Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
FONTA, FIER SI OTEL
Note de Capitol.
1. - In acest Capitol si, in cadrul prevederilor literelor d), e) si f) ale acestei Note, prin urmatoarele expresii se intelege:
a) Fonte brute
aliajele fier-carbon, care practic nu se preteaza la deformari plastice, care contin in greutate peste 2% carbon si care pot contine in greutate unul sau mai multe alte elemente, in urmatoarele proportii:
- 10% sau mai putin, crom;
- 6% sau mai putin, mangan;
- 3% sau mai putin, fosfor;
- 8% sau mai putin, siliciu;
- 10% sau mai putin, alte elemente, in total.
b) Fonte-oglinda (spirgel)
aliajele fier-carbon care contin in greutate peste 6%, dar nu mai mult de 30% mangan si care corespund, in ceea ce priveste celelalte caracteristici, definitiei de la Nota 1 a).
c) Feroaliaje
aliajele sub forma de lingouri, bulgari, blocuri sau forme primare similare, sub forme obisnuite prin procedeul de turnare continua sau sub forma de granule sau pulbere, chiar aglomerate, utilizate in mod obisnuit fie ca aditive la prepararea altor aliaje, fie ca agenti dezoxidanti, desulfuranti, fie pentru alte utilizari similare in siderurgie si care nu se preteaza in general la deformari plastice, continand in greutate 4% sau mai mult fier si unul sau mai multe alte elemente, in urmatoarele proportii:
- peste 10% crom;
- peste 30% mangan;
- peste 3% fosfor;
- peste 8% siliciu;
- peste 10% alte elemente in total, cu excluderea carbonului, procentajul de cupru neputand insa depasi 10%.
d) Oteluri
materiale feroase, altele decat cele de la pozitia nr. 72.03, care, cu exceptia anumitor tipuri de oteluri produse sub forma de piese turnate, se preteaza la deformari plastice si contin in greutate 2% sau mai putin carbon. Totusi, otelurile cu crom pot contine carbon in proportie mai ridicata.
e) Oteluri inoxidabile
otelurile aliate, care contin, in greutate, 1,2% sau mai putin carbon si 10,5% sau mai mult crom, cu sau fara alte elemente.
f) Alte oteluri aliate
otelurile care nu corespund definitiei otelurilor inoxidabile si care contin in greutate unul sau mai multe din elementele de mai jos, in urmatoarele proportii:
- 0,3% sau mai mult, aluminiu;
- 0,0008% sau mai mult, bor;
- 0,3% sau mai mult, crom;
- 0,3% sau mai mult, cobalt;
- 0.4% sau mai mult, cupru;
- 0,4% sau mai mult, plumb;
- 1,65% sau mai mult, mangan;
- 0,08% sau mai mult, molibden;
- 0,3% sau mai mult, nichel;
- 0,06% sau mai mult, niobiu;
- 0,6% sau mai mult, siliciu;
- 0,05% sau mai mult, titan;
- 0,3% sau mai mult, tungsten (Wolfram);
- 0,05% sau mai mult, vanadiu;
- 0,05% sau mai mult, zirconiu;
- 0,1% sau mai mult alte elemente (cu exceptia sulfului, fosforului, carbonului si azotului) luate individual.
g) Deseuri lingotate din fier sau din otel
produsele turnate brut sub forma de lingouri fara maselote sau sub forma de bulgari, prezentand defecte adanci de suprafata si care, in ceea ce priveste compozitia chimica, nu corespund definitiilor fontei brute, fontei-glinda sau fero-aliajelor.
h) Granule
produsele care trec printr-o sita cu o deschidere a ochiurilor de 1 mm, intr-o proportie sub 90% in greutate si printr-o sita cu o deschidere a ochiurilor de 5 mm, intr-o proportie egala sau mai mare de 90% in greutate.
i.j) Semifabricate
produsele cu sectiune plina obtinute prin turnare continua, nelaminate sau laminate primar la cald; si
celelalte produse cu sectiune plina, care au suferit o simpla laminare primara la cald sau care au fost simplu degrosate prin forjare sau ciocanire, inclusiv ebosele pentru profile.
Aceste produse nu sunt prezentate rulate.
k) Produse laminate plate
produsele laminate cu sectiune transversala plina, rectangulara (alta decat patrata), care nu corespund definitiei din Nota i.j) de mai sus.
- rulate in straturi suprapuse, sau
- nerulate, cu o latime cel putin egala cu de zece ori grosimea, daca aceasta este sub 4,75 mm sau cu o latime care depaseste 150 mm, daca grosimea este de 4,75 mm sau mai mare, fara insa sa depaseasca jumatatea latimii.
Raman clasificate ca produse laminate plate, produsele de acest fel, cu motive in relief, provenite direct din laminare (caneluri, striatii, gofraje, picaturi, ridicaturi, romburi, de exemplu), precum si cele perforate, ondulate, polizate, cu conditia ca aceste prelucrari sa nu le confere caracterul de articole clasificate in alta parte.
Produsele laminate plate de forma diferita de cea patrata sau dreptunghiulara si de orice dimensiuni, sunt clasificate ca produse cu o latime de 600 mm sau mai mult, daca ele nu au caracterul de articole clasificate in alta parte.
l) Bare si tije pentru trefilare (fil machine)
produsele laminate la cald, rulate in spire nearanjate (in colaci), a caror sectiune transversala plina este in forma de cerc, de segment de cerc, de oval, de patrat, de dreptunghi, de triunghi sau de alt poligon convex (inclusiv cercuri aplatizate si forme rectangulare modificate, ale caror doua laturi opuse sunt in forma de arcuri de cerc convex, celelalte doua fiind rectilinii, egale si paralele). Aceste produse pot avea cavitati, nervuri, sau alte deformari, adancite sau in relief, obtinute in cursul laminarii (bare si profile de otel pentru armaturi de beton).
m) Bare
produsele care nu corespund niciunei definitii de la literele ij), k) sau l) de mai sus, nici definitiei de sarma si a caror sectiune transversala plina si constanta este in forma de cerc, de segment de cerc, de oval, de dreptunghi, de patrat, de triunghi sau de alt poligon convex (inclusiv cercuri aplatizate si forme rectangulare modificate ale caror doua laturi opuse sunt in forma de arcuri de cerc convex, celelalte doua fiind rectilinii, egale si paralele). Aceste produse pot:
- avea cavitati, nervuri, sau alte deformari, adancite sau in relief, obtinute in cursul laminarii (bare si profile de otel pentru armaturi de beton);
- sa fie torsionate dupa laminare.
n) Profile
produsele cu sectiune transversala plina si constanta, pe toata lungimea lor si care nu corespund nici unei definitii de la literele ij), k), l) sau m) de mai sus si nici definitiei sarmei.
Capitolul 72 nu cuprinde produsele de la pozitia nr. 73.01 sau 73.02.
o) Sarma
produsele prelucrate la rece, rulate, avand o sectiune transversala plina si constanta, de forma oarecare si care nu corespunde definitiei produselor laminate plate.
p) Bare si tije tubulare pentru foraj
barele cu sectiune de forma oarecare, proprii pentru fabricarea sapelor de foraj si a caror cea mai mare dimensiune exterioara a sectiunii transversale, depasind 15 mm, dar nedepasind 52 mm, este cel putin dublul celei mai mari dimensiuni interioare (golului interior). Barele tubulare din fier sau din otel ce nu corespund acestei definitii sunt clasificate la pozitia nr. 73.04.
2. - Metalele feroase placate cu un alt metal feros de calitate diferita, sunt clasificate la pozitia metalului feros care predomina in greutate.
3. - Produsele din fier sau din otel obtinute prin electroliza, prin turnare sub presiune sau prin sinterizare, sunt clasificate in functie de forma, compozitia si aspectul lor la pozitiile aferente produselor similare laminate la cald.
Note de subpozitii.
1. - In acest Capitol, intelegem prin:
a) Fonte brute aliate
fontele brute continand unul sau mai multe din elementele urmatoare, in proportiile de mai jos, raportate la greutate:
- peste 0,2% crom
- peste 0,3% cupru
- peste 0,3% nichel
- peste 0,1% din oricare din elementele urmatoare: aluminiu, molibden, titan, tungsten (wolfram), vanadiu.
b) Oteluri nealiate pentru prelucrare pe masini - unelte automate
otelurile nealiate continand unul sau mai multe din elementele urmatoare, in proportiile de mai jos, raportate la greutate:
- 0,08% sau mai mult, sulf;
- 0,1% sau mai mult, plumb;
- peste 0,05%, seleniu;
- peste 0,01% telur;
- peste 0,05% bismut.
c) Oteluri silicioase numite "magnetice"
otelurile continand in greutate cel putin 0,6% dar nu mai mult de 6% siliciu si maximum 0,08% carbon, putand contine in greutate maximum 1% aluminiu, dar nici un alt element intr-o proportie care le poate conferi caracterul altor oteluri aliate.
d) Oteluri rapide (de scule)
otelurile aliate continand, cu sau fara alte elemente, cel putin doua din urmatoarele trei elemente: molibden, tungsten si vanadiu cu un continut total, in greutate, de minimum 7% din aceste elemente considerate impreuna, continand 0,6% sau mai mult carbon si un continut de 3% pana la 6% crom.
e) Oteluri silico-manganoase
otelurile aliate continand, in greutate:
- nu mai mult de 0,7% carbon.
- 0,5% sau peste, dar nu mai mult de 1,9% mangan, si
- 0,6% sau peste, dar nu mai mult de 2,3% siliciu, dar nici un alt element intr-o proportie care le poate conferi caracterul altor oteluri aliate.
2. - Clasificarea feroaliajelor la subpozitiile pozitiei nr. 72.02, se face dupa urmatoarea regula:
Un feroaliaj este considerat binar si este clasificat la subpozitia corespunzatoare (daca aceasta subpozitie exista), daca unul dintre elementele de aliere prezinta un continut care depaseste procentul minim prevazut in Nota 1 c) a Capitolului. Prin analogie, feroaliajul este considerat ternar sau cuaternar, daca doua respectiv trei dintre elementele de aliere prezinta un continut care depaseste procentele minime prevazute in Nota mentionata.
Pentru aplicarea acestei reguli, trebuie ca fiecare din elementele nespecificate in Nota 1 c) a Capitolului si incluse la categoria alte elemente, sa prezinte totusi un continut care sa depaseasca 10% din greutate.
CONSIDERATII GENERALE
Acest Capitol cuprinde metalele feroase, adica fonta bruta, fonta-oglinda, feroaliajele si alte produse de baza (Subcapitolul I), precum si produsele siderurgice (lingouri si alte forme primare, semifabricate si principalele produse derivate direct din acestea) din fier si oteluri nealiate (Subcapitolul II), din oteluri inoxidabile (Subcapitolul III) si din alte oteluri aliate (Subcapitolul IV).
Articolele care au suferit mai multe prelucrari, precum piesele matritate, piesele forjate etc., precum si palplansele, profilele sudate, elementele pentru cai ferate si tevile, apartin Capitolului 73, sau dupa caz, altor Capitole.
Siderurgia (metalurgia metalelor feroase) utilizeaza diferitele minereuri de fier naturale (oxizi, oxizi hidratati, carbonati) mentionate in Nota explicativa de la pozitia nr. 26.01, cenusile de pirite (pirite si alte sulfuri de fier ca marcasitul si pirotina sau pirotita, prajite in vederea fabricarii acidului sulfuric) care sunt oxizi de fier, precum si fierul vechi (deseuri si resturi de fonta, fier sau otel).
I. Transformarea (reducerea) minereului de fier
Minereul de fier este transformat prin reducerea, fie in fonta in furnalele inalte sau in cuptoarele electrice, fie sub forma spongioasa (fier spongios) sau sub forma de bulgari in instalatiile de reducere directa; numai pentru producerea de fier cu un inalt grad de puritate, in vederea unor utilizari particulare (de exemplu, in industria chimica), fierul este obtinut prin electroliza sau printr-un alt procedeu chimic.
A. Transformarea minereurilor de fier prin procedeul de furnal inalt
Cea mai mare parte a fierului, provenind din minereuri de fier este inca extrasa prin procedeul de furnal inalt. La acest procedeu, este utilizat in principal minereul ca sursa de fier, dar pot fi utilizate si fierul vechi, minereurile prereduse si alte deseuri feroase.
Agentii reductori utilizati in furnalul inalt sunt mai ales cocsul siderurgic, asociat eventual cu carbune, in cantitati mici si cu hidrocarburi lichide sau gazoase.
Fierul este deci obtinut sub forma de fonta bruta lichida. Subprodusele sunt zgura si gazul de furnal, precum si praful de la capacul de inchidere.
Apoi, cea mai mare parte a fontei brute lichide astfel obtinute este transformata direct in otel in otelarii.
O alta parte este utilizata, de asemenea, in stare lichida, in turnatorii, in special pentru producerea lingourilor, a tuburilor si a tevilor matritate din fonta.
Fonta este de asemenea turnata, sub forma de bulgari sau blocuri, in masini de turnare sau in paturi de nisip: ea se poate prezenta eventual sub forma de mase neregulate. Ea poate fi granulata prin turnare in apa.
Aceasta fonta bruta in stare solida este fie topita din nou in otelarii impreuna cu fier vechi si transformata in otel, fie retopita in turnatoriile de fonta in cubilouri sau in cuptoare electrice, impreuna cu fonte vechi si alt fier vechi, apoi turnate sub forma de piese in forma dorita.
B. Transformarea minereului de fier in instalatiile de reducere directa
Spre deosebire de procedeul precedent, in acest caz agentii reductori sunt in general gazosi, eventual pot fi lichizi sau constituiti din carbon, ceea ce permite evitarea cocsului siderurgic.
La aceste procedee, temperatura de reducere este asa de putin ridicata, incat produsele denumite, in general, burete de fier, se obtin fara sa treaca prin faza lichida, sub forma de burete, de pelete prereduse sau de blocuri. Acesta este motivul pentru care, continutul de carbon al acestor produse este, in general, inferior celui obtinut la fonta elaborata in furnalul inalt (unde metalul topit este in contact intim cu carbonul). Aproape totalitatea acestor produse este topita in otelarii si transformata in otel.
II. Producerea otelului
Fonta in stare lichida sau solida si produsele feroase obtinute prin reducere directa (burete de fier) constituie, impreuna cu fierul vechi, materialele de baza pentru producerea otelului. La aceste materiale se adauga anumite materiale cum ar fi varul nestins, fluorina, agentii dezoxidanti (de exemplu feromangan, ferosiliciu, aluminiu), precum si diverse elemente de aliere.
Se disting doua grupe fundamentale de procedee de elaborare a otelului: procedeele de afinare a fontei prin insuflare sau la convertizor (sau pneumatic) si procedeele in vetre (cuptoare Martin sau cuptoare electrice).
Procedeele prin suflare nu necesita nici un aport termic exterior. Ele sunt utilizate atunci cand cea mai mare parte a sarjei se compune din fonta bruta lichida. Oxidarea anumitor elemente care insotesc fierul in compozitia fontei (carbon, fosfor, siliciu, mangan etc.) degaja suficienta caldura pentru a mentine otelul in stare lichida si chiar pentru a topi in acelasi timp si anumite cantitati de fier vechi de completare. Fac parte din aceste procedee, acelea la care se insufla oxigen pur (procedeul Linz-Donawitz: LD sau LDAC, OBM, OLP, Kaldo si altele) sau acelea pe cale de disparitie, la care se insufla aer, eventual imbogatit cu oxigen (procedeul Thomas si Bessemer).
Procedeele de afinare in vatra cer, dimpotriva, un aport de caldura din exterior. Ele se utilizeaza atunci cand trebuie utilizata o alimentare cu materiale in stare solida (de exemplu, fier vechi, burete de fier si fonta solida).
Cele doua procedee principale, apartinand acestei grupe sunt cel al cuptorului Martin, in care aportul termic provine de la ulei sau gaz si cel al cuptorului electric cu arc sau cu inductie, in care acest aport este asigurat prin energia electrica.
In cursul elaborarii anumitor oteluri se poate face apel succesiv la doua aparate de afinare diferite (procedeul Duplex) de exemplu: inceperea afinarii in cuptorul Martin si terminarea ei in cuptorul electric, sau chiar utilizarea arcului electric intr-un convertizor special unde se urmareste decarburarea insufland oxigen si argon (procedeu utilizat de exemplu la producerea otelului inoxidabil).
Sunt dezvoltate numeroase procedee noi pentru fabricarea otelurilor cu compozitie speciala sau posedand proprietati speciale, cum ar fi de exemplu, topirea cu arc electric sub vid, topirea prin bombardarea electronica si turnarea sub zgura electroconductoare. La toate aceste procedee, otelul provine dintr-un electrod consumabil, care topindu-se, curge picatura cu picatura intr-o lingotiera racita cu apa. Aceasta lingotiera poate fi echipata cu fund fix sau mobil, ceea ce permite scoaterea blocului de metal topit prin partea de jos.
Otelul lichid, obtinut dupa procedeele de mai sus, urmat eventual de o afinare complementara, este in general adunat in oale de turnare. In acest stadiu, se pot adauga la otel elemente suplimentare de aliere sau de dezoxidare, sub forma lichida sau solida. Pentru a obtine un otel si mai degazat, in cursul acestei etape se poate opera printr-un tratament sub vid.
Otelurile astfel obtinute sunt clasificate, in functie de continutul lor in elemente de aliere, in oteluri nealiate si oteluri aliate (inoxidabile sau altele). Functie de caracteristicile lor particulare, ele sunt clasificate in plus in oteluri pentru prelucrare pe masini - unelte automate, oteluri silicioase zise magnetice, oteluri rapide sau oteluri silico-manganoase, de exemplu.
III. Producerea lingourilor sau a altor forme primare si semifabricatelor
Desi otelul lichid poate fi turnat in forme (atelierele de turnatorie) pentru a asigura forma finala (piese turnate din otel), cea mai mare parte este turnata sub forma de lingouri, in lingotiere.
In stadiul turnarii si al solidificarii in timpul lingotajului, otelul se repartizeaza in trei grupe mari: otelul necalmat (sau efervescent), otelul calmat (sau neefervescent) si otelul semicalmat. Otelul turnat in starea necalmata este astfel denumit, deoarece in cursul turnarii si dupa turnare, se produce o reactie intre oxigen si carbonul dizolvat in otel, ceea ce il face efervescent. In cursul racirii, impuritatile se concentreaza spre interior si spre zona superioara a lingourilor. Partea lor exterioara, neafectata de aceste impuritati, va da in consecinta un aspect mai bun al suprafetei produselor laminate, obtinute cu aceste lingouri. Acest tip de otel mai economic, este de asemenea utilizat pentru ambutisarea la rece.
In multe cazuri, otelul nu poate fi turnat in mod satisfacator in stare efervescenta, in particular in cazul otelurilor aliate si al otelurilor bogate in carbon. In aceste cazuri, otelul trebuie calmat, adica dezoxidat. Aceasta dezoxidare poate fi efectuata in parte printr-un tratament sub vid, dar cel mai frecvent se face prin aditionarea a unor elemente, precum siliciul, aluminiul, calciul sau manganul etc. In acest mod impuritatile reziduale se repartizeaza in lingou mai omogen, garantand mai bine pentru anumite utilizari o constanta a proprietatilor otelului in intreaga lui masa.
Anumite oteluri pot fi partial dezoxidate si, in acest caz, ele se numesc semicalmate.
Dupa solidificare si egalizarea temperaturilor, lingourile sunt laminate sub forma de semifabricate (blumuri, tagle, fier rotund, brame, sleburi) in laminoare de ebose (blooming-slabbing) sau transformate cu ciocane batatoare sau la prese de forjare in semifabricate forjate.
O parte tot mai mare a otelului este turnata direct, sub forma de semifabricate, in instalatii de turnare continua. Forma sectiunii acestor semifabricate poate, in anumite cazuri, sa fie apropiata de cea a produsului finit. Semifabricatele obtinute prin turnarea continua se caracterizeaza atat prin aspectul suprafetei lor exterioare, care, in general, prezinta inele transversale de culori diferite la distante mai mult sau mai putin regulate, cat si prin aspectul sectiunii lor transversale, care prezinta, in general, o cristalizare radiala datorata racirii rapide. Otelul turnat continuu este totdeauna calmat.
IV. Realizarea produselor finite
Semifabricatele si, in anumite cazuri, lingourile, sunt transformate ulterior in produse finite.
Se impart, in general, in produse plate (benzi late, platbande, tole, table) si in produse lungi (bare si tije pentru trefilare (fil machine), bare, profile, sarme).
Aceste transformari se obtin, in special, prin deformare plastica fie la cald, pornind de la lingouri sau semifabricate (laminare la cald, forjare, filare la cald), fie la rece pornind de la produse finite la cald (laminare la rece, extruziune, trefilare, tragere), urmata eventual, in anumite cazuri (de exemplu, bare obtinute la rece prin matritare, turnare, calibrare), de operatii de finisare.
In conformitate cu Nota 3 a acestui Capitol, produsele din fier sau din otel, obtinute prin electroliza, prin turnare sub presiune sau prin sinterizare, sunt clasificate dupa forma, compozitia si aspectul lor, la pozitiile aferente produselor similare laminate la cald. Pentru aplicarea acestei Note, se intelege prin:
1) Turnare sub presiune
Procedeul care consta din injectarea, sub presiune mai mult sau mai putin ridicata, intr-o forma, a unui aliaj, fie in stare lichida, fie in stare pastoasa.
Procedeul permite realizarea pieselor in serie mare si cu o precizie ridicata a cotelor.
2) Sinterizare
O operatie foarte importanta a metalurgiei pulberilor, care consta din incalzirea, intr-un cuptor corespunzator, a pulberilor compactizate intr-o forma, incalzire insotita, in general, de o presare.
Aceasta operatie, care confera proprietatile definitive materialului sinterizat, se efectueaza in conditii determinate de temperatura, de durata si de atmosfera (mediu). Este o aglomerare in stare solida. Sinterizarea se poate efectua si in vid.
A. Deformari plastice la cald
1) Prin laminare la cald, se intelege laminarea efectuata intr-un interval de temperatura cuprins intre temperatura de recristalizare rapida si cea a inceputului de topire. Acest interval depinde de diversi factori si in mod esential de compozitia otelului. In general, temperatura finala a piesei in procedeul de laminare la cald se apropie de 900°C.
2) Prin forjare se intelege deformarea la cald a metalului in masa lui, cu ajutorul ciocanelor de forje si/sau al preselor de forjare, pentru a obtine piese de orice forma.
3) Prin filarea la cald se intelege trecerea la cald printr-o filiera pentru a obtine bare, tuburi sau profile de diverse forme.
4) Prin matritare la cald se intelege obtinerea pieselor metalice (in general in serie), printr-o transformare la cald a bucatilor de metal decupate, puse in forme in matrite (inchise sau cu imbinari pentru bavura) cu ajutorul utilajelor special adaptate. Prelucrarea prin socuri sau prin presiune, se face de cele mai multe ori in faze succesive, dupa operatiile preliminare de laminare, forjare cu ciocanul sau incovoiere.
B. Deformari plastice la rece
1) Prin laminare la rece se intelege laminarea efectuata la temperatura ambianta, fara provocarea unei incalziri care sa atinga temperatura de recristalizare.
2) Prin matritare la rece se intelege obtinerea pieselor metalice prin tehnici similare cu cele descrise la punctul A. 4) de mai sus, realizate la rece (lovituri la rece).
3) Prin extrudare se intelege deformarea, in general, la rece a metalului in masa, la presiune ridicata, intre o matrita si un accesoriu al presei, intr-un spatiu inchis din toate partile, cu exceptia partii unde se deplaseaza materialul, luandu-si forma urmarita.
4) Prin trefilare se intelege trecerea la rece printr-una sau mai multe filiere, cu o viteza ridicata, a barelor si tijelor pentru trefilare (fil machine), pentru a obtine un fir infasurat cu un diametru mai mic.
5) Prin tragere se intelege trecerea la rece printr-una sau mai multe filiere, cu viteze relativ mici, a produselor lungi, sub forma de bare sau a barelor si tijelor pentru trefilare (fil machine), pentru a obtine produse cu sectiune mai mica sau de forma diferita. Produsele obtinute la rece se deosebesc de cele laminate sau filate la cald, prin urmatoarele caracteristici:
- suprafata produselor obtinute la rece are un aspect mai bun decat aceea a produselor obtinute la cald si nu prezinta niciodata straturi de zgura;
- tolerantele dimensionale sunt mai reduse la produsele obtinute la rece;
- laminarea la rece priveste mai ales produsele plate subtiri;
- examenul microscopic al produselor obtinute la rece, evidentiaza o deformare neta a granulelor si orientarea lor in sensul laminarii. Dimpotriva, daca produsele sunt obtinute la cald, granulele vor apare aproape regulate, in urma recristalizarii.
Produsele obtinute la rece, prezinta in plus cele doua caracteristici de mai jos, care se intalnesc in anumite cazuri si la produsele obtinute la cald:
a) in urma ecruisarii la care au fost supuse, produsele obtinute la rece prezinta o duritate si o rezistenta la tractiune foarte ridicata, dar aceste calitati se diminueaza foarte mult printr-un tratament termic adecvat;
b) alungirea la rupere este foarte redusa la produsele obtinute la rece; ea este mai ridicata in cazul produselor care au suportat un tratament termic adecvat.
Cea mai usoara trecere de laminare la rece, zisa skin pass sau trecere de indreptare care se aplica anumitor produse plate, laminate la cald fara reducerea semnificativa a grosimii, nu modifica caracterul lor de produse finite laminate la cald. Aceasta trecere la rece la presiune scazuta nu actioneaza decat asupra suprafetei produselor, pe cand laminarea la rece propriu-zisa (reducere la rece) antreneaza o modificare de structura a materialului printr-o importanta reducere a sectiunii acestuia.
C. Transformare ulterioara si finisare
Produsele finite pot fi finisate sau transformate in articole, printr-o serie de operatii, cum ar fi:
1) Prelucrari mecanice (strunjire, frezare, slefuire, gaurire, incovoiere, calibrare, degrosare fina etc.); trebuie remarcat ca o simpla strunjire grosiera, care elimina stratul de oxid sau crustele, precum si o debavurare grosiera, nu sunt considerate ca operatii de finisare si nu antreneaza modificarea clasificarii.
2) Prelucrari de suprafata sau alte operatii, inclusiv placarea, in vederea ameliorarii aspectului metalului, protejarii impotriva oxidarii, coroziunii etc. In afara exceptiilor prevazute in chiar definitiile anumitor pozitii, aceste operatii nu afecteaza clasificarea articolelor la pozitiile lor corespunzatoare. Este vorba, in special, despre urmatoarele operatii:
a) Recoacerea, calirea, revenirea, cementarea cu carbon, nitrurarea si tratamente similare, destinate sa amelioreze proprietatile metalului.
b) Decalaminarea, decaparea, razuirea si celelalte operatii destinate eliminarii cojilor de oxid si a crustei ce se formeaza daca metalul este incalzit la temperaturi ridicate.
c) Aplicarea unor acoperiri grosiere (rugoase) destinate exclusiv protejarii obiectelor impotriva ruginii sau altor oxidari, sau pentru evitarea riparii in timpul transportului si facilitarea manipularii, cum ar fi vopselele continand un pigment antirugina activ (minium de plumb, praf de zinc, oxid de zinc sau cromat de zinc, oxid feric, minium de fier, rosu de Anglia), precum si acoperirile nepigmentate pe baza de ulei, grasimi, ceara, parafina, grafit, gudron sau bitum.
d) Operatii de finisare a suprafetei, printre care pot fi citate:
1) polizarea, lustruirea si alte operatii similare;
2) oxidarea artificiala, obtinuta prin diverse procedee chimice, in special prin imersarea produsului intr-o solutie oxidanta; patinarea, albastrirea, brumarea, bronzarea, obtinute prin diverse tehnici conduc, de asemenea, la formarea pe produs a unei pelicule de oxid destinata mai ales ameliorarii aspectului. Aceste operatii amelioreaza si rezistenta la coroziune;
3) tratamentele chimice de suprafata, cum ar fi:
- fosfatarea: operatie care consta in imersarea produsului intr-o solutie de fosfati ai acizilor metalici, in special cei de mangan, de fier si de zinc; in functie de durata operatiei si de temperatura baii, acest procedeu are denumirea de parkerizare sau de bonderizare;
- oxalarea, boratarea etc. prin metode similare cu cele utilizate pentru fosfatare, cu ajutorul sarurilor sau acizilor corespunzatori;
- cromarea, care consta in imersarea produsului intr-o solutie care contine, in principal, acid cromic sau cromati; aceasta operatie are scopul de a trata, de exemplu, suprafata tolelor din otel zincat.
Aceste tratamente chimice de suprafata prezinta avantajul de a proteja suprafata metalelor si de a facilita eventuala lor deformare ulterioara la rece, a produselor in cauza, precum si aplicarea vopselelor si a altor acoperiri protectoare nemetalice.
4) acoperirile metalice, printre procedeele principale fiind urmatoarele:
- imersarea intr-o baie de metal sau de aliaj topit, de exemplu zincarea, cositorirea, plumbuirea la cald, aluminarea;
- galvanoplastia (depunerea catodica a metalului de acoperire pe produsul de acoperit prin electroliza unei solutii corespunzatoare de saruri metalice), de exemplu zincarea, cadmierea, cositorirea, plumbuirea, cromarea, cromarea-cromatarea, cuprarea, nichelarea, aurirea, argintarea;
- difuziunea (incalzirea simultana a produsului de acoperit si a metalului de acoperire sub forma de praf, care se depune pe produsul de acoperit), de exemplu sherardizarea (cementarea cu zinc), calorizarea (cementarea cu aluminiu) si cromizarea (prin difuziunea cromului);
- suflarea (pulverizarea metalului de acoperire in stare topita pe produsul de acoperit); de exemplu, procedeul Shoop si procedeele de suflare cu gaz, cu arc, cu plasma, electrostatica;
- metalizarea prin vaporizarea sub vid a metalului de acoperire si altele asemanatoare;
- metalizarea prin ionizare intr-o descarcare luminiscenta a metalului de acoperire; - acoperirea prin pulverizare catodica (sputtering);
5) acoperirile nemetalice, de exemplu emailarea, vopsirea, lacuirea, pictarea, imprimarea, acoperirea cu mase plastice sau materiale ceramice, chiar prin procedee speciale, ca descarcarea luminiscenta, electroforeza, pulverizarea electrostatica si trecerea printr-o baie fluidificata, electrostatizata, urmata de o ardere prin radiatie etc.
e) Placarea, adica asocierea metalelor de nuanta sau de natura diferita prin interpenetrarea moleculara a partilor lor in contact. Aceasta difuziune limitata este caracteristica produselor placate si le distinge de produsele acoperite prin procedee de metalizare specificate in paragrafele precedente (in special prin simpla galvanoplastie).
Operatiile de placare sunt realizate prin diverse procedee: turnarea metalului de placare pe metalul de baza, urmata de o laminare, o laminarea simpla la cald a produselor de placat in vederea asigurarii sudarii, sau orice alt procedeu de aport sau de suprapunere a metalelor de placat, urmat de un procedeu mecanic sau termic asigurand sudarea (exemplu: electroplacarea la care aportul metalului de placare (nichel, crom etc.) pe metalul de baza este realizat prin galvanoplastie, difuziunea intre partile in contact ale metalelor considerate fiind apoi obtinuta prin laminare la rece, executata dupa o recoacere la temperatura corespunzatoare).
Produsele siderurgice placate cu metale neferoase raman clasificate la pozitiile lor corespunzatoare din acest Capitol, cu conditia ca fierul sau otelul sa fie predominant in greutate (vezi Nota 7 de la Sectiunea XV). De asemenea, produsele placate cu otel, care dupa compozitia suportului sau a otelului de placare, ar putea fi clasificate la doua Subcapitole distincte (II, III sau IV), urmeaza regimul otelului predominant in greutate (vezi Nota 2 a acestui Capitol); de exemplu, o bara din otel nealiat placata cu otel inoxidabil va fi clasificata la Subcapitolul II, daca primul metal predomina in greutate, sau la Subcapitolul III, in cazul contrar.
f) Prelevarea metalului pentru a proceda la incercari;
g) Stratificarea, de exemplu suprapunerea unor straturi de metal intre care a fost intercalat un strat de material vasco-elastic, acest din urma material avand rolul de a reduce zgomotele prin proprietatile sale izolante.
In ceea ce priveste dispozitiile referitoare la aliajele de metale feroase cu alte metale, precum si la aliajele care au fost mentionate la clasificarea articolelor compuse (articole de un gen mai particular), este convenabil sa se procedeze pe baza Consideratiilor generale aferente Sectiunii XV.
SUBCAPITOLUL I
PRODUSE DE BAZA; PRODUSE PREZENTATE SUB FORMA DE GRANULE SAU DE PULBERI
CONSIDERATII GENERALE
Acest Subcapitol cuprinde:
1) La pozitiile nr. 72.01 pana la 72.04, produsele de baza ale industriei siderurgice (fonta bruta, fonta oglinda, feroaliajele, produsele feroase obtinute prin reducerea directa a minereurilor de fier si alte produse feroase spongioase, deseurile si resturile feroase, deseurile lingotate), precum si fierul de o puritate minima de 99,94% in greutate.
2) La pozitia nr. 72.05, granulele si pulberile de fonta bruta, de fonta-oglinda, de fier sau de otel.
72.01 - FONTE BRUTE SI FONTE-OGLINDA (SILICIOASE) IN LINGOURI, BLOCURI SAU ALTE FORME PRIMARE.
7201.10 - Fonte brute nealiate continand 0,5% in greutate sau mai putin fosfor
7201.20 - Fonte brute nealiate, continand peste 0,5% in greutate fosfor
7201.50 - Fonte brute aliate; fonte-oglinda (silicioase)
A. - FONTE BRUTE
Fontele brute sunt definite in Nota I a) a acestui Capitol. Totusi, otelurile cu crom continand peste 2% carbon, trebuie sa fie clasificate, prin aplicarea Notei 1 d) a acestui Capitol, in Subcapitolul IV, impreuna cu celelalte oteluri aliate.
Fontele brute sunt principalele produse de baza ale industriei siderurgice. Ele se obtin in principal prin reducerea si topirea minereului de fier in furnalul inalt, sau prin topirea deseurilor si resturilor de fonta, de fier sau de otel in cuptor electric sau in cubilou. Ele reprezinta un aliaj fier-carbon si contin si alte elemente, precum siliciul, manganul, sulful, fosforul, continute in minereu, deseuri, fondant, combustibil si uneori si alte elemente cum ar fi cromul sau nichelul, adaugate in scopul conferirii unor proprietati particulare.
Denumirea de fonta bruta se aplica nu numai fontei de prima topire, dar si fontei mai mult sau mai putin epurate printr-o a doua topire sau la care s-au adaugat elemente de aliere, precum si amestecurilor de diverse varietati de fonta, daca compozitia acestor diverse produse sa corespunda definitiei fontei brute, de la Nota 1 a) a acestui Capitol. Fonta bruta se prezinta sub forma de mase, lingouri, blocuri, chiar sparte sau in stare lichida. Fonta modelata altfel (de exemplu in ebose de obiecte, tuburi si, in cazuri speciale, sub forma de obiecte finite), urmeaza regimul articolelor corespunzatoare.
Fontele brute au proprietatea de a fi destul de fragile si de a nu prezenta maleabilitate. Remedierea acestei situatii se face tratand aceste fonte printr-o incalzire de lunga durata la temperatura ridicata, obtinandu-se astfel un produs denumit fonta maleabila (cu miez alb sau negru), care are proprietati de suprafata similare otelului. Din cauza ca fonta maleabila este aproape intotdeauna turnata in forma obiectelor, ea este practic exclusa din aceasta pozitie; totusi daca ea se prezinta sub forma de lingouri, blocuri etc., si daca continutul de carbon, in greutate, depaseste 2%, ea va ramane clasificata aici.
Fontele brute aliate sunt acele fonte brute, care contin unul sau mai multe dintre elementele mentionate in Nota 1 a) de subpozitii, in proportiile raportate la greutate, indicate in Nota amintita.
B. - FONTA OGLINDA (SILICIOASA)
Fonta oglinda este definita prin Nota 1 b) a acestui Capitol. Chiar daca este considerata uneori ca un feroaliaj, ea apartine, in aplicarea Nomenclaturii, acestei pozitii, pentru ca se obtine, in general, tratand in mod direct mineralele.
Fonta oglinda este utilizata in principal pentru dezoxidarea sau recarburarea otelului si pentru fabricarea anumitor oteluri aliate. Ea are o spartura stralucitoare, datorata continutului ridicat de mangan si se prezinta sub aceleasi forme ca fonta bruta.
72.02 - FEROALIAJE.
- Feromangan:
7202.11 - - Continand, in greutate, peste 2% carbon
7202.19 - - Altele
- Ferosiliciu:
7202.21 - - Continand, in greutate, peste 55% siliciu
7202.29 - - Altele
7202.30 - Fero-siliciu-mangan
- Ferocrom:
7202.41 - - Continand mai mult de 4% in greutate carbon
7202.49 - - Altele
7202.50 - Fero-siliciu-crom
7202.60 - Feronichel
7202.70 - Feromolibden
7202.80 - Ferotungsten si fero-siliciu-tungsten
- Altele:
7202.91 - - Ferotitan si fero-siliciu-titan
7202.92 - - Ferovanadiu
7202.93 - - Feroniobiu
7202.99 - - Altele
Nota 1 c) a acestui Capitol defineste feroaliajele.
Feroaliajele difera de fonta prin faptul ca ele contin o cantitate mai mica de fier, servind ca dizolvant in raport cu cantitatile mai mari de elemente de aliere (mangan, crom, tungsten (wolfram), siliciu, bor, nichel etc.) si ca ele pot contine in greutate, 2% sau mai putin carbon.
Feroaliajele nu sunt in mod normal utilizate pentru operatii de laminare sau forjare sau pentru alte transformari, si cu atat mai putin in aplicatii industriale, desi unele se preteaza la deformari plastice. Ele sunt utilizate in siderurgie in special pentru a asigura otelului sau fontei proportii determinate de elemente de aliere, in scopul de a le conferi acestora proprietati particulare, in general in cazul cand aditionarea elementelor pure este considerata impracticabila sau putin economica. Unele feroaliaje sunt de asemenea utilizate ca dezoxidante, desulfurante, denitrurante sau pentru calmarea otelurilor; altele isi gasesc aplicatii in sudura sau pentru depuneri de metal.
Anumite feroaliaje sunt susceptibile de a fi utilizate direct la matritare. Pentru a fi cuprinse aici, feroaliajele trebuie sa fie prezentate sub forma de lingouri, de blocuri, de mase sau sub forme primare similare, in granule sau prafuri sau sub forme obtinute prin procedeul de turnare continua (tagle, de exemplu).
Ferosiliciul se mai utilizeaza, sub forma de praf cu granule sferice, a caror suprafata a fost durificata printr-un procedeu special, ca pulpa la procedeele de separare gravimetrica (flotatie selectiva), a minereurilor siderurgice; el oricum ramane clasificat aici.
Aceasta pozitie cuprinde de asemenea produsele de tipul celor in prealabil reduse la starea de granule sau praf si aglomerate in brichete, cilindri, plachete etc., cu ajutorul cimentului sau al altor lianti si, dupa caz, al unor produse exotermice.
Desi anumite feroaliaje (de exemplu, feromanganul sau ferosiliciul) pot fi produse in furnalele inalte, ele in general se fabrica in cuptoare electrice sau in creuzet (prin procedeul aluminotermic sau altfel).
Principalele varietati de feroaliaje sunt:
1) feromangan
2) ferosiliciu
3) fero-siliciu-mangan
4) ferocrom
5) fero-siliciu-crom
6) feronichel
7) feromolibden
8) ferotungsten (ferowolfram) si fero-siliciu-tungsten
9) ferotitan si fero-siliciu-titan
10) ferovanadiu
11) feroniobiu
12) fero-siliciu-magneziu si fero-siliciu-calciu
Sunt excluse din aceasta pozitie:
a) Anumite produse chimice utilizate in aceleasi scopuri si in acelasi mod ca feroaliajele (Capitolul 28), cum ar fi oxidul de molibden, molibdatul de calciu, carbura de siliciu, precum si siliciura de calciu si siliciura de mangan, cand acestea doua din urma contin, in greutate, mai putin de 4% fier.
b) Ferouraniul (pozitia nr. 28.44).
c) Feroceriul si celelalte feroaliaje piroforice sub toate formele lor (pozitia nr. 36.06).
d) Anumite produse, uneori denumite, in unele tari feronichel si feronichel-crom, si care se preteaza la deformari plastice si in mod normal nu sunt utilizate drept compozitii de aport in siderurgie (pozitiile nr. 72.18 pana la 72.29 sau Capitolul 75).
72.03 - PRODUSE FEROASE OBTINUTE PRIN REDUCEREA DIRECTA A MINEREURILOR DE FIER SI ALTE PRODUSE FEROASE SPONGIOASE, IN BUCATI, PELETE SAU FORME SIMILARE; FIER CU O PURITATE MINIMA IN GREUTATE DE 99,94%, IN BUCATI, PELETE SAU FORME SIMILARE.
7203.10 - Produse feroase obtinute prin reducerea directa a minereurilor de fier
7203.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde produsele feroase obtinute prin reducerea minereului, fara topire (vezi Consideratiile generale ale acestui Capitol, partea I-B). Aceste produse se obtin pornind de la minereuri in bucati sau sub forma de granule, sau pornind de la minereuri concentrate sub forma de brichete sau pelete. Ele au un continut de fier metalic, in general, mai mare de 80% in greutate si prezinta o structura spongioasa (burete de fier). Ele se utilizeaza in fabricarea otelului. Produsele acestei pozitii, sub forma de brichete sau de pelete, nu trebuie sa fie confundate cu cele care constau din minereuri concentrate, care se clasifica la pozitia nr. 26.01; ele se deosebesc de acestea, in special, prin aspectul stralucitor al suprafetei lor obtinuta prin decupare.
Produsele feroase obtinute prin reducere directa se deosebesc usor de celelalte produse feroase spongioase (mase spongioase obtinute prin tehnica atomizarii pornind de la fonta bruta) prin faptul ca primele au o suprafata rugoasa si poroasa, pe cand cele din urma au forma rotunjita, ceea ce arata ca materialul a fost topit.
Aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, fierul foarte pur (adica al carui continut de impuritati nu depaseste 0,06%). Acest fier, utilizat in laboratoare de cercetare, precum si in anumite domenii industriale care prelucreaza fierul (metalurgia pulberilor, de exemplu), este un bun diluant pentru metale.
Aceasta pozitie nu cuprinde tunderul de fier sau de otel etc. cunoscut si sub numele de burete de fier (pozitia nr. 73.23).
72.04 - DESEURI SI RESTURI DE FONTA, DE FIER SAU DE OTEL (FIER VECHI); DESEURI LINGOTATE DIN FIER SAU DIN OTEL.
7204.10 - Deseuri si resturi de fonta
- Deseuri si resturi de oteluri aliate:
7204.21 - - De oteluri inoxidabile
7204.29 - - Altele
7204.30 - Deseuri si resturi de fier sau otel cositorit
- Altele deseuri si resturi:
7204.41 - - Deseuri de aschiere, span, deseuri de macinare, pilitura si resturi de stantare sau de decupare, chiar sub forma de baloturi
7204.49 - - Altele
7204.50 - Deseuri lingotate
A. - DESEURI SI RESTURI
Aceasta pozitie cuprinde deseurile si resturile de fonta, de fier sau de otel, asa cum sunt definite in Nota 8 a) din Sectiunea XV.
Aceste produse, in mod obisnuit denumite fier vechi, sunt de variate feluri si se prezinta de obicei sub urmatoarele forme:
1) Deseuri obtinute in cursul fabricarii sau uzinarii fontei, fierului sau otelului, de exemplu deseurile de la strung, piliturile, resturile de lingouri, de tagle, de bare, de profile.
2) Articole din fonta, fier sau otel, care au devenit definitiv inutilizabile ca articole, din cauza ruperii, decuparii, uzurii sau din alte motive, precum si resturile lor; fierul vechi in general se prepara dupa urmatoarele procedee, in scopul adaptarii lui la dimensiunile si calitatile cerute de catre utilizatori:
a) Taierea sau decuparea cu flacara a pieselor grele si lungi.
b) Comprimarea sub forma de baloturi, mai ales a fierului vechi mai usor, in special la presa hidraulica.
c) Taierea caroseriilor de vehicule si a altor tipuri de fier vechi usor, urmata de o separare (eventual magnetica), in vederea obtinerii unui produs cu densitate ridicata si putin impurificat.
d) Macinarea si aglomerarea in brichete a resturilor de la strung, din fonta si otel.
e) Sfaramarea articolelor vechi din fonta.
Deseurile si resturile sunt in general utilizate pentru recuperarea metalului prin retopire sau pentru prepararea produselor sau compusilor chimici.
Aceasta pozitie nu cuprinde produsele susceptibile a fi rezultate, fie in scopul initial, ca atare sau dupa reparatie, fie pentru alte scopuri, nici produsele care pot fi transformate in alte articole, fara sa se treaca prin etapa de recuperare a metalului. Acesta este cazul, in special, al pieselor de constructii metalice reutilizabile dupa inlocuirea partilor uzate, al sinelor de cale ferata uzate care pot fi utilizate ca armaturi de mina sau transformate in articole dupa o noua laminare, si al pilelor din otel reutilizabile dupa dezoxidare si refasonare.
Sunt de asemenea excluse:
a) Scoriile, zgurile si celelalte deseuri de la fabricarea fontei, a fierului si a otelului, chiar daca ele pot fi utilizate pentru recuperarea metalului (pozitia nr. 26.19).
b) Deseurile si resturile radioactive care nu se preteaza a fi utilizate direct in siderurgie din cauza radioactivitatii lor (pozitia nr. 28.44).
c) Bucatile provenind de la ruperea lingourilor, a blocurilor si a altor forme primare din fonte brute sau din fonte-oglinda (pozitia nr. 72.01).
B. - DESEURI LINGOTATE
Produsele de acest fel sunt definite prin Nota 1 g) a acestui Capitol. Ele constau din lingouri sau blocuri in general de fier sau otel puternic aliat, turnate grosier, obtinute pornind de la deseuri sau resturi fine, retopite (pulberi de macinare, sau resturi fine de la strungarie). Ele nu sunt laminate si sunt utilizate ca produse de adaos la fabricarea otelului. Deseurile lingotate au o suprafata rugoasa si neregulata, prezentand goluri, fisuri, crapaturi si retasuri, deoarece turnarea a fost efectuata in lingotiere uzate; turnarea deseurilor lingotate in lingotiere se efectueaza, de fapt, fara palnie. Din aceasta cauza ele nu prezinta urmele de maselote si au o suprafata neregulata, uneori sub forma de jgheab. Aceasta suprafata are deseori fisuri sub forma de cratere in care se pot observa incluziuni de zgura poroasa.
72.05 - GRANULE SI PULBERI DE FONTA BRUTA, DE FONTA-OGLINDA, DE FIER SAU DE OTEL.
7205.10 - Granule
- Pulberi:
7205.21 - - De oteluri aliate
7205.29 - - Altele
A. - GRANULE
Nota 1 h) a acestui Capitol defineste granulele.
Granulele de la aceasta pozitie constau fie din graunti mai mult sau mai putin rotunjiti (granule rotunde), fie din graunti cu margini ascutite (granule colturoase).
Granulele rotunde se obtin in general proiectand metalul (fonta bruta, fonta-oglinda, fier sau otel), in stare lichida, in apa rece sau intr-un jet de vapori. Granulele colturoase provin din concasarea la rece a placilor sau a altor forme de metal sau din concasarea granulelor rotunde.
Granulele vizate mai sus raman clasificate aici, chiar daca ele au fost calibrate.
Granulele sunt utilizate in special pentru decalaminare, sablare si decapare sau durificarea superficiala a pieselor metalice, pentru polizarea si gravarea metalelor si a sticlei, pentru prelucrarea pietrei, pentru marirea rezistentei betonului sau a impermeabilitatii lui la razele X sau gama.
Sunt, de asemenea, cuprinse aici granulele care rezulta din taierea sarmelor de fier sau de otel si care servesc la utilizarile mai sus mentionate.
B. - PULBERI
Pulberile sunt definite in Nota 8 b) din Sectiunea XV.
Prin pulberi de fonta bruta, de fonta-oglinda, de fier sau de otel, se intelege produsele feroase pulverulente si susceptibile de a fi aglomerate, obtinute prin atomizarea fontei, a fierului sau a otelului topit, prin reducerea oxizilor de fier pe cale uscata, prin concasarea fontei, a buretelui de fier sau a sarmei de otel, prin precipitarea pe cale umeda, prin descompunerea ferocarbonilului, prin electroliza solutiilor apoase ale sarurilor de fier sau prin pulverizarea fierului sau a otelului (inclusiv a piliturii).
Aceste pulberi (inclusiv pulberea de fier spongios si de otel spongios) servesc la fabricarea, prin sinterizare, a diferitelor articole, cum ar fi miezurile pentru bobinele electromagnetice utilizate in telefonie, in magnetouri etc. Ele se utilizeaza, de asemenea, la fabricarea electrozilor de sudura si a prafurilor de sudura, in industria chimica (in particular ca reducator) si, uneori, la prepararea produselor farmaceutice (prafuri obtinute prin pulverizarea piliturii de fier).
Sunt excluse din aceasta pozitie:
a) Prafurile de fier radioactive (izotopi) (pozitia nr. 28.44).
b) Prafurile de fier prezentate ca medicamente in sensul pozitiei nr. 30.03 sau 30.04.
c) Granulele si pulberile de feroaliaje (pozitia nr. 72.02).
d) Resturile de la strunjire si pilitura de fier sau de otel, care pot fi recunoscute ca atare (pozitia nr. 72.04).
e) Anumite bile de rulmenti defectuoase de calibru mic care, desi sunt utilizate in aceleasi scopuri ca granulele, se clasifica la pozitia nr. 73.26, in conformitate cu dispozitiile Notei 6 a capitolului 84; ele se deosebesc de granule, in special, prin aspectul lor mai regulat si placut, precum si prin continutul lor in otel de calitate mai buna.
SUBCAPITOLUL II
FIER SI OTELURI NEALIATE
CONSIDERATII GENERALE
Acest Subcapitol cuprinde, in masura in care sunt din fier sau din oteluri nealiate, urmatoarele:
1) lingourile sau alte forme primare cum ar fi blocuri si mase, inclusiv otelul in stare lichida (pozitia nr. 72.06);
2) semifabricatele cum ar fi blumurile, taglele, fierul rotund, bramele, sleburile, ebosele de forja sau ebosele pentru profile (pozitia nr. 72.07);
3) produsele laminate plate (pozitiile nr. 72.08 pana la 72.12);
4) barele si tijele pentru trefilare (fil machine) (pozitia nr. 72.13), precum si barele (pozitiile nr. 72.14 sau 72.15);
5) profilele (pozitia nr. 72.16);
6) sarmele (pozitia nr. 72.17).
72.06 - FIER SI OTELURI NEALIATE IN LINGOURI SAU IN ALTE FORME PRIMARE, CU EXCEPTIA FIERULUI DE LA POZITIA NR. 72.03.
7206.10 - Lingouri
7206.90 - Altele
I. - LINGOURI
Lingourile sunt forma primara a fierului sau a otelului, turnate dupa obtinerea lor prin unul din procedeele descrise in Consideratiile generale ale acestui Capitol. In mod obisnuit ele au o sectiune aproximativ patrata, dreptunghiulara sau octogonala si una din extremitati este mai groasa decat cealalta, pentru a facilita scoaterea din forma. Ele prezinta o suprafata regulata si uniforma si practic nu au defecte.
Lingourile sunt destinate a fi transformate prin laminare sau forjare in general in semifabricate, dar uneori si direct in bare, table sau alte produse finite.
II. - ALTE FORME PRIMARE
Printre aceste alte forme primare se pot cita, in afara de otelul in stare lichida, masele si blocurile.
Masele sunt obtinute, in special, fie pornind de la bulgari provenind de la reducerea directa a minereului de fier si care prin anumite procedee, se aglomereaza intre ei, fie prin depunere electrolitica. Totusi, prin separarea maselor, in stare pastoasa, de majoritatea zgurilor pe care le contin, cu ajutorul unei prese sau prin ciocanire cu un ciocan de forja, se obtin blocurile de fier care dupa laminare furnizeaza, din cauza zgurilor pe care le contin, un produs cu structura fibroasa, caracteristica. Acest produs este utilizat pentru aplicatii particulare, in special pentru fabricarea lanturilor de ancora si a carligelor de ridicare.
Aceasta pozitie nu cuprinde:
a) Deseurile lingotate (pozitia nr. 72.04).
b) Produsele obtinute prin turnare continua (pozitia nr. 72.07).
72.07 - SEMIFABRICATE DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE.
- Continand mai putin de 0,25% in greutate carbon:
7207.11 - - Cu sectiunea transversala patrata sau dreptunghiulara si cu o latime mai mica decat dublul grosimii
7207. - - Altele, cu sectiunea transversala dreptunghiulara
7207.19 - - Altele
7207.20 - Continand 0,25% in greutate sau mai mult carbon
Semifabricatele sunt definite in Nota 1 ij) a acestui Capitol. Pentru aplicarea acestei Note, expresia care au suferit o laminare grosiera la cald se refera la produsele care au suferit o operatie de laminare care le-a conferit un aspect grosier.
Se clasifica la aceasta pozitie blumurile, taglele, fierul rotund, bramele, sleburile, ebosele de forja, ebosele pentru profile, precum si toate produsele obtinute prin turnare continua.
A. - BLUMURI, TAGLE, FIER ROTUND, BRAME SI SLEBURI
Toate aceste produse sunt obtinute prin laminare la cald sau prin forjarea lingourilor sau a blocurilor de la pozitia nr. 72.06. Ele sunt semifabricate destinate a suporta inca o prelucrare la cald, o relaminare sau forjare. In consecinta, nu este o uzanta comerciala de a pretinde, in ceea ce le priveste, dimensiuni foarte precise; unghiurile lor nu sunt ascutite, suprafetele lor sunt mai mult sau mai putin convexe sau concave si suprafetele lor prezinta adesea urme datorate procedeelor de fabricatie (urmele cilindrilor, in special).
Blumurile, in mod obisnuit, au o sectiune patrata si sunt mai voluminoase decat taglele, a caror sectiune este patrata sau dreptunghiulara. Blumurile si taglele sunt destinate a fi relaminate in bare si profile sau a fi utilizate la fabricarea obiectelor forjate.
Fierul rotund are sectiune in forma cerc sau de poligon cu mai mult de patru laturi si este utilizat in special ca produs intermediar pentru fabricarea tevilor fara sudura, din otel. El se deosebeste de bare nu numai prin caracteristicile generale comune cu acelea ale semifabricatelor, dar si prin faptul ca el este livrat in general in lungimi de 1 pana la 2 metri, iar extremitatile lui de cele mai multe ori sunt taiate cu flacara, ceea ce nu este cazul barelor, care in mod normal sunt taiate mult mai ingrijit.
Bramele si sleburile sunt de sectiune dreptunghiulara, dar, spre deosebire de blumuri si tagle, latimea lor este mult mai mare decat grosimea. Bramele sunt mai groase decat sleburile. Aceasta este cauza faptului ca bramele sunt in mod obisnuit relaminate sub forma de tole groase, pe cand sleburile sunt utilizate in principal pentru fabricarea tablelor subtiri si a foilor. In ce priveste deosebirea dintre brame si sleburi si anumite table, vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 72.08.
B. - EBOSE DE FORJA
Ebosele de forja sunt semifabricate cu aspect rudimentar, beneficiind in uzuantele comerciale de tolerante dimensionale largi, fabricate pornind de la blocuri sau lingouri supuse actiunii ciocanelor de forje sau presei de forjare. Ele se prezinta sub forma eboselor rudimentare, dar in acelasi timp putand fi recunoscute ca atare si care pot fi transformate in articole finite fara deseuri considerabile, dar necesitand totusi o prelucrare suplimentara importanta la forja, la presa, la strung etc. De exemplu, poate fi clasificat la aceasta pozitie un lingou aplatizat grosier cu ciocanul in forma de zig-zag cerand o prelucrare complementara pentru obtinerea unui arbore de elice, dar nu si un arbore de elice forjat gata pentru finisare. De asemenea, aceasta pozitie nu cuprinde produsele obtinute prin forjare in matrita, deoarece articolele fabricate in acest mod sunt gata pentru finisare.
C. - EBOSE PENTRU PROFILE
Ebosele pentru profile pot avea o sectiune transversala de forma complexa, corespunzatoare formei produsului finit si modului de laminare utilizat. Intra, de exemplu, in aceasta pozitie, ebosele pentru grinzi cu aripi mari.
D. - SEMIFABRICATE OBTINUTE PRIN TURNARE CONTINUA
Aici este inclus ansamblul semifabricatelor din fier sau din oteluri nealiate, de orice forma, obtinute prin turnare continua.
La acest procedeu, otelul trece din oala de turnare intr-un distribuitor repartitor, care alimenteaza diferitele linii de turnare. O linie de turnare cuprinde:
a) o cochila (lingotiera) fara fund, cu dispozitivul ei de racire;
b) in afara cochilei (lingotierei), un sistem de pulverizare a apei pentru racirea metalului turnat;
c) un ansamblu de cilindri de antrenare care permite extragerea regulata a metalului solidificat;
d) un sistem de tronsonare, urmat de un dispozitiv de evacuare.
In ceea ce priveste criteriile care permit diferentierea produselor obtinute prin turnare continua de alte produse, a se vedea partea III a Consideratiilor generale ale acestui Capitol.
72.08 - PRODUSE LAMINATE PLATE, DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE, CU O LATIME DE 600 MM SAU MAI MULT, LAMINATE LA CALD, NEPLACATE SI NEACOPERITE (+).
7208.10 - In rulouri, simplu laminate la cald, prezentand modele in relief
- Altele, in rulouri, simplu laminate la cald, decapate:
7208.25 - - Cu o grosime de min 4,75 mm
7208.26 - - Cu o grosime de min 3 mm, dar sub 4,75 mm
7208.27 - - Cu o grosime sub 3 mm
- Altele, in rulouri, simplu laminate la cald:
7208.36 - - Cu o grosime de peste 10 mm
7208.37 - - Cu o grosime de min 4,75 mm, dar maximum 10 mm
7208.38 - - Cu o grosime de min 3 mm, dar sub 4,75 mm
7208.39 - - Cu o grosime sub 3 mm
7208.40 - Nerulate, simplu laminate la cald, prezentand modele in relief
- Altele, nerulate, simplu laminate la cald:
7208.51 - - Cu o grosime de peste 10 mm
7208.52 - - Cu o grosime de min 4,75 mm, dar maximum 10 mm
7208.53 - - Cu o grosime de 3 mm sau mai mult, dar sub 4,75 mm
7208.54 - - Cu o grosime sub 3 mm
7208.90 - Altele
Produsele laminate plate sunt definite in Nota 1 k) a acestui Capitol.
Produsele cuprinse aici au putut suferi urmatoarele tratamente de suprafata:
1) decalaminarea, decaparea, razuirea sau alte operatii destinate a elimina solzii de oxid si crusta care se formeaza atunci cand metalul este adus la temperatura inalta;
2) aplicarea acoperirilor grosiere (rugoase), destinate exclusiv protejarii produselor impotriva ruginii sau oricarei alte oxidari sau evitarii riparii in timpul transportului si facilitarii manipularii, cum ar fi vopselele continand un pigment antirugina activ, de exemplu miniumul de plumb, praful de zinc, oxidul de zinc sau cromatul de zinc, oxidul feric (minium de fier, rosu de Anglia), precum si acoperirile nepigmentate pe baza de ulei, grasime, ceara, parafina, grafit, gudron sau bitum;
3) polizarea, lustruirea sau operatii similare;
4) oxidarea artificiala, obtinuta prin diferite procedee chimice, in special prin imersare intr-o solutie oxidanta; patinarea, albastrirea, brumarea, bronzarea, obtinute prin diverse tehnici, conduc, de asemenea, la formarea pe produs a unei pelicule de oxid destinata mai ales ameliorarii aspectului lor. Aceste operatii amelioreaza si rezistenta la coroziune;
5) tratamentele chimice de suprafata, cum ar fi:
- fosfatarea: operatie care consta din imersarea produsului intr-o solutie de fosfati ai acizilor metalici, in special cei de mangan, de fier si de zinc; functie de durata operatiei si de temperatura baii, acest procedeu este denumit parkerizare sau bonderizare;
- oxalatarea, boratarea etc., prin metode similare cu cele utilizate pentru fosfatare, cu ajutorul sarurilor sau acizilor corespunzatori;
- cromatarea, care consta din imersarea produsului intr-o solutie care contine in special acid cromic sau cromati.
Aceste tratamente chimice de suprafata prezinta avantajul de a proteja suprafata metalelor si de a facilita eventuala deformarea ulterioara la rece a produselor in cauza, precum si aplicarea vopselelor si a altor acoperiri protectoare nemetalice.
Produsele laminate plate din aceasta pozitie pot avea modele in relief provenind direct de la laminare, cum ar fi canelurile, striatiile, gofrajele, picaturile, ridicaturile sau romburile, sau pot sa fi fost supuse, dupa laminare, unor prelucrari ca perforarea, ondularea, aplicarea de taieturi oblice, rotunjirea marginilor, cu conditia ca aceste prelucrari sa nu aiba efectul de a conferi produselor de acest fel caracterul articolelor sau produselor incadrate in alta parte.
Dimpotriva, sunt excluse din aceasta pozitie si se clasifica la pozitia nr. 72.10, produsele de acest fel care au suferit fie o acoperire metalica sau o placare, fie o acoperire cu ajutorul substantelor nemetalice ca vopsele, emailuri sau mase plastice.
Sunt, de asemenea, excluse, produsele de acest fel care au suferit o placare cu metale pretioase (Capitolul 71).
Prin produse laminate plate ondulate se intelege acelea, care prezinta un profil reproducand in mod regulat un motiv de linie curba (sinusoidala, de exemplu). Latimea acestor produse ondulate trebuie considerata ca fiind latimea lor utila, adica in stare nedesfasurata. Sunt totusi excluse produsele zise nervurate, avand unde in linii frante (patrate, triunghiulare sau trapezoidale, de exemplu) (in general, pozitia nr. 72.16).
Pe de alta parte, raman cuprinse aici produsele laminate plate de forma alta decat patrat sau dreptunghi si de orice dimensiune, cu conditia ca acestea sa nu aiba caracterul de articole sau produse clasificate in alta parte.
Fac parte din aceasta pozitie, in special, benzile late si tolele.
De asemenea se clasifica la aceasta pozitie anumite produse denumite platbenzi.
In sensul acestei pozitii, platbenzile sunt produse nerulate, de sectiune dreptunghiulara, laminate la cald pe cele patru fete, in caneluri inchise sau in laminor universal, cu o grosime de 4 mm sau mai mult si cu o lungime de 600 mm pana la 1.250 mm inclusiv.
Din aceasta cauza, platbenzile au laturile mai regulate si muchiile mai ascutite decat cele ale tolelor sau benzilor late. Ele nu sunt relaminate niciodata, dar sunt utilizate direct la executarea constructiilor metalice, fara alta finisare a fetelor laterale.
Benzile late si tolele sunt obtinute prin laminarea la cald a lingourilor, a bramelor sau a sleburilor, urmata eventual de egalizare sau decupare.
Tolele si benzile late se deosebesc prin faptul ca tolele se prezinta sub forma de foi plane, pe cand benzile late sunt prezentate rulate, in spire suprapuse regulat, astfel incat sa formeze o bobina cu fetele laterale aproape plane (coils).
Benzile late obtinute la cald sunt fie utilizate direct in acelasi mod ca tolele, fie transformate in alte produse precum tole, otel balot, tevi sudate sau profile indoite.
Tolele sunt utilizate in constructia navala, la fabricarea vagoanelor de cale ferata, a rezervoarelor, a cazanelor, a podurilor si in alte lucrari de constructie unde se cere o rezistenta mecanica mare. Anumite tole pot avea dimensiuni similare cu cele ale bramelor sau ale sleburilor. Ele pot fi, totusi, deosebite de produsele din urma, pe baza urmatoarelor criterii:
1) De cele mai multe ori, ele sunt laminate in cele doua sensuri (transversal si longitudinal) si uneori chiar si oblic, pe cand bramele si sleburile sunt laminate numai grosier la slabbing sau pe laminor de ebosare, numai longitudinal.
2) Marginile lor sunt, in general, taiate sau decupate cu flacara si prezinta urmele lasate de aceste operatii, pe cand bramele si sleburile au muchii rotunjite.
3) Tolerantele referitoare la grosime si la defectele de suprafata sunt foarte stricte, pe cand bramele si sleburile au grosimi neuniforme si au diverse defecte de suprafata.
Sunt excluse din aceasta pozitie:
a) Tolele si benzile desfasurate, din fier sau din otet (pozitia nr. 73.14).
b) Ebosele articolelor de la Capitolul 82.
Nota explicativa de subpozitii.
Subpozitiile nr. 7208.10, 7208.25, 7208.26, 7208.27, 7208.36, 7208.37, 7208.38, 7208.39, 7208.40, 7208.51, 7208.52, 7208.53 si 7208.54
In afara de laminarea la cald, produsele acestor subpozitii pot sa fi suferit urmatoarele prelucrari sau tratamente de suprafata:
1) planarea la cald;
2) recoacerea, calirea, revenirea, cementarea cu carbon, nitrurarea si tratamente similare destinate ameliorarii proprietatilor metalului;
3) cu exceptia cazurilor cand se precizeaza altfel, tratamentele de suprafata descrise la alineatele 1) si 2) ale paragrafului al doilea al Notei explicative de la pozitia nr. 72.08.
Decaparea se poate face:
a) cu acid sau prin reducere (procedee chimice sau termice) cu sau fara tratament cu lapte de var (varuite);
b) prin procedee mecanice (rabotare, slefuire grosiera, frecare cu hartie smirghel, curatire cu jet de nisip etc.).
Produsele decapate mecanic se recunosc, in general, prin prezenta urmatoarelor caracteristici:
1) otelul rabotat prezinta o suprafata clara cu santuri grosiere, paralele, continue, vizibile cu ochiul liber si perceptibile prin palpare;
2) suprafetele slefuite grosier sau prelucrate cu abrazive sunt, in general, inca inegale si nu stralucesc. Urmele lasate de sculele de slefuire sunt clar vizibile. Suprafetele prelucrate fin cu abrazive sunt, dimpotriva, perfect plane, stralucitoare si pot sa aiba chiar aspect de oglinda. Urmele lasate de scula de lucru aproape ca nu mai sunt vizibile.
4) skin-pass descris in ultimul paragraf al partii IV. B. din Consideratiile generale ale acestui Capitol;
5) matritarea, poansonarea, imprimarea etc., a unor inscriptii simple, cum ar fi marca fabricii;
6) decuparea sub forma de patrat sau dreptunghi;
7) prelucrarile efectuate exclusiv in vederea depistarii defectelor de metal.
72.09 - PRODUSE LAMINATE PLATE, DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE, CU O LATIME DE MIN 600 MM, LAMINATE LA RECE, NEPLACATE SI NEACOPERITE (+).
- In rulouri, simplu laminate la rece:
7209.15 - - Cu o grosime de min 3 mm
7209.16 - - Cu o grosime de peste 1 mm, dar sub 3 mm
7209.17 - - Cu o grosime de min 0,5 mm, dar maximum 1 mm
7209.18 - - Cu o grosime sub 0,5 mm
- Nerulate, simplu laminate la rece:
7209.25 - - Cu o grosime de min 3 mm
7209.26 - - Cu o grosime de peste 1 mm, dar sub 3 mm
7209.27 - - Cu o grosime de min 0,5 mm, dar maximum 1 mm
7209.28 - - Cu o grosime sub 0,5 mm
7209.90 - Altele
Dispozitiile Notei explicative de la pozitia nr. 72.08 sunt aplicabile, mutatis mutandis, produselor acestei pozitii.
Un anumit numar de criterii permite sa se deosebeasca produsele laminate la rece, de la aceasta pozitie, de cele laminate la cald, de la pozitia nr. 72.08 (vezi Consideratiile generale ale acestui Capitol, Partea IV. B).
Datorita caracteristicilor lor (aspectul mai bun al suprafetei, capacitatea mai mare de deformare la rece, tolerantele mai stricte, grosimea in general mai redusa, rezistenta mecanica mai mare), produsele acestei pozitii au, in general, utilizari diferite de cele ale produselor similare laminate la cald. Aceste produse sunt utilizate, in special, la fabricarea caroseriilor de automobile, a mobilelor metalice, a aparatelor menajere, a radiatoarelor de incalzire centrala, precum si la fabricarea profilelor la rece, prin indoire sau profilare; ele se preteaza usor la acoperiri (cositorire, galvanoplastie, vopsire, emailare, lacuire, acoperire cu mase plastice etc.).
Produsele de acest fel sunt deseori comercializate dupa ce au fost supuse operatiilor de recoacere (normalizare sau alte tratamente termice). Aceste produse, prezentate in foi sau role, pot fi comercializate sub denumirea de fier negru, cand au grosimi foarte mici (in general mai putin de 0,5 mm) si cand suprafata lor a fost degresata pentru a o face apta sa suporte cositorirea, vopsirea sau imprimarea.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 7209.15, 7209.16, 7209.17, 7209.18, 7209.25, 7209.26, 7209.27 si 7209.28
In afara de laminarea la rece, produsele acestor subpozitii pot sa fi suferit urmatoarele prelucrari sau tratamente de suprafata:
1) planarea;
2) recoacerea, calirea, revenirea, cementarea cu carbon, nitrurarea si tratamente similare destinate ameliorarii proprietatilor metalului;
3) decaparea;
4) tratamentele de suprafata descrise la aliniatul 2) al paragrafului al doilea al Notei explicative de la pozitia nr. 72.08;
5) matritarea, poansonarea, imprimarea etc., a unor inscriptii simple, cum ar fi marcile de fabrica;
6) decuparea in forme patrate sau dreptunghiulare;
7) prelucrarile efectuate exclusiv in vederea depistarii defectelor de metal.
72.10 - PRODUSE LAMINATE PLATE, DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE, CU O LATIME DE 600 MM SAU PESTE, PLACATE SAU ACOPERITE (+).
- Cositorite:
7210.11 - - Cu o grosime de 0,5 mm sau mai mult
7210.12 - - Cu o grosime sub 0,5 mm
7210.20 - Plumbuite, inclusiv fierul mat
7210.30 - Zincate electrolitic
- Altfel zincate:
7210.41 - - Ondulate
7210.49 - - Altele
7210.50 - Acoperite cu oxizi de crom sau cu crom si oxizi de crom
- Acoperite cu aluminiu:
7210.61 - - Acoperite cu aliaje de aluminiu si de zinc
7210.69 - - Altele
7210.70 - Vopsite, lacuite sau acoperite cu mase plastice
7210.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde acelasi tip de produse ca acelea cuprinse la pozitiile nr. 72.08 si 72.09, cu diferenta ca ele sunt placate sau acoperite.
In sensul acestei pozitii, se considera ca placate sau acoperite, produsele care au suferit unul dintre tratamentele enumerate in partea C 2), punctele d) 4), d) 5) si e) ale Consideratiilor generale.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Produsele plate placate sau dublate cu metale pretioase (Capitolul 71).
b) Produsele de la pozitia nr. 83.10.
Note explicative de subpozitii.
Pentru aplicarea subpozitiilor de la pozitia nr. 72.10, produsele care au facut obiectul mai multor tipuri de placare sau de acoperire succesive, se clasifica luand in considerare ultimul tratament aplicat. Totusi, un tratament chimic de suprafata, cum ar fi cromatarea, nu este considerat ca fiind ultimul tratament aplicat.
Subpozitiile nr. 7210.30, 7210.41 si 7210.49
Produsele subpozitiei nr. 7210.30 au suportat ameliorarile descrise in partea IV. C. 2) d) 4) a doua linia, a Consideratiilor generale ale Capitolului 72, iar produsele subpozitiilor nr. 7210.41 si 7210.49 celelalte ameliorari descrise in partea IV. C. 2) d) 4) a acestei Note explicative.
In scopul stabilirii unei deosebiri intre produsele zincate electrolitic si produsele zincate altfel, se poate proceda astfel:
- Este necesara, in primul rand, examinarea produsului, vizual sau la microscop, pentru depistarea eventualei prezente a solzilor.
- Daca prezenta solzilor este decelata, este vorba despre produse acoperite prin imersare in baie calda. Daca nici un solz nu a fost identificat, chiar prin observare la microscop cu o putere de marire de 50 de ori, stratul trebuie sa faca obiectul unei analize chimice.
- Daca s-a dovedit prezenta aluminiului, sau daca prezenta plumbului este dovedita intr-o proportie depasind 0,5%, este vorba despre produse acoperite prin imersare in baie calda. Daca nu, acestea sunt produse zincate electrolitic.
72.11 - PRODUSE LAMINATE PLATE, DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE, CU O LATIME SUB 600 MM, NEPLACATE SI NEACOPERITE (+).
- Simplu laminate la cald:
7211.13 - - Laminate pe cele patru fete sau in caneluri inchise, cu o latime peste 150 mm si cu o grosime de 4 mm sau mai mult, nerulate si fara modele in relief
7211.14 - - Altele, cu o grosime de min 4,75 mm
7211.19 - - Altele
- Simplu laminate la rece:
7211.23 - - Continand, in greutate, mai putin de 0,25% carbon
7211.29 - - Altele
7211.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde acelasi tip de produse ca cele cuprinse la pozitiile nr. 72.08 si 72.09, cu diferenta ca ele au o latime sub 600 mm.
Cu exceptia acelora care se refera la latime, dispozitiile pozitiilor nr. 72.08 si 72.09 se aplica, mutatis mutandis, produselor din aceasta pozitie (vezi, de asemenea, Consideratiile generale ale acestui Capitol).
Printre produsele incluse aici, pot fi mentionate platbenzile cu o latime de min 150 mm, dar sub 600 mm si otelul balot.
Otelul balot se obtine, in mod obisnuit, la cald prin relaminarea anumitor semifabricate de la pozitia nr. 72.07 si poate fi, in continuare, laminat la rece pentru a se obtine produse mai subtiri si avand o calitate mai buna a finisajului. Otelul balot se mai poate obtine prin taierea tolelor sau a benzilor late de la pozitiile nr. 72.08 sau 72.09.
Produsele acestei pozitii pot sa fi suferit prelucrari ca strierea, gofrarea, rotunjirea marginilor, executarea de taieturi oblice, ondularea etc., cu conditia ca aceste prelucrari sa nu aiba ca efect conferirea, produselor de acest fel, a caracterului de articole sau produse cuprinse in alta parte.
Aceste produse sunt utilizate, in special, pentru incercuirea lazilor, butoaielor, si a altor ambalaje, la fabricarea tevilor sudate, a sculelor (lame de taiat, de exemplu), a profilelor indoite (pliate), a benzilor transportoare, in industria automobilelor si pentru realizarea multor altor articole (prin ambutisare, indoire, de exemplu).
Aceasta pozitie nu cuprinde:
a) torsadele, ghimpate sau nu, din otel balot sau otel, de tipul utilizat pentru imprejmuiri (pozitia nr. 73.13);
b) agrafele ondulate sau cu taieturi oblice, in piese sau taiate la lungime, pentru asamblarea pieselor din lemn (pozitia nr. 73.17):
c) ebosele articolelor de la Capitolul 82 (inclusiv ebosele in benzi pentru lame de ras).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 7211.13, 7211.14 si 7211.19
Vezi Notele explicative ale subpozitiilor nr. 7208.10, 7208.25, 7208.26, 7208.27, 7208.36, 7208.37, 7208.38, 7208.39, 7208.40, 7208.51, 7208.52, 7208.53 si 7208.54.
Subpozitiile nr. 7211.23 si 7211.29
Vezi Notele explicative ale subpozitiilor nr. 7209.15, 7209.16, 7209.17, 7209.18, 7209.25, 7209.26, 7209.27 si 7209.28.
72.12 - PRODUSE LAMINATE PLATE, DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE, CU O LATIME SUB 600 MM, PLACATE SAU ACOPERITE (+).
7212.10 - Cositorite
7212.20 - Zincate electrolitic
7212.30 - Altfel zincate
7212.40 - Vopsite, lacuite sau acoperite cu mase plastice
7212.50 - Altfel acoperite
7212.60 - Placate
Aceasta pozitie cuprinde aceleasi tipuri de produse ca acelea descrise la pozitia nr. 72.10, cu diferenta ca au o latime sub 600 mm.
Aceasta pozitie nu cuprinde otelul balot izolat electric (pozitia nr. 85.44).
Note explicative de subpozitii.
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor de la pozitia nr. 72.10 pentru produsele care fac obiectul mai multor tipuri de placare sau de acoperire succesive.
Subpozitiile nr. 7212.20 si 7212.30
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7210.30, 7210.41 si 7210.49.
72.13 - BARE SI TIJE PENTRU TREFILARE (FIL MACHINE), DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE.
7213.10 - Care au cavitati, nervuri, adancituri sau alte deformari, produse in cursul laminarii
7213.20 - Altele, din oteluri pentru prelucrare pe masini-unelte automate
- Altele:
7213.91 - - Cu sectiune circulara cu un diametru sub 14 mm
7213.99 - - Altele
Barele si tijele pentru trefilare (fil machine) sunt definite la Nota 1 l) a acestui Capitol.
Acest produs este in principal destinat fabricarii sarmei de la pozitia nr. 72.17, dar isi gaseste de asemenea alte aplicatii in special in constructii (de exemplu, sub forma de grilaje sudate), in industria de suruburi, de tragere la rece etc. El serveste, de asemenea, la fabricarea baghetelor pentru sudura.
Raman, de asemenea, cuprinse aici, barele si tijele pentru trefilare inzestrate cu proeminente sau adancituri provenite de la laminare (fier cu urme de ciocan, fier crenelat, fier cu bordura etc.), cu conditia ca sectiunea transversala sa corespunda cu una dintre sectiunile geometrice definite prin Nota 1 l), iar reliefurile sa nu aiba alt scop decat ameliorarea aderentei betonului.
Aceasta pozitie nu cuprinde barele si tijele pentru trefilare (fil machine) indreptate si taiate la lungime (pozitia nr. 72.14).
72.14 - BARE DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE, SIMPLU FORJATE, LAMINATE SAU FILATE LA CALD, INCLUSIV CELE TORSIONATE DUPA LAMINARE.
7214.10 - Forjate
7214.20 - Care au cavitati, nervuri, adancituri sau alte deformari, produse in cursul laminarii sau care au fost torsionate dupa laminare
7214.30 - Altele, din oteluri pentru prelucrare pe masini-unelte automate
- Altele:
7214.91 - - Cu sectiunea transversala dreptunghiulara
7214.99 - - Altele
Barele sunt definite in Nota 1 m) a acestui Capitol.
Barele de la aceasta pozitie sunt, in general, produse prin laminarea la cald sau forjarea blumurilor, taglelor sau blocurilor; se obtin, uneori, prin filare la cald. In general, aceste bare pot fi deosebite de celelalte produse laminate, forjate sau trase, prin caracteristicile urmatoare:
1) au un finisaj si un aspect mai ingrijit decat blocurile (pozitia nr. 72.06) si decat blumurile, taglele, fierul rotund, bramele si sleburile (pozitia nr. 72.07), adica sectiunea lor transversala este constanta si prezinta, in cazul unei sectiuni patrate sau dreptunghiulare, muchii ascutite;
2) grosimea lor, in raport cu latimea, este mai mare decat cea a produselor de la pozitiile 72.08 sau 72.11.
Barele sunt, de cele mai multe ori, prezentate sub forme drepte de lungimi mari, in manunchiuri indoite sau in baloturi.
Produsele clasificate aici pot sa fi fost supuse urmatoarelor tratamente de suprafata:
1) Decalaminarea, decaparea, razuirea si alte operatii, destinate sa indeparteze solzii de oxid si crusta care se formeaza atunci cand metalul este adus la temperatura inalta.
2) Aplicarea unor acoperiri grosiere (rugoase), destinate sa protejeze produsele impotriva ruginirii sau altei oxidari sau sa evite riparea in timpul transportului sau manipularii, cum sunt acoperirile cu vopsele continand un pigment antirugina activ, de exemplu minium de plumb, pudra de zinc, oxid de zinc sau cromat de zinc, oxid feric (minium de fier, rosu de Anglia), precum si acoperirile nepigmentate pe baza de ulei, de grasime, de ceara, de parafina, de grafit, de gudron sau de bitum.
3) Prelevarea de metal pentru efectuarea incercarilor.
Intra, de asemenea, in aceasta pozitie:
1) Barele care au proeminente sau adancituri provenite de la laminare (fier cu urme de ciocan, fier crenelat, fier cu bordura etc.), cu conditia ca sectiunea transversala sa corespunda uneia dintre sectiunile geometrice definite in Nota 1 m) a acestui Capitol, iar reliefurile sa nu aiba alt scop decat ameliorarea aderentei betonului.
2) Barele de acest fel, care au suferit o torsionare dupa laminare, cum este cazul anumitor bare laminate cu doua sau mai multe borduri longitudinale, carora torsionarea le confera o forma elicoidala (otel torsionat).
3) Barele care au suferit o singura perforare, destinata sa usureze transportul lor.
Sunt, dimpotriva, excluse din aceasta pozitie:
a) Fierul asa-zis torsadat (pozitia nr. 73.08).
b) Bucatile decupate din bare, cu o lungime egala sau mai mica decat dimensiunea cea mai mare a sectiunii lor (pozitia nr. 73.26).
72.15 - ALTE BARE DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE (+).
7215.10 - Din oteluri pentru prelucrare pe masini-unelte automate, obtinute sau finisate la rece
7215.50 - Altele, obtinute sau finisate la rece
7215.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde ansamblul barelor, altele decat cele clasificate la pozitia nr. 72.14.
Barele din aceasta pozitie pot:
1) sa fi fost obtinute sau finisate la rece, adica fie au fost supuse trecerii la rece printr-o filiera sau prin mai multe filiere (bare trase la rece), fie au fost supuse rectificarii intre discuri abrazive, fie au fost strunjite (bare calibrate sau rectificate);
2) sa fi suferit prelucrari mecanice (cum sunt gaurirea, calibrarea) sau prelucrari ale suprafetei, mai avansate decat cele admise pentru produsele de la pozitia nr. 72.14, cum sunt placarea, acoperirea (vezi Consideratii generale ale acestui Capitol, Partea IV.C), cu conditia ca aceste operatii sa nu confere produselor de acest fel caracterul de articole sau produse clasificate in alta parte.
Barele obtinute sau finisate la rece se prezinta sub forme drepte lungi si se deosebesc, prin aceasta, de sarmele de la pozitia nr. 72.17, care sunt intotdeauna infasurate in suluri, bobine sau rulouri.
Sunt excluse din aceasta pozitie:
a) Barele din fier sau din oteluri nealiate, care au suferit o torsionare dupa laminarea lor la cald (pozitia nr. 72.14).
b) Barele si tijele tubulare pentru foraj (pozitia nr. 72.28).
c) Fierul asa-zis torsadat (pozitia nr. 73.08).
d) Barele din fier sau din otel, cu sectiune descrescatoare (pozitia nr. 73.26).
Nota explicativa de subpozitii.
Subpozitiile nr. 7215.10 si 7215.50
In afara faptului de a fi fost obtinute sau finisate la rece, produsele acestor subpozitii pot sa fi fost supuse prelucrarilor sau tratamentelor de suprafata urmatoare:
1) Indreptarea.
2) Tratamentele de suprafata descrise in alineatul 2) al celui de al doilea paragraf al Notei explicative de la pozitia nr. 72.08.
3) Matritarea, poansonarea, imprimarea etc., a unor inscriptii simple, cum sunt marcile de fabrica.
4) Operatii efectuate exclusiv in vederea detectarii defectelor metalului.
72.16 - PROFILE DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE (+).
7216.10 - Profile in forma de U, I sau H, simplu laminate, trase sau extrudate la cald, avand o inaltime sub 80 mm
- Profile in forma de L sau T, simplu laminate, trase sau extrudate la cald, cu o inaltime sub 80 mm:
7116.21 - - Profile in forma de L
7216.22 - - Profile in forma de T
- Profile in forma de U, I sau H, simplu laminate, trase sau extrudate la cald, avand o inaltime de 80 mm sau mai mult:
7216.31 - - Profile in forma de U
7216.32 - - Profile in forma de I
7216.33 - - Profile in forma de H
7216.40 - Profile in forma de L sau T, simplu laminate, trase sau extrudate la cald, avand o inaltime de 80 mm sau mai mult
7216.50 - Alte profile, simplu laminate, trase sau extrudate la cald
- Profile obtinute sau finisate la rece:
7216.61 - - Obtinute din produse laminate plate
7216.69 - - Altele
- Altele:
7216.91 - - Obtinute sau finisate la rece din produse laminate plate
7216.99 - - Altele
Profilele sunt definite in Nota 1 n) a acestui Capitol.
Sunt cuprinse aici, in special, profilele in forma de H, I, T, U, Z, profilele zorate (de sectiune in forma de omega), cornierele cu unghiuri obtuze, ascutite sau drepte (in forma de L). Unghiurile lor pot fi ascutite sau rotunjite (cornierele cu unghiuri ascutite sunt denumite uneori echere), bratele lor pot fi egale sau inegale, iar extremitatile lor pot fi umflate (corniere cu tor sau bare navale).
Profilele sunt fabricate, de obicei, prin laminarea sau filarea la cald, ori prin forjarea blumurilor sau a taglelor.
Aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, si produsele care au fost obtinute sau finisate la rece, prin tragere sau prin alte procedee, in vederea obtinerii unui produs finit mai mare. Mai sunt incluse aici si profilele fabricate prin formare pe masina cu role sau prin pliere, cu presa, a tablelor sau a otelului balot, inclusiv produsele denumite table nervurate, care prezinta ondulatii si linii intrerupte.
Profilele de la aceasta pozitie pot sa fi fost supuse unor prelucrari mecanice, cum sunt gaurirea, rasucirea, sau unor prelucrari de suprafata, cum sunt acoperirea, placarea (vezi Consideratii generale ale acestui Capitul, partea IV. C), cu conditia ca aceste operatii sa nu confere produselor de acest fel caracterul unor articole sau produse clasificate in alta parte.
Profilele grele (de exemplu grinzile si anumite corniere) sunt utilizate in constructia de poduri, cladiri, nave etc., iar profilele usoare servesc la fabricarea masinilor agricole si a altor masini, a automobilelor, a barierelor, a mobilei, a glisierelor pentru usi sau pentru perdele, a armaturilor pentru umbrele si a unui mare numar de alte articole.
Aceasta pozitie nu cuprinde:
a) Profilele obtinute prin sudura si palplansele (pozitia nr. 73.01), precum si elementele de cale ferata (pozitia nr. 73.02).
b) Piesele de constructii, de la pozitia nr. 73.08.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 7216.10, 7216.21, 7216.31, 7216.32, 7216.33 si 7216.40
Pentru clasificarea profilelor in forma de U, de I, de H, de L sau de T la aceste pozitii, inaltimea se intelege in felul urmator:
- Profile in forma de U, de I sau de H: distanta cuprinsa intre suprafetele exterioare ale celor doua plane paralele.
- Profile in forma de L: inaltimea laturii exterioare mai lungi.
- Profile in forma de T: inaltimea totala a profilului.
Profilele in forma de I (cu aripi inguste sau medii) sunt produse la care latimea aripilor nu depaseste de 0,66 ori inaltimea profilului si este mai mica de 300 mm.
Subpozitiile nr. 7216.10, 7216.21, 7216.22, 7216.31, 7216.32, 7216.33, 7216.40 si 7216.50
Dispozitiile Notei explicative a numarului 72.14 privind tratamentele de suprafata se aplica de asemenea si pentru produsele acestor subpozitii.
Subpozitiile nr. 7216.61 si 7216.69
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7215.10 si 7215.50.
72.17 - SARMA DIN FIER SAU DIN OTELURI NEALIATE (+).
7217.10 - Neacoperita, chiar lustruita
7217.20 - Zincata
7217.30 - Acoperita cu alte metale comune
7217.90 - Altele
Sarmele din fier sau otel sunt definite in Nota 1 o) a acestui Capitol.
Sarmele sunt, in cea mai mare parte, obtinute prin trefilarea cu filiere, din barele si tijele pentru trefilare (fil machine) de la pozitia nr. 72.13, dar pot fi obtinute, de asemenea, prin alte procedee la rece (laminare la rece, de exemplu). Ele sunt prezentate infasurate in colaci (cu spire nearanjate) sau in rulouri sau bobine (cu spire aranjate fara suport sau dispuse pe un suport).
Sarmele din fier sau din otel de la aceasta pozitie pot sa fi fost supuse unor prelucrari, cum este ondularea etc., cu conditia ca aceste operatii sa nu confere sarmelor de acest fel caracterul unor articole sau produse clasificate in alta parte.
Sunt, de asemenea, clasificate aici sarmele de fier sau de otel, acoperite cu materiale textile (prin impletire, invelire etc.), a caror parte metalica, adica miezul, indeplineste functia esentiala, iar imbracamintea textila nu intervine aproape deloc, avand numai rol de invelis. Printre aceste sarme pot fi mentionate sarmele pentru formarea carcaselor de palarii, sarmele pentru fabricarea tijelor florilor artificiale sau a bigudiurilor etc.
Sarmele de fier sau de otel sunt intrebuintate in numeroase scopuri, de exemplu la fabricarea plaselor, grilajelor si retelelor, a cuielor, a cablurilor, a acelor simple si a acelor de siguranta, a sculelor, a arcurilor etc.
Aceasta pozitie nu cuprinde:
a) Sarmele de fier sau de otel combinate cu fire textile (fileuri metalice) de la pozitia nr. 56.05 si firele si funiile armate (pozitia nr. 56.07).
b) Toroanele, cablurile, tresele, plasele si articolele similare din fier sau din otel, neizolate, pentru electricitate (pozitia nr. 73.12).
c) Sarmele ghimpate din fier sau din otel, torsadele, cu ghimpi sau fara, din sarma sau din otel balot, de tipul celor utilizate pentru imprejmuiri (pozitia nr. 73.13).
d) Sarmele pentru spata de tesut, formate din doua sarme suprapuse si sudate una de cealalta, ca si sarmele prevazute cu ochiuri sau bucle la o extremitate sau la ambele extremitati si utilizate pentru ligatura (pozitia nr. 73.26).
e) Electrozii imbracati pentru sudura sau pentru depunerea de metal (pozitia nr. 83.11).
f) Sarmele cu dinti de fierastrau, destinate sa fie utilizate drept garnituri pentru carde (garnitura numai din otel pentru carde) (pozitia nr. 84.48).
g) Sarmele izolate, pentru electricitate (inclusiv sarmele lacuite) (pozitia nr. 85.44).
h) Corzile muzicale (pozitia nr. 92.09).
Nota explicativa de subpozitii.
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor de la pozitia nr. 72.10 pentru produsele care au facut obiectul mai multor tipuri de placari sau de acoperiri succesive.
SUBCAPITOLUL III
OTELURI INOXIDABILE
CONSIDERATII GENERALE
Sunt clasificate ca oteluri inoxidabile, otelurile refractare, otelurile rezistente la fluaj si celelalte oteluri corespunzand criteriilor din Nota 1 e) a acestui Capitol.
Datorita rezistentei lor foarte mari la coroziune, otelurile inoxidabile au intrebuintari numeroase, in special la fabricarea tobelor de esapament, a convertizoarelor catalitice sau a cuvelor de transformatoare.
Acest Subcapitol cuprinde, cu conditia ca ele sa fie din oteluri inoxidabile, otelurile sub formele indicate la pozitiile nr. 72.18 pana la 72.23.
72.18 - OTELURI INOXIDABILE IN LINGOURI SAU IN ALTE FORME PRIMARE; SEMIFABRICATE DIN OTELURI INOXIDABILE.
7218.10 - Lingouri si alte forme primare
- Altele:
7218.91 - - Cu sectiune transversala rectangulara (alta decat patrata)
7218.99 - - Altele
Dispozitiile Notelor explicative de la pozitiile nr. 72.06 si 72.07 se aplica mutatis mutandis si la produsele din aceasta pozitie.
72.19 - produse laminate plate din oteluri inoxidabile, cu o latime de MIN 600 mm (+).
- Laminate la cald, rulate:
7219.11 - - Cu o grosime de peste 10 mm
7219.12 - - Cu o grosime de min 4,75 mm, dar maximum 10 mm
7219.13 - - Cu o grosime de min 3 mm, dar sub 4,75 mm
7219.14 - - Cu o grosime sub 3 mm
- Laminate la cald, nerulate:
7219.21 - - Cu o grosime peste 10 mm
7219.22 - - Cu o grosime de min 4,75 mm, dar maximum 10 mm
7219.23 - - Cu o grosime de min 3 mm, dar sub 4,75 mm
7219.24 - - Cu o grosime sub 3 mm
- Laminate la rece:
7219.31 - - Cu o grosime de min 4,75 mm
7219.32 - - Cu o grosime de min 3 mm, dar sub 4,75 mm
7219.33 - - Cu o grosime peste 1 mm, dar sub 3 mm
7219.34 - - Cu o grosime de min 0,5 mm, dar maximum 1 mm
7219.35 - - Cu o grosime sub 0,5 mm
7219.90 - Altele
Dispozitiile Notelor explicative ale pozitiilor nr. 72.08 pana la 72.10 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 7219.11, 7219.12, 7219.13, 7219.14, 7219.21, 7219.22, 7219.23 si 7219.24
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7208.10, 7208.25, 7208.26, 7208.27, 7208.36, 7208.37, 7208.38, 7208.39, 7208.40, 7208.51, 7208.52, 7208.53 si 7208.54.
Subpozitiile nr. 7219.31, 7219.32, 7219.33, 7219.34 si 7219.35
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7209.15, 7209.16, 7209.17, 7209.18, 7209.25, 7209.26, 7209.27 si 7209.28.
72.20 - produse laminate plate din oteluri inoxidabile, cu o latime SUB 600 mm (+).
- Laminate la cald:
7220.11 - - Cu o grosime de min 4,75 mm
7220.12 - - Cu o grosime sub 4,75 mm
7220.20 - Laminate la rece
7220.90 - Altele
Dispozitiile Notelor explicative ale pozitiilor nr. 72.11 si 72.12 se aplic mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 7220.11 si 7220.12
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7208.10, 7208.25, 7208.26, 7208.27, 7208.36, 7208.37, 7208.38, 7208.39, 7208.40, 7208.51, 7208.52, 7208.53 si 7208.54.
Subpozitia nr. 7220.20
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7209.15, 7209.16, 7209.17, 7209.18, 7209.25, 7209.26, 7209.27 si 7209.28.
72.21 - BARE SI TIJE PENTRU TREFILARE (FIL MACHINE), DIN OTELURI INOXIDABILE.
Dispozitiile Notei explicative a pozitiei nr. 72.13 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
72.22 - BARE SI PROFILE, DIN OTELURI INOXIDABILE (+).
- Bare simplu laminate, trase sau extrudate la cald:
7222.11 - - Cu sectiune circulara
7222.19 - - Altele
7222.20 - Bare obtinute sau finisate simplu la rece
7222.30 - Alte bare
7222.40 - Profile
Dispozitiile Notelor explicative ale pozitiilor nr. 72.14 pana la 72.16 se aplica mutatis mutandis si la produsele din aceasta pozitie.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 7222.20
Vezi nota explicativa a subpozitiile nr. 7215.10 si 7215.50.
72.23 - SARMA DIN OTELURI INOXIDABILE.
Dispozitiile Notei explicative a pozitiei nr. 72.17 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
Aceasta pozitie nu cuprinde firele fine din oteluri inoxidabile, sterile, pentru suturi chirurgicale (pozitia nr. 30.06).
SUBCAPITOLUL IV
ALTE OTELURI ALIATE; BARE SI TIJE TUBULARE PENTRU FORAJ, DIN OTELURI ALIATE SAU NEALIATE
CONSIDERATII GENERALE
Nota 1 f) a acestui Capitol da definitia pentru alte oteluri aliate, iar Nota 1 p) pentru bare si tije tubulare pentru foraj.
Subcapitolul cuprinde celelalte oteluri aliate, altele decat otelurile inoxidabile, sub forma de lingouri sau de alte forme primare, de semifabricate (blumuri, tagle, fier rotund, brame, sleburi, ebose de forja, de exemplu), de produse laminate plate rulate sau nu (benzi late, platbenzi, table, otel balot), de bare si tije pentru trefilare (fil machine), de bare, de profile sau de sarme.
Toate aceste produse pot sa fi fost supuse unor prelucrari specifice fiecaruia dintre ele, cu conditia ca aceste prelucrari sa nu fie susceptibile de a modifica clasificarea produselor (vezi Notele explicative ale pozitiilor nr. 72.06 pana la 72.17).
Metalele care se gasesc in modul cel mai obisnuit in celelalte oteluri aliate sunt manganul, nichelul, cromul, tungstenul, molibdenul, vanadiul, cobaltul si dintre elementele nemetalice, siliciul. Aceste produse confera otelului anumite proprietati particulare: in special rezistenta la socuri si la uzura (otel cu mangan, de exemplu), ameliorarea calitatilor electrice sau a rezistentei (otel cu siliciu, de exemplu), marirea capacitatii de a fi calit (otel cu vanadiu, de exemplu), cresterea vitezei de taiere (otel crom-tungsten, de exemplu).
Celelalte oteluri aliate sunt utilizate in multe industrii, in particular in cele care pretind oteluri posedand calitati speciale (duritate, tenacitate, calire, rezilienta, de exemplu) si in special la fabricarea materialului de armament, de scule, de masini, de cutitarie.
Printre otelurile aliate ale acestui Subcapitol pot fi mentionate:
1) Otelurile aliate de constructie, continand in general elementele de aliere urmatoare: crom, mangan, molibden, siliciu si vanadiu.
2) Otelurile aliate sudabilitate si cu limita de elasticitate ameliorate, continand in special cantitati foarte mici de bor (de min 0,0008 %) sau de niobiu (de min 0,06 %).
3) Otelurile aliate rezistente la intemperii (cu crom si sau cupru).
4) Otelurile aliate pentru tole zise magnetice (cu pierderi magnetice mici) continand in general 3 pana la 4% siliciu si eventual aluminiu.
5) Otelurile aliate pentru prelucrare pe masini-unelte automate, continand, in afara elementelor mentionate in Nota 1 f), unul sau mai multe dintre elementele urmatoare: plumb, sulf, seleniu, telur sau bismut.
6) Otelurile pentru rulmenti (in general cu crom).
7) Otelurile silico-manganoase pentru arcuri (cu mangan, siliciu si continand eventual crom sau molibden) si celelalte oteluri aliate pentru arcuri.
8) Otelarile aliate rezistente la soc si la slefuire (cu continut ridicat de mangan si avand, in consecinta, proprietatea de a fi atrase de un magnet).
9) Otelurile rapide continand, cu sau fara alte elemente, cel putin doua dintre urmatoarele 3 elemente: molibden, tungsten si vanadiu, cu un continut total, pentru aceste elemente luate impreuna, in greutate, de 7% sau mai mult si continand 0,6% sau mai mult carbon si 3 pana la 6% crom.
10) Otelurile pentru scule nedeformabile, care contin, in general, in greutate, 12% crom si 2% sau mai mult carbon.
11) Celelalte oteluri aliate pentru scule.
12) Otelurile pentru magneti permanenti (aluminiu, nichel, cobalt).
13) Otelurile aliate nemagentice (caracterizate prin prezenta manganului sau a nichelului), altele decat cele clasificate la Subcapitolul III.
14) Otelurile pentru barele de control ale reactoarelor nucleare (continand cantitati mai mari de bor).
Raman, de asemenea, cuprinse in acest Subcapitol, barele tubulare pentru foraj, din oteluri aliate sau nealiate (pozitia nr. 72.28).
72.24 - ALTE OTELURI ALIATE IN LINGOURI SAU IN ALTE FORME PRIMARE; SEMIFABRICATE DIN ALTE OTELURI ALIATE.
7224.10 - Lingouri si alte forme primare
7224.90 - Altele
Dispozitiile Notelor explicative ale pozitiilor nr. 72.06 si 72.07 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
72.25 - PRODUSE LAMINATE PLATE DIN ALTE OTELURI ALIATE, CU O LATIME DE MIN 600 mm (+).
- Din oteluri cu siliciu numite "magnetice":
7225.11 - - Cu graunti orientati
7225.19 - - Altele
7225.20 - Din oteluri rapide
7225.30 - Altele, simplu laminate la cald, in rulouri
7225.40 - Altele, simplu laminate la cald, nerulate
7225 50 - Altele, simplu laminate la rece
- Altele:
7225.91 - - Zincate electrolitic
7225.92 - - Altfel zincate
7225.99 - - Altele
Dispozitiile Notelor explicative ale pozitiilor nr. 72.08 pana la 72.10 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 7225.30 si 7225.40
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7208.10, 7208.25, 7208.26, 7208.27, 7208.36, 7208.37, 7208.38, 7208.39, 7208.40, 7208.51, 7208.52, 7208.53 si 7208.54.
Subpozitia nr. 7225.50
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7209.15, 7209. 16, 7209. 17, 7209.18, 7209.25, 7209.26, 7209.27 si 7209.28.
Subpozitiile nr. 7225.91 si 7225.92
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7210.30, 7210.41 si 7210.49.
72.26 - PRODUSE LAMINATE PLATE DIN ALTE OTELURI ALIATE, CU O LATIME SUB 600 mm (+).
- Din oteluri cu siliciu numite "magnetice":
7226.11 - - Cu graunti orientati
7226.19 - - Altele
7226.20 - Din oteluri rapide
- Altele:
7226.91 - - Laminate la cald
7226.92 - - Laminate la rece
7226.93 - - Zincate electrolitic
7226.94 - - Altfel zincate
7226.99 - - Altele
Dispozitiile Notelor explicative ale pozitiilor de la nr. 72.11 pana la nr. 72.12 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 7226.91
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7208.10, 7208.25, 7208.26, 7208.27, 7208.36, 7208.37, 7208.38, 7208.39, 7208.40, 7208.51, 7208.52, 7208.53 si 7208.54.
Subpozitia nr. 7226.92
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7209.15, 7209.16, 7209.17, 7209.18, 7209.25, 7209.26, 7209.27 si 7209.28.
Subpozitiile nr. 7226.93 si 7226.94
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7210.30, 7210.41 si 7210.49.
72.27 - BARE SI TIJE PENTRU TREFILARE (FIL MACHINE), DIN ALTE OTELURI ALIATE.
7227.10 - Din oteluri rapide
7227.20 - Din oteluri silico-manganoase
7227.90 - Altele
Dispozitiile Notei explicative a pozitiei nr. 72.13 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
72.28 - BARE SI PROFILE DIN ALTE OTELURI ALIATE; BARE SI TIJE TUBULARE PENTRU FORAJ, DIN OTELURI ALIATE SAU NEALIATE (+).
7228.10 - Bare din oteluri rapide
7228.20 - Bare din oteluri silico-manganoase
7228.30 - Alte bare, laminate, trase sau extrudate la cald
7228.40 - Alte bare, forjate
7228.50 - Alte bare, obtinute sau finisate la rece
7228.60 - Alte bare
7228.70 - Profile
7228.80 - Bare si tije tubulare pentru foraj
A. - BARE SI PROFILE
Dispozitiile Notelor explicative ale pozitiilor nr. 72.14 pana la 72.16 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
B. - BARE SI TIJE TUBULARE PENTRU FORAJ
Barele si tijele tubulare, din otel, pentru foraj sunt definite in Nota 1 p) a acestui Capitol.
Barele si tijele tubulare clasificate aici, sunt fabricate prin gaurirea taglelor din otel, aliat sau nu, care sunt apoi relaminate. Sectiunea lor este in mod normal circulara, hexagonala, octogonala sau patrata cu fete taiate. Ele sunt intrebuintate la fabricarea burghielor groase care reprezinta scule de la pozitia nr. 82.07. Ele sunt utilizate, de asemenea, in lungimi mari (de ordinul a 5 pana la 6 m), in cazul forajului la distanta, pentru transmiterea fortei motrice catre scule. Golurile prevazute in aceste bare sunt destinate conducerii lichidului spre punctul de taiere si servesc in acelasi timp la ungere si pentru a evita o degajare de praf prea mare.
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 7228.50
Vezi Nota explicativa a subpozitiilor nr. 7215.10 si 7215.50.
72.29 - SARME DIN ALTE OTELURI ALIATE.
7229.10 - Din oteluri rapide
7229.20 - Din oteluri silico-manganoase
7229.90 - Altele
Dispozitiile Notei explicative a pozitiei nr. 72.17 se aplica mutatis mutandis si la produsele acestei pozitii.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
