, Grecia       │
│                                        │  Anticã, Roma Anticã, marile migraţii, Evul Mediu;           │
│                                        │- desene reprezentative (personaje istorice).                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. distingerea cauzelor unui eveniment│- exerciţii de ierarhizare a cauzelor unui eveniment sau      │
│istoric                                 │  proces istoric.                                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. aprecierea rolului oamenilor în    │- biografii şi portrete ale personalitãţilor istorice.        │
│procesul schimbãrii istoriei            │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Încadrarea istoriei poporului român în istoria universalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. integrarea în cadrul marilor epoci │- prezentãri cronologice a evenimentelor istoriei din cadrul  │
│istorice a principalelor evenimente din │  istoriei poporului român, în paralel cu ordonarea epocilor  │
│istoria României                        │  istorice pe o axã a timpului.                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. manifestarea interesului pentru    │- exerciţii de construire de "portrete" a unor mari domnitori │
│compararea personalitãţilor istorice din│  români care au contribuit la mersul evenimentelor istorice  │
│istoria naţionalã cu personalitãţile din│  în plan european.                                           │
│istoria universalã                      │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. distingerea cauzelor comune ale    │- exerciţii de comparare a cauzelor unui eveniment            │
│unui eveniment istoric produs pe plan   │  istoric comun pentru mai multe ţãri.                        │
│universal şi pe plan naţional           │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Formarea priceperilor de a folosi harta istoricã, reprezentarea spaţiului istoric




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. achiziţionarea noţiunilor şi       │- exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale pe          │
│relaţiilor spaţiale                     │  suprafaţã planã a foii de hârtie şi pe hartã.               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. citirea hãrţii istorice (legendã,  │- exerciţii de citire a hãrţilor istorice.                    │
│colorit, contur)                        │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. realizarea de hãrţi istorice şi    │- exerciţii de amplasare pe o hartã "albã" a unor evenimente  │
│integrarea pe conturul lor a unor date  │  studiate.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.4. descrierea relaţiei dintre om şi   │- observãri a relaţiei om/mediu în plan local şi naţional.    │
│spaţiul istoric şi geografic în epocile │                                                              │
│studiate                                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Viaţa oamenilor şi societãţile primitive - epoca pietrei şi a metalelor
● Civilizaţii şi state în Orientul Antic: Mesopotamia, Babilon, Egipt, India, Persia
● Grecia Anticã: culturi, rãzboaie
● Roma Anticã: expansiunea romanã, societatea romanã, Imperiul Roman, cultura romanã, rãzboaiele cu Dacia
● Marile migraţii: celţii, germanii şi tracii
● State feudale centralizate, din Europa Medievalã

NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea şi dezvoltarea capacitãţilor senzorio-perceptive pentru înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. operarea cu noţiuni şi relaţii     │- exerciţii senzoriale.                                       │
│temporale                               │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. perceperea ordinii unor fenomene   │- exerciţii de prezentare a unor succesiuni reale;            │
│observate sau prezentate                │- exerciţii de precizare corectã a timpului istoric;          │
│                                        │- exerciţii de apreciere a unor intervale de timp.            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. aprecierea empiricã a duratelor    │- exerciţii de apreciere corectã a duratei unor fenomene      │
│diferite de timp                        │  observate;                                                  │
│                                        │- exerciţii de apreciere a unor intervale mari de timp;       │
│                                        │- exerciţii de ordonare de diverse obiecte folosind criteriul │
│                                        │  "mai vechi", "mai nou".                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. manifestarea curiozitãţii pentru   │- jurnalul clasei.                                            │
│înţelegerea timpului istoric            │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea modului de viaţã al oamenilor de-a lungul timpului, creaţiile culturilor şi civilizaţiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunitãţilor umane




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. caracterizarea principalelor       │- exerciţii de descriere a uneltelor, armelor, podoabelor din │
│evenimente istorice şi relevarea        │  diferite perioade ale istoriei;                             │
│consecinţelor lor                       │- exerciţii de exprimare a evenimentelor cu ajutorul unor     │
│                                        │  cuvinte specifice.                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. distingerea cauzelor unui          │- exerciţii de ierarhizare a cauzelor unui eveniment sau      │
│eveniment istoric                       │  proces istoric.                                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. identificarea aspectelor pozitive  │- exerciţii de stabilire a aspectelor pozitive sau negative   │
│de cele negative ale unor evenimente    │  ale unor evenimente istorice.                               │
│istorice                                │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. analizarea unui eveniment,         │- exerciţii de analizare a unor surse variate de informaţie.  │
│personaj sau fapt istoric, pornind      │                                                              │
│de la diferite surse de informare       │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. manifestarea interesului pentru    │- vizite la muzee pentru observarea materialului arheologic   │
│cãutarea şi pãstrarea izvoarelor        │  şi de arhivã.                                               │
│istoriei                                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Încadrarea istoriei poporului român în istoria universalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. descrierea relaţiei dintre un      │- exerciţii de definire şi folosire a termenilor istorici;    │
│eveniment istoric universal şi          │- exerciţii practice de utilizare a izvoarelor istorice.      │
│comunitatea umanã din spaţiul geografic │                                                              │
│românesc                                │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. redarea prin cuvinte proprii a     │- exerciţii de exprimare, cu cuvinte proprii, a unor          │
│conţinutului unor evenimente istorice   │  evenimente istorice;                                        │
│comune pentru istoria universalã şi     │- desene prin care sã se construiascã evenimentul istoric     │
│cea naţionalã                           │  respectiv.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. compararea personalitãţilor        │- "portrete" a unor mari domnitori români care au contribuit  │
│istorice din istoria naţionalã cu       │  la mersul evenimentelor istorice pe plan european.          │
│personalitãţi din istoria universalã    │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Formarea priceperilor de a folosi harta istoricã, reprezentarea spaţiului istoric




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. plasarea corectã a evenimentelor   │- exerciţii de plasare a evenimentelor istorice în spaţiul    │
│istorice în spaţiul geografic           │  geografic.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. citirea hãrţii istorice (legendã,  │- exerciţii de citire a hãrţilor istorice.                    │
│colorit, contur)                        │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. realizarea de hãrţi istorice şi    │- exerciţii de amplasare pe o hartã "albã" a unor evenimente  │
│integrarea pe conturul lor a unor date  │  studiate.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.4. utilizarea hãrţii istorice pentru  │- exerciţii de localizare pe harta istoricã a evenimentelor   │
│identificarea formaţiunilor statale din │  desfãşurate în acelaşi timp.                                │
│epocile studiate                        │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Marile descoperiri geografice şi urmãrile lor
● Reforme şi contrareforme - reforma în Germania, Franţa, Anglia
● Monarhiile absolutiste în Franţa, Imperiul Habsburgic, Prusia, Rusia
● Marea revoluţie francezã - primul Imperiu Francez, Napoleon Bonaparte
● Anul revoluţionar 1848 în Europa
● România - dacii şi romanii, marii domnitori români
● Rãzboiul de Independenţã a României
● Cele douã conflagraţii mondiale şi urmãrile lor
● Democraţiile occidentale şi statele totalitare comuniste
● Cultura universalã în epoca contemporanã - învãţãmântul, artele, revoluţia tehnico-ştiinţificã

SUGESTII METODICE
(niv. V-VI)

În clasa a V-a, pentru predarea vechilor popoare orientale, cadrul didactic trebuie sã trãiascã intens în dispoziţia şi atmosfera vechilor culturi, astfel încât sã poatã îmbrãca în descrieri cât mai imaginative relaţiile existente. La rândul lor, copiii/elevii trebuie sã înţeleagã faptul cã oamenii vechilor culturi au trãit şi au gândit la fel ca noi.
Toate descrierile pentru aceastã vârstã vor fi pãtrunse de fantezii, pentru ca sentimentul şi puterile sensibile ale copiilor sã poatã participa activ.
Începând cu clasa a VII-a, predarea istoriei trebuie pãtrunsã de raporturile de cauzalitate. Populaţiile şi conducãtorii lor vom fi descrise în aşa fel încât elevii sã resimtã specificul diferit al fiecãrui popor.


LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului
la disciplina Istorie

Nivelele V - VI
(Cls. V - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Constantin Cotelea - prof.      │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘



ANEXA 13


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

"EDUCAŢIE PLASTICĂ"

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educaţia plasticã are un rol important în dezvoltarea armonioasã a copilului. Ea reprezintã, pe tot parcursul şcolaritãţii, una dintre cãile de conducere a copilului cãtre cunoaşterea lumii şi cunoaşterea de sine.
Astfel, aceastã activitate are în vedere cultivarea gustului pentru frumos, capacitatea de exprimare liberã, prin compoziţii plastice, a propriilor gânduri şi sentimente în legãturã cu spaţiul perceput sau cu cel imaginar.
Educaţia plasticã, alãturi de abilitarea manualã şi de disciplinele tehnologice, contribuie la obţinerea motricitãţii fine, exprimând o bunã coordonare şi, prin aceasta, poate fi consideratã un factor armonizator al fiinţei copilului pe mai multe planuri.
Conţinuturile, obiectivele de referinţã şi activitãţile de învãţare propuse în programã pot fi adaptate la particularitãţile intelectuale şi fizice ale fiecãrui elev în parte. Predarea acestei discipline necesitã din partea cadrului didactic o documentare minimã obligatorie, cum ar fi: cunoaşterea limbajului plastic, cercul culorilor, reproduceri dupã opere de artã etc.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi │
│   orientare spaţialã                                                         │
│2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici      │
│   specifice artelor plastice                                                 │
│3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor   │
│4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic                 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţialã





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. coordonarea mişcãrilor corpului şi │- exerciţii pregãtitoare de gimnasticã generalã.              │
│ale membrelor                           │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. dezvoltarea şi perfecţionarea      │- exerciţii de gimnasticã a mâinii dominante;                 │
│funcţionalitãţii muşchilor mici ai      │- exerciţii grafice libere, cu degetul pe bancã, pe tablã, pe │
│mâinii                                  │  nisip, în aer etc.;                                         │
│                                        │- exerciţii grafice libere de trasare a unor linii neregulate.│
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. sesizarea direcţiei, poziţiei şi a │- exerciţii de orientare spaţialã.                            │
│distanţei dintre obiecte                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. identificarea instrumentelor şi    │- exerciţii de identificare şi de pregãtire a materialelor şi │
│materialelor folosite în cadrul         │  a instrumentelor de lucru (pensule, hârtie, culori, borcane │
│activitãţilor                           │  cu apã, planşete).                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. dezvoltarea capacitãţii de         │- exerciţii de manipulare corectã a pensulei, a hârtiei, a    │
│manipulare a instrumentelor şi a        │  planşetei şi a culorilor;                                   │
│materialelor                            │- exerciţii de fluidizare a culorilor pigment.                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. familiarizarea cu tehnica de       │- exerciţii de udare a planşetei şi a colii de hârtie, cu     │
│picturã pe suprafaţã umedã              │  ajutorul buretelui;                                         │
│                                        │- exerciţii de aşternere a colii ude pe planşetã;             │
│                                        │- exerciţii de aşternere a culorii pe hârtie.                 │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. recunoaşterea şi discriminarea     │- exerciţii-joc de recunoaştere a culorilor primare în        │
│culorilor primare                       │  obiecte naturale;                                           │
│                                        │- exerciţii-joc de asociere a culorilor cu obiectul cãruia    │
│                                        │  îi aparţin (mãr roşu, soare galben etc.).                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. sesizarea, pe cale intuitivã, a    │Exerciţii de utilizare a culorilor primare:                   │
│gestului şi a calitãţilor culorilor     │● pata albastrã înconjuratã de galben;                        │
│primare                                 │● pata galbenã înconjuratã de roşu;                           │
│                                        │● pata roşie înconjuratã de galben;                           │
│                                        │● pata roşie înconjuratã de albastru;                         │
│                                        │● pata albastrã înconjuratã de roşu.                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. obţinerea diferitelor tonuri ale   │Exerciţii de obţinere a tonurilor culorilor primare:          │
│culorilor primare                       │● albastru intens luminat spre centru;                        │
│                                        │● galben intens degradat spre exterior pânã la alb;           │
│                                        │● roşu degradat spre interior şi apoi spre exterior.          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. obţinerea culorilor secundare din  │Exerciţii de obţinere a culorilor secundare:                  │
│întâlnirea douã câte douã a culorilor   │● roşu şi galben = orange;                                    │
│primare                                 │● roşu şi albastru = violet;                                  │
│                                        │● galben şi albastru=verde.                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. recunoaşterea culorilor calde şi   │- exerciţii de observare a culorilor primare şi secundare;    │
│reci şi calitãţile acestora             │- exerciţii de asociere a acestora cu calitatea de cald, rece.│
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.6. obţinerea fuzionãrii culorilor     │Exerciţii de fuzionare:                                       │
│primare cu cele secundare               │● galben întâlnind portocaliu strãlucitor;                    │
│                                        │● albastru transparent întâlnind violet;                      │
│                                        │● galben strãlucitor întâlnind verde strãlucitor;             │
│                                        │● albastru intens întâlnind violet intens;                    │
│                                        │● roşu intens radiind în albastru intens;                     │
│                                        │● roşu transparent radiind în albastru transparent;           │
│                                        │● galben transparent în albastru delicat.                     │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. utilizarea corectã a instrumentelor│- activitãţi practice de utilizare corectã a instrumentelor   │
│şi a materialelor                       │  şi a materialelor specifice activitãţilor.                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. familiarizarea cu elementele de    │- exerciţii plastice cu patã de culoare;                      │
│limbaj plastic (culoare, patã de        │- exerciţii de denumire a culorilor calde şi a culorilor reci.│
│culoare, culori calde, culori reci)     │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. interpretarea pe plan afectiv a    │- exerciţii plastice folosind culorile calde şi culorile reci.│
│semnificaţiei culorilor calde, reci     │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Materialele de lucru şi folosirea lor
● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plasticã
● Grupele de culori
- culori primare
- culori secundare, obţinerea lor prin amestecul celor primare
- tonuri ale culorilor primare
- culori calde, culori reci, calitatea acestora
● Forme elaborate
- suprafeţe realizate prin tehnica sugestivã a caracteristicilor de culoare aleasã
- povestiri prin personificãri ale culorilor
- ilustrarea unor momente din povestirile orei de bazã
● Noţiuni elementare de compunere a spaţiului plastic

SUGESTII METODICE

Activitãţile de educaţie plasticã din clasele I şi a II-a contribuie la educarea simţurilor şi astfel la hrãnirea percepţiilor afective.
Povestirile despre culori introduc exerciţiile şi personificã culorile în caracterul şi interacţiunile lor. Se poate însoţi povestirea cu pictarea simultanã pe foaia cadrului didactic, udã, lipitã de tablã. Este o cale de a le furniza copiilor o îndrumare tehnicã, în acelaşi timp cu povestirea propriu-zisã. Folosirea corectã a pensulei poate fi astfel vizualizatã şi imitatã de toţi copiii.
Pe mãsurã ce au fost introduse o serie de elemente de culoare şi de combinaţii de culori primare şi secundare, se poate trece la picturi care ilustreazã conţinutul narativ al basmelor sau fabulelor.
Întotdeauna strãdania este de a realiza figura din culoarea însãşi şi nu de a o identifica prin liniaritate sau prin folosirea stilului de graficã pictatã.
Culorile de apã folosite tind sã accentueze aceastã tehnicã, deci nu va fi foarte greu sã o inducem şi ne vor sluji în evitarea formelor naturaliste. Perceperea calitãţii culorilor trebuie sã fie întotdeauna linia directoare a picturii.


NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţialã





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. identificarea, discriminarea       │- exerciţii de discriminare vizualã a formelor, mãrimilor,    │
│formelor prin descriere şi suprapunere  │  prin descriere şi suprapunere.                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. aprecierea relativã a mãrimii,     │- exerciţii de discriminare vizualã şi tactilã, cu            │
│formei şi culorii obiectelor            │  verbalizarea însuşirilor obiectelor.                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. aprecierea corectã a relaţiei      │- activitãţi grafice de trasare liberã a liniilor, în         │
│dintre direcţie, poziţie şi distanţa    │  diferite poziţii.                                           │
│obiectelor                              │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. utilizarea materialelor de picturã │- exerciţii cu diferite materiale de picturã - pensulã,       │
│şi tehnicile adecvate                   │  hârtie, culori fluide şi tehnicile de lucru adecvate.       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. utilizarea tehnicii de picturã pe  │- exerciţii de aşternere a culorilor pigment pe suport        │
│suprafaţã umedã                         │  umed, cu diferite consistenţe ale pigmentului;              │
│                                        │- compoziţii plastice cu un centru de interes: scene biblice, │
│                                        │  cele patru elemente (apã, aer, foc, pãmânt), diferite       │
│                                        │  peisaje.                                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. recunoaşterea şi discriminarea     │- exerciţii de recunoaştere şi discriminare a culorilor       │
│culorilor primare şi secundare, precum  │  primare şi secundare;                                       │
│şi a nuanţelor acestora                 │Exerciţii de obţinere a nuanţelor culorilor primare şi        │
│                                        │secundare:                                                    │
│                                        │- galben strãlucitor şi nuanţarea lui cu albastru, obţinând   │
│                                        │  diferite nuanţe de verde;                                   │
│                                        │- albastru transparent şi nuanţarea lui cu roşu, obţinând     │
│                                        │  diferite nuanţe de violet;                                  │
│                                        │- dialog între albastru, verde închis şi galben orange;       │
│                                        │- albastru strãlucitor întâlnind verde-gãlbui;                │
│                                        │- liniştea unui roşu cãrãmiziu într-un verde palid.           │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. obţinerea tonurilor culorilor      │- exerciţii de deschidere şi de închidere a tonurilor         │
│secundare din amestecul lor cu alb şi   │  culorilor, utilizând alb şi negru.                          │
│negru                                   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. obţinerea unei dominante de        │- exerciţii de obţinere a amestecurilor;                      │
│culoare prin folosirea unei culori în   │- compoziţii figurative şi nonfigurative folosind             │
│cantitate mai mare, atât în amestec,    │  amestecurile şi dominanta de culoare.                       │
│cât şi ca întindere pe suport           │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. realizarea contrastului de         │- exerciţii de realizare a contrastului de cantitate -        │
│cantitate                               │  strãlucirea rece a lunii în lumina transparentã a nopţii    │
│                                        │  etc.                                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. obţinerea armoniei din amestecul   │- exerciţii de obţinere a amestecurilor dintre culorile calde │
│fizic a douã culori în apropiere de o   │  şi culorile reci, realizând armonii cromatice - dialog între│
│a treia                                 │  roşu şi portocaliu înconjurat de albastru transparent, verde│
│                                        │  rece în violet cu roşu etc.                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.6. recunoaşterea şi utilizarea        │- exerciţii de observare a culorilor complementare;           │
│culorilor complementare                 │- exerciţii de asociere plasticã a culorilor complementare.   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. utilizarea elementelor de limbaj   │- exerciţii de obţinere a tonurilor, a nuanţelor;             │
│plastic (tonuri, nuanţe, culori         │- exerciţii de asociere a culorilor complementare.            │
│complementare, dominantã cromaticã,     │                                                              │
│armonie cromaticã)                      │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. intuirea punctului şi a liniei, ca │- compoziţii figurative în care sã foloseascã linia şi        │
│elemente de limbaj plastic              │  punctul, ca elemente de expresie plasticã.                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. realizarea de compoziţii plastice  │- compoziţii figurative şi nonfigurative folosind elementele  │
│folosind elemente de limbaj plastic     │  de limbaj plastic.                                          │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Materialele de lucru şi folosirea lor
● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plasticã
● Grupele de culori
- tonuri ale culorilor secundare
- nuanţe ale culorilor primare şi secundare
- culori complementare
● Dominanta de culoare. Contrast de cantitate. Armonii cromatice
● Forme elaborate
- suprafeţe realizate prin tehnica sugestivã a caracteristicilor de culoare aleasã
- ilustrarea unor momente din povestirile orei de bazã
● Compoziţia echilibratã a spaţiului plastic

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a III-a povestirile despre culori sunt transformate în exerciţii de nuanţare a posibilitãţilor de expresie a culorilor.
Crearea impresiei de luminã sau de întuneric în aplicarea culorilor, crearea diferitelor nuanţãri şi intensitãţi de culoare, precum şi formarea pe hârtie a culorilor complementare din suprapunerea culorilor primare, sunt teme de studiat aparte cu elevii.
Pe mãsurã ce au fost prelucrate o serie de elemente de culoare şi de combinaţii de culori primare şi secundare, se pot realiza picturi care ilustreazã conţinutul narativ al lecţiilor, povestiri, legende şi mituri.
Tehnicile deprinse în anii precedenţi vor sprijini cu folos strãdania actualã de a ilustra, de a da imagine subiectelor studiate la ştiinţe sau personajelor din povestirile şi legendele audiate. Exerciţiile de acum conduc culorile spre forme care ilustreazã figurat esenţa subiectului. Forma trebuie gãsitã prin culoare, iar culoarea dedusã din tema zilei.
Astfel, un urs poate sã se nascã din fundalul realizat cu grijã, nu prea ud, în care culorile pãdurii se îngemãneazã şi contribuie la naşterea din ele a formei caracteristice. În alt sens, ursul polar poate lua naştere din pãstrarea foii albe intacte şi înconjurarea albului cu albastrul pal al gheţii, pânã ce rãmâne sub forma animalului.
Suprafeţe întinse de peisaj, pãduri, diferiţi copaci, vor susţine aplicarea tehnicii studiate pânã acum. O variantã de lucru ar putea fi şi pictura pe foi colorate, care creeazã ele însele o atmosferã specificã şi cer o atenţie mãritã în aplicarea nuanţelor potrivite.
La început se cautã mai mult reflectarea atmosferei povestirii, dar rând pe rând picturile pot deveni mai figurative, arãtând forme de plante, animale sau figuri omeneşti.


NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţialã





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. dezvoltarea capacitãţii de         │- exerciţii de apreciere a mãrimii, formei, culorii,          │
│apreciere a mãrimii, formei, culorii,   │  distanţei, poziţiei, direcţiei diferitelor obiecte.         │
│distanţei, poziţiei, direcţiei          │                                                              │
│obiectelor                              │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. dezvoltarea deprinderii de         │- activitãţi de organizare a spaţiului plastic.               │
│orientare în spaţiu, prin organizarea   │                                                              │
│spaţiului plastic                       │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. consolidarea utilizãrii tehnicii   │- compoziţii figurative şi nonfigurative.                     │
│de picturã pe suprafaţã umedã           │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. realizarea unui amestec cromatic   │- exerciţii de amestec pentru obţinerea cenuşiului (negrului).│
│obţinându-se cenuşiul (negrul)          │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. recompunerea unei imagini alb-negru│- exerciţii de recompunere a imaginilor alb-negru în culoare  │
│în culoare şi din culoare în alb-negru  │  şi din culoare în alb-negru.                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. realizarea perspectivei cu ajutorul│- suprafeţe plastice utilizând culorile calde, culorile reci, │
│elementelor de perspectivã              │  proporţia mare-mic etc.                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. utilizarea dominantei de culoare   │- compoziţii cu diferite teme: formarea mugurilor pe copaci,  │
│şi a armoniei cromatice                 │  diferite forme de copaci, flori, încolţirea plantelor,      │
│                                        │  curcubee;                                                   │
│                                        │- hãrţi cu câmpii, munţi, dealuri.                            │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. realizarea de compoziţii plastice  │- compoziţii figurative şi nonfigurative folosind elementele  │
│folosind elemente de limbaj plastic     │  de limbaj plastic însuşite.                                 │
│însuşite                                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Materialele de lucru şi folosirea lor
● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plasticã
● Grupele de culori şi nonculori. Dominanta de culoare. Contrast de cantitate. Armonii cromatice
● Punctul şi linia şi rolul lor de semne plastice
● Forme elaborate
- suprafeţe realizate urmãrind jocul luminos-întunecat, echilibrul, proporţia, perspectiva, contrastul cald-rece
- ilustrarea dispoziţiilor din naturã
- ilustrarea unor momente din povestirile orei de bazã sau unor compoziţii libere
● Compoziţia echilibratã a spaţiului plastic

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a, disciplina educaţie plasticã este legatã mult de domeniul geografiei.
Din punct de vedere tematic, fenomenele din naturã sunt punctul central, la fel ca şi hãrţile. Elementul sufletesc ce se poate vieţui în elementul culorii se uneşte la configurarea atentã a unei hãrţi geografice cu o putere crescândã a raţiunii. Prin activitatea artisticã, elevii însoţesc cu sentimentul cele învãţate în privinţa diversitãţii configurãrii lumii.
Pentru fenomenele din naturã se preiau teme din domeniul atmosferei, procese ale vremii, cum ar fi de exemplu: o furtunã, îngheţul, cãldura etc.
Dinamica ce se formeazã în naturã, lupta dintre luminã şi întuneric sunt experimentate la aceastã vârstã şi în propriul suflet. Ceea ce urcã şi coboarã ca val în suflet poate fi obiectivat prin teme picturale.
La acest nivel se utilizeazã toate tehnicile cu care copiii au fost familiarizaţi de-a lungul orelor de educaţie plasticã.


LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului
la disciplina Educaţie plasticã

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Iulia Raţ - educator            │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘



ANEXA 14


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"EDUCAŢIE MUZICALĂ"

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educaţia muzicalã, componentã de bazã a educaţiei artistice, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalitãţii umane, atât pe cele afective, cât şi pe cele psihomotrice şi intelectuale.
Scopul educaţiei muzicale constã în dezvoltarea sensibilitãţii estetice a elevilor, a capacitãţilor de receptare şi exprimare muzicalã, prin activitãţi practice vocale şi instrumentale.
Un element deosebit de important în cadrul acestei discipline de învãţãmânt este armonia dintre gest şi faptã, precum şi dintre cuvânt şi faptã, ceea ce implicã participarea integralã a copilului/elevului la acest tip de activitãţi.
Educaţia muzicalã nu este privitã doar ca o educaţie de specialitate, ci ca o educaţie care formeazã omul. Prin cântecele studiate vocal şi instrumental copilul trãieşte justa orientare a voinţei în activitatea sa. În primii ani de şcoalã cântecele se învaţã exclusiv dupã auz şi îl vor ajuta pe copil sã trãiascã sunetele şi spaţiul sonor în mod liber, aşa cum este posibil în cântecele pentatonice.
În clasele mai mari se face cunoştinţã cu sunete noi, intonând diferite cântece în tonalitãţi majore, iar sunetele muzicale vor fi scrise şi citite, acordându-se o atenţie sporitã duratelor muzicale.
Astfel, educaţia muzicalã se desfãşoarã în douã etape: etapa oral intuitivã (a prenotaţiei), în care muzica se învaţã exclusiv dupã auz, prin ascultare şi cântare, mişcare şi acompaniament ritmic de jucãrii sonore sau instrumente de percuţie şi etapa notaţiei (a scris-cititului muzical), în care cunoaşterea şi aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizeazã în mod conştient.
Repertoriul clasei va conţine cântece accesibile, potrivite cu vârsta copiilor, bogate în conţinut, iar planificarea acestora va fi fãcutã în strânsã legãturã cu tematica orei de bazã.
Cântecele studiate vocal vor fi redate şi instrumental.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicalã vocalã şi    │
│   instrumentalã                                                              │
│2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare prin muzicã (vocalã şi instrumentalã) │
│3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activitãţile      │
│   muzicale                                                                   │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

4. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicalã vocalã şi instrumentalã





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. diferenţierea auditivã a sunetelor │- exerciţii de exersare a acuitãţii auditive;                 │
│diverse din naturã şi din mediul        │- jocuri de recunoaştere a diferitelor surse sonore,          │
│înconjurãtor                            │  provenite din mediul ambiant.                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. diferenţierea sunetelor muzicale   │- jocuri de diferenţiere a sunetelor muzicale de zgomote;     │
│de zgomote                              │- ghicitori.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. diferenţierea sunetelor cântate    │- audiţii;                                                    │
│de cele vorbite                         │- jocuri de intuire, a sunetelor cântate şi vorbite.          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. diferenţierea sunetelor vocale de  │- jocuri pentru intuirea sunetelor emise vocal şi instrumental│
│cele instrumentale                      │  (flaut, tamburinã, trianglu, clopoţei etc.).                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. reproducerea unui repertoriu de    │- exerciţii de redare fragmentarã şi integralã, în colectiv,  │
│cântece receptate dupã auz, prin        │  a cântecelor din repertoriul propus;                        │
│imitaţie                                │- exersãri de a cânta colectiv.                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. evidenţierea, prin mişcarea        │- jocuri de mişcare sugerate de ritmul şi de textul melodiei. │
│corpului, a conţinutului de idei a      │                                                              │
│textului                                │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.7. diferenţierea auditivã a           │- audiţii;                                                    │
│calitãţilor sunetului muzical           │- jocuri muzicale;                                            │
│(intensitate, duratã, înãlţime)         │- jocuri de diferenţiere auditivã a calitãţilor sunetului     │
│                                        │  muzical (tare-încet, lung-scurt, înalt-jos);                │
│                                        │- reproduceri vocale, cu jucãrii muzicale şi cu bãtãi din     │
│                                        │  palme a unor onomatopee recitative şi formule ritmice.      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.8. recunoaşterea auditivã, dupã       │- exerciţii de marcare a structurii ritmice a cântecului,     │
│structura ritmicã, a cântecelor învãţate│  prin bãtãi din palme, mişcãri corporale, jucãrii muzicale.  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare prin muzicã (vocalã şi instrumentalã)




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. interpretarea vocalã, dupã auz, la │- exerciţii sub formã de jocuri pentru emisie corectã,        │
│unison, a cântecelor studiate           │  respiraţie corectã, poziţie corectã;                        │
│                                        │- intonãri de cântece (în seria cvintã);                      │
│                                        │- exerciţii de urmãrire a mersului melodiei prin gesturi;     │
│                                        │- serbãri cu diferite ocazii.                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. obţinerea emiterii de sunete la    │4. exerciţii de mânuire corectã a instrumentului;             │
│flaut interval                          │5. exerciţii de digitaţie;                                    │
│                                        │6. improvizaţii;                                              │
│                                        │7. exerciţii sub formã de jocuri.                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. dezvoltarea abilitãţii de          │8. exerciţii de acompaniere cu materiale din naturã           │
│acompaniere liberã şi spontanã a        │   (pietricele, nisip, beţe etc.);                            │
│cântecelor                              │9. exerciţii de acompaniere a cântecelor cu propriul corp     │
│                                        │   (bãtãi din palme, pe genunchi, pe masã, cu talpa pe podea  │
│                                        │   etc.);                                                     │
│                                        │10. exerciţii de acompaniere cu jucãrii muzicale (tamburinã,  │
│                                        │    trianglu, clopoţei, xilofon, tobã micã etc.).             │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activitãţile muzicale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. însuşirea unui repertoriu de       │- jocuri cu cântece şi mişcare;                               │
│cântece, cu conţinut specific vârstei   │- serbãri.                                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Cântarea vocalã în colectiv (poziţia corporalã, emisia naturalã, dicţia, sincronizarea)
● Cântarea instrumentalã
- Jucãrii muzicale
- Instrumente muzicale - flaut interval
- Percuţie corporalã
- Cântarea cu acompaniament (flaut, lirã)
● Elemente de limbaj muzical
1. Timbrul
- Sunete din naturã şi din mediul înconjurãtor
- Sunete vocale şi instrumentale
- Timbrul vocal (sunete calde, aspre, moi, stridente, liniştite, agitate)
- Timbrul instrumental (flaut, tamburinã, trianglu, clopoţei, xilofon, tobã micã)
2. Ritmul
- Sunete lungi şi scurte
- Pauzele (momente de tãcere în muzicã)
- Asocierea ritmului cu mişcarea
- Acompaniament ritmic
- Recunoaşterea auditivã a structurilor ritmice din cântece
- Improvizaţia spontanã colectivã
3. Melodia
- Sunete înalte şi joase
- Melodii pãtrunse preponderent de trãirea cvintei
- Asocierea mersului melodiei cu mişcãri ale mâinilor
4. Interpretarea
- Sunete care se aud tare - încet
- Mişcarea pe muzicã (liberã, ritmicã)
- Nuanţe: tare, potrivit, încet
- Acompaniamentul ritmic cu jucãrii muzicale şi cu instrument mânuit de cadrul didactic
5. Elemente de culturã muzicalã
- Date despre cântece: titlul, autorul textului
- Povestiri şi poveşti despre atmosfera cântecului
- Audiţii muzicale (pe viu, fãrã înregistrãri)
6. Sugestii pentru repertoriul de cântece
- Cântece cu teme din basme, fabule
- Cântece despre anotimpuri, cu teme din naturã
- Cântece din folclorul copiilor
- Colinde

SUGESTII METODICE

Ora de Educaţie muzicalã începe prin a se preciza schimbãrile din naturã remarcate în ziua respectivã.
Ritmul plin de viaţã, încadrat în mãsuri de doi şi trei timpi va fi realizat în strânsã legãturã cu textul cântecului pentru a nu frâna înainte de vreme capacitatea deosebitã a copiilor de percepere a lumii. O deosebitã importanţã se va acorda pauzelor, pentru a realiza imaginile dorite.
Cântecele noi vor fi prezentate printr-o scurtã poveste. Învãţarea acestora se face dupã auz, prin imitaţie şi vor fi selectate ţinându-se cont şi de mesajul educativ al textului şi de valoarea lor din punct de vedere artistic. Se va urmãri formarea unui repertoriu de bazã, tematica fiind legatã de viaţa plantelor, a animalelor, de sãrbãtori şi de anotimpuri.
Se va exersa mai ales cântatul la unison pentru a se omogeniza colectivul nou format.
Alãturi de cântece sunt exersate şi diferite jocuri pentru a-l face pe copil sã înţeleagã sensul cunoştinţelor. Apar diferite jocuri în cerc în care sunt exersate alergarea, diferiţi paşi şi sãrituri ca şi orientarea pentru recunoaşterea diferitelor pãrţi ale corpului.
Cântecelor pe o voce li se vor alãtura cântece însoţite de acompaniament la flaut, dar cu o armonie liberã în vederea dezvoltãrii auzului muzical.
Tot acum se introduce şi studiul la flaut (flautul interval). Studiul acestui instrument va fi cu multã grijã condus, însã în cadrul acestui nivel copiii doar vor învãţa cum se mânuieşte acest instrument, vor face improvizaţii şi simple exerciţii de emitere a sunetelor.


NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicalã vocalã şi instrumentalã





┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. diferenţierea sursei sonore şi a   │- exerciţii de exersare a acuitãţii auditive prin             │
│direcţiei de propagare a sunetului      │  diferenţierea timbralã şi spaţialã a sunetelor.             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. diferenţierea timbrului vocal de   │- jocuri de audiere comparatã şi de intuire a sunetelor       │
│cel instrumental                        │  cântate şi vorbite, emise vocal şi instrumental;            │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a acestor sunete.                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. diferenţierea calitãţilor sunetelor│- jocuri de audiere comparatã a sunetelor de intensitãţi      │
│muzicale (intensitate, duratã, înãlţime)│  diferite (tare, potrivit, încet);                           │
│                                        │- jocuri de audiere comparatã a unor sunete de durate diferite│
│                                        │  (pãtrime, doime, şaisprezecime, notã întreagã);             │
│                                        │- exerciţii de audiere comparatã a unor sunete de înãlţimi    │
│                                        │  diferite (gama do major) şi asocierea lor cu mişcãri        │
│                                        │  corporale;                                                  │
│                                        │- exerciţii de emitere vocalã a unor sunete diferite ca       │
│                                        │  intensitate, duratã, înãlţime.                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. reproducerea unui repertoriu de    │- exerciţii de redare fragmentarã şi integralã, în colectiv   │
│cântece receptate dupã auz, respectând  │  sau în grupuri mici, a cântecelor din repertoriul propus;   │
│intonaţia corectã                       │- exersãri de a cânta colectiv, în grupuri, respectând poziţia│
│                                        │  corectã a corpului, respectarea semnalului de început,      │
│                                        │  emisia naturalã, dicţia, sincronizarea.                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. evidenţierea, prin mişcare a       │- exersãri ale mişcãrilor sugerate de ritmul, metrul, textul  │
│elementelor de limbaj muzical întâlnite │  şi de mersul melodiei.                                      │
│în melodia cântecului                   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. recunoaşterea auditivã, dupã       │- exerciţii de marcare prin bãtãi din palme, prin mişcãri     │
│structura ritmicã şi dupã cea melodicã  │  corporale, cu ajutorul jucãriilor muzicale, a structurii    │
│a cântecelor învãţate                   │  ritmice a cântecului (strofã-refren).                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.7. recunoaşterea şi scrierea corectã, │- exerciţii de utilizare a noţiunilor de portativ şi cheia    │
│pe portativ, a notelor muzicale         │  sol;                                                        │
│                                        │- exerciţii de citire şi de scriere a notelor muzicale;       │
│                                        │- exerciţii de corelare a sunetului cu nota muzicalã, în      │
│                                        │  cadrul gamei do1-do2.                                       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare prin muzicã (vocalã şi instrumentalã)




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. interpretarea vocalã a cântecelor  │- exerciţii de intonare a cântecelor, la unison sau pe grupe; │
│studiate                                │- exerciţii de urmãrire a mersului melodiei prin gesturi;     │
│                                        │- exersãri a cântatului în canon, pe douã voci;               │
│                                        │- exerciţii de intonare a cântecelor populare româneşti.      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. intonarea corectã a sunetelor      │- exerciţii de intonare corectã a sunetelor muzicale do1-do2. │
│muzicale în cadrul gamei do1-do2        │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. acompanierea ritmicã a cântecelor  │11. exerciţii de acompaniere a cântecelor cu propriul corp,   │
│                                        │    cu jucãrii muzicale, cu flautul.                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. emiterea de sunete obţinute la     │12. improvizaţii;                                             │
│flautul pentatonic                      │13. exerciţii sub formã de jocuri.                            │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activitãţile muzicale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. însuşirea unui repertoriu de       │- exersãri ale cântecelor învãţate;                           │
│cântece                                 │- jocuri cu cântece şi mişcare;                               │
│                                        │- serbãri cu diferite ocazii.                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. exprimarea preferinţei pentru      │- exerciţii de comparare a cântecelor din repertoriu învãţat; │
│anumite cântece, pentru un anumit gen   │- exerciţii de alegere a cântecelor adecvate pentru diferite  │
│de muzicã                               │  evenimente din viaţa clasei sau a şcolii;                   │
│                                        │- exerciţii de alegere a cântecelor preferate, precum şi a    │
│                                        │  genului de muzicã preferat.                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. dezvoltarea capacitãţii de a       │- exerciţii de improvizaţie.                                  │
│improviza scurte melodii                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Cântarea vocalã în colectiv (poziţia corporalã, emisia naturalã, dicţia, sincronizarea), pe grupe sau în canon
● Cântarea instrumentalã
- Jucãrii muzicale
- Instrumente muzicale -flaut pentatonic
- Percuţie corporalã
- Cântarea cu acompaniament (flaut, lirã)
● Elemente de limbaj muzical
1. Timbrul
- Sunete vocale şi instrumentale
- Timbrul vocal
- Timbrul instrumental (flaut, tamburinã, trianglu, clopoţei, xilofon, tobã micã)
2. Ritmul
- Asocierea ritmului cu mişcarea
- Acompaniament ritmic
- Recunoaşterea auditivã a structurilor ritmice din cântece
- Improvizaţia spontanã
- Duratele muzicale: pãtrime, optime, doime, notã întreagã
- Pauzele muzicale corespunzãtoare duratelor studiate
- Combinaţii ritmice în mãsura de doi timpi, trei timpi, patru timpi
3. Melodia
- Melodii pãtrunse preponderent de trãirea terţei, cvintei, cvartei, sextei
- Portativul
- Cheia sol
- Formule melodice cu sunetele învãţate
- Sunetele şi notele muzicale do1 - do2
- Legãtura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul)
4. Interpretarea
- Mişcarea pe muzicã (liberã, ritmicã, pe timpii mãsurii, inspiratã de caracterul muzicii, mişcarea de dans)
- Nuanţe: tare, potrivit, încet
- Tempo: repede-lent
- Acompaniamentul ritmic cu jucãrii muzicale sau cu instrument mânuit de cadrul didactic
5. Elemente de culturã muzicalã
- Date despre cântece: titlul, autorul textului, compozitorul, tematica
- Audiţii muzicale (pe viu, fãrã înregistrãri)
6. Sugestii pentru repertoriul de cântece
- Cântece cu teme din naturã
- Cântece despre anotimpuri, meserii, munca câmpului
- Cântece religioase
- Cântece populare
- Colinde
- Canon

SUGESTII METODICE

În predarea elementelor de bazã ale scrierii notelor se vor folosi ca puncte de plecare cântecele învãţate în clasele anterioare. Fiecare sunet trebuie descoperit auditiv, intonat corect şi apoi transformat în culoare de cãtre copil, ca primã formã de notare şi, în cele din urmã, transformat în notã muzicalã şi scris pe portativ.
Un alt element important acum este notarea duratelor muzicale, care se face în strânsã legãturã cu fracţiile învãţate la matematicã. Relaţia dintre duratele muzicale va fi studiatã cu ajutorul exerciţiilor ritmice. Exerciţiile ritmice vor fi realizate cu instrumente de percuţie din dotare care reprezintã cel mai bine caracterul fiecãrei durate. Sunt posibile mici teme de compoziţie ritmicã, de exemplu, pe patru instrumente de percuţie. Cântecul studiat poate fi acum acompaniat (bãtãi din palme) cu ritmul lui complementar. Exerciţiul trebuie sã-i ajute pe elevi sã facã legãtura între melodie şi ritmul ei. Este important sã afle de fiecare datã ce efect are asupra cântecului, ritmul adãugat.
Tot acum se mai are în vedere perceperea auditivã şi înţelegerea terţei, cvintei, cvartei şi sextei, continuându-se studiul instrumentelor muzicale în paralel cu interpretarea vocalã.
În interpretarea vocalã, ca punct de plecare rãmâne cântatul pe o voce şi canon la douã voci, dacã se poate. Cântecele vor avea tematica legatã de muncã, meserii, obiceiuri, sãrbãtori, anotimpuri. Fiecare cântec este preluat printr-o scurtã povestire despre compozitor sau despre tematica cântecului. Elevul poate fi şi dirijor, poate conduce cântând la un instrument.
Se va continua şi studiul instrumentelor muzicale. Se vor exersa mai întâi cântece din douã sunete, compuse de cãtre cadrul didactic sau din folclorul copiilor. Apoi se va trece mai departe la cântece din trei sunete, din patru sunete ş.a.m.d.. La sfârşitul anului şcolar se pot face mici exerciţii în timpul cãrora copiii sã poatã aratã cã degetele lor stãpânesc instrumentul. În cântarea alternativã, schimbul se va produce fluent, activitatea va începe în auz şi apoi va fi transferatã în cânt.
Elevii vor fi solicitaţi sã compunã cu ajutorul instrumentelor melodii scurte sub formã de întrebare-rãspuns. Cântecele bine cunoscute vor fi cântate prin imitaţie la flautul pentatonic, dacã se poate.
Începând cu clasa a VI-a în centrul atenţiei va sta familiarizarea elevilor cu expresivitatea minorului şi a majorului. Cu ajutorul jocului şi al cântecului popular, elevii vor face adevãrate excursii în ţarã, familiarizându-se cu expresivitatea majorului şi minorului modal.
Pot fi abordate instrumentele muzicale, dansuri populare şi cântece specifice zonei folclorice.


NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicalã vocalã şi instrumentalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. utilizarea de procedee             │- cântãri în canon pe douã sau pe trei voci;                  │
│armonico-polifonice (cântãri în canon   │- cântãri armonice pe douã voci.                              │
│pe douã sau pe trei voci)               │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. distingerea în lucrãri sau         │- audiţii muzicale;                                           │
│fragmente muzicale a diverselor genuri  │- concerte;                                                   │
│şi stiluri, a timbrurilor muzicale      │- spectacole muzicale.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. reprezentarea graficã a sunetelor  │- exerciţii de scriere a semnelor grafice, reprezentarea      │
│cuprinse între do1 şi sol2, duratele    │  înãlţimii sunetelor, a duratelor şi a pauzelor muzicale     │
│şi pauzele muzicale învãţate            │  învãţate.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. descifrarea de cântece simple      │- exerciţii ritmico-melodice;                                 │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a notelor muzicale;               │
│                                        │- exerciţii de dirijare în mãsurile de 2/4, 3/4, 4/4.         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. cunoaşterea aspectelor             │- povestiri despre viaţa şi opera unor mari compozitori;      │
│semnificative din viaţa şi creaţia      │- exerciţii de recunoaştere de lucrãri sau fragmente muzicale │
│unor mari compozitori                   │  din creaţia acestora.                                       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare prin muzicã (vocalã şi instrumentalã)




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. interpretarea vocalã a unor cântece│- exerciţii de relaxare, respiraţie, articulaţie, intonaţie,  │
│de diferite tipuri şi genuri, controlând│  dicţie;                                                     │
│schimbãrile de dinamicã, timbru şi tempo│- interpretãri vocale, individuale sau în grup;               │
│                                        │- exersãri ale cântatului în canon, pe douã voci;             │
│                                        │- intonãri de cântece populare româneşti.                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. intonarea corectã a sunetelor      │- exerciţii de percepere a sunetelor cuprinse între do*1) şi  │
│muzicale cuprinse între do*1) şi sol*2) │  sol*2);                                                     │
│                                        │- exerciţii de intonare corectã a sunetelor muzicale          │
│                                        │  cuprinse între do*1) şi sol*2).                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. acompanierea ritmicã a cântecelor  │14. exerciţii de acompaniere a cântecelor cu propriul corp,   │
│                                        │    cu jucãrii muzicale, cu flautul, lira etc.                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. interpretarea instrumentalã a      │15. exerciţii de tehnicã instrumentalã;                       │
│melodiilor învãţate vocal               │16. exerciţii de interpretare instrumentalã (flaut            │
│                                        │    pentatonic, flaut diatonic, lirã).                        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activitãţile muzicale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. interpretarea cu sensibilitate şi  │- exerciţii de interpretare a cântecelor studiate;            │
│expresivitate a pieselor muzicale       │- participãri la diverse evenimente muzicale şcolare şi       │
│studiate                                │  extraşcolare organizate.                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. asocierea de idei şi impresii      │- exerciţii de descriere a unui personaj muzical.             │
│sugerate de lecturi şi de imagini       │                                                              │
│vizuale, cu muzica audiatã              │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. improvizarea spontanã a unor       │- improvizaţii melodice.                                      │
│melodii, vocale sau instrumentale       │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Cântarea vocalã în colectiv, pe grupe, în canon pe douã sau pe trei voci
● Cântarea instrumentalã
- Instrumente muzicale - flaut pentatonic, flaut diatonic
- Cântarea cu acompaniament (flaut, lirã etc.)
● Elemente de limbaj muzical
1. Timbrul
- Timbrul vocal
- Timbrul instrumental (flaut, chitarã)
2. Ritmul
- Acompaniament ritmic
- Improvizaţia spontanã
- Duratele muzicale: pãtrime, optime, doime, notã întreagã
- Pauzele muzicale corespunzãtoare duratelor studiate
- Combinaţii ritmice în mãsura de doi timpi, trei timpi, patru timpi
3. Melodia
- Melodii pãtrunse preponderent de trãirea septimei, octavei
- Formule melodice cu sunetele învãţate
- Sunetele şi notele muzicale do*1) - sol*2)
4. Interpretarea
- Mişcarea pe muzicã (liberã, ritmicã, pe timpii mãsurii, inspiratã de caracterul muzicii, mişcarea de dans)
- Nuanţe: tare, potrivit, încet
- Tempo: repede-lent
- Acompaniamentul ritmic cu instrument mânuit de cadrul didactic (chitarã)
5. Elemente de culturã muzicalã
- Date despre cântece: titlul, autorul textului, compozitorul, tematica
- Date din biografiile unor mari compozitori
- Audiţii muzicale (pe viu, fãrã înregistrãri)
6. Sugestii pentru repertoriul de cântece
- Cântece din creaţia româneascã şi universalã
- Cântece religioase
- Cântece populare
- Colinde
- Canon, pe voci
- Menuet
- Balade

SUGESTII METODICE

La acest nivel copiii se concentreazã asupra sextei şi a octavei.
Ei trebuie sã simtã bucuria pe care le-o produce muzica şi sã o savureze ca pe un scop în sine. Ca atare, vor lua contact direct cu opera "Flautul fermecat" de W. A. Mozart, ascultând fragmente din lucrare.
Contactul cu marile perioade din istoria muzicii şi marii compozitori se va face prin intermediul lucrãrilor muzicale. Vor fi selecţionate lucrãri ce pot fi audiate cu clasa pentru a se familiariza cu stilul compozitorului. Dacã este posibil, se va interpreta un fragment dintr-o lucrare muzicalã reprezentativã.
Este momentul când elevii pot fi solicitaţi sã cânte într-o formaţie de douã instrumente, sã interpreteze balade cu schimb de replici sau sã fie solişti.
Astfel, copiii sunt îndrumaţi spre admiraţia frumuseţii muzicii.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã
a curriculum-ului la disciplina
Educaţie muzicalã

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 15


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"EURITMIE"

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Euritmia este o artã a mişcãrii care exprimã prin gesturi şi forme specifice, de mişcare ale membrelor şi corpului, legitãţile vorbirii şi muzicii. Transpunând în domeniu vizibil, euritmia este vorbire vizibilã şi muzicã vizibilã.
Prin gesturi şi mişcãri ale membrelor superioare şi corpului sunt redate în principal sunetele vorbirii, stãri sufleteşti, tonuri, intervale şi armonii muzicale. Prin formele coregrafice parcurse individual sau configurate în grup, apar elementele formale, conţinuturile ideatice, sensurile şi structurile ce stau la baza creaţiilor poetice sau a compoziţiilor muzicale.
Vorbirea şi muzica impresioneazã nemijlocit omul. Atunci când legitãţile lor sunt transpuse şi se exprimã prin formele de mişcare ale corpului omenesc, ele acţioneazã nemijlocit, formator şi configurator asupra constituţiei omeneşti.
Prezentul curriculum de Euritmie cuprinde obiective care sunt centrate pe formarea de capacitãţi şi atitudini esenţiale în formarea personalitãţii.
Parcursurile de învãţare oferite elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate asigurã continuitate în progresul copilului/elevului de la un nivel la altul.
Propunerile privind textele poetice şi piesele muzicale sunt orientative. Repertoriul poate fi modificat şi extins atâta vreme cât el pune în practicã obiectivele cadru şi obiectivele de referinţã specifice fiecãrui nivel.
În predarea euritmiei este necesarã prezenţa unui corepetitor.

OBIECTIVE CADRU



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea personalitãţii prin euritmie poeticã                           │
│2. Dezvoltarea personalitãţii prin euritmie muzicalã                          │
│3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea personalitãţii prin euritmie poeticã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. redarea prin imitaţie a gesturilor │- jocuri de mişcare pentru gesturi sufleteşti vocalice        │
│euritmice vocalice                      │  instinctive: "ah", "eeei", "iiiatã-mã", "oooh", "uuuh".   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. redarea prin imitaţie a gesturilor │- jocuri pentru gesturi consonantice de redare a unor         │
│euritmice consonantice                  │  forme de mişcare din naturã: "r" pentru rostogolire,        │
│                                        │  "b" pentru boltã, "w" pentru mişcarea valurilor.            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. redarea ritmului simplu diferenţiat│- jocuri: "Piticii şi uriaşii", "Şoriceii şi motanul          │
│între "scurt" şi "lung" prin bãtãi din  │  încãlţat" etc.                                              │
│palme şi pãşire                         │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. exprimarea prin mişcare susţinutã  │- fragmente semnificative din fabule.                         │
│corporal a trãsãturilor dominante ale   │                                                              │
│unor personaje din fabule               │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. exprimarea prin forme de mişcare   │- euritmizãri;                                                │
│a acţiunilor şi a atmosferei dintr-un   │- basme parţial versificate;                                  │
│basm                                    │- dramatizãri.                                                │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea personalitãţii prin euritmie muzicalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. redarea prin formã de pãşire a     │- jocuri de pãşire atentã şi pãşire precipitatã.              │
│ritmului lent şi a ritmului alert       │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. realizarea formelor de mers "uşor" │- jocuri de mişcare pentru "aşteptare" şi "acţiune".          │
│şi "apãsat"                             │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. alternarea redãrii ritmului, prin  │- joc euritmic cu alternanţe între motive ritmice şi "în      │
│bãtãi din palme, cu cel redat prin      │  tact".                                                      │
│pãşire ritmicã                          │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. redarea, prin imitaţie, a gestului │- jocuri euritmice realizate cu instrumente specifice:        │
│euritmic pentru intervalul muzical de   │  xilofon, lirã, flaut.                                       │
│cvintã                                  │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. realizarea formaţiei grupate "în   │- jocuri de adunare: "Prietenii în cãsuţã", "Puii în cuib"    │
│cerc" şi identificarea locului fiecãruia│  etc.;                                                       │
│în cadrul acestuia                      │- jocuri de mişcare în formaţie de "horã".                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. parcurgerea unui traseu cu formã   │- jocuri de "Plimbare la pãdure", cu "Trecere peste pod" şi   │
│geometricã simplã, de dreaptã şi cerc,  │  "Ocolirea lacului" etc.;                                    │
│prin realizarea prin imitare a ţinutei  │- jocuri de prezentare: "Aşa sunt eu!", "Unde sunteţi? -      │
│corporale cu accent pe "verticalitate"  │  Iatã-ne!" etc.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. conştientizarea componentelor mari │- poezii cu imagini despre fiinţa umanã.                      │
│ale corpului: membre, trunchi şi cap    │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Mişcãri pentru redarea prin imitaţie a gesturilor euritmice vocalice şi consonantice
● Mişcãri corporale pentru realizarea unor ţinute care redau "prezenţa", "verticalitatea", trãsãturile unor personaje din basme sau fabule
● Mişcãri de redare a ritmurilor prin bãtaie din palme sau pãşire
● Basme, fabule, piese versificate tematizate ca subiecte pentru a fi exprimate euritmic
● Parcurgerea în mers a unor trasee în linie dreaptã, curbã, în cerc, în spiralã, în linie şerpuitã
● Intervalul muzical de cvintã
● Motive muzicale pentatonice

Propuneri pentru texte poetice:
● Otilia Cazimir - "Poezii"
● Vasile Alecsandri - "Pasteluri"
● Petre Ispirescu - "Basme"
● Fraţii Grimm - "Basme"
● Grigore Alexandrescu - "Fabule"
● Emil Gârleanu - "Povestiri despre animale"

Propuneri pentru piese muzicale:
● Improvizaţii muzicale reprezentative pentru diferitele tipuri de pãşire
● Cântece pentru copii din folclorul românesc sau al altor popoare ("Alunelu", "Vine, vine primãvara!" etc.)
● Kunstler - "Ploaia"
● C. Runecke - "Lento"

SUGESTII METODICE

Lucrul cu copiii/elevii se desfãşoarã în cea mai mare parte a timpului în formaţia de cerc.
Gesturile şi mişcãrile euritmice vor fi învãţate de copii/elevi prin imitarea mişcãrilor cadrului didactic.
Lecţia se desfãşoarã, în principal, în atmosfera specificã a basmului, iar formele de mişcare şi gesturile sunt adecvate caracterului imaginativ al acestuia.
În cadrul lecţiei se utilizeazã texte poetice despre anotimpuri, fabule şi povestiri versificate despre animale.
Piesele muzicale pentatonice vor fi integrate în contextul unitar al lecţiei, ca suport pentru pãrţile ritmice sau de sine stãtãtoare, în vederea redãrii mişcãrii euritmice a intervalului muzical de cvintã.

NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea personalitãţii prin euritmie poeticã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. redarea vocalelor şi consoanelor   │- exerciţii cu texte poetice, care au sonoritate preponderent │
│prin mişcãri şi gesturi euritmice       │  vocalicã sau consonanticã.                                  │
│corespunzãtoare                         │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. redarea prin mişcare a ritmurilor  │- exerciţii cu piese poetice care au ritm de iamb, troheu,    │
│poetice                                 │  anapest sau dactil.                                         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. redarea prin mişcare euritmicã a   │- exerciţii cu texte poetice create dupã modelul poeziei      │
│aliteraţiilor                           │  nordice sau germanice.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. aplicarea mişcãrilor euritmice     │- euritmizãri ale unor texte din diferite culturi vechi:      │
│în unele texte reprezentative din       │  India, Persia, Egipt, Grecia.                               │
│culturile antice                        │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. exprimarea prin mişcare a          │- fragmente din cosmogonia anticã privind elementele:         │
│ritmurilor corespunzãtoare poeziei din  │  pãmânt, apã, aer, foc;                                      │
│culturile antice                        │- fragmente poetice antice scrise în hexametru.               │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea personalitãţii prin euritmie muzicalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. redarea liniei melodice, prin      │- exerciţii de ascultare şi de urmãrire a liniei melodice.    │
│mişcarea euritmicã a braţelor           │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. redarea, în mers ritmic, a formelor│- dansuri pe perechi.                                         │
│corespunzãtoare unor motive muzicale    │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. redarea prin mişcarea euritmicã,   │- audiţii muzicale;                                           │
│specificã intervalelor muzicale,        │- exerciţii de diferenţiere a intervalelor muzicale şi a      │
│mãsurilor şi variaţiunilor de ritm      │  mãsurilor;                                                  │
│                                        │- exerciţii euritmice: "Dansul energic", "Dansul pãcii".      │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. realizarea parcurgerii în mers a   │- exerciţii de parcurgere a unor forme liniare şi şerpuite.   │
│unor forme liniare şi şerpuite, în      │                                                              │
│spiralã                                 │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. parcurgerea în mers a formei de    │- jocuri de mişcare cu grupa şi individual, cu suport         │
│spiralã pe motivul "întrebare-rãspuns"  │  poetic tematizat "O fi melcul în cãsuţã?".                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. conştientizarea formãrii unei      │- exerciţiu euritmic pentru verticalitate ("i"), lateralitate │
│ţinute corporale cultivate, echilibrate │  ("a") şi frontalitate ("o");                                │
│                                        │- exerciţii euritmice cu bagheta de cupru.                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. dezvoltarea amplitudinii şi a      │- exerciţii de sãrituri peste baghete de cupru.               │
│siguranţei mişcãrii membrelor           │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. construirea propriei imagini       │- exerciţii de îndreptare a trunchiului, de stabilizare       │
│prin coordonarea mişcãrilor capului,    │  lateralã a poziţiei picioarelor şi de cuprindere frontalã   │
│trunchiului, membrelor şi controlul     │  cu braţele.                                                 │
│ţinutei corporale                       │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.6. dezvoltarea relaţiilor             │- exerciţiu euritmic de întâlnire, de despãrţire, de          │
│interpersonale prin conştientizarea     │  revenire.                                                   │
│poziţiei spaţiale                       │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.7. redarea euritmicã a calitãţii      │- exerciţii de "adunare - contracţie" şi "rãspândire -        │
│imaginii elevului prin relaţia          │  extindere".                                                 │
│interiorizare-exteriorizare             │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Ritmurile: iamb, troheu, anapest şi dactil
● Parcurgerea, în mers, în linie dreaptã sau frântã, în formã de spiralã, de curbã dublã, de lemniscatã
● Parcurgerea, în mers, a figurilor geometrice: cerc, triunghi, pãtrat, pentagon stelat
● Mişcãri euritmice pentru vocale, consoane, intervale muzicale
● Euritmizarea unor texte poetice aparţinând culturilor româneşti şi antice

Propuneri pentru textele poetice
Mihai Eminescu - "Poezii"
Vasile Alecsandri - "Poezii"
George Coşbuc - "Antologie sanscritã"
George Agenor Crişan - "Drumul tãcerii"
Eugeniu Speranţia - "Poezii"
Rudolf Steiner - "Sunetul clopotelor"

Propuneri pentru textele muzicale
B. Bartok - "Menuet"
L. Mozart - "Poloneza"
G. Handel - "Gavotã"
J. Haydn - "Allegro"
P. I. Ceaikovski - "Polka"
D. Kabaleski - "Variaţiuni"
L. v Beethoven - "Bagatelle"

SUGESTII METODICE

La acest nivel, se va trece treptat de la lucrul în formaţie de cerc, la lucrul în formaţie frontalã, în grupe mici, pe perechi şi individual.
Se va lucra cu grupe mici, folosindu-se figurile geometrice simple triunghiul şi pãtratul.
Pentru lucrul cu grupe mari se vor folosi forme mari, circulare, şerpuitoare şi cu intersecţie (lemniscata).
În ceea ce priveşte euritmizarea tonurilor şi intervalelor muzicale, aceasta se face în poziţia "stând". Exerciţiile euritmice cu bagheta de cupru se vor exersa cu atenţie, cât mai exact.

NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea personalitãţii prin euritmie poeticã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. exprimarea prin mişcare euritmicã  │- exersãri ale gesturilor sufleteşti de afirmaţie, negaţie,   │
│a diferitelor dispoziţii sufleteşti     │  tristeţe, voioşie, seriozitate, simpatie, antipatie.        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. realizarea parcursului euritmic    │- exersãri ale formelor euritmice apolinice pentru            │
│specific redãrii diferitelor elemente   │  substantiv, verb, adjectiv şi pronume;                      │
│gramaticale                             │- exersãri ale formelor euritmice dionisiace pentru gândire,  │
│                                        │  simţire şi voinţã.                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. redarea euritmicã a unor roluri    │- euritmizãri ale unor poezii umoristice;                     │
│poetice                                 │- euritmizãri ale unor fragmente din balade.                  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea personalitãţii prin euritmie muzicalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. redarea euritmicã a intervalelor   │- exerciţii de ascultare;                                     │
│muzicale: cvinta, terţa, octava         │- exerciţii pentru formarea gesturilor euritmice pentru       │
│                                        │  intervale.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. redarea prin forma de mişcare în   │- audiţii muzicale;                                           │
│spaţiu a dinamicii din muzicã           │- exersãri ale polaritãţilor muzicale: forte - piano,         │
│                                        │  allegro - largo.                                            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. redarea euritmicã a dispoziţiei    │- fragmente muzicale caracterizate de modul minor şi major.   │
│muzicale minore şi majore               │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare




┌────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │             Exemple de activitãţi de învãţare             │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. formarea capacitãţii de            │- exerciţii, în grupe de câte patru, pentru parcurgerea    │
│orientare într-un câmp perceptiv în     │  elementelor formei de pãtrat - latura, diagonala, cu     │
│care direcţiile şi poziţiile spaţiale   │  schimbarea rapidã a direcţiei;                           │
│ale elementelor componente se aflã în   │- exerciţiul euritmic "noi vrem sã cãutãm";                │
│mişcare                                 │- exerciţii de parcurgere a formelor "Curbele lui          │
│                                        │  Cassini" şi a metamorfozelor traseelor circulare:        │
│                                        │  elipsã, lemniscatã, cerc.                                │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. conştientizarea stabilitãţii       │- exerciţii de simetrie cu şapte şi douãsprezece mişcãri,  │
│poziţiei proprii                        │  cu bagheta de cupru;                                     │
│                                        │- exerciţiu euritmic: "priveşte în tine însuţi, priveşte în│
│                                        │  jurul tãu" sub formã de spiralã înfãşuratã şi            │
│                                        │  desfãşuratã.                                             │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. conştientizarea mişcãrii de        │- exerciţiu euritmic terapeutic "i - a - o", repetiţii     │
│verticalizare a ţinutei corporale,      │  executate într-un tempo crescãtor;                       │
│ca o consecinţã a echilibrului          │- exerciţii euritmice, pe perechi, cu baghetele de cupru:  │
│                                        │  rulãri, aruncãri, prinderi.                              │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. recunoaşterea, prin experienţa     │- exerciţii euritmice cu bagheta cu şapte şi douãsprezece  │
│practicã, a posibilitãţilor maxime      │  mişcãri, cu deplasare în spaţiu.                         │
│de mişcare în cele trei planuri:        │                                                           │
│orizontal, vertical şi lateral          │                                                           │
└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Euritmizarea unor texte poetice umoristice
● Euritmizarea unor fragmente din balade
● Euritmizarea intervalelor muzicale: cvinta, terţa, octava

Propuneri pentru textele poetice
Vasile Voiculescu - "Poezii"
Ştefan Augustin Doinaş - "Atlas de sunete fundamentale"
Agenor Crişan - "Drumul tãcerii"
Rudolf Steiner - "Texte pentru euritmie"

Propuneri pentru piese muzicale
P. I. Ceaikovski - "Micul cãlãreţ"
R. Schumann - "Cãlãreţul sãlbatic", "Cântec de vânãtoare"
G. Ph. Telemann - "Fantezie"
L. v Beethoven - "Rondo"
M. Reger - "Vânãtoarea"
W. A. Mozart - "Marş turcesc"

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a se va acorda o atenţie deosebitã în ceea ce priveşte exactitatea parcurgerii formelor spaţiale simetrice şi a executãrii exerciţiilor cu bagheta de cupru.
Astfel, se va urmãri realizarea unei participãri angajate şi plinã de expresie prin accentuarea caracterelor şi dispoziţiilor sufleteşti ce se regãsesc în textele poetice prelucrate.
Piesele muzicale se vor alege, cu preponderenţã, din perioada clasicã.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã
a curriculum-ului la disciplina
Euritmie

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Dumitra Carapalea - prof.       │Centrul de Pedagogie Curativã şi Terapie     │
│psihopedagog                    │Socialã Corabia, Bucureşti                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Sabina Dumitru - educator       │Centrul de Pedagogie Curativã şi Terapie     │
│                                │Socialã Corabia, Bucureşti                   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Constantin Gruia - euritmist,   │Centrul de Pedagogie Curativã şi Terapie     │
│prof. de psihopedagogie         │Socialã Corabia, Bucureşti                   │
│specialã                        │                                             │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mihaela Şeulean - prof.         │Centrul de Pedagogie Curativã şi Terapie     │
│psihopedagog                    │Socialã Corabia, Bucureşti                   │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 16


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE"

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculum-ul şcolar de Educaţie fizicã şi activitãţi sportive propus la ciclul primar pentru şcolile, grupele/clasele de copii/elevi cu deficienţã severã, profundã sau asociatã a rezultat din necesitatea diversificãrii ofertei educaţionale, care sã permitã forme de activitate la care sã participe toţi copiii/elevii.
Curriculum-ul de faţã reflectã concepţia dupã care aceşti copii/elevi sunt ajutaţi, în dezvoltarea complexã a personalitãţii lor, de a fi capabili sã devinã persoane autonome la vârstã maturã, sã nu aibã nevoie permanentã de membrii familiei şi sã se integreze eficient. Prin obiectivele stabilite, sunt urmãrite corectarea deficienţelor individului, motricitatea, starea de sãnãtate şi menţinerea echilibrului dintre acestea.
Întreţinerea şi îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a copiilor/elevilor şi formarea deprinderilor igienico-sanitare se va realiza printr-o activitate permanentã în cadrul activitãţilor organizate pe tot parcursul claselor I-X.
Dezvoltarea capacitãţilor psihomotrice au un rol dominant alãturi de dezvoltarea fizicã armonioasã şi educarea unor trãsãturi pozitive de comportament.
Programa acordã importanţã deosebitã jocurilor de mişcare care trebuie sã fie organizate la toate activitãţile de educaţie fizicã, legate de tematica activitãţii şi aplicarea practicã a celor învãţate în jocurile alese.

OBIECTIVE CADRU



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Întreţinerea şi îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a copiilor/elevilor       │
│2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea│
│   calitãţilor motrice de bazã                                                │
│3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bazã, aplicativ-utilitare             │
│4. Dezvoltarea spiritului de echipã, a colaborãrii, prin conştientizarea şi   │
│   respectarea sistemului de reguli acceptate                                 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Întreţinerea şi îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a copiilor/elevilor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. diferenţierea factorilor favorabili│- prezentãri şi comparãri a programului de activitate zilnicã │
│şi nefavorabili stãrii de sãnãtate      │  şi sãptãmânalã.                                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. cunoaşterea şi respectarea         │- exerciţii de prezentare a echipamentului adecvat orelor de  │
│regulilor igienico-sanitare             │  educaţie fizicã;                                            │
│                                        │- exersãri în condiţii igienice;                              │
│                                        │- exerciţii de pregãtire a organismului pentru efort;         │
│                                        │- exerciţii de reglare a respiraţiei dupã un efort fizic.     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. cunoaşterea regulilor de evitare a │- exersãri în condiţiile respectãrii regulilor stabilite.     │
│accidentelor şi aplicarea lor în timpul │                                                              │
│activitãţilor sportive                  │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calitãţilor motrice de bazã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. identificarea segmentelor corpului │- exerciţii de identificare a segmentelor corpului;           │
│şi adoptarea poziţiei corecte a acestora│- adoptãri de poziţii de bazã: stând, stând depãrtat,         │
│în situaţii statice şi dinamice         │  ghemuit, pe genunchi, şezând, culcat;                       │
│                                        │- mişcãri ale capului, braţelor, picioarelor, trunchiului;    │
│                                        │- jocuri.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. conştientizarea realizãrii unui    │- exerciţii pentru fiecare segment al corpului: dezvoltarea   │
│complex de exerciţii pentru dezvoltarea │  mobilitãţii, supleţei şi forţei membrelor superioare,       │
│fizicã                                  │  inferioare, a trunchiului, a musculaturii abdominale.       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. executarea de exerciţii pentru     │- exerciţii de dezvoltare a calitãţilor motrice de bazã:      │
│dezvoltarea calitãţilor motrice de bazã │  vitezã, îndemânare, rezistenţã şi forţã;                    │
│                                        │- jocuri dinamice.                                            │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bazã, aplicativ-utilitare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. însuşirea mecanismului de bazã al  │- exerciţii de mers: obişnuit, pe vârfuri, pe cãlcâie;        │
│deprinderilor necesare desfãşurãrii     │- variante de alergare;                                       │
│activitãţilor sportive                  │- variante de sãrituri: de pe loc, cu deplasare înainte,      │
│                                        │  înapoi;                                                     │
│                                        │- exerciţii de aruncare şi de prindere a mingii, cu douã      │
│                                        │  mâini de la piept;                                          │
│                                        │- jocuri.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. însuşirea mecanismului de bazã al  │- exersãri în relaţie cu alte deprinderi;                     │
│deprinderilor aplicativ-utilitare       │- exerciţii libere de urcare şi coborâre pe scãri;            │
│                                        │- transportul unor obiecte de volum şi greutate diferitã;     │
│                                        │- exerciţii de echilibru - mers pe un culoar marcat, cu       │
│                                        │  braţele întinse lateral;                                    │
│                                        │- jocuri care solicitã deprinderi motrice.                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea spiritului de echipã, a colaborãrii, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. cunoaşterea şi respectarea         │- activitãţi în diferite formaţii de lucru;                   │
│regulilor de organizare şi desfãşurare  │- jocuri de mişcare pe echipe.                                │
│a activitãţilor sportive                │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. manifestarea spiritului de echipã  │- jocuri individuale şi pe echipe.                            │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Întreţinerea şi îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a copiilor/elevilor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. aplicarea mãsurilor adecvate pentru│- exemple de mãsuri adecvate, luate pentru menţinerea stãrii  │
│menţinerea stãrii de sãnãtate           │  de sãnãtate;                                                │
│                                        │- exerciţii de stabilire a unui program echilibrat de         │
│                                        │  activitate zilnicã şi sãptãmânalã;                          │
│                                        │- exerciţii de utilizare a procedurilor de cãlire a           │
│                                        │  organismului.                                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. respectarea regulilor              │- activitãţi practice desfãşurate în condiţii de mediu        │
│igienico-sanitare în funcţie de anotimp │  variate.                                                    │
│şi de locul de desfãşurare a activitãţii│                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. adoptarea unui comportament care   │- exerciţii de respectare a regulilor de prevenire a          │
│sã asigure prevenirea producerii unor   │  accidentelor ce pot surveni în desfãşurarea activitãţilor   │
│accidente în timpul activitãţilor       │  sportive.                                                   │
│sportive                                │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calitãţilor motrice de bazã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. adoptarea poziţiei corecte a       │- exerciţii de execuţie a poziţiilor, dupã modelul demonstrat;│
│coloanei vertebrale şi ale segmentelor  │- exerciţii selective pentru dezvoltarea fiecãrui segment al  │
│corpului în raport cu aceasta, în       │  corpului;                                                   │
│situaţii statice şi dinamice            │- exerciţii pentru formarea reflexului de menţinere a         │
│                                        │  posturii corecte;                                           │
│                                        │- jocuri.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. executarea unui complex de         │- exerciţii de mobilitate şi de stabilitate a principalelor   │
│exerciţii de dezvoltare fizicã          │  articulaţii.                                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. exersarea calitãţilor motrice de   │- exerciţii de exersare a calitãţilor motrice de bazã:        │
│bazã                                    │  vitezã, îndemânare, rezistenţã, forţã;                      │
│                                        │- jocuri dinamice;                                            │
│                                        │- ştafete.                                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bazã, aplicativ-utilitare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. perfecţionarea deprinderilor       │- exersãri parţiale şi globale ale mersului, alergãrii,       │
│motrice de bazã                         │  sãriturii, aruncãrii-prinderii;                             │
│                                        │- jocuri;                                                     │
│                                        │- ştafete.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. perfecţionarea deprinderilor       │- exersãri ale deprinderilor aplicativ-utilitare: echilibru,  │
│aplicativ-utilitare, prin folosirea     │  târâre, cãţãrare, escaladare, tracţiune, împingere,         │
│lor în activitãţi motrice complexe      │  transport de greutãţi;                                      │
│                                        │- jocuri care solicitã deprinderi motrice.                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. executarea de exerciţii fizice     │- exerciţii fizice executate în condiţii diverse;             │
│potrivit posibilitãţilor individuale,   │- jocuri;                                                     │
│în condiţii diverse                     │- ştafete.                                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea spiritului de echipã, a colaborãrii, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. aplicarea regulilor cunoscute în   │- exerciţii de aplicare, în condiţii concrete de activitate   │
│desfãşurarea activitãţilor motrice      │  motricã, a regulilor stabilite.                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. manifestarea iniţiativei de        │- activitãţi practice de exersare;                            │
│colaborare cu colegii, pe parcursul     │- jocuri;                                                     │
│activitãţilor practice                  │- ştafete;                                                    │
│                                        │- întreceri.                                                  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Întreţinerea şi îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a copiilor/elevilor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. respectarea regulilor de igienã    │- aplicaţii practice ale regulilor de igienã personalã şi     │
│personalã şi colectivã şi pe cele       │  colectivã;                                                  │
│specifice efortului                     │- exerciţii de reglare a respiraţiei, de relaxare şi de       │
│                                        │  refacere dupã efort.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. prevenirea producerii unor         │- exersãri în condiţiile respectãrii integrale a regulilor    │
│accidente în procesul de exersare       │  stabilite.                                                  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calitãţilor motrice de bazã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. executarea de complexe de exerciţii│- complexe de exerciţii pentru dezvoltarea fizicã             │
│libere şi cu obiecte specifice          │  armonioasã a corpului, libere sau cu obiecte specifice;     │
│                                        │- exerciţii localizate la nivelul principalelor regiuni       │
│                                        │  musculare;                                                  │
│                                        │- exerciţii analitice cu creşterea gradului de complexitate;  │
│                                        │- jocuri dinamice;                                            │
│                                        │- ştafete.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. dezvoltarea rezistenţei şi a       │- exerciţii de alergare de duratã, în tempo moderat şi        │
│vitezei                                 │  uniform;                                                    │
│                                        │- exerciţii de alergare de vitezã, în linie dreaptã;          │
│                                        │- jocuri dinamice;                                            │
│                                        │- ştafete.                                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bazã, aplicativ-utilitare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. aplicarea în activitãţi practice a │- exersãri ale deprinderilor însuşite în condiţii variabile;  │
│deprinderilor motrice de bazã şi pe cele│- întreceri sub formã de ştafete;                             │
│utilitar-aplicative                     │- parcursuri aplicative.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. selectarea de activitãţi pentru    │- exerciţii de identificare de activitãţi variate în care pot │
│valorificarea calitãţilor şi            │  fi valorificate calitãţile şi deprinderile însuşite.        │
│deprinderilor însuşite                  │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. formarea deprinderii de practicare │- exersãri independente, individuale şi pe grupe pe parcursul │
│constantã a exerciţiilor fizice, în     │  activitãţilor.                                              │
│funcţie de interesele şi posibilitãţile │                                                              │
│proprii                                 │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Dezvoltarea spiritului de echipã, a colaborãrii, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. adaptarea comportamentului în      │- întreceri cu parteneri de nivele competitive variate.       │
│relaţia cu partenerii şi cu adversarii, │                                                              │
│în funcţie de regulile stabilite        │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
(niv. IV-VI)

1. Elemente de organizare a activitãţii practice sportive
● Formaţii de adunare (în linie pe un rând/pe douã rânduri)
● Formaţii de deplasare în coloanã câte unul şi câte doi
● Poziţiile de drepţi şi pe loc repaus
● Întoarceri la dreapta/stânga de pe loc
● Pornire şi oprire din mers
● Formarea şi strângerea coloanei de gimnasticã
2. Elemente ale dezvoltãrii fizice armonioase
● Postura corectã în poziţii şi acţiuni motrice variate
● Poziţiile de bazã: stând, stând depãrtat, stând ghemuit, pe genunchi, şezând, culcat
● Poziţii şi mişcãri specifice segmentelor corpului: cap-gât, braţe, picioare, trunchi
● Complexe de dezvoltare fizicã cu/fãrã obiecte portative
● Exerciţii corective pentru atitudini deficiente (cu/fãrã obiecte de sprijin)
● Educarea actului respirator, reglarea respiraţiei în efort
3. Calitãţi motrice de bazã
● Viteza (vitezã de reacţie la stimuli vizuali, auditivi şi tactili, vitezã de execuţie în acţiuni motrice complexe, vitezã de deplasare)
● Îndemânarea (coordonarea acţiunilor motrice în acţiunile segmentelor corpului, în manevrarea de obiecte, în relaţiile motrice de colaborare cu partenerii)
● Rezistenţa (rezistenţã generalã la eforturi aerobe, rezistenţã muscularã localã)
● Forţa (exerciţii dinamice segmentare, cu învingerea greutãţii propriului corp)
● Mobilitate şi stabilitate articularã
4. Deprinderi motrice de bazã
● Mers şi variante de mers (pe vârfuri, pe cãlcâie, ghemuit, cu ridicarea coapsei la piept, mers cu schimbarea direcţiei de deplasare, mers cu purtare de obiecte)
● Alergare şi variante de alergare (alergare şerpuitã, alergare cu pendularea gambei înapoi, alergare lateralã cu pas adãugat, alergare cu diferite sarcini: opriri, ocoliri, întoarceri, alergare cu accelerare, alergare cu transport de obiecte)
● Sãriturã (sãrituri în adâncime de pe suprafeţe înãlţate, sãriturã cu desprindere de pe un picior şi de pe ambele picioare, sãrituri cu deplasare: înainte, înapoi, sãritura la coardã, sãritura în lungime de pe loc, pasul sãltat)
● Aruncare şi prindere de pe loc şi din deplasare (aruncãri lansate, azvârlire, aruncare la ţintã, aruncare la distanţã, aruncare la partener, prinderi în sus, prinderi în podea, prinderi cu douã mâini)
5. Deprinderi motrice utilitar-aplicative
● Echilibrul (deplasãri în echilibru pe suprafeţe înguste şi înãlţate, deplasãri în echilibru cu purtare şi pãşire peste obstacole)
● Târâre (târâre joasã şi lateralã, târâre pe sub obstacole cu/fãrã obiecte)
● Cãţãrare (cãţãrare pe scarã fixã şi pe banca înclinatã)
● Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin şi pãşire peste obstacol)
● Tracţiune (pe perechi)
● Împingere (împingerea de obiecte, individual şi pe perechi, împingere reciprocã între parteneri, cu/fãrã obiecte, împingeri reciproce din şezând spate în spate)
● Transport (transport de obiecte)

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã
a curriculum-ului la disciplina
Educaţie fizicã şi activitãţi sportive

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 17


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"ABILITARE MANUALĂ"

Nivelele IV - V
(Cls. I - IV)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Abilitare manualã urmãreşte stimularea forţelor care dezvoltã o inteligenţã vie şi sãnãtoasã şi duce la maturizarea personalitãţii copilului/elevului.
Relaţia dintre domeniul capului şi al membrelor este spaţiul afectiv al sentimentului. Aici se face posibilã pe de o parte, perceperea senzorialã a materialelor şi a proceselor, care creeazã o viaţã diferenţiatã a simţirii, iar pe de alta, experienţa estetico-artisticã, ce transformã acele sentimente în baza judecãţii sãnãtoase.
Activitãţile manuale trebuie integrate în întregul curriculum şi nu separate de conţinuturile şi scopurile diferitelor discipline de învãţãmânt. Astfel, fiecare activitate manualã trebuie trãitã în context şi legatã de componentele de viaţã.
În cadrul activitãţilor de abilitare manualã, copiii/elevii îşi dezvoltã spiritul de observaţie şi învaţã sã reproducã ceea ce vãd sau simt. Ei îşi dezvoltã o mai bunã coordonare şi îşi îmbunãtãţesc motricitatea finã prin modelaj, îndoire, înşiruire, rupere, legare etc.
În elaborarea programei de Abilitare manualã s-au avut în vedere urmãtoarele aspecte:
● dezvoltarea abilitãţii de lucru cu diferite materiale şi cu instrumentele/uneltele adecvate;
● însuşirea unor tehnici de lucru (pliere, tãiere, asamblare, lipire etc.);
● formarea priceperilor şi însuşirea cunoştinţelor pentru realizarea de lucrãri gospodãreşti şi de grãdinãrit;
● realizarea unor produse de utilitate practicã;
● stimularea copiilor pentru folosirea simţurilor, pentru dobândirea siguranţei şi a independenţei în acţiunile proprii;
● educarea comportamentului social prin lucrãri colective şi de întrajutorare în lucru;
● dezvoltarea simţului artistic;
● educarea respectului pentru naturã;
● cultivarea respectului pentru muncã;
● pregãtirea pentru viaţa profesionalã.

OBIECTIVE CADRU



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Însuşirea mişcãrilor fundamentale de lucru cu scopul utilizãrii diverselor │
│   materiale şi instrumente                                                   │
│2. Manipularea diverselor instrumente şi materiale de lucru în vederea        │
│   confecţionãrii unor produse simple şi utile                                │
│3. Asumarea responsabilitãţilor pentru activitãţile practice realizate şi     │
│   pentru protejarea mediului înconjurãtor                                    │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Însuşirea mişcãrilor fundamentale de lucru cu scopul utilizãrii diverselor materiale şi instrumente




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. formarea şi dezvoltarea gesturilor │- jocuri didactice pentru organizarea perceptivã şi           │
│manuale fundamentale                    │  orientarea în câmpul perceptiv;                             │
│                                        │- exerciţii de dezvoltare a motricitãţii fine şi a preciziei  │
│                                        │  mişcãrilor;                                                 │
│                                        │- exerciţii pentru învãţarea gestului liniar, rectiliniu,     │
│                                        │  rotativ etc.;                                               │
│                                        │- exerciţii elementare de rupere/lipire/îndoire/              │
│                                        │  modelare/bobinare/rãsucire/mulare/înşirare/                 │
│                                        │  şnuruire/tãiere/înnodare/îmbinare/împletire.                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. explorarea diverselor obiecte şi   │- exerciţii de observare a obiectelor din naturã (frunze,     │
│materiale din mediul înconjurãtor       │  petale, seminţe, rãdãcini, crengi, conuri, crenguţe de brad,│
│                                        │  fructe uscate, coji de fructe, petale, flori, ghinde,       │
│                                        │  castane, paie, scoarţe de arbori, pietre, nisip, scoici     │
│                                        │  etc.);                                                      │
│                                        │- exerciţii de descriere a proprietãţilor obiectelor (mãrime, │
│                                        │  formã, culoare, duritate, dimensiuni, transparenţã, texturã │
│                                        │  etc.).                                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. recunoaşterea proprietãţilor       │- exerciţii de recunoaştere a diverselor materiale (lânã,     │
│diferitelor materiale specifice         │  hârtie, vopsele, cearã etc.), dupã proprietãţile lor;       │
│activitãţilor de abilitare manualã      │- exerciţii de recunoaştere a diverselor instrumente (pensulã,│
│                                        │  pahar, lipici, planşete etc.), dupã utilizãrile lor.        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Manipularea diverselor instrumente şi materiale de lucru în vederea confecţionãrii unor produse simple şi utile




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. identificarea instrumentelor       │- exerciţii de recunoaştere a diverselor instrumente (pensulã,│
│specifice prelucrãrii materialelor      │  pahar, lipici, planşete etc.) şi a utilitãţii acestora în   │
│                                        │  activitatea practicã.                                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. identificarea materialelor de      │- exerciţii practice de recunoaştere şi individualizare a     │
│lucru utilizate în activitatea practicã │  materialelor (lânã, hârtie, vopsele, cearã, seminţe, frunze,│
│                                        │  rãdãcini, crenguţe, flori etc.);                            │
│                                        │- activitãţi simple de prelucrare a materialelor (presarea    │
│                                        │  şi pãstrarea frunzelor, florilor, vopsirea, scãrmãnarea     │
│                                        │  lânii etc.).                                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. manipularea instrumentelor şi a    │- exerciţii de manipulare a instrumentelor şi a materialelor  │
│materialelor de lucru cunoscute         │  de lucru.                                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. confecţionarea unor lucrãri din    │- exerciţii de rãsucire a unui fir de lânã;                   │
│materiale diverse (lânã, hârtie,        │- împletituri simple pe degete (lãnţişoare, noduri);          │
│plastilinã)                             │- tablouri din lânã coloratã;                                 │
│                                        │- exerciţii de aplicare a unor tehnici de lucru simple din    │
│                                        │  hârtie (îndoire, pliere, tãiere, lipire, asamblare etc.);   │
│                                        │- tablouri simple prin suprapunere de straturi de hârtie      │
│                                        │  transparentã;                                               │
│                                        │- lucrãri tematice în funcţie de anotimp.                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. confecţionarea unor lucrãri        │- lucrãri realizate cu ajutorul materialelor din naturã:      │
│folosind materiale din naturã           │  flori, frunze, paie de grâu, trestie, seminţe, flori        │
│                                        │  presate etc.                                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. realizarea unor lucrãri prilejuite │- bentiţe, cordoane;                                          │
│de sãrbãtorile de peste an              │- tablouri;                                                   │
│                                        │- felicitãri, invitaţii;                                      │
│                                        │- obiecte ornamentale.                                        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Asumarea responsabilitãţilor pentru activitãţile practice realizate şi pentru protejarea mediului înconjurãtor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. finalizarea unui produs, cu sau    │- produse realizate din diferite materiale, cu sau fãrã       │
│fãrã ajutor                             │  ajutor.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. participarea la realizarea şi      │- activitãţi în sala de clasã, în timpul şi dupã realizarea   │
│întreţinerea curãţeniei în sala de clasã│  lucrãrilor;                                                 │
│                                        │- activitãţi gospodãreşti elementare: spãlarea obiectelor     │
│                                        │  utilizate, sortarea şi aranjarea lor.                       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. participarea la întreţinerea       │- activitãţi practice pentru realizarea şi întreţinerea       │
│curãţeniei în mediul apropiat           │  curãţeniei în mediul apropiat.                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Însuşirea mişcãrilor fundamentale de lucru cu scopul utilizãrii diverselor materiale şi instrumente




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. automatizarea gesturilor manuale   │- jocuri didactice pentru organizarea spaţialã;               │
│fundamentale                            │- exerciţii de dezvoltare a motricitãţii fine şi a preciziei  │
│                                        │  mişcãrilor;                                                 │
│                                        │- exerciţii de obţinere a unor colaje prin combinarea         │
│                                        │  diferitelor materiale.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. explorarea diverselor obiecte şi   │- exerciţii de observare a obiectelor şi instrumentelor de    │
│materiale din mediul înconjurãtor       │  lucru (andrele, fir de lânã, fir de melanã, etaminã, ac     │
│                                        │  etc.);                                                      │
│                                        │- exerciţii de descriere a proprietãţilor obiectelor (mãrime, │
│                                        │  formã, culoare, duritate, dimensiuni, transparenţã, texturã │
│                                        │  etc.).                                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. recunoaşterea proprietãţilor       │- exerciţii de recunoaştere a proprietãţilor diverselor       │
│diferitelor materiale specifice         │  materiale şi instrumente specifice (andrele, fir de lânã,   │
│activitãţilor de abilitare manualã      │  fir de melanã, etaminã, ac etc.).                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Manipularea diverselor instrumente şi materiale de lucru în vederea confecţionãrii unor produse simple şi utile




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. identificarea materialelor de lucru│- exerciţii practice de recunoaştere şi individualizare a     │
│utilizate în activitatea practicã       │  materialelor (fir de lânã, fir de melanã, etaminã etc.).    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. recunoaşterea şi folosirea unor    │- activitãţi de: împletire a lânii, pâslire a lânii, toarcere │
│operaţii simple de lucru cu materiale   │  a lânii cu mâna;                                            │
│naturale                                │- exerciţii de ornamentare a unor obiecte textile;            │
│                                        │- exerciţii de umplere cu lânã a diverselor figurine          │
│                                        │  confecţionate din pâslã.                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. realizarea unor lucrãri din diverse│- exerciţii de rãsucire, înnodare, împletire, coasere etc.,   │
│materiale                               │  cu fir de lânã sau melanã,                                  │
│                                        │- tablouri din lânã coloratã cu temã datã;                    │
│                                        │- lucrãri prin tehnica origami;                               │
│                                        │- tablouri realizate prin decupaje şi suprapunerea unor       │
│                                        │  straturi de hârtie transparentã;                            │
│                                        │- macheta unei case (hârtie sau plastilinã);                  │
│                                        │- figurine realizate din plastilinã sau cearã, ce pot         │
│                                        │  reprezenta pãsãri, animale, lumânãri ornamentale, forme de  │
│                                        │  relief etc.                                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. realizarea unor lucrãri cu         │- obiecte decorative pentru amenajarea colţului anotimpului;  │
│materiale din naturã                    │- brãţãri, bentiţe, cordoane etc.;                            │
│                                        │- tablouri, cu diferite tematici;                             │
│                                        │- felicitãri, invitaţii.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. realizarea unor lucrãri            │- globuri de Crãciun;                                         │
│prilejuite de sãrbãtorile de peste an   │- felicitãri;                                                 │
│                                        │- mãşti pentru carnaval;                                      │
│                                        │- mãrţişoare.                                                 │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Asumarea responsabilitãţilor pentru activitãţile practice realizate şi pentru protejarea mediului înconjurãtor




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. finalizarea unui produs şi         │- produse realizate din diferite materiale;                   │
│evaluarea lui                           │- aprecieri ale lucrãrilor colegilor şi autoaprecierea        │
│                                        │  propriei lucrãri;                                           │
│                                        │- miniexpoziţii cu produsele finite realizate.                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. asumarea responsabilitãţilor în    │- repartizãri ale responsabilitãţilor în funcţie de           │
│cadrul unei echipe de lucru             │  activitatea desfãşuratã, precum şi de interesele şi         │
│                                        │  aptitudinile individuale.                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. participarea la realizarea şi      │- activitãţi practice pentru realizarea şi întreţinerea       │
│întreţinerea curãţeniei în sala de clasã│  curãţeniei în sala de clasã şi în mediul apropiat.          │
│şi în mediul apropiat                   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. formarea şi exersarea              │- activitãţi simple de îngrijire a plantelor (plantare,       │
│deprinderilor simple de îngrijire       │  stropire, curãţare, recoltare etc.);                        │
│a plantelor şi animalelor               │- activitãţi de recoltare a plantelor medicinale;             │
│                                        │- activitãţi simple de îngrijire a animalelor de casã         │
│                                        │  (identificare, hrãnire adecvatã, îngrijire etc.);           │
│                                        │- vizite la livezi/ferme, grãdini botanice, zoologice.        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
(niv. IV-V)

1. Lucrãri din materiale din naturã (fructe uscate, coji de fructe, frunze, petale, flori, ghinde, conuri, castane, seminţe, paie, crengi, scoarţe de arbori, rãdãcini, pietre, nisip, scoici etc)
● Colaje tematice
● Obiecte decorative
● Felicitãri tematice
● Mãrţişoare
● Tablouri tematice
2. Lucrãri din fire de lânã şi material textil
● Obiecte decorative
● Tablouri tematice
● Pãpuşi şi marionete
● Covoraşe
● Sãculeţe
● Tricotaje
3. Lucrãri din hârtie
● Colaje
● Mãşti pentru Carnaval
● Teme realizate prin tehnica Origami
● Rame foto
● Felicitãri tematice
● Tablouri tematice
● Ornamente pentru pomul de iarnã
4. Modelaj (plastilinã, cearã, aluat)
● Obiecte decorative
● Mãrţişoare
● Figurine (animale, plante, forme de relief, litere, cifre etc)
5. Activitãţi gospodãreşti
6. Activitãţi de grãdinãrit
7. Activitãţi de îngrijire a animalelor

SUGESTII METODICE
(niv. IV-V)

În clasa întâi orele de abilitare manualã încep cu învãţarea mânuirii instrumentelor şi a materialelor de lucru specifice.
Prima acţiune a copiilor/elevilor în cadrul acestei discipline este lucrul cu firul de lânã. Acesta poate începe printr-o poveste despre un loc deosebit de unde vin sau se duc firele şi prin câteva versuri pentru însoţirea activitãţilor.
Toarcerea firului de lânã, realizarea de fire rãsucite, împletiturile simple pe degete, urmate de realizarea de bucle şi noduri, umplerea cu lânã a figurinelor sau realizarea de tablouri tematice cu lânã fac doar o parte obiectul activitãţilor de abilitare manualã.
La învãţarea tricotatului se poate introduce gestul de punere a ochiurilor printr-o poveste sau un vers semnificativ, care-l poate ajuta pe copil atunci când lucreazã singur.
O altã activitate, croşetatul, pune accent pe o singurã mânã în loc de douã. Echilibrul este diferit, deşi ambele mâini sunt ocupate. Este nevoie de o concentrare nouã, mai intensã. Aceasta este o altã activitate ritmicã, repetitivã cu mâinile, care întãreşte voinţa şi aduce limpezime în gândire.
Învãţarea cusutului este o altã activitate importantã care necesitã multã rãbdare şi mai ales multã atenţie. În funcţie de posibilitãţile fizice ale copiilor se pot realiza diferite obiecte (şerveţele, semne de carte sau doar simple exerciţii de coasere pe o bucatã mare de etaminã). Este potrivit sã se înceapã cu o lucrare mai mare, care sã le ofere copiilor posibilitatea coaserii pe o perioadã mai lungã de timp.
Lucrãrile realizate cu materiale din naturã, lucrãrile din hârtie, modelajul în cearã, activitãţile gospodãreşti, precum şi cele de grãdinãrit sunt o altã categorie de activitãţi realizate în cadrul disciplinei de abilitare manualã. În alegerea tematicii se are foarte mult în vedere anotimpul, sãrbãtorile de peste an, evenimentele deosebite care au loc în şcoalã (carnaval, expoziţii etc.).
Pentru desfãşurarea orelor se poate folosi un vers, în care se regãseşte ideea de semnificaţie a mâinilor şi a muncii. La sfârşitul orelor se poate spune o poveste, pentru a linişti clasa şi a încheia cu sens activitatea de creaţie.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã
a curriculum-ului la disciplina
Abilitare manualã

Nivelele IV - V
(Cls. I - IV)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Loredana Stan - prof.           │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mironicã Golãşie - prof.        │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 18

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"ACTIVITĂŢI DE PRE-PROFESIONALIZARE/MEŞTEŞUGURI"

Nivelele V - VI
(Cls. V - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Activitãţi de preprofesionalizare/meşteşuguri pregãteşte copilul/elevul cu deficienţã, în timp, în vederea dobândirii unor abilitãţi practice necesare pentru a trece treptat în activitatea de profesionalizare, permiţând astfel orientarea profesionalã şi inserţia socialã a tinerilor absolvenţi.
Acum, activitãţile devin mai complexe, necesitã mai multã atenţie şi precizie, iar cel mai important pentru elevi este exemplul personal, experimentarea de cãtre cadrul didactic a tuturor lucrãrilor pentru a întãri convingerea copilului cã ceea ce urmeazã sã facã este practic, util şi poate fi realizat.
În elaborarea curriculum-ului s-au fost avut în vedere urmãtoarele aspecte:
● dezvoltarea abilitãţii de lucru cu diferite materiale şi cu instrumentele/uneltele adecvate;
● însuşirea unor tehnici de lucru;
● formarea priceperilor şi însuşirea cunoştinţelor pentru realizarea de lucrãri gospodãreşti şi de grãdinãrit;
● realizarea unor produse de utilitate practicã;
● stimularea copiilor pentru folosirea simţurilor, pentru dobândirea siguranţei şi a independenţei în acţiunile proprii;
● educarea comportamentului social prin lucrãri colective şi de întrajutorare în lucru;
● cultivarea respectului pentru muncã;
● pregãtirea pentru viaţa profesionalã.

OBIECTIVE CADRU



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Manipularea diverselor materiale şi instrumente de lucru                   │
│2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse practice şi utile                 │
│3. Dezvoltarea capacitãţii de cooperare în grup şi asumarea                   │
│   responsabilitãţilor pentru activitãţile realizate                          │
│4. Diversificarea modalitãţilor de rezolvare a situaţiilor practice şi de     │
│   viaţã                                                                      │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Manipularea diverselor materiale şi instrumente de lucru




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. identificarea şi numirea           │- exerciţii de familiarizare cu principalele materiale şi     │
│materialelor de lucru utilizate în      │  instrumente de lucru.                                       │
│activitatea manualã                     │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. efectuarea unor operaţii simple    │- exerciţii pentru dezvoltarea motricitãţii manuale;          │
│de lucru                                │- operaţii simple de coasere;                                 │
│                                        │- exerciţii de ornamentare a unor obiecte textile;            │
│                                        │- exerciţii de umplere cu lânã, nisip sau seminţe a           │
│                                        │  figurinelor din pâslã;                                      │
│                                        │- exerciţii de pregãtire a lutului.                           │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse practice şi utile




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. cunoaşterea şi respectarea etapelor│- exerciţii practice de ordonare a etapelor unei activitãţi;  │
│procesului tehnologic                   │- exerciţii de selectare a unor materiale conform sarcinii de │
│                                        │  lucru;                                                      │
│                                        │- activitãţi gospodãreşti;                                    │
│                                        │- activitãţi de grãdinãrit;                                   │
│                                        │- activitãţi de îngrijire a animalelor;                       │
│                                        │- activitãţi simple de ambalare a unor produse.               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. confecţionarea şi evaluarea unor   │- exerciţii de umplere cu lânã a unor figurine;               │
│lucrãri din materiale diverse           │- tablouri din lânã coloratã cu temã datã;                    │
│                                        │- exerciţii de realizare a unor obiecte prin tehnica origami: │
│                                        │  broscuţe, pãsãri, flori etc.;                               │
│                                        │- macheta unei cãsuţe;                                        │
│                                        │- exerciţii de modelare (cearã sau lut) a unor grupuri de     │
│                                        │  animale, oameni şi a unor forme de construcţii, avându-se   │
│                                        │  în vedere cele trei perspective: faţã, spate, lateral;      │
│                                        │- exerciţii de rãsucire a firelor, înnodare, împletire, tors  │
│                                        │  etc.;                                                       │
│                                        │- exerciţii de realizare a unui cordon, din ochiuri, cu       │
│                                        │  croşeta;                                                    │
│                                        │- exerciţii de urmãrire a unei linii drepte (imaginare) prin  │
│                                        │  împunsãturi şi alcãtuirea unui tiv;                         │
│                                        │- exerciţii de coasere cu diferite tipuri de puncte de        │
│                                        │  ornamentaţie.                                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. realizarea unor lucrãri prilejuite │- obiecte ornamentale cu ajutorul unor materiale naturale sau │
│de sãrbãtorile de peste an              │  sintetice, realizate în preajma sãrbãtorilor.               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. evaluarea rezultatelor activitãţii │- exerciţii de indicare a utilitãţii obiectelor realizate     │
│                                        │  dupã diverse criterii (necesitate, utilitate, eficienţã).   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea capacitãţii de cooperare în grup şi asumarea responsabilitãţilor pentru activitãţile realizate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. organizarea spaţiului de lucru     │- exerciţii de pregãtire a spaţiului de lucru;                │
│                                        │- exerciţii de debarasare a spaţiului de lucru.               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. participarea la realizarea şi la   │- activitãţi gospodãreşti elementare: spãlarea obiectelor     │
│întreţinerea curãţeniei spaţiului în    │  utilizate, sortarea şi aranjarea lor.                       │
│care se desfãşoarã activitatea          │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. exersarea spiritului de            │- roluri în cadrul grupului în funcţie de particularitãţile   │
│întrajutorare în cadrul grupului        │  psihoindividuale (un elev realizeazã etapele mai uşoare,    │
│                                        │  în timp ce altul şi le asumã pe cele mai complicate);       │
│                                        │- exerciţii de respectare a normelor de cooperare în grup.    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. evaluarea aportului propriu în     │- expoziţii cu produsele realizate.                           │
│realizarea produselor                   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. formarea şi exersarea deprinderilor│- activitãţi de îngrijire şi de recoltare a plantelor;        │
│de îngrijire a mediului înconjurãtor    │- activitãţi de îngrijire a animalelor de casã                │
│                                        │  (identificare, hrãnire adecvatã, îngrijire etc.);           │
│                                        │- vizite la livezi/ferme, grãdini botanice, zoologice.        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Diversificarea modalitãţilor de rezolvare a situaţiilor practice şi de viaţã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. cunoaşterea utilitãţilor multiple  │- activitãţi de cunoaştere a utilitãţii diferitelor obiecte   │
│a diverselor produse                    │  ce pot fi realizate.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. realizarea unor produse simple în  │- obiecte utilitare şi de uz personal;                        │
│funcţie de nevoi                        │- exerciţii de utilizare a produselor sau a activitãţilor     │
│                                        │  realizate.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. valorificarea produselor realizate │- expoziţii cu vânzare în cadrul instituţiei sau în afara ei. │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

8. Lucrãri din materiale din naturã (fructe uscate, coji de fructe, frunze, petale, flori, ghinde, conuri, castane, seminţe, paie, crengi, scoarţe de arbori, rãdãcini, pietre, nisip, scoici etc.)
● Colaje tematice
● Obiecte decorative
● Felicitãri tematice
● Mãrţişoare
● Tablouri tematice
9. Lucrãri din fire de lânã şi material textil
● Obiecte decorative
● Tablouri tematice
● Pãpuşi şi marionete
● Covoraşe
● Sãculeţe
● Tricotaje
10. Lucrãri din hârtie
● Colaje
● Mãşti pentru Carnaval
● Teme realizate prin tehnica Origami
● Rame foto
● Felicitãri tematice
● Tablouri tematice
● Ornamente pentru pomul de iarnã
11. Modelaj (cearã, lut)
● Obiecte decorative
● Mãrţişoare
● Figurine (animale, plante, forme de relief etc)
12. Cusut, tricotat
● Obiecte decorative (şerveţele, fulare etc.)
13. Activitãţi gospodãreşti
14. Activitãţi de grãdinãrit
15. Activitãţi de îngrijire a animalelor

NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Manipularea diverselor materiale şi instrumente de lucru




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. descrierea materialelor şi a       │- exerciţii de numire şi de descriere a principalelor         │
│instrumentelor de lucru utilizate în    │  instrumente şi materiale de lucru utilizate în activitatea  │
│activitatea manualã                     │  manualã.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. cunoaşterea utilitãţii materialelor│- exerciţii de utilizare a materialelor şi a instrumentelor   │
│şi a instrumentelor în procesul muncii  │  de lucru.                                                   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse practice şi utile




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. realizarea unor produse din        │- obiecte din lânã, hârtie, lut, în funcţie de diferite       │
│materiale diverse                       │  tematici (sãrbãtori, anotimpuri, evenimente organizate în   │
│                                        │  şcoalã);                                                    │
│                                        │- obiecte, mai mici sau mai mari, cu utilitate practicã       │
│                                        │  (fulare, feţe de masã, şerveţele etc.);                     │
│                                        │- exerciţii de desenare a şablonului şi a tiparului necesar,  │
│                                        │  decuparea componentelor, asamblarea prin însãilare, apoi    │
│                                        │  prin cusãturã fixã);                                        │
│                                        │- activitãţi de iniţiere şi formare de deprinderi de utilizare│
│                                        │  a rãzboiului de ţesut, precum şi a maşinii de cusut;        │
│                                        │- activitãţi de şmirgheluire a unor bucãţi de lemn brute sau  │
│                                        │  a unor obiecte realizate din lemn;                          │
│                                        │- exerciţii de desenare a şablonului şi a tiparului necesare  │
│                                        │  pentru confecţionarea unui produs din lemn;                 │
│                                        │- activitãţi de realizare a unor obiecte utilizând trusa de   │
│                                        │  traforaj;                                                   │
│                                        │- activitãţi de decupare a detaliilor şi de asamblare a       │
│                                        │  pãrţilor componente ale produsului.                         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. realizarea unor acţiuni simple     │- activitãţi de spãlat/cãlcat a unor obiecte mici;            │
│pentru igiena şi alimentaţia personalã  │- activitãţi de ordonare şi aranjare a unor obiecte personale;│
│                                        │- activitãţi de sortare/curãţare a fructelor legumelor,       │
│                                        │  diverselor alimente;                                        │
│                                        │- activitãţi de asociere a unor alimente (salate de legume,   │
│                                        │  salate de fructe).                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. evaluarea rezultatelor activitãţii │- evaluãri şi autoevaluãri ale obiectelor realizate;          │
│dupã diverse criterii                   │- expoziţii cu sau fãrã vânzare a produselor realizate.       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea capacitãţii de cooperare în grup şi asumarea responsabilitãţilor pentru activitãţile realizate




┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare              │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. participarea la realizarea şi la   │- exerciţii de menţinere a ordinii şi a curãţeniei la locul  │
│întreţinerea curãţeniei în spaţiul de   │  desfãşurãrii activitãţii.                                  │
│activitate                              │                                                             │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. asumarea de responsabilitãţi în    │- exerciţii de identificare a conţinutului activitãţilor ce  │
│activitãţile de grup şi executarea în   │  urmeazã sã se desfãşoare;                                  │
│cadrul grupului a sarcinilor care îi    │- dezbateri pe tema fixãrii rolurilor în echipã, în funcţie  │
│revin                                   │  de posibilitãţile individuale;                             │
│                                        │- discuţii privind abordarea problemelor ce apar pe          │
│                                        │  parcursul desfãşurãrii activitãţilor.                      │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. conştientizarea necesitãţii        │- expoziţii cu produsele realizate.                          │
│aportului propriu în realizarea         │                                                             │
│produselor                              │                                                             │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. exersarea unor deprinderi          │- activitãţi de aranjarea şi decorare a mesei;               │
│gospodãreşti                            │- drumeţii;                                                  │
│                                        │- excursii.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. exersarea deprinderilor de         │- activitãţi de cultivare a pãmântului, de îngrijire a       │
│îngrijire a mediului înconjurãtor       │  plantelor şi de recoltarea acestora;                       │
│                                        │- activitãţi de îngrijire a animalelor de casã               │
│                                        │  (identificare, hrãnire adecvatã, îngrijire etc.);          │
│                                        │- vizite la livezi/ferme, grãdini botanice, zoologice.       │
└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Diversificarea modalitãţilor de rezolvare a situaţiilor practice şi de viaţã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. exercitarea în practica            │- activitãţi de realizare a unor produse, ţinând cont de      │
│social-utilã a cunoştinţelor învãţate   │  cunoştinţele însuşite.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. rezolvarea unor probleme practice  │- exerciţii de reparare a unor obiecte;                       │
│din realitatea cotidianã, utilizând     │- lucrãri de întreţinere a rechizitelor şcolare, a            │
│tehnicile învãţate                      │  mobilierului clasei etc.                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. construirea unor produse simple    │- obiecte utilitare şi de uz personal;                        │
│în funcţie de nevoi şi valorificarea    │- expoziţii cu vânzare.                                       │
│produselor realizate                    │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Lucrãri din materiale din naturã, fire de lânã, material textil, hârtie, cearã, lut
● Obiecte realizate în funcţie de anotimpuri, sãrbãtori şi evenimente (mãşti pentru Carnaval, felicitãri tematice, ornamente pentru pomul de iarnã, mãrţişoare etc.)
● Obiecte de uz personal (suport pentru creioane, cutii de diferite forme şi mãrimi etc.)
● Obiecte de design interior (tablouri tematice, panouri decorative, colaje pentru sala de clasã, şcoalã sau camera proprie etc.
● Teme realizate prin tehnica Origami, pãpuşi şi marionete (lânã), figurine (animale, plante, forme de relief etc.)
2. Ţesut, croitorie, broderie
● Cusãturi decorative (puncte de cusãturi la alegere)
● Utilizarea rãzboiului de ţesut şi a maşinii de cusut
● Noţiuni de croitorie: aşezarea şi fixarea tiparului pe material; trasarea conturului dupã şablon; decuparea dupã contur; asamblarea materialelor textile croite prin însãilare
● Sãculeţe, semn de carte, covoraşe
● Obiecte de design vestimentar (şnur, batic, cravatã, cordon etc.)
3. Prelucrarea lemnului
● Materiale lemnoase
● Operaţii de pregãtire, de prelucrare şi de finisare a bucãţilor din lemn
● Operaţii de îmbinare a componentelor produselor din lemn
● Produse din lemn (marionete, puzzle, jucãrii, obiecte decorative)
4. Activitãţi gospodãreşti
● Salate de legume, de fructe etc.
● Pregãtire pentru drumeţie (aranjarea rucsacului, folosirea sacului de dormit, instalarea cortului etc.)
● Bucãtãria (vase şi ustensile), aranjarea şi decorarea mesei
5. Activitãţi de grãdinãrit şi de îngrijire a animalelor
● Creşterea plantelor
● Creşterea animalelor
● Valorificarea şi depozitarea produselor agricole şi a reziduurilor
● Îngrijirea animalelor de apartament/casã

SUGESTII METODICE
(niv. V-VI)

Începând cu clasa a V-a copiii sunt gata sã facã proiecte, sã lucreze manual destul de bine şi sã confecţioneze obiecte cât mai utile.
În cazul în care existã posibilitãţi şi interes, se pot realiza proiecte de genul realizãrii de pãpuşilor din material textil, îmbrãcarea lor umplerea lor cu lânã netoarsã şi alte operaţii atractive, care îl fac pe copil sã descopere spaţiul tridimensional. Toate acestea pot fi finalizate într-o expoziţie care sã cuprindã lucrãrile elevilor din întreaga clasã la sfârşitul de semestru sau cu ocazia unor evenimente din cadrul şcolii: serbãrile şcolare, carnavalul primãverii sau altele.
În clasele mai mari se va pune accent pe activitatea de tricotat, de data aceasta pentru a se realiza un obiect de îmbrãcãminte care sã ia forma unei pãrţi a corpului. Tot acum se introduc şi noţiunile de croitorie şi de utilizare a rãzboiului de ţesut.
Mai întâi vor crea un model, vor realiza modelul cu toate detaliile şi vor învãţa sã foloseascã decupajele în diferite moduri. Vor studia modul în care modelele de lucru, pot potenţa aspectul hainei, dacã vor şti cum şi unde sã fie plasate.
Un element deosebit de important în cadrul acestei discipline este prelucrarea lemnului. Aceastã activitate începe cu studiul materialelor lemnoase (caracteristici ale lemnului), se continuã cu operaţiile de pregãtire, de prelucrare şi de finisare a bucãţilor de lemn. În cadrul acestor activitãţi se vor realiza diferite produse, cum ar fi: marionete, puzzle, jucãrii, obiecte decorative etc.
Lucrãrile din materiale naturale, din fire de lânã şi materiale textile, din hârtie, activitãţile gospodãreşti, de grãdinãrit şi de îngrijire a animalelor fac în continuare obiectul activitãţilor de preprofesionalizare.
În cadrul acestor activitãţi, cadrul didactic poate adapta materialele, tehnicile de lucru cât şi conţinutul, la specificul deficienţei, în funcţie de nevoile subiectului cu care lucreazã. Astfel, explicaţiile trebuie sã fie scurte şi concrete, pe sarcini uşoare, iar implicarea elevilor trebuie sã se realizeze în toate etapele realizãrii unui produs în grup, în funcţie de posibilitãţile fiecãruia.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã
a curriculum-ului la disciplina
Activitãţi de preprofesionalizare/meşteşuguri

Nivelele V - VI
(Cls. V - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Loredana Stan - prof.           │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mironicã Golãşie - prof.        │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
│psihopedagogie specialã         │                                             │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 19


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
"CONSILIERE ŞI ORIENTARE"

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

De-a lungul şcolarizãrii toate disciplinele îşi asumã o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea în plan personal, social şi profesional a elevilor, precum şi pentru achiziţionarea abilitãţilor necesare integrãrii în societate. În cadrul Consilierii şi orientãrii preocuparea pentru cele trei arii de dezvoltare devine centralã, focalizarea pe acestea fiind evidentã.
Derularea activitãţilor specifice ariei curriculare Consiliere şi orientare la clasele I - X are în vedere:
● dezvoltarea abilitãţilor necesare în viaţa socialã;
● nivelul de dezvoltare şi maturizare personalã;
● pregãtirea elevilor pentru a face faţã integrãrii şcolare şi profesionale.
În cursul orelor de Consiliere şi orientare, elevii au posibilitatea de a exersa abilitãţi de comunicare eficientã, de relaţionare, de învãţare şi de a deveni conştienţi de posibilitatea de transferare a acestora în contexte sociale diferite, prin dezvoltarea competenţelor care vor contribui ulterior la integrarea socialã şi profesionalã.
Activitãţile de învãţare sunt în acord cu obiectivele cadru şi obiectivele de referinţã, ţinându-se seama de vârsta elevilor şi de stadiul lor de dezvoltare a personalitãţii, cu atât mai mult cu cât în centrul atenţiei acestei programe stã copilul cu deficienţã severã, profundã sau asociatã, care trebuie sã aibã o anumitã comportare civicã, sã se integreze în comunitãţile lui apropiate (familia, rudele), dar şi în comunitãţi mai largi ca: şcoala, locul natal etc., sã facã faţã integrãrii profesionale.

OBIECTIVE CADRU



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea capacitãţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţã de │
│   sine                                                                       │
│2. Dezvoltarea abilitãţilor de interrelaţionare în contexte variate           │
│3. Dezvoltarea abilitãţilor de utilizare a informaţiilor în vederea integrãrii│
│   socio-profesionale                                                         │
│4. Conştientizarea necesitãţii stabilirii relaţiei cu mediul social prin      │
│   comportamente dezirabile                                                   │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



NIVELUL IV
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţã de sine




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. conştientizarea identitãţii        │- exerciţii de numire a prenumelui, numelui, vârstei şi       │
│personale/individuale                   │  sexului personal;                                           │
│                                        │- exerciţii de identificare a unor aspecte legate de          │
│                                        │  înfãţişarea fizicã;                                         │
│                                        │- exerciţii de numire a adresei personale;                    │
│                                        │- exerciţii de numire a localitãţii unde se aflã şcoala;      │
│                                        │- jocuri didactice;                                           │
│                                        │- desene.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. cunoaşterea componenţei familiei   │- exerciţii de numire a componenţei familiei (numele          │
│                                        │  pãrinţilor, a fraţilor sau a surorilor);                    │
│                                        │- desenul familiei;                                           │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea abilitãţilor de interrelaţionare în contexte variate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. identificarea şi stãpânirea        │- exerciţii de identificare a emoţiilor de bazã apãrute în    │
│emoţiilor de bazã apãrute în contexte   │  situaţii variate;                                           │
│variate                                 │- simulãri;                                                   │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- dramatizãri.                                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. exersarea comportamentelor de      │- activitãţi pe grupe;                                        │
│cooperare în grup                       │- jocuri de echipã în care sunt create situaţii de            │
│                                        │  cooperare/necooperare.                                      │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea abilitãţilor de utilizare a informaţiilor în vederea integrãrii socio-profesionale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. familiarizarea cu situaţii noi,    │- exerciţii de identificare a ritmului unei zile: parte       │
│specifice activitãţii şcolare           │  ritmicã, orã de bazã, poveste, activitãţi artistice,        │
│                                        │  servirea mesei, activitãţi de dupã-amiazã.                  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Conştientizarea necesitãţii stabilirii relaţiei cu mediul social prin comportamente dezirabile




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. manifestarea grijii faţã de propria│- exerciţii în vederea formãrii autonomiei personale;         │
│persoanã                                │- jocuri de rol.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Autocunoaştere şi dezvoltare personalã
● Autocunoaştere - date de identificare a persoanei: nume, prenume, aspecte legate de înfãţişarea fizicã, vârstã, sex, adresã, membrii familiei
Comunicare şi abilitãţi sociale
● Recunoaşterea emoţiilor de bazã
● Comportamente de cooperare în grup. Relaţiile cu colegii
Utilizarea informaţiilor în integrarea socio-profesionalã
● Ritmul zilei
Calitatea stilului de viaţã
● Formarea autonomiei personale

NIVELUL V
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţã de sine




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. recunoaşterea asemãnãrilor şi a    │- exerciţii de identificare a asemãnãrilor şi a deosebirilor, │
│deosebirilor dintre oameni              │  prin comparare cu ceilalţi şi cu personajele din poveşti;   │
│                                        │- exerciţii de prezentare personalã;                          │
│                                        │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- desene;                                                     │
│                                        │- colaje;                                                     │
│                                        │- expoziţii de desene;                                        │
│                                        │- participãri la evenimente împreunã cu copii din alte şcoli. │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. identificarea propriilor interese  │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- desene;                                                     │
│                                        │- excursii, vizite;                                           │
│                                        │- participãri la evenimente organizate în afara şcolii.       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. formarea şi dezvoltarea            │- excursii, vizite;                                           │
│abilitãţilor pentru realizarea          │- expoziţii de desene.                                        │
│activitãţilor şcolare şi extraşcolare   │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. cunoaşterea drepturilor şi a       │- exerciţii de stabilire a regulilor clasei, afişarea         │
│responsabilitãţilor la şcoalã, acasã,   │  acestora.                                                   │
│în comunitate                           │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea abilitãţilor de interrelaţionare în contexte variate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. exersarea abilitãţilor de ascultare│- exerciţii pentru exersarea elementelor simple de ascultare  │
│activã                                  │  activã.                                                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. dezvoltarea relaţiilor de prietenie│- discuţii de grup asupra modalitãţilor de a-ţi face prieteni │
│                                        │  şi de a-i menţine;                                          │
│                                        │- desene, colaje cu tema "Prietenul/prietena mea".            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. identificarea diferitelor roluri   │- exersãri a unor sarcini de grup în care se stabilesc        │
│în cadrul grupului din perspectiva      │  roluri, reguli.                                             │
│componentelor acestuia                  │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea abilitãţilor de utilizare a informaţiilor în vederea integrãrii socio-profesionale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. descrierea activitãţilor preferate │- desene, colaje cu tema: "Activitatea mea preferatã";        │
│                                        │- descrieri ale activitãţii preferate.                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. realizarea de jocuri, activitãţi   │- discuţii de grup pornind de la situaţii reale sau texte     │
│în care se lucreazã individual sau în   │  adecvate pentru evidenţierea efectelor activitãţilor        │
│echipã                                  │  individuale şi în echipã;                                   │
│                                        │- discuţii cu pãrinţii şi cu membrii comunitãţii despre lucrul│
│                                        │  individual şi cel în echipã.                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. transferarea conţinutului          │- povestiri de situaţii din poveşti, filme, în care           │
│achiziţiilor învãţãrii, în viaţa        │  personajele utilizeazã calculele aritmetice sau             │
│cotidianã                               │  scris-cititul;                                              │
│                                        │- descrieri ale activitãţii profesionale a pãrinţilor;        │
│                                        │- discuţii de grup cu privire la situaţii din viaţa cotidianã │
│                                        │  în care sunt utilizate achiziţii dobândite în şcoalã.       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Conştientizarea necesitãţii stabilirii relaţiei cu mediul social prin comportamente dezirabile




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. diferenţierea comportamentelor     │- activitãţi de grup prin care se dau exemple şi se discutã   │
│sãnãtoase şi a comportamentelor de risc │  comportamente sãnãtoase şi comportamente de risc, pe stradã,│
│                                        │  la şcoalã, la joacã etc.;                                   │
│                                        │- desene care sã reflecte consecinţele unei decizii sau ale   │
│                                        │  unui comportament.                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. rezolvarea unor situaţii care      │- exerciţii de descriere a unor situaţii care solicitã luarea │
│solicitã luarea unor decizii            │  unor decizii (incendii, inundaţii, cutremure, accidente     │
│                                        │  rutiere);                                                   │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Autocunoaştere şi dezvoltare personalã
● Unicitatea persoanei - diferenţe individuale, acceptarea şi respectarea diferenţelor individuale
● Diversitatea culturalã şi etnicã. De ce sunt oamenii diferiţi?
● Drepturi şi responsabilitãţi. Respectarea regulilor, asumarea consecinţelor nerespectãrii acestora
● Interese şi abilitãţi personale
Comunicare şi abilitãţi sociale
● Comunicarea - vorbire, ascultare, comportamente non-verbale
● Abilitãţi sociale - Cum se dezvoltã relaţiile de prietenie? Modalitãţi de a-ţi face prieteni şi de a-i menţine. Roluri în cadrul grupului
● Familia. Roluri în cadrul familiei. Relaţiile cu membri familiei
Utilizarea informaţiilor în integrarea socio-profesionalã
● Surse de informaţii
● Cum învãţãm?
● Cunoştinţele dobândite în şcoalã şi importanţa acestora în viaţã
● Activitãţile individuale şi de echipã - avantaje şi dezavantaje
Calitatea stilului de viaţã
● Modalitãţi de promovare a unui comportament sãnãtos. Exemple de comportamente, diferenţa dintre un comportament sãnãtos şi un comportament de risc. Reguli de igienã.
● Reacţii la situaţii de risc sau de crizã. Cum reacţionãm într-o situaţie de crizã (incendii, accidente, inundaţii, cutremure) şi la cine apelãm pentru ajutor? (familie, medic, pompieri etc.)

NIVELUL VI
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţã de sine




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. receptarea reacţiilor celorlalţi   │- povestiri, discuţii pe tema respectãrii spaţiului personal  │
│faţã de propria persoanã                │  şi a nevoii de intimitate;                                  │
│                                        │- discuţii de caz.                                            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. dovedirea încrederii în sine, în   │- exerciţii de analizã a unor personaje, în situaţii          │
│situaţii diferite                       │  diferite, prin prisma încrederii în sine;                   │
│                                        │- compuneri cu tema încrederii în sine şi a reuşitei;         │
│                                        │- desene reprezentative.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. observarea schimbãrilor la         │- vizionãri de filme care abordeazã tema trecerii de la o     │
│diferite vârste                         │  etapã de vârstã la alta;                                    │
│                                        │- desene.                                                     │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



2. Dezvoltarea abilitãţilor de interrelaţionare în contexte variate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. explicarea importanţei individuale │- exerciţii de identificare a situaţiilor în care este        │
│şi sociale în diferite contexte         │  necesarã responsabilitatea individualã şi socialã.          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. utilizarea tehnicilor de comunicare│- exerciţii de ascultare activã;                              │
│eficientã, în contexte variate din punct│- jocuri de rol;                                              │
│de vedere social şi cultural            │- scenete.                                                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. permanentizarea unui comportament  │- discuţii prin care se aratã respect şi grijã pentru         │
│dezirabil, de cooperare în grup         │  ceilalţi, în care se valorificã: texte, ilustraţii,         │
│                                        │  fragmente din filme;                                        │
│                                        │- jocuri de rol.                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Dezvoltarea abilitãţilor de utilizare a informaţiilor în vederea integrãrii socio-profesionale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. analizarea factorilor favorizanţi  │- planuri personalizate de învãţare, pentru diferite          │
│învãţãrii eficiente                     │  discipline.                                                 │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. identificarea schimbãrilor         │- vizionãri de filme;                                         │
│activitãţii umane, apãrute în timp      │- observãri de ilustraţii;                                    │
│                                        │- discuţii de grup cu membrii comunitãţii, cu privire la      │
│                                        │  evoluţia activitãţilor umane, într-o anumitã regiune.       │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. informarea privind diferite        │- vizite la diferite instituţii pentru familiarizarea cu      │
│meserii şi ocupaţii                     │  ocupaţiile/locurile de muncã.                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. prezentarea sarcinilor şi a        │- vizite în instituţii pentru familiarizarea cu diferite      │
│responsabilitãţilor asumate în          │  medii de lucru;                                             │
│activitatea preferatã                   │- jocuri de rol cu privire la sarcinile şi responsabilitãţile,│
│                                        │  în activitãţile preferate.                                  │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



4. Conştientizarea necesitãţii stabilirii relaţiei cu mediul social prin comportamente dezirabile




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. respectarea normelor în viaţa      │- jocuri de rol pe tema cunoaşterii şi respectãrii            │
│grupurilor de apartenenţã               │  diferitelor norme;                                          │
│                                        │- exersãri ale comportamentelor de grup, în conformitate cu   │
│                                        │  anumite norme.                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. exersarea abilitãţilor de luare a  │- jocuri de rol - exerciţii de luare de decizii în situaţii   │
│deciziilor, în contexte variate         │  variate, relevante pentru activitatea proprie;              │
│                                        │- exerciţii de luare de decizii în situaţii de risc sau de    │
│                                        │  crizã (incendii, inundaţii, accidente etc.).                │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Autocunoaştere şi dezvoltare personalã
● Spaţiul personal - nevoia de intimitate
● Încredere în sine şi reuşita personalã
● Schimbare, creştere, dezvoltare. Caracteristicile diferitelor vârste
Comunicare şi abilitãţi sociale
● Comunicarea - Ce înseamnã comunicare eficientã. Abilitãţi de comunicare
● Abilitãţi sociale - Importanţa contribuţiei fiecãrui membru al unui grup la activitatea grupului. Avantajele cooperãrii în grup
● Responsabilitatea individualã şi socialã în şcoalã, în familie şi în comunitate
Utilizarea informaţiilor în integrarea socio-profesionalã
● Factorii favorizanţi/frenatori ai învãţãrii eficiente
● Evoluţia şi dezvoltarea ocupaţiilor
● Caracteristicile unei activitãţi - sarcini, responsabilitãţi, mediu de lucru, echipamente, orar
● Criterii de analizã şi de alegere a unei meserii
Calitatea stilului de viaţã
● Apartenenţa la grup. Rolul grupului în formularea şi în realizarea opţiunilor personale
● Alegerea alternativei optime. Raportarea la normã (respectarea regulilor de circulaţie, a normelor de prevenire a incendiilor, a normelor de prim-ajutor)
● Situaţii de decizie. Rezolvarea unor probleme cu potenţial de risc şi de crizã

SUGESTII METODICE
(niv. IV-VI)

Unul dintre obiectivele curriculum-ului Consiliere şi orientare este stimularea abilitãţilor de învãţare, în scopul dezvoltãrii personale şi al integrãrii socio-profesionale. Cadrul didactic trebuie sã punã elevii sã experimenteze practic, în cadrul orelor respective diferite tehnici de învãţare, de relaţionare, de comunicare eficientã, abilitãţi de explorare a resurselor personale şi a domeniilor de activitate, apoi aplicã ceea ce au asimilat, în situaţii de viaţã diverse.
Ţinând cont de particularitãţile psihoindividuale ale copiilor cu deficienţã severã, profundã sau asociatã obiectivele propuse pot fi realizate prin activitãţi practice, simple, eficiente, ce pornesc de la universul de viaţã al copilului şi al mediului din care provine, de la fapte şi situaţii concrete de viaţã, cunoscute de copii, totdeauna însã accesibile înţelegerii lor.
În acest sens vor fi utilizate mijloace variate ca: observarea şi analiza unor fapte de viaţã, relatãri de fapte reale sau imaginare, exerciţii, observarea de ilustraţii, convorbiri, povestiri, vizionãri de filme, desene animate, jocuri de rol, dramatizãri, vizite, desene, picturi etc., sarcinile de lucru putând fi realizate individual, în perechi sau în echipã.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã
a curriculum-ului la disciplina
Consiliere şi orientare

Nivelele IV - VI
(Cls. I - X)

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã



┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘



-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, ANEXE din 1 septembrie 2008

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016