Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Regulamentul vamal cuprinde norme de aplicare a prevederilor Codului vamal al României şi reguli privind activitatea operativã a autoritãţii vamale. ART. 2 (1) Dispoziţiile Regulamentului vamal se aplica în mod uniform tuturor operaţiunilor vamale efectuate pe teritoriul României de cãtre persoanele fizice sau juridice, romane ori strãine. (2) Definiţiile de baza din Codul vamal al României au acelaşi înţeles şi în aplicarea prezentului Regulament vamal. CAP. 2 Relaţii şi informaţii privind reglementãrile vamale ART. 3 Relaţiile şi informaţiile solicitate autoritãţii vamale se pot referi la aplicarea: a) reglementãrilor vamale; b) tarifului vamal. ART. 4 (1) Cererea trebuie sa fie redactatã în limba romana şi sa conţinã numele şi adresa, respectiv denumirea şi sediul solicitantului, precum şi obiectul acesteia. (2) În cazul în care cererea se referã la aplicarea tarifului vamal, trebuie sa cuprindã, dupã caz, şi urmãtoarele elemente: a) descrierea detaliatã a mãrfii, care sa permitã identificarea acesteia; b) compozitia mãrfii, inclusiv pe baza de analiza de laborator, cu menţionarea metodei de expertizare utilizata; c) furnizarea, sub forma de anexe, a unor mostre, fotografii, cataloage sau orice alta documentare care sa permitã autoritãţii vamale stabilirea unei clasificari tarifare corecte; d) clasificarea tarifara avutã în vedere; e) biroul sau punctul vamal unde urmeazã sa se efectueze vamuirea; f) indicarea elementelor care se considera a fi secret comercial. ART. 5 Dacã autoritatea vamalã constata ca cererea nu conţine toate elementele necesare, solicitantul va fi invitat sa furnizeze datele care lipsesc. ART. 6 (1) Relaţiile şi informaţiile se adreseazã direcţiei regionale vamale în a carei raza de competenta teritorialã se afla biroul vamal la care urmeazã sa fie efectuatã operaţiunea de vamuire. Când relaţiile şi informaţiile se referã la clasificarea tarifara, cererile se adreseazã Direcţiei Generale a Vamilor. (3) În cazul în care informaţiile furnizate de direcţiile regionale vamale nu sunt satisfãcãtoare, titularul se poate adresa Direcţiei Generale a Vamilor, prezentând şi o copie de pe rãspunsul primit. ART. 7 (1) Relaţiile şi informaţiile privind clasificarea tarifara se transmit solicitantului pe baza formularului prevãzut în anexa nr. 1. O copie a acesteia se transmite biroului, respectiv punctului vamal la care urmeazã a se efectua vamuirea. (2) Mostrele prezentate de solicitant se restituie acestuia. ART. 8 Relaţiile sau informaţiile privind clasificarea tarifara pot fi invocate numai de solicitant şi sunt obligatorii pentru autoritatea vamalã. CAP. 3 Operaţiuni prealabile vamuirii Secţiunea 1 Prezentarea la birourile vamale de frontiera a mijloacelor de transport, a documentelor insotitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mãrfurile transportate ART. 9 Transportatorii mãrfurilor destinate importului, exportului sau tranzitului ori reprezentanţii acestora sunt obligaţi sa prezinte birourilor vamale de frontiera mijloacele de transport împreunã cu documentele de însoţire a acestora. ART. 10 (1) La transportul mãrfurilor pe calea feratã, organele cãilor ferate sunt obligate sa depunã la biroul vamal din statia de frontiera actul de transmitere a garniturii de tren, dupã intrarea acesteia în ţara. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune în termenul prevãzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din strãinãtate. (2) Actul de transmitere a garniturii de tren, la ieşirea din ţara, se depune biroului vamal înainte de plecarea acesteia, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel puţin o ora. (3) Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numãrul fiecãrui vagon şi al scrisorilor de trasura, cantitatea mãrfurilor şi denumirea acestora în limba romana. La ieşirea din ţara, în acest act se vor mentiona, de asemenea, numãrul documentului vamal şi biroul vamal care l-a emis. ART. 11 La transportul mãrfurilor pe cale rutiera, transportatorul este obligat sa prezinte biroului vamal, la intrarea sau ieşirea din ţara a autovehiculului, certificatul de înmatriculare al acestuia şi documentele insotitoare ale mãrfurilor. ART. 12 (1) La transportul mãrfurilor pe cale maritima sau fluviala, comandantul, armatorul ori agentul navei care transporta mãrfuri ce urmeazã a fi descãrcate sau transbordate este obligat sa prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încãrcãturii şi sa depunã o copie a acestuia. (2) În cazul în care nu se efectueazã operaţiuni de descãrcare sau de transbordare a mãrfurilor, nu este necesarã depunerea copiei de pe manifestul încãrcãturii. (3) Pentru navele care transporta mãrfuri de masa, în lipsa manifestului încãrcãturii, comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care sa rezulte datele de identificare a mãrfurilor. (4) Dupã încãrcarea navelor cu mãrfuri destinate exportului, comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa prezinte biroului vamal originalul manifestului încãrcãturii şi sa depunã o copie a acestuia, cu cel puţin 6 ore înainte de plecarea navei. ART. 13 În manifestul încãrcãturii se menţioneazã numãrul fiecãrui conosament sau al scrisorii de trasura fluviala ori al recipisei de bagaje, mãrcile şi numerele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea şi, dupã caz, greutatea bruta sau neta a mãrfurilor, precum şi numele/denumirea furnizorului şi beneficiarului. Comandantii, armatorii sau agenţii navelor sunt obligaţi sa înscrie pe copia manifestului încãrcãturii denumirea, în limba romana, a mãrfurilor. ART. 14 Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa solicite biroului vamal un permis vamal, în care se înscriu datele de identificare a mãrfurilor care se descarca, se incarca sau se transborda. ART. 15 (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa depunã la biroul vamal din port declaraţia proviziilor de bord, în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fãrã propulsie se poate depune o singura declaraţie a proviziilor de bord, pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava. (2) Navele care stationeaza sub 12 ore şi nu efectueazã operaţiuni de descãrcare, de încãrcare sau de transbordare de mãrfuri sunt exceptate de la obligaţia depunerii declaraţiei proviziilor de bord. (3) În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, sa opreascã în porturile dunarene pentru efectuarea controlului de intrare în ţara, chiar dacã nu efectueazã operaţiunile prevãzute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa depunã imediat declaraţia proviziilor de bord. ART. 16 (1) În declaraţia proviziilor de bord sunt înscrise urmãtoarele bunuri aflate pe nava: a) armamentul, munitiile, materiile explozive, produsele şi substantele stupefiante, psihotrope şi toxice, precum şi alte bunuri prohibite la introducerea sau la scoaterea din ţara; b) produsele din tutun şi bãuturile alcoolice, aparţinând navei şi membrilor echipajului; c) alimentele şi obiectele nefolosite, de uz curent, aparţinând navei; d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparţinând membrilor echipajului. (2) Bunurile prevãzute la alin. (1) lit. a)-c) se pãstreazã sub sigiliu vamal pe toatã durata stationarii în port. (3) Bunurile prevãzute la alin. (1) lit. d) nu se menţioneazã în declaraţia proviziilor de bord, dacã sunt înscrise în evidentele navei. ART. 17 (1) Prevederile art. 12 şi 13 se aplica în mod corespunzãtor şi la transportul mãrfurilor pe calea aerului, în acest caz termenul fiind de 3 ore de la aterizarea aeronavei, respectiv înainte de decolare. (2) Comandantii aeronavelor sunt obligaţi sa declare biroului vamal produsele menţionate la art. 16 alin. (1) lit. a), aflate la bord. ART. 18 În vederea prevenirii fraudelor, autoritatea vamalã poate impune obligaţia depunerii declaraţiilor de provizii şi în cazul altor categorii de mijloace de transport decât cele navale, de cãtre persoanele care rãspund de aceste mijloace. ART. 19 (1) La transportul pe cale poştalã, organele poştale sunt obligate sa prezinte biroului vamal de frontiera lista sacilor postali. (2) La transportul de mesagerie, transportatorul este obligat sa prezinte biroului vamal de frontiera lista coletelor. Secţiunea a 2-a Controlul vamal al mijloacelor de transport de mãrfuri la birourile vamale de frontiera ART. 20 Controlul vamal al mijloacelor de transport de mãrfuri la trecerea frontierei de stat consta în identificarea acestora pe baza documentelor de însoţire. ART. 21 La transportul mãrfurilor pe calea feratã, autoritatea vamalã, în prezenta organelor cãilor ferate, verifica: a) existenta vagoanelor înscrise în actul de transmitere a garniturii de tren. Când autoritatea vamalã constata neconcordante privind numãrul vagoanelor, organele cãilor ferate sunt obligate sa modifice, în mod corespunzãtor, actul de transmitere; b) exteriorul vagoanelor acoperite, care conţin mãrfuri, prin verificarea integritãţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei; c) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite, care conţin mãrfuri; d) exteriorul locomotivei; e) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabina mecanicului. ART. 22 (1) Vagoanele cu sigilii lipsa sau violate, precum şi vagoanele care nu pot fi sigilate se supun şi controlului vamal în interior, verificandu-se şi mãrfurile conţinute în aceste vagoane. Organele cãilor ferate încheie un act constatator al controlului, care se semneazã şi de cãtre autoritatea vamalã. Aceeaşi procedura se aplica şi sacilor postali şi coletelor. (2) Dacã sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte, autoritatea vamalã menţioneazã aceasta situaţie pe actul de transmitere al garniturii de tren şi efectueazã controlul interior al mijlocului de transport şi al mãrfurilor. Rezultatul acestui control se consemneazã într-un proces-verbal întocmit conform procedurii menţionate la alin. (1). Fac excepţie de la aceasta regula vagoanele care nu pot fi sigilate, precum şi vagoanele descoperite. (3) Actele constatatoare şi procesele-verbale prevãzute în prezentul articol se încheie potrivit reglementãrilor feroviare internaţionale. ART. 23 (1) La transportul mãrfurilor pe calea rutiera, autoritatea vamalã controleazã exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, dupã caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fãrã incarcatura se efectueazã şi controlul compartimentului de mãrfuri. (2) Dacã la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau când sigiliile aplicate la expediere au fost violate, ori compartimentul în care se afla mãrfurile a fost violat, se efectueazã controlul interior al autovehiculului şi controlul mãrfurilor. Autoritatea vamalã consemneazã rezultatele controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semneazã şi de transportator. (3) Autoritatea vamalã poate dispune efectuarea controlului vamal la unul din birourile vamale din interiorul tarii, când nu sunt condiţii corespunzãtoare de control vamal la intrarea în ţara a autovehiculelor. În aceste cazuri, autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu insotitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tarii, pe direcţia de destinaţie a autovehiculului, unde exista condiţii de control vamal. (4) Cheltuielile de transport şi de manipulare a mãrfurilor şi cele de deplasare a autoritãţii vamale sunt în sarcina transportatorului. ART. 24 Controlul vamal la sosirea navei se efectueazã în prezenta organelor cãpitãniei portului, a comandantului ori armatorului, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie. ART. 25 Controlul vamal la sosirea navei consta în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, salilor, cambuzelor, restaurantelor şi sãlii maşinilor, pentru a se constata dacã exista concordanta între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarãrii. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa prezinte autoritãţii vamale originalul manifestului încãrcãturii. ART. 26 (1) Dupã efectuarea controlului vamal la sosire, se lasa pentru folosinta comandantului, echipajului şi pasagerilor, cantitãţi uzuale de produse din tutun şi bãuturi alcoolice, în raport cu durata stationarii navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 2. (2) La scoaterea sau la introducerea pe nava a proviziilor de bord menţionate la art. 16 autoritatea vamalã face menţiune pe declaraţia proviziilor de bord. (3) Comandantul sau armatorul este obligat ca pe timpul stationarii navei sa foloseascã proviziile sau bunurile înscrise în inventar numai la bord. (4) Comandantul, armatorul şi agentul navei rãspund în mod solidar fata de autoritatea vamalã de nedeclararea bunurilor, de lipsurile sau substituirile de bunuri menţionate în declaraţia proviziilor de bord, precum şi de bunurile aflate în inventarul navei. ART. 27 (1) Când o nava descarca mãrfuri în doua sau mai multe porturi romane, autoritãţile vamale din aceste porturi fac menţiuni pe exemplarul original al manifestului încãrcãturii cu privire la operaţiunile efectuate, precum şi pe cel al declaraţiei proviziilor de bord. (2) Autoritatea vamalã verifica menţiunile fãcute în porturile unde nava a acostat anterior şi reţin o copie a manifestului încãrcãturii, respectiv a declaraţiei proviziilor de bord. ART. 28 (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa comunice autoritãţii vamale plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuãrii controlului vamal. (2) Controlul vamal la plecarea navei consta în verificarea concordanţei manifestului încãrcãturii cu declaraţiile vamale sau permisele vamale eliberate, precum şi a concordanţei declaraţiei proviziilor de bord cu situaţia bunurilor înscrise în aceasta. ART. 29 În timpul efectuãrii controlului vamal al navelor este permisã coborârea sau urcarea numai a comandantului, a secundului şi a persoanelor bolnave. ART. 30 Cãpitãnia portului permite plecarea navelor în trafic internaţional numai dupã ce autoritatea vamalã vizeazã declaraţia proviziilor de bord şi, dupã caz, manifestul încãrcãturii. ART. 31 Pentru navele sub pavilion strãin care intra în santiere navale sau la iernat, comandantii, armatorii sau agenţii lor sunt obligaţi sa depunã autoritãţii vamale declaraţia proviziilor de bord şi copia manifestului încãrcãturii. Pe toatã aceasta perioada navele se afla sub supraveghere vamalã. ART. 32 (1) La transportul mãrfurilor cu aeronave romane, controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectueazã imediat dupã aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se verifica dacã la bord se afla bunuri în afarã celor din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzãtor destinaţiei lor. (2) Controlul vamal în interiorul aeronavelor romane de pasageri se efectueazã, la sosire, dupã debarcarea persoanelor, iar la plecare, înainte de imbarcarea acestora. (3) Controlul vamal în interiorul aeronavelor strãine, de mãrfuri sau de pasageri, se efectueazã în caz de indicii temeinice de frauda sau dacã stationeaza pe aeroport mai mult de şase ore peste ora de decolare prevãzutã în orarul de zbor. ART. 33 (1) Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza numai în punctele de frontiera unde funcţioneazã autoritãţi vamale. (2) În caz de forta majorã sau când pe nave ori aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisã şi în alte locuri decât punctele de frontiera unde funcţioneazã autoritãţi vamale. În astfel de situaţii, comandantul navei ori aeronavei este obligat sa anunţe imediat autoritatea vamalã cea mai apropiatã, pentru a asigura supravegherea pana la plecare. ART. 34 Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectueazã potrivit normelor prevãzute pentru controlul vagoanelor acoperite. Secţiunea a 3-a Examinarea de cãtre declarantii vamali a mãrfurilor şi prelevarea de esantioane ART. 35 (1) Declarantii vamali pot sa verifice, înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea mãrfurilor sosite sau care se expediazã. De asemenea, se poate solicita autoritãţii vamale şi permisiunea pentru prelevarea de esantioane. (2) Cererile prevãzute la alin. (1) se prezintã autoritãţii vamale şi conţin urmãtoarele date: a) numele şi adresa solicitantului; b) locul unde se afla mãrfurile; c) numãrul declaraţiei sumare, atunci când aceasta a fost depusa; d) orice alte date necesare pentru identificarea mãrfurilor. (3) Când în cerere este solicitatã şi o prelevare de esantioane, autoritatea vamalã stabileşte cantitatea de marfa care se va preleva. ART. 36 (1) Examinarea prealabilã a mãrfurilor şi prelevarea esantioanelor se efectueazã sub supravegherea autoritãţii vamale. (2) Dezambalarea, cantarirea, reambalarea sau orice alte manipulari ale mãrfurilor se fac pe riscul şi pe cheltuiala solicitantului. Cheltuielile pentru eventualele analize de laborator sunt, de asemenea, în sarcina solicitantului. (3) În cazul în care operaţiunile prevãzute la alin. (2) se efectueazã la solicitarea transportatorului, cheltuiala se va suporta de cãtre importator sau exportator, dupã caz. (4) Esantioanele prelevate vor fi incluse în declaraţia vamalã prin care s-a stabilit regimul vamal. Secţiunea a 4-a Declaraţia sumarã şi depozitul necesar temporar ART. 37 (1) Declaraţia sumarã se completeazã pe formularul prevãzut în anexa nr. 3 şi se semneazã de persoana care o prezintã. (2) Declaraţia sumarã se înregistreazã, se vizeazã şi se pãstreazã de cãtre autoritatea vamalã pentru a fi în mãsura sa verifice în orice moment ca mãrfurile la care se referã au primit o destinaţie vamalã în termenul legal. (3) Pentru mãrfurile care au circulat, înainte de prezentarea lor la biroul vamal, sub procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire este considerat ca declaraţie sumarã. (4) Autoritatea vamalã poate aproba ca declaraţia sumarã sa poatã fi înlocuitã prin procedee informatice, agreate de autoritatea vamalã, cuprinzând aceleaşi date. ART. 38 Pentru asigurarea supravegherii vamale a mãrfurilor aflate în depozitul necesar temporar, autoritatea vamalã poate cere titularului acestui depozit: a) ca sistemul de închidere sa permitã numai accesul în comun al titularului şi al autoritãţii vamale; b) ca titularul depozitului temporar sa ţinã o evidenta operativã care sa permitã urmãrirea mãrfurilor. CAP. 4 Vamuirea mãrfurilor Secţiunea 1 Declararea mãrfurilor şi prezentarea acestora pentru vamuire ART. 39 (1) Declararea mãrfurilor şi prezentarea lor pentru vamuire se fac de cãtre importatori, exportatori sau reprezentanţi ai acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în forma scrisã, în termen de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare. (2) Declararea şi prezentarea mãrfurilor se pot face la birourile vamale din interiorul tarii sau de frontiera. (3) Declaraţia vamalã în detaliu este prevãzutã în anexa nr. 4. Normele tehnice de completare, utilizare şi tipãrire se stabilesc de Direcţia Generalã a Vamilor şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 40 Declaraţia vamalã în detaliu, semnatã de importator, de exportator sau de reprezentanţii acestora are valoarea unei declaraţii pe proprie rãspundere a acestuia în ceea ce priveşte: a) exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamalã; b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamalã; c) plasarea mãrfurilor sub regimul vamal solicitat. ART. 41 (1) Declaraţia vamalã în detaliu se depune la biroul vamal unde au fost prezentate mãrfurile. (2) Depunerea declaraţiei vamale în detaliu la biroul vamal competent se face în zilele şi la orele de lucru ale acestui birou vamal. (3) Autoritatea vamalã poate aproba, la cerere, depunerea declaraţiei vamale în detaliu în afarã zilelor şi orelor de lucru. În aceste cazuri, declarantul va suporta o cheltuiala egala cu dublul salariului tarifar pe ora cuvenit agentului vamal. (4) În mod excepţional şi pe baza de documente justificative, declaraţia vamalã în detaliu se poate depune şi fãrã ca mãrfurile sa fie prezentate, cu aprobarea şefului biroului vamal. ART. 42 (1) Declaraţia vamalã în detaliu, întocmitã potrivit formularului din anexa nr. 4 şi depusa conform art. 40 şi 41, dupã verificarea şi acceptarea de autoritatea vamalã potrivit normelor tehnice de completare, utilizare şi tipãrire se înregistreazã în evidentele biroului vamal. (2) Data declaraţiei vamale în detaliu acceptatã este data înregistrãrii ei şi determina stabilirea şi aplicarea regimului vamal. ART. 43 Autoritatea vamalã poate aproba rectificarea declaraţiei vamale în detaliu, în condiţiile prevãzute de Codul vamal al României, prin depunerea unei noi declaraţii destinate sa înlocuiascã declaraţia iniţialã. În acest caz, data care se ia în considerare pentru determinarea drepturilor de import şi pentru aplicarea altor norme legale care reglementeazã regimul vamal solicitat este data de acceptare a primei declaraţii vamale. ART. 44 (1) Declaraţia vamalã în detaliu poate fi depusa prin procedee informatice, în condiţiile şi în cazurile stabilite de Direcţia Generalã a Vamilor. (2) Declarantii vamali sunt obligaţi sa depunã câte o declaraţie vamalã în detaliu pentru mãrfurile înscrise în fiecare document de transport. În cazul mãrfurilor care au acelaşi destinatar şi care se prezintã simultan autoritãţii vamale se poate depune o singura declaraţie vamalã în detaliu pentru mai multe documente de transport. Secţiunea a 2-a Documente care se prezintã împreunã cu declaraţia vamalã ART. 45 Declaraţia vamalã de import se depune la autoritatea vamalã împreunã cu urmãtoarele documente: a) documentul de transport al mãrfurilor sau în lipsa acestuia alte documente emise de transportator, cuprinzând date referitoare la mãrfurile transportate; b) factura, în original sau în copie, ori un alt document pe baza cãruia se declara valoarea în vama a mãrfurilor; c) declaraţia de valoare în vama; d) documentele necesare aplicãrii unui regim tarifar preferenţial sau a altor mãsuri derogatorii la regimul tarifar de baza; e) orice alt document necesar aplicãrii dispoziţiilor prevãzute în norme legale specifice care reglementeazã importul mãrfurilor declarate; f) codul fiscal al titularului. ART. 46 Când o marfa este ambalata în mai multe colete este obligatorie depunerea unei liste de colete indicând conţinutul fiecãrui colet. ART. 47 La declaraţia vamalã de export sau de reexport se anexeazã orice document necesar aplicãrii corecte a dispoziţiilor privind exportul sau reexportul mãrfurilor respective. Dupã efectuarea controlului vamal se depune şi documentul de transport aferent acestor mãrfuri. ART. 48 (1) Declaraţia vamalã de tranzit se depune la autoritatea vamalã, însoţitã de documentul de transport. (2) În cazul transportului pe calea feratã declaraţia vamalã de tranzit se înlocuieşte cu scrisoarea de trasura pe care autoritatea vamalã aplica ştampila "marfa sub regim vamal în tranzit". (3) Aplicarea prevederilor alin. (2) se face pe baza condiţiilor tehnice stabilite de comun acord de Direcţia Generalã a Vamilor şi Ministerul Transporturilor. ART. 49 (1) Documentele anexate la declaraţia vamalã în detaliu se pãstreazã de autoritatea vamalã. (2) În cazurile în care titularul utilizeazã aceste documente pentru alte operaţiuni, acestea se restituie fiind înlocuite cu o copie certificatã de autoritatea vamalã. ART. 50 (1) Declaraţia vamalã de plasare a mãrfurilor sub un regim suspensiv, cu excepţia regimului de perfecţionare pasiva şi a tranzitului, se depune împreunã cu documentele prevãzute la art. 45, precum şi cu autorizaţia emisã de autoritatea vamalã pentru plasarea mãrfurilor sub regimul în cauza. (2) Declaraţia vamalã pentru plasarea mãrfurilor sub regimul de perfecţionare pasiva se depune la autoritatea vamalã împreunã cu documentele prevãzute la art. 47, precum şi cu autorizaţia emisã de autoritatea vamalã pentru realizarea acestui regim. ART. 51 Pentru importul şi exportul de presa, tiparituri, curent electric, mãrfuri transportate prin conducte, precum şi pentru alte mãrfuri care se transporta în condiţii specifice ori mãrfuri care nu au caracter comercial, Direcţia Generalã a Vamilor stabileşte proceduri simplificate, inclusiv exceptarea de la depunerea declaraţiei vamale în detaliu. ART. 52 Autoritatea vamalã, dupã efectuarea operaţiunii de vamuire, acorda liber de vama. ART. 53 Declaraţia vamalã în detaliu, pe care autoritatea vamalã a acordat liber de vama, constituie titlu executoriu pentru urmãrirea şi încasarea datoriei vamale. ART. 54 (1) În declaraţia vamalã în detaliu cantitatea mãrfurilor se înscrie pe baza greutatii brute sau nete din documentele de transport sau din factura şi, dupã caz, a încã unui element cantitativ specific, stabilit potrivit normelor emise de Direcţia Generalã a Vamilor. În cazul curentului electric şi al mãrfurilor transportate prin conducte cantitatea este cea indicatã de contoarele instalate. (2) În caz de indicii temeinice de frauda, mãrfurile se cantaresc pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea autoritãţii vamale. Dacã nu sunt condiţii pentru cantarire la biroul vamal unde s-a depus declaraţia vamalã în detaliu, mãrfurile se dirijeaza la cel mai apropiat birou vamal unde exista asemenea condiţii. ART. 55 În cazuri temeinic justificate termenul legal de depunere a declaraţiei vamale în detaliu poate fi prelungit de autoritatea vamalã dacã solicitarea este depusa în cadrul acestui termen. Secţiunea a 3-a Controlul vamal al bunurilor ART. 56 (1) Controlul vamal are drept scop prevenirea încãlcãrii reglementãrilor vamale şi stricta respectare a condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale. (2) Controlul vamal exercitat de autoritatea vamalã prin agenţii sãi abilitaţi în cadrul atributiunilor care le sunt conferite prin reglementãrile vamale se executa în mod obligatoriu, prin verificarea documentelor necesare efectuãrii vamuirii. ART. 57 Controlul documentar consta în verificarea: a) corectitudinii completãrii declaraţiei vamale; b) existenţei documentelor anexate la declaraţia vamalã în detaliu potrivit regimului vamal solicitat; c) concordanţei între datele înscrise în declaraţia vamalã în detaliu şi cele din documentele anexate; d) formala a documentelor anexate. ART. 58 Controlul fizic al bunurilor importate sau exportate consta în identificarea acestora, pe baza declaraţiei vamale în detaliu, însoţitã de documentele depuse împreunã cu aceasta. ART. 59 (1) Controlul fizic se efectueazã la biroul vamal unde s-a depus declaraţia vamalã, în timpul programului legal de lucru. (2) Autoritatea vamalã poate aproba, la cererea declarantului, sa se efectueze controlul fizic şi în alte locuri, precum şi în afarã timpului de lucru potrivit normelor stabilite de Direcţia Generalã a Vamilor. În aceste cazuri cheltuielile sunt în sarcina declarantului, potrivit art. 41 alin. (3). ART. 60 Pentru efectuarea controlului fizic autoritatea vamalã indica mãrfurile sau pãrţile din acestea pe care declarantul este obligat sa le prezinte pentru verificare. ART. 61 Declarantul vamal este obligat ca, la cererea autoritãţii vamale, sa manipuleze, sa dezambaleze şi sa reambaleze mãrfurile, fãrã sa provoace degradarea acestora. Cheltuielile ocazionate de aceste operaţiuni sunt în sarcina declarantului. ART. 62 (1) La controlul fizic asista declarantul vamal şi transportatorul, cu excepţia transporturilor pe cale maritima sau fluviala, când prezenta transportatorului este facultativã. (2) Controlul mãrfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face şi în prezenta gestionarului. (3) Atunci când declarantul sau transportatorul refuza sa asiste la controlul fizic, autoritatea vamalã fixeazã, în scris, un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul nu a dat curs somaţiei, autoritatea vamalã procedeazã, din oficiu, la controlul fizic al mãrfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, recurgand, atunci când este cazul, la prestatori de servicii sau la experţi, în cazurile în care natura mãrfurilor impune o verificare de specialitate. (4) Constatãrile autoritãţii vamale, în cazul controlului fizic din oficiu, au aceeaşi valoare ca şi în cazul în care controlul ar fi fost fãcut în prezenta declarantului. ART. 63 (1) Când în cadrul operaţiunii de control fizic este necesarã prelevarea de esantioane, autoritatea vamalã notifica aceasta declarantului. (2) Prelevarea de esantioane poate fi efectuatã direct de autoritatea vamalã sau de declarantul vamal ori de o persoana desemnatã de acesta, sub controlul autoritãţii vamale. (3) Cantitãţile prelevate nu trebuie sa depãşeascã necesarul pentru a permite analiza sau contrnaliza mãrfurilor. (4) Prelevarile de esantioane sunt efectuate conform metodologiilor stabilite de laboratoarele agreate, împreunã cu Direcţia Generalã a Vamilor. ART. 64 (1) Declarantul vamal este obligat sa asiste la prelevarea esantioanelor şi sa acorde asistenta necesarã autoritãţii vamale pentru efectuarea operaţiunii. (2) În cazul în care declarantul refuza sa asiste la prelevarea esantioanelor, autoritatea vamalã are dreptul sa efectueze aceasta operaţiune din oficiu. ART. 65 Mãrfurile din care au fost prelevate esantioane pot fi ridicate din vama cu acordul autoritãţii vamale, fãrã a aştepta rezultatul analizei, cu condiţia ca datoria vamalã care ar lua naştere sa fie plãtitã sau garantatã. ART. 66 (1) Cantitãţile prelevate cu titlu de esantion nu se scad din cantitatea mãrfurilor declarate. (2) Cu excepţia cazului când esantioanele sunt distruse în procesul de analiza, acestea se restituie declarantului pe cheltuiala sa. Restituirea se efectueazã numai dupã ce au fost epuizate toate posibilitãţile de contestare din partea declarantului impotriva deciziei luate de autoritatea vamalã pe baza rezultatelor analizei. (3) În cazul declaraţiei vamale de export sau de perfecţionare pasiva, dupã acordarea liberului de vama, declarantul are dreptul sa înlocuiascã cantitãţile, cu titlu de esantion preluate din marfa, cu marfa identicã, cu acordul autoritãţii vamale. ART. 67 (1) Controlul vamal fizic al mãrfurilor se efectueazã astfel: a) mãrfurile de masa se controleazã prin observare sau sondare, pe mijloacele de transport pe care se afla, pe rampe sau cheiuri, ori pe platformele din terminalele de manipulare a conteinerelor; b) mãrfurile ambalate în colete se controleazã, prin sondaj, pe mijloacele de transport pe care se afla. Când nu sunt condiţii de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descãrcarea mãrfurilor; c) mãrfurile ambalate în colete care se afla în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a conteinerelor se controleazã, prin sondaj, pe fiecare partida de marfa; d) mãrfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controleazã din punct de vedere al cantitãţii, prin citirea contoarelor instalate. (2) Controlul vamal fizic al mãrfurilor se efectueazã numai pe baza de documente, când nu sunt indicii temeinice de frauda. (3) Autoritatea vamalã consemneazã pe declaraţia vamalã modalitatea de control, rezultatul acestuia şi menţioneazã numãrul şi mãrcile de identificare a coletelor deschise pentru control. ART. 68 Autoritatea vamalã poate efectua controlul vamal fizic şi la locul de încãrcare a mãrfurilor de export sau la locul de descãrcare a mãrfurilor din import, în funcţie de personalul vamal disponibil, dacã mãrfurile sunt perisabile sau necesita condiţii speciale de ambalare şi de transport ori nu exista condiţii de control la frontiera şi dacã încãrcarea sau descãrcarea completa a mijloacelor de transport se face într-un singur loc. ART. 69 În vederea efectuãrii controlului vamal fizic la locul de încãrcare sau descãrcare, exportatorii ori importatorii au urmãtoarele obligaţii: a) sa solicite în scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat, cu cel puţin doua zile înainte de data stabilitã pentru încãrcarea sau descãrcarea mijloacelor de transport; b) sa pregãteascã mãrfurile şi sa ia mãsurile necesare pentru ca mijloacele de transport sa corespundã condiţiilor de sigilare vamalã; c) sa asigure încãrcarea sau descãrcarea mãrfurilor la locul, data şi ora care au fost stabilite. ART. 70 Concomitent cu controlul vamal fizic al mãrfurilor se asigura şi controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale feratã şi al mijloacelor de transport rutiere cu care mãrfurile sunt transportate. Acest control se efectueazã la unitãţile vamale sau la locul de încãrcare ori de descãrcare a mãrfurilor. Secţiunea a 4-a Acordarea liberului de vama ART. 71 În vederea acordãrii liberului de vama la import sau export, autoritatea vamalã verifica dacã: a) felul mãrfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel înscris în declaraţia vamalã; b) cantitatea mãrfurilor înscrisã în documentele de transport şi în facturi corespunde cu cea din declaraţia vamalã; c) numãrul şi valabilitatea licenţei, înscrisã în declaraţia vamalã, corespunde cu datele din licenta, atunci când normele legale prevãd existenta unei licenţe. ART. 72 Pe lângã verificãrile prevãzute la art. 71, la importul de mãrfuri se mai verifica şi clasificarea tarifara, taxa vamalã, valoarea în vama şi, atunci când este cazul, originea mãrfurilor, cuantumul drepturilor de import, felul, numãrul şi data instrumentului de plata. La exportul de mãrfuri, autoritatea vamalã verifica şi clasificarea tarifara a mãrfurilor, numai în cazul unor condiţii sau restrictii. ART. 73 (1) Liberul de vama se acorda în scris, dacã sunt îndeplinite condiţiile şi dacã sunt efectuate formalitãţile de vamuire şi numai dupã prezentarea documentelor legale care atesta efectuarea plãţii datoriei vamale. (2) Pana la apariţia în extrasul de cont al biroului vamal a sumelor încasate, liberul de vama este revocabil. (3) Liberul de vama se poate acorda şi ca urmare a aplicãrii unei proceduri simplificate de vamuire, stabilitã prin decizia directorului general al Direcţiei Generale a Vamilor, publicatã în Monitorul Oficial al României. ART. 74 (1) Mãrfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama rãmân sub supraveghere vamalã pe cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi pãstrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritatea vamalã, pentru clarificarea situaţiei. (2) Mãrfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi înapoiate în interiorul tarii de cãtre transportator, la cererea şi pe cheltuiala exportatorului. (3) Mãrfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi eliberate din vama în condiţiile art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României, autoritatea vamalã menţionând pe documentul de transport "marfa poate fi scoasa din vama conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României". Secţiunea a 5-a Diferenţe ART. 75 La transportul mãrfurilor pe cale feratã sau rutiera, pentru diferenţele dintre datele înscrise în documentele de transport şi cele din declaraţia vamalã autoritatea vamalã cere declarantului vamal punerea de acord şi prezentarea altor documente de transport. ART. 76 (1) La transportul mãrfurilor pe cale maritima, fluviala şi aerianã, diferenţele dintre datele înscrise în manifestul încãrcãturii şi mãrfurile efectiv descãrcate sau transbordate se pun de acord, pe baza documentului de constatare, emis de autoritãţile comerciale autorizate în acest scop, din care rezulta mãrfurile efectiv descãrcate. (2) Pentru diferenţele în minus dintre mãrfurile şi cantitãţile efectiv descãrcate de pe nave sau aeronave şi mãrfurile şi cantitãţile constatate la vamuirea efectuatã în magazii sau pe cheiuri, gestionarul mãrfurilor este obligat sa achite drepturile de import. (3) Pentru diferenţele în plus sau în minus dintre mãrfurile şi cantitãţile înscrise în manifestul încãrcãturii şi cele înscrise în declaraţiile vamale de export se rectifica manifestul încãrcãturii în mod corespunzãtor cu datele înscrise în declaraţiile vamale de export. ART. 77 La transportul poştal, pentru diferenţele dintre datele înscrise în documentele poştale şi bunurile constatate la control, organele poştale încheie acte de constatare, vizate de autoritatea vamalã, în baza cãrora diferenţele se scad din evidenta. ART. 78 În cazurile în care diferenţele constatate potrivit art. 75, 76 alin. (1) şi (2) şi 77 sunt urmare sustragerilor mãrfurilor pe teritoriul României, autoritatea vamalã încheie un act constatator pe baza cãruia transportatorul sau, dupã caz, gestionarul mãrfurilor este obligat sa achite drepturile de import. ART. 79 (1) Când se constata diferenţe apãrute ca urmare a influentei factorilor naturali în timpul transportului, manipulãrii sau depozitarii mãrfurilor, determinate în baza unor reglementãri legale, nu se stabilesc drepturi de import. Menţiunea privind greutatea declarata se modifica în mod corespunzãtor în baza reglementãrilor legale şi se trece în documentele vamale. (2) Pentru diferenţele în minus dintre mãrfurile înscrise în declaraţia sumarã şi cele efectiv constatate pe baza declaraţiei vamale în detaliu, gestionarul mãrfurilor este obligat sa achite drepturile de import. CAP. 5 Comisionari în vama ART. 80 (1) Comisionar în vama este persoana juridicã romana constituitã potrivit legii, care îndeplineşte, în numele şi pentru terţe persoane, declararea în detaliu a mãrfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea şi alte operaţiuni vamale, precum şi prezentarea mãrfurilor declarate la controlul vamal şi achitarea la vama a drepturilor de import şi de export. (2) Comisionarul în vama stabileşte, prin intermediul angajatului desemnat în calitate de expert vamal autorizat, raporturi juridice directe cu autoritatea vamalã pentru ansamblul operaţiunilor pe care le efectueazã potrivit alin. (1) şi rãspunde de respectarea reglementãrilor vamale. (3) Comisionarul în vama are dreptul de a face operaţiuni de import sau de export în nume propriu. ART. 81 (1) În stabilirea raporturilor juridice directe cu autoritatea vamalã, persoana fizica, angajata a comisionarului în vama, investit în calitate de expert vamal autorizat, rãspunde solidar cu societatea comercialã pe care o reprezintã. (2) Persoana fizica, angajat al comisionarului în vama, poate fi desemnatã şi acceptatã, în calitate de expert vamal autorizat, numai dacã aceasta poseda studii superioare. ART. 82 Comisionarul în vama poate sa-şi exercite atribuţiile numai dupã obţinerea autorizaţiei emise de Direcţia Generalã a Vamilor. ART. 83 (1) Iniţierea procedurii de autorizare în calitate de comisionar în vama este condiţionatã de existenta expertului vamal autorizat, desemnat de cãtre solicitantul autorizaţiei şi care a fost agreat în aceasta calitate potrivit reglementãrilor din prezentul capitol. (2) Fac excepţie de la obligativitatea examinãrii în vederea agrearii persoanele fizice care au fost angajate în sistemul vamal roman pe baza avizului directorului general al Direcţiei Generale a Vamilor. ART. 84 (1) Pentru eliberarea autorizaţiei de comisionar în vama, solicitantul trebuie sa depunã la Direcţia Generalã a Vamilor o cerere care trebuie sa cuprindã urmãtoarele date: a) denumirea persoanei juridice şi sediul acesteia; b) codul fiscal; c) datele personale ale celor care reprezintã persoana juridicã (numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul); d) datele personale ale expertului vamal autorizat (numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, caracterizarea profilului profesional şi moral al acestuia); e) numãrul contului bancar şi societatea bancarã unde acesta este deschis; f) indicarea spaţiului de lucru din localitatea în care funcţioneazã biroul vamal pe lângã care îşi va desfasura activitatea; g) durata pentru care solicita autorizaţia de funcţionare în calitate de comisionar în vama. (2) Cererea de autorizare trebuie sa fie însoţitã de urmãtoarele acte: a) certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului; b) o copie a statutului societãţii comerciale din care sa rezulte ca în obiectul sau de activitate sunt incluse operaţiuni de comisionar în vama; c) cazierul judiciar al persoanelor fizice care angajeazã oficial societatea comercialã, al persoanelor fizice care urmeazã sa exercite activitãţi legate de vamuirea mãrfurilor, precum şi al expertului vamal autorizat; d) dovada din care rezulta ca poseda birotica şi spaţiu pentru birou, adecvate desfãşurãrii activitãţii, amplasate la o distanta fata de biroul vamal pe lângã care solicita autorizarea, care sa permitã desfãşurarea normalã a activitãţii vamale. Îndeplinirea acestei condiţii trebuie sa fie avizatã favorabil de cãtre biroul vamal în cauza. ART. 85 Pe baza cererii depuse, Direcţia Generalã a Vamilor verifica bonitatea solicitantului. ART. 86 Autorizaţia de comisionar în vama se acorda în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete şi a actelor prevãzute la art. 84. ART. 87 (1) Autorizaţia de comisionar în vama se acorda pe o perioada determinata sau nedeterminatã şi este valabilã pentru unul sau mai multe birouri vamale. (2) Titularul autorizaţiei de comisionar în vama poate executa atribuţiile de comisionar în vama prevãzute la art. 80 şi pe lângã alte birouri vamale decât cele pentru care a indicat în cerere spaţiul de lucru, cu condiţia sa comunice în prealabil acele birouri vamale, precum şi spaţiile de lucru. ART. 88 (1) Angajaţii comisionarului în vama care întocmesc şi semneazã declaraţii vamale trebuie sa posede cunoştinţe de specialitate în domeniul vamal. (2) Cunoştinţele referitoare la legislaţia vamalã se verifica prin examen de cãtre Direcţia regionala vamalã în subordinea cãreia se afla biroul vamal pe lângã care aceştia îşi vor desfasura activitatea. Examinarea se face în scris. (3) Angajatul comisionarului în vama poate întocmi şi semna declaraţii vamale, numai dacã este desemnat în acest sens de cãtre expertul vamal autorizat al societãţii comerciale la care lucreazã. ART. 89 (1) Verificarea cunoştinţelor de specialitate ale persoanei care solicita agrearea în calitate de expert vamal autorizat se face de cãtre o comisie de examinare mixtã, formatã din: - secretarul de stat, directorul general al Direcţiei Generale a Vamilor, în calitate de preşedinte; - un reprezentant al autoritãţii vamale, numit prin decizia secretarului de stat, directorul general al Direcţiei Generale a Vamilor; - un reprezentant al Ministerului Finanţelor, numit prin ordin al ministrului de stat, ministrul finanţelor; - un reprezentant al Ministerului Industriei şi Comerţului, numit prin ordin al ministrului de stat, ministrul industriei şi comerţului. (2) Verificarea cunoştinţelor se face prin examinare scrisã. (3) Comisia de examinare mixtã se reuneste la convocarea facuta de preşedintele acesteia. ART. 90 (1) Agrearea se materializeaza într-un atestat nominal, eliberat de Direcţia Generalã a Vamilor. (2) Agrearea este acordatã pe o durata nedeterminatã şi este valabilã pentru orice birou vamal sau firma autorizata, în calitate de comisionar în vama, indiferent de societatea comercialã la care a fost sau este angajat expertul vamal autorizat în momentul obţinerii agrearii. (3) Direcţia Generalã a Vamilor tine un registru special de evidenta în care se menţioneazã numele experţilor vamali autorizaţi, domiciliul acestora şi comisionarul în vama la care sunt angajaţi. ART. 91 Direcţia Generalã a Vamilor poate dispune reluarea procedurilor de agreare a experţilor vamali autorizaţi la intervale regulate de timp. ART. 92 (1) Deciziile de acordare a agrearii se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. (2) Deciziile prin care se resping cererile de agreare sunt notificate individual solicitanţilor de cãtre Direcţia Generalã a Vamilor. (3) Impotriva deciziei de respingere se poate face plângere la instanta de contencios administrativ competenta. ART. 93 (1) În cazul în care comisionarului în vama i se anuleazã autorizaţia de funcţionare, ca urmare a unei fraude vamale sãvârşite din culpa expertului vamal autorizat, directorul general al vamilor anuleazã şi atestatul nominal al expertului. (2) Direcţia Generalã a Vamilor poate elabora norme tehnice privind procedura de retragere a atestatului nominal, stabilirea graduala a culpei în funcţie de gradul de vinovãţie, precum şi obligaţiile care revin expertului vamal autorizat în exercitarea activitãţii sale. (3) Reluarea activitãţii în profesia de expert vamal autorizat, întreruptã prin anularea atestatului, este condiţionatã de reluarea completa a procedurii de agreare. Reluarea procedurii de agreare se face dupã un termen de 3 ani de la anularea atestatului. (4) Deciziile de acordare, anulare sau de suspendare a agrearii se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. ART. 94 (1) În cazul în care Direcţia Generalã a Vamilor considera ca autorizaţia de comisionar în vama nu poate fi acordatã va comunica solicitantului aceasta, indicând şi motivele acestei decizii, în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii cererii. (2) Solicitantul poate ataca decizia la instanta de contencios administrativ competenta. ART. 95 În exercitarea activitãţii comisionarul în vama are urmãtoarele obligaţii: a) sa asigure integritatea mãrfurilor, în cazul în care acestea sunt depozitate în spaţii de depozitare proprii; b) sa plãteascã la birourile vamale drepturile cuvenite bugetului de stat, prevãzute în normele legale, în cazul în care aceasta plata nu s-a efectuat direct de cãtre titularul operaţiunii; c) sa comunice Direcţiei Generale a Vamilor schimbarea sediului ori a spaţiului de lucru şi orice alte modificãri în ceea ce priveşte personalul şi activitatea de comisionar în vama; d) sa organizeze şi sa ţinã evidenta operaţiunilor derulate în mod identic cu evidenta biroului vamal pe lângã care funcţioneazã; e) sa pãstreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operaţiunile efectuate; f) sa primeascã în custodie şi sa asigure depozitarea şi conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate în vederea confiscãrii de cãtre organele de cercetare penalã şi de cãtre birourile vamale; g) sa pãstreze secretul operaţiunilor vamale, comerciale şi financiare şi al datelor şi informaţiilor obţinute, care nu sunt destinate publicitãţii; h) sa informeze conducerea biroului vamal pe lângã care funcţioneazã cu privire la orice încãlcare a reglementãrilor vamale de care ia cunostinta; i) sa asigure completarea corecta a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica în vigoare şi sa efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat; j) sa asigure depunerea declaraţiei vamale la biroul vamal pe lângã care îşi desfãşoarã activitatea, prin procedee informatice, în structura utilizata de sistemul informatic integrat al activitãţii vamale; k) sa elibereze titularilor operaţiunilor o factura în care sa apara data şi felul prestaţiei, precum şi preţul achitat; l) sa constituie la biroul vamal o garanţie care sa acopere nivelul drepturilor de import şi de export corespunzãtoare mãrfurilor supuse vamuirii şi aflate în depozitele sau în gestiunea comisionarilor în vama. ART. 96 Comisionarul în vama rãspunde în solidar cu titularul operaţiunii de vamuire pentru diferenţele în minus constatate la controlul ulterior, precum şi pentru penalitãţile rezultate din aceste operaţiuni, cu excepţia cazului când acestea sunt provocate exclusiv din culpa titularului. ART. 97 Autorizaţia de comisionar în vama poate fi anulatã de cãtre Direcţia Generalã a Vamilor în urmãtoarele cazuri: a) când se constata sãvârşirea unei fraude vamale; b) dacã se dovedeşte ca autorizaţia a fost acordatã în urma furnizarii unor informaţii inexacte pe care autoritatea vamalã nu a avut posibilitatea sa le constate; c) când comisionarul în vama îşi înceteazã activitatea; d) dacã comisionarul în vama nu-şi executa atribuţiile pe o perioada de un an; e) dacã nu respecta regulile de funcţionare şi de securitate impuse de sistemul informatic utilizat în activitatea de vamuire a mãrfurilor. ART. 98 Anularea autorizaţiei de comisionar în vama îşi produce efecte din momentul primirii comunicãrii deciziei de anulare de cãtre comisionarul în vama şi se transmite în scris tuturor birourilor vamale. ART. 99 (1) Autorizaţia de comisionar în vama poate fi suspendatã, motivat, de cãtre Direcţia Generalã a Vamilor pe o perioada de la 15 zile la 6 luni, dacã titularul nu-şi îndeplineşte una din obligaţiile prevãzute la art. 95 sau sãvârşeşte o abatere de la reglementãrile vamale. (2) Suspendarea autorizaţiei de comisionar în vama produce efecte din momentul primirii comunicãrii deciziei de suspendare de cãtre comisionar şi se transmite în scris tuturor birourilor vamale. ART. 100 Decizia de anulare a autorizaţiei de comisionar în vama şi decizia de suspendare a acesteia pot fi atacate la instanta de contencios administrativ competenta. ART. 101 (1) Direcţia Generalã a Vamilor va stabili prin decizie norme şi proceduri specifice privind activitatea în vama a transportatorilor în trafic internaţional care utilizeazã sistemul de transport al coletelor "usa în usa". (2) Decizia Direcţiei Generale a Vamilor se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 102 Comisionarii în vama, agreati în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 149/1996 , pot funcţiona pe o perioada de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament vamal. În aceasta perioada ei sunt obligaţi sa realizeze condiţiile în vederea reautorizarii potrivit noilor reglementãri. CAP. 6 Importul mãrfurilor ART. 103 Importul mãrfurilor se face cu respectarea normelor prevãzute în Codul vamal al României, precum şi a legii pentru aprobarea tarifului vamal de import, care se aplica de autoritatea vamalã, în condiţiile stabilite în prezentul capitol. ART. 104 Normele privind avizele de clasificare, de descriere şi de codificare a mãrfurilor şi recomandãrile date de Comitetul Sistemului Armonizat, instituit prin Convenţia internationala privind Sistemul Armonizat de denumire şi codificare a mãrfurilor, încheiatã la Bruxelles la 14 iunie 1983, convenţie, inclusiv anexa la aceasta, la care România a aderat prin <>Legea nr. 98/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 27 septembrie 1996, se aplica de birourile vamale pe baza deciziei directorului general al Direcţiei Generale a Vamilor, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 105 Preferintele tarifare stabilite prin acordurile ori convenţiile internaţionale se acorda la depunerea certificatului doveditor al originii mãrfurilor şi înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenţie în rubrica corespunzãtoare din declaraţia vamalã în detaliu. ART. 106 Biroul vamal poate solicita autoritãţii emitente a certificatului de origine a mãrfurilor verificarea acestuia în urmãtoarele cazuri: a) când se constata neconcordante între datele înscrise în dovada de origine şi celelalte documente care însoţesc declaraţia vamalã. În acest caz, regimul preferenţial se acorda numai dupã ce se primeşte rezultatul verificãrii, care atesta conformitatea; b) când se constata neconcordante formale care nu impieteaza asupra fondului. În aceste cazuri, autoritatea vamalã acorda regimul preferenţial şi, ulterior, solicita verificarea dovezii de origine; c) în orice alte situaţii decât cele prevãzute la lit. a) şi b), în care autoritatea vamalã are îndoieli asupra realitãţii datelor din dovada de origine. În acest caz, regimul preferenţial se acorda şi ulterior se solicita verificarea dovezii de origine. ART. 107 În toate cazurile în care în urma verificãrii dovezilor de origine rezulta ca acordarea regimului preferenţial a fost neîntemeiatã, autoritatea vamalã ia mãsuri pentru recuperarea datoriei vamale prin întocmirea de acte constatatoare. ART. 108 Când regimul preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferintelor tarifare se face numai în limita contingentului prevãzut. În acest caz, pe lângã documentele menţionate la art. 105 şi 106, este obligatorie şi prezentarea certificatului de import al mãrfurilor contingentate, emis de autoritatea competenta. ART. 109 (1) Determinarea valorii în vama a mãrfurilor care fac obiectul unor tranzacţii comerciale se efectueazã potrivit regulilor cuprinse în Codul vamal al României şi în alte reglementãri vamale. Pentru valoarea astfel stabilitã se depune o declaraţie de valoare în vama, conform modelului prevãzut în anexa nr. 5. (2) Pentru mãrfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor tranzacţii comerciale, valoarea în vama o constituie valoarea înscrisã în documentele primite de la expeditorul extern şi în declaraţia pentru valoarea în vama depusa de persoana juridicã destinatara. (3) Pentru mãrfurile ale cãror preţuri definitive se stabilesc pe baza de cotatii bursiere, valoarea în vama se determina pe baza facturii pro forma, emisã de furnizor, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia, urmând ca în termen de 90 de zile de la data declaraţiei vamale sa se depunã factura definitiva, pe baza cãreia se fac regularizãrile privind obligaţiile de plata în vama. (4) În cazul bunurilor introduse în ţara de persoanele fizice valoarea în vama se stabileşte de Ministerul Finanţelor pe baza cataloagelor de preţuri externe, corelate cu preţurile interne. (5) Pentru autovehiculele şi vehiculele noi prevãzute la poziţiile tarifare 87.02, 87.03, 87.04, 87.11 şi 87.16 din Tariful vamal de import al României valoarea în vama se determina pe baza preţului extern din factura de cumpãrare emisã de producãtor sau de o firma direct reprezentanta a acestuia. Prin vehicule noi se înţelege vehiculele neinmatriculate în strãinãtate sau cele procurate în aceleaşi condiţii şi înmatriculate temporar în strãinãtate, dar nu mai mult de 90 de zile de la data cumpãrãrii. (6) Valoarea în vama a autovehiculelor şi vehiculelor folosite se stabileşte pe fiecare categorie de vehicule prin ordin al ministrului de stat, ministrul finanţelor, ţinând seama de vechimea şi caracteristicile tehnice ale acestora. ART. 110 Valoara în vama cuprinde şi urmãtoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern, în mãsura în care nu au fost cuprinse în preţul mãrfii: a) cheltuielile de transport al mãrfurilor şi cele de încãrcare, de descãrcare şi de manipulare conexe acestuia, pana la portul sau locul de import care se afla la frontiera; b) costul asigurãrii. ART. 111 Transformarea în lei a valorii în vama se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeazã pe toatã durata sãptãmânii urmãtoare, pentru declaraţiile vamale înregistrate în cursul acelei sãptãmâni. ART. 112 Deciziile şi normele privind avizele de evaluare în vama, precum şi recomandãrile date de Comitetul tehnic de evaluare în vama constituit pe baza Acordului privind aplicarea art. VII din Acordul Organizaţiei Mondiale de Comerţ, ratificat de România prin <>Legea nr. 133/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 27 decembrie 1994, se aplica de birourile vamale pe baza deciziilor directorului general al Direcţiei Generale a Vamilor, care se publica în Monitorul Oficial al României. ART. 113 (1) Când biroul vamal are îndoieli privind exactitatea informaţiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vama poate solicita importatorului sa prezinte justificãri suplimentare, inclusiv documente sau alte evidente. (2) Dacã informaţiile şi documentele prezentate nu sunt în mãsura sa dovedeascã exactitatea valorii declarate, biroul vamal are dreptul sa refuze determinarea valorii pe baza preţului de tranzacţie. Înainte de a lua o decizie finala biroul vamal comunica importatorului, în scris, la cerere, motivele refuzului. În acelaşi mod se procedeazã şi în cazul în care importatorul nu prezintã documentele solicitate de autoritatea vamalã. ART. 114 Clasificarea mãrfurilor din Tariful vamal de import al României se utilizeazã la întocmirea declaraţiei vamale în detaliu şi la alte regimuri sau destinaţii vamale decât importul. CAP. 7 Exportul mãrfurilor ART. 115 (1) Mijloacele de transport acoperite şi coletele conţinând mãrfuri pentru export, care se vamuiesc în interiorul tarii, se sigileaza de autoritatea vamalã imediat dupã efectuarea controlului. (2) Mãrfurile destinate exportului, controlate şi vamuite în interiorul tarii, nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifica numai numãrul, seria şi integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export. ART. 116 (1) Mijloacele de transport şi coletele destinate exportului, vamuite în interiorul tarii, sosite la frontiera fãrã sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controleazã de autoritatea vamalã din frontiera. Controlul vamal se efectueazã şi atunci când sunt prezumţii ca în mijloacele de transport se afla şi alte bunuri decât cele prevãzute în documente. (2) Când nu sunt condiţii corespunzãtoare de control la birourile vamale de frontiera, mijloacele de transport sunt indrumate la cel mai apropiat birou vamal unde exista condiţii de efectuare a controlului. (3) Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mãrfurilor în vederea controlului vamal se efectueazã de cãtre declarantul vamal, pe cheltuiala acestuia sau, dupã caz, a reprezentantului acestuia. ART. 117 Când vamuirea la export se efectueazã la birourile vamale din interiorul tarii, mãrfurile se prezintã acestor birouri însoţite de documentele de transport, cu cel mult 24 ore înaintea expedierii. ART. 118 (1) Valoarea în vama a mãrfurilor de export înscrisã în declaraţia vamalã se exprima în valuta agreatã de Banca Nationala a României şi se considera franco frontiera romana. (2) Transformarea în lei se efectueazã potrivit art. 111. ART. 119 Operaţiunile de export temporar se încheie prin: a) reimportul mãrfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora; b) emiterea, din oficiu, a unui act constatator de cãtre biroul vamal care are operaţiunea în evidenta, când mãrfurile nu se înapoiazã din considerente economice. Când mãrfurile care fac obiectul regimului de export temporar sunt supuse licentierii, considerentele economice se confirma de Ministerul Industriei şi Comerţului. c) emiterea din oficiu a unui act constatator de cãtre biroul vamal care are operaţiunea în evidenta, când nu se respecta termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizeazã şi organele de control financiar sau ale Garzii financiare în vederea verificãrii legalitãţii operaţiunii. ART. 120 (1) Exportul temporar este supus şi prevederilor art. 86 alin. 1)-3) din Codul vamal al României. (2) Operaţiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mãrfurile care fac obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea. (3) Birourile vamale şi titularii operaţiunilor sunt obligaţi sa ţinã evidenta exporturilor temporare pana la încheierea totalã a acestora. (4) La încheierea totalã sau parţialã a exporturilor temporare titularul operaţiunii este obligat sa prezinte la biroul vamal declaraţia vamalã cu care s-a efectuat exportul temporar, împreunã cu documentele necesare identificarii mãrfurilor. (5) În cazul în care exportul temporar sa încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat sa transmitã o copie certificatã a declaraţiei vamale de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost iniţial efectuatã, în termen de 15 zile. (6) Mãrfurile indigenate care potrivit art. 85 din Codul vamal al României pot fi exportate temporar sunt mãrfurile strãine importate şi introduse în circuitul economic. CAP. 8 Regimul vamal aplicabil cãlãtorilor şi altor persoane fizice Secţiunea 1 Declararea bunurilor ART. 121 Persoanele fizice sunt obligate sa declare, verbal sau în scris, bunurile pe care le introduc sau le scot din ţara şi sa le prezinte pentru control la birourile vamale. ART. 122 Sunt supuse declarãrii scrise, în toate cazurile, urmãtoarele bunuri: a) armele şi munitiile, materiile explozive, radioactive, nucleare, precum şi produsele care potrivit legii sunt supuse controlului destinaţiei finale; b) produsele şi substantele stupefiante şi psihotrope, substantele chimice esenţiale, precum şi produsele şi substantele toxice; c) obiectele din metale preţioase, cu sau fãrã pietre preţioase, care depãşesc uzul personal stabilit în anexa nr. 6; d) bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic, numai la ieşirea din ţara. Bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate, în scris, la intrare, de persoanele fizice, în vederea scoaterii din ţara fãrã aprobare. ART. 123 Declararea în scris se face pe formulare tipizate care se pun la dispoziţie de birourile vamale, în mod gratuit, la cererea persoanelor fizice. Secţiunea a 2-a Controlul vamal al bunurilor ART. 124 Controlul vamal al bunurilor aparţinând persoanelor fizice consta în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însoţite sau neinsotite şi în colete. ART. 125 (1) Controlul vamal se efectueazã prin sondaj în ceea ce priveşte numãrul autoturismelor, numãrul cãlãtorilor şi numãrul bagajelor aparţinând unui cãlãtor. (2) Pentru fluidizarea traficului de cãlãtori la frontiera, procedurile de control prevãzute în prezenta secţiune se pot înlocui cu regulile stabilite în convenţiile internaţionale la care România este parte. ART. 126 (1) La transportul feroviar controlul vamal se efectueazã: a) în trenurile internaţionale de cãlãtori, pe parcursul intern al acestora; b) la vagoanele de dormit, numai pe baza declaraţiei pentru cãlãtori, care va fi prezentatã autoritãţii vamale de cãtre personalul de însoţire al vagonului; c) în sãlile de control vamal din staţiile de cale feratã de frontiera; d) în sãlile de control vamal din staţiile de cale feratã din interiorul tarii pentru cãlãtorii care se imbarca sau se debarca în aceste staţii, în trenurile internaţionale. (2) La transportul rutier, controlul vamal se efectueazã: a) în autovehicul; b) în locurile amenajate pe artera de circulaţie rezervatã pentru controlul vamal, când volumul bagajelor nu permite efectuarea controlului vamal în autovehicul; c) în sala de control a biroului vamal. (3) La transportul maritim sau fluvial, controlul vamal se efectueazã: a) în sãlile de control vamal din porturi; b) la bordul navei, cu acceptul comandantului acesteia, când nava nu este acostata în apropierea sãlii de control vamal; c) la scara navei. (4) La transportul aerian, controlul vamal se efectueazã în sãlile de control vamal din aeroporturi. ART. 127 (1) Când exista indicii temeinice de frauda, se poate efectua controlul vamal corporal, cu respectarea normelor de igiena şi în încãperi separate, de cãtre persoane de acelaşi sex cu persoana controlatã. (2) Se considera ca exista indicii temeinice de frauda în situaţiile când agenţii vamali: a) descoperã, în timpul controlului, indicii cu privire la existenta unor bunuri nedeclarate sau ascunse; b) deţin informaţii despre intenţia persoanei controlate de a sãvârşi contravenţii sau infracţiuni vamale; c) poseda date ca persoana controlatã a mai sãvârşit contravenţii sau infracţiuni vamale; d) constata comportamente neobisnuite din partea persoanei controlate. (3) Controlul vamal corporal se efectueazã numai cu aprobarea şefului biroului vamal. (4) Controlul vamal corporal nu are caracterul unei perchezitii corporale prevãzute în Codul de procedura penalã. ART. 128 Agenţii vamali controleazã în mijloacele de transport orice locuri unde pot fi ascunse bunuri. În acest scop personalul de deservire al mijloacelor de transport şi conducãtorii autovehiculelor sunt obligaţi, sub sancţiune contravenţionalã, sa facã accesibile controlului locurile indicate de autoritatea vamalã. Când aceştia refuza sau nu sunt în mãsura sa efectueze demontarile necesare, operaţiunile se realizeazã direct de cãtre agenţii vamali sau cu sprijinul personalului de specialitate pe cheltuiala autoritãţii vamale. ART. 129 Ministerul Transporturilor asigura pentru autoritatea vamalã: a) separarea în trenurile internaţionale a cãlãtorilor în trafic intern de cei care cãlãtoresc în trafic internaţional, pentru distanţele pe care se efectueazã controlul vamal; b) spaţiile de depozitare a bunurilor şi de lucru în staţiile de cale feratã şi în porturi; c) legitimatii de cãlãtorie gratuite pentru agenţii vamali, pe distanţele pe care se efectueazã controlul vamal, şi un compartiment în trenurile internaţionale pe aceste distanţe. ART. 130 Liberul de vama se acorda de autoritatea vamalã în scris, pentru bunurile supuse taxelor vamale, şi verbal, în celelalte cazuri. Secţiunea a 3-a Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice ART. 131 Persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţara bunuri fãrã caracter comercial, în limitele şi în condiţiile prevãzute în anexa nr. 6. ART. 132 Restricţiile temporare pentru unele bunuri la introducerea sau scoaterea lor din ţara se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. ART. 133 Tariful vamal pentru bunurile aparţinând persoanelor fizice este cel în vigoare la data înregistrãrii acestora la birourile vamale sau, pentru cele care nu sunt supuse înregistrãrii, la data prezentãrii lor la unitatea vamalã. ART. 134 (1) Autoritatea vamalã stabileşte cuantumul taxelor vamale, pe care le încaseazã şi le vãrsa la bugetul de stat. (2) Taxele vamale se plãtesc în lei. (3) Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face dupã plata acestora. ART. 135 În cazul în care la verificãri ulterioare se constata ca taxele vamale nu au fost corect determinate se procedeazã potrivit art. 61 din Codul vamal al României. Secţiunea a 4-a Regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, precum şi membrilor acestora ART. 136 (1) Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi cele destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora şi familiilor lor sunt scutite de control vamal atât la intrarea cat şi la ieşirea din ţara, în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale la care România este parte şi pe baza de reciprocitate. (2) Regimul vamal prevãzut la alin. (1) se aplica, în mod corespunzãtor, şi organizaţiilor internaţionale cu sediul sau care au reprezentanţi în România, precum şi funcţionarilor acestora, în limitele şi în condiţiile înţelegerilor internaţionale la care România este parte. ART. 137 Pot fi introduse sau scoase din ţara, fãrã plata taxelor vamale, în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale la care România este parte şi pe baza de reciprocitate: a) bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare; b) bunurile destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor; c) bunurile destinate folosinţei personale a membrilor personalului administrativ, tehnic şi de serviciu al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalãrii. ART. 138 (1) Introducerea sau scoaterea din ţara a bunurilor neinsotite este permisã în baza cererii misiunii diplomatice sau oficiului consular, semnatã de şeful acesteia, şi a unei liste specificative avizatã de Ministerul Afacerilor Externe. În cazul bagajelor însoţite de titulari, introducerea sau scoaterea din ţara este permisã şi fãrã prezentarea cererii şi a listei specificative. (2) În cerere, întocmitã în trei exemplare şi înaintatã autoritãţilor vamale romane prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se va mentiona cantitatea bunurilor introduse şi descrierea lor, conform formularelor puse la dispoziţia misiunilor diplomatice, precizându-se de cãtre solicitant dacã aceste bunuri sunt pentru folosinta sa personalã sau a misiunii. (3) Dacã solicitantul nu cunoaşte conţinutul coletelor primite, autoritatea vamalã poate proceda la deschiderea acestora în prezenta solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia, în vederea completãrii formularului prevãzut la alin. (2). (4) Pentru bagajele însoţite de titulari, introducerea sau scoaterea din ţara este permisã şi fãrã prezentarea cererii şi a listei specificative. ART. 139 Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum şi bunurile cu caracter artistic, istoric, ştiinţific, instrumentele muzicale, obiectele din metal şi pietre preţioase care depãşesc uzul personal se pot scoate din ţara fãrã alte formalitãţi, dacã au fost declarate în scris autoritãţii vamale la intrare. ART. 140 La cererea scrisã a misiunii diplomatice sau a oficiului consular, în funcţie de personalul vamal disponibil, se poate efectua vamuirea la sediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare sau la resedinta membrilor personalului cu statut diplomatic. ART. 141 (1) Pentru urmãtoarele categorii de bunuri scutirile de plata taxelor vamale prevãzute la art. 137 se aplica în limite, pe an calendaristic, astfel: a) pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare: 300 de litri bãuturi alcoolice (peste 22 grade), 2.000 de pachete de tigari (a 20 bucãţi); b) pentru folosinta proprie a membrilor personalului cu statut diplomatic şi a membrilor familiilor lor: 50 de litri bãuturi alcoolice (peste 22 grade) de familie, 500 de pachete de tigari (a 20 bucãţi) de familie. (2) La avizarea introducerii în ţara a bunurilor prevãzute la alin. (1), Ministerul Afacerilor Externe va tine seama de condiţiile de reciprocitate, precum şi de convenţiile internaţionale la care România este parte, pentru a se aplica reduceri sau majorãri corespunzãtoare ale limitelor stabilite. ART. 142 (1) Bunurile prevãzute la art. 141 transportate ca bagaje însoţite sau colete neinsotite se declara, în scris, la introducerea în ţara pe documentele prevãzute la art. 138. În lipsa acestui document, nu se permite introducerea în ţara a bunurilor, care pot fi lãsate în pãstrare autoritãţii vamale, potrivit prezentului regulament vamal. (2) Dupã vamuire, un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri, vizat de autoritatea vamalã, se transmite de aceasta Ministerului Afacerilor Externe, care va tine evidenta bunurilor introduse. (3) Bunurile prevãzute la art. 141, care depãşesc cantitãţile stabilite, pot fi introduse în ţara cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor aparţinând persoanelor fizice. ART. 143 (1) Introducerea temporarã în ţara, cu scutire de plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi pentru folosinta membrilor personalului acestora şi a familiilor lor, este permisã în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe baza de reciprocitate sau în condiţiile stabilite prin înţelegeri internaţionale. (2) Formalitãţile de introducere temporarã sunt cele prevãzute la art. 138. Evidenta acestor operaţiuni se tine de Ministerul Afacerilor Externe. ART. 144 Când sunt motive temeinice sa se considere ca în coletele destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi în mijloacele de transport sau în bagajele membrilor cu statut diplomatic ori ale familiilor acestora, exista bunuri care nu sunt scutite de plata taxelor vamale sau nu au fost declarate potrivit art. 142 ori sunt prohibite la introducerea sau scoaterea din ţara, sau sunt supuse carantinei, şeful biroului vamal poate dispune efectuarea controlului vamal, în prezenta titularilor bunurilor ori a reprezentanţilor autorizaţi ai acestora. ART. 145 Bunurile introduse în ţara, cu scutire de taxe vamale, nu pot fi înstrãinate decât dupã plata taxelor vamale legale, cu excepţia cazului când cumpãrãtorul este o persoana care beneficiazã de acelaşi statut. ART. 146 (1) Valiza diplomaticã folositã în vederea comunicãrii între misiunile diplomatice şi Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditat nu este supusã controlului vamal la intrarea şi ieşirea din ţara şi este scutitã de taxe vamale. (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi pentru valiza diplomaticã folositã în vederea comunicãrii între misiunile diplomatice ale aceluiaşi stat. ART. 147 Valiza diplomaticã poate fi transportatã pe teritoriul României, neinsotita sau însoţitã de curieri diplomatici, însãrcinaţi cu aceasta misiune de cãtre Ministerul Afacerilor Externe al statului cãruia aparţin sau de o misiune diplomaticã a statului acreditat. ART. 148 (1) Valiza diplomaticã trebuie sa fie prevãzutã cu sigiliile Ministerului Afacerilor Externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, sa poarte menţiunea "corespondenta diplomaticã" sau "expediţie oficialã", sa circule pe baza unei "foi de curier" şi sa nu cuprindã decât documente diplomatice sau obiecte de uz oficial. (2) Dacã valiza diplomaticã este însoţitã de un curier diplomatic, acesta trebuie sa posede "foaie de curier", în care se indica numele, prenumele şi calitatea persoanei insotitoare, precum şi numãrul şi destinaţia coletelor. (3) Valiza diplomaticã neinsotita, în afarã de menţiunea "corespondenta diplomaticã" sau "expediţie oficialã" şi sigiliile expeditorului, prevãzute la alin. (1), va trebui sa poarte o eticheta menţionând şi numãrul "foii de curier". (4) Dacã aceste condiţii nu sunt îndeplinite, valiza diplomaticã se sigileaza de autoritatea vamalã şi se tranziteaza la un birou vamal din Bucureşti pentru a fi stabilite modalitãţile de eliberare sau de inapoiere la expeditor. (5) Eliberarea de cãtre autoritatea vamalã a valizei diplomatice neinsotite se face pe baza unei declaraţii scrise, emisã de misiunea diplomaticã destinatara. ART. 149 (1) Valiza diplomaticã poate fi transportatã de comandantul unei aeronave, dacã poseda un document oficial din care sa rezulte numãrul coletelor care constituie valiza. (2) Misiunea diplomaticã poate trimite pe unul dintre membrii sãi sa preia valiza diplomaticã direct din mâinile comandantului aeronavei. (3) Comandantii de aeronave care transporta valize diplomatice nu sunt consideraţi curieri diplomatici. ART. 150 Valiza diplomaticã în tranzit prin România poate fi sigilatã de autoritatea vamalã la intrarea în ţara. ART. 151 Dispoziţiile privind valiza diplomaticã se aplica în mod corespunzãtor şi valizei consulare. CAP. 9 Regimuri vamale suspensive Secţiunea 1 Dispoziţii generale ART. 152 (1) Regimurile vamale suspensive sunt urmãtoarele: a) tranzitul vamal; b) antrepozitul vamal; c) perfecţionarea activa; d) transformarea sub control vamal; e) admiterea temporarã; f) perfecţionarea pasiva. (2) Pot fi plasate în regimurile vamale suspensive mãrfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienta sau destinaţia acestora. (3) Nu pot fi plasate în regimuri vamale suspensive acele mãrfuri care sunt supuse unor interdicţii sau restrictii din motive de ordine sau morala publica, de protecţie a sãnãtãţii şi vieţii persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecţie a mediului înconjurãtor, de ocrotire a valorilor naţionale, artistice, istorice sau arheologice. (4) În cazul regimurilor vamale prevãzute la alin. (1) lit. b) şi e), mãrfurile se plaseaza, cu condiţia ca ele sa rãmânã pe toatã durata regimului în proprietatea persoanelor din strãinãtate. ART. 153 (1) Regimul vamal suspensiv se acorda de autoritatea vamalã, prin emiterea unei autorizaţii prin care se fixeazã condiţiile de derulare a regimului. (2) Autorizaţia se acorda persoanelor juridice romane care pot asigura derularea operaţiunilor pe baza declaraţiei vamale şi a documentelor necesare identificarii mãrfurilor respective, cu condiţia ca autoritatea vamalã sa fie în mãsura sa efectueze supravegherea şi controlul regimului vamal. (3) Regimul vamal suspensiv de admitere temporarã poate fi acordat şi persoanelor fizice strãine în cazurile şi condiţiile stabilite în acest capitol la secţiunea a 6-a privind admiterea temporarã. ART. 154 O data cu declaraţia vamalã pentru mãrfurile supuse unui regim vamal suspensiv titularul operaţiunii depune la biroul vamal o garanţie care sa asigure plata taxelor vamale şi a altor drepturi, dacã acestea se datoreazã. ART. 155 (1) Regimul vamal suspensiv înceteazã, dacã mãrfurile plasate sub acest regim sau, dupã caz, produsele compensatoare sau transformate obţinute primesc, în mod legal, o alta destinaţie vamalã sau un alt regim vamal. (2) Dacã regimul vamal suspensiv nu înceteazã în condiţiile alin. (1), taxele vamale şi alte drepturi de import datorate se încaseazã, din oficiu, de birourile vamale în baza unui act constatator, iar operaţiunea se scoate din evidenta biroului vamal. Taxele vamale şi alte drepturi de import datorate se determina pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrãrii declaraţiei vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv. (3) Actul constatator constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale şi altor drepturi de import la care se adauga comisionul vamal, dacã acesta se datoreazã. ART. 156 În cazul modificãrii scopului avut în vedere la acordarea regimului vamal suspensiv, titularul acestui regim este obligat sa solicite biroului vamal în evidenta cãruia se afla operaţiunea, dacã este cazul, acordarea unui alt regim vamal sau unei alte destinaţii vamale. ART. 157 Autoritatea vamalã şi titularii regimurilor vamale suspensive sunt obligaţi sa ţinã evidenta operaţiunilor pana la încheierea acestora şi sa pãstreze documentele o perioada de 5 ani de la data acordãrii regimului vamal suspensiv. ART. 158 (1) Pentru încheierea regimurilor vamale suspensive titularul este obligat sa prezinte la biroul vamal, direct sau prin reprezentantul sau, declaraţia vamalã pe baza cãreia s-a acordat regimul, împreunã cu documentele necesare identificarii mãrfurilor. (2) În cazul în care regimul se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat sa transmitã o copie a declaraţiei vamale biroului vamal care a acordat regimul, în termen de 15 zile. ART. 159 Când regimurile prevãzute la art. 152 alin. (1) se încheie din oficiu, mãrfurile pot fi returnate fãrã restituirea taxelor vamale încasate de autoritatea vamalã. Secţiunea a 2-a Tranzitul vamal ART. 160 (1) Mãrfurile nevamuite la intrarea în ţara pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul României sub supraveghere vamalã, cu garantarea taxelor vamale. (2) Mãrfurile vamuite la export în interiorul tarii se supun regimului de tranzit vamal pana la frontiera. ART. 161 (1) În vederea admiterii tranzitului vamal, biroul vamal de frontiera efectueazã controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi verifica concordanta documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare. (2) În caz de indicii temeinice de frauda, biroul vamal procedeazã la controlul vamal al mãrfurilor în tranzit. ART. 162 (1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul mãrfurilor. Acesta este obligat sa depunã la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamalã de tranzit. (2) Formularul declaraţiei vamale de tranzit este prevãzut în anexa nr. 4. (3) La transportul pe calea feratã se aplica prevederile art. 48 alin. (2) şi (3). (4) Declaraţia vamalã de tranzit este însoţitã de specificaţii, facturi sau alte documente din care sa rezulte valoarea mãrfurilor tranzitate. (5) În cazul transportului pe calea feratã nu este obligatorie depunerea facturilor. Când se constata ca mãrfurile aflate în regim de tranzit nu ajung la biroul vamal de destinaţie, Societatea Nationala a Cãilor Ferate Romane este obligatã sa prezinte documentele care sa ateste valoarea acelor mãrfuri. ART. 163 Biroul vamal de plecare acorda regimul de tranzit vamal, dacã datele înscrise în declaraţia vamalã de tranzit corespund cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente. ART. 164 (1) Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de felul mijlocului de transport, distanta de parcurs, condiţii atmosferice, fãrã ca durata tranzitului sa depãşeascã 45 de zile. (2) În cadrul termenului stabilit, titularul de tranzit vamal este obligat sa prezinte mãrfurile, împreunã cu declaraţia vamalã de tranzit şi documentele insotitoare, la biroul vamal de destinaţie. (3) Biroul vamal de destinaţie înregistreazã mijlocul de transport şi mãrfurile prezentate şi confirma biroului vamal de plecare primirea mãrfurilor în termen de 3 zile. ART. 165 (1) Declaraţia vamalã de tranzit vamal constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale şi a drepturilor de import, în cazul în care transportatorul nu prezintã mãrfurile la biroul vamal de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintã cu lipsuri ori substituiri. (2) Biroul vamal de plecare percepe taxele vamale şi drepturile de import devenite exigibile potrivit alin. (1) dupã ce a solicitat biroului vamal de destinaţie informaţii cu privire la sosirea mãrfurilor tranzitate şi a primit, în scris, rãspunsul acestuia. ART. 166 Societatea Nationala a Cãilor Ferate Romane este obligatã sa prezinte, la cerere, autoritãţii vamale evidentele şi informaţiile necesare referitoare la tranzitele vamale. ART. 167 Mãrfurile aflate în regim de tranzit vamal care din cauze fortuite se valorifica pe teritoriul României sunt supuse plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. Secţiunea a 3-a Antrepozitul vamal ART. 168 (1) Aprobarea de funcţionare a unui antrepozit vamal se acorda în baza unei cereri scrise, depusa la biroul vamal în a cãrui raza teritorialã se afla depozitul, conţinând elementele necesare pentru justificarea antrepozitarii. În aprobare se stabilesc condiţiile de funcţionare a antrepozitului vamal. (2) Titularul de antrepozit este administrator sau gestionar al acestuia, iar antrepozitarul este titularul operaţiunii de plasare a mãrfurilor sub regimul vamal de antrepozit. (3) Cererea de autorizare pentru funcţionarea unui antrepozit vamal şi pentru utilizarea regimului de antrepozit al antrepozitelor de tip A - C se întocmeşte conform anexei nr. 7 şi se depune la biroul vamal în a cãrui raza teritorialã se afla locul de antrepozitare. ART. 169 În cazul în care aprobarea se referã la un antrepozit public, autoritatea vamalã poate stabili ca obligaţiile prevãzute la art. 104 lit. b) şi c) din Codul vamal al României sa fie în sarcina exclusiva a antrepozitarului. ART. 170 (1) Autoritatea vamalã stabileşte termenul în cadrul cãruia antrepozitarul este obligat sa solicite acordarea unui nou regim vamal. (2) Înainte de expirarea termenului, acesta poate fi prelungit la cererea justificatã a antrepozitarului. ART. 171 Pe durata antrepozitarii, autoritatea vamalã poate aproba în prealabil ca mãrfurile sa fie supuse operaţiunilor uzuale prevãzute în anexa nr. 8. ART. 172 În cazul în care o marfa se scoate din antrepozitul vamal pentru a fi vamuita la import, valoarea în vama se determina pe baza elementelor de taxare din momentul scoaterii din antrepozit. ART. 173 (1) Regimul de antrepozit vamal se poate încheia de titularul regimului de antrepozit vamal prin: a) importul mãrfurilor; b) plasarea mãrfurilor sub alt regim vamal suspensiv; c) reexportul mãrfurilor antrepozitate; d) exportul mãrfurilor romane; e) abandonarea în favoarea statului; f) distrugerea mãrfurilor sub control vamal. (2) Operaţiunile menţionate la alin. (1) lit. a)-d) pot fi efectuate, în afarã titularului regimului vamal de antrepozit, de orice persoana juridicã romana care are dreptul de dispoziţie asupra mãrfii. (3) Autoritatea vamalã poate admite, în cadrul termenului de antrepozitare, depunerea unei declaraţii vamale privind noua destinaţie vamalã pentru mãrfurile antrepozitate. (4) Dacã pana la expirarea termenului de antrepozitare vamalã mãrfurile nu au primit o alta destinaţie vamalã, autoritatea vamalã, din oficiu, încheie regimul vamal de antrepozit şi încaseazã taxele vamale şi drepturile de import, pe baza unui act constatator. (5) În cazul distrugerii, totale sau parţiale, din cauze de forta majorã sau caz fortuit a unor mãrfuri plasate sub regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidenta pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate autoritãţii vamale de cãtre antrepozitar sau, dupã caz, de deţinãtorul depozitului. ART. 174 Bunurile, inclusiv proviziile, descãrcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naţionale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim vamal de antrepozit. ART. 175 (1) Antrepozitele vamale în care mãrfurile pot fi depozitate sub regimul de antrepozit vamal sunt urmãtoarele: a) antrepozitul public de tip A, în care depozitul şi mãrfurile sunt sub rãspunderea deţinãtorului depozitului; b) antrepozitul public de tip B, în care depozitul şi mãrfurile sunt sub responsabilitatea fiecãrui antrepozitar; c) antrepozitul privat de tip C, în care deţinãtorul depozitului este şi antrepozitar al mãrfurilor; d) antrepozitul public de tip D, care este cel gestionat de autoritatea vamalã. (2) Într-un amplasament pot fi admise mai multe tipuri de antrepozit vamal, cu condiţia ca fiecare tip sa fie amplasat în încãperi sau incinte separate. ART. 176 (1) Antrepozitele de tip A - C se înfiinţeazã în amplasamente sau perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cãrui raza teritorialã se afla acestea. (2) În cazul antrepozitului de tip D, autoritatea vamalã desemneazã amplasamentul acestuia. ART. 177 (1) Autorizaţia de antrepozit vamal poate fi acordatã, dacã antrepozitarea vamalã este destinatã, în principal, stocajului de mãrfuri fãrã a se exclude posibilitatea efectuãrii de operaţiuni de manipulare uzuale sau de perfecţionare activa. (2) Autorizaţia de antrepozit vamal se elibereazã potrivit modelului din anexa nr. 9. ART. 178 (1) Autorizaţia de antrepozit vamal intra în vigoare de la data eliberãrii sale sau de la data menţionatã în autorizaţie. (2) În autorizaţie se precizeazã autoritatea vamalã competenta pentru a efectua controlul antrepozitului vamal. În cazul mãrfurilor care reprezintã un pericol, a celor susceptibile de a altera alte mãrfuri sau a celor care necesita instalaţii speciale, în autorizaţie se precizeazã obligaţia de plasare în locuri special echipate în vederea stocãrii. ART. 179 (1) Autorizaţia de antrepozit vamal poate fi revocatã când nu mai sunt îndeplinite condiţiile avute în vedere la acordarea autorizaţiei sau dacã autoritatea vamalã constata ca antrepozitul vamal nu mai este suficient utilizat pentru a se justifica menţinerea acestuia. (2) Revocarea se comunica titularului de depozit, mãsura putând fi contestatã la instanta de contencios administrativ competenta. ART. 180 (1) Evidenta operativã, ţinuta potrivit art. 106 din Codul vamal al României, trebuie sa cuprindã toate elementele necesare urmãririi aplicãrii corecte a regimului şi în special urmãtoarele: a) menţiunile care figureazã în rubricile 1, 31, 37 şi 38 ale declaraţiei vamale; b) declaraţiile vamale prin care mãrfurile respective au primit o destinaţie vamalã ce încheie regimul de antrepozit vamal pentru mãrfuri; c) numãrul şi data altor documente privitoare la plasarea sub regim şi încheierea acestuia; d) menţiunile necesare pentru urmãrirea mãrfurilor, locul unde acestea se gãsesc, informaţiile cu privire la eventualele transferuri ale mãrfurilor dintr-un antrepozit vamal fãrã încheierea regimului; e) menţiunile privind stocajul în comun al mãrfurilor având un statut vamal diferit; f) orice alte detalii necesare pentru identificarea mãrfurilor; g) menţiunile privind operaţiunile uzuale la care sunt supuse, mãrfurile; h) menţiunile privind scoaterea temporarã a mãrfurilor din antrepozitele vamale. (2) Evidenta operativã trebuie sa înfãţişeze în orice moment starea existenta a stocului de mãrfuri care se afla în regim de antrepozit vamal. Deţinãtorul antrepozitului este obligat sa depunã la autoritatea vamalã, în termenele stabilite de aceasta, situaţia stocului de mãrfuri. (3) În cazul în care mãrfurile antrepozitate sunt supuse unor manipulari uzuale, evidenta operativã cuprinde şi valoarea în vama a mãrfurilor, anterioarã acestei manipulari. ART. 181 (1) Înscrierea în evidenta operativã a mãrfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal se face în momentul plasarii fizice a mãrfurilor în antrepozitul vamal, pe baza elementelor prevãzute la art. 180. (2) Înscrierea în evidenta operativã a datelor referitoare la încheierea regimului se face în momentul scoaterii mãrfurilor din antrepozitul vamal, ca urmare a depunerii declaraţiei vamale pentru noua destinaţie vamalã data mãrfurilor. ART. 182 Pentru fiecare caz în parte titularul regimului vamal de antrepozit solicita, în scris, biroului vamal autorizarea efectuãrii manipularilor uzuale înainte de a se proceda la efectuarea acestor manipulari. ART. 183 Mãrfurile de provenienta strãinã şi mãrfurile româneşti pot fi depozitate în acelaşi spaţiu, dar în partide separate. În cazul în care aceasta depozitare are ca efect imposibilitatea identificarii de cãtre autoritatea vamalã a regimului vamal al mãrfurilor, operaţiunea este permisã numai pentru mãrfurile echivalente. Mãrfurile echivalente sunt acelea care se încadreazã la aceeaşi subpozitie din nomenclatura Tarifului vamal de import al României, prezintã aceeaşi calitate comercialã şi au aceleaşi caracteristici tehnice. ART. 184 (1) Mãrfurile antrepozitate pot fi scoase temporar din depozit, numai pe baza aprobãrii birourilor vamale, la solicitarea scrisã a antrepozitarului. (2) Dacã mãrfurile scoase temporar sunt supuse unor manipulari uzuale se aplica în mod corespunzãtor prevederile art. 182. ART. 185 (1) Transferul mãrfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fãrã încheierea regimului, se efectueazã utilizând formularul de declaraţie vamalã în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 10 la prezentul regulament vamal. (2) Noul titular preia rãspunderea asupra mãrfurilor transferate la data la care acesta efectueazã primirea lor şi înscrierea în evidenta sa contabila. (3) În cazul antrepozitului de tip B nu este permis transferul mãrfurilor de la un antrepozit la altul. ART. 186 Autoritatea vamalã poate obliga pe antrepozitar sa efectueze inventarierea mãrfurilor aflate în antrepozit. Secţiunea a 4-a Perfecţionare activa ART. 187 În sensul prezentei secţiuni, se înţelege prin: a) "pierderi", partea din mãrfurile importate care este distrusa şi dispare în cursul operatiei de perfecţionare activa, în special prin evaporare, uscare, esapare sub forma de gaz sau trecere în apa de spalare; b) "metoda cheii cantitative", repartizarea cantitãţii mãrfurilor strãine importate pe diferite produse compensatoare; c) "metoda cheii valorice", repartizarea mãrfurilor strãine importate pe diferite produse compensatoare în funcţie de valoarea produselor compensatoare; d) "operatori", persoanele juridice care efectueazã total sau parţial operaţiunile de perfecţionare activa; e) "exportul anticipat", exportul produselor compensatoare obţinute din mãrfuri echivalente înainte de importul mãrfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente. ART. 188 Regimul de perfecţionare activa se autorizeaza de direcţia regionala vamalã în a carei raza teritorialã se afla sediul titularului operaţiunii comerciale. ART. 189 (1) Cererea pentru acordarea regimului de perfecţionare activa se întocmeşte conform modelului prevãzut în anexa nr. 11. (2) Cererea trebuie sa cuprindã elementele referitoare la derularea operaţiunii, precum şi locurile unde este prevãzut ca aceste operaţiuni sa fie efectuate. Dupã obţinerea autorizaţiei, aceasta se depune la biroul vamal în a cãrui raza teritorialã se executa prima operaţiune de perfecţionare activa. ART. 190 În cazul în care se obţin produse compensatoare din alte produse compensatoare rezultate în urma unei autorizaţii deja eliberate, titularul regimului vamal ce efectueazã operaţiuni succesive de perfecţionare activa este obligat sa prezinte, la direcţia regionala vamalã, o noua cerere de autorizare a regimului de perfecţionare activa, conform modelului prevãzutîn anexa nr. 11, referindu-se la autorizaţia anterioarã. ART. 191 (1) Termenul de valabilitate a autorizaţiei de perfecţionare activa, eliberata conform modelului prevãzut în anexa nr. 12, este stabilit de direcţia regionala vamalã în funcţie de solicitarea titularului şi de condiţiile economice în care se desfãşoarã operaţiunea de perfecţionare activa. (2) Când termenul de valabilitate al autorizaţiei este mai mare de doi ani, condiţiile în baza cãrora a fost eliberata autorizaţia sunt examinate periodic. ART. 192 (1) Direcţia regionala vamalã fixeazã termenul în care produsele compensatoare trebuie sa fie exportate ori sa primeascã o alta destinaţie vamalã. La stabilirea acestui termen se tine seama de durata necesarã pentru realizarea produselor compensatoare şi pentru livrarea acestora, precum şi de tipul operaţiunii. (2) Termenul curge de la data înregistrãrii declaraţiei vamale prin care mãrfurile au fost plasate sub regimul de perfecţionare activa. La cererea temeinic justificatã a titularului de autorizaţie, termenul se poate prelungi de cãtre direcţia regionala vamalã. (3) În cazul în care produsele compensatoare obţinute din mãrfuri echivalente se exporta înainte de importul mãrfurilor care înlocuiesc pe cele echivalente, direcţia regionala vamalã stabileşte termenul în cadrul cãruia mãrfurile de import se declara pentru regimul de perfecţionare activa. Acest termen curge de la data înregistrãrii declaraţiei vamale depusa pentru exportul produselor compensatoare. ART. 193 Direcţia regionala vamalã poate prelungi termenul de export în cazuri temeinic justificate de titularul autorizaţiei, chiar dacã termenul iniţial stabilit pentru regimul de perfecţionare activa a expirat. În acest caz se considera prelungit şi acest din urma termen. ART. 194 (1) Autorizaţia se elibereazã numai persoanelor juridice romane, cu condiţia identificarii mãrfurilor importate în produsele compensatoare. Aceasta se poate acorda şi în cazul în care este posibila verificarea îndeplinirii condiţiilor prevãzute pentru mãrfurile echivalente, în aceasta secţiune. (2) Pentru operaţiunea prevãzutã la art. 112 lit. d) din Codul vamal al României, autorizaţia se elibereazã numai dacã este posibila utilizarea acestor mãrfuri la obţinerea produselor compensatoare. ART. 195 (1) Rata de randament definitã la art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României se determina de titularul operaţiunii în funcţie de condiţiile în care se efectueazã sau urmeazã sa se efectueze operaţiunea de perfecţionare activa. (2) în cazuri justificate, pentru operaţiuni de perfecţionare activa care se efectueazã uzual, în condiţii tehnice bine definite, cu mãrfuri având caracteristici sensibil constante, din care rezulta produse compensatoare de o calitate uniforma, titularul operaţiunii poate stabili o rata de randament forfetara, pe baza unor date reale cunoscute şi determinate, în prealabil, de titularul operaţiunii. ART. 196 (1) Mãrfurile plasate sub regim de perfecţionare activa cu suspendarea drepturilor de import, care nu au fost exportate în cadrul termenului stabilit, pot fi importate cu respectarea dispoziţiilor privind importul mãrfurilor. În aceste cazuri, cuantumul taxelor şi drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare a mãrfurilor de import în vigoare la data înregistrãrii declaraţiei vamale de import la care se adauga comisionul vamal. (2) Dacã mãrfurile de import, plasate sub regim de perfecţionare activa îndeplinesc, în momentul importului, condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mãrfuri pot beneficia de tratamentul preferenţial valabil în momentul înregistrãrii declaraţiei vamale de import. ART. 197 Pentru produsele compensatoare care nu sunt exportate, importul lor se face cu plata drepturilor de import corespunzãtoare mãrfurilor de import din componenta acestora la data înregistrãrii declaraţiei vamale de import. ART. 198 (1) Produsele compensatoare sau mãrfurile neprelucrate aflate sub regim de perfecţionare activa pot face obiectul, în total sau în parte, unui export temporar pentru o operaţiune de perfecţionare complementara efectuatã în afarã teritoriului României, pe baza autorizaţiei date de direcţia regionala vamalã şi cu respectarea condiţiilor prevãzute pentru regimul de perfecţionare pasiva. (2) Produsele reimportate dupã perfecţionarea în afarã teritoriului vamal al României sunt supuse plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasiva. ART. 199 În cazul regimului de perfecţionare activa cu restituire de taxe vamale nu se aplica prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mãrfuri echivalente, precum şi dispoziţiile art. 192 alin. (3), art. 196 alin. (1) şi art. 197. ART. 200 Exportul temporar de produse compensatoare efectuat potrivit art. 198 nu constituie temei pentru restituirea de taxe vamale de import, cu excepţia cazului în care se transforma în export definitiv. ART. 201 (1) Titularul autorizaţiei de perfecţionare activa poate cere restituirea taxelor vamale de import în mãsura în care dovedeşte ca produsele compensatoare obţinute din mãrfurile importate în regim de restituire au fost exportate sau au fost plasate, în vederea exportului ulterior, în regim de tranzit, de antrepozit vamal, de admitere temporarã, de perfecţionare activa în sistem suspensiv, sau introduse într-o zona libera şi sunt respectate toate condiţiile stabilite pentru acel regim. (2) Pentru a primi o destinaţie vamalã din cele menţionate la alin. (1), cu excepţia exportului definitiv, produsele compensatoare nu sunt considerate mãrfuri romane. ART. 202 În caz de export anticipat potrivit art. 192 alin. (3), se fixeazã un termen care sa nu fie mai mare de 6 luni. Acest termen poate fi prelungit la cererea justificatã a titularului, fãrã ca durata totalã sa depãşeascã 12 luni. În cazuri temeinic justificate prelungirea poate fi acordatã şi dupã expirarea termenului iniţial. ART. 203 (1) Termenele prevãzute la art. 191 încep sa curgã de la data acceptãrii declaraţiei vamale de plasare sub regimul de perfecţionare activa cu suspendare sau a declaraţiei de import în cazul perfecţionãrii active cu restituirea taxelor vamale de import. (2) Termenele prevãzute la art. 202 încep sa curgã de la data acceptãrii declaraţiei de export. ART. 204 (1) Pentru a se acorda regimul de perfecţionare activa cu compensare prin echivalenta, mãrfurile echivalente trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sa fie clasificate la acelaşi cod de opt cifre cu mãrfurile de import, din Nomenclatura Combinata de descriere şi codificare a mãrfurilor acceptatã de România prin Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de alta parte, aprobat prin Legea nr. 20/1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 12 aprilie 1993, inclusiv cu modificãrile ulterioare referitoare la clasificarea mãrfurilor; b) sa prezinte aceleaşi calitãţi comerciale cu marfa de import; c) sa prezinte aceleaşi caracteristici tehnice cu mãrfurile strãine care s-ar fi gãsit sub regim de perfecţionare activa. (2) Compensarea prin echivalenta se aproba numai când titularul solicita aceasta în cererea sa de autorizare şi când în autorizaţie sunt înscrise elementele prevãzute la alin. (1). (3) În autorizaţia pentru compensarea prin echivalenta se înscriu mãsurile specifice de control pentru asigurarea respectãrii dispoziţiilor privind acest regim. (4) Când în autorizaţie nu se indica recurgerea la compensarea prin echivalenta, iar titularul autorizaţiei doreşte sa beneficieze de acest sistem, va depune o cerere de modificare a autorizaţiei iniţial acordate. Cererea se întocmeşte în condiţiile prevãzute la art. 189. ART. 205 În cazuri justificate se poate admite ca mãrfurile echivalente sa fie într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decât cel al mãrfurilor strãine, cu condiţia ca partea esenţialã a operaţiunii de perfecţionare activa la care sunt supuse mãrfurile echivalente sa fie efectuatã fie în întreprinderea titularului de autorizaţie, fie într-o întreprindere unde respectiva transformare este efectuatã în contul sau. ART. 206 Titularul autorizaţiei este obligat sa asigure autoritãţii vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevãzute la art. 204 alin. (1) înainte de a beneficia de sistemul de compensare prin echivalenta. ART. 207 (1) În cadrul regimului de perfecţionare activa cu compensare prin echivalenta, mãrfurile strãine se afla în situaţia vamalã a mãrfurilor echivalente, iar mãrfurile echivalente se afla în situaţia vamalã a mãrfurilor strãine. (2) În cazul recurgerii la compensarea prin echivalenta fãrã export anticipat, modificarea situaţiei vamale prevãzute în alin. (1) intervine în momentul înregistrãrii declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de perfecţionare activa. ART. 208 În cazul distrugerii totale sau pierderii totale a mãrfurilor strãine sau a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forta majorã, titularul autorizaţiei de perfecţionare activa este obligat sa anunţe şi sa prezinte biroului vamal care are în evidenta operaţiunea dovada cantitãţii reale a mãrfurilor distruse sau pierdute, care urmeazã a fi scãzutã. ART. 209 Dispoziţiile prevãzute la art. 206 - 208 se aplica în mod corespunzãtor şi regimului de perfecţionare activa cu suspendarea drepturilor de import cu recurgerea la exportul anticipat. În acest caz modificarea situaţiei vamale a mãrfurilor, în sensul art. 207, are loc pentru produsele compensatoare exportate în momentul înregistrãrii declaraţiei de export pentru produsele compensatoare, iar pentru mãrfurile strãine şi mãrfurile echivalente în momentul înregistrãrii declaraţiei vamale de perfecţionare activa. ART. 210 (1) Normele prevãzute pentru plasarea sub regimul de perfecţionare activa cu suspendarea plãţii drepturilor de import se aplica mãrfurilor strãine şi în cazul compensãrii prin echivalenta cu sau fãrã export anticipat. (2) Mãrfurile echivalente nu sunt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecţionare activa. ART. 211 Regimul de perfecţionare activa cu sistemul de suspendare a drepturilor de import se încheie, pentru mãrfurile strãine, când produsele compensatoare sau mãrfurile în aceeaşi stare fac obiectul unei declaraţii pentru o noua destinaţie vamalã. ART. 212 Declaraţia vamalã de încheiere a regimului de perfecţionare activa pentru produsele compensatoare sau pentru mãrfurile strãine se depune la biroul vamal care are în evidenta operaţiunea sau la un alt birou vamal. ART. 213 Titularul autorizaţiei este obligat sa informeze imediat biroul vamal la care este înregistratã operaţiunea atunci când, în urma unui caz fortuit sau de forta majorã, felul sau caracteristicile tehnice ale mãrfurilor strãine se modifica astfel încât obţinerea de produse compensatoare a devenit imposibila. ART. 214 Dacã în cadrul termenului stabilit, titularul nu solicita prelungirea sau acordarea unei noi destinaţii vamale sau a unui nou regim vamal, operaţiunea se încheie de biroul vamal, din oficiu, pe baza de act constatator. ART. 215 (1) Atunci când produsele compensatoare sunt importate în totalitate sau în parte, cuantumul taxelor vamale şi altor drepturi de import se determina pe baza cantitãţii şi valorii mãrfurilor de import intrate în componenta produselor compensatoare. (2) În completarea declaraţiei vamale de import depusa pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34, 41 şi 42 sa se înscrie datele referitoare la mãrfurile de import care au intrat în componenta produselor compensatoare. ART. 216 Determinarea cuantumului taxelor vamale şi a altor drepturi de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice. ART. 217 Metoda cheii cantitative pentru determinarea cantitãţii de marfa strãinã care intra în componenta produselor compensatoare se aplica în urmãtoarele variante: a) în cazul în care se realizeazã un singur fel de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfa strãinã, la cantitatea totalã de marfa strãinã se aplica raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate şi cantitatea totalã de produse compensatoare rezultatã din operaţiunea de perfecţionare activa, potrivit ratei de randament; b) în cazul în care se realizeazã un singur fel de produse compensatoare din mai multe feluri de mãrfuri strãine, la fiecare cantitate de marfa strãinã se aplica raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate şi cantitatea totalã de produse compensatoare rezultate din operaţiunea de perfecţionare activa, potrivit ratei de randament; c) în cazul în care se realizeazã mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfa strãinã, se determina mai întâi baza de repartizare a mãrfurilor strãine prin aplicarea, succesiv, la cantitatea de marfa strãinã a raportului dintre cantitatea de marfa existenta în totalitatea produselor compensatoare obţinute, pe baza ratei de randament, şi cantitatea totalã de marfa strãinã intrata în componenta produselor compensatoare, mai puţin pierderile din procesul de perfecţionare activa. Pentru determinarea cantitãţii de marfa strãinã intrata în componenta produselor compensatoare importate, la cantitãţile de mãrfuri rezultate din calculul bazei de repartizare se aplica raportul dintre cantitatea produselor compensatoare importate şi cantitatea totalã a produselor compensatoare rezultatã din procesul de perfecţionare activa, potrivit ratei de randament; d) în cazul în care se realizeazã mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mãrfuri strãine se determina, pentru fiecare fel de marfa şi de produse compensatoare, baza de repartizare a cantitãţii de marfa strãinã dupã principiile stabilite la lit. c), dupã care, în mod similar, se determina cantitatea de marfa strãinã intrata în componenta produselor compensatoare importate. ART. 218 (1) Metoda cheii valorice se aplica în toate cazurile în care nu pot fi aplicate dispoziţiile art. 217. (2) În cazul în care se obţin mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de mãrfuri strãine, prin metoda cheii valorice se determina mai întâi stabilirea bazei de repartizare, aplicând la cantitatea totalã de marfa strãinã, în mod succesiv, raportul dintre valoarea totalã a fiecãrui fel de produs compensator obţinut, la valoarea totalã a produselor compensatoare rezultate din activitatea de perfecţionare, potrivit ratei de randament. Cantitatea de marfa strãinã intrata în componenta fiecãrei categorii de produse compensatoare importate se determina aplicând la cantitatea de marfa rezultatã din calculul bazei de repartizare, raportul dintre cantitatea totalã a fiecãrei categorii de produse compensatoare importate la cantitatea totalã a fiecãrei categorii de produse compensatoare rezultate din procesul de perfecţionare activa, potrivit ratei de randament. (3) În cazul în care se obţin mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mãrfuri strãine, baza de repartizare se determina, în mod succesiv, pentru fiecare categorie de produse compensatoare şi de marfa strãinã dupã regula stabilitã la alin. (2). În mod similar se determina şi cantitatea de marfa strãinã care intra în componenta produselor compensatoare importate. ART. 219 Modelul matematic al calculului de repartizare a mãrfurilor strãine pe produsele compensatoare este prevãzut în anexa nr. 13. ART. 220 (1) Titularul autorizaţiei de perfecţionare activa este obligat sa prezinte biroului vamal care are în evidenta operaţiunea un decont de justificare. (2) Decontul de justificare cuprinde urmãtoarele menţiuni: a) numãrul autorizaţiei de perfecţionare activa; b) cantitatea, pe fel de marfa strãinã, cu menţionarea declaraţiilor de plasare sub regim; c) codul din Nomenclatura combinata a mãrfurilor strãine; d) valoarea în vama a mãrfurilor strãine şi nivelul taxelor vamale şi altor drepturi de import; e) rata de randament stabilitã; f) felul, cantitatea şi destinaţia vamalã a produselor compensatoare cu menţionarea declaraţiilor vamale potrivit cãrora produsele compensatoare au primit o destinaţie vamalã; g) valoarea produselor compensatoare în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice; h) cuantumul taxelor vamale şi altor drepturi de import pentru cantitatea mãrfurilor strãine care au fost importate; i) declaraţiile vamale de încheiere a regimului. ART. 221 (1) Decontul de justificare se prezintã la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaraţiilor vamale de încheiere a regimului. (2) În cazul exportului anticipat de produse compensatoare, decontul de justificare se depune o data cu declaraţia vamalã pentru mãrfurile de import. ART. 222 Biroul vamal, pe baza verificãrii efectuate, vizeazã decontul de justificare, dacã este corespunzãtor, sau informeazã titularul autorizaţiei dacã decontul nu este acceptat. Decontul şi documentele justificative se pãstreazã de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptãrii decontului de justificare. ART. 223 Pentru produsele compensatoare sau mãrfurile strãine care sunt plasate într-o zona libera ori sub un regim vamal suspensiv care încheie regimul de perfecţionare activa cu suspendare, în declaraţia vamalã, la rubrica rezervatã descrierii mãrfurilor se va mentiona "Marfa PA/S". ART. 224 Dacã mãrfurile de import plasate sub regimul de perfecţionare activa cu suspendarea plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import fac obiectul unor mãsuri de politica comercialã care se aplica şi în momentul plasarii acelor mãrfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zona libera sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaraţia vamalã se menţioneazã, la casuta rezervatã descrierii mãrfurilor, şi expresia "Politica comercialã". ART. 225 (1) În cadrul aceleiaşi autorizaţii de perfecţionare activa şi înainte de a se încheia regimul, mãrfurile de import în aceeaşi stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea direcţiei regionale vamale, de la un operator la altul, în vederea efectuãrii unor operaţiuni de perfecţionare activa sau de încheiere a regimului. (2) Rãspunderea juridicã pentru operaţiunea prevãzutã la alin. (1) rãmâne în sarcina titularului de autorizaţie. ART. 226 (1) Direcţiile regionale vamale pot aproba cesionarea regimului de perfecţionare activa de la titularul autorizat la titularul altei autorizaţii. (2) Rãspunderea juridicã trece în sarcina titularului celei de a doua autorizaţii din momentul aprobãrii prevãzute la alin. (1). ART. 227 Biroul vamal la care se efectueazã operaţiunile de încheiere a regimului de perfecţionare activa este obligat sa transmitã biroului vamal care a aprobat plasarea mãrfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de 15 zile. ART. 228 Regimul de perfecţionare activa cu restituirea taxelor vamale se aplica în cazul mãrfurilor strãine importate, care dupã perfecţionarea activa urmeazã sa fie reexportate sub forma de produse compensatoare. ART. 229 (1) În vederea restituirii taxelor vamale, declaraţia vamalã depusa pentru produsele compensatoare trebuie sa conţinã toate elementele necesare justificarii cererii de restituire. (2) Declaraţia vamalã prevãzutã la alin. (1) se depune la autoritatea vamalã prin care se face încheierea regimului de perfecţionare activa cu restituirea taxelor vamale, împreunã cu documentele justificative privind aprobarea regimului. ART. 230 La restituirea taxelor vamale se aplica în mod corespunzãtor art. 215-219. ART. 231 (1) Restituirea taxelor vamale de import se face la solicitarea titularului autorizaţiei de perfecţionare activa pe baza unei cereri denumite "cerere de restituire PA". (2) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenta operaţiunea, în termen de cel mult 6 luni de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, sub unul din urmãtoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporarã, perfecţionare activa - sistemul cu suspendare a drepturilor de import sau în zone libere. (3) În cazuri temeinic justificate, autoritatea vamalã poate aproba restituirea taxelor vamale şi dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (2), fãrã însã ca noul termen sa fie mai mare de 6 luni. Dupã expirarea termenului de un an de la datele prevãzute la alin. (2) dreptul de restituire se prescrie. ART. 232 (1) Cererea de restituire PA trebuie sa cuprindã urmãtoarele menţiuni: a) numãrul autorizaţiei de perfecţionare activa; b) cantitatea, pe fel de marfa, a mãrfurilor strãine pentru care se solicita restituirea taxelor vamale; c) poziţia tarifara din Nomenclatura combinata a mãrfurilor strãine; d) valoarea în vama, precum şi taxele vamale de import aferente mãrfurilor strãine, înscrise în declaraţia vamalã de import a mãrfurilor aferente regimului de perfecţionare activa - sistemul de restituire; e) data importului mãrfurilor strãine; f) numãrul declaraţiilor vamale prin care mãrfurile strãine au fost importate în cadrul regimului; g) felul, cantitatea şi destinaţia vamalã a produselor compensatoare; h) valoarea produselor compensatoare, dacã încheierea se realizeazã pe baza metodei cheii valorice; i) rata de randament stabilitã; j) numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate sub una din destinatiile vamale prevãzute în art. 231 alin. (2); k) cuantumul taxelor de import de restituit, precum şi eventualele dobânzi şi penalitãţi percepute, ţinând seama de taxele vamale aferente altor produse compensatoare. ART. 233 Titularul autorizaţiei de perfecţionare activa este obligat sa punã la dispoziţia autoritãţilor vamale documentele din care rezulta datele menţionate la art. 232. ART. 234 (1) Biroul vamal care are în evidenta operaţiunea verifica "Cererea de restituire PA" şi o aproba, dacã sunt întrunite condiţiile de restituire, sau o respinge şi informeazã titularul autorizaţiei cu privire la rezultatul verificãrilor. (2) Cererea de restituire PA şi documentele anexate la aceasta sunt pãstrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire. ART. 235 (1) Când produsele compensatoare primesc o destinaţie vamalã din cele prevãzute la art. 231 alin. (2), restituirea taxelor vamale fiind permisã, caseta rezervatã pentru descrierea mãrfurilor din declaraţia vamalã întocmitã pentru acel regim poarta menţiunea "marfa PA/R". (2) Autoritatea vamalã urmãreşte ca menţiunea de la alin. (1) sa fie înscrisã pe toate documentele depuse în legatura cu admiterea sau încheierea regimului. ART. 236 Direcţia Generalã a Vamilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secţiuni. Secţiunea a 5-a Transformarea sub control vamal ART. 237 Regimul de transformare sub control vamal se aplica mãrfurilor înscrise în lista prevãzutã la anexa nr. 14, coloana 1, care pot fi supuse numai operaţiunilor de transformare menţionate în coloana 2 din aceeaşi anexa. ART. 238 (1) Plasarea mãrfurilor sub regim de transformare sub control vamal se poate face numai de persoanele juridice romane, pe baza autorizaţiei eliberate de direcţia regionala vamalã. (2) Pentru eliberarea autorizaţiei este necesarã îndeplinirea cumulativa a urmãtoarelor condiţii: a) când mãrfurile plasate sub regimul de transformare sub control vamal se regãsesc în produsele rezultate; b) ca felul sau starea mãrfii din momentul plasarii sub regim sa nu mai poatã fi reconstituite, dupã ce a avut loc transformarea, în formele iniţiale. (3) Nu poate fi autorizata plasarea sub regimul transformarii sub control vamal atunci când prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine şi restricţiile cantitative aplicabile mãrfurilor importate. ART. 239 Decizia direcţiei regionale vamale de respingere a cererii de autorizare a plasarii mãrfurilor sub regim de transformare sub control vamal poate fi atacatã la instanta de contencios administrativ competenta. ART. 240 (1) Cererea de acordare a regimului de transformare sub control vamal întocmitã în conformitate cu modelul prevãzut în anexa nr. 15 se prezintã direcţiei regionale vamale în a carei raza teritorialã se afla locul unde urmeazã sa se desfãşoare operaţiunea de transformare sub control vamal. (2) Direcţia regionala vamalã elibereazã, în termenul legal, autorizaţia pentru transformare sub control vamal potrivit modelului din anexa nr. 16. ART. 241 (1) Termenul de valabilitate al autorizaţiei pentru transformarea sub control vamal se fixeazã, în funcţie de complexitatea operaţiunii, fãrã a depãşi 2 ani. (2) Termenul prevãzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea temeinic justificatã a titularului autorizaţiei introdusã în cadrul termenului iniţial. ART. 242 Titularul autorizaţiei este obligat, pe mãsura ce mãrfurile supuse regimului de transformare sub control vamal sunt efectiv transformate, sa ceara pentru produsele rezultate acordarea unui alt regim vamal în termenul specific stabilit în autorizaţie. ART. 243 Pentru mãrfurile plasate sub regim dar netransformate, precum şi pentru cele care se gãsesc într-un stadiu intermediar de transformare, la încheierea din oficiu a regimului, cuantumul datoriei vamale se determina pe baza elementelor de taxare în vigoare pentru mãrfurile de import, valabile în momentul înregistrãrii declaraţiei vamale prin care aceste mãrfuri au fost plasate sub regimul de transformare sub control vamal. ART. 244 (1) Dacã în momentul plasarii sub regim, mãrfurile de import îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de un tratament preferenţial şi un astfel de tratament se aplica şi produselor identice cu produsele transformate importate, taxele vamale şi drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeazã potrivit tratamentului preferenţial. (2) Dacã pentru mãrfurile strãine exista un tratament preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, tratamentul preferenţial se aplica şi produselor transformate. În acest caz, cantitatea mãrfurilor strãine efectiv utilizata la fabricarea produselor transformate importate se include în contingentul sau plafonul tarifar în vigoare în momentul înregistrãrii declaraţiei vamale de import. ART. 245 Rata de randament sau modul de determinare a acestei rate se fixeazã de titularul operaţiunii pe baza datelor de producţie sub rezerva verificãrii ulterioare de cãtre autoritãţile vamale. ART. 246 (1) Titularul autorizaţiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal tine o evidenta operativã a cantitãţii mãrfurilor de import plasate sub regim, a produselor transformate obţinute şi a ansamblului elementelor necesare urmãririi operaţiunilor pentru determinarea corecta a taxelor vamale şi drepturilor de import eventual datorate. (2) Evidenta operativã se pune la dispoziţia autoritãţii vamale pentru a efectua controlul derulãrii regimului. (3) Dacã evidentele comerciale ale titularului operaţiunii permit efectuarea controlului regimului, autoritatea vamalã le poate accepta în locul evidentei operative. ART. 247 Declaraţia vamalã în detaliu pentru plasarea mãrfurilor sub regim de transformare sub control vamal se depune la biroul vamal prevãzut în autorizaţie. ART. 248 (1) Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizaţiei prin declaraţia vamalã în detaliu. (2) La întocmirea declaraţiei vamale în detaliu prevãzute la alin. (1) se tine seama de cantitatea mãrfurilor strãine corespunzãtoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum şi de cantitatea mãrfurilor strãine rãmase în starea iniţialã, care urmeazã a face obiectul unei alte destinaţii vamale. ART. 249 Declaraţia vamalã în detaliu de încheiere a regimului se depune la biroul vamal la care s-a depus declaraţia vamalã de plasare sub regim. În cazul în care încheierea se face la alt birou vamal acesta transmite, în termen de 15 zile, o copie a acelei declaraţii vamale la biroul vamal care are în evidenta regimul. ART. 250 (1) Titularul autorizaţiei furnizeazã biroului vamal care tine în evidenta regimul un decont de încheiere în termen de pana la 30 de zile. (2) Decontul de încheiere cuprinde în principal urmãtoarele: a) numãrul autorizaţiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal; b) cantitãţile mãrfurilor strãine, cu referire la declaraţia de plasare sub regim; c) codul din Nomenclatura combinata a mãrfurilor de import; d) valoarea în vama a mãrfurilor de import; e) rata de randament fixatã; f) felul, cantitatea şi destinatiile vamale date produselor transformate, cu referire la declaraţiile sub acoperirea cãrora aceste produse au fost plasate sub o destinaţie vamalã; g) cuantumul cheltuielilor de transformare ce urmeazã a fi cuprinse în valoarea în vama a produselor transformate; h) codul din Nomenclatura combinata a produselor transformate. ART. 251 Biroul vamal care are operaţiunea în evidenta poate lua în consideraţie deconturile de încheiere stabilite prin reţeaua de calculatoare sau sub orice alta forma convenitã cu titularul autorizaţiei. Autoritatea vamalã poate proceda, din oficiu, la stabilirea decontului de justificare în termenul stabilit la art. 250, dacã în autorizaţie se prevede aceasta clauza. ART. 252 Dacã produsele transformate sunt importate, titularul autorizaţiei de regim poate opta pentru una din urmãtoarele modalitãţi pentru stabilirea valorii în vama: a) preţul de vânzare, cu condiţia ca acesta sa fie real; b) valoarea în vama determinata în momentul sau foarte apropiat de momentul în care au fost importate mãrfuri similare cu produsele transformate; c) valoarea în vama a mãrfurilor de import, la care se adauga cheltuielile de transformare menţionate la art. 250 alin. (2) lit. g). Secţiunea a 6-a Admiterea temporarã ART. 253 (1) Regimul de admitere temporarã poate fi autorizat atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru identificarea naturii mãrfurilor strãine. (2) Autorizaţia pentru admiterea temporarã se elibereazã de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane, utilizeazã mãrfurile strãine. ART. 254 (1) Regimul de admitere temporarã poate fi acordat cu exonerarea totalã sau parţialã a plãţii taxelor vamale şi drepturilor de import. (2) Cazurile şi condiţiile în care regimul de admitere temporarã se acorda cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi drepturilor de import sunt prevãzute la art. 255-278. În toate celelalte cazuri se utilizeazã regimul de admitere temporarã cu exonerarea parţialã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. ART. 255 Sunt admise în regim de admitere temporarã cu exonerare totalã de taxe vamale şi alte drepturi de import bunurile prevãzute la art. 256-270. ART. 256 (1) Materialul profesional se admite temporar cu exonerarea totalã de taxe vamale şi alte drepturi de import. (2) Prin "material profesional" se înţelege: a) materialul de presa, de radiodifuziune sau de televiziune necesar reprezentanţilor de presa, radiodifuziune sau televiziune stabiliţi în afarã teritoriului naţional al României, care intra temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrãri sau emisiuni în cadrul unor programe determinate şi care se reintorc în strãinãtate; b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în strãinãtate care intra temporar în România pentru realizarea de filme şi care se reintoarce în strãinãtate; c) orice material necesar pentru a-şi exercita meseria sau profesiunea o persoana stabilitã în strãinãtate care intra temporar în România pentru realizarea unei activitãţi concret determinate. Nu intra în aceasta categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezulta noi mãrfuri sau condiţionarea unor mãrfuri existente. Sunt totuşi admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, a construcţiei, repararii sau întreţinerii imobilelor, a executãrii lucrãrilor de terasament, precum şi alte activitãţi similare; d) aparatele auxiliare şi accesoriile materialelor prevãzute la lit. a), b) şi c). (3) Lista exemplificativa a bunurilor considerate material profesional este prevãzutã în anexa nr. 17. (4) Regimul de admitere temporarã se acorda numai dacã materialul profesional întruneşte cumulativ urmãtoarele condiţii: a) aparţine şi este introdus în ţara de o persoana stabilitã în afarã teritoriului naţional; b) este utilizat exclusiv de aceeaşi persoana care se reintoarce în strãinãtate. (5) Condiţia menţionatã la alin. (2) lit. b) nu este aplicabilã: a) materialelor profesionale cinematografice importate în vederea realizãrii de filme, programe de televiziune sau lucrãri audiovizuale ca urmare a unor contracte de coproductie încheiate cu o persoana juridicã romana; b) materialelor profesionale de radiodifuziune sau televiziune destinate unor programe comune de radiodifuziune sau de televiziune, materialelor profesionale care pot face obiectul unor contracte de comodat sau de închiriere, încheiate cu o persoana juridicã romana. (6) Piesele detasate introduse ulterior în ţara în scopul repararii unui material profesional aflat în regim de admitere temporarã beneficiazã de acelaşi regim ca şi materialul profesional pentru care sunt introduse în ţara. ART. 257 (1) Bunurile destinate a fi prezentate sau utilizate la expoziţii, târguri, congrese sau alte materiale similare se admit temporar cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. (2) Prin "bunuri prevãzute la alin. (1)" se înţelege: a) bunurile destinate a fi expuse sau care fac obiectul unor demonstratii sau manifestãri; b) bunurile destinate a fi utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestãri, astfel cum sunt: - bunurile necesare demonstratiilor fãcute cu maşinile sau cu aparatele importate expuse; - materialul de construcţie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din strãinãtate; - materialul publicitar şi de documentaţie destinat a fi utilizat cu titlu de publicitate pentru mãrfurile importate expuse, cum sunt înregistrãrile sonore şi video, filmele şi diapozitivele, ca şi aparatura necesarã pentru utilizarea lor; c) animalele vii destinate a fi expuse sau care participa la manifestãri; d) materialul destinat a fi utilizat în cadrul reuniunilor, conferinţelor şi congreselor internaţionale, inclusiv instalaţiile de traducere, aparatele de înregistrare video şi filmele cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural; e) produsele obţinute în cursul manifestãrilor prin folosirea mãrfurilor, maşinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar. (3) Prin "alte manifestãri" se înţelege: a) expoziţiile, congresele, saloanele şi manifestãrile similare din comerţ, industrie, agricultura şi artizanat; b) expoziţiile sau manifestãrile organizate în principal cu scop filantropic; c) expoziţiile sau manifestãrile organizate în scop ştiinţific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau pentru a contribui la înţelegerea între popoare; d) reuniunile reprezentanţilor organizaţiilor sau grupãrilor internaţionale; e) ceremoniile şi manifestãrile cu caracter oficial sau comemorativ. (4) Nu sunt considerate manifestãri în sensul prezentului articol expoziţiile organizate cu titlu privat în magazinele sau localurile comerciale în scopul vânzãrii mãrfurilor importate. ART. 258 (1) Materialul pedagogic şi ştiinţific, piesele de schimb şi accesoriile pentru materialul pedagogic şi ştiinţific, uneltele şi sculele concepute pentru întreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea materialului pedagogic şi ştiinţific se admit temporar cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. (2) Prin "material pedagogic" se înţelege orice material destinat procesului didactic şi de formare profesionalã şi, în special, modele, instrumente, aparate şi maşini. (3) Lista exemplificativa a bunurilor care sunt considerate material pedagogic este prevãzutã în anexa nr. 18. (4) Prin "material ştiinţific" se înţelege instrumentele, aparatele şi maşinile-unelte utilizate în scopul cercetãrilor ştiinţifice sau învãţãmântului. (5) Regimul de admitere temporarã se acorda numai dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii: a) sunt aduse de instituţii autorizate, folosite de acestea sau sub controlul şi responsabilitatea acestora; b) sunt utilizate în scopuri necomerciale; c) sunt aduse în cantitãţi rezonabile, ţinând seama de destinaţia lor; d) pe timpul aflarii în România sa rãmânã proprietatea unei persoane stabilite în strãinãtate. (6) Prin "instituţii autorizate" se înţelege instituţiile publice sau private de învãţãmânt, de formare profesionalã şi de cercetare ştiinţificã, al cãror obiect de activitate esenţial este nonprofit şi care sunt legal autorizate sa efectueze activitãţi de învãţãmânt, formare profesionalã sau de cercetare ştiinţificã. ART. 259 (1) Materialul medico-chirurgical şi de laborator destinat spitalelor sau instituţiilor sanitare se admite temporar cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import numai dacã materialul îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii: a) sa facã obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit; b) sa fie destinat a stabili diagnostice sau în scopuri terapeutice. (2) Prin "trimitere ocazionala" se înţelege orice trimitere de material medico-chirurgical şi de laborator efectuatã la cererea spitalelor sau instituţiilor sanitare care, în circumstanţe excepţionale, au nevoie urgenta de a suplini insuficienta echipamentelor sanitare proprii. ART. 260 Materialul destinat a fi utilizat pentru înlãturarea efectelor unor catastrofe care afecteazã teritoriul României se admite temporar cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import, cu condiţia ca materialele sa fie trimise cu titlu gratuit şi sa fie destinate autoritãţilor de stat sau unitãţilor autorizate de autoritãţile competente care acţioneazã în astfel de situaţii. ART. 261 (1) Ambalajele se admit temporar cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. (2) Prin "ambalaje" se înţelege: a) ambalajele utilizate sau destinate a fi utilizate, în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioarã sau interioarã a mãrfurilor; b) suporturile utilizate sau destinate a fi utilizate pentru rularea, plierea sau fixarea mãrfurilor. (3) Nu sunt considerate ca ambalaje materialele de ambalat cum ar fi: paiele, hârtia, fibrele de sticla şi talasul, prezentate în vrac. (4) Regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã a plãţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acorda cu condiţia ca ambalajele, în funcţie de specificul lor, dacã sunt prezentate pline sa se declare ca urmeazã a fi reexportate goale sau pline, iar dacã sunt prezentate goale sa se declare ca urmeazã a fi reexportate pline. (5) Ambalajele plasate sub regimul de admitere temporarã pot fi utilizate în trafic intern, numai dacã mãrfurile ambalate în acestea sunt destinate exportului. În cazul ambalajelor introduse în ţara pline, acestea pot fi utilizate pana în momentul în care se golesc. ART. 262 (1) Beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import şi urmãtoarele categorii de mãrfuri: a) tiparele, matritele, cliseele, desenele, modelele şi alte obiecte similare destinate unei persoane juridice romane, dacã cel puţin 75% din producţia rezultatã din utilizarea lor este exportata; b) instrumentele de mãsura şi control, de verificare şi alte obiecte similare destinate unei persoane juridice romane pentru a fi utilizate într-un proces de fabricaţie, dacã cel puţin 75% din producţia rezultatã ca urmare a utilizãrii lor este exportata; c) sculele şi instrumentele speciale puse gratuit la dispoziţia unei persoane juridice romane pentru a fi utilizate la fabricarea mãrfurilor care sa fie exportate în totalitate, cu condiţia ca astfel de instrumente şi scule sa rãmânã proprietatea unei persoane stabilite în strãinãtate; d) bunurile de orice natura, ce urmeazã a fi supuse încercãrilor, experientelor sau demonstratiilor, inclusiv incercarile şi experientele necesare procedeelor de omologare, cu excepţia încercãrilor, experientelor sau demonstratiilor care constituie o activitate lucrativã; e) mostrele care sunt destinate unei prezentãri sau unei demonstratii în scopul obţinerii de comenzi pentru mãrfurile similare. ART. 263 (1) Mijloacele de producţie pentru înlocuire se admit temporar cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. (2) Prin "mijloace de producţie pentru înlocuire" se înţelege instrumentele, aparatele şi maşinile puse la dispoziţie gratuit şi provizoriu de un furnizor sau de un reparator în asteptarea livrãrii sau repararii unor mãrfuri identice sau similare. ART. 264 (1) Mãrfurile de ocazie se admit temporar cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. (2) Prin "mãrfuri de ocazie", care sunt altele decât cele nou fabricate, dar sunt neutilizate şi fãrã defecte, se înţelege: a) mãrfurile prezentate în vederea vânzãrii la licitaţie; b) mãrfurile din cadrul unui contract de vânzare, sub rezerva efectuãrii unor încercãri al cãror rezultat sa fie satisfãcãtor; c) operele de arta ce urmeazã a fi expuse în vederea unei eventuale vânzãri; d) trimiterile "la vedere" de confecţii din blanuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacã dupã caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre. (3) Prin "trimiteri la vedere" se înţelege trimiterea de mãrfuri pentru care exista oferta de vânzare a exportatorului cu posibilitatea de a fi cumpãrate dupã ce sunt verificate şi acceptate de destinatar. ART. 265 Regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import se acorda şi pentru: a) filmele cinematografice, impresionate şi developate, pozitive, şi alte suporturi de imagine înregistrate, destinate a fi vizionate înainte de utilizarea lor comercialã; b) filmele, benzile magnetice şi filmele magnetizate şi alte suporturi de sunet şi imagine, destinate sonorizarii, dublajului sau reproducerii; c) filmele în care sunt prezentate produse şi materiale strãine, precum şi modul lor de funcţionare, cu condiţia ca acestea sa nu fie destinate unei prezentãri publice cu scop lucrativ; d) suporturile de informaţii înregistrate, trimise gratuit şi destinate a fi utilizate în prelucrarea automatã a datelor. ART. 266 (1) Efectele personale şi bunurile introduse în ţara în scopuri sportive se admit temporar cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. (2) Prin "efecte personale" se înţelege articolele, noi sau folosite, de care un cãlãtor poate avea nevoie în mod obişnuit pe timpul cãlãtoriei, ţinând seama de toate circumstanţele cãlãtoriei, cu excepţia mãrfurilor importate în scopuri comerciale. (3) Prin "bunuri introduse în ţara în scopuri sportive" se înţelege articolele de sport şi alte materiale destinate a fi utilizate de cãlãtori cu ocazia competiţiilor sau demonstratiilor sportive sau în scopul efectuãrii antrenamentelor pe teritoriul României. (4) Prin "cãlãtor" se înţelege: a) orice persoana care intra temporar în România fãrã a avea în acest teritoriu domiciliul sau resedinta sa, precum şi orice persoana care se întoarce în România unde are domiciliul sau resedinta, dupã ce a fost în vizita, temporar, în strãinãtate; b) orice persoana care pãrãseşte temporar România unde are domiciliul sau resedinta, precum şi orice persoana care pãrãseşte acest teritoriu în care nu are domiciliul sau resedinta sa, dupã o şedere temporarã. (5) Lista exemplificativa a efectelor personale ale cãlãtorilor şi a materialului sportiv este prevãzutã în anexa nr. 19. ART. 267 Regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import se acorda şi pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanta sau pasunat, pentru dresaj, pentru antrenament, pentru reproducţie, pentru tratament veterinar ori care însoţesc o persoana. ART. 268 (1) Regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import se acorda şi pentru materialul de propaganda turistica. (2) Lista exemplificativa a materialelor considerate de propaganda turistica este prevãzutã în anexa nr. 20. ART. 269 Regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import se acorda şi pentru materialele utilizate sub supravegherea şi responsabilitatea unei administraţii publice în vederea construirii, repararii sau întreţinerii infrastructurilor de interes general aflate în zonele de frontiera. ART. 270 (1) Regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import se poate acorda şi pentru bunurile care sunt introduse temporar în România în situaţii deosebite, fãrã a avea incidenta pe plan economic. (2) Sunt considerate "situaţii deosebite fãrã a avea incidenta pe plan economic" cazurile în care materialele introduse în ţara au o valoare mai mica decât corespondentul în lei a 4.000 ECU, şi care nu stau în ţara mai mult de 90 de zile. ART. 271 (1) Pentru bunurile care nu se încadreazã în prevederile art. 256-270, regimul de admitere temporarã se acorda cu exonerarea parţialã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import. (2) Regimul de admitere temporarã cu exonerarea parţialã a plãţii taxelor vamale şi drepturilor de import nu se poate acorda produselor şi mãrfurilor consumabile, care pot fi introduse în ţara numai sub regim de import. ART. 272 (1) Cererea de autorizare a regimului de admitere temporarã se întocmeşte în conformitate cu modelul prevãzut în anexa nr. 21. (2) Cererea se depune la biroul vamal unde se prezintã mãrfurile pentru vamuire şi trebuie sa cuprindã toate elementele privind utilizarea mãrfurilor, ca şi locul unde se prevede folosirea mãrfurilor admise temporar. ART. 273 Autorizaţia de admitere temporarã se elibereazã, de biroul vamal la care a fost prezentatã cererea, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 22. ART. 274 Termenul de valabilitate a autorizaţiei este stabilit de biroul vamal în funcţie de justificãrile prezentate în cererea de autorizare a regimului de admitere temporarã. ART. 275 (1) Cu ocazia acordãrii autorizaţiei, biroul vamal stabileşte şi termenul de şedere sub regim de admitere temporarã a mãrfurilor pentru care s-a acordat regimul. (2) În situaţii excepţionale, termenul prevãzut la alin. (1) se poate prelungi fãrã a depãşi termenul de valabilitate al autorizaţiei. (3) Prin "situaţii excepţionale" se înţelege acele evenimente necunoscute iniţial care impun utilizarea bunurilor o perioada suplimentarã. ART. 276 (1) În cazurile în care bunurile intra temporar în ţara potrivit Convenţiei vamale pentru admiterea temporarã a mãrfurilor (ATA), încheiatã la Bruxelles la 6 decembrie 1961, la care România este parte prin Decretul nr. 959/1966, publicat în Buletinul Oficial nr. 74 din 1966, carnetul ATA înlocuieşte cererea de autorizare, iar foaia de carnet (volet) completatã tine loc de autorizaţie pentru acordarea regimului de admitere temporarã. (2) Lista mãrfurilor pentru care admiterea temporarã se poate efectua dupã procedura menţionatã la alin. (1) este prevãzutã în anexa nr. 23. (3) Biroul vamal poate accepta numai carnetele ATA care: a) sunt emise de ţãrile care sunt parte contractantã la Convenţia ATA şi care sunt vizate şi garantate de o asociaţie garanta ce face parte din grupul de asociaţii internaţionale admise de aceasta convenţie; b) sunt atestate în caseta rezervatã pe coperta carnetului de autoritãţile vamale ale tarii de export; c) sunt prezentate autoritãţilor vamale romane în cadrul termenului de valabilitate al carnetului ATA acordat la emitere. ART. 277 (1) Declaraţia vamalã de plasare a mãrfurilor sub regimul de admitere temporarã cu exonerare parţialã sau totalã de plata se depune la birourile vamale menţionate în autorizaţie. (2) În cazul aplicãrii art. 276 prezentarea carnetului ATA în vederea plasarii mãrfurilor sub regimul de admitere temporarã se face la birourile vamale de frontiera care: a) completeazã voletul de intrare pentru mãrfurile prevãzute la pct. 1, 10, 12-19 din anexa nr. 23, dacã sunt în mãsura sa verifice îndeplinirea tuturor condiţiilor impuse de regimul de admitere temporarã; b) completeazã voletul de tranzit pentru mãrfurile prevãzute la pct. 2-9, 11 şi 20 din anexa nr. 23 şi pentru celelalte mãrfuri pentru care nu sunt în mãsura sa verifice îndeplinirea condiţiilor regimului. În acest caz, autoritãţile de la vamile de interior completeazã voletul de import. ART. 278 Încheierea regimului de admitere temporarã cu exonerarea parţialã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import se face numai dupã regularizarea plãţii sumelor stabilite potrivit art. 121-122 din Codul vamal al României. ART. 279 (1) Regimul de admitere temporarã este considerat încheiat pentru bunurile introduse în baza art. 257 alin. (2) lit. b) şi e) din prezentul regulament vamal care au fost consumate sau distruse la locul manifestãrilor, precum şi materialele publicitare şi de reclama care au fost distribuite publicului în mod gratuit. (2) Felul bunurilor sau produselor prevãzute la art. 257 alin. (2) lit. e) trebuie sa fie în concordanta cu natura manifestãrii, numãrul vizitatorilor şi importanta participãrii expozantului la aceasta manifestare. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplica bãuturilor alcoolice, tigarilor şi produselor din tutun, precum şi combustibililor. ART. 280 (1) Declaraţia vamalã se depune la biroul vamal desemnat în autorizaţie, pentru încheierea regimului de admitere temporarã. (2) În cazul aplicãrii prevederilor art. 276 alin. (1), carnetul ATA se prezintã la biroul vamal înscris în voletul de intrare pentru încheierea operaţiunii, care completeazã voletul de reexport din carnet. ART. 281 (1) Declaraţia vamalã de încheiere se depune cu respectarea dispoziţiilor stabilite pentru destinaţia vamalã ce urmeazã a fi data bunurilor aflate sub regimul de admitere temporarã. (2) Descrierea bunurilor în declaraţia vamalã trebuie sa corespundã specificatiilor cuprinse în autorizaţia de admitere temporarã. ART. 282 (1) Autoritatea vamalã poate admite transferul mãrfurilor de la un birou vamal la care s-a fãcut plasarea mãrfurilor sub regim la un alt birou vamal la care se face încheierea regimului. (2) Responsabilitatea respectãrii condiţiilor regimului rãmâne în sarcina titularului autorizaţiei. (3) Operaţiunile de admitere temporarã realizate de un titular pot fi cesionate unui alt titular, cu aprobarea prealabilã a autoritãţii vamale, numai dacã titularul care preia operaţiunile îndeplineşte condiţiile stabilite de prezentul regulament vamal pentru realizarea lor. ART. 283 (1) Pentru simplificarea şi operativitatea formalitãţilor vamale, Direcţia Generalã a Vamilor poate stabili proceduri şi documente simplificate privind regimul de admitere temporarã cu exonerare totalã sau parţialã. (2) Deciziile Direcţiei Generale a Vamilor date conform alin. (1) se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Secţiunea a 7-a Admiterea temporarã a mijloacelor de transport ART. 284 (1) Mijloacele de transport pot fi admise sub regim de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. (2) Mijloacele de transport aflate în regimul prevãzut la alin. (1) nu pot fi date în comodat, gajate sau cedate unei persoane fizice sau juridice domiciliate sau cu resedinta în România. A. Mijloace de transport rutiere ART. 285 (1) Vehiculele rutiere de folosinta comercialã beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Prin "vehicule" se înţelege orice vehicul rutier, inclusiv remorcile care pot fi ataşate. (2) Admiterea temporarã a vehiculelor rutiere se acorda sub îndeplinirea cumulativa a urmãtoarelor condiţii: a) sa fie introduse de o persoana stabilitã în strãinãtate sau de un reprezentant al sau; b) sa fie utilizate pentru transport comercial de aceasta persoana sau de un reprezentant al sau; c) sa fie înmatriculate în afarã teritoriului României pe numele unei persoane stabilite în strãinãtate; d) sa fie utilizate exclusiv pentru un transport care începe sau se termina în afarã teritoriului României. (3) Dacã la un vehicul cu motor înmatriculat în România este ataşatã o remorca înmatriculatã în strãinãtate, aceasta beneficiazã de regimul de admitere temporarã. (4) Regimul de admitere temporarã se acorda pe perioada necesarã realizãrii operaţiunilor de transport, debarcare sau imbarcare a pasagerilor, descãrcare şi încãrcare a mãrfurilor şi, dupã caz, întreţinere a vehiculelor. ART. 286 (1) Vehiculele rutiere de folosinta personalã fãrã scop lucrativ beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Prin "vehicule" se înţelege orice vehicul rutier, inclusiv caravanele şi remorcile, care pot fi ataşate la un vehicul cu motor. (2) Regimul se aplica cu condiţia ca vehiculele sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii cumulative: a) sa fie introduse de persoane stabilite în afarã teritoriului României; b) sa fie utilizate de aceste persoane în scop privat; c) sa fie înmatriculate în afarã teritoriului vamal al României pe numele unei persoane din afarã acestui teritoriu sau dacã nu sunt înmatriculate în strãinãtate sa apartina unei persoane stabilite în strãinãtate. (3) Regimul de admitere temporarã se aplica şi în urmãtoarele cazuri: a) pentru utilizarea unui vehicul de folosinta personalã, înmatriculat în ţara de domiciliu a utilizatorului, pe traseul aflat pe teritoriul României pentru a se indrepta spre domiciliu, la locul de munca şi invers. Acordarea acestui regim nu este supusã unei limitãri de timp; b) pentru utilizarea, de cãtre un student, a unui vehicul de folosinta personalã, înmatriculat în ţara de domiciliu, pe teritoriul României, pana la terminarea studiilor. (4) Vehiculele de folosinta personalã pot rãmâne în regim de admitere temporarã: a) pe o perioada continua sau nu, timp de 6 luni dintr-o perioada de 12 luni; b) pe o perioada egala cu sejurul studenţilor, în cazul vehiculelor menţionate la alin. (3) lit. b); c) în cazul persoanelor domiciliate în strãinãtate care executa o misiune în România pe o perioada determinata. (5) Vehiculele de folosinta personalã admise temporar în România pot fi vândute, închiriate, împrumutate sau date în comodat altor persoane, numai dupã achitarea taxelor vamale şi altor drepturi de import. (6) Soţul şi rudele pana la gradul al treilea ale persoanei fizice domiciliate în strãinãtate pot utiliza un vehicul de folosinta personalã aflat în regim de admitere temporarã. De asemenea, un vehicul de folosinta personalã poate fi utilizat în mod ocazional de o persoana fizica stabilitã în România, dacã aceasta lucreazã pentru titularul regimului de admitere temporarã care se afla în România. B. Mijloace de transport feroviar ART. 287 (1) Mijloacele de transport feroviar beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. (2) Prin "mijloace de transport feroviar" se înţelege: materialul de tracţiune, trenurile automotoare, vagoanele automotoare, ca şi vagoanele de orice natura destinate transportului de persoane, de bagaje, precum şi de mãrfuri. (3) Regimul de admitere temporarã se acorda cu îndeplinirea cumulativa a urmãtoarelor condiţii: a) sa apartina unor persoane stabilite în strãinãtate; b) sa fie înmatriculate într-un stat strãin. (4) Mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziţia unei persoane juridice romane, în scopul utilizãrii în comun în baza unui acord prin care se stabileşte ca fiecare reţea feroviara le poate folosi ca pe ale sale. (5) Biroul vamal pot admite ca, în cazuri excepţionale, o persoana juridicã romana sa utilizeze vagoane destinate transportului de mãrfuri, plasate sub regim de admitere temporarã, o perioada de timp limitatã, fixatã pentru fiecare caz în parte. C. Mijloace de transport aeriene, maritime şi fluviale ART. 288 (1) Mijloacele de transport strãine aeriene, maritime şi fluviale beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. (2) Mijloacele de transport prevãzute la alin. (1) pot rãmâne în România pe o perioada de timp necesarã realizãrii operaţiunilor pentru care a fost cerutã admiterea temporarã. (3) Pentru mijloacele de transport aeriene, maritime şi fluviale destinate folosinţei personale se aplica condiţiile prevãzute la art. 278 pentru vehiculele rutiere. D. Palete ART. 289 Paletele utilizate de orice mijloc de transport strãin beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. E. Containere ART. 290 (1) Containerele strãine cu certificate de agreare, atât cele destinate pentru transportul sub sigilii vamale cat şi cele marcate, beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale şi altor drepturi de import, dacã sunt introduse în România în numele şi sub rãspunderea proprietarului, utilizatorului sau reprezentanţilor acestora. (2) Containerele prevãzute la alin. (1), plasate sub regim de admitere temporarã, pot fi utilizate în trafic intern în România în vederea reexportãrii lor în afarã teritoriului naţional. Containerele nu pot fi utilizate decât o singura data pe durata şederii în ţara. (3) Accesoriile şi echipamentul normal al containerelor pot fi importate împreunã cu containerul şi reexportate izolat sau cu alt container, fie importate izolat şi reexportate împreunã cu containerul. ART. 291 (1) Pentru a beneficia de facilitãţile prevãzute de art. 288 alin. (1), containerele trebuie sa aibã înscrise în mod vizibil, într-un loc special destinat, urmãtoarele menţiuni: a) identificarea proprietarului sau a utilizatorului; b) mãrcile şi numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de utilizator; c) ţara de apartenenţa a containerului; d) greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor acestuia. (2) Menţiunile prevãzute la lit. d) nu sunt necesare în cazul lãzilor mobile utilizate în transportul combinat "cale feratã-cale rutiera", iar cele de la lit. c) nu sunt necesare în cazul containerelor utilizate în transportul aerian. (3) Ţara de apartenenţa a containerului poate fi indicatã prin înscrierea numelui complet sau utilizând codul ţãrilor prevãzut în normele internaţionale, ori utilizând un semn distinctiv pentru identificarea tarii de înmatriculare a autovehiculelor în circulaţia rutiera internationala. În cazul lãzilor mobile utilizate în transportul combinat cale feratã-cale rutiera, ţara de apartenenţa este indicatã prin cifre, identificarea proprietarului sau a utilizatorului poate fi asigurata prin indicarea numelui acestuia, printr-o sigla sau prin cifre consacrate pentru folosinta, fiind excluse simboluri cum ar fi drapelele sau emblemele. ART. 292 (1) Sunt agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poarta, în afarã datelor prevãzute la art. 291, numãrul de ordine atribuit de constructor sau numãrul de fabricaţie, iar dacã sunt agreate tipurile de construcţie, numãrul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzãtor prescripţiilor tehnice. (2) Prescripţiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale şi procedura pentru agrearea containerelor sunt cele stabilite în anexa nr. 7 la Convenţia vamalã referitoare la transportul internaţional al mãrfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, Convenţia TIR, încheiatã la Geneva la 14 noiembrie 1975, la care România a aderat prin Decretul nr. 420 din 1979, publicat în Buletinul Oficial nr. 98 din 1979. (3) Dacã se constata ca unele containere agreate nu satisfac condiţiile tehnice prevãzute la alin. (2) ori dacã un container prezintã defectiuni majore şi, în consecinta, nu îndeplineşte normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autoritãţile vamale iau mãsurile prevãzute în anexa nr. 24. (4) În cazul transportului combinat, unitatea de transport intermodal (UTI) este formatã dintr-un container de mare capacitate, cutie mobila, semiremorca rutiera etc. şi urmeazã a fi înscrisã ca atare în declaraţia vamalã de tranzit, respectiv în scrisoarea de trasura. F. Piese de schimb, accesorii şi echipamente uzuale ART. 293 (1) Piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale, inclusiv echipamentele folosite pentru fixarea, protejarea sau amararea mãrfurilor pe mijloacele de transport, aflate împreunã sau separat de mijloacele de transport cãrora le sunt destinate, beneficiazã de regimul de admitere temporarã cu exonerarea totalã a plãţii taxelor vamale sau altor drepturi de import. (2) Piesele de schimb aflate împreunã cu mijloacele de transport cãrora le sunt destinate sau separat de acestea trebuie sa serveascã numai unor mici reparaţii sau întreţinerii normale a acestor mijloace de transport. (3) Piesele înlocuite, dupã reparare sau întreţinere, precum şi piesele de schimb noi pot fi importate sau reexportate. G. Alte dispoziţii ART. 294 (1) Mijloacele de transport şi paletele prevãzute la art. 285-290 sunt admise temporar fãrã a fi necesarã obţinerea de la biroul vamal a autorizaţiei şi fãrã depunerea declaraţiei vamale. (2) În cazul în care biroul vamal are motive temeinice ca exista un risc privind nerespectarea obligaţiei de reexport a mijloacelor de transport, poate fi cerutã depunerea declaraţiei vamale. Pentru containere declaraţia vamalã este înlocuitã de o lista care cuprinde denumirea şi adresa proprietarului, utilizatorului sau a reprezentantului acestora, modul de identificare a containerelor, numãrul conteinerelor, accesoriile şi echipamentele uzuale. (3) Sunt admise temporar, fãrã obţinerea autorizaţiei şi fãrã depunerea declaraţiei vamale, piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale prevãzute la art. 293, cu excepţia pieselor de schimb aflate separat de mijloacele de transport cãrora le sunt destinate, pentru care se depune declaraţie vamalã. ART. 295 (1) Pentru mijloacele de transport, piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale aflate în regim de admitere temporarã la care nu s-au depus declaraţii vamale nu se garanteazã taxele vamale şi alte drepturi de import. (2) În cazul în care se aplica prevederile art. 294 alin. (2) şi se constata ca plata datoriei vamale ce se poate naşte nu este asigurata, biroul vamal poate cere constituirea unei garanţii egale cu valoarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import. ART. 296 Mijloacele de transport pentru care au fost depuse declaraţii vamale conform art. 294 alin. (2) se reexporta în termenul stabilit de biroul vamal, pe baza declaraţiei vamale de reexport la care se anexeazã şi documentul depus cu ocazia admiterii temporare. ART. 297 Biroul vamal poate anula autorizaţia de admitere temporarã pentru mijloacele de transport, în cazul în care constata ca: a) mijloacele de transport rutiere pentru folosinta comercialã sunt utilizate fãrã drept în trafic intern; b) mijloacele de transport pentru folosinta personalã sunt utilizate pentru folosinta comercialã, în trafic intern; c) mijloacele de transport au fost vândute, închiriate, împrumutate sau date în folosinta unor terţi dupã acordarea regimului de admitere temporarã. ART. 298 Regimul de admitere temporarã se considera încheiat şi prin abandonarea în favoarea statului a bunurilor, mãrfurilor şi mijloacelor de transport prevãzute în secţiunile 6 şi 7 din acest capitol, pe baza de declaraţie de abandon, fãrã ca statul sa fie obligat a suporta eventualele datorii care greveazã bunurile abandonate. Secţiunea a 8-a Perfecţionarea pasiva ART. 299 În aplicarea prezentei secţiuni, se înţelege prin: a) mãrfuri de export temporar: mãrfurile plasate sub regim de perfecţionare pasiva; b) produse compensatoare principale: produsele compensatoare pentru obţinerea cãrora a fost autorizat regimul de perfecţionare pasiva; c) produse compensatoare secundare: produsele compensatoare, altele decât cele pentru care a fost autorizat regimul de perfecţionare pasiva, dar care rezulta în mod necesar din procesul de perfecţionare; d) pierderi: partea din mãrfurile de export temporar care se distruge sau dispare în cursul operaţiunii de perfecţionare pasiva, mai ales prin evaporare, uscare, scurgeri gazoase, scurgeri în apa de spalare şi altele asemenea; e) metoda cheii cantitative: repartizarea cantitãţilor de marfa de export temporar pe fiecare produs compensator; f) metoda cheii valorice: repartizarea valorii mãrfurilor de export temporar pe fiecare produs compensator; g) rata de randament: cantitatea sau procentajul de produse compensatoare, obţinutã dintr-o cantitate determinata de mãrfuri supuse procesului de perfecţionare pasiva; h) import anticipat: produsele de înlocuire importate înainte de a fi realizat exportul de "mãrfuri de export temporar"; i) cheltuieli de încãrcare, de transport şi de asigurare: toate cheltuielile referitoare la încãrcarea, transportul şi asigurarea mãrfurilor, inclusiv comisioanele şi costurile de intermediere, cu excepţia comisioanelor de cumpãrare, costul ambalajului care nu face corp comun cu marfa de export temporar, costul manoperei de ambalare şi al materialelor de ambalare, precum şi cheltuieli de întreţinere conexe transportului de marfa. ART. 300 Persoanele juridice romane care au încheiat un contract de perfecţionare pasiva cu un partener strãin pot cere direcţiilor regionale vamale, prin completarea formularului prevãzut la anexa nr. 25, cerere de autorizare pentru regimul de perfecţionare pasiva. ART. 301 (1) Direcţiile regionale vamale acorda în termenul legal autorizaţii de regim de perfecţionare pasiva când constata ca din prelucrarea mãrfurilor de export temporar vor rezulta produse compensatoare. (2) Autorizaţia pentru regimul de perfecţionare pasiva se elibereazã pe formularul prevãzut în anexa nr. 26. ART. 302 Exonerarea totalã sau parţialã de taxe vamale şi alte drepturi de import se acorda numai când produsele compensatoare se declara pentru import în numele sau în contul titularului autorizaţiei sau de cãtre alta persoana juridicã romana care a obţinut consimţãmântul de cesiune al titularului de autorizaţie şi este obligatã sa îndeplineascã condiţiile cuprinse în aceasta. ART. 303 (1) Exonerarea totalã sau parţialã de taxe vamale şi alte drepturi de import consta în deducerea din cuantumul drepturilor şi taxelor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor şi taxelor de import care s-ar fi perceput la aceeaşi data pentru mãrfurile de export temporar, dacã ele ar fi fost importate în România din ţara în care a avut loc ultima operaţiune de perfecţionare pasiva. (2) Cuantumul care se deduce, potrivit alin. (1), se calculeazã în funcţie de cantitatea şi felul mãrfurilor înscrise în declaraţia de plasare sub regimul de perfecţionare pasiva şi pe baza elementelor de taxare aplicabile la data înregistrãrii declaraţiei vamale de import a produselor compensatoare. (3) Valoarea mãrfurilor de export temporar este cea înscrisã în declaraţia vamalã de plasare sub regimul de perfecţionare pasiva sau, dacã nu este posibila determinarea valorii în acest mod, valoarea se determina prin diferenţa dintre valoarea în vama a produselor compensatoare şi cheltuielile de perfecţionare justificate. (4) Când mãrfurile de export temporar au fost anterior plasarii lor sub regimul de perfecţionare pasiva mãrfuri strãine importate şi acestea au beneficiat de taxe reduse pentru anumite scopuri sau utilizãri şi condiţiile pentru acordarea taxelor reduse rãmân aceleaşi şi în momentul în care produsele compensatoare sunt importate, cuantumul de dedus este cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import plãtibile la importul acestor mãrfuri. (5) Dacã produsele compensatoare beneficiazã de o mãsura tarifara preferentiala sau aceasta mãsura este aplicabilã şi în cazul mãrfurilor importate, încadrate la aceeaşi poziţie tarifara ca şi mãrfurile de export temporar, taxele vamale şi alte drepturi de import care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumului ce se deduce sunt cele care rezulta din aplicarea mãsurilor preferenţiale. ART. 304 (1) Când operaţiunea de perfecţionare pasiva consta în repararea mãrfurilor importate care ulterior se constata a fi defecte sau se defecteaza în perioada de garanţie, reimportul lor se efectueazã cu exonerare totalã de taxe vamale şi alte drepturi la import, dacã se dovedeşte ca repararea a fost efectuatã gratuit. (2) În cazul unui import de mãrfuri defecte, care se exporta temporar pentru reparare, nu sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1). ART. 305 Dacã operaţiunea de perfecţionare pasiva are ca obiect repararea de mãrfuri de export temporar, cu titlu oneros, importul produselor compensatoare se efectueazã cu exonerarea parţialã a taxelor vamale şi altor drepturi de import. Cuantumul acestora se determina pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data înregistrãrii declaraţiei vamale de import a acestor produse, luând în considerare ca valoare în vama numai cheltuielile de reparare. ART. 306 (1) Regimul de perfecţionare pasiva se poate realiza şi prin înlocuirea unei marfi importate atunci când în locul produsului compensator se importa un produs de înlocuire de acelaşi standard. (2) Prin acelaşi standard se înţelege ca produsele de înlocuire trebuie sa se încadreze la acelaşi cod tarifar, sa fie de aceeaşi calitate comercialã şi sa posede aceleaşi caracteristici tehnice ca şi produsul compensator. ART. 307 (1) Biroul vamal poate permite ca produsele de înlocuire sa fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mãrfurilor. Importul anticipat se realizeazã numai cu constituirea unei garanţii care sa acopere integral cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import. (2) Dacã mãrfurile de export temporar au fost deja folosite înaintea acestui export, produsele de înlocuire, trebuie sa nu fie produse noi. Biroul vamal poate acorda derogãri de la aceasta norma dacã se dovedeşte ca produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit. ART. 308 (1) În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al mãrfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult doua luni de la data înregistrãrii declaraţiei vamale de import a acelor produse. (2) În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, biroul vamal poate aproba prelungirea termenului prevãzut la alin. (1). ART. 309 Când pentru importurile anticipate se aplica prevederile art. 307, cuantumul taxei vamale şi al altor drepturi de import care urmeazã a fi dedus se determina în funcţie de elementele de taxare aplicabile mãrfurilor de export temporar la data înregistrãrii declaraţiei de plasare a mãrfurilor sub acest regim. ART. 310 În aplicarea regimului de perfecţionare pasiva biroul vamal poate sa recurgã la urmãtoarele procedee: a) menţionarea sau descrierea în declaraţie a marcajelor particulare sau a numerelor de fabricaţie ale mãrfurilor de export temporar; b) aplicarea de sigilii, ştampile sau alte mijloace de marcare individualã la mãrfurile de export temporar; c) prelevarea de esantioane, solicitarea de fotografii sau descrieri tehnice, analize de laborator ale mãrfurilor de export temporar; d) examinarea de documente justificative referitoare la operaţiunea de perfecţionare pasiva care urmeazã a fi efectuatã (contracte, corespondenta, facturi) care sa demonstreze ca produsele compensatoare urmeazã a fi fabricate din mãrfurile de export temporar. ART. 311 (1) Când aplicarea regimului de perfecţionare pasiva se solicita în scopul repararii mãrfurilor, biroul vamal poate permite operaţiunea numai dacã se asigura ca mãrfurile sunt efectiv defecte şi necesita reparaţii. (2) Când se aplica schimbul de mãrfuri în sistem standard, autoritatea vamalã procedeazã conform art. 310 lit. a)-c). În acest caz, actele justificative trebuie sa facã dovada ca reparaţia se realizeazã cu ajutorul unui produs de înlocuire şi ca operaţiunea nu se efectueazã pentru ameliorarea performantelor tehnice iniţiale ale mãrfurilor. ART. 312 (1) Autorizaţia prin care se acorda schimbul de mãrfuri în sistem standard, fãrã import anticipat, poate fi utilizata atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de înlocuire. (2) Importul de produse de înlocuire este permis când sunt îndeplinite condiţiile de acordare a sistemului de schimb de mãrfuri standard fãrã import anticipat, chiar dacã operaţiunea nu a fost iniţial înscrisã în autorizaţia de plasare sub regim de perfecţionare pasiva. (3) Operaţiunea prevãzutã la alin. (2) este permisã numai dacã este solicitatã pana în momentul importului produselor de înlocuire. ART. 313 (1) Termenul de valabilitate a autorizaţiei pentru regimul de perfecţionare pasiva este stabilit de direcţia regionala vamalã în funcţie de condiţiile specifice ale operaţiunii, dar nu mai mult de 2 ani. (2) Termenul prevãzut la alin. (1) poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate. ART. 314 (1) Termenul în care se încheie operaţiunea de perfecţionare pasiva se stabileşte de biroul vamal în declaraţia vamalã de plasare sub acest regim, ţinându-se seama de durata necesarã pentru realizarea operaţiunii de perfecţionare pasiva. (2) Importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire se considera realizat la data înregistrãrii declaraţiei vamale de import sau la data declaraţiei vamale de plasare a mãrfurilor sub regim de antrepozit vamal ori de perfecţionare activa. ART. 315 (1) Rata de randament se stabileşte de cãtre titularul operaţiunii cel mai târziu în momentul plasarii mãrfurilor sub regim, ţinând seama de condiţiile operaţiunii de perfecţionare pasiva. (2) Rata de randament se poate stabili şi dupã plasarea mãrfurilor sub regimul de perfecţionare pasiva, în cazuri justificate, dar nu mai târziu de data înregistrãrii declaraţiei de import a produselor compensatoare. ART. 316 În cazuri justificate, direcţia regionala vamalã poate permite ca importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire sa fie efectuat de o alta persoana juridicã romana decât titularul autorizaţiei sau al declaraţiei de plasare sub regimul de perfecţionare pasiva. ART. 317 Mãrfurile de export temporar şi mãrfurile destinate exportului temporar în cadrul schimbului de mãrfuri în sistem standard se plaseaza sub regimul de perfecţionare pasiva prin depunerea unei declaraţii vamale la biroul vamal prevãzut în autorizaţie. ART. 318 (1) Declaraţia vamalã de încheiere a regimului de perfecţionare pasiva se depune la biroul vamal care are în evidenta operaţiunea. (2) Declaraţia vamalã prevãzutã la alin. (1) poate fi depusa şi la alt birou vamal, cu condiţia ca titularul autorizaţiei sa transmitã o copie a declaraţiei şi a documentelor insotitoare, în termen de 15 zile, la biroul vamal la care s-a depus iniţial declaraţia vamalã de plasare sub regim. ART. 319 În declaraţiile vamale de plasare sub regim şi de încheiere a regimului, la rubrica destinatã descrierii mãrfurilor se menţioneazã "marfa PP". ART. 320 (1) Cheltuielile de încãrcare-descãrcare, de transport şi de asigurare a mãrfurilor de export temporar pana la locul unde a fost efectuatã operaţiunea de perfecţionare pasiva nu se includ în valoarea mãrfurilor de export temporar care se ia în calcul la determinarea valorii în vama a produselor compensatoare. (2) Cheltuielile de încãrcare-descãrcare, de transport şi de asigurare privind produsele compensatoare se includ în valoarea în vama a acestor produse. ART. 321 Cheltuielile de reparatie cu titlu oneros sunt sumele efectiv plãtite sau de plãtit de titularul autorizaţiei. ART. 322 (1) Repartiţia mãrfurilor de export temporar pe produsele compensatoare se realizeazã folosind în mod corespunzãtor una dintre metodele prevãzute de art. 217-219. (2) Metodele de calcul prevãzute la alin. (1) se utilizeazã în scopul determinãrii sumei care se deduce din cuantumul drepturilor şi taxelor vamale de import aferente produselor compensatoare importate potrivit art. 303. ART. 323 La înregistrarea declaraţiei vamale pentru plasarea mãrfurilor sub regimul de perfecţionare pasiva se iau în considerare mãsurile de politica comercialã pentru exportul mãrfurilor, în vigoare. ART. 324 (1) La importul produselor compensatoare se iau în consideraţie mãsurile de politica comercialã stabilite pentru importul mãrfurilor. (2) Mãsurile de politica comercialã pentru import nu se aplica în cazul reparaţiilor şi recurgerii la sistemul de schimb de mãrfuri standard. CAP. 10 Alte operaţiuni vamale Secţiunea 1 Transbordarea vamalã ART. 325 Mãrfurile aflate sub supraveghere vamalã se pot transborda dintr-un mijloc de transport în altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul României. ART. 326 Operaţiunea de transbordare se efectueazã în prezenta autoritãţii vamale. ART. 327 (1) Transbordarea mãrfurilor trebuie sa fie cerutã de transportatorul acestora, de un comisionar în vama sau de orice alta persoana care face dovada ca are dreptul de a dispune asupra mãrfurilor. (2) Biroul vamal, analizând cererea, elibereazã un permis vamal în care se menţioneazã felul şi cantitatea mãrfii care urmeazã a fi transbordata şi termenul de efectuare a operaţiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent. ART. 328 (1) Permisul vamal este asimilat cu declaraţia vamalã acceptatã şi produce aceleaşi efecte juridice. (2) În cazul în care se constata lipsuri sau substituiri din mãrfurile transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale şi altor drepturi de import. Elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrãrii permisului vamal. (3) În staţiile de cale feratã în care este organizatã transbordarea în vagoane cu ecartament diferit, operaţiunea se efectueazã fãrã a se mai depune permisul vamal. Transportatorul rãspunde de felul şi de calitatea mãrfurilor transbordate, precum şi de concordanta acestora cu datele înscrise în documentul de transport internaţional. ART. 329 (1) În caz de forta majorã sau caz fortuit, transbordarea mãrfurilor se poate efectua şi în locurile unde nu funcţioneazã birouri vamale, în prezenta organelor de poliţie care certifica pe documentul de transport felul şi cantitatea mãrfurilor. (2) Transportatorul este obligat sa sigileze mijloacele de transport sau mãrfurile şi sa le prezinte la biroul vamal cel mai apropiat. În acest caz, documentele vamale şi documentele de transport se modifica în mod corespunzãtor şi se iau mãsuri de sigilare vamalã a mijloacelor de transport sau a mãrfurilor. În cazul transportului pe calea feratã, atunci când nu poate fi asigurata prezenta organelor de poliţie, transbordarea mãrfurilor se poate efectua şi în prezenta a doi martori strãini de calea feratã, încheindu-se un proces-verbal constatator. Secţiunea a 2-a Introducerea sau scoaterea de bunuri din ţara, în afarã activitãţii de comerţ exterior, de cãtre persoanele juridice ART. 330 Persoanele juridice romane pot introduce sau scoate din ţara bunuri, chiar dacã nu au prevãzute în obiectul lor de activitate operaţiuni de comerţ exterior, în urmãtoarele condiţii: a) la introducerea în ţara, bunurile sa fie destinate folosinţei proprii şi sa nu fie comercializate; b) la scoaterea din ţara, bunurile sa fie din patrimoniul propriu şi sa fie transmise fãrã plata. ART. 331 Introducerea sau scoaterea din ţara de bunuri se face cu depunerea declaraţiei vamale de import sau de export şi cu îndeplinirea celorlalte condiţii legale privind importul şi exportul de mãrfuri, inclusiv plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import sau export prevãzute de lege. ART. 332 (1) Reprezentantele firmelor comerciale şi ale organizaţiilor economice strãine, care funcţioneazã legal în România, pot introduce în ţara bunuri pentru dotarea şi întreţinerea sediilor lor, cu plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import. (2) Reprezentantele, agenţiile şi secţiile economice ale altor state în România pot introduce în ţara mostre şi probe, materiale publicitare şi de reclama, precum şi articole destinate a fi folosite la târguri, expoziţii, congrese, conferinţe, simpozioane, competitii şi alte manifestãri similare la care participa, cu aplicarea regimului tarifar prevãzut de lege. (3) Persoanele juridice menţionate la alin. (1) şi (2) pot scoate din ţara bunurile aduse din strãinãtate, precum şi bunurile pe care le-au achiziţionat în ţara pentru nevoile lor uzuale. ART. 333 (1) Pe baza de reciprocitate se aplica reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale ori se acorda regimul de introducere temporarã fãrã garantarea taxelor vamale în cazul bunurilor introduse în ţara pentru dotarea şi întreţinerea reprezentantelor prevãzute la art. 332 alin. (1). (2) Condiţia de reciprocitate se aplica numai pe baza prezentãrii de cãtre solicitant a confirmãrii de cãtre administraţia vamalã din statul respectiv ca reprezentantele romane similare beneficiazã de aceleaşi facilitãţi. ART. 334 (1) Pentru autoturisme şi alte autovehicule şi pentru autoremorcile lor înmatriculate în strãinãtate aparţinând reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice strãine, care funcţioneazã în România potrivit normelor legale, se garanteazã plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import. (2) Pe baza de reciprocitate stabilitã conform art. 333 alin. (2) autovehiculele pot fi introduse temporar în ţara şi fãrã garantarea taxelor vamale şi altor drepturi de import. ART. 335 Bunurile pentru dotarea reprezentantelor şi altor persoane juridice romane cu sediul în strãinãtate pot fi scoase din ţara şi readuse, fãrã plata taxelor vamale. Aceste operaţiuni se efectueazã pe baza adresei din care sa rezulte ca bunurile sunt înscrise în evidentele sale contabile din ţara. Secţiunea a 3-a Regimul vamal al mostrelor, modelelor de referinta şi materialelor publicitare ART. 336 (1) Se considera mostre orice bunuri sau pãrţi din acestea primite de la parteneri externi, în mod gratuit, pentru cunoaşterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în ţara, precum şi cele expediate, gratuit, partenerilor externi în scopul prospectarii pieţei externe sau obţinerii de comenzi. (2) Prin "mostre cu valoare comercialã" se înţelege bunuri sau pãrţi din acestea, cãrora li se poate da şi o alta întrebuinţare decât cea de mostre. (3) Prin "mostre fãrã valoare comercialã" se înţelege bunuri sau pãrţi din acestea sectionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operaţiuni similare, cãrora nu li se poate da o alta întrebuinţare decât cea de mostre. ART. 337 Modelele de referinta sunt modele de mãrfuri a cãror fabricare este proiectata cu condiţia cumulativa ca: a) sa apartina unei persoane stabilite în strãinãtate şi sa fie introduse în ţara cu scopul de a fi prezentate sau a face obiectul unei demonstratii în vederea obţinerii de comenzi; b) sa nu fie vândute sau închiriate; c) sa fie reexportate. ART. 338 Materialul publicitar, de reclama şi de documentare, consta în cataloage şi liste de preţuri referitoare la mãrfuri puse în vânzare sau la prestãri de servicii cu condiţia ca fiecare trimitere: a) sa fie compusa dintr-un singur document, sau b) sa cuprindã un singur exemplar al fiecãrui document dacã este compusa din mai multe documente, sau c) sa nu depãşeascã greutatea bruta de 1 kg, oricare ar fi numãrul documentelor sau exemplarelor. ART. 339 (1) Regimul tarifar al bunurilor prevãzute la art. 336-338 este urmãtorul: a) la introducerea în ţara se aplica regimul tarifar prevãzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României; b) la scoaterea din ţara nu se percep taxe vamale. (2) Pentru bunurile introduse sau scoase din ţara fãrã plata taxelor vamale se depune la biroul vamal o declaraţie în forma simplificata potrivit modelului stabilit de Direcţia Generalã a Vamilor. Pentru bunurile introduse cu plata taxelor vamale se depune o declaraţie vamalã în detaliu. ART. 340 (1) Bunurile aflate în regim de admitere temporarã pentru a fi prezentate la expoziţii, târguri, congrese sau manifestãri similare, consumate sau distribuite în timpul manifestãrii sunt supuse regimului tarifar prevãzut în Tariful vamal de import al României. (2) Pe durata manifestãrii pot fi introduse în ţara, de firmele strãine expozante, cu exceptare de la plata taxelor vamale de import: 200 tigari, 1 litru bãuturi alcoolice, 5 litri vin, 10 litri bere, pe zi şi pentru fiecare firma. Secţiunea a 4-a Regimul vamal al aprovizionarii mijloacelor de transport în trafic internaţional ART. 341 (1) Navele sub pavilion strãin care acosteaza în porturile romane pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianţi, produse alimentare, precum şi cu alte materiale, de cãtre persoane juridice romane care au în obiectul lor de activitate astfel de operaţiuni, cu respectarea normelor privind exportul mãrfurilor. (2) În porturile unde nu funcţioneazã persoane juridice care au în obiectul de activitate astfel de operaţiuni, aprovizionarea cu produsele de la alin. (1) se poate face de cãtre agentul navei direct de pe piata libera, cu respectarea normelor privind exportul mãrfurilor. (3) Aprovizionarea poate fi facuta cu produse româneşti sau cu produse de provenienta strãinã, care au fost legal importate anterior. ART. 342 (1) Bunurile destinate aprovizionarii se introduc la bordul navelor sub pavilion strãin pe baza documentului de livrare şi a permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului navei, a armatorului sau a agentului navei. (2) Se poate depune o singura declaraţie vamalã de export pentru toatã durata de stationare a navei în fiecare port. În cazul prevãzut la art. 341 alin. (2) declaraţia vamalã de export se depune numai de cãtre agentul navei. ART. 343 Aprovizionarea navelor romane care efectueazã curse în strãinãtate se face de societãţile comerciale romane de navigaţie cãrora le aparţin, cu produse româneşti sau cu produse de provenienta strãinã, care au fost legal importate anterior, în baza documentului de livrare şi a permisului vamal, fãrã depunerea declaraţiei vamale de export. Aprovizionarea se face ţinând seama de durata cãlãtoriei, de capacitatea rezervoarelor şi de numãrul membrilor echipajului. ART. 344 Societãţile comerciale romane de navigaţie pot efectua aprovizionarea cu combustibil, lubrifianţi, materiale sau alimente a navelor sub pavilion strãin, dacã în cadrul unor înţelegeri cu societãţi similare din strãinãtate s-au stabilit livrãri prin compensaţie. Societãţile comerciale romane de navigaţie ţin evidenta acestor operaţiuni şi prezintã biroului vamal documentele justificative. ART. 345 (1) Agenţiile societãţilor de transport strãine autorizate sa funcţioneze în România pot introduce temporar în ţara bunuri pentru aprovizionarea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic internaţional, cu depunerea declaraţiei vamale în detaliu. (2) Agenţiile prevãzute la alin. (1) au obligaţia sa înscrise bunurile introduse temporar în ţara în documentele de evidenta contabila operativã, care vor fi puse, la cerere, la dispoziţia biroului vamal. ART. 346 Dispoziţiile referitoare la aprovizionarea navelor romane şi strãine se aplica, în mod corespunzãtor, aeronavelor romane şi strãine aflate pe aeroporturile romane. Controlul vamal se efectueazã în baza documentului de livrare. ART. 347 Bunurile de consum aflate la bordul navelor, aeronavelor, vagoanelor-restaurant, vagoanelor de dormit şi autocarelor, destinate consumului pe parcursul cãlãtoriei, nu se supun normelor prevãzute pentru importul mãrfurilor. CAP. 11 Garantarea datoriei vamale ART. 348 Datoria vamalã este garantatã distinct pentru regimurile vamale în cazurile şi condiţiile prevãzute în prezentul regulament vamal. ART. 349 (1) Bunurile transportate pe cale rutiera sunt supuse garantarii datoriei vamale numai dacã nu circula sub acoperirea unei convenţii internaţionale care asigura plata datoriei vamale. (2) Bunurile transportate pe cale feratã, prin posta, pe calea aerului şi pe apa sunt exceptate de la garantarea datoriei vamale. ART. 350 Bunurile prevãzute la art. 256-270 şi 284-293, care sunt în regim de admitere temporarã cu exonerare totalã a taxelor vamale şi a drepturilor de import, nu sunt supuse garantarii datoriei vamale. CAP. 12 Supravegherea vamalã Secţiunea 1 Supravegherea executatã de biroul vamal ART. 351 Supravegherea vamalã cuprinde orice acţiune a autoritãţii vamale, în vederea asigurãrii respectãrii reglementãrilor vamale şi a altor norme aplicabile mãrfurilor aflate sub supraveghere vamalã. ART. 352 Sunt supuse supravegherii vamale: a) mãrfurile şi bunurile nevamuite la intrarea în ţara; b) mãrfurile şi bunurile în tranzit; c) navele sub pavilion strãin şi aeronavele strãine, pe timpul stationarii în apele teritoriale sau în porturi şi, dupã caz, pe aeroporturi. ART. 353 Supravegherea vamalã se realizeazã prin: a) ţinerea operativã a evidentei mãrfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrul sau documentele vamale; b) aplicarea de sigilii vamale la mãrfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum şi la accesul în spaţiile în care acestea se gãsesc; c) efectuarea de verificãri selective, inopinate la mijloacele de transport încãrcate cu mãrfuri nevamuite sau aflate în tranzit; d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor şi aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se afla mãrfuri şi alte bunuri supuse vamuirii, precum şi la mijloacele de transport; e) efectuarea, în cazuri de indicii de frauda vamalã, de verificãri totale la mãrfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii. ART. 354 În porturile şi zonele libere supravegherea vamalã se efectueazã în mod specific şi prin: a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectueazã operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere; b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere; c) alte mãsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevãzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora. ART. 355 (1) Condiţiile materiale necesare desfãşurãrii supravegherii vamale prevãzute la art. 354 pentru porturile şi zonele libere se stabilesc de administraţia acestora, de comun acord cu autoritatea vamalã. (2) Administraţia zonelor şi porturilor libere are obligaţia sa notifice în scris, în prealabil, biroului vamal transporturilor de mãrfuri şi bunuri prohibite legal, care se efectueazã în şi din porturile şi zonele libere. ART. 356 Supravegherea vamalã se organizeazã de fiecare birou vamal în funcţie de specificul şi cerinţele activitãţii. ART. 357 (1) Biroul vamal care funcţioneazã în porturi exercita supravegherea în incinta şi în rada acestora, asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor aparţinând persoanelor care intra, ies sau îşi desfãşoarã activitatea în porturi. (2) Biroul vamal de frontiera care funcţioneazã în punctele rutiere şi staţiile de cale feratã exercita supravegherea vamalã în incinta acestora. Pe calea feratã, supravegherea vamalã se realizeazã şi în timpul efectuãrii controlului vamal în trenurile de cãlãtori. (3) Biroul vamal din interiorul tarii, care funcţioneazã în staţiile de cale feratã, în oficii poştale sau în incinte proprii, îşi exercita atribuţiile de supraveghere vamalã în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde autoritatea vamalã se deplaseaza în vederea executãrii unor operaţiuni vamale. Secţiunea a 2-a Aplicarea de sigilii vamale ART. 358 (1) Mãrfurile şi bunurile aflate sub supraveghere vamalã se pun sub sigilii vamale, cu excepţia transporturilor de mesagerie, a sacilor postali în tranzit, a mãrfurilor şi bunurilor antrepozitate şi a celor care fac obiectul operaţiunilor de admitere temporarã. (2) Sigiliile aplicate de persoanele juridice romane sau strãine pot fi acceptate de Direcţia Generalã a Vamilor în locul sigiliilor vamale. ART. 359 (1) Sigiliile vamale se aplica la usi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport. (2) Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie sa fie ambalate astfel încât sa nu se poatã pãtrunde la conţinutul lor fãrã ruperea sigiliului sau fãrã a lasa urme vizibile. ART. 360 Mijloacele de transport şi spaţiile în care se afla bunuri sub regim vamal pentru a fi sigilate trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) construcţia sa permitã scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate; b) construcţia sa fie suficient de solida pentru a nu permite spargerea pereţilor, podelelor sau acoperişului, fãrã a lasa urme de efracţie; c) construcţia sa nu permitã scoaterea, în întregime sau în parte, a pereţilor, podelelor sau acoperişului şi repunerea lor la loc, fãrã a lasa urme de efracţie; d) uşile, ferestrele şi conductele pentru mãrfurile lichide sa fie prevãzute cu inele sau alte dispozitive care sa permitã aplicarea cu usurinta a sigiliilor vamale. CAP. 13 Supravegherea şi controlul vamal exercitate în afarã birourilor vamale ART. 361 Supravegherea şi controlul vamal în afarã birourilor vamale se realizeazã de cãtre autoritatea vamalã abilitata din cadrul Direcţiei Generale a Vamilor, în scopul prevenirii, combaterii şi sanctionarii fraudei în domeniul vamal pe întreg teritoriul naţional. ART. 362 Autoritatea vamalã abilitata la nivel central şi structurile teritoriale ale Direcţiei Generale a Vamilor îndeplinesc urmãtoarele atribuţii principale: a) exercita prin mijloace şi procedee specifice supravegherea persoanelor, precum şi a bunurilor care sunt supuse vamuirii pe întreg teritoriul naţional; b) constata şi încaseazã diferenţele de drepturi de import sau de export datorate declarãrii nereale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, rezultate ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse; c) constata şi sancţioneazã nerespectarea reglementãrilor în domeniul vamal; d) constata şi reţin în vederea confiscãrii bunurile care fac obiectul încãlcãrii legislaţiei vamale, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse; e) previn şi combat prin mijloace specifice traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe stupefiante şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţe toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase. ART. 363 Pe întreg teritoriul naţional, autoritatea vamalã abilitata are, în condiţiile legii, urmãtoarele drepturi: a) opreşte orice mijloc de transport, utilizând semnale formale specifice; b) verifica documentele mijlocului de transport, precum şi cele care arata provenienta şi regimul vamal al bunurilor, inclusiv documentele de transport internaţional; c) controleazã mijlocul de transport, aplicând sigilii vamale asupra compartimentului de marfa atunci când este cazul; d) controleazã clãdiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective unde se gãsesc sau ar putea sa se gãseascã bunuri supuse vamuirii sau cu regim special. ART. 364 În zona specialã de supraveghere vamalã, autoritatea abilitata controleazã magazinele, punctele de desfacere, care comercializeazã mãrfuri, în vederea identificarii mãrfurilor strãine a cãror provenienta nu poate fi justificatã cu documente vamale. ART. 365 În zona specialã de supraveghere vamalã, autoritatea vamalã abilitata legitimeazã persoanele suspectate de încãlcarea reglementãrilor vamale. ART. 366 (1) La semnalul autoritãţii vamale abilitate, conducãtorul mijlocului de transport este obligat sa opreascã şi sa creeze condiţiile necesare verificãrii acestuia. (2) Nesupunerea la semnal determina luarea tuturor mãsurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, inclusiv solicitarea ajutorului organelor poliţiei de frontiera sau, dupã caz, al organelor de poliţie. În cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedeazã la insotirea acestuia pana la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizãrii controlului. ART. 367 În afarã birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile în vederea realizãrii supravegherii şi controlului vamal. ART. 368 (1) Pe întreg teritoriul naţional mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoţite de autoritatea vamalã abilitata, între doua birouri vamale, în cazul în care exista suspiciunea descãrcãrii frauduloase. (2) Acţiunea de însoţire poate fi realizatã la initiativa transportatorului, destinatarului mãrfii sau a reprezentantului acestora sau la initiativa autoritãţii vamale abilitate. (3) Atunci când insotirea se realizeazã din initiativa transportatorului, destinatarului mãrfii sau reprezentantului acestora, cheltuielile privind deplasarea autoritãţii vamale abilitate sunt suportate de titularul operaţiunii de tranzit. (4) Metodologia de însoţire şi modalitatea de calcul a cheltuielilor de deplasare se stabilesc prin ordin al ministrului de stat, ministrul finanţelor. ART. 369 În exercitarea atribuţiilor de control vamal, în afarã birourilor vamale, autoritatea vamalã abilitata are dreptul de a realiza urmãtoarele activitãţi pe întreg teritoriul naţional: a) efectuarea de investigaţii, supravegheri şi verificãri în cazurile în care sunt semnalate încãlcãri ale legislaţiei vamale; b) verificarea de registre, evidente financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport informatic, care au legatura directa sau indirecta cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul naţional; c) prelevarea de probe din mãrfurile supuse vamuirii pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificarii şi expertizarii acestora; d) când considera ca, prin încãlcarea reglementãrilor vamale, au fost sãvârşite infracţiuni, autoritatea vamalã specializatã sesizeazã organele de cercetare penalã competente. ART. 370 În baza acordurilor internaţionale la care România este parte, autoritatea vamalã abilitata realizeazã, împreunã cu alte instituţii vamale din strãinãtate, schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii fraudei vamale. ART. 371 În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementãrile vamale, autoritatea vamalã abilitata efectueazã controlul ulterior al operaţiunilor de vamuire. ART. 372 Activitatea de control vamal ulterior se realizeazã prin programe aprobate de directorul general al Direcţiei Generale a Vamilor sau inopinat. ART. 373 Controlul vamal ulterior se exercita pe o perioada de 5 ani de la data acordãrii liberului de vama. În cadrul aceluiaşi termen pot fi încasate sau restituite diferenţele de drepturi vamale constatate. ART. 374 Normele tehnice privind realizarea supravegherii şi controlului vamal ulterior se aproba prin decizie a directorului general al Direcţiei Generale a Vamilor, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. CAP. 14 Bunuri pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vamuire ART. 375 (1) Bunurile introduse de persoanele fizice ca bagaj însoţit pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vamuire se pãstreazã sub supraveghere vamalã în depozitele biroului vamal, la dispoziţia titularilor, pe un termen de 120 de zile. (2) Mãrfurile şi bunurile intrate în ţara, destinate persoanelor juridice, pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vamuire la import, se pãstreazã în depozit necesar de comisionarii în vama, sub supraveghere vamalã, pe un termen de cel mult 120 zile. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplica şi în cazul bunurilor destinate persoanelor fizice sau juridice pentru care exista un contract de transport internaţional, iar transportatorul nu le poate preda destinatarului sau acesta nu îndeplineşte condiţiile de vamuire la import. În aceste cazuri, bunurile sunt pãstrate sub supraveghere vamalã în depozit necesar la transportatori sau la comisionarii în vama, pe cheltuiala importatorului. (4) Transportatorul sau comisionarul în vama care primeşte mãrfurile şi bunurile în depozit necesar este obligat sa încunoştiinţeze pe destinatar. ART. 376 Autoritatea vamalã are dreptul sa prelungeascã termenele prevãzute la art. 375 alin. (1) şi (2) în cazurile în care din documente rezulta ca expirarea termenului nu este din culpa titularului. ART. 377 (1) În cazul bunurilor prevãzute la art. 375 alin. (1) termenul de pãstrare curge de la data emiterii de cãtre autoritatea vamalã a adeverintei de reţinere a bunurilor. (2) În cazul mãrfurilor şi bunurilor prevãzute la art. 375 termenul de pãstrare curge de la data expirãrii perioadei prevãzute la art. 46 din Codul vamal al României, la care se adauga prelungirile legal acordate. ART. 378 Mãrfurile şi bunurile clasificate la capitolele 1-3 din Tariful vamal de import al României se considera a fi perisabile şi termenul de pãstrare, sub supraveghere vamalã, este de 48 ore de la data emiterii adeverintei de reţinere în cazul bunurilor prevãzute la art. 375 alin. (1) şi de la data înregistrãrii în evidenta biroului vamal în cazul bunurilor prevãzute la art. 375 alin. (2), dacã nu sunt condiţii de depozitare care sa le asigure conservarea, confirmate de deţinãtorul depozitului. ART. 379 Autoritatea vamalã nu rãspunde de deteriorarea, alterarea sau de pierderile cantitative din cauze naturale produse la bunurile pãstrate în condiţiile prevãzute în art. 375, 376 şi 378. ART. 380 Mãrfurile şi bunurile a cãror deţinere sau circulaţie este supusã prin legi speciale unor condiţii care nu sunt îndeplinite la intrarea sau la ieşirea din ţara se reţin şi se înregistreazã de biroul vamal care le preda imediat în depozit autoritãţii competente prevãzute de legea specialã. ART. 381 (1) La expirarea termenelor de pãstrare prevãzute în prezentul capitol, dacã titularii nu au reglementat situaţia vamalã a bunurilor, acestea se valorifica potrivit normelor legale în vigoare. (2) În cazul în care titularii abandoneaza bunurile printr-o declaraţie scrisã, data autoritãţilor vamale, condiţiile de valorificare sunt îndeplinite din momentul depunerii acestei declaraţii. ART. 382 Mãrfurile şi bunurile identificate de autoritãţile vamale în exercitarea atribuţiilor lor, fãrã ca titularul acestora sa fie cunoscut, se înscriu în evidentele biroului vamal, pe baza adeverintei de reţinere a acestora. Dacã titularul acestora nu a putut fi stabilit în termenele prevãzute în prezentul capitol, la expirarea acestor termene bunurile se valorifica. ART. 383 (1) Mãrfurile şi bunurile care îndeplinesc condiţiile de valorificare potrivit prezentului regulament vamal se declara bilunar de cãtre biroul vamal la organele financiare locale, care sunt obligate se le preia în termen de 30 zile de la data primirii comunicãrii, cu excepţia celor perisabile, care se declara şi se preiau imediat. (2) Mãrfurile şi bunurile prevãzute la art. 380 se valorifica de cãtre autoritatea competenta la care se afla în depozit dupã expirarea termenelor prevãzute de art. 375 şi 376. (3) Sumele obţinute ca urmare a valorificãrii acestor bunuri se fac venit la bugetul de stat. CAP. 15 Contravenţii vamale ART. 384 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 100.000 lei la 500.000 lei urmãtoarele fapte: a) nedepunerea la autoritatea vamalã de frontiera sau de interior, de cãtre transportator ori reprezentantul acestuia, a documentelor insotitoare ale mijloacelor de transport aflate în trafic internaţional şi a documentelor privind mãrfurile transportate cu acestea; b) nedepunerea declaraţiei proviziilor de bord în termenele legale; c) neîndeplinirea de cãtre organele poştale a obligaţiei de a prezenta lista sacilor postali; d) neîndeplinirea de cãtre persoanele fizice care intra sau ies din ţara a obligaţiei de a prezenta bunurile pe care le au asupra lor sau în bagaje în vederea vamuirii; e) nerespectarea de cãtre persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de a face accesibile controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamalã; f) nedepunerea de cãtre transportator la biroul vamal de plecare a declaraţiei vamale de tranzit ori neprezentarea de cãtre transportator a evidentelor şi informaţiilor cerute de reglementãrile vamale privind bunurile aflate în tranzit; g) neîndeplinirea de cãtre transportatorul sau gestionarul bunurilor nevamuite a obligaţiei de a asigura integritatea sigiliilor şi marcajelor vamale; h) prezentarea de cãtre declarantii vamali a unor documente conţinând date nereale, dacã fapta nu constituie contravenţia prevãzutã la art. 386 lit. k). ART. 385 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 300.000 lei la 800.000 lei urmãtoarele fapte: a) descãrcarea, încãrcarea sau transbordarea bunurilor pe nave fãrã permis vamal; în acest caz, cantitatea de bunuri încãrcate, descãrcate sau transbordate se confisca. Atunci când bunurile nu mai pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora; b) executarea activitãţii de comisionar în vama fãrã autorizaţia emisã de autoritatea competenta; c) neîndeplinirea corecta şi completa de cãtre comisionarul în vama a obligaţiilor prevãzute de reglementãrile vamale; d) pãrãsirea porturilor sau aeroporturilor de cãtre navele sau aeronavele care pleacã în cursa externa fãrã viza autoritãţii vamale; în acest caz, amenda se aplica cãpitãniei portului sau autoritãţilor aeroportuare; e) neîndeplinirea de cãtre organele poştale a obligaţiei de a declara şi prezenta autoritãţii vamale coletele poştale în vederea vamuirii. ART. 386 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 700.000 lei la 1.000.000 lei urmãtoarele fapte: a) încercarea de sustragere sau sustragerea de la vamuire a oricãror bunuri supuse regimului vamal sau care urmeazã a fi supuse unui regim vamal, caz în care bunurile se confisca, sau atunci când nu mai pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora; b) refuzul titularului operaţiunii de vamuire sau reprezentantului acestuia de a pune la dispoziţia autoritãţilor vamale registrele şi corespondenta, actele, piesele justificative, bilanţurile contabile şi alte documente necesare în vederea efectuãrii controlului vamal ulterior; c) neîndeplinirea de cãtre administraţia zonelor şi porturilor libere a obligaţiei de a notifica, în scris, biroului vamal transporturile de bunuri prohibite, intrate în zona libera; d) nedeclararea mãrfurilor la import în termenele legale; e) neîndeplinirea de cãtre transportator sau gestionar a obligaţie de pãstrare a bunurilor nevamuite, pe timpul transportului sau al depozitarii lor, dacã fapta a avut ca rezultat lipsuri sau substituiri din aceste bunuri; f) înstrãinarea sub orice forma a bunurilor aflate în tranzit vamal; în acest caz bunurile înstrãinate se confisca sau, atunci când nu mai pot fi identificate, titularul operaţiunii de tranzit sau dobanditorul bunurilor este obligat la plata contravalorii acestora; g) acostarea navelor sau aterizarea aeronavelor în alte locuri decât în punctele de control unde funcţioneazã autoritatea vamalã, cu excepţia cazului de forta majorã sau de boala grava la bord; h) neîndeplinirea obligaţiei de a declara autoritãţii vamale modificarea destinaţiei bunurilor fata de scopul declarat la plasarea mãrfurilor sub un anume regim; în acest caz, bunurile se confisca sau, atunci când nu mai pot fi identificate, titularul operaţiunii sau dobanditorul bunurilor este obligat la plata contravalorii acestora; i) eliberarea de cãtre transportator direct beneficiarilor a bunurilor nevamuite; j) nerespectarea de cãtre titularii operaţiunii de trecere temporarã de bunuri peste frontiera sau de cãtre titularii regimurilor suspensive a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestor operaţiuni şi regimuri; k) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor insotitoare conţinând date eronate privind valoarea în vama, felul, cantitatea sau originea bunurilor; în acest caz, bunurile constatate în plus, în ceea ce priveşte felul, cantitatea sau originea, se confisca. În situaţia în care, în urma efectuãrii controlului ulterior, bunurile nu mai pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora. ART. 387 (1) Contravenţiile vamale se constata prin procese-verbale de contravenţie încheiate potrivit prevederilor art. 185 din Codul vamal al României. Sancţiunile se aplica de personalul vamal care, potrivit atribuţiilor de serviciu, încheie procese-verbale de contravenţie. (2) Impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, contravenientul poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare. (3) Plângerea se depune la autoritatea vamalã din care face parte agentul constatator şi care în termen de 5 zile o va inainta la judecãtoria în a carei raza teritorialã s-a sãvârşit contravenţia. ART. 388 (1) Faptele prevãzute în prezentul capitol constituie contravenţii dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni. (2) Contravenţiilor prevãzute în acest capitol le sunt aplicabile dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ART. 389 Direcţia Generalã a Vamilor poate emite norme tehnice specifice privind aplicarea prezentului capitol. CAP. 16 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 390 Operaţiunile pentru care s-au depus declaraţii vamale sub regimurile prevãzute în reglementãrile vamale anterioare prezentului regulament vamal se deruleazã şi se încheie în conformitate cu acele reglementãri. ART. 391 Atunci când titularii operaţiunilor vamale, transportatorii sau comisionarii în vama solicita efectuarea operaţiunilor de vamuire în afarã birourilor vamale, au obligaţia de a asigura autoritãţii vamale, fãrã plata, spaţii de lucru, magazii pentru depozitarea bunurilor şi instalaţii pentru cantarirea acestora. ART. 392 Atunci când persoanele interesate prevãzute la art. 391 solicita efectuarea operaţiunilor de vamuire în afarã incintelor birourilor şi punctelor vamale, acestea suporta cheltuielile de transport şi, dacã este cazul, cele de cazare şi de diurna, potrivit normelor legale. ART. 393 Pentru alte formulare decât cele prevãzute în anexele la prezentul regulament vamal, precum şi pentru registru, sigilii şi ştampile vamale utilizate de autoritatea vamalã, Direcţia Generalã a Vamilor va stabili modelul şi modul de utilizare. ART. 394 Direcţia Generalã a Vamilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentului regulament vamal, care se publica în Monitorul Oficial al României. ART. 395 Anexele nr. 1-26 fac parte integrantã din prezentul regulament vamal. ANEXA 1
INFORMAŢII PRIVIND CLASIFICAREA TARIFARA
| 1 | 1 Autoritatea vamalã competenta | 2 Conţinutul pe scurt al cererii |
|--------| [] | -------------------------- |
| | | |//////////////////////////| |
| | | -------------------------- |
| |---------------------------------|----------------------------------|
| | 3. Titular (nume şi adresa) | 4 Data începerii valabilitãţii |
| | | ----------------- |
| | | |/////////////////| |
| EXEM- | | ----------------- |
| PLAR |---------------------------------|----------------------------------|
| | Nota importanta - Informaţia | 5 Referitor la cererea |
| PENTRU | este valabilã atâta timp cat | -------------------------- |
| | reglementarea vamalã este | |//////////////////////////| |
| TITU- | valabilã | -------------------------- |
| LAR | |----------------------------------|
| | | 6 Clasificarea mãrfurilor în |
| | | nomenclatorul vamal |
| | | -------------------------- |
| | | |//////////////////////////| |
| | | -------------------------- |
| | | ----------------- |
|--------| | |/////////////////| |
| 1 | | ----------------- |
--------|--------------------------------------------------------------------|
| 7 Descrierea mãrfurilor |
| |
| |
| |
|--------------------------------------------------------------------|
| 8 Denumirea comercialã şi date suplimentare |
| |
| |
| |
|--------------------------------------------------------------------|
| 9 Motivarea clasificarii mãrfurilor |
| |
| |
| |
|--------------------------------------------------------------------|
| 10 Informaţia este eliberata pe baza elementelor urmãtoare |
| furnizate de solicitant: |
| Descriere [] Pliante [] Fotografii [] Mostre [] Altele [] |
| |
| Locul Semnatura Ştampila |
| |
| Data |
--------------------------------------------------------------------
INFORMAŢII PRIVIND CLASIFICAREA TARIFARA
-----------------------------------------------------------------------------
| 2 | 1 Autoritatea vamalã competenta | 2 Conţinutul pe scurt al cererii |
|--------| [] | -------------------------- |
| | | |//////////////////////////| |
| | | -------------------------- |
| |---------------------------------|----------------------------------|
| | 3. Titular (nume şi adresa) | 4 Data începerii valabilitãţii |
| | | ----------------- |
| | | |/////////////////| |
| EXEM- | | ----------------- |
| PLAR |---------------------------------|----------------------------------|
| | Nota importanta - Informaţia | 5 Referitor la cererea |
| PENTRU | este valabilã atâta timp cat | -------------------------- |
| | reglementarea vamalã este | |//////////////////////////| |
| VAMA | valabilã. | -------------------------- |
| | |----------------------------------|
| | | 6 Clasificarea mãrfurilor în |
| | | nomenclatorul vamal |
| | | -------------------------- |
| | | |//////////////////////////| |
| | | -------------------------- |
| | | ----------------- |
|--------| | |/////////////////| |
| 2 | | ----------------- |
--------|--------------------------------------------------------------------|
| 7 Descrierea mãrfurilor |
| |
| |
| |
|--------------------------------------------------------------------|
| 8 Denumirea comercialã şi date suplimentare |
| |
| |
| |
|--------------------------------------------------------------------|
| 9 Motivarea clasificarii mãrfurilor |
| |
| |
| |
|--------------------------------------------------------------------|
| 10 Informaţia este eliberata pe baza elementelor urmãtoare |
| furnizate de solicitant: |
| Descriere [] Pliante [] Fotografii [] Mostre [] Altele [] |
| |
| Locul Semnatura Ştampila |
| |
| Data |
--------------------------------------------------------------------
ANEXA 2 NORMEprivind cantitãţile uzuale de produse din tutun şi bãuturi alcoolice lãsate pentru folosinta comandantului, echipajului şi pasagerilor, în raport cu durata stationarii navei în port În aplicarea art. 26 din Regulamentul vamal, cantitãţile de produse din tutun şi bãuturi alcoolice care se lasa de cãtre organele vamale nesigilate, pentru folosinta comandantului şi secundului, precum şi a echipajului şi pasagerilor, sunt urmãtoarele:
Bãuturi
Tigarete Tigari de foi alcoolice peste
22 grade
------------------------------------------------------------------------------
a. Pentru uzul comandantului 80 buc./zi/ 20 buc./zi/ 2 l/zi/persoana
şi secundului persoana persoana
b. Pentru uzul echipajului 40 buc./zi/ 20 buc./zi/ 1 l/zi/persoana
şi pasagerilor persoana persoana
-------------------------------------------------------------------------------
Cantitãţile de produse sus-menţionate se lasa nesigilate cu ocazia efectuãrii reviziei de sosire a navei, în raport cu durata stationarii în port declarata de comandant, dar nu pe o perioada mai mare de 15 zile. Dacã durata de stationare este mai mare de 15 zile, cantitãţile respective de produse vor fi scoase de sub sigiliul vamal la cererea comandantului sau agentului navei. În cazuri deosebite ca: sarbatori naţionale, acţiuni protocolare etc., şeful vãmii poate aproba sa fie lãsate la dispoziţia comandantului şi secundului cantitãţi suplimentare din produsele arãtate, corespunzãtoare acţiunii, cu condiţia sa fie consumate la bord. Produsele lãsate la dispoziţia comandantului, echipajului şi cãlãtorilor vor fi notate de fiecare data pe declaraţia proviziilor de bord, cu ocazia fiecãrei operaţiuni. ANEXA 3
DECLARAŢIE SUMARĂ
Nr. ..... din .........
1. Denumirea şi sediul depozitarului ....................................
2. Expeditorul bunurilor ................................................
3. Destinatarul bunurilor ...............................................
4. Felul bunurilor ......................................................
5. Cantitatea bunurilor .................................................
6. Valoarea bunurilor ...................................................
Semnatura
..................
NOTA
- Se completeazã dupã documentele de transport sau comerciale care însoţesc bunurile.
- Se înregistreazã în registrul de evidenta al biroului vamal.
DECLARAŢIA PENTRU VALOAREA ÎN VAMA
Nr. ....... din .............
| 1. VÂNZĂTOR | SPAŢIU DESTINAT BIROULUI VAMAL || Nume: | || | || Adresa: | || | ||-------------------------------------------| || 2.a) CUMPĂRĂTOR | || Nume: | || | || Adresa: | || | ||-------------------------------------------| || 2.b) REPREZENTANT | || Nume: | || | || Adresa: | || | ||-------------------------------------------|---------------------------------|| NOTA IMPORTANTA | 3. Condiţia de livrare || --------------- | || | || Persoana care semneazã şi depune |---------------------------------|| prezenta declaraţie: | 4. Numãrul şi data facturii || - rãspunde de corectitudinea elementelor | || înscrise în acest formular şi de autenti- | || citatea tuturor documentelor prezentate |-------------------------------- || în scopul determinãrii valorii în vama şi | 5. Numãrul şi data contractului || - se angajeazã sa furnizeze toate infor- | || matiile şi documentele suplimentare nece- | || sare pentru determinarea valorii în vama | || a mãrfurilor. | ||-------------------------------------------|---------------------------------|| 6. Numãrul şi data deciziilor vamale referitoare la | Marcati cu x || rubricile 7-9 | casuta ||------------------------------------------------------------- adecvatã || *7.a) Vânzãtorul şi cumpãrãtorul sunt legaţi în sensul art. || 15.4. din Acordul privind aplicarea art. VII din GATT? [] DA [] NU || || b) Legatura a influentat preţul mãrfurilor importate? [] DA [] NU || || c) (rãspuns facultativ) Valoarea tranzactionala a || mãrfurilor importate este foarte apropiatã de o valoare || menţionatã la art. 2.b) din Acordul privind aplicarea art. || VII din GATT? [] DA [] NU || În caz afirmativ, faceti precizãri detaliate. || || -------- || (* Rubricile aferente intrebarilor de la pct. 7.b) şi 7.c) || se completeazã numai în cazul în care la întrebarea 7.a) s-a || rãspuns afirmativ.) ||-------------------------------------------------------------- || || *8.a) Exista RESTRICTII referitoare la cedarea sau utilizarea || mãrfurilor de cãtre cumpãrãtor, altele decât restricţiile || care: [] DA [] NU || i) sunt impuse sau cerute de lege sau autoritãţile romane; || ii) limiteazã regiunea geograficã în care mãrfurile pot fi || revandute; sau || iii) nu afecteazã substanţial valoarea mãrfurilor. || || b) Vânzarea sau preţul sunt subordonate unor CONDIŢII sau || UNOR PRESTAŢII a cãror valoare nu este determinabilã pentru || ceea ce se referã la mãrfurile de evaluat? [] DA [] NU || Precizati natura restrictiilor, condiţiilor sau prestaţiilor, || dupã caz. || || ------------ || (* Dacã valoarea condiţiilor sau prestaţiilor este determinabilã, || precizati suma în rubrica nr. 11.b.) ||----------------------------------------------------------------- || *9.a) Exista redevenţe sau drepturi de licenta relative la || mãrfurile importate, pe care cumpãrãtorul este ţinut sa le || achite fie direct, fie indirect, ca o condiţie a vânzãrii || mãrfurilor de evaluat? [] DA [] NU || || b) Vânzarea este condiţionatã printr-un acord în baza cãruia || o parte a produsului oricãrei vânzãri, cesiuni sau utilizãri || ulterioare a mãrfurilor revine direct sau indirect || vânzãtorului? [] DA [] NU || || (* În cazul unui rãspuns afirmativ la oricare dintre întrebãri, || mentionati condiţiile şi, dacã este posibil, precizati suma || în rubricile nr. 15, respectiv 16.) | -----------------------------------------------------------------------------| NOTA RELATIVĂ LA RUBRICA NR. 7 | 10.a) Numãr de file | | suplimentare | 1. Persoanele sunt considerate legate, dacã: | anexate | a) una face parte din direcţia sau consiliul de |.....................| administraţie al întreprinderii celeilalte şi | 10.b) Locul | reciproc; | întocmirii: | b) ele sunt legal recunoscute ca asociate; | | c) ele sunt patroni şi salariaţi; | | d) o persoana oarecare poseda, controleazã sau | Data: | deţine direct sau indirect 5% sau mai mult dintre | | acţiunile sau pãrţile emise, cu drept de vot, de | Semnatura: | una şi de cealaltã; | | e) una dintre ele controleazã pe cealaltã direct --------------------- sau indirect; f) amândouã sunt direct sau indirect controlate de o terta persoana; g) împreunã, ele controleazã direct sau indirect o terta persoana; sau h) ele sunt membri ai aceleiaşi familii. - 2 - -----------------------------------------------------------------------------| SPAŢIU DESTINAT BIROULUI VAMAL | | || || -----------------|| |ARTI-|ARTI-|ARTI-|| | COL | COL | COL ||-----------------------------------------------------------|-----|-----|-----||A. BAZA DE | 11.a) Preţul efectiv plãtit sau preţul de | | | || CALCUL | plãtit în moneda de facturare | | | || | |-----|-----|-----|| | b) Plati indirecte (vezi rubrica 8.b) | | | || | (cursul de schimb: ) | | | ||------------|----------------------------------------------|-----|-----|-----|| | 12. Total A (în lei) | | | ||------------|----------------------------------------------|-----|-----|-----| | B. ELEMENTE| 13. Costuri suportate de cumpãrãtor | | | || CARE SE | a) comisioane, cu excepţia comisioanelor | | | || ADAUGA | la cumpãrare |-----|-----|-----|| la preţul | b) cheltuieli de intermediere | | | || efectiv | |-----|-----|-----|| plãtit sau | c) costul ambalajelor | | | || preţul de | | | | || plãtit |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| (în lei)* | 14. Produse şi servicii furnizate direct | | | || | sau indirect de cumpãrãtor, fãrã cheltuieli | | | || | sau la costuri reduse, şi utilizate cu | | | || | ocazia producerii şi vânzãrii pentru export | | | || | a mãrfurilor importate: | | | || | | | | || | a) materiale, componente, pãrţi şi elemente | | | || | similare utilizate cu ocazia producerii | | | || | mãrfurilor importate .................... | | | || | |-----|-----|-----|| | b) utilaje, matrite, forme şi elemente | | | || | similare utilizate cu ocazia producerii | | | || | mãrfurilor importate .................. | | | || | |-----|-----|-----|| | c) materiale consumate cu ocazia producerii | | | || | mãrfurilor importate ..................... | | | || | |-----|-----|-----|| | d) inginerie, dezvoltare, lucrãri de arta | | | || | şi design, planuri şi schite, executate în | | | || | alta ţara decât ţara de import şi necesare | | | || | la producerea mãrfurilor importate ........ | | | || |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| | 15. Redevenţe şi drepturi de licenta (vezi | | | || | rubrica nr. 9.a) ......................... | | | || |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| | 16. Valoarea oricãrei pãrţi a produsului | | | | | | oricãrei revanzari, cesiuni sau utilizãri | | | || | ulterioare a mãrfurilor care revine, direct | | | || | sau indirect, vânzãtorului (vezi rubrica | | | || | nr. 9.b) ................................ | | | || |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| | 17. Cheltuieli de livrare pe parcursul | | | || | extern pana la frontiera romana: | | | || | a) cheltuieli de transport ................ | | | || | |-----|-----|-----|| | b) cheltuieli de încãrcare, de descãrcare şi | | | || | de manipulare, conexe transportului | | | || | mãrfurilor importate ................... | | | || | |-----|-----|-----|| | c) costul asigurãrii .................. | | | || |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| | 18. Total B ........................... | | | ||------------|----------------------------------------------|-----|-----|-----||C. ELEMENTE | 19. Costul transportului dupã import ...... | | | || CARE SE |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| DEDUC | 20. Cheltuieli relative la lucrãrile de | | | || din preţul | construcţie, de instalare, de montaj, de | | | || efectiv | întreţinere sau de asistenta tehnica, | | | || plãtit sau | întreprinse dupã import, în ce priveşte | | | || preţul de | mãrfurile importate ....................... | | | || plãtit |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| (în lei)* | 21. Alte cheltuieli (precizate) ---------- | | | || | ------------------------------------------ | | | || |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| | 22. Drepturi şi taxe plãtite în ţara de | | | || | import ................................... | | | || |----------------------------------------------|-----|-----|-----|| | 23. Total C .............................. | | | ||------------|----------------------------------------------|-----|-----|-----|| 24. VALOAREA ÎN VAMA DECLARATA (A+B-C) ................. | | | ||-----------------------------------------------------------------------------|| *) Dacã sumele sunt exprimate în moneda strãinã, se vor indica în aceasta || rubrica sumele în moneda strãinã şi cursul de schimb în vigoare, raportat || la fiecare element, pentru fiecare articol în parte. || || Elementul de valoare Suma Cursul de schimb || || | ----------------------------------------------------------------------------- INSTRUCŢIUNIde completare a formularului "Declaraţia pentru valoarea în vama" 1. Formularul "Declaraţia pentru valoarea în vama" se depune într-un singur exemplar, în forma şi modelul prevãzute în anexa nr. 5, împreunã cu declaraţia vamalã şi celelalte documente necesare vamuirii. 2. Declaraţia pentru valoarea în vama trebuie sa fie completatã prin dactilografiere lizibila, fãrã ştersãturi sau adaugari. 3. Declaraţia pentru valoarea în vama se depune la biroul vamal de cãtre importator. În cazul în care este depusa prin reprezentant, se completeazã rubrica 2.b) cu numele şi adresa acestuia, rãspunderea privind datele declarate fiind solidarã cu a importatorului. 4. Pentru mãrfurile primite de persoane juridice, care nu fac obiectul unor tranzacţii comerciale, declaraţia pentru valoarea în vama se va completa, în mod obligatoriu, cu urmãtoarele date: - expeditorul mãrfurilor importate (rubrica 1); - destinatarul mãrfurilor importate (rubrica 2.a); - reprezentantul importatorului (rubrica 2.b) - în cazul în care declaraţia pentru valoarea în vama este depusa prin reprezentant; - numãrul şi data facturii sau ale documentului primit de la expeditorul extern al mãrfii, în care este înscrisã valoarea; - valoarea în vama declarata (rubrica 24). 5. Declaraţia pentru valoarea în vama nu se depune în urmãtoarele cazuri: - valoarea mãrfurilor importate nu depãşeşte echivalentul sumei de 100 ECU; - valoarea mãrfurilor importate este stabilitã, prin reglementãri legale, în suma fixa. ANEXA 6 CONDIŢIILE ŞI LIMITELEprivind introducerea şi scoaterea din ţara a bunurilor aparţinând cãlãtorilor şi altor persoane fizice 1. Cãlãtorii şi persoanele fizice stabilite în România sau cu domiciliul în strãinãtate pot sa introducã în ţara, ca bagaje însoţite sau neinsotite, fãrã a fi supuse la plata taxelor vamale, urmãtoarele bunuri, în limitele şi condiţiile stabilite mai jos: a) efectele personale şi medicamentele necesare, în mod raţional, pe durata cãlãtoriei şi a şederii în strãinãtate sau în ţara; b) bijuteriile de uz personal definite ca atare prin prezenta anexa; c) cãrţile, publicaţiile, înregistrãrile de orice fel, diapozitivele, altele asemenea, necesare uzului personal; d) bunurile obţinute ca premii sau distincţii în cadrul unor manifestãri oficiale; e) bãuturile alcoolice, tigarile, tigaretele şi tutunul, în urmãtoarele cantitãţi: 2 l bãuturi alcoolice peste 22 grade, 4 l de vin, 4 l de bere, 200 buc. tigarete, 50 buc. tigari de foi şi 250 g tutun pentru uzul persoanelor în varsta de peste 16 ani; f) alte bunuri de orice fel în limita valoricã, reprezentând în total echivalentul în lei a sumei de 100 ECU. Cãlãtorii şi persoanele fizice stabilite în România sau cu domiciliul în strãinãtate pot scoate din ţara, ca bagaje însoţite sau neinsotite, fãrã plata taxelor vamale: bunurile prevãzute la pct. 1 lit. a)-e), bunuri de orice fel în limita valoricã reprezentând în total echivalentul în lei a sumei de 1.200 ECU, precum şi câte un bun a cãrui valoare individualã depãşeşte limita de 1.200 ECU. 2. Limita valoricã stabilitã la pct. 1 lit. f) se aplica numai la o singura trecere de frontiera (dus şi întors) în cursul unei luni. Pentru urmãtoarele cãlãtorii într-o luna, limita valoricã se reduce la 20 ECU. Pentru bunurile prevãzute la pct. 1 lit. e) limitele se aplica la o singura trecere de frontiera (dus şi întors) în cursul unei luni. Pentru urmãtoarele cãlãtorii într-o luna, limitele se reduc la jumãtate. În cazul trecerilor pe baza de înţelegere între România şi ţãrile limitrofe se aplica prevederile alin. 1 şi 2, fãrã a fi permisã introducerea sau scoaterea din ţara de bunuri, cu plata taxelor vamale. 3. În afarã bunurilor prevãzute la pct. 1 alin. 1 se pot introduce în ţara, prin bagaje însoţite sau neinsotite, cu plata taxelor vamale stabilite la art. 90 din Codul vamal, bunuri în limita valoricã reprezentând contravaloarea în lei a 1.200 ECU pentru fiecare cãlãtor sau persoana fizica, o singura data pe luna. 4. Prin colete poştale expediate potrivit reglementãrilor internaţionale în domeniul poştal se pot introduce în ţara, fãrã a fi supuse la plata taxelor vamale, bunurile în condiţiile şi limitele valorice prevãzute la pct. 1 alin. 1 lit. a), c), d) şi f), precum şi, cu plata taxelor vamale, orice alte bunuri cu o valoare pana la echivalentul în lei a 500 ECU. Prin colete poştale se pot scoate din ţara, fãrã a fi supuse la plata taxelor vamale: bunurile în condiţiile şi limitele valorice prevãzute la pct. 1 alin. 1 lit. a), c) şi d), bunuri de orice fel în limita valoricã reprezentând în total echivalentul în lei a 500 ECU, precum şi câte un bun a cãrui valoare individualã depãşeşte limita de 500 ECU. 5. În limitele valorice prevãzute la pct. 3 şi 4, nu pot fi introduse sau scoase din ţara bunurile de la pct. 1 lit. e). 6. Pe lângã bunurile în limita valoricã prevãzute la pct. 1 alin. 1 şi pct. 3 şi 4, se poate introduce în ţara câte un bun a cãrui valoare individualã depãşeşte limitele respective, cu plata taxelor vamale prevãzute de art. 90 din Codul vamal. 7. Nu sunt supuse la plata taxelor vamale, la introducerea în ţara, urmãtoarele bunuri: a) obiectele de arta, de colectie şi antichitati; b) protezele, instrumentele, aparatele, carucioarele şi triciclurile cu sau fãrã motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau invalizilor, cu avizul organelor sanitare; c) bunurile introduse în ţara care se înapoiazã nefiind admise la destinaţie. De asemenea, nu sunt supuse la plata taxelor vamale, la introducerea sau scoaterea din ţara, bunurile expediate pentru a fi reparate sau înlocuite în termenul de garanţie. 8. Nu sunt supuse plãţii taxelor vamale bunurile mobile care formeazã masa succesoralã, dobândite prin succesiuni deschise în ţara sau strãinãtate, dovedite pe baza unor documente oficiale, precum şi monumentele funerare. 9. Persoanele fizice care îşi stabilesc domiciliul definitiv în România pot introduce în ţara, fãrã a fi supuse plãţii taxelor vamale, pe baza adeverintei emise de Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vamuire, inclusiv doua mijloace de transport auto, indiferent de categoria acestora. Prevederile alin. 1 se aplica o singura data, în termen de 9 luni de la data stabilirii definitive a domiciliului. Termenul prevãzut la alin. 2 poate fi prelungit de autoritatea vamalã în cazuri temeinic justificate. În cazul unor transporturi succesive de bunuri sau când acestea sosesc în ţara înainte de data stabilirii domiciliului în România, bunurile pot fi eliberate titularului, în custodie vamalã, cu garantarea drepturilor de import. 10. Prevederile pct. 9 se aplica şi persoanelor cu domiciliul în România trimise în misiune permanenta în strãinãtate, în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 837/1995 , pe o perioada de cel puţin 24 de luni, dupã expirarea acestei perioade, în temeiul unei adeverinte eliberate de unitatea respectiva la terminarea misiunii. 11. Persoanele fizice cu domiciliul în România, care se stabilesc în strãinãtate, pot scoate din ţara, fãrã a fi supuse plãţii taxelor vamale, urmãtoarele bunuri: a) ca bagaj însoţit: efecte personale şi alte articole necesare pe durata cãlãtoriei; b) ca bagaj însoţit, neînsoţit sau colet poştal, o singura data, pe baza adeverintei emise de Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vamuire, inclusiv doua mijloace de transport auto, indiferent de categoria acestora. 12. Valoarea în vama se stabileşte de Ministerul Finanţelor prin aprobarea Listei de valori unice în vama ale unor produse sau grupe de produse, deoarece bunurile introduse sau scoase din ţara de cãlãtori şi alte persoane fizice stabilite în România sau în strãinãtate nu fac obiectul unor operaţiuni comerciale. Biroul vamal este autorizat sa determine prin asimilare valoarea în vama, luând în considerare valoarea stabilitã pentru bunuri cu caracteristici asemãnãtoare, potrivit alin. 1. Atunci când nu este posibila asimilarea, valoarea în vama este stabilitã de Direcţia Generalã a Vamilor, ce poate lua în considerare valorile din facturile externe sau cele comunicate de o societate comercialã producãtoare, de profil, sau de o instituţie specializatã. Pentru autovehiculele şi vehiculele introduse sau scoase din ţara de cãlãtori şi alte persoane fizice stabilite în România sau domiciliate în strãinãtate valoarea în vama se stabileşte potrivit art. 109 alin. 5 şi 6 din Regulamentul vamal. 13. Cãlãtorii şi alte persoane fizice pot introduce sau scoate temporar din ţara sau tranzita teritoriul României cu bunurile care le aparţin. Pentru a asigura reintroducerea sau, dupã caz, scoaterea bunurilor introduse temporar Direcţia Generalã a Vamilor poate stabili mãsuri de supraveghere vamalã, inclusiv garanţii pana la nivelul cuantumului datoriei vamale. Dispoziţiile privind garantarea nu se aplica în cazul bunurilor scutite de plata taxelor vamale. 14. Cãlãtorii cu domiciliul în strãinãtate pot introduce temporar în ţara, fãrã garantarea drepturilor de import şi fãrã formalitãţi vamale, urmãtoarele bunuri: a) o camera video şi doua casete; b) doua aparate fotografice şi 24 casete sau 10 role film pentru fiecare aparat; c) un binoclu; d) un radioreceptor portabil şi un televizor portabil; e) un casetofon portabil; f) un carucior de copil; g) un cort şi alte echipamente de cantonament, precum şi alte articole de sport uzuale, inclusiv o ambarcatiune; h) doua arme de vanatoare cu câte 100 de cartuse de fiecare arma, în condiţiile prevãzute de reglementãrile privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor; i) o bicicleta cu sau fãrã motor şi o masina de scris portabila. Când exista suspiciuni ca bunurile nu se introduc pentru uzul personal, autoritatea vamalã poate sa ceara garantarea plãţii drepturilor de import sau sa inmaneze titularilor declaraţii vamale de cãlãtori, care se înscriu în documentele de cãlãtorie. 15. Cãlãtorii cu domiciliul în România pot scoate temporar din ţara, fãrã garantarea drepturilor de export, bunurile prevãzute la pct. 14. La reintroducerea în ţara, pentru a beneficia de scutire de la plata taxelor vamale, cãlãtorii trebuie sa facã dovada scoaterii din ţara a acestor bunuri prin declaraţie data de cãlãtor la ieşirea din ţara sau prin acte care atesta provenienta bunurilor din România. La cerere, birourile vamale pun la dispoziţie gratuit formulare pentru declararea în scris. 16. Persoanele fizice cu domiciliul în strãinãtate, care vin în interes de serviciu în România, pot introduce temporar în ţara, fãrã garantarea drepturilor de import, ca bagaj însoţit sau neînsoţit, efectele personale, precum şi alte bunuri, pe baza unui inventar, în doua exemplare, vizat de autoritatea vamalã, dacã aceste bunuri intra în ţara în cel mult 3 luni de la data instalãrii titularului. Prevederile alin. 1 se aplica şi elevilor şi studenţilor veniti la studii în România; termenul de 3 luni curge de la începerea fiecãrui an de învãţãmânt. Liberul de vama se acorda în baza unei adeverinte emise de unitãţile romane sau de unitãţile strãine autorizate sa funcţioneze în România, cu care aceste persoane sunt în relaţii de serviciu. 17. Persoanele fizice cu domiciliul în România, trimis în strãinãtate în interes de serviciu sau la studii, pot scoate din ţara fãrã a fi supuse plãţii taxelor vamale, ca bagaj însoţit sau neînsoţit, urmãtoarele: a) efectele personale, precum şi materialele de studiu şi documentare; b) obiectele de folosinta îndelungatã, cu condiţia sa fie înscrise într-un inventar, în dublu exemplar, vizat de autoritatea vamalã. Membrii de familie pot expedia persoanelor menţionate la alin. 1, prin colete, obiecte de îmbrãcãminte, incaltaminte şi lenjerie necesare pe durata şederii în strãinãtate, fãrã a fi supuse plãţii taxelor vamale. 18. Mijloacele de transport şi remorcile acestora, înmatriculate în România, pot fi scoase temporar din ţara fãrã garantarea plãţii taxelor vamale şi fãrã formalitãţi vamale. 19. Mijloacele de transport şi remorcile acestora, înmatriculate în strãinãtate, pot fi introduse temporar în România fãrã garantarea drepturilor de import şi fãrã formalitãţi vamale, dacã aparţin: a) persoanelor cu domiciliul în strãinãtate sosite în ţara ca turişti în grupuri organizate sau individual; b) specialiştilor, tehnicienilor, studenţilor strãini sau altor persoane cu domiciliul în strãinãtate sosite în ţara pe baza de acorduri, contracte sau alte înţelegeri cu partea romana; c) persoanelor cu domiciliul în România plecate în strãinãtate în interes de serviciu şi la studii, reintoarse pentru efectuarea concediului sau îndeplinirea unei misiuni temporare în ţara; d) personalului strãin al reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice strãine care funcţioneazã în România, potrivit normelor legale. Prevederile alin. 1 se aplica numai pentru un mijloc de transport, cu sau fãrã remorca, de persoana. 20. Pãrţile şi piesele detasate pentru repararea mijloacelor de transport şi remorcile prevãzute la pct. 19 se elibereazã cu garantarea datoriei vamale. Garanţia se restituie, dacã titularul operaţiunii face dovada efectuãrii reparatiei cu piesele şi pãrţile introduse temporar în ţara. Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica în mod corespunzãtor şi pentru pãrţile şi piesele detasate care se scot din ţara pentru repararea mijloacelor de transport şi remorcilor scoase temporar din ţara. 21. Operaţiunile de introducere sau de scoatere temporarã a bunurilor prevãzute în prezenta anexa se încheie în termenele şi condiţiile prevãzute în reglementãrile vamale pentru regimul de admitere temporarã sau, dupã caz, pentru exportul temporar de mãrfuri. 22. În sensul prezentei anexe se înţelege prin: - bijuterii de uz personal: obiectele din metale preţioase cu sau fãrã pietre preţioase, şi anume: * pentru persoane peste 16 ani: 1 verigheta din aur şi una din argint, 2 inele, 1 ceas cu sau fãrã bratara, 2 medalioane cu lantisor, 2 perechi de cercei, 2 bratari, 1 ac de cravata, 2 perechi de butoni, 1 brosa, 1 colier, 1 trusa creion-stilou, 2 perechi ochelari; * pentru persoane pana la 16 ani: 1 inel, 1 ceas cu sau fãrã bratara, 1 medalion cu lantisor, 1 pereche cercei, 1 bratara; * pentru persoanele care trec frontiera mai mult de o data în cursul unei luni (dus-întors): 1 verigheta, 1 inel, 1 ceas cu sau fãrã bratara, 1 medalion cu lantisor, 1 pereche cercei, 1 bratara; - bagaj însoţit: bunurile pe care o persoana le duce cu sine în acelaşi mijloc de transport sau care o însoţesc în acelaşi mijloc de transport; - bagaj neînsoţit: bunurile expediate şi înscrise în acelaşi document de transport; - colet poştal: bunurile expediate potrivit reglementãrilor internaţionale în domeniul poştal; - bunuri de acelaşi fel, în bucãţi, seturi sau garnituri: bunurile clasificate la acelaşi cod de 8 cifre prevãzut în Tariful vamal de import al României. 23. Plafoanele valorice şi valorile în vama, exprimate în valuta, se transforma în lei potrivit reglementãrilor vamale referitoare la importul de mãrfuri. 24. Bunurile procurate de persoanele fizice din magazinele care funcţioneazã în zonele libere pot fi introduse în ţara numai cu plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import, în limitele prevãzute la pct. 3 şi 6 şi cu respectarea celorlalte condiţii impuse de normele legale în vigoare, cu excepţia bunurilor menţionate la pct. 1 lit. e), care nu pot fi introduse în ţara. ANEXA 7
CERERE DE AUTORIZARE
pentru funcţionarea unui antrepozit vamal sau pentru utilizarea regimului de antrepozitare
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul (1) ............................
2. Descrierea locului destinat utilizãrii ca antrepozit vamal sau, în cazul solicitãrii unui antrepozit de tip D, precizarea instalaţiilor de stocaj utilizate de solicitant .......................................................
3. Tipul de antrepozit solicitat (2) .....................................
4. Proceduri de utilizare (3):
a) pentru plasarea mãrfurilor sub regim: ................................
b) pentru introducerea în circuitul economic a mãrfurilor plasate sub regimul: .....................................................................
c) pentru exportul mãrfurilor plasate sub regimul: .......................
d) pentru transferul eventual într-un alt antrepozit vamal fãrã a încheia regimul: ......................................................................
5. Justificarea economicã a antrepozitarii: ...............................
6. Descrierea evidentei contabile materiale ţinute şi locul unde aceasta este ţinuta ...................................................................
7. Durata medie a stocajului (4) ..........................................
8. Felul mãrfurilor .......................................................
9. Manipularile preconizate a fi efectuate în timpul antrepozitarii ..............................................................................
10. Scoaterile temporare din antrepozit, preconizate a fi efectuate ..............................................................................
11. Operaţiuni preconizate a fi efectuate în timpul antrepozitarii:
a) perfecţionare activa ..................................................
b) transformarea mãrfurilor agricole înaintea exportului .................
12. Avizul autoritãţilor vamale care controleazã antrepozitul ..............................................................................
13. Avizul autoritãţilor vamale care acorda regimul ......................
14. Documentele anexate (5) ..............................................
..............................................................................
..............................................................................
Data ................................
Semnatura ...........................
AUTORIZAŢIE DE ANTREPOZIT VAMAL
REFERITOR LA CEREREA Nr. ........
| 1. Titular: | AUTORIZAŢIE DE ANTREPOZIT VAMAL NR. |
| | |
| | AUTORIZAŢIE DE GESTIONARE A |
| Numãrul de identificare: | ANTREPOZITULUI VAMAL SAU DE |
| | UTILIZARE A REGIMULUI |
|------------------------------------|----------------------------------------|
| 2. Nr. de referinta al cererii: | 3. Autoritatea vamalã de control: |
|------------------------------------| |
| 4. Antrepozitul sau instalatia | |
| de stocaj: | |
|------------------------------------|----------------------------------------|
| 5. Contabilitatea materialã: | 6. Data intrãrii în vigoare: |
|------------------------------------|----------------------------------------|
| 7. Proceduri aplicabile: | 8. Termen de depozitare: |
| |----------------------------------------|
| la intrare: | 9. Suma garanţiei sau modalitãţile de |
| la ieşire: | determinare a acestei sume: |
|-----------------------------------------------------------------------------|
| 10. Mãrfuri admise: | 11. Procentaj de pierderi: |
| | |
|-----------------------------------------------------------------------------|
| 12. Alte mãrfuri: |
|-----------------------------------------------------------------------------|
| 13. Manipulari uzuale: |
|-----------------------------------------------------------------------------|
| 14. Scoateri temporare. Scop: |
| Manipulari: |
|-----------------------------------------------------------------------------|
| 15. Alte operaţiuni autorizate |
|-----------------------------------------------------------------------------|
| 16. Alte dispoziţii: | 17. Numãr de anexe: |
| | |
|-----------------------------------------------------------------------------|
| 18. Autoritatea vamalã care elibereazã autorizaţia: | |
| |----------------------|
| Locul: Semnatura: | ŞTAMPILA |
| Data: | |
| Persoana care poate fi contactata: | |
-----------------------------------------------------------------------------
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE 1. Se menţioneazã denumirea, actul constitutiv şi sediul titularului. Numãrul de identificare este numãrul scrisorii prin care se indica tipul antrepozitului şi litera indicând tipul antrepozitului. 2. Se indica data şi numãrul cererii de autorizare. 3. Se indica autoritatea competenta pentru controlul antrepozitului. 4. Se indica adresa completa a antrepozitului sau a instalaţiilor de stocaj utilizate pentru mãrfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal. 5. Se menţioneazã locul exact unde se tine evidenta contabila materialã. 7. Se menţioneazã, cu indicarea bazei legale, procedura ce se utilizeazã, precum şi termenul pentru depunerea declaraţiei vamale de antrepozitare. 9. În cazul în care nu se cere o garanţie se menţioneazã "Nu este cazul". 10. Se completeazã numai în cazul antrepozitului privat. 11. Se menţioneazã, pentru fiecare fel de marfa, procentul natural de pierderi în funcţie de natura mãrfii. 12. Se menţioneazã mãrfurile (împreunã cu statutul lor vamal) care pot fi stocate în locurile de antrepozit vamal, fãrã a fi plasate sub acest regim. 13-14. Se menţioneazã, eventual într-o anexa, forma în care autoritatea vamalã de control este informatã în prealabil. 15. Se menţioneazã, dupã caz, alte operaţii autorizate (perfecţionare activa etc.), când acestea pot fi efectuate în antrepozitele vamale. ANEXA 10 PROCEDURAprivind transferul mãrfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal 1. Pentru transferul mãrfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal, fãrã încheierea regimului, exemplarele 1, 4, 5 şi un exemplar suplimentar identic exemplarului 1 al formularului declaraţiei vamale în detaliu, prevãzut în anexa nr. 4, completat conform indicaţiilor de mai jos, sunt depuse de deţinãtorul antrepozitului cãtre care sunt expediate mãrfurile, la autoritatea vamalã pe lângã care funcţioneazã antrepozitul vamal. Autoritatea vamalã poate dispensa titularul de antrepozit de obligaţia de a prezenta mãrfurile. În acest caz, exemplarul 1 al declaraţiei vamale în detaliu este depus la autoritatea vamalã de control de cãtre titularul antrepozitului de plecare. 2. Autoritatea vamalã prevãzutã la pct. 1 avizeazã documentul în caseta D, atestând astfel verificarea sau admiterea mentiunilor înscrise. Totodatã, stabileşte termenul în care mãrfurile trebuie sa fie prezentate vãmii în raza cãreia se antrepoziteaza mãrfurile care sunt transferate. Exemplarul 1 al documentului se retine de vama emitenta. 3. Exemplarul suplimentar şi exemplarele 4 şi 5 ale documentului însoţesc mãrfurile şi sunt prezentate împreunã cu acestea vãmii de destinaţie. Autoritatea vamalã poate excepta antrepozitarul de obligaţia prezentãrii mãrfurilor. În acest caz, exemplarele 4 şi 5 ale documentului sunt transmise vãmii de destinaţie de cãtre noul antrepozitar. 4. Exemplarul 5 al documentului se avizeazã de vama de destinaţie în caseta I şi se transmite vãmii emitente. Exemplarul 4 se retine de vama de destinaţie, iar exemplarul suplimentar se remite antrepozitarului care primeşte mãrfurile. 5. Vama emitenta verifica închiderea corecta a transferului, comparand exemplarele 1 şi 5 ale documentului. Exemplarul 5 se remite imediat antrepozitarului iniţial. 6. Antrepozitarii pãstreazã exemplarele care le sunt emise în evidenta lor. ANEXA 11
CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de perfecţionare activa
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul: ................................
a) solicitantului .........................................................
b) operatorului ...........................................................
2. Sistemul solicitat:
a) sistemul cu rambursare .................................................
b) sistemul cu restituire .................................................
3. Modalitãţi speciale solicitate:
a) compensare prin echivalent .............................................
b) export anticipat .......................................................
4. Mãrfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii:
a) denumirea comercialã şi/sau tehnica ....................................
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinata ...............................................................................
c) cantitatea prevãzutã ...................................................
d) valoarea prevãzutã .....................................................
e) originea ...............................................................
5. Produse compensatoare şi exportul prevãzut:
a) denumirea comercialã şi/sau tehnica: ...................................
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinata: ...............................................................................
c) produse compensatoare principale: ......................................
d) export prevãzut: .......................................................
6. Rata de randament: .....................................................
7. Natura (felul) procesului de perfecţionare: ............................
8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare: .......................
9. Durata estimatã a fi necesarã pentru:
a) realizarea operaţiunilor de perfecţionare şi derularea produselor compensatoare (termenul de reexport) ..........................................
b) aprovizionarea şi transportul cãtre România al mãrfurilor strãine: ...............................................................................
10. Mijloace de identificare preconizate ..................................
11. Nominalizarea vamilor:
a) de acordare a regimului ................................................
b) de încheiere a regimului ...............................................
12. Durata preconizata a autorizaţiei .....................................
13. Mãrfuri echivalente ...................................................
14. Importatorul autorizat sa plaseze mãrfurile sub regim ..................
15. Menţiuni cu privire la autorizaţiile anterioare:
a) pentru trei ani precedenti, în cazul mãrfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei cereri ........................................
b) în cazul mãrfurilor destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare ...............................................................................
Data, Semnatura,
NOTA:
Datele de mai sus trebuie sa fie furnizate în ordinea lor. Acelea dintre ele care se referã la mãrfuri sau produse se furnizeazã în raport de fiecare fel de marfa sau de produs.
AUTORIZAŢIE DE PERFECŢIONARE ACTIVA
Referitor la cererea .....................
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul (1) .............................
a) solicitantului .........................................................
b) operatorului............................................................
2. Sistemul autorizat (2):
a) sistemul cu suspendare .................................................
b) sistemul cu rambursare .................................................
3. Modalitãţi (2):
a) compensare prin echivalent .............................................
b) export anticipat .......................................................
4. Mãrfurile destinate a suferi operaţiuni de perfecţionare (3):
a) denumirea comercialã/tehnica ....................................
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinata ...............................................................................
c) cantitatea prevãzutã ...................................................
d) valoarea prevãzutã .....................................................
5. Produsele compensatoare (3):
a) denumirea comercialã/tehnica ....................................
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinata ...............................................................................
c) produse compensatoare principale ......................................
6. Rata de randament sau modul de fixare a acesteia (4): ..................
7. Felul perfecţionãrii ...................................................
8. Locul unde se efectueazã operaţiunea de perfecţionare ..................
9. Termenul de reexport (5): ..............................................
10. Termenul de plasare a mãrfurilor de import sub regim (6): .............
11. Mijloace de identificare stabilite ....................................
12. Unitãţile vamale desemnate:
a) de control ............................................................
b) de plasare ............................................................
c) de încheiere .......... ...............................................
13. Termen de valabilitate a autorizaţiei (7) ............................
14. Mãrfuri echivalente (8) ..............................................
15. Data de reexaminare a condiţiilor economice (9) .....................
Data ....................
Semnatura ...............
MODEL MATEMATIC
METODA CHEII CANTITATIVE
1. Un singur fel (X) de produse compensatoare (P.C.) obţinute dintr-un singur fel de marfa strãinã (A):
- produse compensatoare (P.C.) obţinute
în urma procesului de perfecţionare
activa - X = 200 kg
- marfa A = 100 kg
- rata de randament pentru 100 kg
marfa strãinã A = 200 kg produse compensatoare
- produse compensatoare (P.C.) importate = 180 kg
Calcul:
180 kg P.C. *) Marfa A --> 100 kg A ------------ = 90 kg 200 kg P.C.------------- *) Marfa A, continuta în produsele compensatoare (P.C.) importate, pentru care se datoreazã taxe vamale. 2. Un singur fel (X) de produse compensatoare obţinute din mai multe feluri de mãrfuri strãine (A şi B): - produse compensatoare (P.C.) obţinute în urma procesului de perfecţionare activa - X = 300 kg - marfa A = 100 kg - marfa B = 50 kg - rata de randament pentru 100 kg marfa A şi 50 kg marfa B, strãine = 300 kg produse compensatoare (P.C.) - produse compensatoare (P.C.) importate = 180 kg Calcul: ------- 180 kg *) Marfa A --> 100 kg A --------- = 60 kg 300 kg 180 kg *) Marfa B --> 50 kg B --------- = 30 kg 300 kg ----------- *) Mãrfuri pentru care se datoreazã taxe vamale corespunzãtoare celor 180 kg P.C. importate. 3. Mai multe feluri (X şi Y) de produse compensatoare obţinute dintr-un singur fel de marfa strãinã (A): - marfa A = 100 kg - produse compensatoare (P.C.) obţinute în urma procesului de perfecţionare activa: - produse compensatoare - X = 200 kg - produse compensatoare - Y = 30 kg - rata de randament pentru 100 kg marfa A strãinã: = 200 kg produse X = 30 kg produse Y - marfa A care se regaseste în produsul X = 85 kg - marfa A care se regaseste în produsul Y = 10 kg - Total marfa A care se regaseste în produsele compensatoare X şi Y = 95 kg*) - produse compensatoare (P.C.) importate: - produse compensatoare - X = 180 kg - produse compensatoare - Y = 20 kg Calcul: ------- - Repartizarea mãrfii A pe produsele compensatoare obţinute: 85 kg P.C.(X) --> 100 kg A --------- = 89,47 kgA 95 kg 10 kg P.C.(Y) --> 100 kg A --------- = 10,53 kgA 95 kg - Cantitatea de marfa A pentru care se datoreazã taxe vamale: 180 kg P.C.(X) --> 89,47 kg A --------- = 80,52 kg 200 kg 20 kg P.C.(Y) --> 10,53 kg A --------- = 7,02 kg 30 kg -------------------------- TOTAL A = 87,54 kg-------------- *) 5 kg pierderi marfa A, care nu intra în calcul. 4. Mai multe feluri (X şi Y) de produse compensatoare obţinute din mai multe feluri de marfa strãinã (A şi B): - marfa A = 100 kg - marfa B = 50 kg - produse compensatoare (P.C.) obţinute în urma procesului de perfecţionare activa: - produse compensatoare - X = 200 kg - produse compensatoare - Y = 30 kg - rata de randament pentru 100 kg marfa A şi 50 kg marfa B, strãine: = 200 kg produse X = 30 kg produse Y - marfa A care se regaseste în produsul X = 85 kg - marfa B care se regaseste în produsul X = 35 kg - marfa A care se regaseste în produsul Y = 10 kg - marfa B care se regaseste în produsul Y = 12 kg - Total marfa A care se regaseste în produsele compensatoare X şi Y = 95 kg*) - Total marfa B care se regaseste în produsele compensatoare X şi Y = 47 kg*) - produse compensatoare (P.C.) importate: - produse compensatoare - X = 180 kg - produse compensatoare - Y = 20 kg------------- *) 5 kg pierderi marfa A şi 3 kg pierderi marfa B, care nu intra în calcul. Calcul: ------- - Repartizarea mãrfii A şi B pe produsele compensatoare obţinute: 85 kgA P.C.(X) --> 100 kg A --------- = 89,47 kgA 95 kgA 35 kgB P.C.(X) --> 50 kg B -------- = --> 37,23 kgB 47 kgB 10 kgA P.C.(Y) --> 100 kg A --------- = 10,53 kgA 95 kgA 12 kgB P.C.(Y) --> 50 kg B -------- = --> 12,76 kgB 47 kgB --------------------------------------------------------------------------- TOTAL = 100 kgA 50 kgB - Cantitatea de marfa A şi marfa B pentru care se datoreazã taxe vamale: 180 P.C.(X) --> 89,47 kg A ------- = 80,52 kgA 200 180 kgB P.C.(X) --> 37,23 kg B ------- = --> 33,51 kgB 200 kgB 20 P.C.(Y) --> 10,53 kg A ------- = 7,02 kgA 30 20 P.C.(Y) --> 12,76 kg B ------- = --> 8,51 kgB 30 --------------------------------------------------------------------------- TOTAL = 87,54 kgA 42,02 kgB METODA CHEII VALORICE 1. Mai multe feluri (X şi Y) de produse compensatoare obţinute dintr-un singur fel de marfa strãinã (A): - marfa A = 100 kg - produse compensatoare (P.C.) obţinute în urma procesului de perfecţionare activa: - produse compensatoare - X = 200 kg - produse compensatoare - Y = 30 kg - rata de randament pentru 100 kg marfa A strãinã = 200 kg produse X = 30 kg produse Y - valoare produs compensator - X = 12 lei - valoare produs compensator - Y = 5 lei 200 kg P.C. (X) x 12 lei = 2.400 lei 30 kg P.C. (Y) x 5 lei = 150 lei ------------------------------------- TOTAL = 2.550 lei - Repartizarea mãrfii A pe produsele compensatoare obţinute: 2400 lei P.C.(X) --> 100 kg A --------- = 94,12 kgA 2550 lei 150 lei P.C.(Y) --> 100 kg A --------- = 5,88 kgA 2550 lei ------------------------------- TOTAL A ~ 100 kg - Cantitatea de marfa A pentru care se datoreazã taxe vamale: 180 kg P.C.(X) --> 94,12 kg A --------- = 84,71 kgA 200 kg 20 kg P.C.(Y) --> 5,88 kg A --------- = 3,92 kgA 30 kg ------------------------------ TOTAL A = 88,63 kg 2. Mai multe feluri (X şi Y) de produse compensatoare obţinute din mai multe feluri de marfa strãinã (A şi B): - marfa A = 100 kg - marfa B = 50 kg - produse compensatoare (P.C.) obţinute în urma procesului de perfecţionare activa: - produse compensatoare - X = 200 kg - produse compensatoare - Y = 30 kg - rata de randament pentru 100 kg marfa A şi 50 kg marfa B, strãine: = 200 kg produse X = 30 kg produse Y - valoare produs compensator - X = 12 lei - valoare produs compensator - Y = 5 lei 200 kg P.C. (X) x 12 lei = 2.400 lei 30 kg P.C. (Y) x 5 lei = 150 lei ------------------------------------- TOTAL = 2.550 lei Calcul: ------- - Repartizarea mãrfii A şi B pe produsele compensatoare obţinute: 2.400 lei P.C.(X) --> 100 kg A --------- = 94,12 kgA 2.550 lei 2.400 lei P.C.(X) --> 50 kg B --------- = -> 47,06 kgB 2.550 lei 150 lei P.C.(Y) --> 100 kg A --------- = 5,88 kgA 2.550 lei 150 lei P.C.(Y) --> 50 kg B --------- = -> 2,94 kgB 2.550 lei --------------------------------------------------------------------------- TOTAL = 100 kg A 50 kg B - Cantitatea de marfa A şi marfa B pentru care se datoreazã taxe vamale: 180 kg P.C.(X) --> 94,12 kg A ------- = 84,71 kgA 200 kg 180 kg P.C.(X) --> 47,06 kg B ------- = --> 42,35 kgB 200 kg 20 kg P.C.(Y) --> 5,88 kg A ------- = 3,92 kgA 30 kg 20 kg P.C. P.C.(Y) --> 2,94 kg B -------- = -> 1,96 kgB 30 kg P.C. --------------------------------------------------------------------------- TOTAL = 88,63 kgA 44,31 kgB ANEXA 14
LISTA MĂRFURILOR
care pot fi supuse transformãrilor sub control vamal
Nr. Mãrfuri a cãror transformare Transformãri prevãzute a
crt. sub control vamal este fi efectuate
autorizata
-------------------------------------------------------------------------------
1. Mãrfuri de orice fel Transformarea în mostre prezentate în
aceeaşi stare sau sub forma de colectie.
2. Mãrfuri de orice fel Reducerea la starea de deşeuri ori
resturi sau distrugerea.
3. Mãrfuri de orice fel Denaturarea.
4. Mãrfuri de orice fel Recuperarea de pãrţi sau elemente.
5. Mãrfuri de orice fel Separarea şi/sau distrugerea de pãrţi
avariate.
6. Mãrfuri de orice fel Transformarea în scopul remedierii
efectelor avariilor suferite.
7. Mãrfuri de orice fel Manipulari uzuale care pot fi efectuate
în antrepozite vamale sau zonele libere.
-------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 15
CERERE DE ACORDARE
a regimului de transformare sub control vamal
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul ................................
a) solicitantului .........................................................
b) operatorului ...........................................................
2. Mãrfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare:
a) denumirea comercialã/tehnica ....................................
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinata ...............................................................................
c) cantitatea prevãzutã ...................................................
d) valoarea prevãzutã .....................................................
3. Produse transformate:
a) denumirea comercialã/tehnica ....................................
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinata: ...............................................................................
4. Rata de randament: .....................................................
5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectueazã ..............................................................................
6. Locul unde se efectueazã transformarea ...............................
7. Termenul estimat necesar pentru a da mãrfurilor de import o destinaţie vamalã: ......................................................................
8. Mijloace de identificare prevãzute: ...................................
9. Unitãţile vamale desemnate:
a) de control ............................................................
b) de plasare ............................................................
c) de încheiere ..........................................................
10. Termen de autorizare .................................................
11. Alte elemente .......................................................
Data ...................
Semnatura ..............
NOTA:
Datele de mai sus trebuie sa fie furnizate în ordinea lor.
Acelea dintre ele care se referã la mãrfuri sau produse se furnizeazã în raport cu fiecare fel de marfa sau produs.
AUTORIZAŢIE
pentru transformarea sub control vamal
Referitor la cererea ......................
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul ................................
a) titularului de autorizaţie: ............................................
b) operatorului (1) .......................................................
2. Mãrfuri destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare (2):
a) denumirea comercialã/tehnica ....................................
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinata: ...............................................................................
c) cantitatea prevãzutã ...................................................
d) valoarea prevãzutã .....................................................
3. Produse transformate (2):
a) denumirea comercialã/tehnica ....................................
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinata: ...............................................................................
4. Rata de randament (3): .................................................
5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectueazã: ..............................................................................
6. Locul unde se efectueazã transformarea ................................
7. Termenul pentru a da mãrfurilor de import o destinaţie vamalã (4): ...............................................................................
8. Mijloace de identificare reţinute ......................................
9. Unitãţile vamale desemnate:
a) de control ............................................................
b) de plasare ............................................................
c) de încheiere ..........................................................
10. Termen de valabilitate a autorizaţiei (5): ...........................
11. Data de reexaminare a condiţiilor economice (5): .....................
12. Numãrul de anexe: ....................................................
Data ...................
Semnatura ..............
CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de admitere temporarã
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) solicitantului .........................................................
b) utilizatorului .........................................................
c) proprietarului .........................................................
2. Mãrfurile destinate utilizãrii sub regim:
a) denumirea comercialã şi/sau tehnica ....................................
b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatura combinata ...............................................................................
c) cantitatea prevãzutã ...................................................
d) valoarea prevãzutã .....................................................
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului .............................
4. Modul în care urmeazã a fi utilizate mãrfurile .........................
5. Locul sau locurile unde urmeazã sa fie utilizate mãrfurile ............
6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului .........................
7. Mijloace de identificare a mãrfii .....................................
8. Desemnarea unitãţilor vamale:
a) de control ............................................................
b) de acordare a regimului ...............................................
c) de încheiere a regimului ..............................................
9. Termenul de valabilitate a autorizãrii ................................
10. Proceduri de transfer ................................................
11. Alte menţiuni ........................................................
..............................................................................
..............................................................................
Data ................... Semnatura ..............
NOTA:
Informaţiile de mai sus trebuie furnizate în ordinea prevãzutã. Cele referitoare la mãrfuri se furnizeazã pentru fiecare fel de marfa în parte.
AUTORIZAŢIE DE ADMITERE TEMPORARĂ
Referitor la cererea ................
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) titularului de autorizaţie ............................................
b) utilizatorului de autorizaţie (1) ......................................
c) proprietarului mãrfurilor (1) ..........................................
2. Mãrfurile destinate utilizãrii sub regim (2):
a) denumirea comercialã şi/sau tehnica ....................................
b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatura combinata ...............................................................................
c) cantitatea prevãzutã ...................................................
d) valoarea prevãzutã .....................................................
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului .............................
4. Modul în care urmeazã a fi utilizate mãrfurile .........................
5. Locul sau locurile autorizate pentru utilizarea mãrfurilor ...........
6. Termenul în care mãrfurilor importate trebuie sa li se dea o destinaţie vamalã (3) ...................................................................
7. Modalitãţi de identificare admise de autoritãţile vamale ..............
8. Unitãţi vamale:
a) de control ............................................................
b) de acordare a regimului ...............................................
c) de încheiere a regimului ..............................................
9. Termenul de valabilitate a autorizaţiei ................................
10. Utilizarea procedurilor de transfer ..................................
11. Anexe ................................................................
..............................................................................
..............................................................................
Data ................... Semnatura ..............
CERERE DE AUTORIZAŢIE
pentru regimul de perfecţionare pasiva
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul solicitantului: .................
...........................................................................
2. Sistemul sau modalitãţile specifice, luate în considerare (vizate):
...........................................................................
a) Sistemul de schimburi standard fãrã import anticipat: ..................
b) Sistemul de schimburi standard cu import anticipat: ....................
3. Mãrfuri destinate a suferi operaţiunile de perfecţionare sau a fi exportate în cadrul sistemului de schimburi standard şi justificarea cererii:
a) denumirea comercialã şi/sau tehnica: ...................................
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinata:
...........................................................................
c) cantitatea prevãzutã: ..................................................
d) valoarea prevãzutã: ....................................................
e) justificarea cererii: ..................................................
4. Produse compensatoare care se importa sau produse de înlocuire pentru import, care se importa:
a) denumirea comercialã sau tehnica: ......................................
b) menţiuni privitoare la clasificarea din Nomenclatura combinata:
...........................................................................
5. Rata de randament: .....................................................
6. Natura operaţiunilor de perfecţionare: .................................
7. Ţãrile unde operaţiunile de perfecţionare vor fi efectuate sau în cazurile în care sistemul de schimburi standard este angajat, ţãrile de unde produsele de înlocuire vor fi importate: ......................................
8. Termenul estimat a fi necesar pentru importul produselor compensatoare sau al produselor de înlocuire: ...............................................
9. Mijloace de identificare preconizate: ..................................
10. Nominalizarea autoritãţii vamale care:
a) acorda regimul .........................................................
b) încheie regimul ........................................................
11. Termenul preconizat al autorizaţiei ...................................
12. Referiri la autorizaţiile eliberate pentru mãrfuri identice cu cele care fac obiectul prezentei cereri şi destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare .................................................................
13. Alte menţiuni .........................................................
Data ...................
Semnatura ..............
NOTA:
Informaţiile de mai sus trebuie sa fie date, pe cat posibil, în ordine.
Informaţiile care se referã la mãrfuri sau produse se furnizeazã în raport cu fiecare fel de mãrfuri sau de produse.
AUTORIZAŢIE
pentru regimul de perfecţionare pasiva
Referitor la cererea .................
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul titularului autorizaţiei:
...........................................................................
2. Sistemul autorizat: ....................................................
3. Mãrfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare:
..........................................................................
a) denumirea comercialã şi/sau tehnica: ...................................
b) menţiuni (explicaţii) privitoare la clasificarea mãrfurilor în Nomenclatura combinata: .......................................................
c) cantitatea prevãzutã: ..................................................
d) valoarea prevãzutã: ....................................................
4. Produse compensatoare care se importa sau produse de înlocuire care se importa:
a) denumirea comercialã sau tehnica: ......................................
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinata:
...........................................................................
5. Rata de randament sau modul de stabilire a acesteia: ...................
6. Natura operaţiunilor de perfecţionare: .................................
7. Tari unde operaţiunile de perfecţionare se efectueazã: ..................
8. Termenul în care produsele compensatoare trebuie sa fie importate
...........................................................................
9. Mijloace de identificare stabilite: ....................................
10. Biroul vamal: .........................................................
a) de control .............................................................
b) de plasare sub regim ...................................................
c) de încheiere a regimului ...............................................
11. Termenul de valabilitate a autorizaţiei ...............................
12. Data de reexaminare a condiţiilor economice: ..........................
13. Numãrul de anexe ......................................................
Data ...................
Semnatura ..............
NOTA:
Datele de mai jos trebuie sa fie furnizate în ordine. Autorizaţia trebuie sa conţinã referirile la cerere.
Când menţiunile (indicaţiile) sunt fãcute printr-o trimitere la cerere, aceasta face parte integrantã din autorizaţie.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
