Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ANEXE din 1 august 2023 privind stabilirea indicatorilor de performanţă şi de calitate utilizaţi în vederea selectării unităţilor sanitare cu paturi, beneficiare ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale, componenta C12 - Sănătate, Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 711 bis din 2 august 2023
──────────
Aprobate prin ORDINUL nr. 2.567 din 1 august 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 711 din 2 august 2023.
──────────
ANEXA 1
Metodologia privind stabilirea indicatorilor de performanţă şi de
calitate utilizaţi în vederea selectării unităţilor sanitare cu paturi,
beneficiare ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale,
Componenta C12-Sanatate, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României
METODOLOGIE – MĂSURĂTORI KPI - RAŢIONAMENT - REFERINŢE
Cuprins
ANEXA 2 - METODOLOGIE – MĂSURĂTORI KPI - RAŢIONAMENT -REFERINŢE
SIGURANŢA PACIENTULUI
1. Infecţii asociate cateterismului venos central (CLABSI)
2. Evenimente asociate ventilaţiei mecanice (VAE)
3. Procentul de pacienţi internaţi în spital evaluaţi pentru riscul de cădere prin protocoale aplicate
4. Rata de căderi ale pacienţilor în timpul spitalizării
5. Procentul de pacienţi internaţi evaluaţi pentru riscul de ulcere de decubit şi stadializarea acestora prin protocoale aplicate
6. Rata de incidenţă a ulcerelor de decubit dobândite în timpul spitalizării
7. Procentul de pacienţi supuşi unei intervenţii chirurgicale la care s-a aplicat Lista de siguranţă chirurgicală
8. Rata sângerărilor postoperatorii care au necesitat re-intervenţii chirurgicale
9. Rata infecţiilor de plagă chirurgicală
EXPERIENŢA PACIENTULUI
10. Rata de completare a chestionarelor de evaluare a satisfacţiei pacienţilor
11. Ratele de satisfacţie a pacienţilor după externarea din spital
PERSONALUL MEDICAL
12. Procent din personalul medical care a participat la activităţi de formare
13. Procentul de lucrători din domeniul sănătăţii care au respectat protocolul standard de sănătate şi siguranţă la locul de muncă în cazul unei răni provocate de un obiect ascuţit în timpul orelor de lucru în spital
14. Procentul de lucrători din domeniul sănătăţii cu schema de vaccinare antigripală actualizată
EFICACITATE
15. Mortalitatea în spital prin insuficienţă cardiacă
16. Mortalitatea în spital prin infarct miocardic acut
17. Mortalitatea în spital prin pneumonie
18. Procentul de pacienţi reinternaţi la terapie intensivă la 48 de ore de la externare
19. Reinternare neprogramată în spital în termen de 30 de zile de la externare pentru insuficienţă cardiacă prin UPU
20. Durata medie de spitalizare (internare)
21. Procentul de intervenţii chirurgicale efectuate în regim ambulator
22. Durata spitalizării preoperatorii
23. Procentul de pacienţi oncologici pentru care s-a efectuat evaluarea stării nutriţionale cu ajutorul protocoalelor (INDICATOR APLICAT LA CENTRELE ŞI SPITALELE ONCOLOGICE)
24. Mortalitatea în spital prin accident vascular cerebral ischemic
25. Timpul de la internare la tratarea pacienţilor cu accident vascular cerebral ischemic („timpul de la uşă la ac”)
SIGURANŢA PACIENTULUI
1. Infecţii asociate cateterismului venos central (CLABSI)
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Deşi s-a înregistrat o scădere de 46% a infecţiilor bacteriene asociate cateterelor venoase centrale (CLABSI) în spitalele din SUA între 2008 şi 2013, se estimează că în fiecare an în unităţile de terapie intensivă (ATI) şi în clinicile de patologie/chirurgie din SUA încă apar 30.100 de cazuri de CLABSI. CDC a raportat creşteri semnificative ale ratelor CLABSI în 2020, comparativ cu anul precedent, din cauza COVID-19: CLABSI: creştere de 47% în toate tipurile de locaţii, 65% în unităţile de terapie intensivă (UTI), 16% în anumite secţii din spitale. CLABSI sunt infecţii grave care, de obicei, duc la creşterea morbidităţii şi mortalităţii, la prelungirea şederii în spital şi la creşterea costurilor.
Metoda de calcul/Definiţie
● Infecţiile de flux sangvin asociate cateterelor venoase centrale (CLABSI): O infecţie a fluxului sanguin confirmată în laborator în care este identificat un organism eligibil pentru o infecţie a fluxului sangvin (BSI) şi în care este prezent un cateter venos central în ziua evenimentului (DOE) de confirmare a infecţiei în laborator (LCBI) sau cu o zi înainte
● Organism eligibil pentru o infecţie de flux sangvin (BSI): un organism considerat patogen (identificat într-o hemocultură sau un organism considerat de regulă comensal, identificat în două hemoculturi pentru care recoltarea s-a efectuat în două ocazii diferite, în prezenţa febrei şi/sau frisoanelor, şi/sau hipotensiunii.
● Cateter central eligibil (CL): Un CL care a fost montat cu cel puţin 2 zile înainte de data evenimentului (ziua în care infecţia de flux sangvin este confirmată de laborator) şi care este încă prezent în ziua evenimentului sau în ziua anterioară evenimentului.
● Zile de cateter central: Un cateter central eligibil este un dispozitiv care a fost montat pentru prima data într-o unitate spitalicească şi a rămas montat timp de cel puţin 2 zile consecutive. „Montarea” este definită drept montarea cateterului sau utilizarea acestuia pentru perfuzie, recoltarea de sânge sau monitorizare hemodinamică. Odată ce un cateter devine cateter central eligibil (CL în ziua 3 de la montare), rămâne în continuare eligibil pentru un eveniment CLABSI până la scoaterea cateterului din organism sau la externarea pacientului, în funcţie de situaţia care intervine mai întâi.
● Cateterele centrale prezente la internare trebuie să fie incluse în numărul de zile cu dispozitiv (zile cu cateter central) începând cu ziua internării. Exemplu (mai multe detalii în sursa de mai jos): un pacient internat la 1 ianuarie într-o unitate spitalicească cu un cateter central montat în 4 ianuarie, suferă o infecţie de flux sangvin la 6 ianuarie. Deoarece cateterul a fost montat prima data într-o unitate spitalicească şi era montat de peste 2 zile consecutive la 6 ianuarie, este eligibil pentru un eveniment CLABSI
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv).
Sursa
(1) Infecţii asociate cateterelor venoase centrale, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, 2022, (3) Infecţie de cateter venos central şi Infecţii asociate cateterelor venoase periferice https://www.cdc.gov/nhsn/pdfs/pscmanual/4psc_clabscurrent.pdf
(2) Haddadin Y, Annamaraju P, Regunath H. Infecţii asociate cateterelor venoase centrale . [Actualizat 2022 apr 6]. În: In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 ian-. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430891/
(3) Eveniment de infecţie de flux sangvin (Infecţie de flux sangvin asociată cateterului central şi infecţie de flux sangvin neasociată cateterului central) https://www.cdc.gov/nhsn/pdfs/pscmanual/4psc_clabscurrent.pdf
2. Evenimente asociate ventilaţiei mecanice (VAE)
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Ventilaţia mecanică este un tratament esenţial, care salvează vieţi la pacienţii cu insuficienţă respiratorie. Studiile au estimat că peste 300.000 de pacienţi beneficiază de ventilaţie mecanică în Statele Unite în fiecare an. Aceşti pacienţi prezintă un risc ridicat de complicaţii şi de evoluţie nefavorabilă, inclusiv de deces. Pneumonia asociată ventilatorului (PAV), septicemia, sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), embolia pulmonară şi edemul pulmonar se numără printre complicaţiile care pot apărea la pacienţii care beneficiază de ventilaţie mecanică.
Aceste complicaţii pot duce la o durată mai lungă a ventilaţiei mecanice, la şederi mai lungi în secţia de terapie intensivă şi în spital, la creşterea costurilor de îngrijire şi la creşterea riscului de invaliditate şi deces. CDC a raportat creşteri semnificative ale ratelor VAE: creştere de 45% în toate tipurile de locaţii, 44% în secţiile de terapie intensivă, 35% creştere în secţiile de pacienţi adulţi internaţi. Deoarece criteriile şi definiţiile de supraveghere a PAV au limitări (nu sunt nici sensibile, nici specifice), adoptarea indicatorului PAV poate avea un rezultat negativ în evaluarea eficacităţii strategiilor de prevenire. În acest cadru, CDC a propus din 2013 o nouă abordare a supravegherii evenimentelor asociate ventilaţiei (VAE) pentru sistemul de supraveghere a IAAM
Metoda de calcul/definire
Rata VAE = numărul de evenimente VAE într-o lună calendaristică împărţit la numărul de zile de ventilaţie mecanică în aceeaşi lună calendaristică X 1000.
● VAE: sunt identificate prin utilizarea unei combinaţii de criterii obiective, precum deteriorare a stării respiratorii după o perioadă de stabilitate sau îmbunătăţire la ventilator, dovezi de infecţie sau inflamaţie şi dovezi de laborator ale infecţiei respiratorii. În absenţa procedurilor standardizate de evaluare a deteriorării stării respiratorii, VAE vor coincide cu VAP (dovada infecţiei şi dovada de laborator a infecţiei respiratorii).
● Zile de ventilaţie mecanică/dispozitiv: Numărul total de zile de ventilaţie pentru luna respectivă (numărând în fiecare zi numărul de pacienţi trataţi cu ajutorul dispozitivelor de ventilaţie).
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
Eveniment asociat ventilatorului (VAE), NHSN ianuarie 2023 https://www.cdc.gov/nhsn/pdfs/pscmanual/10-vae_final.pdf
3. Procentul de pacienţi internaţi în spital evaluaţi pentru riscul de cădere prin protocoale aplicate
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Instrumentele de evaluare a riscului de cădere al pacienţilor sunt esenţiale pentru a detecta din timp şi pentru a gestiona eficient riscul de cădere al pacienţilor pe baza stării lor clinice şi mentale.
Personalul de îngrijire trebuie să fie instruit în mod corespunzător pentru a efectua evaluarea şi pentru a lua decizia de a aplica măsurile esenţiale de prevenire pentru a evita vătămarea pacientului.
Metoda de calcul/definiţie
● NUMĂRĂTOR: Numărul de pacienţi pentru care s-a făcut o evaluare completă şi adecvată a riscului de cădere.
● NUMITOR: Numărul total de pacienţi internaţi într-o anumită lună calendaristică * 100
Este necesar: scală de punctaj aplicată pentru evaluarea nivelului de risc, completată de măsuri de prevenire definite adecvat în funcţie de nivelul de risc
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
https://www.ahrq.gov/patient-safety/settings/hospital/fallprevention/toolkit/index.html
4. Rata de căderi ale pacienţilor în timpul spitalizării
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Numărul de căderi ale pacienţilor este un indicator de siguranţă important şi o sursă de îngrijorare pentru fiecare unitate sanitară, deoarece acestea duc la o creştere a duratei de şedere, la o scădere a calităţii vieţii şi sunt deosebit de costisitoare atât pentru pacienţi, cât şi pentru spitale.
Metoda de calcul/Definiţie
Numărul de căderi ale pacienţilor (Rata de căderi ale pacienţilor) - Numărul de căderi ale pacienţilor care au avut loc pe parcursul unei luni calendaristice la 1.000 de zile de spitalizare
● NUMĂRĂTOR: Numărul de căderi ale pacienţilor pe parcursul unei luni calendaristice
● NUMITOR: Suma zilelor de spitalizare (în toate paturile ocupate) în luna calendaristică curentă
Necesită realizarea unei evaluări iniţiale pentru riscul de cădere, declararea evenimentului şi definirea unui plan de îngrijire după eveniment
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
https://www.ahrq.gov/patient-safety/settings/hospital/fallprevention/toolkit/index.html
5. Procentul de pacienţi internaţi evaluaţi pentru riscul de ulcere de decubit şi stadializarea acestora prin protocoale aplicate
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Măsurarea ratei de apariţie a ulcerelor de decubit în timpul spitalizării şi, în consecinţă, performanţa fiecărei unităţi/fiecărui departament în acest domeniu trebuie să fie monitorizată în mod constant, deoarece este unul dintre elementele cheie ale programelor de îmbunătăţire a calităţii pe care trebuie să le implementeze unităţile sanitare. O măsură esenţială pentru reducerea ulcerelor de decubit şi a impactului grav al acestora asupra stării clinice a pacientului o reprezintă depistarea precoce şi aplicarea unor măsuri de reducere a incidenţei acestora sau de tratare a ulcerelor în stadiu incipient. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea scalelor şi instrumentelor de evaluare a îngrijirilor medicale
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR: Numărul de pacienţi pentru care evaluarea riscului de apariţie a ulcerelor de decubit a fost realizată în mod complet şi adecvat.
● NUMITOR: Numărul total de pacienţi internaţi într-o anumită lună calendaristică * 100
Necesită: o scară de punctaj aplicată pentru evaluarea nivelului de risc, completată de măsuri preventive definite corespunzător în funcţie de nivelul de risc
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv).
Sursa
https://www.ahrq.gov/patientsafety/settings/hospital/resource/pressureulcer/tool/index.html
6. Rata de incidenţă a ulcerelor de decubit dobândite în timpul spitalizării
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Măsurarea ratei de apariţie a ulcerelor de decubit dobândite în timpul spitalizării şi, în consecinţă, performanţa fiecărei unităţi/fiecărui departament în acest domeniu trebuie să fie monitorizată în mod constant, deoarece este unul dintre elementele cheie ale programelor de îmbunătăţire a calităţii pe care trebuie să le implementeze unităţile sanitare.
Metoda de calcul/Definiţie
Numărul de pacienţi cu ulcere de decubit dobândite în timpul spitalizării (Rata ulcerelor de decubit) - Numărul de pacienţi cu ulcere de decubit noi (clasa/stadiul II sau mai mare) dobândite în timpul spitalizării în cursul unei luni calendaristice la toţi pacienţii internaţi în spital în cursul aceleiaşi luni calendaristice la 1.000 de zile de spitalizare
● NUMĂRĂTOR: Numărul de pacienţi cu ulcere de decubit noi (clasa/stadiul II sau mai mare) dobândite în timpul spitalizării în cursul unei luni calendaristice
● NUMITOR: Numărul total de pacienţi internaţi în spital în aceeaşi lună calendaristică
Necesită realizarea unei evaluări iniţiale pentru riscul de cădere, declararea evenimentului şi definirea unui plan de îngrijire după eveniment
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
(1) https://www.ahrq.gov/patientsafety/settings/hospital/resource/pressureulcer/tool/index.html
(2) https://qualityindicators.ahrq.gov/Downloads/Modules/PSI/V2022/TechSpecs/PSI_03_Pressure_Ulcer_Rate.pdf
7. Procentul de pacienţi supuşi unei intervenţii chirurgicale la care s-a aplicat Lista de siguranţă chirurgicală
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
În timp ce intervenţiile chirurgicale sunt menite să salveze vieţi, îngrijirea chirurgicală nesigură poate provoca leziuni semnificative, cu efecte importante asupra ratelor de mortalitate după intervenţii chirurgicale majore (0,5 - 5%), apariţia complicaţiilor după operaţii (până la 25% dintre pacienţi) etc.
Metoda de calcul/Definiţie
Respectarea listei de operaţii chirurgicale sigure (Conformitatea cu lista de proceduri sigure a OMS) - Procentul de intervenţii chirurgicale pentru care s-a constatat că lista de verificare a fost completată în toate etapele unei operaţii sigure pentru numărul total de intervenţii chirurgicale efectuate în spital în aceeaşi lună calendaristică
● NUMĂRĂTOR: Numărul de intervenţii chirurgicale pentru care s-au completat listele de verificare cu toate etapele de intervenţie chirurgicală în condiţii de siguranţă
● NUMITOR: Numărul total de intervenţii chirurgicale efectuate în aceeaşi lună calendaristică * 100
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
Siguranţă, WP şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. (2009). Orientările OMS pentru o intervenţie chirurgicală sigură 2009: o intervenţie chirurgicală sigură salvează vieţi (nr. WHO/IER/PSP/2008.08-1E). Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
8. Rata sângerărilor postoperatorii care au necesitat re-intervenţii chirurgicale
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Monitorizarea complicaţiilor postoperatorii este esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii îngrijirii. Este vital ca aceste tipuri de complicaţii să fie măsurate pentru toate practicile invazive în fazele planului de îngrijiri pentru diagnostic şi tratament.
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR: Numărul de cazuri care au necesitat reintervenţie chirurgicală din cauza sângerărilor severe în timpul aceleaşi spitalizări.
● NUMITOR: Numărul de pacienţi externaţi după o intervenţie chirurgicală într-o lună calendaristică.
Sângerarea severă este considerată a fi o hemoragie postoperatorie şi/sau hematom care necesită reintervenţie chirurgicală. Pentru secţiile/serviciile de oftalmologie, reintervenţia va fi limitată la acelaşi ochi.
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv).
Sursa
https://qualityindicators.ahrq.gov/Downloads/Modules/PSI/V2022/TechSpecs/PSI_09_Postoperative_Hemorrhage_or_Hematoma_Rate.pdf
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1062860605276941
9. Rata infecţiilor de plagă chirurgicală
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Deşi s-au făcut progrese în practicile de control al infecţiilor, inclusiv îmbunătăţirea ventilaţiei în sala de operaţie, a metodelor de sterilizare, a barierelor, a tehnicii chirurgicale şi a disponibilităţii profilaxiei antimicrobiene, SSI [infecţiile la locul intervenţiei chirurgicale – infecţii de plagă chirurgicală] rămân o cauză substanţială de morbiditate, spitalizare prelungită şi deces. Se raportează că SSI reprezintă 20% din toate IAAM şi sunt asociate cu o creştere de 2 până la 11 ori a riscului de mortalitate, 75% dintre decesele asociate SSI fiind direct atribuite SSI. SSI este cel mai costisitor tip de infecţie, cu un cost anual estimat la 3,3 miliarde de dolari, şi prelungeşte durata de spitalizare cu 9,7 zile, costul spitalizării crescând cu peste 20.000 de dolari per internare.
Metoda de calcul/Definiţie
● Numărător: Numărul de infecţii la locul intervenţiei chirurgicale diagnosticate şi înregistrate
● Numitor: Numărul de operaţii sau intervenţii din categoriile de mai jos, într-o lună calendaristică * 1000.
Categorii de operaţii: Bypass coronarian, colecistectomie (deschisă şi laparoscopică); chirurgia de colon (deschisă şi laparoscopică); cezariană; protezarea şoldului, protezarea genunchiului, laminectomie.
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospective).
Sursa
https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/healthcareassociated-infections-surgical-site-annual-2018-2020)
https://www.cdc.gov/nhsn/pdfs/pscmanual/9pscssicurrent.pdf
EXPERIENŢA PACIENTULUI
10. Rata de completare a chestionarelor de evaluare a satisfacţiei pacienţilor
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Satisfacţia pacienţilor cu privire la calitatea îngrijirii este un concept dominant în programele de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii. O dimensiune valoroasă pentru determinarea acţiunilor prioritare în domeniul asistenţei medicale este măsurarea impactului procesului de îngrijire asupra experienţei pacientului.
Nivelul minim al ratei de completare a chestionarelor este considerat a fi 35% (numărul de răspunsuri ale pacienţilor din numărul total de pacienţi internaţi).
Metoda de calcul/Definiţie
NUMĂRATOR : numărul total de formulare de evaluare a satisfacţiei pacienţilor completate
NUMITOR : numărul total de pacienţi externaţi * 100
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv).
Sursa
https://academic.oup.com/bjaed/article/17/4/137/2999278
11. Ratele de satisfacţie a pacienţilor după externarea din spital
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Satisfacţia pacienţilor cu privire la calitatea îngrijirii este un concept dominant în programele de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii. O dimensiune valoroasă pentru determinarea acţiunilor prioritare în domeniul asistenţei medicale este măsurarea impactului procesului de îngrijire asupra experienţei pacientului.
Metoda de calcul/Definiţie
Media pe spital a punctajului obţinut în urma sondajelor completate de pacienţi externaţi, în fiecare trimestru.
În urma studiului pilot, sondajul şi mecanismele naţionale aplicate în prezent în ţară vor fi revizuite şi, pe baza rezultatelor şi concluziilor, se va propune un chestionar standardizat actualizat care să poată fi adaptat astfel încât să acopere aspectele esenţiale privind calitatea şi experienţa pacienţilor şi va fi aplicat unitar în întreaga ţară.
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Trimestrial (prospectiv)
Sursa
(1) https://bmchealthservres.biomedcentral.com/articles/10.1186/1472-6963-11-88
(2) https://www.ahrq.gov/cahps/surveysguidance/hospital/about/adult_hp_survey.html
PERSONALUL MEDICAL
12. Procent din personalul medical care a participat la activităţi de formare
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
A oferi profesioniştilor din domeniul sănătăţii o educaţie continuă de înaltă calitate înseamnă a valorifica excelenţa în ceea ce priveşte performanţa în domeniul sănătăţii. Avantajele investiţiei în educaţia continuă contribuie la o îngrijire de calitate şi la siguranţa pacienţilor prin obţinerea unui personal înalt calificat, o retenţie ridicată a personalului, o reputaţie excepţională, o performanţă financiară optimizată, rezultate mai bune pentru pacienţi, mai puţine incidente cu pacienţii.
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR: Numărul de profesionişti din domeniul sănătăţii (medici, asistenţi medicali, terapeuţi, personal de laborator, tehnicieni etc.) care au participat (şi au primit un certificat de participare) la activităţi de formare profesională pe subiecte legate de calitatea îngrijirilor şi siguranţa pacienţilor, organizate de spitale.
● NUMITOR: Numărul total al personalului pe categorii * 100
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Anual (ultimul an calendaristic încheiat).
Sursa
Managementul sănătăţii, Volumul 17 - Numărul 2, 2017
13. Procentul de lucrători din domeniul sănătăţii care au respectat protocolul standard de sănătate şi siguranţă la locul de muncă în cazul unei răni provocate de un obiect ascuţit în timpul orelor de lucru în spital.
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Lucrătorii din domeniul sănătăţii se confruntă cu o gamă largă de pericole la locul de muncă, inclusiv răni provocate de obiecte ascuţite. Deşi acest pericole pot fi prevenite sau reduse, lucrătorii din domeniul sănătăţii continuă să se confrunte cu răniri la locul de muncă. Obiectele ascuţite includ ace de seringă, bisturie, sticlă spartă şi alte obiecte contaminate cu sânge de la un pacient-sursă. Efectele asupra sănătăţii în urma rănilor percutanate includ infecţii cu virusul hepatitei B (VHB), virusul hepatitei C (VHC) sau virusul imunodeficienţei umane (HIV). Pentru a evita efectele negative şi pentru a preveni seroconversia după o expunere percutanată accidentală, trebuie să se efectueze un protocol standard de profilaxie post-expunere pentru personalul medical rănit.
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR: Numărul de profesionişti din domeniul sănătăţii (medici, asistenţi medicali, terapeuţi, personal de laborator, tehnicieni) care au parcurs toate etapele protocolului de sănătate la locul de muncă după o rană provocată de un obiect ascuţit, conform protocoalelor standard de prevenire a infecţiilor aplicate.
● NUMITOR: Numărul total al personalului care a suferit o rană provocată de un obiect ascuţit, care a fost raportat în perioada de timp definită * 100
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Anual (ultimul an calendaristic încheiat).
Sursa
1. Boli infecţioase transmise prin sânge: Ghid de gestionare şi tratamenthttps://www.cdc.gov/niosh/topics/bbp/guidelines.html
2. Managementul rănilor provocate de obiecte ascuţite în mediul medical, 2015 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.h3733
3. Orientări actualizate ale Serviciului de Sănătate Publică al SUA pentru gestionarea expunerilor profesionale la HIV şi recomandări pentru profilaxia postexpunere. https://stacks.cdc.gov/view/cdc/207119/25/2013 Actualizare (23 mai 2018)
14. Procentul de lucrători din domeniul sănătăţii cu schema de vaccinare antigripală actualizată
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Personalul medical este, de asemenea, expus la gripă îngrijind pacienţi infectaţi sau în timpul vieţii lor de zi cu zi. Gripa este o boală respiratorie contagioasă care poate duce la spitalizare sau chiar la deces.
Gripa poate fi transmisă de la personalul medical infectat la pacienţii sensibili, sau personalul medical trebuie să lipsească de la locul de muncă, fapt care provoacă perturbări în funcţionarea unităţilor sanitare. Vaccinarea rămâne cea mai bună modalitate şi cel mai important pas pentru a preveni aceste boli.
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR: Numărul de profesionişti din domeniul sănătăţii (medici, asistenţi medicali, terapeuţi, personal de laborator, tehnicieni) care şi-au actualizat schema de vaccinare antigripală în ultimul an.
● NUMITOR: Numărul total de profesionişti din domeniul sănătăţii * 100
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Anual (ultimul an calendaristic încheiat).
Sursa
https://www.cdc.gov/vaccines/adults/rec-vac/index.html?#other
EFICACITATE
15. Mortalitatea în spital prin insuficienţă cardiacă
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Proporţia pacienţilor care decedează în timpul spitalizării ar trebui să reflecte siguranţa, eficacitatea şi, în medicina de urgenţă, promptitudinea îngrijirii şi, în mod intuitiv, pare a fi o măsură importantă a calităţii. Cu toate acestea, pot exista variaţii considerabile de la un spital la altul în ceea ce priveşte acest indicator. Dacă această variaţie se datorează diferenţelor în ceea ce priveşte îngrijirea oferită, cum ar fi tratamentele furnizate, organizarea serviciilor, personalul sau managementul, atunci ratele mai mari ale mortalităţii vor reflecta o calitate mai slabă a îngrijirii. Cu toate acestea, ratele mortalităţii sunt, de asemenea, determinate de mixul de cazuri, astfel încât ratele ridicate ale mortalităţii pot reflecta pur şi simplu o populaţie de pacienţi internaţi cu un tablou clinic supraîncărcat. Pentru o utilizare sigură a indicelui şi pentru obţinerea unor estimări fiabile, ajustarea riscului trebuie să se facă pe baza unor metode statistice care să ţină seama de mixul de cazuri (vârstă, sex, tip de internare, comorbidităţi, diagnostic etc.).
Scopul măsurării indicelui specific este evaluarea calităţii şi eficacităţii serviciilor de sănătate furnizate, în ceea ce priveşte gestionarea bolilor care s-au dovedit a fi o povară socioeconomică semnificativă.
Metoda de calcul/Definiţie
Numărul de decese în spital la 1.000 de externări cu IC ca diagnostic principal pentru pacienţii cu vârsta de 18 ani şi peste
● NUMĂRĂTOR: decese în spital
● NUMITOR: pacienţi cu IC ca diagnostic principal (> 18 ani) * 1000
Insuficienţă cardiacă - coduri ICD 10:
● I11.0 Cardiopatie hipertensivă cu insuficienţă (congestivă) a inimii
● I13.0 Cardiopatie hipertensivă şi nefropatie cu insuficienţă (congestivă) a inimii
● I13.2 Cardio-nefropatia hipertensivă cu insuficienţă cardiacă (congestivă) şi renală
● I50 Insuficienţă cardiacă
● I50.0 Insuficienţă cardiacă congestivă
● I50.1 Insuficienţă ventriculară stângă
● I50.9 Insuficienţă cardiacă, nespecificată
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv).
Sursa
(1) https://qualityindicators.ahrq.gov/measures/IQI_TechSpec
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30261830/
16. Mortalitatea în spital prin infarct miocardic acut
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Proporţia pacienţilor care decedează în timpul spitalizării ar trebui să reflecte siguranţa, eficacitatea şi, în medicina de urgenţă, promptitudinea îngrijirii şi, în mod intuitiv, pare a fi o măsură importantă a calităţii. Cu toate acestea, pot exista variaţii considerabile de la un spital la altul în ceea ce priveşte acest indicator. În cazul în care această variaţie se datorează diferenţelor în ceea ce priveşte îngrijirile furnizate, cum ar fi tratamentele oferite, organizarea serviciilor, personalul sau managementul, atunci ratele mai mari ale mortalităţii vor reflecta o calitate mai slabă a îngrijirii. Cu toate acestea, ratele de mortalitate sunt, de asemenea, determinate de mixul de cazuri, astfel încât ratele ridicate ale mortalităţii pot reflecta pur şi simplu o populaţie de pacienţi internaţi cu un tablou clinic supraîncărcat. Pentru o utilizare sigură a indicelui şi pentru obţinerea unor estimări fiabile, ajustarea riscului trebuie să se facă pe baza unor metode statistice care să ţină seama de mixul de cazuri (vârstă, sex, tip de internare, comorbidităţi, diagnostic etc.).
Scopul măsurării indicelui specific este evaluarea calităţii şi eficacităţii serviciilor de sănătate furnizate, în ceea ce priveşte gestionarea bolilor care s-au dovedit a fi o povară socioeconomică semnificativă.
Metoda de calcul/Definiţie
Numărul de decese în spital la 1.000 de externări cu diagnosticul principal de infarct miocardic acut pentru pacienţii cu vârsta de 18 ani şi peste
● NUMĂRĂTOR: decese în spital
● NUMITOR: pacienţi cu IMA ca diagnostic principal (> 18 ani) * 1000
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv).
Sursa
(1) https://qualityindicators.ahrq.gov/measures/IQI_TechSpec
(2) https://academic.oup.com/ehjacc/article/10/2/224/6102821
17. Mortalitatea în spital prin pneumonie
Raţionament/importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Proporţia pacienţilor care decedează în timpul spitalizării ar trebui să reflecte siguranţa, eficacitatea şi, în medicina de urgenţă, promptitudinea îngrijirii şi, în mod intuitiv, pare a fi o măsură importantă a calităţii. Cu toate acestea, pot exista variaţii considerabile de la un spital la altul în ceea ce priveşte acest indicator. Dacă această variaţie se datorează diferenţelor în ceea ce priveşte îngrijirile furnizate, cum ar fi tratamentele oferite, organizarea serviciilor, personalul sau managementul, atunci ratele mai mari ale mortalităţii vor reflecta o calitate mai slabă a îngrijirii. Cu toate acestea, ratele de mortalitate sunt, de asemenea, determinate de mixul de cazuri, astfel încât ratele ridicate de mortalitate pot reflecta pur şi simplu o populaţie de pacienţi internaţi cu un tablou clinic supraîncărcat. Pentru o utilizare sigură a indicatorului-cheie de performanţă şi pentru obţinerea unor estimări fiabile, ajustarea riscului trebuie să se facă pe baza unor metode statistice care să ţină seama de mixul de cazuri (vârstă, sex, tip de internare, comorbidităţi, diagnostic etc.).
Scopul măsurării indicatorului-cheie de performanţă specific este evaluarea calităţii şi eficacităţii serviciilor de sănătate furnizate, în ceea ce priveşte gestionarea bolilor care s-au dovedit a fi o povară socioeconomică semnificativă.
Metoda de calcul/Definiţie
Numărul de decese în spital la 1.000 de externări cu pneumonie ca diagnostic principal la pacienţii cu vârsta de 18 ani şi peste
● NUMĂRĂTOR: Numărul de decese, pe sex şi categorie de vârstă, survenite în timpul spitalizării cu un diagnostic al bolilor ce corespund codurilor ICD 10 --> numărul de decese în rândul cazurilor care îndeplinesc criteriile de includere şi excludere pentru numitor (a se vedea codurile de mai jos)
● NUMITOR: Numărul de externări de pacienţi cu vârsta de 18 ani şi peste, cu cod de diagnostic principal pentru diagnosticul selectat * 1000[?] Numărul de externări de pacienţi cu vârsta de 18 ani şi peste, cu diagnostic principal sau cod de intervenţie, aşa cum este indicat pentru fiecare diagnostic selectat mai jos * 1000 (A se vedea tabelul de mai jos)
CODURI ICD 10:
A21.2 Tularemia pulmonară
A42.0 Actinomicoză pulmonară
A43.0 Nocardioza pulmonară
A48.1 Boala legionarilor
B01.2 Pneumonie variceloasă ( J17.1*)
B37.1 Candidiaza pulmonară
B38.0 Coccidioidomicoză pulmonară acută
B39.0 Histoplasmoză pulmonară acută prin Histoplasma Capsulatum
B39.1 Histoplasmoză pulmonară cronică prin Histoplasma Capsulatum
B39.2 Histoplasmoză pulmonară prin Histoplasma Capsulatum, nespecificată
B44.0 Aspergiloză pulmonară invazivă
B58.3 Toxoplasmoză pulmonară (J17.3*)
B59 Pneumocistoză
J12 Pneumonie virală neclasificată în altă parte
J12.0 Pneumonie cu adenovirusuri
J12.1 Pneumonie cu virus respirator sinciţial
J12.2 Pneumonie cu virusul parainfluenza
J12.8 Alte pneumonii virale
J12.9 Pneumonia virală, nespecificată
J13 Pneumonie datorată Streptococcus pneumoniae
J14 Pneumonie datorată Haemophilus influenzae
J15 Pneumonie bacteriană neclasificată în altă parte
J15.0 Pneumonie datorată Klebsiella pneumoniae
J15.1 Pneumonie datorată pseudomonas
J15.2 Pneumonie datorată stafilococilor
J15.3 Pneumonie datorată streptococilor, grup B
J15.4 Pneumonie datorată altor streptococi
J15.5 Pneumonie datorată Escherichia Coli
J15.6 Pneumonie datorată altor bacterii aerobe gram-negative
J15.7 Pneumonie datorată Mycoplasma pneumoniae
J15.8 Alte pneumonii bacteriene
J15.9 Pneumonii bacteriene, nespecificată
J16 Pneumonie datorată altor agenţi infecţioşi neclasificaţi în altă parte
J16.0 Pneumonie datorată chlamydia
J16.8 Pneumonie datorată altor microorganisme infecţioase specificate
J17 Pneumonie în boli clasificate în altă parte
J17.0 Pneumonie în boli bacteriene clasificate în altă parte
J17.1 Pneumonie în boli virale clasificate în altă parte
J17.2 Pneumonie în micoze
J17.3 Pneumonie în boli parazitare
J17.8 Pneumonie în alte boli clasificate în altă parte
J18 Pneumonie datorată unui microorganism necunoscut
J18.0 Bronhopneumonie, nespecificată
J18.1 Pneumonie lobară, nespecificată
J18.8 Alte pneumonii, cu microorganisme nespecificate
J18.9 Pneumonie, nespecificată
J 22 Infecţii acută ale căilor respiratorii inferioare nespecificate
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv).
Sursa
(1) https://qualityindicators.ahrq.gov/measures/IQI_TechSpec
(2) OCDE, Sănătatea pe scurt, 2017
(3) Proiectul OCDE privind indicatorii de calitate a îngrijirilor în sănătate, 2004
18. Procentul de pacienţi reinternaţi la terapie intensivă la 48 de ore de la externare
Raţionament/importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
În prezent, rata de reinternare la terapie intensivă în termen de 48 de ore a fost definită ca un indicator cheie de performanţă al calităţii îngrijirii intensive. Reinternarea la terapie intensivă în timpul aceleiaşi spitalizări a fost asociată cu un risc mai mare de mortalitate în spital şi a fost propusă ca indicator al calităţii îngrijirii.
Metoda de calcul/Definiţie
Procentul de pacienţi care au fost reinternaţi la ATI la 48 de ore de la externare
● NUMĂRĂTOR: Numărul de pacienţi reinternaţi la ATI la 48 de ore de la externare
● NUMITOR: Numărul total de pacienţi trataţi care au fost externaţi în viaţă din ATI în aceeaşi perioadă de timp * 100
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
Hosein, FS, Roberts, DJ, Turin, TC et al. O meta-analiză pentru a obţine repere bazate pe literatura de specialitate pentru reinternarea şi mortalitatea în spital după externarea pacienţilor de la terapie intensivă. Crit Care 18, 715 (2014). https://doi.org/10.1186/s13054-014-0715-6.
Rosenberg AL, Watts C (2000) Pacienţi readmişi în secţiile de terapie intensivă: O analiză sistematică a factorilor de risc şi a rezultatelor. Chest 118: 492-502.
19. Reinternare neprogramată în spital în termen de 30 de zile de la externare pentru insuficienţă cardiacă prin UPU
Raţionament/importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Reinternările în spital rămân o provocare continuă în îngrijirea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă (IC), necesitând asigurarea unei bune colaborări între spital şi asistenţa medicală primară
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR: Numărul de pacienţi reinternaţi prin UPU în termen de 30 de zile de la externare, cu acelaşi diagnostic * 100
● NUMITOR: Numărul de pacienţi externaţi cu diagnosticul de INSUFICIENŢA CARDIACĂ
* Codul ICD10 la externarea după spitalizarea anterioară trebuie să fie identic cu codul ICD10 de la internarea pentru episodul actual de îngrijire.
Se exclud pacienţii cronici care urmează o schemă de tratament şi sunt internaţi în mod regulat pentru spitalizări de zi (de ex. pacienţi pentru chimioterapie, pacienţi hematologici, reumatologici, pentru hemodializă).
Insuficienţă cardiacă - coduri ICD 10:
● I11.0 Cardiopatie hipertensivă cu insuficienţă (congestivă) a inimii
● I13.0 Cardiopatie hipertensivă şi nefropatie cu insuficienţă (congestivă) a inimii
● I13.2 Cardio-nefropatia hipertensivă cu insuficienţă cardiacă (congestivă) şi renală
● I50 Insuficienţă cardiacă
● I50.0 Insuficienţă cardiacă congestivă
● I50.1 Insuficienţă ventriculară stângă
● I50.9 Insuficienţă cardiacă, nespecificată
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
Kwok CS, Seferovic PM, Van Spall HG, Helliwell T, Clarson L, Lawson C, Kontopantelis E, Patwala A, Duckett S, Fung E, Mallen CD, Mamas MA. Reinternări neprogramate timpurii după internarea în spital cu insuficienţă cardiacă. Am J Cardiol. 2019 Sep 1;124(5):736-745. doi: 10.1016/j.amjcard.2019.05.053. Epub 2019 Jun 6. PMID: 31300202.
20. Durata medie de spitalizare (internare)
Raţionament/importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Indicatorul-cheie de performanţă este important pentru planificarea şi evaluarea funcţionării unităţilor spitaliceşti.
Acest indicator specific, combinat cu alţii (de exemplu, infecţiile nosocomiale), poate evidenţia necesitatea de a planifica acţiuni (centre de reabilitare, unităţi de îngrijire oncologică etc.) pentru a reduce numărul de zile de spitalizare. Pentru a trage concluzii utile, indicatorul-cheie de performanţă ar trebui să fie estimat separat pentru fiecare departament al spitalului. În plus, pentru comparaţia între departamentele similare ale aceluiaşi spital sau ale unor spitale diferite, ar trebui să se ia în considerare compoziţia şi gravitatea cazurilor spitalizate (durata medie de şedere ajustată în funcţie de casemix), ceea ce, cu toate acestea, în prezent şi pe baza datelor disponibile ale spitalelor publice, nu este considerat fezabil.
Indicatorul-cheie de performanţă nu include spitalizarea de scurtă durată şi de zi a unităţilor care au servicii corespunzătoare.
Metoda de calcul/Definiţie
Indicatorul măsoară numărul mediu de zile în care un pat rămâne ocupat pentru spitalizarea unui pacient şi este obţinut prin formula:
● NUMĂRĂTOR: Numărul total de zile de spitalizare într-o lună calendaristică
● NUMITOR: Numărul de pacienţi spitalizaţi pentru aceeaşi lună calendaristică
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
Baza de date privind sănătatea OCDE 2019
21. Procentul de intervenţii chirurgicale efectuate în regim ambulator
Raţionament/importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Acest indicator-cheie de performanţă reflectă proporţia de pacienţi din spitale care au necesitat o intervenţie chirurgicală şi care au fost internaţi în regim de spitalizare de o zi şi reprezintă o măsură a utilizării eficiente a resurselor disponibile.
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR – numărul de pacienţi care au necesitat o intervenţie chirurgicală şi care au fost externaţi în mai puţin de 48 de ore după intervenţia chirurgicală
● NUMITOR – numărul total de intervenţii chirurgicale dintr-o lună calendaristică * 100
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
Rapoartele Comisiei de audit, 2001. Raportul privind chirurgia de zi - Portofoliul spitalelor de urgenţă.
Acest indicator este aplicat în Anglia (NHS), Hospital Episode Statistics (HES), precum şi în Danemarca, Finlanda, Germania, Islanda şi Luxemburg.
22. Durata spitalizării preoperatorii
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Reducerea duratei de spitalizare este un obiectiv strâns legat de siguranţa pacientului, de calitatea serviciilor şi totodată de eficienţa spitalului. Organizarea adecvată a evaluării preoperatorii a pacienţilor pentru cazurile chirurgicale selectate reduce în mod eficient timpul total de spitalizare.
Metoda de calcul/Definiţie
Intervalul mediu de timp de la momentul internării pacientului pentru o operaţie/intervenţie chirurgicală de elecţie până la data efectivă a intervenţiei chirurgicale. (în zile):
● NUMERATOR: Numărul total de zile de spitalizare de la internarea pacientului la ziua intervenţiei chirurgicale
● NUMITOR: Numărul de pacienţi externaţi după intervenţie chirurgicală de elecţie într-o lună calendaristică
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3942062/
https://journals.plos.org/digitalhealth/article?id=10.1371/journal.pdig.0000017
23. Procentul de pacienţi oncologici pentru care s-a efectuat evaluarea stării nutriţionale cu ajutorul protocoalelor (INDICATOR APLICAT LA CENTRELE ŞI SPITALELE ONCOLOGICE)
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Malnutriţia legată de boală este foarte răspândită în rândul pacienţilor cu cancer, 40-80% dintre aceştia suferind de malnutriţie pe parcursul bolii. Malnutriţia este asociată cu numeroase rezultate negative, cum ar fi: şederi mai lungi în spital, rate crescute de morbiditate şi mortalitate, vindecarea întârziată a plăgilor, precum şi scăderea funcţiei musculare, a autonomiei şi a calităţii vieţii. În cazul pacienţilor oncologici, malnutriţia afectează negativ toleranţa la tratament (inclusiv medicamente anticancerigene, intervenţii chirurgicale, chimio- şi radioterapie), creşte efectele secundare, provoacă reacţii adverse, întreruperi ale tratamentului, complicaţii postoperatorii şi rate mai mari de reinternare. În schimb, se ştie că tratamentele oncologice afectează, de asemenea, compoziţia corporală şi afectează starea nutriţională. O evaluare integrată a pacientului, inclusiv evaluarea stării nutriţionale, serveşte drept instrument pentru detectarea timpurie a complicaţiilor pacientului, precum şi drept factor care să direcţioneze decizia medicilor spre cel mai eficient şi sigur tratament aplicat pentru pacient.
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR: Numărul de pacienţi oncologici care au beneficiat de o evaluare a stării nutriţionale cu ajutorul unui instrument/unei metode standard, cu vârsta de 18 ani şi peste.
● NUMITOR: Număr total de pacienţi oncologic trataţi într-o lună calendaristică, cu vârsta de 18 ani şi peste * 100
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8058175/
https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/sideeffects/appetite-loss/nutrition-hp-pdq
24. Mortalitatea în spital prin accident vascular cerebral ischemic
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Se estimează că proporţia pacienţilor care decedează după anumite proceduri spitaliceşti reflectă siguranţa, eficacitatea şi, intuitiv, pare a fi o măsură importantă a calităţii. Cu toate acestea, pot exista variaţii considerabile de la un spital la altul în ceea ce priveşte acest indicator. Dacă această variaţie se datorează diferenţelor în ceea ce priveşte îngrijirea oferită, cum ar fi tratamentele furnizate, organizarea serviciilor, personalul sau managementul, atunci ratele mai mari ale mortalităţii vor reflecta o calitate mai slabă a îngrijirii. Cu toate acestea, ratele de mortalitate sunt determinate şi de mixul de cazuri. Astfel, este posibil ca ratele ridicate să reflecte pur şi simplu o populaţie de pacienţi chirurgicali cu un tablou clinic supraîncărcat. Pentru o utilizare sigură a indicatorului-cheie de performanţă şi pentru obţinerea unor estimări fiabile, trebuie să se facă o ajustare a riscului pe baza unor metode statistice care să ţină cont de mixul de cazuri (vârstă, sex, tip de internare, comorbidităţi, diagnostic etc.).
Scopul măsurării acestui indicator-cheie de performanţă specific este de a evalua calitatea şi eficienţa serviciilor intervenţionale furnizate.
Metoda de calcul/Definiţie
Numărul de decese în spital la 1.000 de externări cu accident vascular cerebral ischemic ca diagnostic principal la pacienţii în vârstă de 18 ani şi peste
● NUMĂRĂTOR: decese în spital
● NUMITOR: pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic ca diagnostic principal (> 18 ani) * 1000
Toate internările (inclusiv cazurile de o zi) trebuie să fie luate în calcul la numitor, inclusiv internările care au ca rezultat a) un transfer către o altă unitate de îngrijire acută (transferuri de ieşire) şi b) un transfer de la o altă unitate de îngrijire acută (transferuri de intrare).
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
(1) https://qualityindicators.ahrq.gov/measures/IQI_TechSpec
(2) Proiect privind datele din spitale, Comisia Europeană, iunie 2003, Cadrul de performanţă.
(3) OCDE, Definiţii pentru indicatorii de calitate a asistenţei medicale 2016-2017 Colectarea datelor HCQI
25. Timpul de la internare la tratarea pacienţilor cu accident vascular cerebral ischemic („timpul de la uşă la ac”)
Raţionament/Importanţa utilizării indicatorului-cheie de performanţă
Pentru programele naţionale de îmbunătăţire a calităţii îngrijirii pacienţilor, relaţia dintre intervalul de timp de la sosirea în spital („uşă”) până la începerea perfuziei farmacologice („ac”) şi rezultatele pe termen lung este de o relevanţă deosebită, deoarece timpul de la uşă la ac este direct sub controlul echipelor medicale din spital care tratează accidentele vasculare cerebrale şi al sistemelor de îngrijire. Iniţiativa naţională privind calitatea, Target: Stroke [Ţinta: AVC], a fost lansată în ianuarie 2010 de către American Heart Association [Asociaţia americană a inimii] şi American Stroke Association [Asociaţia americană pentru AVC] pentru a ajuta spitalele să reducă timpii doorto-needle [de la uşă la ac].
Administrarea mai rapidă a activatorului de plasminogen tisular (tPA) intravenos în cazul accidentului vascular cerebral ischemic acut este asociată cu o mortalitate redusă până la externarea din spital şi cu o evoluţie funcţională mai bună la 3 luni (timpii de-la-uşă-la-ac pentru tPA intravenos). Pe baza studiilor clinice şi a cercetărilor efectuate la pacienţii cu accident vascular cerebral ischemic acut care au fost trataţi cu activator de plasminogen tisular, timpii de-la-uşă-la-ac mai scurţi au fost asociaţi cu o mortalitate mai mică din toate cauzele, iar un număr mai mic de reinternări din toate cauzele la 1 an de accident vascular cerebral sunt asociate cu rezultate mai bune pe termen lung.
Metoda de calcul/Definiţie
● NUMĂRĂTOR: Durata medie (în minute) a intervalului dintre momentul sosirii pacientului (momentul înregistrării la UPU) şi iniţierea perfuziei farmacologice (tromboliza)
● NUMITOR: Numărul total de pacienţi externaţi cu accident vascular cerebral ischemic
Timpul trebuie să fie documentat prin intermediul sistemului de înregistrare a pacienţilor.
Periodicitatea şi mijloacele/sursele de colectare a datelor
Lunar (prospectiv)
Sursa
(1) https://qualityindicators.ahrq.gov/measures/IQI_TechSpec
(2) Proiectul privind datele din spitale, Comisia Europeană, iunie 2003, Cadrul de performanţă.
(3) OCDE, Definiţii pentru indicatorii de calitate din domeniul sănătăţii 2016-2017 Colecţia de date HCQI
(4) Baza de date privind insuficienţa cardiacă a OMS 2019, Proiectul privind datele din spitale, Comisia Europeană, iunie 2003, Cadrul de performanţă.
(5) https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2766633
ANEXA 2
Lista unităţilor sanitare cu paturi care colectează şi monitorizează
date privind stabilirea indicatorilor de performanţă şi de calitate
utilizaţi în vederea selectării unităţilor sanitare cu paturi, beneficiare
ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale, Componenta C12 –
Sănătate, Planul de Redresare şi Rezilienţă al României
1. INSTITUTUL ONCOLOGIC "PROF. DR. ION CHIRICUŢĂ", CLUJ-NAPOCA
2. SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ "PIUS BRANZEU" TIMISOARA
3. SPITALUL CLINIC DE NEFROLOGIE "DR. CAROL DAVILA", BUCUREŞTI
4. SPITALUL JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI
5. SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ BUCUREŞTI
6. SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ BUCUREŞTI
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
