Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXA nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE SI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ANEXA nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE SI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

EMITENT: DIRECTIA GENERALA A VAMILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000
Comenteaza legea

INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE SI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) articolele de uz tehnic, din cauciuc vulcanizat, nedurificat (pozitia nr. 40.16) din piele naturala sau artificiala (pozitia nr. 42.04), din materiale textile (pozitia nr. 59.11);
b) centurile si bandajele din materiale textile, al caror efect asupra organelor de sustinut sau protejat este in functie numai de elasticitate (de exemplu: centuri de maternitate, bandaje toracice, bandaje abdominale, bandaje pentru articulatii sau muschi) (Sectiunea XI);
c) produsele refractare de la pozitia nr. 69.03; articolele pentru uz chimic si pentru alte utilizari tehnice, de la pozitia nr. 69.09;
d) oglinzile din sticla, neprelucrate optic, de la pozitia nr. 70.09, si oglinzile din metale comune sau din metale pretioase, care nu au caracterul de elemente de optica (pozitia nr. 83.06 sau Capitolul 71);
e) articolele de sticla de la pozitiile nr. 70.07, 70.08, 70.11, 70.14, 70.15 sau 70.17;
f) partile si furniturile de uz general, in sensul Notei 2 de la Capitolul XV, din metale comune (Sectiunea XV si articolele similare din materiale plastice (Capitolul 39);
g) pompele de distributie care incorporeaza un dispozitiv de masurare, de la pozitia nr. 84.13; cantarele si balantele de verificat si de numarat piesele prelucrate, ca si greutatile de cantarit prezentate separat (pozitia nr. 84.23); aparatele de ridicat sau de manevrat (de la pozitiile nr. 84.25 la 84.28); masinile de taiat de toate tipurile pentru prelucrarea hartiei sau a cartonului (pozitia nr. 84.41); dispozitivele speciale pentru reglarea piesei de prelucrat sau a uneltei pe masini-unelte, chiar prevazute cu dispozitive optice de citire (de exemplu capete divizoare optice), de la pozitia nr. 84.66 (altele decat dispozitivele pur optice, de exemplu lunete de centrare, de aliniere); masinile de calculat (pozitia nr. 84.70); supapele, vanele si alte articole de robinetarie (pozitia nr. 84.81);
h) farurile de tipurile utilizate pentru biciclete, motociclete sau automobile (pozitia nr. 85.12); lampile electrice portabile de la pozitia nr. 85.13; aparatele cinematografice de inregistrare sau de reproducere a sunetului ca si aparatele pentru reproducerea in serie a suporturilor de sunet (pozitiile nr. 85.19 sau 85.20); cititorii de sunet (pozitia nr. 85.22); aparatele de luat vederi statice si alte camere video de inregistrare (pozitia 85.25); aparatele de radiodetectie si radiosondaj, aparatele de radionavigatie si aparatele de radiotelecomanda (pozitia nr. 85.26), articolele numite faruri si proiectoarele fixe de la pozitia nr. 85.39; cablurile de fibre optice de la pozitia nr. 85.44;
i.j) proiectoarele de la pozitia nr. 94.05;
k) articolele de la Capitolul 95;
l) masurile de capacitate, care se clasifica dupa materialul din care sunt constituite;
m) bobinele si suporturile similare (clasificate dupa materialul din care sunt constituite, de exemplu: pozitia nr. 39.23, Capitolul XV).
2. - Sub rezerva prevederilor de la Nota 1 de mai sus, partile si accesoriile pentru masini, aparate, instrumente sau articole din acest Capitol se clasifica conform urmatoarelor reguli:
a) partile si accesoriile care constau din articolele mentionate la una dintre pozitiile acestui Capitol sau la Capitolele 84, 85 sau 91 (altele decat cele de la pozitiile nr. 84.85, 85.48 sau 90.33) se incadreaza la pozitiile respective;
b) partile si accesoriile, atunci cand pot fi recunoscute ca fiind destinate exclusiv sau in principal unei masini, unui instrument sau unui aparat sau la mai multe masini, instrumente sau aparate de la aceeasi pozitie (inclusiv de la pozitiile nr. 90.10, 90.13 sau 90.31), se clasifica la pozitia aferenta a acestor masini, aparate sau instrumente;
c) toate celelalte parti ori accesorii sunt cuprinse la pozitia nr. 90.33.
3. - Prevederile Notei 4 de la Sectiunea XVI se aplica de asemenea la acest Capitol.
4. - Pozitia nr. 90.05 nu cuprinde lunete de ochire pentru arme, periscoape pentru submarine sau tancuri si nici lunete pentru masini, aparate sau instrumente de la acest Capitol sau de la Sectiunea XVI (pozitia nr. 90.13).
5. - Masinile, aparatele si instrumentele optice de masura sau de control, susceptibile a fi cuprinse in acelasi timp la pozitiile nr. 90.13 si 90.31, se clasifica la pozitia nr. 90.31.
6. - Pozitia nr. 90.32 cuprinde numai:
a) instrumentele si aparatele pentru reglarea parametrilor gazelor sau lichidelor, sau pentru controlul automat al temperaturilor, chiar daca functionarea lor se bazeaza pe un fenomen electric variabil in functie de factorul ce urmeaza a fi controlat automat;
b) regulatoarele automate ale marimilor electrice, ca si instrumentele si aparatele pentru controlul automat al marimilor neelectrice, a caror functionare se bazeaza pe un fenomen electric variabil in functie de factorul ce urmeaza a fi reglat.

CONSIDERATII GENERALE
I. - IMPORTANTA GENERALA SI STRUCTURA CAPITOLULUI
Capitolul cuprinde un ansamblu de instrumente si de aparate foarte diferite, dar care se caracterizeaza in esenta prin finisarea fabricarii lor si precizia lor mare, ceea ce face ca cea mai mare parte a lor sa fie utilizate in domeniul pur stiintific (cercetari de laborator, analize, astronomie etc.) pentru aplicatiile tehnice sau industriale foarte particulare (masuri sau controale, observatii etc.) sau pentru scopuri medicale.
Capitolul include, grosso modo:
A) Un grup important care cuprinde nu numai elementele simple de optica de la pozitiile nr. 90.01 si 90.02, dar si instrumentele si aparatele de optica, de la lunetele simple pentru vedere, de la pozitia nr. 90.04, la instrumentele mai evoluate pentru astronomie, fotografie sau cinematografie, sau pentru observarea microscopica.
B) Instrumente si aparate concepute pentru aplicarea lor in domenii definite (geodezie, topografie, meteorologie, desen, calcul etc.).
C) Instrumente si aparate de utilizare medicala, chirurgicala, dentara sau veterinara sau pentru aplicatii derivate (radiologie, mecanoterapie, oxigenoterapie, ortopedie, proteza etc.).
D) Masini, instrumente si aparate pentru incercari ale materialelor.
E) Instrumente si aparate de laborator.
F) Un grup mare de aparate de masura, control, verificare sau reglare, care utilizeaza sau nu procedeele optice sau electrice. Sunt de semnalat printre aparatele de la aceasta grupa, cele de la pozitia nr. 90.32 cum sunt definite la Nota 6 de la acest Capitol.
Instrumentele si aparatele despre care este vorba fac adesea obiectul unei pozitii deosebite (acesta este cazul special al microscoapelor optice (pozitia nr. 90.11) si al microscoapelor electronice (pozitia nr. 90.12), adesea ele sunt reluate in pozitiile de importanta foarte generala concepute in functie de o ramura data, stiintifica, industriala sau alta (este cazul, de exemplu, al aparatelor si instrumentelor de astronomie de la pozitia nr. 90.05, instrumentele si aparatele de geodezie, de topografie, de masurare a suprafetelor de teren sau de nivelare de la pozitia nr. 90.15, aparatele cu raze X de la pozitia nr. 90.22).
Regula in functie de care instrumentele si aparatele de la acest Capitol sunt articole de mare precizie, sufera exceptii. Se clasifica aici, de exemplu, ochelarii de protectie (pozitia nr. 90.04), lupele simple, periscoapele cu joc de oglinzi (pozitia nr. 90.13) riglele obisnuite (pozitia nr. 90.17) higrometrele cu o precizie relativa (pozitia nr. 90.25).
Cu cateva exceptii rezultate de la dispozitiile Notei 1 a acestui Capitol, care vizeaza parti cum sunt articulatiile sau saibele de cauciuc sau de piele, membranele de piele pentru contoare, aparatele si instrumentele de la acest Capitol, ca si partile lor, pot fi indiferent din ce material (inclusiv din metale pretioase si metale suflate sau placate cu metale pretioase, pietre geme, pietre sintetice sau reconstituite).

II. - MASINILE SI APARATELE INCOMPLETE SAU NETERMINATE (Regula generala interpretativa 2a))
Masinile, aparatele si instrumentele de la acest Capitol, prezentate in stare incompleta sau nefinisate se clasifica cu masinile, aparatele si instrumentele complete sau finite numai daca prezinta caracteristicile esentiale. De exemplu un aparat fotografic sau un microscop prezentate fara partile lor optice sau un contor de electricitate fara dispozitivul sau de totalizare.

III. - PARTILE SI ACCESORIILE (Nota 2 a Capitolului)
Sub rezerva dispozitiilor de la Nota 1 de la acest Capitol, partile si accesoriile care pot sa fie recunoscute ca fiind in exclusivitate sau in principal destinate masinilor, aparatelor sau instrumentelor de la acest Capitol, se clasifica cu acestea.
Fac exceptie de la aceasta regula:
1) Partile si accesoriile care constituie articole cuprinse la pozitia particulara a Capitolului sau de la Capitolele 84, 85 sau 91. Asa se explica faptul ca - exceptie facand pentru pozitiile nr. 84.85, 85.48 sau 90.33 - o pompa de vid pentru microscopul electronic ramane intotdeauna o pompa de la pozitia nr. 84.14, ca un transformator, un electromagnet, un condensator, o rezistenta, un releu, o lampa sau o valva etc., nu inceteaza sa mai fie articole de la Capitolul 85, ca elementele de optica de la pozitiile nr. 90.01 sau 90.02 nu inceteaza sa apartina la aceste doua pozitii indiferent care sunt instrumentul sau aparatul caruia ii sunt destinate, ca un mecanism de ceasornicarie apartine in toate cazurile Capitolului 91, ca un aparat fotografic se clasifica intotdeauna la pozitia nr. 90.06 chiar daca este de un tip special conceput pentru a fi utilizat cu un alt instrument (microscop, stroboscop etc.).
2) Partile si accesoriile care pot sa serveasca mai multor categorii de masini, instrumente sau aparate, care figureaza la subpozitii diferite de la acest Capitol, se clasifica la pozitia nr. 90.33 cu exceptia cazului, unde, este vorba de partile sau accesoriile, care constituie prin ele insele un articol net specificat in alta pozitie, regula prevazuta la paragraful 1) de mai sus isi gaseste aplicatie.

IV. - UNITATILE FUNCTIONALE (Nota 3 de Capitol)
Nota 3 precizeaza ca dispozitiile de la nota 4 a Sectiunii XVI se aplica de asemenea la acest Capitol (vezi Partea VII de la Consideratii generale ale Sectiunii XVI).
Se clasifica la acest Capitol, cu titlul de unitati functionale, aparatele si instrumentele electrice (chiar electronice) care compun un lant de telemasura analogica sau numerica. Aceste aparate sunt in principal urmatoarele:
I. La postul de emisie:
1●) Un detector primar (traductor, transmitator, convertizor analogic/numeric) care transforma marimea oarecare de masurat intr-un curent, o tensiune sau un semnal numeric de iesire, proportional.
2●) O unitate de baza formata dintr-un amplificator, un transmitator si un receptor de masura, care, in caz de nevoie, ridica curentul, tensiunea sau semnalul numeric la nivelul cerut de emitatorul de impulsuri sau de modularea frecventei.
3●) Un emitator de impulsuri sau o modulare de frecventa care transmite un semnal analogic sau numeric la o alta statie.
II. La postul de receptie:
1●) Un receptor de impulsuri, cu modulare de frecventa sau cu semnal numeric care transforma informatia transmisa intr-un semnal analogic sau numeric.
2●) Un amplificator sau un convertizor de masura care asigura, in caz de nevoie, amplificarea semnalului analogic sau numeric.
3●) Aparate indicatoare sau inregistratoare calibrate in functie de marimea primara si care sunt prevazute cu un dispozitiv indicator mecanic sau cu o afisare optoelectrica.
Lanturile de telemasura isi gasesc aplicarea principala la instalatiile de transport a petrolului, a gazului sau a marfurilor, in instalatiile de distributie a apei sau a gazului, in instalatiile de evacuare a deseurilor si in sistemele de supraveghere a mediului.
Emitatoarele si receptoarele de transmisie, care asigura transmiterea la distanta prin curent purtator sau prin unda radioelectrica de impulsuri de telemasura, se clasifica la pozitia respectiva (pozitiile nr. 85.17, 85.25 sau 85.27, dupa caz) numai daca nu formeaza o singura unitate cu aparatele vizate la I si II de mai sus sau daca ansamblul nu constituie o unitate functionala in sensul de la Nota 3 de la acest Capitol. In acest caz, ansamblul se clasifica la acest Capitol.

Independent de excluderile mentionate in Notele explicative de la pozitiile insasi, sunt excluse de la acest Capitol:
a) Articolele cu utilizari tehnice, din cauciuc vulcanizat, neintarit (pozitia nr. 40.16), din piele naturala sau artificiala (pozitia nr. 42.04), din materiale textile (pozitia nr. 59.11).
b) Partile si furniturile de folosire generala, in sensul de la Nota 2 de la Sectiunea XV, din metale obisnuite (Sectiunea XV) si articolele asemanatoare de materiale plastice (Capitolul 39).
c) Aparatele de ridicare sau de manevrare (pozitiile nr. 84.25 pana la 84.28); dispozitivele speciale pentru reglarea piesei de prelucrat sau a sculei pe masinile-unelte, chiar prevazute cu un dispozitiv optic de citire, (pozitia nr. 84.66), (altele decat cele pur optice: lunete de centrare, de aliniere), aparatele de radiodetectie si de radiosondare, aparatele de radionavigatie si aparatele de radiotelecomanda (pozitia nr. 85.26).
d) Vehiculele spatiale echipate cu instrumente si aparate de la acest Capitol (pozitia nr. 88.02).
e) Jucarii, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport si alte articole de la Capitolul 95, ca si partile si accesoriile lor.
f) Masurile de capacitate, care se clasifica dupa materialul din care sunt constituite.
g) Bobinele si suporturile asemanatoare (clasificarea dupa materialul din care sunt constituite: pozitia nr. 39.23, Sectiunea XV etc.)

90.01 - FIBRE OPTICE SI FASCICULE DE FIBRE OPTICE; CABLURI DIN FIBRE OPTICE ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.44; MATERIALE POLARIZANTE SUB FORMA DE FOI SAU PLACI; LENTILE (INCLUSIV LENTILE DE CONTACT), PRISME, OGLINZI SI ALTE ELEMENTE OPTICE DIN ORICE MATERIAL, NEMONTATE, ALTELE DECAT CELE DE STICLA NEPRELUCRATA OPTIC.
9001.10 - Fibre optice, fascicole si cabluri din fibre optice
9001.20 - Materiale polarizante sub forma de foi sau de placi
9001.30 - Lentile de contact
9001.40 - Lentile din sticla pentru ochelari
9001.50 - Lentile din alte materiale pentru ochelari
9001.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde:
A) Fibrele optice si fascicolele de fibre optice, ca si cablurile din fibre optice altele decat cele de la pozitia nr. 85.44.
Fibrele optice sunt constituite din straturi concentrice de sticla sau de material plastic cu indici de refractie diferiti. Cele din sticla sunt acoperite cu un strat foarte fin de material plastic, invizibil cu ochiul liber si destinat sa le dea o anumita flexibilitate. Fibrele optice se prezinta in mod obisnuit in cilindri (role) care pot sa aiba mai multi kilometri lungime. Ele sunt utilizate in fabricarea fascicolelor si a cablurilor din fibre optice.
Fascicolele de fibre optice se prezinta fie sub forma de elemente rigide in care fibrele sunt unite pe toata lungimea lor printr-un liant, fie in fascicole flexibile care au numai extremitatile legate. Daca fibrele au fost dispuse in mod coerent, ele sunt folosite pentru transmiterea imaginilor; daca au fost dispuse in dezordine, ele nu pot sa foloseasca decat la transmiterea luminii pentru iluminat.
Cablurile din fibre optice din aceasta pozitie, pot fi prevazute cu piese de conexiune si sunt constituite dintr-un invelis in interiorul caruia au fost dispuse unul sau mai multe fascicole de fibre optice, acestea nefiind acoperite individual.
Fascicolele de fibre optice si cablurile de fibre optice sunt in principal utilizate la aparatele de optica, in mod special la endoscoapele de la pozitia nr. 90.18.
Sunt excluse de la aceasta pozitie cablurile de fibre optice formate din fibre invelite in mod individual (pozitia nr. 85.44).
B) Foile si placile de materiale polarizante care sunt formate din foi sau placi de material plastic special tratat sau din foi sau placi de material plastic activ mentinute cu una sau doua fete pe un suport de material plastic sau sticla. Dupa decuparea in forma, aceste produse constituite elementele polarizante mentionate la alineatul 6) de mai jos.
C) Elementele de optica din sticla, prelucrate optic, nemontate in mod permanent. Pentru a stabili diferenta dintre elementele de optica din sticla de la aceasta pozitie si cele de la Capitolul 70, trebuie sa se determine daca au fost sau nu prelucrate optic.
Se deosebesc in prelucrarea optica a sticlei doua faze esentiale: uzura suprafetelor pana la obtinerea razelor de curbura, a unghiurilor diedre sau a intervalelor bine determinate, si lustruirea superficiala finala. Aceasta prelucrare consta in polizarea suprafetelor intai cu abrazivi bruti, apoi cu particule din ce in ce mai fine. Se trece succesiv prin operatii de degrosare, de ebosare, de netezire si de lustruire. Lentilele trebuie sa fie aduse la diametrul exact cerut prin polizarea marginilor: este operatia de stutuire. Nu sunt incluse aici decat elementele de optica a caror suprafata a fost supusa partial sau complet la lustruirea finala, care le confera efectele optice cautate, chiar daca aceasta lustruire a fost executata pe un articol anterior format printr-o lustruire simpla. Sunt, excluse de aici, si clasificate la Capitolul 70, elementele care nu au primit alte prelucrari decat cele anterioare lustruirii.
D) Elementele de optica din toate materialele, altele decat sticla, prelucrate optic sau nu, nemontate in mod permanent (in mod special, din cuart (cu exceptia cuartului topit), din fluorina, din material plastic, din metal, din cristale cultivate cu oxid de magneziu sau cu halogenuri de metale alcaline sau alcalino-pamantoase).
Elementele de optica care sunt prevazute cu o montura provizorie neavand alt scop decat protectia lor in timpul transportului sunt considerate ca nemontate.
Tinand seama de aplicarea criteriilor definite mai sus, care se refera la elementele de optica din sticla, aceasta pozitie cuprinde:
1) Prismele si lentilele, inclusiv cele cu elemente multiple asamblate prin lipire sau cele cu marginile nefinisate.
2) Placile si discurile cu fete plane sau plan-paralele, in mod special calele sau etaloanele pentru verificarea planeitatii suprafetelor.
3) Lentilele de microscoape medicale si alte lentile corectoare care pot sa fie asferice, sferice, sfero-cilindrice, cu imagine punctiforma, cu focar dublu sau cu focar multiplu. Ele cuprind de asemenea lentilele de contact.
4) Oglinzile care constituie elemente optice, utilizate in mod special in constructia telescoapelor, aparatelor de proiectie, microscoapelor, instrumentelor medicale, de chirurgie sau pentru stomatologie si oglinzile retrovizoare pentru vehicule.
5) Filtrele selective de culori, special pentru aparatele fotografice.
6) Elementele polarizante, pentru microscoape sau alte instrumente stiintifice, pentru lunete solare, pentru lunete speciale destinate vizionarii filmelor cinematografice in relief etc..
7) Retelele de difractie compuse din:
a) Fie dintr-o lama de sticla care a primit o lustruire de inalta precizie si pe care au fost gravate trasaturi paralele echidistante si foarte apropiate (de ordinul a 100 pe milimetru).
b) Fie dintr-o pelicula subtire de material plastic sau de gelatina dispusa pe un suport cum sunt o placa de sticla; in acest tip de retele numite replici, trasaturile unei retele originare sunt reproduse prin imprimare pe pelicula subtire.
Retelele de difractie sunt utilizate pentru studiul spectrelor.
8) Filtrele de interferenta, formate prin suprapunerea foilor foarte subtiri de materiale diferite (fluorura de magneziu si argint, de exemplu) modificate si presate intre doua placi de sticla sau intre doua prisme de sticla taiate la 45° (care formeaza un cub). Folosesc drept filtre de culoare sau pentru a descompune un fascicol luminos in doua componente.
9) Rasterele pentru artele grafice pe sticla lustruita de forma in general patrata, dreptunghiulara sau rotunda (rastelele originale de fotogravura sau de heliogravura) constituite:
1●) fie din doua placi pe care a fost gravata o retea fina de linii paralele facute opace printr-un lac special, placile fiind apoi lipite una de la alta asa incat liniaturile sa fie perpendiculare;
2●) fie dintr-o singura placa pe care au fost gravate, adancituri minuscule in general patrate, facute opace printr-un lac special.
Unele dintre articolele de mai sus (lentile, prisme etc.) pot fi cuprinse la aceasta pozitie, chiar daca au fost lacuite sau acoperite cu o pelicula subtire de criolit, de fluorura de calciu sau de magneziu etc., in vederea reducerii pierderilor prin reflexie.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Cristalele cultivate, care nu constituie elemente optice cuprinse la pozitia nr. 38.24.
b) Oglinzi de la pozitia nr. 70.09, si anume de sticla neprelucrate optic. Oglinzile simple, plane sau chiar curbe (oglinzile de ras si oglinzile de la pudriere) se clasifica la pozitia nr. 70.09).
c) Elementele de optica de la pozitia nr. 70.14 care sunt elemente neprelucrate optic, in general obtinute prin mulare (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 70.14).
d) Lentilele de la pozitia nr. 70.15 care nu sunt prelucrate optic (in mod special ebosele de lentile de contact si de lentile pentru ochelarii de protectie, lentilele pentru protectia cadranelor de la instrumentele de masura etc.).
e) Oglinzile metalice care nu constituie elemente optice: din metale pretioase (Capitolul 71), sau din metale obtinute (pozitia nr. 83.06).

90.02 - LENTILE, PRISME, OGLINZI SI ALTE ELEMENTE OPTICE DIN ORICE MATERIAL, MONTATE, PENTRU INSTRUMENTE SAU APARATE, ALTELE DECAT CELE DIN STICLA NEPRELUCRATA OPTIC.
- Obiective:
9002.11 - - Pentru aparate de luat vederi, pentru proiectoare sau pentru aparate fotografice sau cinematografice de marire sau de micsorare
9002.19 - - Altele
9002.20 - Filtre
9002.90 - Altele
Cu exceptia lentilelor medicale care, montate, constituie de fapt ochelari, lornioane si articole asemanatoare de la pozitia nr. 90.04, aceasta pozitie cuprinde articolele reluate la aliniatele B), C) si D) de la Nota explicativa de la pozitia nr. 90.01, chiar montate (adica sertizate, montate cu pietre pretioase, incadrate, dispuse pe suporturi etc.), prezentate izolat pentru toate aparatele sau instrumentele. Este vorba in esenta de articole destinate sa fie incorporate in alte elemente pentru a forma un aparat determinat sau o parte de aparat, cu exceptia obiectivelor care constituie ele insele articole net individualizate, cum sunt lupele de mana (pozitia nr. 90.13), oglinzi pentru medicina sau stomatologie (pozitia nr. 90.18) etc..
Pozitia cuprinde:
1) Obiectivele, lentilele suplimentare, ecranele sau filtrele de culoare, vizoarele etc., pentru aparatele fotografice sau cinematografice sau de proiectare.
2) Filtrele de polarizare pentru microscoape, polarimetre etc..
3) Ocularele si obiectivele (chiar polarizatoare), pentru instrumentele de astronomie, binocluri sau lunete, microscoape etc..
4) Prismele montate, pentru aparatele de analize fizice sau chimice (polarimetre etc.).
5) Oglinzile montate, pentru telescoape, aparate de proiectie, microscoape, instrumente de medicina sau de chirurgie etc..
6) Echipamentele optice (lentile si prisme) pentru faruri sau balize, montate in panouri sau tamburi.
7) Lentilele montate pe bancuri de optica.
8) Rasterele pentru artele grafice, montate.
Intr-un instrument optic, obiectivul este sistemul lenticular care este dirijat catre obiect, dand in felul acesta o imagine a acestuia din urma. Obiectivul poate sa aibe o singura lentila, dar el este de obicei compus dintr-un ansamblu de lentile asezate in aceeasi montura.
Ocularul este un sistem optic asezat in fata ochiului si prin care se poate observa o imagine marita.
Sunt excluse din aceasta pozitie:
a) Elementele optice prevazute cu o montura provizorie care nu are alt scop, decat protectia lor in cursul transportului (pozitia nr. 90.01).
b) Oglinzile de sticla, prelucrate optic si montate, in afara celor pentru instrumente si aparate (de exemplu, oglinzile retrovizoare, oglinzile pentru examenul cosurilor, canalizarilor etc.) si oglinzile speciale pentru observarea in suflante de incercare (pozitia nr. 90.13).
c) Casete cu seturi de lentile destinate a fi montate in rame speciale, pentru examinarea vederii, si utilizate de catre oculisti sau opticieni (pozitia nr. 90.18).

90.03 - MONTURI SI RAME DE OCHELARI SAU DE ARTICOLE SIMILARE SI PARTILE LOR.
- Monturi si rame:
9003.11 - - Din material plastic
9003.19 - - Din alte materiale
9003.90 - Parti
Aceasta pozitie cuprinde monturile si ramele si partile de monturi si rame pentru ochelari sau alte articole de la pozitia nr. 90.04 (vezi din acest punct de vedere Nota explicativa de la aceasta pozitie). Aceste articole sunt in general din metale obisnuite, din metale pretioase sau din metale suflate cu metale pretioase, din materiale plastice, din baga sau din sidef. De asemenea pot - este vorba de monturile speciale pentru ochelari - sa fie din piele, din cauciuc sau chiar din tesatura.
Ca parti de monturi, sunt mentionate: bratele de ochelari si armaturile pentru aceste brate, balamalele, cadrele pentru oglinzi, puntile, placile, dispozitivele care formeaza resortul pentru ochelarii fara brate, manerele pentru lornioane etc.
Suruburile, lantisoarele (fara dispozitiv de fixare) si resorturile din metale obisnuite nu sunt considerate ca parti ale monturilor, asemenea articole urmand regimul lor propriu (vezi Nota 1) de la acest Capitol.
Sunt excluse de la aceasta pozitie monturile si partile de monturi de articole considerate adesea ochelari, dar care nu sunt legate de pozitia nr. 90.04 (de exemplu, ochelarii speciali utilizati de catre oculisti pentru examinarea vederii, de la pozitia nr. 90.18).

90.04 - OCHELARI (DE CORECTIE, DE PROTECTIE SAU ALTELE) SI ARTICOLE ASEMANATOARE.
9004.10 - Ochelari de soare
9004.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde un ansamblu de articole, care au in mod obisnuit o montura din sticla sau alte materiale, destinate sa fie asezate in fata ochilor, fie pentru a corecta unele defecte de vedere, fie pentru a proteja contra pulberilor, aburilor, gazelor etc. sau pentru a evita orbirea, fie inca pentru unele scopuri speciale (ochelarii stereoscopici pentru cinema in relief, de exemplu).
Ochelarii si articolele asemanatoare (lornioane, binocluri, ochelari fara brate etc.) utilizati in scopul de corectie care au, de regula, sticle prelucrate optic.
Ochelarii de protectie si alte articole folosite in aceleasi scopuri sunt constituite in general din discuri plate sau bombate, din sticla obisnuita (prelucrata optic sau nu, vopsite sau nu), din sticla securizata, din material plastic (polimetacrilat de metil, polistiren etc.) din mica, din metal (grilaj sau placa strabatuta de fante). Printre aceste articole sunt mentionate: ochelarii de soare, ochelarii pentru alpinism sau sporturi de iarna, ochelarii de aviatori, automobilisti, motociclisti, chimisti, sudori, topitori, formatori, sablori, electricieni, cantonieri, muncitori la carierele de piatra.
Se clasifica aici ochelarii numiti submarini (pentru pescuitul in plonjari, exploatarile subacvatice), ochelarii complementari ficsi care se adapteaza pe ochelari (in general corectori) si care joaca rolul unor simple filtre de protectie sau de elemente de corectare suplimentare, ochelarii polarizanti (chiar cu montura de carton) cu lentile de materiale plastic pentru vizionarea filmelor in relief.

PARTI
Monturile si parti de monturi pentru ochelari sau articole asemanatoare se clasifica la pozitia nr. 90.03. Lentilele de ochelari, din sticla, se clasifica la pozitia nr. 90.01 daca sunt prelucrate optic si la pozitia nr. 70.15 in caz contrar; lentilele de ochelari, din alte materiale decat sticla, se clasifica, ca parti de ochelari, la aceasta pozitie, daca nu este vorba despre elementele de optica de la pozitia nr. 90.01.

Datorita faptului ca pozitia este limitata la articole tip ochelari, destinati sa fie purtati pentru a duce la corectarea sau la protectia vederii, sunt excluse de aici obiectele care folosesc pentru mascarea sau protejarea fetei, cum sunt mastile pentru sudori, mastile si vizierele pentru motociclisti, mastile pentru plonjarile submarine etc..
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Lentilele de contact de la pozitia nr. 90.01.
b) Binoclurile de teatru sau pentru urmarirea curselor, si asemanatoare, adaptate la monturi de ochelari cu brate (pozitia nr. 90.05).
c) Ochelarii care au caracterul de jucarii (pozitia nr. 95.03).
d) Ochelarii care constituie articole pentru divertisment sau sarbatori (pozitia nr. 95.05).

90.05 - BINOCLURI, LUNETE, LUNETE ASTRONOMICE, TELESCOAPE OPTICE SI MONTURI ALE ACESTORA; ALTE INSTRUMENTE DE ASTRONOMIE SI MONTURILOR ACESTORA, CU EXCEPTIA INSTRUMENTELOR DE RADIO-ASTRONOMIE.
9005.10 - Binocluri
9005.80 - Alte instrumente
9005.90 - Parti si accesorii (inclusiv monturi)
Pozitia cuprinde:
1) Binoclurile de teatru, pentru turism, vanatoare, binoclurile militare (binoclurile pentru timp cetos sau pentru observatiile pe timp de noapte, binoclurile periscopice, numite cu foarfeci etc.), binoclurile folosite la teatru sau pentru a urmari cursele, care au adaptate monturi cu brate.
2) Lunetele de vanatoare, turism, marina, pentru standuri de tir, statiile meteo (unde sunt utilizate pentru observarea peisajului sau a cerului etc.), sau lunete monobloc (de buzunar sau altele), cu alonje culisante pentru punerea la punct, destinate sau nu sa fie fixate pe suport. Unele lunete pot avea un dispozitiv de preplata care le face utilizabile dupa introducerea unei monede.
3) Lunetele astronomice. Spre deosebire de telescoape (sau reflectoare) al caror obiectiv este o oglinda, lunetele astronomice (sau refractare) utilizeaza ca obiectiv un sistem de lentile, din care unele pot sa atinga mai multe zeci de centimetri. Ele nu sunt niciodata prevazute cu un sistem redresor datorita pierderii luminozitatii pe care o antreneaza folosirea acestui dispozitiv.
Lunetele astronomice folosesc fie pentru observarea vizuala, fie pentru observarea fotografica, fie pentru un alt tip de observatii. Atunci cand sunt prevazute cu aparate fotografice care fac parte integranta din lunetele astronomice, ansamblul se clasifica la aceasta pozitie. Cu toate acestea, aparatele fotografice care nu fac parte integranta din lunetele astronomice se clasifica la pozitia nr. 90.06.
4) Telescoapele optice sunt cele mai caracteristice instrumente astronomice. Ele au ca obiectiv o oglinda parabolica concava care poate sa aiba un diametru considerabil, cu fata reflectorizanta, argintata sau acoperita cu un strat de aluminiu, pe care se formeaza prima imagine.
Telescoapele optice se folosesc montate in armaturi metalice si utilizarea lor necesita o structura metalica si masini anexe considerabile. Atunci cand sunt prevazute cu aparate fotografice care fac parte integranta din telescoape, ansamblul se clasifica la aceasta pozitie. Aparatele fotografice care nu fac parte integranta din telescoape se clasifica la pozitia nr. 90.06.
Telescoapele lui Schmidt, numite de asemenea aparate fotografice Schmidt se clasifica la aceasta pozitie. Utilizate numai in astronomie, in vederea observarii fotografice, aceste aparate au o oglinda sferica si o placa taiata pe o fata, asezata paralel cu oglinda in centrul sau de curbura pentru a corecta aberatia de sfericitate. Imaginea este culeasa in focar pe o pelicula convexa.
5) Telescoapele electronice prevazute cu tuburi fotomultiplicatoare sau cu tuburi convertizoare de imagini. La acest tip de telescop, energia luminii incidente este utilizata pentru a elibera electroni pe suprafata fotoelectrica asezata in locul unde se gaseste in mod normal ocularul. Electronii pot, fie sa fie multiplicati si masurati asa incat sa se determine cantitatea de lumina primita de telescop, fie sa fie orientati (de exemplu, printr-o lentila magnetica) asa incat sa se obtina formarea unei imagini pe o placa fotografica sau pe un ecran fluorescent.
6) Meridianele, instrumente care folosesc pentru observarea trecerii aparente (datorita revolutiei terestre) a corpurilor ceresti deasupra meridianului in locul de observare si care constau in principal dintr-o luneta montata pe ax orizontal dirijat de la est la vest si care, datorita acestui fapt, este susceptibil sa se deplaseze in planul meridian.
7) Ecuatorialele, termen care denumeste o luneta montata pe un suport ecuatorial, care permite acesteia sa se deplaseze in jurul unei axe paralele cu cea a pamantului (axa polara) si in jurul unei alte axe perpendiculara pe prima (axa de declinatie).
8) Lunetele zenitale, lunete montate asa incat sa se poata deplasa in jurul unei axe verticale si a unei axe orizontale.
9) Altazimuturile sau cercurile azimutice, lunete care se deplaseaza in jurul unei axe orizontale in timp ce montura lor se deplaseaza in jurul unei axe verticale. Aceste instrumente sunt destinate sa masoare in acelasi timp altitudini si azimuturi. Aparate concepute pe acelasi principiu, dar de dimensiuni mai mici sunt utilizate in geodezie (teodolitele) si se clasifica la pozitia nr. 90.15.
10) Coelostate, aparate destinate sa usureze observatiile astronomice, prin reflectarea unei parti determinate a cerului intr-un instrument fix, orizontal sau vertical (telescop, luneta astronomica, spectroheliograf. Ele constau in esenta din doua oglinzi plane dintre care una executa o rotatie completa in 48 ore, reglata printr-o miscare de orologerie.
Heliostatele si siderostatele utilizate in astronomie sunt tipuri speciale de coelostate. Exista de asemenea heliostate utilizate in geodezie care se clasifica la pozitia nr. 90.15.
11) Spectroheliografele si spectrohelioscoapele, instrumente utilizate pentru observatiile solare. Spectroheliograful foloseste la fotografierea soarelui prin utilizarea luminii oricarei radiatii de spectru; el consta dintr-un spectroscop al carui ocular este inlocuit cu o fanta care lasa sa treaca numai lumina de o lungime de unda determinata, aceasta lumina fiind inregistrata pe o placa fotografica. Spectrohelioscopul este bazat pe acelasi principiu, dar este prevazut cu o fanta cu oscilatii rapide care permit o vedere directa a soarelui; se ajunge la acelasi rezultat prin alte metode si in mod special prin folosirea unei prisme rotative de sticla, cu fanta fixa.
12) Heliometrele, instrumente care au o luneta al carui obiectiv este divizat in doua jumatati mobile si care folosesc pentru masurarea diametrului aparent al soarelui, ca si a distantei dintre doua corpuri ceresti.
13) Coronografele si instrumentele asemanatoare, concepute sa permita observarea coroanei solare pe durata eclipselor totale.
Aceasta pozitie cuprinde lunetele si mai ales binoclurile, care utilizeaza razele infrarosii si care au tuburi transformatoare de imagini care convertesc imaginea infrarosie marita intr-o imagine vizibila pentru ochiul omenesc, aceste instrumente cu raze infrarosii sunt folosite noaptea mai ales de catre fortele armate.
Conform Notei 4 de la acest Capitol, sunt excluse de aici lunetele pentru arme, periscoapele submarine, sau tancuri, lunetele pentru masini, aparate sau instrumente de la acest Capitol (instrumente de geodezie, de topografie etc.) sau de la Sectiunea XVI (pozitia nr. 90.13).

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Nota 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), pozitia cuprinde partile si accesoriile instrumentelor de la aceasta pozitie. Se clasifica aici: cadre, tuburi si monturi, micrometre cu repere utilizate la ecuatoriale pentru a masura diametrul planetelor si care constau dintr-un disc gradat montat pe ocularul lunetei si prevazut cu doua repere fixe si un reper mobil, dispozitivele lui Gerrish utilizate pentru miscarea aparatelor de astronomie cu ajutorul unui motor.

Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Suprastructurile care folosesc pentru instalarea instrumentelor sau pentru usurarea accesului (cupole, platforme, pupitre de comanda etc.) care urmeaza regimul lor propriu (Sectiunea XV).
b) Elementele optice, cum sunt oglinzi, lentile, prisme, prezentate izolat (pozitia nr. 90.01 sau 90.02).
c) Microscoapele de eclipsa, utilizate in astronomie pentru a decela noile astre prin comparare cu fotografii celeste (pozitia nr. 90.11).
d) Instrumentele (sextantii de exemplu) care folosesc pentru determinarea unei pozitii fata de astre (pozitia nr. 90.14).
e) Microfotometrele sau microdensiometrele, pentru studiul spectogramelor (pozitia nr. 90.27).
f) Ceasurile astronomice (Capitolul 91).

90.06 - APARATE FOTOGRAFICE ALTELE DECAT CINEMATOGRAFICE; APARATE SI DISPOZITIVE, INCLUSIV LAMPI SI TUBURI, PENTRU PRODUCEREA LUMINII DE BLITZ IN TEHNICA FOTOGRAFICA, CU EXCEPTIA LAMPILOR SI TUBURILOR CU DESCARCARE DE LA POZITIA NR. 85.39
9006.10 - Aparate fotografice de tipul celor utilizate pentru pregatirea cliseelor sau a cilindrilor de impresionare
9006.20 - Aparate fotografice de tipul celor utilizate pentru inregistrarea documentelor pe microfilme, microfise sau pe alte microformate
9006.30 - Aparate fotografice special concepute pentru fotografiere submarina sau aeriana, pentru examenul medical al organelor interne sau pentru laboratoarele de medicina legala sau de criminalistica
9006.40 - Aparate fotografice cu developare si tragere instantanee
- Alte aparate fotografice:
9006.51 - - Cu vizare prin obiectiv (cu reflexie printr-o singura lentila, SLR), pentru rolfilme cu latimea de maximum 35 mm
9006.52 - - Altele, pentru rolfilme cu latimea sub 35 mm
9006.53 - - Altele, pentru rolfilme cu latimea de 35 mm
9006.59 - - Altele
- Aparate si dispozitive, inclusiv lampi si tuburi pentru producerea de lumina blitz:
9006.61 - - Aparate cu tub cu descarcare pentru producerea luminii de blitz (numite "blitzuri electronice")
9006.62 - - Lampi-blitz, cuburi-blitz si similare
9006.69 - - Altele
- Parti si accesorii:
9006.91 - - De aparate fotografice
9006.99 - - Altele

I. - APARATE FOTOGRAFICE
Grupa cuprinde aparatele fotografice de orice fel utilizate atat de catre profesionisti cat si de catre amatori, prezentate cu sau fara partile lor optice (obiective-vizoare etc.).
Aparatele fotografice sunt de tipuri diferite, dar modelul clasic se compune in principal dintr-o camera neagra, un obiectiv, un obturator, o diafragma, un suport pentru placa sau bobina si dintr-un vizor. Variantele acestor elemente esentiale caracterizeaza diferitele feluri de aparate:
A) Aparatele rigide, de tipul Box (cutie) cu structura foarte simpla.
B) Aparatele cu burduf, pentru studiu sau turism.
C) Aparatele, in general rigide, de tipul "Reflex". La majoritatea acestor aparate, imaginea primita prin obiectiv este reflectata catre vizor datorita unei prisme speciale. Alte aparate de acest tip sunt prevazute cu un al doilea obiectiv, imaginea fiind reflectata pornind de la acest obiectiv pe un ecran dispus la partea superioara a aparatului.
D) Aparatele numite de buzunar care utilizeaza in general peliculele in role. Cu toate acestea, unele dintre aceste aparate utilizeaza discuri.
Grupa cuprinde:
1) Fotobinoclurile, aparate prevazute cu doua lentile identice si cu un obturator care permite luarea simultana a doua imagini stereoscopice.
2) Aparatele pentru fotografii panoramice, utilizate pentru fotografierea panoramelor sau grupelor mari de persoane. Aparatul pivoteaza la o viteza uniforma in jurul unei axe verticale, impresionarea placii sau a peliculei facandu-le printr-o fanta care se deplaseaza in acelasi mod.
3) Aparatele fotografice inregistratoare. Aceste aparate nu au in general obturator, pelicula deplasandu-se continuu in spatele lentilei. Sunt cel mai adesea destinate sa fie combinate cu alte aparate (oscilatoare catodice de exemplu) in vederea inregistrarii fenomenelor tranzistorii si ultrarapide.
4) Aparatele de luat vederi fotografice cu developare si tiraj instantanee, portabile sau fixe (cu cabina etc.) care permit sa se obtina intr-un timp foarte scurt o fotografie terminata.
5) Aparatele fotografice cu lentila cu unghi de vizare foarte mare care, in plus, prin folosirea lentilelor speciale permit sa se obtina o vedere circulara a orizontului.
6) Aparatele cu cutie etansa, pentru fotografiile submarine.
7) Aparatele cu declansare automata, cum sunt cele care au un teledeclansator electromagnetic comandat printr-un mecanism de ceasornic, care permite luarea cliseelor la intervale regulate. In acest domeniu, sunt mentionate de asemenea aparatele pentru fotografia secreta, cu care se poate fotografia pe neasteptate un interlocutor, prevazute cu o celula fotoelectrica asezata in circuitul unui teledeclansator si din care unele sunt de forma unui ceas-bratara.
8) Aparatele pentru fotografia aeriana, concepute pentru a inregistra imagini succesive la intervale determinate asa incat sa acopere o anumita intindere a teritoriului cu ajutorul fotografiilor suprapuse. Majoritatea acestor aparate poseda mai multe obiective pentru luat vederi atat verticale cat si oblice. Se clasifica aici aparatele de luat vederi fotogrametrice.
9) Aparatele de luat vederi pentru fotogrametrie terestra, compunandu-se din doua aparate fotografice legate unul de altul si fixate pe un trepied, care efectueaza simultan luarea vederilor. Aceste aparate sunt in mod special utilizate pentru cercetarea arheologica, intretinerea monumentelor sau pentru accidentele de circulatie.
10) Aparatele pentru laboratoarele de medicina legala sau de identitate judiciara, care permit luarea si compararea simultana a celor doua clisee (amprente digitale, timbre false, falsul in documente etc.) din care unul este proba si altul obiectul de confruntat.
11) Aparatele cu utilizare medicala, de exemplu cele care se introduc in stomac pentru a efectua examenul si a stabili diagnosticul.
12) Aparatele fotografice pentru microfotografie.
13) Aparatele fotografice utilizate pentru copierea documentelor (scrisori, retele, cecuri, bonuri de comanda etc.), care le cuprind pe cele care inregistreaza pe microfilme, microfise sau alte microformate sau pe hartie sensibila.
14) Aparatele utilizate in atelierele de compunere si preparare a cliseelor, in vederea pregatirii, prin procedeul fotografic, a diferitelor clisee sau cilindrii de imprimare. Aceste aparate, ce pot sa atinga dimensiuni mari si au in general o structura diferita fata de aparatele fotografice de tipul celor mentionate mai sus, cuprind:
1●) Camere negre, pe bancuri de glisiere sau cu batiu suspendat, pentru fotogravura, fotolitografie etc., aparate de luat vederi tricrome etc..
2●) Masini si aparate care opereaza prin reproducerea fotografica globala de forme intregi, caractere anterior compuse cu mana sau cu masina.
3●) Aparate pentru selectionarea culorilor fundamentale ale ilustratelor (fotografice, diapozitive etc.) compuse dintr-un dispozitiv optic si dintr-un calculator electronic, care permit obtinerea, prin procedeul fotografic, negative in rastru si corectate, care vor fi utilizate pentru pregatirea cliseelor.
Se clasifica la pozitia nr. 84.42, masinile de compunere sau de preparare a cliseelor care compun caracterele reale, chiar daca acestea sunt fotografiate dupa compozitie. Aceste masini opereaza prin fotografierea succesiva a caracterelor dispuse pe jocuri de discuri rotative sau prin fotografierea fetelor speciale ale matricelor concepute in acest scop. Ele cuprind o claviatura sau un dispozitiv asemanator sau sunt comandate pe o banda de hartie anterior perforata pe o masina separata.
Aparatele de compozitie sau de preparare a cliseelor care utilizeaza un procedeu de fotocopiere sau de termocopiere sunt cuprinse la pozitia nr. 90.09. La fel, aparatele de reducere sau de marire se clasifica la pozitia nr. 90.08.

II. - APARATELE SI DISPOZITIVELE, INCLUSIV LAMPILE SI TUBURILE PENTRU PRODUCEREA LUMINII-BLITZ IN TEHNICA FOTOGRAFICA
Grupa cuprinde aparatele si dispozitivele, inclusiv lampile si tuburile, pentru producerea luminii blitz utilizate de catre fotografii profesionisti sau amatori, in laboratoarele fotografice sau in fotogravura.
Aceste aparate si dispozitive produc o lumina foarte intensa cu o durata foarte scurta (blitz). Ele se deosebesc prin aceasta de aparatele cu iluminat permanent pentru luarea de imagini fotografice (pozitia nr. 94.05).
Lumina de blitz in tehnica fotografica poate sa fie obtinuta cu ajutorul aparatelor, dispozitivelor sau lampilor cu aprindere electrica sau mecanica, fie a lampilor sau tuburilor cu descarcare (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 85.39).
Printre acestea sunt mentionate:
1) Lampile pentru producerea luminii-blitz.
La aceste lampi, lumina este produsa printr-o reactie chimica amorsata printr-un curent electric. Aceasta lampa nu poate fi utilizata decat o singura data. Ea consta dintr-un fiola (capsula) care inchide substanta activa si dispozitivul de aprindere (filament sau electrozi).
Tipurile cele mai obisnuite de lampi sunt:
1●) Lampile cu atmosfera de oxigen care contin un fir sau o panglica subtire, de aluminiu de exemplu, de zirconiu, de aliaj aluminiu-magneziu sau aluminiu-zirconiu, introdusa intr-un bec.
2●) Lampile cu umplere pastoasa, constituite dintr-o bula fixata pe fiecare dintre electrozi, pastele fiind la baza uneia sau a mai multor pulberi metalice (zirconiu, de exemplu) amestecate cu agent oxidant.
2) Cuburile-blitz.
Aceste dispozitive in forma de cub contin patru lampi si patru reflectoare. Aprinderea succesiva a fiecarei lampi a cubului este provocata fie electric, fie mecanic prin percutarea unei substante deflagrante.
3) Blitzurile.
Aceste blituri sunt alimentate printr-o pila electrica si echipate cu o lampa sau un cub-blitz cu aprindere electrica, declansarea blitului fiind, in cea mai mare parte a cazurilor, provocata prin sincronizatorul incorporat in obturatorul fotografic.
Aparatele si dispozitivele care utilizeaza lampile cu descarcare au o structura mai complexa. Fie ca sunt monobloc sau din mai multe elemente, cuprind, in mod general:
A) Un dispozitiv generator de impulsuri electrice alimentat fie prin curentul de la retea, fie din pile sau acumulatori electrici; acest dispozitiv este bazat pe principiul incarcarii urmate de o descarcare a unui condensator, aceasta din urma in cea mai mare parte a cazurilor comandata printr-un sistem de declansare legat la un sincronizator de aparat fotografic. Unele tipuri pot de asemenea sa fie prevazute cu elemente care sa permita sa faca sa varieze intensitatea si durata blitului.
B) Lampa cu descarcare cu suportul si reflectorul sau.
C) O lampa de control.
D) O priza pentru bransarea becurilor suplimentare.
In afara aparatelor si dispozitivelor complete, se clasifica aici, ca aparate incomplete dar care au caracteristicile esentiale ale aparatelor complete, generatoarele care nu sunt prevazute cu suport sau cu reflector de lampa, dar care au, in afara elementelor care provoaca descarcarea, dispozitive de declansare si, eventual, cele necesare pentru reglarea intensitatii sau a duratei luminii blitului.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), aceasta pozitie cuprinde partile si accesoriile aparatelor si dispozitivelor de la aceasta pozitie. Printre acestea, sunt mentionate corpurile aparatelor, burduful, picioarele, capetele panoramice (cu articulatie sferica etc.), obturatoarele si diafragmele, declansatoarele si teledeclansatoarele, sasiurile-depozit pentru pelicule sau placi rigide si parasolarele.

Sunt excluse de la aceasta pozitie, instrumentele care, desi incorporeaza un aparat sau dispozitiv oarecare care permite sa fotografieze imagini, sunt in esenta concepute pentru alte scopuri, cum sunt telescoapele, microscoapele, spectroscoapele, stroboscoapele. Orice aparat fotografic prezentat izolat, daca este de un tip special conceput pentru a echipa un alt instrument (telescop, microscop, spectrograf, teodolit, stroboscop etc.) ramane incadrat la aceasta pozitie si nu trebuie sa fie considerat ca parte sau accesoriu al acestui din urma instrument.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Rasterele pentru artele grafice, care urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 37.05, 90.01, 90.02 etc. in functie de caz).
b) Lampile electrice cu descarcare pentru producerea luminii-blitz, pozitia nr. 85.39).
c) Aparatele fotografice de marire sau de micsorare (pozitia nr. 90.08).
d) Aparatele de fotocopiere sau de termocopiere (pozitia nr. 90.09).
e) Difractografele electronice (pozitia nr. 90.12).
f) Chiar daca sunt concepute pentru a fi incorporate la un aparat fotografic: telemetrele cu utilizare fotografica (pozitia nr. 90.15) si indicatorii de timp de expunere (pozitia nr. 90.27).
g) Aparatele fotografice cu difractie de raze X, utilizate in acelasi timp cu aparatele cu raze X pentru examenul cristalelor (pozitia nr. 90.22); la aceasta din urma pozitie se clasifica aparatele de radiofotografie.

90.07 - APARATE DE FILMAT SI PROIECTOARE CINEMATOGRAFICE, CHIAR INCORPORAND APARATE DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI.
- Aparate de filmat:
9007.11 - - Pentru filme cu latimea sub 16 mm sau pentru filme duble de 8 mm
9007.19 - - Altele
9007.20 - Proiectoarele:
- Parti si accesorii:
9007.91 - - De aparate de filmat
9007.92 - - De proiectoare
Pozitia cuprinde:
A) Aparatele de filmat (inclusiv cele pentru cinefotomicrografie) care sunt analoge, ca principiu de functionare, cu aparatele fotografice de la pozitia nr. 90.06, dar au unele dispozitive proprii care permit inregistrarea imaginilor in succesiune rapida).
B) Aparatele de filmat care permit sa se inregistreze in acelasi timp imagini si sunetul pe acelasi film.
C) Proiectoarele cinematografice care sunt aparate fixe sau portabile pentru proiectarea diascopica a unei serii de imagini in miscare care au sau nu o banda sonora pe acelasi film. Ele au un sistem optic care consta in esenta dintr-o sursa luminoasa, un reflector, o lentila de condensare si o lentila de proiectie. Ele sunt, in general prevazute cu o cruce de Malta, mecanism cu miscare intermitenta care antreneaza peliculele dincolo de sistemul optic in general la o viteza de inregistrare si suprimand sursa de lumina in momentul in care pelicula trece prin fata ferestrei de proiectie. Sursa de lumina consta in general dintr-o lampa cu arc, dar se utilizeaza adesea, in mod special la aparatele mici, o lampa cu incandescenta. Proiectoarele cinematografice sunt in general echipate cu un dispozitiv pentru rebobinarea peliculei si cu un ventilator.
Se clasifica aici proiectoarele cinematografice speciale care au, de exemplu, un dispozitiv care proiecteaza imagini divers marite pe o suprafata optic plata, ceea ce permite studiul stiintific al fenomenelor fotografice, imagini care pot sa fie examinate izolat sau intr-o serie cu viteze variabile. Din contra, aparatele optice pentru examinat si marit cliseele numite animate, special concepute pentru punerea la punct si montarea corecta a peliculelor in laborator, se clasifica la pozitia nr. 90.10.
Proiectoarele cinematografice pot fi combinate cu un aparat de inregistrare sau de reproducerea sunetului, ansamblul fiind echipat cu un cititor de sunet fotoelectric sau cu un cititor de sunet magnetic - in functie de procedeul care a servit la inregistrarea benzii sonore sau cu ambele aparate pentru a putea sa fie utilizate alternativ.
Pozitia cuprinde aparatele utilizate in industria cinematografica ca si aparatele pentru amatori, pe de o parte, aparate speciale care se monteaza pe avioane (cinematografie aeriana), aparate cu cutie etansa pentru exploatarile submarine, aparate de luat vederi sau de proiectii pentru filmele in culori, pentru filme cu dimensiuni (stereoscopice) sau pentru filme numite panoramice.
Aparatele pentru cinematografie se clasifica la aceasta pozitie, chiar daca sunt prezentate fara partile lor optice.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 ale acestui Capitol (vezi Consideratiile generale) pozitia cuprinde partile si accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie. Printre acestea sunt mentionate: corpurile de aparate, picioarele, capetele panoramice, carcasele de atenuare fonica, destinate introducerii aparatului de luat vederi cu scopul de a atenua zgomotul motorului (altele decat cele facute din material textil care se clasifica la pozitia nr. 59.11), cutiile pentru aparatele de protectie care servesc in acelasi timp ca suporturi, dispozitivele de curatare a filmelor (cu exceptia aparatelor de laborator cuprinse la pozitia nr. 90.10).
In ceea ce priveste instrumentele care, desi incorporeaza un aparat sau un dispozitiv care permite filmarea imaginilor, sunt in esenta concepute pentru alte scopuri, cum sunt microscoapele, stroboscoapele etc., se raporteaza la partea de la Nota explicativa de la pozitia nr. 90.06 care se refera la instrumente combinate cu un aparat fotografic.

Pozitia exclude:
a) Aparatele de ridicare sau de manevrare (macarale etc.) pentru fixarea sau manevrarea aparatelor cinematografice de la Capitolul 84.
b) Microfoanele, difuzoarele si amplificatoarele electrice de audio-frecventa, altele decat cele prezentate cu instrumentele si aparatele la care sunt destinate si facand parte integranta din acestea (pozitia nr. 85.18).
c) Aparatele de inregistrare sau de reproducere a sunetului si aparatele de inregistrare sau de reproducere a imaginilor si a sunetului in televiziune (pozitiile nr. 85.19, 85.20 sau 85.21).
d) Cititorii de sunet fotoelectrici (pozitia nr. 85.22).
e) Camerele de televiziune (pozitia nr. 85.25).
f) Cinematografe de jucarie (pozitia nr. 95.03).

90.08 - PROIECTOARE DE IMAGINI FIXE (ALTELE DECAT CINEMATOGRAFICE); APARATE FOTOGRAFICE DE MARIRE SAU DE REDUCERE.
9008.10 - Proiectoare de diapozitive
9008.20 - Cititori de microfilme, de microfise, sau de alte microformate, chiar care permit obtinerea copiilor
9008.30 - Alte proiectoare de imagini fixe
9008.40 - Aparate fotografice de marire sau de reducere
9008.90 - Parti si accesorii
A) Spre deosebire de cele de la pozitia anterioara destinate reproducerii marite pe ecran a imaginilor animate, proiectoarele de la aceasta pozitie dau imagini fixe. Tipul obisnuit este lanterna de proiectie (sau diascop) care proiecteaza imaginea unui obiect transparent (placa de sticla sau diapozitiv). Acest aparat are doua lentile: una, condensatorul care repartizeaza lumina ce provine de la sursa luminoasa pe a doua lentila numita de proiectie. Imaginea transparenta este plasata intre cele doua lentile si proiectata pe ecran prin lentila de proiectie. Lumina emisa de o sursa puternica luminoasa este concentrata printr-un reflector. Schimbarea diapozitivelor poate sa fie efectuata manual, in mod semiautomat (cu ajutorul unui electromagnet sau a unui motor comandat prin intermediul operatorului) sau automat (cu ajutorul unui intrerupator temporizat).
Unele diascoape (retroproiectoare) sunt prevazute cu un camp mare si permit proiectarea textelor redactate sau imprimate pe un suport transparent.
Episcopul este un aparat de proiectie fixa care foloseste pentru proiectarea pe un ecran a imaginii marite a unui obiect opac foarte luminat. Lumina reflectata de catre suprafata obiectului este proiectata pe ecran printr-o lentila.
Epidiascopul este utilizat de asemenea pentru proiectarea prin reflexie a imaginilor opace ca si pentru proiectarea prin transparenta a fotografiilor diapozitive, de taieturi etc.
Se clasifica la aceasta pozitie proiectoarele de diapozitive si alte proiectoare de imagini fixe utilizate in mod special pentru invatarea in scoli, sali de conferinte etc., ca si spectroproiectoarele, aparatele pentru proiectia radiografiilor si aparatele utilizate in compozitie sau la clisee, si, pe de alta parte, aparatele de marire pentru citirea microfilmelor, microfiselor sau a altor microformate, chiar daca permit sa fotocopieze aceste documente, in masura in care nu sunt bazate pe principiul microscopului.
Sunt de asemenea cuprinse la aceasta pozitie, aparatele care au un ecran de dimensiuni reduse pe care este proiectata imaginea marita a unui diapozitiv.
B) Aceasta pozitie cuprinde si aparatele fotografice de marit sau de redus. Ele se compun in mod obisnuit dintr-o sursa luminoasa, dintr-un ecran difuzor sau dintr-un condensator, dintr-un suport pentru negativ, dintr-unul sau mai multe obiective cu dispozitiv de punere la punct, adesea automat, si dintr-o masa pe care este asezata hartia sensibilizata, totul montat pe un suport orizontal sau vertical reglabil.
Se clasifica la aceasta pozitie, nu numai aparatele de marit sau de micsorat de tipul clasic, dar si cele utilizate in activitatile de compozitie sau de realizare a cliseelor.

Aparatele descrise mai sus se clasifica la aceasta pozitie, chiar fara partile lor optice: acestea, atunci cand sunt prezentate izolat, se clasifica la pozitia nr. 90.01 sau 90.02, dupa caz.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), pozitia cuprinde de asemenea partile si accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie. Printre acestea, sunt mentionate: corpurile, batiurile si suporturile de aparate, ramele aparatelor de marit.

Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Rasterele pentru artele grafice, care urmeaza regimului lor propriu (pozitiile nr. 37.05, 90.01, 90.02 etc. dupa caz).
b) Aparatele cu sistem optic pentru fotocopierea microfilmelor, prevazute cu un ecran mic de sticla de control vizual al imaginii (pozitia nr. 90.09).
c) Aparatele cinematografice de micsorare sau de marire utilizate in mod special, pentru a copia filmele pe o pelicula cu o latime diferita fata de cea originala si aparatele pentru proiectia traseelor de circuite pe suprafetele sensibilizate de materiale semiconductoare (proiectia mastii aliniata) (pozitia nr. 90.10).
d) Aparatele de microproiectie barate pe principiul microscopului (pozitia nr. 90.11).
e) Vizoarele prevazute cu o singura lentila maritoare, care permite sa se examineze diapozitivele (pozitia nr. 90.13).
f) Aparatele numite de redresare, folosite in fotogrametrie si care participa de asemenea aparatele de marire sau de asemenea aparatele de marire sau de reducere (pozitia nr. 90.15).
g) Proiectoarele de profile (pozitia nr. 90.31).
h) Lanternele de proiectie-jucarii (pozitia nr. 95.03).

90.09 - APARATE DE FOTOCOPIERE CU SISTEM OPTIC SAU PRIN CONTACT SI APARATE DE TERMOCOPIERE.
- Aparatele de fotocopiere electrostatice:
9009.11 - - Care functioneaza prin reproducerea directa a imaginii originale pe copie (procedeu direct)
9009.12 - - Care functioneaza prin reproducerea originalului pe copie cu ajutorul unui suport intermediar (procedeu indirect)
- Alte aparate de fotocopiere:
9009.21 - - Ca sistem optic
9009.22 - - Prin contact
9008.30 - Aparate de termocopiere
9009.90 - Parti si accesorii

A. - APARATELE DE FOTOCOPIERE CU SISTEM OPTIC
Aceste aparate cuprind un sistem optic care consta in esenta dintr-o sursa luminoasa, un condensator, lentile, oglinzi, prisme sau o retea de fibre optice care proiecteaza pe o suprafata sensibila la lumina imaginea optica a documentului de reprodus, ca si un dispozitiv de developare sau de expunere.
Printre aparatele de la acest grup, sunt mentionate:
1) Aparatele de fotocopiere electrostatice care functioneaza, fie prin reproducerea directa a imaginii originalului pe copie (procedeul direct), fie prin reproducerea imaginii originalului pe copie cu ajutorul unui suport intermediar (procedeu indirect).
Prin procedeul direct, imaginea optica este proiectata pe un suport (in general pe hartie) acoperit cu un strat de oxid de zinc sau de antracen, de exemplu, incarcat cu electricitate statica. Dupa ce a fost revelata cu ajutorul unei pulberi colorate, imaginea este fixata pe suport prin tratarea termica.
In procedeul indirect, imaginea optica este proiectata pe un tambur (sau o placa) care este acoperita cu seleniu sau un alt material semiconductor incarcat cu electricitate statica; dupa ce a fost revelata cu ajutorul unei pulberi colorate, imaginea este raportata, sub efectul unui camp electrostatic, pe o hartie obisnuita unde este fixata prin tratarea termica.
2) Aparatele care utilizeaza drept suporturi emulsii chimice pe care suprafata fotosensibila este constituita dintr-o emulsie in general cu saruri de argint sau cu compusi diazoici (in acest din urma caz, expunerea se face la lumina bogata in raze ultraviolete). Procedeele de developare sau de expunere variaza in functie de natura emulsiei si de tipul aparatului (revelatori lichizi sau uscati, caldura, vapori de amoniac, tehnica de transfer etc.).
Copiile reproduc, dupa caz, documentul original (microfilme, document opac etc.) de marime reala sau la scara marita sau micsorata. Unele dintre ele constituie clisee (mai ales offset).

B. - APARATELE DE FOTOCOPIERE PRIN CONTACT
Aparatele de la aceasta grupa sunt lipsite de sistem optic si nu furnizeaza decat copii de marime reala ale documentelor de reprodus. Opereaza prin punerea in contact a originalului cu suprafata sensibila de impresionat.
Aceste aparate utilizeaza o sursa de radiatii vizibile (inclusiv lumina bogata in ultraviolete) si emulsii fotosensibile. Ca si omoloagele lor cu sistem optic, ele incorporeaza un dispozitiv de developare care permite, in functie de tip, sa se obtina copii prin diferite procedee.
Se clasifica aici aparate de fotocopiere (fotocalcuri, diazocopiatoare, aparate reflexe etc.) alcatuite dintr-un dispozitiv de expunere, dar lipsite de developare. Ramele de copiat fotografice obisnuite sunt excluse (pozitia nr. 90.10).

C. - APARATELE DE TERMOCOPIERE
Aceste aparate functioneaza prin punerea in contact a documentului de reprodus cu o suprafata sensibila. Spre deosebire de precedentele, ele utilizeaza razele infrarosii si emulsiile sensibile la caldura care rezulta din absorbtia acestor raze prin negrul originalului.
Copiile pot sa fie obtinute prin impresionarea directa a suportului termosensibil in contact cu originalul sau prin transfer litografic a emulsiei colorate a suportului termosensibil intermediar pe o hartie obisnuita.
Unele dintre aceste aparate asociaza actiunea luminii vizibile (intermediar fotosensibil) si cea a razelor infrarosii (copie termosensibila).

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), pozitia cuprinde si partile si accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie. Printre acestea, sunt mentionate: tamburii si placile utilizate in aparatele de fotocopiere electrostatica care functioneaza prin procedeu indirect.

Aparatele fotografice care inregistreaza documentele pe microfilme, microfise sau alte microformate sunt excluse de la aceasta pozitie (nr. 90.06).

90.10 - APARATE SI ECHIPAMENTE PENTRU LABORATOARE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE (INCLUSIV APARATE PENTRU PROIECTIA SAU TRASAREA CIRCUITELOR PE SUPRAFETELE SENSIBILIZATE ALE MATERIALELOR SEMICONDUCTOARE) NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL; NEGATOSCOAPE; ECRANE PENTRU PROIECTII.
9010.10 - Aparate si echipamente pentru developarea automata a peliculelor fotografice, a filmelor cinematografice sau a hartiei fotografice in role sau pentru expunerea automata a peliculei developate pe role de hartie fotografica
- Aparate pentru proiectia sau trasarea circuitelor pe suprafetele sensibilizate ale materialelor semiconductoare:
9010.41 - - Aparate pentru scriere directa pe disc
9010.42 - - Fotorepetitori
9010.49 - - Altele
9010.50 - Alte aparate si dispozitive pentru laboratoare fotografice sau cinematografice; negatoscoape
9010.60 - Ecrane pentru protectii
9010.90 - Parti si accesorii

I. - APARATE SI ECHIPAMENTE PENTRU LABORATOARE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE (INCLUSIV APARATELE PENTRU TRASAREA CIRCUITELOR PE SUPRAFETELE SENSIBILIZATE ALE MATERIALELOR SEMICONDUCTOARE), NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL
Grupa cuprinde:
A) Cuvele speciale pentru developarea filmelor, care pot fi confectionate din metal, din materiale plastice, din gresie-ceramica etc. si au in general dispozitive, cum sunt suporturi cu bare (tije), cosuri pentru relevarea peliculelor. Unele cuve realizeaza, in afara developarii, limpezirea, fixarea si spalarea filmelor.
B) Chiuvetele speciale (din materiale plastice, din otel inoxidabil, din tabla emailata etc.) strict destinate pentru diferite operatii fotografice, cu exceptia articolelor care pot sa foloseasca pentru alte scopuri (echipament de laborator altul decat fotografic, sali de operatii etc.).
C) Cuvele pentru spalarea negativelor, ca si spalatoarele rotative.
D) Uscatoarele, lustruitoarele, uscatoarele-lustruitoare (o singura fata, doua fete, rotativa etc.), centrifugile (cu manivela etc.), rolele-centrifugale, placile de otel inoxidabil lustruite, ca si placile cromate in mod clar destinate sa echipeze aceste articole.
E) Ramele de copiat si placile suport pneumatice (din metal, din lemn si metal) pentru tiparire prin contact, masinile de tiparit (pentru lucrarile de amatori, profesionisti etc.) ca si mesele si cadrele luminoase lipsite de developatori pe care probele sunt simplu expuse.
F) Masinile si aparatele de taiat filmele sau peliculele de tipurile utilizate in laboratoare fotografice sau cinematografice.
G) Rame de fixare pentru retusarea negativelor.
H) Presele cadru de uscare pentru uz fotografic.
I.J) Masinile si aparatele utilizate in industria cinematografica si care constituie utilaj specializat, printre care se pot enumera:
1) Masinile de developat, automate sau nu.
2) Masinile pentru taierea transversala si longitudinala a filmelor (de exemplu, doua filme de 16 mm intr-o banda de 35 mm).
3) Masinile de copiat, ca si cele cinematografice de micsorat sau marit (masinile de copiat cu sistem optic).
4) Masinile pentru realizat efecte optice (trucaje).
5) Unitati pentru controlul sunetului pentru montajul si sincronizarea filmelor sonore.
6) Dispozitivele de inregistrare pe banda a incetinirii/amplificarii coloanei sonore (pentru dublarea filmelor, acompaniamente muzicale etc.).
7) Masinile pentru stergerea filmelor, masinile pentru scoaterea lustrului la negative utilizate inainte de copiere, masinile mixte pentru stergerea si lustruirea filmelor, masinile de curatit sau pentru indepartarea prafului de pe negative.
8) Masinile de parafinat, care permit depunerea automata a unui strat subtire de parafina lichida pe cele doua margini ale filmului, pe latura cu emulsie.
9) Masinile de lipit (semiautomate de mana, de pedala etc.).
10) Mesele de montare de sincronizare, care pot avea, dispozitive complexe numite cititoare de imagini si cititoare de sunet. Astfel de dispozitive pot fi folosite pentru sincronizarea imaginii cu coloana sonora.
Cititoarele de imagini prezentate separat ca si aparatele care se utilizeaza in mod obisnuit cu cititoarele de imagini pe mesele de sincronizare se clasifica la aceasta pozitie. Sunt excluse de la aceasta pozitie cititoarele de sunet prezentate separat (pozitia nr. 85.22).
11) Masinile de numerotat copiile prin perforare pentru numerotarea copiilor in locatie.
12) Mesele de montaj pentru manevrarea filmelor, prevazute cu dispozitive de infasurare, infasuratoarele de filme, mesele pentru derularea inapoi a filmelor care sa permita intoarcerea negativelor la iesirea unei masini de copiat de exemplu, masuratoarele-bobinatoare pentru controlul rapid al metrajului filmelor (contoarele care echipeaza aceste din urma aparate se clasifica la pozitia nr. 90.29 atunci cand sunt prezentate izolat).
13) Masinile pentru titrarea filmelor.
14) Masinile de vizionat pentru filmele cinematografice folosite dupa copiere si care permit punerea la punct si montarea corecta a filmelor; aceste masini de vizionat pot fi combinate cu un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului.
K) Aparate optice pentru vizionat imaginile fixe, utilizate pentru examinarea cliseelor sau a negativelor fotografice in laboratoarele fotografice.
L) Materialul, de asemenea specializat, utilizat pentru lucrarile de reproducere (cu exceptia aparatelor de fotocopiere de la pozitia nr. 90.09) printre care pot sa fie citate aparatele de developat hartiile heliografice prin procedeul cu vapori de amoniac.
M) Masinile si aparatele pentru proiectarea sau realizarea de trasee de circuite electronice integrate. Aceste masini si aparate sunt utilizate pentru a expune trasee de circuite pe un strat sensibilizat care a fost aplicat pe suprafata discului de semiconductori. Se clasifica la aceasta pozitie masinile si aparatele de mai jos:
1) Masinile si aparatele cu functionare prin masca sau reticul. Aceste aparate sunt cunoscute in general sub denumirea de aparate de fotolitografiere. Ele folosesc o masca sau un reticul pe care a fost desenat traseul circuitului inainte de a fi reprodus. Masca sau reticulul sunt o replica a unui strat de semiconductori. Urmand scara sa si dimensiunile sale, el poate acoperi un singur "cip" (circuit electronic integrat), un anumit numar de "cipuri" sau toate "cipurile" unui disc. In general, termenii masca si reticul sunt sinonime. In aceste aparate, stratul sensibilizat care a fost aplicat pe discul de semiconductori este expus la lumina (uneori razelor ultraviolete) sau, in unele cazuri, razelor X care traverseaza masca sau reticulul dupa aliniamentul acestuia pe traseele tiparite.
Aceste aparate sunt de urmatoarele tipuri:
a) Aparate de imprimare prin contact. La aceste aparate, masca este plasata in contact cu discul in cursul expunerii.
b) Aliniatori de masca fara contact. Aceste aparate sunt analoge cu imprimantele prin contact fara ca discul si masca sa fie din punct de vedere material in contact in cursul expunerii un spatiu ingust existand intre ele.
c) Aliniatori de baleiaj. Aceste aparate folosesc un sistem de proiectie optica pentru a proiecta imaginea luminoasa a unui arc din planul mastii pe planul discului. Un sistem de baleiaj face sa se deplaseze masca si discul in fascicolul luminos al arcului inainte de a copia traseul mastii pe suprafata sensibilizata a discului.
d) Fotorepetitori. Aceste aparate expun proiectia unei parti a discului de fiecare data. Reticulul poate proiecta pe discul urmator un raport de reducere dat sau un raport de 1:1.
2) Aparatele de scris direct pe disc. Aceste aparate functioneaza fara masca sau reticul. Un fascicol (electronic, ionic sau laser) comandat de o masina de tratare automatica a informatiei realizeaza traseul circuitului direct pe stratul sensibilizat care a fost aplicat pe suprafata discului de semiconductori dupa aliniamentul sistemului de coordonate al aparatului pe traseele tiparite ale discului.
Toate aceste aparate functioneaza cu aceleasi rezultate; expunerea unui traseu corespunzator traseului circuitului ce se vrea obtinut pe un substrat a carui suprafata este sensibilizata si care poate fi developata dupa exemplul unei pelicule fotografice.

II. - NEGATOSCOAPE
Negatoscoapele folosesc pentru examinarea cliseelor radiografice sau radiofotografice medicale. Negatoscoapele pot fi de tipuri diferite, de la cutia luminoasa cu fixare pe perete la aparatele cu derulare automata a cliseelor radiografice.

III. - ECRANE PENTRU PROIECTII
Se pot mentiona cele prevazute pentru a fi utilizate in salile de spectacole, scoli, sali de conferinte etc. inclusiv cele pentru proiectarea tridimensionala, ca si ecranele rulate in tocuri sau dispuse in cutii si susceptibile de a fi montate pe un trepied, puse pe o masa sau agatate de plafon.
Sunt cel mai adesea facute din panza albita, argintata sau perlata (adica acoperita cu particule sferice mici de sticla sau microsfere) sau in foi de material plastic, aceste tesaturi sau foi fiind in general perforate. Pentru a se clasifica la aceasta pozitie tesaturile sau foile de mai sus trebuie cel putin sa fie furnizate cu margini, etichete etc., care sa le faca posibil de recunoscut pentru folosirea lor.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), sunt de asemenea cuprinse aici partile si accesoriile aparatelor sau materialelor in cauza, in masura in care sunt posibil de recunoscut ca fiind in exclusivitate sau in principal concepute pentru aceste aparate sau materiale.

Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Materialul studiourilor fotografice sau cinematografice (aparate de iluminat, reflectoare, proiectoare, becuri si tuburi de orice fel, aparate de sonorizare sau de producere a zgomotului, bratele de microfoane, decoruri etc.) care urmeaza regimul lor propriu.
b) Rasterele pentru artele grafice, care urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 37.05, 90.01, 90.02 etc. in functie de caz)
c) Masinile de taiat de toate tipurile pentru prelucrarea hartiei sau a cartonului (pozitia nr. 84.41).
d) Difuzoarele, microfoanele si amplificatoarele electrice de audio-frecventa (altele decat cele prezentate cu instrumente sau aparate de la aceasta pozitie carora sunt destinate si care fac parte integranta din acestea) (pozitia nr. 85.18).
e) Aparatele fotografice care inregistreaza documente pe microfilme, microfise sau alte microformate (pozitia nr. 90.06).
f) Ecranele de radiologie, fluorescente si amplificatoare (pozitia nr. 90.22).
g) Discurile si riglele pentru calculul timpului de expunere (pozitia nr. 90.17), exponometrele optice sau indicatoarele de timp de expunere, fotometrele, densiometrele, termocolorimetrele (pozitia nr. 90.27).
h) Compostoarele-numaratoare de clisee fotografice, manuale (pozitia nr. 96.11).

90.11 - MICROSCOAPE OPTICE, INCLUSIV MICROSCOAPE PENTRU MICROFOTOGRAFIE, CINEMICROFOTOGRAFIE SAU MICROPROIECTIE.
9011.10 - Microscoape stereoscopice
9011.20 - Alte microscoape pentru microfotografie, cinemicrofotografie sau microproiectie
9011.80 - Alte microscoape
9011.90 - Parti si accesorii
Spre deosebire de lupele de la pozitia nr. 90.13, care permit doar observarea obiectului direct si a caror marire este de altfel slaba, microscoapele optice opereaza prin examinarea unei imagini anterior marita a obiectului numit.
Microscoapele optice se compun in principal din:
I. Dintr-un obiectiv format dintr-un sistem optic care da asupra obiectului o imagine marita si dintr-un ocular care joaca rolul unei lupe si prin care se observa imaginea marita. Partea optica cuprinde, un sistem de iluminat a obiectului de dedesubt care consta dintr-o oglinda luminata de lumina de zi sau printr-o sursa luminoasa separata de microscop sau incorporata in acesta, si un joc de lentile care constituie condensatorul (sau condensorul) destinat sa dirijeze asupra obiectului fascicolul de lumina furnizat de catre oglinda.
II. Dintr-o platina portobiective, dintr-unul sau doua tuburi port-oculare (daca este vorba despre microscoapele monoculare sau binoculare), un dispozitiv portobiectiv cel mai adesea rotindu-se (portobiectiv revolver).
Totul este fixat pe un batiu (numit stativ) compus in principal dintr-un picior pe care se afla o coloana sau un stalp si diferite accesorii pentru reglare si deplasare.
Daca sunt prezentate cu sau fara partile lor optice (obiective, oculare, oglinzi etc.), pozitia inglobeaza de asemenea microscoape comune (pentru amatori, pentru invatamant etc.) ca si microscoapele pentru tehnica industriala sau pentru laboratoare, fie ca este vorba despre microscoape numite universale, microscoape polarizante, metalografice, stereoscopice, microscoapele cu dispozitiv cu contrast de faza, sau cu interferente, microscoape cu reflexie, microscoape cu dispozitiv de desenat, microscoape speciale pentru examenul pietrelor de ceasornicarie, microscoapele cu platina incalzitoare sau racitoare etc.
Printre microscoapele cu utilizari speciale, se pot numara:
1) Trichinoscoapele, tip de microscop de proiectie utilizat pentru examenul carnii de porc, suspecta de a fi atinsa de trichina.
2) Microscoapele destinate sa opereze masurari sau controale in timpul prelucrarilor, si care constau fie din aparate de tipurile clasice, fie din modele particulare care pot fi adaptate pe masini. Printre aceste aparate, se numara: microscoapele de comparare care folosesc la controlul finisarii suprafetelor pieselor de precizie prelucrate prin comparare cu o piesa etalon, microscoapele de masura in coordonate pentru industria de ceasornicarie, microscoapele de masura de atelier (pentru controlul filetelor, profile ale pieselor prelucrate, freze de profilat, freze de prelucrat angrenajele etc.), microscoapele mici portabile destinate sa fie plasate direct pe obiectul de examinat (piesele care poarta amprenta bilelor Brinell, caractere de imprimerie, clisee etc.), microscoapele de centrare care se instaleaza pe axul masinilor-unelte, in locul sculei, pentru a centra piesa inainte de inceputul prelucrarii etc. Unele dintre aceste aparate - cele pentru controlul sau masurarea profilelor pieselor prelucrate in mod special - pot fi echipate cu dispozitive de proiectie, sub forma unui ecran mic, circular, fixat la partea superioara a microscopului.
3) Microscoapele pentru masurarile de laborator, de exemplu microscoapele pentru masurarea spectrogramelor.
Aceasta pozitie cuprinde, de asemenea:
A) Microscoapele pentru microfotografie si microscoapele pentru cinemicrofotografe, care sa permita, in afara observarii vizuale, luarea de imagini marite ale obiectului examinat. Poate fi vorba, fie de microscoapele care incorporeaza un aparat fotografic sau cinematografic, in general conceput pentru aceasta utilizare proprie, fie de microscoape de tip clasic la care s-a adaptat cu ajutorul unui dispozitiv simplu, un aparat fotografic sau cinematografic de asemenea de tip obisnuit.
Este de la sine inteles ca, luate izolat, aparatele fotografice sau cinematografice de orice tip, pentru microfotografie sau cinemicrofotografie, se clasifica la pozitia nr. 90.06 respectiv 90.07.
B) Microscoapele pentru microproiectie, care permit proiectia orizontala (pe ecran) sau verticala (pe masa de desenat, de exemplu) imaginile marite prin microscop, facand parte din ansamblu. Acestea, utilizate in invatamant, amfiteatre de stiinte naturale sau medicale, laboratoare tehnice, au in general microscoape speciale prevazute cu un schimbator rapid al maririlor.

PARTI SI ACCESORII
Printre partile si accesoriile care pot fi recunoscute ca fiind in principal sau in exclusivitate destinate microscoapelor - cum sunt, sub rezerva dispozitiilor de la Nota 1 si 2 de la acest Capitol (vezi de asemenea Consideratiile generale de mai sus) - se pot numara:
Batiurile (stalpii, picioarele etc.) tuburile port-oculare si revolverele portobiectiv, cu sau fara lentile, platinele portobiectiv (inclusiv platinele incalzitoare si racitoare) ghidajele de obiectiv, dispozitivele optice anexe pentru desenat, levierele de reglare ale diafragmei.

Sunt excluse de aici:
a) Lamele portobiectiv sau de acoperire a obiectivelor, din sticla (pozitia nr. 70.17).
b) "Microscoapele" binoculare pentru oftalmologie (pozitia nr. 90.18).
c) Taieturile si preparatele pentru studiile microscopice (pozitia nr. 90.23).
d) Microtomiile (pozitia nr. 90.27).
e) Proiectoarele de profile si alte aparate cu echipamente optice pentru controlul prelucrarilor mecanice, care nu au caracter de microscoape sau de aparate de microproiectie, cum sunt comparatoarele optice, bancurile de masura etc. (pozitia nr. 90.31).

90.12 - MICROSCOAPE, ALTELE DECAT MICROSCOAPELE OPTICE; DIFRACTOGRAFELE
9012.10 - Microscoape, altele decat microscoapele optice; difractografe
9012.90 - Parti si accesorii
Se clasifica aici:
A) Microscoapele electronice care se deosebesc de microscoapele optice prin faptul ca ele utilizeaza, in locul razelor luminoase, fascicole de electroni.
Microscopul electronic de tipul clasic se prezinta sub forma unui ansamblu omogen inchis intr-un batiu comun si constituie in esenta din:
1) Un dispozitiv de emisie si de accelerare a electronilor numit tun cu electroni.
2) Dintr-un sistem care indeplineste functia optica al microscopului obisnuit si care are un sistem de lentile electrostatice (placi purtatoare de sarcina electrica) sau electromagnetice (bobine parcurse de curent) care indeplinesc functiile de condensator, respectiv de obiectiv si de proiector; o lentila suplimentara numita de camp, intermediara intre obiectiv si proiector, si destinata sa varieze marirea intr-un interval mai mare conservand in acelasi timp intinderea campului explorat.
3) Un cartus portobiective.
4) Un grup de pompe de vid destinate sa faca vid in incinta in care intra electronii; aceste pompe formeaza adesea un echipament distinct al aparatului dar legat cu acesta.
5) Organe care concura la observarea vizuala pe un ecran fluorescent si la inregistrarea fotografica a imaginii.
6) Pupitre si tablouri de lucru care au organe de control si de reglare a fascicolului de electroni.
Grupa cuprinde de asemenea microscoapele electronice de baleiere in care un fascicol de electroni foarte fin este indreptat succesiv pe diferite puncte ale epruvetei de examinat. Informatia este obtinuta prin masurarea electronilor transmisi, de exemplu a electronilor secundari sau a razelor optice. Rezultatul poate fi prezentat pe ecranul unui monitor eventual incorporat microscopului.
Microscopul electronic folosit atat in domeniul stiintei pure (cercetari biologice, anatomie, compozitia materialelor etc.) ca si in cel al industriei (analiza fumurilor, a prafului, a fibrelor textile, a coloidalelor etc., examenul structurii metalelor, al hartiei etc.).
B) Microscoapele protonice in care electronii sunt inlocuiti prin protoni a caror lungime de unda este de aproximativ de 40 ori mai mica decat cea a primilor si puterea lor separatoare este foarte ridicata, de unde si posibilitatea de a obtine mariri mai mari.
Microscopul protonic nu se deosebeste sensibil, in structura sa si functional, de microscopul electronic; tunul cu electroni este inlocuit prin tunul cu protoni si sursa utilizata este hidrogenul.
C) Difractografele electronice care permit obtinerea, prin jocul unui fascicol de electroni, a schemelor sau diagramelor de difractie care sunt fotografiate intr-o camera de difractie care joaca rolul unui aparat fotografic. Datorita diametrului, intensitatii si claritatii cercurilor diagramelor, se pot calcula dimensiunea, orientarea si dispunerea atomica a cristalelor preparatului examinat.
Aceste aparate care sunt utilizate in mod special pentru studii de coroziune, de lubrifiere, de cataliza etc., nu difera, in principiul lor, de microscoapele electronice si au elemente esentiale (tun cu electroni, tuburi catodice, bobine magnetice, platina port-obiectiv etc.). De notat, ca unele microscoape electronice pot fi echipate cu o camera de difractie, echipament cu o functie dubla (examen vizual si obtinerea unei diagrame de difractie).

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), partile si accesoriile microscoapelor altele decat optice sau difractografice, care pot fi recunoscute ca fiind in principal destinate pentru aceste aparate, se clasifica la aceasta pozitie. Acesta sunt cazul, in mod particular, al batiului si camerelor sale constitutive, al cartusului, port-obiectiv etc.; din contra, prezentate izolat, pompele de vid sunt cuprinse la pozitia nr. 84.14, aparatura electrica (acumulatoare, redresoare etc.) la Capitolul 85, aparatele electrice de masura (voltmetre, miliampermetre etc.) la pozitia nr. 90.30.

90.13 - DISPOZITIVE CU CRISTALE LICHIDE CARE NU CONSTITUIE ARTICOLE CUPRINSE MAI SPECIFIC LA ALTE POZITII; LASERE, ALTELE DECAT DIODELE LASER; ALTE APARATE SI INSTRUMENTE OPTICE, NEDENUMITE NICI CUPRINSE LA ALTE PARTI IN ACEST CAPITOL.
9013.10 - Lunete de ochire pentru arme; periscoape; lunete pentru masini, aparate sau instrumente de la acest Capitol sau de la Sectiunea XVI
9013.20 - Lasere, altele decat diodele laser
9013.80 - Alte dispozitive, aparate si instrumente
9013.90 - Parti si accesorii
Conform cu Nota 5 de la acest Capitol, masinile, aparatele si instrumentele optice de masura sau de control sunt excluse de la aceasta pozitie si sunt cuprinse la pozitia nr. 90.31. Cu toate acestea, in virtutea Notei 4 de la Capitol, unele dintre lunete sunt cuprinse la aceasta pozitie si nu la pozitia nr. 90.05. Dat fiind faptul ca independent de pozitiile de la nr. 90.01 la 90.12 alte pozitii de la Capitol cuprind aparate sau instrumente de optica (pozitiile nr. 90.15, 90.18 si 90.27), aceasta pozitie cuprinde in mod special:
1) Dispozitivele cu cristale lichide, formate dintr-un strat de cristale sau de materiale introduse intre doua placi sau foi de sticla sau de materie plastica, prevazute sau nu cu conductori electrici, in piese sau decupate din forme determinate, care nu constituie articolele cuprinse in mod specific in alte pozitii ale Nomenclaturii.
2) Laserele, care sunt aparate ce produc sau amplifica o iradiere electromagnetica in banda de lungimi de unde cuprinse intre 1 nanometru si 1 milimetru (radiatiile ultraviolete, vizibile si infrarosii de spectru luminos), prin emisiunea stimulata si controlata a radiatiei. Atunci cand mediul activ (cristale, gaz, lichide, produse chimice, de exemplu) este influentat fie prin lumina care provine de la sursa luminoasa electrica, fie prin reactia de la o alta sursa de energie, fascicolele luminoase care sunt produse in interiorul mediului activ sunt reflectate si amplificate in mai multe reprize asa incat un fascicol luminos coerent (vizibil sau invizibil) este emis pornind de la o extremitate, care este partial transparenta.
In afara miezului activ, sursa de energie (dispozitiv de pompare) si sistemul de rezonanta optica (sistem de oglinzi), elemente fundamentale reunite in capul laser (cu, eventual, interferometre, Fabry-Perot, filtre de interferente si de spectroscoape), laserele au dispozitive complementare (de exemplu, o sursa de alimentare cu electricitate, un dispozitiv de racire, un dispozitiv de comanda, un dispozitiv de aprovizionare cu gaze in lasere de acest tip si in cazul laserelor cu lichid, un rezervor echipat cu o pompa pentru solutiile de coloranti). Unele dintre aceste dispozitive pot fi reunite in aceeasi carcasa cu capul de laser (laser compact) sau prezentate sub forma unitatilor distincte care sunt legate de capul laser cu ajutorul conexiunilor (sistemul laser). Aceste unitati se clasifica aici cu conditia de a fi prezentate impreuna.
Laserele sunt cuprinse la aceasta pozitie, cand sunt destinate sa fie incorporate in masini si aparate sau cand pot sa fie utilizate ca atare, in masura in care laserele compacte sau sistemele laser au scopuri diferite (pentru cercetare, invatamant, examene de laborator, de exemplu).
Sunt excluse de la aceasta pozitie laserele care au fost adaptate in domenii de utilizare speciale prin adaugarea la ele a unui echipament suplimentar care consta din dispozitive speciale (mesele de fixare, portpiesele, dispozitive pentru deplasarea sau pozitionarea pieselor de prelucrat, dispozitivele pentru observarea sau controlul proceselor de lucru etc.) si care, datorita acestui fapt, au devenit masini de lucru, aparate medicale, aparate de control, aparate de masura etc.. Masinile si aparatele la care un laser este incorporat nu intra nici ele in aceasta pozitie. In masura in care clasificarea lor nu este expres definita de Nomenclatura, pot sa fie clasificate ca masini si aparate cu care sunt comparabile prin functiile lor, de exemplu:
1●) Masinile-unelte care lucreaza prin indepartarea oricarui material (metale, sticla, produse ceramice sau materiale plastice, de exemplu), cu ajutorul laserului (pozitia nr. 84.56).
2●) Masinile si aparatele pentru brazare sau sudare (sau debitare), care lucreaza cu laser (pozitia nr. 85.15).
3●) Aparatele pentru nivelarea (alinierea) conductelor cu ajutorul unei raze laser (pozitia nr. 90.15).
4●) Aparatele laser special utilizate pentru scopuri medicale (pentru operatii oftalmologice de exemplu) (pozitia nr. 90.18).
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol, partile si accesoriile pentru laser, de exemplu tuburile laser, se clasifica la aceasta pozitie. Sunt excluse de aici, lampile-blitz electrice care folosesc la pompare, de exemplu, lampile cu xenon, lampile cu iod si lampile cu mercur (pozitia nr. 85.39) diodele laser (pozitia nr. 85.41) ca si cristalele laser (rubine, de exemplu) si oglinzile si lentilele pentru lasere (pozitia nr. 90.01 sau 90.02).
3) Lupele (de buzunar, de birou etc.), numaratoarele de file, lupele binoculare, in general pe suport, si care au, spre deosebire de microscoapele stereoscopice, clasificate la pozitia nr. 90.11, oculare, dar nu obiective.
4) Vizoarele de la usi, lunetele de la cuptoare sau altele asemanatoare cu dispozitiv optic.
5) Lunetele de vizare, lunetele de tintire si vizoarele cu reflexie, pentru arme, prezentate izolat; dispozitivele optice montate pe arme, ca si cele, care nefiind montate, sunt prezentate in acelasi timp cu armele carora le sunt destinate, urmeaza regimul acestora (Nota 1 d) de la Capitolul 93).
6) Lunetele pentru instrumente si aparate de la acest Capitol (de geodezie, de topografie etc.) sau masinile, aparatele sau instrumentele de la Sectiunea XVI.
7) Stereoscoapele, inclusiv stereoscoapele de mana, pentru vizionarea in relief a cliseelor fotografice policrome diapozitive, formate dintr-un corp de material plastic si care au doua lentile fixe si un dispozitiv revolver cu parghie care asigura schimbarea vederilor dispuse in serie pe un disc interschimbabil care se roteste.
8) Caleidoscoapele cu exceptia celor care au caracterul de jucarii si care sunt cuprinse la Capitolul 95.
9) Periscoapele cu amplificare optica pentru submarine, care de lupta etc., si periscoapele cu joc de oglinzi, fara amplificarea optica (periscoapele de transee etc.).
10) Oglinzile prelucrate optic si montate, altele decat cele pentru instrumente sau aparate (unele oglinzi retrovizoare, oglinzile pentru examenul cosurilor, canalizarilor etc. si oglinzile speciale pentru observarea suflantelor de incercare, de exemplu).
Oglinzile retrovizoare sau altele, neprelucrate optic (inclusiv oglinzile de ras, chiar maritoare), sunt cuprinse la pozitia nr. 70.09 sau 83.06.
11) Transmitatoarele optice de semnale luminoase, pentru transmiterea la distanta a semnalelor optice (morse, de exemplu).
12) Vizoarele echipate cu o singura lentila maritoare, care permit examinarea diapozitivelor.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), se clasifica aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie.

90.14 - BUSOLE, INCLUSIV COMPASURI DE NAVIGATIE; ALTE INSTRUMENTE SI APARATE DE NAVIGATIE.
9014.10 - Busole, inclusiv compasuri de navigatie
9014.20 - Instrumente si aparate pentru navigatie aeriana sau spatiala (altele decat busolele)
9014.80 - Alte instrumente si aparate
9014.90 - Parti si accesorii

I. - BUSOLELE, INCLUSIV COMPASURILE DE NAVIGATIE
Grupa cuprinde diferitele modele de busole, de la busolele simple utilizate de catre excursionisti, ciclisti etc., pana la busolele mai speciale concepute pentru utilizarea in mine sau pentru navigatie (compas). Prin compasuri de navigatie se inteleg toate busolele utilizate direct sau indirect pentru acest scop: compasuri magnetice, compasuri giroscopice, compasuri directoare, compasuri de drum, compasuri de ridicare etc.

II. - ALTE INSTRUMENTE SI APARATE DE NAVIGATIE
Printre aceste instrumente si aparate se pot enumera:
A) Instrumente de determinare a pozitiei navei, cum sunt sextantii, octantii, azimuturile.
B) Alte instrumente speciale pentru navigatia maritima sau fluviala, cum sunt:
1) Pilotii automati, sau giropilotii, dispozitive complexe care comanda carma in functie de datele compasului giroscopic.
2) Inregistratoarele cu cap, care au rolul de a procura o documentatie precisa pe drumul urmat si schimbarile de cap intervenite in timpul drumului realizat de nava.
3) Aparatele numite "inclinometre" pentru aprecierea inclinarilor laterale ale navei (zacamant si ruliu).
4) Lochurile, utilizate la masurarea vitezei navei prin indicarea drumului aparent parcurs de aceasta nava intr-un interval de timp. Aceste aparate, astazi in exclusivitate automate, sunt fie cu elice (o elice fixata la extremitatea unei linii imersate si pusa in miscare prin siaj, ce transmite indicatiile sale unui cadran), fie bazate pe principiul variatiei presiunii, ea insasi in functie de viteza apei siajului (au in general un tub Pitot ca organ captator de presiune, iar distanta si viteza sunt citite pe bord pe aparatele indicatoare).
Lochurile care au un contor ce indica prin numarul de intreruperi de circuit turele de loch si calea parcursa se clasifica la aceasta pozitie.
5) Liniile de sonda, manuale sau actionate cu ajutorul unui troliu, care folosesc pentru a determina adancimea apei si natura fundului.
6) Sondorii acustici, care utilizeaza ecoul sonor trimis de fundul submarin si detectat la bord printr-un microfon foarte sensibil, apoi inregistrat printr-un galvanometru.
7) Sondorii si detectorii cu ultrasunete, tipuri de aparate de detectie a submarinelor, asdic, sonar, de exemplu, utilizate pentru sondajele obisnuite, pentru studiul profilului fundului marii, pentru a decela prezenta submarinelor sau epavelor, pentru a repera bancurile de pesti etc.
C) Aparatele speciale pentru navigatie aeriana, cum sunt:
1) Altimetrele, tipuri de barometre gradate in altitudini dupa legea de scadere a presiunilor atmosferice cu altitudinea; radiosondoarele numite radioaltimetre se clasifica la pozitia nr. 85.26.
2) Indicatoarele de viteza, aparate actionate prin presiunea sau depresiunea datorata curentului de aer provocat de deplasarea avionului si care indica viteza relativa a acestuia fata de aerul din jur.
3) Variometrele, care indica viteza verticala de coborare sau de urcare a avionului, datorita diferentei de presiune.
4) Orizonturile artificiale sau giroorizonturi si indicatoarele de viraje si "inclinometre", bazate pe legile giroscopului, din care primele indica inclinarea aparatului fata de axa transversala sau longitudinala, iar celelalte fata de axa verticala.
5) Machmetrele, care indica raportul dintre viteza avionului si viteza locala a sunetului, acest raport este exprimat in unitati numite numere Mach.
6) Accelerometrele, pentru determinat limita maxima - a nu fi depasita - a fortelor de inertie produse de acceleratiile care insotesc evolutiile la viteze mari.
7) Pilotii automati, aparatura care se substituie temporar pilotilor pentru a asigura echilibrul avionului si zborul in functie de datele determinate (altitudine, cap etc.); cuprinde o comanda cu actionare directa sau servomotoare (motoare, in general hidraulice, care inlocuiesc efortul muscular al pilotului) si un dispozitiv de automatizare (giroscoape care se rotesc la viteza mare) care coordoneaza indicatiile instrumentelor si reactiile servomotoarelor.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus) se clasifica aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie.

Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Aparatele de radiodetectie si radiosondare (radar), aparatele de radionavigatie si aparatele de radiotelecomanda (pozitia nr. 85.26).
b) Pantografele utilizate in navigatie pentru a trasa drumul (pozitia nr. 90.17).
c) Barometrele si termometrele (inclusiv termometrele reversibile pentru studii submarine) (pozitia nr. 90.25).
d) Manometrele, indicatoarele de nivel si toate aparatele de la pozitia nr. 90.26.
e) Turometrele (pozitia nr. 90.29).
f) Ampermetrele, voltmetrele si toate celelalte aparate pentru masura sau controlul marimilor electrice de la pozitia nr. 90.30.
g) Cronometrele si contoarele de marina, ca si ceasurile de bord (Capitolul 91).

90.15 - INSTRUMENTE SI APARATE DE GEODEZIE, DE TOPOGRAFIE, DE ARPENTAJ, DE NIVELMENT, DE FOTOGRAMETRIE, DE HIDROGRAFIE, DE OCEANOGRAFIE, DE HIDROLOGIE, DE METEOROLOGIE SAU DE GEOFIZICA, CU EXCEPTIA BUSOLELOR; TELEMETRE.
9015.10 - Telemetre
9015.20 - Teodolite si tahometre
9015.30 - Nivele
9015.40 - Instrumente si aparate de fotogrametrie
9015.80 - Alte instrumente si aparate
9015.90 - Parti si accesorii

I. - INSTRUMENTE SI APARATE DE GEODEZIE, DE TOPOGRAFIE, DE ARPENTAJ SAU DE NIVELMENT
Aceste aparate si instrumente sunt utilizate, de regula pe teren, fie pentru stabilirea lucrarilor cartografice (terestre sau hidrografice), fie pentru realizarile de planuri, masuri de triangulare, evaluarea suprafetei terenurilor, determinarea inaltimilor sau scaderilor de teren sub un plan orizontal, sau pentru toate operatiile analoge efectuate in timpul executarii lucrarilor publice (constructia soselelor, barajelor, podurilor etc.) a lucrarilor miniere, a operatiunilor militare etc.
Se clasifica aici:
1) Teodolitele optice sau opto-electronice (cu verniere, cu microscop, suspendate, universale, de mine etc.), tahimetrele optice sau opto-electronice (teodolitele prevazute cu un distantometru incorporat), cercurile de aliniere, giroteodolitele, goniometrele-busolele si sitogoniometrele pentru arpentaj sau pentru artilerie.
2) Nivelele optice (nivele de apa, nivele automate, nivele cu luneta, cu colimator, cu laser etc:), concepute cel mai adesea pentru a fi montate pe trepied.
3) Alidadele (cu sau fara luneta), echerele de arpentor (cu sau fara prisme) si pantometrele (cu sau fara luneta), clinometrele (cu colimator sau cu luneta) pentru determinarea declivitatilor terenului, inclinometrele, riglele de inclinometre, grafometrele, lunetele pentru baraje, heliostatele pentru masuri trigonometrice.
4) Plansetele de arpentor, lanturile de arpentor, si panglicile de masura speciala pentru topografie sau arpentaj (inclusiv masurile cu panglici si turnichete pentru puturile de mine), jaloanele, chiar gradate (de metal, lemn etc.), mirele (cu culise, pliante etc.).
Sunt excluse:
1) Decametrele (cu panglica de otel, de panza impermeabila etc.) si instrumentele asemanatoare de tipurile obisnuite pentru a efectua masurile lineare (pozitia nr. 90.17).
2) Nivelele (cu bula de aer etc.) de tipurile utilizate in cladiri sau constructii (de exemplu, de catre zidari, tamplari, mecanici) si firele cu porumb (pozitia nr. 90.31).

II. - APARATE DE FOTOGRAMETRIE
Este vorba despre aparatele utilizate in principal pentru realizarea de harti (topografice, arheologice etc.) si in mod particular, in alte domenii, cum sunt studiul mareelor sau a hulelor - pornind de la fotografiile luate din doua puncte de vedere diferite si in conditii de orientare cunoscute, cand este necesara redarea cu precizie a datelor (forme, dimensiuni si pozitia obiectelor prezentate).
Aceste aparate sunt in mod special:
1) Aparatele numite "de redresare" formate dintr-o camera de proiectie prevazuta cu o sursa luminoasa, cu un port-cliseu, un obiectiv si o masa de proiectie, care sa permita schimbarea scarii si transformarea fotografica a cliseelor aeriene care, suporta deformari de perspectiva si deformari care provin de la diferentele de nivel.
2) Aparatele de restituire, denumite sub termenele de stereografe, stereoplanigrafe, autografe, stereotipuri, stereocomparatoare etc., care constituie ansamble complexe si care permit sa se traseze in mod continuu si fara calcule, toate detaliile planigrafice si curbele de nivel din care sunt constituite hartile.
3) Coordinatografele, tipurile utilizate cu aparatele de restituire si care contin harta pe care se deplaseaza creionul legat la comenzile stereotopografice sau de stereoplanigraf.
4) Sistemele de stereomasurare analitica, constituite dintr-un aparat optomecanic si dintr-un calculator programat. Acest sistem este utilizat pentru interpretarea vizuala analitica a fotografiilor aeriene.
Aparatele fotografice de luat vederi aeriene se clasifica la pozitia nr. 90.06, iar coordinatografele care nu sunt concepute pentru fotogrametrie, la pozitia nr. 90.17.

III. - APARATE DE HIDROGRAFIE
Hidrografia fiind ramura stiintifica care are ca obiect stabilirea traseelor cartografice ale cursurilor de apa, dimensiunile adancimilor, nivelele mareelor, instrumentele utilizate in acest scop au fost, in cvasitotalitate descrise in paragrafele precedente.

IV. - INSTRUMENTE SI APARATE DE OCEANOGRAFIE SAU DE HIDROLOGIE
1) Limnimetrele si limnigrafele. Este vorba despre aparate destinate sa inregistreze fluctuatiile inaltimii apei in lacuri sau rauri si sunt constituite in esenta dintr-un flotor si un aparat inregistrator.
2) Mulinetele hidrometrice folosesc pentru masurarea vitezelor curentilor in rauri, canale etc.
3) Aparatele pentru inregistrarea hulelor sau mareelor.
Aparatele industriale bazate pe acelasi principiu ca aparatele vizate mai sus la 1) si 2), cum sunt unii indicatori de nivel, debitmetre etc. sunt cuprinse la pozitia nr. 90.26.

V. - INSTRUMENTELE SI APARATELE DE METEOROLOGIE
Grupa exclude termometrele, barometrele, higrometrele si psihrometrele, chiar combinate intre ele (pozitia nr. 90.25).
Printre instrumentele si aparatele cuprinse aici, se pot enumera:
1) Giruetele cu sau fara aparat indicator al vantului.
2) Anemometre, aparate destinate sa masoare viteza vantului, tipurile utilizate in meteorologie, care se prezinta sub forma, fie a unei mulinete formata din trei aripioare in forma de cupa montate pe un ax vertical, inregistrarea realizandu-se pe un contor, fie a unei giruete cu tija goala in care vantul exercita o presiune pe un manometru diferential gradat in metri, ca si anemometrele in care variatiile de viteza ale vantului produc in generatoare variatii de tensiune traduse in km/ora pe un voltmetru special.
Din contra, anemometrele de tipurile speciale, pentru inregistrarea vitezei curentilor de aer in galeriile de mine, tunelele, cosurile, cuptoarele sau conductele in general si formate, in principal, dintr-un cadran si un fel de ventilator cu pale, sunt cuprinse la pozitia nr. 90.26.
3) Evaporimetrele (de Piche, balantele de evaporare etc.), care folosesc pentru masurarea puterii la evaporare in atmosfera.
4) Indicatorii de insorire (cu sfera de sticla, cu hartie sensibilizata etc.).
5) Nefoscoapele, care folosesc pentru determinarea vitezei si directiei de deplasare a norilor.
6) Aparatele numite "telemetre de plafon", utilizate pentru a determina inaltimea norilor in raport cu pamantul care, prin indicarea elevarii angulare a punctului luminos ce se formeaza acolo unde un puternic fascicol de lumina atinge norii, permitand sa se calculeze automat aceasta inaltime prin triangulatie.
7) Indicatorii de vizibilitate destinati sa masoare vizibilitatea meteorologica, adica capacitatea aerului de a transmite lumina.
8) Pluviometrele si pluviografele, destinate sa masoare cantitatea de apa cazuta intr-un loc determinat. Prezentarea lor cea mai simpla consta intr-un fel de palnie cu cerc cu un diametru cunoscut, fixat pe un recipient destinat strangerii apei de ploaie. Aceasta este masurata in 1/10 mm inaltime sau in centimetrii cubi intr-o eprubeta gradata.
9) Actinometrele, solarimetrele si pirheliometrele, care folosesc pentru a masura intensitatea radiatiilor solare sau a iradierii globale care provine din toate partile boltii ceresti.
Termometrele speciale, simplu sau combinate, se clasifica la pozitia nr. 90.25.
10) Aparatele pentru sondare aerologica, numite radiosonde, destinate sa fie fixate la balonase si constituite dintr-un grup de instrumente (termometre, barometre si higrometre) pentru lucrarile de cercetare la altitudine, combinate cu un aparat radioemitator de semnale care permite inregistrarea automata, la sol, a indicatiilor furnizate de catre instrumentele de masura. Dupa spargerea unui balon, o parasuta asigura coborarea instrumentelor; prezentate izolat, baloanele si parasutele sunt cuprinse la Capitolul 88.
11) Teodolitele speciale pentru a urma si determina miscarile baloanelor de sondare aerologice.

VI. - INSTRUMENTELE SI APARATELE DE GEOFIZICA
Numeroase instrumente si aparate utilizate in geofizica se clasifica la alte pozitii. Este cazul aparatelor de laborator de la pozitia nr. 90.27, cum sunt analizorii de gaz, de noroi, de soluri, de fluorometre fotoelectrice si fluoroscoape (aparate care utilizeaza lumina neagra sau lumina lui Wood pentru detectarea sau identificarea numeroaselor produse): de aparate electrice sau electronice de masura, cum sunt aparatele pentru masurarea rezistivitatii, contoarele pentru masurarea radioactivitatii, aparatele cu termocupluri (pozitia nr. 90.30) etc.
Se clasifica aici:
1) Seismometrele si seismografele, aparate destinate inregistrarii orei, duratei si amplitudinii miscarilor intr-un punct al scoartei terestre in timpul cutremurelor de pamant, ca si seismometrele si seismografele, utilizate nu numai pentru inregistrarea fenomenelor care se produc in timpul cutremurelor de pamant, ci si pentru detectarea petrolului. Aceste din urma aparate transforma in impulsuri electrice undele seismice provocate fie de cutremurul de pamant, fie prin explozia unei sarcini.
2) Instrumentele magnetice (balante magnetice, magnetometre, teodolite magnetice etc.) si gravimetrice (aparate cu pendule, gravimetre, balante de torsiune etc.), de o sensibilitate foarte mare, destinate prospectiei geofizice a zacamintelor (minereuri, uleiuri minerale etc.).

VII. - TELEMETRELE
Este vorba despre telemetre de toate tipurile, instrumente de optica sau opto-electronice care permit determinarea distantei care separa observatorul de un punct determinat indepartat. Sunt utilizate in geodezie, in tehnica militara, in fotografie sau cinematografie.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), pozitia cuprinde partile si accesoriile instrumentelor si aparatelor de la aceasta pozitie. Printre acestea, se numara: tuburile de echere (sau bastoanele cu plumb), soclurile pentru mire, pichetele si fisele pentru decametre, trepiedele special concepute pentru a tine instrumentele de geodezie, de topografie etc.).

90.16 - BALANTE SENSIBILE LA O GREUTATE DE 5 cg SAU MAI PUTIN, CU SAU FARA GREUTATI.
Aceasta pozitie cuprinde balantele de toate felurile sensibile la o greutate de 5 cg sau mai putin, cu sau fara greutatile lor. Greutatile (chiar de metale pretioase) prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.23.
Cea mai mare parte a balantelor din aceasta categorie, concepute pentru a efectua cantariri de precizie, sunt de metal inoxidabil sau de aliaj usor, cu cutite, cuzineti si platane de agat. Ele sunt frecvent introduse intr-o colivie complet sau partial de sticla sau din material plastic, pentru a fi la adapost de aer si praf; ele sunt actionate cu ajutorul manetelor sau a altor dispozitive asezate in exteriorul coliviei. Ele pot avea un dispozitiv optic (lupa, de exemplu) si un dispozitiv de iluminat pentru a usura citirea gradatiei, ca si organele de stabilizare (trepied, suruburi de calare, nivel cu bula de aer etc.).
La unele balante numite "de torsiune", greutatea de masurat este contrabalansata prin torsiunea unui fir metalic.
Unele dintre balantele electronice sunt utilizate pentru inregistrarea variatiilor de greutate, sub vid in atmosfera controlata, de substante supuse anumitor tratamente (incalzire, racire, actiunea unui gaz, a vidului, a luminii etc.). Variatiile de greutate sunt determinate prin inregistrarea curentului care traverseaza o bobina de echilibru.
Pozitia cuprinde:
1) Balantele de precizie pentru laboratoare (balantele microchimice, microbalantele, balantele chimice aperiodice etc.) utilizate special pentru analiza cantitativa.
2) Balantele cu dispozitive de incercare, pentru verificarea metalelor pretioase.
3) Balantele pentru pietrele pretioase, gradate in carate.
4) Balantele sensibile pentru farmacisti, balantele pentru masurarea finetii firelor, pentru determinarea, pe esantion, a greutatii tesaturii, hartiilor etc.
5) Balantele densimetrice, hidrostatice sau asemanatoare care folosesc pentru determinarea densitatii substantelor solide sau lichide.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), partile si accesoriile (inclusiv cutitele, cuzinetii si platane de agat, montate sau nu) care pot fi recunoscute ca fiind concepute in principal pentru balantele de la aceasta pozitie, se clasifica aici; este cazul parghiilor, platanelor, coliviilor, cadranelor, trepiedelor, amortizoarelor.

Balantele care nu sunt sensibile decat la o greutate mai mare de 5 cg se clasifica la pozitia nr. 84.23.

90.17 - INSTRUMENTE DE DESEN, DE TRASARE SAU DE CALCUL (DE EXEMPLU MASINI DE DESENAT, PANTOGRAFE, RAPORTOARE, TRUSE DE MATEMATICA, RIGLE SI DISCURI DE CALCUL); INSTRUMENTE DE MASURA A LUNGIMII, PENTRU FOLOSIRE MANUALA (DE EXEMPLU RIGLE, RULETE, MICROMETRE, SUBLERE, CALIBRE), NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL.
9017.10 - Mese si masini de desenat, chiar automate
9017.20 - Alte instrumente de desen, de trasare sau de calcul
9017.30 - Micrometre, calibre reglabile si joje
9017.80 - Alte instrumente
9017.90 - Parti si accesorii
Aceasta pozitie cuprinde instrumentele de desen, de trasare sau de calcul, ca si instrumentele de masura a lungimii, pentru folosirea manuala, cu exceptia cutiilor cu rame si a sculelor utilizate in artele grafice, cum sunt dalte, stihluri, dornuri (Capitolul 82) si coordinatografe de tipul utilizat in fotogrametrie (pozitia nr. 90.15).
Se pot enumera:
A) Instrumente de desen.
1) Pantografele, pentru reproducerea la o scara mai mica sau mai mare a hartilor, planurilor, desenelor pieselor de prelucrat etc., chiar daca sunt utilizate in navigatie pentru trasarea drumului.
2) Masinile de desenat, in general cu sistem de paralelograme articulate, cu sau fara plansa sau masa de desen.
Se clasifica aici masinile de desenat care incorporeaza o masina automata de tratare a informatiei sau care lucreaza in legatura cu o astfel de masina.
3) Compasurile (de desen, cu varfuri, de reducere, balustruri etc.), trasatoarele, ochitoarele etc. indiferent ca sunt prezentate in truse, cum sunt trusele de matematica sau izolat.
4) Echerele (inclusiv echerele-etalon, echerele de hasurat, echerele pentru lucrul pe lemn sau pe metale), echerele-false, teurile (simple sau articulate), riglele de trasat curbele (pistoale), riglele nedivizate (plate, patrate, de hasurat, riglele-etalon etc.).
5) Raportoarele de unghiuri, de tipurile continute in trusele matematice, ca si instrumentele mai complicate utilizate in mod special in constructia masinilor.
6) Sabloanele care pot fi recunoscute, ca instrumente de desen sau de trasare specializate. Alte sabloane urmeaza regimul materiei constitutive.
B) Instrumente de trasare.
Trasarea este operatia care consta, in desenarea pe suprafata piesei de prelucrat a liniei de prelucrare.
1) Echerele de trasare (de trasare, de zidari etc.) gradate sau nu.
2) Varfurile de trasat si varfurile de marcat.
3) Mesele (numite "marmure", care urmeaza planul de referinta pentru trasarea in aer sau pentru a opera controalele de planitate), riglele si echerele de rectificat (de fonta, de piatra etc.), cu suprafata complet plana.
4) Prismele in forma de V sau X, utilizate ca suport a pieselor cilindrice.
C) Instrumente de calcul.
Riglele, cercurile si rolele de calcul, ca si alte instrumente de calcul, bazate pe principiul riglei de calcul sau pe alte principii matematice, de exemplu dispozitivele de buzunar care permit sa se faca adunari sau scaderi prin deplasarea regletelor cifrate cu ajutorul unui varf. Sunt de asemenea cuprinse aici riglele si cercurile pentru calculul timpului de expunere al fotografiei, determinat prin adaugarile ce pot interveni in starea cerului, ora, deschiderea diafragmei, natura subiectului si sensibilitatea emulsiei.
Masinile de calculat si masinile contabile se clasifica la pozitia nr. 84.70.
D) Instrumentele pentru masurarea lungimilor, de folosinta manuala.
Este vorba despre instrumentele capabile sa dea lungimea unei linii trasate sau teoretice (dreapta sau curba) pe un obiect si care prezinta caracteristici (dimensiuni, greutate etc.) ce le fac apte pentru a fi manuite pentru a efectua masurarea.
Instrumentele special concepute pentru a nu fi folosite ca montate in permanenta pe un suport sau legate (prin cabluri, teava supla de exemplu) la masini sau aparate sunt excluse de la aceasta pozitie (pozitia nr. 90.31).
Printre acestea se pot enumera:
1) Micrometrele instrumente care au un cap (surub) micrometric in care citirea masurii se face chiar pe surub, pe un comparator cu cadran sau prin intermediul unui afisaj numeric. Micrometrele permit sa se masoare diametrele interioare sau exterioare, grosimile sau pasii de filetare.
2) Calibre reglabile (cu vernier, cu cadran sau electronice) pentru masurarea diametrelor, grosimilor, adancimilor etc.
3) Calibrele si jojele care dispun de organe reglabile.
Calibrele prevazute cu organe reglabile si care permit sa controleze prin comparatie dimensiunile, unghiurile, formele etc. sunt excluse (pozitia nr. 90.31).
4) Comparatoarele cu cadran pentru controlul tolerantelor dimensiunilor interioare sau exterioare (verificatoare de alezare, de rectificare etc.) cu tija de masura, cadran amplificator si transmisie cu cremaliera, cu angrenaj, cu leviere, cu resorturi, pneumatice, hidraulice etc.
5) Metrii (gradati sau nu), plianti, cu panglica (cu capsula, cu mansa, pe tambur etc.) inclusiv tijele-masuri sau asemanatoare.
Metrii conceputi special in vederea arpentajului sau nivelarii (lanturile de arpantori, mine, jaloane etc.) ca si turnichetele pentru masurarea adancimii puturilor de mine, se clasifica la pozitia nr. 90.15.
6) Riglele divizate (duble decimetri etc.) inclusiv riglele in V care au gradatii pentru masurarea diametrala a suprafetelor curbe si riglele cu calibre reglabile.
7) Curbimetrele, instrumente mici cu sau fara cadran pentru masurarea distantelor pe harti, planuri etc.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus) pozitia cuprinde partile si accesoriile masinilor, aparatelor sau instrumentelor descrise mai sus, in masura in care pot fi recunoscute ca atare, de exemplu: opritoarele-prelungitoare de micrometre, monturile pentru cale-etaloane, suporturile de micrometre, sarniere (balamale) pentru metrii plianti.

90.18 - INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU MEDICINA, CHIRURGIE, STOMATOLOGIE SAU MEDICINA VETERINARA, INCLUSIV APARATE DE SCINTIGRAFIE SI ALTE APARATE ELECTROMEDICALE CAT SI APARATE PENTRU TESTAREA VEDERII (+).
- Aparate pentru electrodiagnostic (inclusiv aparate pentru explorari functionale sau de supraveghere a parametrilor fiziologici):
9018.11 - - Electrocardiografe
9018.12 - - Aparate pentru diagnostic prin scanare ultrasonica (scannere)
9018.13 - - Aparate pentru diagnostic cu vizualizare prin rezonanta magnetica
9018.14 - - Aparate de scintigrafie
9018.19 - - Altele
9018.20 - Aparate cu raze ultraviolete sau infrarosii
- Seringi, ace, catetere, canule si instrumente similare
9018.31 - - Seringi, cu sau fara ace
9018.32 - - Ace tubulare din metal si ace pentru sutura
9018.39 - - Altele
- Alte instrumente si aparate pentru stomatologie:
9018.41 - - Freze dentare, chiar combinate pe o baza comuna cu alte echipamente dentare
9018.49 - - Altele
9018.50 - Alte instrumente si aparate de oftalmologie
9018.90 - Alte instrumente si aparate
Aceasta pozitie se refera la un ansamblu de instrumente si de aparate, din toate materialele (inclusiv metale pretioase), caracterizate prin faptul ca folosirea lor normala necesita, in aproape totalitatea cazurilor, interventia unui practician (medic, chirurg, stomatolog, veterinar, infirmiera - etc.) in stabilirea unui diagnostic, prevenirea sau tratarea unei maladii, efectuarea unei operatii etc. Se includ de asemenea instrumentele si aparatele pentru lucrarile de anatomie sau de disectie, pentru autopsii etc. si cu unele conditii, instrumentele si aparatele pentru ateliere de proteze dentare (vezi partea II care urmeaza).
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Catguturile si alte produse sterile pentru suturi chirurgicale si laminare sterile (pozitia nr. 30.06).
b) Articolele de igiena sau de farmacie de la pozitia nr. 40.14.
c) Obiectele de sticla de laborator, de igiena sau de farmacie de la pozitia nr. 70.17.
d) Articolele de igiena, de metale comune (pozitia nr. 73.24, 74.18, 76.15, in mod special).
e) Ustensilele si sortimente de ustensile de manichiura sau de pedichiura (pozitia nr. 82.14).
f) Scaunele rulante si alte vehicule pentru invalizi (pozitia nr. 87.13).
g) Ochelarii (de corectare, de protectie sau altii) si articole asemanatoare (pozitia nr. 90.04).
h) Aparatele de fotografie medicala (pozitia nr. 90.06) cu exceptia celor care sunt incorporate in dispozitive speciale cu utilizari medico-chirurgicale de la aceasta pozitie.
i.j) Microscoapele etc. de la pozitia nr. 90.11 sau 90.12.
k) Aparatele de mecanoterapie, de masaj, pentru testari psihologice, de oxigenoterapie, de ozonoterapie, de reanimare, de aerosolterapie etc. de la pozitia nr. 90.19.
l) Aparatele de ortopedie sau de protezare pentru fracturi, chiar pentru animale (pozitia nr. 90.21).
m) Aparatele cu raze X (chiar medicale), de terapie Curie, sau gama-terapie, ecrane si alte piese de completare etc. de la pozitia nr. 90.22.
n) Termometrele medicale sau veterinare (pozitia nr. 90.25).
o) Instrumentele si aparatele utilizate in laboratoare pentru examenul sangelui, a umorilor, a urinii etc. chiar daca acest examen concura la diagnosticul maladiilor (in general pozitia nr. 90.27).
p) Mobilierul medico-chirurgical, chiar de utilizare veterinara (mese de operatii, mese de examen, paturi cu utilizari clinice), scaune stomatologice care nu cuprind aparate pentru stomatologie (pozitia nr. 94.02).
Aceasta pozitie se refera la instrumente de masura speciale, de resortul practicianului, cum sunt cefalometrele, compasurile pentru masurarea leziunilor cerebrale, pelvimetrele obstetricale etc.
Trebuie sa se observe, ca medicina si mai ales chirurgia (atat umana cat si veterinara) utilizeaza numeroase instrumente care nu sunt, de fapt, decat scule (ciocane, ciocanele de lemn cu doua capete, foarfeci, dalti, dalti concave, clesti, spatule etc.) sau ustensile de cutitarie (foarfeci, cutite, foarfeci mari etc.). Aceste articole nu sunt admise la aceasta pozitie decat daca sunt in mod evident recunoscute ca fiind de utilizare medicala sau chirurgicala, fie datorita formei lor speciale, usurintei demontarii lor in vederea sterilizarii, datorita caracterului mai ingrijit al fabricarii lor, naturii metalului constitutiv, fie datorita modului lor de prezentare (in truse sau cutii care inchid un ansamblu de instrumente proprii pentru o interventie determinata; trusele pentru nasteri, pentru autopsie, pentru ginecologie, pentru chirurgie oculara sau a urechii, trusele veterinare pentru fatare etc.).
Instrumentele si aparatele despre care este vorba pot sa apartina acestei pozitii, chiar daca au dispozitive optice sau electrice, care au rolul agentului motor sau de transmitere sau care actioneaza cu efect preventiv sau curativ sau pentru un scop de diagnostic.
Aceasta pozitie cuprinde de asemenea instrumentele si aparatele care lucreaza cu laser sau alt fascicol de lumina sau de fotoni, ca si instrumentele si aparatele cu ultrasunete.

I. - INSTRUMENTE SI APARATE FOLOSITE IN MEDICINA SAU IN CHIRURGIA UMANA
Sunt clasificate aici:
A) Instrumentele si aparatele care, sub denumiri identice, sunt bune pentru activitati multiple, cum sunt:
1) Ace (de suturi, de legaturi, de vaccinat, pentru luarea sangelui, hipodermice etc.).
2) Lantete (de vaccinat, de luat sange etc.).
3) Trocare (de punctii, pentru bila, universale etc.).
4) Bisturiuri si scalpele de toate felurile.
5) Sonde (rectale, de prostata, de vezica, de uretre etc.).
6) Speculum (nazal, bucal, laringien, vaginal, rectal etc.).
7) Oglinzi si oglinzi reflectoare (pentru examenul ochiului, a laringelui, a urechii etc.).
8) Foarfeci, forfecute, clesti, clestii pentru extractii dentare, daltile, daltile concave, ciocanele de lemn cu doua capete, ciocanele, ferastraie, cutite, chiurete, spatule.
9) Canule (catetere, canule de aspiratie etc.).
10) Cautere (termocautere, galvanocautere, microcautere etc.).
11) Clesti si alte scule, numite port-vata, port pansamente, port-burete, port-tampoane, port-ace (inclusiv port-ace pentru ace de radiu).
12) Dispozitive de indepartare (a buzelor, falcilor, abdominale, pentru amigdale, ficat etc.).
13) Dilatatoare (laringiene, uretrale, esofagiene, uterine etc.).
14) Agrafe (pentru suturi etc.).
15) Seringi (din sticla, metal, din sticla si metal, material plastic etc.) pentru toate utilizarile: seringi pentru injectii, punctii, anestezie, irigare sau spalarea plagilor, cu aspiratie (cu sau fara pompa), seringi oculare, pentru urechi, laringiene, uterine, ginecologice etc.
B) Instrumentele si aparatele speciale pentru diagnostic.
Printre acestea se pot enumera:
1) Stetoscoapele.
2) Aparatele pentru masurarea ratei respiratorii (pentru determinarea metabolismului baza).
3) Aparatele pentru masurarea presiunii arteriale, tensiometrele si oscilometrele (pentru masurarea presiunii arteriale).
4) Spirometrele (pentru determinarea capacitatii pulmonare).
5) Cefalometrele.
6) Pelvimetrele.
C) Instrumentele pentru oftalmologie. Printre acestea se pot deosebi mai multe categorii:
1) Instrumente de chirurgie cum sunt trefinele pentru cornee, cheratotoamele.
2) Instrumentele de diagnostic cum sunt oftalmoscoapele, lupele binoculare cu dispozitiv de strangere pe cap si "microscoapele binoculare", constituite dintr-un microscop, o lampa cu fanta si un suport pentru cap, totul dispus pe un suport reglabil, pentru examenul ochilor, tonometrele (pentru masurarea presiunii sanguine in globul ocular), blefarostatele.
3) Instrumentele si aparatele pentru teste vizuale, inclusiv amblioscoapele, retinoscoapele, schiascoapele, strabometrele, cheratometrele, cheratoscoapele; cutiile de seturi de lentile destinate sa fie adaptate la monturile speciale pentru examinarea vederii, monturile pentru aceste lentile, rigle optometrice sau schiascopice. Sunt cu toate acestea excluse scarile si tabelele optometrice, pentru perceptia culorilor, pe material plastic, hartie sau carton, care sunt cuprinse la Capitolul 49.
Aceasta pozitie cuprinde compresele incalzitoare electrice pentru ochi ca si electromagnetii folositi pentru indepartarea corpurilor straine metalice din ochi.
D) Instrumente pentru otoligie: aparate pentru masarea pneumatica a timpanului, auriscoape etc.
Cu toate acestea, diapazoanele, chiar de uz medical se clasifica la pozitia nr. 92.09.
E) Instrumentele si aparatele pentru anestezie (masti cu cloroform sau cu eter, dispozitive de fixare, aparate cu cloroform, tuburi pentru narcoza etc.).
F) Instrumentele pentru rino-laringologie sau amigdaloctomie: pense clamp (pentru redresarea peretelui nazal, diafanoscoape (pentru examenul sinusurilor si foselor nazale), amigdalotoame, laringoscoape, clesti laringieni etc.).
G) Instrumentele pentru faringe, esofag, stomac sau pentru traheotomie: esofagoscoape, bronhoscoape, pompe stomacale pentru spalarea stomacului, traheotoame, tuburi pentru intubare etc.
H) Instrumentele pentru caile urinare sau vezica: uretroame, instrumentele pentru spargerea pietrelor (litotritori, pensele pentru calculi de vezica etc.) litotoame (instrumente pentru sectionarea calculilor vezicali, aspirator de pietris de la vezica, meatotoame etc.
I.J) Aparatele numite rinichi artificiali.
K) Instrumente pentru ginecologie sau pentru obstetrica: valve ginecologice, histerometre (pentru redresarea uterului), stetoscoape obstetricale, colposcoape (aparate optice pentru examenul partilor genitale), forcepsuri, trepane perforatoare, embriotoame (pentru disectia fetusului), cefalotriburi si basiotriburi (aparate pentru sfaramarea capului unui copil mort in uter) instrumente pentru masuratori interioare etc.
L) Aparatele cu pneumotorax portabile, aparatele de transfuzie a sangelui, lipitori artificiale.
Sunt clasificate aici recipientele sterilizate, de material plastic, inchise ermetic, din care aerul este scos, dar care contin o cantitate mica de anticoagulanti, prevazute cu un tub de luare a sangelui cu ac de sangerare, destinate sa fie utilizate pentru prelevarea, conservarea si injectarea sangelui uman. Buteliile de sticla concepute special pentru conservarea sangelui sunt excluse de la aceasta pozitie si se clasifica la pozitia nr. 70.10.
M) Frezele electrice de frezat pentru pedichiura.
N) Acele (din aur, argint, otel) pentru acupunctura.
O) Endoscoapele: gasteroscoape, toracoscoape, peritoneoscoape, lunete bronhoscopice, citoscoape, uteroscoape etc. Sunt excluse endoscoapele cu o alta utilizare decat cea medicala (nr. 90.13).
P) Aparatele care incorporeaza o masina automata pentru tratarea informatiei si care folosesc in exclusivitate pentru calcularea si repartizarea dozelor de radiatii pe pacient.

II. - INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU STOMATOLOGIE
Sunt clasificate aici, in afara celor comune grupei si precedentei, mastile si alte aparate de analgezie dentara:
1) Degetele de cauciuc (articulate sau nu) si dispozitivele de deschidere a gurii, dispozitivele de indepartare a obrajilor sau a buzelor, dispozitivele de aplecare a limbii, clestii pentru tragerea limbii.
2) Clestii pentru extractii dentare de toate felurile, elevatoarele, clestii de toate felurile (pentru a indeparta dintii fara smalt, clestii taietori, clestii pentru ajustarea pivotilor, clestii de disectie, clestii de pansamente, de tampoane, clestii-dalti concave etc.), suruburile cu radacini.
3) Instrumentele pentru nervi (dispozitivele de scoatere a nervilor si alte extractoare, crosete, ace si sonde pentru nervi etc.).
4) Foarfeci si pile pentru oase, daltile concave si ciocanele de lemn cu doua capete pentru rezectia maxilarului sau pentru sinusul maxilar, chiuretele, scalpurile, cutitele si foarfecii speciali, biuretele proprii pentru dentistica, instrumente numite excavatoare si exploratoare.
5) Instrumentele speciale pentru curatirea gingiilor sau a alveolelor, curatitoarele de tartru dentar, racletele si daltile de smalt.
6) Sondele diferite, acele (de abces, hipodermice, de suturi, de bumbac etc.), port-vata si port-tampon, insuflatoarele, oglinzile de gura.
7) Instrumentele pentru imbracarea cu aur a dintilor (ciocane, dalti etc.), instrumentele pentru plombare (spatule de ciment sau de ceara, ciocane si dalti pentru amalgam, port-amalgam etc.) port-amprente.
8) Pietrele abrazive, discurile, frezele si periile pentru stomatologie, de tipuri special concepute pentru a fi utilizate cu freza dentara.
Sunt incluse aici sculele si instrumentele de tipurile utilizate in atelierele de proteze dentare de catre practician sau de catre medicul-dentist, cum sunt cutite, spatule si alte scule de modelat, prinzatoare diverse (pentru asezarea clemelor, pentru coroane, pentru taierea pivotilor etc.) ferastraie, dalti, dalti concave, pile, ractele, polizoare, forme de metal care folosesc pentru fasonarea, prin ciocanirea metalelor, a coroanelor dentare metalice etc., cu exceptia sculelor sau a altor anicole de utilizare generala (cuptoare, pietre abrazive, scule de sudare, linguri de topit etc.) care urmeaza regimul lor propriu.
Sunt clasificate la aceasta pozitie:
1●) Frezele dentare, cu brat aniculat, montate izolat pe picior, de perete, sau destinate sa fie adaptate la echipamentul pe soclul descris la articolul 2●).
2●) Echipamentele pe soclu (cu baza fixa sau cu rotite), care au in general un batiu comun ce incorporeaza un compresor, un transformator, un tablou de comanda si alte aparate electrice, pe care pot fi montate unul sau mai multe dispozitive: freza pe brat, scuipatoare-aneziana, arzator electric, insuflator de aer cald, pulverizator, cauter, masuta pentru instrumente, difuzor, aparate de iluminat ce nu proiecteaza lumina, ventilator de diatermie, aparate de radiografie etc.
Unele dintre aceste instrumente pe soclu sunt concepute pentru a prelucra, nu prin frezare, ci prin proiectarea materialelor abrazive (oxizi de aluminiu, in mod special) cu ajutorul unui gaz comprimat (anhidrida carbonica, de exemplu).
3●) Scuipatoarele-arteziene pe soclu si scuipatoarele-aneziene pe brat mobil, combinate cel mai adesea cu un distribuitor de apa calda si o seringa cu apa calda, destinate sa fie adaptate la un scaun sau sa fie fixate pe perete.
4●) Scaunele stomatologice care incorporeaza echipamente dentare sau orice aparat pentru stomatologie, susceptibile sa fie cuprinse la aceasta pozitie.
Sunt clasate la pozitia nr. 94.02 scaunele de stomatologie care nu incorporeaza aparate pentru stomatologie de la aceasta pozitie, chiar echipate cu alte dispozitive (de iluminat de exemplu).
Prezentate izolat, unele dintre aceste dispozitive pentru echipamentele dentare de la paragraful 2●) urmeaza regimul lor propriu: acesta este cazul compresoarelor (pozitia nr. 84.14) si aparatelor de radiografic (pozitia nr. 90.22). Se intampla la fel, a fortiori, aparatelor de radiografie izolate, montate pe perete sau pe soclu individual, pentru cabinetele dentare. Aparatele de diatermie prezentate singure apartin de asemenea grupului de aparate electrice medicale de la aceasta pozitie (vezi partea IV de mai jos).
De reamintit ca cimenturile si alte produse de obturare dentara sunt clasificate la pozitia nr. 30.06 si compozitiile numite ceruri pentru stomatologie prezentate in ambalaje de vanzare in detaliu sau in placute, bastonase sau sub forme asemanatoare ca si alte compozitii pentru stomatologie, cu baza de platina, la pozitia nr. 34.07.

III. - INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU MEDICINA VETERINARA
Sunt clasificate aici instrumente care, desi sunt concepute pentru animale de toate marimile, sunt de natura celor vizate mai sus in paragrafele I si II:
A) Instrumentele care au diferite folosiri: ace, lansete trocaruri, bisturie, specule, sonde, foarfeci, clesti, ciocane, chiurete, dispozitive de indepartare, seringi etc.;
B) Instrumentele si aparatele speciale, cum sunt: oftalmoscoape, blefarostate, laringoscoape, stetoscoape, forcepsuri, embriotoame;
C) Instrumentele dentare;
grupa cuprinde aparatele si instrumentele specializate pentru medicina veterinara:
1) Instrumente si aparate pentru uger: traionotome (pentru a deschide ugerul vacilor al caror orificiu nu este suficient pentru muls), aparatele pentru tratarea febrei vitulare sau a febrei puerperale la vaci.
2) Instrumente si aparate pentru castrat: aparate de castrat, dispozitive pentru a efectua atrofierea glandelor genitale masculine, menghine si clesti pentru aceste dispozitive, ovariotoame etc.
3) Instrumente si aparate pentru fatare: corzi, curele si capestre speciale, clesti si carlige de obstetrica etc.
4) Instrumente diferite: injectoare pentru fecundare artificiala; dispozitive de taiere a cozii, dispozitive de taiere a coarnelor; pulverizator pentru tratarea maladiilor cailor respiratorii, digestive, urinare, genitale etc. la animale: aparatele speciale de retinere, adica aparate destinate imobilizarii animalelor in timpul operatiilor, seringi speciale pentru administrarea medicamentelor si seringile destinate umplerii cu anestezic sau cu un medicament (ser, vaccin etc.) concepute pentru a fi proiectate la distanta pe animalele, cu ajutorul unei pusti sau a unui pistol cu gaz comprimat, de exemplu: aparate pentru administrarea pilulelor; fraie fara zabala speciale pentru ingerarea bauturilor; agrafe pentru crapatura de la copita calului (destinate sa resoarba fisurile de la copite); sexascoape (instrumente optice pentru determinarea sexului puilor etc.).
Trichinoscoapele (aparate optice pentru examinarea carnii de porc) sunt clasificate la pozitia nr. 90.11, articolele de ortopedie pentru animale la pozitia nr. 90.21, mesele de operatii sau de examen pentru animale, la pozitia nr. 94.02 (vezi Notele explicative corespunzatoare).
Sculele de tipurile utilizate fie de veterinari, fie de potcovari, cum sunt cutitoaiele de potcovar, foarfecele pentru unghii sau pentru copite, clesti, ciocane, ca si sculele folosite pentru marcarea vitelor (clesti-poanson, fiare pentru arderea copitelor etc.) sau pentru tuns, sunt excluse de la aceasta pozitie si sunt cuprinse la Capitolul 82.

IV. - APARATE ELECTROMEDICALE
Aceasta pozitie se refera la aparatele electromedicale in care electricitatea joaca un rol preventiv, curativ sau de diagnostic, cu exceptia aparatelor de la pozitia nr. 90.22 (aparate cu raze X, aparate de terapie Curie sau de gama-terapie etc.).
Printre ele, se pot enumera:
1) Aparatele de electrodiagnostic care cuprind:
1●) Electrocardiografele, aparate care permit inregistrarea miscarilor inimii sub forma electrocardiogramelor, prin transformarea contractiilor muschiul cardiac in impulsuri electrice.
2●) Fonocardiografele destinate pentru inregistrarea sub forma fonocardiogramelor a zgomotelor inimii si care pot sa functioneze ca electrocardiografe.
3●) Cardioscoapele, instrumente complementare pentru precedentele si care permit observarea instantanee a cardiogramelor sau a fonocardiogramelor.
4●) Reocardiografele, aparatele electrice pentru inregistrarea schimbarilor rezistentelor electrice produse prin actiunea inimii.
5●) Electroencefalografele, pentru examenul creierului.
6●) Electrosfigmografele, pentru inregistrarea presiunii si a volumului arteriale.
7●) Tonografuri electrice, pentru inregistrarea variatiilor presiunii arteriale, intravenoase sau intracardiace.
8●) Retinografele electrice, pentru inregistrarea tensiunii retinei.
9●) Audiometrele si aparatele asemanatoare, pentru masurarea cu ajutorul frecventelor diferite, a acuitatii auditive etc.
10●) Aparatele de diagnosticare ce incorporeaza sau lucreaza in legatura cu o masina automata de tratare a informatiei ce permit tratarea si vizualizarea datelor clinice etc.
11●) Aparatele ce au un contor scintigrafic ale carui date sunt transformate in semnale analogice pentru stabilirea diagnosticului medical (camera de scintilatie, scanner cu scintilatie, de exemplu).
12●) Aparatele de diagnosticare cu ultrasunete destinate vizualizarii organelor, cu ajutorul ultrasunetelor.
13●) Aparatele de diagnosticare cu rezonanta magnetica nucleara, destinate examinarii tesutului si organelor din interiorul corpului pe baza caracteristicilor magnetice ale atomilor corpului, de exemplu atomii de hidrogen. 0 2) Aparatele de electroterapie, utilizate pentru tratamentul afectiunilor cum sunt: nevrite, nevralgii, hemiplegii, flebite, insuficienta glandelor endocrine, cu utilizarea curentilor electrici diferiti. Unele aparate sunt adesea combinate cu dispozitivele de electrochirurgie de la paragraful 6) care urmeaza.
3) Aparatele de ionoterapie, folosite pentru tratamentul terapeutic, care consta in introducerea medicamentelor active (salicilat de sodiu, de litiu, iodura de potasiu, histamina etc.) prin piele, cu ajutorul curentului electric.
4) Aparatele de diatermie (cu unde scurte, cu ultrasunete, cu unde ultrascurte) care, prin folosirea curentului la o frecventa inalta si datorita electrozilor de forme diferite (placi, cercuri, tuburi etc.) sunt utilizate in afectiunile al caror tratament necesita caldura (reumatisme, nevralgii, afectiuni dentare etc.).
5) Aparatele de soc electric, pentru tratamentul afectiunilor mentale sau nervoase.
6) Aparatele de electrochirurgie, care utilizeaza curentul de inalta frecventa pentru a realiza, cu ajutorul sculelor potrivite (ace, stilete etc.) formand unul dintre electrozi, fie - de forma unui bisturiu (de unde numele de bisturiu electric sau electronic) - o sectionare a tesuturilor (electrotaiere), fie diatermocoagularea sangelui in vasele regiunii operate (electrocoagulare) care evita in felul acesta hemoragiile si folosirea clestilor hemostatici obisnuiti. Unele dintre aceste aparate sunt combinate si pot alternativ sa functioneze, datorita pedalelor de comanda, ca aparate de electrotaiere sau ca aparate de electrocoagulare.
7) Aparatele de actinoterapie, care utilizeaza emisia de radiatii situate in gama spectrului vizibil si mai ales in vecinatatea sa (infrarosu, ultraviolete) pentru tratarea unora dintre afectiuni, diagnosticare (luminarea deosebita pentru a decela maladiile pielii). Aceste aparate utilizeaza cel mai adesea lampi, sau rezistente incalzitoare pentru infrarosii, panouri incalzitoare cu reflectoare.
8) Incubatoarele artificiale pentru copii, constituite in esenta dintr-un habitaclu de material plastic transparent, din dispozitive electrice de incalzit, de securitate, de avertizare, ca si aparatele de filtrare si de reglare pentru oxigen si aer; ele sunt cel mai adesea montate pe o masa rulanta si care are incorporat de obicei un dispozitiv de cantarire pentru copil.
Trusele pentru utilizarea aparatelor descrise mai sus si care cuprind electrozi sau alte dispozitive sunt clasificate la aceasta pozitie.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi de asemenea Consideratiile generale de mai sus), sunt clasificate aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatele de la aceasta pozitie.

Note explicative de subpozitii
Subpozitia nr. 9018.12
Apartin de aceasta subpozitie aparatele de electrodiagnostic cu baleiaj ultrasonic. Ele functioneaza trimitand unde sonore de inalta frecventa in corpul uman cu ajutorul unui transductor. Transductorul este plasat in contact cu corpul; el emite din timp in timp scurte impulsuri de ultrasunete si "asculta" ecoul lor. Ecoul se produce cand undele sonore sunt reflectate de organele corpului si caracteristicile lor sunt interpretate pentru a strange informatii asupra amplasamentului, taietura, forma si textura tesutului. Aceste interpretari se fac in general pe o masina automata de tratare a informatiei, rezultatul prezentandu-se sub forma unei imagini video a tesutului.
Aceasta metoda este folosita pentru a examina fetusul la femeile insarcinate. Ea este folosita de asemenea pentru adaptarea la examinarea sanilor, inimii, ficatului si vezicii biliare.

Subpozitia nr. 9018.13
Vizualizarea cu rezonanta magnetica (VRM) foloseste principiul conform caruia nucleele atomilor de hidrogen se aseaza in linie cand sunt supusi unui camp magnetic intens. Dirijand atunci o radiofrecventa asupra acestor atomi, aliniamentul nucleelor se schimba. Cand undele radio nu mai sunt emise, nucleele se reaseaza in linie transmitand si un mic semnal electric. Corpul uman fiind esential compus din atomi de hidrogen, impulsurile trimise inapoi pot produce o imagine practic a intregii zone a corpului. Hidrogenul reprezentand continutul in apa, sunt utilizate impulsurile trimise inapoi pentru a stabili deosebiri intre tesuturi. Se obtine de asemenea o vizualizare a maduvei osoase si a tesutului.
Aparatele de electrodiagnostic cu rezonanta magnetica nucleara a acestei subpozitii, constau intr-un enorm electromagnet, un generator de radio frecventa si o masina automata de tratare a informatiilor pentru evaluare. Pentru a obtine campul magnetic intens necesar, electromagnetii sunt scufundati in heliu lichid.
Hidrogenul a fost ales ca baza de vizualizare cu rezonanta magnetica avand in vedere abundenta sa in corpul uman si caracteristicile magnetice pronuntate. Este de asemenea posibil sa se utilizeze alte elemente cum sunt sodiul sau fosforul, de exemplu.

Subpozitia nr. 9018.14
Aparatele de electrodiagnostic de la aceasta subpozitie, permit realizarea imaginii cu ajutorul distributiei unui emitator gamma in organismul viu. Aceasta imagine este obtinuta cu ajutorul aparatelor adaptate ca scintigraf cu baleiaj si mai cu seama camera de scintilatie.
Este vorba de scanneri nucleari care fac obligatorie ingerarea sau injectarea pacientului a unui compus radioactiv ("corpul marcat") care este rapid absorbit de organul de studiat. Organismul este examinat cu ajutorul unui contor de raze gamma care inregistreaza cantitatea de iradiere emisa de "corpul marcat" cand patrunde in organul respectiv (creierul, de exemplu), inainte de determinare sau de absorbirea radioizotopului.
Analizarea, printr-o masina automata de prelucrare a informatiei, a radiatiilor detectate produce o imagine video. Aceasta imagine este un mozaic de zone clare si de zone intunecate sau de culori contrastante care indica unde a fost absorbit radioizotopul in organ. Se obtin de asemenea informatii despre structura si functia organului.
Un exemplu de aparat de scintigrafie este scannerul de tomografie prin emisie de pozitroni. El utilizeaza principiul medicinii nucleare si tehnicile de vizualizare utilizata la scannerul tomografic cu baleiaj ghidat de o masina automata de prelucrare a informatiei (vezi Nota explicativa a subpozitiilor de la nr. 9022.12).

90.19 - APARATE DE MECANOTERAPIE; APARATE DE MASAJ; APARATE PENTRU TESTARI PSIHOLOGICE, APARATE DE OZONOTERAPIE, DE OXIGENOTERAPIE, DE AEROSOLOTERAPIE, APARATE RESPIRATORII DE REANIMARE SI ALTE APARATE DE TERAPIE RESPIRATORIE.
9019.10 - Aparate de mecanoterapie; aparate de masaj; aparate pentru testari psihologice
9019.20 - Aparate de ozonoterapie, de oxigenoterapie, de aerosoloterapie, aparate respiratorii de reanimare si alte aparate de terapie respiratorie

I. - APARATE DE MECANOTERAPIE
Aceste aparate sunt utilizate pentru tratamentul maladiilor articulatiilor sau al muschilor ale caror miscari le reproduce mecanic. Un asemenea tratament fiind in general efectuat sub controlul unui practician, rezulta de aici ca aparatele din aceasta categorie nu trebuie sa fie confundate cu aparatele obisnuite pentru cultura fizica propriu-zisa sau pentru gimnastica medicala, utilizate acasa sau in salile specializate si printre care se pot enumera: extensoarele sau aparatele de exercitii cu cordoane sau cu cabluri elastice, contractoarele de toate felurile, cu resorturi, aparatele numite pentru tras la rame, care permit reproducerea in camera a miscarilor celui care trage la rame, unele biciclete fixe cu o singura roata pentru antrenarea sau dezvoltarea muschilor de la picioare (aceste din urma aparate sunt clasificate la pozitia nr. 95.06).
Pe de alta parte, conceptia mecanoterapiei presupune sa fie excluse de aici articolele pur statice, cum sunt scarile, bancurile sau barnele de echilibru speciale, utilizate adesea pentru reeducarea membrelor. Asemenea articole urmeaza regimul lor propriu. Dar notiunea de aparate cu caracter mecanic trebuie sa fie interpretata ca intinzandu-se la dispozitive relativ simple care au de exemplu resorturi, roti, scripeti sau organe asemanatoare.
Sunt clasificate aici:
1) Aparatele pentru circumductia (rotatia) pumnului.
2) Aparatele pentru reeducarea degetelor.
3) Aparatele pentru circumductia piciorului.
Cele mai multe aparate de acest tip sunt constituite dintr-un joc de articulatii, de biele, de contragreutati reglabile, de dispozitive de fixare a membrelor, toate fixate pe un soclu: ele sunt deplasabile cu mana.
4) Aparatele pentru indoirea si extensia simultana a genunchiului sau a soldului.
5) Aparatele pentru circumductia toracelui.
6) Aparatele pentru reinvatarea mersului, bazate pe mai multe roti si care au un cadru cu carje de sprijin si articulatii.
7) Aparatele pentru ameliorarea circulatiei, intarirea muschiului cardiac sau reeducarea membrelor inferioare, care constau dintr-un aparat cu pedale care se bazeaza pe un cadru cu posibilitatea pedalarii in pozitie asezat sau culcat.
8) Aparatele numite universale, care actionate de un motor, capabile, prin diferite accesorii interschimbabile, sa foloseasca aplicatiilor mecanoterapeutice, in afectiunile articulare sau musculare ale capului, ale umarului, ale cotului, degetelor, soldurilor, genunchiului etc.

II. - APARATE DE MASAJ
Aparatele de masaj (a abdomenului, a picioarelor, a spatelui, bratelor, mainilor, fetei etc.) actioneaza prin frictiune, vibratie etc. Aceste aparate pot fi actionate manual sau electric sau pot fi de tipuri electromecanice in care motorul este incorporat in dispozitivul de lucru (vibromasoare, de exemplu). Aceste din urma aparate pot cuprinde elemente interschimbabile (de cauciuc, cel mai adesea) pentru aplicatii foarte variate (perii, bureti, discuri plate sau cu varfuri etc.).
Se clasifica aici, rolele simple de cauciuc ca si dispozitivele analoge, aparatele pentru masajul sanilor care utilizeaza actiunea apei distribuita prin tuburi mici si care se rotesc in interiorul unei cupe ce are forma sanului, sub presiunea apei aduse de o conducta flexibila.
Sunt de asemenea considerate ca aparate de masaj in sensul acestei pozitii saltelele destinate sa evite sau sa trateze escarele facand sa varieze constant punctele de sprijin ale corpului bolnavului si producand, intre altele, un efect de masaj superficial pe tesuturile expuse la necroza.

III. - APARATE PENTRU TESTARI PSIHOLOGICE
Aparatele pentru testari psihologice sunt utilizate de catre practicieni sau nepracticieni pentru determinarea, cu ajutorul testelor sau a probelor, a timpului de reactie, a inteligentei practice, a coordonarii miscarilor, a coeficientilor de evaluare a celor trei dimensiuni sau alte modalitati de comportament fizic sau psihologic ale indivizilor (aviatori, conducatori de vehicule din serviciile publice, conducatori de macarale, montatori etc.) folosite pentru a exersa unele dintre profesiile care necesita aptitudini speciale sau pentru copii sau tineri, in vederea orientarii lor scolare sau profesionale.
Aparatele de aceasta categorie, de conceptii foarte diferite (tahodometre, dexterimetre, puncte de rotatie cu viteza reglabila si cu oprire imediata; manejuri sau bancuri de incercare pentru piloti de avioane etc.) nu trebuie sa fie confundate cu aparatele de tipurile utilizate in medicina pentru diagnostic in domeniile vederii, auzului, inimii etc.), care sunt cuprinse la pozitia nr. 90.18.
La fel, sunt considerate jocuri sau jucarii (Capitolul 95) articolele care constau din jocuri de constructie sau de asamblare care pot sa fie utilizate indiferent pentru amuzament sau testari psihologice.

IV. - APARATE DE OZONOTERAPIE
Aceste aparate permit utilizarea, sub forma inhalatiilor in mod special, a proprietatilor terapeutice ale ozonului (varietate moleculara a oxigenului, cu formula [O(3)], in tratamentul afectiunilor cailor respiratorii.

V. - APARATE DE OXIGENOTERAPIE, APARATE RESPIRATORII DE REANIMARE SI ALTE APARATE DE TERAPIE RESPIRATORIE
Aparatele din aceasta categorie sunt, aparate pentru respiratia artificiala si sunt utilizate, pentru ingrijirea inecatilor, electrocutatilor, persoanelor cu intoxicatie acuta (cu oxid de carbon in mod special), la noii-nascuti cu deficiente, operatiilor cu sincope post-operatorii, bolnavii de poliomielita sau cu crize de astm acute sau suferind de insuficienta capacitatii toracice etc.
Printre aceste aparate, se pot enumera:
A) Aparatele destinate sa suplimenteze procedeele manuale de respiratie artificiala: aparate mecanice care actioneaza prin presare toracica sau prin balansarea pacientului fixat pe o plansa oscilanta, aparate cu insuflare de aer etc.
B) Aparatele de oxigenoterapie propriu-zise care functioneaza fie prin inhalarea oxigenului sau a unui amestec de oxigen si de aldehida cu ajutorul mastilor, fie prin distribuirea oxigenului intr-o incinta respiratorie constituita dintr-un fel de cort de material plastic transparent adaptat la patul pacientului si care au ca functie sa intretina o respiratie artificiala.
C) Aparatele numite "plaman de otel" si asemanatoare. Aceste aparate sunt constituite:
1) Fie dintr-o coca (carcasa) de metal, de lemn sau de fibre de sticla, in care este asezat corpul bolnavului (cu exceptia capului), fie dintr-un plastron de material plastic transparent care include numai toracele.
2) Dintr-un dispozitiv mecanic independent format dintr-un bloc-motor care cuprinde un dispozitiv de aspiratie a aerului si o suflanta de ajutor care poate functiona mecanic sau manual.
3) Dintr-un tub larg, etans care leaga suflanta la coca plamanului de otel.
Unele dintre aparatele de oxigenoterapie descrise mai sus (corturile cu oxigen in mod special) pot fi folosite pentru administrarea de aerosoli bolnavului care primeste in acelasi timp o inhalare de oxigen si o medicatie sub forma microcetii (vezi paragraful VI care urmeaza).

VI. - APARATE DE AEROSOLOTERAPIE
Aceste aparate permit aplicarea unei terapii in tratarea afectiunilor pulmonare, cutanate, otorino-laringologice, ginecologice etc. si care constau in dispersia (cu nebulozitate) sub forma unei ceti, a unor micetii infinitezimale de solutii medicamentoase diferite (hormoni, vitamine, antibiotice, preparate branhodilatoare, uleiuri esentiale etc.).
Aceste aparate pot fi alcatuite din aparate individuale (nebulizatori) care se racordeaza direct la tubul de oxigen sau de aer comprimat sau se fixeaza la corturile de oxigen descrise la Capitolul V de mai sus, ca si generatori de aerosoli pentru cabinete medicale sau pentru spitale, constituite dintr-o mobila izobloc care are in esenta un grup moto-compresor, aparate de control, generatorul propriu-zis si diferite dispozitive de utilizare (masti, canule nazale, bucale, ginecologice etc.).

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), sunt clasificate aici partile si accesoriile. Acesta este cazul pentru cort si organele sale de fixare ale aparatelor de oxigenoterapie.

90.20 - ALTE APARATE RESPIRATORII SI MASTI DE GAZE, CU EXCEPTIA MASTILOR DE PROTECTIE LIPSITE DE PARTI MECANICE SI ELEMENT FILTRANT.

I. - APARATE RESPIRATORII
Aparatele respiratorii sunt utilizate, de catre aviatori, plonjori, alpinisti sau pompieri. Pot fi autonome, circuitul respirator fiind atunci alimentat printr-o butelie de oxigen sau de aer comprimat portabila; in alte cazuri, pot fi alimentate printr-o teava legata la o sursa de aer comprimat exterioara: compresor, rezervoare etc. sau chiar simplu in atmosfera, pentru unele aparate concepute pentru a fi utilizate pe distante scurte.
Sunt de asemenea clasificate la aceasta pozitie castile de scafandri, ce trebuie sa fie fixate pe echipamentul de scafandru pentru a-l face etans, ca si echipamentele de protectie contra radiatiilor sau contaminarii radioactive, combinate cu aparate respiratorii.

II. - MASTI DE GAZE
Aparatele din aceasta categorie sunt destinate sa permita respiratia in mediile viciate prin prafuri, emanatii toxice, aburi, vapori etc., si utilizate datorita acestui fapt in unele profesii sau in timpul luptei (contra gazelor de razboi).
Mastile de gaze se caracterizeaza prin faptul ca aerul respirabil provine direct din exterior si trece printr-un organ filtrant destinat sa absoarba gazele nocive sau sa retina praful. Se compun in cea mai mare parte din cazuri, dintr-o carcasa metalica cu supape de expirare si de inspirare, cu un orificiu pe care se adapteaza fie cartusul filtrant, fie o teava flexibila legata la sistemul filtrant asezat in spate sau pe piept. Exista modele mai simple destinate sa nu protejeze decat gura si nasul si care constau dintr-o aplica mentinuta printr-una sau mai multe panglici elastice si care are un dispozitiv filtrant sau absorbant (vata de azbest, cauciuc spongios, vata de bumbac etc., impregnate sau nu) cu posibilitatea de a fi inlocuit dupa poluare.
Nu sunt considerate ca aparate respiratorii sau masti de gaze de la aceasta pozitie.
a) Mastile de protectie contra prafului, mirosurilor etc. al caror organ filtrant neinlocuibil este alcatuit din mai multe straturi de tesuturi netasate, tratate cu un carbune activ sau intercalate cu un strat de fibre sintetice, ca si mastile de tesaturi utilizate de catre chirurgi, infirmiere etc. in timpul operatiilor sau pentru ingrijirea bolnavilor (pozitia nr. 63.07).
b) Mastile de protectie contra prafului sau a aschiilor de materiale, constituite dintr-o singura aplica de structura metalica fara alt organ filtrant decat o foaie de stofa fina (Sectiunea XV).
c) Mastile pentru anestezie (pozitia nr. 90.18).
d) Mastile respiratorii pentru scufundari submarine de tipul celor utilizate fara oxigen sau butelii de aer comprimat ca si tuburile respiratorii simple (in general denumite tuburi) destinate scufundarilor sau inotatorilor (pozitia nr. 95.06).

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus) se clasifica aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie.

90.21 - ARTICOLE SI APARATE DE ORTOPEDIE, INCLUSIV CENTURILE SI BANDAJELE MEDICO-CHIRURGICALE SI CARJELE; ATELE, GUTIERE SI ALTE ARTICOLE SI APARATE PENTRU FRACTURI; ARTICOLE SI APARATE DE PROTEZA; APARATE PENTRU FACILITAREA AUZULUI SURZILOR SI ALTE APARATE CARE SE POARTA, SE DUC IN MANA SAU CARE SE IMPLANTEAZA IN ORGANISM PENTRU COMPENSAREA UNEI DEFICIENTE SAU INFIRMITATI.
- Proteze articulare si alte aparate de ortopedie sau pentru fracturi:
9021.11 - - Proteze articulare
9021.19 - - Altele
- Articole si aparate de proteza dentara:
9021.21 - - Dinti artificiali
9021.29 - - Altele
9021.30 - Alte articole si aparate de proteza
9021.40 - Aparate pentru facilitarea auzului surzilor, cu exceptia partilor si accesoriilor
9021.50 - Stimulatoare cardiace, cu exceptia partilor si accesoriilor
9021.90 - Altele

I. - ARTICOLE SI APARATE DE ORTOPEDIE
Aceste articole si aparatele folosesc:
- fie sa previna sau sa corijeze unele diformitati fizice;
- fie sa sustina sau sa mentina organele dupa o boala sau o operatie.
Se pot enumera, printre aceste articole si aparate:
1) Aparatele pentru coxalgie.
2) Aparatele utilizate dupa rezectia de humerus.
3) Aparatele pentru maxilare.
4) Aparatele numite palete pentru redresarea degetelor.
5) Aparatele pentru redresarea capului si coloanei vertebrale (boala lui Pott).
6) Incaltamintea ortopedica, care are un staif prelungit din piele care poate sa fie intarit printr-o armatura de metal sau de pluta, facuta numai pe masura.
7) Talpile speciale de incaltaminte, facute pe masura pentru incaltamintea ortopedica.
8) Articolele de ortodontie (aparate de redresare, arcuri, inele etc.) utilizate pentru a corecta deformatiile de dantura.
9) Aparatele pentru ortopedia piciorului (pentru schiopi, de usurare a piciorului, cu sau fara resort pentru picior, ridicator de picioare etc.).
10) Bandajele pentru hernii (inghinale, crurale, ombilicale etc.).
11) Aparatele redresoare contra scoliozei si devierii taliei, ca si toate corsetele si centurile medico-chirurgicale (inclusiv unele dintre centurile antiptosice) caracterizate:
a) fie prin prezenta pernitelor, pernelor, balene de corset sau resorturi speciale adaptabile in functie de pacient;
b) fie prin natura materialelor constitutive (piele, metal, material plastic etc.).
c) fie prin prezenta partilor intarite, a pieselor rigide in panza sau a benzilor de diferite latimi.
Conceptia speciala a acestor articole raspunde unei functii ortopedice determinate si diferentiaza corsetele sau centurile obisnuite, chiar daca acestea din urma joaca un rol efectiv de suport sau de mentinere. Centurile de sarcina, de maternitate sau asemanatoare, se clasifica la pozitia nr. 62.12.
12) Suspensoare ortopedice (cu exceptia suspensoarelor simple in industria de tricotaje, de exemplu).
Grupa cuprinde carjele si bastoanele-carje (cu exceptia bastoanelor simple pentru bolnavi sau invalizi, chiar daca ele sunt de o factura speciala, care sunt cuprinse la pozitia nr. 66.02).
Pozitia exclude:
a) Ciorapii medicinali pentru varice (pozitia nr. 61.15)
b) Protectoarele simple sau reducatoare de presiune a calozitatii piciorului (pozitia nr. 39.26, daca sunt din material plastic sau pozitia nr. 40.14 daca sunt din cauciuc alveolar fixat pe tifon cu ajutorul unui plasture adeziv).
c) Centurile si bandajele de tipul celor vizate la Nota 1 b) a acestui Capitol ca si centurile de sarcina sau de maternitate (pozitia nr. 62.12 sau 63.07, in general).
d) Incaltamintea de serie a carei talpa presupune numai un relief destinat sa sustina carbura plantara (Capitolul 64).
Se includ de asemenea aici articolele de ortopedie pentru animale, cum sunt bandajele pentru hernie, chingile de hernie, aparatele de fixare pentru picioare sau gambe, curele si tuburi speciale pentru a impiedica animalele sa aiba tic, bandajele pentru prolaps (pentru a evita caderea organului: rect, uter etc.), proptelele pentru coarne. Cu toate acestea, dispozitivele de protectie care constau in articole simple de selarie sau de harnasament pentru toate animalele (protectie de tibie pentru cai, de exemplu), sunt excluse de la aceasta pozitie (nr. 42.01).

II. - ARTICOLE SI APARATE PENTRU FRACTURI
Articolele si aparatele pentru fracturi, luxatii sau leziuni articulare ale membrelor, ale pieptului etc. folosesc fie pentru imobilizarea organelor atinse, permitandu-le extinderea sau protectia de atingerile exterioare, fie sa reduca fracturile.
Printre aceste articole si aparate, unele pot fi fixate pe un pacient (este cazul gutierelor din fire metalice, de zinc, de lemn etc., pentru imobilizarea membrelor, atele de benzi placate pentru cot de exemplu, suporturi pentru cutia toracica etc.) sau sa fie adaptate la un pat sau la o masa (cercurile de protectie, aparatele pentru fracturi numite cu extensie cu montanti tubulari destinati sa inlocuiasca gutierele sau atelele etc.). Aceste din urma aparate, reunite in mod inseparabil la un pat, se clasifica la pozitia nr. 94.02.
Sub rezerva dispozitiilor de la Nota 1a) de la acest Capitol, se clasifica la aceasta pozitie placile, brosele etc. introduse in corp de catre chirurgi pentru a tine juxtapuse cele doua parti ale unui os rupt si pentru tratamentul fracturilor.

III. - ARTICOLE SI APARATE DE PROTEZA DENTARA, OCULARA SI ALTELE
Este vorba despre aparate destinate sa inlocuiasca complet sau in parte - si in general sa simuleze - un organ care cedeaza. Printre acestea se pot enumera:
A) Articolele de proteza oculara:
1) Ochii artificiali realizati cel mai adesea din material plastic sau din sticla de calitate numita email, la care se adauga cantitati mici de oxizi metalici in vederea imitarii detaliilor si nuantelor diferitelor parti ale ochiului omenesc (sclerotica, iris, pupila). Aceste sticle pot sa fie simple sau cu invelis dublu.
2) Lentilele intra-oculare.
Ochii artificiali pentru manechine, blanuri etc. sunt cuprinsi, in mod general, la pozitia nr. 39.26 sau la pozitia nr. 70.18; cei care pot sa fie recunoscuti ca fiind parti ale papusilor sau ale animalelor-jucarii se clasifica, la pozitia nr. 95.02 sau 95.03, in functie de caz, sau la pozitia nr. 70.18 daca sunt de sticla.
B) Articolele de proteza dentara, constau din:
1) Dinti artificiali plini, in general din portelan sau din material plastic (polimeri acrilici in mod special) si care sunt, fie dinti diatorici strabatuti de un numar de gauri in care patrunde materia de retinere (sunt cel mai adesea molarii), fie dinti cu carlig (croseu) care au pe fata din spate doua crosete metalice ce folosesc la fixarea lor (acesti dinti sunt in general rezervati pentru incisivi sau canini), fie dinti cu glisiere, numiti de asemenea dinti cu fatete care poseda pe fata din spate o canelura in care culiseaza o placa metalica fixata pe aparatul de proteza (ele constituie cel mai adesea incisivi sau canini).
2) Dinti artificiali goi in interior, din portelan sau din material plastic, care afecteaza exterior forma dintilor (incisivi, canini sau molari), dar goi in interior.
Dupa modul lor de fixare, ei sunt numiti dinti cu pivot deoarece se fixeaza pe o radacina pregatita pentru a primi intermediarul unei piese mici metalice (numite pivot) sau coroane in cazul in care sunt fixate, cu ajutorul radacinii artificiale, pe ciotul dintelui in prealabil ajustat.
3) Proteze dentare, partiale sau complete, care sa aiba o baza de cauciuc vulcanizat, de material plastic sau de metal, pe care sunt fixati dintii artificiali.
4) Celelalte articole: cum sunt coroanele metalice, prefabricate (din aur, otel inoxidabil etc.) care folosesc pentru acoperirea unui dinte natural pentru a-l proteja; piesele de staniu topit numite "bare grele" utilizate pentru a ingreuna protezele dentare si pentru a le da mai multa stabilitate; barele de otel inoxidabil pentru intarirea protezelor dentare folosite de catre practician pentru a confectiona coroanele metalice si protezele dentare (dulii, inele, pivoti, crampoane, ochete etc.).
Sunt excluse de la aceasta pozitie cimenturile sau alte produse de obturare dentara (pozitia nr. 30.06) compozitiile numite ceara pentru stomatologie, prezentate in seturi, in ambalaje de vanzare in detaliu sau in placi, potcoave, bastonase sau sub forma asemanatoare ca si alte compozitii pentru stomatologie, pe baza de platina (pozitia nr. 34.07).
C) Alte aparate si articole de proteze si brate, antebrate, gambe, picioare, nasuri, articulatii artificiale (pentru solduri, genunchi, de exemplu), ca si tuburile de tesuturi sintetice care folosesc pentru inlocuirea vaselor sanguine, si protezele valvulare cardiace.
Bucatile de os sau de piele pentru grefele osoase sau cutanate, prezentate in recipiente sterilizate, se clasifica la pozitia nr. 30.01 si cimenturile pentru refacerea osoasa sunt incadrate la pozitia nr. 30.06.

IV. - APARATE PENTRU FACILITAREA AUZULUI SURZILOR
Aceste aparate constau, cel mai adesea, in aparate electrice care au, legate intre ele prin cablu, unul sau mai multe microfoane (cu sau fara dispozitiv de amplificare), un receptor cu cutie si un set de baterii. Receptorul poate fi in afara urechii, asezat in spatele urechii sau aplicat cu mana pe ureche.
Sunt excluse aparatele destinate sa remedieze defectele de auz, cu exceptia, aparatelor cum sunt castile, amplificatoarele si asemanatoare lor, utilizate in salile de conferinta sau de catre telefoniste pentru a creste capacitatea de receptionare a conversatiilor.

V. - ALTE APARATE CARE SE POARTA, SE DUC IN MANA SAU CARE SE IMPLANTEAZA IN ORGANISM PENTRU A COMPENSA O DEFICIENTA SAU O INFIRMITATE
Se clasifica aici:
1) Aparatele destinate sa usureze fonizarea persoanelor care au pierdut capacitatea de folosire a corzilor vocale, ca urmare a unui traumatism sau a unei interventii chirurgicale. Aceste aparate sunt formate dintr-un generator electronic de impulsuri. Asezate pe peretele exterior al gatului, de exemplu, ele produc, in interiorul faringelui, vibratii pe care pacientul le moduleaza si le transforma intr-un limbaj care poate fi auzit.
2) Aparatele de felul pacemaker, de exemplu cele destinate sa stimuleze muschiul cardiac, in caz de deficienta a acestuia. Aceste aparate, care au aproximativ grosimea si greutatea unui ceas de buzunar, sunt implantate sub pielea pacientului. Ele contin sursa proprie de energie (pila sau baterie electrica) si sunt legate prin electrozi la inima, careia ii furnizeaza impulsurile necesare functionarii sale. Alte tipuri de pacemaker sunt utilizate pentru a stimula alte organe (plamanii, rectul etc.).
3) Aparatele care permit orbilor sa fie ghidati. Ele sunt constituite in principal dintr-un emitator-receptor de ultrasunete alimentat printr-o baterie electrica. Variatiile de frecventa care decurg din timpul care este necesar fascicolului de unde ultrasonice pentru a reveni la origine, dupa reflexia pe un obstacol, permit orbilor datorita unui dispozitiv de perceptie potrivit (casca de ureche, de exemplu), sa detecteze acest obiect si sa-i aprecieze distanta.
4) Aparatele de implantare in organism destinate sa sustina sau sa inlocuiasca functia chimica a unora dintre organe (secretie de insulina, de exemplu).

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 din acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), se clasifica aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie.

90.22 - APARATE CU RAZE X SI APARATE CARE UTILIZEAZA RAZE ALFA, BETA SI GAMA, CHIAR DE UTILIZARE MEDICALA, CHIRURGICALA, STOMATOLOGICA SAU VETERINARA, INCLUSIV APARATE DE RADIOFOTOGRAFIE SAU DE RADIOTERAPIE, TUBURI CU RAZE X SI DISPOZITIVE GENERATOARE DE RAZE X, GENERATOARE DE TENSIUNE, PUPITRE DE COMANDA, ECRANE, MESE, FOTOLII SI SUPORTURI SIMILARE PENTRU EXAMINARE SAU TRATAMENT (+).
- Aparate cu raze X, chiar de utilizare medicala, chirurgicala, stomatologica sau veterinara, inclusiv aparatele de radiofotografie sau radioterapie:
9022.12 - - Aparate de tomografie computerizata
9022.13 - - Altele, pentru stomatologie
9022.14 - - Altele, de utilizare medicala, chirurgicala sau veterinara
9022.19 - - Pentru alte utilizari
- Aparate cu raze alfa, beta sau gama, de utilizare medicala, chirurgicala, stomatologica sau veterinara, inclusiv aparatele de radiofotografie sau de radioterapie.
9022.21 - - De utilizare medicala, chirurgicala, stomatologica sau veterinara
9022.29 - - Pentru alte utilizari
9022.30 - Tuburi cu raze X
9022.90 - Altele, inclusiv parti si accesorii

I. - APARATE CU RAZE X
Elementul fundamental al acestor aparate este blocul radiogen unde sunt amplasate tubul sau tuburile generatoare de raze X. Acest bloc, in general suspendat sau montat pe o coloana sau alt suport cu mecanism de orientare si de ridicare, este echipat cu un dispozitiv special de alimentare care consta dintr-un ansamblu de transmitatoare, de redresoare etc. care, preluand energie la o sursa oarecare, in general retea electrica, transmit curentul la tensiunea potrivita. Caracteristicile structurale ale aparatelor cu raze X variaza cu utilizarea in vederea careia sunt concepute. Functie de aceasta utilizare, se pot deosebi:
A) Aparatele Roentgen pentru diagnostic. Bazate pe proprietatea pe care le au razele Roentgen de a traversa corpurile opace la lumina obisnuita, fiind supuse la o absorbtie cu atat mai mare cu cat substantele traversate sunt mai dense, aceste aparate constau din:
1) Aparate de radioscopie, in care razele X sunt utilizate pentru a proiecta pe un ecran potrivit, in umbre mai mult sau mai putin pronuntate, imaginea interna a zonei de organism traversata de raze.
2) Aparatele de radiografie, in care razele, la iesirea din zona interpusa, intalnesc si impresioneaza o placa sau o pelicula fotografica. Un acelasi aparat poate sa aibe o pozitie scopie si o pozitie grafie.
3) Aparatele de radiofotografie, in care, spre deosebire de cele anterioare, este fotografiata imaginea unui ecran radioscopic asezat in aparatul fotografic. Prin aparatele de radiofotografie in sensul acestei pozitii, trebuie sa sa inteleaga ansamblurile (echipamentele) constituite dintr-un aparat cu raze X destinat sa fie asociat cu un aparat fotografic, de tip special, aceste doua aparate sunt prezente in acelasi timp, chiar daca ele sunt separate pentru transport. Din contra, aparatele fotografice de aceasta categorie, prezentate izolat urmeaza regimul lor propriu (pozitia nr. 90.06).
B) Aparatele de Roentgenterapie. Se folosesc in acelasi timp puterea de patrundere a razelor X si efectul distructiv pe care il au asupra unora dintre tesuturile vii pentru a combate numeroasele afectiuni patologice, cum sunt unele iritatii ale pielii sau tumori. In functie de profunzimea pe care o ating razele, este vorba de radioterapie superficiala, numita si radioterapie de contact, sau de radioterapie penetranta.
C) Aparatele cu raze X, pentru utilizari industriale. Exista numeroase aplicatii industriale ale razelor X. Examenul radiologic este practicat, in metalurgie (radiometalurgie) pentru a stabili suflurile pieselor sau pentru a se verifica omogenitatea aliajelor, in industria mecanica pentru a verifica exactitatea montajelor, in industria electrica pentru a controla integritatea cablurilor groase sau lampilor de sticla opalina, in industria cauciucului pentru a urmari comportamentul carcaselor interioare ale anvelopelor (tragerea panzelor, de exemplu), pentru alte operatii de masurare sau de verificare etc. se pot folosi pentru aceste explorari, aparate analoge, cu exceptia in ceea ce priveste aparatura de utilizare, a aparatelor de radiodiagnosticare vizate mai sus.
Pozitia cuprinde:
1) Aparatele speciale (difractometre de raze X, spectrometre cu raze X) utilizate pentru analiza structurii cristaline sau compozitiei chimice a substantelor. Razele X sunt supuse la difractie prin cristale si impresioneaza apoi o pelicula fotografica sau un contor electronic.
2) Aparatele pentru examenul radioscopic al biletelor de banca, al corespondentei sau altor documente.

II. - APARATE CARE UTILIZEAZA RADIATIILE ALFA, BETA SAU GAMA
Radiatiile alfa, beta sau gama provin de la o substanta radioactiva care are proprietatea de a emite radiatii prin transformarea spontana a atomilor sai. Aceasta substanta radioactiva este asezata intr-un recipient, in general de otel prevazut cu o camasa de plumb (bomba), care are o acoperire realizata astfel incat sa nu permita sa treaca radiatiile decat intr-o anumita directie. Radiatiile gama sunt susceptibile unor folosiri asemanatoare cu cele ale razelor X.
Dupa radiatiile pe care le utilizeaza si scopul pentru care sunt concepute, se pot enumera:
1) Aparatele de terapie, in care sursa radioactiva consta dintr-o sarcina de radiu (terapie Curie), radiocobalt sau alt izotop (gama-terapie).
2) Aparatele pentru testari, utilizate in industrie pentru controlul nedistructiv al pieselor metalice, cum sunt aparatele de gamagrafie.
3) Aparatele care au un instrument de masurare cum sunt indicatoarele beta si gama pentru masurarea grosimii metalelor in foi sau de acoperiri, aparate pentru controlul celor mai diferite produse continute in ambalaje (de exemplu produse farmaceutice sau alimentare, cartuse de vanatoare, parfumuri), sau anemometrele radioactive. In aceste aparate, informatiile cautate sunt in general obtinute, prin masurarea modificarii valorii radiatiilor, aplicate la elementul de examinat.
4) Avertizoarele de incendiu care au un detector de fum ce contine o substanta radioactiva.
Pozitia exclude instrumentele si aparatele chiar etalonate dupa o scara conventionala, care nu sunt concepute pentru a avea o sursa radioactiva si care nu folosesc decat la masurarea sau la detectarea radiatiilor in sine (pozitia nr. 90.30).

III. - TUBURI CU RAZE X SI ALTE DISPOZITIVE GENERATOARE DE RAZE X, GENERATOARE DE TENSIUNE, PUPITRE DE COMANDA, ECRANE, MESE, FOTOLII SI SUPORTURI SIMILARE PENTRU EXAMINARE SAU TRATAMENT
Grupa cuprinde:
A) Tuburile cu raze X. Este vorba despre dispozitivele in care energia electrica este transformata in raze Roentgen.
Caracteristicile lor variaza dupa utilizarea pentru care sunt destinate. Schematic, ele constau dintr-un catod care emite electroni, si un anticatod (anod) care este bombardat de fascicolul de electroni, producand in felul acesta raze X; unele tuburi speciale au, intre altele, electrozi intermediari care accelereaza electronii. Ansamblul este montat intr-un balon sau tub, in general de sticla prevazut cu contacte pentru conexiunea cu sursa de energie electrica. Adesea tubul este amplasat intr-un invelis metalic care poate fi cu perete dublu, in general umplut cu ulei. Unele tuburi sunt umplute cu gaze, dar cea mai mare parte functioneaza cu vid, fiind ermetic inchise sau conectate la pompe de vid.
Pozitia exclude, becurile (baloanele) de sticla pentru tuburile de raze X (pozitia nr. 70.11).
B) Alte dispozitive generatoare de raze X. Acestea sunt dispozitive speciale cum sunt cele care au un betatron pentru a da o acceleratie foarte puternica fascicolului de electroni, ceea ce permite sa se obtina raze X mai patrunzatoare. Betatroanele si alte acceleratoare de electroni, neamenajate special pentru a produce raze X, se clasifica la pozitia nr. 85.43.
C) Ecranele radiologice. Ecranele de radioscopie sunt suprafete fluorescente pe care se fac proiectiile; stratul activ este in general de platinocianura de bariu, de sulfura de cadmiu sau de tungstat de cadmiu. Adesea, ele sunt acoperite cu un strat de plumb. Exista de asemenea ecrane, numite intaritoare, pentru a accentua densitatea luminoasa a imaginilor si pentru a imbunatati calitatea probelor radiografice.
D) Generatoarele de tensiune, care au pe langa transformator, supape, amplasate pe un panou de material izolant chiar si la tensiune inalta, cu contacte amovibile la legatura cu tubul de raze X. Sunt clasificate aici numai aparatele care prezinta caracteristici radiologice, in caz contrar, urmeaza regimul lor propriu.
E) Pupitrele de comanda care au un mecanism de ceasornic ce controleaza durata de timp de expunere, organele de reglare a tensiunii sau a intensitatii si, adesea, un dozimetru. Sunt clasificate aici numai aparatele care prezinta caracteristici radiologice, in caz contrar, ele urmeaza regimul lor propriu.
F) Mesele, fotoliile si alte suporturi pentru examinare sau tratament radiologic. Daca este vorba de echipamente complementare concepute pentru a fi incorporate in aparatul de radiologie (cu raze X sau alte radiatii) sau mobile destinate sa fie utilizate separat, doar alaturate cu acesta; aceste mobile si echipamente speciale sunt clasificate la aceasta pozitie chiar daca sunt prezentate separat - in masura in care, sunt in exclusivitate sau in principal concepute pentru scopuri radiologice. In caz contrar, ele urmeaza regimul lor propriu (in general pozitia nr. 94.02).

Pozitia cuprinde de asemenea paratraznetele bazate pe principiul radioactivitatii.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), partile si accesoriile care pot fi recunoscute ca fiind concepute pentru aparatele din aceasta pozitie, se clasifica aici. Printre aceste aparate si accesorii, se pot enumera:
1) Aplicatoarele, realizate in general pe baza de plumb, care sunt adaptate la iesirea blocului radiogen sau a bombei cu incarcatura radioactiva; aceste dispozitive sunt adesea numite localizatori.
2) Focalizatoarele luminoase sau vizuale, care sunt utilizate, in special in radioterapie, pentru controlul exact al zonei iradiate, prin observarea directa pe piele. Acest dispozitiv, ca si precedentele, se fixeaza la orificiul de iesire din blocul radiogen sau de la bomba.
3) Capsulele sau tecile de protectie, care sunt invelisuri, din sticla cu plumb sau din orice alta substanta pe baza de saruri opace, in care sunt plasate tuburile radiogene pentru a proteja operatorul impotriva radiatiilor nocive.
4) Ecranele sau scuturile protectoare, acoperite cu plumb, pe care operatorul le interpune intre sursa de radiatie si el insusi.
Sunt excluse dispozitivele de protectie concepute pentru a fi purtate de catre operatorul insusi, cum sunt sorturile si manusile de cauciuc plumbate (pozitia nr. 40.15) si ochelarii de sticla cu plumb (pozitia nr. 90.04).

Pozitia exclude:
a) Acele de radiu si tuburile, acele, capsulele etc., care contin alte elemente radioactive (Capitolul 28).
b) Placile fotografice, peliculele si filmele (Capitolul 37).
c) Tuburile redresoare de curent, numite supape, tipurile Kenotrons sau altele, care sunt utilizate in dispozitivele de alimentare ale unor blocuri radiogene (pozitia nr. 85.40).
d) Proiectoarele de imagini fixe, materialul pentru developarea cliseelor radiografice sau radiofotografice, inclusiv aparatele pentru examenul numitelor clisee (pozitia nr. 90.08 sau 90.10).
e) Aparatele de energoterapie pentru aplicarea razelor ultraviolete sau a razelor infrarosii (pozitia nr. 90.18).
f) Instrumentele pentru masurarea sau detectia razelor X, sau radiatiilor alfa, beta, gama etc. (dozimetrele, contoarele etc.) se clasifica la pozitia nr. 90.30, cu exceptia cazului cand sunt incorporate in aparatele de radiologie.

Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 9022.12.
Se clasifica aici aparatele de tomografie computerizata pentru diagnoza integrala a corpului uman. Sunt sisteme de radiodiagnostic pentru examinarea corpului uman integral, prin vizualizare radiologica si electronica a sectiunilor transversale ale corpului. Zonele corpului uman sunt masurate plan cu plan de un fascicol de raze X si modificarea variabila a razelor X ce se manifesta in corp este masurata pe o suta de detectori dispusi circular in jurul deschiderii unui aparat in forma de tunel in care este asezat pacientul.
Rezultatul masuratorilor detectorilor este convertit de computer intr-o imagine care este reprodusa pe monitorul sistemului. In linii generale imaginile tomografice sunt fotografiate de o camera speciala facand parte din sistem si cand este cazul, memorizate electromagnetic.

90.23 - INSTRUMENTE, APARATE SI MODELE CONCEPUTE PENTRU DEMONSTRATIE (DE EXEMPLU IN INVATAMANT SAU EXPOZITII) IMPROPRII ALTOR UTILIZARI.
Pozitia cuprinde un ansamblu de instrumente, aparate sau modele care nu sunt susceptibile decat pentru demonstratii in scoli, sali de conferinte, sali de expozitii etc.
Pozitia cuprinde:
1) Masinile si aparatele speciale pentru demonstratie, cum sunt masina lui Gramme (pentru experiente privind electricitatea), masina lui Atwood (pentru a demonstra legile gravitatiei), emisferele de Magdeburg (pentru demonstrarea efectelor presiunii atmosferice), inelul lui Gravesande (pentru experienta dilatarii), discul lui Newton (recompunerea luminii solare).
2) Modelele de anatomie umana sau animala (chiar articulate sau prevazute cu un dispozitiv de iluminat electric), modelele de corpuri stereometrice, de cristale etc., aceste diferite articole fiind cel mai adesea din compozitii pe baza de ipsos sau din material plastic.
3) Papusile de antrenament, care constau dintr-un model gonflabil, marime naturala, al corpului omenesc, prevazute cu cai respiratorii artificiale care prezinta caracteristici analoge cu cele ale corpului uman, utilizate pentru antrenarea la metoda de reanimare numita gura la gura.
4) Masinile sectionate (nave, locomotive, motoare etc.) pentru invatamant care constau in modele decupate partial sau complet pentru a arata functionarea lor interna sau jocul unui organ important, panourile si schemele de instructie in relief, chiar cu un dispozitiv de iluminat electric, care reproduce, de exemplu montarea unui post de radio (pentru scolile de radiotelegrafisti), distributia lichidelor sau a fluidelor intr-un motor.
5) Vitrinele, panourile etc., care inchid sau contin esantioane de materii prime (fibre textile, lemn etc.) sau produse care reprezinta diferite stadii de fabricatie, pentru invatarea in scolile profesionale.
6) Aparatele pentru tir redus de artilerie, utilizate in salile cursurilor de instructie.
7) Preparatele microscopice.
8) Machetele de urbanism (monumente publice, case etc.) din ipsos, carton, lemn etc.
9) Modelele reduse (vehicule aeriene, nave, masini etc.) in general din metal sau din lemn, chiar pentru turism in mod special, dar cu exceptia celor cu utilizare pur decorativa, care urmeaza regimul lor propriu.
10) Hartile in relief (provincii, orase, lanturi de munti etc.), planurile in relief de orase ca si globurile pamantesti sau ceresti in relief, chiar imprimate.
11) Simulatoarele de pilotare a masinilor care au ca functie formarea si perfectionarea pilotilor de masina. Aceste articole se compun in esenta din elementele urmatoare:
- o cabina de pilotaj fixata pe o platforma mobila,
- un sistem de vizualizare care are o macheta de teren si o camera de televiziune montate pe o punte rulanta,
- un post de instructor,
- un ansamblu de calcul,
- o centrala hidraulica,
- un dulap de alimentare electrica.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 ale acestui Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), se clasifica aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie.

Pozitia exclude:
a) Planurile, plansele, tablourile, diagramele etc., chiar pentru invatamant si a fortiori, pentru utilizari publicitare, realizate printr-o simpla imprimare (Capitolul 49).
b) Aparatele la sol, de antrenament pentru zbor (pozitia nr. 88.05).
c) Articolele concepute in acelasi timp pentru invatamant si pentru distractie (de exemplu unele sortimente de piese mecanice de dimensiuni reduse, unele jucarii mecanice sau electrice sub forma de locomotive, cazane, macarale, avioane etc.) (Capitolul 95).
d) Manechinele, automatele etc. (pozitia nr. 96.18).
e) Articolele care sunt legate de pozitia nr. 97.05 (colectii si probe pentru colectiile de mineralogie, de anatomie etc. obiecte pentru colectii care prezinta un interes istoric).
f) Obiectele (planuri, globuri in relief etc.) mai vechi de 100 de ani (pozitia nr. 97.06).

90.24 - MASINI SI APARATE PENTRU INCERCARI DE DURITATE, DE TRACTIUNE, DE COMPRIMARE, DE ELASTICITATE SAU DE ALTE PROPRIETATI MECANICE ALE MATERIALELOR (DE EXEMPLU METALE, LEMN, TEXTILE, HARTIE, MATERIALE PLASTICE).
9024.10 - Masini si aparate pentru incercarea metalelor
9024.80 - Alte masini si aparate
9024.90 - Parti si accesorii
Pozitia cuprinde un ansamblu de masini sau de aparate concepute pentru a efectua incercari de duritate, elasticitate, rezistenta la tractiune, la comprimare, la incovoiere sau alte proprietati mecanice ale diferitelor materiale: metale, lemn, lucrari in ciment sau in beton, textile (fire, tesaturi), hartie si cartonase, materiale plastice, piele etc. Ca urmare sunt excluse:
a) Instrumentele si aparatele care permit examenul structurii microscopice a materialelor, cum sunt microscoapele, metalografice sau altele (pozitia nr. 90.11 sau 90.12) pentru analize din fizica sau chimie (inclusiv dilatometrele si porozimetrele (pozitia nr. 90.27).
b) Instrumentele si aparatele care se limiteaza la realizarea operatiilor de masurare a dimensiunilor (lungime, largime, grosime etc.), de calibrare, de etalonare sau de control (piese prelucrate, lucrari in metale, fire etc.) (pozitia nr. 90.17 sau 90.31).
c) Aparatele pentru detectarea feliilor, fisurilor sau alte defecte in materiale (pozitia nr. 90.31).
Masinile si aparatele reluate aici sunt utilizate in general dupa fabricarea obiectelor de incercat, atat in laboratoarele industriale cat si in laboratoarele de cercetare, si in acest caz, incercarile se refera in cea mai mare parte a cazurilor la esantioane riguros studiate si adesea standardizate (epruvete). Pot fi folosite in timpul fabricarii (in atelier, pe santier etc.) sau livrarii (de exemplu in antrepozite, magazine).
Gama lor este foarte intinsa si se refera nu numai la masinile cu o greutate considerabila care pot sa atinga mai multe tone, cu comanda mecanica, hidraulica sau electrica; dar si la aparatele portabile, chiar aparate de buzunar. Unele dintre aceste masini - cele pentru incercarea metalelor - sunt numite universale in sensul ca, prin jocul dispozitivelor interschimbabile, permit incercari diferite (de duritate, de tractiune, de incovoiere etc.). Ele opereaza in general intermitent, dar unele sunt concepute pentru o functionare automata sau semiautomata, in cazul, in care este vorba sa se efectueze incercari pe fabricatii de serie mare.
In cele din urma, interpretarea rezultatelor se poate efectua fie prin citirea directa printr-un simplu dispozitiv optic (lupa), un microscop sau un proiector de profil incorporat - fie prin examinarea directa la microscop a esantionului supus incercarii (in cazul, amprentelor de bile pe esantioane de metal). Unele masini au, intre altele, un sistem inregistrator care furnizeaza o diagrama a eforturilor, deformarilor etc, la care sunt supuse.

I. - MASINI SI APARATE PENTRU INCERCAREA METALELOR
Printre tipurile de incercari realizate cu masinile sau aparatele din acest grup, sunt mentionate:
A) Incercarile la tractiune pe epruvete, bare, fire sau cabluri, resorturi etc. Incercarea la tractiune permite sa se determine un mare numar de proprietati esentiale ale metalului, in mod special elasticitatea sa si sarcina sa la rupere. Masinile care efectueaza asemenea incercari sunt de tipuri variate, verticale sau orizontale, cu dispozitiv de tractiune cu surub fara sfarsit sau hidraulic, dar schematic, se compun din doua placi intre care se aseaza un esantion al metalului de incercat.
B) Incercarile la duritate pe epruvete, bare, piese prelucrate etc., duritatea unui metal referindu-se la rezistenta pe care o opune la patrundere. Se deosebesc in mod special:
2) Incercarea prin amprenta a bilei (bila de otel dur sau de carbura metalica) - sau incercarea Brinell. Amprenta se obtine, functie de masina, printr-un levier, un resort, un piston, care actioneaza pe bila in mod progresiv, fara socuri sau percutii repetate; diametrul acestei amprente este masurat la microscop.
3) Incercare prin amprenta unui varf de diamant, fie prin metoda Rockwell (citind adancimea de patrundere a varfului pe cadranul comparatorului), fie prin metoda Vickers (determinarea la microscop a dimensiunii amprentei obtinute). Exista alte variante ale acestor procedee (Monotron, Shore, Knoop etc.) ca si aparate de incercare a metalelor putin dure care utilizeaza penetratoare de otel (in cazul metodei Rockwell); cele trei procedee de mai sus pot fi puse in practica pe aceeasi masina.
4) Incercarea prin reluare, cu ajutorul aparatelor denumite scleroscoape sau sclerografe care utilizeaza principiul dupa-care cu cat metalul este mai dur, cu atat mai mare este inaltimea de ricosare (salt nou) a unui ciocan mic, in general terminat printr-un con cu varf de diamant, care este lasat sa cada de la o inaltime determinata pe suprafata probei de incercat.
5) Incercarea duritatii cu pendulul, bazata pe observarea oscilatiilor unui pendul (constituit de exemplu dintr-o masa de fonta, in forma de arc care, avand la mijlocul sau o bila de otel) asezat pe corpul de incercat.
C) Incercarile la incovoiere.
1) Prin soc, pe bare, crestate sau nu, care stau pe doua suporturi, prin socuri repetate ale unui aparat de tipul berbecului (berbec de soc, berbec-pendul etc.) in care se utilizeaza forta unui pendul pentru a provoca spargerea epruvetei si pentru a determina rezistenta sa.
2) Prin presiune (pe bare in mod special) sau prin deformare (in cazul resorturilor).
D) Incercarile la ambutisare, aplicate metalelor in foi si care constau in aplicarea la centrul probei de incercare, a unui poanson terminat in general printr-o bila de otel presata progresiv pana la perforare. Se noteaza aparitia primei deformari si se masoara efortul si sageata corespunzatoare.
E) Incercarile la indoire (pentru table, bare sau fire), de comprimare sau de forfecare (utilizate pentru fonte).
F) Incercarile la oboseala ale pieselor supuse, nu numai la eforturi simple (ca in cazurile vizate mai sus), dar si la eforturi compuse si variabile. Se folosesc in acest scop masini numite cu flexiune rotativa (in care piesele incorporate se rotesc la viteza mare), masinile prin torsiuni alternative (in care eforturile isi schimba sensul alternativ) sau, de exemplu aparatele cu functionare electromagnetica.

II. - MASINI SI APARATE PENTRU INCERCAREA TEXTILELOR
Principalele incercari pe materiale textile realizate pe masini clasificate la aceasta pozitie sunt:
1) Incercari de tenacitate, de alungire inainte de rupere, de elasticitate, de rezistenta la tractiune, incercari asemanatoare (aceste diferite incercari putand de altfel sa fie combinate), care sunt legate fie de fibrele elementare, fie de fire, corzi sau cabluri sau de tesaturile obisnuite, chingi, curele etc.
Asemenea incercari se efectueaza cu ajutorul dinamometrelor de tipuri diferite, proiectate dupa principiul lor de constructie, (dinamometre cu maneta pendulara, cu balansier etc. sau dupa utilizarea lor predominanta (dinamometre pentru fire simple, pentru fire rasucite sau cablate, pentru fibre de sticla, pentru jurubite, pentru tesaturi etc.) sau de extensometre (sau extensimetre). Unele dinamometre sunt echipate cu dispozitive cu bile pentru incercarea la perforare a tesaturilor.
2) Incercarile destinate sa masoare schimbarile dimensiunilor in tesaturi (raza in mod special), prin masurarea procentajului alungirii sau a contractiei unui esantion la tesatura care trece de la starea uscata la starea umeda si supus la intindere.
3) Incercarile de rezistenta la uzura, practicate pentru examenul tuturor articolelor textile expuse la frecare (postavuri, panzeturi, lenjerie de masa etc.) sau pentru firele insele.
Aceste incercari sunt realizate cu ajutorul aparatelor (abrazimetre, uzometre etc.) in care o banda de tesatura tensionata este uzata progresiv pe un organ de frecare (disc abraziv, cilindru care se roteste, prevazut cu aripioare metalice, freza de otel etc.). Se determina rezistenta la uzura prin numarul de rotatii ale organului de frecare, necesare pentru a provoca ruperea tesaturii.
Nu sunt cuprinse aici aparatele utilizate in cursul operatiilor care sunt legate de controlul materialelor textile, si in mod special instrumentele pentru verificarea regularitatii firelor, tensiometrele pentru determinarea tensiunii la care sunt supuse firele pe unitoare, tevile cu fire de urzeala etc., torsiometrele si torsiografele pentru masurarea torsiunii firelor (pozitia nr. 90.31).

III. - MASINI SI APARATE PENTRU INCERCAREA HARTIEI, CARTONULUI, LINOLEUMULUI, MATERIALELOR PLASTICE MOI, CAUCIUCULUI MOALE
Aceste incercari sunt legate in principal de rezistenta la tractiune (masurarea alungirilor a sarcinii la rupere etc.) sau a rezistentei la perforare. Sunt efectuate cu ajutorul dinamometrelor de conceptie sensibil analoge cu cele utilizate pentru textile.
Aceste incercari sunt legate de asemenea de rezistenta la crapare, la sifonare (adica la plieri si deplieri succesive) si sunt realizate, cu ajutorul aparatelor, cunoscute sub numele de dispozitive de incercare la crapare, pliagrafe etc. Pentru materialele plastice moi, sau cauciuc moale se practica de asemenea incercari de elasticitate pe aparate numite elasticimetre, elastometre, rebondimetre, incercarile de rezistenta la tractiune (determinarea modului) cu ajutorul modulometrelor, la abraziune cu ajutorul abrazimetrelor, incercarile de plasticitate sau rezistenta la comprimare cu ajutorul plastometrelor.

IV. - MASINI SI APARATE PENTRU INCERCAREA ALTOR MATERIALE
Cea mai mare parte a acestor materiale (lemn, beton, materiale plastice dure etc.) sunt supuse, ca si metalele, la incercari de tractiune, de incovoiere, de duritate, de comprimare, de forfecare, de abraziune si aceasta, cu ajutorul masinilor sau aparatelor derivate de la cele folosite pentru incercarile metalelor (prin amprenta unei bile, prin soc etc.).
Pozitia cuprinde de asemenea la un mare numar de aparate - de format mic in general si de conceptie particulara - pentru determinarea rezistentei la tractiune, la incovoiere, la comprimare etc., a epruvetelor formate cu nisipuri de topitorie, ca si pentru masurarea duritatii suprafetei mulajelor sau a miezurilor de topitorie finisate.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 ale acestui Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus) se clasifica aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie.

90.25 - DENSIMETRE, AREOMETRE SI INSTRUMENTE FLOTANTE SIMILARE, TERMOMETRE, PIROMETRE, BAROMETRE, HIGROMETRE SI PSIHROMETRE, CU INREGISTRARE SAU NU, CHIAR COMBINATE INTRE ELE.
- Termometre si pirometre, necombinate cu alte instrumente:
9025.11 - - Cu lichid, cu citire directa
9025.19 - - Altele
9025.80 - Alte instrumente
9025.90 - Parti si accesorii

A. - DENSIMETRE, AREOMETRE SI INSTRUMENTE FLOTANTE SIMILARE
Acest tip de aparate se utilizeaza la determinarea, in general prin citire directa pe o tija gradata, a densitatii substantelor lichide sau solide (densimetre) sau - asa cum este cazul areometrelor sau dispozitivelor similare a unei valori arbitrare (grad alcoolic, concentratie etc.) care depinde de aceasta densitate, unele dintre valori fiind uneori traduse dupa aceea in alte unitati cu ajutorul tabelelor de conversie.
Instrumentele din aceasta categorie sunt in general din sticla, sau din metal (alpaca, argint etc.) si una dintre extremitatile lor, cel mai adesea umflata, contine mercur sau alice de plumb. Greutatea incarcaturii este in general constanta, dar la unele dintre instrumentele concepute pentru a determina densitatea lichidelor de diferite densitati, aceasta greutate poate fi marita sau redusa. Unele areometre, cum sunt cele utilizate pentru a determina aciditatea lichidului in acumulatori, sunt uneori inchise intr-un dispozitiv de sticla formand un sifon. Unele dintre aceste instrumente pot fi combinate cu un termometru.
Cea mai mare parte a aparatelor de mai sus sunt in general denumite functie de destinatie, de exemplu: alcoolmetrele, zaharometrele (utilizate in industria de prelucrare a zaharului sau la producerea berii), salinometrele (dispozitive de determinare a continutului de saruri), lactodensimetrele sau lactometrele, densimetrele speciale (pentru acizi, pentru lesii, pentru bere, pentru clei, pentru must etc.) sau dupa numele inventatorului: Baume; Brix, Balling, Bates, Gay-Lussac, Richter, Tralle, Sikes, Stoppani etc.). Printre areometrele pentru solide, se poate cita areometrul Nicholson.
Grupa exclude:
a) Aparatele utilizate pentru determinarea densitatii prin alte procedee decat cel descris mai sus, de exemplu picnometrele (pozitia nr. 70.17), balantele densimetrice sau hidrostatice (pozitia nr. 90.16).
b) Unele aparate de analiza cum sunt butirometrele (pentru determinarea continutului de substante grase ale untului), ureometrele (pentru dozarea ureei), care nu sunt instrumente flotante si care se clasifica la pozitia nr. 70.17.

B. - TERMOMETRE SI PIROMETRE, CU INREGISTRARE SAU NU
Grupa cuprinde:
1) Termometrele cu lichid, cu tuburi de sticla, din care principalele tipuri sunt: termometrele cu utilizare casnica, (termometre de apartament, de exterior etc.), termometre mobile (pentru bai etc.), termometre medicale sau veterinare, termometre industriale (pentru cazane, cuptoare, autoclave etc.), termometre de laborator (pentru calorimetrie, crioscopie, ebulioscopie etc.) termometrele speciale pentru meteorologie (de exemplu pentru masurarea radiatiilor solare sau terestre), termometrele utilizate in hidrografie (termometre cu inversare, de exemplu pentru sondajele submarine in mod deosebit) etc. Unele termometre cu lichid sunt numite cu maxima, si cu minima, in sensul ca sunt concepute pentru a inregistra temperaturile extreme la care au fost expuse.
2) Termometrele metalice, in special cele cu lamela bimetalica, obtinute prin sudarea lamelor metalice cu coeficienti de dilatare diferiti. Sunt utilizate in meteorologie, pentru conditionarea aerului sau pentru utilizari stiintifice si industriale; termometrele destinate sa fie montate pe vehicule automobile, pentru indicarea temperaturii apei radiatorului, sunt de acest tip.
3) Termometrele cu dilatare sau cu presiune, cu elemente metalice in care materialul dilatabil (lichid, vapori sau gaze) exercita o presiune pe un tub Bourdon sau un dispozitiv de masurare analogic, legat de acul unui cadran indicator. Cea mai mare parte a acestor termometre sunt folosite pentru utilizari industriale.
4) Termometrele cu cristale lichide al caror principiu se bazeaza pe variatia proprietatilor fizice (culoarea in mod special) a cristalelor lichide in functie de temperatura.
5) Termometrele si pirometrele electrice, care cuprind:
1●) Termometrele si pirometrele cu variatia de rezistentei electrice a unui metal (de platina in mod special) sau semiconductoare.
2●) Termometrele si pirometrele cu cuplu termoelectric bazate pe principiul in functie de care incalzirea punctului de sudura al celor doua fire metalice diferite creeaza o forta electromotoare proportionala cu temperatura, aceste cuple de metale fiind: platina si platina cu rodiu, cupru si cupru-nichel, fierul si cupru-nichel, nichel-crom si nichel-aluminiu.
3●) Pirometrele numite optice de diferite tipuri si in mod special:
a) Cele in care o oglinda concava concentreaza, de exemplu pe un cuplu termoelectric asezat in focarul sau radiatia sursei studiate.
b) Cele (numite cu disparitie a filamentului) in care masurarea temperaturii consta in a face sa varieze, cu ajutorul unui dispozitiv cu reostat, stralucirea filamentului unei lampi cu incandescenta pana in momentul in care se confunda cu cea a imaginii sursei de studiat. Termometrele si pirometrele electrice pot fi combinate cu aparatura de reglare automata pentru controlul cuptoarelor, caminelor etc. Aceste combinatii se clasifica la pozitia nr. 90.32.
6) Pirometrele cu cub fotometric, in care zona centrala a campului vizual creat printr-o prisma este luminata cu o lampa etalonata, in timp ce zona exterioara este iluminata cu un corp cald. Un disc de sticla, acoperit cu o emulsie de densitate variabila, se roteste asa incat sa faca sa varieze intensitatea luminii emanate de corpul cald. Temperatura este exprimata printr-un numar de grade cu care un disc trebuie sa se roteasca pentru ca luminozitatea zonelor centrala si exterioara a campului vizual sa fie egala.
7) Pirometrele optice cu disparitia filamentului, in care se egaleaza intensitatea imaginii care vine de la cuptor si cea a lampii-etalon, fie prin interpunerea unui anumit numar de sticle fumurii care corespund cu o temperatura determinata, fie facand sa se roteasca o prisma absorbanta, gradata.
8) Ochelarii pirometrici, bazati pe fenomenul de polarizare rotativa, care contin doua nicole intre care este asezat un cuart calibrat; se poate roti una dintre nicole pana ce se obtine o colorare determinata si temperatura este calculata in functie de unghiul de rotatie al nicolei mobile.
9) Pirometrele bazate pe contractia materialelor solide (argila de exemplu), constituite dintr-o maneta oscilanta, un brat ce se deplaseaza in fata unui cadran si altul care este in contact cu bagheta folosita pentru evaluarea temperaturii.
Se clasifica aici termometrele cu contact care indica temperatura, dar care cuprind un dispozitiv auxiliar susceptibil de a actiona o semnalizare luminoasa electrica sau sonora, relee sau disjunctori.
La fel termometrele metalice sau cu tensiune a vaporilor, numite uneori pirometre, si care permit sa se masoare temperaturi maxime de ordinul a 500-600°C.
Sunt considerate ca termometre inregistratoare termometrele combinate cu o parghie indicatoare care inregistreaza variatiile de temperatura pe un tambur comandat printr-o miscare de ceasornicarie, mecanic, electric sau cu motor sincron.
Instrumentele de tip calibru, uneori numite piroscoape, utilizate pentru a masura contractia unei epruvete de argila etc. prelevate dintr-un cuptor pentru ceramica in timpul coacerii pentru a determina evolutia coacerii, se clasifica la pozitiile nr. 90.17 sau 90.31.

C. - BAROMETRE, CU INREGISTRARE SAU NU
Barometrele sunt instrumente care folosesc la masurarea presiunii atmosferice. Instrumentele asemanatoare care folosesc pentru masurarea presiunii lichidelor sau gazelor (manometre) se clasifica la pozitia nr. 90.26.
Cele doua tipuri obisnuite de barometre sunt barometrul cu mercur si barometrul aneroid.
Barometrul cu mercur, in forma sa obisnuita, este format dintr-un tub de sticla inchis la partea de sus, in care s-a introdus mercur avand cealalta extremitate introdusa intr-o cuva umpluta cu mercur. Se poate suprima cuva prin utilizarea unui tub cotit care formeaza sifonul a carui ramura mica, deschisa, suporta presiunea atmosferica. In cele doua cazuri, inaltimea coloanei de mercur in tub variaza in functie de presiunea atmosferica, care este citita fie pe o placuta gradata, fie pe un ecran cu ajutorul unui ac. Aceasta categorie cuprinde in mod special: barometrul lui Fortin (cu cuva mobila), barometrul cu sifon si cadran reglabil, barometrul de marina cu suspensie cardan.
In barometrul aneroid, presiunea actioneaza pe una sau mai multe cutii de metal ondulat sau pe un tub metalic curbat, cu peretii subtiri anterior vidati. Deformarile cutiilor sau ale tubului sunt amplificate si sunt fie transmise la un ac a carui extremitate se deplaseaza pe un cadran gradat, fie sunt transformate intr-un semnal electric.
Se clasifica aici:
1) Barometrele altimetrice care indica altitudinea de la presiunea atmosferica in sus, dar nu altimetrele (pentru navigatie aeriana in mod special) care nu indica decat altitudinea in functie de aceasta presiune (pozitia nr. 90.14).
2) Simpiezometrele, tipurile de barometre al caror rezervor contine, in locul mercurului, un lichid, cum sunt uleiul, care actioneaza asupra unui gaz inchis in tub.
Sunt considerate ca barometre inregistratoare, barometrele concepute dupa modelul termometrelor cu inregistrare descrise mai jos sub B.

D. - HIGROMETRE, CU INREGISTRARE SAU NU
Higrometrele determina gradul de umiditate al aerului, al altor gaze sau al materialelor solide (starea higrometrica). Principalele tipuri sunt urmatoarele:
1) Higrometrele chimice care lucreaza prin absorbtia si cantarirea substantelor chimice.
2) Higrometrele cu condensare care utilizeaza metoda punctului de ceata, adica temperatura la care incepe condensarea vaporilor de apa.
3) Higrometrele cu par, care se bazeaza pe variatiile de lungime a unuia sau mai multor fire de par, sau benzi de materiale plastice in functie de faptul ca acestea sunt uscate sau umede, firele de par sau benzile de materiale plastice fiind intinse pe un cadru, testate printr-o contra-greutate si infasurate pe un scripete a carui axa poarta un ac care se deplaseaza pe un cadran. In unele aparate, aceasta miscare este transformata intr-un semnal electric.
4) Higrometrele cu tor pendular, constituite dintr-un tub de sticla in forma de tor, partial umplut cu mercur si inchis la una dintre extremitati printr-o membrana semipermeabila la vaporii de apa din mediu. Tensiunea acesteia actioneaza asupra mercurului si face sa se deplaseze tubul in jurul unui ax solidar cu un ac care se deplaseaza pe un cadran. In unele aparate, aceasta deplasare este transformata intr-un semnal electric.
5) Higrometrele cu benzi metalice, infasurate in mod elicoidal si acoperite cu substante care reactioneaza la umiditate. Reactia hidroscopica face sa varieze lungimea benzilor metalice. Aceasta miscare este transmisa la un ax fixat la extremitatea benzilor metalice si care are un ac care se deplaseaza pe un cadran. In unele aparate, aceasta miscare este transformata intr-un semnal electric.
6) Higrometrele electrice care functioneaza in mod special pe principiul variatiei conductivitatii electrice ale sarurilor speciale absorbante (clorura de litiu, de exemplu) sau pe principiul variatiei capacitatii electrice a unui element potrivit, in functie de umiditatea relativa. Aceste instrumente sunt numite masuratori de umiditate si gradarea lor indica uneori punctul de ceata.
Higroscoapele de fantezie, numite higrometre, care constau in obiecte mai mult sau mai putin decorative (castele, turnuri etc.) cu personaje care intra sau ies in functie de faptul ca este timp frumos sau urat, sunt de asemenea clasificate aici. Hartiile impregnate cu substante chimice a caror culoare variaza in functie de umiditatea atmosferica, se clasifica la pozitia nr. 38.22.
Higrometrele inregistratoare, care se clasifica la aceasta pozitie sunt asemanatoare cu higrometrele cu par, dar ele inregistreaza variatiile de umiditate relativa ca si termografele descrise la paragrafele B de mai sus care inregistreaza temperatura.

E. - PSIHROMETRE
Psihrometrele constituie un tip particular de higrometre, ele determina starea higrometrica, dar in functie de diferenta de temperatura data de cele doua termometre din care unul (termometru uscat) inregistreaza temperatura aerului si celalalt (termometru umed) are rezervorul constant umed printr-un material imbibat cu apa care, prin evaporare, absoarbe caldura.
Psihrometrele electrice au in general termometre cu rezistenta sau semiconductoare in locul termometrelor care echipeaza psihrometrele clasice.

Ca si termometrele si barometrele care au folosinte diferite, higrometrele si psihometrele sunt utilizate pentru diferite scopuri: in meteorologie (la observatoare, apartamente etc.) in laboratoare, in industria frigului, in clocitoarele artificiale, pentru conditionarea aerului (in uzinele textile) etc.

APARATE COMBINATE
Aceste aparate sunt uneori combinate intre ele si in aceasta stare se clasifica la aceasta pozitie, cu exceptia cazului in care, datorita adaugarii unuia sau a mai multor elemente, ansamblul afecteaza caracterul instrumentelor sau aparatelor clasificate la pozitii mai specifice (de exemplu la pozitia nr. 90.15 cu titlu de instrumente de meteorologie). Sunt clasificate aici:
1) Termo-higrometrele si baro-termo-higrometrele, ca si actinometrele, care reprezinta o combinatie a doua termometre speciale.
2) Pagoscoapele, aparate de avertizare asupra aparitiei brumei utilizate in horticultura, formate dintr-o combinatie a doua termometre.
Radiosondele pentru sondaje aerologice se clasifica la pozitia nr. 90.15 (vezi Nota explicativa corespunzatoare).
In ceea ce priveste combinatiile de instrumente cum sunt un barometru (sau higrometru) cu un aparat de ceasornicarie, pentru apartamente, sau un termometru cu anemometru, ele se clasifica in conformitate cu dispozitiile Regulilor generale pentru interpretarea Nomenclaturii.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), partile si accesoriile instrumentelor de la aceasta pozitie se clasifica aici; este cazul cadranelor, acelor, carcaselor, planselor sau regletelor gradate.

90.26 - INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU MASURAREA SAU CONTROLUL DEBITULUI, NIVELULUI, PRESIUNII SAU ALTOR CARACTERISTICI VARIABILE ALE LICHIDELOR SAU GAZELOR (DE EXEMPLU DEBITMETRE, INDICATOARE DE NIVEL, MANOMETRE, CONTOARE DE CALDURA) CU EXCEPTIA INSTRUMENTELOR SI APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 90.14, 90.15, 90.28 SAU 90.32.
9026.10 - Pentru masurarea sau controlul debitului sau nivelului lichidelor
9026.20 - Pentru masurarea sau controlul presiunii
9026.80 - Alte instrumente si aparate
9026.90 - Parti si accesorii
Cu exceptia aparatelor reluate mai specific in alte pozitii ale Nomenclaturii, cum sunt:
a) Vanele termostatice si detentoarele (pozitia nr. 84.81).
b) Anemometrele si limnimetrele (pozitia nr. 90.15).
c) Termometrele, pirometrele, barometrele, higrometrele si psihrometrele (pozitia nr. 90.25).
d) Aparatele pentru analize fizice, chimice etc. (pozitia nr. 90.27).
Pozitia cuprinde un ansamblu de instrumente si aparate pentru masurarea sau controlul debitului, al nivelului, al presiunii, al energiei cinetice sau al altor caracteristici variabile ale lichidelor.
Aparatele clasificate aici pot sa aibe inregistratoare, organe de semnalizare sau dispozitive optice de citire. Pot de asemenea sa transmita la distanta informatia culeasa prin intermediul unui dispozitiv de iesire (electric, pneumatic sau hidraulic).
Aparate de masura sau de control sunt in general prevazute cu un element sensibil la variatiile de marime a masurarii (tub Bourdon, membrana, suflanta, semiconductori etc.) care antreneaza un dispozitiv indicator (ac sau indicator). La unele aparate, variatiile elementului sensibil sunt transformate intr-un semnal electric.
Combinatiile de instrumente sau aparate de masura sau de control din aceasta pozitie si organele de robinete se clasifica in functie de indicatiile date in Nota explicativa de la pozitia nr. 84.81.

I. - APARATE PENTRU MASURAREA SAU CONTROLUL DEBITULUI SAU VITEZEI LICHIDELOR SAU GAZELOR
A) Debitmetrele sunt indicatoare de debit (cantitatea pe unitate de timp) utilizate pentru masurarea curentilor deschisi (rauri, canalizari etc.) si in circuit inchis (tevi etc.).
Unele dintre debitmetre utilizeaza principiul contoarelor de lichide de la pozitia nr. 90.28 (cu turbina, cu piston etc.), dar cea mai mare parte dintre aceste aparate functioneaza pe principiul presiunii diferentiale. Printre acestea se deosebesc:
1) Debitmetrele de presiune diferentiala (cu strangere fixa) care cuprind:
1●) Un dispozitiv primar de strangulare destinat sa creeze presiune diferentiala care se masoara (tub Pitot sau Venturi, diafragma simpla, diafragma cu camera inelara, ajutaje profilate etc.).
2●) Un manometru diferential (cu flotor, cu membrana, cu tor oscilant, cu transmitator de presiune diferentiala, cu traductor debitmetric etc.).
2) Dispozitivele debitmetrice cu sectiune variabila sunt formate in general dintr-un tub conic gradat care contine un flotor masiv antrenat printr-un curent pana la un nivel care corespunzator debitului si functie de viteza de trecere a lichidului intre flotor si peretele tubului. Pentru lichidele cu presiune inalta, aparatele sunt fie de tipul magnetic (pozitia flotorului de fier intr-un tub nemagnetic este indicata in exterior printr-un magnet), fie de tipul cu supapa (o diafragma iris montata intr-un tub este legat in paralel cu un mic debitmetru).
3) Debitmetrele care utilizeaza campurile magnetice, ultrasunetele sau caldura.
Pozitia exclude:
a) Mulinetele higrometrice pentru masurarea vitezelor curentului in rauri, canale etc., care se clasifica la pozitia nr. 90.15 cu titlul de instrumente de hidrologie.
b) Aparatele care nu indica decat cantitatea totala de lichid scursa dupa un interval de timp determinat si care constituie contoarele de la pozitia nr. 90.28.
B) Anemometrele de tipuri speciale utilizate pentru inregistrarea vitezei curentilor de aer in galeriile de mine, tunele, cosuri, cuptoare sau conducte in general, sunt formate in esenta dintr-un fel de ventilator cu pale, legat la un cadran gradat sau la un dispozitiv de iesire. La unele aparate, valorile masurate sunt convertite intr-un semnal electric.

II. - APARATE PENTRU MASURAREA SAU CONTROLUL NIVELULUI LICHIDELOR SAU GAZELOR
Indicatoarele de nivel pentru lichide sau a continutului gazometrelor.
Se deosebesc indicatoarele de nivel:
1) Cu flotor, cu citire directa pe o tija gradata montata pe flotor sau dupa transferul pe un cadran prin intermediul unui cablu, a unui tambur sau a unui semnal electric.
2) Pneumatice si hidrostatice. Aceste aparate sunt utilizate pentru a masura nivelul in recipientele sub presiune, cu ajutorul unui manometru diferential.
3) Cu iluminare bicolora, pentru cazane, bazata pe diferenta indicilor de refractie ai apei si vaporilor, care cuprind, un joc de lampi, de ecrane colorate, un sistem optic si un nivel care indica in culori inaltimile respective ale apei si vaporilor.
4) Electrice, bazate pe variatiile rezistentelor, capacitatii sau utilizand ultrasunetele etc.
Se clasifica aici nu numai indicatoarele de nivel pentru rezervoarele inchise (dar si cele pentru bazine sau canale deschise, uzine hidroelectrice, irigatie etc.).
Pentru a determina continutul gazometrului, se masoara nivelul clopotului, direct sau prin transfer pe un cadran, prin intermediul unui cablu sau a unui tambur.
Aparatele pentru masurarea sau controlul nivelului materialelor solide se clasifica la pozitiile nr. 90.22 sau 90.31, in functie de caz.

III. - APARATE PENTRU MASURAREA SAU CONTROLUL PRESIUNII LICHIDELOR SAU GAZELOR
Manometrele sunt aparate destinate masurarii presiunii unui lichid sau a unui gaz. Ele difera de barometre prin aceea ca acestea masoara presiunea atmosferei libere, in timp ce manometrele indica presiunea unui lichid continut intr-un spatiu inchis. Se deosebesc in general urmatoarele tipuri de manometre:
1) Manometrele cu lichid (mercur, apa sau alt lichid, sau doua lichide nemiscibile) continute intr-un tub de sticla sau de metal, care pot fi cu o ramura, in U, inclinat, cu coloane multiple sau altfel dispuse sau sub forma de tor oscilant.
2) Manometrele metalice care, ca si barometrele aneroide, pot avea o membrana simpla sau multipla, o capsula, un tub de Bourdon, un tub metalic in spirala sau un alt element sensibil la presiune. Aceste elemente pot sa actioneze direct asupra unui ac sau sa provoace variatia unui semnal electric.
3) Manometrele cu piston, in care presiunea este exercitata in mod direct - au prin intermediul unei membrane - pe un piston incarcat cu greutate sau prin comprimarea unui resort.
4) Manometrele, bazate pe variatiile unui fenomen electric (rezistenta sau capacitatea de exemplu) sau utilizand ultrasunetele.
Manometrele de vid pentru masurarea presiunilor foarte joase, inclusiv cele care utilizeaza manometrele ionice cu tuburi termoionice sub vid (triode) si in care ionii pozitivi creati prin socul electronilor contra gazului rezidual sunt atrasi printr-o placa negativa. Prezentate separat, tuburile termoionice sub vid (triode) se clasifica la pozitia nr. 85.40.
Manometrele pot fi cu maxima si minima. Printre manometrele diferentiale care sunt utilizate pentru masurarea diferentelor de presiune se disting manometrele cu doua lichide, cu flotor, cu tor oscilant, cu membrana, cu capsula, cu bila (fara lichid) etc.

IV. - CONTOARE DE CALDURA
Contoarele de caldura sunt utilizate pentru masurarea cantitatilor de caldura consumate intr-o instalatie de incalzire (pentru apa calda, de exemplu). Aceste aparate cuprind un contor de lichid de un tip clasic, doua termometre ale caror sonde sunt plasate la intrarea respectiv la iesirea conductei si un mecanism numarator si totalizator. Sunt clasificate aici contoarele de caldura cu cuplu termoelectric.
Contoarele mici de caldura de tipul utilizat in imobilele colective si care se monteaza pe radiatoare pentru a permite repartizarea cheltuielilor de incalzire centrala sunt asemanatoare cu termometrele acestea si contin un lichid care se evapora sub efectul incalzirii.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 ale acestui Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), se clasifica aici partile si accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie si, in particular, dispozitivele inregistratoare prezentate separat, chiar daca inregistrarea se efectueaza in functie de indicatiile a mai multor instrumente de masura sau de control si daca aparatele inregistratoare sunt prevazute cu organe de semnalizare, de preselectie sau de comanda.

90.27 - INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU ANALIZE FIZICE SAU CHIMICE (DE EXEMPLU POLARIMETRE, REFRACTOMETRE, SPECTROMETRE, ANALIZOARE DE GAZE SAU GAZE ARSE), INSTRUMENTE SI APARATE DE MASURA SI CONTROL AL VASCOZITATII, AL POROZITATII, AL DILATARII, AL TENSIUNII SUPERFICIALE SAU SIMILARE SAU PENTRU MASURARI CALORIMETRICE, ACUSTICE SAU FOTOMETRICE (INCLUSIV EXPONOMETRE); MICROTOAME.
9027.10 - Analizoare de gaze sau de gaze arse
9027.20 - Cromatografe si aparate de electroforeza
9027.30 - Spectrometre, spectrofotometre si spectrografe care utilizeaza radiatii optice (ultraviolete, vizibile, IR)
9027.40 - Exponometre
9027.50 - Alte instrumente si aparate care utilizeaza radiatiile optice (ultraviolete, vizibile, IR)
9027.80 - Alte instrumente si aparate
9027.90 - Microtoame; parti si accesorii
Printre instrumentele si aparatele cuprinse in aceasta pozitie, se pot enumera:
1) Polarimetrele, aparate care se folosesc pentru masurarea unghiului de rotatie al planului de polarizare al unui fascicol luminos care traverseaza substantele optic active, adica dotate cu putere de rotatie. Ele cuprind o sursa luminoasa, un sistem optic cu prisme polarizatoare si analizoare, un port-tub destinat sa primeasca substanta de analizat, o luneta de observare si un tambur de masurare.
Polarimetrele electronice, au, in afara elementelor optice principale ale unui polarimetru clasic, o celula fotoelectrica.
2) Analizoarele de penumbra pentru analiza luminii polarizate rectilinii sau eliptice.
3) Zaharimetrele, polarimetre speciale rezervate pentru determinarea continutului de zahar al solutiilor zaharate.
4) Refractometrele, aparate care folosesc la determinarea indicelui de refractie al lichidelor sau al solidelor, care este o constanta pentru a aprecia puritatea substantelor. Ele au un sistem de prisme, de lunete de observare si de citire, un dispozitiv de reglare a temperaturii (indicele de refractie variind rapid cu aceasta). Aceste aparate au un camp de aplicare foarte larg, in industria alimentara (examinarea uleiurilor, unturilor sau a altor corpuri grase, analiza dulceturilor sau a sucurilor de fructe etc.), sticlarie (pentru determinarea indicilor de refractie a oglinzilor, de exemplu), rafinarii de petrol, in biologie (masurarea continutului de proteina al serului sanguin sau decantarilor etc.).
Cea mai mare parte a refractometrelor sunt montate pe soclu sau pe picior, unele sunt manuale, altele sunt construite pentru a fi fixate pe peretele recipientilor.
5) Spectrometrele, aparate pentru masurarea lungimii de unda a razelor spectrului de emisie sau spectrului de absorbtie. Aceste aparate au un colimator cu fanta reglabila care primeste lumina de analizat, una sau mai multe prisme de sticla orientabile, o luneta de observare si o placa. Unele aparate - pentru infrarosu sau ultraviolet - utilizeaza prismele sau retelele de difractie.
Sunt clasificate aici: spectroscoapele folosite pentru observarea spectrelor (dispozitia razelor etc.), spectrografele care permit inregistrarea spectrului pe placa fotografica sau pe o pelicula (spectrogramele), monocromatoarele, instrumente destinate sa izoleze o raza particulara a spectrului.
De observat ca spectroheliogratele si spectrohelioscoapele utilizate pentru observatiile solare se clasifica la pozitia nr. 90.05, spectroproiectoarele pentru observare in proiectia marita, spectrograme pe ecran, la pozitia nr. 90.08, microscoapele micrometrice si spectrocomparatoarele care au un microscop pentru examenul comparativ al spectrogramelor prin observarea optica la pozitia nr. 90.11 si analizoarele de spectru pentru masurarea si controlul marimilor electrice la pozitia nr. 90.30.
6) Spectrografele de masa si instrumentele asemanatoare utilizate in mod special pentru analiza constitutiei izotopice etc. a substantelor. Cu toate acestea, calutroanele pentru separarea izotopica sunt excluse de la aceasta pozitie (nr. 84.01).
7) Colorimetrele. Acest termen se aplica la doua tipuri diferite de instrumente. Primul este utilizat pentru a determina culoarea unei substante (lichida sau solida) comparand aceasta culoare cu cea care rezulta din amestecul a trei culori primare (rosu, verde si albastru). Celalalt gen de colorimetru este utilizat in analizele chimice sau biochimice pentru determinarea gradului de concentrare al unei substante oarecare prezente intr-o solutie, prin compararea culorii substantei (sau aceasta dupa tratarea printr-un reactiv) cu culoarea placilor etalon sau a unui lichid etalon. La colorimetrele din acest din urma grup, solutia a carei concentratie este cautata si solutia etalon sunt plasate in doua epruvete, care sunt comparate cu ajutorul a doua prisme observate printr-un ocular. Unele colorimetre sunt bazate pe folosirea celulelor fotoelectrice. Alte instrumente de acest tip utilizeaza o banda de hartie acoperita cu un agent chimic care schimba culoarea ca urmare a unei reactii cu un gaz. Aceste instrumente au doua celule fotoelectrice din care una masoara culoarea inainte, iar cealalta dupa reactia cu gazul.
La colorimetre pot fi adaugate alte aparate pentru examenele optice; nefelometre si turbidimetre (pentru determinarea impuritatilor din solutii), absorbimetrele, fluorometrele (pentru determinarea fluorescentei, utilizate in dozarea vitaminelor, alcaloizilor etc.), aparate de masurare a gradului de albire si opacimetre (special folosite pentru a masura albirea, opacitatea si stralucirea, in paste pe baze de hartie, hartie etc.) etc.
8) Analizoarele de gaze sau de gaze arse, utilizate pentru analiza gazelor combustibile sau a produselor de ardere (gaze arse) in cuptoarele de cocs, gazogene, furnale inalte etc. si care permit dozarea acidului carbonic, oxidului de carbon, oxigenului, hidrogenului, azotului sau hidrocarburilor in vederea unei conduceri rationale a fabricatiei. Analizoarele electrice sunt utilizate in numeroase industrii, pentru masurarea compozitiei gazelor urmatoare: anhidrida carbonica, oxidul de carbon si hidrogenul, oxigenul, hidrogenul, anhidrida sulfuroasa, amoniacul gazos.
Unele dintre aceste aparate functioneaza prin dozarea volumetrica a gazelor arse sau absorbite prin substante chimice corespunzatoare, cum sunt:
1●) Aparatele Orsat, care cuprind un aspirator de gaze, unul sau mai multe tuburi absorbante si un tub de masurare.
2●) Aparatele cu combustie sau cu explozie, care sunt prevazute in plus cu un tub de ardere sau de explozie (tub capilar din platina, tub cu fir de platina sau de paladiu, cu scantei de inductie etc.).
Aceste tipuri de aparate pot fi combinate.
Alte modele actioneaza in functie de densitate, prin condensarea si distilarea fractionata, sau dupa principiile urmatoare:
1●) Conductibilitatea termica a gazelor.
2●) Efectul caloric al gazelor combustibile asupra unui electrod (de exemplu amestec de oxid de carbon si de hidrogen din gazele arse).
3●) Absorbtia selectiva a unei radiatii ultraviolete vizibile, infrarosii sau a microundelor, prin gazul de studiat.
4●) Diferenta de permeabilitate magnetica a gazelor.
5●) Reactiile chimioluminiscente dintre gaz si o componenta a unui gaz auxiliar potrivit.
6●) Ionizarea hidrocarburilor in flacara de hidrogen.
7●) Diferenta dintre conductibilitatea unui reactiv lichid inainte si dupa reactia cu gazul.
8●) Reactia electrochimica in celule de electrolit lichid sau solid (in particular oxidul de zirconiu pentru analiza oxigenului).
Se clasifica aici, aparatele cu utilizari industriale, concepute pentru a fi utilizate la recipient, adica in legatura directa cu cuptoarele, gazogenele etc. Sunt excluse de la pozitie, analizoarele de gaz constand din articole de sticla de laborator in sensul pozitiei nr. 70.17.
9) Detectoarele electronice de gaze arse, pentru cuptoare, camine etc., in care un fascicol de raze luminoase (sau infrarosii) este dirijat pe o celula fotoelectrica; atunci cand acest fascicol traverseaza perdeaua de gaze arse, se produc in circuitul celulei fotoelectrice, in functie de densitatea mai mare sau mai mica a gazelor arse, variatii ale curentului care actioneaza un indicator gradat sau un sistem inregistrator si, in unele cazuri, o clapeta de reglare.
Detectoarele electronice de gaze arse prevazute numai cu un organ avertizor se clasifica la pozitia nr. 85.31.
10) Grizumetrele (detectoarele de grizu) si alte aparate pentru detectarea gazelor [CO, CO(2) etc.] in galeriile minelor, tunelelor, conductelor etc.).
11) Aparatele pentru dozarea pulberilor in gaze, a caror functionare se bazeaza pe trecerea printr-un cartus filtrat a unei cantitati determinate de gaz si prin cantarirea cartusului inainte si dupa incercare. Se clasifica aici tindalometrele, aparate destinate masurarii continutului aerului in pulberi, incercarilor mastilor de pulberi, filtrelor etc.; se compun dintr-o camera cu pulbere acoperita cu sticla neagra, cu un dispozitiv de iluminat, cu un cap fotometric cu dispozitiv de masura cu prisme si un cerc gradat pentru citirea unghiurilor de rotatie.
12) Analizoarele de oxigen, pentru determinarea oxigenului dizolvat intr-un lichid cu ajutorul unei celule polarometrice sau reactiei taliului cu oxigenul dizolvat (masurarea variatiei conductibilitatii electrolitice).
13) Analizoarele polarografice pentru determinarea componentelor lichidelor, de exemplu urmele de metale in stare dizolvata in apa, prin masurarea si determinarea relatiei curent/tensiune a electrozilor introdusi in lichid.
14) Analizoarele pe cale chimica umeda pentru determinarea componentelor organice sau anorganice a lichidelor, de exemplu urmele de metal, de fosfati, de nitrati, de cloruri, sau parametrii globali, cum sunt "necesarul de oxigen" sau "continutul total de carbon organic". Analizorul este compus dintr-un dispozitiv de pregatire a esantionului, dintr-un dispozitiv de analiza cu electrozi sensibili la ioni, dintr-un fotometru sau dintr-un polarograf si in cazul analizoarelor automate, dintr-un regulator.
15) Vascozimetrele si similare (ixometre etc.), aparate care se utilizeaza pentru determinarea vascozitatii, adica frecarea interna care caracterizeaza un lichid.
Acestea functioneaza, in general:
1●) Fie prin metoda tubului capilar (masurarea timpului necesar lichidului pentru a se scurge prin tub la presiune constanta) - este cazul vascozimetrelor Ostwald, Engler etc.
2●) Fie prin metoda frecarii unui solid cu un lichid.
3●) Fie prin metoda care consta in masurarea timpului de cadere a unei bile printr-un mediu lichid.
16) Polariscoapele, pentru constatarea tensiunilor interne in sticla, ca urmare a imbinarii, racirii, sudurii etc., tensiuni care predispun sticla la spargere. Aparatul este constituit dintr-o camera in care se afla o lampa electrica, un difuzor de lumina, un polarizor si o luneta de observare cu polarizare. Tensiunile se manifesta prin irizari stralucitoare ale sticlei observate in aparat.
17) Dilatometrele, pentru masurarea dilatarilor sau a contractiilor materialelor, cum sunt ceramicele, sticlele, otelurile, aliajele metalice, cocsurile etc., ca urmare a variatiilor de temperatura, aceste aparate sunt cel mai adesea inregistratoare, inregistrarea putand sa se faca mecanic pe o diagrama sau fotografic.
18) Aparatele pentru determinarea porozitatii sau permeabilitatii (la apa, la aer, sau la alte gaze etc.) aparatele denumite porozimetre sau permeametre (termen ce nu trebuie sa fie confundat cu cel folosit pentru denumirea aparatelor pentru masurarea permeabilitatii magnetice a corpurilor) si folosite pentru examenul hartiilor, fibrelor textile, tesaturilor, materialelor plastice, pieilor, nisipurilor etc.
19) Instrumentele pentru masurarea tensiunii superficiale sau de interfata a lichidelor (tensiometre, balante tensiometrice etc.), fenomen care este determinat in general printr-una dintre cele trei marimi: greutatea unei picaturi care cade dintr-un tub capilar dat (sau numarul de picaturi pentru un volum dat), inaltimea de urcare libera a lichidului intr-un capilar cu diametrul cunoscut, forta necesara de smulgere a unui inel de la suprafata lichidului.
20) Aparatele (osmometre) pentru determinarea presiunii osmotice, adica a presiunii care se manifesta atunci cand doua lichide miscibile sunt separate printr-o membrana partial si inegal permeabila la cele doua lichide.
21) Aparatele de incercare a uleiurilor minerale sau a derivatilor lor, ca si a gudroanelor, bitumurilor sau asfalturilor cum sunt aparatele pentru determinarea punctului de inflamabilitate, a punctului de solidificare, a punctului de curgere, a punctului de picurare a grasimilor minerale, a punctului de topire al parafinei, a continutului de apa sau sedimente, a continutului de sulf, a reziduului de carbon, a consistentei unsorilor sau a gudroanelor, a punctului de tulburare sau punctului de congelare etc.
22) pH-metrele si aparatele de masurare a potentialului de oxidoreducere (pH-metrele), primele folosind pentru masurarea marimii prin care se evalueaza caracterul acid sau bazic al mediului (apa pura reprezentand mediul neutru prin excelenta) si cele din urma utilizate pentru masurarea puterii oxidante sau reducatoare a unei solutii. Metoda cea mai utilizata este cea electrometrica, in sensul ca este bazata pe folosirea electrozilor care furnizeaza o diferenta de potential proportionala cu pH-ul sau rH-ul mediului. Aceste aparate se pot efectua masuratori dar pot functiona si ca regulatoare.
23) Aparatele de electroforeza bazate pe variatia concentratiei produse intr-o solutie prin trecerea unui curent continuu, ceea ce duce la o migrare a substantelor ionizate la viteze diferite, in functie de natura lor.
Majoritatea acestor instrumente au un dispozitiv fotometric compus dintr-o celula fotoelectrica si un microampermetru gradat direct in densitati optice. Sunt utilizate pentru analiza diferitelor solutii (proteine, amino-acizi etc.) pentru examenul substantelor fiziologice (plasma, hormoni, enzime etc.) sau pentru studiul fenomenelor de polimerizare.
24) Cromatografele, cu faza lichida, cu faza gazoasa, cu ioni sau in straturi subtiri, utilizate pentru analiza componentelor de gaze sau de lichide. Gazul sau lichidul trece prin coloanele sau straturile unei substante absorbante pentru a fi apoi masurat cu ajutorul unui detector. Timpul de trecere prin coloanele sau peste straturile subtiri este functie de natura componentelor de analizat, intensitatea semnalului detectorului fiind caracteristica pentru cantitatea lor.
25) Titrimetrele electronice pentru dozarea apei, sarurilor de argint, halogenilor etc., cu ajutorul electrozilor de masurii.
26) Instrumentele de analiza - uneori numite umidometre - bazate pe constanta dielectrica a substantelor.
27) Catarometrele, care sunt aparate de masura pentru determinarea conductibilitatii electrolitice sau a concentratiei sarurilor acizilor sau bazelor dizolvate in lichide.
28) Densimetrele si microdensimetrele, cu celula fotoelectrica, pentru studiul cliseelor spectrografice si in general pentru analiza oricarui fenomen inregistrat pe o emulsie fotografica.
29) Fotometrele, aparate care folosesc pentru masurarea intensitatii unei surse luminoase, masurarea constand in dispunerea luminii de studiat si cea care foloseste pentru comparare, in asa fel incat ele sa produca aceeasi iluminare pe o suprafata. Daca in loc sa se compare doua lumini, se compara spectrele lor, se utilizeaza spectrofotometrele.
Fotometrele sunt foarte utilizate in diferite lucrari sau analize necesare in colorimetrie si conduc la determinarea gradului de concentrare, a gradului de stralucire sau de transparenta a corpurilor solide, de innegrire a placilor sau peliculelor fotografice (densimetre), gradului de colorare a corpurilor solide transparente sau opace sau a solutiilor.
Unele fotometre utilizate in fotografie sau in cinematografe sunt cunoscute sub numele de exponometre (sau expozimetre) si sunt destinate masurarii timpului de expunere sau determinarii diametrului de deschidere a diafragmei.
30) Luxmetrele, aparatele care folosesc pentru masurarea intensitatii luminii (in lucsi) a unei surse luminoase.
31) Calorimetrele, aparate pentru masurarea cantitatii de caldura absorbite sau cedate printr-un corp solid, lichid sau gazos, printre care se deosebesc in general:
A) Calorimetrele cu gheata (numite ale lui Bunsen) bazate pe variatiile volumului pe care le produce gheata in timpul topirii sale. Ele sunt constituite dintr-un tub de reactie inconjurat cu gheata, care este introdus intr-un rezervor umplut cu apa, si un tub gradat care contine mercur.
B) Calorimetrele cu incalzire (numite ale lui Berthelot) bazate pe principiul transferului de caldura. Sunt compuse dintr-un vas calorimetric umplut cu apa asezat intr-o cuva care contine apa si are, intre altele, agitatoare si termometre. Bazate pe acest principiu exista doua tipuri curente de calorimetre:
1●) Calorimetrele pentru determinarea caldurii specifice a gazelor sau a combustibililor lichizi. In aceste aparate apa circula printr-un compartiment in care este arsa o anumita cantitate de gaz sau de lichid si se masoara diferenta de temperatura a apei la intrare si la iesire.
2●) Bombe calorimetrice utilizate pentru a determina puterea calorifica a materialelor; sunt formate dintr-un recipient de otel (bomba), care contine o cantitate determinata de substanta solida sau lichida a carei putere calorifica trebuie sa fie determinata si oxigen sub presiune. Cu ajutorul unui dispozitiv, se declanseaza arderea esantionului in oxigen si cantitatea de caldurii degajata este determinata prin asezarea recipientului intr-un calorimetru cu apa.
Se clasifica aici, calorimetrele cu utilizare industriala care sunt montate pe instalatia de producere a gazelor a caror putere calorifica este studiata. Aceleasi instrumente cuplate cu aparate de reglare care au ca functie sa mentina amestecul de gaze cu putere calorica dorita, se clasifica la pozitia nr. 90.32.
32) Crioscoapele si ebulioscoapele, altele decat cele care constau din obiecte de sticla de laborator in sensul celor de la pozitia nr. 70.17.

Pozitia cuprinde si microtoame, aparate utilizate in practica microscopica pentru a decupa in lame foarte subtiri si cu o grosime cunoscuta esantioanele substantelor de examinat. Se deosebesc printre ele: microtoamele manuale (un fel de aparate de ras drepte), microtoamele rotative, microtoamele cu cursor culisant (pe plan orizontal sau pe plan inclinat).

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale), se clasifica aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatelor in cauza, in masura in care sunt recunoscute ca fiind exclusiv sau in principal concepute pentru aceste instrumente sau aparate.

Pozitia exclude:
a) articolele din materiale refractare pentru laboratoare (retorte, recipiente, creuzete, capsule, nacele si analoge), de la pozitia nr. 69.03, ca si articolele asemanatoare din alte materiale ceramice, de la pozitia nr. 69.09.
b) Articolele care constituie articole de sticlarie de laborator (pozitia nr. 70.17) (vezi mai jos).
c) Microscoapele (pozitiile nr. 90.11 sau 90.12).
d) Balantele de precizie de la pozitia nr. 90.16.
e) Aparatele cu raze X si aparate asemanatoare care utilizeaza radiatiile substantelor radioactive (pozitia nr. 90.22).
f) Instrumentele si aparatele pentru demonstratii, in sensul celor de la pozitia nr. 90.23.
g) Masinile si aparatele pentru incercarile materialelor (pozitia nr. 90.24).
h) Densimetrele, areometrele, termometrele, higrometrele si alte aparate de la pozitia nr. 90.25, chiar cu utilizare de laborator.
i.j) Aparatele de la pozitia nr. 90.26.

Clasificarea instrumentelor si aparatelor care sunt cuprinse, prin denumire la aceasta pozitie, dar care sunt susceptibile sa corespunda si notiunii de obiecte de sticla de laborator in sensul celor de la pozitia nr. 70.17.
In ceea ce priveste instrumentele si aparatele din aceasta categorie, pentru a determina la care dintre cele doua pozitii avute in vedere apartine articolul, este bine sa se tina cont de consideratiile urmatoare:
1) Simplu fapt ca acest articol poarta numele aparatului sau instrumentului bine individualizat nu este suficient pentru a-l include la pozitia nr. 90.27, daca acest aparat sau instrument, constituit din diferite parti si chiar gradat sau calibrat, are caracterul unui articol de sticla, fie ca este complet din sticla sau are, de exemplu cu titlu accesoriu, unul sau mai multe dopuri sau racorduri de cauciuc sau de alte materiale sau dispozitive simple de fixare (suporturi, trepiede etc.) de asemenea din toate materialele.
2) Din contra, combinatia elementelor de sticla cu o proportie mare de elemente din alte materiale, ca si incorporarea sau montarea pe loc a partilor de sticla in sasiuri, batiuri, cofrete sau asemanatoare, sunt criterii care fac sa se piarda caracterul de sticlarie de laborator la instrumentele constituite in felul acesta.
3) La fel, combinatia de elemente de sticla cu instrumente de masura propriu-zise (manometre, termometre etc.) poate, in practica, sa constituie o indicatie de natura sa faca sa se considere aparatele constituite in felul acesta ca intrand la aceasta pozitie.
Pe baza acestor indicatii, se va considera deci ca fiind legate de pozitia nr. 70.17, cu titlu de exemple, instrumentele urmatoare atunci cand se prezinta sub forma sticlariei simplu gradate sau calibrate.
Butirometrele, lacto-butirometrele si aparatele asemanatoare pentru incercari de produse lactate; albuminometrele si ureometrele; eudiometrele; volumetrele, nitrometrele, aparatele lui Kipp, lui Kieldahl si instrumentele asemanatoare, calcimetre, crioscoape si ebulioscoape pentru determinarea greutatilor moleculare etc.

Pozitia nu cuprinde, chiar daca, prin debitul lor mic, dimensiunile lor reduse si prin structura lor in general sunt clar destinate echipamentului de laborator (in vederea pregatirii sau tratamentului esantioanelor), masinile si aparatele (electrice sau nu) de natura celor vizate la Sectiunea XVI. Acesta este cazul, al cuptoarelor, autoclavelor, etuvelor, desicatoarelor, concasoarelor si amestecatoarelor, centrifugelor, alambicurilor, preselor, filtrelor si filtrelor-prese, agitatoarelor.
Este la fel, a fortiori, pentru aparatele de incalzire (resouri, becuri Bunsen, bain-marie etc.), utilajul, mobilierul de laborator (mese de microscopie, capete etc.) articolele de periat, care urmeaza regimul lor propriu (Sectiunea XV, Capitolele 94 sau 96).

90.28 - CONTOARE DE GAZE, DE LICHIDE SAU DE ELECTRICITATE, INCLUSIV CONTOARELE PENTRU ETALONAREA LOR.
9028.10 - Contoare de gaze
9028.20 - Contoare de lichide
9028.30 - Contoare de electricitate
9028.90 - Parti si accesorii
Aparatele de la aceasta pozitie cuprind de regula un dispozitiv care este pus in miscare la o viteza proportionala cu debitul lichidului. Contoarele sunt adesea montate in derivatie sau asociate cu transformatoarele de masurare asa incat numai o parte din lichid le traverseaza; cu toate acestea, sunt calibrate pentru a indica cantitatea totala a lichidului care trece in conducta sau circuitul principal.
Contoarele de gaze, de lichide sau de electricitate raman cuprinse aici chiar daca au un dispozitiv inregistrator cu miscare de orologerie sau daca sunt prevazute cu un dispozitiv simplu mecanic sau electric pentru declansarea aparatelor de semnalizare, a organelor de comenzi ale masinilor etc.

I. - CONTOARE DE GAZE SAU DE LICHIDE
Sunt aparate care folosesc la masurarea, exprimata in general in litri sau metri cubi, a cantitatii de lichid care traverseaza o conducta, in timp ce debitmetrele, care indica debitul (cantitatea, in greutate sau in volum, pe unitatea de timp), se clasifica la pozitia nr. 90.26.
Pozitia cuprinde contoarele de consum (contoarele de abonati) ca si contoarele de productie (de uzina) sau de distributie, inclusiv contoarele de control si etalon. In afara contoarelor simple, exista, contoare cu utilizari speciale, cum sunt contoarele cu maxim, cu plata anticipata, cu calcul al pretului etc.
Aceste contoare cuprind un organ de masura (turbina, piston, membrana etc.), un mecanism de distributie a lichidului (cu distribuitor), un dispozitiv de transmisie (surub fara sfarsit, vilbrochen, angrenade sau altele), un mecanism de ceasornic si un indicator (cu ace, role sau impreuna).
A) Contoarele de gaze.
1) Contoarele hidraulice.
In mod obisnuit, organul de masura este un tambur sau un volant constituit dintr-o roata cu spitele fixate intr-o lada cilindrica si introdusa intr-un lichid (apa, ulei etc.) pana peste axul sau. Tamburul este pus in miscare printr-un gaz care, intrand in contor, umple spitele imersate si le face sa urce pana deasupra nivelului apei. Rotatia tamburului este transmisa la mecanismul de ceasornic.
Intr-un alt tip, organul de masura este constituit dintr-un clopot care are diferite compartimente succesiv umplute si golite de gaz, asa incat clopotul, solidar cu o axa cu articulatie, executa o miscare rotativa care actioneaza mecanismul de ceasornic.
2) Contoarele uscate.
Exista diferite modele ale acestor contoare. Organul de masura poate sa constea dintr-un sistem de pistoane, de membrane sau de elici, actionate prin presiunea gazului si ale caror miscari sunt inregistrate prin mecanismul de ceasornic. In tipul cel mai obisnuit, o incinta este divizata in doua printr-un perete despartitor si fiecare compartiment contine o membrana mediana; cele patru compartimente constituite in felul acesta sunt pe rand umplute si golite de gaze, actionand membranele cu o miscare de dute-vino transmisa la mecanismul de ceasornic.
B) Contoare de lichide (apa rece sau calda, uleiuri minerale, alcool, bere, vin, lapte etc.) cu exceptia pompelor distribuitoare care au un dispozitiv de masurare de la pozitia nr. 84.13).
Principalele tipuri sunt urmatoarele:
1) Contoare cu turbina.
Aceste aparate sunt numite de asemenea contoare de viteza, datorita faptului ca ele indica volumul lichidului in functie de viteza sa. Organul de masurare este o roata cu aripioare sau o elice care se roteste cu o viteza proportionala cu debitul lichidului. Miscarea de rotatie a turbinei actioneaza mecanismul de ceasornic.
2) Contoare cu compartimente extensibile.
Aceste aparate sunt asemanatoare in principiu cu contoarele de gaze uscate descrise mai sus. Un cilindru de fonta este divizat in doua printr-o membrana supla care se umfla sau se dezumfla in functie de faptul ca unul sau altul dintre compartimente se goleste sau se umple. Aceasta miscare alternativa este transmisa la mecanismul de ceasornic.
3) Contoare cu piston alternativ.
Aceste contoare pot avea unul sau mai multe pistoane actionate, in interiorul cilindrilor, printr-o miscare alternativa de dute-vino. Ca in masinile cu vapori, distribuitoarele aduc lichidul succesiv pe fiecare dintre fetele pistoanelor si deschid sau inchid orificiile de intrare sau de iesire. Miscarea pistoanelor este comunicata la mecanismul de ceasornic.
4) Contoare cu piston-disc.
In aceste aparate, piesa care se foloseste ca piston este un disc care se roteste intr-o cavitate sferica, pe care o imparte in doua compartimente egale. Aceste compartimente, umplute si golite alternativ, genereaza o miscare oscilatorie transmisa la mecanismul de ceasornic.
5) Contoarele cu piston rotativ.
Intr-unul dintre aceste tipuri de contoare, organul masurator este constituit dintr-un piston cilindric inclinat dupa generatoare si este mobil intr-o incinta circulara care prezinta un perete despartitor radial care se insereaza in fanta pistonului. Prin jocul de umplere si golirea compartimentelor constituite in felul acesta, cilindrul preia miscarea oscilatorie transmisa apoi la mecanismul de ceasornic.
Intr-un alt tip, incinta este lipsita de pereti despartitori si un piston eliptic este actionat printr-o miscare circulara completa. Uneori, contorul este constituit dintr-un disc cu conuri care se roteste intr-o incinta sferica cu perete despartitor.
Contoarele descrise de la 2) la 5) de mai sus sunt numite volumetrice.

II. - CONTOARE DE ELECTRICITATE
Aceste contoare folosesc pentru masurarea cantitatii de electricitate consumate practic in amperora, in kiloamperora etc. (contoare de cantitate) sau de energie consumata, adica in wattore, in hectowattore, in kilowattore, sau kilovoltamperora etc. (contoare de energie, numite uneori de putere). Atunci cand tensiunea este constanta, contoarele de cantitate pot fi calibrate in wattore sau unul dintre multiplii sai. Se deosebesc contoarele pentru curent continuu si cele pentru curent alternativ.
Aparatele care nu folosesc pentru totalizarea cantitatii de electricitate sau de energie consumata, dar masoara alte marimi electrice (voltmetre, ampermetre, wattmetre, etc.), se clasifica la pozitia nr. 90.30.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de contoare:
A) Contoarele motoare.
Aceste aparate au unul sau mai multi inductori, un indus care se roteste la o viteza proportionala cu cantitatea de electricitate sau de energie consumata, un mecanism de ceasornic si un indicator cu ace, cu role sau amandoua impreuna.
Contoarele cu motor sunt in general frane, adica indusul este solidar cu o frana - disc metalic care se roteste intre polii unuia sau a mai multor magneti permanenti si in care se produc curenti Foucault.
B) Contoarele statice.
Aceste contoare au in esenta subansamble statice (electronice), cum sunt multiplicatoarele, cuantificatoarele si un element indicator. In aceste subansamble este produs un curent electric sau o tensiune electrica a carei valoare este proportionala cu cantitatea de energie electrica masurata (consumata). Elementul indicator poate sa fie mecanic (cu role) sau electronic.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de contoare statice:
1) Contoarele cu plata anticipata.
2) Contoarele cu tarife multiple (taxarea consumului de energie electrica in functie de doua sau mai multe tarife diferite).
3) Contoarele cu maxim (indicarea valorii maxime atinse prin putere medie in timpul determinat).
4) Contoarele cu creasta (indicarea valorii energiei consumate pornind de la o valoare numita de creasta).
5) Contoarele cu depasire (contoare de creasta care indica si energia totala consumata).
6) Contoarele de impulsuri (prevazute cu un emitator de impulsuri).
7) Contoarele de energie reactiva.
8) Contoarele de demonstratie.
9) Contoarele de curent continuu: varormetre (Vh), amperormetre (Ah), wattormetre (Wh).
10) Contoarele cu intrare de impulsuri pentru conectarea cu contoarele de impulsuri, prevazute cu un element indicator al consumului si cu un dispozitiv totalizator, cu maxim (indicator sau inregistrator) sau cu depasire etc.
11) Contoarele etalon pentru verificarea si etalonarea altor contoare.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), se clasifica aici partile si accesoriile contoarelor de la aceasta pozitie.

90.29 - ALTE CONTOARE (DE EXEMPLU CONTOARE DE TURATII, CONTOARE DE PRODUCTIE, CONTOARE PENTRU TAXIMETRE, CONTOARE DE KILOMETRAJ, PODOMETRE); INDICATOARE DE VITEZA SI TAHOMETRE, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 90.14 SAU 90.15 STROBOSCOAPE.
9029.10 - Contoare de turatii sau de productie, contoare pentru taximetre, contoare de kilometraj, podometre si contoare similare
9029.20 - Indicatoare de viteza si tahometre; stroboscoape
9029.90 - Parti si accesorii
Grupa cuprinde:
A) Contoarele care totalizeaza unitati oarecare (rotatii, piese, lungimi etc.), sau care indica o suma care trebuie sa fie platita. Nu se clasifica aici dispozitivele de totalizare de tipul celor clasificate la pozitia nr. 84.73, contoarele de gaze, de lichide sau de electricitate de la pozitia nr. 90.28 si curbimetrele si planimetrele de la pozitiile nr. 90.17 sau 90.31.
B) Aparatele care indica o viteza de rotatie sau o viteza liniara in functie de timp (aparate de taxare si indicatoare de viteza), cu exceptia celor de la pozitia nr. 90.14 sau 90.15.
C) Stroboscoapele de orice fel.
Aparatele de mai sus se clasifica aici chiar daca au un dispozitiv inregistrator cu miscare de ceasornic sau daca sunt prevazute cu un dispozitiv simplu mecanic sau electric pentru declansarea aparatelor de semnalizare, a organelor de comanda a masinilor, a franelor etc.

A. - CONTOARE
1) Contoarele de turatii.
Aceste contoare totalizeaza rotatiile unui organ oarecare (arbore de masina de exemplu). Ele au o axa de comanda care, in rotatia sa antreneaza o serie de roti demultiplicatoare solidare cu ace sau role indicatoare. Ele poseda in general un dispozitiv de aducere la zero. Contoarele sunt fie direct cuplate la organul ale carui rotatii trebuie sa le masoare (uneori acest organ actioneaza direct rotile), fie comandate la distanta. Axa de comanda poate sa fie actionata printr-o miscare rotativa, o miscare de dute-vino sau prin impulsuri (codificator de exemplu).
Depanatoarele de titrare, torsiometrele si aparatele de control asemanatoare, care au contoare de turatii, se clasifica la pozitia nr. 90.31.
2) Contoarele de productie.
Aceste aparate, care sunt de constructie analoga precedentelor, folosesc in mod special pentru masurarea lungimilor (de exemplu pe masinile de filat sau de rasucit), pentru calcularea miscarilor unei masini (balanta automata, pompa, firele de batatura ale unei masini de tesut etc.) sau numarul de piese (foi imprimate care ies de la o presa rotativa, piese antrenate printr-o curea transportoare, bilete de banca etc.). Adesea se folosesc chiar contoare veritabile de turatii, care dau indicatii ale lungimilor sau al unui numar de piese in functie de rotatia axei de comanda.
Contoarele de productie electronice sunt bazate pe principiul dupa care obiectele de numarat intrerup razele captate de catre o celula fotoelectrica, calcularea operandu-se apoi pe un aparat inregistrator.
Exista contoare multiple care permit, de exemplu controlul lucrului efectuat de catre mai multi muncitori pe aceeasi masina.
Se clasifica aici, contoarele de comunicatii cu mecanism electromagnetic, utilizate in centralele telefonice automate pentru calculul numerelor de apeluri telefonice date de catre un abonat; ele se compun in general dintr-un electromagnet care deplaseaza mecanismul inregistrator (contor cu role cifrate etc.) cand trece prin infasurari un impuls electric.
3) Contoare de ore de lucru pentru masini, motoare etc.
Reprezinta contoare de ture calibrate in ore de lucru.
4) Contoare de intrari.
Este vorba aici de contoarele actionate cu ajutorul turnichetelor sau altor dispozitive asezate la intrarea muzeelor, parcurilor, a terenurilor de sport etc. si care totalizeaza numarul de vizitatori sau de spectatori.
5) Contoare de biliard.
Sunt incluse aici totalizatoarele de puncte cu role sau similare, actionate cel mai adesea cu mana.
Nu sunt cuprinse la aceasta pozitie contoarele cu miscare de ceasornic care indica fie timpul de joc, fie direct suma care trebuie platita in functie de timp (pozitia nr. 91.06) si contoarele de puncte cu bile sau cu cursoare (pozitia nr. 95.04).
6) Contoarele de fractii sau de intervale de timp, numite contoare de timpi scurti, care nu au spre deosebire de cele de la Capitolul 91, nici miscare de mecanism de ceasornic nici motor sincron, ca si contoarele de impulsuri (contoare de calatori, in vagoane, terenuri etc.).
7) Contoare pentru taximetre.
Aceste aparate, utilizate pe vehiculele de transport, au in general o miscare de mecanism de ceasornic si indica suma de plata in functie de timp sau in functie de drumul parcurs.
8) Contoarele de kilometraj.
Este vorba de contoarele de ture, pentru vehicule in general, gradate in unitati de lungime (kilometri, mile etc.). Cea mai mare parte a acestor contoare sunt combinate cu un indicator de viteza.
9) Podometrele (numite de asemenea pedometre, odometre, contoare de pasi).
Sunt instrumente in forma de ceas care folosesc pentru masurarea aproximativa a distantelor; ele contin un pendul care, la fiecare pas, face sa avanseze angrenajul cu o unitate. De la numarul pasilor si de la lungimea acestora, se deduce distanta parcursa.
10) Contoarele manuale.
Aceste contoare nu afiseaza in general decat patru numere maximum, fiecare numar corespunzand cu calculul unei categorii date de unitati. Utilizatorul apasa pe butonul care corespunde categoriei de unitati aleasa de atatea ori cat este necesar pentru a face sa apara un total pe dispozitivul de afisare.

B. - INDICATOARE DE VITEZA SI TAHOMETRE
Aceste aparate difera de contoarele de turatii si de contoarele de productie ale grupului precedent prin aceea ca indica numarul de ture, viteza, productia etc. pe unitate de timp (ture pe minut, kilometri pe ora, mile pe ora, metri pe minut, de exemplu). Ele sunt montate pe vehicule (automobile, motociclete, biciclete, locomotive etc.) sau masini (motoare, turbine, masini pentru industria hartiei, de imprimerie, de industrii textile etc.).
Indicatoarele de viteza si tahometrele legate de aceasta pozitie functioneaza in general dupa principiile urmatoare:
1) Sistem cronometric.
Organul de masura este combinat cu o miscare de mecanism de ceasornic uneori, masurarea timpului se efectueaza cu ajutorul unui cronograf separat; in acest caz, cele doua aparate urmeaza regimul lor propriu.
2) Sistem centrifug.
Un balansier vertical, retinut printr-un resort, se roteste cu axul de comanda; ca urmare a fortei centrifuge, acest balansier se indeparteaza de verticala proportional cu viteza si deplasarea sa este transmisa la indicator.
3) Sistem cu vibratii.
Acest tip este utilizat pentru masinile de viteza mare, ca turbine cu vapori, pompe, compresoare, motoare electrice etc. Vibratiile batiurilor si palierelor provoaca prin rezonanta mecanica oscilatiile unei lame a unui pieptene cu lame si numarul acestor oscilatii corespunde cu numarul de ture al masinii.
4) Sistemul magnetic (cu inductie).
Un sistem de magneti permanenti care se rotesc cu axul de comanda dezvolta intr-un disc de arama sau de aluminiu asezat intr-un camp de magneti o forta electromotoare (curenti Foucault) proportionala cu viteza de rotatie a magnetilor. Rezulta de aici o antrenare a discului, dar miscarea de rotatie a acestuia este franata printr-un resort contrar. Acest disc este solidar cu un ac indicator de viteza.
5) Sistemele electrice.
Aceste sisteme sunt fie cu celula fotoelectrica, fie comandate printr-un emitator de impulsuri montat pe masina.
Indicatorii de viteza si tahometrele pot sa fie fixate sau portabile (manuale), simple sau cu functii multiple, cu maxim sau cu minim, diferentiale (ele dau diferenta in % dintre cele doua viteze), combinate cu un contor totalizator sau orar, sau cu un dispozitiv inregistrator (tahografuri) etc. Unele dintre aparatele care se clasifica aici, inregistreaza simultan viteza, drumul parcurs, timpii de pornire si de oprire etc.

C. - STROBOSCOAPE
Stroboscoapele sunt aparate care permit studiul miscarii periodice a unui corp, sau sa se masoare vitezele organelor in rotatie sau in miscare alternativa. In acest caz, sunt numite tahometre stroboscopice. Principiul strobometriei consta in realizarea imobilitatii aparente sau miscarii incete a organului de examinat cu ajutorul imaginilor succesive la intervale determinate. Putem fie sa luminam in permanenta obiectul de examinat si sa observam printr-un instrument optic (disc cu una sau mai multe fante radiale) care intrerupe raza vizuala, fie sa se aseze obiectul in obscuritate si sa se lumineze periodic, pentru intervale de timp foarte scurte. Prin sincronizarea exacta, cu miscarile organului de studiu fie a vitezei discului cu fante, fie a frecventei fulgerelor luminoase, se realizeaza imobilitatea aparenta a organului studiat a carui viteza poate sa fie determinata. Printr-o reglare potrivita, se obtine o incetinire aparenta a piesei in miscare, ceea ce permite sa se studieze comportamentul sau in timpul functionarii.
Stroboscoapele bazate pe principiul iluminarii permanente cuprind un disc cu una sau mai multe fante comandate printr-o miscare de mecanism de ceasornic si un regulator de viteza, un ocular si un tambur gradat (in general ture/minut).
Aparatele care functioneaza dupa metoda iluminatului periodic difera mult in functie de dispozitivul care produce fulgerele luminoase. Cele mai simple au o lampa obisnuita, un motor cu regulator de viteza care comanda frecventa fulgerelor si un cadran gradat. Un alt procedeu de producere a fulgerelor periodice consta in provocarea iluminarii unui tub cu descarcare. Aceste stroboscoape cu descarcare sunt de constructie complexa si permit luarea de imagini fotografice sau cinematografice; ele pot fi montate pe rulete. Comanda de declansare a fulgerelor care permit observarea sa se poate da chiar prin miscarea obiectului. Aceasta sincronizare este realizata cu ajutorul unui ruptor cu resort, al unei celule fotoelectrice, al unui captator electromagnetic etc.
Cu exceptia cazului in care sunt incorporate pe loc in stroboscoape, aparatele fotografice sau cinematografice urmeaza regimul lor propriu; este la fel, a fortiori, pentru aparatele mai sus numite, prezentate separat.
Stroboscoapele sunt utilizate pentru masurarea vitezei sau observarea motoarelor, organelor de transmisie, masinilor textile (cum sunt brose, bobinatoare, carde, navete), masini pentru industria hartiei, masini de imprimerie, masini-unelte. Sunt de asemenea folosite in medicina pentru observarea vibratiilor corzilor vocale.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 ale acestui Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus), se clasifica aici partile si accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie.

90.30 - OSCILOSCOAPE, ANALIZOARE DE SPECTRU SI ALTE INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU MASURAREA SAU CONTROLUL MARIMILOR ELECTRICE; INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU MASURAREA SAU DETECTAREA RADIATIILOR ALFA, BETA, GAMA, X, COSMICE SAU ALTE RADIATII IONIZANTE.
9030.10 - Instrumente si aparate pentru masurarea sau detectarea radiatiilor ionizante
9030.20 - Osciloscoape si oscilografe catodice
- Alte instrumente si aparate pentru masurarea sau controlul tensiunii, al intensitatii, al rezistentei sau al puterii, fara dispozitiv inregistrator:
9030.31 - - Multimetre
9030.39 - - Altele
9030.40 - Alte instrumente si aparate, special concepute pentru telecomunicatii (de exemplu hipsometre, cherdometre, distorsiometre, psofometre)
- Alte instrumente si aparate:
9030.82 - - Pentru masurarea sau controlul discurilor sau dispozitivelor semiconductoare
9030.83 - - Altele, cu dispozitiv inregistrator
9030.89 - - Altele
9030.90 - Parti si accesorii

A. - INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU MASURAREA SAU DETECTAREA RADIATIILOR ALFA, BETA, GAMA, X, COSMICE SAU ALTE RADIATII IONIZANTE
Sunt utilizate nu numai in cercetarea stiintifica ci si in industrie (siderurgie, metalurgie, prospectarea petrolului etc.) in biologie sau in medicina (ca urmare a folosirii trasatoarelor radioactive). Printre aceste aparate, se pot enumera:
1) Aparatele cu camera de ionizare, constituite schematic dintr-o cutie cu doi electrozi intre care se stabileste o diferenta de potential. Ionii formati la trecerea radiatiei sunt atrasi prin electrozi si modificarile de potential care rezulta de aici pot sa fie amplificate si masurate.
2) Contoarele cu tuburi Geiger, in care tensiunea dintre electrozi este foarte ridicata, asa incat ionii formati la trecerea unei raze iau o mare viteza si ionizeaza gazul inchis in tub; impulsurile care rezulta de aici pot fi numarate.
Aparatele cu camera de ionizare si contoarele Geiger se clasifica la aceasta pozitie si se compun din mai multe elemente cum sunt o camera sau un contor, un amplificator, un element care asigura aparatului tensiunea ceruta si un circuit contor sau un instrument indicator. Toate aceste elemente sunt adesea reunite intr-un ansamblu. Uneori, toate elementele, cu exceptia camerei de ionizare si a contorului, sunt incorporate in aceeasi cutie, si aparatele de acest tip (care, pentru a fi complete, necesita adaugarea unei camere de ionizare sau a unui contor) se clasifica in aceasta pozitie (ca instrumente virtual complete). Atunci cand diferitele elemente sunt prezentate separat, se clasifica in conformitate cu dispozitiile de la Consideratiile generale ale acestui Capitol.
Unele camere de ionizare pentru masurarea cantitatilor totale de radiatii emise intr-un timp destul de lung (24 ore, de exemplu), nu necesita amplificatoare auxiliare etc., dar cuprind un ac indicator mobil, foarte usor, observat la microscop si care indica cantitatea totala a radiatiilor care au traversat camera. Aceste camere care se aseamana adesea cu un stilou, sunt instrumente de masura complete si se clasifica la aceasta pozitie.
Radiatiile pot de asemenea sa fie stabilite si masurate datorita fluorescentei pe care o dezvolta in unele cristale (de sulfura de zinc, de iodura de sodiu activata cu taliu, de antracena, materiale plastice impregnate cu tetrafenilbutadiena), se monteaza aceste cristale intre sursa de radiatie si unul dintre electrozii unui aparat constituit in principal dintr-un dispozitiv (fotomultiplicator) care combina o celula fotoelectrica si un multiplicator de electroni. Contoarele cu sensibilitate foarte mare, numite contoare cu scintilatii sunt de asemenea clasificate aici.
Se clasifica aici:
1) Dozimetrele si aparatele asemanatoare utilizate in radiologie pentru masurarea si controlul intensitatii si puterii de penetratie a razelor X.
2) Aparatele pentru masurarea radiatiilor cosmice sau asemanatoare.
3) Detectoare de neutroni, numite "termopile", ca si instrumentele de detectare sau de masurare a tuburilor detectoare de neutroni care utilizeaza borul, trifluorura de bor, hidrogenul sau elemente fisionabile radioactive.
4) Instrumentele de detectie sau de masurare a radiatiilor care au scintilatoare lichide sau solide.
Pozitia exclude:
a) Aparatele care au un contor de scintilatii ale caror date sunt transformate in semnale analogice in scopul stabilirii diagnosticelor medicale (de exemplu camera cu scintilatii, scanner cu scintilatii), (pozitia nr. 90.18).
b) Aparatele de masura, de control, de verificare etc., concepute pentru a avea o sursa radioactiva, in mod special radioizotopi artificiali; (de dispozitiv pentru masurarea grosimii materialelor care se prezinta in foi sau a acoperirilor, aparatele pentru controlul automat al continutului ambalajelor diverse, anemometre numite radioactive (pozitia nr. 90.22).

B. - OSCILOSCOAPE, ANALIZOARE DE SPECTRU SI ALTE INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU MASURAREA SAU CONTROLUL MARIMILOR ELECTRICE
Osciloscoapele si oscilografele sunt destinate, in functie de caz, sa indice sau sa inscrie valorile instantanee ale unei marimi (tensiune, intensitate etc.). Aceste aparate pot fi impartite in trei tipuri principale:
a) Aparatele cu cadre bifilare, in care un electromagnet puternic creeaza un camp magnetic in care sunt dispuse; de exemplu cadrele care poarta oglinzi si constituite in general dintr-un fir cu doua ramuri paralele intinse in interiorul unui cilindru orientabil. Fenomenul periodic de studiat poate sa fie examinat direct pe o sticla mata sau inregistrat pe banda fotografica.
b) Aparatele cu fier maleabil, care utilizeaza actiunea unei bobine pe o banda de otel moale supusa la actiunea unui camp constant. O tija usoara, avand un varf la extremitatea sa, este fixata de banda si asigura traseul fenomenului, de exemplu prin indepartarea unei pelicule de pe o banda de acetat de celuloza.
c) Osciloscoapele si oscilografele catodice care utilizeaza deviatiile unui fascicul catodic sub actiunea unui camp electric sau magnetic. Aceste aparate, prezentate fie sub forma unui ansamblu omogen, fie in doua sau mai multe ansambluri distincte, cuprind in esenta tubul catodic, dispozitivele de alimentare si de transformare a curentului, amplificatoarele, un sistem de baleiere, alte dispozitive auxiliare, si uneori un comutator electronic. Osciloscoapele cu memorie utilizate pentru examenul fenomenelor tranzitorii rapide izolate sunt echipate, fie cu un tub catodic cu memorie, fie cu o memorie numerica asociata cu un tub catodic; in primul caz de aparate, imaginea semnalului captat este conservata pe tubul catodic. La celalalt tip, semnalul este inregistrat in memorie de unde poate sa fie scos dupa dorinta prin afisarea sa pe tub.

Analizoarele de spectru sunt aparate care identifica diferitele componente ale spectrului de frecventa unui semnal electric. Ele permit in principal analiza marimilor electrice. Ele pot fi utilizate pentru analiza unei radiatii ionizate, a unei unde sonore sau a oricarui alt fenomen neelectric atunci cand sunt utilizate in legatura cu un detector de radiatii sau orice alt dispozitiv potrivit care sa permita sa capteze marimile neelectrice si sa le transforme in semnale electrice.

Aceasta pozitie cuprinde inregistratoarele de fenomene tranzitorii care sunt aparate destinate captarii unui semnal si inregistrarii lui in vederea transmiterii apoi, la un aparat de afisare (monitor de televiziune, de exemplu). Analizoarele logice, care sunt aparate pentru examenul circuitelor electrice compuse pentru intregirea dispozitivelor cu semiconductori, raman clasificate aici.

Instrumentele si aparatele pentru masurarea sau controlul marimilor electrice pot sa constea din aparate indicatoare sau din aparate inregistratoare.
Considerate din unghiul principiului de functionare, aceste aparate si instrumente se repartizeaza in mod special in:
1) Aparate magneto-electrice in care curentul de masurat trece printr-un cadru sau o bobina, se deplaseaza liber intr-un camp magnetic creat printr-un magnet permanent. Acul este fixat la bobina.
2) Aparatele feromagnetice, in care deviatia acului este produsa printr-un cuplu obtinut prin actiunea unui camp creat printr-un solenoid pe o piesa de fier moale solidara cu acul.
3) Aparatele electrodinamice, in care curentul de masurat trece in infasurarile fixe sau mobile, infasurarile mobile se deplaseaza in campul magnetic realizat de infasurarile fixe, acul fiind solidar cu infasurarile mobile.
4) Aparatele cu inductie, care presupun un ac pe care este montat un disc plat sau un cilindru care se deplaseaza intre fierul unui electromagnet cu una sau mai multe infasurari.
5) Aparatele cu termocuplu, bazate pe fenomenul dupa care o sudura a doua metale diferite creeaza o forta electromotoare in functie de temperatura produsa prin trecerea curentului.
6) Aparatele cu functionare electronica bazate pe tehnica semiconductorilor, cu dispozitiv indicator sau afisare opto-electronica analogica sau numerica.
Pe langa aceste aparate care efectueaza in general o masurare directa, exista aparate ce furnizeaza observatorului elemente care permit sa se calculeze marimea cautata (metoda de opozitie sau de comparare). Sunt clasificate aici puntile de masura si potentiometrele; ele se pot prezenta asezate in cutii, cofrete care includ unul sau mai multe galvanometre, rezistente etalon, capacitati-etalon, autoetalon, pile-etalon, condensatoare de precizie, transformatoare, convertizoare, comutatoare etc. Puntile de masura sunt denumite fie cu numele inventatorului lor (puntile Wheatstone, Thomson, Anderson, Maxwell, Sauty, Schering, Kohlrausch, Wien etc.) fie dupa sistemul de grupare al unitatilor de comparatie (puntile cu decade, puntile duble, in T etc.) sau dupa scopul lor (punti de impedanta, rezistenta, capacitate, de cuplaj, punti universale etc.).
Prezentate separat, transformatoarele, condensatoarele, rezistentele-etalon, capacitatile-etalon, auto-etaloanele, pilele-etalon etc. urmeaza regimul lor propriu (Capitolul 85). La fel pentru casca telefonica care, in unele punti de masurare, inlocuieste indicatorul de zero observat cu ochiul liber.

Principalele masurari electrice sunt:
I. Masurarea intensitatii curentilor. Ea se efectueaza in mod special cu ajutorul galvanometrelor sau a ampermetrelor.
II. Masurarea tensiunilor, cu ajutorul voltmetrelor, potentiometrelor, electrometrelor etc. Electrometrele, care folosesc la masurarea tensiunilor inalte, constau din voltmetre electrostatice; unele dintre ele difera de voltmetrele de tip clasic prin aceea ca sunt prevazute cu bile sau cu placi sustinute de coloane izolante.
III. Masurarea rezistentei, cu ajutorul ohmmetrelor sau a puntilor de masura, in mod particular a conductivitatii.
IV. Masurarea puterii, cu ajutorul wattmetrelor.
V. Masurarea capacitatii, cu ajutorul puntilor de masura a capacimetrelor, a faradmetrelor, a capaselfmetrelor (utilizate pentru masurarea coeficientilor autoinductiei).
VI. Masurarea frecventelor, cu ajutorul frecventmetrelor gradate in hertzi (numarul de perioade pe secunda).
VII. Masurarea lungimilor de unda sau a frecventelor inalte cu ajutorul undametrelor sau a instrumentelor bazate pe antene cu fanta sau ghiduri de unda cu fanta.
VIII. Masurarea defazarii sau a factorilor de putere, cu ajutorul fazmetrelor care dau prin citire directa factorul de putere coso.
IX. Masurarea raporturilor a doua marimi electrice cu ajutorul aparatelor numite logometre.
X. Masurarea campurilor magnetice sau a fluxurilor magnetice cu ajutorul galvanometrelor sau a fluxmetrelor.
XI. Masurarea proprietatilor electrice sau magnetice ale materialelor cu ajutorul histerezimetrelor, permeametrelor sau aparatelor asemanatoare.
XII. Determinarea sincronismului, cu ajutorul sincronoscoapelor, aparate care folosesc pentru a indica daca doua fenomene periodice sunt sincrone si care dau, ordinul de marime al diferentei dintre frecventele lor, atunci cand ele nu sunt egale si ordinul de marime al diferentei de faza intre cele doua fenomene atunci cand sincronismul este atins. Aparatele de acest fel se recunosc prin aceea ca, cadranul lor poarta mentiunile: accelerare, incetinire (cu acele indicatoare corespunzatoare).
XIII. Masurarea si inregistrarea valorilor instantanee ale marimilor electrice, cu ajutorul osciloscoapelor sau oscilografelor de mai sus.

Aparatele de masura electrice pot avea multiple utilizari. Exista aparate (electrice sau electronice) numite multimetre, controlori universali, care permit sa se efectueze rapid masurari de tensiuni (in curent continuu sau alternativ), a curentului (continuu sau alternativ), a rezistentelor, a capacitatilor.
La grupul aparatelor precedente, se adauga diverse aparate electrice sau electronice utilizate in radioelectricitate sau in telecomunicatii; astfel, in afara voltmetrelor (voltmetre, microvoltmetre, milivoltmetre), potentiometrelor, puntilor de masura, ampermetrelor, wattmetrelor, fazmetrelor, frecventmetrelor - deja mentionate - se pot enumera:
1●) Controlori de impedanta sau aparate de masurat impedanta, care permit, intre altele, masurari ale capacitatilor sau inductantelor.
2●) Auto-controlori si aparate asemanatoare pentru determinarea autoinductiei dupa principiul puntii lui Wheatstone.
3●) Nepermetre si aparate pentru masurarea decibelilor care folosesc pentru masurarile de atenuare in circuitele telefonice la distanta mare. Aparatele pentru masurarea acustica se clasifica la pozitia nr. 90.27.
4●) Indicatoare de atenuare, care dau o indicatie directa a atenuarii spre deosebire de nepermetre, a caror masurare este bazata pe o metoda de compensare.
5●) Hipsometre si diafonometre, utilizate pe circuite telefonice pentru a efectua diferite masurari.
6●) Indicatoare de nivel, cu aceeasi utilizare ca hipsometrele.
7●) Aparate de masurare a nivelelor de zgomot pe liniile de inalta frecventa.
8●) Kerdometre si indicatoare cu amplificare, aparate care permit sa se masoare coeficientul de amplificare a repetitorilor care leaga circuitele telefonice la mare distanta.
9●) Aparate de masurare a interferentelor, care folosesc pentru masurarea tensiunilor zgomotului in instalatiile de telefonie la mare distanta sau a curentilor perturbatori in circuitele vecine.
10●) Psofometre, care folosesc pentru determinarea tensiunii zgomotului, adica a fortei electromotoare a unei surse de curent, care ar provoca acelasi efect perturbator daca ar actiona in locul tensiunilor induse in curentul telefonic.
11●) Indicatori de creasta, care folosesc la relevarea punctelor de tensiune cu o durata foarte scurta, asa cum se intampla in sistemele de transmitere (de exemplu cablurile telefonice la mare distanta, circuitele care transmit programele radiofonice, legaturile pe unde scurte).
12●) Ecometre, pentru a studia echilibrarea liniilor prin citirea directa a atenuarii ecoului exprimat in neperi sau in decibeli.
13●) Distorsiometre pentru masurarea distorsiunii armonice a unei tensiuni complexe.
Unele dintre aparatele vizate mai sus, in mod special cele utilizate pentru masurarile electroacustice, sunt gradate in unitati utilizate in acustica (neperi sau decibeli).
Pozitia cuprinde si alte instrumente si aparate care efectueaza, in sensul larg, operatii de natura celor vizate in titlu, printre care se pot cita lampmetrele utilizate pentru verificarea tuburilor electronice si in mod special tuburile radio; unele dintre ele sunt concepute pentru reproducerea, pe ecranul unui oscilograf, a curbelor caracteristice ale acestor tuburi.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 din acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai jos), se clasifica aici partile sau accesoriile instrumentelor si aparatelor de la aceasta pozitie. Este cazul aparatelor electronice de coincidenta pentru utilizarea cu contoare Geiger-Muller sau contoare proportionale, scintilatoarelor solide sub forma cristalelor sau elementelor de material plastic, montate in invelis metalic si destinate echiparii aparatelor de detectie si a tuburilor detectoare de neutroni care utilizeaza bor, trifluorura de bor, hidrogen sau elemente fisibile.

90.31 - INSTRUMENTE, APARATE SI MASINI DE MASURA SAU DE CONTROL, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL; PROIECTOARE DE PROFILE (+).
9031.10 - Masini de echilibrat piese mecanice
9031.20 - Bancuri de proba
9031.30 - Proiectoare de profile
- Alte instrumente si aparate optice
9031.41 - - Pentru controlul discurilor sau dispozitivelor cu semiconductori sau pentru controlul mastilor sau reticulelor utilizate in fabricarea dispozitivelor cu semiconductori
9031.49 - - Altele
9031.80 - Alte instrumente, aparate si masini
9031.90 - Parti si accesorii
In afara proiectoarelor de profile, pozitia cuprinde instrumentele, aparatele si masinile de masura sau control, optice sau nu, neconstituind instrumente, aparate, sau masini cuprinse mai specific la pozitiile nr. 90.01 la 90.12 sau la 90.15 la 90.30, ca in cazul:
a) Instrumentelor de astronomie (pozitia nr. 90.05).
b) Microscoapelor (pozitiile nr. 90.11 sau 90.12).
c) Instrumentelor si aparatelor de geodezie, de topografie sau de realizat fotograme (pozitia nr. 90.15).
d) Instrumentelor de masura a lungimilor, cu folosire manuala (pozitia nr. 90.17).
e) Instrumentelor si aparatelor de medicina, de chirurgie etc. de la pozitia nr. 90.18.
f) Masinilor si aparatelor pentru incercarea proprietatilor mecanice ale materialelor (pozitia nr. 90.24).
g) Instrumentelor si aparatelor pentru masurarea sau controlul lichidelor si a altor aparate de la pozitia nr. 90.26.
h) Instrumentelor si aparatelor pentru masurarea sau controlul marimilor electrice, instrumentelor si aparatelor pentru masurarea sau detectarea radiatiilor ionizante, de la pozitia nr. 90.30.
i.j) Instrumentelor si aparatelor pentru reglarea sau controlul automatic de la pozitia nr. 90.32.

I. - INSTRUMENTE, APARATE SI MASINI DE MASURA SAU CONTROL A)
Se pot enumera:
1) Masinile de echilibrat (dinamic, static sau cu dispozitive electronice) piesele mecanice rotative (indusi, rotoare, vilbrochene, elice, arbori, roti, volanti etc.
Pe masinile de echilibrat dinamic piesele de echilibrat sunt, in general, corpuri de rotatie, puse in rotatie pe paliere sau intre doua varfuri, masurarea pendularitatii efectuandu-se mecanic (trasarea diagramelor pe o placa de inregistrare, principiul balantei cu resorturi etc.).
Pe masinile de echilibrat static, echilibrarea se face supunand piesele mecanice la o miscare de basculare, pendularea fiind masurata pe o scala sau pe un disc gradat. Ele difera de masinile de echilibrat dinamic prin aceea ca piesa de echilibrat nu este supusa unei miscari de rotatie.
Pendularile se compenseaza fie cu ajutorul contragreutatilor, fie prin indepartarea materialului.
Pe masinile care au un dispozitiv electronic de echilibrare, vibratiile de pendulare sunt detectate cu un dispozitiv (vibrosonda) si amplificate.
Masinile de echilibrat care incorporeaza o masina-unealta. (o bormasina, de exemplu) destinata in exclusivitate pentru eliminarea pendularilor, raman cuprinse in aceasta pozitie.
2) Bancurile de incercare pentru motoare, generatoare electrice, pompe, indicatoare de viteza sau tahometre etc. avand un batiu si un aparat de masura sau control.
3) Aparatele folosite in laborator pentru incercarile carburantilor, special pentru determinarea cifrei octanice a benzinelor sau a indicelui cetanic al uleiurilor pentru motoarele diesel; aceste aparate constau in esenta dintr-un ansamblu omogen care cuprinde in functie de caz un motor cu aprindere prin scanteie sau prin compresie insotit de un dinam, un generator pentru alimentarea aprinderii, rezistente incalzitoare, aparate de masura (termometre, manometre, voltmetre, ampermetre etc.) etc.
4) Aparate de reglare a motoarelor de automobile (uneori numite sincroscoape) care permit controlul tuturor tipurilor de organe de aprindere (bobine, bujii, condensatoare, acumulatoare etc.), reglarea carburatiei cu ajutorul unui analizor de gaze de esapament si masurarea compresiei in fiecare dintre cilindri.
5) Planimetrele, pentru masurarea suprafetei figurilor plane (planuri, diagrame, piei etc.) in care un trasor solidar cu un contor urmeaza conturul suprafetei.
Integratoarele, analizoarele armonice si alte aparate sunt bazate pe principiul planimetrelor si pot sa efectueze alte masuratori (volume, momente de inertie etc.).
6) Aparatele numite "conformatoare", utilizate de catre palarieri pentru a determina prin perforarea unei foi de hartie, conturul exact al capului.
7) Comparatoarele cu cadran, opritoarele micrometrice, captatoarele electronice, optoelectronice, pneumatice sau altele, codificatoarele unghiulare, autonome sau nu, ca si orice dispozitiv sau instrument de masurare a lungimilor, unghiurilor sau altor marimi geometrice care utilizeaza acesti captatori. Raman de asemenea clasificati aici comparatorii inregistratori si comparatorii prevazuti cu un dispozitiv mecanic pentru a aduce piesele fabricate in serie in contact cu palpatorul si pentru a elimina piesele defectuoase.
Pozitia exclude comparatoarele cu cadran utilizate manual si care sunt descrise in rubrica 4) de la partea D) a Notei explicative de la pozitia nr. 90.17 (vezi excluderea d) de mai sus).
8) Coloanele de masurare care folosesc pentru controlul echerelor de precizie pentru controlul inaltimilor sau pentru alte operatii de control al fabricatiei.
9) Barele-sinus si mesele inclinabile cu bare-sinus pentru verificarea unghiurilor.
10) Nivelele cu bula de aer, utilizate in multiple profesii, inclusiv nivelele micrometrice (nivele cu apa cu micrometru montat), nivelele cu cadru (cadru metalic care are doua nivele incrucisate in acelasi plan) utilizate in constructia de masini si nivelele cu lichid bazate pe principiul vaselor comunicante.
Nivelele speciale pentru parcelare sau nivelare se clasifica la pozitia nr. 90.15.
11) Clinometrele (cu ace, cu reticula, rigle clinometrice, clinoraportoare) care permit controlul nivelului fata de orizontala sau sa se masoare inclinatiile de suprafata. Instrumentele numite clinometre care folosesc la relevarea inaltimii pozitiilor, se clasifica la pozitia nr. 90.15.
12) Firele cu plumb.
13) Sferometrele, pentru masurarea curburii suprafetelor sferice (lentile, oglinzi, lentile de ochelari etc.) care cuprind in esenta un soclu cu trei puncte care formeaza varfurile unui triunghi echilateral, o rigla gradata si un surub micrometric cu palpator; unele tipuri de sferometre au un cadran pentru citirea directa.
14) Etaloanele, calibrele de control.
15) Montajele multidimensionale, inclusiv masinile de masurat in coordonate (MMC) utilizate pentru a proceda, fie manual, fie mecanic, la verificari dimensionale pe diferite componente sau parti de masini.
16) Aparatele de centrat lentile de ochelari, utilizate de catre opticieni si care constau dintr-un batiu ce contine un dispozitiv port-lentila, o tinta rotativa, un dispozitiv de vizare si un dispozitiv marcator.
17) Bancurile micrometrice, bazate pe principiul micrometrului si care au o papusa fixa cu indicator de contact si o papusa mobila cu surub micrometric.
18) Aparatele pentru detectarea sau masurarea vibratiilor, alungirilor, trepidatiilor sau acceleratiilor (pentru masini, poduri, baraje hidraulice etc.).
19) Aparatele pentru controlul materialelor textile, cum sunt vartelnitele de titrare, permitand sa se obtina o lungime a firului sau a fibrei determinate, cu regulator de tensiune, contor si sonerie, torsiometrele si torsiografele pentru a determina rasucirea firelor, tensiometrele pentru a masura tensiunea la care sunt supuse firele pe masinile textile (urzire, canetare, filatura etc.) si aparatele pentru a controla regularitatea firelor prin infasurarea pe un tambur sau o placa, adesea cu dispozitiv de reglare a pasului intre fire.
20) Rugozimetrele si aparatele asemanatoare pentru controlul starii suprafetelor.
In aparatele mecanice sau pneumatice, controlul este efectuat cu ajutorul unui varf de contact sau a unor jeturi de aer comprimat.
Aparatele electrice sunt bazate pe principiul dupa care rugozitatea unei suprafete este tradusa intr-o tensiune electrica printr-un captator prevazut cu un safir sau cu un diamant care urmeaza exact asperitatile acestei suprafete. Miscarile captatorului in plan vertical sunt utilizate pentru a genera o tensiune electrica prin intermediul unui cristal piezo-electric, sau, indirect, facandu-le sa actioneze pe un condensator sau o bobina de autoinductanta, a carui valoare variaza in functie de aceste miscari. Tensiunea electrica obtinuta in felul acesta este apoi amplificata si masurata. Comparand indicatiile obtinute cu cele date de etaloanele de rugozitate (placi metalice de format redus) se obtine o valoare a rugozitatii suprafetei studiate.
21) Masinile de controlat angrenajele care utilizeaza un dispozitiv amplificator cu maneta pentru controlul formei profilelor, diametrului de angrenare, spatiului dintre dinti, a razei de actiune a contactului etc. (angrenaje drepte si conice), a pasului etc. (pe angrenajele elicoidale si cu surub fara sfarsit).
22) Instrumentele pentru masurarea contractiei datorate coacerii pe epruvete speciale de argila etc., care sunt scoase dintr-un cuptor de ceramica in timpul coacerii, in vederea determinarii comportarii acestei coaceri. Aceste instrumente sunt asemanatoare calibrelor, dar sunt gradate in unitati arbitrare.
23) Aparatele pentru masurarea suprafetelor neregulate (de exemplu piei) prin metoda fotoelectrica (diferenta de curent debitat de o celula fotoelectrica in functie de cat este sau nu acoperita o suprafata opaca de masurat de o placa de sticla luminata uniform).
24) Aparatele de masurat diametrul firelor prin metoda fotoelectrica descrisa la alineatul 23).
25) Aparatele pentru masurarea continua a grosimii foitelor sau tablelor in laminoare.
26) Aparatele cu ecou pentru a aprecia, prin sondare in masa, grosimea sau adancimea obiectelor sau materialelor la care este accesibila numai o singura latura.
27) Aparatele pentru detectarea faliilor, fisurilor sau altor defecte in materiale (bare, tuburi, profile, piese prelucrate cum sunt suruburile, acele), prin observarea unei imagini catodice care rezulta din diferentele de caracteristici magnetice, sau prin masurarea directa, pe cadranul gradat, al diferentelor de permeabilitate, sau bazate pe folosirea ultrasunetelor. Sunt clasificate aici aparatele cu ultrasunete pentru examenul, cercetarea acustica a sudurilor, bazate in general pe principiul dupa care orice discontinuitate in mediul de propagare a ultrasunetelor (in cazul particular, sudura) se traduce printr-o reflexie a fasciculului, reflexie care permite masurarea fie in functie de energia transmisa sau reflectata, fie in functie de timpul parcurs (ecou) al undei reflectate; poate sa existe inregistrare sau observare a unei imagini catodice.
28) Instrumentele si aparatele speciale pentru controlul pieselor de ceasuri in timpul montarii si reglarea ceasurilor terminate. Printre aceste aparate, se pot mentiona:
1●) Spirametrele pentru controlul balansierului-spiral.
2●) Amplitudimetrele pentru controlul amplitudinii oscilatiilor balansierului cu ajutorul unei celule fotoelectrice care primeste un fascicul luminos taiat de catre balansier.
3●) Oscilometrele sau inregistratoarele de abatere, pentru controlul general al miscarii, in care fiecare tic si fiecare tac al miscarii instalate la un microfon produc o tensiune care, amplificata, este aplicata la doi electrozi din care unul este un disc mobil prevazut cu varfuri destinate sa perforeze o banda de hartie.
4●) Amplitudiscoapele pentru controlul final al ceasului, bazate pe acelasi principiu ca si aparatele precedente (tic-tac-ul ceasului instalat la un microfon), dar care pot sa aibe un oscilograf catodic.
29) Aparatele pentru masurarea contractiilor, eforturilor, deformarilor etc. la care sunt supuse materialele la care se aplica tensiuni sau presiuni variabile. Aceste aparate sunt bazate pe principiul:
1●) Variatiei rezistentei unui fir intins intre membrana sensibila a distribuitorului si suport (distribuitoarele sau manometrele cu fir). Rezistentele electrice denumite "marci tensiometrice" se clasifica la pozitia nr. 85.33.
2●) Sau variatiei capacitatii electrice, a fluctuatiilor unei membrane plate (sau pastile) a carei fete constituie armaturi cu o capacitate care informeaza prin abaterile presiunii aplicate materialelor, abateri care pot sa fie citite pe un oscilograf.
3●) Sau oscilatiilor, tensiunilor electrice care sunt produse de cristalele piezo-electrice, de cuart sau materiale similare.
Se clasifica aici dinamometrele, care permit sa se masoare eforturile de comprimare sau la tractiune in prese hidraulice, laminoare, masini de incercari etc. si eventual, sa se cantareasca (avioanele in mod special). Sunt constituite in mod obisnuit dintr-un corp metalic deformabil (cilindru, inel etc.) pe care actioneaza presiunea sau tractiunea si un aparat de masura, gradat in unitati de greutate, care inregistreaza deformarea.
Dinamometrele pentru incercarile materialelor (textile, hartie etc.) sunt clasificate la pozitia nr. 90.24.
30) Celulele cu dispozitiv electric care transforma variatiile de forta (inclusiv de greutate) care le sunt aplicate in variatii proportionale ale tensiunii electrice. Aceste variatii ale tensiunii electrice sunt in general detectate prin instrumente de masura, de control, de cantarire etc., care le traduc in marimea cautata.
31) Cronografele si cronoscoapele electronice care permit masurarea duratei unui contact, si constituite dintr-un voltmetru de debit mic si dintr-un condensator care, in timpul contactului, se incarca printr-o rezistenta puternica.
B)
Pozitia cuprinde aparatele si instrumentele optice de masura sau de control, cum sunt:
1) Comparatoarele numite "optice", cu ocular sau cu scala gradata, care permit sa se controleze o cota de prelucrare fata de o piesa-etalon si in care miscarea palpatorului este amplificata cu ajutorul unui dispozitiv optic (principiul oglinzii rotative).
2) Bancurile comparatoare de alungire, de lungimi, de suprafete etc. cu batiu, sanie, si doua microscoape micrometrice montate.
3) Bancurile de masurare pentru piesele de dimensiuni mari, calibrele de filetare, frezele de taiat angrenajele, arborii filetati de strunguri, antretoazele etc. cu batiu, microscoapele de observare, doua microscoape micrometrice de masura si un dispozitiv de proiectie.
4) Interferometrele pentru controlul planeitatii suprafetelor bazate pe fenomenul interferentelor luminoase si care cuprind un etalon-plan optic si lunete cu reticule micrometrice care sa permita sa se masoare franjele de interferenta. Calele-etalon optice se clasifica la pozitia nr. 90.01 si interferometrele cu utilizari de laborator la pozitia nr. 90.27.
5) Surfasroapele (numite si portmetre) pentru a stabili starea suprafetelor cu ajutorul unei prisme si a unei lunete.
6) Aparatele cu palpator diferential cu impulsuri rapide si lunete de observatie, pentru inregistrarea fotografica si masurarea profilelor sau starea suprafetelor.
7) Lunetele de aliniere, utilizate pentru controalele de rectiliniaritate a bancurilor sau a glisierelor masinilor, pentru masurarile constructiilor metalice etc., care functioneaza prin colimare sau autocolimare si care cuprind o luneta si un colimator sau o oglinda.
8) Riglele optice, pentru masurarea defectelor de planeitate prin marirea denivelarii si constituite dintr-o rigla crestata care are la fiecare extremitate un sistem optic cu prisme si lentile, si o luneta-palpator micrometric.
9) Cititorii micrometrici, pentru a controla deplasarile mesei masinii-unelte si care are un dispozitiv micrometric pentru citirea diviziunilor milimetrice ale riglelor gradate.
10) Goniometrele optice, pentru controlul unghiului de fuga, si care au, fie un dispozitiv optic cu lentila si oglinzi si un cadran pentru citirea unghiului de incidenta, fie un sistem cu oglinzi convergente si un ocular inclinabil.
11) Focometrele, pentru a efectua masuratorile lentilelor de ochelari.
Aparatele si instrumentele mai sus mentionate se clasifica la aceasta pozitie, chiar daca sunt realizate pentru a fi montate pe masini.
Sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, dispozitivele pentru punerea la loc a pieselor de prelucrat sau a sculei pe masinile unelte, care au elemente optice pentru citirea scarilor, vernierelor etc. in timpul operatiei (de exemplu: divizoare numite optice, mese port-piese cu cititoare optice de reglare).

II. - PROIECTOARE DE PROFILE
Proiectoarele de profile, utilizate pentru controlul formei sau a dimensiunilor elementelor foarte variate (produse de decupaj, angrenaje si pinioane de mecanica fina, suruburi, filete, piepteni de filetat etc.) sau pentru examenul suprafetelor. La majoritatea aparatelor de aceasta categorie, un fascicol luminos care este emis de la o lampa este concentrat printr-un condensator inainte de a cadea pe obiectul de examinat asezat pe o platina. Piesa se decupeaza in profil in fasciculul astfel format, care este supus la mai multe reflexii inainte de a fi retrimis, printr-un joc de prisme, pe ecranul de observare incorporat la aparat. Dintre aceste aparate unele sunt echipate cu o platina intermediara care contine o piesa etalon.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus) aceasta pozitie cuprinde, partile si accesoriile de la masinile, aparatele sau instrumentele descrise mai sus, in masura in care ele sunt net recognoscibile ca atare, de exemplu: bratele de planimetre, suporturile si mesele de control pentru comparatoare.

Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 9031.49.
Aceasta subpozitie cuprinde nu numai instrumentele si aparatele care usureaza direct sau amelioreaza vederea umana dar si alte instrumente si aparate care functioneaza cu ajutorul elementelor sau procedeelor optice.

90.32 - INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU REGLARE SAU CONTROL AUTOMAT.
9032.10 - Termostate
9032.20 - Manostate (presostate)
- Alte instrumente si aparate:
9032.81 - - Hidraulice sau pneumatice
9032.89 - - Altele
9032.90 - Partile si accesoriile
Conform cu Nota 6 de la acest Capitol, pozitia cuprinde:
A) instrumentele si aparatele pentru reglarea debitului, nivelului, presiunii sau alte caracteristici ale fluidelor, sau pentru controlul automat al temperaturii, chiar daca functionarea lor consta in principiu dintr-un fenomen electric variabil cu factorul cercetat, si care au drept functie aducerea acestui factor la o valoare prescrisa si de a-l mentine fara a fi influentat de eventualele perturbatii, datorita unei masurari continue sau periodice a valorii reale;
B) regulatoarele automate de marimi electrice, ca si regulatoarele automate de alte marimi a caror principiu de functionare sta intr-un fenomen electric variabil cu factorul de reglat, si care au drept functie aducerea acestui factor la o valoare prescrisa si de a-l mentine fara a fi influentat de perturbatii, prin masurari continue sau periodice a valorii reale.

I. - INSTRUMENTE SI APARATE PENTRU REGLAREA FLUIDELOR GAZOASE SAU LICHIDE SAU PENTRU CONTROLUL AUTOMAT AL TEMPERATURILOR
Instrumentele si aparatele pentru reglarea fluidelor gazoase sau lichide sau pentru controlul automat al temperaturii sunt utilizate in instalatii de control sau reglare a fluidelor sau a temperaturii, in care ele nu constituie decat unul dintre elemente. Ele constau din dispozitivele urmatoare:
A) Un dispozitiv de masura a caracteristicii de controlat sau de reglat (presiunea, nivelul intr-un rezervor, temperatura intr-o incinta etc.); aceste aparate pot fi inlocuite prin simple dispozitive sensibile la variatiile caracteristicii (tije metalica sau bimetalica, capsula sau burduf cu lichid dilatabil, flotor etc.).
B) Un dispozitiv de control care compara valoarea masurata cu o valoare etalon si actioneaza in consecinta asupra dispozitivului indicat la C).
C) Un dispozitiv de anclansare, de declansare sau de comanda.
Dispozitivele vizate la A), B) si C) constituie un aparat pentru reglarea fluidelor sau pentru controlul automat al temperaturilor in sensul Notei 6a) de la acest Capitol, daca aceste trei dispozitive formeaza un singur bloc sau, prin aplicarea Notei 3 de la acest Capitol, o unitate functionala.
Unele dintre aceste instrumente si aparate nu au dispozitiv care compara valoarea masurata cu valoarea etalon si sunt direct actionate, de exemplu cu ajutorul unui intrerupator, atunci cand valoarea prestabilita este atinsa.
Instrumentele si aparatele pentru controlul automat al parametrilor fluidelor sau pentru controlul automat al temperaturilor sunt racordate la un aparat de executie (pompa, compresor, vana, arzator etc.), care aduce, in rezervor sau local, unde a fost facuta masurarea, caracteristica fluidului sau temperatura cu valoarea dorita, sau care, atunci cand instalatia are un rol de siguranta, opreste functionarea masinii sau aparatului controlat. Acest aparat, in general comandat la distanta cu ajutorul unei comenzi mecanice, hidraulice, pneumatice sau electrice, trebuie sa fie clasificat in pozitia care ii este proprie (pompa sau compresorul pozitia nr. 84.13 sau 84.14; vana: pozitia nr. 84.81 etc.). In cazul in care aparatul de control sau de reglare este combinat cu un aparat de executie, ansamblul trebuie sa fie clasificat prin aplicarea fie a Regulii generale interpretative 1, fie a Regulii generale interpretative 3b) (vezi partea III de la Consideratiile generale ale Sectiunii XVI si Nota explicativa de la pozitia nr. 84.81).
Grupa cuprinde:
A) Controlorii sau regulatoarele de presiune, numite manostate sau presostate care sunt aparate ce se compun dintr-un element sensibil la presiune, dintr-un element de control care compara, cu ajutorul unui resort reglabil, de exemplu presiunea reala de reglat si presiunea etalon si dintr-un contact electric sau dintr-o supapa comandata cu fluid auxiliar.
Aceste aparate pot fi prevazute cu manometre si sunt utilizate, de exemplu pentru comanda motopompelor sau a motocompresoarelor care alimenteaza rezervoarele sub presiune sau pentru manevrarea vanelor cu comanda pneumatica, amplasate pe o retea de conducte sau sunt destinate sa fie racordate la o vana in scopul de a asigura reglarea diferitelor fluide.
Regulatoarele de presiune descrise mai sus nu trebuie sa fie confundate cu detectoarele, numite regulatoare de presiune, care se clasifica la pozitia nr. 84.81.
B) Regulatoarele sau controlorii de nivel care folosesc pentru controlul automat al nivelului.
In sistemul cu flotor, acesta din urma prin intermediul unei membrane, a unui dispozitiv magnetic sau a altui dispozitiv, actioneaza un intrerupator sau un comutator electric care, anclanseaza sau declanseaza o pompa, o supapa etc.
In sistemul cu electrozi, lichidul, legat la pamant, formeaza o parte a circuitului electric. Un pol al transformatorului este de asemenea pus la pamant. Atunci cand suprafata lichidului intra in contact cu electrodul, circuitul electric este inchis si intra in functiune un releu.
C) Regulatoarele de umiditate, numite in unele cazuri umidostate care folosesc la controlul sau la reglarea umiditatii in interiorul unor incinte cum sunt etuvele, cuptoarele, atelierele, antrepozitele etc.
Functionarea acestor aparate este bazata pe variatiile de lungime ale unui fascicul de fire de par sau a oricarui alt element sensibil la umiditate si ele actioneaza un dispozitiv de semnalizare sau comanda un aparat susceptibil de a modifica gradul de umiditate constatat (vana de admisie a vaporilor, umidificatorul sau deumidificatorul, ventilatorul etc.).
D) Termostatele care folosesc la controlul automat al temperaturii. Ele cuprind in esenta:
1) Un element sensibil la temperatura care poate sa utilizeze:
a) Deformarea unei lamele bimetalice (dreapta, in U, in spirala etc.).
b) Tensiunea vaporilor unui lichid.
c) Dilatarea unui lichid sau a unei tije metalice.
d) O rezistenta electrica sau un cuplu termoelectric.
In termostatele cu lamela bimetalica, aceasta este asezata intr-un tub plonjor sau intr-o cutie si in cele cu tija metalica aceasta din urma este asezata intr-un tub plonjor. In termostatele cu tensiune a vaporilor sau a lichidului, elementul sensibil poate sa fie constituit dintr-o membrana plisata care inchide masa lichidului sau dintr-un ansamblu membrana, tub capilar si bulb sau tub.
2) Un tambur, disc sau alt dispozitiv de prefixare a temperaturii stabilite.
3) Un dispozitiv de declansare sau de comanda constituit in functie de natura transmisiei (mecanica, fluid auxiliar, electricitate), dintr-un sistem de parghii, de resorturi etc., o supapa, un intrerupator sau un comutator electric. Acest dispozitiv actioneaza semnalizarile sau comanda, unui aparat de reglare a temperaturii (vana de admisie a vaporilor sau a apei calde, arzatorul cazanului, grupul pentru conditionarea aerului, ventilatorul etc.).
Termostatele sunt utilizate in mod special pentru reglarea temperaturii in apartamente sau localuri, cuptoare, bucatarii, cazane, incalzitoarele de apa, instalatiile frigorifice, cosuri, etuve, dulapuri sau alte incinte industriale sau la laborator.
E) Regulatoarele de temperatura care permit sa se determine si sa se mentina la o temperatura predeterminata aparatele electrice incalzitoare (masini de gatit, gratare, percolatoare etc.) sunt compuse in principal dintr-o bilamela a carei deformare, sub efectul caldurii degajate printr-o rezistenta asezata in derivatie pe circuitul de alimentare al elementelor incalzitoare actioneaza un contact electric care deschide sau inchide acest circuit, frecventa intreruperilor si temperatura elementelor incalzitoare, fiind determinate prin diferite pozitii date unui buton de reglare manual; una din aceste pozitii permite sa se neutralizeze lamela bimetalica si sa se asigure, la inceperea incalzirii, alimentarea continua a elementelor incalzitoare.
Pozitia exclude:
a) Recipientele, numite etuve, dulapuri etc. termostatice sau termostate, in care temperatura este mentinuta la un nivel constant cu ajutorul unui termostat si care se clasifica la o pozitie proprie lor.
b) Vanele termostatice (pozitia nr. 84.81).
F) Regulatoarele de tiraj, folosesc la reglarea automata de admisiei aerului, in instalatiile de incalzire centrala sau de ventilatie, in functie de temperatura, de presiune, de depresiune etc.

II. - REGULATOARE AUTOMATE ALE MARIMILOR ELECTRICE SI REGULATOARE AUTOMATE ALE MARIMILOR NEELECTRICE A CAROR FUNCTIONARE SE BAZEAZA PE UN FENOMEN ELECTRIC VARIABIL IN CONCORDANTA CU FACTORUL DE REGLAT
Regulatoarele automate sunt destinate sa fie utilizate in instalatiile de reglare care au ca functie sa aduca o marime electrica sau neelectrica la o valoare prestabilita si s-o mentina indiferent de eventuale perturbatii, prin masurari continue a valorii sale reale. Ele se compun din dispozitivele urmatoare:
A) Un dispozitiv de masurare (palpator, convertizor, sonda de rezistenta, termocuplu etc.) care determina valoarea reala a marimii de reglat si o transforma intr-un semnal electric proportional.
B) Un dispozitiv electric de control, care compara valoarea masurata cu valoarea prestabilita si elibereaza un semnal in general sub forma unui curent modulat.
C) Un dispozitiv de anclansare, de declansare sau de comanda (in general ploturi de contact, contactoare-disjunctoare, contactoare-inversoare si, eventual, contactoare-relee) care transmit un curent electric dispozitivului, in functie de semnalul eliberat prin dispozitivul de control.
Dispozitivele vizate la A), B), si C) constituie un regulator automatic in sensul Notei 6b) a acestui Capitol, daca aceste trei dispozitive formeaza un singur bloc sau, prin aplicarea Notei 3 de la acest Capitol, o unitate functionala.
Daca nu corespund la dispozitiile de mai sus, aceste dispozitive se clasifica dupa cum urmeaza:
1) Dispozitivul electric de masurare se clasifica dupa caz la pozitiile nr. 90.25, 90.26 sau 90.30.
2) Dispozitivul electric de control se clasifica la aceasta pozitie in masura in care aparatul de reglare este incomplet.
Dispozitivul de anclansare, de declansare, sau de comanda se clasifica la pozitia nr. 85.36 (intrerupator, comutator, releu etc.).
Regulatoarele automate sunt legate la un dispozitiv de actionare electric, pneumatic sau hidraulic care tinde sa readuca marimea de reglat la valoarea sa prestabilita. Acest dispozitiv de actionare poate fi cricul care regleaza distanta electrozilor de la un cuptor cu arc, vana motorizata de alimentare cu apa sau cu vapori de la un cazan, de la un cuptor, de la un defibrator etc.
Dispozitivul de actionare urmeaza sa fie clasificat in pozitia care ii este proprie (cric, pozitia nr. 84.25; vana motorizata sau vana solenoida, pozitia nr. 84.81; dispozitivul de pozitionare electromagnetic, pozitia nr. 85.05 etc.). In cazul in care regulatorul automat este combinat cu un aparat de executie, ansamblul trebuie sa fie clasificat prin aplicarea fie a Regulii generale interpretative 1, fie a Regulii generale interpretative 3b) (vezi partea III de la Consideratiile generale de la Sectiunea XVI si Nota explicativa de la pozitia nr. 84.81).
Regulatoarele electronice nu functioneaza electromecanic, ci intr-un mod pur electric. Organele lor caracteristice sunt semiconductori (tranzistori) sau circuite integrate.
Aceste regulatoare sunt utilizate nu numai pentru reglarea marimilor electrice, cum sunt tensiunea, intensitatea, frecventa, puterea, dar si pentru reglarea altor marimi cum sunt viteza de rotatie, cuplul motor, forta de tractiune, nivelul, presiunea, debitul sau temperatura.
Pozitia exclude:
a) Conjunctoarele-disjunctoarele combinate, in aceeasi cutie, cu un regulator de tensiune sau un regulator de intensitate, utilizate cu motoarele de aprindere prin scantei sau prin compresie, se clasifica la pozitia nr. 85.11.
b) "Aparatele de comanda programabile numite controlori programabili" de la pozitia nr. 85.37.

PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor de la Notele 1 si 2 de la acest Capitol (vezi Consideratiile generale de mai sus) se clasifica aici partile si accesoriile instrumentelor sau aparatelor de la aceasta pozitie.

90.33 - PARTI SI ACCESORII NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL, PENTRU MASINI, APARATE, INSTRUMENTE SAU ARTICOLE DE LA CAPITOLUL 90.
Pozitia cuprinde toate partile si la toate accesoriile pentru masini, aparate, instrumente sau articolele de la acest Capitol, in afara de:
1) Cele care sunt vizate de catre Nota 1 de la acest Capitol, cum sunt:
a) Elementele de optica din sticla, neprelucrata optic (Capitolul 70).
b) Articolele cu utilizari tehnice, cum sunt articulatiile, saibele si altele asemanatoare, de cauciuc vulcanizat neintarit (pozitia nr. 40.16) de piele naturala sau inlocuitor inclusiv membranele de piele pentru contoare (pozitia nr. 42.04) sau de materiale textile (pozitia nr. 59.11).
c) Partile si furniturile de folosire generala, in sensul Notei 2 de la Sectiunea XV, din metale comune (Sectiunea XV) si articolele asemanatoare din mase plastice (Capitolul 39).
2) Cele descrise de Nota 2a), care constituie prin ele insele articole care se clasifica la o pozitie particulara a Capitolului 90 sau de la Capitolele 84, 85 sau 91 (cu exceptia pozitiilor nr. 84.85, 85.48 sau 90.33). In felul acesta, prezentate separat ar ramane, clasificate la pozitiile lor respective.
a) Pompa cu vid (pozitia nr. 84.14), un robinet sau un detector (pozitia nr. 84.81), angrenaje (pozitia nr. 84.83).
b) Un motor electric (pozitia nr. 85.01), un transformator (pozitia nr. 85.04) un magnet sau un electromagnet (pozitia nr. 85.05), o pila (pozitia nr. 85.06 un amplificator de audiofrecventa de la pozitia nr. 85.18, un condensator de la pozitia nr. 85.32, o rezistenta (pozitia nr. 85.33) un releu (pozitia nr. 85.36), un tub sau o valva (pozitia nr. 85.40), o celula fotoelectrica (pozitia nr. 85.41), un amplificator de medie sau de inalta frecventa (pozitia nr. 85.43).
c) Elementele de optica de la pozitia nr. 90.01 sau 90.02.
d) Un aparat fotografic (pozitia nr. 90.06) un termometru sau un higrometru (pozitia nr. 90.25).
e) Un mecanism de ceasornic (pozitiile nr. 91.08 sau 91.09).
3) Cele care sunt posibil de recunoscut ca exclusiv sau in principal destinate unei masini, unui aparat, unui instrument sau unui articol deosebit sau la mai multe masini, aparate, instrumente sau articole care se clasifica la aceeasi pozitie a acestui Capitol si care raman clasificate, prin aplicarea Notei 2b) de la acelasi capitol, in aceeasi pozitie ca masinile, aparatele, instrumentele sau articolele in cauza.

----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Directia Generala a Vamilor, ANEXA nr. 90 din 5 ianuarie 2000

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016