Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) drojdiile (pozitia nr. 21.02);
b) constituenti ai sangelui (altii decat albumina din sange, nepreparata pentru utilizari terapeutice sau profilactice), medicamentele sau celelalte produse de la Capitolul 30;
c) preparatele enzimatice pentru pretabacire (pozitia nr. 32.02);
d) preparatele enzimatice pentru inmuiere sau pentru spalare si celelalte produse de la Capitolul 34;
e) proteinele intarite (pozitia nr. 39.13);
f) produsele de arta grafica, pe suporturi de gelatina (Capitolul 49).
2. - Termenul dextrina folosit in textul pozitiei nr. 35.05 se refera la produsele provenind din dezagregarea amidonului sau feculelor, avand un continut de zahar reducator, exprimat in dextroza, raportat la substanta uscata, care de maximum 10%.
Produsele care au un continut peste 10%, se clasifica la pozitia nr. 17.02.
35.01. CAZEINA, CAZEINATI SI ALTI DERIVATI AI CAZEINEI; CLEIURI DE CAZEINA.
3501.10 - Cazeina
3501.90 - Altele
A) Cazeina si derivatii ei.
1) Cazeina este principala substanta proteica din compozitia laptelui. Este obtinuta din laptele degresat, prin precipitare (coagulare), in general cu ajutorul unor acizi sau al cheagului. Se clasifica aici diferite feluri de cazeine, ale caror caracteristici variaza dupa procedeul utilizat la coagularea laptelui; de exemplu cazeina acida, cazeinogen, cazeina preparata cu cheag (paracazeina).
Cazeina se prezinta in general sub forma unei pulberi granuloase, de culoare alb-galbuie, solubila in mediu alcalin, dar insolubila in apa. Este folosita in special la prepararea cleiurilor sau a vopselelor, pentru cretarea hartiei sau la fabricarea materialelor plastice (cazeina intarita), a fibrelor artificiale sau a produselor dietetice sau farmaceutice.
2) Cazeinatele (saruri ale cazeinei) cuprind, in special, cazeinatele de sodiu sau de amoniu, care sunt desemnate sub denumirea de cazeine solubile si sunt intrebuintate in general la prepararea alimentelor concentrate sau a produselor farmaceutice, si cazeinatele de calciu utilizate in principal, conform caracteristicilor lor, in preparatele alimentare sau drept clei.
3) Printre ceilalti derivati ai cazeinei, cuprinsi aici, pot fi citate cazeina clorata, cazeina bromata, cazeina iodata si tanatul de cazeina. Aceste produse sunt utilizate in farmacie.
B) Cleiuri de cazeina.
Acestea constau fie din cazeina de calciu (vezi mai sus), fie din amestecuri de cazeina si var, aditivate cu cantitati mici de borax sau de clorura de amoniu, in special. Aceste cleiuri sunt prezentate in general sub forma de praf.
Aceasta pozitie nu cuprinde insa:
a) Cazeinatele metalelor pretioase (pozitia nr. 28.43) si ceilalti cazeinati cuprinsi la pozitia nr. 28.44 pana la 28.46.
b) Produsele cunoscute sub denumirea improprie de cazeine vegetale (pozitia nr. 35.04).
c) Cleiurile de cazeina conditionate pentru vanzarea cu amanuntul, in greutati care nu depasesc 1 Kg (pozitia nr. 35.06).
d) Cazeina intarita (pozitia nr. 39.13).
35.02. ALBUMINE (INCLUSIV CONCENTRATELE CONTINAND MAI MULTE PROTEINE DIN ZER SI CARE CONTIN PROTEINE PESTE 80% DIN GREUTATE SUBSTANTEI USCATE), ALBUMINATI SI ALTI DERIVATI DIN ALBUMINE.
- Albumina din ou
3502.11 -- Uscata
3502.19 -- Altele
3502.20 - Albumina din lapte, inclusiv concentratele din doua sau mai multe proteine din zer
3502.90 - Altele
1) Albuminele sunt proteine animale sau vegetale. Primele sunt mai importante, in special albusul de ou (ovalbumina), albumina din sange (serul albuminos), albumina din lapte (lactalbumina) si albumina de peste. Spre deosebire de cazeine, sunt solubile atat in apa, cat si in medii alcaline, iar solutiile lor se coaguleaza sub actiunea caldurii.
Aceasta pozitie cuprinde de asemenea concentratele de proteine din zer care contin doua sau mai multe proteine din zer si avand un continut de proteine din zer peste 80%, din substanta uscata. Continutul in proteine de zer este calculat multiplicand continutul de azot cu un factor de conversie de 6,38. Concentratele de proteine de zer care contin maximum 80% proteine de zer, calculate din greutatea in substanta uscata se clasifica la pozitia nr. 04.04.
Albuminele sunt prezentate de obicei in starea vascoasa sau sub forma de fulgi galbui si transparenti sau de pulberi albe, galbui sau rosiatice amorfe.
Substantele sunt utilizate la prepararea cleiurilor, alimentelor sau produselor farmaceutice, la operatiile de finisare a pielii, la imprimarea tesaturilor, la tratarea hartiei (in special a hartiilor fotografice), la limpezirea vinului sau a altor bauturi etc.
2) Albuminatii (saruri ale albuminelor) si ceilalti derivati ai albuminelor. Printre aceste produse pot fi citate: albuminatul de fier, albuminatul de mercur, bromoalbumina, iodoalbumina si tanatul de albumina.
Aceasta pozitie nu cuprinde insa:
a) Sangele deshidratat, denumit uneori impropriu albumina de sange (pozitia nr. 05.44).
b) Albuminatele metalelor pretioase (pozitia nr. 28.43) si celelalte albuminate care se clasifica la pozitiile 28.44 pana la 28.46.
c) Albumina din sange preparata in vederea uzului terapeutic sau profilactic, si plasma umana (Capitolul 30).
35.03. GELATINE (INCLUSIV CELE PREZENTATE IN FOI DE FORMA PATRATA SAU DREPTUNGHIULARA, CHIAR PRELUCRATE LA SUPRAFATA SAU COLORATE) SI DERIVATII LOR; CLEI DE PESTE; ALTE CLEIURI DE ORIGINE ANIMALA, EXCLUZAND CLEIURILE DE CAZEINA DE LA POZITIA NR. 35.01.
Gelatinele si cleiurile de la aceasta pozitie sunt substante proteice solubile in apa, obtinute prin tratarea pieilor, a cartilajelor, a oaselor, a tendoanelor sau a materiilor animale similare, de obicei cu ajutorul apei calde, acidulate sau nu.
A) Denumirea de gelatine este rezervata acelor substantele proteice, cele mai putin aglutinante si cele mai rafinate, care formeaza cu apa geluri mai pure. Gelatinele sunt utilizate in special la prepararea produselor alimentare, a produselor farmaceutice, a emulsiilor fotografice sau ca medii de cultura, ca si la limpezirea vinului sau a berii. Sunt intrebuintate de asemenea in industria textila, in papetarie, in arta grafica sau la fabricarea materialelor plastice (gelatine intarite) sau a lucrarilor de arta.
Gelatinele sunt obtinute in general sub forma de foite subtiri, transparente, aproape incolore si inodore, purtind inca amprenta suprafetelor pe care au fost uscate; dar pot fi prezentate de asemenea si in blocuri, placi, foi, paiete, fulgi, pulbeli etc.
Foile de gelatina, colorate sau nu, a caror suprafata este neteda sau dimpotriva modelata (gofrata, metalizata sau chiar imprimata - sub rezerva dispozitiilor din Capitolul 49 etc.), se clasifica aici daca au fost decupate in forma patrata sau dreptunghiulara. Decupate in alte forme (de exemplu forma circulara), sunt excluse si se clasifica la pozitia nr. 96.02. Se clasifica la pozitia nr. 96.02 lucrarile de gelatina neintarite, macinate sau taiate.
B) Aceasta pozitie cuprinde in egala masura si derivatii gelatinelor, de exemplu tanatul de gelatina si bromotanatul de gelatina.
C) Aceasta pozitie cuprinde de asemenea o varietate de produse denumite clei de peste. Cleiurile de peste sunt obtinute prin tratarea simpla mecanica a basicilor inotatoare ale anumitor pesti (ale sturionului, in special). Se prezinta in stare solida, in particular sub forma de foi subtiri semitransparente. Sunt utilizate mai ales la limpezirea vinului, a berii sau a altor bauturi alcoolice sau in farmacie.
D) Celelalte cleiuri de origine animala mentionate mai jos sunt gelatine impure, care nu sunt utilizate decat ca cleiuri. Pot contine aditivi cum sunt agentii de conservare, pigmentii sau ceilalti agenti care modifica vascozitatea.
Cuprind in principal:
1) Cleiuri de oase, cleiuri de piele, cleiurile de nervi, cleiuri de tendoane. Aceste cleiuri au o culoare de la galben la brun inchis, un miros puternic si sunt prezentate in general ca foi mai groase, mai dure si mai casante decat foile brute de gelatina, sau chiar sub forma de granule, paiete etc.
2) Cleiurile de peste, altele decat ihtiocolurile. Acestea sunt obtinute prin actiunea apei calde asupra deseurilor de peste, cum sunt pielea, cartilagiile, oasele, inotatoarele si sunt prezentate de obicei sub forma de lichide gelatinoase.
Aceasta pozitie nu cuprinde:
a) Cleiurile de cazeina (pozitia nr. 35.01).
b) Cleiurile conditionate pentru vanzarea cu amanuntul cu o greutate neta care nu depaseste 1 kg (pozitia nr. 35.06).
c) Pastele pe baza de gelatina pentru reproductii grafice, rulouri de tipografie sau uzuri similare (pozitia nr. 38.24).
d) Gelatina intarita (pozitia nr. 39.13).
35.04. PEPTONE SI DERIVATELE LOR; ALTE SUBSTANTE PROTEICE SI DERIVATELE LOR, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE; PULBERE DE PIELE, TRATATA SAU NU CU CROM.
Pozitia cuprinde:
A) Peptonele si derivatele lor.
1) Peptonele sunt substante solubile, care se obtin hidrolizand proteine sau supunandu-le actiunii unor enzime (pepsina, papaina, pancreatina etc.). Se prezinta in general sub forma de pulbere alba sau galbui, foarte higroscopica si ambalata din aceasta cauza in recipiente inchise ermetic. Peptonele pot fi prezentate si in solutie. Principalele varietati de peptone sunt peptonele din carne, peptonele din drojdie, peptonele din sange sau peptonele din cazeina.
Intra in fabricatia preparatelor alimentare sau farmaceutice si sunt utilizate de asemenea la dezvoltarea culturilor microbiene etc.
2) Printre derivatii peptonelor, peptonatele sunt utilizate mai ales in farmacie; cele mai importante dintre acestea sunt peptonatele de fier si peptonatele de mangan.
B) Celelalte substantele proteice si derivatele lor, care nu se clasifica in alta pozitie mai specifica a Nomenclaturii, si in special:
1) Gluteinele si prolaminele (de exemplu gliadinele extrase din grau sau din secara si zeina extrasa din porumb), care sunt proteine extrase din cereale.
2) Globulinele, de exemplu lactoglobulinele si ovoglobulinele (dar vezi excluderea d) de la sfarsitul Notei explicative).
3) Glicina (principala proteina din soia).
4) Cheratinele din par, piele, unghii, corn, copite, pene etc.
5) Nucleoproteidele si derivatii lor, scindabile in proteine si acizi nucleici. Nucleoproteidele sunt izolate in special din drojdia de bere. Sarurile lor (de fier, de cupru, de mercur etc.) isi gasesc utilizarea mai ales in farmacie.
6) Izolatele din proteine, obtinute prin extractie, dintr-o substanta vegetala (faina de soia din care s-a extras uleiul (degresata), in special) si constand din amestecuri de proteine diferite, continute in aceste substante. Continutul de proteina al acestor izolate nu este in general mai mic de 90%.
C) Pudra de piele, tratata sau nu cu crom, care este utilizata la determinarea taninului in materiale tanante naturale si in extractele tanante vegetale. Este un colagen practic pur, care se obtine din pieile proaspete printr-o preparare speciala. Aceasta pudra poate fi aditivata cu o cantitate minima de alaun de crom (praf de piele tratat cu crom). In cazul in care nu a fost tratata in prealabil cu crom, alaunul de crom este adaugat imediat inaintea utilizarii. Pudra de piele tratata cu crom nu trebuie confundata cu pudra sau faina de piele cu crom (pozitia nr. 41.10), care nu se poate intrebuinta la determinarea taninului si care are, de altfel, o valoare mai mica.
Aceasta pozitie nu cuprinde:
a) Hidrolizatele de proteine, constand in esenta dintr-un amestec de aminoacizi si de clorura de sodiu, ca si concentratele obtinute prin eliminarea unor anumite constituente ale fainii de soia din care s-a extras uleiul, destinate a fi adaugate la preparate alimentare (pozitia nr. 21.06).
b) Proteinele metalelor pretioase (pozitia nr. 28.43) si celelalte proteinate clasificate la pozitiile 28.44 pana la 28.46.
c) Acizii nucleici si sarurile lor (nucleate) (pozitia nr. 29.34).
d) Fibrinogenul, fibrina, globulinele din sange si serurile globuline, imunoglobulina umana normala si serurile specifice (imunoglobuline specifice) si celelalte constituente ale sangelui (pozitia nr. 30.02).
e) Produsele descrise in aceasta pozitie, prezentate ca medicamente (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04).
f) Enzimele (pozitia nr. 35.07).
g) Proteinele intarite (pozitia nr. 39.13).
35.05. DEXTRINE SI ALTE AMIDONURI SI FECULE MODIFICATE (DE EXEMPLU, AMIDONURI SI FECULE PREGELATINIZATE SAU ESTERIFICATE); CLEIURI PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE, DE DEXTRINA SAU DE ALTE AMIDONURI SAU FECULE MODIFICATE.
3505.10 - Dextrina si alte amidonuri si fecule modificate
3505.20 - Cleiuri
Pozitia cuprinde:
A) Dextrina si celelalte amidonuri si fecule modificate, adica produsele din transformarea amidonurilor sau feculelor sub actiunea caldurii, a unor produse chimice (acizi, alcalii etc.) sau a diastazelor, ca si amidonurile si feculele modificate, de exemplu, prin oxidare, eterificare sau esterificare. Amidonurile reticulate (de exemplu produsul denumit distarch phosphate) constituie o grupa importanta de amidonuri modificate.
1) Dextrina, provenind:
- fie de la degradarea prin hidroliza acida sau enzimatica a amidonurilor sau feculelor, produsul rezultat fiind numit maltodextrina. Nu sunt insa incluse aici ca dextrine decat produsele de acest tip celor care au un continut de zahar reducator, exprimat in dextroza, in substanta uscata, de maximum 10%.
- fie de la transformarea amidonurilor sau feculelor prin incalzire uscata, cu sau fara adaugare de reactivi chimici in cantitate mica. In absenta reactivilor ele reprezinta de fapt amidonuri si fecule prajite sau fripte.
Dextrina se prezinta sub forma de praf alb sau galbui sau brun, in functie de modul de obtinere si varietatea de amidon sau de fecula intrebuintate. Este solubila in apa eventual incalzita la o temperatura adecvata si este insolubila in alcool.
2) Amidonurile si feculele solubile (amilugene) sunt preparate prin fierberea amidonului sau feculelor in apa sau prin pastrarea lor timp indelungat in contact cu acizi diluati si reci; constituie substante intermediare ale transformarii amidonurilor sau feculelor in dextrina. Se clasifica de asemenea la aceasta pozitie amidonurile solubile, continand cantitati mici de caolin, destinate mai ales adaugarii lor in pastele de celuloza la fabricarea hartiei.
3) Amidonurile si feculele pregelatinizate sau gonflante sunt obtinute dupa o umezire cu apa, urmata de un tratament termic astfel incat sa rezulte o masa mai mult sau mai putin gelatinoasa care este apoi uscata si transformata prin macinare in pulbere. Se obtin produse cu caracteristici echivalente prin extruziune urmata de o macinare. Aceste produse sunt utilizate in fabricarea hartiei in industria textila, in metalurgie (pentru prepararea miezurilor de topitorie), in industria alimentara si in nutritia animalelor etc.
4) Amidonurile si feculele eterifiate sau esterificate (amidonuri si fecule modificate prin eterificare sau esterificare). Printre amidonurile si feculele eterificate sunt amidonurile si feculele care contin grupari hidroxietilice, hidroxipropilice sau carboximetilice. Dintre amidonurile si feculele esterifiate se pot mentiona acetatii de amidon utilizati in principal in industria textila sau in industria hartiei si nitratii de amidon, utilizati la fabricarea explozivilor.
5) Celelalte amidonuri si fecule modificate, de exemplu:
1°) dialdehida de amidon, si
2°) amidonul tratat cu formaldehida sau epiclorhidrina, utilizat, in special, ca praf pentru manusile chirurgicale.
In general se poate stabili o distinctie intre amidonurile modificate de la aceasta pozitie si amidonurile nemodificate la Capitolul 11 in functie de modificarile proprietatilor lor, de exemplu, transparenta solutiei si a gelului, tendinta de a se gelifica sau a se cristaliza, capacitatea de aglutinare in prezenta apei, stabilitatea la congelare si decongelare, temperatura de gelatinizare sau vascozitatea maxima.
B) Cleiurile pe baza de amidonuri sau fecule, de dextrina sau de alte amidonuri sau fecule modificate.
1) Cleiurile de dextrina constau din dextrina in solutie apoasa sau amestecata cu alte substantele (clorura de magneziu, de exemplu).
2) Cleiurile de amidon sau de fecula sunt obtinute prin tratarea amidonului sau a feculei cu ajutorul alcatiilor (soda caustica, in special).
3) Cleiurile constituite din amestecuri de amidon netratat si borax cu derivati hidrosolubili ai celulozei sau cu eteri ai amidonului.
Toate aceste produse se prezinta in general sub forma de pulberi amorfe sau chiar de mase gomoase de culoare alba, galbena sau maronie, de unde provin denumirile de leioguma sau leicoma si de british-gum, date uneori unora dintre ele. Sunt utilizate in principal drept cleiuri in industria culorilor ca si in industria textila, industria hartiei sau in metalurgie.
Pozitia nu cuprinde:
a) Amidonurile si feculele netransformate (pozitia nr. 11.08).
b) Produsele degradarii amidonurilor sau feculelor avand un continut de zaharuri reducatoare de peste 10%, exprimat in dextroza, in substanta uscata (pozitia nr. 17.02).
c) Cleiurile conditionate pentru vanzarea cu amanuntul avand o greutate neta care nu depaseste 1 kg (pozitia nr. 35.06).
d) Podoabele preparate si apreturile preparate pe baza de amidon sau de dextrina, pentru industria textila, industria pielariei, industria hartiei sau industriile similare (pozitia nr. 38.09).
35.06. CLEIURI SI ALTI ADEZIVI PREPARATI, NEDENUMITI SI NECUPRINSI IN ALTA PARTE; PRODUSE DE ORICE FEL FOLOSITE CA ADEZIVI SAU CLEIURI, CONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL CA ADEZIVI SAU CLEIURI, AVAND O GREUTATE NETA DE MAXIMUM 1 KG.
3506.10 - Produse de orice fel folosite ca adezivi sau cleiuri, conditionate pentru vanzarea cu amanuntul ca adezivi sau cleiuri, avand o greutate neta de maximum 1 kg
- Altele:
3506.91 -- Adezivi pe baza de cauciuc sau de material plastic (inclusiv rasinile artificiale)
3506.99 -- Altele
Pozitia cuprinde:
A) Produsele de orice fel folosite ca adezivi sau cleiuri, conditionate pentru vanzarea cu amanuntul ca adezivi sau cleiuri, avand o greutate neta care nu depaseste 1 kg.
Aceasta grupa cuprinde cleiurile si ceilalti adezivi preparati de la partea B) de mai jos, ca si alte produse de orice fel, utilizate ca adezivi sau cleiuri, cu conditia ca ele sa fie conditionate pentru vanzarea cu amanuntul ca adezivi sau cleiuri in ambalaje al caror continut net nu depaseste greutatea de 1 kg.
Ambalajele pentru vanzarea cu amanuntul sunt in general flacoane sau borcane de sticla, cutii sau tuburi metalice, cutii de carton, saci de hartie etc; de exemplu, pot consta chiar dintr-o simpla banda de hartie infasurata in jurul unei placi de clei de oase. O pensula mica, de tip adecvat, este anexata uneori la cleiul sau adezivul gata pregatit pentru intrebuintarea si prezentat in flacoane, borcane sau cutii; ea urmeaza in acest caz regimul acestor cleiuri sau adezivi si ramane clasificata aici.
Produsele care pot fi utilizate in alte scopuri decat ca adezivi sau cleiuri (de exemplu dextrina sau metilceluloza in granule), se clasifica la aceasta pozitie numai daca ambalajul lor de vanzare cu amanuntul contine mentiuni indicand ca aceste produse sunt destinate a fi vandute ca adezivi sau cleiuri.
B) Cleiurile si alti adezivi preparati, nedenumiti si necuprinsi intr-o alta pozitie mai specifica a Nomenclaturii, de exemplu:
1) Cleiurile de gluten (cleiuri de Viena) fabricate, in general, cu gluten solubilizat printr-o fermentatie incompleta. Aceste cleiuri se prezinta, in special, sub forma de solzi sau de prafuri, a caror culoare variaza de la galbui la brun.
2) Cleiurile si alti adezivi obtinuti prin tratarea chimica a gumelor naturale.
3) Adezivii pe baza de silicati etc.
4) Preparatele elaborate in mod special pentru a fi utilizate ca adezivi, constand din polimeri sau amestecuri de polimeri de la pozitiile nr. 39.01 pana la 39.13, care, independent de substantele care pot fi adaugate produselor de la Capitolul 39 (material de umplutura, plastifianti, pigmenti etc.) contin substante adaugate care nu fac parte din acel Capitol (de exemplu ceara).
5) Adezivele constand dintr-un amestec de cauciuc, de solventi organici, de umpluturi inerte, de agenti de vulcanizare si de rasini.
Se clasifica la pozitiile mai specifice ale Nomenclaturii, atata timp cat nu sunt prezentate sub formele prevazute in alineatul A) de mai sus, urmatoarele produse, de exemplu:
a) Cleiuri de cazeina (pozitia nr. 35.01), cleiurile de origine animala (pozitia nr. 35.03) si cleiurile pe baza de amidonuri sau de fecule, din dextrina sau din alte amidonuri sau fecule modificate (pozitia nr. 35.05).
b) Produsele cum sunt: lipiciul (pozitia nr. 13.02), silicatii neamestecati (pozitia nr. 28.39), azeinatul de calciu (pozitia nr. 35.01), dextrina (pozitia nr. 35.05), materialele plastice in solutie (Capitolul 39 sau pozitia nr. 32.08), solutiile de cauciuc (pozitia nr. 40.05), aceste produse fiind susceptibile de a fi utilizate drept cleiuri sau alti adezivi fie ca atare, fie dupa o transformare.
Trebuie remarcat ca printre produsele cuprinse in aceasta pozitie, unele sunt utilizabile ca atare drept clei sau adeziv, in timp ce altele necesita o dispersie sau o dispensare in apa inainte de intrebuintare.
Aceasta pozitie nu cuprinde preparatele pentru satinare si apreturile pentru industria textila (pozitia nr. 38.09), nici liantii pentru miezurile de turnatorie (pozitia nr. 38.24), care sunt denumite uneori cleiuri, in unele tari, dar care nu sunt intrebuintate pentru proprietatile lor adezive.
Pozitia exclude produsele care au caracter de masticuri sau substante de acoperire (impregnare) de la pozitia nr. 32.14.
35.07. ENZIME; ENZIME PREPARATE NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.
3507.10 - Cheag si concentratele sale
3507.90 - Altele
Enzimele sunt substante organice elaborate de celule vii, capabile sa declanseze si sa regleze unele reactii chimice specifice in interiorul sau in exteriorul celulelor vii, fara sa sufere ele insele modificari in structura lor chimica.
Enzimele pot fi subimpartite:
I. In functie de compozitia lor chimica, in:
a) Enzime a caror molecula este constituita numai dintr-o proteina (pepsina, tripsina, ureaza etc).
b) Enzime a caror molecula se compune dintr-o proteina asociata cu un compus neproteic de masa moleculara mica actionand drept cofactor. Cofactorul poate fi un ion metalic (de exemplu cupru in oxidaza de ascorbat; zinc in fosfataza alcalina a placentei umane) sau o molecula organica complexa numita coenzima (de exemplu difosfatul de tiamina in decarboxilaza piruvica; fosfatul piridoxal in aminotransferaza glutaminei oxoacide). In anumite cazuri, cele doua trebuie sa fie prezente.
II. In functie de:
a) Activitatea lor chimica cum sunt oxidoreductazele, transferazele, hidrolazele, liazele, izomerazele, ligazele.
b) Activitatea lor biologica (de exemplu amilaze, lipaze, proteaze).
*
* *
Pozitia cuprinde:
A) Enzimele "pure" (izolate).
Se prezinta in general sub forma cristalina si sunt destinate in principal pentru a fi utilizate in medicina sau in cercetarea stiintifica. Nu sunt atat de importante in comertul international cum ar fi concentratele enzimatice si enzimele preparate.
B) Concentratele enzimatice.
Concentratele sunt obtinute in general din extracte apoase sau cu ajutorul unor solventi din organe de animale, din plante, din microorganisme sau din medii de cultura (acestea din urma derivate din bacterii sau mucegaiuri etc.). Aceste produse, rare pot contine mai multe enzime in proportii diferite, pot fi standardizate sau stabilizate.
Trebuie mentionat ca unii dintre acesti agenti de standardizare sau de stabilizare sunt deja prezenti in cantitati variabile in concentrate, avand drept origine fie lichidul de fermentatie, fie procedeul de limpezire sau de precipitare.
Concentratele pot fi obtinute in special sub forma de pulbere prin precipitare sau liofilizare, sau sub forma de granule cu ajutorul unor materiale inerte folosite ca suport sau agenti de granulare.
C) Enzime preparate, nedenumite si necuprinse in alta parte.
Enzimele preparate sunt obtinute diluand concentratele mentionate in partea B) de mai sus sau amestecand intre ele enzime izolate sau concentrate enzimatice. Preparatele la care au fost adaugate substante care le fac proprii unei anumite utilizari se clasifica de asemenea la aceasta pozitie, cu conditia, ca ele sa nu fie clasificate la o pozitie mai specifica a Nomenclaturii.
Aceasta grupa cuprinde, in special:
1°) Preparatele enzimatice pentru fragezirea carnii, ca cele compuse dintr-o enzima proteolitica (de exemplu papaina) aditivata cu dextroza sau alte alimente.
2°) Preparatele enzimatice utilizate pentru limpezirea berii, a vinului sau a sucurilor de fructe (de exemplu enzimele pectolitice aditivate cu gelatina, bentonit etc).
3°) Preparatele enzimatice utilizate pentru descleierea textilelor, cum sunt cele pe baza de alfa-amilaza sau de proteaze bacteriene.
Pozitia exclude, in special, urmatoarele:
a) Medicamentele (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04).
b) Preparatele enzimatice pentru pretabacire (pozitia nr. 32.02).
c) Preparatele enzimatice pentru inmuiere sau pentru spalare, si alte produse de la Capitolul 34.
*
* *
Printre enzimele care se gasesc in comert, cele mai importante sunt urmatoarele:
1) Cheagul (lab-ferment, chimozina, renina).
Cheagul este obtinut din stomacul proaspat sau uscat de vite sau de la cultura anumitor microorganisme. Este vorba de o enzima proteolitica, care produce cuagularea laptelui facand sa se precipite cazeina. Se prezinta in stare lichida sau sub forma de praf sau de comprimate. Poate sa contina saruri (de exemplu clorura de sodiu, clorura de calciu, sulfat de sodiu), care rezulta din procedeul de obtinere sau care sunt adaugate pentru incadrarea in standard, si agenti de conservare (de exemplu glicerol).
Cheagul este utilizat in principal in industria branzeturilor.
2) Enzimele pancreatice.
Printre enzimele secretate de pancreas cele mai importante sunt tripsina si chimotripsina, care scindeaza proteinele: alfa-amilaza care scindeaza feculele si amidonurile si lipaza care scindeaza grasimile. Sunt utilizate in principal in medicina si farmacie pentru tratarea tulburarilor digestive.
Concentratele enzimatice din pancreas sunt in mod normal obtinute din pancreasul proaspat sau uscat. Pot contine saruri care absorb cantitati mari de apa de cristalizare si anumiti coloizi de protectie, care permit stocarea si transportul. Sunt utilizate la fabricarea produselor de descleiere, de spalare, a produselor depilatoare sau de tabacire.
Printre preparatele enzimatice din pancreas, clasificate in aceasta pozitie, sunt si cele utilizate la descleierea textilelor.
3) Pepsina.
Pepsina este obtinuta din mucoasa stomacului porcilor sau al bovinelor. In scopul stabilizarii, este conservata uneori intr-o solutie saturata de sulfat de magneziu sau triturata cu zaharoza sau cu lactoza (pepsina in pulbere).
Pepsina este utilizata in principal in medicina, in combinatie cu acidul clorhidric sau cu clorhidratul de betaina sau chiar sub forma de vin de pepsina.
4) Enzimele din malt.
Este vorba aici numai de amilazele din malt.
Extractele de malt se clasifica la pozitia nr. 19.01.
5) Papaina, bromelinele, ficina.
Sub numele de papaina se inteleg atat sucul dezhidratat al papaiei (Carica papaya), cat si cele doua fractiuni obtinute din aceasta, adica papaina in sensul restrans al cuvantului si chimopapaina.
Papaina este utilizata, de exemplu, la fabricarea berii stabile la frig, la prepararea produselor pentru fragezirea carnii (vezi C) 1) de mai sus) sau in medicina.
Sucul dezhidratat, care este doar partial hidrosolubil, se clasifica la pozitia nr. 13.02.
Bromelinele sunt obtinute din ananas.
Ficina este obtinuta din sucul laptos al unor varietati de smochine.
6) Amilazele si proteazele obtinute din microorganisme.
Anumite microorganisme, puse in medii de cultura adecvate, secreta cantitati importante de amilaza sau de proteaza.
Dupa ce au fost curatate de celule sau alte impuritati, solutiile sunt concentrate prin evaporare sub vid la temperatura joasa sau, dimpotriva, enzimele acestor solutii sunt precipitate prin adaugarea unor saruri anorganice (cum este sulfatul de sodiu) sau a unor solventi organici miscibili in apa (acetona, de exemplu).
Ca exemple de amilaze si proteaze microbiene pot fi citate:
a) alfa-amilazele bacteriene.
alfa-amilazele bacteriene (obtinute in special cu ajutorul bacilului Bacillus subtilis) sunt enzime care lichefiaza amidonul si care sunt utilizate pentru productia de adezivi sau de grunduri pe baza de amidon pentru producerea de hartii, in brutarii sau in alte industrii alimentare, sau pentru productia unor substante de descleiere in industria textila.
b) Amilazele fungice.
Amilazele fungice sunt in esenta alfa-amilaze provenind din culturi de mucegaiuri si in principal de genurile Rhizopus sau Aspergillus.
Capacitatea lor de lichefiere, cu toate ca este importanta, este totusi mai slaba decat cea a amilazelor bacteriene.
Amilazele fungice au numeroase intrebuintari in industriile alimentare.
Trebuie mentionat, ca amilazele fungice includ uneori proteaze, glucooxidaza si invertaza.
c) Amiloglucozidazele.
Aceste enzime, obtinute de exemplu din mucegaiuri din genurile Rhizopus sau Aspergillus, sunt agenti de zaharificare puternici dar nu poseda nici o proprietate lichefianta. Sunt utilizate pentru obtinerea (cu randament inalt) a dextrozei din substante amilacee.
Sunt utilizate in principal la productia dextrozei si a siropurilor de glucoza si ca agent de zaharificare in baile de fermentatie a alcoolului din cereale.
d) Proteazele.
Proteazele bacteriene sunt enzime proteolitice (obtinute in special cu ajutorul bacilului Bacillus subtilis) care sunt utilizate la fabricarea agentilor de descleiere pentru industria textila, ca ingrediente in anumite produse de spalare sau in industria berii. Proteazele produse din mucegaiuri sunt utilizate in medicina sau in farmacie.
7) beta-amilazele.
Aceste enzime sunt obtinute din produse vegetale cum sunt orzul maltificat, graul sau tecile de soia. Ele produc maltoza pornind de la amidon si de la dextrine.
8) Enzimele pectolitice.
Aceste enzime sunt obtinute din cultura a numeroase tipuri de mucegaiuri, in principal din genurile Rhizopus sau Aspergillus. Sunt intrebuintate in fabricatia si tratarea sucurilor de fructe sau de legume (cu scopul de a usura presarea si de a mari cantitatea sucului obtinut).
9) Invertaza (beta-fructofuranozidaza).
Invertaza este obtinuta cel mai adesea prin fermentatia drojdiei de bere.
Aceasta enzima fractioneaza zaharoza in glucoza si fructoza. Este utilizata in fabricatia siropurilor de masa sau in scopuri culinare, la fabricarea ciocolatei sau a martipanului.
10) Glucoza izomeraza.
Aceasta enzima este obtinuta prin cultivarea anumitor microorganisme apartinand in special genurilor Streptomyces sau Bacilles. Este utilizata pentru transformarea partiala a glucozei in fructoza la fabricarea siropurilor foarte indulcite.
In afara excluderilor deja mentionate, aceasta pozitie nu cuprinde:
a) Drojdiile (pozitia nr. 21.02).
b) Coenzimele, cum sunt cocarboxilaza (pirofosfat de anurina), cozimaza (nicotinamida-adenina-dinucleotida) (Capitolul 29).
c) Glandele in stare dezhidratata si celelalte produse de la pozitia nr. 30.01.
d) Culturile de microorganisme, enzime din sange (de exemplu trombina) si celelalte produse de la pozitia nr. 30.02.
_______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
