Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXA din 4 octombrie 2011  la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor scolare integrate prin care se realizeaza educatia de baza in cadrul programului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ANEXA din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor scolare integrate prin care se realizeaza educatia de baza in cadrul programului "A doua sansa" - invatamant primar

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 772 bis din 1 noiembrie 2011


            MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                           LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                                    NIVELUL I

                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa de Limba şi literatura românã pentru Modulul I - A.B.C. este conceputã pentru primul an de studiu al acestei discipline şi este destinatã şcolilor în care se desfãşoarã programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar. Pornind de la particularitãţile elevilor care vor fi cuprinşi în aceastã formã de învãţãmânt, persoane care nu au finalizat ciclul primar, programele şcolare permit:
    ● dobândirea de cunoştinţe, conform potenţialului şi nevoilor acestora;
    ● valorificarea experienţei de viaţã a elevilor;
    ● atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bazã.
    Modelul didactic al predãrii disciplinei Limba şi literatura românã, cel comunicativ-funcţional, care presupune studiul integrat al limbii şi literaturii române din perspectiva pragmaticã a comunicãrii, este unic pentru întregul învãţãmânt obligatoriu şi a fost pãstrat şi în aceastã programã, întrucât permite atingerea finalitãţilor programului "A doua şansã".
    În conceperea programei s-a avut în vederea formularea de obiective, sugerarea unor conţinuturi şi a unor activitãţi de învãţare care conduc în timp la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învãţare, interpersonale, sociale.
    Obiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de Limba şi literatura românã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi sã surprindã în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învãţare. Obiectivele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare. Ele vizeazã în special alfabetizarea acestora.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care, datoritã vârstei, au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţã în diferite contexte ale comunicãrii orale. Ordinea conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi.
    Exemplele de activitãţi de învãţare corespunzãtoare fiecãrui obiectiv de referinţã, deşi sunt similare celor folosite în învãţãmântul de masã şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintã, în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzãtoare vârstelor şi intereselor elevilor. Ele iau în considerare caracteristicile învãţãrii adulţilor (independenţa şi motivaţia învãţãrii, orientarea învãţãrii cãtre scop, relevanţa învãţãrii, aplicabilitatea cunoştinţelor). O parte dintre activitãţile de învãţare propuse în programã permite integrarea în didactica disciplinei Limba şi literatura românã a unor strategii bazate pe TIC şi a resurselor educative ale Internetului care conduc la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitalã a elevilor.
    Aceasta reprezintã o prioritate în educaţie, întrucât creşterea volumului de informaţie, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competenţe care fac posibilã adaptarea flexibilã la schimbãrile rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia şi a Internetului permit îmbunãtãţirea calitãţii învãţãrii prin individualizare şi interactivitate, amelioreazã perspectivele elevilor în materie de muncã, informare şi de stabilire de relaţii sociale. Activitãţile de învãţare care presupun interdisciplinaritatea limbii române cu elemente de TIC sunt marcate în programã prin scriere cursivã.
    Structura modularã a programului "A doua şansã" a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã pentru final de modul, care vor sta la baza elaborãrii testelor de examinare de la finalul modulului.
    Noutatea programei constã în:
    ● reducerea numãrului de ore alocat disciplinei;
    ● existenţa unor conţinuturi alternative (extinderile sunt doar la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã şi pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi de opţiunile elevilor);
    ● introducerea unor exemple de activitãţi de învãţare care sã permitã abordarea integratã a conţinuturilor specifice limbii şi literaturii române şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul fiecãrui modul;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui nume modulului: A.B.C.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã pentru modul;
    ● bibliografie.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil, urmãrindu-se adaptarea ei la ritmul de învãţare al fiecãrui elev.

                           2. OBIECTIVE CADRU


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



            3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã desprindã semnificaţia globalã │- ascultarea şi confirmarea prin coduri │
│a unui mesaj ascultat │ prestabilite a înţelegerii conţinutului unui │
│ │ mesaj ascultat; │
│ │- formularea de rãspunsuri la întrebãri │
│ │ enunţate în diferite contexte cotidiene; │
│ │- formularea de rãspunsuri la întrebãri │
│ │ enunţate pe marginea unui text audiat; │
│ │- recunoaşterea unor enunţuri care nu se │
│ │ potrivesc cu un mesaj ascultat anterior; │
│ │- audierea unor mesaje înregistrate pe CD, │
│ │ casete audio sau a unor înregistãri online; │
│ │- selectarea unor suporturi audio dupã │
│ │ criteriul mesajului global transmis; │
│ │- audierea unor cântece pentru desprinderea │
│ │ mesajului transmis de versurile acestora; │
│ │- executarea unor instrucţiuni simple formulate │
│ │ de cadrul didactic în cadrul unor activitãţi │
│ │ pe computer (urmarea unor instrucţiuni pentru │
│ │ închiderea, deschiderea computerului, de │
│ │ utilizare a mous-ului, jocuri simple pe com- │
│ │ puter care cuprind instrucţiuni verbale etc.).│
│ │ │
│1.2. Sã sesizeze corectitudinea logicã │- sesizarea corectitudinii logice a unui mesaj │
│a unui enunţ audiat │ audiat; │
│ │- selectarea enunţului corect din punct de │
│ │ vedere logic, dintr-o serie de enunţuri date; │
│ │- corectarea mesajelor incorecte din punct de │
│ │ vedere logic; │
│ │- ordonarea cuvintelor pentru obţinerea unor │
│ │ propoziţii corecte din punct de vedere logic; │
│ │- punerea în corespondenţã a conţinutului unui │
│ │ mesaj audiat cu imaginea corespunzãtoare │
│ │ dintr-un document electronic pus la dispoziţie│
│ │ de cadrul didactic. │
│ │ │
│1.3. Sã distingã locul cuvintelor în │- delimitarea cuvintelor dintr-o propoziţie; │
│propoziţie, al silabelor în cuvinte şi │ determinarea poziţiei unui cuvânt într-o │
│al sunetelor în silabe │ propoziţie; │
│ │- despãrţirea în silabe a unor cuvinte; │
│ │- identificarea poziţiei unei silabe într-un │
│ │ cuvânt; │
│ │- identificarea sunetelor din cuvinte (în │
│ │ diferite poziţii: iniţialã, medianã, finalã); │
│ │- exemplificarea de cuvinte care sã îndepli- │
│ │ neascã anumite condiţii (sã înceapã, sã se │
│ │ termine sau sã conţinã un anumit sunet sau │
│ │ silabã); │
│ │- introducerea spaţiului dintre cuvinte scrise │
│ │ contopit, în propoziţii scrise în documente │
│ │ electronice puse la dispoziţie de cadrul │
│ │ didactic. │
│ │ │
│1.4. Sã manifeste atenţie la conţinutul│- audierea unor mesaje înregistrate formulate │
│mesajelor emise de diferiţi │ de persoane diferite; │
│interlocutori │- exerciţii de tipul vorbitor - ascultãtor, │
│ │ vizând formarea comportamentului de ascultãtor│
│ │- formularea de întrebãri pentru lãmurirea │
│ │ unor aspecte neînţelese din mesaje transmise │
│ │ de diferiţi interlocutori; │
│ │- exerciţii de stimulare a atenţiei prin │
│ │ introducerea sau eliminarea unor elemente │
│ │ din mesaj; │
│ │- audierea unor scurte emisiuni online selectate│
│ │ de cadrul didactic la sugestia elevilor. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã pronunţe articulat cuvinte din │- exerciţii şi jocuri de dicţie, frãmântãri de │
│vocabularul activ în cadrul unor │ limbã; │
│enunţuri proprii │- transformarea unor cuvinte dupã modele date; │
│ │- exerciţii de corectare a pronunţiei regionale;│
│ │- exerciţii de reglare a volumului şi vitezei │
│ │ vorbirii; │
│ │- scurte conversaţii online între elevi │
│ │ (folosind programe de tip Skype, Messenger │
│ │ etc.). │
│ │ │
│2.2 Sã formuleze enunţuri logice, │- prezentarea unor obiecte sau activitãţi │
│potrivite unor situaţii familiare │ familiare elevilor; │
│ │- formularea unor enunţuri pe baza unor imagini,│
│ │ folosind cuvinte date sau referitoare la │
│ │ situaţii imaginare; │
│ │- transformarea sau completarea unor enunţuri │
│ │ dupã modele date; │
│ │- formularea de instrucţiuni pentru realizarea │
│ │ unor produse/operaţiuni simple; │
│ │- jocuri pe computer, de exemplu, jocuri mozaic │
│ │ de descoperire a unor cuvinte corespunzãtoare │
│ │ imaginilor, puzzle-uri de cuvinte pentru │
│ │ obţinerea unor enunţuri, "Spânzurãtoarea". │
│ │ │
│2.3. Sã utilizeze formule de salut şi │- prezentarea unor date despre propria persoanã │
│prezentare în situaţii inspirate din │ (în perechi, în faţa unui grup mai numeros); │
│realitate │- jocuri de rol; │
│ │- simulãri ale unor situaţii din viaţa cotidianã│
│ │ în care este necesarã prezentarea unor date │
│ │ despre propria persoanã. │
│ │ │
│2.4. Sã manifeste o atitudine degajatã │- formularea de mesaje potrivite unor situaţii │
│în dialoguri cu diferite persoane │ diferite; │
│ │- jocuri de rol; │
│ │- simulãri ale unor situaţii de comunicare din │
│ │ viaţa cotidianã; │
│ │- utilizarea formulelor de prezentare şi de │
│ │ salut în situaţii diferite; │
│ │- audierea sau vizionarea unor secvenţe audio/ │
│ │ video în care sunt prezentate dialoguri în │
│ │ diferite situaţii de comunicare. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã identifice litere, silabe, │- exerciţii de asociere a sunetului cu litera │
│grupuri de litere, cuvinte şi enunţuri │ (grupul de litere); │
│în textul scris cu litere de tipar şi │- determinarea numãrului de silabe, sunete şi │
│de mânã │ litere ale unui cuvânt; │
│ │- exerciţii pentru lãrgirea câmpului vizual │
│ │ prin identificarea silabelor în structura │
│ │ cuvintelor şi a cuvintelor în structura │
│ │ propoziţiilor; │
│ │- punerea în corespondenţã a cuvântului cu │
│ │ imaginea sau cu obiecte concrete; │
│ │- exerciţii de familiarizare cu poziţia │
│ │ literelor pe tastatura computerului; │
│ │- copieri/transcrieri în documente Microsoft │
│ │ Word deschise de cadrul didactic; │
│ │- recunoaşterea tastelor funcţionale şi a │
│ │ unor iconuri (Microsoft Word, Internet │
│ │ Explorer, Messenger etc.); │
│ │- inserarea de litere şi/sau imagini într-un │
│ │ tabel dintr-un document Word deschis de │
│ │ cadrul didactic; │
│ │- marcarea unor litere, silabe, cuvinte (prin │
│ │ subliniere, schimbarea fontului, a culorii │
│ │ etc.) într-un document Word creat de cadrul │
│ │ didactic. │
│ │ │
│3.2. Sã citeascã în ritm propriu şi cu │- exerciţii de lecturã individualã; │
│voce tare un text scurt │- exerciţii de citire selectivã; │
│ │- exerciţii de citire la prima vedere; │
│ │- exerciţii de citire la prima vedere a unor │
│ │ scurte texte; │
│ │- exerciţii de folosire a cursorului pentru │
│ │ urmãrirea pe monitor a lecturii unui scurt │
│ │ text redactat în Word; │
│ │- exerciţii de citire a unor materiale pe │
│ │ suporturi electronice (computer, telefon). │
│ │ │
│3.3. Sã desprindã semnificaţia globalã │- formularea de întrebãri şi rãspunsuri în │
│a unui scurt text citit │ legãturã cu un text citit; │
│ │- discuţii în grup despre conţinutul unor │
│ │ scurte texte citite; │
│ │- exerciţii de citire dirijatã; │
│ │- exerciţii de prezentare a informaţiilor │
│ │ desprinse dintr-un enunţ sau text citit; │
│ │- exerciţii de discriminare a aspectelor │
│ │ esenţiale de cele neesenţiale dintr-un scurt │
│ │ text citit; │
│ │- exerciţii de reducere a lungimii unor enunţuri│
│ │ scrise într-un document Word pus la dispoziţie│
│ │ de cadrul didactic, prin eliminarea informa- │
│ │ ţiilor neesenţiale (a cuvintelor care prezintã│
│ │ amãnunte nesemnificative), utilizând tastele │
│ │ delete, backspace. │
│ │ │
│3.4. Sã conştientizeze rolul instru- │- prezentarea unor surse tipãrite care furni- │
│mental al cititului │ zeazã informaţii utile, corespunzãtoare │
│ │ intereselor elevilor; │
│ │- exerciţii de "rãsfoire" a unor ziare, reviste,│
│ │ cataloage; │
│ │- exerciţii de prezentare a unor situaţii │
│ │ concrete din viaţa cotidianã în care este │
│ │ necesar cititul (citirea unor instrucţiuni │
│ │ de folosire a unor obiecte sau produse, │
│ │ calitãţile unor produse, termene de garanţie │
│ │ etc.); │
│ │- prezentarea unor informaţii desprinse prin │
│ │ lecturarea independentã a unor scurte texte │
│ │ tipãrite; │
│ │- utilizarea, cu sprijinul cadrului didactic, │
│ │ a motoarelor de cãutare online, cu scopul │
│ │ informãrii pe teme familiare şi de interes. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã scrie corect litere, silabe, │- exerciţii de asociere a sunetului cu litera │
│cuvinte, folosind litere de tipar │ sau grupul de litere; │
│(*litere, silabe, cuvinte care conţin │- exerciţii de reproducere a literelor de tipar;│
│y, k, w, q) │- exerciţii de scriere a cuvintelor folosind │
│ │ litere de tipar; │
│ │- copieri, dictãri, dictãri în perechi; │
│ │- întocmirea unor liste de cuvinte legate de │
│ │ o anumitã temã (liste de cumpãrãturi, nume de │
│ │ prieteni, preferinţe culinare etc.); │
│ │- exerciţii de copiere, scriere, transcriere │
│ │ într-un document electronic creat de cadrul │
│ │ didactic; │
│ │- exerciţii de completare a unor formulare │
│ │ simple. │
│ │ │
│4.2. Sã scrie corect şi lizibil scurte │- exerciţii de copiere a unor enunţuri; │
│propoziţii pe teme familiare │- exerciţii de ordonare a cuvintelor în │
│ │ propoziţii; │
│ │- exerciţii de apreciere a spaţiului dintre │
│ │ cuvinte; │
│ │- exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│ │ greşelilor de scriere; │
│ │- exerciţii de transformare/completare a unor │
│ │ enunţuri dupã modele date; │
│ │- exerciţii de formulare de propoziţii folosind │
│ │ cuvinte sau imagini date; │
│ │- exerciţii de formulare de propoziţii │
│ │ corespunzãtoare unor situaţii prezentate; │
│ │- redactarea la computer de enunţuri potrivite │
│ │ unor imagini existente într-un document │
│ │ electronic pus la dispoziţie de cadrul │
│ │ didactic. │
│ │ │
│4.3. Sã utilizeze corect punctul, │- completarea unor enunţuri cu semnele de │
│*semnul întrebãrii şi scrierea cu │ punctuaţie studiate; │
│majusculã │- modificarea ordinii cuvintelor într-o │
│ │ propoziţie, în vederea exersãrii scrierii cu │
│ │ majusculã a primului cuvânt dintr-un enunţ; │
│ │- formularea de propoziţii enunţiative şi │
│ │ *interogative; │
│ │- copierea/transcrierea unor cuvinte sau a unor │
│ │ substantive proprii, a unor propoziţii │
│ │ enunţiative şi *interogative; │
│ │- exerciţii de utilizare a tastei shift pentru │
│ │ scrierea cu majuscule şi folosirea semnelor de│
│ │ punctuaţie într-un document electronic dat; │
│ │- exerciţii de corectare cu ajutorul compute- │
│ │ rului, a unor propoziţii, texte care conţin │
│ │ erori scrise în documente electronice date. │
│ │ │
│4.4. Sã conştientizeze utilitatea │- exerciţii de simulare a unor situaţii din │
│redactãrii │ viaţa cotidianã (completarea unor formulare); │
│ │- redactarea unor mesaje în scopuri personale; │
│ │- exerciţii de transmitere a unor scurte mesaje │
│ │ scrise (SMS-uri, e-mail, Skype, Messenger │
│ │ etc.), cu ajutorul cadrului didactic. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                        4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Formarea capacitãţii de lecturã
    ● Cartea. Direcţii de orientare în materialul tipãrit - cartea, *ziarul, *revista.
    ● Literele de tipar mari şi mici ale alfabetului. *Literele K, Q, W, Y.
    ● Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).
    ● Citirea cuvintelor.
    ● Citirea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fãrã folosirea terminologiei).
    ● Textul. Titlul unui text. Citirea textelor.

    Notã: Pentru exersarea citirii se recomandã folosirea unor scurte texte distractive sau cu caracter informativ.

    2. Formarea capacitãţii de comunicare

    Comunicarea oralã
    Comunicarea - schimb de informaţii între oameni.
    Formularea mesajului oral
    ● Cuvântul - element de comunicare; pronunţarea articulatã a cuvintelor din vocabularul activ.
    ● Propoziţia - formularea de propoziţii logice (fãrã terminologie).
    ● Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogrative (fãrã terminologie).
    ● Dialogul - convorbirea între douã sau mai multe persoane; utilizarea formulelor de salut şi prezentare în situaţii formale şi nonformale; dialoguri pe teme familiare.

    Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    ● Literele mari şi mici de tipar *şi/sau de mânã ale alfabetului. *Literele K, Q, W, Y.
    ● Despãrţirea în silabe a cuvintelor (dupã auz).
    ● Scrierea cu litere de tipar *şi/sau de mânã.
    ● Respectarea spaţiului dintre cuvinte.
    ● Poziţionarea datei şi a titlului unui text.
    ● *Scrierea funcţionalã: date personale în formulare simple (nume, prenume, adresã, numele pãrinţilor, copiilor, adresã de e-mail etc.).

    Ortografie
    ● Scrierea ortograficã a cuvintelor.
    ● Scrierea grupurilor de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).
    ● Scrierea cu majusculã la începutul propoziţiilor şi a substantivelor proprii (fãrã terminologie).

    Punctuaţie
    Semne de punctuaţie: punctul, *semnul întrebãrii.

    Notã: Pentru însuşirea şi exersarea scrisului se pot folosi caiete tip II sau dictando.

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii
    ● Propoziţia. Cuvântul. Silaba.
    ● Sunetul - litera.

                       5. SUGESTII METODOLOGICE

    Nu trebuie uitat nicio clipã cã participanţii la cursurile din cadrul programului "A doua şansã" sunt persoane care nu au frecventat şcoala sau care au pãrãsit-o în condiţii şi din motive diferite. Responsabilitatea cadrelor didactice este deosebitã, întrucât ele trebuie sã previnã un nou abandon şcolar şi, mai mult decât atât, sã-i determine, sã-i motiveze pe cursanţi sã acumuleze cunoştinţe şi sã-şi formeze deprinderi de folosire corectã a limbii române. La nivel atitudinal, se va urmãri conştientizarea elevilor asupra utilitãţii cititului, scrierii şi comunicãrii orale în rezolvarea problemelor cotidiene. Pentru a face mai agreabil şi, în acelaşi timp, pentru a optimiza procesul de învãţare, cadrul didactic trebuie sã utilizeze urmãtoarele strategii:
    ● proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidianã a elevilor;
    ● trezirea interesului pentru conţinut, prin relevarea aplicabilitãţii şi funcţionalitãţii învãţãrii;
    ● raportarea învãţãrii la alte discipline de studiu, în sensul abordãrii unor teme transdisciplinare.
    Interesul elevilor pentru studiul limbii române se poate cultiva numai prin dezvãluirea "secretelor" acesteia în raport cu posibilitatea aplicãrii şi utilitatea cunoştinţelor noi în viaţa cotidianã, aşa încât, cadrul didactic trebuie sã gãseascã modalitãţi prin care sã-i ajute pe elevi sã înţeleagã scopurile unei sarcini anume, motivele pentru care au fost alese, cum şi când pot folosi cunoştinţele şi deprinderile dobândite. Elevii trebuie sã înţeleagã cã citirea, scrierea, vorbirea şi ascultarea sunt instrumente care îi ajutã sã fie persoane eficiente în comunicare.
    Strategiile didactice care urmeazã a fi folosite trebuie sã cuprindã metode de învãţare activã specifice adulţilor (învãţarea pe bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), precum şi strategii didactice tradiţionale, întrucât este de anticipat cã aceşti elevi sunt la începutul formãrii deprinderilor de muncã intelectualã şi ar putea întâmpina dificultãţi în adaptarea la "viaţa şcolarã".
    Modulul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedatã de o scurtã perioadã prealfabetarã (10-12 ore).
    Pentru etapa prealfabetarã, cadrul didactic trebuie sã aibã în vedere faptul cã în program pot fi cuprinşi elevi care pronunţã incorect cuvintele uzuale şi care vor avea tendinţa sã pãstreze aceste greşeli şi în exprimarea scrisã, care nu stãpânesc deprinderea de a comunica oral prin propoziţii, care au ticuri sau paraziţi în vorbire. În aceastã situaţie, sunt necesare exerciţii variate, în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formãrii altora noi necesitã timp şi efort sporit în comparaţie cu învãţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe pronunţarea articulatã a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învãţare adaptate experienţei, nevoilor şi intereselor grupului ţintã, ca de exemplu: convorbiri pe bazã de imagini reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplãri din viaţa personalã, simulãri ale unor situaţii reale sau imaginate, dialoguri formate din 3-4 replici.
    Simultan se vor determina şi exersa deprinderile de utilizare a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mânã şi de tipar.
    În aceastã etapã, se vor organiza activitãţi care urmãresc corectarea deficienţelor de exprimare oralã, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personalã sau de la alte discipline de studiu, se vor forma deprinderi de activitate independentã şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.
    Cadrele didactice vor avea în vedere şi deprinderile elevilor de a utiliza noile tehnologii informatice şi comunicaţionale, întrucât, conform noului plan cadru pentru programul "A doua şansã"● învãţãmânt primar, sãptãmânal se vor organiza activitãţi în care alfabetizarea elevilor se va realiza prin utilizarea de instrumente ale TIC.
    La sfârşitul perioadei prealfabetare se aşteaptã ca elevii sã înregistreze progrese în ceea ce priveşte:
    - pronunţarea corectã a cuvintelor uzuale;
    - sesizarea sunetelor din cuvintele cunoscute formate din 2-3 silabe, fãrã diftongi sau triftongi şi aglomerãri de consoane;
    - folosirea corectã a instrumentelor de scris şi orientarea în spaţiul de scris şi de citit;
    - formularea oralã de propoziţii;
    - susţinerea unui dialog din 3-4 replici;
    - utilizarea computerului, prin:
    ● identificarea componentelor de hardware: monitor, tastaturã, imprimantã, mouse;
    ● utilizarea echipamentelor de intrare: tastaturã, mouse, microfon, boxe, camerã web;
    ● localizarea şi utilizarea tastelor return, enter, shift, a sãgeţii de deplasare şi a tastelor alfanumerice.
    Cadrele didactice vor avea în vedere faptul cã utilizarea elementelor de TIC în orele de Limba şi literatura românã, reprezintã un procedeu pentru atingerea obiectivelor cadru, şi nu un scop în sine. Astfel, competenţele digitale ale elevilor nu vor fi evaluate.
    Alfabetizarea propriu-zisã se va realiza dupã ritmul individual al fiecãrui elev. Se va urmãri ca absolvenţii modulului sã fie capabili sã citeascã şi sã scrie litere, cuvinte şi propoziţii. Predarea citit-scrisului se va face integrat, dupã etapele cunoscute, îmbinându-se metodele clasice cu cele moderne.
    Cadrele didactice vor organiza tipuri de activitãţi care sã permitã însuşirea cititscrisului concomitent şi complementar cu alfabetizarea digitalã a elevilor. Astfel, aceştia vor fi familiarizaţi cu operaţii fundamentale specifice TIC şi cu modalitãţi de aplicare a acestora în situaţii cotidiene. În acest sens, cadrele didactice vor propune aplicaţii care sã permitã:
    ● utilizarea tastaturii computerului pentru scrierea unor litere, cuvinte, enunţuri într-un document electronic pus la dispoziţie de cadrul didactic;
    ● ştergerea caracterelor, folosind tastele delete, backspace, spacebar, folosirea tastei shift pentru scrierea cu majusculã şi folosirea semnelor de punctuaţie;
    ● utilizarea elementarã a programelor de comunicare instantanee (Messenger, Skipe) cu ajutorul cadrului didactic;
    ● accesarea unor site-uri care prezintã informaţii de interes pentru elevi.
    Dat fiind timpul redus destinat însuşirii literelor, în conţinuturile învãţãrii au fost introduse ca extinderi literele care au o frecvenţã redusã în scrierea şi citirea în limba românã (k, q, y, w), astfel încât perioada alfabetarã se va putea prelungi pânã în al doilea modul.
    Pentru o mai bunã desfãşurare a activitãţii didactice este recomandabilã structurarea sistemelor de lecţii în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).
    În perioada alfabetarã, în cadrul unui bloc pot fi predate mai multe litere diferite, întrucât atât pentru citire, cât şi pentru scriere se pot folosi numai litere de tipar. În situaţia în care printre elevi existã persoane care au deja deprinderi elementare de scriere cu litere de mânã şi/sau manifestã dorinţa de a utiliza aceastã scriere, cadrul didactic va lucra diferenţiat şi îi va sprijini în acest sens, exploatând resursele temporale oferite de orele de consultaţii, prevãzure în planul cadru. Ordinea în care sunt predate literele este la latitudinea cadrului didactic.
    Exersarea citirii va avea ca suport materiale tipãrite care corespund intereselor elevilor (de exemplu: ambalaje ale unor produse, instrucţiuni de folosire a unor obiecte, anunţuri, scurte articole din reviste, programe TV, versurile unor cântece etc.), precum şi materiale scrise pe suporturi electronice, în diferite formate.
    Proiectarea activitãţilor trebuie sã fie astfel realizatã, încât sã asigure atingerea standardelor curriculare de performanţã propuse la finalul modulului.
    Evaluarea, ca o componentã principalã a procesului de învãţãmânt, trebuie sã constituie o sursã de informaţie pentru planificarea activitãţii ulterioare, o recunoaştere a progresului elevilor. Evaluarea trebuie sã fie permanentã, adecvatã obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.
    La clasã pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientã, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu:
    a) Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentelor elevilor în activitãţi desfãşurate individual sau pe grupe.
    Observaţiile formale, informale sau cumulate oferã cadrelor didactice o imagine clarã asupra deprinderilor şi capacitãţilor fiecãrui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie sã fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Existã mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând:
    ● consemnarea unor evenimente;
    ● liste de verificare;
    ● inventare;
    ● fotografii;
    ● înregistrãri audio.
    b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuã, în care itemii sã solicite: rãspunsuri scurte, rãspunsuri la alegere, rãspunsuri în pereche, rãspunsuri cu alegere multiplã, formularea de propoziţii, copieri, dictãri, integrate în lecţia propriu-zisã ca moment cãruia i se vor aloca 10-15 minute.
    c) Activitãţi practice în care se utilizeazã informaţiile dobândite şi sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (alcãtuirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor "cãrţi", afişe, participarea la interviuri etc.).
    d) Proiecte tematice de învãţare individualã pe teme de interes comun sau de interes personal, care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora sã se realizeze pe baza unor criterii ce au fost negociate în prealabil cu elevii.
    e) Autoevaluarea permite elevilor sã-şi aprecieze propriul progres, sã devinã conştienţi de procesul şi produsul învãţãrii şi sã-şi asume responsabilitãţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.
    f) Interevaluarea ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învãţare.
    g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantã a evaluãrii sumative, poate cuprinde:
    ● fişe de muncã individualã;
    ● proiecte de învãţare independentã sau de grup;
    ● teste de autoevaluare şi interevaluare;
    ● fişã individualã de citire;
    ● grile de observaţii în activitãţile individuale sau pe grupe;
    ● produse finite realizate;
    ● fotografii ale proiectelor şi activitãţilor;
    ● înregistrãri audio şi video.
    La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi scris şi oral/practic, confom standardelor curriculare de performanţã specificate în programã.

               6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    ● Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat.
    ● Identificarea dintr-un enunţ oral a cuvintelor, silabelor şi literelor care îl compun.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    ● Pronunţarea clarã, precisã şi articulatã a enunţurilor.
    ● Formularea unor scurte enunţuri logice potrivite unor situaţii date.
    ● Utilizarea în comunicare a formulelor de salut şi prezentare.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    ● Asocierea corectã a formei cuvintelor cu sensul lor.
    ● Citirea corectã, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunţuri.
    ● Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaţiile esenţiale din enunţuri citite independent.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    ● Copierea corectã şi lizibilã a unor enunţuri.
    ● Scrierea corectã dupã dictare a propoziţiilor enunţiative.
    ● Redactarea unor propoziţii enunţiative cu respectarea regulilor ortografice studiate

                               7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Limba şi literatura românã - programã şcolarã pentru clasele I şi a II-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.
    2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curricularã Limbã şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, Step by Step, un program pentru copii şi familii. Predarea orientatã dupã necesitãţile copilului, C.E.D.P., Step by Step - România.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Mihaela Bucinschi
    Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 36, "Ionel Teodoreanu", Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti
    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


            MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                           LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al II-lea

                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa şcolarã pentru disciplina Limba şi literatura românã este destinatã modulului al doilea pentru şcolile în care se desfãşoarã programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar. Pornind de la particularitãţile elevilor care vor fi cuprinşi în aceastã formã de învãţãmânt, tineri care nu au fost înscrişi sau care au abandonat şcoala în timpul ciclului primar, programa şcolarã permite:
    ● dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;
    ● valorificarea experienţei de viaţã a elevilor;
    ● atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bazã.
    Modelul didactic al predãrii disciplinei Limba şi literatura românã, cel comunicativ - funcţional, care presupune studiul integrat al limbii şi literaturii române, din perspectiva pragmaticã a comunicãrii, este unic pentru întregul învãţãmânt obligatoriu şi a fost pãstrat şi în aceastã programã, întrucât permite atingerea finalitãţilor programului "A doua şansã".
    În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activitãţi de învãţare care conduc la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învãţare, interpersonale, sociale.
    Obiectivele cadru pentru modulul al II-lea sunt aceleaşi ca în programa de Limba şi literatura românã destinatã învãţãmântului de masã, pentru clasa a II-a. Acestea sunt menţinute şi în urmãtoarele douã module.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi sã surprindã în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învãţare, avându-se în vedere durata scurtã a unui an de studiu în programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar. Ele asigurã continuitatea cu modulul nivelului I, intitulat "A.B.C.", vor fi dezvoltate în modulele ce urmeazã şi conduc la formarea şi dezvoltarea deprinderilor de vorbire şi ascultare, de citit şi scris.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi sunt abordate în spiralã. Ele sunt accesibile elevilor, care, datoritã vârstei, au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite, au acumulat experienţã în domeniul comunicãrii orale şi au deprinderi elementare de citit - scris. În acest modul, prin conţinuturile propuse, se urmãreşte continuarea perioadei alfabetare şi parcurgerea celei postalfabetare. Ordinea conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului ţintã, dar şi de cele individuale, în acord cu caracteristicile comunitãţii din care fac parte elevii.
    Activitãţile de învãţare oferite drept sugestii permit exersarea, aprofundarea şi dezvoltarea achiziţiilor anterioare ale elevilor, însuşirea de noi cunoştinţe de limba românã, precum şi dezvoltarea unor competenţe digitale elementare, prin modalitãţi de învãţare specifice adulţilor. O parte dintre activitãţile de învãţare propuse în programã permit integrarea în didactica disciplinei Limba şi literatura românã a unor strategii bazate pe TIC şi a resurselor educative ale Internetului, care conduc în timp la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitalã a elevilor. Aceasta reprezintã o prioritate în educaţie, întrucât creşterea volumului de informaţie, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competenţe care fac posibilã adaptarea flexibilã la schimbãrile rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia şi a Internetului permit îmbunãtãţirea calitãţii învãţãrii prin individualizare şi interactivitate, amelioreazã perspectivele elevilor în materie de muncã, informare şi de stabilire de relaţii sociale. Activitãţile de învãţare care presupun interdisciplinaritatea limba românã cu elemente de TIC sunt marcate în programã prin scriere cursivã.
    Structura modularã a programului a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã pentru modul. Acestea permit elaborarea unor probe de evaluare (oralã, scrisã şi activitate practicã) prin care sã fie stabilit nivelul real al pregãtirii elevilor şi, în funcţie de care, sã se recunoascã absolvirea acestui modul sau, dimpotrivã, sã se impunã reluarea cursurilor într-un modul inferior.
    Noutatea programei constã în:
    ● reducerea numãrului de ore alocat disciplinei;
    ● existenţa unor conţinuturi alternative (extinderile pot fi abordate selectiv, în funcţie de interesele şi nevoile individuale ale elevilor);
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui nume modulului: Vorbim, scriem româneşte.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil, urmãrindu-se adaptarea ei la ritmul de învãţare al fiecãrui elev.

                     2. OBIECTIVE CADRU


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



         3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã desprindã informaţiile │- sesizarea elementelor semnificative ale │
│esenţiale dintr-un mesaj ascultat │ unui mesaj ascultat; │
│ │- formularea de întrebãri pentru lãmurirea │
│ │ înţelesului unor mesaje ascultate; │
│ │- stabilirea valorii de adevãr a unor afirmaţii │
│ │ formulate în legãturã cu conţinutul unor │
│ │ mesaje ascultate; │
│ │- audierea unor fragmente de emisiuni radio │
│ │ online care conţin informaţii accesibile │
│ │ elevilor. │
│ │ │
│1.2. Sã sesizeze schimbarea semnifica- │- selectarea enunţului corect dintr-o serie de │
│ţiei mesajului transmis, ca urmare a │ enunţuri formulate oral; │
│modificãrii intonaţiei │- semnalarea prin coduri prestabilite a │
│ │ greşelilor de exprimare în enunţuri formulate │
│ │ de interlocutori; │
│ │- exerciţii de schimbare a intonaţiei unui │
│ │ enunţ, cu sau fãrã schimbarea sensului │
│ │ mesajului transmis; │
│ │- audierea unor texte în lectura unor actori │
│ │ români celebri, a unor fragmente de teatru │
│ │ radiofonic. │
│ │ │
│1.3. Sã sesizeze cuvintele necunoscute,│- exerciţii de formulare de întrebãri pentru │
│care împiedicã înţelegerea mesajului │ stabilirea sensului cuvintelor necunoscute; │
│audiat │- exerciţii de identificare şi semnalare a │
│ │ cuvintelor necunoscute dintr-un mesaj receptat;│
│ │- audierea unor scurte emisiuni pe teme de │
│ │ interes pentru elevi în care sunt utilizate │
│ │ cuvinte mai puţin familiare elevilor │
│ │ (documentare, emisiuni distractive, emisiuni │
│ │ pe teme de sãnãtate etc.); │
│ │- identificarea sensului cuvintelor necunoscute,│
│ │ utilizând DEX - online. │
│ │ │
│1.4. Sã asculte cu atenţie mesajele │- exerciţii de ascultare a dialogurilor pe teme │
│transmise de diferiţi interlocutori în │ familiare şi de interes comun; │
│situaţii diverse │- formularea de întrebãri pentru aflarea unor │
│ │ informaţii de interes propriu; │
│ │- exerciţii de tipul vorbitor-ascultãtor, vizând│
│ │ formarea comportamentului de ascultãtor activ;│
│ │- exerciţii de identificare a enunţurilor │
│ │ "intruse", care nu au legãturã sub raportul │
│ │ conţinutului cu un mesaj audiat; │
│ │- audierea unor "colaje" de mesaje înregistrate │
│ │ de persoane cunoscute, cu scopul identificãrii│
│ │ vorbitorului şi a conţinutului mesajului │
│ │ transmis. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã pronunţe articulat mesaje, │- exerciţii de reproducere a unor enunţuri cu │
│folosind intonaţia corespunzãtoare │ accent pe pronunţia clarã şi articulatã; │
│conţinutului acestora │- exerciţii de schimbare a topicii unor │
│ │ enunţuri cu sau fãrã schimbarea înţelesului │
│ │ acestora; │
│ │- exerciţii de pronunţie corectã a cuvintelor │
│ │ care conţin aglomerãri de consoane sau │
│ │ litera X, sau a unor neologisme întâlnite în │
│ │ situaţii cotidiene; │
│ │- exerciţii de schimbare a sensului unui enunţ │
│ │ prin schimbarea intonaţiei; │
│ │- înregistrarea unor secvenţe de lecturã; │
│ │- conversaţii online, folosind programe de │
│ │ comunicare de tip Skype sau Messenger. │
│ │ │
│2.2. Sã îmbine enunţuri în mesaje │- exerciţii de construire a unor enunţuri │
│proprii, corespunzãtoare unor situaţii │ corespunzãtoare unor situaţii reale sau │
│date │ fictive date; │
│ │- exerciţii de obţinere a unor mesaje coerente │
│ │ prin ordonarea unor enunţuri date; │
│ │- ordonarea unor enunţuri scrise în casete text │
│ │ pentru obţinerea unor texte coerente, folosind│
│ │ mouse-ul (tehnica Drag & Drop), într-un │
│ │ document realizat de cadrul didactic. │
│ │ │
│2.3. Sã utilizeze formule uzuale de │- exerciţii de recunoaştere a formulelor de │
│iniţiere, menţinere şi încheiere a unor│ iniţiere şi de încheiere a unor dialoguri în │
│dialoguri pe teme familiare │ situaţii diferite; │
│ │- exerciţii de selecţie, din mai multe variante,│
│ │ a formulei potrivite de iniţiere sau încheiere│
│ │ a unui dialog, într-o situaţie datã; │
│ │- simulãri ale unor situaţii diferite din viaţa │
│ │ cotidianã care necesitã folosirea formulelor │
│ │ uzuale de iniţiere şi încheiere a dialogului. │
│ │- completarea cu mesaje potrivite a situaţiilor │
│ │ ilustrate în secvenţele unor benzi desenate │
│ │ dintr-un document realizat de cadrul didactic;│
│ │- vizionarea unor secvenţe înregistrate care │
│ │ conţin dialoguri în diferite situaţii │
│ │ cotidiene. │
│ │ │
│2.4. Sã iniţieze dialoguri pe teme │- dialoguri pe teme de interes comun grupului; │
│familiare │- activitãţi de exprimare a propriei pãreri în │
│ │ legãturã cu un anumit fapt sau atitudine a │
│ │ unei persoane; │
│ │- jocuri de rol; │
│ │- organizarea unor momente de "ştiri" ale zilei;│
│ │- înregistrarea pe reportofon a unor │
│ │ "interviuri" cu personalitãţi locale, membri │
│ │ ai comunitãţii, colegi etc. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã identifice litere, silabe, │- exerciţii de lãrgire a câmpului vizual prin │
│grupuri de litere, cuvinte şi enunţuri │ identificarea silabelor în cuvinte, sau prin │
│în textul scris cu litere de tipar │ identificarea cuvintelor în structura │
│şi/sau*de mânã │ propoziţiilor; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a cuvintelor care │
│ │ se repetã într-un text; │
│ │- exerciţii de citire globalã a unor cuvinte în │
│ │ enunţuri repetitive; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a literelor cu │
│ │ frecvenţa cea mai mare într-un şir de cuvinte │
│ │ date; │
│ │- exerciţii de delimitare a cuvintelor scrise │
│ │ contopit în enunţuri, în documente electronice│
│ │ realizate de cadrul didactic, folosind tasta │
│ │ spacebar; │
│ │- marcarea cu ajutorul computerului a cuvintelor│
│ │ /enunţurilor repetitive (prin utilizarea │
│ │ opţiunilor din bara de instrumente:subliniere,│
│ │ schimbare de font etc.) într-un text pregãtit │
│ │ de cadrul didactic. │
│ │ │
│3.2. Sã citeascã corect un text scurt, │- exerciţii de citire independentã; │
│respectând intonaţia potrivitã semnelor│- exerciţii de citire selectivã; │
│de punctuaţie învãţate │- exerciţii de citire în lanţ; │
│ │- exerciţii de citire a cuvintelor pe silabe; │
│ │- exerciţii de citire integralã a cuvintelor cu │
│ │ utilizare frecventã; │
│ │- exerciţii de citire independentã (în şoaptã, │
│ │ în gând sau cu voce tare); │
│ │- exerciţii de citire a unor slide-uri realizate│
│ │ de cadrul didactic în Power Point (slide show │
│ │ cu timp limitat de expunere a slide-urilor). │
│ │ │
│Sã desprindã informaţiile esenţiale │- exerciţii de citire selectivã; │
│dintr-un scurt text citit │- exerciţii de identificare a informaţiilor │
│ │ esenţiale dintr-un text citit; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a personajelor │
│ │ unui text citit; │
│ │- exerciţii de ordonare a întâmplãrilor │
│ │ prezentate într-un text narativ de micã │
│ │ întindere; │
│ │- exerciţii de inserare într-un document Word a │
│ │ unor imagini semnificative pentru conţinutul │
│ │ unui text citit; │
│ │- exerciţii de eliminare/marcare prin shading │
│ │ /schimbarea fontului unor pãrţi din enunţ │
│ │ care exprimã informaţii neesenţiale. │
│ │ │
│3.3. Sã manifeste curiozitate pentru │- rãsfoirea unor reviste, enciclopedii, ziare, │
│lecturã │ cãrţi; │
│ │- exerciţii de stimulare a curiozitãţii pentru │
│ │ lecturã prin prezentarea pe scurt a unor │
│ │ informaţii care se desprind dintr-un text │
│ │ tipãrit; │
│ │- exerciţii de citire a unor versuri; │
│ │- organizarea unei minibiblioteci; │
│ │- verificarea veridicitãţii unor informaţii │
│ │ prin consultarea mai multor surse (TV, │
│ │ ziare, site-uri); │
│ │- utilizarea Internetului pentru documentare │
│ │ pe teme de interes. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã scrie corect litere, silabe, │- exerciţii de scriere dupã model a unor │
│cuvinte şi enunţuri (inclusiv literele │ litere, silabe, cuvinte; │
│y, k, q, w şi grupuri de litere) │- exerciţii de transcriere şi copiere a unor │
│ │ cuvinte şi propoziţii; │
│ │- exerciţii de apreciere corectã a spaţiului │
│ │ dintre cuvinte; │
│ │- exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│ │ greşelilor, de scriere dupã modele date; │
│ │- formularea de enunţuri potrivite unor │
│ │ imagini sau situaţii date; │
│ │- transcrieri, dictãri în documente Word; │
│ │- utilizarea instrumentelor de verificare a │
│ │ corectitudinii scrierii într-un document Word;│
│ │- transmiterea de SMS, mesaje scrise pe │
│ │ Messenger, Skype sau e-mail. │
│ │ │
│4.2. Sã formuleze în scris enunţuri, │- exerciţii de completare a unor propoziţii, │
│folosind cuvinte noi sau mai puţin │ folosind cuvântul cel mai potrivit dintr-un │
│cunoscute │ şir de cuvinte date; │
│ │- exerciţii de determinare a sinonimelor şi │
│ │ antonimelor unui cuvânt dat (fãrã utilizarea │
│ │ terminologiei); │
│ │- exerciţii de integrare a cuvintelor noi în │
│ │ enunţuri proprii; │
│ │- utilizarea dicţionarelor online; │
│ │- realizarea cu ajutorul unui procesor de text │
│ │ a unui minidicţionar (utilizarea funcţiei │
│ │ Sort, pentru ordonare alfabeticã); │
│ │- elaborarea de afişe, reclame, anunţuri, │
│ │ prin inserarea de texte şi imagini în │
│ │ documente Word. │
│ │ │
│4.3. Sã utilizeze corect semnul │- exerciţii de completare a unor enunţuri cu │
│întrebãrii, semnul exclamãrii şi* │ semnele de punctuaţie studiate; │
│linia de dialog │- exerciţii de motivare a folosirii semnelor de │
│ │ punctuaţie într-un enunţ; │
│ │- exerciţii de formulare a unor enunţuri care │
│ │ sã conţinã semnele de punctuaţie studiate; │
│ │- copieri, transcrieri, dictãri; │
│ │- inserarea semnelor de punctuaţie într-un │
│ │ document Word dat (prin utilizarea tastei │
│ │ shift). │
│ │ │
│4.4. Sã redacteze un text, respectând │- exerciţii de transcriere, cu accent pe │
│poziţia datei, a titlului şi *scrierea │ plasarea corectã a datei şi a titlului; │
│cu alineat │- exerciţii de diferenţiere a aşezãrii în paginã│
│ │ a unor texte tipãrite (carte, revistã, ziar, │
│ │ afiş); │
│ │- exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│ │ greşelilor de aşezare în paginã; │
│ │- transcrierea sau redactarea unor texte cu │
│ │ ajutorul computerului, cu respectarea │
│ │ aşezãrii în paginã (utilizând tastele tab şi │
│ │ alinierea centratã). │
│ │ │
│4.5. Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de completare de rebusuri sau │
│redactarea scrisã │ integrame; │
│ │- exerciţii de completare a unor jurnale ale │
│ │ clasei sau personale; │
│ │- completarea de chestionare, formulare cu date │
│ │ personale (online sau pe suport de hârtie). │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                     4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Formarea capacitãţii de lecturã
    ● Cartea (paginã, filã, copertã).
    ● Alfabetul limbii române (inclusiv K, Q, W, Y). Ordinea literelor în alfabet.
    ● Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin X.
    ● Citirea cuvintelor şi a propoziţiilor scrise cu litere de tipar şi *de mânã.
    ● Citirea textelor scurte (120 de cuvinte).
    ● Textul nonliterar: cu caracter informativ: reclama, anunţul, afişul.

    2. Formarea capacitãţii de comunicare
    Comunicarea oralã
    ● Comunicarea. Elementele comunicãrii orale (vorbitor, ascultãtor, mesaj); factori perturbatori ai comunicãrii.
    ● Formularea mesajului oral.
    ● Dialogul - formule de iniţiere, menţinere şi încheiere a unui dialog; formularea de întrebãri şi rãspunsuri în situaţii familiare şi pentru solicitarea de informaţii suplimentare.
    ● Cuvântul - cuvinte cu sens opus; cuvinte cu sens asemãnãtor.
    ● Propoziţia - intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative (fãrã terminologie).

    Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    ● Literele mari şi mici ale alfabetului. Literele K, Q, W, Y.
    ● Scrierea cuvintelor şi propoziţiilor.
    ● Respectarea spaţiului dintre cuvinte în scrierea cu litere de tipar şi *de mânã.
    ● Respectarea poziţiei datei, a titlului; *scrierea cu alineat a liniei de dialog.
    ● Scrierea funcţionalã: bilet, *SMS, *e-mail.

    Ortografie
    ● Scrierea corectã a grupurilor mp, mb în cadrul cuvintelor.
    ● Scrierea corectã a cuvintelor care conţin x.
    ● Scrierea cuvintelor care conţin â şi î, *scrierea cu î în interiorul cuvântului.

    Punctuaţie
    ● Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, *linia de dialog.

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii
    ● Lexicul - Cuvântul. Sensul cuvintelor.
    ● Noţiuni de foneticã - Sunetul şi litera.
    ● Alfabetul limbii române. Ordinea literelor în alfabet.

                        5. SUGESTII METODOLOGICE

    Nu trebuie uitat nicio clipã cã participanţii la cursurile din cadrul programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar sunt persoane care au pãrãsit şcoala în condiţii şi din motive diferite.
    Pentru a preveni un nou abandon şcolar, este recomandat ca în orele de consiliere, prin discuţii libere, cadrul didactic sã afle motivele pentru care elevii au reluat studiile, sã identifice interesele şi nevoile lor personale, pentru ca, în funţie de acestea, sã-şi orienteze demersul didactic şi sã elaboreze programe individuale de intervenţie.
    Cadrele didactice vor identifica strategii didactice care sã-i determine, sã-i motiveze pe elevi sã acumuleze cunoştinţe şi sã-şi formeze deprinderi de folosire corectã a limbii române, în conformitate cu aşteptãrile acestora. Pentru a face mai agreabil şi, în acelaşi timp, pentru a optimiza procesul de învãţare, cadrul didactic va avea în vedere:
    ● proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţele cotidiene ale elevilor;
    ● trezirea interesului pentru conţinut prin relevarea aplicabilitãţii şi funcţionalitãţii învãţãrii;
    ● abordarea integratã a conţinuturilor;
    ● utilizarea la maximum a resursei temporal;
    ● raportarea învãţãrii la alte discipline de studiu, în sensul abordãrii unor teme transdisciplinare;
    ● utilizarea unor strategii interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare.
    Interesul elevilor pentru studiul limbii române se poate cultiva numai prin dezvãluirea "secretelor" acesteia în raport cu posibilitatea aplicãrii şi utilitatea cunoştinţelor noi în viaţa cotidianã, aşa încât cadrul didactic trebuie sã gãseascã modalitãţi prin care sã-i ajute pe aceştia sã înţeleagã scopurile unei sarcini anume, motivele pentru care au fost alese, cum şi când pot folosi ceea ce au dobândit. Elevii trebuie sã utilizeze citirea, scrierea, vorbirea şi ascultarea ca instrumente care îi ajutã sã fie persoane eficiente în interacţiunile interpersonale.
    Cadrele didactice care vor preda în acest program vor avea sarcina de a rafina limbajul utilizat de elevi, precum şi acţiunile lor, astfel încât aceştia sã comunice eficient: îi vor sprijini sã-şi exprime nevoile, gândurile şi, în acelaşi timp, sã fie interesaţi de gãsirea unor modalitãţi prin care sã poatã rãspunde nevoilor altora. Astfel, în timp, elevii vor conştientiza cã utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzãtor sunt cãi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personalã şi de rezolvare a conflictelor.
    În conceperea demersurilor didactice, cadrele didactice vor propune contexte diferite de comunicare (mai mult sau mai puţin familiar cursanţilor, dar prezumtiv necesare la un moment dat), care sã ofere elevilor posibilitatea exersãrii achiziţiilor şi deprinderilor lingvistice pe care le deţin, sã le permitã valorificarea experienţelor proprii de viaţã, precum şi dobândirea de cunoştinţe noi şi formarea de capacitãţi.
    Proiectarea activitãţilor trebuie sã fie astfel realizatã încât sã asigure atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul fiecãrui modul. Pentru o mai bunã desfãşurare a activitãţii didactice este recomandabilã structurarea sistemelor de lecţii pe unitãţi de învãţare, fiecare putând fi parcursã în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).
    Strategiile didactice, ce urmeazã a fi folosite, trebuie sã cuprindã metode de învãţare specifice adulţilor (învãţarea pe bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz, dezbateri), îmbinate cu metode specifice vârstelor şcolarilor debutanţi, întrucât este de anticipat cã elevii cuprinşi în programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar abia îşi construiesc deprinderile de muncã intelectualã şi ar putea întâmpina dificultãţi în adaptarea la "viaţa şcolarã".
    Între strategiile didactice utilizate, cadrele didactice vor introduce şi instrumente specifice TIC, care sã permitã elevilor familiarizarea cu operaţii de bazã în utilizarea computerului, precum şi cu aplicaţiile unor softuri. Spre exemplu, cadrele didactice pot propune şi organiza activitãţi care solicitã elevii:
    ● sã identifice echipamentele (monitor, tastaturã, mouse, imprimantã, microfon, unitate CD etc.);
    ● sã utilizeze echipamentele de intrare (tastatura, trackball, touchpad etc.), precum şi pe cele de ieşire (monitor, imprimantã);
    ● sã utilizeze tastele return, spacebar, shift, sãgeţile de deplasare şi tastele alfanumerice;
    ● sã utilizeze un procesor de text (Microsoft Word) pentru introducerea, ştergererea, mutarea unor litere, cuvinte sau enunţuri;
    ● sã utilizeze funcţii de formatare ale textului (tab, aliniere, fonturi, ordonare alfabeticã etc.);
    ● sã comunice, folosind programe de comunicare online;
    ● sã se informeze din surse online, folosind motoare de cãutare etc.
    Pregãtirea elevilor în domeniul utilizãrii tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiei nu trebuie sã reprezinte un scop în sine, ci un instrument eficient de predare-învãţare, subordonat unor obiective pedagogice coerente. Astfel, competenţele digitale ale elevilor nu vor fi evaluate.
    Evaluarea, ca o componentã principalã a procesului de învãţãmânt, trebuie sã constituie o sursã de informaţie pentru planificarea activitãţii ulterioare, o recunoaştere a progresului elevilor.
    Evaluarea trebuie sã fie permanentã, adecvatã obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.
    Chiar de la primele ore de curs, cadrul didactic va organiza activitãţi de evaluare iniţialã prin care sã poatã rãspunde urmãtoarelor întrebãri:
    ● Ce cunoştinţe şi deprinderi are fiecare elev?
    ● Ce sunt pregãtiţi elevii sã înveţe?
    ● Ce stiluri de învãţare au?
    ● În ce domenii manifestã interes?
    Aceste informaţii despre fiecare elev pot fi colectate în urma unor discuţii libere individuale, într-o atmosferã degajatã şi prietenoasã. Ele vor fi folosite în vederea individualizãrii învãţãrii în activitãţile ulterioare.
    Evaluarea iniţialã pentru modul se va face şi prin teste scrise şi orale concepute pe baza standardelor curriculare de performanţã ale modulului I.
    Pe parcursul întregului modul vor fi utilizate evaluãrile continue, planificate pentru fiecare bloc, astfel încât sã existe un feedback permanent între cadru didactic şi elevi, iar activitatea didacticã sã poatã fi permanent reglatã.
    Evaluãrile vor fi adecvate obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate cu cele alternative.
    La clasã pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientã, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu:
    a) Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentelor elevilor în activitãţi organizate individual sau pe grupe.
    Observaţiile formale, informale sau cumulate oferã cadrelor didactice o imagine clarã asupra deprinderilor şi capacitãţilor fiecãrui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie sã fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Existã mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând:
    ● consemnarea unor evenimente;
    ● liste de verificare;
    ● inventare;
    ● fotografii;
    ● înregistrãri audio.
    b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuã în care itemii sã solicite: rãspunsuri scurte, rãspunsuri la alegere, rãspunsuri în pereche, rãspunsuri cu alegere multiplã, formularea de propoziţii, copieri, dictãri, integrate în lecţia propriu-zisã, ca moment cãruia i se vor aloca 10-15 minute.
    c) Activitãţi practice în care se utilizeazã informaţiile dobândite şi în care sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (alcãtuirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor "cãrţi", confecţionarea unui produs dupã instrucţiuni, afişe).
    d) Proiecte tematice de învãţare individualã pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu: "În lumea
vedetelor", "Cãlãtorii", "Meserii".
    Este recomandat ca evaluarea acestora sã se realizeze pe baza unor criterii ce au fost dezbãtute şi negociate în prealabil cu elevii.
    e) Autoevaluarea permite elevilor sã-şi aprecieze propriul progres, sã devinã conştienţi de procesul şi produsul învãţãrii şi sã-şi asume responsabilitãţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe baza produselor şi demersurilor muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.
    f) Interevaluarea ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învãţare.
    g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantã a evaluãrii sumative, poate cuprinde:
    ● fişe de muncã individualã;
    ● proiecte de învãţare independentã sau de grup;
    ● teste de autoevaluare şi interevaluare;
    ● fişã individualã de citire;
    ● grile de observaţii în activitãţile individuale sau pe grupe;
    ● produse finite realizate;
    ● fotografii ale proiectelor şi activitãţilor;
    ● înregistrãri audio şi video.
    La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi prin probe orale şi/sau practice şi scrise, confom standardelor curriculare de performanţã specificate în programã.

                 6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    ● Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiat.
    ● Sesizarea corectitudinii logice a unui enunţ audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    ● Respectarea intonaţiei şi accentului în timpul vorbirii.
    ● Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.
    ● Susţinerea unei convorbiri, utilizând formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    ● Identificarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute dintr-un text citit.
    ● Citirea corectã şi coerentã, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 120 de cuvinte.
    ● Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaţii esenţiale dintr-un text citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    ● Copierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de aşezare în paginã.
    ● Scrierea dupã dictare a unor enunţuri, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie studiate.
    ● Redactarea unor enunţuri cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învãţate.

                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Limba şi literatura românã - programã şcolarã pentru clasele I şi a II-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.
    2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curricularã Limbã şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, Step by Step, un program pentru copii şi familii. Predarea orientatã dupã necesitãţile copilului, C.E.D.P., Step by Step - România.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Mihaela Bucinschi
    Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 36, "Ionel Teodoreanu", Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                      TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                         LIMBA ŞI LITERATURA
                               ROMÂNĂ

                           PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
          pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                         NIVELUL al III-lea

       Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului
                        şi Sportului nr. 5528
                           Bucureşti, 2011


                       1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa pentru disciplina Limba şi literatura românã este destinatã şcolilor în care se desfãşoarã programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programa a fost astfel elaboratã încât, prin conţinutul sãu, sã permitã:
    ● egalizarea şanselor elevilor din grupul ţintã cu cele ale celor integraţi în învãţãmântul de masã;
    ● dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;
    ● valorificarea experienţei de viaţã a elevilor;
    ● atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bazã.
    Modelul didactic al predãrii disciplinei Limba şi literatura românã, cel comunicativ funcţional, a fost pãstrat şi în aceastã programã, întrucât permite atingerea finalitãţilor programului.
    În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activitãţi de învãţare care conduc în timp la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învãţare, interpersonale, sociale.
    Programa propusã stabileşte ca obiective cadru formarea capacitãţilor de exprimare şi receptare a mesajelor orale şi scrise, obiective identice cu cele destinate învãţãmântului primar de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost derivate din obiectivele cadru şi au fost concepute astfel încât sã rãspundã nevoilor de învãţare ale elevilor şi sã le permitã acestora atingerea unor standarde de evaluare similare celor prevãzute în programa destinatã învãţãmântului primar de masã. Ele oferã un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi coerenţã între modulul anterior şi cel urmãtor, surprinzând în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învãţare. Obiectivele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor de însuşire a ideilor prin citire şi ascultare, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare, precum şi dezvoltarea capacitãţii de a utiliza surse de informare, cu scopul de a face faţã diferitelor roluri pe care aceştia şi le asumã în societate.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi sunt abordate în spiralã. Pentru ca învãţarea sã devinã motivantã, ele au un caracter practica-plicativ şi funcţional. Conţinuturile teoretice obligatorii sunt reduse, accentul fiind pe partea de utilizare a acestora în contextele comunicãrii. O parte dintre conţinuturi au fost introduse ca extinderi, pentru a oferi elevilor posibilitatea sã-şi continue studiile în învãţãmântul secundar inferior. Ordinea parcurgerii conţinuturilor, ritmul şi metodologia abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului cu care se lucreazã.
    Activitãţile de învãţare sunt orientate dupã obiectivele de referinţã, propun implicarea activã a elevilor în învãţare şi conduc la stimularea atitudinii de cooperare şi întrajutorare. Ele trebuie introduse în contexte variate, care prezintã interes pentru grupul ţintã. Activitãţile de învãţare propuse sunt doar orientative, urmând ca ele sã fie completate de cadrul didactic în etapa de proiectare a unitãţilor de învãţare cu altele specifice pentru învãţarea adulţilor (întocmirea de proiecte, studii de caz, activitãţi practice, fişe de lecturã independentã etc.).
    Structura modularã a programului a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã ce permit elaborarea unor teste care sã releve nivelul real al pregãtirii elevilor şi ale cãror rezultate sã stea la baza absolvirii modulului sau, dimpotrivã, sã impunã reluarea cursurilor în modulul inferior.
    Noutatea adusã de programã constã în:
    ● reducerea numãrului de ore alocat disciplinei;
    ● existenţa unor conţinuturi alternative (care pot fi abordate selectiv);
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● atribuirea unui nume modulului: Secretele limbii române.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil, urmãrindu-se adaptarea ei la ritmul de învãţare al fiecãrui elev.

                       2. OBIECTIVE CADRU


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ │
│2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ │
│3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ │
│4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



         3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã desprindã informaţii de detaliu │- formularea de întrebãri şi rãspunsuri │
│dintr-un mesaj audiat │ pentru determinarea informaţiilor de detaliu │
│ │ dintr-un mesaj audiat; │
│ │- exerciţii de discriminare a informaţiilor de │
│ │ detaliu şi a celor esenţiale dintr-un mesaj; │
│ │- ordonarea temporalã a unor evenimente │
│ │ prezentate într-un mesaj audiat; │
│ │- identificarea informaţiilor de detaliu care │
│ │ diferenţiazã enunţuri similare. │
│1.2. Sã sesizeze corectitudinea unui │- exerciţii de identificare şi corectare a │
│enunţ oral sub raportul formei şi │ pronunţiei incorecte a cuvintelor; │
│logicii mesajului transmis │- exerciţii de identificare a exprimãrilor │
│ │ corecte din mai multe variante audiate; │
│ │- exerciţii de identificare şi corectare a │
│ │ îmbinãrilor incorecte de cuvinte în cadrul │
│ │ unui enunţ oral (acordul substantivului cu │
│ │ adjectivul, al prepoziţiilor cu │
│ │ substantivele, al subiectului cu predicatul, │
│ │ fãrã folosirea terminologiei); │
│ │- exerciţii de sesizare a diferenţelor dintre │
│ │ limbajul literar şi cel regional. │
│1.3. Sã sesizeze sensul unui cuvânt prin │- exerciţii de determinare a sensului unui │
│raportare la context │ cuvânt prin raportare la context; │
│ │- exerciţii de înlocuire a cuvântului │
│ │ necunoscut cu altul cu înţeles asemãnãtor; │
│ │- exerciţii de completare oralã a unor │
│ │ enunţuri, folosind cuvinte mai puţin │
│ │ familiare elevilor; │
│ │- exerciţii de schimbare a sensului unui │
│ │ cuvânt, prin schimbarea contextului; │
│ │- identificarea sensului cuvintelor, folosind │
│ │ dicţionarul. │
│1.4. Sã manifeste interes faţã de │- exerciţii de recunoaştere a vorbitorului, │
│mesajele transmise de diferiţi │ ascultãtorului şi a mesajului într-o situaţie │
│interlocutori │ concretã; │
│ │- activitãţi în grup de identificare a unor │
│ │ situaţii de comunicare (mesajul, contextul, │
│ │ personajele); │
│ │- exerciţii de sesizare a legãturii dintre │
│ │ elementele verbale şi nonverbale; │
│ │- discuţii libere pe teme date. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã formuleze enunţuri logice, │- exerciţii de semnalare şi corectare a │
│potrivite situaţiei, respectând │ dezacordurilor folosite în exprimarea oralã; │
│acordurile gramaticale │- exerciţii de selectare a mesajului correct │
│ │ formulat dintr-un şir de mesaje date; │
│ │- exerciţii de completare a unor enunţuri │
│ │ eliptice de subiect sau predicat (fãrã │
│ │ terminologie) sau de substantiv-adjectiv; │
│ │- exerciţii de formulare de mesaje orale │
│ │ dupã ilustraţii. │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã redea prin cuvinte proprii │- formularea de întrebãri şi rãspunsuri pentru │
│conţinutul unui fragment dintr-un text │ clarificarea unor aspecte care nu au fost │
│citit sau mesaj audiat │ înţelese într-un mesaj audiat sau text citit; │
│ │- formularea de rãspunsuri la întrebãri care │
│ │ vizezã informaţii esenţiale şi de detaliu ce │
│ │ se desprind dintr-un mesaj audiat sau text │
│ │ citit; │
│ │- povestirea oralã independentã a unui scurt │
│ │ text sau fragment dintr-un text citit; │
│ │- formularea de mesaje corespunzãtoare │
│ │ unor situaţii simulate. │
│2.3. Sã utilizeze formule de permisiune │- discuţii în perechi şi în grup pe teme │
│şi solicitare în diferite situaţii de │ familiare elevilor; │
│comunicare │- exerciţii de recunoaştere a formulelor de │
│ │ permisiune şi solicitare; │
│ │- exerciţii de formulare de enunţuri care │
│ │ susţin dialogul; │
│ │- utilizarea pronumelor personale de politeţe │
│ │ în formularea de permisiuni şi solicitãri; │
│ │- exerciţii diferite, în grupuri, în care elevii│
│ │ îşi asumã roluri diverse; │
│ │- jocuri de rol. │
│2.4. Sã manifeste disponibilitate faţã de│- simulãri ale unor situaţii care pot genera │
│diverşi parteneri de dialog în diferite │ conflicte; │
│situaţii de comunicare │- exerciţii de verbalizare a propriilor pãreri │
│ │ în legãturã cu un fapt, în raport cu pãrerile │
│ │ altor persoane; │
│ │- exerciţii de stabilire a unor reguli, norme, │
│ │ în situaţii concrete sau imaginare, de │
│ │ dialog în cadrul unui grup; │
│ │- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în │
│ │ grup; │
│ │- exerciţii de interacţiune socialã directã cu │
│ │ membrii comunitãţii. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã identifice elementele de bazã ale│- exerciţii de identificare a titlului, a │
│organizãrii textului în paginã │ autorului şi a textului propriu-zis în paginã;│
│ │- exerciţii de recunoaştere a secvenţelor │
│ │ dialogate dintr-un text; │
│ │- transcrieri, copieri, dictãri de texte; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a alineatelor în │
│ │ texte tipãrite; │
│ │- exerciţii de motivare a scrierii unui enunţ │
│ │ cu alineat; │
│ │- exerciţii de citire selectivã în funcţie de │
│ │ diferite repere ( al ... alineat, a ... strofa│
│ │ al ... vers). │
│3.2. Sã citeascã corect şi conştient un │- exerciţii de citire în gând şi cu voce tare; │
│text scurt │- exerciţii de intonare corespunzãtoare │
│ │ enunţurilor unui text; │
│ │- exerciţii de reglare a respiraţiei în timpul │
│ │ citirii; │
│ │- exerciţii de citire pe roluri a unui text │
│ │ narativ cu dialog; │
│ │- exerciţii de citire a unor poezii; │
│ │- exerciţii de citire integralã a cuvintelor cu │
│ │ un numãr mic de litere sau cu frecvenţã │
│ │ mare în comunicare; │
│ │- exerciţii de citire conştientã; │
│ │- exerciţii de citire explicativã şi selectivã. │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. Sã desprindã aspecte de detaliu │- exerciţii de ordonare a întâmplãrilor │
│dintrun text citit │ prezentate într-un text narativ; │
│ │- exerciţii de formulare de rãspunsuri la │
│ │ întrebãri care vizeazã aspecte de detaliu │
│ │ dintr-un text citit; │
│ │- exerciţii de delimitare a unui text narativ │
│ │ în fragmente logice. │
│3.4. Sã recunoascã în enunţuri elemente │- exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│de construcţie a comunicãrii studiate │ vorbire studiate (substantiv, adjectiv, │
│ │ numeral, *pronume); │
│ │- exerciţii de identificare a acordului dintre │
│ │ substantiv şi adjectiv; │
│ │- exerciţii de completare a unor propoziţii │
│ │ cu pãrţi de vorbire studiate; │
│ │- exerciţii de grupare a cuvintelor dupã │
│ │ valoarea morfologicã. │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. Sã manifeste interes pentru lecturã │- exerciţii de studiere a cuprinsului unor cãrţi│
│ │ pentru a înţelege rolul acestuia în │
│ │ identificarea unor informaţii care prezintã │
│ │ interes; │
│ │- exerciţii de citire în grup a unor lecturi │
│ │ utile elevilor; │
│ │- exerciţii de formulare de întrebãri legate │
│ │ de conţinutul unor lecturi sau texte citite │
│ │ în particular. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã redacteze cu sprijin (plan de │- povestirea în scris a unor fapte şi │
│idei, ilustraţii, întrebãri etc.) scurte │ întâmplãri personale; │
│texte pe teme familiare │- completare unor felicitãri şi ilustrate │
│ │ destinate unor persoane diferite; │
│ │- exerciţii de redactare a unor texte pe baza │
│ │ unor întrebãri; │
│ │- exerciţii de transpunere a unor idei într-un │
│ │ şir de enunţuri cu o succesiune logicã. │
│4.2. Sã realizeze acorduri gramaticale în│- exerciţii de stabilire a acordului │
│enunţuri proprii │ gramatical în enunţuri date; │
│ │- exerciţii de transformare a unor enunţuri │
│ │ dupã modele date; │
│ │- exerciţii de identificare, corectare şi │
│ │ autocorectare a greşelilor de exprimare; │
│ │- exerciţii de utilizare în comunicare a │
│ │ pronumelor/pronumelor personale de │
│ │ politeţe*; │
│ │- exerciţii de completare a unor propoziţii │
│ │ lacunare cu pãrţi de vorbire studiate. │
│4.3. Sã respecte ortografia şi punctuaţia│- exerciţii de formulare de propoziţii, │
│într-un enunţ propriu │ folosind cuvinte date; │
│ │- exerciţii de scriere corectã a cuvintelor │
│ │ care conţin grupuri vocalice; │
│ │- exerciţii de despãrţire în silabe a │
│ │ cuvintelor- exerciţii de folosire corectã a │
│ │ majusculei în scrierea substantivelor │
│ │ proprii; │
│ │- exerciţii de scriere a cuvintelor ce conţin │
│ │ "ii"; │
│ │- exerciţii de completare a unor enunţuri sau │
│ │ texte scurte cu semnele de punctuaţie │
│ │ corespunzãtoare. │
│ │- exerciţii de formulare de propoziţii │
│ │ enunţiative, exclamative, interogative (fãrã │
│ │ folosirea terminologiei); │
│4.4. Sã aşeze corect în paginã textele, │- exerciţii de plasare corectã a titlului, │
│respectând alineatele │ datei, numelui autorului şi a alineatelor; │
│ │- copieri, transcrieri, dictãri; │
│ │- exerciţii de apreciere şi autoapreciere a │
│ │ redactãrii. │
│4.5. Sã manifeste interes pentru redac- │- completarea datelor destinatarului şi ale │
│tarea corectã a textului │ expeditorului pe un plic; │
│ │- completarea unor cãrţi poştale şi invitaţii; │
│ │- redactarea unor scurte texte care au │
│ │ caracter funcţional. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                         4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Formarea capacitãţii de lecturã

    Cartea - Cuprinsul unei cãrţi.
    Textul literar
    ● Textul narativ - personajele textului narativ; delimitarea în fragmente a unui text narativ*; povestirea oralã a unui fragment dintr-un text narativ.
    ● Textul în versuri (strofa, versul).
    ● Textul nonliterar (invitaţia, felicitarea, cartea poştalã*).

    2. Formarea capacitãţii de comunicare

    Comunicarea oralã
    ● Comunicarea. Elemente de comunicare nonverbalã.
    Formularea mesajului oral
    ● Propoziţia - intonarea propoziţiilor.
    ● Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri proprii.
    ● Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text citit sau a unui mesaj audiat.
    ● Povestirea unor fapte, întâmplãri dupã un plan de idei, ilustraţii sau întrebãri.
    ● Dialogul - formule de solicitare şi permisiune.

    Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    ● Prezentarea textului. Plasarea datei, a titlului, a numelui autorului unui text.
    ● Respectarea scrierii cu alineat a dialogului. *Respectarea scrierii cu alineat a fragmentelor logice ale unui text narativ.
    ● Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri referitoare la conţinutul unui text citit.
    ● Povestirea în scris a unui scurt fragment narativ.
    ● Scrierea funcţionalã (invitaţia, felicitarea, *cartea poştalã).
    ● Scrierea dupã imaginaţie. Redactarea unor scurte texte pe teme familiare (dupã plan de idei, ilustraţii sau întrebãri).

    Ortografie
    ● Scrierea cuvintelor care conţin î şi â; scrierea cu î în interiorul cuvintelor.
    ● Scrierea cuvintelor ce conţin grupuri vocalice (fãrã terminologie).
    ● Scrierea cuvintelor: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un.
    Punctuaţie
    ● Semne de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog, douã puncte înaintea dialogului (*douã puncte înaintea unei enumerãri).

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii

    Lexic
    ● Cuvinte cu sens asemãnãtor; cuvinte cu sens opus (actualizãri).
    ● Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ua, ie (pronunţarea şi scrierea corectã a cuvintelor care conţin aceste grupuri de sunete).
    ● *Despãrţirea în silabe a cuvintelor la capãt de rând.

    Morfologie
    Cuvântul ● parte de vorbire.
    Substantivul ● substantivul comun şi substantivul propriu; numãrul şi *genul substantivelor.
    Adjectivul - acordul adjectivului cu substantivul în numãr *şi gen.

    *Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele; pronumele personale de politeţe (recunoaştere şi utilizare în comunicare).
    *Verbul ● numãrul verbului.

    Numeralul - recunoaştere; scrierea şi pronunţarea corectã a numeralelor.

                            5. SUGESTII METODOLOGICE

    Este de anticipat cã elevii care vor fi cuprinşi în modulul al III-lea au deja deprinderi de citit-scris şi au experienţã în domeniul comunicãrii orale. Sarcina cadrelor didactice este aceea de a corecta deprinderile greşite de exprimare a elevilor şi, în acelaşi timp, de a le clãdi încrederea în aptitudinile de comunicare oralã, scriere şi citire. Ele trebuie sã-i motiveze pe aceştia sã-şi însuşeascã cunoştinţe, sã-şi formeze deprinderi de folosire corectã şi expresivã a limbii române şi sã aibã o atitudine pozitivã faţã de învãţare.
    Pentru a face mai agreabil şi în acelaşi timp pentru a optimiza procesul de învãţare, cadrul didactic trebuie sã se concentreze pe:
    ● proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidianã a elevilor;
    ● trezirea interesului elevilor pentru studiul limbii române, prin relevarea aplicabilitãţii şi funcţionalitãţii învãţãrii. Conştientizarea acestora cã utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzãtor sunt cãi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personalã şi de rezolvare a conflictelor;
    ● modelarea limbajul elevilor şi a acţiunilor acestora, astfel încât sã fie capabili sã îşi comunice nevoile, gândurile şi sã aibã atitudini responsabile şi pozitive;
    ● raportarea învãţãrii la alte discipline de studiu, prin abordarea transdisciplinarã a unor teme;
    ● lãrgirea câmpului de reprezentãri al elevilor despre lume şi însuşirea de informaţii noi, prin utilizarea ca suport al învãţãrii a unor fragmente de texte ştiinţifice şi literare;
    ● alternarea activitãţilor independente, centrate pe nevoile fiecãruia, cu cele pe grupe şi frontale pentru rezolvarea unor probleme comune, de interes general;
    ● structurarea sistemelor de lecţii în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu);
    ● utilizarea unor strategii de învãţare activã, specifice adulţilor, în vederea formãrii unor deprinderi de muncã intelectualã şi de autoeducaţie;
    ● evaluarea continuã, stimulativã, ca parte integrantã a fiecãrui bloc de ore.
    Proiectarea activitãţilor trebuie sã fie astfel realizatã, încât sã asigure atingerea standardelor curriculare de performanţã propuse la finalul modulului.
    Evaluarea, ca o componentã principalã a procesului de învãţãmânt, trebuie sã constituie o sursã de informaţie pentru planificarea activitãţii ulterioare, o recunoaştere a progresului elevilor. Evaluarea trebuie sã fie permanentã, adecvatã obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.
    În primele ore de curs, cadrul didactic trebuie sã realizeze o evaluare predictivã care sã aibã ca reper standardele curriculare de performanţã ale modulului al II-lea. Rezultatele obţinute îl vor ghida în proiectarea activitãţii didactice ulterioare la clasã şi în tratarea diferenţiatã a elevilor (Ce ştiu şi ce pot face toţi elevii● Ce ştie şi poate face fiecare elev în parte?).
    Pe parcursul întregului modul vor fi utilizate evaluãrile continue, planificate pentru fiecare bloc, astfel încât sã existe feedback între cadrul didactic şi elevi, iar activitatea didacticã sã poatã fi permanent reglatã.
    Evaluarea trebuie sã fie adecvatã obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate de cele alternative.
    La clasã pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientã, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu:
    a) Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentelor elevilor în activitãţi desfãşurate individual sau pe grupe.
    Observaţiile formale, informale sau cumulate oferã cadrelor didactice o imagine clarã asupra deprinderilor şi capacitãţilor fiecãrui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie sã fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Existã mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând:
    ● consemnarea unor evenimente;
    ● liste de verificare;
    ● inventare;
    ● fotografii;
    ● înregistrãri audio.
    b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuã în care itemii sã solicite rãspunsuri scurte, la alegere, în pereche, cu alegere multiplã, formularea de propoziţii, copieri, dictãri integrate în lecţia propriu-zisã, moment cãruia i se pot aloca 10-15 minute.
    c) Activitãţi practice în care se utilizeazã informaţiile dobândite şi sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (întocmirea unui dicţionar de personalitãţi, completarea unor formulare, felicitãri, invitaţii etc.).
    d) Proiecte tematice de învãţare individualã pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu, "Prima mea carte", "Vremea", "Sportul românesc", "Obiceiuri şi tradiţii". Este indicat ca evaluarea acestora sã se realizeze pe baza unor criterii ce au fost dezbãtute şi negociate în prealabil cu elevii.
    e) Autoevaluarea permite elevilor sã-şi aprecieze propriul progres, sã devinã conştienţi de procesul şi produsul învãţãrii şi sã-şi asume responsabilitãţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.
    f) Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învãţare.
    g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantã a evaluãrii sumative, poate cuprinde:
    ● fişe de muncã individualã;
    ● proiecte de învãţare independentã sau de grup;
    ● teste de autoevaluare şi interevaluare;
    ● fişã individualã de citire;
    ● grile de observaţii în activitãţile individuale sau pe grupe;
    ● produse finite realizate;
    ● fotografii ale proiectelor şi activitãţilor;
    ● înregistrãri audio şi video.
    Evaluarea finalã de la sfârşitul modulului va fi realizatã de cadrele didactice pe baza standardelor curriculare de performanţã precizate în programã.

                    6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    ● Desprinderea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.
    ● Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunţului audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    ● Utilizarea calitãţii expresive a limbajului şi a elementelor de comunicare nonverbalã în transmiterea mesajelor.
    ● Relatarea prin enunţuri scurte a unor fapte, întâmplãri pe baza unui suport (plan de întrebãri, idei, ilustraţii, cuvinte de sprijin etc.).
    ● Utilizarea formulelor de solicitare şi permisiune adaptate la interlocutor.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    ● Citirea corectã şi conştientã, în ritm propriu, a unor texte de maximum 200 de cuvinte.
    ● Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã aspect de detaliu dintr-un text citit.
    ● Povestirea pe scurt a unui fragment dintr-un text citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    ● Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri adresate.
    ● Scrierea dupã dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor ortografice şi de punctuaţie învãţate, a aşezãrii în paginã şi a scrisului lizibil.
    ● Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specialã (felicitarea, invitaţia, *cartea poştalã).

                             7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programe Şcolare pentru clasa a III- a şi a IV-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curricularã Limbã şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, Step by Step, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate dupã necesitãţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step - România.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Mihaela Bucinschi
    Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 36, "Ionel Teodoreanu", Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI
                                 ŞI SPORTULUI

                             LIMBA ŞI LITERATURA
                                    ROMÂNĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
             pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al III-lea

            Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetãrii,
                      Tineretului şi Sportului nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                           1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa pentru disciplina Limba şi literatura românã este destinatã şcolilor în care se desfãşoarã p rogramul "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programa a fost astfel elaboratã, încât prin conţinutul sãu sã permitã:
    ● egalizarea şanselor elevilor din grupul ţintã cu cele ale celor integraţi în învãţãmântul de masã;
    ● dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;
    ● valorificarea experienţei de viaţã a elevilor;
    ● atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bazã.
    Modelul didactic al predãrii disciplinei Limba şi literatura românã, cel comunicativfuncţional, a fost pãstrat şi în aceastã programã, întrucât permite atingerea finalitãţilor programului.
    În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activitãţi de învãţare care conduc la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învãţare, interpersonale, sociale. Programa propusã stabileşte ca obiective cadru formarea capacitãţilor de exprimare şi receptare a mesajelor orale şi scrise, obiective identice cu cele destinate învãţãmântului primar de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost derivate din obiectivele cadru. Ele au fost astfel concepute, încât sã rãspundã nevoilor de învãţare ale elevilor şi sã le permitã atingerea unor standarde curriculare de performanţã similare celor prevãzute în programa destinatã învãţãmântului primar de masã. Obiectivele de referinţã oferã un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi coerenţã între finalitãţile acestui modul şi cele ale învãţãmântului primar de masã, surprinzând în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învãţare. Ele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor de însuşire a ideilor prin citire şi ascultare, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare, precum şi dezvoltarea capacitãţii de a utiliza surse de informare, cu scopul de a face faţã diferitelor roluri pe care şi le asumã în societate.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi sunt abordate în spiralã. Pentru ca învãţarea sã devinã motivantã, ele au un caracter practic-aplicativ şi funcţional.
    Conţinuturile teoretice obligatorii sunt reduse, accentul fiind pe partea de utilizare a acestora în contextele comunicãrii. O parte dintre acestea a fost introdusã ca extindere, pentru a oferi posibilitatea elevilor sã-şi continue studiile în învãţãmântul secundar inferior. Ordinea prezentãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului cu care lucreazã.
    Activitãţile de învãţare sunt orientate dupã obiectivele de referinţã, propun implicarea activã a elevilor în învãţare şi conduc la stimularea atitudinii de cooperare şi întrajutorare. Ele trebuie introduse în contexte variate, care prezintã interes pentru grupul ţintã. Activitãţile de învãţare propuse sunt doar orientative, urmând ca ele sã fie completate de cadrul didactic în etapa de proiectare a unitãţilor de învãţare cu altele specifice pentru învãţarea adulţilor (întocmirea de proiecte, studii de caz, activitãţi practice, fişe de lecturã independentã etc.).
    Structura modularã a programului a condus la conceperea unor standarde curriculare de performanţã ce permit elaborarea unor teste care sã releve nivelul real al pregãtirii elevilor şi ale cãror rezultate sã stea la baza absolvirii modulului sau, dimpotrivã, sã impunã reluarea cursurilor în modulul inferior.
    Noutatea adusã de programã constã în:
    ● reducerea numãrului de ore alocat disciplinei;
    ● existenţa unor conţinuturi alternative (care pot fi abordate selectiv);
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● atribuirea unui nume modulului: În lumea cãrţilor.

    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil, urmãrindu-se adaptarea ei la ritmul de învãţare al fiecãrui elev.

                         2. OBIECTIVE CADRU


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
│ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã sesizeze succesiunea logicã a │- exerciţii de discriminare a elementelor │
│secvenţelor unui mesaj oral │ esenţiale de cele de detaliu dintr-un mesaj │
│ │ audiat; │
│ │- exerciţii de formulare de întrebãri pentru │
│ │ sesizarea raporturilor logice dintre │
│ │ secvenţele unui mesaj oral; │
│ │- formulare de întrebãri pentru sesizarea │
│ │ raporturilor logice de tipul: din ce cauzã? │
│ │ cu ce condiţie?; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a unor secvenţe │
│ │ care nu se potrivesc din punct de vedere │
│ │ logic cu altele anterior formulate într-un │
│ │ mesaj oral │
│1.2. Sã sesizeze corectitudinea │- exerciţii de discriminare a structurilor │
│structurilor gramaticale dintr-un mesaj │ gramaticale (morfologice şi sintactice) │
│oral │ corecte de cele incorecte în fluxul enunţului │
│ │ etc.; │
│ │- exerciţii de identificare şi corectare a unor │
│ │ îmbinãri incorecte de cuvinte în cadrul unui │
│ │ mesaj; │
│ │- exerciţii de completare a unor mesaje cu │
│ │ structuri gramaticale corecte. │
│1.3. Sã sesizeze modificãrile de sens │- exerciţii de înlocuire a unui cuvânt cu │
│ale unui cuvânt în contexte diferite │ sinonime sau antonime (fãrã folosirea │
│ │ terminologiei); │
│ │- exerciţii de integrare a unui cuvânt nou în │
│ │ contexte diferite; │
│ │- exerciţii de introducere a unor cuvinte în │
│ │ expresii. │
│1.4. Sã manifeste disponibilitate faţã │- exerciţii de recunoaştere a unor factori │
│de diferiţi interlocutori în situaţii │ perturbatori în comunicarea oralã; │
│diferite │- exerciţii de ascultare a unor mesaje în │
│ │ diferite condiţii de comunicare; │
│ │- exerciţii de formulare de argumente pro şi │
│ │ contra asupra unui fapt sau a unei atitudini; │
│ │- discuţii libere în cadrul unui grup; │
│ │- jocuri de rol. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã formuleze mesaje orale, logice, │- exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│respectând structurile gramaticale │ exprimãrilor incorecte; │
│corecte │- dialoguri în situaţii reale sau imaginate; │
│ │- povestirea unor fapte şi întâmplãri; │
│ │- exerciţii de formulare a unor enunţuri cu │
│ │ pãrţi de vorbire sau de propoziţie studiate. │
│2.2. Sã povesteascã într-o succesiune │- exerciţii de modificare a unor texte prin │
│logicã întâmplãri trãite, auzite, sau │ schimbarea unor determinanţi temporali, │
│relatate într-un text │ spaţiali sau cauzali; │
│ │- exerciţii de formulare de întrebãri şi │
│ │ rãspunsuri pe marginea unui text; │
│ │- exerciţii de ordonare a secvenţelor unui text │
│ │ narativ; │
│ │- exerciţii de povestire a unui scurt text │
│ │ narativ; │
│ │- exerciţii de organizare a unor momente de │
│ │ tipul "ştirile zilei"; │
│ │- audierea/vizionarea de emisiuni pe teme de │
│ │ interes. │
│2.3. Sã-şi adapteze vorbirea la diferite │- exerciţii de simulare a unor situaţii în care │
│situaţii de comunicare, în funcţie de │ elevii îşi asumã roluri diferite; │
│partenerul de dialog │- exerciţii de sesizare a corespondenţei dintre │
│ │ elementele verbale şi cele nonverbale; │
│ │- dialoguri cu persoane diferite; │
│ │- exerciţii de prezentare a punctului de vedere │
│ │ în legãturã cu un fapt sau o atitudine. │
│2.4. Sã manifeste independenţã în │- exerciţii de exprimare a propriilor gânduri, │
│diferite situaţii de comunicare │ pãreri; │
│ │- exerciţii de construire a unor monologuri │
│ │ informative, narative sau descriptive; │
│ │- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei │
│ │ comunicative şi de asumare a │
│ │ responsabilitaţii de a interveni în actul │
│ │ comunicãrii; │
│ │- exerciţii de rezolvare a unor probleme în │
│ │ grup pentru dezvoltarea cooperãrii şi a │
│ │ concurenţei; │
│ │- exerciţii de exprimare a propriilor opinii în │
│ │ legãturã cu un fapt cunoscut. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã citeascã corect, conştient şi │- exerciţii de citire selectivã (dupã diferite │
│cursiv un text scurt │ criterii); │
│ │- exerciţii de analizã a conţinutului textelor │
│ │ citite, în funcţie de urmãtorii parametri: │
│ │ "cine", "ce face?", "când", "unde", "de ce", │
│ │ "cum" (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu); │
│ │- exerciţii de citire a unui text cu adaptarea │
│ │ intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a secvenţelor │
│ │ dialogate într-un text narativ; │
│ │- exerciţii de citire pe roluri; │
│ │- exerciţii de citire "la prima vedere", în gând│
│ │ şi cu voce tare, a unui text necunoscut; │
│ │- exerciţii de citire în lanţ sau în perechi. │
│3.2. Sã desprindã ideile principale │- exerciţii de citire explicativã şi selectivã │
│dintr-un text citit │ pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi│
│ │ de detaliu dintr-un text citit; │
│ │- exerciţii de delimitare a unui text narativ în│
│ │ fragmente logice; │
│ │- exerciţii de povestire oralã a unui fragment; │
│ │- exerciţii de formulare a ideilor principale │
│ │ ale unui text narativ. │
│3.3. Sã utilizeze corect structurile │- exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│gramaticale studiate │ vorbire studiate; │
│ │- exerciţii de stabilire a acordurilor │
│ │ gramaticale în enunţuri date şi în cele │
│ │ utilizate în comunicare; │
│ │- exerciţii de transformare a unor propoziţii │
│ │ dupã modele date; │
│ │- exerciţii de formulare de propoziţii cu pãrţi │
│ │ de vorbire studiate; │
│ │- exerciţii de completare a unor propoziţii │
│ │ lacunare cu pãrţi de vorbire sau de │
│ │ propoziţie studiate. │
│3.4. Sã manifeste iniţiativã pentru │- exerciţii de prezentare a unor texte din │
│lecturarea unor texte care corespund │ lectura independentã; │
│intereselor personale sau cu rol │- exerciţii de selectare a unor texte care │
│recreativ │ corespund intereselor proprii; │
│ │- vizite la biblioteci, librãrii, centre de │
│ │ difuzare a presei etc.; │
│ │- discuţii libere pe marginea unor texte citite │
│ │ independent. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã redacteze texte scurte adaptându-│● exerciţii de structurare a unor compuneri în │
│le scopului comunicãrii şi destinaţiei │ introducere, cuprins, încheiere (fãrã │
│ │ utilizarea terminologiei); │
│ │● exerciţii de modificare a conţinutului unui │
│ │ text; │
│ │● exerciţii de redactare a unor scurte texte pe │
│ │ baza unui suport; │
│ │● exerciţii de redactare a unor cereri sau de │
│ │ completare a unor formulare; │
│ │● redactarea de diverse tipuri de texte cu │
│ │ destinaţie specificã: jurnal personal, │
│ │ invitaţie, scrisoare. │
│4.2. Sã povesteascã în scris un scurt │● exerciţii de formulare a rãspunsurilor la │
│fragment intr-un text narativ │ întrebãri pe marginea unui text; │
│ │● exerciţii de delimitare a unui text în │
│ │ fragmente; │
│ │● formularea planului de idei a unui text │
│ │ narativ; │
│ │● exerciţii de dezvoltare în scris a ideii │
│ │ principale; │
│ │● exerciţii de transpunere a vorbirii directe │
│ │ în vorbire indirectã (fãrã utilizarea │
│ │ teminologiei). │
│4.3. Sã utilizeze în enunţuri proprii │● exerciţii de înlocuire a unor expresii şi │
│achiziţiile lexicale şi elementele de │ cuvinte cu echivalente cerute de context; │
│construcţie a comunicãrii │● exerciţii de îmbinare a cuvintelor în │
│ │ propoziţii; │
│ │● exerciţii de completare a unor propoziţii │
│ │ lacunare cu structuri morfologice învãţate; │
│ │● exerciţii de stabilire a acordurilor │
│ │ gramaticale; │
│ │● exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│ │ vorbire şi de propoziţie studiate. │
│4.4. Sã respecte regulile de ortografie │● exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea │
│şi punctuaţie studiate în redactarea │ ortogramelor studiate; │
│unui text propriu │● exerciţii de utilizare a semnelor de │
│ │ punctuaţie; │
│ │● exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│ │ greşelilor de ortografie şi punctuaţie; │
│ │● exerciţii de scriere corectã a formelor │
│ │ verbelor "a fi" şi "a lua". │
│4.5. Sã manifeste interes pentru │● exerciţii de redactare a unor texte narative │
│redactarea îngrijitã a textului │ sau funcţionale; │
│ │● exerciţii de apreciere şi autoapreciere a │
│ │ modului de redactare a unui text; │
│ │● exerciţii de completare de documente, │
│ │ jurnale. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                            4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Formarea capacitãţii de lecturã
    Textul literar.

    ● Textul narativ; ideile principale.
    ● Textul în versuri: poezii cu tematicã diversã.
    Textul nonliterar: informaţii din ziare şi reviste.
    Citirea corectã, conştientã şi *expresivã a textelor.

    2. Formarea capacitãţii de comunicare
    Comunicarea oralã
    ● Adaptarea comunicãrii la particularitãţile interlocutorului şi la situaţia de comunicare.
    ● Formularea de propoziţii logice sub raportul conţinutului şi corecte din punct de vedere gramatical.
    ● Formularea ideilor principale ale unui text sau mesaj audiat.
    ● Relatarea unor întâmplãri trãite, a conţinutului unui mesaj audiat sau a unui text citit.
    ● Modificarea sensului unui cuvânt prin raportare la context.

    Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    ● Scrierea lizibilã şi îngrijitã.
    ● Scrierea funcţionalã - scrisoarea familialã, *cererea, *jurnalul personal.
    ● Povestirea în scris a unei întâmplãri, a conţinutului unui text sau fragment de text citit, a conţinutului unui scurt mesaj audiat.

    Ortografie
    ● Scrierea corectã a cuvintelor s-a/sa, l-a/la, s-au/sau, i-a/ia, i-au/iau.
    ● Scrierea corectã a formelor verbelor a fi şi a lua, a pronumelor personale: eu, el, ea, ei, ele şi
    *a pronumelor personale de politeţe.

    Punctuaţie
    ● Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, virgula în enumerare şi* cazul substantivelor în vocativ, douã puncte (înaintea dialogului şi *a enumerãrii).

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii

    Lexic
    ● Cuvinte cu aceeaşi formã şi sens diferit.

    Morfologie
    ● Cuvântul - parte de vorbire (actualizare).
    ● Substantivul: felul, genul şi numãrul.
    ● Verbul - numãrul, *timpul şi *persoana verbului.
    ● Pronumele - pronumele personal (numai formele: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele); numãrul şi
    *persoana pronumelui personal.
    ● Pronumele personal de politeţe (recunoaşterea şi utilizarea în comunicare).

    Sintaxã
    ● Cuvântul - parte de propoziţie.
    ● Predicatul (predicatul verbal - fãrã terminologie).
    ● Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau *pronume personal).
    ● Acordul predicatului cu subiectul.
    ● Propoziţia - comunicarea cu un singur predicat.
    ● *Pãrţi secundare de propoziţie: atributul şi complementul (recunoaştere).

                         5. SUGESTII METODOLOGICE

    Nu trebuie uitat nicio clipã cã participanţii la cursurile din cadrul programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar sunt persoane care au pãrãsit şcoala în condiţii şi din motive diferite. Responsabilitatea cadrelor didactice este deosebitã, întrucât ele trebuie sã previnã un nou abandon şcolar şi, mai mult decât atât, sã-i determine, sã-i motiveze pe elevi sã acumuleze cunoştinţe şi sã îşi formeze deprinderi de folosire corectã a limbii române.
    La nivel atitudinal se va urmãri ca aceste persoane sã manifeste:
    - iniţiativã pentru lecturarea unor texte care corespund intereselor personale sau cu rol recreativ;
    - toleranţã faţã de diferiţi interlocutori în situaţii de interacţiune;
    - independenţã în situaţii de comunicare mai puţin familiare;
    - preocupare pentru exprimarea corectã şi expresivã.
    Pentru a optimiza şi a face mai agreabil procesul de învãţare, cadrul didactic trebuie sã urmãreascã:
    ● proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidianã a elevilor;
    ● trezirea interesului pentru conţinutul de învãţat, prin relevarea aplicabilitãţii şi funcţionalitãţii lui;
    ● raportarea învãţãrii la alte discipline de studiu, prin abordarea transdisciplinarã a unor teme.
    Cadrele didactice care vor preda în acest program vor avea sarcina de a educa limbajul elevilor, precum şi acţiunile acestora, astfel încât ei sã devinã capabili sã comunice eficient. Ca urmare, îi vor ajuta pe elevi sã-şi exprime nevoile şi gândurile şi, în acelaşi timp, îi vor determina sã fie interesaţi de gãsirea unor modalitãţi prin care ei sã poatã rãspunde nevoilor altora. Astfel, în timp, elevii vor conştientiza cã utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzãtor sunt cãi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personalã şi de rezolvare a conflictelor.
    În conceperea demersului didactic, cadrele didactice trebuie sã creeze contexte de comunicare diferite, în care, pe de o parte, elevii sã aibã posibilitatea exersãrii achiziţiilor lingvistice şi valorificarea experienţelor proprii de viaţã, iar pe de altã parte sã le ofere posibilitatea asimilãrii unor noi cunoştinţe şi formarea de capacitãţi.
    Proiectarea activitãţilor trebuie sã fie astfel realizatã, încât sã asigure atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulului. Pentru o mai bunã desfãşurare a activitãţii didactice se recomandã structurarea lecţiilor în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).
    Strategiile didactice folosite trebuie sã cuprindã metode de învãţare specifice adulţilor (învãţarea pe bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz, dezbateri).
    Activitãţile trebuie sã încurajeze comunicarea, socializarea, sã promoveze învãţarea prin cooperare, dar şi studiul individual, bazat pe deprinderile de muncã întelectualã deja achiziţionate la nivelul al IV-lea de studiu.
    Evaluarea iniţialã pentru intrarea în modulul al IV-lea se va face prin teste scrise şi orale concepute dupã standardele curriculare de performanţã ale modulului al III-lea. Constatãrile desprinse vor fi repere pentru proiectarea activitãţii didactice ulterioare şi tratarea diferenţiatã a elevilor.
    Pe parcursul întregului modul, cadrul didactic va propune activitãţi de evaluare curentã, care sã asigure un feedback real între acesta şi elevi.
    Evaluarea trebuie sã fie realizatã permanent, orientatã dupã obiectivele propuse, dar şi dupã nevoile particulare ale elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate de cele alternative.
    La clasã vor fi folosite diferite tipuri de evaluare, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu:
    a) Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentelor elevilor în activitãţi desfãşurate individual sau pe grupe.
    Observaţiile formale, informale sau cumulate dau cadrelor didactice o imagine clarã asupra deprinderilor şi capacitãţilor fiecãrui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie sã fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Existã mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând:
    ● consemnarea unor evenimente;
    ● liste de verificare;
    ● inventare;
    ● fotografii;
    ● înregistrãri audio.
    b) Şedinţele cadru didactic-elev, desfãşurate într-o manierã confortabilã, sunt discuţii scurte şi libere sau structurate şi sistematice, concentrate în jurul unei probleme specifice. Ele oferã informaţii despre ce a reuşit cursantul sã înveţe, care este natura intereselor manifestate de el, domeniul în care are nevoie de ajutor, ce lucruri considerã cã îi sunt mai utile, ce ar dori sã înveţe în continuare. Este important ca informaţiile desprinse de cadrul didactic sã fie confidenţiale, iar elevul sã cunoascã acest lucru.
    c) Teste de cunoştinţe în care itemii sã solicite: rãspunsuri scurte, la alegere, rãspunsuri în pereche, cu alegere multiplã, formularea de propoziţii, copieri, dictãri integrate în lecţia propriu-zisã, moment cãruia i se vor aloca 10-15 minute.
    d) Activitãţi practice în care se utilizeazã informaţiile dobândite şi sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (întocmirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor "cãrţi", confecţionarea unui produs dupã instrucţiuni, afişe).
    e) Proiecte tematice de învãţare individualã pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu, "Mari descoperiri", "Vieţuitoare pe cale de dispariţie", "Legi scrise şi nescrise". Este indicat ca evaluarea acestora sã se realizeze pe baza unor criterii ce au fost negociate în prealabil cu elevii.
    f) Autoevaluarea permite elevilor sã-şi aprecieze propriul progres, sã devinã conştienţi de procesul şi produsul învãţãrii şi sã-şi asume responsabilitãţi.
    Pentru autoevaluare se pot folosi caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.
    g) Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învãţare.
    h) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantã a evaluãrii sumative, poate cuprinde:
    ● fişe de muncã individualã;
    ● proiecte de învãţare independentã sau de grup;
    ● teste de autoevaluare şi interevaluare;
    ● fişã individualã de citire;
    ● grile de observaţii în activitãţile individuale sau pe grupe;
    ● produse finite realizate;
    ● fotografii ale proiectelor şi activitãţilor;
    ● înregistrãri audio şi video.
    Evaluarea finalã se va face pe baza unor teste orale şi/sau scrise în perioada sesiunii de evaluare anunţatã elevilor la începutul modulului. Aceste teste vor fi concepute pornindu-se de la standardele curriculare de performanţã precizate în programã.

                   6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    ● Desprinderea raporturilor logice dintre secvenţele unui mesaj audiat.
    ● Identificarea corectitudinii gramaticale a unui enunţ audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    ● Adaptarea vorbirii în diferite situaţii de comunicare oralã.
    ● Relatarea pe scurt, în succesiune logicã a unor fapte, întâmplãri trãite, auzite, citite sau imaginate.
    ● Susţinerea unui dialog adaptat la interlocutor şi la situaţia de comunicare.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    ● Identificarea în contexte date a pãrţilor de vorbire şi de propoziţie studiate.
    ● Citirea corectã, conştientã şi cursivã a unor texte de aproximativ 300 de cuvinte.
    ● Formularea ideilor principale ale unui text narativ.
    ● Povestirea unui fragment dintr-un text narativ citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    ● Redactarea planului simplu de idei al unui text narativ.
    ● Povestirea în scris, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învãţate, a unui fragment dintr-un text narativ.
    ● Redactarea unui scurt text propriu, corect din punct de vedere lexical şi gramatical.

                                 7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programe Şcolare pentru clasa a III- a şi a IV-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curricularã Limbã şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, Step by Step, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate dupã necesitãţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step - România.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Mihaela Bucinschi
    Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 36, "Ionel Teodoreanu", Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


           MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                   MATEMATICĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                                   NIVELUL I

                  Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
                 Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                           1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Modulul I, pentru disciplina Matematicã, nivelul I, intitulat "În lumea numerelor" constituie prima etapã în învãţarea matematicii de cãtre elevii cuprinşi în programul A doua şansã - învãţãmânt primar. Deoarece existã diferenţe între stadiile de dezvoltare intelectualã ale subiecţilor învãţãrii (elevii având vârste şi experienţe de viaţã diferite), programa prevede utilizarea achiziţiilor matematice practice dobândite empiric, în contexte autentice de viaţã. Prin aplicaţiile prevãzute în programã (activitãţi practice, proiecte, utilizarea computerului) se urmãreşte conştientizarea elevilor în legãturã cu nevoia învãţãrii matematicii, ca o condiţie importantã a reuşitei în desfãşurarea oricãrei activitãţi în viaţa de zi cu zi, fie cã este vorba de o activitate casnicã, de o meserie sau de un joc. Activitãţile tematice propuse au în vedere adaptarea la preocupãrile grupului ţintã, matematizarea realului, extinderea învãţãrii dincolo de şcoalã şi evitarea, cât mai mult posibil, a teoretizãrilor, realizarea unor corelaţii interdisciplinare, prin introducerea utilizãrii computerului în învãţarea matematicii.
    Primul nivel al învãţãrii matematicii vizeazã formarea competenţelor de bazã şi anume: orientare în spaţiu, numeraţie, calcul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie, mãsurare şi mãsuri.
    În construirea programei am luat în considerare elemente specifice învãţãrii în programele de tip A doua şansã, cum sunt: timpul redus de învãţare, particularitãţile celor care învaţã, metodele specifice învãţãrii adulţilor, învãţarea experienţialã.
    Elementele specifice programei de matematicã pentru programul A doua şansã - învãţãmânt primar pot fi sintetizate astfel:
    a) Modalitatea de abordare a conţinuturilor:
    ● înlocuirea conţinuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care sã valorifice experienţa elevilor în procesul de învãţare; evitarea teoretizãrii;
    ● asigurarea unui caracter practic aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învãţarea sã fie motivantã;
    ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţã, prin includerea în activitãţi a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, cumpãrãturile, sãnãtatea, timpul liber, meseriile, aplicaţiile pe computer, teme ce pot constitui elemente de portofoliu ca modalitate de evaluare complementarã.
    b) Procedee de adaptare a învãţãrii la specificul grupului ţintã:
    ● în rezolvarea problemelor se propune cãutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţã, folosirea pentru verificarea corectitudinii calculelor a unor mijloace la îndemânã, cum ar fi monedele şi bancnotele, cãrţile de joc sau estimãrile.
    c) Modalitãţi de învãţare:
    ● devin prioritare activitãţile de observare, culegere a unor date din comunitate, alcãtuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, realizare a unor proiecte în comunitate;
    ● se urmãreşte formarea la elevi a unor "tipare personale" de învãţare prin respectarea, în toate activitãţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în contexte simulate sau autentice;
    ● capãtã importanţã realã activitãţile care conduc la stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare.
    d) Schimbarea rolurilor cadrului didactic:
    ● cadrul didactic faciliteazã, consiliazã, organizeazã activitãţi de învãţare care sã rãspundã nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare a elevilor.
    Programa porneşte de la obiectivele cadru şi de la obiectivele de referinţã ale programei naţionale, pe care le revizuieşte, pentru a rãspunde nevoilor de învãţare ale elevilor din grupul ţintã cãruia i se adreseazã.
    Obiectivele cadru prevãzute sunt aceleaşi ca în programa de matematicã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost formulate astfel încât sã ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bazã şi aplicabilitatea lor imediatã, în activitatea elevului.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. Acestea sunt accesibile celor care datoritã vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune şi au acumulat experienţã în contexte diferite. Ordinea abordãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de logica internã a disciplinei, dar şi de caracteristicile grupului de elevi.
    Exemplele de activitãţi de învãţare, corespunzãtoare fiecãrui obiectiv de referinţã, cuprinse în programã, deşi sunt similare celor folosite în învãţãmântul de masã şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintã în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzãtoare vârstelor şi intereselor elevilor. Ele iau în considerare caracteristicile învãţãrii adulţilor (independenţa şi motivaţia învãţãrii, orientarea învãţãrii cãtre scop, relevanţa învãţãrii, aplicabilitatea cunoştinţelor). Sunt sugerate activitãţi cu inserţie în cotidian, proiecte ca suport pentru evaluarea finalã. Activitãţile de învãţare sugerate evidenţiazã nevoia respectãrii stilurilor diverse de învãţare. Sunt prevãzute activitãţi specifice matematicii intuitive (analizarea calitãţilor vizuale externe ale obiectelor, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi şahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor materiale ale clasei, realizarea şi completarea unor tabele, calendare, grafice, experimentarea unor idei noi, utilizarea computerului în învãţarea matematicii.
    Atât pentru nivelul I, cât şi pentru nivelul al II-lea la disciplina Matematicã, una dintre orele trunchiului comun este alocatã alfabetizãrii prin intermediul noilor tehnologii, ceea ce presupune abordarea integratã a conţinuturilor matematice şi a unor elemente de conţinut privind tehnologia informaţiei. În consecinţã, în programa şcolarã pentru nivelul I sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referinţã, activitãţi de învãţare care presupun utilizarea computerului. Aceasta este una dintre noutãţile din programa de Matematicã pentru programul A doua şansã - învãţãmânt primar.
    Programa conţine sugestii metodologice care sã contribuie la atingerea obiectivelor prevãzute.
    În programã sunt prezentate modalitãţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât sã se elimine efectul de stres al evaluãrii. Devine prioritar principiul "a învãţa fãcând", precum şi învãţarea experienţialã şi, în consecinţã, programa prevede realizarea de proiecte de grup sau individuale în comunitate, realizarea de portofolii tematice. Sunt precizate, cu titlu de sugestie, teme de proiecte cu accent pe un anumit conţinut matematic.
    Structura modularã a programei a impus conceperea unor Standarde curriculare de performanţã pentru final de modul, care vor sta la baza elaborãrii probelor de evaluare finalã, precum şi a celor de înscriere directã în nivelul al II-lea.
    Noutatea programei constã în:
    ● prevederea unor conţinuturi alternative, extinderile, doar la nivelul conţinuturilor notate cu *, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã, care pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor;
    ● introducerea unor exemple de activitãţi de învãţare care sã permitã abordarea integratã a conţinuturilor specifice matematicii şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui titlu generic modulului.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa presupune flexibilitate din partea cadrelor didactice, urmãrindu-se în mod constant atât adaptarea conţinuturilor şi metodelor la particularitãţile individuale şi ale grupului, cât şi asigurarea atractivitãţii situaţiilor de învãţare în scopul finalizãrii cu succes a acestei etape din învãţãmântul obligatoriu, precum şi al continuãrii studiilor de cãtre elevi.
    Notã: Programele de matematicã pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmeazã sã predea, este necesarã studierea programelor în ansamblul lor.

                        2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR │
│ 3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE │
│ LIMBAJ MATEMATIC │
│ 4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN │
│ CONTEXTE VARIATE │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



         3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare / proiecte │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele │
│elevul va fi capabil: │tipuri de activitãţi: │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã înţeleagã formarea │- gruparea câte 10 a unor obiecte; │
│numerelor (din zeci şi │- numãrarea obiectelor în care grupele de câte 10 │
│unitãţi), utilizând obiecte│se înlocuiesc cu un alt obiect; │
│pentru justificãri │- folosirea monedelor, bilelor de diferite culori │
│ │şi mãrimi, timbre; │
│ │- efectuarea de schimburi echivalente: zece monede│
│ │de un ban cu o monedã de 10 bani, zece monede de │
│ │10 bani cu o bancnotã de 1 leu (lucru în perechi);│
│ │- descompunerea unor numere concrete în zecile şi │
│ │unitãţile din care sunt formate; │
│ │- scrierea cifrelor pe computer, într-un document │
│ │electronic; │
│ │- realizarea de mulţimi de litere, semne, cifre, │
│ │dupã un cardinal dat, într-un document electronic;│
│ │- scrierea cardinalului unei mulţimi date într-un │
│ │document electronic; │
│ │- folosirea tastelor pentru scrierea de şiruri │
│ │crescãtoare, descrescãtoare. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Sã scrie, sã citeascã,│- reprezentarea prin obiecte sau desene a │
│sã compare şi sã ordoneze │numerelor; │
│numerele naturale de la 0 │- asocierea numãrului corespunzãtor unor mulţimi │
│la 100 │de câte 1, 2, 3 ... 9 obiecte; │
│ │- utilizarea computerului pentru realizarea de │
│ │corespondenţe între mulţimi de obiecte şi │
│ │cardinalul unei mulţimi; │
│ │- utilizarea de minisofturi educaţionale; │
│ │- trecerea de la o formã de reprezentare la alta: │
│ │din sistem numeric în reprezentare obiectualã a │
│ │numerelor sau în desene şi invers: deseneazã tot │
│ │atâtea obiecte câte indicã numãrul; │
│ │- identificarea numerelor în situaţii reale de │
│ │viaţã: citirea preţurilor, identificarea numerelor│
│ │de pe tricoul sportivilor, identificarea numerelor│
│ │în articole de ziar etc.; │
│ │- scrierea şi citirea numerelor de la 0 la 100; │
│ │- numãrarea "înainte" şi "înapoi", cu şi fãrã │
│ │sprijin în obiecte sau desene; │
│ │- gruparea şi regruparea obiectelor sau desenelor │
│ │numãrate în funcţie de "pasul" numãrãrii: câte │
│ │douã, trei sau cinci; │
│ │- compararea şi ordonarea grupurilor de obiecte, │
│ │folosind procedee diferite; │
│ │- jocuri de ordonare şi comparare cu cãrţile de │
│ │joc; │
│ │- compararea numerelor, folosind diferite │
│ │reprezentãri ale acestora; │
│ │- deschiderea computerului de cãtre elev; │
│ │- jocuri pe computer; │
│ │- proiect ilustrativ pentru rolul numerelor în │
│ │viaţa cotidianã. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Sã efectueze operaţii │- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 0 │
│de adunare şi de scãdere în│la 30, fãrã trecere peste ordin; verificarea │
│concentrul 0-30, fãrã │rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrţi de joc,│
│trecere peste ordin, iar în│monede şi bancnote, dominouri, zaruri; │
│concentrul 30-100, fãrã │- scrierea unor "arbori de calcul"; │
│trecere peste ordin şi cu │- efectuarea unor adunãri cu mai mulţi termeni, │
│sprijin │având ca suport obiecte sau desene; │
│ │- realizarea de cãtre elevi a unui document word │
│ │pentru scrierea unor calcule; │
│ │- jocuri: "În câte moduri poţi plãti un obiect │
│ │care costã 30 de lei?"; │
│ │- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 30│
│ │la 100, fãrã trecere peste ordin, folosind suport │
│ │concret, verificarea rezultatelor cu ajutorul │
│ │obiectelor*; │
│ │- compunerea şi descompunerea numerelor în sume │
│ │sau diferenţe de numere cu ajutorul dominourilor; │
│ │- operarea cu numere prin calcul mintal, folosind │
│ │monede, cãrţi de joc, zaruri sau desene; exerciţii│
│ │de scriere a acestor operaţii; │
│ │- proiect de anchetã în comunitate: "Pâinea". │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare / proiecte │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele │
│elevul va fi capabil: │tipuri de activitãţi: │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã stabileascã poziţii│- poziţionarea obiectelor în spaţiu (stânga, │
│relative ale obiectelor în │dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, │
│spaţiu │exterior etc.); │
│ │- poziţionarea într-un document word a unor │
│ │elemente, dupã instrucţiuni date, folosind butonul│
│ │de desenare din bara de instrumente; │
│ │- activitãţi practice de orientare în teren, │
│ │respectând reguli de deplasare: 10 paşi la │
│ │dreapta, 6 paşi la stânga etc.; │
│ │- recunoaşterea în teren şi numirea poziţiei pe │
│ │care o ocupã diverse obiective (şcoala, │
│ │dispensarul) în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos,│
│ │deasupra, sub, interior, exterior etc.); │
│ │- observarea poziţiei unor obiecte (imagini) │
│ │într-un document electronic. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã recunoascã forme │- observarea şi descrierea verbalã a figurilor │
│plane, sã sorteze şi sã │geometrice cunoscute; │
│clasifice obiecte date sau │- observarea unor obiecte de anumite forme în │
│desene, dupã criterii │spaţiul clasei sau în afara clasei; │
│diverse │- identificarea formelor plane pe obiecte reale: │
│ │ţesãturi, pavaj, construcţii; │
│ │- identificarea figurilor geometrice pe computer; │
│ │- desenarea într-un document word a unor figuri │
│ │geometrice, dupã instrucţiuni date, folosind │
│ │butonul de desenare din bara de instrumente; │
│ │- selectarea unor figuri geometrice desenate dupã │
│ │criterii date şi decuparea lor; │
│ │- sortarea şi clasificarea unor obiecte dupã │
│ │criterii date sau identificate prin observare; │
│ │precizarea criteriilor utilizate; │
│ │- vizionarea unui film didactic; │
│ │- jocuri pe calculator; │
│ │- recunoaşterea formei unor corpuri din lumea │
│ │realã; │
│ │- poster cu figuri geometrice, folosirea în │
│ │aprecierea lucrãrilor a vocabularului specific: am│
│ │folosit pãtrate, triunghiuri etc.; │
│ │- observarea unor picturi moderne realizate cu │
│ │ajutorul figurilor geometrice; │
│ │- selectarea unor forme geometrice prin colorarea │
│ │lor, folosind butonul de umplere din bara de │
│ │instrumente, într-un document word creat de cadrul│
│ │didactic. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Sã sesizeze asocierea │- scrierea numerelor corespunzãtoare unor grupuri │
│dintre elementele a douã │de obiecte, desene sau numere ordonate: câte 2, │
│grupe de obiecte, desene │câte 4, câte 6 etc.; │
│sau numere mai mici decât │- trecerea de la şirul obiectual la şirul numeric │
│30, pe baza unor criterii │şi invers. │
│date │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Sã continue modele │- continuarea unor modele repetitive reprezentate │
│repetitive reprezentate │prin obiecte, desene sau numere; │
│prin obiecte, desene sau │- realizarea unor frize decorative, colaje, rame │
│numere mai mici decât 10 │de tablouri, decoraţiuni pentru obiecte de │
│ │vestimentaţie, pentru faianţarea unei încãperi │
│ │etc; │
│ │- realizarea unor modele repetitive folosind │
│ │litere, cifre, cuvinte; │
│ │- jocuri de realizare pe computer a unor modele │
│ │repetitive create de cadrul didactic într-un │
│ │document word şi continuate de elev; │
│ │- proiect: "Cum sã fie casa mea". │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Sã descompunã │- compunerea şi descompunerea numerelor, folosind │
│numere mai mici decât 30 │cãrţi de joc, bani sau alte obiecte; │
│în sumã sau diferenţã, │- descompunerea numerelor în forme echivalente şi │
│folosind obiecte, desene │utilizarea acestora pentru efectuarea operaţiilor;│
│sau numere │- identificarea şi aplicarea de scheme pentru │
│ │efectuarea adunãrilor şi scãderilor; │
│ │- jocuri de completare a unui desen, astfel încât │
│ │sã se obţinã un anumit numãr de puncte (cãrţi de │
│ │joc) şi scrierea operaţiei potrivite; │
│ │- jocuri pe computer de completare a unor mulţimi │
│ │de obiecte conform cardinalului dat. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Sã rezolve probleme │- analiza pãrţilor componente ale unei probleme; │
│care presupun o singurã │- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei unor │
│operaţie dintre cele │expresii matematice: "Când spun minus, mã gândesc │
│învãţate (adunare sau │la...", "Când spun plus, mã gândesc la..."; │
│scãdere) │- adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o │
│ │mulţime de obiecte şi exprimarea operaţiei verbal │
│ │şi în scris; verificarea prin numãrare; │
│ │- rezolvarea de probleme folosind cãrţi de joc, │
│ │zaruri, bani şi verificarea rezultatului prin │
│ │numãrare; │
│ │- rezolvarea de probleme folosind date din tabele │
│ │sau liste de preţuri; │
│ │- rezolvarea de probleme cu una dintre operaţiile │
│ │cunoscute; │
│ │- rezolvarea de probleme cu mai mult de o │
│ │operaţie*. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.7. Sã formuleze oral │- probleme pornind de la o temã: cumpãrãturi, │
│exerciţii şi probleme cu │transporturi, preocupãri; │
│numere de la 0 la 30 │- formularea de probleme cu sprijin concret în │
│ │obiecte, desene, imagini pe computer; │
│ │- formularea de probleme pe baza unor imagini │
│ │postate într-un document word, de cadrul didactic;│
│ │- formularea de probleme pornind de la numere │
│ │concrete date; │
│ │- folosirea de minisofturi educaţionale. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.8. Sã mãsoare │- mãsurarea dimensiunilor, capacitãţii sau masei │
│dimensiunile, capacitatea │unor obiecte, folosind unitãţi de mãsurã │
│sau masa unor obiecte, │nonstandard: creion, gumã, palmã, vase de │
│folosind unitãţi de mãsurã │capacitãţi diferite, balanţe improvizate etc.); │
│nonstandard │- alegerea etalonului potrivit pentru o anumitã │
│ │mãsurare; │
│ │- mãsurarea lungimii şi lãţimii terenului de │
│ │sport, a curţii şcolii, folosind pasul, talpa │
│ │etc.; │
│ │- compararea rezultatelor; │
│ │- ordonarea unor obiecte, având criteriu │
│ │dimensiunea sau masa, prin comparãri succesive; │
│ │- realizarea unor tablouri (compoziţii spaţiale), │
│ │folosind benzi de hârtie coloratã de diferite │
│ │lungimi, lãţimi; │
│ │- observarea şi aproximarea dimensiunilor acestor │
│ │benzi; │
│ │- exprimarea aprecierilor, folosind expresiile: │
│ │"mai lung", "mai înalt", "mai uşor", "mai greu", │
│ │"cel mai lung" etc.; │
│ │- înregistrarea în diverse forme (prin desene, │
│ │numere etc.) a rezultatelor mãsurãrilor. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.9. Sã recunoascã orele │- localizarea evenimentelor cotidiene în termenii:│
│fixe pe ceas │"înainte", "dupã", "în timp ce"; │
│ │- relatarea unor istorioare personale cu folosirea│
│ │termenilor: "înainte", "dupã", "în timp ce" etc.; │
│ │- citirea orelor pe ceas; │
│ │- realizarea, folosind simboluri sau cuvinte, dupã│
│ │caz, a unei agende personale pentru planificarea │
│ │timpului pentru o zi, o sãptãmânã etc.; │
│ │- scrierea unor programe, orare pentru magazine, │
│ │instituţii din comunitate; │
│ │- exerciţii de plasare în timp a unor evenimente │
│ │cotidiene; │
│ │- compararea duratei unor activitãţi; │
│ │- înregistrarea evenimentelor pe parcursul unei │
│ │ore, zile, sãptãmâni, luni; │
│ │- proiect: "Cum îmi planific timpul". │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



    3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare / proiecte │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele │
│elevul va fi capabil: │tipuri de activitãţi: │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã explice │- exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru│
│modalitãţile de calcul │folosit în rezolvarea unor sarcini care solicitã │
│folosite în rezolvarea │operarea cu obiecte, desene sau numere; │
│unor probleme practice │- probleme în contexte reale (de exemplu, │
│ │gestionarea banilor la cumpãrãturi); │
│ │- rezolvarea unor situaţii - problemã: "am avut x │
│ │lei, am primit rest y lei; câţi lei am cheltuit?";│
│ │- descrierea procedeelor utilizate pentru │
│ │mãsurarea şi compararea obiectelor; │
│ │- scrierea rezultatelor unor probleme ilustrate │
│ │într-un document word creat de cadrul didactic. │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare / proiecte │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele │
│elevul va fi capabil: │tipuri de activitãţi: │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã manifeste interes │- jocuri de utilizare a numerelor în diverse │
│faţã de utilizarea │situaţii concrete; │
│numerelor în situaţii │- exerciţii de prezentare ("Cine sunt eu?") în │
│diverse │care se folosesc numere: "Am 17 ani, cântãresc 58 │
│ │de kilograme."; │
│ │- utilizarea numerelor în activitãţi din viaţa │
│ │cotidianã; │
│ │- jocuri cu zarurile: │
│ │- postere pe diferite teme, în care apar numere: │
│ │"Sporturi preferate", "Modã", "Maşini", "Sportivi"│
│ │etc.; │
│ │- activitãţi de tipul: "Ştiaţi cã..." pentru │
│ │culegere de informaţii. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. Sã conştientizeze │- observarea şi numãrarea frecvenţei cu care apar │
│utilitatea matematicii în │numerele sau alte concepte matematice în ziar, pe │
│viaţa cotidianã │stradã, în emisiunile de televiziune etc.; │
│ │- sesizarea situaţiilor în care memorarea sau │
│ │utilizarea unui numãr este utilã: numãrul de │
│ │telefon, informaţii diverse etc.; │
│ │- scrierea adresei personale; │
│ │- realizarea unei "cãrţi de vizitã" pentru colegii│
│ │de clasã; │
│ │- proiect: "Preocupãrile mele în date şi în │
│ │cifre"; │
│ │- selectarea unor informaţii numerice dintr-un │
│ │document word realizat de cadrul didactic, prin │
│ │subliniere, colorare, utilizând bara de │
│ │instrumente. │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



                    4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Elemente pregãtitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice:
      > orientare spaţialã şi localizãri în spaţiu;
      > sortarea şi clasificarea obiectelor dupã criterii variate;
      > compararea numãrului de elemente a douã mulţimi prin procedee variate.
    ● Numere naturale: de la 0 la 10, de la 10 la 30, de la 30 la 100; citire, scriere, comparare, ordonare.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor naturale în concentrul 0 - 10.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor naturale în concentrul 0 - 30, fãrã trecere peste ordin, iar în concentrul 30-100, fãrã trecere peste ordin şi cu sprijin *.
    ● Probleme care se rezolvã printr-o operaţie de adunare sau de scãdere, folosind sprijin în obiecte sau desene sau mai mult de o operaţie*.
    ● Figuri geometrice: triunghi, pãtrat, dreptunghi, cerc.
    ● Mãsurãri cu unitãţi nestandard (palmã, creion, bile, cuburi, vase uzuale etc.) pentru lungime, capacitate, masã.
    ● Mãsurarea timpului: recunoaşterea şi citirea orelor pe ceas.
    ● Unitãţi de mãsurã: ora, ziua, sãptãmâna, luna.

                        5. SUGESTII METODOLOGICE

    Învãţarea autenticã presupune deschiderea curriculumului cãtre lumea realã, cãtre viaţã, aşa cum este ea perceputã de cei care învaţã: plinã de necunoscute, de provocãri. Introducerea în curriculum a unei ore de matematicã abordatã interdisciplinar, cu ajutorul computerului pentru elevii ce parcurg programul "A doua şansã", nivelul I, reprezintã un rãspuns la nevoile adaptãrii învãţãrii la viaţa realã.
    Presiunile şi nevoile sociale, politice, economice şi culturale pe care lumea contemporanã le exercitã asupra educaţiei presupun diversificarea câmpului educaţional, orientarea cãtre educaţia în, prin şi pentru viaţã. Programa de Matematicã pentru nivelul I porneşte de la înţelegerea holisticã a personalitãţii, consideratã ca întreg şi nu secvenţial. De aici, necesitatea ca elevul sã fie privit de cadrul didactic în integralitate şi nu centrat pe dezvoltarea separatã a unuia sau altuia dintre aspectele personalitãţii sale. Altfel spus, triada cunoştinţe, deprinderi, atitudini sã fie consecvent urmãritã, iar validarea ei sã fie fãcutã de practicã, de ceea ce ştie elevul sã facã cu ceea ce a învãţat.
    Pentru o predare-învãţare eficientã a modulului I, "În lumea numerelor", este recomandabil sã se aibã în vedere urmãtoarele aspecte:
    Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidianã:
    ● folosirea experienţei de viaţã ca resursã a învãţãrii, ca de exemplu: schimburi monetare, efectuarea de cumpãrãturi, scrierea de liste de preţuri, alegerea celei mai avantajoase soluţii, estimãri etc.;
    ● folosirea ca suporturi educaţionale a unor obiecte utilizate cotidian, cum ar fi: monedele şi bancnotele, zarurile, cãrţile de joc;
    ● desfãşurarea unor activitãţi tematice: "Meserii", "Preocupãri", "Timp liber" etc.
    Individualizarea predãrii-învãţãrii:
    ● formularea de sarcini şi aşteptãri în raport cu particularitãţile individuale;
    ● utilizarea frecventã a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecãruia în învãţare.
    Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare:
    ● învãţarea în grup sau în perechi;
    ● activitãţi care încurajeazã comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşitã, materializate în proiecte, postere, lucrãri practice de mãsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente etc;
    ● expunerea lucrãrilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unitãţi de mãsurã, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.
    Utilizarea unor materiale şi mijloace didactice adaptate vârstei, atractive, accesibile:
    ● utilizarea computerului în învãţarea matematicii;
    ● fişe de lucru individual;
    ● monede şi bancnote pentru rezolvarea de probleme;
    ● articole din ziare, preţuri etc., pentru citirea numerelor.

    Utilizarea eficientã a timpului pentru învãţare, având în vedere reducerea timpului de învãţare:
    ● reducerea timpului pentru verigile introductive (captarea atenţiei etc.) şi creşterea duratei activitãţilor de învãţare;
    ● integrarea evaluãrii formative în lecţie şi folosirea timpului afectat evaluãrii de la sfârşitul lecţiei pentru învãţare;
    ● rezolvarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;
    ● folosirea autoevaluãrii: precizarea la începutul lecţiei a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate, folosirea interevaluãrii;
    ● pregãtirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor-suport;
    ● managementul clasei: aşezarea elevilor în semicerc sau în alte modalitãţi care permit un contact vizual cât mai bun;
    ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor;
    ● reducerea timpului pentru lucrul frontal, în favoarea lucrului individualizat, a acordãrii de sprijin adaptat fiecãrui elev ;
    ● proiectarea flexibila a momentelor lecţiei şi respectarea modelului didactic ABC.
    Adaptarea evaluãrii la specificul programului:
    Pentru a fi efectivã şi autenticã, evaluarea trebuie sã fie un proces continuu, parte integrantã a învãţãrii, aptã sã ofere elevilor şi cadrelor didactice oportunitãţi de reflecţie şi de perfecţionare permanentã.
    Evaluarea autenticã respectã anumite principii, cum sunt:
    ● este o activitate de cooperare cadru didactic - elevi, altfel spus, nu este ceva ce doar se aplicã elevilor, ci o activitate pusã în operã împreunã cu aceştia;
    ● reprezintã ocazii pentru elevi de a fi responsabili pentru propria învãţare;
    ● fiind direct implicaţi în evaluare, elevii devin mai puţin dependenţi de cadrul didactic şi de feedbackul acestuia;
    ● pune în centrul activitãţii elevul, pãstreazã şi întãreşte stima de sine;
    ● constituie prilejuri de examinare a procesului de învãţare nu numai prin scoruri numerice;
    ● creeazã posibilitatea ca partenerii în învãţare, elevii şi cadrul didactic, sã lucreze împreunã pentru realizarea aceloraşi obiective pe termen lung sau scurt;
    ● creeazã oportunitãţi de a reflecta şi a face schimbãri acolo unde este cazul.
    Dintre modalitãţile tradiţionale de evaluare, testele de cunoştinţe vor fi utilizate în evaluarea continuã a elevilor, având în vedere elaborarea unor itemi care sã evidenţieze caracterul practic aplicativ, operaţional al achiziţiilor matematice.
    Datoritã potenţialului formativ şi oportunitãţilor pentru individualizare, sunt preferate metodele complementare de evaluare curentã şi anume:
    ● Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalitãţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control / verificare.
    ● Activitãţile practice în care se utilizeazã achiziţiile matematice, precum şi cele de utilizare a computerului pentru realizarea de liste, inventare, agende, alte lucrãri funcţionale şi utile în viaţa de zi cu zi.
    ● Proiectul, care se evalueazã pe baza criteriilor negociate cu cei care învaţã. Sugerãm o structurã simplã precum: "Ce ştiu?", "Ce vreau sã ştiu?", "Cum mã informez?", "Ce voi face?", "Cum ştiu ce şi cum am reuşit?".
    ● Portofoliul, care constituie parte integrantã a examinãrii finale şi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului. Acesta cuprinde o varietate de materiale, precum: exemple de lucrãri individuale, de grup, autoreflecţii, pagini din caietul de învãţare, postere, liste de verificare, observaţiile cadrului didactic, casete, C.D.-uri. De asemenea, vor fi incluse în portofoliu produse ale activitãţii elevilor realizate pe computer.
    ● Autoevaluarea, care îl ajutã pe elev sã se situeze personal faţã de exigenţele învãţãrii.
    ● Teme de investigaţie în mediul cotidian, pentru aplicarea a ceea ce se învaţã.
    ● Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor "egali" de învãţare. Cadrul didactic poate amenaja panouri "Succesele noastre", "Mulţumesc pentru...", expoziţii cu lucrãri pentru interevaluare. Se recomandã oferirea de feedback sub forma unor simboluri, aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive.

                 6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv cadru │ Standard │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cunoaşterea şi utilizarea│S1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 100 în │
│unor concepte specifice │contexte reale: liste, tabele, preţuri, informaţii utile, │
│matematicii │monede, bancnote, ora, numere de telefon. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S2. Înţelegerea unor termeni specifici matematicii şi │
│ │rezolvarea unor probleme de tipul: "erau şi mai vin", "erau │
│ │şi mai pleacã", "adaug", "scad", "câte sunt la un loc", "cât │
│ │a mai rãmas". │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S3. Rezolvarea de adunãri şi scãderi fãrã trecere peste │
│ │ordin, în concentrul 0 - 100 cu sprijin în obiecte, dar şi │
│ │fãrã sprijin, în situaţii de viaţã: cumpãrãturi, reduceri de │
│ │preţuri, creşteri de salariu, repartizarea timpului, │
│ │colectare de deşeuri, anchete pe teme diverse (proiecte). │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea capacitãţii │S4. Recunoaşterea dupã proprietãţi simple a unor forme │
│de rezolvare a problemelor │geometrice plane şi utilizarea lor în realizarea unor lucrãri│
│ │practice. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S5. Formarea de şiruri cu obiecte sau numere mai mici decât │
│ │10, utilizând criterii date. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S6. Estimarea numãrului de obiecte în situaţii practice. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei │
│ │probleme cu numere de la 0 la 30. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S8. Folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea│
│ │unei probleme sau a unei situaţii-problemã cu date din viaţa │
│ │realã, folosind numere de la 0 la 30. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S9. Efectuarea de mãsurãri simple cu unitãţi de mãsurã │
│ │nestandard şi exprimarea numericã a rezultatului mãsurãrii. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Formarea şi dezvoltarea │S10. Exprimarea oralã şi scrisã a modului de lucru în │
│capacitãţii de a comunica, │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │
│utilizând limbajul matematic│ │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învãţãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004.
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, E.D.P., Bucureşti.
    3. Ciolan, L. Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
    5. Ionescu, M. Învãţarea bazatã pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    6. L. D'Hainaut, Programe de învãţãmânt şi educaţie permanentã, Colecţia Pedagogia secolului X X, E.D.P. , Bucureşti, 1981.
    7. Landsheere, G. Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.
    8. Mykytin, I. Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi), Bucureşti, 2004.
    9. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureşti, 2001.
    10. M. E. C., Programa şcolarã, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.
    11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învãţãmântul primar, Bucureşti, 1999.
    12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea Cetãţenilor, Boulder, Colorado, 1997.
    13. Nedelcu, A., Învãţarea interculturalã în şcoalã, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

    AUTOR
    Prof. Aniţa Dulman
    Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


            MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                   MATEMATICĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al II-lea

                  Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
                 Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Modulul "Matematica e peste tot", prevãzut pentru nivelul al II-lea, constituie o nouã etapã în învãţarea matematicii de cãtre elevii cuprinşi în programul "A doua şansã".
    Programa pentru nivelul al II-lea ia în considerare diferenţele dintre stadiile de dezvoltare intelectualã (elevii au vârste diferite, experienţe de viaţã diferite) şi prevede utilizarea ca bazã pentru învãţare a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa de zi cu zi. Prin aplicaţiile propuse în programã (teme, proiecte) se urmãreşte conştientizarea elevilor în legãturã cu nevoia învãţãrii matematicii ca o condiţie importantã a reuşitei în desfãşurarea oricãrei activitãţi, fie cã este vorba de o activitate casnicã, de o meserie sau de un hobby.
    Scopul învãţãrii matematicii este acela de a rezolva nenumãratele probleme care apar pe neaşteptate în viaţa tuturor. În particular, matematica ne pune la dispoziţie probleme similare celor din realitate sau imaginate. Plecând de la date sigure, cunoscute, se determinã metoda care poate conduce la rãspuns, la determinarea necunoscutei. Cadrul didactic creeazã situaţii asemãnãtoare celor pe care le întâlnesc elevii în viaţa de zi cu zi, pentru a-i convinge de nevoia învãţãrii matematicii, de necesitatea interdisciplinaritãţii, a includerii computerului în învãţarea matematicii ca rãspuns la provocãrile societãţii contemporane.
    Programa pentru nivelul al II-lea vizeazã formarea competenţelor de bazã, şi anume: numeraţia, calculul aritmetic, rezolvarea de probleme, noţiuni intuitive de geometrie, mãsurare şi mãsuri.
    În construirea programei s-au luat în considerare elemente specifice învãţãrii în programe de tip "a doua şansã", cum sunt: timpul redus de învãţare, particularitãţile elevilor, particularitãţile învãţãrii adulţilor.
    Programa de matematicã pentru nivelul al II-lea opereazã schimbãri în abordarea disciplinei pentru a rãspunde specificului programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, la nivelurile urmãtoare:
    a) Abordarea conţinuturilor:
    ● înlocuirea conţinuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care sã valorifice experienţa elevilor în învãţare şi evitarea teoretizãrii;
    ● asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învãţarea sã fie motivantã;
    ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţã prin includerea în activitãţi a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, sãnãtatea, timpul liber, meseriile, teme realizate la computer ce vor constitui elemente de portofoliu şi se vor evalua.
    b) Adaptarea la specificul grupului ţintã:
    ● în rezolvarea problemelor se urmãreşte cãutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţã a elevilor, folosirea pentru verificarea corectitudinii calculelor a unor mijloace cum ar fi monedele şi bancnotele, precum şi estimãrile.
    c) Modalitãţile de învãţare:
    ● sunt importante activitãţile de observare, culegere a unor date din comunitate, de alcãtuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor proiecte civice, de folosire a computerului în învãţarea matematicii;
    ● se urmãreşte formarea la elevi a unor deprinderi de învãţare prin respectarea, în toate activitãţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice, cum s-a procedat şi pe parcursul modulului I;
    ● sunt valorizate activitãţile care conduc la stimularea atitudinii de cooperare, ajutorare, ceea ce se poate realiza prin desfãşurarea învãţãrii pe bazã de proiect, activitãţi propuse în fiecare unitate de învãţare.
    d) Rolurile cadrului didactic:
    ● cadrul didactic faciliteazã, consiliazã, organizeazã unele activitãţi de învãţare care sã rãspundã nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare a elevilor.
    Noutatea adusã de programã constã în:
    ● indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile, notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã şi pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi de opţiunile elevilor;
    ● introducerea unor exemple de activitãţi de învãţare care sã permitã abordarea integratã a conţinuturilor specifice matematicii şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului al doilea;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui titlu generic modulului.
    Programa de Matematicã pentru nivelul al II-lea, "A doua şansã" conţine elemente ce respectã structura programei de matematicã pentru clasa a II-a, învãţãmântul primar, la care se adaugã: sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţã pentru modul, bibliografie, structura ei fiind urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa de Matematicã pentru nivelul al II-lea, programul "A doua şansã" are în vedere obiectivele cadru şi de referinţã ale programei naţionale, revizuite pentru a rãspunde adecvat particularitãţilor şi nevoilor de învãţare ale elevilor din acest program.
    Obiectivele cadru prevãzute sunt aceleaşi ca în programa de matematicã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã. Ele asigurã continuitatea cu Modulul I, "În lumea numerelor", şi vor fi dezvoltate în modulele ce vor urma.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bazã şi aplicabilitatea lor imediatã, în activitatea elevului, sã extindã şi sã dezvolte competenţele formate la nivelul I.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datoritã vârstei au acţionat în contexte diferite şi au acumulat o anumitã experienţã. Ordinea abordãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de logica internã a disciplinei, dar şi de caracteristicile grupului de elevi.
    Exemplele de activitãţi de învãţare, corespunzãtoare fiecãrui obiectiv de referinţã, cuprinse în programã, deşi sunt similare celor folosite în învãţãmântul de masã şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru elevi, dacã sunt plasate în contexte corespunzãtoare vârstelor şi intereselor lor. Sunt propuse activitãţi de învãţare cu inserţie în cotidian, proiecte ca suport pentru evaluarea sumativã de la sfârşit de modul. Activitãţile de învãţare evidenţiazã nevoia respectãrii stilurilor diverse de învãţare. Sunt propuse activitãţi de utilizare a unor jocuri ca resurse de învãţare, organizarea unor concursuri de şah, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele de frecvenţã, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activitãţile de prezentare a unor noţiuni se vor realiza plecând de la documente: fişe, tabele, scheme, bonuri de casã, reţete, statistici, care vor pune elevii în poziţia de a reflecta asupra unor situaţii reale de viaţã în care întâlnesc noţiunile matematice. Sunt prevãzute activitãţi de manipulare, folosind materiale specifice: mânuirea unor instrumente, realizarea de mãsurãri etc.
    Fãrã a exagera prin exerciţii didactice de consolidare şi fixare a unor mecanisme, este nevoie de un antrenament indispensabil oricãrei învãţãri pentru a fixa unele cunoştinţe şi a consolida deprinderile. Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor exerciţii interesante, care sã dozeze armonios repetiţiile, fãrã a deveni plictisitoare. Programa propune integrarea naturalã a matematicii în viaţã. Recursul la documente (calendare, tarife, orare etc.) permite evitarea aspectului adesea artificial al aplicãrii matematicii. Elevii vor fi puşi în situaţii de învãţare în care vor avea posibilitatea sã confrunte ceea ce au învãţat cu realitatea. Şi pentru nivelul al II-lea, la disciplina Matematicã, una dintre orele din trunchiul comun este alocatã utilizãrii noilor tehnologii. Aceasta presupune abordarea integratã a conţinuturilor matematice şi a unor elemente de conţinut privind tehnologia informaţiei. În consecinţã, în programa şcolarã pentru nivelul al II-lea sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referinţã, activitãţi de învãţare care presupun utilizarea computerului. Aceasta este una dintre noutãţile programei de Matematicã pentru nivelul al II-lea, programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programa include şi prezentarea sugestiilor metodologice specifice care sã contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalitãţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât sã se elimine efectul de stres al evaluãrii.
    Structura modularã a programei a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã pentru final de modul, care vor sta la baza elaborãrii probelor de evaluare de la finalul nivelului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea în nivelul urmãtor. Astfel, ultima secţiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanţã pentru modulul corespunzãtor nivelului al II-lea.
    Notã: Programele de matematicã pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmeazã sã predea, este necesarã studierea programelor în ansamblul lor.

                      2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE DE PROBLEME │
│ 3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC│
│ 4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN │
│ CONTEXTE VARIATE │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



          3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de │
│elevul va fi capabil: │activitãţi: │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã înţeleagã formarea │- jocuri de numãrare cu obiecte în care grupele de câte 10, │
│numerelor (din sute, zeci şi│100 se înlocuiesc cu câte un alt obiect, jocuri de schimburi │
│unitãţi), utilizând obiecte │echivalente; │
│pentru justificãri │- reprezentarea numerelor, punând în evidenţã sistemul │
│ │poziţional de scriere; exerciţii de trecere de la o formã de │
│ │reprezentare la alta; │
│ │- exerciţii de grupare a unor elemente pe computer; │
│ │- utilizarea unui document electronic pentru realizarea unor │
│ │grupãri de câte 10, 100 litere, semne, cifre etc. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Sã formeze, sã scrie, │- formarea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 1000; │
│sã citeascã numerele │scrierea unor numere: vârsta proprie, pe cea a colegilor, a │
│naturale de la 0 la 1000 │membrilor familiei, ziua de naştere; │
│ │- citirea numerelor naturale de la 0 la 1000, citirea unor │
│ │preţuri, masa unor corpuri, etichete, grafice, tabele; │
│ │- reprezentarea prin obiecte sau desene a unui numãr din │
│ │concentrul 0 - 1000; numãrarea cu pas dat, "înainte" şi │
│ │"înapoi" (de exemplu, din 10 în 10, din 20 în 20 etc.), în │
│ │concentrul 0 - 100, cu sprijin în obiecte; │
│ │- citirea numerelor ce reprezintã date din calendar: din 7 │
│ │în 7 etc.; │
│ │- numãrare cu pas dat, înainte şi înapoi, în concentrul │
│ │0-1000, de exemplu din 10 în 10 sau din 5 în 5*; │
│ │- reprezentarea într-un document electronic a unor mulţimi de│
│ │obiecte, semne, litere, cifre, cu cardinal dat; │
│ │- scrierea într-un document electronic a cardinalului unor │
│ │mulţimi date de cadrul didactic. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Sã compare şi sã │- compararea şi ordonarea numerelor, utilizând modele │
│ordoneze numerele naturale │semnificative şi punerea în corespondenţã a unor astfel de │
│mai mici decât 100, │reprezentãri; │
│utilizând simbolurile: │- compararea vârstelor; │
│<, >, = │- proiecte: "Numerele în viaţa noastrã", "Curiozitãţi", │
│ │"Viaţã sãnãtoasã"; │
│ │- plasarea semnului <, >, = între perechi de numere scrise de│
│ │cadrul didactic într-un document electronic; │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Sã efectueze adunãri şi│- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 0 la 50 cu │
│scãderi: │trecere peste ordin; verificarea rezultatelor, utilizând │
│- cu numere naturale de la │obiecte sau desene; │
│0 la 50 cu şi fãrã trecere │- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 0 la 100 fãrã│
│peste ordin; │trecere peste ordin; │
│- cu numere naturale de la │- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 100 la 1000 │
│50 la 1000 fãrã trecere │fãrã trecere peste ordin; │
│peste ordin │- adunarea şi scãderea cu acelaşi numãr: sã se calculeze ce │
│ │vârstã vor avea elevii peste 5 ani, ce vârstã au avut cu │
│ │4 ani în urmã etc.; │
│ │- proiect "Arborele familiei mele, în date şi cifre"; │
│ │- utilizarea computerului pentru alegerea rezultatului corect│
│ │al unor operaţii de adunare sau scãdere prin subliniere, │
│ │colorare, bifare; │
│ │- exerciţii de adunare şi scãdere cu utilizarea de │
│ │minisofturi adecvate. │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE DE PROBLEME



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de │
│elevul va fi capabil: │activitãţi: │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã recunoascã forme │- recunoaşterea şi descrierea verbalã a formei obiectelor din│
│plane şi spaţiale; sã │mediul înconjurãtor; │
│clasifice figuri geometrice │- identificarea şi discriminarea formelor geometrice plane şi│
│sau obiecte dupã criterii │spaţiale, utilizând obiecte, modele şi desene; │
│variate │- gruparea unor obiecte date dupã criterii diverse; │
│ │- decuparea unor figuri geometrice desenate, realizarea unei │
│ │felicitãri; │
│ │- desenarea dupã contur a unor figuri geometrice, realizarea │
│ │unui desen amuzant, folosind culori; │
│ │- activitãţi practice de construcţie, folosind forme │
│ │spaţiale: cutii de diferite forme şi mãrimi (cub, │
│ │paralelipiped, cilindru, piramidã); │
│ │- identificarea interiorului şi a exteriorului unei figuri; │
│ │- identificarea apartenenţei unui punct la interiorul unei │
│ │figuri geometrice; │
│ │- proiect "Casa mea", "Macheta oraşului/satului meu"; │
│ │- cãutare pe diferite motoare de cãutare a unor figuri │
│ │geometrice. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã utilizeze unitãţi de│- plasarea în timp a unor evenimente în funcţie de un reper; │
│mãsurã pentru timp şi │- ordonarea cronologicã a unor imagini; │
│unitãţi monetare │- compararea duratelor unor activitãţi; │
│ │- citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a │
│ │diverselor ore; │
│ │- ordonarea/planificarea unor activitãţi zilnice; │
│ │- exprimarea orei în mai multe moduri (utilizând ceasul │
│ │mecanic şi pe cel cu afişaj electronic); │
│ │- înregistrarea activitãţilor desfãşurate într-o sãptãmânã; │
│ │- identificarea monedelor necesare pentru cumpãrarea unui │
│ │obiect; │
│ │- schimburi echivalente cu bani; │
│ │- compararea sumelor de bani; │
│ │- construirea unor situaţii reale sau imaginate în care │
│ │elevii sã poatã decide dacã pot cumpãra unul sau mai multe │
│ │obiecte cu o sumã de bani (prin joc); │
│ │- proiecte: "Istoria mea", "Jurnalul unei sãptãmâni"; │
│ │- proiect ecologic în comunitate; │
│ │- TIC: exerciţiu-joc de tip "Care zi e mai lungã: o zi de │
│ │varã sau o zi de iarnã?". │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Sã compunã şi sã │- descompunerea numerelor în sumã de numere: în câte feluri │
│descompunã numere mai mici │pot plãti un obiect care costã 50 lei; │
│decât 50, folosind obiecte │- descompunerea numerelor în forme variate şi compararea │
│sau desene │diferitelor modalitãţi de descompunere a unui numãr; │
│ │- alegerea unei descompuneri potrivite pentru efectuarea unui│
│ │calcul; │
│ │- descompunerea numerelor pentru efectuarea unui calcul; │
│ │- utilizarea computerului pentru grupãri şi regrupãri de │
│ │semne, litere, cifre desenate de cadrul didactic, într-un │
│ │document Word sau Paint. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Sã estimeze ordinul de │- estimarea numãrului de obiecte dintr-o mulţime; │
│mãrime al rezultatului unei │- verificarea cu ajutorul obiectelor a rezultatelor │
│operaţii pentru a limita │operaţiilor mentale de adunare şi scãdere; │
│erorile de calcul │- estimarea numãrului unor obiecte desenate, scrise într-un │
│ │document electronic, pe computer, de cadrul didactic. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Sã rezolve probleme │- rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple: │
│care presupun o singurã │puncte, cerculeţe, linii etc.; │
│operaţie dintre cele │- rezolvarea de probleme cu date numerice care presupun o │
│învãţate │singurã operaţie; │
│ │- rezolvarea de probleme care presupun cel puţin douã │
│ │operaţii de adunare sau scãdere*; │
│ │- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care │
│ │cer efectuarea unor adunãri sau scãderi ("au fost şi au mai │
│ │venit", "s-au pierdut" etc.); │
│ │- corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete cu │
│ │operaţiile aritmetice învãţate. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Sã formuleze, oral şi │- formularea de probleme utilizând tehnici variate: cu │
│în scris, exerciţii şi │sprijin concret în obiecte; pornind de la o temã datã; │
│probleme cu numere, care │pornind de la numere date; fãrã sprijin; │
│se rezolvã printr-o singurã │- formularea întrebãrilor posibile pentru enunţuri date în │
│operaţie │forme variate; │
│ │- formularea de exerciţii pornind de la modele cunoscute. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.7. Sã culeagã date, sã le │- culegerea datelor dintr-un desen reprezentând situaţii de │
│înregistreze, folosind │viaţã (la piaţã, la magazin); │
│tabele sau liste, şi sã le │- citirea unui tabel, mersul trenurilor, cursul de schimb │
│utilizeze în rezolvarea unor│valutar, sau a unei liste de preţuri: ce pot comanda la │
│situaţii-problemã │cofetãrie dacã am 100 de lei, având lista de preţuri realã; │
│ │- utilizarea tabelelor simple pentru notarea unor date etc.; │
│ │- reprezentarea datelor prin diagrame simple sau desen; │
│ │- proiect: anchetã în comunitate: "Preocupãri"; │
│ │- completarea unui tabel electronic preexistent, creat de │
│ │cadrul didactic. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.8. Sã mãsoare şi sã │- mãsurarea cu palma, creionul, paharul, cuburi etc., a │
│compare lungimea, │lungimii, masei sau capacitãţii unor obiecte; │
│capacitatea sau masa unor │- compararea lungimilor a douã obiecte; │
│obiecte, folosind unitãţi de│- ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, │
│mãsurã nestandard adecvate, │grosimea, întinderea sau forma lor, folosind expresii ca: │
│precum şi urmãtoarele │"mai lung", "mult mai lung", "cel mai lung", "mai scurt" │
│unitãţi de mãsurã standard: │etc.; │
│metrul, litrul, kilogramul │- efectuarea unor mãsurãri, folosind etaloane neconvenţionale│
│ │date (etaloane din carton sau plastic, având diverse forme şi│
│ │mãrimi etc.); │
│ │- identificarea şi utilizarea instrumentelor de mãsurã │
│ │potrivite (linia gradatã, metrul, balanţa) pentru efectuarea │
│ │unor mãsurãri; │
│ │- alegerea unitãţii de mãsurã potrivite pentru a efectua │
│ │anumite mãsurãri; │
│ │- proiect: "Despre vitezã", "Curiozitãţi din lumea │
│ │plantelor", "Consumuri diverse". │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de │
│elevul va fi capabil: │activitãţi: │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã redea în cuvinte │- redarea liberã, cu voce tare, a enunţului; │
│proprii, paşii rezolvãrii │- folosirea unor scheme simple pentru a indica paşii de │
│unor probleme │rezolvare a unei probleme; │
│ │- verbalizarea procedeului de calcul; │
│ │- proiect ecologic "Problemele mediului, în cifre şi date": │
│ │culegerea unor date din ziare despre poluare; │
│ │- utilizarea instrumentelor din bara de instrumente a │
│ │computerului pentru colorarea, sublinierea unor numere, │
│ │cifre, date numerice dintr-un text postat de cadrul didactic │
│ │pe desktop. │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de │
│elevul va fi capabil: │activitãţi: │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã manifeste interes │- estimarea soluţiilor unor probleme; │
│faţã de utilizarea numerelor│- jocuri de rol pentru rotunjirea unui numãr sau a │
│şi a calculelor pentru │rezultatului unui calcul; │
│rezolvarea unor situaţii din│- realizarea unui portofoliu "Reuşita în matematicã" cu │
│viaţa cotidianã │lucrãri ale elevului; │
│ │- completarea portofoliului pentru evaluare şi cu produsele │
│ │activitãţii TIC realizate pe parcursul nivelului. │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



                         4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor în concentrul 0 - 100 (0 - 50, fãrã şi cu trecere peste ordin, 50-100, fãrã trecere peste ordin): termeni specifici: sumã, "cu atât mai mult", diferenţã, "cu atât mai puţin".
    ● Numerele mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000: formare, scriere, citire.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor în concentrul 0 - 1000, fãrã trecere peste ordin.
    ● Probleme care se rezolvã printr-o operaţie sau probleme care presupun cel puţin douã operaţii de adunare sau scãdere*.
    ● Elemente intuitive de geometrie:
      - forme plane: pãtrat, triunghi, dreptunghi, cerc;
      - interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
      - forme spaţiale: cub, sferã, cilindru, con (fãrã terminologie).
    ● Mãsurãri folosind etaloane neconvenţionale.
    ● Unitãţi de mãsurã pentru lungime (metrul), capacitate (litrul), masã (kilogramul):
      - unitãţi de mãsurã pentru timp: ora, minutul, ziua, sãptãmâna, luna, anul;
      - monede şi bancnote.
    ● Utilizarea instrumentelor de mãsurã: metru, riglã gradatã, cântar, balanţã, ceas, cilindru, vase gradate.

                             5. SUGESTII METODOLOGICE

    Învãţarea autenticã presupune deschiderea curriculumului cãtre lumea realã, cãtre viaţã, aşa cum este ea perceputã de cei care învaţã: plinã de necunoscute, de provocãri. Introducerea în curriculumul pentru elevii ce parcurg programul "A doua şansã", nivelul al II-lea, a unei ore de matematicã abordatã interdisciplinar, cu ajutorul computerului, reprezintã un rãspuns la nevoile adaptãrii învãţãrii la viaţa realã.
    Provocãrile şi imperativele sociale, politice, economice şi culturale pe care lumea contemporanã le adreseazã educaţiei presupun diversificarea câmpului educaţional, orientarea cãtre educaţia în, prin şi pentru viaţã. Programa porneşte de la înţelegerea elevului considerat ca întreg, ca fiinţã unitarã complexã. De aici, necesitatea ca învãţãtorul sã-l priveascã în integralitatea sa şi sã nu se centreze pe dezvoltarea separatã a unui aspect sau a altuia al personalitãţii sale.
    Altfel spus, triada cunoştinţe, deprinderi, atitudini este necesar sã fie consecvent urmãritã, iar validarea ei sã fie fãcutã de practicã, de ceea ce ştie elevul sã facã cu ceea ce a învãţat.
    Pentru o predare-învãţare eficientã a matematicii în modulul "Matematica e peste tot", cadrul didactic va avea în vedere urmãtoarele aspecte:
    Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidianã:
    ● contextualizarea învãţãrii prin folosirea experienţei de viaţã ca punct de sprijin (inclusiv pentru dezvoltarea memoriei) şi ca resursã a învãţãrii: schimburi monetare, efectuarea de cumpãrãturi, scrierea unor liste de preţuri, agenda zilei, alegerea celei mai avantajoase soluţii, estimãri etc.;
    ● utilizarea ca suporturi educaţionale a unor mijloace cum ar fi: calendarul ("luna x are... de zile", "au trecut ... zile", "au mai rãmas... zile"), monedele şi bancnotele, zarurile, cãrţile de joc, articolele pe teme de interes (cum ar fi preţul carburanţilor, valori de schimb valutar...) din ziare, reviste conţinând numere;
    ● introducerea în mediul de învãţare a noului, a provocãrii şi a descoperirii, prin desfãşurarea unor activitãţi tematice: "Economii", "Timp liber", "Noutãţi" şi prin extinderea sferei de învãţare dincolo de şcoalã, în comunitate.
    Individualizarea predãrii-învãţãrii:
    ● formularea de sarcini şi aşteptãri în raport cu particularitãţile individuale, crearea unui climat emoţional favorabil învãţãrii;
    ● sprijinirea elevilor în dezvoltarea unor tipare personale de învãţare relevante;
    ● utilizarea frecventã a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul de învãţare al fiecãruia.
    Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare:
    ● reducerea caracterului formal în cadrul activitãţilor;
    ● prevederea şi utilizarea unor strategii de depãşire a "ieşirilor" din tema activitãţii;
    ● învãţarea în grup sau în perechi;
    ● activitãţi care încurajeazã comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşitã, prin modalitãţi precum: proiecte, postere, lucrãri practice de mãsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrare a unor date, evenimente;
    ● expunerea lucrãrilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unitãţi de mãsurã, desene, colaje, compoziţii spaţiale.
    Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile:
    ● fişe de lucru individual;
    ● cãrţi de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor), calculator de buzunar;
    ● monedele şi bancnotele (pentru rezolvarea de probleme);
    ● articole din ziare.
    Utilizarea eficientã a timpului pentru învãţare:
    ● reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate învãţãrii, sprijinului adaptat;
    ● integrarea evaluãrii formative în lecţie şi folosirea timpului acordat evaluãrii de la sfârşitul lecţiei pentru învãţare;
    ● rezolvarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;
    ● folosirea autoevaluãrii, precizarea la începutul activitãţii a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluãrii;
    ● pregãtirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor-suport;
    ● managementul clasei: aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;
    ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor cu stricteţe;
    ● reducerea timpului pentru lucrul frontal, în favoarea lucrului individualizat, a acordãrii de sprijin specific fiecãrui elev;
    ● folosirea la maximum a timpului de învãţare, proiectarea riguroasã a momentelor lecţiei.
    Utilizarea resurselor TIC în învãţarea matematicii:
    ● includerea activitãţilor care vizeazã integrarea resurselor TIC în consolidarea achiziţiilor matematice şi familiarizarea elevilor, în mod natural, cu computerul pe care urmeazã sã-l utilizeze în viaţa curentã.
    Adaptarea evaluãrii la specificul programului:
    Pentru a fi efectivã şi autenticã, evaluarea trebuie sã fie un proces continuu, parte integrantã a învãţãrii astfel concepute, încât sã ofere elevilor şi cadrelor didactice oportunitãţi de reflecţie şi de ameliorare permanentã.
    Activitãţile de evaluare continuã au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la mãsura în care învãţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea atestã achiziţiile dobândite de elev prin raportarea la obiectivele disciplinei, dar şi la contexte reale, la valoarea aplicativã a ceea ce se învaţã.
    Datoritã potenţialului formativ, a oportunitãţilor pentru individualizare, sunt preferate metodele complementare de evaluare exemplificate mai jos:
    Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalitãţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.
    Proiectul, care se evalueazã pe baza criteriilor negociate cu cei care învaţã.
    Portofoliul, care constituie partea integrantã a examinãrii finale şi sintetizeazã activitatea de-a lungul nivelului al II-lea; vor fi incluse în portofoliu rezultate ale elevilor realizate la computer.
    Autoevaluarea, care îl ajutã pe elev sã se situeze personal faţã de exigenţele învãţãrii.
    Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţã.
    Feedback constructiv sub formã de aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive, simboluri.
    Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor "egali" de învãţare.

                 6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv cadru │ Standard │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cunoaşterea şi utilizarea│S1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în│
│unor concepte specifice │contexte reale de viaţã (curiozitãţi, recorduri, adrese │
│matematicii │utile, reţete, orare funcţionale etc.); │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S2. Folosirea corectã a terminologiei matematice învãţate în │
│ │contexte variate, identificarea operaţiei corespunzãtoare │
│ │unor expresii : "cu n mai mare decât...", "cu n mai mic │
│ │decât", "suma", "diferenţa". │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S3. Rezolvarea de adunãri şi scãderi în situaţii autentice │
│ │(cheltuieli, repartizarea orelor pe domenii de activitate): │
│ │- cu şi fãrã trecere peste ordin, în concentrul 0 - 50; │
│ │- fãrã trecere peste ordin, în concentrul 50 - 100; │
│ │- fãrã trecere peste ordin, în concentrul 100 - 1000, cu │
│ │sprijin şi fãrã sprijin. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea capacitãţilor│S4. Recunoaşterea şi clasificarea dupã proprietãţi simple a │
│de rezolvare a problemelor │unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurãtor şi │
│ │folosirea lor în realizarea de proiecte, machete, schiţe, │
│ │planuri, postere, tablouri, şabloane. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S5. Utilizarea unor reguli date şi corespondenţe simple │
│ │pentru formarea de şiruri cu numere mai mici decât 100. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S6. Realizarea de estimãri pentru evitarea unor erori de │
│ │calcul. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei │
│ │probleme cu cel mult douã operaţii, folosind ca sprijin │
│ │desene, imagini sau alte mijloace la îndemânã. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S8. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei │
│ │singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul │
│ │matematic în rezolvarea unei probleme cu o singurã operaţie, │
│ │sau a unei situaţii-problemã cu date din viaţa realã. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S9. Utilizarea unitãţilor de mãsurã convenţionale pentru │
│ │efectuarea de mãsurãri simple şi utilizarea rezultatelor │
│ │mãsurãrilor în viaţa curentã (calendar, tabele, statistici, │
│ │anchete, proiecte în comunitate). │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S10. Utilizarea etaloanelor neconvenţionale precum şi a │
│ │instrumentelor de mãsurã adecvate pentru timp, masã, lungime,│
│ │capacitate. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S11. Utilizarea unor tabele şi liste, ca modalitãţi simple de│
│ │organizare şi clasificare a datelor. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Formarea şi dezvoltarea │S12. Exprimarea oralã şi scrisã a modului de lucru în │
│capacitãţii de a comunica, │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │
│utilizând limbajul matematic│ │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



                            7. BIBLIOGRAFIE

    1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învãţãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004.
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, E.D.P., Bucureşti.
    3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
    5. Ionescu, M., Învãţarea bazatã pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    6. L. D'Hainaut, Programe de învãţãmânt şi educaţie permanentã, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.
    7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.
    8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureşti, 2001.
    9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), M. E. C., Bucureşti, 2004.
    10. M. E. C., Programa şcolarã, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.
    11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învãţãmântul primar, Bucureşti, 1999.
    12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetãţenilor, Boulder, Colorado, 1997.
    13. Nedelcu, A., Învãţarea interculturalã în şcoalã, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

    AUTOR
    Prof. Aniţa Dulman
    Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                   MATEMATICĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al III-lea

                  Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
                 Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528

                                Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Modulul al III-lea, "Matematica şi viaţa", constituie etapa consolidãrii achiziţiilor matematice de bazã de cãtre elevii cuprinşi în programul "A doua şansã". Se menţine caracterul practic, aplicativ (pronunţat la nivelurile anterioare de studiu) în învãţarea matematicii, dar se urmãreşte însuşirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care sã faciliteze rezolvarea unor situaţii problematice.
    Programa pentru nivelul al III-lea prevede consolidarea şi îmbogãţirea sistemului competenţelor matematice, vizând calculul aritmetic, cu operaţii de înmulţire şi împãrţire, rezolvarea de probleme cu douã operaţii, noţiuni intuitive de geometrie, mãsurare şi mãsuri.
    Având în vedere specificul grupului ţintã, timpul redus pentru învãţare şi modul de învãţare propriu adulţilor, construcţia programei include urmãtoarele elemente de noutate:
    La nivelul conţinuturilor:
    ● învãţarea din experienţã, aplicarea a ceea ce se învaţã în contexte problematice autentice care sã valorifice toate achiziţiile elevilor în procesul de învãţare;
    ● asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învãţarea sã devinã motivantã;
    ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţã, prin includerea în activitãţi a unor teme cum ar fi: buget, consum, sãnãtate, timp liber, meserii şi alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcţie de grupul cu care lucreazã;
    ● indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile, notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã şi pot fi selectate de cadrul didactic, în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor.
    La nivelul modului în care se formeazã anumite capacitãţi:
    ● în rezolvarea problemelor va fi încurajatã cãutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţã, încercãrile, utilizarea unor mijloace şi materiale des folosite, cum ar fi monedele şi bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimãrile;
    ● se urmãreşte formarea la elevi a unor "tipare personale" de învãţare prin respectarea, în toate activitãţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice;
    ● stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi.

    La nivelul aplicabilitãţii:
    ● elevii vor fi încurajaţi sã desfãşoare activitãţi de observare, culegere a unor date, alcãtuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;
    ● realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri şi cultivarea responsabilitãţii;
    ● utilizarea computerului în învãţarea matematicii.
    La nivelul rolului cadrului didactic:
    ● cadrul didactic faciliteazã, consiliazã şi organizeazã unele activitãţi de învãţare care sã rãspundã nivelului şi ritmului proprii de dezvoltare a elevilor.
    Alte elemente de noutate, asemãnãtor modulelor I şi al II-lea, sunt urmãtoarele:
    ● marcarea cu * a conţinuturilor ce reprezintã extinderi;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui titlu generic modulului.
    Programa de Matematicã pentru nivelul al III-lea "A doua şansã" respectã structura programei de matematicã pentru clasa a III-a, învãţãmântul de masã, la care au fost adãugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţã pentru modul, bibliografie.

    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Obiectivele cadru şi cele de referinţã ale curriculumului naţional au fost revizuite şi adaptate grupului ţintã.
    Obiectivele cadru prevãzute sunt aceleaşi ca în programa de matematicã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã. Ele asigurã continuitatea cu Modulul al II-lea, "Matematica e peste tot", şi vor fi regãsite în urmãtorul modul.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bazã şi aplicabilitatea lor imediatã în activitatea elevului, sã extindã şi sã dezvolte competenţele formate la nivelul al II-lea.
    Tipurile de activitãţi de învãţare corespunzãtoare fiecãrui obiectiv de referinţã, cuprinse în programã, deşi sunt similare celor folosite în învãţãmântul de masã şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintã în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzãtoare vârstelor şi intereselor elevilor. În cadrul secţiunii "Activitãţi de învãţare" sunt precizate şi teme pentru proiecte, cu caracter orientativ, cadrul didactic urmând sã precizeze teme ce ţin de specificul grupului (preocupãri, sat, oraş, meserii). De asemenea, se recomandã includerea unor activitãţi de învãţare cu ajutorul computerului, pentru a asigura continuitate achiziţiilor dobândite în nivelurile anterioare.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. El sunt accesibile celor care datoritã vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţã în diferite contexte. Ordinea abordãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi. Sunt notate cu * conţinuturile care reprezintã extinderi şi care vor fi destinate elevilor cu posibilitãţi de învãţare corespunzãtoare gradului de dificultate solicitat.
    Programa include şi prezentarea unor sugestii metodologice specifice, care sã contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalitãţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât sã se elimine efectul de stres al evaluãrii.
    Structura modularã a programului "A doua şansã" a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã pentru final de modul, care vor sta la baza elaborãrii probelor de evaluare de la finalul modulului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea elevilor în nivelul urmãtor. Astfel, ultima secţiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanţã pentru modulul corespunzãtor nivelului al III -lea.
    Notã: Programele de matematicã pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmeazã sã predea, este necesarã studierea programelor în ansamblul lor.

                        2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII │
│ │
│2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE EXPLORARE/INVESTIGARE ŞI REZOLVARE DE PROBLEME│
│ │
│3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND LIMBAJUL │
│ MATEMATIC │
│ │
│4. DEZVOLTAREA INTERESULUI ŞI A MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA │
│ MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



           3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã înţeleagã │- reprezentarea prin obiecte sau desene a oricãrui numãr mai mic │
│şi sã utilizeze │decât 1 000 000; │
│poziţional de │- reprezentarea numerelor, punând în evidenţã sistemul poziţional │
│formare a numerelor│de scriere a numerelor; trecerea de la o formã de reprezentare la alta; │
│naturale mai mici │- numãrarea cu start şi pas dat, crescãtor şi descrescãtor, cu şi │
│decât 1 000 000 │fãrã sprijin în obiecte sau desene; │
│ │- jocuri de numãrare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100 │
│ │ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect; │
│ │- jocuri cu numere pentru a pune în evidenţã ideea de schimburi │
│ │echivalente; │
│ │- proiect "Curiozitãţi". │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Sã formeze, sã│- reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate; │
│scrie, sã citeascã,│- scrierea şi citirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000; │
│sã compare, sã │- compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor, utilizând modele │
│ordoneze, sã facã │semnificative (figuri geometrice de poziţionare, tabel de │
│estimãri folosind │numeraţie etc.); │
│numere naturale │- compararea numerelor prin evidenţierea cifrei sau cifrelor │
│mai mici decât │semnificative ca poziţie. │
│1 000 000 │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Sã efectueze │- rezolvarea de probleme de adunare şi de scãdere, folosind pentru │
│operaţii de adunare│verificare mijloace la îndemânã, cum ar fi monede şi bancnote; │
│şi scãdere cu │- calcul cu numere naturale, urmãrind respectarea ordinii efectuãrii │
│numere mai mici │operaţiilor; │
│decât 1 000, cu │- calcul folosind proprietãţile operaţiilor (fãrã terminologie); │
│trecere peste ordin│- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult douã │
│şi cu numere mai │cifre; │
│mici decât 10 000, │- proiect în comunitate: "Recuperarea de materiale refolosibile". │
│fãrã trecere peste │ │
│ordin │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Sã efectueze │- înmulţirea, folosind adunarea repetatã de termeni egali (nasturi, │
│operaţii de │papiote, desene, foi cu pãtrãţele mari); │
│înmulţire şi │- calculul produsului numerelor de la 0 la 100 când un factor este 1, 2, │
│împãrţire cu numere│3, 4... 9, cu sprijin în grupuri de obiecte; │
│naturale mai mici │- verificarea rezultatului cu ajutorul reprezentãrilor simbolice şi al │
│decât 100 │operaţiilor inverse; │
│ │- calculul cu numere naturale 0 - 100, urmãrind respectarea ordinii │
│ │efectuãrii operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde; │
│ │- calculul rezultatelor unei înmulţiri, folosind proprietãţile: │
│ │asociativitatea, comutativitatea (intuitiv); │
│ │- folosirea unor procedee convenabile pentru efectuarea rapidã a │
│ │calculelor; │
│ │- jocuri de memorare a tablei înmulţirii şi a împãrţirii; │
│ │- proiect: "Rime hazlii", machetã "Ronduri de flori". │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE EXPLORARE/INVESTIGARE ŞI REZOLVARE DE PROBLEME



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã recunoascã,│- decuparea unor figuri desenate; │
│sã descrie forme │- identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe modele │
│plane şi spaţiale, │fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurãtor; │
│sã clasifice │- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberã; │
│obiecte şi desene │- descrierea intuitivã a unor figuri plane şi a unor corpuri cu │
│dupã criterii │observarea vârfurilor, laturilor, feţelor; │
│variate │- sortarea obiectelor dupã forma lor; │
│ │- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri; │
│ │- proiect "Ne pregãtim de petrecere": confecţionarea de costume şi mãşti. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã exploreze │- utilizarea de desene/scheme pentru a calcula rezultatul unei înmulţiri; │
│modalitãţi de │- jocuri de numãrare; │
│efectuare a │- grupãri de obiecte/desene pentru evidenţierea operaţiilor. │
│înmulţirii sau │ │
│împãrţirii în │ │
│concentrul 0 - 100,│ │
│folosind adunarea │ │
│repetatã, scãderea │ │
│repetatã, sprijin │ │
│în obiecte │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Sã exploreze │- descompunerea numerelor naturale pe baza operaţiilor de adunare, │
│modalitãţi variate │scãdere, înmulţire, împãrţire cu sprijin în reprezentãri; │
│de a compune şi │- efectuarea adunãrilor, scãderilor, înmulţirilor şi împãrţirilor, │
│descompune numere │folosind procedee diferite de calcul. │
│naturale mai mici │ │
│decât 1000 │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Sã rezolve şi │- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun │
│sã compunã probleme│efectuarea unei operaţii de adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire ("cu │
│cu cel mult douã │atât mai mult", "cu atât mai puţin", "de atâtea ori mai mult", "de atâtea │
│operaţii dintre │ori mai puţin"; "sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând", "se dau în mod │
│cele învãţate, în │egal n obiecte la p persoane" etc.); │
│intervalul de │- rezolvarea de probleme prin cel mult douã operaţii sau probleme care se │
│numere naturale de │rezolvã prin mai mult de douã operaţii*; │
│la 0 la 1 000 │- formularea de probleme: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la │
│ │numere date; fãrã sprijin; │
│ │- formularea de probleme, pornind de la un exerciţiu dat; │
│ │- analiza pãrţilor componente ale unei probleme; │
│ │- analiza cuvintelor care sugereazã operaţii aritmetice; │
│ │- transformarea problemelor de adunare în probleme de scãdere şi invers, │
│ │a celor de scãdere în probleme de adunare; │
│ │- schimbarea numerelor dintr-o problemã datã, cu pãstrarea │
│ │contextului de viaţã; │
│ │- proiect "Cartea mea cu probleme ilustrate": decuparea unor imagini │
│ │din ziare, confecţionarea unor etichete, bonuri de casã, liste de │
│ │cheltuieli. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Sã utilizeze │- compararea mãsurilor unor mãrimi; │
│instrumentele şi │- ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, │
│unitãţile de mãsurã│întinderea sau forma lor; │
│standard şi │- utilizarea instrumentelor şi a unitãţilor de mãsurã potrivite │
│nestandard pentru │(standard şi nestandard) pentru mãsurãtori; │
│lungime, │- plasarea în timp a unor evenimente; │
│capacitate, masã, │- ordonarea unor imagini, în funcţie de succesiunea derulãrii lor în timp;│
│timp şi unitãţile │- înregistrarea activitãţilor petrecute într-un interval de timp; │
│monetare în │- scrierea datei (zi, lunã); │
│situaţii variate │- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor; │
│ │- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi bancnote; │
│ │compararea sumelor de bani. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Sã culeagã │- colectarea unor date şi scrierea lor în tabele; │
│date şi sã le │- reprezentarea datelor prin diagrame simple; │
│organizeze în │- descrierea de situaţii ce reprezintã evenimente sigure, imposibile, │
│tabele simple │probabile; │
│ │- generarea de exemple care sã ilustreze evenimente sigure, posibile sau │
│ │imposibile; │
│ │- proiect "Viaţã sãnãtoasã": orar de muncã şi odihnã, alimente (grame, │
│ │litri), sport (metri). │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã exprime │- transpunerea unor enunţuri simple din limbaj matematic în limbaj │
│semnificaţia │cotidian; │
│calculelor fãcute │- transpunerea unor enunţuri simple din limbaj cotidian în limbaj │
│în rezolvarea unei │matematic; │
│probleme │- justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme; │
│ │- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi │
│ │paşii de rezolvare a unei probleme. │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã transpunã │- exerciţii - identificarea a cât mai multor soluţii la anumite probleme; │
│diferite situaţii │- transpunerea unui context problematic în problemã sau exerciţiu; │
│în context │ │
│matematic │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. Sã propunã │- imaginarea unui context problematic, pornind de la un exerciţiu dat; │
│modalitãţi diverse │- compararea modalitãţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii │
│de abordare a unei │problemã, pentru evidenţierea celei mai convenabile soluţii; │
│probleme şi sã │- motivarea adoptãrii unor modalitãţi diferite pentru rezolvarea unei │
│caute posibilitãţi │situaţii problemã; │
│de rezolvare a unor│- jocuri: competiţie între grupuri. │
│situaţii-problemã │ │
│prin încercare şi │ │
│eroare │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. Sã stabileascã│- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor gãsite pentru │
│relaţii adecvate │rezolvarea unor exerciţii sau probleme; │
│cu membrii grupului│- proiect: "Ghiozdanul cu succese": realizarea unei colecţii personale cu │
│ │desene, scheme, cifre hazlii, numere, decupaje din ziare, colaje, │
│ │propuneri de probleme etc. │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                     4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor naturale în intervalul de la 0 la 1 000 cu trecere peste ordin şi de la 1 000 la 10 000 fãrã trecere peste ordin:
    - terminologia specificã: termen, sumã, rest sau diferenţã;
    - evidenţierea unor proprietãţi ale adunãrii (comutativitate, asociativitate), fãrã terminologie.
    ● Înmulţirea şi împãrţirea numerelor naturale mai mici decât 100:
    - înmulţirea numerelor, folosind adunarea repetatã de termeni egali;
    - înmulţirea numerelor scrise cu o singurã cifrã;
    - terminologia specificã: factor, produs, "de atâtea ori mai mult", dublu, triplu;
    - tabla înmulţirii;
    - evidenţierea unor proprietãţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru), fãrã terminologie;
    - împãrţirea numerelor, folosind scãderea repetatã şi relaţia cu înmulţirea;
    - terminologia specificã: deîmpãrţit, împãrţitor, "de atâtea ori mai puţin";
    - tabla împãrţirii dedusã din tabla înmulţirii;
    - diviziuni ale unui întreg: jumãtate, sfert, a treia parte, a zecea parte - reprezentãri prin desene;
    - ordinea efectuãrii operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde.
    ● Înmulţirea şi împãrţirea în intervalul de numere naturale de la 0 la 1000:
    - înmulţirea unui numãr natural de douã cifre cu un numãr de o cifrã, folosind adunarea repetatã, grupãri de termeni;
    - înmulţirea/împãrţirea la 10 sau 100;
    - împãrţirea unui numãr natural mai mic decât 100 la un numãr de o cifrã, folosind scãderea repetatã, grupãri de termeni.
    ● Probleme care se rezolvã prin cel mult douã operaţii, probleme care se rezolvã prin mai mult de douã operaţii*;
    ● Elemente intuitive de geometrie:
    - forme plane: pãtrat, triunghi, cerc, dreptunghi, punct, segment, linie dreaptã, linie frântã, linie curbã;
    - interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
    - observarea, descrierea intuitivã a unor forme spaţiale: cub, sferã, cilindru, con etc.
    ● Mãsurãri folosind etaloane neconvenţionale:
    - unitãţi de mãsurat lungimea (metrul), capacitatea (litrul), masa (kilogramul), multiplii şi submultiplii lor (fãrã transformãri);
    - unitãţi de mãsurã pentru timp: ora, minutul, ziua, sãptãmâna, luna, anul;
    - monede şi bancnote, inclusiv cele europene;
    - utilizarea instrumentelor de mãsurã adecvate: metrul, rigla gradatã, cântarul, balanţa.

                         5. SUGESTII METODOLOGICE

    Programa de matematicã pentru nivelul al III-lea, asemãnãtor programelor pentru nivelul I şi al II-lea, plaseazã în centrul învãţãrii elevul cu experienţa, abilitãţile, aspiraţiile, dar şi cu nevoile sale, de care cadrul didactic trebuie sã ţinã seama în alegerea demersului didactic. Pentru a veni în sprijinul celor care vor aplica programa pentru nivelul al III-lea se recomandã luarea în considerare a urmãtoarelor aspecte:
    Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidianã:
    ● identificarea, în orele de consultaţii individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice;
    ● contextualizarea învãţãrii prin folosirea experienţei de viaţã ca punct de sprijin şi ca resursã a învãţãrii: schimburi monetare, efectuarea de cumpãrãturi, scrierea de liste de preţuri, alegerea dintre mai multe soluţii a celei mai avantajoase, estimãri;
    ● desfãşurarea unor activitãţi tematice care iau în considerare circumstanţele vieţii persoanei care învaţã.

    Individualizarea predãrii - învãţãrii:
    ● formularea de sarcini şi aşteptãri în raport cu nevoile individuale;
    ● utilizarea frecventã a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecãruia în învãţare;
    ● diferenţierea: elevii interacţioneazã diferit cu cadrul didactic pe parcursul activitãţii;
    ● adaptarea: accentuarea celor mai importante aspecte pentru elevi;
    ● extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru elevii care reuşesc;
    ● elaborarea: anticiparea nevoilor de învãţare.

    Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare:
    ● învãţarea în grup sau în perechi;
    ● activitãţi care încurajeazã comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşitã: proiecte, postere, lucrãri practice de mãsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente;
    ● expunerea lucrãrilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unitãţi de mãsurã, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.

    Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile:
    ● materiale care rãspund unor stiluri de învãţare diferite: matematica vizualã, folosind forma, culoarea, dimensiunea, ca sprijin pentru învãţare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipãrite, probe orale;
    ● fişe de lucru individual;
    ● monede şi bancnote (pentru rezolvarea de probleme);
    ● articole din ziare, computerul, preţuri (pentru citirea numerelor).

    Utilizarea eficientã a timpului pentru învãţare:
    ● reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate învãţãrii;
    ● planificarea unitãţilor de învãţare în blocuri de douã sau trei ore.
    ● integrarea evaluãrii în învãţare;
    ● solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;
    ● folosirea autoevaluãrii, precizarea la începutul unitãţii de învãţare a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluãrii;
    ● pregãtirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor;
    ● managementul clasei, aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;
    ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor cu stricteţe;
    ● reducerea timpului pentru lucrul cu toata clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordãrii de sprijin specific fiecãrui elev.
    Toate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbãrii atmosferei situaţiei de învãţare, pentru a evita un posibil abandon şcolar, dar şi de asigurare a unei predãri-învãţãri eficiente, în timpul redus de studiu.

    Adaptarea evaluãrii la specificul programului:
    Activitãţile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la mãsura în care învãţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea curentã atestã achiziţiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativã a ceea ce se învaţã. Vor fi prevãzute probe de evaluare care sã ateste formarea capacitãţilor prevãzute de standardele de performanţã, iar rezultatele obţinute vor fi coroborate cu rezultatele obţinute din analiza portofoliului.
    Sunt recomandate metodele alternative de evaluare, datoritã potenţialului formativ, a oportunitãţilor pentru individualizare. Dintre cele mai utile, pentru disciplina Matematicã, sunt menţionate:
    ● Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalitãţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.
    ● Proiectul, care se evalueazã pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaţã.
    ● Portofoliul, care constituie parte integrantã a examinãrii finale şi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului şi va conţine produse realizate de elevi.
    ● Autoevaluarea, care îl ajutã pe elev sã se situeze personal faţã de exigenţele învãţãrii.
    ● Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţã.
    ● Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor egali de învãţare.
    La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi conform standardelor curriculare de performanţã prevãzute pentru modulul al III-lea.

              6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv cadru │ Standard │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cunoaşterea şi │S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor │
│utilizarea unor │naturale mai mici decât 1 000 000 în situaţii autentice. │
│concepte specifice ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│matematicii │S2. Folosirea corectã a unor termeni specifici matematicii│
│ │în rezolvarea unor probleme de tipul "de n ori mai mare │
│ │decât...", "de n ori mai mic decât...", "sunt n obiecte pe│
│ │x rânduri", "se dau în mod egal n obiecte la y persoane". │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S3. Rezolvarea de adunãri şi scãderi: │
│ │- cu trecere peste ordin, în concentrul 0 -1 000, cu │
│ │sprijin în obiecte şi fãrã sprijin, pentru a gãsi rãspuns │
│ │la probleme cotidiene; │
│ │- fãrã trecere peste ordin, în concentrul 1 000 - 10 000, │
│ │cu sprijin în obiecte şi desene. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S4. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împãrţire cu │
│ │numere naturale de la 0 la 100, pornind de la situaţii │
│ │practice (cumpãrãturi, realizarea unor modele repetitive │
│ │folosind operaţiile aritmetice învãţate). │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea │S5. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea dupã │
│capacitãţilor de │proprietãţi simple a unor forme plane şi spaţiale în │
│rezolvare a │mediul înconjurãtor (aplicaţii: proiecte, machete). │
│problemelor ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S6. Recunoaşterea şi utilizarea de reguli şi corespondenţe│
│ │simple pentru formarea de şiruri. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S7. Estimarea ordinului de mãrime a rezultatului unui │
│ │calcul, prin rotunjirea numerelor. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S8. Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor │
│ │strategii proprii de rezolvare a problemelor prin │
│ │încercãri, cu ajutorul desenelor, schemelor. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S9. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel │
│ │mult douã operaţii de acelaşi ordin sau de ordine │
│ │diferite, folosirea deprinderilor de calcul matematic în │
│ │rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii-problemã cu │
│ │date din viaţa realã, cu cel mult douã operaţii de acelaşi│
│ │ordin sau de ordine diferite. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S10. Recunoaşterea unitãţilor de mãsurã standard şi a │
│ │legãturilor dintre unitãţile principale şi multiplii, │
│ │respectiv submultiplii lor uzuali. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S11. Efectuarea de mãsurãri simple, utilizând instrumente │
│ │adecvate pentru mãsurarea timpului, masei, lungimii şi │
│ │capacitãţii unor obiecte. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S12. Folosirea unor tabele, grafice simple pentru │
│ │colectarea, organizarea şi clasificarea datelor. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Formarea şi │S13 Exprimarea oralã şi scrisã a modului de lucru în │
│dezvoltarea │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │
│capacitãţii de a │ │
│comunica, │ │
│utilizând limbajul │ │
│matematic │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘



                        7. BIBLIOGRAFIE

    1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învãţãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004.
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, E.D.P., Bucureşti.
    3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
    5. Ionescu, M., Învãţarea bazatã pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    6. L. D'Hainaut, Programe de învãţãmânt şi educaţie permanentã, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.
    7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.
    8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureşti, 2001.
    9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi), M. E. C., Bucureşti, 2004.
    10. M. E. C., Programa şcolarã, clasele I şi a II- a, Bucureşti, 2004.
    11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învãţãmântul primar, Bucureşti, 1999.
    12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetãţenilor, Boulder, Colorado, 1997.
    13. Nedelcu, A., Învãţarea interculturalã în şcoalã, Humanitas, Bucureşti, 2003.

    AUTOR
    Prof. Aniţa Dulman
    Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                   MATEMATICĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al IV-lea

                  Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
                 Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528

                                Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Modulul al IV-lea de studiere a Matematicii, intitulat motivant "Reuşita în matematicã", constituie etapa consolidãrii achiziţiilor matematice de bazã de cãtre elevii cuprinşi în programul "A doua şansã". Se menţine caracterul practic, aplicativ (pronunţat la nivelurile anterioare) în învãţarea matematicii, dar se urmãreşte şi însuşirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care sã faciliteze rezolvarea unor situaţii problematice.
    Programa pentru nivelul al IV-lea prevede consolidarea şi îmbogãţirea sistemului competenţelor matematice, vizând calculul aritmetic cu operaţii de înmulţire şi împãrţire, rezolvarea de probleme cu douã operaţii, noţiuni intuitive de geometrie, mãsurare şi mãsuri.
    În construirea programei se menţine luarea în considerare, asemãnãtor nivelurilor anterioare, a unor elemente specifice învãţãrii în programe de tip "A doua şansã", precum: timpul redus de învãţare, particularitãţile elevilor, particularitãţile învãţãrii adulţilor. Pornind de la acestea şi de la ideea de a motiva şi stimula elevii pentru absolvirea învãţãmântului obligatoriu, programa propune schimbãri în abordarea învãţãrii matematicii. Elementele de noutate pot fi identificate la diferite niveluri, şi anume:
    La nivelul conţinuturilor:
    ● învãţarea din experienţã, aplicarea a ceea ce se învaţã în contexte problematice autentice care sã valorifice toate achiziţiile elevilor;
    ● asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor, pentru ca învãţarea sã devinã motivantã;
    ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţã, prin includerea în activitãţi a unor teme cum ar fi: buget, consum, sãnãtate, timp liber, meserii şi alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcţie de grupul cu care lucreazã;
    ● indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã şi pot fi selectate de cadrul didactic, în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor.

    La nivelul modului în care se formeazã anumite capacitãţi:
    ● în rezolvarea problemelor va fi încurajatã cãutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţã, încercãrile, utilizarea unor mijloace şi materiale des utilizate, cum ar fi monedele şi bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimãrile;
    ● se urmãreşte formarea la elevi a unor "tipare personale" de învãţare prin respectarea, în toate activitãţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice;
    ● stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi;
    ● luarea în considerare a experienţei de viaţã a elevilor, ca pe o resursã importantã de învãţare.

    La nivelul aplicabilitãţii:
    ● elevii vor fi încurajaţi sã desfãşoare activitãţi de observare, culegere a unor date, alcãtuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;
    ● realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri şi cultivarea responsabilitãţii.
    La nivelul rolului cadrului didactic:
    ● cadrul didactic faciliteazã, consiliazã şi organizeazã unele activitãţi de învãţare care sã rãspundã nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare ale elevilor.
    Alte elemente de noutate sunt urmãtoarele:
    ● marcarea cu * a conţinuturilor ce reprezintã extinderi;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui titlu generic modulului.

    Programa de Matematicã pentru nivelul al IV-lea "A doua şansã" respectã structura programei de matematicã pentru clasa a IV-a, învãţãmântul de masã, la care au fost adãugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţã pentru modul, bibliografie.

    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.

    Structura programei pentru nivelul al IV-lea cuprinde atât secţiuni tradiţionale ale programelor, cât şi secţiuni noi, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice care o vor transpune în practicã.
    Astfel, programa de matematicã debuteazã cu obiectivele cadru şi de referinţã pe care le formuleazã prin raportare la cele ale programei naţionale, în sensul cã le revizuieşte pentru a rãspunde nevoilor de învãţare ale elevilor.
    Obiectivele cadru prevãzute sunt aceleaşi ca în programa de matematicã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã. Ele asigurã continuitatea cu modulul al III-lea, "Matematica şi viaţa", şi marcheazã finalizarea ciclului achiziţiilor de bazã în învãţarea matematicii.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bazã şi aplicabilitatea lor imediatã în activitatea elevului, sã extindã şi sã dezvolte competenţele formate la nivelul al III-lea.
    Activitãţile de învãţare vizeazã dobândirea unor tehnici de calcul, a unor metode de rezolvare a problemelor întâlnite în cotidian, aplicarea achiziţiilor matematice în elaborarea de proiecte, ca suport pentru evaluarea finalã. Activitãţile de învãţare evidenţiazã nevoia respectãrii stilurilor diverse de învãţare a elevilor. Sunt propuse activitãţi specifice matematicii senzoriale (analizarea calitãţilor vizuale externe, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi şahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activitãţile de prezentare a unor noţiuni noi se vor realiza pornind de la materiale suport întâlnite de elevi în viaţa realã: bonuri de casã, reţete, statistici, fişe, tabele, scheme, care vor pune elevii în situaţia de a reflecta asupra importanţei învãţãrii matematicii.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datoritã vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţã în diferite contexte. Sunt notate cu * conţinuturile care reprezintã extinderi şi care vor fi destinate elevilor cu posibilitãţi de învãţare corespunzãtoare gradului de dificultate solicitat.
    Ordinea abordãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi.
    Programa include şi prezentarea unor sugestii metodologice, astfel încât sã fie atinse obiectivele prevãzute. Sugestiile formulate vizeazã atât metodele de predare-învãţare considerate adecvate, modalitãţile de grupare a colectivului, cât şi idei privind managementul clasei.
    Sunt prezentate modalitãţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât sã se elimine efectul de stres al evaluãrii. Devine prioritar principiul "a învãţa, fãcând", precum şi învãţarea experienţialã şi, în consecinţã, programa prevede realizarea de proiecte de grup, individuale, în comunitate.
    Ultima secţiune a programei cuprinde standarde curriculare de performanţã.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil de cadrele didactice, urmãrindu-se în mod constant atât adaptarea conţinuturilor şi metodelor la particularitãţile individuale şi ale grupului condus, cât şi asigurarea atractivitãţii situaţiilor de învãţare cu scopul finalizãrii cu succes a acestei etape a învãţãmântului obligatoriu, precum şi continuarea studiilor de cãtre elevi.
    Notã: Programele de matematicã pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmeazã sã predea se sugereazã studierea programelor în ansamblul lor.

                         2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. CUNOAŞTEREA ŞI APLICAREA UNOR NOŢIUNI MATEMATICE ÎN SITUAŢII PROBLEMATICE │
│ AUTENTICE │
│ │
│2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR, FOLOSIND STRATEGII │
│ PROPRII │
│ │
│3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE, UTILIZÂND ELEMENTE SPECIFICE │
│ MATEMATICII │
│ │
│4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII, CA │
│ PREMISĂ PENTRU REUŞITA PERSONALĂ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



          3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. CUNOAŞTEREA ŞI APLICAREA UNOR NOŢIUNI MATEMATICE ÎN SITUAŢII PROBLEMATICE AUTENTICE



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã înţeleagã │- reprezentarea numerelor, punând în evidenţã sistemul poziţional │
│şi sã utilizeze │de scriere a cifrelor; trecerea de la o formã de reprezentare la alta; │
│sistemul poziţional│- numãrarea cu start şi paşi daţi (din 2 în 2, din 1 în 1, din 10 în │
│de formare a │10, din 100 în 100), crescãtor şi descrescãtor, cu şi fãrã sprijin în │
│numerelor naturale │obiecte sau desene; gruparea şi regruparea obiectelor sau a desenelor în │
│ │funcţie de pasul numãrãrii; │
│ │- jocuri de numãrare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1 000 │
│ │ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Sã scrie, sã │- scrierea, dupã dictare, a numerelor mai mici decât 1 000 000; │
│citeascã, sã │prezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate; │
│compare, sã │- compararea numerelor de la 0 la 1 000 000, utilizând numãrãtoarea de │
│ordoneze, sã facã │poziţionare; exprimarea în scris a comparãrii, folosind notaţiile; │
│estimãri, folosind │- stabilirea succesorului şi predecesorului unui numãr natural în │
│numere mai mici │concentrul 0 - 1 000 000; │
│decât 1 000 000 │- estimarea numerelor mai mici decât 1 000 000, prin rotunjire la ordinul │
│ │miilor, sutelor, zecilor; │
│ │- proiect "Ştiaţi cã?": despre planete sau despre descoperiri etc. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Sã utilizeze │- introducerea intuitivã a noţiunii de fracţie prin desene: │
│numere fracţionare │decupare, haşurare, colorare; │
│pentru a exprima │- scrierea şi citirea unor fracţii cu numitorul mai mic decât 10; │
│subdiviziuni ale │- asocierea denumirilor: jumãtate, treime, sfert, cu fracţiile │
│întregului │corespunzãtoare; │
│ │- compararea şi ordonarea fracţiilor, utilizând desene şi reprezentãri; │
│ │- obţinerea unor fracţii egale cu fracţii date, folosind desene, obiecte │
│ │şi scrierea egalitãţilor; │
│ │- proiect "Mozaic": din dreptunghiuri de culori diferite, dar cu aceleaşi │
│ │dimensiuni, se decupeazã subdiviziuni (o zecime, o doime, douã treimi), │
│ │apoi se asambleazã. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Sã efectueze │- calcularea sumei/diferenţei a douã fracţii cu acelaşi numitor, apelând │
│adunãri şi scãderi │la desene, suporturi intuitive cum ar fi: dreptunghiuri, discuri din │
│cu numere │hârtie coloratã; │
│fracţionare │- scrierea unei fracţii ca sumã a douã fracţii cu acelaşi numitor, │
│ │folosind desene sau obiecte fracţionate: dreptunghiuri din hârtie, discuri│
│ │etc.; │
│ │- calcularea sumei şi diferenţei a douã fracţii, apelând la diverse │
│ │suporturi intuitive: discuri colorate, dreptunghiuri din hârtie coloratã. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. Sã efectueze │- ordinea efectuãrii operaţiilor (în intervalul 0 - 100, cel puţin douã │
│adunãri şi scãderi │operaţii de ordine diferite) şi folosirea corectã a parantezelor rotunde; │
│ale numerelor │- aplicarea proprietãţilor operaţiilor (asociativitatea, comutativitatea),│
│naturale mai mici │fãrã terminologie; │
│decât 1 000 000 │- proba operaţiilor cu numere naturale. │
│(algoritmi de │ │
│calcul, │ │
│proprietãţi) │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. Sã efectueze │- efectuarea de înmulţiri în care unul dintre factori este un numãr │
│operaţii de │de douã sau trei cifre, iar celãlalt, un numãr de o cifrã; │
│înmulţire şi │- efectuarea de împãrţiri: un numãr de douã sau trei cifre la un │
│împãrţire a │numãr de o cifrã; │
│numerelor naturale,│- efectuarea împãrţirii la 10, 100, 1 000 a unor numere terminate │
│utilizând │cu zerouri; │
│proprietãţile │- verificarea corectitudinii calculelor efectuate, utilizând │
│operaţiilor şi │adunarea/scãderea repetatã, precum şi operaţia inversã; │
│algoritmii │- proiect "La supermarket": colectarea de date din realitate, organizarea │
│ │în tabele, propunerea de probleme pentru colegi. │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR, FOLOSIND STRATEGII PROPRII



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã recunoascã │- decuparea unor figuri desenate; │
│şi sã descrie │- identificarea formelor plane (punct, segment, triunghi, dreptunghi, │
│proprietãţile │cerc, pãtrat, linie dreaptã, linie curbã) şi a formelor spaţiale pe │
│simple ale formelor│modele fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurãtor; │
│plane şi spaţiale │- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberã; │
│ │- sortarea obiectelor dupã forma lor; │
│ │- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice plane;│
│ │- desenarea unor modele geometrice simple, utilizând simetria; │
│ │- recunoaşterea formelor învãţate la obiectele din mediul apropiat; │
│ │- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice plane;│
│ │- identificarea şi numirea elementelor constitutive ale figurilor │
│ │geometrice plane (dreptunghi, pãtrat, triunghi); │
│ │- exprimarea sumei lungimilor laturilor unei linii frânte închise, │
│ │cunoscând lungimea fiecãrei laturi; │
│ │- reprezentarea figurilor geometrice plane, folosind şablonul; │
│ │- determinarea şi reprezentarea diferitelor axe de simetrie prin desen │
│ │şi prin plierea unor figuri geometrice plane decupate din hârtie; │
│ │- realizarea unor machete (cub, paralelipiped), folosind bile de │
│ │plastilinã şi beţişoare; │
│ │- desfãşurarea efectivã a unui corp de forma paralelipipedului │
│ │dreptunghic şi a cubului, folosind cutii de carton; │
│ │- asamblarea cubului şi a paralelipipedului dreptunghic, folosind │
│ │cutii de carton; │
│ │- proiect "Ornamente": construirea de ornamente pentru cãmarã, pentru │
│ │bradul de Crãciun, folosind simetria; │
│ │- proiect "Cum se face?": realizarea unei cutii pentru pantofi. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã descopere, │- completarea unor şiruri de simboluri sau de numere ordonate dupã o │
│sã recunoascã şi sã│anumitã regulã; │
│utilizeze în │- crearea de frize decorative, folosind şiruri de simboluri ordonate dupã │
│contexte variate │o anumitã regulã; │
│corespondenţe │- exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi numãr; │
│simple şi │- completarea într-un tabel a elementelor (numerelor) celei de-a doua │
│succesiuni de │mulţimi, fiind date elementele (numerele) primei mulţimi şi regula de │
│obiecte sau numere │corespondenţã (adunarea cu acelaşi numãr, scãderea cu acelaşi numãr, │
│asociate dupã │împãrţirea cu acelaşi numãr); │
│reguli date │- completarea într-un tabel a elementelor (numerelor) primei mulţimi, │
│ │fiind date regula de corespondenţã (adunarea cu acelaşi numãr, scãderea │
│ │cu acelaşi numãr, împãrţirea cu acelaşi umãr) şi elementele (numerele) │
│ │celei de-a doua mulţimi; │
│ │- proiect. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Sã estimeze │- estimarea numãrului de obiecte dintr-o mulţime cu cel mult 30 de │
│rezultatul unei │obiecte, observatã în mediul natural; │
│operaţii prin │- selectarea dintr-o listã de numere care se terminã cu zerouri a │
│rotunjirea │aceluia care este mai apropiat de un numãr dat, folosind ca sprijin │
│numerelor │un interval din şirul numerelor naturale; │
│ │- estimarea rezultatului operaţiilor, utilizând rotunjirea numerelor │
│ │cu care se opereazã; │
│ │- aprecierea dimensiunilor, distanţei, capacitãţii, masei unor obiecte şi │
│ │verificarea estimãrilor fãcute prin mãsurare şi calcule. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Sã compunã şi │- descompunerea numerelor pe baza operaţiilor de adunare, scãdere, │
│sã descompunã │înmulţire, împãrţire (cu şi fãrã sprijin în reprezentãri); │
│numere mai mici │- utilizarea unor scheme, a unor procedee pentru calcule mintale; │
│decât 1 000 │- gãsirea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea adunãrilor,│
│ │scãderilor, înmulţirilor şi a împãrţirilor; │
│ │- exerciţii: joc pentru descompunerea aceluiaşi numãr cu ajutorul │
│ │operaţiilor învãţate (gãsirea mai multor posibilitãţi); │
│ │- utilizarea monedelor şi a bancnotelor pentru a obţine descompuneri de │
│ │numere. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Sã efectueze │- descompunerea unui numãr în sumã de sute, zeci şi unitãţi, pentru │
│calcule utilizând │efectuarea mai rapidã a unor înmulţiri; │
│modalitãţi variate │- recunoaşterea unor situaţii practice în care se aplicã împãrţirea prin │
│de lucru │cuprindere; │
│ │- utilizarea împãrţirii prin cuprindere în efectuarea împãrţirii cu rest. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Sã compunã, sã│- recunoaşterea expresiilor care conduc la efectuarea unor operaţii şi │
│rezolve probleme şi│asocierea corectã cu semnul operaţiei matematice corespunzãtoare; │
│sã utilizeze │- alcãtuirea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau pornind de la │
│semnificaţia │numere date; │
│operaţiilor │- alcãtuirea de probleme pornind de la una dintre operaţiile învãţate; │
│aritmetice în │- recunoaşterea cuvintelor care sugereazã anumite operaţii aritmetice; │
│rezolvarea unor │- transpunerea unor situaţii-problemã din viaţa de zi cu zi în limbaj │
│situaţii problemã │matematic; │
│ │- proiect "Cartea lui Mate" formularea de probleme pe baza unor │
│ │ilustraţii, scheme, modele, desene, reguli, date, decupaje din reviste │
│ │promoţionale; │
│ │- rezolvarea de probleme prin douã operaţii de ordine diferite; │
│ │- rezolvarea de probleme prin mai mult de douã operaţii de ordine │
│ │diferite*. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.7. Sã utilizeze │- ordonarea unor obiecte date în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea│
│instrumente şi │sau forma lor; │
│unitãţile de mãsurã│- efectuarea de mãsurãri, estimarea rezultatelor mãsurãrii, consemnarea │
│standard şi │rezultatelor; │
│nestandard pentru │- utilizarea instrumentelor şi a unitãţilor de mãsurã potrivite (standard │
│lungime, │şi nestandard) pentru efectuarea unor mãsurãri; │
│capacitate, masã, │- enumerarea în succesiune a unitãţilor de mãsurã standard ale aceleiaşi │
│timp şi unitãţile │mãrimi; │
│monetare în │- efectuarea unor transformãri simple, folosind "scara multiplilor" sau │
│situaţii variate │tabele de transformare, ambele asigurate de cadrul didactic; │
│ │- plasarea în timp a unor evenimente; │
│ │- proiect "Istoria mea": ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea │
│ │derulãrii lor în timp; │
│ │- citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore; │
│ │- înregistrarea activitãţilor desfãşurate într-un interval de timp; │
│ │- scrierea datei (zi, lunã); │
│ │- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor; │
│ │- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi bancnote; │
│ │compararea sumelor de bani; │
│ │- compuneri şi rezolvãri de probleme pe baza datelor colectate în urma │
│ │mãsurãrilor; │
│ │- proiect "Economii". │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.8. Sã colecteze │- colectarea unor date din contexte reale (piaţã, magazin, notarea │
│date din viaţa │frecvenţei la şcoalã...) şi notarea lor într-o listã; │
│realã, sã le │- reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame simple; │
│sorteze şi sã le │- prelucrarea datelor prin sortare, dupã criterii date (mãrime şi │
│clasifice pe baza │culoare sau formã şi culoare), prin numãrare sau utilizând informaţiile │
│unor cerinţe date, │din tabele; │
│sã le organizeze │- formularea unor exemple care sã ilustreze evenimente sigure, posibile │
│în tabele simple │sau imposibile; │
│ │- rezolvãri şi compuneri de probleme care implicã utilizarea mãsurilor │
│ │unor mãrimi; │
│ │- proiect "Diversitate": anchetã în comunitate despre consumul unor │
│ │produse şi înregistrarea datelor în tabele. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.9. Sã aprecieze │- exemplificarea şi exprimarea relaţiilor cauzale ("dacã adaug un │
│valoarea de adevãr │numãr n la unul dintre numerele care se adunã, atunci..."); │
│a unei afirmaţii şi│- estimarea şi justificarea probabilitãţii producerii unui eveniment; │
│sã cunoascã sensul │formularea unor predicţii bazate pe experienţã. │
│implicaţiei │ │
│"dacã ..., │ │
│atunci ..." pentru │ │
│exemple simple, din│ │
│cotidian │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE, UTILIZÂND ELEMENTE SPECIFICE MATEMATICII



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã exprime pe │- analiza unei probleme, fie pornind de la date cãtre întrebare, fie │
│baza unui plan │de la întrebare cãtre date ( sintetic sau analitic); │
│simplu, oral sau în│- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi │
│scris, drumul │paşii de rezolvare a unei probleme. │
│parcurs în │ │
│rezolvarea unei │ │
│probleme │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII, CA PREMISĂ PENTRU REUŞITA PERSONALĂ



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã manifeste │- transpunerea unui context problematic în problemã sau exerciţiu; │
│interes pentru │- imaginarea unui context problematic, pornind de la un exerciţiu dat; │
│analizã şi pentru │- portofoliu "Reuşitele mele": completarea cu lucrãri vizând calculul, │
│rezolvarea unor │numeraţia; │
│probleme practice │- formularea de probleme din realitate. │
│prin metode │ │
│matematice │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. Sã caute prin │- compararea modalitãţilor diferite de rezolvare a unei situaţii │
│încercare şi eroare│problemã; │
│cãi de rezolvare a │- argumentarea modalitãţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii │
│unor probleme │problemã; │
│ │- stimularea vitezei de lucru cu numere prin probe date într-un interval │
│ │de timp precizat iniţial. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. Sã manifeste │- exerciţii: joc pentru rezolvarea unor sarcini de grup; │
│un comportament │- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor unor probleme │
│adecvat în grupul │sau situaţii problemã. │
│de lucru │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                          4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000: scriere, citire, formare, comparare, ordonare, rotunjire.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor mai mici sau egale cu 1 000 000, fãrã trecere şi cu trecere peste ordin:
    - aplicarea, fãrã utilizarea terminologiei, a unor proprietãţi ale adunãrii (schimbarea locului numerelor, gruparea numerelor în cadrul unei operaţii de adunare sau înmulţire);
    - verificarea rezultatului unei operaţii prin încercãri, sau efectuând operaţia inversã.
    ● Înmulţirea şi împãrţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 cu/la un numãr de o cifrã:
    - gruparea convenabilã a numerelor pentru efectuarea înmulţirii cu mai mulţi factori;
    - verificarea corectitudinii calculelor, folosind adunarea/scãderea repetatã, operaţia inversã (proba) sau încercãrile;
    - ordinea efectuãrii operaţiilor cu numere de la 0 la 100, având cel puţin douã operaţii cu numere naturale de ordine diferite şi paranteze rotunde;
    - probleme care se rezolvã prin douã operaţii de ordine diferite, prin încercãri, probleme de estimare;
    - probleme care se rezolvã prin mai mult de douã operaţii de ordine diferite*;
    - folosirea unor tabele simple pentru organizarea datelor.
    ● Fracţii:
    - introducerea noţiunii de fracţie, fracţii egale, utilizând obiecte, mulţimi, desene;
    - compararea pãrţilor aceluiaşi întreg, folosind desene, reprezentãri.
    ● Elemente intuitive de geometrie:
    Figuri geometrice plane:
    - observarea şi descrierea unor proprietãţi simple referitoare la unghiuri şi laturi: triunghi, pãtrat, dreptunghi, romb, paralelogram, trapez;
    - axe de simetrie la: pãtrat, dreptunghi, romb;
    - calculul perimetrului unor figuri geometrice plane.
    Forme spaţiale:
    - observarea şi descrierea cubului, piramidei cu referire la vârfuri, laturi, feţe;
    - desfãşurarea cubului, a paralelipipedului şi asamblarea unor desfãşurãri date.
    ● Mãsurare şi mãsuri:
    Mãsurãri folosind etaloane convenţionale; utilizarea instrumentelor de mãsurã adecvate: metrul, rigla gradatã, cântar, balanţã, ceas;
    Unitãţi de mãsurã, transformãri simple folosind "scara multiplilor":
    - unitãţi de mãsurã pentru lungime (metrul), capacitate (litrul), masã (kilogramul); multiplii şi submultiplii lor;
    - unitãţi de mãsurã pentru timp: orã, minut, secundã, zi, sãptãmânã, lunã, an;
    - monede şi bancnote, schimburi echivalente.

                           5. SUGESTII METODOLOGICE

    Programa de matematicã pentru nivelul al IV-lea plaseazã în centrul învãţãrii elevul cu experienţa, abilitãţile, aspiraţiile, dar şi cu nevoile sale de care cadrul didactic trebuie sã ţinã seama în alegerea demersului didactic. Pentru a veni în sprijinul celor care vor aplica programa de faţã, sugerãm luarea în considerare a urmãtoarelor aspecte:

    Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidianã:
    ● identificarea, în orele de consultaţii individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice ale elevilor;
    ● contextualizarea învãţãrii prin folosirea experienţei de viaţã ca punct de sprijin şi ca resursã a învãţãrii: schimburi monetare, efectuarea de cumpãrãturi, scrierea de liste de preţuri, alegerea dintre mai multe soluţii a celei mai avantajoase, estimãri;
    ● desfãşurarea unor activitãţi tematice care iau în considerare circumstanţele vieţii persoanei care învaţã.

    Individualizarea predãrii - învãţãrii:
    ● formularea de sarcini şi aşteptãri în raport cu nevoile individuale;
    ● utilizarea frecventã a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecãruia în învãţare;
    ● diferenţierea: elevii interacţioneazã diferit cu cadrul didactic pe parcursul activitãţii;
    ● adaptarea: accentuarea aspectelor celor mai importante pentru elev;
    ● extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru cei care reuşesc;
    ● elaborarea: anticiparea nevoilor de învãţare.

    Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare:
    ● învãţarea în grup sau în perechi;
    ● învãţarea, prin intermediul metodei proiectului, a studiului de caz;
    ● activitãţi care încurajeazã comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşitã: proiecte, postere, lucrãri practice de mãsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente;
    ● expunerea lucrãrilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unitãţi de mãsurã, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.

    Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile:
    ● materiale care rãspund unor stiluri de învãţare diferite: matematica vizualã, folosind forma, culoarea, dimensiunea ca sprijin pentru învãţare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipãrite, probe orale;
    ● fişe de lucru individual;
    ● materiale uzuale: cãrţi de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor);
    ● monede şi bancnote (pentru rezolvarea de probleme);
    ● articole din ziare, computer, preţuri (pentru citirea numerelor).

    Utilizarea eficientã a timpului pentru învãţare:
    ● reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate exersãrii;
    ● planificarea unitãţilor de învãţare în blocuri de douã sau trei ore;
    ● integrarea evaluãrii în învãţare;
    ● solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;
    ● folosirea autoevaluãrii, precizarea la începutul unitãţii de învãţare a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluãrii;
    ● pregãtirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor;
    ● managementul clasei, aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;
    ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor;
    ● reducerea timpului pentru lucrul cu toatã clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordãrii de sprijin specific fiecãrui elev.
    Toate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbãrii atmosferei situaţiei de învãţare pentru a evita un posibil abandon şcolar, dar şi de asigurare a unei predãri-învãţãri eficiente, în timpul înjumãtãţit de studiu.

    Adaptarea evaluãrii la specificul programului:
    Activitãţile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la mãsura în care învãţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea curentã atestã achiziţiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativã a ceea ce se învaţã. Vor fi prevãzute probe de evaluare care sã ateste formarea capacitãţilor prevãzute de standardele de performanţã, iar rezultatele obţinute vor fi coroborate cu rezultatele obţinute din analiza portofoliului.
    Sunt preferate metodele alternative de evaluare, datoritã potenţialului formativ, a oportunitãţilor pentru individualizare. Dintre cele mai utile pentru disciplina Matematicã, se menţioneazã:
    ● Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalitãţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.
    ● Proiectul, care se evalueazã pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaţã.
    ● Portofoliul, care constituie partea integrantã a examinãrii finale şi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului. Elevii vor putea adãuga lucrãrile, rezultatele, produsele învãţãrii solicitate de cadrul didactic, sau pe cele considerate de ei înşişi ca relevante pentru progresul realizat.
    ● Autoevaluarea, care îl ajutã pe elev sã se situeze personal faţã de exigenţele învãţãrii.
    ● Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţã.
    ● Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor egali de învãţare.
    La sfârşitul modulului al IV-lea, elevii vor fi apreciaţi conform standardelor curriculare specificate în continuare.

               6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv cadru │ Standard │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cunoaşterea şi │S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor │
│utilizarea unor │naturale mai mici decât 1 000 000 în situaţii autentice │
│concepte specifice │(informaţii utile, adrese, data naşterii, curiozitãţi, │
│matematicii │preţuri, anunţuri etc.). │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S2. Folosirea corectã a unor termeni specifici matematicii│
│ │şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: │
│ │"erau şi mai vin", "erau şi mai pleacã", "adaug", "scad", │
│ │"cu n mai mare decât...", "cu n mai mic decât...", "sunt n│
│ │obiecte pe x rânduri", "se dau în mod egal n obiecte la y │
│ │persoane", "mai mare de n ori", "mai mic de n ori". │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S3. Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni │
│ │ale întregului în contexte variate. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S4. Efectuarea de operaţii de adunare şi scãdere cu numere│
│ │naturale mai mici sau egale cu 1 000 000 şi aplicarea │
│ │acestora pentru a gãsi rãspuns la situaţii - problemã │
│ │(cumpãrãturi, reduceri de preţuri, creşteri/scãderi de │
│ │salariu etc.). │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S5. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împãrţire cu │
│ │numere naturale mai mici sau egale cu 1 000, folosind │
│ │operaţiile aritmetice învãţate şi aplicarea lor în │
│ │contexte reale (repartizarea în mod egal a banilor │
│ │obţinuţi din vânzarea unor deşeuri, estimarea sumei de │
│ │încasat etc.). │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea │S6. Recunoaşterea figurilor geometrice plane, a corpurilor│
│capacitãţilor de │geometrice şi reprezentarea figurilor geometrice plane. │
│rezolvare a ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│problemelor │S7. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea │
│ │de şiruri. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S8. Realizarea de estimãri, pornind de la situaţii │
│ │practice. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S9. Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor │
│ │strategii proprii de rezolvare a problemelor prin │
│ │încercãri, cu ajutorul desenelor şi al schemelor. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel│
│ │mult douã operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul │
│ │matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei │
│ │situaţii-problemã cu date din viaţa realã, cu cel mult │
│ │douã operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S11. Utilizarea unitãţilor de mãsurã neconvenţionale şi │
│ │convenţionale în contexte variate. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S12. Utilizarea instrumentelor de mãsurã pentru mãsurarea │
│ │şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi a │
│ │capacitãţii unor obiecte. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S13. Utilizarea unor modalitãţi simple de colectare, │
│ │organizare şi clasificare a datelor. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Formarea şi │S14. Exprimarea oralã şi scrisã a modului de lucru în │
│dezvoltarea │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │
│capacitãţii de a │ │
│comunica, utilizând│ │
│limbajul matematic │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Dezvoltarea │S15.Utilizarea unor elemente şi instrumente ajutãtoare de │
│motivaţiei pentru │la alte discipline, inclusiv tehnologii informaţionale, în│
│învãţarea şi │rezolvarea problemelor matematice şi în realizarea unor │
│aplicarea │proiecte tematice cu conţinut interdisciplinar. │
│matematicii, ca │ │
│premisã pentru │ │
│reuşita personalã │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘



                        7. BIBLIOGRAFIE

    1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învãţãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004.
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, E.D.P., Bucureşti.
    3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
    5. Ionescu, M., Învãţarea bazatã pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    6. L. D'Hainaut, Programe de învãţãmânt şi educaţie permanentã, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.
    7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.
    8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureşti, 2001.
    9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), M. E. C, Bucureşti, 2004.
    10. M. E. C., Programa şcolarã, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.
    11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învãţãmântul primar, Bucureşti, 1999.
    12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetãţenilor, Boulder, Colorado, 1997.
    13. Nedelcu, A., Învãţarea interculturalã în şcoalã, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

    AUTOR
    Prof. Aniţa Dulman
    Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                      MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                          TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                             LIMBA ŞI LITERATURA
                                  RROMANI

                              PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
                  pentru clasele cu predare în limba rromani

              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                             NIVELURILE I - IV


                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                   nr. 5528

                               Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Curriculumul de Limba şi literatura rromani este destinat elevilor înscrişi în clasele de nivel I-IV, în care predarea se face integral în limba rromani şi cadrelor didactice care predau limba maternã rromani în cadrul programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar este destinat tuturor copiilor/tinerilor/adulţilor care nu au finalizat nivelul primar, care au depãşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzãtoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învãţãmânt.
    Programa ia în considerare particularitãţile de vârstã ale elevilor, apartenenţa lor culturalã şi este astfel conceputã, încât sã permitã:
    1. dezvoltarea progresivã la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicãrii orale şi scrise în limba comunã rromani;
    2. dobândirea de noi cunoştinţe în ceea ce priveşte limba rromani, conform potenţialului şi nevoilor elevilor;
    3. asigurarea accesului la resursele limbii şi culturii rromani;
    4. diversificarea strategiilor de predare-învãţare-evaluare;
    5. transdisciplinaritatea/pluridisciplinaritatea;
    6. cunoaşterea de cãtre elevi a valorilor spirituale rrome;
    7. deschideri/oportunitãţi noi spre interculturalitate.
    Obiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de limba şi literatura rromani destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost formulate astfel încât sã ofere un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi, de asemenea, sã surprindã în progresie ce este esenţial în activitatea de învãţare. Obiectivele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin exprimare oralã şi exprimare scrisã.
    Conţinuturile învãţãrii sunt în concordanţã cu obiectivele de referinţã propuse şi sunt adaptate grupului ţintã cãruia i se adreseazã. Acestea sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experienţã în domeniul comunicãrii orale şi scrise. Cadrul didactic, în funcţie de particularitãţile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordãrii conţinuturilor, precum şi ritmul în care acestea vor fi parcurse.
    Pentru a fi eficiente, activitãţile de învãţare trebuie introduse în contexte specifice vârstei şi intereselor grupului ţintã. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizãrii obiectivelor propuse. Exemplele de activitãţi de învãţare sunt construite astfel încât sã porneascã de la experienţa concretã a elevilor şi sã se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învãţare.
    Programa prezintã sugestii metodologice specifice predãrii limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevãzute şi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.
    Standardele curriculare de performanţã se regãsesc la sfârşitul fiecãrui nivel, permiţând elaborarea de probe de evaluare care vizeazã cunoştinţele şi competenţele de comunicare în limba maternã dobândite de elevi în urma studierii acestei discipline. Totodatã, ele permit evidenţierea progresului realizat de elevi, fiind orientate spre structurarea capacitãţilor proprii de învãţare.
    Noutatea programei constã în faptul cã:
    ● se adreseazã elevilor care studiazã programul integral în limba rromani;
    ● sunt inserate conţinuturi care vizeazã istoria şi tradiţiile rromilor;
    ● sunt formulate standarde curriculare de performanţã pentru fiecare nivel de studiu;
    ● finalitãţile sunt adaptate la particularitãţile şi nevoile elevilor.

    STRUCTURA PROGRAMEI
    Programa de Limba şi literatura rromani cuprinde:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.

                   2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS│
│ (CITIREA/LECTURA) │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
│ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI │
│ TRADIŢIILE RROMILOR │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘



                     LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                             NIVELUL I

       3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1.│ Sã desprindã semnifi- │- exerciţii de ascultare şi confirmare a înţele-│
│ │caţia globalã a unui │ gerii mesajului ascultat; │
│ │mesaj oral │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri; │
│ │ │- exerciţii de sintetizare a informaţiei │
│ │ │ dintr-un mesaj audiat. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.2.│Sã sesizeze corectitu- │- exerciţii de sesizare a corectitudinii logice │
│ │dinea logicã a unui │ a unui mesaj audiat; │
│ │enunţ audiat │- exerciţii de selectare a enunţului corect din │
│ │ │ punct de vedere logic dintr-o serie de │
│ │ │ enunţuri date; │
│ │ │- exerciţii de corectare a exprimãrilor greşite │
│ │ │ din punct de vedere logic; │
│ │ │- exerciţii de ordonare a cuvintelor pentru │
│ │ │ obţinerea unor propoziţii corecte din punct de│
│ │ │ vedere logic; │
│ │ │- exerciţii de punere în corespondenţã a │
│ │ │ conţinutului unui mesaj cu imaginea │
│ │ │ corespunzãtoare. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.3.│ Sã distingã cuvintele │- exerciţii de delimitare a cuvintelor într-o │
│ │şi sensul lor dintr-o │ propoziţie datã; │
│ │propoziţie datã │- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt │
│ │ │ necunoscut prin raportare la context. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.4.│Sã manifeste atenţie │- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate│
│ │pentru a asculta mesaje │ de diferite persoane; │
│ │formulate de diferite │- conversaţii de grup pe teme curente; │
│ │persoane │- simulare de convorbiri telefonice. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1.│Sã construiascã enunţuri│- povestirea unor fapte, întâmplãri personale; │
│ │logice potrivite unor │- descrierea unor obiecte; │
│ │situaţii familiare │- povestirea unor texte cunoscute, audiate. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.2.│Sã pronunţe clar şi │- exerciţii de pronunţare corectã a sunetelor │
│ │corect sunetele şi │ limbii rromani; │
│ │cuvintele │- exerciţii de pronunţare corectã a cuvintelor; │
│ │ │- exerciţii de reglare a vitezei şi intensitãţii│
│ │ │ vorbirii; │
│ │ │- jocuri de cuvinte. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.3.│Sã ofere sinonimul din │- exerciţii de vocabular; │
│ │limba comunã pentru │- alcãtuire de propoziţii. │
│ │cuvintele dialectale │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.4.│Sã manifeste iniţiativã │- exerciţii de iniţiere şi menţinere a unui │
│ │şi o atitudine degajatã │ dialog; │
│ │în comunicarea oralã │- joc de rol; │
│ │ │- conversaţie în grup pe teme date; │
│ │ │- exerciţii de utilizare a formulelor de │
│ │ │ adresare şi a salutului. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
    (CITIREA/LECTURA)


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1.│Sã identifice litere, │- exerciţii de recunoaştere a literelor, │
│ │grupuri de litere │ grupurilor de litere pe suport tipãrit; │
│ │specifice alfabetului │- exerciţii de citire selectivã. │
│ │limbii rromani │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.2.│ Sã desprindã semni- │- rãspunsuri la întrebãri pe marginea textului │
│ │ficaţia globalã a unui │ citit; │
│ │text citit │- exerciţii de tipul "adevãrat"/"fals". │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.3.│Sã citeascã în ritm │- exerciţii de citire a unui text cu respectarea│
│ │propriu un text scurt │ semnelor de punctuaţie; │
│ │ │- exerciţii de lecturã individualã; │
│ │ │- exerciţii de accentuare şi de intonare. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.4.│Sã manifeste interes │- exerciţii de iniţiere în citirea unor │
│ │pentru lecturã │ materiale informative; │
│ │ │- prezentarea bibliotecii şcolii. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1.│Sã scrie corect litere, │- exerciţii de copiere/transcriere; │
│ │silabe şi cuvinte │- exerciţii de dictare; │
│ │(excepţie litere, silabe│- completare de rebusuri simple (cu suport │
│ │şi cuvinte care conţin │ imagistic); │
│ │literele postpoziţionale│- completare de text lacunar (litere şi silabe │
│ │şi diftongi) │ în cuvinte, cuvinte în propoziţii); │
│ │ │- exerciţii de formare de propoziţii prin │
│ │ │ordonarea unor cuvinte date. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.2.│Sã scrie corect şi │- alcãtuirea unor propoziţii simple; │
│ │lizibil propoziţii │- exerciţii de autocorectare. │
│ │scurte, corecte din │ │
│ │punct de vedere │ │
│ │gramatical │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.3.│Sã reproducã în scris un│- exerciţii de scriere, de încadrare corectã │
│ │text corect, lizibil şi │ a literelor în spaţiile delimitate; │
│ │îngrijit, utilizând │- exerciţii de formare de propoziţii │
│ │semnele de punctuaţie │ enunţiative, exclamative, interogative (fãrã │
│ │ │folosirea terminologiei). │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.4.│Sã manifeste interes │- jocuri de denumire/ordonare a imaginilor; │
│ │pentru exprimarea scrisã│- exerciţii de realizare a jurnalului clasei; │
│ │ │- exerciţii de redactare a unor mesaje în │
│ │ │ scopuri personale; │
│ │ │- completare de rebusuri. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.│Sã manifeste curiozitate│- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã pe │
│ │pentru aprofundarea │ baza unui suport vizual; │
│ │limbii rromani ca limbã │- citirea şi ilustrarea unor poveşti │
│ │maternã │ tradiţionale; │
│ │ │- prezentarea unor elemente de folclor rrom în │
│ │ │ cadrul activitãţilor clasei; │
│ │ │- participarea la diferite evenimente culturale │
│ │ │ desfãşurate în cadrul comunitãţii. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                     4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ
    ● Cartea. Familiarizarea cu materialul tipãrit.
    ● Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani (cu excepţia literelor postpoziţionale: q, ι, θ şi a diftongilor: a, e, i, o, u).
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale şi a diftongilor se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 181 (a se vedea imaginea asociatã).

    ● Literele specifice limbii rromani. Grupurile de litere aspirate: ch, kh, ph, th.
    ● Citirea cuvintelor.
    ● Citirea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.
    ● Textul. Titlul.

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE
    a) Comunicarea oralã
    Comunicarea - schimb de informaţii între persoane.
    Formularea mesajului oral
    - Cuvântul - utilizarea corectã a cuvintelor din vocabularul activ.
    - Propoziţia - formularea de propoziţii logice din punct de vedere gramatical.
    - Componentele comunicãrii dialogate - situaţii concrete de comunicare pe baza unui suport vizual sau auditiv.
    b) Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    - Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.
    - Despãrţirea cuvintelor în silabe.
    - Respectarea spaţiului dintre cuvinte.
    - Aşezarea textului în paginã.

    Ortografia
      Scrierea grupurilor de litere: ch, kh, ph, th, rr.
      Scrierea cu literã mare a iniţialei primului cuvânt din propoziţie şi a substantivelor proprii.

    Punctuaţia
      Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    Sunetul - litera.
    Silaba. Cuvântul. Propoziţia

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
      Istoria oralã
    Originea şi migrarea rromilor
      Primele izvoare cunoscute

               5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat.
    - Identificarea cuvintelor dintr-un enunţ oral.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Pronunţarea clarã şi corectã a sunetelor, cuvintelor şi enunţurilor.
    - Construirea de enunţuri logice potrivite unor situaţii date.
    - Utilizarea în comunicare a formulelor de salut şi prezentare.
    - Identificarea sinonimelor din limba comunã pentru cuvintele dialectale.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea literelor şi a grupurilor de litere specifice alfabetului limbii rromani.
    - Asocierea corectã a formei cuvintelor cu sensul lor.
    - Citirea corectã, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunţuri.
    - Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaţiile esenţiale din enunţuri citite.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Transcrierea corectã şi lizibilã a unor enunţuri.
    - Scrierea corectã dupã dictare a propoziţiilor enunţiative.
    - Redactarea unor propoziţii enunţiative cu respectarea regulilor ortografice studiate.

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea unor elemente de culturã tradiţionalã.
    - Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunitãţii.

                         LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                              NIVELUL AL II-LEA

        3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.1.│Sã desprindã informaţiile │- exerciţii de sesizare a elementelor │
│ │esenţiale dintr-un mesaj │ semnificative ale unui mesaj ascultat; │
│ │ascultat │- exerciţii de formulare de întrebãri │
│ │ │ pentru înţelegerea unor mesaje ascultate;│
│ │ │- exerciţii de tipul adevãrat/fals. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.2.│Sã sesizeze schimbarea │- exerciţii de selectare a enunţului corect│
│ │semnificaţiei mesajului │ dintr-o serie de enunţuri formulate oral;│
│ │transmis ca urmare a modi- │- exerciţii de semnalare a greşelilor de │
│ │ficãrii intonaţiei sau a │ exprimare în enunţuri formulate de │
│ │topicii folosite în transmi- │ interlocutori; │
│ │terea acestuia │- exerciţii de intonare diferitã a │
│ │ │ aceluiaşi enunţ; │
│ │ │- exerciţii de schimbare a topicii unor │
│ │ │ enunţuri. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.3.│Sã sesizeze cuvintele │- exerciţii de formulare de întrebãri │
│ │necunoscute care împiedicã │ pentru stabilirea sensului cuvintelor │
│ │înţelegerea mesajului oral │ necunoscute; │
│ │ │- exerciţii de identificare şi semnalare a │
│ │ │ cuvintelor necunoscute dintr-un mesaj │
│ │ │ receptat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.4.│Sã asculte cu atenţie mesaje │- exerciţii de ascultare a dialogurilor │
│ │transmise de diferiţi │ pe teme familiare şi de interes comun; │
│ │interlocutori în situaţii │- exerciţii de formulare de întrebãri │
│ │diferite │ pentru aflarea unor informaţii de │
│ │ │ interes; │
│ │ │- exerciţii de tipul emiţãtor - receptor, │
│ │ │ vizând formarea comportamentului de │
│ │ │ ascultãtor activ. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.1.│Sã îmbine enunţuri în mesaje │- exerciţii de construire a unor enunţuri │
│ │proprii corespunzãtoare unor │ corespunzãtoare unor situaţii reale sau │
│ │situaţii date │ fictive date; │
│ │ │- exerciţii de obţinere a unor mesaje │
│ │ │ coerente prin ordonarea unor enunţuri │
│ │ │ date. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.2.│Sã pronunţe articulat mesaje │- exerciţii de reproducere a unor enunţuri │
│ │folosind intonaţia corespun- │ cu accent pe pronunţia clarã şi │
│ │zãtoare conţinutului acestora│ articulatã; │
│ │ │- exerciţii de schimbare a topicii unor │
│ │ │ enunţuri cu sau fãrã schimbarea │
│ │ │ înţelesului acestora; │
│ │ │- exerciţii de pronunţie corectã a │
│ │ │ cuvintelor care conţin aglomerãri de │
│ │ │ consoane sau grupuri de sunete aspirate; │
│ │ │- exerciţii de schimbare a sensului unui │
│ │ │ enunţ prin schimbarea intonaţiei; │
│ │ │- jocuri de rol, mimã/pantomimã. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.3.│Sã construiascã enunţuri cu │- exerciţii de vocabular; │
│ │sinonimele cuvintelor │- alcãtuire de propoziţii. │
│ │dialectale │ │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.4.│Sã iniţieze dialoguri pe teme│- dialoguri pe teme de interes comun │
│ │familiare │ grupului; │
│ │ │- activitãţi de exprimare a propriei pãreri│
│ │ │ în legãturã cu un anumit fapt sau cu │
│ │ │ atitudinea unei persoane; │
│ │ │- jocuri de rol. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
    (CITIREA/LECTURA)


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.1.│Sã identifice litere, │- exerciţii de lãrgire a câmpului vizual │
│ │grupuri de litere, silabe, │ prin identificarea silabelor în cuvinte, │
│ │cuvinte şi enunţuri în textul│ prin identificarea cuvintelor în │
│ │scris cu litere de tipar │ structura propoziţiilor; │
│ │ │- exerciţii de recunoaştere a cuvintelor │
│ │ │ care se repetã într-un text; │
│ │ │- exerciţii de recunoaştere a literelor cu │
│ │ │ frecvenţa cea mai mare într-un şir de │
│ │ │ cuvinte; │
│ │ │- exerciţii de delimitare a cuvintelor │
│ │ │ scrise într-o propoziţie; │
│ │ │- exerciţii de identificare a cuvintelor │
│ │ │ în careuri, tabele. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.2.│Sã desprindã informaţii │- exerciţii de citire selectivã; │
│ │esenţiale dintr-un scurt text│- exerciţii de identificare a informaţiilor│
│ │citit │ esenţiale dintrun text citit; │
│ │ │- exerciţii de recunoaştere a personajelor │
│ │ │ unui text citit; │
│ │ │- exerciţii de identificare a ordinii │
│ │ │ întâmplãrilor prezentate într-un scurt │
│ │ │ text narativ. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.3.│Sã citeascã corect un text │- exerciţii de citire a cuvintelor pe │
│ │scurt │ silabe; │
│ │ │- exerciţii de citire integralã a │
│ │ │ cuvintelor cu utilizare frecventã; │
│ │ │- exerciţii de citire selectivã; │
│ │ │- exerciţii de citire în lanţ; │
│ │ │- exerciţii de citire independentã │
│ │ │ (în şoaptã, în gând sau cu voce tare). │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.4.│Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de iniţiere în citirea unor │
│ │lecturã │ cãrţi/materiale informative; │
│ │ │- prezentarea bibliotecii şcolii. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.1.│Sã scrie corect litere, │- exerciţii de scriere a unor litere, │
│ │silabe şi cuvinte care conţin│ silabe, cuvinte; │
│ │toate literele alfabetului │- exerciţii de transcriere şi copiere a │
│ │ │ unor cuvinte şi propoziţii; │
│ │ │- exerciţii de apreciere corectã a │
│ │ │ spaţiului dintre cuvinte; │
│ │ │- exerciţii de corectare şi autocorectare │
│ │ │ a greşelilor de scriere. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.2.│Sã formuleze în scris │- exerciţii de completare a unor propoziţii│
│ │enunţuri folosind cuvinte noi│ folosind cuvântul cel mai potrivit │
│ │sau mai puţin cunoscute │ dintr-un şir de cuvinte date; │
│ │ │- exerciţii de identificare a sinonimelor │
│ │ │ şi antonimelor unui cuvânt dat │
│ │ │ (fãrã terminologie); │
│ │ │- exerciţii de integrare a cuvintelor noi │
│ │ │ în enunţuri proprii. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.3.│Sã aşeze corect în paginã un │- exerciţii de transcriere, cu accent pe │
│ │text, respectând poziţia │ plasarea corectã a datei şi a titlului; │
│ │datei, a titlului şi a │- exerciţii de diferenţiere a aşezãrii în │
│ │alineatului în scrierea unor │ paginã a unor texte tipãrite; │
│ │propoziţii │- exerciţii de corectare şi autocorectare │
│ │ │ a greşelilor de aşezare în paginã. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.4.│Sã manifeste interes pentru │- jocuri de denumire/ordonare a imaginilor;│
│ │exprimarea în scris │- exerciţii de realizare a jurnalului │
│ │ │ clasei; │
│ │ │- exerciţii de redactare a unor mesaje în │
│ │ │ scopuri personale; │
│ │ │- completare de rebusuri. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.1.│Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã │
│ │aprofundarea limbii rromani │ pornind de la relatãrile unor persoane │
│ │ca limbã maternã │ din cadrul comunitãţii; │
│ │ │- interpretarea prin joc de rol a unor │
│ │ │ poveşti tradiţionale; │
│ │ │- citirea şi ilustrarea unor poveşti │
│ │ │ tradiţionale; │
│ │ │- prezentarea unor elemente de folclor │
│ │ │ rrom în cadrul activitãţilor clasei; │
│ │ │- participarea la diferite evenimente │
│ │ │ culturale desfãşurate în cadrul │
│ │ │ comunitãţii. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.2.│Sã utilizeze elementele de │- exerciţii de identificare a principalelor│
│ │culturã tradiţionalã în │ obiceiuri tradiţionale rrome; │
│ │diferite contexte │- relatarea desfãşurãrii obiceiurilor │
│ │ │ tradiţionale, aşa cum decurg în comuni- │
│ │ │ tãţile din care fac parte; │
│ │ │- organizarea unor activitãţi cu caracter │
│ │ │ intercultural. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



                     4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ
    ● Cartea. Elementele unei cãrţi.
    ● Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani (inclusiv literele postpoziţionale: q, ι, θ şi diftongii: a, e, i, o, u).
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale şi a diftongilor se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 189 (a se vedea imaginea asociatã).

    ● Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin litere postpoziţionale.
     1. Textul. Titlul. Citirea textelor scurte (100 de cuvinte).

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE
    a) Comunicarea oralã
    Comunicarea. Elementele comunicãrii orale (emiţãtor, receptor, mesaj).
    Formularea mesajului oral
    - Cuvântul - cuvinte cu sens opus, cuvinte cu sens asemãnãtor.
    - Propoziţia - intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.
    - Dialogul - formule elementare de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.
    b) Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    - Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.
    - Literele postpoziţionale: q, ι, θ. Diftongii: a, e, i, o, u.
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale şi a diftongilor se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 189 (a se vedea imaginea asociatã).

    - Prezentarea şi scrierea corectã a combinaţiilor de litere.
    - Despãrţirea cuvintelor în silabe.
    - Aşezarea textului în paginã.

    Ortografia
      Scrierea grupurilor de litere: ke, ki, ge, gi, ch, kh, ph, th, rr.
      Scrierea cuvintelor care conţin literle i şi j, h şi x.
    Punctuaţia
      Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    Lexicul - Cuvântul. Sensul cuvintelor.
    Noţiuni de foneticã - Sunetul şi litera.
    Alfabetul limbii rromani.

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
      Istoria oralã
      Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale
    Originea şi migrarea rromilor
      Primele izvoare cunoscute
      Originea indianã
    Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul
      Conceptele de pur şi impur
      Obiceiuri în familie

               5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiat.
    - Sesizarea corectitudinii logice a unui enunţ audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Respectarea intonaţiei şi accentului în timpul vorbirii.
    - Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.
    - Susţinerea unei convorbiri, utilizând formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.
    - Construirea de enunţuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute dintr-un text citit.
    - Citirea corectã şi coerentã, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte.
    - Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaţii esenţiale dintr-un text citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Transcrierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de aşezare în paginã.
    - Scrierea dupã dictare a unor enunţuri, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie studiate.
    - Redactarea unor enunţuri cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învãţate.

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea unor elemente de culturã tradiţionalã.
    - Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunitãţii.
    - Scrierea unei poveşti culese din comunitate.

                      LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                          NIVELUL AL III-LEA

       3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.1.│Sã desprindã semnificaţia │- selectare şi ordonare de imagini; │
│ │globalã a unui mesaj clar │- selectarea imaginii potrivite │
│ │articulat, citit cu vitezã │ semnificaţiei mesajului audiat; │
│ │normalã │- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei│
│ │ │ textului audiat, pe baza unor imagini │
│ │ │ prezentate; │
│ │ │- jocuri de simulare a mesajului audiat │
│ │ │ anterior. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.2.│Sã recepteze corect mesajul │- exerciţii de corectare prin semnalizare; │
│ │în funcţie de condiţiile │- exerciţii de executare a unor comenzi │
│ │comunicãrii │ emise de diferiţi interlocutori; │
│ │ │- jocuri de rol, pantomime pentru │
│ │ │ demonstrarea înţelegerii diferitelor │
│ │ │ mesaje emise. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.3.│Sã identifice informaţii de │- exerciţii de tip "adevãrat"/"fals"; │
│ │detaliu dintr-un mesaj clar │- exerciţii de discriminare a informaţiilor│
│ │articulat, citit cu vitezã │ esenţiale de cele de detaliu dintr-un │
│ │normalã │ mesaj ascultat; │
│ │ │- exerciţii de identificare a detaliilor │
│ │ │ dintr-un mesaj ascultat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.4.│Sã sesizeze corectitudinea │- exerciţii de percepţie fonicã a │
│ │unui enunţ oral │ intonaţiei propoziţiei; │
│ │ │- exerciţii de semnalare a unor pronunţii │
│ │ │ greşite; │
│ │ │- exerciţii de identificare şi corectare │
│ │ │ a unor îmbinãri incorecte de cuvinte în │
│ │ │ cadrul unui enunţ. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.5.│Sã identifice sensul unui │- exerciţii de stabilire a sensului unui │
│ │cuvânt nou prin raportare la │ cuvânt necunoscut prin raportare la │
│ │un mesaj emis clar şi rar │ context; │
│ │ │- corelarea cuvântului cu explicaţia sa │
│ │ │ corectã dintr-un set de definiţii date. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.6.│Sã manifeste atenţie faţã de │- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascul- │
│ │interlocutor în diferite │ tãtor, vizând formarea comportamentului │
│ │situaţii de comunicare │ de ascultãtor activ; │
│ │ │- simulãri ale unor situaţii concrete de │
│ │ │ comunicare pe teme cotidiene concrete; │
│ │ │- jocuri de grup cu teme date, simulãri. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.1.│Sã utilizeze cuvinte, │- alcãtuire de propoziţii cu ajutorul unor │
│ │sintagme, expresii noi în │ cuvinte, sintagme, expresii date; │
│ │enunţuri proprii, accentuând │- dialoguri în perechi/grup; │
│ │corect cuvintele │- exerciţii de accentuare corectã în limba │
│ │ │ rromani; │
│ │ │- jocuri didactice de utilizare a catego- │
│ │ │ riilor semantice: sinonime, antonime │
│ │ │ (fãrã menţionarea terminologiei). │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.2.│Sã redea prin cuvinte proprii│- formularea întrebãrilor de clarificare │
│ │conţinutul unui fragment │ a aspectelor pe care nu le-au înţeles din│
│ │dintr-un text citit sau │ textul citit sau din mesajul ascultat; │
│ │dintr-un mesaj audiat │- formularea rãspunsurilor la întrebãrile │
│ │ │ ce vizeazã informaţiile esenţiale sau de │
│ │ │ detaliu ce se desprind din fragmentul de │
│ │ │ text citit sau din mesajul audiat; │
│ │ │- exerciţii de trecere din vorbire directã │
│ │ │ în vorbire indirectã; │
│ │ │- povestirea liberã a unui fragment citit │
│ │ │ sau a mesajului audiat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.3.│Sã utilizeze corect, în │- exerciţii de construire corectã a │
│ │enunţuri proprii, elementele │ propoziţiilor simple şi a celor │
│ │de construcţie a comunicãrii │ dezvoltate, a propoziţiilor enunţiative │
│ │studiate │ (propriu-zise şi exclamative) şi intero- │
│ │ │ gative (fãrã folosirea terminologiei); │
│ │ │- exerciţii de integrare corectã, în │
│ │ │ enunţuri proprii, a pãrţilor de vorbire. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.4.│Sã-şi adapteze vorbirea la │- exerciţii de dialog cu persoane diferite;│
│ │diferite situaţii de │- jocuri de rol pentru exersarea unor acte │
│ │comunicare, în funcţie de │ de vorbire: iniţierea, menţinerea şi │
│ │partenerul de dialog │ încheierea unui dialog verbal; recunoaş- │
│ │ │ terea şi descrierea unei persoane sau a │
│ │ │ unui obiect; utilizarea formulelor de │
│ │ │ salut, de prezentare, de permisiune, │
│ │ │ de solicitare; formularea unor întrebãri │
│ │ │ sau a unor rãspunsuri; povestirea unor │
│ │ │ fapte şi întâmplãri; exprimarea acordului│
│ │ │ sau a dezacordului în legãturã cu un fapt│
│ │ │ sau cu atitudinea unei persoane; │
│ │ │- conversaţii cu unul sau mai mulţi │
│ │ │ interlocutori pe teme cunoscute. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
    (CITIREA/LECTURA)


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.1.│Sã identifice elemente de │- exerciţii de recunoaştere a titlului, │
│ │bazã ale organizãrii în │ autorului, alineatelor; │
│ │paginã a textului literar/ │- exerciţii de sesizare a aşezãrii textului│
│ │nonliterar │ în raport cu ilustraţia; │
│ │ │- exerciţii de interpretare a semnificaţiei│
│ │ │ titlului. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.2.│Sã desprindã ideile │- citire selectivã; │
│ │principale dintr-un text │- exerciţii de delimitare a unui text │
│ │citit │ narativ în fragmente logice; │
│ │ │- exerciţii de identificare şi de formulare│
│ │ │ a ideilor principale din textele citite. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.3.│Sã citeascã în mod conştient │- exerciţii de accentuare şi intonare │
│ │şi corect un text scurt, │ corectã; │
│ │cunoscut │- exerciţii de citire pe roluri; │
│ │ │- exerciţii de citire a textelor scurte, │
│ │ │ respectând intonaţia impusã de semnele │
│ │ │ de punctuaţie. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.4.│Sã citeascã în ritm propriu │- exerciţii de citire la prima vedere; │
│ │un text scurt, necunoscut │- exerciţii de lecturã individualã; │
│ │ │- exerciţii de citire, în ritm propriu, │
│ │ │ a unor texte necunoscute. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.5.│Sã recunoascã secvenţele │- exerciţii de identificare a vorbirii │
│ │narative şi dialogate │ directe; │
│ │dintr-un text │- exerciţii de semnalare a secvenţelor │
│ │ │ dialogate dintr-un text narativ dat; │
│ │ │- exerciţii de identificare a vorbirii │
│ │ │ directe într-un text dat; │
│ │ │- exerciţii de argumentare a folosirii │
│ │ │ dialogului în textele narative; │
│ │ │- exerciţii de citire pe roluri. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.6.│Sã recunoascã în texte │- exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│ │diferite elemente de │ vorbire studiate. │
│ │construcţie a comunicãrii │ │
│ │studiate │ │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.7.│Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de exprimare a propriilor │
│ │lecturã │ gânduri, sentimente în legãturã cu │
│ │ │ faptele şi acţiunile personajelor │
│ │ │ prezentate în texte literare; │
│ │ │- vizite la biblioteca şcolii; │
│ │ │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri │
│ │ │ vizând conţinutul textelor citite. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.1.│Sã respecte regulile de │- exerciţii de aplicare a regulilor de │
│ │despãrţire în silabe, │ despãrţire în silabe în dictãri şi │
│ │ortografia şi punctuaţia │ autodictãri, transcrieri, copieri sau │
│ │într-un text propriu │ în scrierea unor enunţuri proprii; │
│ │ │- exerciţii de folosire corectã a │
│ │ │ majusculei; │
│ │ │- exerciţii de utilizare corectã a semnelor│
│ │ │ de punctuaţie. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.2.│Sã povesteascã în scris │- exerciţii de trecere de la vorbirea │
│ │fragmente dintr-un text citit│ directã la vorbirea indirectã; │
│ │ │- exerciţii de formulare în scris a rãspun-│
│ │ │ surilor la întrebãri; │
│ │ │- exerciţii de povestire în scris a unor │
│ │ │ fragmente dintr-un text citit. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.3.│Sã redacteze texte scurte, │- exerciţii de redactare a unor texte │
│ │ţinând seama de pãrţile │ scurte, pe baza unui suport vizual, dupã │
│ │componente ale unei compuneri│ o ilustraţie sau dupã un şir de ilustra- │
│ │ │ ţii, dupã benzi desenate, şir de │
│ │ │ întrebãri; │
│ │ │- alcãtuirea planului simplu de idei; │
│ │ │- exerciţii de redactare a povestirii unor │
│ │ │ fragmente din text; │
│ │ │- exerciţii de construire corectã a │
│ │ │ propoziţiilor simple şi dezvoltate, │
│ │ │ respectând topica specificã limbii │
│ │ │ rromani; │
│ │ │- exerciţii de structurare a textului scris│
│ │ │ în cele trei pãrţi: introducere, │
│ │ │ cuprins, încheiere. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.4.│Sã aşeze corect în paginã │- exerciţii de scriere caligraficã; │
│ │textele scrise, respectând │- antrenament de aşezare corectã în paginã │
│ │scrierea cu alineate şi │ şi de respectare a scrierii cu alineate; │
│ │spaţiul liber dintre cuvinte,│- exerciţii de distanţare şi de marcare │
│ │scrierea lizibilã │ a titlului. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.5.│Sã manifeste interes pentru │- alcãtuire de enunţuri scurte şi de mesaje│
│ │redactarea corectã şi │ scrise în diferite situaţii de │
│ │îngrijitã a compunerilor şi │ comunicare; │
│ │a textelor cu destinaţie │- exerciţii de redactare a unor felicitãri;│
│ │specialã │- copieri, transcrieri, dictãri; │
│ │ │- exerciţii de evaluare/autoevaluare a │
│ │ │ redactãrii îngrijite şi corecte a │
│ │ │ diverselor tipuri de texte. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.1.│Sã utilizeze limba comunã │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã; │
│ │rromani în diferite contexte │- discuţii pe baza unui suport vizual; │
│ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica │
│ │ │ interviului; │
│ │ │- proiecte de istorie oralã; │
│ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.2.│Sã utilizeze elementele de │- exerciţii de identificare a principalelor│
│ │culturã tradiţionalã în │ obiceiuri tradiţionale rrome; │
│ │diferite contexte │- relatarea desfãşurãrii obiceiurilor │
│ │ │ tradiţionale aşa cum decurg în │
│ │ │ comunitãţile din care fac parte; │
│ │ │- dezbateri pe teme cu specific │
│ │ │ tradiţional; │
│ │ │- activitãţi interculturale. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.3.│Sã manifeste interes faţã de │- culegerea unor elemente de folclor rrom │
│ │creaţia popularã specificã │ din cadrul comunitãţii cu ocazia │
│ │etniei │ diferitelor evenimente tradiţionale │
│ │ │ (şezãtori); │
│ │ │- prezentarea unor elemente de folclor în │
│ │ │ cadrul activitãţilor la clasã (programe │
│ │ │ artistice); │
│ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica │
│ │ │ interviului; │
│ │ │- proiecte de istorie oralã; │
│ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



                      4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE
    ● Cartea ( actualizare: aşezarea textului în paginã). Cuprinsul.
    ● Textul. Titlul. Autorul.
    ● Textul literar.
    ● Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice.
    ● Poezii cu tematicã diversã. Strofa. Versul.

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE
    a) Comunicarea oralã
    Componentele comunicãrii dialogate. Adaptarea la particularitãţile interlocutorului.
    Formularea ideilor principale. Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text narativ.
    Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
    Dialogul (actualizare). Alcãtuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
    Elemente de comunicare nonverbalã (gesturi, mimicã).
    Realizarea urmãtoarele acte de vorbire:
    - iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;
    - recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;
    - utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
    - formulare de întrebãri/rãspunsuri;
    - povestirea unor fapte şi întâmplãri, dupã un suport vizual sau dupã un plan de idei dat;
    - exprimarea acordului sau a dezacordului în legãturã cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
    b) Comunicare scrisã. Procesul scrierii

    Organizarea textului scris
      Aşezarea corectã a textului în paginã: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).

    Ortografia
      Scrierea corectã a cuvintelor care conţin grupuri de litere: ph, th, kh, ch şi a celor ce cuprind litere ca: a, e, i, o, u, c, z, epsilon, ι, q, θ, a.
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grupurilor de litere şi litere se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 198 (a se vedea imaginea asociatã).

      Utilizarea ortogramelor anι-o/anι-i/anι-e; k-o/k-i/k-e.


    Punctuaţia
      Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog, virgula, douã puncte.

    Contexte de realizare:
    - Scrierea funcţionalã (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictãri. Felicitarea.
    - Scrierea imaginativã. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunţuri) pe baza unui suport vizual, dupã o ilustraţie sau dupã un şir de ilustraţii, dupã benzi desenate, şir de întrebãri.
    - Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri. Povestirea scrisã a unor fragmente de text. Planul simplu de idei.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    a) Lexicul
    Cuvântul. Cuvinte cu formã diferitã şi sens asemãnãtor, cuvinte cu sens opus - fãrã menţionarea terminologiei.
    b) Morfologie
    Cuvântul - parte de vorbire.
    Substantivul: substantive comune şi substantive proprii; numãrul.
    Adjectivul: acordul adjectivului în numãr cu substantivul pe care îl determinã.
    Numeralul: recunoaşterea numeralelor cardinale; scrierea corectã a numeralelor simple.

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
      Istoria oralã
      Repere ale culturii tradiţionale
      Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale
    Originea şi migrarea rromilor
      Primele izvoare cunoscute
      Originea indianã
    Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul
      Conceptele de pur şi impur
      Obiceiuri în familie

                5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.
    - Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunţului audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Utilizarea calitãţii expresive a limbajului şi a elementelor de comunicare nonverbalã în transmiterea mesajelor.
    - Relatarea prin enunţuri scurte a unor fapte, întâmplãri, pe baza unui suport (plan de întrebãri, idei, ilustraţii, cuvinte de sprijin etc.).
    - Utilizarea formulelor de solicitare şi permisiune adaptate la interlocutor.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea în contexte date a pãrţilor de vorbire studiate.
    - Citirea corectã şi coerentã, în ritm propriu, a unor texte cunoscute.
    - Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri adresate.
    - Scrierea dupã dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor de despãrţire în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie învãţate, a aşezãrii în paginã şi a scrisului lizibil.
    - Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specialã (felicitarea, invitaţia).

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea elementelor de culturã tradiţionalã.
    - Valorificarea elementelor de folclor rrom, prin organizarea unor programe artistice.

                     LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                         NIVELUL AL IV-LEA

        3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.1.│Sã decodeze sensul global al │- exerciţii de tip "adevãrat"/"fals"; │
│ │unui mesaj dialogat, rostit │- alegerea unei imagini care sugereazã │
│ │cu vitezã normalã │ semnificaţia mesajului dintr-un set de │
│ │ │ imagini date; │
│ │ │- reprezentarea prin pantomimã a mesajelor │
│ │ │ interlocutorilor dintr-un text dialogat; │
│1.2.│Sã desprindã ideile │- exerciţii de discriminare a esenţialului │
│ │principale dintr-un mesaj │ de detaliu; │
│ │clar articulat cu vitezã │- exerciţii de recunoaştere a unor momente │
│ │normalã │ semnificative dintr-un mesaj audiat; │
│1.3.│Sã selecteze detalii dintr-un│- exerciţii de identificare a detaliilor │
│ │mesaj rostit cu vitezã │ dintr-un mesaj rostit cu vitezã normalã; │
│ │normalã │- ordonarea temporalã a secvenţelor unui │
│ │ │ mesaj oral. │
│1.4.│Sã sesizeze structurile │- exerciţii de tip "adevãrat"/"fals"; │
│ │gramaticale corecte/incorecte│- exerciţii de discriminare a structurilor │
│ │dintr-un mesaj ascultat │ gramaticale (morfologice şi sintactice) │
│ │ │ corecte de cele incorecte, prin │
│ │ │ semnalizare, bifare; │
│ │ │- exerciţii de semnalare a corectitudinii/ │
│ │ │ incorectitudinii gramaticale apãrute în │
│ │ │ exprimarea proprie sau a colegilor; │
│ │ │- exerciţii de sesizare a dezacordurilor │
│ │ │ între forma adjectivului şi a │
│ │ │ substantivului determinat. │
│1.5.│Sã deducã sensul cuvintelor │- exerciţii de sesizare a cuvintelor/ │
│ │necunoscute din diferite │ expresiilor care împiedicã înţelegerea │
│ │mesaje orale │ mesajului audiat; │
│ │ │- exerciţii de stabilire a sensului unui │
│ │ │ cuvânt necunoscut prin raportare la │
│ │ │ context; │
│ │ │- relaţionarea cuvintelor necunoscute cu │
│ │ │ definiţia lor. │
│1.6.│Sã manifeste atenţie şi │- exerciţii de ascultare a dialogurilor │
│ │înţelegere faţã de mesajele │ elev-elev, cadru didactic-elev, pe │
│ │emise de diferiţi │ diferite teme cotidiene; │
│ │interlocutori │- exerciţii de practicare a ascultãrii │
│ │ │ active, a înţelegerii mesajelor emise de │
│ │ │ diferiţi interlocutori. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.1.│Sã alcãtuiascã mesaje corecte│- exerciţii pentru folosirea corectã a │
│ │din punct de vedere │ acordului gramatical; │
│ │gramatical, respectând │- exerciţii de rostire corectã a cuvintelor│
│ │intonaţia şi accentul │ cu probleme de accentuare; │
│ │ │- exerciţii de reglare a intonaţiei, a │
│ │ │ vitezei proprii de a vorbi; │
│ │ │- jocuri de cuvinte; │
│ │ │- exerciţii de recitare a unor poezii. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.2.│Sã construiascã pe baza │- exerciţii de identificare a elementelor │
│ │planului de idei un text oral│ semnificative ce trebuie transmise prin │
│ │scurt │ mesaj; │
│ │ │- exerciţii de reformulare a unui mesaj; │
│ │ │- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul│
│ │ │ cãrora se organizeazã o temã datã; │
│ │ │- activitãţi de comunicare pe baza unui │
│ │ │ plan de idei realizat anterior; │
│ │ │- exerciţii de povestire a unui text │
│ │ │ cunoscut, pe baza unui plan de idei dat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.3.│Sã redea prin cuvinte proprii│- exerciţii de transformare a vorbirii │
│ │conţinutul unui text citit │ directe în vorbire indirectã; │
│ │sau al unui mesaj audiat │- povestirea oralã a unor texte literare/ │
│ │ │ nonliterare citite sau a unor mesaje │
│ │ │ audiate. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.4.│Sã construiascã texte orale │- lectura dupã imagini. │
│ │scurte pe baza unei imagini │ │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.5.│Sã integreze adecvat în │- exerciţii de stabilire a acordurilor │
│ │exprimarea oralã proprie │ gramaticale; │
│ │elementele de construcţie a │- exerciţii de utilizare corectã a │
│ │comunicãrii studiate │ substantivelor în genitiv şi dativ; │
│ │ │- exerciţii de selectare a formelor │
│ │ │ flexionare corecte şi de integrare │
│ │ │ a lor în enunţuri proprii; │
│ │ │- exerciţii de construire a propoziţiilor │
│ │ │ simple şi a propoziţiilor dezvoltate; │
│ │ │- exerciţii de completare a enunţurilor │
│ │ │ cu elemente de construcţie a comunicãrii │
│ │ │ învãţate. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.6.│Sã-şi adapteze vorbirea la │- exerciţii de dialog cu persoane diferite;│
│ │diferite situaţii de │- conversaţii pe teme cunoscute; │
│ │comunicare │- exerciţii de adaptare a elementelor de │
│ │ │ comunicare nonverbalã la comunicarea │
│ │ │ verbalã în diferite situaţii de dialog; │
│ │ │- exerciţii de adaptare a tonului şi │
│ │ │ timbrului potrivit pentru comunicarea │
│ │ │ unui mesaj oral; │
│ │ │- simularea unor situaţii de comunicare │
│ │ │ (convorbiri telefonice, dialoguri formale│
│ │ │ şi informale de diverse tipuri) în cadrul│
│ │ │ cãrora elevii sã realizeze acte de │
│ │ │ vorbire precum: utilizarea formulelor de │
│ │ │ salut, de prezentare, de permisiune, │
│ │ │ de solicitare; formularea unor întrebãri │
│ │ │ sau a unor rãspunsuri; povestirea unor │
│ │ │ fapte şi întâmplãri. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
    (CITIREA/LECTURA)


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.1.│Sã sesizeze rolul ilustra- │- exerciţii de recunoaştere a corespon- │
│ │ţiilor ce însoţesc un text │ denţei dintre mesajul transmis de │
│ │ │ ilustraţie şi cel transmis de text; │
│ │ │- exerciţii de asociere a momentelor │
│ │ │ dintr-o naraţiune cu ilustraţiile │
│ │ │ corespunzãtoare; │
│ │ │- exerciţii de ordonare a ilustraţiilor │
│ │ │ dupã succesiunea momentelor acţiunii │
│ │ │ prezentate de text; │
│ │ │- exerciţii de identificare a elementelor │
│ │ │ prezente în ilustraţii care completeazã │
│ │ │ informaţia transmisã de diverse texte, │
│ │ │ afişe sau articole. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.2.│Sã desprindã idei principale │- extragerea ideilor principale conform │
│ │şi informaţii de detaliu │ succesiunii momentelor narative; │
│ │dintr-un text citit │- exerciţii de delimitare a unui text în │
│ │(literar/nonliterar) │ fragmente logice; │
│ │ │- exerciţii de formulare a ideilor │
│ │ │ principale într-o succesiune logicã; │
│ │ │- selectarea din text a caracteristicilor │
│ │ │ fizice şi morale ale personajelor; │
│ │ │- exerciţii de discutare a textelor citite,│
│ │ │ în funcţie de urmãtorii parametri: │
│ │ │ "cine" (personajele), "ce face?" │
│ │ │ (acţiunea), "când", "unde" (plasarea │
│ │ │ acţiunii în timp şi spaţiu), "cum" │
│ │ │ (modul de desfãşurare a acţiunii); │
│ │ │- exerciţii de citire explicativã şi │
│ │ │ selectivã pentru desprinderea │
│ │ │ informaţiilor esenţiale şi de │
│ │ │ detaliu dintr-un text citit. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.3.│Sã citeascã în mod conştient,│- lectura expresivã; │
│ │corect, fluent şi expresiv un│- exerciţii de citire a unui text cunoscut,│
│ │scurt text cunoscut │ cu adaptarea intonaţiei la semnele de │
│ │ │ punctuaţie; │
│ │ │- exerciţii de citire pe roluri; │
│ │ │- exerciţii de reglare a intensitãţii şi │
│ │ │ volumului vocii, precum şi a ritmului │
│ │ │ vorbirii, corespunzãtor încãrcãturii │
│ │ │ afective a mesajului; │
│ │ │- exerciţii de recitare. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.4.│Sã citeascã în mod conştient │- exerciţii de lecturã la prima vedere │
│ │şi corect un scurt text │ a textului; │
│ │necunoscut │- exerciţii de citire a unor texte la prima│
│ │ │ vedere, cu adaptarea ritmului şi into- │
│ │ │ naţiei impuse de semnele de punctuaţie. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.5.│Sã identifice secvenţele │- exerciţii de identificare a elementelor │
│ │narative, dialogate şi cele │ descriptive dintr-un text narativ; │
│ │descriptive dintr-un text │- exerciţii de identificare a dialogului │
│ │narativ │ prezent într-un text narativ; │
│ │ │- exerciţii de evidenţiere a diferenţelor │
│ │ │ dintre o descriere şi un dialog; │
│ │ │- exerciţii de recunoaştere şi de │
│ │ │ prezentare sumarã a trãsãturilor fizice │
│ │ │ şi morale ale personajelor. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.6.│Sã utilizeze diferite │- exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│ │elemente de construcţie │ vorbire studiate; │
│ │a comunicãrii │- exerciţii de stabilire a acordurilor │
│ │ │ gramaticale; │
│ │ │- exerciţii de transformare a unor │
│ │ │ propoziţii dupã modele date; │
│ │ │- exerciţii de formulare de propoziţii │
│ │ │ cu pãrţi de vorbire studiate; │
│ │ │- exerciţii de completare a unor propoziţii│
│ │ │ lacunare cu pãrţi de vorbire sau de │
│ │ │ propoziţie studiate; │
│ │ │- exerciţii de identificare a acordului │
│ │ │ dintre subiect şi predicat, adjectiv şi │
│ │ │ substantivul determinat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.7.│Sã manifeste interes pentru │- vizitarea bibliotecii şcolii; │
│ │lectura unor scurte texte, │- şezãtori; │
│ │literare/nonliterare │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri │
│ │ │ referitoare la textele citite. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.1.│Sã aplice în mod conştient │- exerciţii de ortografie: de recunoaştere │
│ │regulile de ortografie, de │ a formei corecte de scriere, selectare, │
│ │punctuaţie │ completare, punere în corespondenţã, │
│ │ │ compunere de enunţuri; │
│ │ │- exerciţii de utilizare a cratimei la │
│ │ │ scrierea ortogramelor şi a liniuţei de │
│ │ │ despãrţire în silabe la scrierea │
│ │ │ cuvintelor care nu încap la sfârşitul │
│ │ │ rândului; │
│ │ │- exerciţii de utilizare a semnelor de │
│ │ │ punctuaţie învãţate; │
│ │ │- exerciţii de completare a enunţurilor cu │
│ │ │ semnele ortografice şi de punctuaţie │
│ │ │ corespunzãtoare; │
│ │ │- dictãri, autodictãri, corectare în │
│ │ │ perechi, autocorectãri; │
│ │ │- jocuri gramaticale de corectare a │
│ │ │ greşelilor de ortografie şi de │
│ │ │ punctuaţie; │
│ │ │- redactarea de texte cu destinaţie │
│ │ │ specialã: cartea poştalã, invitaţia. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.2.│Sã povesteascã un text │- exerciţii de împãrţire a textului în │
│ │cunoscut, pornind de la │ fragmente logice; │
│ │întrebãri de sprijin, plan │- exerciţii de formulare a ideilor │
│ │simplu de idei │ principale; │
│ │ │- exerciţii de transformare a secvenţelor │
│ │ │ dialogate în povestire; │
│ │ │- exerciţii de dezvoltare a ideilor │
│ │ │ principale într-un şir de enunţuri. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.3.│Sã redacteze compuneri │- exerciţii de redactare de texte prin │
│ │scurte, adaptându-le │ punerea în corespondenţã: │
│ │destinaţiei şi scopului │ imagine - cuvânt, cuvânt - imagine; │
│ │comunicãrii │- exerciţii de transpunere a unor idei │
│ │ │ într-un şir de enunţuri cu o succesiune │
│ │ │ logicã; │
│ │ │- exerciţii de descriere a unor │
│ │ │ obiecte/fiinţe; │
│ │ │- antrenament de structurare a textului │
│ │ │ scris (introducere, cuprins, încheiere). │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.4.│Sã utilizeze corect, în │- exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│ │textele redactate, elementele│ propoziţie şi a pãrţilor de vorbire │
│ │de construcţie a comunicãrii │ studiate; │
│ │studiate │- dictare selectivã; │
│ │ │- exerciţii de copiere selectivã; │
│ │ │- exerciţii de aplicare a regulilor │
│ │ │ gramaticale în redactarea unui text │
│ │ │ propriu; │
│ │ │- exerciţii de construire corectã a │
│ │ │ propoziţiilor simple şi a celor │
│ │ │ dezvoltate. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.5.│Sã aşeze corect în paginã │- exerciţii de aşezare corectã a textului │
│ │textele scrise, respectând │ în paginã; │
│ │scrierea cu alineate pentru │- exerciţii de plasare corectã a │
│ │a marca trecerea de la o idee│ alineatelor; │
│ │la alta │- exerciţii de reconstituire a unui text, │
│ │ │ prin aşezarea în ordine logicã a │
│ │ │ fragmentelor. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.6.│Sã manifeste interes faţã de │- exerciţii de redactare de texte narative,│
│ │redactarea diverselor tipuri │ descriptive, dialogate; │
│ │de texte │- exerciţii de redactare a unor invitaţii, │
│ │ │ cãrţi poştale; │
│ │ │- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi│
│ │ │ cuvinte cu echivalentele cerute de │
│ │ │ context; │
│ │ │- exerciţii de evaluare/autoevaluare a │
│ │ │ scrierii corecte şi îngrijite a │
│ │ │ diverselor tipuri de texte. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.1.│Sã utilizeze limba rromani │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã; │
│ │comunã în diferite contexte │- discuţii pe baza unui suport vizual; │
│ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica │
│ │ │ interviului; │
│ │ │- proiecte de istorie oralã; │
│ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.2.│Sã utilizeze elementele de │- exerciţii de identificare a principalelor│
│ │culturã tradiţionalã în │ obiceiuri tradiţionale rrome; │
│ │diferite contexte │- relatarea desfãşurãrii obiceiurilor │
│ │ │ tradiţionale, aşa cum decurg în │
│ │ │ comunitãţile din care fac parte; │
│ │ │- dezbateri pe teme cu specific │
│ │ │ tradiţional; │
│ │ │- activitãţi interculturale. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.3.│Sã manifeste interes faţã de │- culegerea unor elemente de folclor rrom │
│ │creaţia popularã specificã │ din cadrul comunitãţii cu ocazia │
│ │etniei │ diferitelor evenimente tradiţionale │
│ │ │ (şezãtori); │
│ │ │- prezentarea unor elemente de folclor în │
│ │ │ cadrul activitãţilor la clasã (programe │
│ │ │ artistice); │
│ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica │
│ │ │ interviului; │
│ │ │- proiecte de istorie oralã; │
│ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



                    4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE
    ● Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor.
    ● Textul literar.
    ● Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trãsãturi fizice, trãsãturi morale.
    ● Poezii cu tematicã diversã. Strofa. Versul.
    ● Textul nonliterar: reclama, afişul, articole din publicaţii ale rromilor.

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE
    a) Comunicare oralã. Structurarea mesajului
    Componentele comunicãrii dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitãţile interlocutorului (actualizare).
    Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).
    Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Alcãtuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare (actualizare).
    Elemente de comunicare nonverbalã - gesturi, mimicã (actualizare).
    Se recomandã ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare oralã, sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:
    - iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;
    - recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;
    - utilizarea formulelor de salut, prezentare, permisiune, solicitare;
    - formularea unor întrebãri sau a unor rãspunsuri;
    - povestirea unor fapte şi întâmplãri, dupã un suport vizual sau dupã un plan de idei dat;
    - exprimarea acordului sau a dezacordului în legãturã cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
    b) Comunicarea scrisã. Procesul scrierii

    Organizarea textului scris
      Pãrţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul iniţial al compunerii.

    Ortografia şi punctuaţia
      Scrierea corectã a cuvintelor.
      Utilizarea ortogramelor: anι-o/anι-i/anι-e; k-o/k-i/k-e; p-o/p-i/p-e; d-asti/n-asti.
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea ortogramelor se gãseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 210 (a se vedea imaginea asociatã).

    Punctuaţia (actualizare)
      Cratima. Ghilimelele.
      Contexte de realizare
      - Scrierea funcţionalã (cu scop practic, informativ). Cartea poştalã. Invitaţia.
      - Scrierea imaginativã (compuneri libere). Compunerea dupã un suport vizual, dupã o ilustraţie sau un şir de ilustraţii, dupã benzi desenate, şir de întrebãri (actualizare). Compunerea dupã plan dat (actualizare). Compunerea dupã un plan de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat. Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativã liberã.
      - Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisã a unor fragmente din text (actualizare). Planul simplu de idei (actualizare). Formularea de întrebãri în legãturã cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei. Povestirea unor texte scurte dupã un plan de idei.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    a) Lexicul
    Cuvântul (actualizare). Cuvinte cu formã diferitã şi sens asemãnãtor (actualizare).
    Cuvinte cu sens opus (actualizare). Cuvinte cu aceeaşi formã, dar cu sens diferit.
    b) Morfologie
    Verbul: persoanã, numãr, timp.
    Substantivul (actualizare): gen, numãr.
    Pronumele personal: persoanã, numãr, gen.
    Numeralul (actualizare).
    Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi numãr cu substantivul pe care îl determinã; poziţia în propoziţie a adjectivului faţã de substantiv.
    c) Sintaxa
    Cuvântul - parte de propoziţie.
    Predicatul (predicatul verbal - fãrã terminologie).
    Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal).
    Acordul predicatului cu subiectul.
    Propoziţia - comunicarea cu un singur predicat.

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
      Istoria oralã
      Repere ale culturii tradiţionale: familia şi valorile comunitãţii
      Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

    Originea şi migrarea rromilor
      Primele izvoare cunoscute
      Originea indianã
      Aşezarea rromilor în spaţiul românesc

    Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul
      Conceptele de pur şi impur
      Obiceiuri în familie

              5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ OBIECTIV CADRU │ STANDARD │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 1. │Dezvoltarea capacitãţii de │S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi │
│ │receptare a mesajului oral │ a unor informaţii de detaliu din │
│ │ │ mesajul ascultat. │
│ │ │S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou │
│ │ │ prin raportare la contextul mesajului │
│ │ │ ascultat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 2. │Dezvoltarea capacitãţii de │S3. Adaptarea mesajului la partener, în │
│ │exprimare oralã │ situaţii de comunicare dialogatã. │
│ │ │S4. Formularea unor enunţuri corecte din │
│ │ │ punct de vedere fonetic, lexical şi │
│ │ │ gramatical. │
│ │ │S5. Povestirea oralã a unui text narativ │
│ │ │ cunoscut pe baza unui plan de idei. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 3. │Dezvoltarea capacitãţii de │S6. Citirea conştientã şi corectã a unui │
│ │receptare a mesajului scris │ text. │
│ │ │S7. Formularea ideilor principale ale unui │
│ │ │ text narativ. │
│ │ │S8. Identificarea secvenţelor narative, │
│ │ │ descriptive şi dialogate dintr-un text │
│ │ │ citit. │
│ │ │S9. Desprinderea unor trãsãturi fizice şi │
│ │ │ morale ale personajelor dintr-un text │
│ │ │ citit. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4. │Dezvoltarea capacitãţii de │S10. Alcãtuirea unui plan simplu de idei │
│ │exprimare scrisã │ al unui text narativ. │
│ │ │S11. Redactarea unui scurt text narativ │
│ │ │ propriu, pe baza unui plan de idei. │
│ │ │S12. Redactarea unor scurte texte cu │
│ │ │ destinaţie specialã (felicitare, │
│ │ │ carte poştalã, invitaţie). │
│ │ │S13. Redactarea unor texte cu respectarea │
│ │ │ regulilor de despãrţire a cuvintelor │
│ │ │ în silabe, a celor ortografice şi de │
│ │ │ punctuaţie studiate, a aşezãrii │
│ │ │ corecte în paginã şi a scrisului │
│ │ │ lizibil. │
│ │ │S14. Redactarea unor texte corecte din │
│ │ │ punct de vedere lexical şi gramatical.│
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5. │Promovarea unei atitudini │S15. Identificarea elementelor de culturã │
│ │pozitive faţã de cultura şi │ tradiţionalã. │
│ │tradiţiile rromilor │S16. Povestirea unor elemente de folclor │
│ │ │ rrom. │
│ │ │S17. Utilizarea elementelor de folclor în │
│ │ │ completarea portofoliului personal. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



                      6. SUGESTII METODOLOGICE

    În vederea prevenirii unui nou abandon şcolar în rândul participanţilor la programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar, profesorii trebuie sã foloseascã, în cadrul activitãţii cu aceste clase, o serie de metode şi strategii bine alese şi adaptate nevoilor grupului ţintã pentru o învãţare eficientã. Ca recomandare, activitãţile propuse spre desfãşurare trebuie sã porneascã de la experienţele vieţii cotidiene ale elevilor, astfel încât sã le trezeascã interesul pentru a învãţa.
    Programa trebuie adaptatã ritmului fiecãrui elev, urmãrindu-se interesul tuturor elevilor faţã de activitãţile propuse, astfel încât cunoştinţele şi deprinderile dobândite sã poatã fi utilizate în situaţii concrete din viaţa cotidianã.
    Profesorii pot aborda teme transdisciplinare prin care sã raporteze cunoştinţele elevilor la alte obiecte de studiu, iar proiectarea activitãţilor sã fie fãcutã în funcţie de particularitãţile şi nevoile grupului ţintã.
    Profesorii nu trebuie sã foloseascã doar metode de lucru specifice adulţilor (învãţarea pe bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), deoarece este de anticipat cã aceşti elevi îşi formeazã acum deprinderile de muncã intelectualã şi ar putea întâmpina dificultãţi în adaptarea la "viaţa şcolarã".
    Literele alfabetului limbii rromani vor fi studiate atât pe parcursul nivelului I, cât şi pe parcursul nivelului al II-lea. Pe parcursul nivelului I, vor fi studiate toate literele alfabetului rrom, mai puţin literele postpoziţionale (q, ι, θ) şi vocalele preiotate (a, e, i, o, u), care vor fi studiate în nivelul al II-lea.
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale şi vocalele preiotate se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 214 (a se vedea imaginea asociatã).

    Nivelul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedatã de o scurtã perioadã prealfabetarã.
    Pentru etapa prealfabetarã, profesorul trebuie sã aibã în vedere faptul cã în program pot fi cuprinşi elevi care vorbesc un anumit dialect al limbii rromani, care pronunţã alterat anumite cuvinte şi care vor avea tendinţa sã pãstreze formele dialectale şi în exprimarea în scris. În aceastã situaţie, sunt necesare exerciţii variate în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formãrii altora noi necesitã timp şi efort sporit în comparaţie cu învãţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe utilizarea sinonimelor cuvintelor dialectale, pe pronunţarea articulatã a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învãţare adaptatã experienţei, nevoilor şi intereselor grupului ţintã: convorbiri pe bazã de imagini, reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplãri din viaţa personalã, simulãri ale unor situaţii reale sau imaginare, dialoguri alcãtuite din 3-4 replici.
    Simultan se vor determina şi exersa deprinderile de mânuire a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mânã şi de tipar. În aceastã etapã se vor corecta deficienţele din exprimarea oralã, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personalã sau de la alte discipline de studiu şi se vor forma deprinderi de activitate independentã şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.
    Alfabetizarea propriu-zisã se va realiza dupã ritmul individual al fiecãrui elev. Predarea citit-scrisului se va face integrat, dupã etapele cunoscute.
    Dacã pe parcursul nivelurilor I-II, elevul descoperã "tainele citit-scrisului" în limba rromani, pe parcursul nivelurilor III-IV, elevul va descoperi "bogãţiile limbii rromani" ce reies din explorarea textelor literare şi nonliterare.
    Pe parcursul celor patru niveluri se va urmãri dezvoltarea progresivã a competenţelor esenţiale ale comunicãrii orale şi scrise, precum şi cunoaşterea valorilor spirituale rrome care sã le confere deschidere spre spaţiul intercultural, fãcându-se referire la elementele de istorie şi tradiţii ale rromilor.
    Învãţarea se va realiza în ritmul propriu al fiecãrui elev, în funcţie de cunoştinţele anterioare în domeniul limbii rromani. Se va urmãri ca fiecare elev, la absolvirea programului, sã fie capabil sã comunice corect în limba rromani, sã citeascã şi sã scrie litere, cuvinte, propoziţii, enunţuri, texte.
    Se recomandã ca pentru exersarea citirii şi scrierii sã existe materiale suport care sã corespundã cerinţelor grupului ţintã. Acestea pot fi planşe, articole din ziare sau reviste, afişe, cântece, alfabetarul limbii rromani etc.
    Cadrul didactic trebuie sã-şi proiecteze astfel activitãţile, încât la sfârşitul fiecãrui nivel elevii sã atingã standardele de evaluare propuse.
    Evaluarea trebuie sã evidenţieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevãzute în programã. Este important sã fie evaluatã nu numai cantitatea informaţiei de care dispune elevul, ci, mai ales, ce poate el sã facã utilizând ce ştie sau ce intuieşte.
    Trebuie realizat un echilibru între evaluarea scrisã şi evaluarea oralã. Evaluarea scrisã presupune un volum mai mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor şi blocaje datorate emoţiei sau timiditãţii.
    Folosirea mai frecventã a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare, în grupuri mici, vizeazã verificarea modului în care elevii îşi exprimã liber opinii proprii sau acceptã diversitatea opiniilor celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.
    În funcţie de specificul activitãţii desfãşurate în clasã, pot fi folosite mai multe tipuri de evaluare:
    Observarea sistematicã a activitãţii elevilor - pentru a fi cât mai eficientã, cadrul didactic trebuie sã aibã un caiet în care sã consemneze periodic observaţiile sistematice.
    Teste de evaluare - prin care sã li se solicite elevilor rãspunsuri scurte, la alegere, formulãri de propoziţii, dictãri, transcrieri.
    Activitãţi practice - în care sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (realizarea de afişe, o revistã a clasei, "un colţ care sã ne reprezinte", minidicţionar, simularea unor interviuri etc.).
    Autoevaluarea - permite elevilor sã-şi aprecieze progresul, fãcându-i sã conştientizeze greşelile şi sã le poatã preîntâmpina în viitor.
    Portofoliul elevului - va furniza informaţii asupra evoluţiei sale pe parcursul instruirii. El poate conţine:
    - fişe de lucru individuale;
    - teste de evaluare;
    - fişa de înregistrare a ritmului citirii;
    - grafice cu rezultatele unor activitãţi;
    - produse realizate;
    - fotografii ale activitãţilor.

                                  BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele Şcolare de Limba şi literatura rromani pentru clasele I-a II-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/ 05.08.2003, Bucureşti, 2003.
    2. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolarã de Limba şi literatura rromani pentru clasa a III-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 5198/ 01.11.2004, Bucureşti, 2004.
    3. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolarã de Limba şi literatura rromani pentru clasa a IV-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    4. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolarã de Istoria şi tradiţiile minoritãţii rromilor din România pentru clasele a VI-a - a VII-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 5097/09.09.2009, Bucureşti, 2009.
    5. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba şi literatura românã - învãţãmânt primar şi gimnazial, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    6. Mirena Cionca, Gheorghe Sarãu, Mihaela Zãtreanu, Firuţa Tacea, Curriculum pentru limba şi cultura rromani - în cadrul programului "A doua şansã", derulat de FUNDAŢIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂ în colaborare cu reţeaua de învãţãmânt din România.
    7. Daniela Chircu, Camelia Stãnescu, Limba rromani 1-2, Ghidul cadrului didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.
    8. Daniela Chircu, Camelia Stãnescu, Limba rromani 3-4, Ghidul cursantului, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.
    9. Daniela Chircu, Limba rromani 3-4, Ghidul cadrului didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.
    10. Gabriela Iaurum, Intervenţii de remediere a dificultãţilor de scris-citit, Editura Corint, Bucureşti, 2000.

    AUTORI
    Prof. Daniela Chircu Cristil, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 3, Zimnicea
    Prof. Ionel Cordovan, Şcoala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti
    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului

    REFERENŢI
    Prof. Dr. Gheorghe Sarãu
    Facultatea de Limbi şi Literaturi Strãine, consilier pentru limba rromani şi rromi în Direcţia Generalã Învãţãmânt în Limbile Minoritãţilor, Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali din Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
    Cercetãtor ştiinţific dr. Dan Ion Nasta
    Şef Laborator Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                              LIMBA ŞI LITERATURA
                                    RROMANI

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
                   pentru clasele cu predare în limba românã
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar

                               NIVELURILE I - IV

                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528

                                Bucureşti, 2011


                           1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Curriculumul de Limba şi literatura rromani este destinat elevilor înscrişi în clasele de nivel I-IV în care predarea se face în limba românã şi cadrelor didactice care predau limba maternã rromani în cadrul programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar este destinat tuturor copiilor/tinerilor/adulţilor care nu au finalizat nivelul primar, care au depãşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzãtoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învãţãmânt.
    Programa ia în considerare particularitãţile de vârstã ale elevilor, apartenenţa lor culturalã şi este astfel conceputã, încât sã permitã:
    1. dezvoltarea progresivã la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicãrii orale şi scrise în limba comunã rromani;
    2. dobândirea de noi cunoştinţe în ceea ce priveşte limba rromani, conform potenţialului şi nevoilor elevilor;
    3. asigurarea accesului la resursele limbii şi culturii rromani;
    4. diversificarea strategiilor de predare-învãţare-evaluare;
    5. transdisciplinaritatea/ pluridiscipinaritatea;
    6. cunoaşterea de cãtre elevi a valorilor spirituale rrome;
    7. deschideri/ oportunitãţi noi spre interculturalitate.
    Obiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de limba şi literatura rromani destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate încât sã ofere un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi, de asemenea, sã surprindã în progresie ce este esenţial în activitatea de învãţare. Obiectivele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin vorbire şi exprimare scrisã.
    Conţinuturile învãţãrii sunt în concordanţã cu obiectivele de referinţã propuse şi sunt adaptate grupului ţintã cãruia i se adreseazã.
    Conţinuturile sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experienţã în domeniul comunicãrii orale şi scrise. Cadrul didactic, în funcţie de particularitãţile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordãrii conţinuturilor, precum şi ritmul în care acestea vor fi parcurse.
    Activitãţile de învãţare, pentru a fi eficiente, trebuie introduse în contexte specifice vârstei şi intereselor grupului ţintã. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizãrii obiectivelor propuse. Exemplele de activitãţi de învãţare sunt construite astfel încât sã porneascã de la experienţa concretã a elevilor şi sã se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învãţare.
    Programa prezintã sugestii metodologice specifice predãrii limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevãzute şi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.
    Standardele curriculare de performanţã se regãsesc la sfârşitul fiecãrui nivel, permiţând elaborarea de probe de evaluare care vizeazã cunoştinţele şi competenţele de comunicare în limba maternã dobândite de elevi în urma studierii acestei discipline. Totodatã, ele permit evidenţierea progresului realizat de elevi, fiind orientate spre structurarea capacitãţilor proprii de învãţare.
    Noutatea programei constã în faptul cã:
    ● se adreseazã elevilor care studiazã limba rromani ca limbã maternã în clasele cu predare în limba românã;
    ● sunt inserate conţinuturi care vizeazã istoria şi tradiţiile rromilor;
    ● sunt formulate standarde curriculare de performanţã;
    ● finalitãţile sunt adaptate particularitãţilor şi nevoilor elevilor.

    STRUCTURA PROGRAMEI

    Programa de Limba şi literatura rromani cuprinde:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.

                        2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)│
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
│ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




                          LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                                   NIVELUL I

               3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã desprindã semnificaţia globalã a │- exerciţii de ascultare şi confirmare a înţelegerii │
 │ │unui mesaj oral │ mesajului ascultat; │
 │ │ │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri; │
 │ │ │- exerciţii de sintetizare a informaţiei dintr-un │
 │ │ │ mesaj audiat. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã sesizeze corectitudinea logicã a │- exerciţii de sesizare a corectitudinii logice a unui │
 │ │unui enunţ audiat │ mesaj audiat; │
 │ │ │- exerciţii de selectare a enunţului corect din punct de │
 │ │ │ vedere logic dintr-o serie de enunţuri date; │
 │ │ │- exerciţii de corectare a exprimãrilor greşite din punct│
 │ │ │ de vedere logic; │
 │ │ │- exerciţii de ordonare a cuvintelor pentru obţinerea │
 │ │ │ unor propoziţii corecte din punct de vedere logic; │
 │ │ │- exerciţii de punere în corespondenţã a conţinutului │
 │ │ │ unui mesaj cu imaginea corespunzãtoare. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã distingã cuvintele şi sensul lor │- exerciţii de delimitare a cuvintelor într-o propoziţie │
 │ │dintr-o propoziţie datã │ datã; │
 │ │ │- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt │
 │ │ │ necunoscut prin raportare la context. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.4.│Sã manifeste atenţie pentru a asculta│- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate de │
 │ │mesaje formulate de diferite persoane│ diferite persoane; │
 │ │ │- conversaţii de grup pe teme curente; │
 │ │ │- simulare de convorbiri telefonice. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã construiascã enunţuri logice │- povestirea unor fapte, întâmplãri personale; │
 │ │potrivite unor situaţii familiare │- descrierea unor obiecte; │
 │ │ │- povestirea unor texte cunoscute, audiate. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã pronunţe clar şi corect sunetele │- exerciţii de pronunţare corectã a sunetelor limbii │
 │ │şi cuvintele │ rromani; │
 │ │ │- exerciţii de pronunţare corectã a cuvintelor; │
 │ │ │- exerciţii de reglare a vitezei şi intensitãţii │
 │ │ │ vorbirii; │
 │ │ │- jocuri de cuvinte. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.3.│Sã ofere sinonimul din limba comunã │- exerciţii de vocabular; │
 │ │pentru cuvintele dialectale │- alcãtuire de propoziţii. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.4.│Sã manifeste iniţiativã şi o │- exerciţii de iniţiere şi menţinere a unui dialog; │
 │ │atitudine degajatã în comunicarea │- joc de rol; │
 │ │oralã │- conversaţie în grup pe teme date; │
 │ │ │- exerciţii de utilizare a formulelor de adresare şi a │
 │ │ │ salutului. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
       (CITIREA / LECTURA)



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã identifice litere, grupuri de │- exerciţii de recunoaştere a literelor, grupurilor de │
 │ │litere specifice alfabetului limbii │ litere pe suport tipãrit; │
 │ │rromani │- exerciţii de citire selectivã. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã desprindã semnificaţia globalã a │- rãspunsuri la întrebãri pe marginea textului citit; │
 │ │unui text citit │- exerciţii de tipul "adevãrat"/ "fals". │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.3.│Sã citeascã în ritm propriu un text │- exerciţii de citire a unui text cu respectarea │
 │ │scurt │ semnelor de punctuaţie; │
 │ │ │- exerciţii de lecturã individualã; │
 │ │ │- exerciţii de accentuare şi de intonare. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã scrie corect litere, silabe şi │- exerciţii de copiere/ transcriere; │
 │ │cuvinte (excepţie: litere, silabe şi │- exerciţii de dictare; │
 │ │cuvinte care conţin literele │- completare de rebusuri simple (cu suport imagistic); │
 │ │postpoziţionale şi diftongi) │- completare de text lacunar (litere şi silabe în │
 │ │ │ cuvinte, cuvinte în propoziţii); │
 │ │ │- exerciţii de formare de propoziţii prin ordonarea │
 │ │ │ unor cuvinte date. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã scrie corect şi lizibil propoziţii│- alcãtuirea unor propoziţii simple; │
 │ │scurte, corecte din punct de vedere │- exerciţii de autocorectare. │
 │ │gramatical │ │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.3.│Sã manifeste interes pentru │- jocuri de denumire, ordonare a imaginilor; │
 │ │exprimarea scrisã │- exerciţii de realizare a jurnalului clasei; │
 │ │ │- exerciţii de redactare a unor mesaje în scopuri │
 │ │ │ personale; │
 │ │ │- completare de rebusuri. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã manifeste curiozitate pentru │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã pe baza unui │
 │ │aprofundarea limbii rromani ca limbã │ suport vizual; │
 │ │maternã │- citirea şi ilustrarea unor poveşti tradiţionale; │
 │ │ │- prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul │
 │ │ │ activitãţilor clasei; │
 │ │ │- participarea la diferite evenimente culturale │
 │ │ │ desfãşurate în cadrul comunitãţii. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                         4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ

    ● Cartea. Familiarizarea cu materialul tipãrit.
    ● Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani cu grafie şi valori comune în limba românã: a, b, d, e, f, g, h, i, l, m, n, o, p, r, s, t, u, v, z.
    ● Literele specifice alfabetului limbii rromani (cu excepţia literelor postpoziţionale q, ι, θ, a diftongilor a, e, i, o, u şi a grupurilor de litere aspirate ch, kh, ph, th).
----------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale, a diftongilor şi a grupurilor de litere aspirate se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 227 (a se vedea imaginea asociatã).

    ● Citirea cuvintelor.
    ● Citirea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.
    ● Textul. Titlul.

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

    a) Comunicarea oralã
    Comunicarea - schimb de informaţii între persoane.
    Formularea mesajului oral
    - Cuvântul - utilizarea corectã a cuvintelor din vocabularul activ.
    - Propoziţia - formularea de propoziţii logice din punct de vedere gramatical.
    - Componentele comunicãrii dialogate - situaţii concrete de comunicare pe baza unui suport vizual sau auditiv.

    b) Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    - Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.
    - Despãrţirea cuvintelor în silabe.
    - Respectarea spaţiului dintre cuvinte.

    Ortografia
    Scrierea cu literã mare a iniţialei primului cuvânt din propoziţie şi a substantivelor proprii.

    Punctuaţia
    Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

    Sunetul - litera.
    Silaba. Cuvântul. Propoziţia

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
    Istoria oralã

    Originea şi migrarea rromilor
    Primele izvoare cunoscute

    5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat.
    - Identificarea dintr-un enunţ oral a cuvintelor, silabelor şi sunetelor care îl compun.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Pronunţarea clarã şi corectã a sunetelor, cuvintelor şi enunţurilor.
    - Construirea de enunţuri logice potrivite unor situaţii date.
    - Utilizarea în comunicare a formulelor de salut şi prezentare.
    - Identificarea sinonimelor din limba comunã pentru cuvintele dialectale.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea literelor şi a grupurilor de litere specifice alfabetului limbii rromani.
    - Asocierea corectã a formei cuvintelor cu sensul lor.
    - Citirea corectã, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunţuri.
    - Formularea rãspunsurilor la întrebãri care vizeazã informaţiile esenţiale din enunţuri citite.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Transcrierea corectã şi lizibilã a unor enunţuri.
    - Scrierea corectã dupã dictare a propoziţiilor enunţiative.
    - Redactarea unor propoziţii enunţiative cu respectarea regulilor ortografice studiate.

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea unor elemente de culturã tradiţionalã.
    - Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunitãţii.


                          LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                               NIVELUL AL II- LEA

               3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã desprindã informaţiile esenţiale │- exerciţii de sesizare a elementelor semnificative ale │
 │ │dintr-un mesaj ascultat │ unui mesaj ascultat; │
 │ │ │- exerciţii de formulare de întrebãri pentru înţelegerea │
 │ │ │ unor mesaje ascultate; │
 │ │ │- exerciţii de tipul adevãrat/fals. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã sesizeze schimbarea semnificaţiei │- exerciţii de selectare a enunţului corect dintr-o │
 │ │mesajului transmis, ca urmare a │ serie de enunţuri formulate oral; │
 │ │modificãrii intonaţiei sau a topicii │- exerciţii de semnalare a greşelilor de exprimare în │
 │ │folosite în transmiterea acestuia │ enunţuri formulate de interlocutori; │
 │ │ │- exerciţii de intonare diferitã a aceluiaşi enunţ; │
 │ │ │- exerciţii de schimbare a topicii unor enunţuri. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã sesizeze cuvintele necunoscute │- exerciţii de formulare de întrebãri pentru stabilirea │
 │ │care împiedicã înţelegerea mesajului │ sensului cuvintelor necunoscute; │
 │ │oral │- exerciţii de identificare şi semnalare a cuvintelor │
 │ │ │ necunoscute dintr-un mesaj receptat. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.4.│Sã asculte cu atenţie mesaje │- exerciţii de ascultare a dialogurilor pe teme │
 │ │transmise de diferiţi interlocutori │ familiare şi de interes comun; │
 │ │în situaţii diferite │- exerciţii de formulare de întrebãri pentru aflarea unor│
 │ │ │ informaţii de interes propriu; │
 │ │ │- exerciţii de tipul emiţãtor - receptor, vizând formarea│
 │ │ │ comportamentului de ascultãtor activ. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã îmbine enunţuri în mesaje proprii │- exerciţii de construire a unor enunţuri corespunzãtoare│
 │ │corespunzãtoare unor situaţii date │ unor situaţii reale sau fictive date; │
 │ │ │- exerciţii de obţinere a unor mesaje coerente, prin │
 │ │ │ ordonarea unor enunţuri date. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã pronunţe articulat mesaje folosind│- exerciţii de reproducere a unor enunţuri cu accent pe │
 │ │intonaţia corespunzãtoare │ pronunţia clarã şi articulatã; │
 │ │conţinutului acestora │- exerciţii de schimbare a topicii unor enunţuri cu sau │
 │ │ │ fãrã schimbarea înţelesului acestora; │
 │ │ │- exerciţii de pronunţie corectã a cuvintelor care conţin│
 │ │ │ aglomerãri de consoane sau literele aspirate; │
 │ │ │- exerciţii de schimbare a sensului unui enunţ, prin │
 │ │ │ schimbarea intonaţiei; │
 │ │ │- jocuri de rol, mimã/pantomimã. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.3.│Sã construiascã enunţuri cu │- exerciţii de vocabular; │
 │ │sinonimele cuvintelor dialectale │- alcãtuire de propoziţii. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.4.│Sã iniţieze dialoguri pe teme │- dialoguri pe teme de interes comun grupului; │
 │ │familiare │- activitãţi de exprimare a propriei pãreri în legãturã │
 │ │ │ cu un anumit fapt sau cu atitudinea unei persoane; │
 │ │ │- jocuri de rol. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA)



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã identifice litere, grupuri de │- exerciţii de lãrgire a câmpului vizual prin │
 │ │litere, silabe, cuvinte şi enunţuri │ identificarea silabelor în cuvinte, prin identificarea │
 │ │în textul scris cu litere de tipar │ cuvintelor în structura propoziţiilor; │
 │ │ │- exerciţii de recunoaştere a cuvintelor care se repetã │
 │ │ │ într-un text; │
 │ │ │- exerciţii de recunoaştere a literelor cu frecvenţa cea │
 │ │ │ mai mare într-un şir de cuvinte; │
 │ │ │- exerciţii de delimitare a cuvintelor scrise contopit │
 │ │ │ într-o propoziţie; │
 │ │ │- exerciţii de identificare a cuvintelor în careuri, │
 │ │ │ tabele etc. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã desprindã informaţii esenţiale │- exerciţii de citire selectivã; │
 │ │dintr-un scurt text citit │- exerciţii de identificare a informaţiilor esenţiale │
 │ │ │ dintr-un text citit; │
 │ │ │- exerciţii de recunoaştere a personajelor unui text │
 │ │ │ citit; │
 │ │ │- exerciţii de identificare a ordinii întâmplãrilor │
 │ │ │ prezentate într-un scurt text narativ. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.3.│Sã citeascã corect un text scurt │- exerciţii de citire a cuvintelor pe silabe; │
 │ │ │- exerciţii de citire integralã a cuvintelor cu utilizare│
 │ │ │ frecventã; │
 │ │ │- exerciţii de citire selectivã; │
 │ │ │- exerciţii de citire în lanţ; │
 │ │ │- exerciţii de citire independentã (în şoaptã, în gând │
 │ │ │ sau cu voce tare). │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã scrie corect litere, silabe şi │- exerciţii de scriere a unor litere, silabe, cuvinte; │
 │ │cuvinte care conţin toate literele │- exerciţii de transcriere şi copiere a unor cuvinte şi │
 │ │alfabetului │ propoziţii; │
 │ │ │- exerciţii de apreciere corectã a spaţiului dintre │
 │ │ │ cuvinte; │
 │ │ │- exerciţii de corectare şi autocorectare a greşelilor de│
 │ │ │ scriere. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã formuleze în scris enunţuri, │- exerciţii de completare a unor propoziţii, folosind │
 │ │folosind cuvinte noi sau mai puţin │ cuvântul cel mai potrivit dintr-un şir de cuvinte date;│
 │ │cunoscute │- exerciţii de identificare a sinonimelor şi antonimelor │
 │ │ │ unui cuvânt dat (fãrã terminologie); │
 │ │ │- exerciţii de integrare a cuvintelor noi în enunţuri │
 │ │ │ proprii. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.3.│Sã manifeste interes pentru │- jocuri de denumire/ ordonare a imaginilor; │
 │ │exprimarea scrisã │- exerciţii de realizare a jurnalului clasei; │
 │ │ │- exerciţii de redactare a unor mesaje în scopuri │
 │ │ │ personale; │
 │ │ │- completare de rebusuri. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã pe baza unui │
 │ │aprofundarea limbii rromani ca limbã │ suport vizual; │
 │ │maternã │- citirea şi ilustrarea unor poveşti tradiţionale; │
 │ │ │- prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul │
 │ │ │ activitãţilor clasei; │
 │ │ │- participarea la diferite evenimente culturale │
 │ │ │ desfãşurate în cadrul comunitãţii. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.2.│Sã utilizeze elementele de culturã │- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri │
 │ │tradiţionalã în diferite contexte │ tradiţionale rrome; │
 │ │ │- relatarea desfãşurãrii obiceiurilor tradiţionale, aşa │
 │ │ │ cum decurg în comunitãţile din care fac parte; │
 │ │ │- organizarea unor activitãţi cu caracter intercultural. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                        4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ

    ● Cartea. Elementele unei cãrţi.
    ● Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani cu grafie şi valori comune în limba românã (actualizare).
    ● Grupurile de litere aspirate: ch, kh, ph, th.
    ● Literele postpoziţionale: q, ι, θ.
    ● Diftongii: a, e, i, o, u.
----------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale, a diftongilor şi a grupurilor de litere aspirate se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 235 (a se vedea imaginea asociatã).

    ● Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin litere postpoziţionale.
    ● Textul. Titlul. Citirea textelor scurte (50 de cuvinte).


    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

    a) Comunicarea oralã
    Comunicarea. Elementele comunicãrii orale (emiţãtor, receptor, mesaj).
    Formularea mesajului oral
    - Cuvântul - cuvinte cu sens opus, cuvinte cu sens asemãnãtor.
    - Propoziţia - intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.
    - Dialogul - formule elementare de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.

    b) Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    - Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.
    - Literele postpoziţionale: q, ι, θ. Diftongii: a, e, i, o, u. Grupurile de litere aspirate: ch, kh, ph, th.
----------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale, a diftongilor şi a grupurilor de litere aspirate se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 235 (a se vedea imaginea asociatã).

    - Prezentarea şi scrierea corectã a combinaţiilor de litere.
    - Despãrţirea cuvintelor în silabe.
    - Aşezarea textului în paginã.

    Ortografia
    Scrierea grupurilor de litere: ke, ki, ge, gi, ch, kh, ph, th, rr.

    Punctuaţia
    Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    Lexicul - Cuvântul. Sensul cuvintelor.
    Noţiuni de foneticã - Sunetul şi litera.
    Alfabetul limbii rromani.

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
    Istoria oralã
    Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

    Originea şi migrarea rromilor
    Primele izvoare cunoscute
    Originea indianã

    Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul
    Conceptele de pur şi impur
    Obiceiuri în familie

                 5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiat.
    - Sesizarea corectitudinii logice a unui enunţ audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Respectarea intonaţiei şi accentului în timpul vorbirii.
    - Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.
    - Susţinerea unui convorbiri, utilizând formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.
    - Construirea de enunţuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute dintr-un text citit.
    - Citirea corectã şi coerentã, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte.
    - Formularea rãspunsurilor la întrebãri care vizeazã informaţii esenţiale dintr-un text citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Transcrierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de aşezare în paginã.
    - Scrierea dupã dictare a unor enunţuri, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie studiate.
    - Redactarea unor enunţuri cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învãţate.

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea unor elemente de culturã tradiţionalã.
    - Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunitãţii.
    - Scrierea unei poveşti culese din comunitate.


                          LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                               NIVELUL AL III-LEA

               3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã desprindã semnificaţia globalã a │- selectare şi ordonare de imagini; │
 │ │unui mesaj clar articulat, emis cu │- selectarea imaginii potrivite semnificaţiei mesajului │
 │ │vitezã normalã │ audiat; │
 │ │ │- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei textului │
 │ │ │ audiat, pe baza unor imagini prezentate; │
 │ │ │- jocuri de simulare a mesajului audiat anterior. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã recepteze corect mesajul în │- exerciţii de corectare prin semnalizare; │
 │ │funcţie de condiţiile comunicãrii │- exerciţii de executare a unor comenzi emise de diferiţi│
 │ │ │ interlocutori; │
 │ │ │- jocuri de rol, pantomime pentru demonstrarea │
 │ │ │ înţelegerii diferitelor mesaje emise. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã sesizeze corectitudinea unui enunţ│- exerciţii de percepţie fonicã a intonaţiei propoziţiei;│
 │ │oral │- exerciţii de semnalare a unor pronunţii greşite; │
 │ │ │- exerciţii de identificare şi corectare a unor îmbinãri │
 │ │ │ de cuvinte incorecte în cadrul unui enunţ. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.4.│Sã identifice sensul unui cuvânt nou │- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt │
 │ │prin raportare la un mesaj emis clar │ necunoscut prin raportare la context; │
 │ │şi rar │- corelarea cuvântului cu explicaţia sa corectã dintr-un │
 │ │ │ set de definiţii date. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã utilizeze cuvinte, sintagme, │- alcãtuire de propoziţii cu ajutorul unor cuvinte, │
 │ │expresii noi în enunţuri proprii, │ sintagme, expresii date; │
 │ │accentuând corect cuvintele │- dialoguri în perechi/grup; │
 │ │ │- exerciţii de accentuare corectã în limba românã; │
 │ │ │- jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice:│
 │ │ │ sinonime, antonime (fãrã menţionarea terminologiei). │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã redea prin cuvinte proprii │- formularea întrebãrilor de clarificare a aspectelor pe │
 │ │conţinutul unui fragment dintr-un │ care nu le-au înţeles din textul citit sau din mesajul │
 │ │text citit sau dintr-un mesaj audiat │ ascultat; │
 │ │ │- formularea rãspunsurilor la întrebãrile ce vizeazã │
 │ │ │ informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind │
 │ │ │ din fragmentul de text citit sau din mesajul audiat; │
 │ │ │- exerciţii de trecere din vorbire directã în vorbire │
 │ │ │ indirectã; │
 │ │ │- povestirea liberã a unui fragment citit sau a mesajului│
 │ │ │ audiat. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.3.│Sã utilizeze corect, în enunţuri │- exerciţii de construire corectã a propoziţiilor simple │
 │ │proprii, elementele de construcţie a │ şi a celor dezvoltate, a propoziţiilor enunţiative │
 │ │comunicãrii studiate │ (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (fãrã │
 │ │ │ folosirea terminologiei); │
 │ │ │- exerciţii de integrare corectã, în enunţuri proprii, a │
 │ │ │ pãrţilor de vorbire. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.4.│Sã-şi adapteze vorbirea la diferite │- exerciţii de dialog cu persoane diferite; │
 │ │situaţii de comunicare, în funcţie de│- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: │
 │ │partenerul de dialog │ iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog; │
 │ │ │ recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui │
 │ │ │ obiect; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, │
 │ │ │ de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebãri│
 │ │ │ sau a unor rãspunsuri; povestirea unor fapte şi │
 │ │ │ întâmplãri; exprimarea acordului sau a dezacordului în │
 │ │ │ legãturã cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane; │
 │ │ │- conversaţii cu unul sau mai mulţi interlocutori pe teme│
 │ │ │ cunoscute. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA)



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã identifice elemente de bazã ale │- exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului, │
 │ │organizãrii în paginã a textului │ alineatelor; │
 │ │literar/ nonliterar │- exerciţii de sesizare a aşezãrii textului în raport cu │
 │ │ │ ilustraţia; │
 │ │ │- exerciţii de recunoaştere a diferitelor tipuri de │
 │ │ │ litere. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã desprindã ideile principale │- citire selectivã; │
 │ │dintr-un text citit │- exerciţii de delimitare a unui text narativ în │
 │ │ │ fragmente logice; │
 │ │ │- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor │
 │ │ │ principale din textele citite. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.3.│Sã citeascã în mod conştient şi │- exerciţii de accentuare şi intonare corectã; │
 │ │corect un text scurt cunoscut │- exerciţii de citire pe roluri; │
 │ │ │- exerciţii de citire a textelor scurte, respectând │
 │ │ │ intonaţia impusã de semnele de punctuaţie. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.4.│Sã recunoascã în texte diferite │- exerciţii de identificare a pãrţilor de vorbire │
 │ │elemente de construcţie a comunicãrii│ studiate. │
 │ │studiate │ │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã respecte regulile de despãrţire în│- exerciţii de aplicare a regulilor de despãrţire în │
 │ │silabe, ortografia şi punctuaţia │ silabe în dictãri şi autodictãri, transcrieri, copieri │
 │ │într-un text propriu │ sau în scrierea unor enunţuri proprii; │
 │ │ │- exerciţii de folosire corectã a majusculei; │
 │ │ │- exerciţii de utilizare corectã a semnelor de punctuaţie│
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã povesteascã în scris fragmente │- exerciţii de trecere de la vorbirea directã la vorbirea│
 │ │dintr-un text citit │ indirectã; │
 │ │ │- exerciţii de formulare în scris a rãspunsurilor la │
 │ │ │ întrebãri; │
 │ │ │- exerciţii de povestire în scris a unor fragmente │
 │ │ │ dintr-un text citit. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.3.│Sã aşeze corect în paginã textele │- exerciţii de scriere caligraficã; │
 │ │scrise, respectând scrierea cu │- antrenament de aşezare corectã în paginã şi de │
 │ │alineate şi spaţiul liber între │ respectare a scrierii cu alineate; │
 │ │cuvinte, scrierea lizibilã │- exerciţii de distanţare şi de marcare a titlului. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.4.│Sã manifeste interes pentru │- alcãtuire de enunţuri scurte şi de mesaje scrise în │
 │ │redactarea corectã şi îngrijitã a │ diferite situaţii de comunicare; │
 │ │compunerilor şi a textelor cu │- exerciţii de redactare a unor felicitãri; │
 │ │destinaţie specialã │- copieri, transcrieri, dictãri; │
 │ │ │- exerciţii de evaluare/autoevaluare a redactãrii │
 │ │ │ îngrijite şi corecte a diverselor tipuri de texte. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã utilizeze limba comunã rromani în │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã; │
 │ │diferite contexte │- discuţii pe baza unui suport vizual; │
 │ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului; │
 │ │ │- proiecte de istorie oralã; │
 │ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.2.│Sã utilizeze elementele de culturã │- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri │
 │ │tradiţionalã în diferite contexte │ tradiţionale rrome; │
 │ │ │- relatarea desfãşurãrii obiceiurilor tradiţionale aşa │
 │ │ │ cum decurg în comunitãţile din care fac parte; │
 │ │ │- dezbateri pe teme cu specific tradiţional; │
 │ │ │- activitãţi interculturale. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.3.│Sã manifeste interes faţã de creaţia │- culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul │
 │ │popularã specificã etniei │ comunitãţii cu ocazia diferitelor evenimente │
 │ │ │ tradiţionale (şezãtori); │
 │ │ │- prezentarea unor elemente de folclor în cadrul │
 │ │ │ activitãţilor la clasã (programe artistice); │
 │ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului; │
 │ │ │- proiecte de istorie oralã; │
 │ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                      4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE

    ● Cartea (actualizare: aşezarea textului în paginã). Cuprinsul.
    ● Textul. Titlul. Autorul.
    ● Textul literar.
    ● Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice.
    ● Poezii cu tematicã diversã. Strofa. Versul.

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

    a) Comunicarea oralã
    Componentele comunicãrii dialogate. Adaptarea la particularitãţile interlocutorului.
    Formularea ideilor principale. Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text narativ.
    Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
    Dialogul (actualizare). Alcãtuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
    Elemente de comunicare nonverbalã (gesturi, mimicã).
    Realizarea urmãtoarele acte de vorbire:
    - iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;
    - recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;
    - utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
    - formulare de întrebãri/ rãspunsuri;
    - povestirea unor fapte şi întâmplãri, dupã un suport vizual sau dupã un plan de idei dat;
    - exprimarea acordului sau a dezacordului în legãturã cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

    b) Comunicarea scrisã. Procesul scrierii

    Organizarea textului scris
    Aşezarea corectã a textului în paginã: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).

    Ortografia
    Scrierea corectã a cuvintelor care conţin grupuri de litere: ph, th, kh, ch.
    Scrierea cuvintelor care conţin litere ca: a, e, i, o, u, c, z, epsilon, ι, q, θ, a.
    Scrierea cuvintelor care conţin i şi j, h şi x.
    Utilizarea ortogramelor anι-o/ anι-i/ anι-e; k-o/ k-i/ k-e.
----------
    NOTĂ(CTCE)
    Scrierea corectã a cuvintelor este reprezentatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 243 (a se vedea imaginea asociatã).

    Punctuaţia
    Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog, virgula, douã puncte.
    Contexte de realizare:
    - Scrierea funcţionalã (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictãri. Felicitarea.
    - Scrierea imaginativã. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunţuri) pe baza unui suport vizual, dupã o ilustraţie sau dupã un şir de ilustraţii, dupã benzi desenate, şir de întrebãri.
    - Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri.
    Povestirea scrisã a unor fragmente de text. Planul simplu de idei.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    a) Lexicul
    Cuvântul. Cuvinte cu formã diferitã şi sens asemãnãtor, cuvinte cu sens opus - fãrã menţionarea terminologiei.

    b) Morfologie
    Cuvântul - parte de vorbire.
    Substantivul: substantive comune şi substantive proprii; numãrul.
    Adjectivul: acordul adjectivului în numãr cu substantivul pe care îl determinã.
    Numeralul: recunoaşterea numeralelor cardinale; scrierea corectã a numeralelor simple.

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
    Istoria oralã
    Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

    Originea şi migrarea rromilor
    Primele izvoare cunoscute
    Originea indianã

    Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul
    Conceptele de pur şi impur
    Obiceiuri în familie

                  5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.
    - Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunţului audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Utilizarea calitãţii expresive a limbajului şi a elementelor de comunicare nonverbalã în transmiterea mesajelor.
    - Relatarea prin enunţuri scurte a unor fapte, întâmplãri, pe baza unui suport (plan de întrebãri, idei, ilustraţii, cuvinte de sprijin etc.).
    - Utilizarea formulelor de solicitare şi permisiune adaptate la interlocutor.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea în contexte date a pãrţilor de vorbire studiate.
    - Citirea corectã şi coerentã, în ritm propriu, a unor texte cunoscute.
    - Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri adresate.
    - Scrierea dupã dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor de despãrţire în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie învãţate, a aşezãrii în paginã şi a scrisului lizibil.
    - Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specialã (felicitarea, invitaţia).

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea elementelor de culturã tradiţionalã.
    - Valorificarea elementele de folclor rrom prin organizarea unor programe artistice.


                          LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                               NIVELUL AL IV-LEA

               3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã decodeze sensul global al unui │- exerciţii de tip "adevãrat"/"fals"; │
 │ │mesaj dialogat, emis cu vitezã │- alegerea unei imagini care sugereazã semnificaţia │
 │ │normalã │ mesajului dintr-un set de imagini date; │
 │ │ │- reprezentarea prin pantomimã a mesajelor │
 │ │ │ interlocutorilor dintr-un text dialogat. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã desprindã ideile principale │- exerciţii de discriminare a esenţialului de detaliu; │
 │ │dintr-un mesaj clar articulat cu │- exerciţii de recunoaştere a unor momente semnificative │
 │ │vitezã normalã │ dintr-un mesaj audiat. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã sesizeze structurile gramaticale │- exerciţii de tip "adevãrat"/"fals"; │
 │ │corecte/incorecte dintr-un mesaj │- exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale │
 │ │ascultat │ (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte, │
 │ │ │ prin semnalizare, bifare; │
 │ │ │- exerciţii de semnalare a corectitudinii/incorectitu- │
 │ │ │ dinii gramaticale apãrute în exprimarea proprie sau a │
 │ │ │ colegilor; │
 │ │ │- exerciţii de sesizare a dezacordurilor între forma │
 │ │ │ adjectivului şi a substantivului determinat. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.4.│Sã deducã sensul cuvintelor │- exerciţii de sesizare a cuvintelor/expresiilor care │
 │ │necunoscute din diferite mesaje orale│ împiedicã înţelegerea mesajului audiat; │
 │ │ │- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt │
 │ │ │ necunoscut prin raportare la context; │
 │ │ │- relaţionarea cuvintelor necunoscute cu definiţia lor. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã alcãtuiascã mesaje corecte din │- exerciţii pentru folosirea corectã a acordului │
 │ │punct de vedere gramatical, │ gramatical; │
 │ │respectând intonaţia şi accentul │- exerciţii de rostire corectã a cuvintelor cu probleme │
 │ │ │ de accentuare; │
 │ │ │- exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei proprii de│
 │ │ │ a vorbi; │
 │ │ │- jocuri de cuvinte; │
 │ │ │- exerciţii de recitare a unor poezii. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã construiascã pe baza planului de │- exerciţii de identificare a elementelor semnificative │
 │ │idei un text oral scurt │ ce trebuie transmise prin mesaj; │
 │ │ │- exerciţii de reformulare a unui mesaj; │
 │ │ │- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cãrora se │
 │ │ │ organizeazã o temã datã; │
 │ │ │- activitãţi de comunicare pe baza unui plan de idei │
 │ │ │ realizat anterior; │
 │ │ │- exerciţii de povestire a unui text cunoscut, pe baza │
 │ │ │ unui plan de idei dat. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.3.│Sã redea prin cuvinte proprii │- exerciţii de transformare a vorbirii directe în vorbire│
 │ │conţinutul unui text citit sau al │ indirectã; │
 │ │unui mesaj audiat │- povestirea oralã a unor texte literare/nonliterare │
 │ │ │ citite sau a unor mesaje audiate. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.4.│Sã-şi adapteze vorbirea la diferite │- exerciţii de dialog cu persoane diferite; │
 │ │situaţii de comunicare │- conversaţii pe teme cunoscute; │
 │ │ │- exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare │
 │ │ │ nonverbalã la comunicarea verbalã în diferite situaţii │
 │ │ │ de dialog; │
 │ │ │- exerciţii de adaptare a tonului şi timbrului potrivit │
 │ │ │ pentru comunicarea unui mesaj oral; │
 │ │ │- simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri │
 │ │ │ telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse │
 │ │ │ tipuri) în cadrul cãrora elevii sã realizeze acte de │
 │ │ │ vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de │
 │ │ │ prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea │
 │ │ │ unor întrebãri sau a unor rãspunsuri; povestirea unor │
 │ │ │ fapte şi întâmplãri. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA/LECTURA)



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã sesizeze rolul ilustraţiilor ce │- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre │
 │ │însoţesc un text │ mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de text;│
 │ │ │- exerciţii de asociere a momentelor dintr-o naraţiune cu│
 │ │ │ ilustraţiile corespunzãtoare; │
 │ │ │- exerciţii de ordonare a ilustraţiilor dupã succesiunea │
 │ │ │ momentelor acţiunii prezentate de text; │
 │ │ │- exerciţii de identificare a elementelor prezente în │
 │ │ │ ilustraţii care completeazã informaţia transmisã de │
 │ │ │ diverse texte, afişe sau articole din reviste. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã desprindã idei principale şi │- extragerea ideilor principale conform succesiunii │
 │ │informaţii de detaliu dintr-un text │ momentelor narative; │
 │ │citit (literar/nonliterar) │- exerciţii de delimitare a unui text în fragmente │
 │ │ │ logice; │
 │ │ │- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o │
 │ │ │ succesiune logicã; │
 │ │ │- selectarea din text a caracteristicilor fizice şi │
 │ │ │ morale ale personajelor; │
 │ │ │- exerciţii de discutare a textelor citite, în funcţie de│
 │ │ │ urmãtorii parametri: "cine" (personajele), "ce face" │
 │ │ │ (acţiunea), "când", "unde" (plasarea acţiunii în timp │
 │ │ │ şi spaţiu), "cum" (modul de desfãşurare a acţiunii); │
 │ │ │- exerciţii de citire explicativã şi selectivã pentru │
 │ │ │ desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu │
 │ │ │ dintr-un text citit. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.3.│Sã citeascã în mod conştient, corect,│- lectura expresivã; │
 │ │fluent şi expresiv un scurt text │- exerciţii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea │
 │ │cunoscut │ intonaţiei la semnele de punctuaţie; │
 │ │ │- exerciţii de citire pe roluri; │
 │ │ │- exerciţii de reglare a intensitãţii şi volumului vocii,│
 │ │ │ precum şi a ritmului vorbirii, corespunzãtor │
 │ │ │ încãrcãturii afective a mesajului; │
 │ │ │- exerciţii de recitare. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.4.│Sã utilizeze diferite elemente de │- exerciţii de identificare a pãrţilor de vorbire │
 │ │construcţie a comunicãrii │ studiate; │
 │ │ │- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; │
 │ │ │- exerciţii de transformare a unor propoziţii dupã modele│
 │ │ │ date; │
 │ │ │- exerciţii de formulare de propoziţii cu pãrţi de │
 │ │ │ vorbire studiate; │
 │ │ │- exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare cu │
 │ │ │ pãrţi de vorbire sau de propoziţie studiate; │
 │ │ │- exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi│
 │ │ │ predicat, adjectiv şi substantivul determinat. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã aplice în mod conştient regulile │- exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei │
 │ │de ortografie, de punctuaţie │ corecte de scriere, selectare, completare, punere în │
 │ │ │ corespondenţã, compunere de enunţuri; │
 │ │ │- exerciţii de utilizare a cratimei la scrierea │
 │ │ │ ortogramelor şi a liniuţei de despãrţire în silabe în │
 │ │ │ scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul │
 │ │ │ rândului; │
 │ │ │- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie │
 │ │ │ învãţate; │
 │ │ │- exerciţii de completare a enunţurilor cu semnele │
 │ │ │ ortografice şi de punctuaţie corespunzãtoare; │
 │ │ │- dictãri, autodictãri, corectare în perechi, │
 │ │ │ autocorectãri; │
 │ │ │- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de │
 │ │ │ ortografie şi de punctuaţie; │
 │ │ │- redactarea de texte cu destinaţie specialã: cartea │
 │ │ │ poştalã, invitaţia. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã povesteascã un text cunoscut, │- exerciţii de împãrţire a textului în fragmente logice; │
 │ │pornind de la întrebãri de sprijin, │- exerciţii de formulare a ideilor principale; │
 │ │plan simplu de idei │- exerciţii de transformare a secvenţelor dialogate în │
 │ │ │ povestire; │
 │ │ │- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un │
 │ │ │ şir de enunţuri. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.3.│Sã aşeze corect în paginã textele │- exerciţii de aşezare corectã a textului în paginã; │
 │ │scrise, respectând scrierea cu │- exerciţii de plasare corectã a alineatelor; │
 │ │alineate pentru a marca trecerea │- exerciţii de reconstituire a unui text, prin aşezarea │
 │ │de la o idee la alta │ în ordine logicã a fragmentelor. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │4.4.│Sã manifeste interes faţã de │- exerciţii de redactare de texte narative, descriptive, │
 │ │redactarea diverselor tipuri de texte│ dialogate; │
 │ │ │- exerciţii de redactare a unor invitaţii, cãrţi poştale;│
 │ │ │- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu │
 │ │ │ echivalenţele cerute de context; │
 │ │ │- exerciţii de evaluare / autoevaluare a scrierii corecte│
 │ │ │ şi îngrijite a diverselor tipuri de texte. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã utilizeze limba rromani comunã în │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã; │
 │ │diferite contexte │- discuţii pe baza unui suport vizual; │
 │ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului; │
 │ │ │- proiecte de istorie oralã; │
 │ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.2.│Sã utilizeze elementele de culturã │- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri │
 │ │tradiţionalã în diferite contexte │ tradiţionale rrome; │
 │ │ │- relatarea desfãşurãrii obiceiurilor tradiţionale aşa │
 │ │ │ cum decurg în comunitãţile din care fac parte; │
 │ │ │- dezbateri pe teme cu specific tradiţional; │
 │ │ │- activitãţi interculturale. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │5.3.│Sã manifeste interes faţã de creaţia │- culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul │
 │ │popularã specificã etniei │ comunitãţii cu ocazia diferitelor evenimente │
 │ │ │ tradiţionale (şezãtori); │
 │ │ │- prezentarea unor elemente de folclor în cadrul │
 │ │ │ activitãţilor la clasã (programe artistice); │
 │ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului; │
 │ │ │- proiecte de istorie oralã; │
 │ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                      4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE
    ● Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor.
    ● Textul literar.
    ● Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trãsãturi fizice, trãsãturi morale.
    ● Poezii cu tematicã diversã. Strofa. Versul.
    ● Textul nonliterar: reclama, afişul, articole din publicaţii ale rromilor.

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE
    a) Comunicarea oralã. Structurarea mesajului
    Componentele comunicãrii dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitãţile interlocutorului (actualizare).
    Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).
    Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Alcãtuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare (actualizare).
    Elemente de comunicare nonverbalã - gesturi, mimicã (actualizare).
    Se recomandã ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare oralã, sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:
    - iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;
    - recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;
    - utilizarea formulelor de salut, prezentare, permisiune, solicitare;
    - formularea unor întrebãri sau a unor rãspunsuri;
    - povestirea unor fapte şi întâmplãri, dupã un suport vizual sau dupã un plan de idei dat;
    - exprimarea acordului sau a dezacordului în legãturã cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

    b) Comunicarea scrisã. Procesul scrierii
    Organizarea textului scris.
    Pãrţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul iniţial al compunerii.

    Ortografia şi punctuaţia.
    Scrierea corectã a cuvintelor.
    Utilizarea ortogramelor: anι-o/ anι-i/ anι-e; k-o/ k-i/ k-e; p-o/ p-i/ p-e; d-asti/ n-asti.
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea utilizãrii ortogramelor se gãseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 253 (a se vedea imaginea asociatã).

    Punctuaţia (actualizare).
    Cratima. Ghilimelele.
    Contexte de realizare
    - Scrierea funcţionalã (cu scop practic, informativ). Cartea poştalã. Invitaţia.
    - Scrierea imaginativã (compuneri libere). Compunerea dupã un suport vizual, dupã o ilustraţie sau un şir de ilustraţii, dupã benzi desenate, şir de întrebãri (actualizare).
    Compunerea dupã plan dat (actualizare). Compunerea dupã un plan de idei.
    Compuneri cu început/sfârşit dat. Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativã liberã.
    - Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisã a unor fragmente din text (actualizare). Planul simplu de idei (actualizare). Formularea de întrebãri în legãturã cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei. Povestirea unor texte scurte dupã un plan de idei.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    a) Lexicul
    Cuvântul (actualizare). Cuvinte cu formã diferitã şi sens asemãnãtor (actualizare).
    Cuvinte cu sens opus (actualizare).

    b) Morfologie
    Verbul: persoanã, numãr, timp.
    Substantivul (actualizare): gen, numãr.
    Pronumele personal: persoanã, numãr, gen.
    Numeralul (actualizare).
    Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi numãr cu substantivul pe care îl determinã; poziţia în propoziţie a adjectivului faţã de substantiv.

    c) Sintaxa
    Cuvântul - parte de propoziţie.
    Predicatul (predicatul verbal - fãrã terminologie).
    Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal).
    Acordul predicatului cu subiectul.

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
    Istoria oralã
    Repere ale culturii tradiţionale: familia şi valorile comunitãţii
    Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

    Originea şi migrarea rromilor
    Primele izvoare cunoscute
    Originea indianã
    Aşezarea rromilor în spaţiul românesc

    Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul
    Conceptele de pur şi impur
    Obiceiuri în familie

                 5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ



 ┌────┬─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ │ OBIECTIV CADRU │ STANDARD │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 1. │Dezvoltarea capacitãţii de receptare │S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor │
 │ │a mesajului oral │ informaţii de detaliu din mesajul ascultat. │
 │ │ │S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare │
 │ │ │ la contextul mesajului ascultat. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 2. │Dezvoltarea capacitãţii de exprimare │S3. Adaptarea mesajului la partener în situaţii de │
 │ │oralã │ comunicare dialogatã. │
 │ │ │S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere │
 │ │ │ fonetic, lexical şi gramatical. │
 │ │ │S5. Povestirea oralã a unui text narativ cunoscut, pe │
 │ │ │ baza unui plan de idei. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 3. │Dezvoltarea capacitãţii de receptare │S6. Citirea conştientã şi corectã a unui text. │
 │ │a mesajului scris │S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ. │
 │ │ │S8. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi │
 │ │ │ dialogate dintr-un text citit. │
 │ │ │S9. Desprinderea unor trãsãturi fizice şi morale ale │
 │ │ │ personajelor dintr-un text citit. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 4. │Dezvoltarea capacitãţii de exprimare │S10. Alcãtuirea unui plan simplu de idei al unui text │
 │ │scrisã │ narativ. │
 │ │ │S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza │
 │ │ │ unui plan de idei. │
 │ │ │S12. Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specialã │
 │ │ │ (felicitare, carte poştalã, invitaţie). │
 │ │ │S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de │
 │ │ │ despãrţire a cuvintelor în silabe, a celor │
 │ │ │ ortografice şi de punctuaţie studiate, a aşezãrii │
 │ │ │ corecte în paginã şi a scrisului lizibil. │
 │ │ │S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere │
 │ │ │ lexical şi gramatical. │
 ├────┼─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 5. │Promovarea unei atitudini pozitive │S15. Identificarea elementelor de culturã tradiţionalã. │
 │ │faţã de cultura şi tradiţiile │S16. Povestirea unor elemente de folclor rrom. │
 │ │rromilor │S17. Utlizarea elementelor de folclor în completarea │
 │ │ │ portofoliului personal. │
 └────┴─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                       6. SUGESTII METODOLOGICE

    În vederea prevenirii unui nou abandon şcolar în rândul participanţilor la programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar, profesorii trebuie sã foloseascã, în cadrul activitãţii cu aceste clase, o serie de metode şi strategii bine alese şi adaptate nevoilor grupului ţintã pentru o învãţare eficientã. Ca recomandare, activitãţile propuse spre desfãşurare trebuie sã porneascã de la experienţele vieţii cotidiene ale elevilor, astfel încât sã le trezeascã interesul pentru a învãţa.
    Programa trebuie adaptatã ritmului fiecãrui elev, urmãrindu-se interesul tuturor elevilor faţã de activitãţile propuse, astfel încât cunoştinţele şi deprinderile dobândite sã poatã fi utilizate în situaţii concrete din viaţa cotidianã.
    Profesorii pot aborda teme transdisciplinare prin care sã raporteze cunoştinţele elevilor la alte obiecte de studiu, iar proiectarea activitãţilor sã fie fãcutã în funcţie de particularitãţile şi nevoile grupului ţintã.
    Profesorii nu trebuie sã foloseascã doar metode de lucru specifice adulţilor (învãţarea pe bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), deoarece este de anticipat cã aceşti elevi îşi formeazã acum deprinderile de muncã intelectualã şi ar putea întâmpina dificultãţi în adaptarea la "viaţa şcolarã".
    Literele alfabetului limbii rromani vor fi studiate atât pe parcursul nivelului I, cât şi pe parcursul nivelului al II-lea. Pe parcursul nivelului I, vor fi studiate toate literele alfabetului rrom, mai puţin literele postpoziţionale q, ι, θ), grupurile de litere aspirate (ch, kh, ph, th) şi vocalele preiotate (a, e, i, o, u), care vor fi studiate în nivelul al II-lea.
--------
----------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale, a grupurilor de litere aspirate şi vocalele preiotate se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 256 (a se vedea imaginea asociatã).

    Nivelul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedatã de o scurtã perioadã prealfabetarã.
    Pentru etapa prealfabetarã, profesorul trebuie sã aibã în vedere faptul cã în program pot fi cuprinşi elevi care vorbesc un anumit dialect al limbii rromani, care pronunţã alterat anumite cuvinte şi care vor avea tendinţa sã pãstreze formele dialectale şi în exprimarea în scris. În aceastã situaţie, sunt necesare exerciţii variate în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formãrii altora noi necesitã timp şi efort sporit în comparaţie cu învãţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe utilizarea sinonimelor cuvintelor dialectale, pe pronunţarea articulatã a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învãţare adaptatã experienţei, nevoilor şi intereselor grupului ţintã: convorbiri pe bazã de imagini, reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplãri din viaţa personalã, simulãri ale unor situaţii reale sau imaginare, dialoguri alcãtuite din 3-4 replici.
    Simultan se vor determina şi exersa deprinderile de mânuire a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mânã şi de tipar. În aceastã etapã se vor corecta deficienţele din exprimarea oralã, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personalã sau de la alte discipline de studiu şi se vor forma deprinderi de activitate independentã şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.
    Alfabetizarea propriu-zisã se va realiza dupã ritmul individual al fiecãrui elev. Predarea cititscrisului se va face integrat, dupã etapele cunoscute. Dacã pe parcursul nivelurilor I-II, elevul descoperã "tainele citit-scrisului" în limba rromani, pe parcursul nivelurilor III-IV, elevul va descoperi "bogãţiile limbii rromani" ce reies din explorarea textelor literare şi nonliterare. Pe parcursul celor patru niveluri se va urmãri dezvoltarea progresivã a competenţelor esenţiale ale comunicãrii orale şi scrise, precum şi cunoaşterea valorilor spirituale rrome care sã le confere deschidere spre spaţiul intercultural, fãcându-se referire la elementele de istorie şi tradiţii ale rromilor.
    Învãţarea se va realiza în ritmul propriu al fiecãrui elev, în funcţie de cunoştinţele anterioare în domeniul limbii rromani. Se va urmãri ca fiecare elev, la absolvirea programului, sã fie capabil sã comunice corect în limba rromani, sã citeascã şi sã scrie litere, cuvinte, propoziţii, enunţuri, texte.
    Se recomandã ca pentru exersarea citirii şi scrierii sã existe materiale suport care sã corespundã cerinţelor grupului ţintã. Acestea pot fi planşe, articole din ziare sau reviste, afişe, cântece, alfabetarul limbii rromani etc.
    Cadrul didactic trebuie sã-şi proiecteze astfel activitãţile, încât la sfârşitul fiecãrui nivel elevii sã atingã standardele de evaluare propuse.
    Evaluarea trebuie sã evidenţieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevãzute în programã. Este important sã fie evaluatã nu numai cantitatea informaţiei de care dispune elevul, ci, mai ales, ce poate el sã facã utilizând ce ştie sau ce intuieşte.
    Trebuie realizat un echilibru între evaluarea scrisã şi evaluarea oralã. Evaluarea scrisã presupune un volum mai mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor şi blocaje datorate emoţiei sau timiditãţii.
    Folosirea mai frecventã a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare, în grupuri mici, vizeazã verificarea modului în care elevii îşi exprimã liber opinii proprii sau acceptã diversitatea opiniilor celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.
    În funcţie de specificul activitãţii desfãşurate în clasã, pot fi folosite mai multe tipuri de evaluare:
    Observarea sistematicã a activitãţii elevilor - pentru a fi cât mai eficientã, cadrul didactic trebuie sã aibã un caiet în care sã consemneze periodic observaţiile sistematice.
    Teste de evaluare - prin care sã li se solicite elevilor rãspunsuri scurte, la alegere, formulãri de propoziţii, dictãri, transcrieri.
    Activitãţi practice - în care sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (realizarea de afişe, o revistã a clasei, "un colţ care sã ne reprezinte", minidicţionar, simularea unor interviuri etc.).
    Autoevaluarea - permite elevilor sã-şi aprecieze progresul, fãcându-i sã conştientizeze greşelile şi sã le poatã preîntâmpina în viitor.
    Portofoliul elevului - va furniza informaţii asupra evoluţiei sale pe parcursul instruirii. El poate conţine:
    - fişe de lucru individuale;
    - teste de evaluare;
    - fişa de înregistrare a ritmului citirii;
    - grafice cu rezultatele unor activitãţi;
    - produse realizate;
    - fotografii ale activitãţilor.

                               BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele Şcolare de Limba şi literatura rromani pentru clasele I - a II-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/ 05.08.2003, Bucureşti, 2003.
    2. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolarã de Limba şi literatura rromani pentru clasa a III-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 5198/ 01.11.2004, Bucureşti, 2004.
    3. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolarã de Limba şi literatura rromani pentru clasa a IV-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    4. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolarã de Istoria şi tradiţiile minoritãţii rromilor din România pentru clasele a VI-a - a VII-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 5097/09.09.2009, Bucureşti, 2009.
    5. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba şi literatura românã - învãţãmânt primar şi gimnazial, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    6. Mirena Cionca, Gheorghe Sarãu, Mihaela Zãtreanu, Firuţa Tacea, Curriculum pentru limba şi cultura rromani - în cadrul programului "A doua şansã", derulat de FUNDAŢIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂ în colaborare cu reţeaua de învãţãmânt din România.
    7. Daniela Chircu, Camelia Stãnescu, Limba rromani 1-2, Ghidul cadrului didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.
    8. Daniela Chircu, Camelia Stãnescu, Limba rromani 3-4, Ghidul cursantului, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.
    9. Daniela Chircu, Limba rromani 3-4, Ghidul cadrului didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.
    10. Gabriela Iaurum, Intervenţii de remediere a dificultãţilor de scris-citit, Editura Corint, Bucureşti, 2000.

    AUTORI
    Prof. Daniela Chircu Cristil, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 3, Zimnicea
    Prof. Ionel Cordovan, Şcoala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti
    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului

    REFERENŢI
    Prof. Dr. Gheorghe Sarãu
    Facultatea de Limbi şi Literaturi Strãine, consilier pentru limba rromani şi rromi în Direcţia Generalã Învãţãmânt în Limbile Minoritãţilor, Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali din Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului

    Cercetãtor ştiinţific dr. Dan Ion Nasta
    Şef Laborator Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                 LIMBA ENGLEZĂ


                                PROGRAME ŞCOLARE
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELURILE I - IV


                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528

                                Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Secolul XXI nu numai cã a marcat numeroase şi importante prefaceri tehnologice şi ştiinţifice, ci a adus în prim-plan şi o nevoie acutã a omenirii de a comunica, a socializa şi mai ales de a se informa. Ca atare, studiul unei limbi strãine a cãpãtat un rol central în realizarea acestui deziderat, iar limba englezã, fiind vorbitã în prezent de o treime din populaţia mondialã, este principala limbã strãinã doritã în echiparea fiecãrui cetãţean pentru a face faţã cu succes provocãrilor unei societãţi bazate pe cunoaştere.
    Studiul limbii strãine contribuie într-o manierã specificã la formarea generalã a fiecãrei persoane, în special prin dezvoltarea competenţei de comunicare într-o limbã strãinã*1), dar şi prin dezvoltarea abilitãţilor cognitive în general, sensibilizarea cu privire la aspecte interculturale, lãrgirea orizontului de cunoaştere, creşterea stimei de sine, sporirea motivaţiei pentru studiul continuu (lifelong learning).
--------
    *1) "abilitatea de a exprima şi interpreta gânduri, sentimente, informaţii atât în formã oralã, cât şi scrisã într-o gamã largã de contexte familiare, de muncã şi sociale ("Abilitãţi de bazã, antreprenoriat şi limbi strãine," Directoratul General pentru educaţie şi culturã al Comisiei Europene)"

    Programul "A doua şansã" destinat tinerilor/adulţilor care doresc sã îşi finalizeze studiile obligatorii, propune un curriculum modern, armonizat cu tendinţele actuale la nivel european în lumina celor de mai sus, prin introducerea programei de limba englezã încã din primul an de studiu, ceea ce reprezintã o noutate în sistemul de învãţãmânt românesc.
    O altã noutate adusã de programul "A doua şansã" este structura modularã, care permite înscrierea elevilor la niveluri diferite, în funcţie de ultima clasã absolvitã şi de achiziţiile la disciplinele Limba Românã şi Matematicã. Fiecare modul corespunde unui nivel de clasã din învãţãmântul obligatoriu, ciclul primar, însã va fi parcurs accelerat, într-o perioadã de 16 sãptãmâni, cu o orã pe sãptãmânã pentru modulele I şi al II-lea, respectiv douã ore sãptãmânal pentru modulele al III-lea şi al IV-lea. Din acest motiv, programa cuprinde o listã redusã de conţinuturi ale învãţãrii, dar şi sugestii metodice pentru eficientizarea la maximum a timpului disponibil.
    Prin parcurgerea modulelor de iniţiere (I şi II), se asigurã un prim contact al elevilor cu specificul limbii engleze. Accentul cade pe achiziţia unor conţinuturi minimale, care sã permitã comunicarea oralã la nivel elementar şi sã constituie baza dezvoltãrii ulterioare a competenţei de comunicare în limba englezã.
    În modulele al III-lea şi al IV-lea se consolideazã capacitãţile de receptare şi exprimare oralã şi se formeazã cele de receptare şi exprimare scrisã. Totodatã se vor introduce tehnici de învãţare independentã, care sã permitã elevilor continuarea dezvoltãrii competenţelor obţinute şi dupã terminarea studiilor.
    La finele celor patru module propuse, elevii vor atinge un nivel comparabil cu nivelul A1 din Cadrul European Comun de Referinţã.
    În elaborarea programei s-a ţinut cont de prevederile programei şcolare din cadrul curriculumului naţional pentru învãţãmântul obligatoriu şi de recomandãri din documentele europene privitoare la predarea/învãţarea limbilor strãine (vezi bibliografia), adaptându-le la specificul programului "A doua şansã".
    Recomandãm abordarea flexibilã a programei, având mereu în vedere nevoile şi interesele specifice ale elevilor, contextele locale diferite etc. De asemenea, recomandãm adaptarea continuã la stilurile diverse de învãţare şi la nivelul de achiziţii anterioare ale grupului ţintã. Implicarea activã a elevilor în procesul învãţãrii (prin negocierea conţinuturilor abordate, a metodelor de lucru utilizate, selectarea textelor) le va creşte gradul de motivare şi mãsura în care competenţele formate vor putea fi utilizate cu succes în contexte reale.
    Nu trebuie neglijat cã tinerii/adulţii care intrã în programul "A doua şansã" au deja o experienţã de viaţã pe care, cu sprijin din partea cadrului didactic, pot sã o valorifice cu succes pentru dobândirea competenţelor vizate.


                        2. OBIECTIVE CADRU
                          Modulele I - IV


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
│ 5. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                                 LIMBA ENGLEZĂ

                                   MODULUL I

        3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului I, │Pe parcursul modulului I se recomandã │
 │ │elevii vor fi capabili: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã recunoascã sunete/grupuri de│- exerciţii de identificare şi │
 │ │sunete şi cuvinte specifice │discriminare fonicã a diverselor sunete│
 │ │limbii engleze │şi grupuri de sunete. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã reacţioneze verbal/nonverbal│- exerciţii de rãspuns la comenzi, │
 │ │potrivit contextului unui mesaj│formule simple de comunicare în │
 │ │audiat │societate. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã desprindã sensul global al │- rãspunsuri la întrebãri simple; │
 │ │unui enunţ foarte simplu │- exerciţii de tip adevãrat/fals. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului I, │Pe parcursul modulului I se recomandã │
 │ │elevii vor fi capabili: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã articuleze sunete, izolat şi│- exerciţii de repetiţie - pronunţie. │
 │ │în cuvânt/grupuri de cuvinte cu│ │
 │ │accent şi intonaţie specifice │ │
 │ │limbii engleze │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã reproducã cuvinte/ grupuri │- exerciţii de repetare dupã model a │
 │ │de cuvinte cu pronunţia │unor sunete/cuvinte. │
 │ │specificã limbii engleze │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.3.│Sã formuleze enunţuri foarte │- activitãţi în perechi (dialoguri │
 │ │simple, în situaţii de │simple); │
 │ │comunicare uzualã │- simulãri, jocuri de rol. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului I, │Pe parcursul modulului I se recomandã │
 │ │elevii vor fi capabili: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã recunoascã litere/grupuri de│- exerciţii de identificare a unor │
 │ │litere în cuvinte şi cuvintele │litere/grupuri de litere în cuvinte, a │
 │ │în spaţiul grafic │unor cuvinte. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã citeascã scurte cuvinte şi │- exerciţii de citire cu model. │
 │ │sintagme │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.3.│Sã potriveascã un cuvânt cu │- exerciţii de potrivire/corespondenţã │
 │ │imaginea specificã │cuvânt │
 │ │ │- imagine. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului I, │Pe parcursul modulului I se recomandã │
 │ │elevii vor fi capabili: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã reproducã în scris litere, │- exerciţii de copiere, de completare │
 │ │grupuri de litere, cuvinte │de spaţii; │
 │ │ │copiere selectivã. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã realizeze legãtura între │- exerciţii de scriere dupã dictare. │
 │ │scriere şi pronunţie la nivelul│ │
 │ │cuvântului şi grupurilor de │ │
 │ │cuvinte │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    5. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului I, │Pe parcursul modulului I se recomandã │
 │ │elevii vor fi capabili: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã manifeste plãcere pentru │- vizionarea de materiale video în │
 │ │limba englezã │concordanţã cu tema dezbãtutã; │
 │ │ │- folosirea elementelor realia, în │
 │ │ │funcţie de temã (steagul Marii │
 │ │ │Britanii, bilete de autobuz, │
 │ │ │imagini-simbol ale ţãrii, bancnote │
 │ │ │etc.). │
 │ │ │- participarea la scurte dialoguri. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



                           3. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ORGANIZARE TEMATICĂ
    - Identificare personalã (nume, prenume, vârstã, naţionalitate, ţarã, formule de salut).
    - Familie (membrii familiei, descriere de persoane, culori, formule de mulţumire şi scuze).
    - Casã şi mediu de viaţã (descriere: camere şi mobilier, acţiuni specifice în fiecare camerã).
    - Alimentaţie (alimente, bãuturi, mese principale, tacâmuri şi veselã, restaurant).

    FUNCŢII COMUNICATIVE
    1. a saluta şi a rãspunde la salut;
    2. a se prezenta şi a prezenta pe cineva;
    3. a mulţumi şi a rãspunde la mulţumiri;
    4. a se scuza şi a rãspunde la scuze;
    5. a descrie persoane apropiate;
    6. a descrie obiecte din universul apropiat;
    7. a localiza obiecte în spaţiul înconjurãtor;
    8. a denumi principalele alimente şi bãuturi;
    9. a diferenţia alimentele sãnãtoase de cele dãunãtoare;
    10. a numi şi descrie mesele principale;
    11. a purta un dialog într-un restaurant.

    ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    I. Gramaticã
    Alfabetul şi sunetele limbii engleze.
    Substantivul: numãrul singular.
    Articolul: a/ an; the.
    Pronumele personal în nominativ.
    Adjectivul: calificativ, posesiv singular, demonstrativ singular.
    Numeralul: cardinal (1-12).
    Verbul: to be, to have, can, may (prezent - afirmativ), imperativul.
    Prepoziţii: de loc (in, on, under, next to).
    Adverbe: de loc (here, there).
    Conjuncţii: uzuale (and).

    II. Lexic
    75 - 100 de unitãţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzãtoare realizãrii funcţiilor comunicative, în cadrul ariilor tematice specificate mai sus).


                    4. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

                                   MODULUL I


 ┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
 │ │ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│Dezvoltarea capacitãţii│S.1 Recunoaşte sunete specifice limbii engleze │
 │ │de receptare a │şi cuvinte cunoscute dintr-un scurt mesaj │
 │ │mesajului oral │audiat, dupã 1-2 repetãri. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.2 Desprinde sensul global al unui enunţ │
 │ │ │foarte simplu, demonstrând aceasta prin reacţii│
 │ │ │verbale/nonverbale adecvate, dupã 1-2 repetãri.│
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│Dezvoltarea capacitãţii│S.3 Reproduce sunete/cuvinte/scurte enunţuri │
 │ │de exprimare oralã │audiate. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.4 Formuleazã câteva mesaje foarte simple │
 │ │ │despre sine, cu sprijin. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│Dezvoltarea capacitãţii│S.5 Recunoaşte reproducerea în scris a │
 │ │de receptare a │sunetelor/grupurilor de sunete şi cuvintelor. │
 │ │mesajului scris │ │
 │ │ │S.6 Citeşte cuvinte şi sintagme cu accent │
 │ │ │specific limbii engleze. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│Dezvoltarea capacitãţii│S.7 Reproduce în scris sunete/grupuri de sunete│
 │ │de exprimare scrisã │şi cuvinte dupã dictare. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.8 Realizeazã legãtura între pronunţie şi │
 │ │ │scriere la nivel de cuvânt şi grupuri de │
 │ │ │cuvinte. │
 └────┴───────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



                                 LIMBA ENGLEZĂ

                               MODULUL AL II-LEA

             3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
                                    ÎNVĂŢARE


    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al II-lea se │
 │ │al II-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã distingã cuvinte şi sintagme│- exerciţii de discriminare; │
 │ │în fluxul verbal │- exerciţii de selectare a imaginilor │
 │ │ │corespunzãtoare cuvintelor audiate. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã reacţioneze verbal/nonverbal│- exerciţii de rãspuns la comenzi, │
 │ │potrivit contextului şi │formule simple de comunicare în │
 │ │conţinutului unui mesaj audiat │societate. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã desprindã detaliile unui │- rãspunsuri la întrebãri simple; │
 │ │enunţ simplu │- exerciţii de tip adevãrat/ fals. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al II-lea se │
 │ │al II-lea vor fi capabili: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã articuleze enunţuri simple, │- exerciţii de pronunţie cu perechi │
 │ │respectând accentul specific │minimale. │
 │ │limbii engleze │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã producã enunţuri │- exerciţii de repetare dupã model a │
 │ │simple/pãrţi ale unui enunţ, │unor cuvinte, sintagme, propoziţii; │
 │ │folosind intonaţia adecvatã │- activitãţi în perechi (dialoguri │
 │ │ │simple). │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.3.│Sã participe la dialoguri │- dialoguri dirijate; │
 │ │foarte simple în situaţii de │- jocuri de rol. │
 │ │comunicare uzuale │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al II-lea se │
 │ │al II-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã recunoascã cuvinte şi │- exerciţii de identificare a unor │
 │ │grupuri de cuvinte în spaţiul │cuvinte, sintagme. │
 │ │grafic │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã citeascã enunţuri scurte cu │- exerciţii de citire cu sau fãrã model│
 │ │glas tare │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al II-lea se │
 │ │al II-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã reproducã în scris cuvinte, │- exerciţii de copiere, de completare │
 │ │grupuri de cuvinte şi enunţuri │de spaţii; │
 │ │scurte │- copiere selectivã. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã realizeze legãtura între │- exerciţii de scriere dupã dictare. │
 │ │scriere şi pronunţie la nivelul│ │
 │ │grupului de cuvinte şi │ │
 │ │enunţului │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    6. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al II-lea se │
 │ │al II-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã manifeste interes pentru │- realizarea unui proiect care sã │
 │ │studiul limbii engleze │ilustreze avantajele cunoaşterii unei │
 │ │ │limbi strãine; │
 │ │ │- discuţii în perechi/grup. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘




                           4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ORGANIZARE TEMATICĂ
    - O viaţã sãnãtoasã (pãrţile corpului, dietã, sport, igienã).
    - Timpul şi vremea (ceasul, zilele sãptãmânii, lunile anului, vremea, hainele).
    - Cãlãtorii/Transport (mijloace de transport, clãdiri şi instituţii dintr-un oraş/sat).
    - Profesii (tipuri de profesii şi instrumentele folosite - dacã este cazul).

    FUNCŢII COMUNICATIVE
    1. a numi pãrţile principale ale corpului;
    2. a descrie stilul de viaţã personal;
    3. a defini un stil de viaţã sãnãtos;
    4. a se prezenta şi a prezenta pe cineva;
    5. a cere şi a da informaţii cu privire la orã/vremea de afarã;
    6. a solicita repetarea unor informaţii neînţelese;
    7. a descrie diverse mijloace de transport;
    8. a solicita informaţii cu privire la orientarea în oraş;
    9. a descrie profesia proprie şi alte profesii date;
    10. a solicita informaţii cu privire la profesia unei persoane;
    11. a mulţumi şi a rãspunde la mulţumiri.

    ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    I. Gramaticã
    Alfabetul şi sunetele limbii engleze (reluare).
    Substantivul: numãrul singular/plural.
    Articolul: a/ an; the.
    Pronumele: personal în nominativ.
    Adjectivul: calificativ, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural.
    Numeralul: cardinal (13-20).
    Verbul: to be, to have, can, may (prezent - afirmativ/negativ), imperativul.
    Prepoziţii: de loc (in, on, next to, under).
    Adverbe: de loc (here, there).
    Conjuncţii: uzuale (and).

    II. Lexic
    75 - 100 de unitãţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzãtoare realizãrii funcţiilor comunicative, în cadrul ariilor tematice specificate mai sus).


                    5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

                               MODULUL AL II-LEA


 ┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
 │ │ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│Dezvoltarea capacitãţii│S.1 Recunoaşte sunetele specifice limbii │
 │ │de receptare a │dintr-un scurt mesaj audiat. │
 │ │mesajului oral │ │
 │ │ │S.2 Desprinde sensul global al unui enunţ │
 │ │ │simplu, demonstrând aceasta prin reacţii │
 │ │ │verbale/nonverbale adecvate. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│Dezvoltarea capacitãţii│S.3 Reproduce sunete/cuvinte/enunţuri, cu │
 │ │de exprimare oralã │accent adecvat şi le asociazã cu imaginile/ │
 │ │ │simbolurile corespunzãtoare. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.4 Formuleazã câteva mesaje simple despre │
 │ │ │sine şi persoane familiare. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│Dezvoltarea capacitãţii│S.5 Recunoaşte cuvinte şi grupuri de cuvinte. │
 │ │de receptare a │ │
 │ │mesajului scris │S.6 Citeşte enunţuri scurte cu glas tare, cu │
 │ │ │intonaţie şi acu ccent specific limbii engleze.│
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│Dezvoltarea capacitãţii│S.7 Reproduce în scris grupuri de cuvinte şi │
 │ │de exprimare scrisã │enunţuri scurte dupã dictare. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.8 Realizeazã legãtura între pronunţie şi │
 │ │ │scriere, legând cuvintele în enunţuri scurte. │
 └────┴───────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘




                                 LIMBA ENGLEZĂ

                               MODULUL AL III-LEA

               3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al III-lea se │
 │ │al III-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã identifice informaţiile │- exerciţii de ascultare cu completarea│
 │ │necesare dintr-un text audiat │informaţiei cãutate în tabele sau │
 │ │ │grile. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã reacţioneze verbal/nonverbal│- exerciţii de rãspuns la comenzi, │
 │ │la un mesaj audiat │dialoguri simple. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã desprindã sensul global al │- rãspunsuri la întrebãri simple; │
 │ │unui mesaj/dialog într-un │- exerciţii cu alegere multiplã. │
 │ │context de comunicare │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al III-lea se │
 │ │al III-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã reproducã enunţuri simple │- exerciţii de repetare dupã model a │
 │ │ │unor sintagme, propoziţii. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã formuleazã enunţuri adecvate│- rãspunsuri la întrebãri; │
 │ │unor situaţii de comunicare │- exprimarea opiniei; │
 │ │uzualã, respectând accentul │- descrieri. │
 │ │specific limbii engleze │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.3.│Sã participe la dialoguri │- dialoguri dirijate; │
 │ │simple în situaţii de │- jocuri didactice. │
 │ │comunicare uzuale │ │
 │ │context de comunicare │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al III-lea se │
 │ │al III-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã citeascã un text scurt cu │- exerciţii de citire cu/ fãrã model. │
 │ │glas tare, cu intonaţia │ │
 │ │adecvatã semnificaţiei textului│ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã desprindã sensul global al │- exerciţii de tip adevãrat/ fals; │
 │ │unui text simplu │- exerciţii de corespondenţã │
 │ │ │imagine-text. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al III-lea se │
 │ │al III-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã reproducã în scris sintagme │- exerciţii de copiere. │
 │ │şi enunţuri simple │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã realizeze legãtura între │- exerciţii de scriere dupã dictare │
 │ │scriere şi pronunţie la nivelul│(cuvinte, sintagme, propoziţii scurte).│
 │ │sintagmelor şi propoziţiilor │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.3.│Sã scrie cuvinte, sintagme, │- exerciţii de completare pe baza unui │
 │ │propoziţii │suport vizual; │
 │ │ │- exerciţii de completare a unor │
 │ │ │formulare, tabele, grile etc. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    5. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al III-lea se │
 │ │al III-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã manifeste interes şi │- realizarea unui proiect turistic. │
 │ │curiozitate faţã de oraşele din│ │
 │ │Marea Britanie │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘




                            4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ORGANIZARE TEMATICĂ
    - Persoanã, familie, comunitate (informaţii personale, descrierea familiei şi a mediului de viaţã).
    - Oraşul (clãdiri şi instituţii importante, orientarea în oraş, mijloace de transport, cazarea într-un hotel).
    - Cumpãrãturi (alimente, tipuri de magazine, cantitãţi, monedã).
    - Timp liber/hobby-uri (sporturile şi activitãţile preferate, timp liber, planuri de vacanţã).

    FUNCŢII COMUNICATIVE
    1. a furniza informaţii personale în context informal şi formal;
    2. a descrie persoane, obiecte şi locuri din universul apropiat;
    3. a solicita şi a oferi informaţii despre mediul înconjurãtor;
    4. a înţelege o hartã/un orar al mijloacelor de transport în comun;
    5. a se caza într-un hotel;
    6. a cere ajutor/ o favoare/ permisiunea de a întreprinde o acţiune;
    7. a cere lucruri într-un magazin;
    8. a exprima cantitatea;
    9. a lucra cu monedã diferitã în contexte diferite;
    10. a exprima capacitatea mintalã şi fizicã;
    11. a descrie activitãţi preferate pentru timpul liber;
    12. a face planuri de vacanţã.

    ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

    I. Gramaticã
    Substantivul: numãrul singular/plural.
    Pronumele: personal în nominativ/acuzativ.
    Adjectivul: calificativ, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural.
    Numeralul: cardinal (21-100).
    Verbul: to be, to have, can, may, must (prezent - afirmativ/negativ/interogativ)
     structuri specifice: there is / there are
     timpul prezent continuu (afirmativ).
    Prepoziţii: de loc (in, on, next to, under, to, between, across).
    Adverbe: de loc (here, there), de timp (now).
    Conjuncţii: uzuale (and, but).

    II. Lexic
    150 de unitãţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzãtoare realizãrii funcţiilor comunicative).


                    5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

                               MODULUL AL III-LEA


 ┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
 │ │ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│Dezvoltarea capacitãţii│S.1 Identificã informaţiile necesare dintr-un │
 │ │de receptare a │scurt text audiat, demonstrând aceasta prin │
 │ │mesajului oral │completare de cuvinte şi sintagme în │
 │ │ │tabele/grile/propoziţii lacunare. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.2 Desprinde sensul global al unui enunţ │
 │ │ │simplu, demonstrând aceasta prin rãspunsuri │
 │ │ │simple. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│Dezvoltarea capacitãţii│S.3 Formuleazã câteva mesaje simple în situaţii│
 │ │de exprimare oralã │de comunicare uzuale, pe teme familiare. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│Dezvoltarea capacitãţii│S.4 Citeşte cursiv un text scurt cu glas tare │
 │ │de receptare a │şi cu intonaţie specificã semnificaţiei │
 │ │mesajului scris │textului. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.5 Desprinde sensul global al unui text │
 │ │ │simplu, citit în gând. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│Dezvoltarea capacitãţii│S.6 Reproduce în scris sintagme şi enunţuri. │
 │ │de exprimare scrisã │ │
 │ │ │S.7 Scrie cuvinte şi propoziţii simple dupã │
 │ │ │dictare. │
 └────┴───────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘




                                 LIMBA ENGLEZĂ

                               MODULUL AL IV-LEA

         3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al IV-lea se │
 │ │al IV-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã identifice semnificaţia unor│- exerciţii de corelare; │
 │ │enunţuri referitoare la │- rãspunsuri la întrebãri de control. │
 │ │universul imediat │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã desprindã elemente de │- exerciţii de confirmare a înţelegerii│
 │ │detaliu ale unui mesaj audiat │globale a unui text audiat, prin │
 │ │(minidialog, descrieri de │îndeplinirea unei sarcini simple (de │
 │ │persoane/ obiecte/ acţiuni) │exemplu, bifeazã, încercuieşte, │
 │ │ │mimeazã, deseneazã etc.). │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã reacţioneze adecvat la │- exerciţii de rãspuns la comenzi, │
 │ │diferite tipuri de mesaje │întrebãri, formule de comunicare în │
 │ │ │societate. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al IV-lea se │
 │ │al IV-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã reproducã scurte │- exerciţii de repetare dupã model; │
 │ │mesaje/pãrţi ale unui mesaj │- exerciţii de corectare a pronunţiei. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã integreze cuvinte noi în │- jocuri în echipã în vederea exersãrii│
 │ │enunţuri proprii în contexte │noului vocabular în situaţii concrete │
 │ │specifice de comunicare │de comunicare; │
 │ │ │- alcãtuire de enunţuri cu elementele │
 │ │ │de vocabular şi structurile noi. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.3.│Sã formuleze întrebãri simple │- dialoguri; │
 │ │şi rãspunsuri scurte în │- jocuri de rol; │
 │ │situaţii de interacţiune, în │- activitãţi de simulare. │
 │ │contexte familiare sau de │ │
 │ │necesitate imediatã │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.4.│Sã vorbeascã despre sine/despre│- descrieri simple, cu suport vizual │
 │ │persoane/despre activitãţi din │sau verbal (întrebãri, cuvinte de │
 │ │universul imediat │sprijin). │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al IV-lea se │
 │ │al IV-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã identifice semnificaţia unor│- exerciţii de tip adevãrat/ fals; │
 │ │cuvinte/propoziţii simple, în │- exerciţii de alegere (din soluţii │
 │ │texte autentice comune │multiple); │
 │ │(etichete, anunţuri, afişe) │- potrivire imagine - text. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã desprindã informaţii │- exerciţii de confirmare a receptãrii,│
 │ │particulare dintr-un text citit│prin rãspunsuri la întrebãri de control│
 │ │în gând │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.3.│Sã citeascã un scurt text │- exerciţii de citire (pe roluri, în │
 │ │cunoscut, cu intonaţie adecvatã│grup, individual, în gând, cu voce │
 │ │semnificaţiei textului │tare). │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al IV-lea se │
 │ │al IV-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã reproducã în scris enunţuri │- completare de text lacunar. │
 │ │complexe - exerciţii de │ │
 │ │copiere; │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã formuleze în scris │- exerciţii de completare: grile de │
 │ │enunţuri/mesaje, pe baza unui │informaţii, formulare, tabele etc.); │
 │ │suport verbal/imagine │- exerciţii de redactare (scurte │
 │ │ │descrieri). │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.3.│Sã realizeze legãtura dintre │- exerciţii de scriere dupã dictare. │
 │ │rostire şi scriere, la nivelul │ │
 │ │textului │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    5. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul modulului │Pe parcursul modulului al IV-lea se │
 │ │al IV-lea, elevii vor fi │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 │ │capabili: │ │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã manifeste curiozitate pentru│- prezentarea oralã a unor aspecte ce │
 │ │descoperirea unor aspecte │ţin de cultura britanicã; │
 │ │legate de spaţiul cultural │- realizarea unui proiect. │
 │ │britanic │ │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘




                           4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ORGANIZARE TEMATICĂ
    - Programul zilnic (activitãţi zilnice, ceasul şi momentele zilei, zilele sãptãmânii).
    - Locul de muncã (tipuri de meserii, obiecte/instrumente de la locul de muncã, interviu, angajare, sarcini specifice).
    - Timpul (momentele zilei, lunile anului, anotimpurile şi activitãţile aferente lor, fenomene ale naturii, animale, legume, fructe).
    - Planuri de viitor (hobby-uri, planuri şi locuri de vacanţã, planuri de viitor - aşteptãri/ ţeluri propuse şi modalitãţi de a le atinge).

    FUNCŢII COMUNICATIVE
    1. a descrie programul zilnic şi frecvenţa cu care realizeazã anumite activitãţi;
    2. a identifica elemente din universul familiar/care ţin de locul de muncã;
    3. a cere informaţii şi a oferi date personale la telefon;
    4. a completa documente ocupaţionale specifice (Curriculum Vitae );
    5. a cere şi a da informaţii (de ordin personal, despre mediul înconjurãtor);
    6. a exprima ceea ce face/ nu face plãcere;
    7. a localiza persoane, obiecte, acţiuni;
    8. a propune şi a cere cuiva sã facã ceva;
    9. a relata activitãţi: la prezent (reluare şi îmbogãţire);
    10. a exprima planuri de viitor.

    ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    I. Gramaticã
    Substantivul: numãrul singular/plural (câteva plurale neregulate).
    Pronumele: personal în nominativ/acuzativ, posesiv.
    Adjectivul: calificativ, gradul comparativ de superioritate, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural.
    Numeralul: ordinal (1st - 31st).
    Verbul: timpul prezent continuu (afirmativ/negativ/interogativ);
     timpul prezent simplu (afirmativ/negativ/interogativ);
     timpul viitor (cu will).
    Prepoziţii: de loc (between, over, across, above, at, in, on).
    Adverbe: de timp (tomorrow, then).

    II. Lexic
    175 - 200 de unitãţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzãtoare realizãrii actelor de vorbire).

                            5. SUGESTII METODOLOGICE

    Tinerii/adulţii din Programul "A doua şansã" vor avea nevoie de mult sprijin şi de un climat deschis, de cooperare, în care sã îşi poatã asuma riscuri (de a face greşeli de pronunţie, de a înţelege greşit, de a nu înţelege deloc - inevitabile în învãţarea unei limbi strãine). De aceea, recomandãm organizarea activitãţilor în grupe mici de lucru, utilizarea metodelor de învãţare prin cooperare şi stabilirea unor reguli comune de abordare a greşelilor şi de funcţionare a grupului.
    Deoarece este posibil ca în fiecare modul grupul sã fie format din elevi cu niveluri diferite de competenţã, recomandãm folosirea metodelor de predare diferenţiatã, pentru a asigura şansa fiecãruia de a progresa pe parcursul modulului (întrebãri direcţionate diferenţiat în funcţie de gradul de dificultate, formarea de echipe de lucru compuse din persoane cu abilitãţi similare/ diferite - în funcţie de scopul activitãţii, sprijin prin rotaţie, fişe de lucru individuale etc.).
    Sugerãm structurarea scenariului didactic pe modelul constructivist, cu trei etape distincte:
    1. orientare (introducerea temei, actualizarea cunoştinţelor anterioare, analiza nevoilor, formularea de întrebãri);
    2. achiziţii (prezentarea noului text, extragerea de semnificaţii/reguli, rezolvarea de sarcini de lucru, exersarea competenţelor);
    3. reflecţie (extindere, conexiuni, aplicaţii în situaţii reale) şi evaluare.
    Acest model permite valorificarea cunoştinţelor şi experienţelor anterioare ale elevilor, centrarea pe nevoile acestora şi implicarea lor activã în procesul de învãţare prin descoperire. Rolul profesorului va fi unul minimal, la nivel deductiv, el oferind doar un model al actului propriu-zis de comunicare, dirijând activitãţile din umbrã şi oferind sugestii.
    Recomandãm ca textele propuse sã fie cât mai diverse şi, pe cât posibil, autentice, de exemplu: programe TV, orare de trenuri, buletine de ştiri şi meteo, dialoguri între persoane, versuri ale unor cântece preferate etc. Complexitatea textului nu este atât de relevantã în comparaţie cu natura sarcinilor de lucru stabilite de profesor. Acestea vor trebui sã fie simple la început, urmând ca gradul de complexitate sã creascã treptat. Ele vor urmãri îndeosebi latura comunicativ-funcţionalã a comunicãrii.
    Pentru accelerarea ritmului de învãţare, explicaţiile cu privire la diverse aspecte ale limbii sau instrucţiunile de rezolvare a sarcinilor se pot da la început în limba maternã, urmând ca pe mãsurã ce nivelul creşte, limba strãinã sã fie folositã din ce în ce mai mult.

    Recomandãri specifice
    Un rol deosebit în cadrul acestor patru module îl deţine comunicarea verbalã, scopul final fiind acela de a determina elevii şi de a-i stimula în vederea acumulãrii de cunoştinţe noi prin utilizarea limbii engleze în diverse contexte. Profesorul are sarcina de a ţine seama în pregãtirea lecţiilor de suscitarea interesului elevilor pentru conţinut, dar şi sã abordeze procesul învãţãrii în sens transdisciplinar. Ca urmare, elevii sunt invitaţi sã comunice într-o paletã largã de activitãţi (cu accent pe jocurile de rol, lucrul în doi şi în echipã etc.), ce simuleazã viaţa realã şi contextualizeazã conversaţia, abordând teme funcţionale, precum: orientarea pe hartã şi în oraş cu diverse mijloace de transport, cumpãrãturile şi lucrul cu monedã diferitã, interviul în vederea angajãrii, vremea şi buletinul meteorologic, viaţa la ţarã, programul zilnic etc. Astfel de activitãţi se regãsesc atât în ghidul elevului, cât şi în cel al profesorului, în secţiunea "Games and activities".
    În cadrul modulelor de iniţiere, comunicarea oralã are un rol central. Trebuie avut în vedere faptul cã receptarea oralã a unor texte autentice prezintã dificultãţi specifice, pe care elevii trebuie sã le înţeleagã pentru a le putea depãşi. Acestea derivã din însuşi caracterul imaterial al fluxului verbal, care nu permite întotdeauna reveniri asupra textului audiat. De aceea, dezvoltarea abilitãţilor de discriminare auditivã, memorizare şi ascultare activã va beneficia de atenţie specialã în cadrul acestor module.
    Pregãtirea receptãrii, selectarea adecvatã a sarcinilor de lucru în timp ce se ascultã textul şi dupã aceea sunt aspecte importante care vor da elevilor o direcţie clarã şi sentimentul reuşitei. Sugerãm organizarea activitãţilor de receptare dupã modelul urmãtor:
    - Înainte de receptarea textului: activitãţi care sã creeze un context motivant, sã actualizeze achiziţii deja dobândite, sã ofere elementele necesare pentru realizarea sarcinilor urmãtoare, ca de exemplu:
      - mici conversaţii în grup pe baza unei imagini/glume, cu rol de introducere în temã şi crearea atmosferei;
      - crearea unor liste de cuvinte/idei legate de tema propusã (posibil de realizat prin brainstorming);
      - formulare de întrebãri;
      - exerciţii de predicţie etc.
    - În timpul receptãrii: activitãţi succesive, cu grad de complexitate progresiv, care presupun ascultarea textului de câte ori este nevoie. Sarcinile trebuie formulate foarte clar pentru fiecare activitate, astfel încât elevii sã ştie exact care este rezultatul aşteptat.
    Exemple de activitãţi pentru aceastã etapã:
      - exerciţii de discriminare foneticã;
      - exerciţii de identificare a unor cuvinte/sintagme/enunţuri;
      - exerciţii de rãspuns la comenzi, întrebãri, formule de comunicare în societate;
      - exerciţii de confirmare a receptãrii, prin rãspunsuri la întrebãri de control;
      - exerciţii rãspunsuri la întrebãri de tipul "adevãrat"/"fals" etc.
    - Dupã receptarea textului: activitãţi de reflectare asupra conţinutului textului sau asupra achiziţiilor lingvistice (sunete noi, vocabular, structuri, formule conversaţionale, competenţe etc.).
    Exemple de activitãţi de învãţare:
      - exersarea noilor sunete învãţate;
      - integrarea noilor cuvinte în enunţuri proprii;
      - conversaţii, discuţii pe tema ideilor din text;
      - exerciţii de formulare a unor întrebãri de control sau întrebãri suplimentare cu privire la textul receptat.
    În ceea ce priveşte receptarea şi exprimarea mesajului scris, sugerãm insistenţa asupra exerciţiilor de spelling în cadrul primului modul, pentru ca elevii sã poatã discrimina cu uşurinţã între sunetul/grupul de sunete auzit şi transpunerea sa în scris. De asemenea, subliniem importanţa varietãţii şi funcţionalitãţii textelor care vor fi alese, astfel încât acestea sã se plieze pe specificul local şi pe interesele elevilor. În şcolile cu acces la Internet existã posibilitatea de a gãsi o mare diversitate de texte, cu diferite grade de dificultate (emisiuni radio, dialoguri, cântece, fragmente din discursuri etc.). În lipsa acestora, se pot folosi înregistrãri de pe casete audio sau/şi video care însoţesc manuale de predare a limbii engleze pentru adulţi. Deoarece nu toţi elevii au acelaşi ritm şi stil de lucru, la sfârşitul fiecãrui capitol din modulele al III-lea şi al IV-lea, în ghidurile cursanţilor elaborate în cadrul programului "A doua şansã" vor exista exerciţii suplimentare cu utilizãri multiple, pe care profesorul le poate folosi fie ca muncã individualã pentru acei elevi care au un ritm de lucru mai rapid şi sunt interesaţi sã exerseze suplimentar, fie pentru exersare în cazul anumitor elevi mai puţin performanţi, sau pur şi simplu ca recapitulare înaintea unei evaluãri scrise.
    Evaluarea curentã în cadrul lecţiilor de limbi strãine trebuie vãzutã ca o parte integrantã a predãrii şi învãţãrii. Monitorizarea continuã a progresului poate constitui pentru elevii programului "A doua şansã" un sprijin pentru dezvoltarea încrederii în sine şi a motivãrii de a merge mai departe spre atingerea potenţialului propriu. Pentru a asigura efectul benefic al evaluãrii, recomandãm ca observaţiile, comentariile, discuţiile pe baza performanţei elevilor sã aibã mereu caracter pozitiv (focalizat pe identificarea reuşitelor) şi constructiv. Elevii vor fi implicaţi activ în procesul de evaluare continuã, prin completarea de fişe de autoevaluare, discutarea rezultatelor, stabilirea cursului de acţiune pentru îmbunãtãţirea rezultatelor personale.
    Sugerãm utilizarea urmãtoarelor modalitãţi de evaluare continuã:
    - Liste de evaluare completate de elevi şi (eventual) profesor. Se bifeazã afirmaţii de tipul "can do", formulate pornind de la obiectivele de referinţã, în funcţie de conţinutul lecţiei predate, ca de exemplu: "pot sã disting cuvintele cunoscute din textul ascultat", "pot sã identific numele unei persoane care se prezintã".
    - Testãri periodice (recomandãm exerciţii de tipul "potriviţi", "încercuiţi", "subliniaţi", "bifaţi", "completaţi spaţiile goale", "adevãrat/fals", "corectaţi greşeala", "alegeţi varianta potrivitã" etc.), care pot fi evaluate de profesor sau elevi.
    - Jurnalul de învãţare, completat la intervale regulate (dupã fiecare lecţie/capitol, sãptãmânal), în care elevii reflecteazã asupra învãţãrii şi progresului propriu.
    - Portofoliul elevului, care poate conţine lucrãri reprezentative ale fiecãruia dintre ei (textele preferate, fişe de lucru rezolvate), fişe de autoevaluare şi testãri periodice etc.
    Pentru evaluarea sumativã, la final de modul, se pot folosi teste (de tipul celor descrise mai sus), interviuri, jocuri de rol, prezentãri de proiecte etc. Sugerãm ca testele de evaluare finalã sã cuprindã sarcini de lucru relevante (sã poatã demonstra atingerea standardelor de evaluare, sã fie în sfera de interes a elevilor), cu grade diferite de dificultate şi asemãnãtoare cu activitãţile de învãţare organizate pe parcursul modulului.

                    6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

             La finele modulului al IV-lea, absolvenţii programului
                     "A doua şansã" vor atinge nivelul A1:


 ┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
 │ │ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 1.│Dezvoltarea capacitãţii│S.1 Identificã, în mesaje scurte audiate, │
 │ │de receptare a │semnificaţia unor cuvinte şi propoziţii │
 │ │mesajului oral │referitoare la universul imediat. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.2 Desprinde sensul global al unui scurt mesaj│
 │ │ │audiat referitor la sine, familie, împrejurãri │
 │ │ │concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate.│
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 2.│Dezvoltarea capacitãţii│S.3 Utilizeazã expresii şi fraze simple pentru │
 │ │de exprimare oralã │a vorbi despre sine, persoane şi activitãţi din│
 │ │ │universul apropiat. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.4 Iniţiazã şi menţine un dialog scurt pe teme│
 │ │ │familiare, formulând întrebãri şi rãspunsuri. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 3.│Dezvoltarea capacitãţii│S.5 Identificã semnificaţia unor cuvinte şi │
 │ │de receptare a │propoziţii simple, în texte autentice comune │
 │ │mesajului scris │(etichete, anunţuri, afişe). │
 │ │ │ │
 │ │ │S.6 Desprinde sensul global al unui scurt text │
 │ │ │citit în gând. │
 ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
 │ 4.│Dezvoltarea capacitãţii│S.7 Completeazã corect formulare cu detalii │
 │ │de exprimare scrisã │personale. │
 │ │ │ │
 │ │ │S.8 Redacteazã un enunţ /scurt mesaj, pe baza │
 │ │ │unui suport verbal, a unei imagini, sau ca │
 │ │ │rãspuns la un alt text (scrisoare, mesaj de │
 │ │ │felicitare). │
 └────┴───────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. Programele şcolare de limba englezã pentru clasele a III-a şi a IV-a, ale M.E.C., aprobate prin ordinele ministrului nr. 4263 din 29.07.1998, nr. 3957 din 09.06.1999, nr. 4184 din 04.08.1999, nr. 5086 din 15.12.1999 şi nr. 3919/20.04.2005, Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetãrii nr. 3919/20.04.2005.
    2. "Cadrul European Comun de Referinţã pentru limbi: învãţare, predare, evaluare", http://www.coe.int/T/E/Cultural_Co-operation/education/Languages/ Language_Policy/Common_Framework_of_Reference/default.asp
    3. English Language Portfolio, http://culture2.coe.int/portfolio
    4. Raportul de evaluare din noiembrie 2003 al grupului de lucru "Abilitãţi de bazã, antreprenoriat şi limbi strãine" din cadrul Directoratului General pentru educaţie şi culturã al Comisiei Europene.
    5. "Promoting language learning and linguistic diversity: An action plan 2004 - 2006" . Communication from the Commission of the European Communities, Brussels, 24.07.2003.
    6. "Good assessment practice in modern foreign languages," Ofsted, HMI 1478, (c) Crown copyright 2003.
    7. Teaching English Resources (British Council)
    http://www.teachingenglish.org.uk/try/activities.shtml

    AUTOR
    Prof. Georgiana Pruteanu
    Asociaţia pentru Educaţie şi Ştiinţã Hermann Oberth, Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                            CONSILIERE ŞI ORIENTARE

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
              NIVELURILE I-IV (corespunzãtor claselor I şi a IV-a)


                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528

                                Bucureşti, 2011


                           1. NOTĂ DE PREZENTARE

    În programul educaţional "A doua şansã", conceperea şi derularea activitãţilor specifice programei şcolare Consiliere şi orientare la nivelurile I-IV au în vedere:
    - conştientizarea nivelului de cunoaştere, dezvoltare şi maturizare personalã specifice fiecãruia;
    - înţelegerea stilului de învãţare şi a factorilor motivaţionali, importanţi pentru învãţarea pe tot parcursul vieţii;
    - aplicarea abilitãţilor de a rãspunde cerinţelor sociale şi de integrare în comunitate;
    - pregãtirea, menţinerea şi dezvoltarea competenţelor specifice practicãrii carierei pe piaţa muncii.
    Consilierea şi orientarea în programul educaţional "A doua şansã" rãspunde unor întrebãri importante pe care elevii din grupul ţintã, trebuie ajutaţi sã le identifice/ formuleze/ conştientizeze: "Cum pot sã mã cunosc mai bine?", "Cine sunt şi ce calitãţi am?", "Cum sã recuperez rãmânerea în urmã la învãţãturã?" "Cum pot sã mã afirm?", "Ce roluri deţin în diferite grupuri de apartenenţã, în familie, la şcoalã, în comunitatea din care fac parte?", "Cum pot sã îmi dezvolt relaţii sociale (prieteni, colegi de şcoalã, colegi de serviciu, vecini etc.) în comunitate şi la locul de muncã?", "De unde pot obţine informaţii sau ajutor?", "Ce trebuie sã fac pentru a învãţa şi munci mai eficient?", "Ce meserie doresc sã practic, care sã mã ajute, sã fie în acord cu interesele mele, sã-mi ofere satisfacţii profesionale şi sã asigure veniturile necesare pentru întreţinerea mea şi a familiei mele?", "Care sunt modalitãţile de a avea o viaţã mai sãnãtoasã şi mai fericitã?"
    Mesajul cheie al activitãţilor de consiliere şi orientare, ca pachet de învãţare, este de a ajuta participanţii sã-şi (re)descopere şi sã-şi dezvolte talentele, resursele, competenţele, ambiţiile, sã exploreze interesele, aptitudinile, punctele tari/slabe, aspectele de îmbunãtãţit, credinţele, potenţialul, obstacolele, dificultãţile, limitele, valorile, modelele de viaţã, care sã le faciliteze accesul spre o viaţã mai bunã şi mai prosperã în acord cu obiectivele personale, cerinţele sociale, planurile de carierã şi piaţa muncii (CEDEFOP, 2008).
    În fundamentarea demersului de consiliere din cadrul programului "A doua şansã", s-au utilizat documente europene de datã recentã: recomandãrile Consiliului Europei prin cele douã Rezoluţii (2004, 2008), care subliniazã rolul major pe care consilierea îl are în deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetãţenii.
    Tendinţa majorã în Consiliere şi orientare este de a oferi servicii pe toatã durata vieţii: concept sintetizat în sintagma "consilierea permanentã" (lb. engl. lifelong learning guidance and counselling), ceea ce reprezintã un suport concret pentru câştigarea autonomiei învãţãrii, dezvoltarea carierei în funcţie de schimbãrile actuale rapide la nivel global, acordarea unei atenţii sporite momentelor semnificative de tranziţie în viaţã, îndeplinirea nevoilor diverselor categorii ale grupurilor ţintã care solicitã aceste activitãţi. "Memorandumul privind învãţarea permanentã", respectiv tema 5 referitoare la "Regândirea consilierii şi orientãrii" (Comisia Europeanã, 2000), Planurile cadru şi programele şcolare pentru învãţãmânt primar, programul "A doua şansã" (Ordinul Ministrului Nr. 5160/ 06.10.2005 şi Ordinul Ministrului nr. 2268/28.09.2007), Metodologia de organizare a Programului "A doua şansã" elaboratã în temeiul art. 29 (4) din Legea nr. 1/2011, Legea educaţiei naţionale şi Programele şcolare pentru aria curricularã Consiliere şi orientare, aprobatã prin Ordinul Ministrului Nr. 5286/09.10.2006 (Cls. I- IV, Cls. V- VIII), Programul Phare: Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate au constituit repere în proiectarea curricularã.
    Consilierea şi orientarea asigurã un mediu pozitiv de învãţare, în care elevii conştientizeazã, exerseazã abilitãţi şi atitudini pentru viaţa realã, aspecte care se regãsesc în aria celor opt domenii ale competenţelor cheie promovate de Uniunea Europeanã (2002), în principal: aptitudini şi competenţe interpersonale, interculturale şi sociale, civice, aptitudini şi competenţe antreprenoriale, aptitudini şi competenţe de exprimare culturalã (consiliere multiculturalã), aptitudini şi competenţe de a învãţa sã înveţi (learning to learn), competenţe digitale (TIC).
    Importanţa studiului disciplinei Consiliere şi orientare pentru elevii din cadrul programului "A doua şansã" este capitalã. Aşa cum se arãta în Raportul de monitorizare şi evaluare a programului "A doua şansã" în România (octombrie, 2007, p. 226), este necesarã consilierea profesionalã a elevilor înscrişi în acest program pentru informarea cu privire la oportunitãţile existente şi sprijinul pentru inserţia pe piaţa muncii. De asemenea (p. 228), se menţioneazã cã este necesarã "elaborarea unor materiale care sã vizeze orientarea şi consilierea, în ceea ce priveşte dezvoltarea profesionalã şi a carierei, dezvoltarea abilitãţilor de viaţã în scopul pregãtirii de cetãţeni activi participativi". Considerãm prezenta programã un oportun rãspuns la menţionatele recomandãri, dar şi un rãspuns la nevoia generalã a sistemului de educaţie "A doua şansã" de interconectare a aspectelor educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.
    Principiile generale ale elaborãrii programei respectã modul de proiectare curricularã utilizat la nivelul curriculumului şcolar naţional, prin menţionarea obiectivelor cadru/specifice, a conţinuturilor şi metodelor specifice domeniului consilierii, adaptate grupului ţintã, precum şi a activitãţilor de învãţare. Dintre particularitãţile programei enumerãm: identificarea unor module tematice (de exemplu: Despre mine, Despre noi, Succesul învãţãrii, Cariera mea, Sãnãtate şi calitate) care se reiau în cadrul fiecãrui nivel de studiu, precum şi denumirea creativã a modulelor şi a nivelurilor, specificã domeniului consilierii (de exemplu: Ne descoperim, Învãţãm împreunã, Câştigãm încredere, Sãrbãtorim succesul etc.).
    Structura generalã a programei este urmãtoarea:
    - Obiective cadru: constituie axa proiectãrii şi construirii celor cinci module tematice, la nivelul fiecãrui nivel/clase.
    - Valori şi atitudini: conferã viziune programei şi orienteazã întregul demers didactic pentru dezvoltarea abilitãţilor pentru viaţã; sunt prezente în programele şcolare din curriculumul naţional.
    - Obiective de referinţã: sunt definite astfel încât sã sprijine obiectivele cadru şi conţinuturile relevante, de la simplu la complex, care sã permitã dezvoltarea propriului potenţial, interrelaţionarea eficientã cu ceilalţi, luarea deciziilor, managementul informaţiilor şi învãţãrii, planificarea carierei, asigurarea unui stil de viaţã sãnãtos şi îmbunãtãţirea calitãţii vieţii.
    - Exemple de activitãţi de învãţare: se centreazã pe experienţa de viaţã a elevilor participanţi, considerã resurse de învãţare "diversitatea" elevilor, valorizeazã responsabilitatea propriei învãţãri dintr-o perspectivã transdisciplinarã.
    - Conţinuturile învãţãrii: respectã principiul accesibilitãţii conţinuturilor în strânsã corelaţie cu experienţa personalã de viaţã şi aplicabilitatea practicã într-o societate a cunoaşterii aflatã în continuã schimbare.
    - Sugestii metodologice: faciliteazã proiectarea demersulului de învãţare în acord cu specificul nivelurilor şi modulelor tematice, prin diferite strategii didactice activparticipative, adaptate învãţãrii experienţiale, centrate pe dezvoltarea personalã şi profesionalã a elevilor.
    - Bibliografie şi resurse: cuprinde referinţe în domeniul consilierii şi orientãrii, documente legislative specifice, pagini web.

    Programa şcolarã Consiliere şi orientare este structuratã în cinci module tematice care se reitereazã la fiecare nivel al programului "A doua şansã".
    1. Despre mine - cuprinde activitãţi centrate pe dezvoltarea unei atitudini faţã de sine prin autocunoaştere.
    2. Despre noi - vizeazã formarea abilitãţilor şi atitudinilor de interrelaţionare în contexte variate.
    3. Succesul învãţãrii - urmãreşte utilizarea şi managementul informaţiilor în procesul de învãţare.
    4. Cariera mea - se axeazã pe dobândirea abilitãţilor de orientare şi planificare a carierei.
    5. Calitate şi sãnãtate - se referã la exersarea unor atitudini şi comportamente responsabile privind starea de sãnãtate şi sporirea calitãţii vieţii.
    Argumentul principal pentru care cele cinci module tematice au fost utilizate şi pentru care se reiau în cadrul fiecãrui nivel de studiu pentru atingerea obiectivelor cadru constã în bunele practici experimentate ale modelelor curriculare dezvoltate în Europa, SUA, Noua Zeelandã, Australia în domeniul consilierii şi orientãrii.
    Fiecare nivel, definit în mod metaforic, concentreazã viziunea definirii obiectivelor, organizãrii conţinuturilor şi a exemplelor de activitãţi într-o misiune educaţionalã, dupã cum urmeazã: Nivelul I - Ne descoperim, Nivelul al II-lea - Învãţãm împreunã, Nivelul al III-lea Câştigãm încredere, Nivelul al IV-lea - Sãrbãtorim succesul.
    Aşa cum este prevãzut în Planul cadru, pentru fiecare nivel de studiu (care are o duratã de 16 sãptãmâni), pentru disciplina Consiliere şi orientare se alocã o orã pe sãptãmânã.

    Caracteristicile grupului ţintã reflectã nevoile şi specificul clasei de elevi, astfel: preadolescenţi/ adolescenţi, tineri, adulţi, care nu au finalizat nivelul de studii din ciclul primar şi care au depãşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzãtoare clasei. Acestea sunt persoane care au abandonat şcoala şi care îşi exprimã dorinţa de a începe sau continua studiile. Grupa majoritarã de vârstã este reprezentatã de cursanţii cu vârste între 16- 25 de ani (31%), doar o treime dintre elevii nivelului primar se încadreazã în grupa de vârstã sub 16 ani. Numãrul femeilor înscrise în program este mai mare în ciclul primar, iar 77% sunt de etnie romã, tot la învãţãmântul primar (C. Ulrich, 2009, p. 164).

    Conform principiilor educaţiei adulţilor, portretul participanţilor relevã caracteristici care au fost luate în considerare în proiectarea curricularã şi în identificarea exemplelor de învãţare:
    stiluri de învãţare diferite, nevoie de respect, mai independenţi şi motivaţi, cu experienţã de viaţã şi orientare spre scop.

    Elementele de noutate ale programei constau în aplicarea modelului orientare/ achiziţie/ transfer, selectarea conţinuturilor din perspectiva accesibilitãţii, caracterului practic, funcţionalitãţii acestora pentru grupul ţintã, extinderea exemplelor de activitãţi de învãţare spre un grad de adresabilitate puternic personalizat (mediu de provenienţã: rural/ urban, caracteristici ale elevilor, ca parteneri în procesul de predare - învãţare, corelaţii crosscurriculare, metode şi tehnici interactive, evaluare calitativã).

    Un aspect deosebit de important şi inovator al curriculumului actual este introducerea orei Consiliere şi orientare în trunchiul comun şi derularea activitãţilor specifice acesteia de cadrul didactic abilitat, încadrat la clasa "A doua şansã", pe baza unor materiale suport şi a unui ghid destinat acestuia pentru toate nivelurile de studiu, care completeazã programa prezentã şi care conferã substanţã demersului educaţional.


                               2. OBIECTIVE CADRU


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE │
│ 2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE │
│ VARIATE │
│ 3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE │
│ 4. DOBÂNDIREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI │
│ 5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE │
│ SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Valori şi atitudini (www.edu.ro)
    - Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi.
    - Aprecierea unicitãţii fiecãruia.
    - Transparenţã faţã de managementul diversitãţii.
    - Receptivitate la emoţiile celorlalţi.
    - Valorizarea relaţiilor interpersonale.
    - Valorificarea criticã şi selectivã a informaţiilor.
    - Adaptare şi deschidere la noi tipuri de învãţare.
    - Motivaţie şi flexibilitate în elaborarea traseului educaţional şi profesional.
    - Responsabilitate şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera.
    - Interes pentru învãţare permanentã într-o lume în schimbare.
    - Orientare spre o viaţã de calitate în prezent şi în viitor.
    - Participare activã la viaţa şcolarã şi socialã.


                          NIVELUL I "Ne descoperim"

               3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului I, │Pe parcursul nivelului I se recomandã │
 │ │elevul va fi capabil: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã prezinte caracteristici │- exerciţii de autocunoaştere pe bazã │
 │ │personale │de imagini grafice, desene, jocuri de │
 │ │ │rol, completarea unor fişe de lucru │
 │ │ │pentru identificarea caracteristicilor │
 │ │ │personale. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã enumere asemãnãri şi │- exerciţii pentru identificarea │
 │ │deosebiri dintre el/ea şi │asemãnãrilor şi deosebirilor │
 │ │ceilalţi/celelalte │(autoportrete, portrete în mãrime │
 │ │ │naturalã); │
 │ │ │- comparaţii cu ceilalţi/celelalte şi │
 │ │ │cu persoane din viaţa realã │
 │ │ │(vecinãtate, comunitate, mass - media │
 │ │ │etc.). │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului I, │Pe parcursul nivelului I se recomandã │
 │ │elevul va fi capabil: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã exerseze comportamente de │- activitãţi pe grupe de analizã │
 │ │lucru în grup/echipã │comparativã a unor situaţii de │
 │ │ │cooperare/conflict din familie, în sala│
 │ │ │de clasã, în şcoalã, comunitate, la │
 │ │ │locul de muncã; │
 │ │ │- exerciţii de identificare a emoţiilor│
 │ │ │apãrute în situaţii variate (fişe de │
 │ │ │lucru, desene, filmuleţe, jocuri de │
 │ │ │mimare, întâmplãri din │
 │ │ │vecinãtate/comunitate); │
 │ │ │- analiza emoţiilor în diferite │
 │ │ │situaţii din viaţa realã (povestiri, │
 │ │ │articole); │
 │ │ │- jocuri de echipã în care sunt create │
 │ │ │situaţii de cooperare/conflictuale │
 │ │ │(construcţii). │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului I, │Pe parcursul nivelului I se recomandã │
 │ │elevul va fi capabil: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã identifice importanţa │- brainstorming: Ce este învãţarea? │
 │ │programului educaţional "A │Discuţii de grup despre specificul │
 │ │doua şansã" │activitãţii de învãţare, specificul │
 │ │ │activitãţii şcolare, învãţarea la locul│
 │ │ │de muncã, importanţa învãţãrii în "A │
 │ │ │doua şansã"; │
 │ │ │- filme despre învãţare; │
 │ │ │- exerciţii şi jocuri pentru │
 │ │ │descoperirea caracteristicilor simple │
 │ │ │ale învãţãrii; │
 │ │ │- colaje şi desene despre beneficiile │
 │ │ │programului educaţional "A doua şansã" │
 │ │ │la care participã. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului I, │Pe parcursul nivelului I se recomandã │
 │ │elevul va fi capabil: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã distingã activitãţi │- joc de rol, discuţii în grupuri mici │
 │ │preferate, hobby-uri, meserii │despre activitãţile preferate; │
 │ │ │- exerciţii art-creative pentru │
 │ │ │ilustrarea hobby-ului personal │
 │ │ │(ecuson, tablou); │
 │ │ │- brainstorming: meserii şi hobby-uri │
 │ │ │asociate, fişe de lucru; │
 │ │ │- exerciţii-joc de argumentare pe bazã │
 │ │ │de imagini a preferinţelor alegerii şi │
 │ │ │practicãrii unor meserii preferate. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului I, │Pe parcursul nivelului I se recomandã │
 │ │elevul va fi capabil: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã dea exemple de surse de │- discuţii în grupuri mici: surse de │
 │ │securitate şi stabilitate care │securitate/stabilitate pentru siguranţã│
 │ │oferã siguranţã şi confort la │şi confort; │
 │ │nivel personal, social, la │- proiect de grup: "Siguranţã şi │
 │ │locul de muncã │confort în familie şi în comunitate, la│
 │ │ │locul de muncã". │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │5.2.│Sã identifice comportamente cu │- exerciţii din care pot fi │
 │ │risc care afecteazã igiena şi │identificate comportamentele cu risc: │
 │ │sãnãtatea personalã, a familiei│filmuleţe, povestiri, studii de caz; │
 │ │şi comunitãţii │- discuţii cu tema: "Comportamentele cu│
 │ │ │risc" (alcool, tutun, droguri, │
 │ │ │psihosexualitate); │
 │ │ │- colaje şi postere pe tema "Igienã şi │
 │ │ │sãnãtate în familie". │
 │ │ │"Igienã şi sãnãtate în comunitate". │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



                          4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
    1. Despre mine
    ● Cine sunt eu? Date de identificare: nume şi prenume, aspecte legate de înfãţişarea fizicã, data şi locul naşterii, adresa, membrii familiei, locuri favorite, emisiuni, ziare, mâncãruri preferate, reuşite etc.
    ● Oamenii sunt unici: asemãnãri/ diferenţe individuale.

    2. Despre noi
    ● Relaţiile cu alte persoane.
    ● Comportamente de lucru în grup/ în comunitate. Lucrul în echipã.

    3. Succesul învãţãrii
    ● A doua şansã. Învãţarea - oportunitate pentru o viaţã mai bunã.
    ● Ce este învãţarea? De ce învãţãm? Tipuri de activitãţi (învãţare, muncã, relaxare/odihnã).

    4. Cariera mea
    ● Activitãţi preferate în familie, în comunitate, la şcoalã.
    ● Hobby-uri, meserii, muncã, activitãţi (asemãnãri şi deosebiri).

    5. Calitatea vieţii şi sãnãtate
    ● Igienã şi sãnãtate în familie, la şcoalã, în comunitate.
    ● Comportamente preventive: securitate şi stabilitate (hranã, adãpost, mediu de viaţã).
    ● Comportamente cu risc: alcool, tutun, droguri, psihosexualitate.


                           NIVELUL al II-lea "Învãţãm împreunã"

        3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al II- lea,│Pe parcursul nivelului al II- lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã observe asemãnãri şi deosebiri │- exerciţii de autocunoaştere, exer- │
 │ │dintre persoane diferite │ciţii de prezentare personalã (ecu- │
 │ │ │son, hartã, bicicletã, floare), stu- │
 │ │ │dii de caz, portrete în funcţie de │
 │ │ │criterii solicitate. │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã enumere drepturi şi responsa- │- fişe de lucru de identificare a │
 │ │bilitãţi în diferite roluri: │drepturilor şi responsabilitãţilor la│
 │ │copil, elev, prieten, vecin │şcoalã (în clasã), acasã/ în familie,│
 │ │ │în comunitate; postere, studii de │
 │ │ │caz; │
 │ │ │- exerciţii de stabilire a regulilor,│
 │ │ │afişarea acestora, contracte între │
 │ │ │elevi-cadre didactice, elevi-familie,│
 │ │ │elevi- comunitate. │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al II- lea,│Pe parcursul nivelului al II- lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã participe la scenarii situaţio-│- jocuri de rol pentru examinarea │
 │ │nale de exprimare a autocontrolu- │unor rãspunsuri emoţionale la situa- │
 │ │lui │ţii concrete de viaţã ("Cum fac faţã │
 │ │ │furiei?" "Nu ştiu sã scriu şi sã │
 │ │ │citesc", "Nu am loc de muncã", │
 │ │ │"Copiii nu doresc sã meargã la şcoa- │
 │ │ │lã" etc.); │
 │ │ │- exerciţii de completare a unor fişe│
 │ │ │cu fraze lacunare cu imagini/cuvinte,│
 │ │ │jocuri în perechi, în echipe. │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã exemplifice roluri în grup │- desene, colaje cu tema: "Vecinii de│
 │ │ │pe strada mea"; │
 │ │ │- exerciţii de analizã a compatibili-│
 │ │ │tãţii dintre valorile grupului şi va-│
 │ │ │lorile personale; │
 │ │ │- lucru în echipã pentru stabilirea │
 │ │ │strategiilor de a face parte dintr-un│
 │ │ │grup (în clasã). │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al II- lea,│Pe parcursul nivelului al II- lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã analizeze condiţiile învãţãrii │- conceperea unor postere pe baza │
 │ │eficiente │unor texte şi imagini cu privire la │
 │ │ │condiţiile interne şi externe ale │
 │ │ │învãţãrii; │
 │ │ │- exemple de utilizare a Internetului│
 │ │ │ca sursã de informare (siguranţã: │
 │ │ │reguli, comportamente, ajutor); │
 │ │ │- vizite de familiarizare cu diferite│
 │ │ │surse de informare existente în şcoa-│
 │ │ │lã (ex: biblioteca şcolii, cabinetul │
 │ │ │de consiliere, laboratoarele, holuri-│
 │ │ │le), în comunitate (primãrie, DGASPC,│
 │ │ │magazine etc.). │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã exerseze tehnici simple de │- exerciţii individuale şi în grupuri│
 │ │învãţare │mici de antrenament în vederea desco-│
 │ │ │peririi modalitãţilor proprii de │
 │ │ │învãţare; │
 │ │ │- fişe de lucru pentru exersarea rea-│
 │ │ │lizãrii planurilor simple de învãţare│
 │ │ │(reţete de prãjituri, repararea maşi-│
 │ │ │nilor, construcţia caselor etc.). │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al II- lea,│Pe parcursul nivelului al II- lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã enumere beneficiile unui loc │- discuţii cu elevi mai mari, cu mem-│
 │ │de muncã │bri ai comunitãţii invitaţi la clasã,│
 │ │ │cu personalitãţi de succes, cu absol-│
 │ │ │venţi beneficiari ai programului "A │
 │ │ │doua şansã" despre motivele pentru │
 │ │ │care oamenii muncesc; │
 │ │ │- interviuri (joc de rol) despre be- │
 │ │ │neficiile/ avantajele muncii, în ca- │
 │ │ │drul unor simulãri pentru angajare. │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al II-lea, │Pe parcursul nivelului al II- lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã exerseze tehnici simple de │- fişe de observaţie: secvenţe din │
 │ │luare a deciziilor în situaţii de │filme, poveşti motivaţionale în care │
 │ │crizã │personajele iau decizii; │
 │ │ │- discuţii de grup cu privire la si- │
 │ │ │tuaţii din viaţa cotidianã în care │
 │ │ │sunt utilizate aspecte referitoare la│
 │ │ │rezolvarea de probleme, luarea deci- │
 │ │ │ziilor (ex.: şomajul, calamitãţi │
 │ │ │naturale, violenţa domesticã). │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



                      4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Despre mine
      ● Autocunoaştere: persoana, acceptarea şi respectarea diferenţelor.
      ● Drepturi şi responsabilitãţi.
      ● Unicitatea persoanei (criterii: rasã, vârstã, gen, culturã, educaţie, etnie, nivel social, apartenenţã religoasã etc.).

    2. Despre noi
      ● Relaţiile cu ceilalţi. Roluri în grup.
      ● Autocontrolul. Managementul emoţiilor acasã/ în famile, la şcoalã, în comunitate.

    3. Succesul învãţãrii
      ● Învãţarea eficientã: condiţii interne şi externe.
      ● Cum învãţãm? Planificarea învãţãrii.
      ● Internetul: sursã de informaţii. Comportamente de siguranţã.

    4. Cariera mea
      ● Munca: beneficii şi motive.
      ● Traseu educaţional - carierã.

    5. Calitatea vieţii şi sãnãtate
      ● Situaţii de crizã. Modalitãţi de a face faţã situaţiilor de crizã.
      ● Cum luãm decizii? Rezolvarea de probleme.


                  NIVELUL al III-lea "Câştigãm încredere"

       3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al III-lea,│Pe parcursul nivelului al III-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã identifice caracteristici │- fişe de lucru, jocuri de autocu- │
 │ │individuale: interese şi abilitãţi│noaştere; │
 │ │personale │- filme şi povestiri motivaţionale. │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã defineascã imaginea de sine/ │- exerciţii individuale şi de grup/ │
 │ │încrederea în sine prin raportare │de analizã a imaginii de sine: "Ce-mi│
 │ │la experienţele personale │place şi ce nu-mi place la mine?"; │
 │ │ │- expoziţii de desene (autoportrete).│
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al III-lea,│Pe parcursul nivelului al III-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã extragã regulile comunicãrii │- colaje, postere, desene pentru evi-│
 │ │eficiente din situaţiile de │denţierea tipurilor de comunicare; │
 │ │învãţare prezentate │- jocuri de rol pentru exersarea re- │
 │ │ │gulilor comunicãrii eficiente. │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã investigheze familia şi comuni-│- vizite, interviuri cu membrii fami-│
 │ │tatea pe baza unor criterii │liei (valori şi practici); │
 │ │ │- portofoliu (sarcinã de grup), cola-│
 │ │ │je, desene. │
 │ │ │- comunitate (integrare, incluziune, │
 │ │ │interculturalitate); │
 │ │ │- exerciţii individuale/ de grup, jo-│
 │ │ │curi de rol: "Eu/Noi peste 5 ani, │
 │ │ │10 ani, 20 ani". │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al III-lea,│Pe parcursul nivelului al III-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã utilizeze tehnici de motivare │- exerciţii de grup: aplicarea tehni-│
 │ │pentru învãţare │cilor de motivare pentru învãţare, │
 │ │ │jocuri de rol; │
 │ │ │- brainstorming şi dezbatere pe tema │
 │ │ │motivaţiei pentru învãţare "Pentru ce│
 │ │ │sã mai învãţãm?". │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã exerseze utilizarea TIC în │- exerciţii demonstrative cu fişe │
 │ │învãţare │simple de prezentare personalã (Eu │
 │ │ │sunt...), prin familiarizarea cu TIC │
 │ │ │(laboratorul de informaticã, compute-│
 │ │ │rul personal); │
 │ │ │- afişe cu paşii tehnicilor de învã- │
 │ │ │ţare eficientã (desene); │
 │ │ │- utilizarea motoarelor de cãutare │
 │ │ │simple (de ex. Google) pentru a gãsi │
 │ │ │informaţiile necesare. │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al III-lea,│Pe parcursul nivelului al III-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã analizeze diferite tipuri de │- scurte documentare despre meserii │
 │ │meserii │diferite; │
 │ │ │- jocul meseriilor, meseriile persoa-│
 │ │ │nelor importante din familie şi din │
 │ │ │comunitate; │
 │ │ │- exerciţii de promovare a unor mese-│
 │ │ │rii tradiţionale/moderne în comuni- │
 │ │ │tate (târg hand-made); │
 │ │ │- exemple de fişe ale postului; │
 │ │ │- portofoliul meseriilor: imagini, │
 │ │ │explicaţii, desene, activitãţi prin- │
 │ │ │cipale, instrumente, condiţii/carna- │
 │ │ │valul meseriilor; │
 │ │ │- filmuleţe despre locuri de muncã │
 │ │ │(firme, companii, organizaţii); │
 │ │ │- brainstorming: marketing personal. │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al III-lea,│Pe parcursul nivelului al III-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã analizeze situaţii personale │- jurnalul personal cu impresiile no-│
 │ │de stres │tate în timpul situaţiilor de stres │
 │ │ │pe care le-au trãit, înscrierea în │
 │ │ │programul "A doua şansã"; │
 │ │ │- fişe de analizã a stresului; │
 │ │ │- lucru în echipe: "Pastile │
 │ │ │antistres". │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │5.2.│Sã exerseze tehnici de management │- exerciţii-joc (roata timpului) şi │
 │ │al timpului (învãţare şi carierã) │exerciţii de stabilire a prioritãţi- │
 │ │ │lor şi obiectivelor de scurtã duratã;│
 │ │ │- brainstorming şi dezbatere pe tema │
 │ │ │timpului şi a managementului timpu- │
 │ │ │lui. │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



                      4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Despre mine
      ● Autocunoaştere: interese şi abilitãţi personale, caracteristici individuale.
      ● Imagine de sine, încrederea în sine.

    2. Despre noi
      ● Comunicarea. Ce este? Tipuri de comunicare. Regulile comunicãrii eficiente.
      ● Familia. Relaţiile dintre membrii familiei: valori şi practici.
      ● Eu şi comunitatea: integrare, incluziune, interculturalitate.

    3. Succesul învãţãrii
      ● Utilizarea TIC în învãţare.
      ● Tehnici de învãţare eficientã: pãrinţii şi copiii învaţã împreunã.
      ● Motivaţia pentru învãţare: eu - şcoalã - comunitate.

    4. Cariera mea
      ● Explorarea meseriilor. O carierã individualã sau în echipã.
      ● Tipuri de meserii: exemple, criterii, activitãţi principale, instrumente, condiţii, promovare.
      ● Marketing personal: concepte, instrumente.

    5. Calitatea vieţii şi sãnãtate
      ● Stresul şi managementul stresului.
      ● Timpul şi managementul timpului.

                    NIVELUL al IV-lea "Sãrbãtorim succesul"

        3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al IV-lea, │Pe parcursul nivelului al IV-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã identifice schimbãri în │- grile de analizã (Eu- trecut, Eu - │
 │ │planul vieţii personale şi │prezent, Eu - viitor); │
 │ │profesionale │- jocuri de autocunoaştere, exerciţii│
 │ │ │de prezentare personalã (linia vie- │
 │ │ │ţii, evenimente, arborele genealogic,│
 │ │ │povestea mea, istoria carierei pãrin-│
 │ │ │ţilor). │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã realizeze portrete ale persoa- │- exerciţii de grup în stabilirea ca-│
 │ │nelor cu imagine/ stimã de sine │racteristicilor: ce gândesc, cum se │
 │ │pozitivã şi cu imagine/stimã de │comportã, ce emoţii au? │
 │ │sine negativã │- investigarea propriei imagini/stime│
 │ │ │de sine şi stabilirea modalitãţilor │
 │ │ │de dezvoltare a stimei de sine. │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al IV-lea, │Pe parcursul nivelului al IV-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã identifice tipuri ale relaţi- │- jocuri de rol: emiţãtor, receptor, │
 │ │ilor de comunicare din familie │feedback; │
 │ │dintre copii şi pãrinţi │- studii de caz: comunicarea în fami-│
 │ │ │lie, comunicarea la şcoalã, la servi-│
 │ │ │ciu, în comunitate, comunicarea de │
 │ │ │gen (fatã - bãiat/ femeie - bãrbat), │
 │ │ │comunicarea diversitãţii, comunicarea│
 │ │ │asertivã; │
 │ │ │- jocuri de rol cu secvenţe/dialoguri│
 │ │ │din poveşti, povestiri, viaţa realã │
 │ │ │despre relaţiile din familie; │
 │ │ │- colaje despre comunicarea dintre │
 │ │ │copii şi pãrinţi; │
 │ │ │- exerciţii de dezvoltare a comuni- │
 │ │ │cãrii asertive în familie. │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al IV-lea, │Pe parcursul nivelului al IV-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã descopere stilul personal de │- exerciţii de identificare a stilu- │
 │ │învãţare │rilor de învãţare; │
 │ │ │- postere despre stilurile de învã- │
 │ │ │ţare; │
 │ │ │- scurte chestionare, fişe de lucru. │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã proiecteze un plan de învãţare │- lucru în echipã/ lucru individual; │
 │ │pe termen scurt, mediu şi lung │- tehnici de planificare, monitori- │
 │ │ │zare a învãţãrii: performanţe; │
 │ │ │- prezentare personalã Power Point │
 │ │ │("Cum învãţ?"), prin folosirea TIC │
 │ │ │(laboratorul de informaticã, │
 │ │ │computerul personal). │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al IV- lea,│Pe parcursul nivelului al IV-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã aplice abilitãţi de promovare │- cãrţi de vizitã, copacul carierei; │
 │ │personalã (marketing personal) │- modele de instrumente de marketing │
 │ │ │personal; │
 │ │ │- exerciţii de aplicare a instrumen- │
 │ │ │telor de marketing personal (jocuri │
 │ │ │de rol, interviuri de angajare, CV, │
 │ │ │scrisoare de motivaţie). │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã alcãtuiascã portofoliul │- completarea frazelor de tipul: │
 │ │carierei pentru nivelurile I-IV │"Sunt bun la...", "Vreau sã învãţ/sã │
 │ │ │muncesc mai mult..."; │
 │ │ │- portofoliul/cartea carierei: ima- │
 │ │ │gini/poze, explicaţii, desene, rezul-│
 │ │ │tate ale exerciţiilor de consiliere, │
 │ │ │sugestii, recomandãri. │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



    5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII


 ┌────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │ │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │ │La sfârşitul nivelului al IV-lea, │Pe parcursul nivelului al IV-lea se │
 │ │elevul va fi capabil: │recomandã urmãtoarele activitãţi: │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │5.1.│Sã aplice abilitãţi de management │- exerciţii în grup de management al │
 │ │al conflictelor în diverse con- │unei situaţii de conflict în contexte│
 │ │texte │variate (etichetele); │
 │ │ │- jocuri de rol, filme despre strate-│
 │ │ │gii de management al conflictelor şi │
 │ │ │negociere. │
 ├────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │5.2.│Sã demonstreze practicarea unui │- exerciţii de autoapreciere în prac-│
 │ │stil de viaţã sãnãtos pentru │ticarea stilului de viaţã sãnãtos │
 │ │calitatea vieţii │(grile de autoanalizã); │
 │ │ │- analizã comparativã: eu fizic - eu │
 │ │ │psihic/plusuri şi minusuri; │
 │ │ │- o sãptãmânã din viaţa mea; │
 │ │ │- mesaje motivaţionale despre propria│
 │ │ │viaţã (sloganuri, misiuni). │
 └────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘



                          4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
    1. Despre mine
      ● Stima de sine. Calitãţi şi valori personale.
      ● Managementul diversitãţii. Managementul schimbãrii personale.

    2. Despre noi
      ● Comunicarea pãrinţi-copii.
      ● Echitatea de gen: viaţã privatã şi viaţã publicã.

    3. Succesul învãţãrii
      ● Învãţarea, performanţele şi succesul şcolar.
      ● Stiluri de învãţare: rol, importanţã, tipuri.

    4. Cariera mea
      ● Pregãtirea pentru viaţã şi muncã.
      ● Marketing personal: aplicaţii.

    5. Calitatea vieţii şi sãnãtate
      ● Managementul şi negocierea conflictelor.
      ● Sãnãtatea fizicã şi psihicã (mintalã).

                          5. SUGESTII METODOLOGICE

    Activitatea de Consiliere şi orientare funcţioneazã eficient, dacã sunt respectate cele douã principii specifice domeniului: fiecare este unic şi valoros în sine, pe de o parte, şi fiecare este responsabil pentru propria formare şi dezvoltare, practic, decide asupra parcursului personal şi profesional al propriei vieţi, pe de altã parte.
    Elevii sunt implicaţi în mod activ într-un proces de învãţare, uneori deloc uşor, chiar anevoios. Aceasta presupune dezvoltarea personalã a elevilor, îmbunãtãţirea capacitãţii de autocunoaştere şi autovalorizare, descoperire şi valorizare a familiei şi comunitãţii, exprimarea liberã, spontanã şi neagresivã a propriilor gânduri şi sentimente/emoţii, dezvoltarea capacitãţii de intercunoaştere şi apreciere a celuilalt, dezvoltarea capacitãţii de a lua decizii corecte, analizând costurile şi consecinţele posibile, educarea gândirii pozitive, dezvoltarea abilitãţii de a relaţiona în grup, dezvoltarea creativitãţii.
    Pentru a proiecta şi dezvolta activitãţi de consiliere eficiente, cadrele didactice abilitate au ca misiune elevul, care experimenteazã competenţe într-un cadru favorabil, bazat pe apreciere, implicare şi responsabilizare a acestuia şi care-i permite asigurarea transferului învãţãrii în viaţa realã. Ora de consiliere este o "altfel de orã", una deosebitã, mai specialã, care are anumite caracteristici:
    ● atitudinea faţã de învãţare şi faţã de elevi;
    ● metodele, strategiile de lucru folosite;
    ● atmosfera creatã;
    ● trãirea experienţelor personale;
    ● relaţia dintre cadrul didactic şi elevi;
    ● subiectele propuse.
    Procesul de predare - învãţare în cadrul Consilierii şi orientãrii este caracterizat astfel: direcţionat spre elev, orientat spre satisfacerea unei nevoi imediate, participativ, reflexiv, feedback, încredere în succesul elevului, atmosferã de siguranţã, mediu confortabil. În acest scop, metodele şi tehnicile recomandate pentru orele de Consiliere şi orientare sunt metodele activparticipative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi (diadã), în echipã, prin activitãţi frontale sau independente, facilitate de cadrul didactic prin:
    ● jocul de rol, simularea;
    ● brainstorming, descoperirea;
    ● metodele art-creative;
    ● exerciţiul, exemplul, demonstraţia;
    ● chestionarul, experimentul;
    ● conversaţia, discuţia, dezbaterea;
    ● tehnici ale gândirii critice;
    ● expunerea, expunerea socraticã;
    ● discuţia Panel;
    ● învãţarea în grup;
    ● cercetarea;
    ● studiul individual;
    ● comunicarea oralã;
    ● instruirea individualizatã.
    Activitãţile propuse reprezintã cea mai bunã cale de asumare de cãtre elevi, încã de la nivelul I al ciclului primar, a rolului de cetãţean activ şi responsabil, informat şi pregãtit, gata sã recupereze şi sã finalizeze şcoala, pentru ca ulterior sã se integreze socio- profesional.
    În cadrul Programului "A doua şansã", participarea elevilor la orele de Consiliere şi orientare, NU se finalizeazã cu acordarea de note sau calificative.
    Evaluarea constã în mod practic într-un raport de consiliere şi orientare care va cuprinde aspecte concrete specifice progresului personal, înregistrat din mai multe perspective: aşa cum este perceput de fiecare elev, de colegii din grupul clasei din care face parte, de observaţiile cadrului didactic care a facilitat activitãţile pe parcursul anului de studiu, dar nu în ultimul rând de reprezentanţi ai familiei şi comunitãţii, care au observat schimbãri în atitudinile şi comportamentele elevilor.
    Sunt apreciate abilitãţile de integrare şcolarã şi socialã, atitudinile faţã de realitatea înconjurãtoare şi faţã de propria persoanã, cunoştinţele şi nivelul informaţiilor despre lumea ocupaţiilor, obţinerea motivaţiei pentru studiu şi pentru învãţarea pe tot parcursul vieţii şi a reuşitei în carierã şi pe piaţa muncii. În acest context, recomandãm utilizarea urmãtoarelor metode de evaluare:
    ● reflecţii personale evidenţiate într-un: eseu, poster, desen, colaj etc.;
    ● proiect individual şi de grup;
    ● portofoliu;
    ● activitãţi practice;
    ● grile de observaţie (interevaluare);
    ● fişe individuale de (auto)evaluare.
    Demersurile de evaluare, cuprind urmãtoarelor aspecte:
    ● evaluarea iniţialã/ analiza de nevoi în scopul adaptãrii procesului didactic nevoilor individuale şi de grup (chestionar, focus-grup, interviu individual sau de grup, studiu de caz);
    ● evaluarea continuã, cu scopul monitorizãrii progresului învãţãrii şi acordarea de feedback faţã de comportamentele şi nivelul achiziţiilor, gradul de implicare şi satisfacţie a elevilor (chestionare, autoevaluare, focus-grup);
    ● evaluarea finalã în vederea oferirii unui tablou sintetic din perspectiva cunoştinţelor, abilitãţilor şi atitudinilor dobândite pe parcursul unui modul tematic, nivel de studiu/ clasã.
    Conţinuturile prezentate în programa Consiliere şi orientare au o puternicã deschidere spre comunitate, aplicabilitate practicã şi socialã, ceea ce implicã abordarea evaluãrii ca rãspuns la funcţionalitatea tematicii şi caracteristicilor grupului ţintã cu care se lucreazã.

                     STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ



 ┌────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │Obiectiv cadru │ Standard │
 │crt.│ ├────────────────────┬────────────────┬────────────────────┬───────────────────┤
 │ │ │ Nivel I │ Nivelul │ Nivelul al III-lea │ Nivelul al IV-lea │
 │ │ │ │ al II-lea │ │ │
 ├────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ 1.│Dezvoltarea │S1. Exemplificarea │S1. Observarea │S1. Identificarea │S1. Proiectarea │
 │ │unei atitudini │caracteristicilor │de asemãnãri │caracteristicilor │unor schimbãri în │
 │ │pozitive faţã │personale în │şi deosebiri │individuale: │planul vieţii │
 │ │de sine prin │contexte diferite │între persoane │interese şi │personale şi │
 │ │autocunoaştere │prin exerciţii de │diferite. │abilitãţi perso- │profesionale. │
 │ │ │autocunoaştere. │ │nale în jocuri de │ │
 │ │ │ │ │autocunoaştere. │ │
 │ │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ │ │S2. Prezentarea │S2. Enumerarea │S2. Definirea imagi-│S2. Realizarea │
 │ │ │asemãnãrilor şi │drepturilor │nii de sine/încrede-│portretelor │
 │ │ │deosebirilor │şi responsabili-│rii în sine prin │persoanelor cu │
 │ │ │dintre persoane, │tãţilor la şcoa-│raportare la expe- │stimã de sine │
 │ │ │prin raportarea │lã (în clasã), │rienţele personale │pozitivã şi cu │
 │ │ │la sine şi la │acasã/în fami- │în discuţiile de │stimã de sine │
 │ │ │ceilalţi. │lie, în comuni- │grup propuse. │negativã. │
 │ │ │ │tate. │ │ │
 ├────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ 2.│Formarea │S1. Exprimarea │S1. Participarea│S1. Extragerea │S1. Exersarea unor │
 │ │abilitãţilor şi │emoţiilor de │la scenarii │regulilor │tehnici de │
 │ │atitudinilor de │bazã apãrute în │situaţionale de │comunicãrii │comunicare care │
 │ │inter-relaţio- │situaţii variate. │exprimare a │eficiente din │vizeazã limbajul │
 │ │nare în contexte│ │autocontrolului.│situaţiile de │responsabilitãţii. │
 │ │variate │ │ │învãţare │ │
 │ │ │ │ │prezentate. │ │
 │ │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ │ │S2. Exersarea │S2. Exemplifi- │S2. Investigarea │S2. Identificarea │
 │ │ │comportamentelor │carea rolurilor │familiei şi │tipurilor relaţi- │
 │ │ │de cooperare │existente într- │comunitãţii pe │ilor de comunicare │
 │ │ │în grup prin │un grup în │baza unor criterii │dintre copii şi │
 │ │ │jocuri de │cadrul fişelor │anterior stabilite. │pãrinţi în familie.│
 │ │ │echipã. │de lucru. │Exemplificarea │ │
 │ │ │ │ │rolurilor │ │
 │ │ │ │ │existente într-un │ │
 │ │ │ │ │grup în cadrul │ │
 │ │ │ │ │fişelor de lucru. │ │
 ├────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ 3.│Utilizarea │S1. Evidenţierea │S1. Analiza │S1. Utilizarea │S1. Descoperirea │
 │ │informaţiilor în│caracteristicilor │condiţiilor │tehnicilor de │stilului personal │
 │ │procesul de │simple ale noţiunii │învãţãrii │motivare pentru │de învãţare. │
 │ │învãţare │de învãţare. │eficiente pe │învãţare. │ │
 │ │ │ │baza unor texte │ │ │
 │ │ │ │şi imagini, a │ │ │
 │ │ │ │valorizãrii │ │ │
 │ │ │ │surselor de │ │ │
 │ │ │ │informare, a │ │ │
 │ │ │ │Internetului. │ │ │
 │ │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ │ │S2. Argumentarea │S2. Exersarea │S2. Exersarea │S2. Proiectarea │
 │ │ │importanţei │tehnicilor │tehnicilor de │unui plan de │
 │ │ │programului │simple de │învãţare, prin │învãţare pe termen │
 │ │ │educaţional "A │învãţare, prin │utilizarea TIC. │scurt, mediu şi │
 │ │ │doua şansã", │aplicarea │ │lung. │
 │ │ │prin enumerarea │acestora la │ │ │
 │ │ │beneficiilor la │disciplinele │ │ │
 │ │ │nivel personal. │din programul │ │ │
 │ │ │ │de studiu │ │ │
 │ │ │ │(Limba │ │ │
 │ │ │ │românã, │ │ │
 │ │ │ │Matematicã │ │ │
 │ │ │ │etc.). │ │ │
 ├────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ 4.│Dobândirea │S1. Identificarea │S1. Inventarie- │S1. Identificarea │S1. Exersarea │
 │ │abilitãţilor de │activitãţilor │rea beneficiilor│diferitelor tipuri │abilitãţilor de │
 │ │orientare şi │preferate, a │muncii din │de meserii. │promovare │
 │ │planificare a │hobby-urilor, │perspectiva │ │personalã │
 │ │carierei │pasiunilor. │relaţiei traseu │ │(marketing │
 │ │ │ │educaţional - │ │personal). │
 │ │ │ │carierã. │ │ │
 │ │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ │ │S2. Prezentarea │S2. Elaborarea │S2. Explorarea │S2. Alcãtuirea │
 │ │ │motivaţiei │unui plan de │meseriilor pe │portofoliului │
 │ │ │personale cu │carierã simplu │baza criteriilor │carierei pentru │
 │ │ │privire la │care sã │din fişa postului. │nivelurile I-IV. │
 │ │ │alegerea şi │respecte │ │ │
 │ │ │practicarea unei │etapele: │ │ │
 │ │ │meserii. │- obiective; │ │ │
 │ │ │ │- prioritãţi; │ │ │
 │ │ │ │- rezultate; │ │ │
 │ │ │ │- resurse; │ │ │
 │ │ │ │- evaluare. │ │ │
 ├────┼────────────────┼────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ 5.│Exersarea unor │S1. Exemplificarea │S1. Aplicarea │S1. Analiza │S1. Aplicarea │
 │ │atitudini şi │surselor │mecanismului │situaţiilor │abilitãţilor de │
 │ │comportamente │de securitate şi │de luare a │personale de │management al │
 │ │responsabile │stabilitate care │deciziilor în │stres. │conflictelor în │
 │ │privind starea │oferã siguranţã │situaţii de │ │diverse situaţii. │
 │ │de sãnãtate şi │şi confort la │crizã la situa- │ │ │
 │ │sporirea │nivel personal şi │ţii concrete sau│ │ │
 │ │calitãţii vieţii│social. │imaginare. │ │ │
 │ │ ├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
 │ │ │S2. Identificarea │S2. Conceperea │S2. Elaborarea │S2. Autoevaluarea │
 │ │ │comportamentelor cu │unui proiect de │unui plan │practicãrii unui │
 │ │ │risc care afecteazã │promovare a │individual/de │stil de viaţã │
 │ │ │igiena şi sãnãtatea │comportamentelor│grup pentru │sãnãtos conform │
 │ │ │personalã, a fami- │sãnãtoase │management al │grilelor de anali- │
 │ │ │liei şi comunitãţii.│în propria │timpului │ze. │
 │ │ │ │familie sau în │(învãţare şi │ │
 │ │ │ │comunitãţi │carierã). │ │
 │ │ │ │dezavantajate. │ │ │
 └────┴────────────────┴────────────────────┴────────────────┴────────────────────┴───────────────────┘



                           7. BIBLIOGRAFIE ŞI RESURSE

    1. www.edu.ro Programa şcolarã pentru aria curricularã Consiliere şi Orientare, aprobatã prin Ordinul Ministrului Nr. 5286/ 09.10.2006 (Cls. I- IV/ Cls. V- VIII).
    2. Bãban A. (coord.), Consiliere educaţionalã. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Cluj-Napoca, Psinet, 2001.
    3. Jigãu, M. (coord.), Consiliere şi Orientare. Ghid metodologic. Bucureşti, CNC, 2001.
    4. www.accac.org.uk/pse_framework/PSE.html Personal and Social Education. Qualifications. Curriculum and Assessment Authority for Wales, 2000.
    5. www.edu.gov.on.ca/eng/document/curricul/ecu85107.pdf Personal Life Management: Curriculum Guideline. Ontario Ministry of Education, 1985.
    6. www.cedefop.europa.eu Career development at work, A review of career guidance to support people in employment, Cedefop Panorama series; 151 Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2008, European Centre for the Development of Vocational Training, 2008.
    7. Legea educaţiei naţionale, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 18/10.I.2011.
    8. ***) "Memorandum privind învãţarea permanentã", elaborat de Comisia Europeanã, Barcelona, 2000.
    9. http://register.consilium.eu.int/pdf/en/04/st09/st09286.en04.pdf (2004).
    10. http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/08/st15/st15030.en08.pdf (2008).
    11. www.acces-la-educatie.edu.ro Raportul de monitorizare şi evaluare a programului "A doua şansã" în România (octombrie, 2007).
    12. Ulrich, C., Studiu de impact, Programele Phare "Acces la educaţie pentru grupuri dezavatajate", Bucureşti, 2009.

    AUTOR
    Prof. Marcela Claudia Marcinschi Cãlineci, C.M.B.R.A.E.

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti
    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului

    REFERENŢI
    dr. Speranţa Ţibu, cercetãtor ştiinţific Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                          TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                 CUNOAŞTEREA
                                  MEDIULUI

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
                pentru programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar

                               NIVELUL al III-lea

    Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa pentru disciplina Cunoaşterea mediului elaboratã pentru programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar ţine seama de caracteristicile grupului ţintã. Astfel, s-a pornit de la premisa cã beneficiarii programului deţin o serie de cunoştinţe şi reprezentãri empirice sau semiştiinţifice despre mediul în care trãiesc, precum şi abilitãţi în utilizarea unor instrumente de experimentare pe care le-au acumulat prin observãri spontane, nesistematizate, experienţe subiective şi acţiuni proprii, generate de nevoi şi interese situaţionale personale. Prin urmare, predarea-învãţarea disciplinei Cunoaşterea mediului vizeazã esenţializarea, aplicarea, aprofundarea, conexarea şi conferirea caracteristicilor de durabilitate, mobilitate şi orientare ştiinţificã a informaţiilor deja existente. Se urmãreşte ca prin dirijarea de cãtre cadrul didactic a activitãţii elevului (observarea, investigarea, experimentarea, explorarea, exersarea, comunicarea, activitatea practicã), acesta sã devinã capabil sã-şi explice acţiunea unor legi universale, obiective, fãrã un grad ridicat de teoretizare, legi la care sã se raporteze pentru a transforma natura în beneficiul sãu, fãrã a periclita echilibrul ei.
    La nivelul personalitãţii subiectului instruit se urmãreşte ca din spectator pasiv la transformãrile obiective din mediul în care trãieşte, sã devinã un individ care sã formuleze ipoteze, capabil sã-şi explice "de ce?", "cum?", "în ce mãsurã?" şi "cu ce consecinţe?" se produc schimbãrile mediului şi sã desprindã concluzii. Din receptor întâmplãtor al informaţiilor spontane şi aleatorii, sã devinã o persoanã capabilã sã caute informaţia în surse a cãror existenţã o conştientizeazã, sã o utilizeze şi sã o aplice în rezolvarea problemelor proprii sau colective, sã declanşeze sau sã reproducã situaţii care sã-i permitã explorarea şi investigarea. Din "victimã" a fenomenelor pe care nu le înţelege, sã devinã persoanã capabilã sã-şi explice cauzele şi consecinţele acestora şi sã aibã atitudini şi conduite ecologice.
    Programa propune un studiu integrat al mediului înconjurãtor (ştiinţe, tehnologie, ecologie, sãnãtate), cu obiective şi conţinuturi din curriculumul nucleu corespunzãtoare celor din învãţãmântul primar de masã, dar concentrate, adaptate, sistematizate şi organizate diferit, în acord cu particularitãţile învãţãrii adulţilor şi timpul redus destinat învãţãrii.
    Noutatea acestei programe constã în:
    ● introducerea unor teme, marcate prin scriere cu caractere aldine, pentru studiul selectiv al unor conţinuturi în contextul particularitãţilor locale;
    ● introducerea unor conţinuturi facultative, marcate cu asterisc (*);
    ● prezentarea unor sugestii metodologice care susţin abordarea interdisciplinarã şi transdisciplinarã a conţinuturilor;
    ● atribuirea unui nume semnificativ modulului: Mediul în care trãim;
    ● elaborarea standardelor curriculare de performanţã a elevilor la final de modul.
    Obiectivele cadru vizeazã formarea de aptitudini şi competenţe cheie ştiinţifice şi tehnologice, lingvistice (în limba maternã), antreprenoriale, civice, interpersonale şi sociale. Acestea sunt în concordanţã cu obiectivele cadru ale discplinei Cunoaşterea mediului din ciclul primar şi sunt coerente cu cele pentru ciclul secundar inferior al programului "A doua şansã". Fiecare obiectiv cadru capãtã un grad mai mare de specificitate, prin defalcarea pe obiective de referinţã.
    Conţinuturile asociate obiectivelor de referinţã, organizate pe unitãţi, sunt propuse a fi abordate în activitãţi de învãţare pentru care programa oferã sugestii. Cadrul didactic va adapta studiul disciplinei Cunoaşterea mediului la particularitãţile clasei, stabilind ordinea de abordare a conţinuturilor din trunchiul comun şi selectând, în funcţie de nevoile şi interesele elevilor, cel puţin douã dintre temele particularizate la comunitatea localã (scrise cu aldine) şi dintre cele propuse studiului facultativ (notate cu asterisc).
    Pentru fiecare modul sunt prezentate, în termeni de capacitãţi, standardele curriculare de performanţã. Ele orienteazã activitatea de predare-învãţare-evaluare şi autoevaluare conceputã de cadrul didactic şi reprezintã condiţii pe care trebuie sã le îndeplineascã elevii pentru a primi certificatul de absolvire al modulului respectiv.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã şi exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.

                              2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI ABILITĂŢILOR DE OBSERVARE, EXPLORARE, │
│ INVESTIGARE A REALITĂŢII, PRIN FOLOSIREA UNOR INSTRUMENTE ŞI PRACTICI │
│ ŞTIINŢIFICE │
│ 2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA TERMINOLOGIA SPECIFICĂ, PRIN DESCRIEREA │
│ ŞI EXPLICAREA FENOMENELOR/LEGILOR OBIECTIVE, RELAŢIILOR ŞI INTERRELAŢIILOR│
│ DIN MEDIUL NATURAL │
│ 3. FORMAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, PRIN │
│ STIMULAREA INTERESULUI FAŢĂ DE PĂSTRAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ŞI A │
│ PROPRIEI SĂNĂTĂŢI │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI ABILITĂŢILOR DE OBSERVARE, EXPLORARE, INVESTIGARE A REALITĂŢII, PRIN FOLOSIREA UNOR INSTRUMENTE ŞI PRACTICI ŞTIINŢIFICE


 ┌────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
 │Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │1.1. Sã descrie caracteristici │● exerciţii de recunoaştere în imagini sau │
 │observabile ale mediului │în realitate a unor fenomene şi corpuri, │
 │înconjurãtor │medii de viaţã, caracteristici ale acestora,│
 │ │forme de relief, florã şi faunã, relaţii de │
 │ │hrãnire; │
 │ │● exerciţii de exprimare prin mijloace ver- │
 │ │bale, sub formã de enumerare, descriere, po-│
 │ │vestire a fenomenelor observate în mediul │
 │ │înconjurãtor; │
 │ │● exerciţii de comunicare în scris, sub │
 │ │formã de rapoarte, fişe, tabele, grile, │
 │ │scheme, eseuri a etapelor fenomenelor su- │
 │ │puse observãrii; │
 │ │● reproducerea prin mijloace practice │
 │ │(desene, colaje, modele, machete, dispozi- │
 │ │tive) a informaţiilor desprinse prin obser- │
 │ │vaţie în situaţii reale sau simulate; │
 │ │● exerciţii de selectare dintr-o listã datã │
 │ │de termeni a "cuvintelor cheie" care cores- │
 │ │pund descrierii şi explicãrii unor fenomene │
 │ │produse, a relaţiilor dintre etapele unui │
 │ │experiment realizat, a concluziilor desprin-│
 │ │se etc.; │
 │ │● exerciţii de recunoaştere şi denumire, │
 │ │folosind limbajul propriu, a fenomenelor din│
 │ │naturã, reproduse în condiţii de laborator │
 │ │(de exemplu, propagarea luminii, formarea │
 │ │zilelor şi a nopţilor, formarea anotimpuri- │
 │ │lor, circuitul apei în naturã); │
 │ │● formularea oralã sau în scris a rãspunsu- │
 │ │rilor la întrebãrile cadrului didactic sau │
 │ │ale colegilor, formularea oralã sau în scris│
 │ │de întrebãri care solicitã descrierea unor │
 │ │aspecte observate în naturã; │
 │ │● exerciţii de enunţare în manierã proprie a│
 │ │ipotezelor, a modificãrilor produse, a de- │
 │ │mersurilor întreprinse, a concluziilor şi a │
 │ │rezultatelor obţinute în urma experimentelor│
 │ │efectuate individual sau pe grupe (pentru │
 │ │conţinuturi precum: proprietãţile fizice ale│
 │ │resurselor solului şi ale subsolului, adap- │
 │ │tãri ale vieţuitoarelor la factorii de me- │
 │ │diu, rolul oxigenului în respiraţie); │
 │ │● exerciţii de identificare a necesarului de│
 │ │materiale şi a condiţiilor ce trebuie res- │
 │ │pectate pentru efectuarea unui experiment │
 │ │propus sau ales; │
 │ │● identificarea ipotezelor, a demersului │
 │ │experimental şi a concluziilor, ca etape ale│
 │ │unui experiment. │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │1.2. Sã realizeze experimente │● efectuarea unor operaţii succesive - etape│
 │simple pe baza unor ipoteze date│ale unor experimente efectuate cu scopul de │
 │ │a constata producerea unor fenomene, având │
 │ │drept suport instructajul verbal sau scris, │
 │ │imagini sau scheme etc.; │
 │ │● simularea unor fenomene din naturã în │
 │ │activitãţi individuale sau pe grupe, folo- │
 │ │sind trusa de laborator şi/sau substitute │
 │ │ale elementelor din naturã; │
 │ │● notarea, schematizarea, reprezentarea │
 │ │graficã, completarea unui tabel cu obser- │
 │ │vaţii parţiale, pentru etapele unui expe- │
 │ │riment propus sau ales, precum şi a │
 │ │rezultatelor şi concluziilor desprinse; │
 │ │● simularea de experimente în activitãţi │
 │ │de învãţare asistatã de calculator; │
 │ │● formularea oralã/în scris a unor enun- │
 │ │ţuri logice de tipul "dacã ... atunci", │
 │ │care sã redea relaţiile dintre fenomene │
 │ │şi procese din naturã. │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │1.3. Sã interpreteze succesiunea│● completarea unor scheme, enunţuri eliptice│
 │unor fenomene şi procese din │care descriu sau exprimã relaţii şi inter- │
 │naturã │relaţii între fenomene, transformãri etc. │
 │ │(de exemplu, lanţuri trofice, adaptãri ale │
 │ │organismului vieţuitoarelor la schimbãrile │
 │ │din mediu, surse, forme, consecinţe şi │
 │ │moduri de prevenire a poluãrii); │
 │ │● interpretarea unor fenomene vizionate în │
 │ │fragmente de filme documentare sau înregis- │
 │ │trãri video/audio, având ca repere chestio- │
 │ │nare, planuri de idei, cuvinte cheie; │
 │ │● ordonarea etapelor prin care se manifestã │
 │ │fenomenele în succesiune logicã, având la │
 │ │dispoziţie desene, scheme, imagini, │
 │ │puzzle-uri, fragmente de text etc.; │
 │ │● dezbaterea modalitãţilor de protejare a │
 │ │resurselor naturale; │
 │ │● confecţionarea unor dispozitive în minia- │
 │ │turã (de exemplu, dispozitive care sã pro- │
 │ │ducã energie, folosind ca sursã forţa apei │
 │ │sau mişcarea aerului, confecţionarea unei │
 │ │sere); │
 │ │● descrieri verbale ale etapelor din pro- │
 │ │cesul tehnologic specific prelucrãrii unor │
 │ │materiale, precizând fenomenele care se │
 │ │produc; │
 │ │● ordonarea etapelor unor fenomene în │
 │ │activitãţi de învãţare asistate de │
 │ │calculator. │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │1.4. Sã aplice procedee de natu-│● activitãţi de organizare ergonomicã a spa-│
 │rã ştiinţificã în activitatea │ţiului în care îşi desfãşoarã activitatea │
 │proprie │(dispunerea mobilierului în funcţie de sur- │
 │ │sele de luminã şi cãldurã, iluminare cores- │
 │ │punzãtoare şi aerisirea sãlii de clasã, │
 │ │cultivarea şi îngrijirea plantelor ornamen- │
 │ │tale, a unor zarzavaturi, legume etc.); │
 │ │● confecţionarea de machete, dispozitive în │
 │ │miniaturã şi obiecte practice necesare în │
 │ │activitatea zilnicã, precizând fenomenele │
 │ │care intervin. │
 └────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA TERMINOLOGIA SPECIFICĂ, PRIN DESCRIEREA ŞI EXPLICAREA FENOMENELOR/LEGILOR OBIECTIVE, RELAŢIILOR ŞI INTERRELAŢIILOR DIN MEDIUL NATURAL


 ┌────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
 │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │2.1. Sã descrie relaţii între │● redarea prin desen a elementelor şi feno- │
 │sisteme din mediul înconjurãtor │menelor din naturã, precum şi a relaţiilor │
 │ │dintre acestea (de exemplu, lanţuri trofi- │
 │ │ce); │
 │ │● reconstituirea unor enunţuri formulate în │
 │ │limbaj specific disciplinei, prin punerea în│
 │ │corespondenţã a cauzelor care produc fenome-│
 │ │nele cu efectul acestora; │
 │ │● ordonarea în succesiune logicã a unor │
 │ │enunţuri în care este utilizatã terminologia│
 │ │specificã sau imagini care prezintã relaţi- │
 │ │ile dintre sisteme; │
 │ │● selectarea dintr-o listã datã de termeni │
 │ │specifici a termenilor "cheie" care cores- │
 │ │pund descrierii şi explicãrii unor fenomene │
 │ │produse sau relaţiilor între etapele unui │
 │ │experiment realizat etc.; │
 │ │● simularea unor fenomene observate şi ex- │
 │ │plicarea oralã sau în scris a proceselor şi │
 │ │a rezultatelor, folosind limbajul specific; │
 │ │● completarea unor fişe de observaţii, grile│
 │ │tabele de date în timpul realizãrii experi- │
 │ │mentelor şi interpretarea prin grafice sau │
 │ │verbal a acestora; │
 │ │● comentarea unor informaţii despre fenome- │
 │ │nele studiate prin transpunerea limbajului │
 │ │specific disciplinei în limbaj comun sau │
 │ │invers; │
 │ │● descrierea verbalã/în scris a modificã- │
 │ │rilor observate în situaţia efectuãrii │
 │ │experimentelor sau în urma vizionãrii │
 │ │de secvenţe video sau filme documentare; │
 │ │● comunicarea verbalã în situaţia unor │
 │ │studii de caz, a asaltului de idei, a in- │
 │ │terpretãrilor de rol, a unor vizite şi │
 │ │excursii tematice sau pe baza unor supor- │
 │ │turi intuitive (desene, înregistrãri video, │
 │ │planşe, colaje, schiţe) a propriilor obser- │
 │ │vaţii şi concluzii (de exemplu, pentru con- │
 │ │ţinuturile: surse de poluare, consecinţe │
 │ │ale poluãrii, mijloace de protecţie a │
 │ │mediului). │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │2.2. Sã comunice prin maniere │● întocmirea şi prezentarea unor colecţii │
 │diverse observaţii şi concluzii │personale sau colective de articole din zia-│
 │privind relaţiile dintre pãrţile│re şi reviste în care sunt descrise aspecte │
 │componente ale unui sistem şi/ │legate de mediul înconjurãtor (schimbãri ale│
 │sau sistemele studiate │caracteristicilor anotimpurilor, poluare, │
 │ │hazarde naturale); │
 │ │● realizarea unor proiecte de învãţare pe │
 │ │teme date sau alese (de exemplu, efectul │
 │ │factorilor de mediu asupra vieţuitoarelor, │
 │ │adaptãri ale vieţuitoarelor la factorii de │
 │ │mediu, poluare); │
 │ │● susţinerea unor referate întocmite pe │
 │ │baza consultãrii unor surse de specialitate │
 │ │recomandate de cadrul didactic sau identi- │
 │ │ficate personal. │
 └────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



    3. FORMAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, PRIN STIMULAREA INTERESULUI FAŢĂ DE PĂSTRAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ŞI A PROPRIEI SĂNĂTĂŢI


 ┌────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
 │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │3.1. Sã conştientizeze efecte │● identificarea unor factori de risc: ex- │
 │ale mediului înconjurãtor asupra│punerea la variaţii de temperaturã, soare, │
 │propriului organism │aglomerãri urbane, zgomote, atmosferã polua-│
 │ │tã; │
 │ │● descrierea unor posibile metode de prote- │
 │ │jare a mediului la factorii de risc identi- │
 │ │ficaţi, cu particularizãri la comunitatea │
 │ │localã; │
 │ │● rezolvarea pe cale deductivã a unor situa-│
 │ │ţii problemã, ipotetic formulate (de exemplu│
 │ │"Ce s-ar putea face dacã toate apele râuri- │
 │ │lor ar fi poluate●"); │
 │ │● jocuri de rol/simulãri ale unor situaţii │
 │ │de crizã în care trebuie sã intervinã (de │
 │ │exemplu, sã acorde primul ajutor în caz de │
 │ │arsuri, asfixiere, gripã, boli contagioase);│
 │ │● activitãţi practice susţinute în folosul │
 │ │comunitãţii, orientate dupã specificul aces-│
 │ │teia. │
 └────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



                           4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    A. Factorii de mediu
    1. Soarele - sursã de schimbãri periodice în mediul înconjurãtor: luminã/întuneric, zi/noapte, anotimpuri.
    ● Lumina şi cãldura Soarelui.
    ● *Comportamentul luminii: umbra şi penumbra, vizibilitatea corpurilor.
    ● Mişcarea de rotaţie a Pãmântului, formarea zilelor şi a nopţilor. Mişcarea de revoluţie a Pãmântului, formarea anotimpurilor.
    ● *Planetele Sistemului Solar.
    ● Modificãri şi adaptãri ale lumii vii determinate de alternanţa zi-noapte şi de succesiunea anotimpurilor.
    ● *Migraţia pãsãrilor. Activitãţi ale oamenilor specifice fiecãrui anotimp.
    2. Aerul
    ● Proprietãţile şi *compoziţia aerului. Temperatura şi mişcãrile aerului.
    ● *Oxigenul şi respiraţia vieţuitoarelor.
    ● Energia vântului.
    ● Surse şi consecinţe ale poluãrii aerului. Mãsuri de prevenire a poluãrii aerului.
    3. Apa
    ● Proprietãţile apei.
    ● Stãrile de agregare ale apei. Fenomene ale naturii: ploaia, ninsoarea, ceaţa, *curcubeul.
    ● Energia apei. *Circuitul apei în naturã. *Oceanul planetar.
    ● Flora şi fauna acvaticã - relaţii de hrãnire.
    ● Surse şi consecinţe ale poluãrii apei. Mãsuri de prevenire a poluãrii apelor.

    B. Resursele solului şi subsolului
    1. Soluri, roci, minerale, combustibili, lemn, hranã. Protejarea acestor resurse.
    2. Pãdurea - mediu de viaţã. Varietatea resurselor pãdurii. Pãdurea din zona geograficã a comunitãţii locale.
    3. Grãdina şi livada - medii de viaţã.
    4. Flora, fauna şi activitãţile oamenilor din zonele de câmpie şi luncã, deal şi munte. *Relieful României (unitãţile mari de relief).

                           5. SUGESTII METODOLOGICE

    Curriculumul disciplinei Cunoaşterea mediului urmãreşte ca în baza obiectivelor propuse sã ofere elevilor care frecventeazã modulul "Mediul în care trãim" un volum redus de informaţii ştiinţifice, dar cu un pronunţat caracter operaţional. Valorificând informaţia şi experienţa acumulatã şi completând-o cu cea propusã de programã, elevii vor dobândi o serie de competenţe specifice, utilã într-o abordare ulterioarã, diferenţiatã dupã domeniile ştiinţifice de interes personal sau necesare pentru continuarea studiilor. De asemenea, ei îşi vor structura un set de valori şi atitudini morale faţã de mediul înconjurãtor şi faţã de propria persoanã.
    Curriculumul disciplinei Cunoaşterea mediului creeazã condiţii pentru ca elevii, asistaţi de cadrul didactic, sã-şi formeze competenţe generale în ritm propriu, prin efort propriu, în contexte adaptate comunitãţii locale. Prin urmare, strategia didacticã trebuie axatã pe:
    ● accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în activitatea de predare-învãţare, în scopul dezvoltãrii capacitãţilor de a opera cu informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a verifica ipoteze şi de a cãuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);
    ● aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor (în scopul transformãrii cursantului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);
    ● o îmbinare şi o alternanţã sistematicã a activitãţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea din surse de informaţie variate, observaţia proprie, exerciţiul individual, instruirea programatã, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.), cu activitãţile care solicitã efortul colectiv (de echipã, de grup), de genul discuţiilor şi al proiectelor tematice de învãţare;
    ● folosirea unor metode care sã favorizeze intervenţia nemijlocitã a elevului în realizarea experimentului;
    ● motivarea elevilor prin asigurarea posibilitãţii de transfer a ceea ce au învãţat la rezolvarea unor probleme de interes personal şi/sau al comunitãţii locale. Prin urmare, activitãţile de învãţare trebuie axate pe:
    ● prelucrarea variatã a informaţiilor transmise şi transferarea lor în contexte diferite;
    ● solicitarea unor corelaţii intradisciplinare şi interdisciplinare;
    ● antrenarea elevilor în utilizarea independentã a diverselor surse de informare: cãrţi, reviste, afişe, dicţionare, atlase, site-uri de specialitate etc., pentru a dobândi autonomie în cunoaşterea realitãţii şi comportament civic;
    ● introducerea conţinuturilor pornind de la ceea ce este cunoscut elevilor, cãtre ceea ce este mai puţin familiar, utilizând moduri diferite de antrenare a gândirii;
    ● organizarea unor activitãţi diferenţiate care sã permitã rezolvarea de cãtre elev a sarcinii în ritm propriu;
    ● îmbinarea activitãţilor independente individuale cu cele pe grupe, prin cooperare;
    ● sugerarea unui algoritm al învãţãrii, prin ordonarea sarcinilor, astfel încât elevul sã deprindã tehnici de muncã intelectualã;
    ● prezentarea unor situaţii problemã care sã solicite elevul sã decidã asupra unei alternative de soluţionare din mai multe posibile.
    Demersul didactic propus prin actuala programã, ca şi în cazul învãţãmântului primar de masã, este orientat spre:
    ● dirijarea atenţiei voluntare a subiecţilor spre fenomenele din mediul înconjurãtor familiar, propuse a fi studiate şi a relaţiilor dintre componentele acestora;
    ● înţelegerea şi explicarea prin limbaj specific a fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;
    ● succesiunea etapelor de desfãşurare a fenomenelor naturale observate, dupã criteriul logic;
    ● iniţierea şi realizarea unor investigaţii, pornind de la tematica propusã;
    ● derularea experimentelor ca succesiune de etape care presupun formulare de ipoteze şi verificare a acestora;
    ● formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor studiate, pornind de la condiţiile existente;
    ● înregistrarea datelor în tabele, scheme, diagrame şi interpretarea lor ulterioarã, pentru a desprinde concluzii;
    ● formarea obişnuinţei de a utiliza simboluri pentru a reprezenta, clasifica şi rezuma concluziile unor experimente.
    În întocmirea planificãrii calendaristice este utilã parcurgerea urmãtoarelor etape:
    ● asocierea obiectivelor de referinţã cu conţinuturile;
    ● selectarea, adaptarea şi accesibilizarea conţinuturilor în raport cu interesele şi posibilitãţile grupului de elevi, precum şi în raport de cele individuale, ţinând totodatã seama de resursele materiale şi umane existente în clasã/şcoalã/comunitate;
    ● organizarea conţinuturilor în unitãţi de învãţare;
    ● stabilirea succesiunii de parcurgere a unitãţilor de învãţare şi a momentelor destinate evaluãrii;
    ● alocarea timpului util parcurgerii fiecãrei unitãţi de învãţare, în concordanţã cu obiectivele de referinţã şi conţinuturile vizate.
    Este de preferat ca planificarea calendaristicã a disciplinei Cunoaşterea mediului sã fie articulatã cu cele ale celorlalte discipline de studiu, pentru ca anumite subiecte sã poatã fi abordate interdisciplinar şi pluridisciplinar, în blocuri de ore sau ore mixte, în cadru mai puţin formal. O astfel de abordare conferã un caracter funcţional şi practic cunoştinţelor noi asimilate de elevi.
    Fiecare unitate de învãţare va fi detaliatã cu specificarea obiectivelor de referinţã ce se urmãresc, a activitãţilor de învãţare, a demersului didactic (resursele temporale, strategia didacticã, resursele materiale) şi a formelor de evaluare practicate.
    Pentru evaluarea performanţelor elevilor se recomandã metode adaptate particularitãţilor de vârstã ale acestora şi specificului disciplinei. Se vor folosi mai frecvent evaluãri prin probe practice şi orale şi mai rar, prin probe scrise.
    Sunt recomandate urmãtoarele:
    ● metode în care predominã acţiunea practicã, operaţionalã, realã: lucrãrile practice, experimentul, studiul de caz, simularea (machete şi dispozitive, joc de rol, pe calculator);
    ● metode în care predominã conversaţia: explicaţia, expunerea, conversaţia euristicã, dezbaterea, problematizarea, brainstormingul, convorbirea cu oponent, masa rotundã, Panel;
    ● întocmirea de proiecte tematice de învãţare care solicitã activitatea cu materiale tipãrite: consultarea în timpul lecţiilor a atlaselor, enciclopediilor, dicţionarelor, articolelor din presã, a printurilor cu informaţii identificate pe site-urile specifice etc.
    Observaţiile privind comportamentul elevilor vor putea fi consemnate în fişe şi în liste de verificare şi de inventar, constituind file din portofoliul personal. Pentru a surprinde progresul elevului, în portofoliu se pot adãuga: înregistrãri audio sau video de la activitãţi individuale sau de grup, fotografii ale machetelor, dispozitivelor realizate, postere, materiale scrise, rãspunsuri la chestionare aplicate, rapoarte de autoevaluare şi interevaluare, diplome de participare, adeverinţe primite de elev la activitãţi specifice disciplinelor Cunoaşterea mediului şi Ştiinţe. O parte a filelor portofoliului poate fi rezultatul unor activitãţi ce solicitã abilitãţi de utilizare a calculatorului.
    Se recomandã ca evaluarea sã fie stimulativã, sã valorifice punctele forte ale fiecãrui elev, sã se axeze pe obiective importante, sã se realizeze prin metode variate, permanent în concordanţã cu ceea ce s-a predat în procesul de instruire şi cu specificul comunitãţii.
    Performanţele menţionate în standardele curriculare de la finalul fiecãrui modul sunt formulate în termeni de capacitãţi şi reprezintã nivelul minim pe care fiecare elev trebuie sã-l atingã pentru a fi considerat promovat.
    Conţinuturile propuse pentru temele şi conţinuturile facultative nu vor constitui subiecte pentru probele de evaluare (în sensul cã nu se vor solicita astfel de informaţii), însã pot fi introduse ca suport care sã solicite elevului sã aplice competenţele dobândite.

                    6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


 ┌────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
 │ Obiective cadru │ Standard │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │1. Dezvoltarea capacitãţilor şi │S1 Prezentarea unor caracteristici observa- │
 │abilitãţilor de observare, ex- │bile ale mediului înconjurãtor. │
 │plorare, investigare a realitã- │S2 Identificarea relaţiilor dintre fenomene │
 │ţii prin folosirea unor instru- │pe baza unor criterii. │
 │mente şi practici ştiinţifice │S3 Utilizarea instrumentelor şi procedeelor │
 │ │simple în activitãţi experimentale de des- │
 │ │coperire a naturii. │
 ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │2. Formarea capacitãţii de a u- │S4 Prezentarea unor observaţii referitoare │
 │tiliza terminologia specificã │la fenomene, evenimente, sisteme din mediul │
 │prin descrierea şi explicarea │înconjurãtor. │
 │fenomenelor/legilor obiective, │S5 Descrierea producerii unor fenomene şi │
 │relaţiilor şi interrelaţiilor │procese din naturã. │
 │din mediul natural │S6 Prezentarea unor cauze şi urmãri ale │
 │ │succesiunii unor fenomene şi procese din │
 │ │naturã. │
 └────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



                               7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Cunoaşterea mediului - programa şcolarã pentru clasele I şi a II-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.
    2. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ştiinţe - programa şcolarã pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    3. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învãţãmântul Preuniversitar, Ghidul programului de informare/formare a institutorilor /învãţãtorilor - Curriculum pentru clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2003.
    4. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Centrul Naţional pentru Curriculum, Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor şcolare, Editura Aramis, Bucureşti, 2001-2002.
    5. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, STEP BY STEP, Un program pentru copii şi familii. Predarea orientatã dupã necesitãţile copilului, C.E.D.P. Step by Step - România.
    6. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, STEP BY STEP, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate dupã necesitãţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step - România.
    7. Kidd, James Robbins, Cum învaţã adulţii, Pedagogia secolului XX, EDP, Bucureşti, 1981.
    8. Lowe, Hans, Introducere în psihologia învãţãrii la adulţi, Pedagogia secolului XX, EDP, Bucureşti, 1978.
    9. Dumitru D. Pârâialã, Viorica Pârâialã, Cristian-George Pârâialã, Ştiinţe ale naturii-auxiliar al manualelor alternative-clasa a IV-a, Editura Euristica, Iaşi, 2006.
    10. Ligia Sarivan, Roxana Gavrilã, Daniela Stoicescu, Predarea-învãţarea interactivã centratã pe elev, lucrare din seria Module pentru dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice, elaboratã în cadrul proiectului de Dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice prin activitãţi de mentorat, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009.

    AUTOR

    Prof. pentru învãţãmânt primar Gabriela Dumitru
    Şcoala cu clasele I-VIII nr. 113, G-ral David Praporgescu, sector 4, Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI


                            FORMARE CIVICĂ GENERALĂ:
                                EDUCAŢIE CIVICĂ
                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar

     Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului
                            şi Sportului nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Prezentul curriculum pentru disciplina Educaţie civicã este elaborat în cadrul programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar, care îşi propune integrarea populaţiei tinere (care nu a urmat integral sau deloc cursurile învãţãmântului obligatoriu) în societate şi pe piaţa muncii.
    Programa şcolarã pentru disciplina Educaţie civicã este elaboratã în conformitate cu textul Legii educaţiei naţionale, în special în articolele 3 şi 4 referitoare la idealul educaţional şi la finalitãţile învãţãmântului, dar şi cu spiritul şi recomandãrile actuale referitoare la realizarea coeziunii sociale. Colaborare, pluralism şi alternativã, individualizare, centrare pe elev, cultivarea diversitãţii, respectarea celuilalt ca persoanã - chiar şi când este mai puţin instruit - sunt aspecte incluse în coeziunea socialã şi dau disciplinei Educaţie civicã un statut diferit de cel avut în educaţia şcolarilor mici.
    Beneficiarii programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar sunt persoane care nu au urmat în perioada copilãriei şcoala primarã sau care nu au finalizat acest nivel de studii. Acest fapt devine, din perspectiva disciplinelor civice, un avantaj, experienţa socialã şi participarea pe piaţa muncii a elevilor din proiect asigurând un nivel de cunoaştere care sã permitã reintegrarea mai uşoarã în lumea şcolii. Datoritã acestui fapt, modulul de Educaţie civicã (reprezentând corespondentul programelor pentru clasele a III-a şi a IV-a din cadrul ciclului primar al învãţãmântului de masã) poate fi realizat în douã moduri alternative:
    a. dupã parcurgerea modulelor pentru nivelurile I şi al II-lea, în ordinea obişnuitã a succesiunii curriculare; aceastã opţiune respectã "ordinea cronologicã" a disciplinelor repartizate pe ani de studiu dupã particularitãţile cursanţilor mici;
    b. în primele sãptãmâni de şcoalã, ca modul introductiv, folosindu-se valenţa lui socialintegratoare şi nevoia de acomodare a cursanţilor la rigorile sistemului educaţional şi ale grupului de învãţare.
    Caracterizat prin flexibilitate, modularitate, adecvare şi centrare pe elev, metodologia programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar, recomandã începerea cursurilor cu Educaţia civicã (şi atunci când noii elevi nu ştiu încã sã scrie şi sã citeascã). A doua soluţie este recomandatã instituţiilor organizatoare a programului "A doua şansã" pentru cã ea ar putea arãta elevilor, dincolo de cuvinte, cã deşi sunt în clasele mici, ei sunt trataţi ca adulţi a cãror experienţã socialã este recunoscutã.
    Rolul disciplinelor civice în sistemul celei de-a doua şanse poate fi conturat prin:
    ● nevoia de a-i integra pe elevi în colectivul de învãţare, de a le spori încrederea în posibilitãţile lor de a finaliza cursurile şi de a le întãri motivaţia pentru parcurgerea şi finalizarea programului;
    ● exersarea unui comportament civic democratic atât în grupul mic al clasei, cât şi în grupurile mai mari ale comunitãţii, dezvoltarea capacitãţii de a observa şi inţelege puncte de vedere care ţin de contexte culturale diferite;
    ● necesitatea de alfabetizare civicã (chiar şi înaintea alfabetizãrii propriu-zise) prin familiarizarea cu limbajul, tematizãrile şi activitãţile de învãţare specifice, cu comportamentul activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, cooperant, autoevaluativ şi dezvoltarea capacitãţii de a comunica constructiv în situaţii sociale diferite;
    ● nevoia de a dezvolta capacitatea de a manifesta solidaritate, capacitatea de a relaţiona eficient cu instituţiile din domeniul public;
    ● capacitatea de a conştientiza şi înţelege identitatea culturalã naţionalã în interacţiune cu identitatea culturalã a Europei şi a restului lumii;
    ● posibilitatea de a valorifica experienţa specificã dobânditã, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participãrii şi a comunicãrii sociale responsabile.
    Curriculumul se adreseazã cadrelor didactice şi elevilor. Informaţiile factuale, exemplele, cazurile sau situaţiile folosite ca referinţã pentru activitãţile cu elevii pot fi alese în funcţie de specificul clasei, al unor elevi, al comunitãţilor locale etc. Curriculumul este orientativ în ceea ce priveşte conţinuturile şi metodele. Obiectivele sunt prezentate sub forma obiectivelor-cadru şi a obiectivelor de referinţã, formulate în raport cu o anumitã selecţie a activitãţilor de învãţare, în acelaşi fel în care sunt elaborate toate programele şcolare pentru învãţãmântul primar.
    Legea educaţiei naţionale (Art. 68.) precizeazã pentru Curriculumul Naţional pentru învãţãmântul primar şi gimnazial opt domenii de competenţe cheie, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilitãţi şi aptitudini. Printre acestea se numãrã şi competenţele sociale şi civice, competenţele antreprenoriale, competenţa de a învãţa sã înveţi, competenţele de comunicare în limba românã şi în limba maternã, în cazul minoritãţilor naţionale. Programa de Educaţie civicã este construitã astfel încât aceste competenţe sã poatã fi dezvoltate. La baza conţinutului acestui curriculum stã presupoziţia cã persoanele sunt egale, cã toate au raţiune, sentimente, acţioneazã, au voinţã. Cursanţii înscrişi nu au avut toţi şi nici permanent experienţa egalitãţii. Este un prilej sã afle şi sã se simtã bine ca persoane.
    Cursurile ar putea începe cu Educaţia civicã tocmai pentru cã tematica disciplinei pleacã de la sine (ca persoanã) cãtre ceilalţi ca grup mic (familie, prieteni, clasa de la şcoalã), comunitate localã, popor al unei ţãri. Spiritul acestui curriculum este al toleranţei, al acceptãrii diferenţelor, al colaborãrii şi sprijinului. Toate acestea nu sunt sinonime cu ajutorul din milã. Mila degradeazã şi nu stimuleazã voinţa celui care este ajutat. Elevii din clasele din programul "A doua şansã" sunt persoane care trebuie sã aibã exerciţiul demnitãţii umane şi al acţiunii comunitare în spiritul coeziunii sociale, înainte de instrucţia şcolarã. Conţinutul disciplinelor din aria educaţiei/culturii civice este tocmai despre aceastã problematicã. Rezultã de aici cã disciplina Educaţie civicã poate transforma elevii în persoane motivate, mulţumite cã sunt persoane şi cã trãiesc tocmai în comunitatea în care sunt, bucuroase cã au tocmai cadrele didactice pe care le au, surprinse cã la şcoalã este frumos, nu tocmai greu pentru cã este vorba despre ceea ce ei ştiu sau cred cã ştiu cel mai bine: despre fiecare dintre ei. Acest fapt ar putea sã îi încurajeze şi sã îi stimuleze sã continue programul. Se poate spune chiar mai mult, reuşita modulului de Educaţie civicã va influenţa decisiv participarea la cursurile celelalte.

                               2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. UTILIZAREA CORECTĂ A LIMBAJULUI DIN SFERA VALORILOR CIVICE │
│ 2. RESPECTAREA NORMELOR DE COMPORTARE ÎN SOCIETATE │
│ 3. EXERSAREA RELAŢIONĂRII DEMOCRATICE ÎN CADRUL GRUPURILOR SOCIALE │
│ 4. MANIFESTAREA UNOR ATITUDINI CONSTRUCTIVE, POZITIVE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE │
│ ACTIVITATEA GRUPURILOR DIN CARE FAC PARTE ŞI A EXPRIMĂRII OPINIILOR │
│ PERSONALE LEGATE DE ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN CADRUL COMUNITĂŢII LOCALE │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



         3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. UTILIZAREA CORECTĂ A LIMBAJULUI DIN SFERA VALORILOR CIVICE


 ┌─────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
 │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul studierii │Pe parcursul modulului se recomandã │
 │disciplinei, elevul va fi │urmãtoarele activitãţi: │
 │capabil: │ │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │1.1. Sã recunoascã şi sã │- gãsirea termenilor potriviţi pentru exemple │
 │descrie înţelesul unor │date de elevi. │
 │termeni specifici limbajului │ │
 │civic │ │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │1.2. Sã exprime oral şi în │- realizarea unor povestiri, dialoguri; │
 │scris enunţuri simple cu │punerea unor întrebãri; │
 │referire la situaţii diferite│- completarea unor propoziţii; │
 │de viaţã cu conţinut civic │- rezolvarea şi comentarea unor probleme │
 │ │civice date. │
 └─────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘



    2. RESPECTAREA NORMELOR DE COMPORTARE ÎN SOCIETATE


 ┌─────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
 │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul studierii │Pe parcursul modulului se recomandã │
 │disciplinei, elevul va fi │urmãtoarele activitãţi: │
 │capabil: │ │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │2.1. Sã identifice cazuri de │- recunoaşterea în situaţii date a cazurilor │
 │respectare şi cazuri de ne- │de respectare şi de încãlcare a normelor │
 │respectare a regulilor şi │sociale. │
 │normelor de comportare │ │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │2.2. Sã identifice reguli cu │- exemplificarea raporturilor dintre persoane;│
 │privire la raporturile │- jocuri de rol pe teme date. │
 │persoanei cu "lucrurile", cu │ │
 │"plantele şi animalele" şi cu│ │
 │"ceilalţi oameni" │ │
 └─────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘



    3. EXERSAREA RELAŢIONĂRII DEMOCRATICE ÎN CADRUL GRUPURILOR SOCIALE


 ┌─────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
 │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul studierii │Pe parcursul modulului se recomandã │
 │disciplinei, elevul va fi │urmãtoarele activitãţi: │
 │capabil: │ │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │3.1. Sã identifice grupurile │- discutarea despre grupuri diferite pe baza │
 │sociale din care face parte: │unor exemple date; │
 │familie, grup de prieteni, │- realizarea unei colecţii de exemple din │
 │colegi de clasã, grup de │viaţa comunitãţii şcolare; │
 │muncã etc. şi sã formuleze │- întâlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai │
 │reguli de comportare în grup │comunitãţii locale şi discutarea unei probleme│
 │ │reale a grupului lor. │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │3.2. Sã formuleze criterii │- imaginarea unor situaţii faţã de care sã │
 │simple în funcţie de care se │precizeze cum ar acţiona dacã ar face parte │
 │pot constitui diferite │din diferite grupuri; │
 │grupuri │- exemplificarea comportamentelor indicate în │
 │ │situaţii diverse, cum ar fi: vrem sã fim │
 │ │admişi într-un grup şi nu suntem; vrem sã │
 │ │ieşim dintr-un grup şi nu putem. │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │3.3. Sã descrie într-o │- folosirea povestirii, dramatizãrii pentru │
 │manierã clarã şi concisã │evidenţierea unor relaţii sociale de grup; │
 │diferite relaţii sociale de │- analiza independentã a unor situaţii │
 │grup │(conflictuale sau nu) date şi indicarea │
 │ │argumentatã a comportamentului adecvat. │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │3.4. Sã dovedeascã dorinţã de│- imaginarea unor activitãţi pentru membrii │
 │participare la activitatea │grupurilor din care face parte; │
 │unor grupuri │- realizarea semestrialã a unor activitãţi │
 │"plantele şi animalele" şi cu│comune clasei; │
 │ │- inventarierea unor situaţii reale din cadrul│
 │ │comunitãţii şcolare şi de cartier în care │
 │ │intervenţia lor ar fi bine-venitã. │
 └─────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘



    4. MANIFESTAREA UNOR ATITUDINI CONSTRUCTIVE, POZITIVE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ACTIVITATEA GRUPURILOR DIN CARE FAC PARTE ŞI A EXPRIMĂRII OPINIILOR PERSONALE LEGATE DE ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN CADRUL COMUNITĂŢII LOCALE


 ┌─────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
 │Obiective de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul studierii │Pe parcursul modulului se recomandã │
 │disciplinei, elevul va fi │urmãtoarele activitãţi: │
 │capabil: │ │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │4.1. Sã formuleze enunţuri │- discutarea în grup şi soluţionarea unei │
 │simple pro şi contra în │dileme/probleme civice; │
 │soluţionarea unor dileme/pro-│- redactarea unei scrisori în care sã se │
 │bleme civice │exprime un punct de vedere despre o problemã │
 │ │realã. │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │4.2. Sã descrie acţiuni care │- comentarea unor texte şi imagini cu conţinut│
 │necesitã luarea unor decizii │civic, ce necesitã luarea unor decizii şi │
 │în cadrul comunitãţii │exprimarea unei opinii personale; │
 │ │- comentarea unor situaţii prezentate de │
 │ │mass-media; │
 │ │- discutarea unor filme. │
 ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 │4.3. Sã exprime o opinie │- exprimarea unor puncte de vedere personale │
 │personalã referitoare la o │în probleme de interes comunitar (scrisori, │
 │problemã a comunitãţii (de │memorii, petiţii); │
 │exemplu, amplasarea unei │- organizarea unor campanii de prezentare, │
 │construcţii; modul de │informare a publicului pe o temã datã; │
 │colectare şi depozitare a │- implicarea elevilor în activitãţi voluntare │
 │deşeurilor; pãşunatul în │la nivelul comunitãţii. │
 │spaţii publice; programul │ │
 │localurilor din cartier; │ │
 │distribuirea unor ajutoare în│ │
 │caz de inundaţii ş.a.) │ │
 └─────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘



                           4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
                        Titlul modului: Despre persoanã

    I. Persoana
    Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce înseamnã sã fim persoane? Persoane cu nevoi speciale.
    Trãsãturi morale ale persoanei:
    - încrederea în sine şi în celãlalt/lipsa de încredere;
    - respectul/lipsa de respect;
    - curaj/fricã/laşitate;
    - bunãtate/rãutate;
    - sinceritate/minciunã;
    - modestie/lipsã de modestie.
    II. Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele
    1. Raporturile noastre cu lucrurile
    - Lucrurile care ne exprimã: camera mea, îmbrãcãmintea, cartea, tehnica, arta.
    - Atitudini faţã de lucruri: grijã, brutalitate, proprietate.
    - Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, învãţare, muncã.
    2. Raporturile noastre cu animalele şi plantele
    - Atitudini faţã de animale şi plante: grijã, brutalitate, compasiune, iubire, respect, fricã.
    III. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni
    1. Grupuri din care facem parte:
    - familia;
    - grupul de prieteni;
    - grupul de învãţare.
    2. Relaţii dintre oameni în cadrul grupului:
    - de rudenie;
    - de prietenie;
    - de colaborare şi de competiţie;
    - de autoritate (conducãtorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea - respingerea din / de cãtre grup).
    3. Manifestarea relaţiilor dintre oameni în diferite situaţii:
    - situaţii "normale" (desfãşurarea unor activitãţi, obţinerea unor drepturi, relaţii cu diferite autoritãţi);
    - situaţii "limitã" (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea).
    4. Reguli ale grupului: drepturi şi îndatoriri în cadrul grupului.
    IV. Comunitate, stat, societate
    1. Comunitatea localã (sat, comunã, oraş, judeţ, sector etc.).
    2. Tradiţii şi obiceiuri în comunitate.
    3. Statul român şi simbolurile lui.

                            5. SUGESTII METODOLOGICE

    Educaţia civicã va fi desfãşuratã din perspectiva unei pedagogii interactive, prin utilizarea cu precãdere a unor metode participative, bazate pe activitãţi de învãţare precum:
    ● studii de caz;
    ● jocuri de rol;
    ● discuţii cu persoane-resursã (avocaţi, poliţişti, reprezentanţi ai unor ONG-uri etc.) invitate la lecţie;
    ● activitãţi de tip proiect (de investigare personalã a unor aspecte, de documentare etc.);
    ● vizite la anumite instituţii: primãrie, secţii de poliţie, jandarmerie, sedii ale unor ONG-uri etc.;
    ● dezbaterea unor cazuri controversate;
    ● discutarea unor filme legate de o anumitã temã.
    Ca modalitãţi de lucru, vor fi preferate activitãţile pe perechi sau pe grupe de 4-5 elevi, care faciliteazã comunicarea interpersonalã, creativitatea de grup şi participarea realã a fiecãrui elev din clasã la realizarea unei anumite teme.
    Cadrele didactice şi elevii vor utiliza ghidul elevului şi ghidul cadrului didactic, având libertatea de a folosi şi alte materiale-resursã (colecţii de ziare, reviste, filme, emisiuni de radio şi televiziune, broşuri, planşe, fişe de lucru etc.).
    Aspectele implicate de coeziunea socialã vor fi foarte importante în cadrul proiectului. Cadrele didactice vor fi atente pentru a sesiza nevoile cursanţilor şi pentru a acţiona adecvat în rezolvarea unor probleme legate de modul individual de dezvoltare a fiecãruia. Felul în care cadrul didactic acţioneazã concret în clasã nu poate intra în contradicţie cu conţinuturile predate fãrã sã compromitã nu numai disciplina ci întregul program.
    În ceea ce priveşte evaluarea se recomandã ca aceasta sã nu fie realizatã ca notare chiar din primele sãptãmâni. Este nevoie de o perioadã de acomodare şi de depãşire a barierelor emoţionale individuale (pe care elevii sã nu le recunoascã datã fiind vârsta lor). Evaluarea va fi preponderent formativã, mãsurând în primul rând progresul individual. Ea va trebui sã fie însoţitã şi de autoevaluare, deoarece pentru aceşti elevi este foarte important sã-şi aprecieze corect progresul sau lipsa lui. Ne putem aştepta ca persoanele înscrise în programul "A doua şansã" sã aibã o motivaţie bine conturatã iniţial, dar care sã nu fie de lungã duratã. Promovarea modulului de Educaţie civicã are nu numai rostul de a contribui la structurarea grupului de învãţare, ci şi rolul de a întãri încrederea în sine a elevilor şi motivaţia pentru studiu.
    Propunem ca în structura evaluãrii finale sã fie cuprinse urmãtoarele elemente:
    ● evaluarea calitãţii activitãţii curente;
    ● modul de participare, relaţionare şi atitudinile exprimate (explicit sau tacit) în clasã;
    ● calitatea portofoliului pe probleme civice;
    ● evaluarea finalã, pe baza standardelor curriculare de performanţã.
    Ponderea acestor elemente în evaluarea finalã va fi stabilitã local, de fiecare şcoalã şi de fiecare cadru didactic în parte.

                    6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


 ┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
 │Obiectiv cadru │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │1. Utilizarea corectã a │S1. Identificarea termenilor studiaţi în situaţii │
 │limbajului din sfera │de viaţã comunitarã obişnuitã. │
 │valorilor civice │S2. Folosirea corectã în contexte variate (dupã │
 │ │model dat şi independent) a urmãtorilor termeni: │
 │ │persoanã; trãsãturi morale ale persoanei, rapor- │
 │ │turi cu lucruri, plante, animale; relaţii dintre │
 │ │oameni în cadrul grupului; comunitatea localã │
 │ │(sat, comunã, oraş, judeţ, etc.), tradiţii şi │
 │ │obiceiuri, simbolurile statului român. │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │2. Respectarea normelor │S3. Cunoaşterea normelor de comportare faţã de │
 │de comportare în societa-│lucruri, plante şi animale. │
 │te │S4. Evaluarea unor situaţii simple din perspectiva│
 │ │normelor de comportare faţã de lucruri, plante şi │
 │ │animale. │
 │ │S5. Exemplificarea independentã a situaţiilor de │
 │ │respectare şi a situaţiilor de încãlcare a │
 │ │normelor de comportare faţã de lucruri, plante şi │
 │ │animale. │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │3. Exersarea relaţionãrii│S6. Enumerarea unor reguli de comportare în grup, │
 │democratice în cadrul │specifice unui grup dat. │
 │grupurilor sociale │S7. Analizarea unor situaţii, dupã model şi │
 │ │independent, referitoare la respectarea regulilor │
 │ │de relaţionare în grup. │
 │ │S8. Analizarea şi evaluarea corectã a propriului │
 │ │comportament în situaţii de relaţionare la grup. │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │4. Manifestarea unor │S9. Descrierea independentã a simbolurilor │
 │atitudini constructive, │statului român, ale judeţului în care trãiesc. │
 │pozitive în ceea ce │S10. Indicarea comportamentului adecvat în │
 │priveşte activitatea gru-│situaţii diferite prin care comunitatea localã │
 │purilor din care fac │poate trece. │
 │parte şi a exprimãrii │S11. Numirea unor tradiţii şi obiceiuri practicate│
 │opiniilor personale │în România. │
 │legate de activitatea │ │
 │defãşuratã în cadrul │ │
 │comunitãţii locale │ │
 └─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. Miroiu, Mihaela (coord.), Culturã civicã. Democraţie, drepturile omului, toleranţã, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1995.
    2. Ştefan-Scarlat, Laurenţiu, Dicţionar de scrieri politice fundamentale, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000.
    3. Tamaş, Sergiu, Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civicã, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993.
    4. Richard, Theresa, Fundamente ale democraţiei. Manualul elevului, SILEX, 2005.
    5. Legea educaţiei naţionale, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 18/10.I.2011.

    AUTOARE
    Conf. dr. Doina-Olga Ştefãnescu
    Facultatea de Ştiinte Politice, SNSPA

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului

    REFERENT ŞTIINŢIFIC
    Angela Teşileanu, cercetãtor ştiinţific III
    Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                    ŞTIINŢE

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
               pentru programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar
                               NIVELUL al IV-lea

    Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528
                                  Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa pentru disciplina Ştiinţe elaboratã pentru programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar ţine seama de caracteristicile grupului ţintã. Astfel, s-a pornit de la premisa cã beneficiarii programului deţin o serie de cunoştinţe şi reprezentãri empirice sau semiştiinţifice despre mediul în care trãiesc, precum şi abilitãţi în utilizarea unor instrumente de experimentare pe care le-au acumulat prin observãri spontane, nesistematizate, experienţe subiective şi acţiuni proprii, generate de nevoi şi interese situaţionale personale. Prin urmare, predarea-învãţarea disciplinei Ştiinţe vizeazã esenţializarea, aplicarea, aprofundarea, conexarea şi conferirea caracteristicilor de durabilitate, mobilitate şi orientare ştiinţificã a informaţiilor deja existente. Se urmãreşte ca prin dirijarea de cãtre cadrul didactic a activitãţii elevului (observarea, investigarea, experimentarea, explorarea, exersarea, comunicarea, activitatea practicã), acesta sã devinã capabil sã-şi explice acţiunea unor legi universale, obiective, fãrã un grad ridicat de teoretizare, legi la care sã se raporteze pentru a transforma natura în beneficiul sãu, fãrã a periclita echilibrul ei.
    La nivelul personalitãţii subiectului instruit se urmãreşte ca din spectator pasiv la transformãrile obiective din mediul în care trãieşte, sã devinã un individ care sã formuleze ipoteze, capabil sã-şi explice "de ce?", "cum?", "în ce mãsurã?" şi "cu ce consecinţe?" se produc schimbãrile mediului şi sã desprindã concluzii. Din receptor întâmplãtor al informaţiilor spontane şi aleatorii sã devinã o persoanã capabilã sã caute informaţia în surse a cãror existenţã o conştientizeazã, sã o utilizeze şi sã o aplice în rezolvarea problemelor proprii sau colective, sã declanşeze sau sã reproducã situaţii care sã-i permitã explorarea şi investigarea. Din "victimã" a fenomenelor pe care nu le înţelege, sã devinã persoanã capabilã sã-şi explice cauzele şi consecinţele acestora şi sã aibã atitudini şi conduite ecologice.
    Programa propune un studiu integrat al mediului înconjurãtor (ştiinţe, tehnologie, ecologie, sãnãtate), cu obiective şi conţinuturi din curriculumul nucleu corespunzãtoare celor din învãţãmântul primar de masã, dar concentrate, adaptate, sistematizate şi organizate diferit, în acord cu particularitãţile învãţãrii adulţilor şi timpul redus destinat învãţãrii.
    Noutatea programei constã în:
    ● introducerea unor teme, marcate prin scriere cu caractere aldine, pentru studiul selectiv al unor conţinuturi în contextul particularitãţilor locale;
    ● introducerea unor conţinuturi facultative, marcate cu asterisc (*);
    ● prezentarea unor sugestii metodologice care susţin abordarea interdisciplinarã şi transdisciplinarã a conţinuturilor;
    ● atribuirea unui nume semnificativ modulului: Natura în continuã schimbare;
    ● elaborarea standardelor curriculare de performanţã ale elevilor la final de modul.
    Obiectivele cadru susţin formarea în timp a unor competenţe, ca de exemplu: ştiinţifice şi tehnologice, lingvistice (în limba maternã), antreprenoriale, civice etc. Acestea sunt în concordanţã cu obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe din ciclul primar şi sunt coerente cu cele pentru ciclul secundar inferior al programului "A doua şansã". Fiecare obiectiv cadru capãtã un grad mai mare de specificitate, prin defalcarea pe obiective de referinţã.
    Conţinuturile asociate obiectivelor de referinţã, organizate pe unitãţi, sunt propuse a fi abordate în activitãţi de învãţare pentru care programa oferã sugestii. Cadrul didactic va adapta studiul disciplinei Ştiinţe la particularitãţile clasei, stabilind ordinea de abordare a conţinuturilor din trunchiul comun şi selectând, în funcţie de nevoile şi interesele cursanţilor, cel puţin douã dintre temele particularizate la comunitatea localã (scrise cu aldine) şi dintre cele propuse studiului facultativ (notate cu asterisc).
    Pentru fiecare modul sunt prezentate, în termeni de capacitãţi, standardele curriculare de performanţã. Ele orienteazã activitatea de predare-învãţare-evaluare şi autoevaluare conceputã de cadrul didactic şi reprezintã condiţii pe care trebuie sã le îndeplineascã elevii pentru a primi certificatul de absolvire al modulului respectiv.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã şi exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.

                               2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI ABILITĂŢILOR DE OBSERVARE, EXPLORARE, │
│ INVESTIGARE A REALITĂŢII, PRIN FOLOSIREA UNOR INSTRUMENTE ŞI PRACTICI │
│ ŞTIINŢIFICE │
│ 2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA TERMINOLOGIA SPECIFICĂ, PRIN DESCRIEREA │
│ ŞI EXPLICAREA FENOMENELOR/LEGILOR OBIECTIVE, RELAŢIILOR ŞI INTERRELAŢIILOR│
│ DIN MEDIUL NATURAL │
│ 3. FORMAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, PRIN │
│ STIMULAREA INTERESULUI FAŢĂ DE PĂSTRAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ŞI A │
│ PROPRIEI SĂNĂTĂŢI │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



        3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI ABILITĂŢILOR DE OBSERVARE, EXPLORARE/ INVESTIGARE A REALITĂŢII, PRIN FOLOSIREA UNOR INSTRUMENTE ŞI PRACTICI ŞTIINŢIFIC


 ┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
 │Obiectiv de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1. Sã aplice observaţia│● recunoaşterea în imagini sau în realitate: │
 │ca demers al cunoaşterii │de viaţã comunitarã obişnuitã. │
 │de tip ştiinţific │- a unor corpuri, a caracteristicilor şi │
 │ │proprietãţilor acestora de exemplu, recunoaşterea │
 │ │corpurilor cu viaţã/ fãrã viaţã, a stãrilor de │
 │ │agregare a corpurilor; │
 │ │- a unor fenomene şi forme de manifestare a lor în│
 │ │mediul înconjurãtor; │
 │ │- a unor medii de viaţã şi a florei şi faunei │
 │ │specifice; │
 │ │- a pãrţilor componente ale plantelor, ale │
 │ │animalelor şi ale omului; │
 │ │- a efectelor pe care schimbãrile de mediu le au │
 │ │asupra corpurilor; │
 │ │● efectuarea de comparaţii: │
 │ │- asupra caracteristicilor şi proprietãţilor │
 │ │observabile ale corpurilor şi materialelor │
 │ │(de exemplu, compararea formei sau a dimensiunilor│
 │ │unor corpuri); │
 │ │- asupra caracteristicilor observabile ale │
 │ │mediilor de viaţã; │
 │ │- asupra caracteristicilor observabile ale unui │
 │ │corp înainte şi dupã ce a fost supus unei │
 │ │schimbãri, prin experiment (de exemplu, petalele │
 │ │unor flori a cãror tulpinã a fost introdusã în │
 │ │apã coloratã, mãrirea pupilei ca adaptare a │
 │ │ochiului la luminã); │
 │ │● formularea proprie (oralã/scrisã) a informaţii- │
 │ │lor dobândite prin observarea sistematicã şi │
 │ │dirijatã a: │
 │ │- unor medii de viaţã prezentate prin desene, │
 │ │filme, scheme sau în situaţia efectuãrii unor │
 │ │excursii; │
 │ │- pãrţile componente ale corpului uman, ale │
 │ │plantelor sau ale animalelor - redate în mulaje, │
 │ │desene, scheme, filme; │
 │ │- etapelor de evoluţie a plantelor, animalelor, │
 │ │omului, desprinse în urma efectuãrii unor experi- │
 │ │mente, a vizionãrii unor filme documentare, │
 │ │slide-uri etc.; │
 │ │- consecinţelor pe care le are poluarea, constata-│
 │ │te în mediul apropiat. │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │1.2. Sã foloseascã │● completarea unor fişe de observaţie cu informa- │
 │practici pentru determi- │ţii şi date despre proprietãţile unor corpuri sau │
 │narea caracteristicilor │materiale supuse schimbãrii prin experiment, │
 │şi proprietãţilor │în diferite etape ale efectuãrii acestuia; │
 │corpurilor şi materiale- │● mãsurarea dimensiunilor, maselor, volumelor, vi-│
 │lor │tezei de deplasare a corpurilor; │
 │ │● selectarea din fişe, tabele, grafice a datelor │
 │ │necesare formulãrii concluziilor privind rezulta- │
 │ │tele unui experiment; │
 │ │● elaborarea de studii comparative asupra caracte-│
 │ │risticilor şi proprietãţilor unor corpuri şi │
 │ │materiale; │
 │ │● determinarea prin mãsurare şi cântãrire a │
 │ │propriilor dimensiuni corporale, a temperaturii │
 │ │corpului; │
 │ │● determinarea prin teste simple a existenţei sau │
 │ │inexistenţei unei tulburãri de vedere sau de auz │
 │ │etc. │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │1.3. Sã realizeze expe- │● exerciţii de identificare a necesarului de mate-│
 │rimente simple pe baza │riale, a instrumentarului şi a condiţiilor ce │
 │unor ipoteze date şi a │trebuie respectate pentru efectuarea experimentu- │
 │unui plan de lucru │lui propus sau ales; │
 │ │● exerciţii de recunoaştere a ipotezelor de la │
 │ │care se porneşte un experiment; │
 │ │● enumerarea şi specificarea succesiunii etapelor │
 │ │acestuia; │
 │ │● efectuarea practicã a unor operaţii succesive - │
 │ │etape ale unui experiment prezentate printr-un │
 │ │instructaj verbal sau scris, imagini, scheme etc.,│
 │ │pentru a constata producerea unui fenomen; │
 │ │● efectuarea unor experimente şi completarea unor │
 │ │scheme sau enunţuri eliptice care descriu sau │
 │ │exprimã relaţii între fenomene, caracteristici şi │
 │ │proprietãţi ale corpurilor, în vederea reconstitu-│
 │ │irii unui text; │
 │ │● prezentarea oralã sau în scris a etapelor │
 │ │producerii unui fenomen şi a relaţiei dintre │
 │ │acestea (de cauzalitate, de condiţionare, de │
 │ │dependenţã, de interacţiune, de influenţare etc.),│
 │ │în termeni de tipul "dacã..., atunci"; │
 │ │● identificarea variabilei care produce schimbarea│
 │ │● anticiparea rezultatului unor experimente; │
 │ │● formularea oralã sau în scris a concluziilor │
 │ │experimentului; │
 │ │● notarea, reprezentarea graficã, completarea unui│
 │ │tabel cu etapele unui experiment propus sau ales, │
 │ │precum şi a rezultatelor şi concluziilor desprinse│
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │1.4. Sã aplice procedee │●determinarea prin teste simple a existenţei sau │
 │de naturã ştiinţificã │inexistenţei unei tulburãri de vedere sau de auz │
 │în activitate │etc.; │
 │ │● determinarea condiţiilor optime necesare │
 │ │dezvoltãrii unor plante cultivate în interes │
 │ │personal (plante de apartament, a zarzavaturilor │
 │ │pe timp de iarnã, a celor din sere sau microsere │
 │ │etc.); │
 │ │● confecţionarea unor dispozitive în miniaturã │
 │ │(realizarea unei sere, a unor instalaţii de │
 │ │filtrare a apei, a unor circuite electrice, │
 │ │conservarea unor legume şi fructe etc.); │
 │ │● activitãţi de organizare ergonomicã a spaţiului │
 │ │în care trãiesc (dispunerea mobilierului în │
 │ │funcţie de sursele de luminã şi cãldurã, ; │
 │ │iluminarea corespunzãtoare şi aerisirea sãlii de │
 │ │clasã) │
 │ │● activitãţi practice la nivelul comunitãţii, în │
 │ │funcţie de particularitãţile acesteia, de │
 │ │abilitãţile elevilor, de timpul disponibil etc. │
 │ │ │
 └─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA TERMINOLOGIA SPECIFICĂ, PRIN DESCRIEREA ŞI EXPLICAREA FENOMENELOR/LEGILOR OBIECTIVE, RELAŢIILOR ŞI INTERRELAŢIILOR DIN MEDIUL NATURAL


 ┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
 │Obiectiv de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │2.1. Sã comunice prin │● descrierea verbalã/în scris a modificãrilor │
 │maniere diverse observa- │observate în cazul efectuãrii experimentelor; │
 │ţii şi concluzii privind │● notarea în tabele, grafice, scheme, diagrame a │
 │corpurile din naturã, │observaţiilor transpuse în limbaj cifric, în alte │
 │relaţiile dintre ele şi │simboluri grafice convenite sau enunţuri; │
 │mediul natural │● întocmirea unor tabele dupã modelul: │
 │ │ ┌────┬──────────────┐ │
 │ │ │Ştiu│Doresc sã aflu│ │
 │ │ └────┴──────────────┘ │
 │ │● comunicarea verbalã în situaţia unor studii de │
 │ │caz, a asaltului de idei, a interpretãrii de │
 │ │roluri sau pe baza unor suporturi intuitive │
 │ │(desene, planşe, colaje, schiţe) a propriilor │
 │ │observaţii şi concluzii (de exemplu, pentru │
 │ │conţinuturile: surse de poluare, consecinţe ale │
 │ │poluãrii, mijloace de protecţie a mediului); │
 │ │● realizarea unor proiecte pe teme date sau │
 │ │întocmirea unui jurnal care sã prezinte modificãri│
 │ │constatate în viaţa plantelor, animalelor dintr-un│
 │ │- asupra caracteristicilor observabile ale │
 │ │terariu sau din propria gospodãrie; │
 │ │● susţinerea unor referate/prezentãri de cazuri │
 │ │întocmite pe baza consultãrii unor surse de │
 │ │specialitate sau a unor vizite şi excursii │
 │ │efectuate; │
 │ │● întocmirea şi prezentarea unor colecţii │
 │ │personale sau colective de articole din ziare şi │
 │ │reviste în care sunt descrise caracteristici şi │
 │ │proprietãţi ale corpurilor, precum şi transformãri│
 │ │ale acestora (de exemplu, despre poluare, hazarde │
 │ │naturale), albume foto, ierbare, insectare; │
 │ │● realizarea de afişe, pliante, articole de │
 │ │revistã. │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │2.2. Sã descrie dupã un │● exerciţii de punere în corespondenţã a unor │
 │plan de idei, de │fragmente de enunţ formulate în termeni specifici │
 │întrebãri sau fişã de │disciplinei, astfel încât sã se obţinã enunţuri │
 │observaţie/ grilã datã: │complete, adevãrate; │
 │corpuri, proprietãţi şi │● exerciţii de completare a unor enunţuri cu │
 │caracteristici ale │termeni specifici disciplinei; │
 │acestora şi relaţia lor │● exerciţii de selectare a unor termeni specifici │
 │cu mediul înconjurãtor, │disciplinei dintr-o listã datã, pentru a completa │
 │folosind terminologia │enunţuri sau pentru a descrie corpuri şi materiale│
 │specificã │proprietãţi şi caracteristici ale acestora; │
 │ │● ordonarea în succesiune logicã a unor enunţuri │
 │ │formulate în limbaj specific disciplinei sau a │
 │ │unor imagini însoţite de explicaţii care prezintã │
 │ │producerea unui fenomen; │
 │ │● simularea unor fenomene observate şi explicarea │
 │ │proceselor şi a rezultatelor, folosind un vocabu- │
 │ │lar specific disciplinei; │
 │ │● completarea unor fişe de observaţii, grile, │
 │ │tabele de date în timpul realizãrii de experimente│
 │ │şi interpretarea prin grafice sau verbalã a │
 │ │acestora; │
 │ │● formularea oralã/scrisã a rãspunsurilor la │
 │ │întrebãri, utilizând terminologia însuşitã; │
 │ │● formularea de întrebãri, utilizând terminologia │
 │ │însuşitã, pornind de la un conţinut ştiinţific dat│
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │2.3. Sã explice, utili- │● identificarea unor caracteristici comune/dife- │
 │zând terminologia speci- │rite ale corpurilor şi gruparea lor dupã criterii │
 │ficã, proprietãţi şi │date; │
 │caracteristici ale corpu-│● caracterizarea unui corp dat şi prezentarea │
 │rilor, producerea unor │caracteristicilor generale care permit introduce │
 │fenomene şi a relaţiilor │rea lui într-o clasã anume, precum şi a caracte- │
 │dintre ele │risticilor specifice care-l diferenţiazã de │
 │ │corpurile din aceeaşi clasã; │
 │ │● întocmirea, folosind un inventar de termeni, a │
 │ │unui raport de prezentare a proprietãţilor şi │
 │ │caracteristicilor corpurilor; │
 │ │● întocmirea, folosind terminologia specificã, a │
 │ │unor scheme logice pentru explicarea producerii │
 │ │unor fenomene; │
 │ │● formularea oralã/scrisã a rãspunsurilor la │
 │ │întrebãri date; │
 │ │● prezentarea oralã/scrisã a unor rapoarte, dupã │
 │ │un plan dat. │
 └─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



    3. FORMAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, PRIN STIMULAREA INTERESULUI FAŢĂ DE PĂSTRAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ŞI A PROPRIEI SĂNĂTĂŢI


 ┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
 │Obiectiv de referinţã │Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1. Sã conştientizeze │● identificarea unor factori de risc: expunerea │
 │efecte ale mediului │la variaţii de temperaturã, soare, aglomerãri │
 │asupra propriului │urbane, zgomote, atmosferã poluatã; │
 │organism │● descrierea unor posibile metode de protejare a │
 │ │mediului faţã de factorii de risc identificaţi │
 │ │(particularizare la mediul comunitãţii locale); │
 │ │● rezolvarea pe cale deductivã a unor situaţii │
 │ │ problemã, ipotetic formulate (de exemplu, │
 │ │Ce s-ar putea face, dacã toate apele râurilor │
 │ │ar fi poluate?); │
 │ │● realizarea unor colecţii de imagini, articole │
 │ │din ziare şi reviste cu informaţii privind cazuri │
 │ │de poluare; │
 │ │● studii de caz privind poluarea sau specifice │
 │ │comunitãţii locale; │
 │ │● realizarea de afişe şi pliante cu mesaje în │
 │ │favoarea protejãrii mediului, cu rol de sensibili-│
 │ │zare a membrilor comunitãţii în probleme particu- │
 │ │lare ale acesteia. │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │3.2. Sã întreprindã │● jocuri de rol/simulãri ale unor situaţii de │
 │acţiuni pentru pãstrarea │crizã în care trebuie sã intervinã (de exemplu: │
 │igienei locuinţei şi a │sã acorde primul ajutor în caz de arsuri, │
 │sãnãtãţii personale │asfixiere, gripã, boli contagioase); │
 │ │● întocmirea unui meniu cu alimente sãnãtoase şi │
 │ │variate pentru o sãptãmânã; │
 │ │● consultarea ambalajelor unor produse alimentare │
 │ │şi identificarea compoziţiei produselor şi a │
 │ │termenului de valabilitate; │
 │ │● întocmirea unor liste în care sunt enumerate │
 │ │riscuri ale unor practici precum: fumatul, │
 │ │consumul de alcool, abuzul de medicamente, │
 │ │subnutriţia, supraalimentaţia, sedentarismul etc. │
 ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
 │3.3. Sã participe la │● organizarea de expoziţii cu lucrãri executate │
 │acţiuni comune de │din materiale reciclabile, de afişe cu scopul de │
 │îngrijire şi protejare a │a sensibiliza comunitatea; │
 │mediului din │● activitãţi practice de îngrijire a spaţiului din│
 │comunitatea localã │apropierea şcolii; │
 │ │● cultivarea de rãsaduri, puieţi, plante │
 │ │ornamentale, toaletarea copacilor, sortarea │
 │ │deşeurilor pe categorii, igienizarea spaţiului din│
 │ │apropierea şcolii sau din comunitate. │
 └─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



                           4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    A. Corpuri fãrã viaţã. Materiale
    1. Caracteristici şi proprietãţi fizice
    - Clasificarea materialelor în naturale/prelucrate. Clasificarea corpurilor fãrã viaţã dupã materialul din care sunt confecţionate.
    - Caracteristici observabile ale corpurilor fãrã viaţã: formã, culoare.
    - Proprietãţi fizice observabile ale materialelor: stare de agregare, conductibilitate, magnetism, duritate, rezistenţã, opacitate/transparenţã etc.
    - Proprietãţi fizice ale corpurilor (dimensiune, masã, volum), exprimate în unitãţi standard, determinate prin mãsurare şi cântãrire.
    2. Transformãri ale corpurilor şi substanţelor
    - Factori care determinã transformãrile: lumina, cãldura, umiditatea.
    - Transformãri fizice: ruperea, sfãrâmarea, spargerea, încãlzirea şi rãcirea, dilatarea, contractarea, dizolvarea, deshidratarea, vaporizarea, fierberea, cristalizarea, topirea, condensarea, distilarea, solidificarea, îngheţarea, sedimentarea, filtrarea, magnetizarea, descãrcarea electricã (selectiv, cinci dintre ele).
    - Forţe care determinã mişcarea/repaosul corpurilor - gravitaţia, forţe de împingere şi tracţiune.
    - Transformãri fizico-chimice: arderea, fermentarea, acrirea, oţetirea, coacerea, ruginirea, putrezirea, afumarea alimentelor (selectiv, cinci dintre ele).
    - Meşteşuguri tradiţionale de prelucrare a materialelor naturale.
    - *Surse de energie neconvenţionalã.
    - * Reciclarea deşeurilor.

    B. Lumea vie. Ciclul vieţii: naştere, creştere şi dezvoltare, înmulţire, moarte. Procese esenţiale de întreţinere a vieţii: sensibilitatea şi mişcarea, respiraţia, hrãnirea, circulaţia, excreţia, apãrarea, înmulţirea
    1. Plantele
    - Plante din mediul apropiat.
    - Pãrţile componente ale unei plante (rãdãcinã, tulpinã, frunze, flori, fructe) şi rolul lor.
    - Cicluri de viaţã ale plantelor.
    - Rolul plantelor în viaţa noastrã.
    - Culturile bio specifice zonei.
    - *Plantele medicinale şi efectul lor asupra sãnãtãţii.
    - *Plante din alte zone ale lumii.
    2. Animalele
    - Animale din mediul apropiat. Animale sãlbatice/domestice
    - Componentele observabile ale corpului animalelor şi rolul lor.
    - Principalele grupe de animale (mamifere, pãsãri, peşti, reptile, insecte).
    - Cicluri de viaţã la fluturi/viermi de mãtase/albine/broaşte (selectiv, una dintre ele).
    - Reacţii de adaptare la factorii de mediu.
    - Rolul animalelor în viaţa omului.
    - Crescãtoria de animale.
    - * Rezervaţiile naturale.
    3. Omul
    - Corpul uman, componente observabile şi rolul lor.
    - Rolul unor organe interne (stomac, plãmâni, inimã, rinichi) şi funcţiile lor.
    - Ciclul vieţii.
    - Modalitãţi de menţinere a stãrii de sãnãtate: alimentaţie, igienã, exerciţiu fizic, control medical periodic.
    - *Rasele umane.
    - * Grupele sangvine.

                            5. SUGESTII METODOLOGICE

    Curriculumul disciplinei Ştiinţe urmãreşte ca în baza obiectivelor propuse sã ofere elevilor care frecventeazã modulul "Natura în continuã schimbare" un volum redus de informaţii ştiinţifice, cu caracter operaţional. Valorificând informaţia şi experienţa acumulatã şi completând-o cu cea propusã de programã, elevii vor dobândi o serie de competenţe specifice, utilã într-o abordare ulterioarã, diferenţiatã dupã domeniile ştiinţifice de interes personal sau necesare pentru continuarea studiilor. De asemenea, ei îşi vor structura un set de valori şi atitudini faţã de mediul înconjurãtor şi faţã de propria persoanã.
    Curriculumul creeazã condiţii pentru ca elevii sã-şi formeze competenţe generale în ritm propriu, prin efort propriu, în contexte adaptate comunitãţii locale. Prin urmare, strategia didacticã trebuie axatã pe:
    - accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în activitatea de predare-învãţare, în scopul dezvoltãrii capacitãţilor de a opera cu informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a verifica ipoteze şi de a cãuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);
    - aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor (în scopul transformãrii cursantului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);
    - îmbinare şi alternanţã sistematicã a activitãţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea din surse de informaţie variate, observaţia proprie, exerciţiul individual, instruirea programatã, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.), cu activitãţile care solicitã efortul colectiv (de echipã, de grup), de genul discuţiilor şi al proiectelor tematice de învãţare;
    - folosirea unor metode care sã favorizeze intervenţia nemijlocitã a elevului în realizarea experimentului;
    - motivarea elevilor prin asigurarea posibilitãţii de transfer a ceea ce au învãţat la rezolvarea unor probleme de interes personal şi/sau al comunitãţii locale.
    Prin urmare, activitãţile de învãţare trebuie axate pe:
    - prelucrarea variatã a informaţiilor transmise şi transferarea lor în contexte diferite;
    - solicitarea unor corelaţii intradisciplinare şi interdisciplinare;
    - antrenarea elevilor în utilizarea independentã a diverselor surse de informare: cãrţi, reviste, afişe, dicţionare, atlase etc.;
    - introducerea conţinuturilor pornind de la ceea ce este cunoscut elevilor, cãtre ceea ce este mai puţin familiar, utilizând moduri diferite de antrenare a gândirii;
    - organizarea unor activitãţi diferenţiate care sã permitã rezolvarea de cãtre elev a sarcinii în ritm propriu;
    - îmbinarea activitãţilor independente individuale cu cele pe grupe, prin cooperare;
    - sugerarea unui algoritm al învãţãrii, prin ordonarea sarcinilor, astfel încât elevul sã deprindã tehnici de muncã intelectualã;
    - prezentarea unor situaţii problemã care sã solicite elevul sã decidã asupra unei alternative din mai multe soluţii posibile;
    - încurajarea elevului sã apeleze la surse diferite de informare (materiale tipãrite, site-uri), pentru a dobândi autonomie în cunoaşterea realitãţii şi comportament civic.
    Demersul didactic propus prin actuala programã, ca şi în cazul învãţãmântului primar de masã, este orientat spre:
    - dirijarea atenţiei voluntare a subiecţilor spre fenomenele din mediul înconjurãtor familiar, propuse a fi studiate, şi a relaţiilor dintre componentele acestora;
    - înţelegerea şi explicarea prin limbaj specific a fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;
    - succesiunea etapelor de desfãşurare a acestora dupã criteriul logic;
    - iniţierea şi realizarea unor investigaţii, pornind de la tematica propusã;
    - derularea experimentelor ca succesiune de etape care presupun formulare de ipoteze şi verificarea acestora;
    - formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor studiate, pornind de la condiţiile existente;
    - înregistrarea datelor în tabele, scheme, diagrame şi interpretarea lor ulterioarã, pentru a desprinde concluzii;
    - formarea obişnuinţei de a utiliza simboluri pentru a reprezenta, clasifica şi rezuma concluziile unor experimente.
    Spre exemplificare, pentru efectuarea de observaţii, demersul recomandat este:
    - alegerea de cãtre cadrul didactic sau elevi a elementului din naturã propus pentru a fi observat;
    - justificarea alegerii de cãtre autorul ei;
    - notarea de cãtre elevi a observaţiilor directe, referitoare la apartenenţa la o grupã cunoscutã de ei, a formei, culorii, mãrimii, structurii, simbolisticii etc;
    - compararea de cãtre elevi a elementului ales cu altele/altul din aceeaşi grupã, familie;
    - exprimarea de cãtre elevi sau de cãtre cadrul didactic a legãturii dintre elementul propus şi mediul în care trãieşte;
    - recomandarea de cãtre cadrul didactic a altor surse de informare.
    Pentru investigaţie, ca strategie specificã disciplinei Ştiinţe, se recomandã urmãtoarele etape:
    - formularea întrebãrii şi avansarea ipotezelor: evocare/anticipare;
    - testarea prin observare sau experimente a ipotezelor alternative: explorare/experimentare;
    - propunerea unei explicaţii: reflecţie/explicare;
    - testarea explicaţiei prin includerea altor cazuri particulare; raportarea rezultatelor: aplicare;
    - impactul noilor cunoştinţe în diferite domenii: transfer.
    În întocmirea planificãrii calendaristice este utilã parcurgerea urmãtoarelor etape:
    - asocierea obiectivelor de referinţã cu conţinuturile;
    - selectarea, adaptarea şi accesibilizarea conţinuturilor în raport cu interesele şi posibilitãţile grupului de elevi, precum şi în raport de cele individuale, ţinând totodatã seama de resursele materiale şi umane existente în clasã/şcoalã/comunitate;
    - organizarea conţinuturilor în unitãţi de învãţare;
    - stabilirea succesiunii de parcurgere a unitãţilor de învãţare şi a momentelor destinate evaluãrii;
    - alocarea timpului util parcurgerii fiecãrei unitãţi de învãţare, în concordanţã cu obiectivele de referinţã şi conţinuturile vizate.
    Este de preferat ca planificarea calendaristicã a disciplinei Ştiinţe sã fie articulatã cu cele ale celorlalte discipline de studiu, pentru ca anumite subiecte sã poatã fi abordate interdisciplinar şi pluridisciplinar, în blocuri de ore sau ore mixte, în cadru mai puţin formal. O astfel de abordare conferã un caracter funcţional şi practic cunoştinţelor noi asimilate de elevi.
    Fiecare unitate de învãţare va fi detaliatã cu specificarea obiectivelor de referinţã ce se urmãresc, a activitãţilor de învãţare, a demersului didactic (resursele temporale, strategia didacticã, resursele materiale) şi a formelor de evaluare practicate.
    Pentru evaluarea performanţelor elevilor se recomandã metode adaptate particularitãţilor de vârstã ale acestora şi specificului disciplinei. Se vor folosi mai frecvent evaluãri prin probe practice şi orale şi mai rar, prin probe scrise.
    Sunt recomandate urmãtoarele:
    - metode în care predominã acţiunea practicã, operaţionalã, realã: lucrãrile practice, experimentul, simularea prin confecţionarea de machete, miniaturi şi dispozitive, prin joc de rol, folosind softuri educaţionale;
    - metode în care predominã conversaţia: explicaţia, expunerea, conversaţia euristicã, dezbaterea, problematizarea, brainstormingul, convorbirea cu oponent, masa rotundã, Panel;
    - întocmirea de proiecte tematice de învãţare care solicitã activitatea cu materiale tipãrite: consultarea în timpul lecţiilor a atlaselor, enciclopediilor, dicţionarelor, articolelor din presã, a printurilor cu informaţii identificate pe site-urile specifice etc.
    De exemplu, un proiect tematic, individual sau pe grupe, poate sã cuprindã:
    - descrierea unui experiment;
    - fişã de însemnãri ale observaţiilor pe parcursul unui experiment derulat pe o perioadã mai lungã (3 - 7 zile), ca temã pentru acasã, sau completatã zilnic în clasã, ca activitate de rutinã (de exemplu, notarea temperaturii aerului, creşterea şi dezvoltarea unei plante);
    - desen (schemã), care prezintã un sistem, realizat la ora de curs;
    - teste de tipul creion-hârtie rezolvate în etapa de retenţie-transfer a lecţiei;
    - paginã de curiozitãţi completatã în urma studiului individual efectuat ca aplicaţie la cursurile de Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;
    - paginã cu sfaturi utile pentru situaţii de crizã: inundaţie, secetã etc. (se poate conexa cu teme de la aria curricularã "Om şi societate");
    - schema unui aparat, miniatura aparatului propriu-zis sau o instalaţie la dimensiuni reale, când şi dacã este posibil, realizate în clasã (transdisciplinar) sau acasã, individual sau pe grupe;
    - fotografii ale mediului specific comunitãţii, realizate eventual într-o excursie;
    - colecţie de fotografii, ierbare, insectare etc;
    - fişe de prezentare a unor medii de viaţã, ale unor corpuri sau materiale, plante, animale, insecte, dispozitive etc;
    - afişe sau alte materiale publicitare care sã promoveze protejarea mediului înconjurãtor (tema se poate conexa cu conţinuturi de la aria curricularã "Om şi societate") realizate ca aplicaţii la orele de Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;
    - eseuri care sã reprezinte rezolvarea unor situaţii de crizã ipotetice, de tipul: "Dacã ai fi liderul comunitãţii voastre, ce ai face ca sã previi ... (tema se poate conexa cu conţinuturi de la aria curricularã "Om şi societate").
    Observaţiile privind comportamentul elevilor vor putea fi consemnate în fişe şi în liste de verificare şi de inventar, constituind file din portofoliul personal. Pentru a surprinde progresul elevului, în portofoliu se pot adãuga: înregistrãri audio sau video de la activitãţi individuale sau de grup, fotografii ale machetelor, dispozitivelor realizate, postere, materiale scrise, rãspunsuri la chestionare aplicate, rapoarte de auto- şi interevaluare, diplome de participare, adeverinţe primite de elev la activitãţi specifice disciplinelor Cunoaşterea mediului şi Ştiinţe. O parte a filelor portofoliului poate fi rezultatul unor activitãţi ce solicitã abilitãţi de utilizare a calculatorului.
    Se recomandã ca evaluarea sã fie stimulativã, sã valorifice punctele forte ale fiecãrui elev, sã se axeze pe obiective importante, sã se realizeze prin metode variate, permanent în concordanţã cu ceea ce s-a predat în procesul de instruire şi cu specificul comunitãţii.
    Performanţele menţionate în standardele de evaluare de la finalul fiecãrui modul sunt formulate în termeni de capacitãţi şi reprezintã nivelul minim pe care fiecare elev trebuie sã-l atingã pentru a fi considerat promovat. Conţinuturile propuse pentru extinderi şi pentru abordare facultativã nu vor constitui subiecte pentru probele de evaluare (în sensul cã nu se vor solicita astfel de informaţii), însã pot fi introduse ca suport care sã solicite elevului sã aplice competenţele dobândite.

                    6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


 ┌───────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
 │ Obiective cadru │ Standard │
 ├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │1. Dezvoltarea capacitãţilor şi│S1 Descrierea unor caracteristici │
 │abilitãţilor de observare, │observabile ale corpurilor şi materialelor. │
 │explorare, investigare a │ │
 │realitãţii, prin folosirea │S2 Descrierea relaţiilor dintre fenomene pe │
 │unor instrumente şi practici │baza unor criterii. │
 │ştiinţifice │ │
 │ │S3 Utilizarea instrumentelor şi a │
 │ │practicilor ştiinţifice pentru determinarea │
 │ │caracteristicilor şi proprietãţilor │
 │ │corpurilor şi materialelor. │
 │ │ │
 │ │S4 Aplicarea procedeelor de naturã │
 │ │ştiinţificã în activitatea proprie. │
 ├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │2. Formarea capacitãţii de a │S5 Comunicarea în diverse maniere a unor │
 │utiliza terminologia specificã │observaţii referitoare la corpurile din │
 │prin descrierea şi explicarea │naturã, la relaţiile dintre ele şi dintre │
 │fenomenelor/legilor obiective, │ele şi fenomenele naturii. │
 │relaţiilor şi interrelaţiilor │ │
 │din mediul natural │S6 Explicarea producerii unor fenomene şi a │
 │ │unor procese din naturã studiate. │
 │ │ │
 │ │S7 Interpretarea succesiunii unor fenomene │
 │ │şi procese din naturã studiate. │
 └───────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Cunoaşterea mediului - programa şcolarã pentru clasele I şi a II-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.
    2. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ştiinţe - programa şcolarã pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    3. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învãţãmântul Preuniversitar, Ghidul programului de informare/formare a institutorilor /învãţãtorilor - Curriculum pentru clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2003.
    4. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Centrul Naţional pentru Curriculum, Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor şcolare, Editura Aramis, Bucureşti, 2001-2002.
    5. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, STEP BY STEP, Un program pentru copii şi familii. Predarea orientatã dupã necesitãţile copilului, C.E.D.P. Step by Step - România.
    6. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, STEP BY STEP, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate dupã necesitãţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step - România.
    7. Kidd, James Robbins, Cum învaţã adulţii, Pedagogia secolului XX, EDP, Bucureşti, 1981.
    8. Lţwe, Hans, Introducere în psihologia învãţãrii la adulţi, Pedagogia secolului XX, EDP, Bucureşti, 1978.
    9. Dumitru D. Pârâialã, Viorica Pârâialã, Cristian-George Pârâialã, Ştiinţe ale naturii-auxiliar al manualelor alternative-clasa a IV-a, Editura Euristica, Iaşi, 2006.
    10. Ligia Sarivan, Roxana Gavrilã, Daniela Stoicescu, Predarea-învãţarea interactivã centratã pe elev, lucrare din seria Module pentru dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice, elaboratã în cadrul proiectului de Dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice prin activitãţi de mentorat, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Gabriela Dumitru
    Şcoala cu clasele I-VIII nr. 113, G-ral David Praporgescu, sector 4, Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului

    REFERENŢI
    Cercetãtor ştiinţific Carmen Gabriela Bostan
    Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                              ISTORIE - GEOGRAFIE

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
               pentru programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar
                              NIVELUL al IV - lea

                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528

                                Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    În concordanţã cu politica educaţionalã promovatã în contextul reformei educaţiei, cu finalitãţile învãţãmântului românesc şi ale celui european, aria curricularã "Om şi societate", respectiv disciplina Istorie-Geografie, în cadrul programului "A doua şansã"- învãţãmânt primar, contribuie pe termen lung la dezvoltarea unor competenţe fundamentale: capacitatea de a reflecta asupra lumii, de a formula şi rezolva probleme pe baza relaţionãrii cunoştinţelor din diferite domenii; valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientãri profesionale optime; capacitatea de integrare activã în grupuri sociale diferite: familia, mediul profesional, prietenii etc.; competenţe funcţionale esenţiale pentru reuşita socialã precum comunicare, gândire criticã, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextualã a unor informaţii complexe, conştientizare culturalã; expresivitate şi sensibilitate în scopul împlinirii personale şi al promovãrii unei vieţi sociale de calitate; autonomie moralã.
    Pe termen scurt, abordarea corelatã a disciplinelor Istorie şi Geografie urmãreşte formarea capacitãţilor de bazã necesare pentru continuarea studiilor (familiarizarea cu o abordare pluridisciplinarã a domeniilor cunoaşterii, dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare, precum şi formarea responsabilitãţii pentru propria dezvoltare etc.).
    Prezentul curriculum a fost elaborat pe baza disciplinelor de studiu Istorie şi Geografie specifice învãţãmântului de masã din clasa a IV-a, ca un curriculum corelat, adresat persoanelor care doresc sã finalizeze studiile învãţãmântului primar.
    Ideea propusã constã în trecerea de la geografia şi istoria de tip descriptivist spre un demers de învãţare care încurajeazã înţelegerea relevanţei acestor discipline pentru viaţa cotidianã a elevului. Se urmãreşte aplicabilitatea cunoştinţelor dobândite, pornind de la cadrul istoric, geografic şi social particular şi familiar al comunitãţii cãtre cel naţional şi european, mai general.
    Scopul principal al disciplinei de studiu este acela de a îmbunãtãţi capacitatea elevilor de a se implica în societate, atât din punct de vedere social, cât şi profesional, prin utilizarea abilitãţilor individuale de a folosi informaţiile identificate în surse istorice şi geografice.
    Programa şcolarã urmãreşte sã contribuie la formarea unei imagini obiective asupra existenţei umane, asupra raporturilor dintre semeni, a celor spaţiale şi temporale caracteristice realitãţii înconjurãtoare. Propune un traseu de învãţare în care elevii sã identifice realitãţi trecute şi prezente, pornind de la situaţii familiare pânã la cele îndepãrtate ca distanţã în timp şi spaţiu.
    Programa şcolarã de Istorie-Geografie conţine urmãtoarele noutãţi:
    - motivarea învãţãrii şi sporirea gradului de independenţã a elevilor prin abordarea corelatã şi gradatã a conţinuturilor specifice istoriei şi geografiei, de la contexte familiare, concrete, cunoscute şi accesibile, pânã la cele îndepãrtate ca spaţiu şi timp şi reprezentate sau imaginate;
    - definirea de obiective de referinţã şi propunerea unor activitãţi de învãţare cu caracter practic-aplicativ şi funcţional;
    - prezentarea selectivã, sinteticã şi corelatã a unor conţinuturi specifice disciplinelor Istorie şi Geografie, astfel ca traseul de învãţare sã fie flexibil, adaptat cadrului învãţãrii, nevoilor, intereselor şi ritmului de asimilare a elevilor, mergând pânã la individualizare;
    - valorificarea experienţei de viaţã a elevilor ca modalitate de a spori gradul lor de implicare în propria activitate de învãţare.
    Timpul redus de învãţare şi abordarea nouã a disciplinelor au determinat redimensionarea şi reconfigurarea listelor de conţinuturi ale învãţãmântul de masã. Temele propuse: "Familia şi comunitatea", "Elemente de geografie a României", "România în Europa", "Cãlãtori şi cãlãtorii", abordeazã conţinutul din perspectiva celor patru concepte esenţiale în studiile sociale: timp, spaţiu, populaţie, sisteme de organizare. Gândite din perspectiva constructivista asupra învaţarii, sugestiile de conţinuturi implicã în mod constant atât însuşirea cunoştinţelor de conţinut, cât şi a celor procedurale, cele dintâi reprezentând un suport pentru exersarea celorlalte. Enunţarea abilitãţilor ce se formeazã în cadrul secvenţelor de învãţare presupune avantaje atât din perspectiva cadrului didactic, care poate proiecta activitatea de învãţare în funcţie de obiective şi nu de conţinut, cât şi din perspectiva elevului, care va participa şi se va implica în mod conştient în procesul de construire a cunoştinţelor.
    Activitãţile de învãţare propun demersuri didactice interactive (dezbaterea, proiectul, investigarea unei situaţii-problemã, interviul, interogarea reciprocã etc.), care sã permitã acţiunea în comunitate/în preajma acesteia, valorificarea experienţei şi producerea de experienţe noi pentru beneficiarii acestui program.
    Pentru evaluarea performanţelor elevilor se recomandã utilizarea echilibratã a metodelor tradiţionale şi a celor complementare (observarea sistematicã, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea etc.), în funcţie de obiectivele educaţionale urmãrite.
    Programa de Istorie şi Geografie pentru nivelul al IV-lea are urmatoarea structura: notã de prezentare, obiective cadru şi de referinţã, conţinuturi relevante, sugestii de activitãţi de învãţare, sugestii metodologice, standarde curriculare de evaluare şi bibliografie.

                               2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. PERCEPEREA TIMPULUI ŞI A SPAŢIULUI GEOGRAFIC ŞI ISTORIC │
│ 2. INVESTIGAREA ELEMENTELOR DE GEOGRAFIE ŞI ISTORIE SPECIFICE ORIZONTULUI │
│ LOCAL, ROMÂNIEI, EUROPEI │
│ 3. UTILIZAREA SURSELOR DE DOCUMENTARE CU CARACTER ISTORIC ŞI GEOGRAFIC │
│ 4. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE, FAŢĂ DE CEILALŢI ŞI │
│ FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



              3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    1. PERCEPEREA TIMPULUI ŞI A SPAŢIULUI GEOGRAFIC ŞI ISTORIC


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.1.│Sã ordoneze cronologic │- alcãtuirea unui jurnal personal; │
 │ │evenimente personale/istorice │- alcãtuirea calendarului clasei │
 │ │ │referitor la activitãţile comune │
 │ │ │trecute şi viitoare; │
 │ │ │- exerciţii de lecturã a unor axe │
 │ │ │cronologice; │
 │ │ │- prezentarea cronologicã a unor │
 │ │ │evenimente din trecutul comunitãţii. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.2.│Sã reprezinte în plan elemente │- exerciţii de recunoaştere a unor │
 │ │ale spaţiului apropiat şi ale │elemente ale spaţiului geografic │
 │ │orizontului local │imediat, local, pe harta judeţului; │
 │ │ │- exerciţii de localizare a elementelor│
 │ │ │din orizontul imediat, local şi din │
 │ │ │ţarã (construcţii, râuri, forme de │
 │ │ │relief etc.); │
 │ │ │- realizarea unor reprezentãri │
 │ │ │cartografice simple ale orizontului │
 │ │ │apropiat şi local, folosind semne │
 │ │ │convenţionale. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.3.│Sã localizeze într-un context │- completarea unor informaţii │
 │ │dat evenimente istorice şi │istorice/geografice pe hãrţi parţial │
 │ │elemente ale spaţiului │completate; │
 │ │geografic │- realizarea şi localizarea pe harta │
 │ │ │judeţului, a ţãrii a unor trase │
 │ │ │imaginare care reunesc elemente ale │
 │ │ │spaţiului geografic; │
 │ │ │- jocuri de tip puzzle organizate pe │
 │ │ │grupe pe teme date. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │1.4.│Sã utilizeze şi sã interpreteze│- exerciţii de utilizare a │
 │ │informaţii oferite de repere │simbolurilor, semnelor convenţionale în│
 │ │naturale sau de hãrţi │citirea hãrţilor; │
 │ │ │- exerciţii de orientare în teren, │
 │ │ │folosind repere naturale şi instrumente│
 │ │ │simple. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    2. INVESTIGAREA ELEMENTELOR DE GEOGRAFIE ŞI DE ISTORIE SPECIFICE ORIZONTULUI LOCAL, ROMÂNIEI, EUROPEI


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.1.│Sã exerseze folosirea unei │- vizitarea unui monument, castel, │
 │ │surse documentare │cetate; │
 │ │ │- analizarea şi interpretarea │
 │ │ │informaţiilor identificate în surse │
 │ │ │variate (imagini, texte istorice şi │
 │ │ │geografice, alte izvoare documentare), │
 │ │ │prin intermediul interogãrii │
 │ │ │multiprocesuale; │
 │ │ │- colecţionarea de articole, │
 │ │ │fotografii, afişe etc. care înfãţişeazã│
 │ │ │personalitãţi, locuri, evenimente; │
 │ │ │- realizarea de expoziţii pe teme date │
 │ │ │cu obiecte având valoare de surse │
 │ │ │documentare. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │2.2.│Sã foloseascã diferite │- înregistrarea informaţiilor, │
 │ │proceduri de înregistrare a │faptelor, evenimentelor istorice în │
 │ │datelor geografice şi istorice │ordinea producerii lor; │
 │ │observate şi mediate │- înregistrarea datelor istorice şi a │
 │ │ │elementelor geografice în formã graficã│
 │ │ │sau prin cuvinte; │
 │ │ │- reprezentarea elementelor componente │
 │ │ │ale spaţiului apropiat şi a relaţiilor │
 │ │ │dintre ele, prin intermediul montajelor│
 │ │ │de tip poster. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    3. UTILIZAREA SURSELOR DE DOCUMENTARE CU CARACTER ISTORIC ŞI GEOGRAFIC


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.1.│Sã identifice componentele │- investigaţia individualã/în grup, pe │
 │ │specifice orizontului apropiat,│teren/cu ajutorul modelelor, hãrţilor; │
 │ │local │- lectura ghidatã a unor texte cu │
 │ │ │conţinut ştiinţific; │
 │ │ │- descrierea orizontului apropiat/local│
 │ │ │pe baza unui algoritm de prezentare; │
 │ │ │- pregãtirea, planificarea şi │
 │ │ │desfãşurarea unor vizite, a unor │
 │ │ │excursii cu teme date. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.2.│Sã precizeze caracteristici ale│- analizarea trãsãturilor specifice │
 │ │realitãţii înconjurãtoare │realitãţii înconjurãtoare redate în │
 │ │ │imagini, fotografii, diapozitive, │
 │ │ │modele, texte ştiinţifice, site-uri │
 │ │ │Internet; │
 │ │ │- redarea şi prelucrarea verbalã │
 │ │ │sinteticã/graficã, prin desene şi │
 │ │ │scheme a informaţiilor obţinute prin │
 │ │ │studiu individual/excursii geografice │
 │ │ │şi/sau istorice; │
 │ │ │- interogarea reciprocã privind: │
 │ │ │ocupaţii ale locuitorilor, resursele │
 │ │ │naturale ale localitãţii; sãrbãtori, │
 │ │ │tradiţii, concepţii despre lume şi │
 │ │ │viaţã din trecut şi din prezent; │
 │ │ │- reconstituirea unor momente din │
 │ │ │trecutului istoric al localitãţii cu │
 │ │ │ajutorul vestigiilor identificate. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.3.│Sã exprime în cuvinte proprii │- citirea şi discutarea unor pasaje din│
 │ │legãtura dintre mediul │monografii ale localitãţilor; │
 │ │geografic şi viaţa oamenilor │- formularea de întrebãri, pornind de │
 │ │ │la problematica temei alese; │
 │ │ │- exerciţii de identificare a │
 │ │ │ocupaţiilor şi a modului de viaţã │
 │ │ │specifice unor locuri şi perioade │
 │ │ │istorice, folosind organizatori grafici│
 │ │ │şi/sau discuţia dintre colegi etc.; │
 │ │ │- realizarea de proiecte în grupuri │
 │ │ │mici care sã exemplifice modul de viaţã│
 │ │ │al locuitorilor din mediul │
 │ │ │apropiat/local. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.4.│Sã prezinte evenimente/fapte/ │- discuţii în grup despre faptele unor │
 │ │personalitãţi │personalitãţi, referitoare la │
 │ │ │evenimente petrecute în trecut şi cu │
 │ │ │consecinţe importante pentru acea │
 │ │ │perioadã, pentru prezent; │
 │ │ │- alcãtuirea de albume reprezentative │
 │ │ │pentru reconstituirea unui │
 │ │ │eveniment/fapt istoric/personalitate │
 │ │ │studiatã; │
 │ │ │- povestirea unor legende populare, │
 │ │ │istorice semnificative pentru tema │
 │ │ │studiatã. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │3.5.│Sã identifice elemente din │- comentarea unor imagini, filme, │
 │ │patrimoniul istoric, cultural, │diapozitive reprezentând elemente de │
 │ │naţional şi european │patrimoniu; │
 │ │ │- vizitarea unor muzee, expoziţii, case│
 │ │ │memoriale; │
 │ │ │- investigarea în grup a unor aspecte │
 │ │ │privind elementele de patrimoniu │
 │ │ │sugerate de cadrul didactic sau propuse│
 │ │ │de elevi. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE, FAŢĂ DE CEILALŢI ŞI FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR


 ┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
 │ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.1.│Sã se identifice cu familia, cu│- alcãtuirea unui jurnal al clasei; │
 │ │grupul social de apartenenţã, │- alcãtuirea unui proiect referitor la │
 │ │cu comunitatea localã │schimbãrile produse în timp în │
 │ │ │localitatea în care trãiesc/ trãieşte, │
 │ │ │în grup sau individual. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.2.│Sã identifice şi sã respecte │- alcãtuirea unui pliant referitor la │
 │ │culturi, moduri de viaţã │valorile şi normele de convieţuire │
 │ │diferite de cele proprii │specifice comunitãţii locale; │
 │ │ │- participarea la sãrbãtori şi │
 │ │ │ceremonii locale diferite de cele │
 │ │ │proprii; │
 │ │ │- realizarea unui proiect care are ca │
 │ │ │scop investigarea unei │
 │ │ │situaţii-problemã formulatã de cadru │
 │ │ │didactic/elev. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.3.│Sã manifeste interes pentru │- realizarea unor afişe publicitare cu │
 │ │conservarea mediului │mesaje precise; │
 │ │înconjurãtor şi a │- explorarea mediului din orizontul │
 │ │patrimoniului │local şi apropiat, urmãrind │
 │ │ │consecinţele intervenţiei umane şi │
 │ │ │prezentarea soluţiilor corespunzãtoare;│
 │ │ │- întâlniri cu factori de decizie din │
 │ │ │comunitatea localã; │
 │ │ │participarea la activitãţi cu caracter │
 │ │ │ecologic. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.4.│Sã identifice relaţia dintre │- observarea dirijatã a activitãţilor │
 │ │învãţarea şcolarã şi │cotidiene desfãşurate în serviciul │
 │ │activitãţile │comunitãţii; │
 │ │cotidiene/economice │- identificarea cunoştinţelor, │
 │ │ │priceperilor impuse de practicarea │
 │ │ │acestor activitãţi. │
 ├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
 │4.5.│Sã identifice cunoştinţe, │- identificarea unor metode de │
 │ │abilitãţi pe care se bazeazã │utilizare a resurselor naturale │
 │ │supravieţuirea fiecãruia │disponibile; │
 │ │într-un mediu natural/creat de │- pregãtirea, planificarea şi │
 │ │om │realizarea unor excursii tematice. │
 └────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



                           4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FAMILIA ŞI COMUNITATEA
    1.1. Istoria familiei: documente personale, ordonarea cronologicã a unor evenimente importante, sãrbãtori de familie, arborele genealogic.
    1.2. Locuinţa familiei mele: istoric, planul casei realizat prin folosirea semnelor convenţionale, vecinãtãţile.
    1.3. Comunitatea localã: tipul de aşezare (ruralã/urbanã), tipul de unitate administrativteritorialã (sector, sat, comunã, oraş, municipiu, judeţ), orientarea în plan dupã punctele cardinale, planul orizontului local realizat prin folosirea semnelor convenţionale, istoria comunitãţii, patrimoniu: monumente, castele, cetãţi, instituţii administrative, culturale şi de învãţãmânt, locuitorii (etnii, ocupaţii, culturã, influenţe reciproce), vecinãtãţi.
    1.4. Castele, cetãţi şi oraşe: semnificaţia actualã, caracterul reprezentativ al acesteia pentru istoria localã şi cea naţionalã, evocarea personalitãţilor istorice reprezentative pentru oraş/cetate.

    Notã: Cadrul didactic va selecta din lista propusã un castel sau o cetate, sau un oraş din vecinãtatea cea mai apropiatã de instituţia de învãţãmânt sau va propune altul/a la care elevii au acces şi care este reprezentativã pentru comunitatea lor. Se recomandã: Curtea de Argeş, Castelul Huniazilor, Castelul Bran, Castelul Peleş, Cetatea Neamţului, Suceava, Târgovişte, Alba Iulia, Cluj, Iaşi, Sibiu, Bucureşti.
    Exemplu de abordare pentru oraşul Bucureşti: poziţionarea pe harta României, capitalã (în trecut şi în prezent), momente din istorie: lupta antiotomanã (Vlad Ţepeş, Carol I); unitate naţionalã (Alexandru Ioan Cuza, Ferdinand I).

    2. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI
    2.1. Harta fizicã a României: culori convenţionale, simbolul de graniţã şi simbolul de oraşe, stabilirea în plan/pe hartã a punctelor cardinale.
    2.2. Marile unitãţi geografice ale ţãrii (prezentare generalã): Carpaţii, dealurile şi podişurile, câmpiile.
    2.3. Apele curgãtoare şi stãtãtoare. Dunãrea şi Marea Neagrã.
    2.4. Clima, flora, fauna (prezentare generalã).
    2.5. Principalele activitãţi economice.

    3. ROMÂNIA ÎN EUROPA
    3.1. Ţãri europene: statele vecine ale României şi graniţele, poziţionarea geograficã a României în Europa, statele UE şi simbolurile Uniunii Europene (drapel, imn, Ziua Europei).
    3.2. Popoare de azi: românii, *ungurii, *germanii, *ruşii, *sârbii, *bulgarii (localizarea pe hartã); comunitãţi ale minoritãţilor pe teritoriul actual al României (*unguri, *germani, *ruşi, *sârbi, *bulgari, *rromi, *aromâni, *evrei etc.), influenţe reciproce, tradiţii, obiceiuri, sãrbãtori.
    Notã: Cadrul didactic va selecta douã dintre popoarele marcate cu * corespunzãtor cu accesibilitatea şi familiaritatea subiectului pentru elevi.
    3.3. Popoare de altãdatã: dacii şi romanii, *grecii, *galii, *slavii, *turcii (mod de viaţã, ocupaţii, locuinţe, îmbrãcãminte, obiceiuri, port popular, culturã).
    Notã: Cadrul didactic va selecta dintre popoarele notate cu * cel mult douã.
    3.4. Momente din istoria poporului român: lupta pentru independenţã, lupta pentru unitate naţionalã.
    Notã: În evocarea fiecãruia dintre momentele enumerate se va aborda personalitatea unui singur conducãtor/erou dintre: Mircea cel Bãtrîn, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria, Ferdinand I. Se recomandã realizarea de conexiuni cu ceea ce au învãţat elevii la conţinutul "Cetãţi şi oraşe".
    4. CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII: Emil Racoviţã, *Marco Polo, *Cristofor Columb, Fernando Magellan.
    Notã: Cadrele didactice au libertatea sã aleagã un cãlãtor strãin dintre cei enumeraţi.


                            5. SUGESTII METODOLOGICE

    Programa pentru Istorie şi Geografie pentru clasele din programul, "A doua şansã"învãţãmânt primar, presupune o abordare nouã din partea cadrului didactic. Cel mai important aspect este organizarea în funcţie de specificul şi de interesele elevilor, renunţând la organizarea tradiţionalã a materialului de studiu.
    Opţiunea pentru organizarea tematicã în cauzã are ca punct de plecare noile tendinţe în didactica Istoriei şi a Geografiei şi anume: echilibrarea raportului local, naţional, regional şi abordarea corelatã a domeniilor de cunoaştere.
    Lista de conţinuturi reprezintã o ofertã minimã şi selectivã sub forma unor structuri tematice care însã nu abordeazã problematica în profunzimea sa, ci este orientativã.
    Scopul urmãrit este atingerea de cãtre elev a standardelor curriculare, demonstratã prin aplicarea şi operarea cu informaţii esenţiale asimilate, pentru finalizarea educaţiei de bazã. Timpul rezervat unei teme sau unui conţinut este din nou la latitudinea cadrului didactic. Important este ca acesta sã-l foloseascã eficient, orientându-l spre formarea şi dezvoltarea competenţelor prevãzute în programã.
    Întregul curriculum urmãreşte sã deplaseze în activitatea didacticã accentul de pe transmiterea de informaţii pe facilitarea şi intermedierea învãţãrii, pe formarea de competenţe şi deprinderi practice, pe învãţarea realizatã prin cooperare, pe rezolvarea unor sarcini de lucru în cadrul/apropierea comunitãţii.
    În acest sens, este fundamentalã deschiderea cadrelor didactice spre comunitate, valorificarea resurselor acesteia, nu doar a celor materiale, ci mai ales a celor legate de cunoştinte, experienţe şi opinii. Astfel, ele vor trebui sã-şi proiecteze activitãţile didactice ţinând seama şi de posibilitãţile de colaborare oferite de comunitate.
    Ocaziile de învãţare vor valorifica, pe cât posibil, experienţa personalã a elevilor, vor promova practici participative, încurajând discuţiile şi interacţiunea atât pe orizontalã, cât şi pe verticalã, exersând suficient fiecare competenţã. Se recomandã ca aceste situaţii sã fie cât mai reale şi sã urmãreascã integrarea elevilor în situaţii concrete de viaţã.
    Modelul de învãţare propus include în componenţa sa o suitã de activitãţi:
    - Activitãţi de actualizare a vechilor cunoştinţe sau abilitãţi pe care elevii le au despre subiectul care va fi abordat. În aceastã etapã, asaltul de idei sau lucrul în perechi corelat cu organizatorii grafici îi va ajuta pe elevi sã-şi compare rãspunsurile cu ale colegilor şi în acelaşi timp sã-şi actualizeze cunoştinţele fãrã sã intervinã monotonia. Întrebãrile pot deveni un puternic factor care sã motiveze elevul pentru activitãţile care urmeazã.
    - Activitãţi de confruntare cu noile informaţii în scopul înţelegerii şi construirii sensului acestora. Confruntarea cu noile informaţii se poate realiza pe mai multe cãi: citirea unui text, studierea unui material vizual şi/sau auditiv, discuţia în grup, crearea unei situaţiiproblemã ce ar putea constitui punctul de plecare în activitatea de învãţare. Elevul începe sã înveţe noile cunoştinţe, sã-şi formeze noile competenţe prin activitãţi de muncã independentã / în grupuri mici, care presupun rezolvarea unor sarcini complexe de învãţare şi comunicare a rezultatelor.
    O altã variantã o reprezintã învãţarea prin interacţiunea directã cu mediul studiat. Aceasta poate avea loc fie în clasã (de exemplu, invitarea unui membru al comunitãţii pentru a vorbi despre evenimente istorice petrecute prin acele locuri), fie în mediul imediat înconjurãtor şcolii (de exemplu, identificarea în sat /oraş a unor elemente de ordin istoric/ geografic), fie într-un alt mediu geografic şi cultural (de exemplu, vizita în alte comunitãţi, excursii).
    - Activitãţi de reflecţie asupra cunoştinţelor dobândite cu scopul integrãrii lor în schemele din baza proprie de cunoştinţe. Se recomandã utilizarea acelor strategii care sã implice exprimarea ideilor şi a informaţiilor întâlnite, prin construirea de scheme într-un cadru contextual cu sens. De exemplu, analiza unui aspect din trecutul istoric/realitatea înconjurãtoare, în urma cãruia sã se identifice punctele forte/slabe ale acestuia, realizarea unui afiş, ori stabilirea unor itinerare cu teme date.
    Transpunerea în realitate a acestui model de învãţare presupune utilizarea şi altor activitãţi şi strategii specifice, cum ar fi: jocul de rol, simularea, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, interevaluarea, raportarea verbalã, instruirea asistatã de calculator. Pentru cel din urmã model, sugerãm ca activitãţile sã fie transdisciplinare, prin organizarea lecţiilor de istorie şi geografie la cabinetul de informaticã, elevii având sarcina sã identifice, sã selecteze şi sã interpreteze informaţii preluate din site-uri specifice sau ca activitate integratã la orele de TIC, la care elevii sã îşi formeze competenţe digitale prin realizarea unor teme cu subiect de istorie şi geografie (de exemplu: pentru obiectivul specific TIC de a accesa motoare de cãutare, sarcina sã fie gãsirea de informaţii despre un oraş, pentru obiectivul TIC de utilizare a editorilor de texte, sarcina sã fie tehnoredactarea unor pagini de monografie a comunitãţii locale).
    Pentru proiectarea unitãţilor de învãţare la disciplina Istorie şi Geografie propunem:
    - considerarea experienţei de viaţã a elevilor ca o resursã de învãţare importantã şi exploatarea ei corespunzãtoare;
    - învãţarea dupã principiile accesibilitãţii: de la uşor, la greu, de la simplu, la complex, de la apropiat, la îndepãrtat; reluarea gradatã a informaţiilor noi şi completarea lor cu altele de interes pentru elevi;
    - crearea unor ocazii de învãţare cu un puternic caracter practic, aplicativ şi funcţional;
    - organizarea predãrii pentru a facilita transferul de informaţii şi de competenţe de la o disciplinã la alta, de la o arie curricularã la alta;
    - desfãşurarea predãrii în contexte care leagã activitatea şcolarã de viaţa cotidianã;
    - conceperea activitãţilor de învãţare în aşa fel încât sã permitã o organizare flexibilã a instruirii în timp şi spaţiu;
    - colaborarea între cadrul didactic şi elevi, în procesul de evaluare.
    Experienţa la clasã a demonstrat cã evaluarea curentã trebuie sã aibã un rol preponderent formativ.
    Pentru asigurarea unui proces de evaluare eficient, adaptat grupului ţintã, propunem utilizarea urmãtoarelor modalitãţi: portofoliul, proiectul, jurnalul reflexiv, observarea sistematicã a activitãţii şi a comportamentului elevului, fişa pentru activitatea personalã a elevului, investigaţia, interviul.
    O asemenea evaluare, ca de altfel toate celelalte mijloace alternative de evaluare, poate determina comportamente noi, pozitive, atât din partea elevilor, cât şi din partea cadrelor didactice. Având în vedere aceste aspecte, dar şi diversitatea acţiunilor evaluative, se recomandã folosirea raţionalã a metodelor tradiţionale şi a celor complementare, aşa încât acestea sã poatã evidenţia în mod obiectiv competenţele formate la un moment dat.
    În cazul sfârşitului unei unitãţi de învãţare, activitãţile de evaluare pot avea un impact mãrit atunci când elevii sunt implicaţi activ în organizarea şi planificarea acestora. De exemplu, elevii şi cadrele didactice pot realiza împreunã un scenariu de evaluare cu sarcini precise care sã fie oferite spre rezolvare la un termen stabilit de comun acord.
    Evaluarea de modul se va realiza pe baza unor standarde de evaluare prestabilite şi aflate în corespondenţã cu obiectivele urmãrite pe parcursul desfãşurãrii modulului. Recomandãm ca evaluarea finalã a acestui modul sã se realizeze mai mult prin probã oralã sau practicã şi în mai micã mãsurã prin probã scrisã. Pentru ca stresul pe care orice evaluare îl induce elevului sã fie diminuat, sugerãm organizarea unei simulãri a evaluãrii finale de modul.


                    6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


 ┌───────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
 │ Obiective cadru │ Standarde curiculare de performanţã │
 ├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │1. Perceperea timpului şi a │S.1. Localizarea în timp şi spaţiu a unor │
 │ spaţiului geografic şi │evenimente istorice/a unor evenimente din │
 │ istoric │viaţa personalã a elevilor/a unor elemente │
 │ │de bazã aparţinând spaţiului │
 │ │istorico-geografic apropiat, regional, │
 │ │statal. │
 ├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │2. Utilizarea surselor de │S.2. Identificarea informaţiei referitoare │
 │ documentare cu caracter │la o temã studiatã având la dispoziţie o │
 │ istoric şi geografic │sursã de informare cunoscutã (izvor istoric │
 │ │scris/nescris, sursã primarã/secundarã, │
 │ │suport cartografic simplu). │
 │ │ │
 │ │S.3. Orientarea pe teren cu ajutorul unei │
 │ │schiţe simple, identificând semnificaţiile │
 │ │semnelor convenţionale şi legãtura dintre │
 │ │acestea şi elementele observabile. │
 ├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │3. Cunoaşterea unor elemente de│S.4. Identificarea unor componente ale │
 │ geografie specifice │mediului geografic românesc şi localizarea │
 │ orizontului local, României │lor pe un material cartografic simplu. │
 │ │ │
 │ │S.5. Descrierea unui aspect studiat din │
 │ │realitatea înconjurãtoare pe baza unui │
 │ │suport imagistic şi a unui plan de idei. │
 ├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
 │4. Dezvoltarea unei atitudini │S.6. Realizarea unui portofoliu care sã │
 │ pozitive faţã de sine, faţã │prezinte informaţii relevante despre │
 │ de ceilalţi şi faţã de │personalitãţi/evenimente istorice studiate │
 │ mediul înconjurãtor │sau despre contribuţii ale poporului │
 │ │român/româneşti la patrimoniul │
 │ │naţional/universal. │
 └───────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘



                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolarã pentru clasa a IV-a - Geografie (introducere în geografie: de la localitatea natalã la planetã), aprobat prin Ordin al Ministrului nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    2. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolarã pentru clasa a IV-a, Istorie, aprobatã prin Ordin al Ministrului nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    3. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea programei de istorie, clasele a IV-a - a VIII-a, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2001.
    4. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional Pentru Curriculum, Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele a IV-a - a VIII-a, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2001.
    5. Bernat, S.,Tehnica învãţãrii eficiente, Editura Presa Universitarã Clujeana, Cluj-Napoca, 2003.
    6. Daniela Beşliu, Monica Dvorski, Mihai Manea, Eugen Palade, Mihai Stamatescu, Ecaterina Stãnescu, Istorie. Sugestii didactice pentru clasa a IV-a, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006.
    7. O. Mândruţ, Introducere în geografie, ghidul cadrului didactic pentru învãţãmântul primar, Corint, Bucureşti, 2011.
    8. O. Mândruţ, Competenţele în învãţarea geografiei, Corint, Bucureşti, 2010.
    9. Ligia Sarivan, Roxana Gavrilã, Daniela Stoicescu, Predarea-învãţarea interactivã centratã pe elev, lucrare din seria Module pentru dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice, elaboratã în cadrul Proiectului de Dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice prin activitãţi de mentorat, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009.
    10.* * * Primul meu atlas geografic şcolar, Corint, 2009.
    11. Portal pentru profesori: http: //www.teachnology.com.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Gabriela Dumitru
    Şcoala cu clasele I-VIII nr. 113 G-ral David Praporgescu, sector 4, Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã"- învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã"- învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                             TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
                                ŞI COMUNICAŢIEI


                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELURILE III-IV


                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Învãţarea asistatã de calculator este un factor de progres în activitatea didacticã, dacã programele sunt alcãtuite pe baza unor cerinţe didactice şi dacã se are în vedere dezvoltarea creativitãţii, eficienţa fiind sporitã mai ales din punct de vedere formativ.
    Abilitatea de a utiliza calculatorul este un factor important în integrarea socialã. Datele scrise pe hârtie par din ce în ce mai mult o soluţie neadecvatã, în activitatea de zi cu zi fãcându-şi loc din necesitate programele de calculator, care par sã rezolve multe aspecte ce ţin de optimizarea activitãţilor, de sporirea eficienţei lucrului şi, nu în ultimul rând, de scurtarea timpului necesar realizãrii scopurilor propuse. Calculatorul este în prezent utilizat ca mijloc de comunicare în majoritatea domeniilor sociale, economice, de divertisment.
    Având în vedere cele opt competenţe cheie ale Cadrului European de Referinţã al Competenţelor Cheie pentru învãţarea pe tot parcursul vieţii: comunicare în limba maternã, comunicare în limbi strãine, competenţe matematice şi competenţe de bazã în ştiinţe şi tehnologie, competenţe digitale, "A învãţa sã înveţi", competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativã şi antreprenoriat, sensibilizare culturalã şi exprimare artisticã, aceastã disciplinã, atât la nivelul al III-lea cât şi la nivelul al IV-lea, pune accent pe dezvoltarea competenţelor digitale.
    Studierea Tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei (TIC) în şcoalã, la învãţãmântul primar, prin învãţarea pe calculator, este absolut necesarã pentru evoluţia şcolarã, socialã şi (ulterior) profesionalã a elevilor, asigurând condiţii pentru succesul lor în viitor. Este extrem de necesar sã intervenim cu noi tehnici de predare, pe baza utilizãrii noilor tehnologii şi a calculatorului, pentru a creşte eficienţa procesului instructiv-educativ, a câştiga şi spori interesul elevilor pentru şcoalã. Prin utilizarea calculatorului şi a mijloacelor moderne de învãţãmânt, elevii sunt atraşi mai mult de studiu, creşte motivaţia pentru învãţare, având în vedere marea lor pasiune pentru calculator.
    Formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi abilitãţilor de a utiliza calculatorul, precum şi aplicarea acestor cunoştinţe pentru facilitarea învãţãrii la celelalte discipline de studiu, dezvoltarea orizontului de cunoaştere şi a capacitãţii de explorare a lumii înconjurãtoare cu diversele ei domenii, sunt câteva argumente care conduc la introducerea TIC în procesul didactic.
    Permanenta actualizare a cunoştinţelor despre lumea înconjurãtoare cere mijloace de stocare a informaţiilor din ce în ce mai mari şi de facilitare a consultãrii şi mai ales a actualizãrii acestora într-un timp din ce în ce mai scurt.
    Programa este adaptatã nivelului şi caracteristicilor clasei de elevi. Avem în vedere faptul cã elevii înscrişi în programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar au depãşit cu câţiva ani nivelul clasei respective, au preocupãri ce depãşesc ciclul primar, iar modulele de pregãtire pentru nivelul al III-lea, respectiv al IV-lea se vor desfãşura fiecare pe durata a câte 16 sãptãmâni. Astfel, conţinuturile sunt concepute sã asigure un bagaj minim de cunoştinţe şi deprinderi din domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiei.
    Disciplina TIC se introduce în trunchiul comun al planului cadru al programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar, începând cu nivelul al III-lea, urmãrindu-se învãţarea structuratã şi sistematicã. Subliniem cã primul contact cu TIC pe care îl au el evii în acest program se produce la nivelurile I şi al II-lea prin orele de limba românã şi matematicã, unde calculatorul este folosit ca un instrument pentru consolidarea cititului, scrisului, respectiv a operaţiilor de adunare, scãdere sau numeraţiei.
    În acest caz, învãţarea este intuitivã, cadrul didactic utilizeazã computerul drept un instrument prin care consolideazã achiziţiile la disciplinele de bazã, motivând şi provocând elevii sã continue procesul de instruire, lansând continuu noi perspective pentru aceştia.
    Având în vedere, mai ales, grupul ţintã, actuala programã pentru disciplina Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiei pentru învãţãmântul primar, introduce urmãtoarele elemente de noutate:
    ● Este conceputã astfel încât sã dezvolte elevilor abilitãţi, deprinderi şi competenţe de utilizare a resurselor TIC necesare studiului, învãţãrii de tip şcolar, considerând calculatorul unul dintre instrumentele muncii intelectuale.
    ● Propune o învãţare de tipul learning by doing/ learning by playing, considerând foarte importante aspectele practice şi utilitare.
    ● Are ca perspectivã facilitarea integrãrii sociale a elevilor.
    Programa este organizatã dupã urmãtoarea structurã:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.

                               2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ I. DEZVOLTAREA ABILITĂŢII DE UTILIZARE A CALCULATORULUI ŞI A ECHIPAMENTELOR │
│ SALE │
│ II. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE PROCESARE A INFORMAŢIILOR │
│ III. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                              NIVELUL AL III- LEA

               3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    I. DEZVOLTAREA ABILITĂŢII DE UTILIZARE A CALCULATORULUI ŞI A ECHIPAMENTELOR SALE



 ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ │ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul modulului al III- lea, elevul│Pe parcursul modulului al III- lea se recomandã │
 │va fi capabil: │urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1. Sã cunoascã şi sã respecte normele de│- exerciţii de identificare şi manipulare în maximã │
 │ securitate în utilizarea │ siguranţã a componentelor care folosesc curent │
 │ calculatorului │ alternativ (calculator, televizor, aparate casnice). │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.2. Sã localizeze şi sã utilizeze tastele│- exerciţii de identificare a locului tastelor │
 │ alfanumerice şi tastele direcţionale │ alfanumerice şi a tastelor direcţionale; │
 │ │- exerciţii de tastare a literelor, cifrelor, semnelor de│
 │ │ punctuaţie, a cuvintelor şi propoziţiilor. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.3. Sã utilizeze mouse-ul în poziţionarea│- exerciţii de manipulare a mouse-ului pentru mişcarea │
 │ cursorului şi selectarea obiectului │ cursorului pe ecran în direcţii diferite; │
 │ │- exerciţii de identificare a formei cursorului în │
 │ │ diferite aplicaţii. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.4. Sã utilizeze corect mediile de │- salvarea fişierelor pe hard disk sau pe alte medii de │
 │ stocare a informaţiilor (interne şi │ stocare a informaţiilor. │
 │ externe) │ │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.5. Sã utilizeze imprimanta │- tipãrirea lucrãrilor efectuate. │
 └──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    II. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE PROCESARE A INFORMAŢIILOR



 ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ │ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul modulului al III-lea, elevul │Pe parcursul modulului al III-lea se recomandã │
 │va fi capabil: │urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.1. Sã deschidã/ închidã un program/ │- exerciţii de deschidere/ închidere a programelor Paint,│
 │ fişier │ Word sau a unui fişier existent. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.2. Sã identifice principalele elemente │- exerciţii de identificare a elementelor unei ferestre; │
 │ ale unei ferestre │- exerciţii de deschidere/ închidere a unei ferestre; │
 │ │- exerciţii de recunoaştere a pictogramelor, a poziţiei │
 │ │ lor într-o fereastrã. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.3. Sã utilizeze corect programele │- activarea şi utilizarea instrumentelor din bara cu │
 │ Windows, Ms Office (Paint şi Word) │ instrumente pentru a reprezenta grafic sau pentru a │
 │ sau alte programe educaţionale, │ scrie litere, numere, operaţii numerice, cuvinte, │
 │ inclusiv sã tipãreascã un document │ propoziţii. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.4. Sã creeze produse specifice (Paint, │- ilustrarea cuvintelor sau propoziţiilor prin │
 │ Word), utilizând informaţiile │ reprezentãri grafice oferite de diferite aplicaţii; │
 │ │- realizarea diferitelor produse (simboluri, ecusoane, │
 │ │ afişe), utilizând resursele Paint şi Word. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.5. Sã gestioneze corect informaţiile │- exerciţii de salvare a sesiunii de lucru într-un │
 │ │ fişier existent. │
 └──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    III. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE



 ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ │ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul modulului al III- lea, elevul│Pe parcursul modulului al III-lea se recomandã │
 │va fi capabil: │urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1. Sã foloseascã adecvat limbajul de │- utilizarea corectã a termenilor de specialitate în │
 │ specialitate │ descrierea acţiunii sau în formularea întrebãrilor. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.2. Sã manifeste un comportament adecvat │- sã manifeste toleranţã şi cooperare în activitãţile de │
 │ în relaţiile cu colegii │ echipã; │
 │ │- sã execute instrucţiunile date dupã ce au fost înţelese│
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.3. Sã manifeste responsabilitate în │- sã anunţe modificãrile accidentale intervenite; │
 │ utilizarea calculatorului, în │- sã nu acceseze decât fişierele şi programele indicate. │
 │ protejarea şi partajarea │ │
 │ informaţiilor │ │
 └──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                           4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Calculatorul şi echipamentele lui: unitatea centralã, monitor, tastaturã, mouse.
    ● Tastatura: tastele alfanumerice, tastele direcţionale, spacebar, backspace, delete, shift, enter.
    ● Mouse: utilizarea butonului stâng în poziţionarea cursorului sau selectarea obiectului; clic, dublu-clic.
    ● Pictogramele programelor Word, Paint şi din bara cu instrumente a acestor programe.
    ● Pornirea/ oprirea programelor Word, Paint sau a unui fişier.
    ● Principalele elemente ale ferestrei de lucru în Word: bara de titlu, bara cu instrumente, spaţiul util de lucru, barele de defilare, bara meniului START, butonul de închidere a ferestrei.
    ● Editorul grafic Paint: realizarea unor lucrãri tip formã şi culoare folosind bara de instrumente a aplicaţiei.
    ● Procesorul de text Word pentru:
    - introducerea unor cuvinte şi/ sau fraze simple;
    - utilizarea tastei shift pentru scrierea majusculei şi folosirea semnelor de punctuaţie;
    - principalele operaţii care se pot efectua cuvintelor/ frazelor:
    - selectarea;
    - ştergerea caracterelor, folosind tastele delete şi backspace;
    - inserarea de cuvinte şi/ sau propoziţii;
    - copierea;
    - mutarea;
    - formatarea: dimensiune, culoare;
    - anularea operaţiilor sau comenzilor.
    ● Salvarea sesiunii de lucru.

                            5. SUGESTII METODOLOGICE

    În urmã cu câteva zeci de ani, analfabet însemna a nu cunoaşte cititul şi scrisul în limba maternã. În urmã cu câţiva ani, analfabet însemna a nu cunoaşte cititul şi scrisul într-o limbã modernã de circulaţie internaţionalã, chiar dacã erai familiari zat cu cititul şi scrisul în limba maternã. Astãzi a fi analfabet înseamnã a nu fi capabil sã foloseşti resursele TIC, chiar dacã eşti familiarizat cu cititul şi scrisul în limba maternã, precum şi cu cititul şi scrisul într-o limbã modernã de circulaţie internaţionalã.
    Prin urmare, programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar trebuie sã rezolve, pe lângã alfabetizarea tradiţionalã, şi alfabetizarea TIC.
    Ţinând seama de caracteristicile şi particularitãţile elevilor care vor învãţa în nivelul al IIIlea, prin programul de mai sus, facem urmãtoarele sugestii:
    ● Programa va trebui parcursã în întregime pentru ca elevii sã dobândeascã priceperi, deprinderi şi abilitãţi conforme standardelor curriculare de performanţã.
    ● Elevii înscrişi în programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar nu mai sunt copii, ci preadolescenţi, adolescenţi sau chiar adulţi, cu evident alte preocupãri decât ale copiilor. Aşadar, ceea ce vor învãţa trebuie sã fie ceva util, ceva practic, iar TIC-ul poate rãspunde acestor nevoi. Toate activitãţile de învãţare, exerciţiile, produsele realizate de elevi vor trebui sã stea sub semnul pragmatismului.
    ● Elevii nu vor învãţa TIC pentru a cunoaşte calculatorul, ci pentru a dobândi un instrument de muncã intelectualã, atât în virtutea utilizãrii lui pentru învãţarea la celelalte discipline, cât şi pentru o integrare socialã şi profesionalã mai uşoarã.
    ● Teoria va ocupa un spaţiu mic (15%), iar activitãţile practice vor fi preponderente (85%), punându-se în valoare principiile learning by playing şi learning by doing. Produsele realizate de elevi vor avea o utilitate practicã evidentã: învãţ sã folosesc operatorul Word pentru cã astfel pot sã-mi fac temele la celelalte discipline, sã îmi fac mai uşor proiectele şcolare etc.
    ● Demonstraţia urmatã de exersare va avea un loc important: elevilor nu trebuie sã li se explice neapãrat ce sã facã, ci, mai ales, sã li se arate ce şi cum sã facã. Abilitatea de a opera eficient la PC se dobândeşte ca urmare a unei pedagogii acţionale.
    ● Exersarea trebuie sã ocupe partea cea mai consistentã a timpului alocat studiului. Individual, în perechi sau în grupuri mici, elevii îşi vor forma priceperi şi deprinderi de utilizare a softurilor incluse în programã.
    ● Ora de TIC nu înseamnã doar aşezarea elevilor la computere şi comanda "Faceţi... !". Nu trebuie sã uitãm cã PC-ul este un instrument, un mijloc şi cã trebuie integrat în lecţii, respectând principiile didactice. Aceasta înseamnã cã într-o orã elevii vor lucra şi la PC, dar vor îndeplini şi alte sarcini didactice. Din acest punct de vedere, laboratoarele de informaticã trebuie sã aibã un design organizatoric bine gândit, o organizare judicioasã a spaţiului didactic care sã permitã lucrul la calculator, dar şi alte tipuri de activitãţi.
    ● Resursele TIC pot permite progresul diferenţiat al elevilor şi atunci devine evidentã posibilitatea de individualizare a instruirii, posibilitatea de învãţare prin cãutare/ cercetare şi descoperire.
    ● Progresele diferite ale elevilor pot deschide şi posibilitatea unui învãţãmânt de tip monitorial: elevii pot fi grupaţi câte doi la un computer, unul avansat şi unul începãtor, cel dintâi sprijinind eforturile de învãţare ale celui de-al doilea, sub îndrumarea şi monitorizarea cadrului didactic.
    ● Programa a fost conceputã pentru a putea fi parcursã într-un numãr redus de ore. Presupunem cã priceperile şi deprinderile corecte de utilizare a PC-ului se vor forma numai la şcoalã, sub îndrumarea cadrului didactic.
    Tipurile de evaluare practicate includ:
    Evaluare curentã, realizatã prin:
    - reprezentãri grafice pe teme date;
    - software educaţional pentru recunoaşterea şi utilizarea literelor şi numerelor, scrierea cuvintelor şi propoziţiilor;
    - povestiri ilustrate;
    - portofoliu: colecţie de produse ale activitãţii elevilor realizate în format electronic.
    Evaluare de modul, care poate fi realizatã printr-o probã practicã, de tipul: crearea unui document Word pe o temã datã, conform specificaţiilor (vizând abilitãţi şi deprinderi de utilizare a calculatorului ca instrument de muncã intelectualã).

                   6. STANDARDE DE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ



 ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │I. Dezvoltarea abilitãţii de utilizare a │S1. Utilizarea calculatorului şi a componentelor lui prin│
 │ calculatorului şi a echipamentelor sale│ respectarea normelor de funcţionare şi securitate. │
 │ │S2. Utilizarea pictogramelor din Start Meniu, a │
 │ │ butoanelor şi instrumentelor din programele Paint şi │
 │ │ Word. │
 │ │S3. Utilizarea corectã a tastaturii şi a mouse-ului. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │II. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de│S4. Utilizarea corectã a termenilor specifici TIC. │
 │ procesare a informaţiilor │S5. Redactarea unor texte simple. Transpunerea │
 │ │ informaţiei sub diverse forme: text, reprezentãri │
 │ │ grafice, imagine, multimedia. │
 │ │S7. Crearea şi salvarea de fişiere şi directoare. │
 │ │S8. Copierea informaţiilor: copy-paste. │
 │ │S9. Îmbunãtãţirea, modificarea documentelor prin: │
 │ │ inserare, ştergere, adãugare şi prin accesarea altor │
 │ │ fişiere. │
 │ │S10. Accesarea mediilor de stocare a informaţiilor. │
 │ │S11. Cãutarea informaţiilor necesare şi la alte │
 │ │ discipline studiate în şcoalã pentru realizarea unor│
 │ │ lucrãri. │
 │ │S12. Realizarea unor aplicaţii simple pentru disciplinele│
 │ │ studiate. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │III. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii │S13. Respectarea regulilor de lucru în echipã - învãţare │
 │ de integrare în societate │ prin cooperare. │
 └──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                               NIVELUL AL IV- LEA

               3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
                                  DE ÎNVĂŢARE

    I. DEZVOLTAREA ABILITĂŢII DE UTILIZARE A CALCULATORULUI ŞI A ECHIPAMENTELOR SALE



 ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ │ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul modulului al IV-lea, elevul │Pe parcursul modulului al IV-lea se recomandã │
 │va fi capabil: │urmãtoarele activitãţi: │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.1. Sã cunoascã şi sã respecte normele │- exerciţii de identificare şi manipulare corespunzãtoare│
 │ de securitate în utilizarea │ a calculatorului şi a echipamentelor lui; │
 │ calculatorului şi a echipamentelor │- pornirea/oprirea calculatorului, a unui program │
 │ sale │ software, manipularea unitãţilor de memorie externã şi │
 │ │ a CD-rom-ului. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.2. Sã localizeze şi sã utilizeze tastele│- exerciţii de utilizare a combinaţiilor de trei taste │
 │ alfanumerice şi tastele direcţionale,│ pentru realizarea unor operaţii (comenzi din taste). │
 │ precum şi combinaţiile de taste │ │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.3. Sã utilizeze mouse-ul, folosind │- utilizarea listelor contextuale prin accesarea cu │
 │ ambele butoane │ butonul drept al mouse-ului. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.4. Sã utilizeze corect mediile de │- manipularea corectã a mediilor de stocare a │
 │ stocare a informaţiilor (interne şi │ informaţiilor. │
 │ externe) │ │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │1.5. Sã utilizeze corect meniul │- tipãrirea lucrãrilor efectuate, utilizând facilitãţile │
 │ imprimantelor │ oferite. │
 └──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    II. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE PROCESARE A INFORMAŢIILOR



 ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ │ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul modulului al IV- lea, elevul │Pe parcursul modulului al IV- lea se recomandã │
 │va fi capabil: │urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.1. Sã gestioneze fişiere şi directoare │- crearea, copierea/ ştergerea de directoare; │
 │ de pe diferite medii de stocare │- cãutarea şi deschiderea directoarelor şi a fişierelor │
 │ │ pe hard disk, CD sau alte medii de stocare a │
 │ │ informaţiilor; │
 │ │- utilizarea fişierelor media şi multimedia; │
 │ │- minimizarea/maximizarea fişierelor pentru lucrul cu │
 │ │ fişiere din aplicaţii diferite. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.2. Sã identifice principalele elemente │- exerciţii de orientare şi citire a unei ferestre din │
 │ ale unei ferestre │ programele studiate sau a unui program nou. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.3. Sã utilizeze corect programele │- însoţirea textului de reprezentãri grafice; │
 │ Windows, Ms Office (Paint, Word şi │- prezentãri Power Point; │
 │ Power Point) sau alte programe │- teme/proiecte geografice şi istorice, prezentãri de │
 │ educaţionale, inclusiv sã tipãreascã │ carte şi autori; │
 │ un document │- elaborarea de materiale pe calculator necesare altor │
 │ │ discipline; │
 │ │- exerciţii de formatare şi modificare a textelor şi a │
 │ │ reprezentãrilor grafice; │
 │ │- redactare, copiere de texte, dictãri. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │2.4. Sã acceseze şi sã proceseze │- utilizarea internetului în cãutarea informaţiilor; │
 │ informaţiile de pe internet │- cãutarea şi accesarea informaţiilor de pe fişiere │
 │ │ multimedia; │
 │ │- folosirea calculatorului şi internetului pentru │
 │ │ cãutarea unor surse de informare necesare celorlalte │
 │ │ discipline şcolare. │
 └──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



    III. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE



 ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ │ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │La sfârşitul modulului al IV- lea, elevul │Pe parcursul modulului al IV- lea se recomandã │
 │va fi capabil: │urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.1. Sã manifeste un comportament adecvat │- manifestarea toleranţei şi cooperãrii în activitãţile │
 │ în relaţiile cu colegii │ de echipã; │
 │ │- executarea instrucţiunilor date dupã ce au fost │
 │ │ înţelese. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.2. Sã manifeste responsabilitate în │- anunţarea modificãrilor accidentale intervenite; │
 │ utilizarea calculatorului, în │- sã nu şteargã sau sã nu modifice fişiere care nu le │
 │ protejarea şi partajarea │ aparţin. │
 │ informaţiilor │ │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │3.3. Sã acceseze corect internetul │- accesarea numai a fişierelor şi programelor indicate. │
 │ │- respectarea dreptului de autor. │
 └──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                           4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    I. Editorul de text Word:
    ● combinaţii de taste în operaţii de bazã;
    ● paragraful;
    ● tabele;
    ● crearea antetelor şi subsolurilor de paginã;
    ● numerotarea paginilor;
    ● aranjarea textului pe mai multe coloane;
    ● importarea elementelor grafice.

    II. Aplicaţia pentru realizarea prezentãrilor Power Point:
    ● crearea prezentãrii prin introducerea şi editarea textului şi prin aranjarea ordinii diapozitivelor;
    ● formatarea diapozitivelor;
    ● adãugarea obiectelor în prezentare;
    ● aplicarea efectelor de animaţie;
    ● susţinerea prezentãrii.

    III. Tipãrirea fişierului sau a unei secţiuni; opţiuni.

    IV. Software media:
    ● deschiderea/ închiderea, navigarea pe CD;
    ● cãutarea informaţiei;
    ● utilizarea mecanismelor de învãţare, verificare şi evaluare în cadrul software educaţionale.

    V. Internet Explorer:
    ● deschiderea/ închiderea, elementele unei ferestre, navigarea pe internet.

                            5. SUGESTII METODOLOGICE

    Ţinând seama de caracteristicile şi particularitãţile elevilor care vor învãţa în nivelul al IV-lea prin programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar, facem urmãtoarele sugestii:
    ● Programa va trebui parcursã în întregime pentru ca elevii sã dobândeascã priceperi, deprinderi şi abilitãţi conforme standardelor curriculare de performanţã.
    ● Elevii care frecventeazã cursurile nu vor fi copii, ci preadolescenţi, adolescenţi sau chiar adulţi, evident cu alte preocupãri decât ale copiilor. Aşadar, ceea ce vor învãţa trebuie sã fie ceva util, practic, iar TIC-ul poate rãspunde acestor nevoi. Toate activitãţile de învãţare, exerciţiile, produsele realizate de elevi vor trebui sã stea sub semnul pragmatismului.
    ● Elevii nu vor învãţa TIC pentru a cunoaşte calculatorul, ci pentru a dobândi un instrument de muncã intelectualã, atât în virtutea utilizãrii lui pentru învãţarea la celelalte discipline, cât şi pentru o integrare socialã şi profesionalã mai facilã.
    ● Teoria va ocupa un spaţiu mic (15%), iar activitãţile practice vor fi preponderente (85%), punându-se în valoare principiile learning by playing şi learning by doing. Produsele realizate de elevi vor avea o utilitate practicã evidentã: învãţ sã folosesc operatorul Word pentru cã astfel pot sã-mi fac temele la celelalte discipline, sã îmi fac mai uşor proiectele şcolare etc.
    ● Demonstraţia (urmatã de exersare) va avea un loc important: elevilor nu trebuie sã li se explice neapãrat ce sã facã, ci, mai ales, sã li se arate ce şi cum sã facã. Abilitatea de a opera eficient la PC se dobândeşte ca urmare a unei pedagogii acţionale.
    ● Exersarea trebuie sã ocupe partea cea mai consistentã a timpului alocat studiului. Individual, în perechi sau în grupuri mici, elevii îşi vor forma priceperi şi deprinderi de utilizare a softurilor incluse în programã.
    ● Ora de TIC nu înseamnã doar aşezarea elevilor la computere şi comanda "Faceţi... !". Nu trebuie sã uitãm cã PC-ul este doar un instrument, un mijloc şi cã trebuie integrat în lecţii, respectând principiile didactice. Aceasta înseamnã cã într-o orã elevii vor lucra şi la PC, dar vor îndeplini şi alte sarcini didactice. Din acest punct de vedere, laboratoarele de informaticã trebuie sã aibã un design organizatoric bine gândit, o organizare judicioasã a spaţiului didactic care sã permitã lucrul la calculator, dar şi alte tipuri de activitãţi.
    ● Resursele TIC pot permite progresul diferenţiat al elevilor şi atunci devine evidentã posibilitatea de individualizare a instruirii, posibilitatea de învãţare prin cãutare/cercetare şi descoperire.
    ● Progresele diferite ale elevilor pot deschide şi posibilitatea unui învãţãmânt de tip monitorial: elevii pot fi grupaţi câte doi la un computer, unul avansat şi unul începãtor, cel dintâi sprijinind eforturile de învãţare ale celui de-al doilea, bineînţeles sub îndrumarea şi monitorizarea cadrului didactic.
    ● Programa a fost conceputã pentru a putea fi parcursã într-un numãr redus de ore. E bine sã presupunem cã priceperile şi deprinderile corecte de utilizare a PC-ului se vor forma numai la şcoalã sub îndrumarea cadrului didactic.
    ● Se recomandã acordarea unei atenţii speciale siguranţei tinerilor pe internet (la nivelul al IV-lea elevii vor face cunoştinţã cu internetul), responsabilitatea privind securitatea datelor şi informaţiilor, dreptul de autor etc.
    Evaluarea curentã se poate realiza, utilizând:
    ● software educaţionale pentru aplicarea cunoştinţelor de nivelul al IV-lea de la diferite discipline;
    ● poveşti ilustrate, benzi desenate, compuneri, scrisori, portofolii, mape tematice.
    Evaluarea de modul poate lua forma unei probe practice de tipul: crearea unui document complex pe o temã datã, conform specificaţiilor (vizând abilitãţi şi deprinderi de utilizare a programelor Paint, Word şi Power Point).

                    6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ



 ┌──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ OBIECTIVE CADRU │ STANDARDE │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │I. Dezvoltarea abilitãţii de utilizare a │S1. Utilizarea calculatorului şi a componentelor lui prin│
 │ calculatorului şi a echipamentelor sale│ respectarea normelor de funcţionare şi securitate. │
 │ │S2. Utilizarea pictogramelor din Start Menu şi a │
 │ │ butoanelor şi instrumentelor din programele Paint │
 │ │ Word şi Power Point. │
 │ │S3. Utilizarea corectã a tastaturii şi a mouse-ului. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │II. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii de│S4. Utilizarea corectã a termenilor specifici TIC. │
 │ procesare a informaţiilor │S5. Redactarea unor texte simple. Transpunerea │
 │ │ informaţiei sub diverse forme: text, reprezentare │
 │ │ graficã, imagine, multimedia. │
 │ │S6. Crearea şi salvarea de fişiere şi directoare. │
 │ │S7. Cãutarea informaţiei folosind: Search, Windows │
 │ │ Explorer. │
 │ │S8. Copierea informaţiilor: copy-paste, instalare │
 │ │ programe de tip messenger, skype. │
 │ │S9. Îmbunãtãţirea, modificarea documentelor prin: │
 │ │ inserare, ştergere, adãugare şi prin accesarea altor │
 │ │ fişiere. │
 │ │S10. Accesarea mediilor de stocare a informaţiilor. │
 │ │S11. Cãutarea informaţiilor necesare şi la alte │
 │ │ discipline studiate în şcoalã pentru realizarea unor│
 │ │ lucrãri. │
 │ │S12. Realizarea unor aplicaţii simple pentru disciplinele│
 │ │ studiate. │
 ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
 │III. Formarea şi dezvoltarea capacitãţii │S13. Respectarea regulilor de lucru în echipã - învãţare │
 │ de integrare în societate │ prin cooperare. │
 │ │S14. Accesarea în siguranţã a internetului. │
 └──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. w.w.w.edu.ro - planuri cadru.
    2. www.edu.ro - programe şcolare.
    3. www.acces-la-educatie.edu.ro - a doua şansã primar.
    4. XXX, Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în procesul didactic - învãţãmântul primar, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.
    5. Pintea R., Liţoiu N., Ghid de evaluare informaticã şi tehnologia informaţiei, Editura Aramis, Bucureşti, 2001

    AUTORI
    Prof. Vasile Miclãuş, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivã Paul Popescu Neveanu, Timişoara
    Prof. Dimitrie - Gheorghe Radu, Colegiul Naţional Bãnãţean Timişoara

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti
    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului

    REFERENŢI
    Cercetãtor ştiinţific Carmen Gabriela Bostan
    Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

                                      -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016