Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXA din 31 martie 2010 la Hotararea Guvernului nr. 278/2010 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 715/2008 privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finantarii acordate Romaniei de catre Uniunea Europeana

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ANEXA din 31 martie 2010 la Hotararea Guvernului nr. 278/2010 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 715/2008 privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finantarii acordate Romaniei de catre Uniunea Europeana

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 246 bis din 16 aprilie 2010

Comenteaza legea

ANEXĂ? din 31 martie 2010
la <>Hotãrârea Guvernului nr. 278/2010 pentru modificarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 715/2008 privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finanţãrii acordate României de cãtre Uniunea Europeanã
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 246 bis din 16 aprilie 2010


 

 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │                                    Facilitatea Schengen                                    │
 │                                                                                            │
 │                                       Plan Indicativ                                       │
 │                                   2007 - 31 martie 2010                                    │
 │                                                                                            │
 │  (Art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi   │
 │adaptãrile tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã ce constituie parte integrantã│
 │a <>Tratatului  dintre Regatul Belgiei, Republica Cehã, Regatul Danemarcei, Republica Federalã │
 │Germania, Republica Estonia, Republica Elenã, Regatul Spaniei, Republica Francezã, Irlanda, │
 │Republica Italianã, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al │
 │Luxemburgului, Republica Ungarã, Republica Malta, Regatul Ţãrilor de Jos, Republica Austria,│
 │  Republica Polonã, Republica Portughezã, Republica Slovenia, Republica Slovacã, Republica  │
 │Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre │
 │ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria │
 │           şi a României la Uniunea Europeanã, ratificat prin <>Legea nr. 157/2005 )           │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

SUMAR

Urmare a aderãrii la Uniunea Europeanã, România a intrat într-o nouã perioadã ce implicã pregãtirea şi adoptarea mãsurilor necesare ce converg cãtre eliminarea controalelor la frontierele interne, cu scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen.
Implementarea tuturor mãsurilor necesare din acquis-ul Schengen va constitui baza pentru decizia Consiliului şi în aceastã circumstanţã ridicarea controalelor la frontierele interne în 2011 rãmâne o ţintã strategicã pentru administraţia româneascã.
În contextul negocierilor privind Capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne" (JAI), statele membre UE au solicitat statelor candidate, inclusiv României, sã prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen.
Structura Planului de acţiune Schengen urmeazã modelul recomandat de cãtre Comisia Europeanã. Fiecare secţiune indicã acquis-ul Schengen relevant; acesta descrie situaţia curentã, precum şi mãsurile legislative, instituţionale, administrative, tehnice menţionate pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru mãsurile prevãzute. De asemenea, sunt stipulate instituţiile cu responsabilitãţi în implementarea acestor mãsuri.
Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobatã prin <>HG nr. 324/2007 fundamenteazã activitãţile legate de modernizarea sectoarelor de frontierã, care în prezent sunt frontiere externe ale Uniunii Europene. Aceasta include douã tipuri de sarcini: în legãturã cu construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei şi sarcinile desemnate serviciilor participante la implementarea prevederilor Schengen - Poliţia de Frontierã Românã, Poliţia Românã, Oficiul Român pentru Imigrãri.
Acest program reprezintã pilonul pentru "Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010", un document strategic aprobat de Guvernul României şi care se aplicã tuturor autoritãţilor române ce au atribuţii de operare la frontiera României.
În contextul obiectivelor definite pentru utilizarea "Facilitãţii Schengen", este planificatã implementarea proiectelor ce se subscriu urmãtoarelor ţinte fixate:
1. Întãrirea controlului şi a perimetrului de supraveghere la frontierele externe, precum şi a capacitãţii de protecţie împotriva criminalitãţii transfrontaliere.
2. Intensificarea abilitãţilor de control prin creşterea capacitãţii de stocare a datelor şi a accesului la informaţii.

1. Stat Membru: România
2. Organisme de Implementare
2.1. Autoritatea Responsabilã şi punctul unic de contact, conform prevederilor articolului 7 al Deciziei Comisiei C(2007) 1417 din 04 aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul pãrţii consacrate acquis-ului Schengen din cadrul Facilitãţii Schengen şi pentru Fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009.

Nume: Ministerul Administraţiei şi Internelor
Adresã: Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sector 1,
Bucureşti, România
Numele Persoanei Responsabile Marian TUTILESCU
(Reprezentant Autorizat):
Funcţia Persoanei Responsabile Secretar de Stat
(Reprezentantului Autorizat): Şeful Departamentului Schengen
Ministerul Administraţiei şi Internelor

Persoanã de Contact: Marian TUTILESCU
Funcţia Persoanei de Contact: Secretar de Stat
Şeful Departamentului Schengen
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Telefon: +40 21 316.27.57
Fax: +40 21 206.09.05
e-mail: facilitate@mai.gov.ro

Punctul Unic de Contact

Nume: Direcţia Schengen
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Adresã: Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sector 1,
Bucureşti, România
Numele Persoanei Responsabile Cãtãlin NEGOI-NIŢÃ
(Reprezentant Autorizat):
Funcţia Persoanei Responsabile Şef Serviciu Programe Facilitatea Schengen
(Reprezentantului Autorizat): Direcţia Schengen
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Persoanã de Contact: Cãtãlin NEGOI-NIŢÃ
Funcţia Persoanei de Contact: Şef Serviciu Programe Facilitatea Schengen
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Telefon: +40 21 312.24.49
Fax: +40 21 206.09.05
e-mail: facilitate@mai.gov.ro

2.2. Detaliile contului bancar în care Comisia va face plãţile (Articolul 8, alin. (2) din Decizia Comisiei C(2007) 1417)

Denumirea instituţiei deţinãtoare a contului: Ministerul Finanţelor Publice
Persoana de contact pentru contul bancar: Ştefan Nanu
Funcţia persoanei de contact: Director General
Adresa persoanei de contact pentru Strada Apolodor, nr. 17, sector 5
contul bancar: ... Bucureşti România cod 050741
Tel: (40-21) 319 9818
Fax: (40-21) 3199818
Numele bãncii: Banca Naţionalã a României
Numãrul de cont: Strada Lipscani 25
Numãrul întreg al contului: 3216.800000 EUR
(standard NRB)

3. Evaluarea deficienţelor şi a necesitãţilor
O datã ce a devenit membru al Uniunii Europene, România a intrat intr-o nouã perioadã ce implicã pregãtirea şi adoptarea mãsurilor necesare ce converg cãtre eliminarea controalelor la frontierele interne, în scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen.
România s-a pregãtit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen, în paralel cu pregãtirile pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Pregãtirile au inclus, pe de o parte, elaborarea a numeroase documente strategice, implementarea prevederilor Categoriei I (prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - etapa de pre-aderare la spaţiul Schengen) şi monitorizarea adoptãrii şi implementãrii acquis-ului Schengen.
Însã aderarea la spaţiul Schengen implicã nu doar obligaţiile legale, ci şi organizarea infrastructurii, instituţiilor şi procedurilor necesare pentru aplicarea efectivã, în practicã, a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvatã a resurselor umane necesare şi pentru instruirea personalului implicat pentru a îndeplini cerinţele Schengen. În strânsã legãturã cu aceste sarcini, întãrirea cooperãrii dintre Uniunea Europeanã şi statele membre în lupta împotriva crimei organizate apare ca o necesitate care de asemenea are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene.
Pentru a crea o bazã adecvatã pentru acţiunile propuse prin prezentul Plan indicativ, va fi fãcutã o analizã structuratã pe filtre definite prin Catalogul Schengen al UE - Controlul frontierelor externe, extrãdarea şi readmisia. Fiecãrui filtru îi corespund anumiţi parametri:

I. Activitãţi în ţãri terţe, ţãri de origine şi tranzit
Parametri:
a) controale fãcute asupra documentelor la oficiile consulare şi de carierã;
b) detectarea documentelor false şi falsificate;
c) controlul documentelor de aplicare pentru vize.

II. Cooperare transfrontalierã bilateralã şi internaţionalã
Parametri:
a) cooperare multilateralã, bilateralã şi localã;
b) schimb de informaţii prin canale de comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţã.

III. Mãsuri la frontierele externe
Parametri:
a) control şi supraveghere frontalierã, bazatã pe analizã de risc;
b) concept clar de instruire (de bazã şi avansat), necesar pentru domenii precum capacitãţi de operare, cunoştinţe în ceea ce priveşte legislaţia, limbi strãine, etc.;
c) echipament adecvat în concordanţã cu situaţia de la frontierã;
d) funcţionarea coordonãrii interne la toate nivelele;
e) schimb de informaţii între autoritãţile competente (Poliţia de Frontierã, vama, Poliţia Românã, autoritãţile judiciare);
f) echipament de comunicaţii compatibil;
g) cooperare internaţionalã/bilateralã pusã în practicã la faţa locului (exemple: schimb de informaţii, controale comune, rezolvarea unor situaţii referitoare la readmisie).

IV. Alte activitãţi pe teritoriul României
Parametri:
a) mãsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în cadrul teritoriului prin îmbunãtãţirea activitãţilor de cãutare, control şi supraveghere;
b) mãsuri ce permit repatrierea în concordanţã cu legislaţia naţionalã.
Analizarea acestor parametri a fãcut obiectul grupurilor de lucru organizate la nivelul Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS). În concluzie, a fost elaborat un plan de acţiune în care au fost descrise lipsurile, acţiunile şi au fost nominalizate ministerele responsabile pentru implementarea acţiunilor. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2007-2010 are la bazã cele 4 filtre cu termene limitã de îndeplinire a lor. Obiectivele principale descriu lipsurile ce trebuie acoperite în perioada 2007 - 2010 în vederea alinierii sistemelor de management al frontierei la standarde Schengen. Obiectivele stipulate în Planul de Acţiune sunt:

Filtrul I:
a) adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicii comune cu privire la procesarea vizelor în vederea facilitãrii cãlãtoriilor legale şi migraţiei;
b) facilitarea rolului ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legãturã, ataşaţilor apãrãrii, având în vedere prevenirea migraţiei ilegale;
c) creşterea rolului transportatorilor (cãrãuşilor) internaţionali având în vedere prevenirea migraţiei ilegale;
d) consolidarea procedurilor de reglementare a situaţiei lucrãtorilor strãini prin realizarea de acţiuni specifice pe teritoriile statelor terţe;
e) stabilirea unui sistem de schimb al datelor cu privire la cetãţeni strãini minori;
f) stabilirea cadrului instituţional şi legal pentru recrutarea şi angajarea lucrãtorilor strãini în România.

Filtrul II:
a) îmbunãtãţirea cooperãrii bilaterale cu structuri similare din ţãrile vecine în domeniul managementului comun al frontierei;
b) dezvoltarea cooperãrii regionale între statele riverane Mãrii Negre;
c) dezvoltarea cooperãrii regionale în zona riveranã a Dunãrii;
d) dezvoltarea de parteneriate cu ţãri şi regiuni de origine şi tranzit;
e) actualizarea/încheierea unui nou acord de readmisie, pe baza consultãrilor permanente cu statele membre UE şi cu statele menţionate în lista neagrã;
f) consolidarea cooperãrii regionale având în vedere dezvoltarea pieţei muncii.

Filtrul III:
a) armonizarea continuã a cadrului procedural şi legal, în concordanţã cu acquis-ul Schengen;
b) asigurarea necesarului de personal, de un înalt profesionalism, cu pregãtire de bazã, tehnicã, lingvisticã şi managerialã;
c) cooperare inter-instituţionalã şi cooperare în vederea unui management de frontierã funcţional;
d) dezvoltarea de analize de risc în vederea sprijinirii luptei împotriva criminalitãţii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei;
e) asigurarea infrastructurii, încãperilor, separarea fluxurilor de cãlãtori, facilitãţilor portuare, infrastructurii de comunicaţii, în concordanţã cu cerinţele Schengen referitoare la punctele de trecere a frontierei;
f) furnizarea de echipament adecvat pentru frontierã şi pentru situaţii operative, pentru realizarea de performanţe în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul, în acord cu cerinţele Schengen;
g) dezvoltarea sau upgradarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT, compatibile şi inter-operaţionale cu sistemele actuale de la nivel european;
h) dezvoltarea unui sistem de supraveghere şi observare la Marea Neagrã - SCOMAR şi asigurarea interconectãrii şi inter-operabilitãţii cu sisteme de supraveghere de la Marea Neagrã implementate de cãtre Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apãrãrii Naţionale şi de cãtre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, sistem de monitorizare prin satelit a pescadoarelor;
i) dezvoltarea unui sistem de supraveghere integrat al traficului de nave pe Dunãre şi în Delta Dunãrii, denumit SCOD şi asigurarea interconexiunii şi interoperabilitãţii cu sistemul de supraveghere al Dunãrii RO-RIS, dezvoltat de cãtre Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Filtrul IV:
a) optimizarea cadrului legal, în scopul prevenirii şi luptei împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere;
b) dezvoltarea, upgradarea şi interconectarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT;
c) asigurarea dezvoltãrii instituţionale şi a resurselor umane adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
d) integrarea de date biometrice în documentele de cãlãtorie, pentru creşterea nivelului de securizare a documentelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
e) asigurarea infrastructurii corespunzãtoare şi dotarea cu echipament corespunzãtor pentru realizarea diferitelor activitãţi în acest domeniu;
f) dezvoltarea cooperãrii interinstituţionale pe teritoriul naţional;
g) utilizarea cadrului de cooperare a Sistemului Naţional pentru prevenirea şi combaterea terorismului, pentru a obţine complementaritatea şi/sau congruenţa între mãsurile adoptate pe linia securitãţii frontaliere şi mãsurile în domeniul prevenirii şi luptei împotriva terorismului;
h) lupta împotriva corupţiei la personalul din instituţiile naţionale în domeniul managementului frontierei.

Majoritatea acestor obiective au fost abordate prin programe finanţate prin fonduri europene nerambursabile (Phare) sau sunt propuse a fi finanţate prin programe viitoare. De asemenea, majoritatea acestor obiective au fost subiectul a numeroase acţiuni finanţate de la bugetul naţional.
Componentele operaţionale ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF), care trebuie dezvoltate şi finalizate pânã la aderarea la Spaţiul Schengen sunt prezentate mai jos. Acestea reprezintã nevoile identificate:

1. Subsistemul de infrastructurã
Scopul acestui subsistem este urmãtorul:
a) Investiţii în structura operaţionalã, sedii pentru poliţia de frontierã, constând în construirea de noi clãdiri, precum şi modernizarea sau extinderea celor vechi;
b) Activitãţi de construire a infrastructurii de comunicaţii: turnuri, piloni şi antene; dacã este posibil, echipamentele vor fi instalate în locaţiile curente, dacã nu, se vor construi turnuri noi.

2. Subsistemul de supraveghere a frontierei
Sistemul de supraveghere a frontierei asigurã supravegherea şi acţiuni specifice la frontierã prin aplicarea tehnologiei laser, radare, ori combinaţii între acestea. Informaţiile obţinute prin senzorii de ajutor sunt transmise la turnurile de control cu ajutorul unor subsisteme de comunicaţii şi sunt procesate de cãtre subsistemul IT. Supravegherea frontierei se bazeazã pe platforme mobile şi imobile.

2.1. Frontiera verde
Supravegherea fixã se bazeazã pe un ansamblu de echipamente pentru supravegherea de zi şi noapte, inclusiv radare pentru detectarea persoanelor, fixate pe stâlpi, mai ales în cadrul sediilor punctelor şi sectoarelor Poliţiei de Frontierã Române.
Supravegherea mobilã se bazeazã pe vehicule dotate cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt prevãzute cu echipamente imobile de supraveghere nocturnã ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilã este realizatã de cãtre structurile aeriene ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare de cãutare, sisteme cu infraroşu de supraveghere pe timp de noapte, camere video cu transmitere de date reale, tipul FLIR (Forward Looking Infrared-Vedere la distanţã în infraroşu) etc. Mijloacele de comunicare rapidã la bord furnizeazã coordonarea activitãţii patrulelor de frontierã.

2.2. Frontiera albastrã
a) Pentru a supraveghea apele maritime interioare, marea teritorialã, zonele contigue şi zonele economice exclusive ale României, existã un sistem integrat de supraveghere şi control al traficului naval la Marea Neagrã, denumit SCOMAR, care include:
(i) staţii senzor de coastã;
(ii) infrastructurã de comunicaţii;
(iii) centru de comandã şi control;
(iv) unitãţi de intervenţie navalã, terestrã şi aerianã.
Sistemul SCOMAR asigurã schimbul de informaţii tactice şi de supraveghere prin conectarea la sisteme similare ale altor instituţii din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Vessel Traffic Management and Information System (VTMIS)/Automatic Identification System (AIS), Ministerului Apãrãrii Naţionale şi prin sistemul de monitorizare prin satelit a pescadoarelor. SCOMAR îndeplineşte urmãtoarele funcţii:
(i) detectarea şi identificarea ţintelor cu ajutorul sistemului radar şi optoelectronic;
(ii) culegerea şi transmiterea informaţiei la Centrul de Comandã şi Control;
(iii) transmiterea informaţiilor cãtre unitãţile terestre, navale şi aeriene.
b) La graniţa fluvialã se va folosi un sistem de supraveghere integrat al traficului de nave pe Dunãre şi în Delta Dunãrii, denumit SCOD, sistem care cuprinde urmãtoarele:
(i) staţii senzori pe fluviu;
(ii) infrastructurã de comunicaţii;
(iii) centru de comandã şi control;
(iv) unitãţi de intervenţie navalã, terestrã şi aerianã.
SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului naval pe Dunãre RO-RIS (Romanian River Information System), atât prin transmitere de date reale cu privire la itinerarul vaselor comerciale, cât şi prin utilizarea în comun a resurselor tehnice disponibile.

3. Subsistemul de control al trecerii frontierei
Subsistemul a fost creat pentru a asigura controlul persoanelor, bunurilor, mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei din porturi, gãri şi în zonele de competenţã ale Poliţiei de Frontierã Românã. Subsistemul include cititoare fixe şi mobile - sistem special LPR pentru citirea plãcuţelor de înmatriculare, dispozitive de detectare a drogurilor, explozivilor şi substanţelor radioactive, echipamente de detectare a documentelor falsificate şi contrafãcute, sisteme de detectare a persoanelor şi a bunurilor contrafãcute ascunse în diferite vehicule, cititoare de amprente, sisteme de recunoaştere facialã. Acest subsistem va fi interconectat cu pãrţi componente ale subsistemului IT.

4. Subsistem IT
Va fi disponibil un sistem on-line pentru toate instituţiile cu atribuţii în managementul frontierei de stat, bazat pe standardele unui sistem deschis, pentru a realiza interconexiunea cu sistemele IT folosite de aceste instituţii, precum şi cu SIS II, VIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sistem de informaţii privind pasagerii în aeroporturi. În cadrul acestui subsistem al SISF, sistemul IT on-line are o importanţã deosebitã care permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informaţiei necesare pentru realizarea unui management de frontierã adecvat, interconectarea şi schimbul sigur de date cu sistemul IT al instituţiilor ce desfãşoarã activitãţi de ordine publicã şi siguranţã naţionalã. Sistemul IT asigurã suport instituţiilor în îndeplinirea sarcinilor privind lupta împotriva criminalitãţii transfrontaliere, migraţiei ilegale, descoperirea persoanelor şi bunurilor, permite accesul la informaţiile existente înregistrate în SIS II compatibil, verificãri în cazul controalelor de rutinã şi controalelor transfrontaliere, şi oferã tuturor nivelurilor de comandã şi execuţie informaţiile necesare pentru controlul şi supravegherea frontierei române.

5. Subsisteme de comunicaţii voce-date
A fost dezvoltatã o reţea de arie largã, WAN, şi o reţea localã, LAN, ce permite traficul de voce şi date între utilizatorii SISF, care reprezintã infrastructura de comunicaţii pentru subsistemul IT.

6. Subsistem de comunicaţii mobile radio
Acest subsistem asigurã baza pentru realizarea schimbului de informaţii (date şi voce) între elementele operaţionale mobile, la fel ca şi între acestea şi centrele de comandã şi control. Serviciile de comunicaţii mobile sunt analogice, în frecvenţã VHF şi HF, pentru unitãţile de mobilitate navalã, şi digitale, tipul PMR (radio-comunicaţii mobile profesionale), în standard TETRA. Subsistemul TETRA este parte integrantã a platformei naţionale de radiocomunicaţii digitale TETRA (PCT) şi va asigura necesitãţile de comunicare pentru toate instituţiile cu responsabilitãţi pe linie de frontierã. Zona de acoperire radio va fi asiguratã în judeţele de frontierã (evitându-se suprapunerile cu implementãrile existente), asigurându-se interoperabilitatea la nivel naţional în cadrul platformei naţionale de radiocomunicaţii digitale TETRA.

7. Subsistemul fix de comunicaţii
Subsistemul fix de comunicaţii asigurã infrastructura de transport de bandã largã pentru schimbul de informaţii între locaţiile fixe. Acesta reprezintã structura menitã sã realizeze comunicarea vocalã, pentru transferul de date necesar aplicaţiilor IT, precum şi infrastructura necesarã pentru subsistemele de comunicaţii radio mobile.

8. Subsistem mobil
Mijloacele aeriene-navale-terestre vor fi folosite pentru sistemul de securizare a frontierei şi cuprind toate mijloacele de transport care asigurã supravegherea şi intervenţia la frontiera de stat. Astfel, se asigurã supravegherea şi patrularea, transportul de forţe şi de echipament de intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operative şi transportul logistic de provizii şi mentenanţã. Subsistemul are componente aeriene, navale şi terestre.

9. Subsistemul integrat de suport logistic
Este format din toate activitãţile necesare sã sprijine sistemul pe timpul funcţionãrii acestuia.
Cuprinde activitãţi de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanţã, precum şi sprijin centralizat care permite SISF sã funcţioneze 24 de ore pe zi.
Au fost identificate urmãtoarele deficienţe:
a) infrastructura inadecvatã a noilor puncte de trecere a frontierelor şi a unitãţilor operative, precum şi necesitatea modernizãrii punctelor de trecere a frontierei existente;
b) sisteme inadecvate de protecţie a frontierei, în special în afara punctelor de trecere a frontierei, (lipsa echipamentelor tehnice şi electronice moderne);
c) numãr insuficient de vehicule şi nave de patrulare şi supraveghere;
d) necesar de instruire continuã a ofiţerilor şi personalului administrativ în domeniul adaptãrii la cerinţele acquis-ului Schengen, precum şi cursuri de limbi strãine;
e) infrastructurã insuficientã la frontierã cu lacune în ceea ce priveşte echipamentul de detecţie a contrabandei de bunuri ilegale şi necomerciale (droguri, arme, explozivi etc.);
f) echipament insuficient în domeniul detectãrii navale şi supravegherii;
g) nivel inadecvat al sistemelor IT şi de comunicaţii voce-date, pentru asigurarea conectãrii la SIS II şi VIS;
h) lipsa unui sistem coerent şi complex de contracarare a imigraţiei ilegale care sã asigure protecţia unei pãrţi importante a frontierei externe a UE;
i) lipsa suportului pentru costurile logistice şi operaţionale.

4. STRATEGIE ŞI OBIECTIVE
4.1. DESCRIEREA OBIECTIVELOR ŞI STRATEGIEI STATULUI MEMBRU CU PRIVIRE LA REALIZAREA IMPLEMENTÃRII ACQUIS-ULUI SCHENGEN ŞI CONSOLIDAREA ŞI ÎMBUNÃTÃŢIREA CONTROLULUI LA FRONTIERELE EXTERNE.

Conceptul de strategie de management integrat
În conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 324/2007 , denumitã în continuare Strategia naţionalã, necesitatea securizãrii integrate a frontierei de stat a României este determinatã de creşterea în complexitate a fenomenului criminalitãţii transfrontaliere, pe direcţia principalã Est-Vest şi adiacentã, de la Sud şi Nord cãtre Vest, prin extinderea la nivel internaţional a fenomenului crimei organizate, din cauza existenţei condiţiilor favorabile pentru apariţia crizelor economice, conflictelor sociale, etnice şi religioase şi de asemenea pentru proliferarea ameninţãrilor teroriste la adresa României. România, datoritã poziţiei sale geografice (SE Europei) are un rol important atât în menţinerea stabilitãţii şi securitãţii în zonã, cât şi în dezvoltarea la nivel european.

Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF)
În referire la capitolul 4.1 al Strategiei naţionale, SISF reprezintã instrumentul principal de punere în practicã a managementului integrat al frontierei de stat a României. SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaţionale, contextuale, geografice aparţinând unui cadru conceptual. Realizarea acestui sistem este o prioritate pentru România în vederea asigurãrii propriilor sale frontiere cât şi pe cele ale Uniunii Europene. Având în vedere aderarea la UE, realizarea SISF reprezintã un angajament asumat prin Planul de Acţiune Schengen, revizuit în 2008.
SISF este alcãtuit din urmãtoarele componente interdependente şi subsisteme:
a) Componenta operaţionalã: subsistemul juridic; subsistemul resurse umane; subsistemul de proceduri operaţionale;
b) Componenta tehnicã: subsistemul infrastructurã; subsistemul de supraveghere a frontierei;
c) Subsistemul privind controlul la trecerea frontierei;
d) Subsistemul IT, subsistemul comunicaţii mobile radio, subsistemul comunicaţii fixe, subsistemul comunicaţii voce date;
e) Subsistemul mobilitate;
f) Subsistemul logistic integrat.
În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin ca stat membru, dar şi ca stat care a întreprins demersuri în vederea aderãrii la spaţiul Schengen, România şi-a propus sã atingã urmãtoarele obiective prin intermediul Facilitãţii Schengen:
1. Întãrirea controlului la frontiera externã şi a supravegherii zonei frontierei externe, precum şi protecţia împotriva criminalitãţii transfrontaliere.
Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de urmãtoarele sisteme:
1. Subsistemul infrastructurã
2. Subsistemul supraveghere la frontierã
2.1. Frontiera verde
2.2. Frontiera albastrã
3. Subsistemul de control la trecerea frontierei
4. Subsistemul mobilitate
5. Subsistemul suport logistic integrat
2. Creşterea capacitãţii de control prin sporirea posibilitãţilor de furnizare şi acces la date.
Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de urmãtoarele sisteme:
1. Subsistemul de control la trecerea frontierei
2. Subsistemul IT
3. Subsistemul comunicaţii voce date
4. Subsistemul comunicaţii mobile radio
5. Subsistemul comunicaţii fixe
Stabilirea unor coordonate şi mecanisme stabile este esenţialã în vederea îndeplinirii obiectivelor şi mãsurilor stabilite pentru aderarea la spaţiul Schengen.
În continuare prezentãm o scurtã descriere a cadrului general stabilit pânã acum de cãtre autoritãţile române din punct de vedere legislativ şi instituţional în legãturã cu aderarea la spaţiul Schengen.
Implementarea tuturor mãsurilor necesare ce rezultã din acquis-ul Schengen, care de altfel constituie baza Deciziei Consiliului referitoare la ridicarea controalelor la frontierele interne în 2011, rãmâne un obiectiv strategic pentru partea românã.
Dezvoltarea unui sistem de securitate la frontierã este un element cheie ce vine în completarea implementãrii acquis-ului Schengen la frontiera externã. Crearea unui model general de frontierã este un instrument important în menţinerea securitãţii interne, iar în particular are ca obiectiv prevenirea migraţiei ilegale. Astfel, un set de mãsuri complementare va trebui implementat la diferite niveluri. Conform Catalogului Schengen, cele patru nivele pot fi identificate în structura Strategiei naţionale.
1. Activitãţi în ţãri terţe, în special în ţãri de origine şi de tranzit, incluzând colectarea informaţiilor de la ofiţerii de legãturã cât şi rolul cheie al oficiilor consulare strãine în procesul emiterii vizelor.
2. Cooperarea internaţionalã la frontierã.
3. Mãsuri privind frontiera externã: managementul frontierei (controlul şi supravegherea la frontierã).
4. Alte activitãţi desfãşurate pe teritoriul statelor membre Schengen sau între statele membre Schengen.

Filtrul I - Activitãţi desfãşurate în ţãri terţe, în special în cele de origine şi de tranzit
În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.1 al Strategiei naţionale, filtrul I este realizat pentru a asigura controlul la distanţã al migraţiei ilegale şi al altor forme de criminalitate transfrontalierã şi a prezenta activitãţile desfãşurate în ţãrile terţe, în special în cele de origine şi de tranzit.
Principalele instituţii cu competenţe în cadrul acestui filtru sunt urmãtoarele:
a) Ministerul Afacerilor Externe - oficiile consulare şi Direcţia Generalã pentru Afaceri Consulare;
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor - ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legãturã;
c) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - operatorii economici care desfãşoarã activitãţi de transport internaţional de bunuri şi mãrfuri şi/sau persoane;
d) Ministerul Apãrãrii Naţionale - ataşaţi de apãrare;
e) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
(i) Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã;
(ii) Inspecţia Muncii;
(iii) Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Pentru a preveni accesul neautorizat pe teritoriul României şi al statelor membre, este foarte important ca documentele false sau falsificate sã fie detectate în momentul acordãrii vizei, precum şi atunci când pasagerii se aflã la bordul mijloacelor de transport aeriene, terestre sau navale. Acest proces include verificarea documentelor şi interogarea bazelor de date, în conformitate cu art. 96 din Convenţia semnatã la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptatã a controalelor la frontierele comune, denumitã în continuare Convenţia Schengen.
În cadrul Strategiei naţionale s-au stabilit ca urmãtoarele sub-obiective ale acestui filtru sã fie finanţate prin Facilitatea Schengen:
1. Adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicilor comune referitoare la procesul de solicitare de vize pentru a uşura migraţia legalã/turismul prin:
a) adoptarea sistemului naţional IT pentru visa on-line, pentru a fi compatibil cu viitorul sistem european pentru vize - Sistemul Informatic Visa. Conectarea tuturor punctelor de trecere a frontierei la acest sistem;
b) reabilitarea la standarde Schengen a clãdirilor în care se aflã consulate, amenajarea unor spaţii speciale de procesare a vizelor;
c) furnizarea echipamentelor necesare pentru detectarea falsurilor şi a documentelor pierdute;
d) instruirea personalului cu atribuţii consulare privind aplicarea procedurilor UE în domeniul procesãrii cererilor de vizã pe termen scurt.
Beneficiari sunt Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Filtrul II - Cooperarea internaţionalã la frontierã
În referire la capitolul 3.3.2 al Strategiei naţionale, filtrul II este proiectat sã asigure o cooperare eficientã la frontierã între ţãrile vecine cât şi între statele membre UE şi alte state din zonã, ţinând cont de faptul cã un control eficient la frontierã nu poate fi realizat de un singur partener.
Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe;
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã - Unitatea Naţionalã EUROPOL, Biroul Naţional Interpol, Biroul SIRENE;
c) Autoritatea Naţionalã a Vãmilor;
d) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
(i) Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã;
(ii) Inspecţia Muncii;
(iii) Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
e) Ministerul Transporturilor şi Insfrastructurii.
Prin actuala strategie nu au fost stabilite sub-obiective pentru acest filtru.

Filtrul III - Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României
În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.3 al Strategiei naţionale, activitãţile din acest filtru vizeazã asigurarea controlului la frontierã aşa cum este prevãzut în cadrul Regulamentului CE nr. 562/2006 al Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de cãtre persoane. Filtrul III, în conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, asigurã atât o stare de fapt adecvatã la frontierã, cât şi aplicarea în consecinţã a legii.

Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
a) Ministerul Administraţiei şi Internelor
(i) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã
(ii) Oficiul Român pentru Imigrãri;
b) Autoritatea Naţionalã a Vãmilor;
c) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
d) Ministerul Sãnãtãţii;
f) Ministerul Apãrãrii Naţionale;
g) Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor;
h) Garda Naţionalã de Mediu.
Controlul la frontierã constã în:
1. Control la trecerea frontierei - cuprinde controalele fãcute la punctele de trecere a frontierei pentru a se asigura cã persoanele şi bunurile acestora, precum şi mijloacele de transport sunt autorizate sã intre sau sã iasã de pe teritoriul statelor membre;
2. Supravegherea frontierei - supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei (PTF) şi supravegherea PTF în afara programului de lucru, pentru a se preveni sustragerea de la controlul la frontierã, are la bazã analiza de risc pentru securitatea internã şi ameninţãrile care pot afecta securitatea frontierei.

Prin Strategia naţionalã de management integrat a frontierei de stat a României în perioada 2007-2010 au fost stabilite urmãtoarele sub-obiective ale acestui filtru care urmeazã sã fie finanţate prin Facilitatea Schengen:
1. Furnizarea infrastructurii, locaţiilor, separarea fluxurilor de trafic, facilitãţi portuare, infrastructura de comunicaţii, în concordanţã cu cerinţele Schengen, din cadrul punctelor de trecere a frontierei;
2. Asigurarea echipamentului adecvat pentru fiecare tip de frontierã şi pentru diferite tipuri de situaţii operative, necesar pentru dezvoltarea controlului şi supravegherii la frontierã, în concordanţã cu cerinţele Schengen;
3. Construirea sau modernizarea comunicaţiilor şi sistemelor IT compatibile şi interoperabile cu SIS II.

Filtrul IV - Alte activitãţi desfãşurate în interiorul teritoriului României
În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.4 al Strategiei naţionale, filtrul IV asigurã, pe deo parte sprijinul necesar în desfãşurarea operaţiunilor de supraveghere şi control la frontierã şi pe de altã parte mãsuri de compensare atunci când se va renunţa la controalele realizate la frontiera internã a UE.
Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
a) Ministerul Administraţiei şi Internelor:
(i) Inspectoratul General al Poliţiei Române;
(ii) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române;
(iii) Oficiul Român pentru Imigrãri;
(iv) Direcţia Generalã de Paşapoarte;
(v) Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
(vi) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã;
(vii) Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor;
(viii) Inspectoratul General de Aviaţie.
b) Ministerul Justiţiei.
c) Ministerul Afacerilor Externe.
d) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale:
(i) Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã;
(ii) Inspecţia Muncii;
(iii) Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
e) Ministerul Comunicaţiilor şi Societãţii Informaţionale;
f) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
g) Ministerul Sãnãtãţii;
h) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
i) Serviciul Român de Informaţii;
j) Autoritatea Naţionalã a Vãmilor;
k) Garda Naţionalã de Mediu;
l) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor.
Oficiul Român pentru Imigrãri are un rol important în cadrul mãsurilor de prevenire a migraţiei ilegale şi a infracţiunilor transfrontaliere, al procesului de aprobare a cererilor de vizã pe termen lung, dar şi pe termen scurt pentru cetãţenii statelor cu potenţial migrator; aceste mãsuri urmeazã sã fie continuate pe teritoriul naţional îmbunãtãţind cãutarea, controlul şi supravegherea pe baza informaţiilor, în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi acolo unde existã, în baza acordului de cooperare poliţieneascã încheiat conform art. 39 alin. (4) şi (5) din Convenţia Schengen, sau în baza altor acorduri internaţionale la care România este parte.
Prin Strategia naţionalã au fost stabilite urmãtoarele sub-obiective ale acestui filtru care urmeazã sã fie finanţate prin Facilitatea Schengen:
1. Sã realizeze, sã modernizeze şi sã interconecteze sistemul IT şi de comunicaţii;
2. Sã asigure capacitatea instituţionalã şi resurse umane adecvate;
3. Sã asigure infrastructura adecvatã şi sã doteze cu echipamentul specific activitãţilor desfãşurate în acest filtru.

4.1.1. Documente strategice
În conformitate cu prevederile secţiunii 1 din Strategia naţionalã privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1540/2008 , în contextul negocierilor pe Capitolul 24 JAI, statele membre UE au solicitat ţãrilor candidate, inclusiv României, sã prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderãrii la spaţiul Schengen.
La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis, în cadrul Conferinţei de Aderare la UE, Documentul de Poziţie pe Cap. 24 "Justiţie şi Afaceri Interne", având ca anexã Planul de Acţiune Schengen (PAS).
Conform acestui document, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate, iar România nu a solicitat nicio derogare sau perioadã de tranziţie. A fost evidenţiat faptul cã Planul de Acţiune Schengen va fi monitorizat şi revizuit anual, astfel încât, la 1 ianuarie 2007 România sã îndeplineascã criteriile minimale pentru a adera la spaţiul Schengen.
De atunci, Planul de Acţiune Schengen a fost revizuit, în mod regulat. Ultima revizuire a avut loc în anul 2009. Structura Planului de Acţiune Schengen are la baza modelul recomandat de cãtre Comisia Europeanã. Fiecare secţiune indicã acquis-ul Schengen relevant, descriind situaţia curentã, şi totodatã mãsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice pentru adoptarea şi implementarea acquis-lui relevant. Pentru aceste mãsuri este prezentat un calendar cu date limitã de execuţie. De asemenea, sunt indicate şi instituţiile cu responsabilitãţi în implementarea acestor mãsuri.
Planul de Acţiune Schengen face distincţia clarã între momentul aderãrii la Uniunea Europeanã şi momentul aderãrii la Convenţia Schengen. Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen este fãcutã în douã etape, acoperind atât perioada de pre-aderare la Uniunea Europeanã, cât şi perioada post-aderare, pânã la ridicarea controalelor la frontierele interne (membru Schengen, cu drepturi depline).
Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României pentru 2007-2010 se axeazã pe activitãţile privitoare la modernizarea sectoarelor de frontierã, care acum constituie frontiera externã a UE. Aceasta cuprinde douã tipuri de sarcini: referitoare la construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei, de cãtre administraţiile locale respective împreunã cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cât şi sarcini ce vizeazã servicii de implementare a reglementãrilor Schengen şi care sunt realizate de cãtre Poliţia de Frontierã Românã, Poliţia Românã, Oficiul Român pentru Imigrãri.
Documentul este o continuare a primei Strategii de management integrat a frontierei din 2004-2006, pregãtitã şi aprobatã la cererea Comisiei Europene. Problematica modernizãrii frontierelor româneşti şi nevoia de echipamente de înzestrare pentru serviciile de frontierã au fost recunoscute de cãtre Comisia Europeanã care, în consecinţã, a deschis un program multianual Phare, pentru sprijinirea realizãrii sarcinilor descrise în acest document.
Prezentul program susţine, în mod direct, "Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010", aprobatã prin <>HG nr. 324/2007 , document de politicã strategicã aprobat de cãtre Guvernul României şi aplicabil tuturor autoritãţilor româneşti cu responsabilitãţi la frontiere.
În conformitate cu prevederile punctului 4 al Capitolului I din Strategia naţionalã, obiectivul acesteia este de a îmbunãtãţi capacitatea României de a realiza un nivel ridicat de control la frontierele externe ale Uniunii Europene, prin:
(a) adoptarea şi implementarea unor politici comune în domeniul managementului integrat al frontierei;
(b) combaterea statutului României de ţarã de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane;
(c) lupta împotriva migraţiei ilegale, în contextul creşterii previzibile a migraţiei la graniţa externã odatã cu aderarea la Uniunea Europeanã.
Acest lucru va fi realizat prin implementarea unui complex de mãsuri având ca scop adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar relevant, capacitatea instituţionalã şi investiţii pentru lucrãri de construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate.
Investiţiile sunt destinate modernizãrii şi dezvoltãrii infrastructurii la frontierã şi, de asemenea, dezvoltãrii şi eficientizãrii supravegherii şi controlului la frontiere, într-un concept integrat, aşa cum este definit în Strategia naţionalã.
Prezentul Plan indicativ este elaborat astfel încât sã poatã susţine un numãr de "Mãsuri Instituţionale" şi "Mãsuri Administrative/Tehnice" cuprinse în versiunea 2008 a Planului de Acţiune Schengen (PAS), pentru România, şi anume:

PAS Secţiunea l - Controlul la frontierã
Trecerea Frontierei Interne
● Implementarea procedurilor de control a persoanelor la frontierã, pentru asigurarea fluidizãrii traficului la viitoarele frontiere interne şi eliminarea obstacolelor care restricţioneazã traficul rutier la punctele de trecere ale viitoarei frontiere interne.

Trecerea Frontierei Externe
● Implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010;
● Implementarea programului de achiziţie a echipamentului operaţional, conţinut în Planul Unic Multianual de Investiţii;
● Modernizarea punctelor de trecere la viitoarele frontiere externe, în acord cu prevederile Catalogului Schengen şi cu cele ale Planului Unic Multianual de Investiţii;

PAS Secţiunea V - Cooperare poliţieneascã
Mãsuri Instituţionale
● Dezvoltarea capacitãţii cooperãrii internaţionale a Ministerului Administraţiei şi Internelor, atât la nivel central, cât şi la nivel local;
● Proiectarea şi realizarea proiectelor de instruire a personalului în domeniul cooperãrii la frontierã (CBC);
● Implementarea programelor de instruire a personalului.

PAS Secţiunea VII - Arme de foc şi muniţii
Mãsuri Instituţionale
● Dezvoltare instituţionalã a Registrului Naţional al Armelor, în conformitate cu <>Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi cu Directiva Consiliului 91/477/CEE din 18.06.1991 privind controlul achiziţiei şi deţinerii de arme.

PAS Secţiunea lX - Sistemul Informatic Schengen
● Reţea de comunicaţii voce şi date pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor.
● Centrul Multifuncţional de Pregãtire Schengen.
● Componente de radiocomunicaţii mobile profesionale (PMR) - standard TETRA.
● Sistemul Informatic Naţional de Semnalãri, compatibil cu SIS II.
Strategia Poliţiei de Frontierã pentru securitatea frontierei de stat 2004-2006 a inclus direcţiile şi programele globale ale Poliţiei Române de Frontierã pentru perioada menţionatã mai sus, îndeplinirea pe termen mediu a mãsurilor, activitãţilor şi acţiunilor aparţinând instituţiilor stabilite în Strategia de management integrat a frontierei de stat 2004-2006, concentrându-se asupra recomandãrilor prevãzute în Raportul Periodic al Comisiei Europene pentru România din anul 2003, Capitolul 24 - Cooperarea în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne.
Strategia Poliţiei de Frontierã pentru Securitatea Frontierei de Stat urmãreşte coordonarea unitarã de cãtre toate structurile Poliţiei de Frontierã Românã, la nivel central şi teritorial a mãsurilor, activitãţilor şi acţiunilor asumate pentru securizarea frontierei de stat, monitorizarea şi evidenţa infracţiunilor transfrontaliere, realizarea unei compatibilitãţi cu normele şi procedurile comunitare privind controlul şi supravegherea punctelor de trecere a frontierei.
Strategia naţionalã urmãreşte întãrirea capacitãţilor operaţionale şi activitãţile specifice ale Poliţiei de Frontierã Române, inter-operabilitatea cu alte instituţii naţionale specializate în managementul de frontierã, cu alte organisme similare ale statelor membre UE şi ale ţãrilor vecine pentru combaterea infracţiunilor transfrontaliere şi pentru fluidizarea traficului legal de persoane şi bunuri la frontierã.
În referire la Sistemul Informatic Naţional de Semnalãri au fost întreprinse urmãtoarele acţiuni:
a) a fost actualizat Planul de Acţiune Schengen, capitolul IX Sistemul informatic Schengen, Mãsuri tehnice - cu termenul limitã 31.12.2009;
b) a fost adoptatã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 345/2005 ;
c) de asemenea, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 769/2006 , a fost aprobat Planul de implementare a Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri.

4.1.2. Instituţional
Coordonarea problemelor legate de cooperarea din domeniul Schengen este realizatã de Comisia naţionalã de autoevaluare Schengen, un organism înfiinţat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Acest organism stabileşte condiţiile necesare de administrare pentru ca instituţiile române cu responsabilitãţi în domeniul Schengen sã determine o reacţie activã în raport cu cerinţele de aderare la spaţiul Schengen.
Comisia este alcãtuitã din câte un reprezentant al instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniul Schengen. Preşedintele Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen este ministrul administraţiei şi internelor.
În conformitate cu prevederile articolului 4 lit. k) din <>Hotãrârea Guvernului nr. 882/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare Comisia naţionalã de autoevaluare Schengen informeazã periodic Guvernul şi Consiliul interministerial de afaceri interne şi justiţie asupra activitãţii desfãşurate şi mãsurilor dispuse. Comisia se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.
În ceea ce priveşte sistemul de management şi control al Facilitãţii Schengen a fost adoptatã <>Hotãrârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiarã, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizãrii fondurilor acordate prin Facilitatea Schengen, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin care a fost definit întregul sistem în conformitate cu Decizia C(2007) 1417 a Comisiei Europene, cu modificãrile ulterioare.
Scurtã descriere a responsabilitãţilor Poliţiei de Frontierã Române, Autoritãţii Vamale şi a Poliţiei Române

Poliţia de Frontierã Românã (PFR)
În concordanţã cu prevederile <>Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ofiţerii PFR sunt funcţionari publici cu statut special.
Conform <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontierã Române, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 81/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, PFR este instituţia specializatã a statului care exercitã atribuţiile ce îi revin referitoare la supravegherea şi controlul frontierelor României, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere specifice, supravegherea regimului legal al frontierei de stat, paşapoartelor şi strãinilor, asigurând apãrarea intereselor României la Dunãrea interioarã şi canalul Sulina, situate în afara zonei de frontierã (în concordanţã cu <>art. 2, lit. a) din OUG nr. 104/2001 , jurisdicţia reprezintã suprafaţa teritoriului naţional constituitã din zona de frontierã - 30 de km de la linia de frontierã în interiorul teritoriului naţional -, zonele aeroportuare şi portuare localizate în afara ţãrii, deschise traficului internaţional, Dunãrea interioarã şi Canalul Sulina, situate în afara zonei de frontierã, apele maritime interioare şi marea teritorialã şi zona contiguã şi zona economicã exclusivã a României, în care Poliţia de Frontierã Românã îşi exercitã atribuţiile conform legii), în zona contiguã şi în zona economicã exclusivã, menţinând ordinea şi liniştea publicã, în jurisdicţia proprie, în condiţiile stipulate de cãtre lege.
În jurisdicţia sa, Poliţia de Frontierã Românã are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) efectueazã supravegherea şi controlul la frontierã, previne şi combate migraţia ilegalã şi criminalitatea transfrontalierã, precum şi orice alte încãlcãri ale regimului frontierei de stat;
b) apãrã viaţa, integritatea şi libertatea persoanelor, proprietatea publicã şi privatã, alte drepturi şi interese legale ale cetãţenilor şi comunitãţii;
c) controleazã documentele în vederea trecerii frontierei la punctele de trecere a frontierei deschise traficului internaţional, în zonele de intrare şi ieşire în/din zona liberã, la punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau alte locaţii, în conformitate cu prevederile legale;
d) asigurã fluenţa pasagerilor şi traficului de bunuri, într-o manierã corectã şi civilizatã, prin intermediul punctelor de trecere a frontierei, împreunã cu alte autoritãţi care au, conform legii, competenţe de control referitoare la trecerea frontierei de stat;
e) asigurã controlul trecerii frontierei de stat, în condiţiile legii, a armelor de foc, muniţiilor, armelor de apãrare şi muniţiilor acestora, explozivilor, substanţelor toxice şi radioactive;
f) efectueazã supravegherea, prin observaţie directã şi permanentã, a spaţiului aerian circumscris frontierei de stat şi mãrii teritoriale;
g) asigurã aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor referitoare la frontiera de stat şi trecerea frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state sau organizaţii internaţionale ori regionale.

Autoritatea Naţionalã a Vãmilor
Autoritatea Naţionalã a Vãmilor are personalitate juridicã, este o instituţie specializatã a administraţiei publice centrale, finanţatã de la bugetul de stat, este organizatã şi funcţioneazã sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice şi în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. Organizarea şi funcţionarea sa sunt aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
Autoritatea Naţionalã a Vãmilor exercitã, în cadrul politicii vamale naţionale, atribuţiile stipulate prin regulamentele vamale, în vederea realizãrii controlului vamal al bunurilor care intrã şi ies din ţarã.
Autoritatea Naţionalã a Vãmilor este împuternicitã sã exercite controlul mijloacelor de transport şi bunurilor, precum şi a bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor, prezentate la intrarea sau ieşirea lor din ţarã.
Personalul vamal este investit cu exerciţiul autoritãţii publice şi are dreptul de a escorta la biroul central al vãmii persoanele suspectate cã au încãlcat regulamentele vamale, a cãror identitate nu poate fi stabilitã în condiţiile legii.
Echipele mobile ale autoritãţii vamale, identificabile prin însemnele specifice, sunt împuternicite sã opreascã mijloacele de transport pentru a verifica conformitatea cu regulamentele vamale, utilizând semnale formale specifice. Pot fi utilizate, pentru imobilizare, alte metode stipulate prin lege atunci când conducãtorii mijloacelor de transport refuzã sã opreascã.
În cazul unor infracţiuni flagrante, personalul vamal este obligat sã punã imediat persoana suspectã la dispoziţia procurorului, împreunã cu documentele întocmite şi mijloacele de probã.
Personalul vamal este îndreptãţit, în scopul exercitãrii controlului vamal în limitele legii, de a urca la bordul oricãror ambarcaţiuni, inclusiv al celor militare, localizate în porturile maritime şi fluviale, precum şi în aria portuarã.
Autoritatea vamalã poate verifica bunurile subiect al reglementãrilor vamale, oriunde sunt plasate pe teritoriul ţãrii.
În timpul controlului şi verificãrii exercitate de personalul vamal care are competenţe în acest sens, pot fi reţinute de la persoanele fizice şi juridice documentele de orice tip sau pe orice suport care pot facilita îndeplinirea misiunii de control.
Reţinerea documentelor este bazatã pe un protocol. În acest scop, autoritatea vamalã este împuternicitã sã:
a) verifice, în limitele legii, clãdirile, depozitele, terenurile, mijloacele de transport susceptibile de a transporta bunuri subiect al regimului vamal, precum şi orice alte obiective;
b) obţinã, în limitele legii, mostre care sã fie analizate în laboratoarele proprii sau în cele acreditate, în vederea identificãrii şi examinãrii bunurilor;
c) efectueze investigaţii, supravegheri şi verificãri în cazul unor situaţii de alertã privind încãlcarea regulamentelor vamale;
d) desfãşoare activitãţile necesare în vederea gestionãrii riscului;
e) exercite controlul ex-post, la sediul persoanelor juridice, asupra bunurilor exportate între România şi alte ţãri, în scopul verificãrii conformitãţii cu regulamentele vamale;
f) identifice, pe baza documentelor, persoanele care sunt în aria de responsabilitate a oficiilor vamale, precum şi persoanele care au legãtura cu bunurile localizate în locuri verificate, conform prevederilor de la punctul a);
g) participe, în limitele legii, la realizarea supravegherii livrãrilor;
h) coopereze în mod direct cu alte organisme centrale din România sau cu administraţii vamale strãine, în limitele legii şi cu respectarea obligaţiilor ce revin din convenţiile şi acordurile la care România este parte;
i) obţinã, proceseze şi utilizeze informaţii specifice necesare prevenirii şi combaterii încãlcãrilor regulamentelor vamale, inclusiv gestionãrii, conform legii, a bazelor de date privind schimbul de bunuri.

Poliţia Românã
<>Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, stipuleazã cã Poliţia Românã face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este instituţia specializatã a statului care exercitã atribuţiile de apãrare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, proprietatea publicã şi privatã, prevenirea şi identificarea infracţiunilor, apãrarea ordinii publice şi a securitãţii, conform legii.
Structurile Poliţiei Române care asigurã şi/sau participã la lupta împotriva criminalitãţii transfrontaliere sunt: Direcţia de Investigare a Fraudelor şi Direcţia de Combatere a Criminalitãţii Organizate.
Direcţia de Investigare a Fraudelor are ca principale atribuţii protejarea proprietãţii publice şi private, apãrarea intereselor cetãţenilor şi sprijinirea mediului de afaceri, investigarea infractorilor şi a grupurilor infracţionale locale şi strãine care încalcã legislaţia vamalã, aduc prejudiciu economiei naţionale, sistemului financiar, proprietãţii publice şi private şi intereselor legale ale cetãţenilor.
Conform prevederilor legale, Direcţia de Investigare a Fraudelor organizeazã şi desfãşoarã acţiuni operative privind fraudele vamale şi, de asemenea, efectueazã actele premergãtoare în dosarele penale privind încãlcarea legislaţiei vamale (fraude vamale, operaţiuni de import-export, etc.) pe întreg teritoriul naţional.
Direcţia de Investigare a Fraudelor cuprinde un serviciu complex de investigare a fraudelor în domeniul vamal şi, la nivelul fiecãrui inspectorat judeţean de poliţie, existã ofiţeri specializaţi în investigarea fraudelor în domeniul vamal.
Conform prevederilor legale, Direcţia de Investigare a Fraudelor este structura specializatã în investigarea infracţiunilor economico-financiare în vederea obţinerii probelor necesare pentru documentarea dosarelor privind prejudiciile asupra bunurilor publice şi private, sãvârşite prin încãlcarea legislaţiei vamale, în cooperare cu Autoritatea Naţionalã a Vãmilor, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã, Direcţia Generalã de Informaţii şi Protecţie Internã, Direcţia de Combatere a Criminalitãţii Organizate (DCCO), Oficiul Român pentru Imigrãri.
DCCO este structura specializatã în identificarea şi cercetarea faptelor circumscrise crimei organizate (traficul de fiinţe umane, droguri şi materiale strategice, criminalitate informaticã, fraude cu cãrţi de credit şi cãrţi de credit contrafãcute, traficul internaţional cu autovehicule de lux furate), în monitorizarea şi evaluarea formelor specifice de crimã organizatã transfrontalierã, în analizarea factorilor care genereazã criminalitatea.
DCCO are în competenţa sa de investigare şi cercetare urmãtoarele infracţiuni:
a) contrafacerea de monedã şi punerea în uz a monedelor strãine contrafãcute, a cãrţilor de credit şi a cecurilor de cãlãtorie;
b) infracţiuni comise prin internet;
c) traficul naţional şi internaţional de droguri, substanţe chimice şi precursori, precum şi consumul ilicit de droguri;
d) traficul de organe şi fiinţe umane, adopţiile internaţionale ilegale, reţelele de emigrãri şi imigrãrile clandestine;
e) traficul internaţional cu materiale strategice;
f) traficul internaţional cu vehicule furate;
g) spãlarea de bani rezultaţi din infracţiunile menţionate mai sus.
Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, DCCO coopereazã cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã, Direcţia Generalã de Informaţii şi Protecţie Internã, Oficiul Român pentru Imigrãri, Autoritatea Naţionalã a Vãmilor, cu structuri şi alte instituţii ale administraţiei naţionale, agenţii şi organizaţii neguvernamentale.
La nivel regional şi internaţional, existã relaţii de cooperare cu instituţii cu atribuţii similare, în special cele din statele membre UE sau asociate, precum şi cu instituţii internaţionale cu competenţe în domeniu (INTERPOL, EUROPOL, Programe ONU pentru controlul drogurilor, comitete specifice ONU, comitete permanente UE).

4.2. OBIECTIVE DETERMINATE PENTRU ACCESAREA FACILITÃŢII SCHENGEN
Se urmãreşte implementarea proiectelor care au urmãtoarele obiective:
1. Întãrirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la punctele de trecere a frontierei;
2. Sporirea abilitãţilor de control prin creşterea capacitãţii privind stocarea de date şi accesul la date.

Obiectivul 1
Întãrirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la punctele de trecere a frontierei
Întãrirea controlului şi supravegherii la frontierele externe este elementul cheie al pregãtirii pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Vor fi implementate numeroase mãsuri cu scopul de a se atinge obiectivele menţionate mai sus.
Referitor la infrastructurã, vor trebui asigurate condiţii specifice pentru îndeplinirea controalelor şi supravegherii la frontierã, continuându-se astfel etapele precedente de aderare. Aceasta presupune achiziţia şi dezvoltarea atât a echipamentelor speciale, a fondului de infrastructurã, a echipamentelor IT şi de comunicaţii, a vehiculelor speciale, precum şi a echipamentului de securitate şi a mecanismelor specifice.
Modernizarea punctelor de trecere a frontierelor la frontiera externã, a punctelor consulare şi a facilitãţilor de instruire pentru personalul consular, conform standardelor Schengen, este un proces în derulare care se doreşte a fi continuat prin intermediul Facilitãţii Schengen.
O parte a acestui obiectiv va fi concentratã pe implementarea instrumentelor de analizã a riscurilor şi dezvoltarea unor sisteme dedicate spre a fi utilizate în domeniul controlului frontierelor.

Obiectivul 2
Îmbunãtãţirea abilitãţii de control prin creşterea capacitãţii de stocare a datelor şi de acces la date
Principalul scop al acestei mãsuri, în cadrul acestui obiectiv, este continuarea dezvoltãrii sistemelor destinate pregãtirii bazei de date naţionale conţinând date referitoare la Schengen şi a sistemului de comunicaţii corespondent. Baza de date va furniza informaţii şi date necesare persoanelor însãrcinate cu aplicarea legii şi va îmbunãtãţi şi facilita schimbul de date, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. O precondiţie ca România sã poatã avea acces la Sistemul Informatic Schengen este ca mediul naţional IT sã fie capabil sã furnizeze date pentru SIS II şi VIS.

4.3. Rezultate aşteptate şi impact scontat
Cel mai important rezultat al Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007- martie 2010 va fi dezvoltarea Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei, prin îmbunãtãţirea cunoştinţelor şi a abilitãţilor personalului român pentru întreaga gamã a activitãţilor prevãzute pentru controlul la trecerea frontierei şi responsabilitatea supravegherii frontierei care includ zonele conectate, cum ar fi VIS şi dezvoltarea sistemului de schimb de date şi de comunicaţii la nivel operaţional, între autoritãţile naţionale şi agenţiile similare din UE şi statele vecine.

Situaţia actualã
Frontierele României, în lungime de aproximativ 2.000 de km, din care: frontiera cu Moldova 681,3 km, Ucraina 649,4 km, Marea Neagrã 193,5 km şi frontiera cu Serbia 546,4 km - reprezintã frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierelor şi introducerea unor tehnologii performante pentru securizarea frontierelor reprezintã un obiectiv major nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeanã.

Scurtã descriere a proiectelor anterioare finanţate de UE
Programul Naţional PHARE 1999
RO9907.01.02/01 - Achiziţia de Mijloace Mobile
BUGET TOTAL 4.000.000 Euro
● Creşterea mobilitãţii auto la frontiera de nord şi est prin achiziţia de SUV (122 autovehicule);
● Creşterea mobilitãţii navale la frontiera de est prin achiziţia de bãrci (47 de ambarcaţiuni pentru patrulare).
Proiect finalizat

RO9907.01.02/02 - Achiziţia de mijloace pentru Asistenţa Tacticã
BUGET TOTAL 2.800.000 Euro
● Achiziţia de echipamente individuale;
● Achiziţia de echipamente colective în vederea îmbunãtãţirii performanţelor operaţionale (uniforme pentru condiţii extreme, pelerine de ploaie, veste antiglonţ, mãnuşi, şosete, cizme, cizme de cauciuc, computere, imprimante, detectoare de CO2, cititoare optice, lanterne, lãmpi cu UV).
Proiect finalizat

Programul Naţional PHARE 2000
RO0006.16.01.03 Mobilitate
BUGET TOTAL 4.440.000 Euro
Achiziţie de echipamente pentru mobilitatea navalã şi auto
Au fost contractate şi furnizate urmãtoarele tipuri de echipamente: 47 SUV, 17 ambarcaţiuni, 5 şalupe fluviale, 46 autovehicule de intervenţie.
Proiect finalizat

RO0006.16.01.04 Supraveghere
BUGET BUDGET 4.950.000 Euro
" Achiziţie de echipamente de supraveghere pentru frontiera de nord şi est.
Rezultate: au fost contractate şi distribuite urmãtoarele tipuri de echipamente: 202 perechi de ochelari pentru vedere pe timp de noapte; 72 binocluri pentru vedere pe timp de noapte; 49 sisteme portabile cu infraroşu; 8 vehicule speciale de supraveghere.
Proiect finalizat

RO0006.16.01.05 Suport Tactic
BUGET TOTAL 1.330.000 Euro
Rezultate: Au fost achiziţionate şi furnizate urmãtoarele echipamente: 1250 uniforme şi 20.000 perechi de şosete; 4500 perechi de cizme; 4300 perechi de cizme de cauciuc; 62 computere, 31 imprimante şi 48 cititoare optice de documente; 1500 uniforme; 6750 uniforme de varã şi 5625 cizme de iarnã.
Proiect finalizat

Programul Naţional PHARE 2001
RO 0107.16.03- Achiziţie de echipamente pentru documente falsificate
BUGET TOTAL 60.000 Euro
Au fost furnizate 10 comparatoare videospectrale.
Proiect finalizat

RO 0107.16.04 Comunicaţii
BUGET TOTAL 2.350.000 Euro
Realizarea unei reţele moderne de transfer date-voce între IGPF şi unitãţile de la frontiera cu Ucraina şi Moldova.
Rezultate: Echipamentele au fost livrate şi instalate. Sistemul este funcţional.
Proiect finalizat

Programul Naţional PHARE 2002
2002/000-586.04.14.01.01 - Îmbunãtãţirea capacitãţii de intervenţie a ofiţerilor operativi
BUGET TOTAL: 9.882.500 Euro
Au fost contractate şi livrate urmãtoarele echipamente pentru suportul tactic şi mobilitate:
Truse criminalistice universale - 13, Camere foto - 20, Lanterne - 34, Kit de testare droguri - 17, Endoscoape - 28, Echipamente de detectare pentru documente falsificate - 38, Lãmpi UV - 129, Echipamente pentru înregistrarea rapidã a amprentelor - 48, Seturi de oglinzi pentru verificarea vehiculelor - 43, SUV - 165, Motociclete - 152, Nave pentru supraveghere şi control pentru porturi - 12, Nave de abordaj şi control - 10, Nave speciale pentru lacuri şi ape puţin adânci - 6, Nave cu motor ataşat - 20.
Proiect finalizat

Programul Naţional PHARE 2003
RO/2003/005-551.04.12.04- Comunicaţii fixe
BUGET TOTAL: 5.130.858 Euro
Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord.
A fost achiziţionat un sistem cu echipamente ce includ reţea de microunde, fibrã opticã pentru bandã largã (WAN), precum şi pentru reţeaua localã ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru judeţele Botoşani şi Suceava).
Proiect finalizat

RO/2003/005-551.04.12.05- Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului Maritim la Marea Neagrã-faza I
BUGET TOTAL: 4.904.450.55 Euro
Implementarea infrastructurii de comunicaţii pentru interconectarea elementelor sistemului integrat pentru observare, supraveghere şi control al traficului la Marea Neagrã folosind echipamente de comunicaţii radio, fibrã opticã şi lucrãri de construcţie (turnuri de comunicaţii, sheltere, camere tehnice).
Proiect finalizat

RO/2003/005-551.04.12.06 - Furnizare de echipamente de supraveghere
BUGET TOTAL: 260.000 Euro
Furnizarea echipamentelor de control (kituri de testare a drogurilor - 15 bucãţi şi spectrografe pentru detectarea drogurilor şi explozibililor - 10 bucãţi).
Proiect finalizat

Program Naţional Multianual PHARE 2004-2006
2004/016-772.03.04/02.A1 - Furnizare
Furnizarea Navelor PFR pentru supraveghere şi control a Frontierei Albastre - 5 bucãţi
Buget: 4.094.780 Euro
Proiect în derulare

2004/016-772.03.04/02.B1 - Furnizare
Comunicaţii şi IT: Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord
Va fi realizat un sistem ce include echipamente pentru reţeaua de microunde, fibrã opticã pentru banda largã (WAN), precum şi pentru reţeaua localã ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, router-e (pentru Timiş, Caraş - Severin, Mehedinţi, Satu Mare şi Maramureş).
Proiect în derulare

2004/016-772.03.04/02.B2 - Furnizare comunicaţii şi IT
Elaborarea şi implementarea sistemului de comunicaţii mobile pentru PFR
BUGET TOTAL: 4.868.900 Euro
Se implementeazã standardele TETRA pentru realizarea sistemului de comunicaţii mobile digitale radio pentru judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi.
Proiect în derulare

Detalii privind situaţia curentã referitoare la mãsurile propuse
Referitor la implementarea în România a Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri, trebuie notat cã sistemele MAI aflate în prezent în funcţiune nu îndeplinesc în totalitate nevoile operaţionale, de investigaţie şi de coordonare ale serviciilor MAI.
Nevoile identificate sunt urmãtoarele:
a) inconsistenţa şi duplicarea datelor;
b) parte din informaţiile necesare nu sunt computerizate;
c) acces limitat la date;
d) datele sunt stocate pe diferite sisteme, bazate pe diferite tehnologii;
e) informaţiile comune diferitelor baze de date au formate diferite şi acest lucru creeazã mari probleme la schimbul de date între instituţii.
În ceea ce priveşte componenta SIRENE, nevoile identificate sunt urmãtoarele: lipsa unui cadru legal pentru definirea misiunilor Biroului SIRENE, o schemã operaţionalã de personal, instruirea operatorilor. Lipsa competenţei personalului are o importanţã deosebitã. Este important sã se asigure un nivel ridicat de control al frontierelor, instrumentele necesare fiind SIS II şi Biroul SIRENE.
Referitor la componenta VIS, aflatã în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe, România se confruntã cu creşterea migraţiei ilegale ca şi în restul zonei UE. Aderarea la spaţiul UE a fãcut din România un punct de atracţie, devenind o destinaţie sau o ţarã de tranzit cãtre celelalte state membre UE.
Urmare a Documentului de Poziţie asupra Capitolului 24 - JAI, România a elaborat Planul de Acţiune Schengen (PAS), ce include toate aspectele referitoare la: politica de vize, supraveghere şi control la frontierã, inclusiv probleme privind azilul, cooperarea poliţieneascã, combaterea traficului de droguri, cooperare judiciarã pe probleme infracţionale, incluzând extrãdarea, armele şi muniţiile, SIS, VIS şi protecţia datelor personale. PAS e monitorizat şi actualizat anual, astfel încât şi ulterior aderãrii la UE, documentul sã întruneascã criteriile minime de implementare a Convenţiei Schengen.
Poziţia Comunã a UE emisã la încheierea negocierilor pe Capitolul 24 - JAI, subliniazã faptul cã implementarea Planului de Acţiune Schengen va trebui acceleratã considerabil şi orice întârziere referitoare la termene trebuie evitatã.
Unul dintre punctele critice în managementul migraţiei şi al aspectelor legate de acest domeniu, în baza cadrului legislativ menţionat mai sus, este procesarea aplicaţiilor pentru vizã. Principalele instituţii implicate în acest proces sunt Ministerul Afacerilor Externe (MAE) (prin Direcţia Generalã Afaceri Consulare şi prin birourile consulare din strãinãtate) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
În acest context, capacitatea MAE de a implementa acquis-ul Schengen reprezintã una dintre principalele prioritãţi. Acest proiect va intensifica acţiunile operaţionale în domeniu şi împreunã cu echipamentul achiziţionat va îmbunãtãţi implementarea politicilor de vizã atât în domeniul infrastructurii cât şi a sistemului IT.
Procesarea aplicaţiilor pentru vize de cãtre misiunile diplomatice române şi de cãtre birourile consulare se realizeazã în concordanţã cu procedura, care va fi progresiv armonizatã cu procedurile existente în spaţiul Schengen.
România a beneficiat de un proiect PHARE pentru crearea unei reţele IT on-line - sistemul visa on line. Acest sistem conecteazã în prezent: 68 de birouri consulare, Centrul Naţional de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (o structurã înfiinţatã în aprilie 2001) şi Oficiul Român pentru Imigrãri din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. În cadrul celei de-a treia etape, finalizatã la 30 iunie 2006, ultimele 45 de birouri consulare au fost conectate la sistemul visa on line.
Conectarea fiecãrui nou birou consular la sistem trebuie însoţitã de testarea echipamentului în cadrul sistemului şi instruirea ofiţerilor din cadrul birourilor consulare. Conform statisticilor Centrului Naţional de Vize (CNV) dupã terminarea celei de-a doua etape, peste 90% din aplicaţiile pentru vize sunt procesate on - line.
Aplicaţiile de vize care provin de la birourile consulare ce nu sunt conectate încã la sistemul visa on line sunt introduse în sistem de cãtre operatorii CNV. Oficiul Român pentru Imigrãri verificã aplicaţiile pentru vize ale cetãţenilor din statele terţe care figureazã pe lista neagrã.
Personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare române de peste hotare este responsabil cu verificarea documentelor de cãlãtorie şi a altor documente prezentate pentru emiterea de vize. Aceastã verificare corespunde, într-o mare mãsurã, celor stipulate în Manualul de Instrucţiuni Consulare Comune.
De la sfârşitul anului 2004, toate oficiile diplomatice şi consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea documentelor de cãlãtorie false sau contrafãcute, corespunzãtor ariilor cu risc scãzut*1). În cazul oricãrui document suspect, ofiţerul trebuie sã cearã sprijinul autoritãţilor locale şi consulatelor strãine acreditate în respectivul stat. Este o cooperare ad-hoc între consulul român şi omologii sãi din oficiile consulare şi diplomatice din statele membre UE.
-------
*1) Kit-ul conţine retroproiector, 30 x microscop, spectru color/8 x precizie crescutã, Lampi UV, pensete profesionale/oţel, ne-magnetice, 125 mm, cadre de mãsurare

Valoarea investiţiilor pentru reamenajarea oficiilor consulare (conform recomandãrilor şi celor mai bune practici Schengen), în anul 2004 a fost de aproximativ 2,4 milioane Euro. Investiţii substanţiale au fost fãcute la oficiile din Ankara, Kiev, Belgrad, Moscova, Odesa, Izmir, Podgoriţa, Madrid, Roma, Munchen, Bonn şi Praga. În vederea asigurãrii standardelor minime de securitate, au fost fãcute câteva investiţii la oficiile din Berlin, Budapesta, Istanbul, Hong Kong şi Shanghai.
În vederea continuãrii modernizãrii oficiilor consulare, MAE implementeazã investiţii evaluate la aproximativ 3,3 milioane de Euro.
Investiţiile au scopul de a asigura cã toate oficiile consulare române care proceseazã şi acordã vize corespund celor mai bune practici şi recomandãrilor furnizate de Manualul Schengen, în mod special referitor la securitatea clãdirilor şi personalului consular. Urmãtorul pas este de a îmbunãtãţi condiţiile de informare publicã, comunicarea între oficii, etc.
Proiectul va întãri, de asemenea, cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, facilitând comunicarea directã între oficiile consulare şi punctele de trecere a frontierei. Acest aspect va fi de importanţã criticã deoarece datele biometrice vor fi introduse în sistemul VIS. Proiectul va ajuta la furnizarea infrastructurii şi echipamentelor necesare verificãrii on- line a tuturor datelor legate de vizã, înainte de implementarea VIS în România.
Referitor la mãsurile propuse de Poliţia de Frontierã Românã (PFR), structurile operative ale PFR, folosind toate ambarcaţiunile şi navele din dotare, trebuie sa efectueze cu regularitate acţiuni de supraveghere care sã asigure o acoperire permanentã a unei arii maritime de aproximativ 20.000 kmp (apele maritime interioare 753 Kmp, marea teritorialã 4.487 Kmp, zona contiguã 4.460 Km2 şi zona economicã exclusivã 10.300 Kmp), frontiera fluvialã şi râul Prut 1.589 Km.
În apele maritime şi fluviale au loc activitãţi economice importante (transport de mãrfuri şi de persoane, pescuit industrial, lucrãri hidrotehnice, etc.) acestea creând premisele unor activitãţi ilegale (migraţia ilegalã, contrabanda, traficul cu arme, muniţii, materiale explozive, traficul de droguri, poluarea mediului, pescuitul industrial ilegal etc.). În zona contiguã sunt instalate obiective economice strategice (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri submarine) care pot reprezenta ţinta unor acţiuni teroriste cu consecinţe economice şi ecologice dezastruoase în întreaga zonã a Mãrii Negre.
Poliţia de Frontierã Românã trebuie sã modernizeze flota navalã, având în vedere concluziile prezentate de cãtre Comisia Europeanã asupra "Planului de Acţiune Schengen, frontiere albastre, Dunãrea, Delta Dunãrii şi SIS", dar şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate privind asigurarea supravegherii şi controlului frontierei externe, având în vedere urmãtoarele considerente:
a) deficitul de mijloace de mobilitate navalã;
b) gradul de uzurã a mijloacelor de mobilitate navalã existente;
c) reglementãrile în vigoare, MARPOL şi SOLAS, ce trebuie implementate la mijloacele de mobilitate navalã aparţinând forţelor de ordine publicã;
d) creşterea autonomiei de supraveghere, patrulare şi intercepţie a mijloacelor de mobilitate navalã, prin achiziţia/construcţia de nave performante dotate cu echipamente moderne şi tehnicã cu un înalt grad de automatizare;
e) extinderea, spre larg, a sistemului integrat de observare şi control la Marea Neagrã - SCOMAR, prin achiziţia de nave maritime de supraveghere, dotate cu sisteme de supraveghere a zonei de responsabilitate, precum şi necesitatea unor unitãţi de intercepţie.
Datoritã specificului construcţiei mijloacelor de mobilitate navalã, acestea neexistând pe stocul nici unui producãtor, este necesar a se avea în vedere cã de la semnarea contractului de achiziţie a mijloacelor, intrarea efectivã în dotarea beneficiarului, în speţã Poliţia de Frontierã Românã, dureazã între 10 luni şi 24 luni.
Ca o prioritate pentru dotarea cu mijloace de mobilitate navalã, este necesarã achiziţia urmãtoarelor bunuri:


 ┌───┬─────────────────────────────┬───────┬────────────────────┬───────────┐
 │   │                             │       │    Propus a fi     │Prioritar a│
 │Nr.│ Mijloc de mobilitate navalã │Deficit│  achiziţionat din  │    se     │
 │   │                             │       │Facilitatea Schengen│achiziţiona│
 ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤
 𗈕. │Navã maritimã de             │   4   │         3          │     1     │
 │   │supraveghere                 │       │                    │           │
 ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤
 𗈖. │Navã maritimã de patrulare şi│  10   │         6          │     3     │
 │   │intervenţie                  │       │                    │           │
 ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤
 𗈗. │Şalupã fluvialã de patrulare │  29   │         16         │     5     │
 ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤
 𗈘. │Ambarcaţiuni de patrulare şi │  23   │         20         │    20     │
 │   │intervenţie                  │       │                    │           │
 ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤
 𗈙. │Ponton de acostare           │   9   │         9          │     9     │
 ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤
 𗈚. │Modernizarea mijloacelor de  │       │                    │           │
 │   │mobilitate navalã            │       │                    │           │
 └───┴─────────────────────────────┴───────┴────────────────────┴───────────┘

Notã: deficitul este corelat cu programul de scoatere din funcţiune al mijloacelor de mobilitate navalã.

Situaţia actualã a dotãrii cu mijloace de mobilitate navalã se prezintã astfel:
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Gradul de înzestrare cu mijloace de mobilitate navalã" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociatã).

Mijloacele de mobilitate navalã propuse a fi achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunãtãţirea semnificativã a supravegherii şi controlului frontierei externe a UE la Marea Neagrã şi pe Dunãre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întãrind componenta navalã din cadrul Poliţiei de Frontierã Române.
Dupã cum se observã din graficul de mai jos, rezultã cã un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navalã au o duratã de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordanţã cu cerinţele actuale al Poliţiei de Frontierã Române.
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Graficul de utilizare" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociatã).

În prezent, supravegherea la marea teritorialã şi zona contiguã se executã impropriu cu navele tip P 157 achiziţionate de la Poliţia Federalã Germanã de Frontierã ca o soluţie provizorie, pânã la dotarea cu alte nave noi şi performante; acestea au fost achiziţionate pentru a fi utilizate pe o duratã de 5 ani.
Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depãşite, dotate cu echipamente din anii 70-80, nu au performanţe nautice şi nici nu dezvoltã viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorialã în cazul unor ţinte descoperite de SCOMAR care nu-şi justificã prezenţa în zonã. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ţinte care nu-şi justificã prezenţa, localizatã la limita mãrii teritoriale, pentru a se asigura intervenţia cu mijloacele existente este necesar un timp de 1- 2,5 ore, suficient de altfel pentru o ţintã rapidã care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd sã debarce la ţãrm bunuri sau persoane.
Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul Dunãrea în toatã perioada anului în cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Dunãre şi în Delta Dunãrii (SCOD), având misiunea principalã de control a apelor fluviului Dunãrea ce are regim de cale navigabilã internaţionalã, în special de supraveghere şi control a navelor sub pavilion al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al unui stat terţ.
În prezent Poliţia de Frontierã Românã are în dotare doar 5 şalupe fluviale dotate corespunzãtor pentru executarea acestor misiuni.
Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întãri activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunãrea şi vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual, ambarcaţiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului.
Prin programul PHARE 2005 s-au achiziţionat 50 de astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul.
În ceea ce priveşte sustenabilitatea mijloacelor de mobilitate navalã, este necesar a fi avute în vedere urmãtoarele consideraţii privind asigurarea fondurilor financiare pentru mentenanţã şi combustibil, necesare exploatãrii mijloacelor de mobilitate navalã, propuse a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen.
Mijloacele de mobilitate navalã propuse a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen vor fi utilizate la frontiera externã a Uniunii Europene, pe Marea Neagrã şi pe Fluviul Dunãrea şi Delta Dunãrii (frontierele cu Ucraina, Moldova, Serbia şi Muntenegru).
Termenul de garanţie al mijloacelor de mobilitate navalã este de 12 luni, în aceastã perioadã mentenaţa fiind asiguratã, pentru cazurile de garanţie, gratuit de cãtre constructor prin firmele specializate din România.
Ulterior acestei perioade, Poliţia de Frontierã Românã dispune de o Bazã de Reparaţii Nave, ce este dotatã cu echipamentele, dispozitivele, sculele şi personalul necesar întreţinerii acestor mijloace de mobilitate navalã. De asemenea la aceastã bazã existã şi facilitãţi de andocare a navelor.
Prin specificaţiile tehnice propuse, o echipã formatã din reprezentanţi ai Bazei de Reparaţii Nave, se şcolarizeazã la producãtorul mijloacelor de mobilitate navalã pentru a deprinde capacitãţile necesare asigurãrii service-ului pentru noile mijloace. Mai mult, pentru nava maritimã de supraveghere şi navele maritime de patrulare şi intervenţie echipa de service a bazei va fi şcolarizatã într-un centru autorizat al producãtorului de motoare de propulsie, chiar pe tipul/tipurile de motoare ce vor echipa aceste mijloace.
De asemenea echipajul fiecãrui mijloc de mobilitate navalã este instruit de cãtre producãtor pentru asigurarea unei bune exploatãri şi a service-ului cu mijloacele bordului.
Fondurile necesare pentru achiziţionarea de piese de schimb, consumabile sunt asigurate anual prin bugetul Poliţiei de Frontierã Române.
De exemplu în cursul anului 2006, pentru asigurarea mentenanţei mijloacelor de mobilitate navalã, din buget a fost alocatã suma de 2.970.000 lei (aproximativ 930.000 EURO).
Referitor la asigurare cu combustibilul necesar, în cursul anului 2007 a fost asiguratã:
a) cantitatea de 500 tone motorinã şi 200 tone benzinã (fondurile necesare achiziţionãrii acestora au provenit din bugetul Poliţiei de Frontierã Române);
b) realocãri bugetare în valoare de 318.641 RON (reprezentând 15 tone benzinã şi 153 tone motorinã);
c) pentru achiziţia de carburant naval, suma alocatã a fost în 2007 de minim 800.000 RON (existent în buget) şi de maxim 27.000.000 RON (funcţie de rectificãrile şi alocãrile bugetare ulterioare).
În cursul anului 2005, mijloacele de mobilitate navalã au realizat un consum de 172.3 tone benzinã şi 572.1 tone motorinã.
În cursul anului 2006, mijloacele de mobilitate navalã au realizat un consum de 321 tone benzinã şi 927.7 tone motorinã.
În ceea ce priveşte consumul de combustibil pentru mijloacele de mobilitate terestrã, structurile responsabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontierã se vor asigura cã, anual, vor fi stipulate în bugetul instituţiei sumele necesare pentru funcţionarea normalã a mijloacelor de mobilitate din dotarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontierã.
Pe baza consumurilor medii înregistrate în anii precedenţi, estimarea anualã a fondurilor necesare pentru asigurarea funcţionãrii mijloacelor de mobilitate achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor fi prevãzute, anual, prin buget, în conformitate cu prevederile Programului Anual de aprovizionare tehnico-materialã şi financiarã.

Referitor la mobilitatea terestrã:
În cadrul proiectului Phare RO 9907.01.02/01 - Mobilitate auto şi navalã, vehicule de teren (122 autoturisme Nissan Terrano) şi bãrci cu motoare suspendate (47 bucãţi tip Harpoon Open) au fost instalate la frontiera cu Ucraina şi Moldova.
În cadrul proiectului Phare RO 0006.16.01.03 - Mobilitate auto şi navalã, mai multe vehicule de teren (47 autoturisme Nissan Terrano), bãrci cu motoare suspendate (17 garnituri Harpoon Open), 36 vehicule de intervenţie şi 5 bãrci de patrulare pe râuri au fost repartizate la frontiera cu Ucraina şi Moldova.
Prin proiectul Phare RO 2002/000-586.04.14.01.02 - Mobilitate auto şi navalã, au fost procurate urmãtoarele echipamente:
a) 165 vehicule de teren de intervenţie;
b) 152 motociclete;
c) 12 bãrci de control şi supraveghere a porturilor;
d) 10 ambarcaţiuni de abordaj şi control;
e) 6 bãrci speciale pentru lacuri şi suprafaţa Dunãrii;
f) 20 bãrci cu motoare suspendate la frontiera cu Moldova, Ucraina şi Iugoslavia.
În prezent mobilitatea navalã pentru patrulare şi supraveghere este acoperitã în proporţie de 61%. Din acest echipament operaţional, majoritatea unitãţilor sunt uzate moral şi s-a propus înlocuirea lor.
În prezent, nivelul de înzestrare cu vehicule în cadrul activitãţilor operative pentru structurile PFR este de 54%, la viitoarele frontiere externe ale UE (N+E), respectiv 39% la cele de la frontiera de sud şi vest. Pe viitor aceste lipsuri în dotare vor trebui reglementate.
Pentru acoperirea nevoii de 4607 mijloace de mobilitate terestrã, pentru frontiera de sud şi de vest, pentru 2007-2008, este propusã procurarea prin leasing financiar, cu o valoare totalã estimatã de 63 milioane RON.
În perioada 2007 - 2010, unele mijloace de mobilitate terestrã aflate în funcţiune vor fi dezmembrate şi reutilizate. Intrate în folosinţa Poliţiei de Frontierã Românã dupã anul 1994, ele au fost fabricate anterior acestui an şi vor fi în concordanţã cu termenii legali de reutilizare, dupã cum urmeazã:
a) vehicule speciale de patrulare pentru transport (4x4) ARO, aproximativ 200 complete;
b) vehicule speciale de patrulare pentru acţiuni operative DACIA, CIELO, RENAULT, aproximativ 105 complete;
c) vehicule speciale pentru transportul persoanelor reţinute temporar, 8 complete;
d) alte mijloace de mobilitate terestrã, de provenienţã indigenã, uzate şi scoase din funcţiune, care şi-au îndeplinit perioada legalã de funcţionare şi a cãror reparare şi mentenanţã ar costa prea mult.
În conformitate cu "Propunerea de achiziţie din fondurile Facilitãţii Schengen" este o discrepanţã vizibilã între nevoile reale de mijloace de mobilitate terestrã şi cele prevãzute în tabelele de mai jos:
a) înlocuire şi piese de schimb pentru vehicule, 285 necesare, 8 existente, un deficit de 277;
b) vehicule speciale pentru transportul persoanelor, microbuz (8+1 locuri) 719 necesare, 183 existente, un deficit de 536;
c) vehicule speciale pentru transportul câinilor, 80 necesare, 4 existente, un deficit de 76;
d) transport special pentru persoanele reţinute temporar, 122 necesare, 8 existente, un deficit de 114;
e) motociclete - 1375 necesare, 155 existente, un deficit de 1220;
f) snowmobile - 640 necesare, 4 existente, un deficit de 636;
g) microbuze - 167 necesare, 15 existente, un deficit de 152;
h) autobuze - 26 necesare, 1 existent, un deficit de 25;
i) puncte de comanda mobile - 181 necesare, 0 existente, un deficit de 181.

Referitor la patrimoniu:
Ţinând cont de faptul cã locaţiile Poliţiei de Frontierã Române au fost construite în perioada 1960 - 1975 şi din cauza uzurii fizice şi arhitecturii învechite, sunt necesare lucrãri de reabilitare şi modernizare de mare amploare astfel încât condiţiile de lucru sã fie conforme cu cerinţele UE.
Datoritã noului concept de acţiune al Poliţiei de Frontierã Române, este necesar ca locaţiile (clãdirile) acesteia sã asigure un acces rapid la mijloacele de comunicaţie în scopul unor acţiuni rapide în sectorul aflat în responsabilitate: sã fie localizate în centrul oraşelor reşedinţã de judeţ pentru a facilita schimbul de informaţii cu alte instituţii române şi strãine pentru misiunile specifice în domeniul frontierei; sã fie localizate lângã utilitãţi (reţele de apã şi energie) în conformitate cu standardele de lucru UE.
Pentru implementarea acestor obiective sunt necesare:
a) construirea de noi locaţii, respectând nevoile operaţionale menţionate mai sus, în mod special la frontiera externã a UE. Aceste locaţii le vor înlocui pe cele existente în afara oraşelor, la frontierã;
b) modernizarea şi repararea locaţiilor operative ale Poliţiei de Frontierã Române care sunt bine situate, lucrãrile urmând a fi axate pe reabilitarea structurii şi teraselor, reabilitarea şi renovarea tâmplãriei, instalaţii noi, partajãri noi conforme cu nevoile operative.

REZULTATE
Sistemul Informatic Naţional de Semnalãri (SINS) şi Reţeaua de Comunicaţii Date Voce (RCDV)
a) comunicaţii mobile de date criptate: acces mobil securizat la resursele SIS II pentru structurile MAI;
b) comunicaţii mobile de voce criptate: sporirea interoperabilitãţii şi coordonãrii între structurile MAI;
c) implementarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri la nivel naţional;
d) extinderea SINS la nivel naţional;
e) implementarea copiilor tehnice ale bazei de date SINS;
f) asigurarea unui mediu de testare capabil sã verifice funcţionarea infrastructurii şi a aplicaţiei software, prin simularea condiţiilor reale ale sistemului final dezvoltat;
g) pregãtirea personalului tehnic care asigurã exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS;
h) construirea clãdirii (pavilion central plus clãdiri anexe) dedicatã Centrului Naţional SIS;
i) realizarea utilitãţilor, dotarea şi amenajarea clãdirii dedicate Centrului Naţional SIS şi a amplasamentului acesteia;
j) sistemul naţional IT de semnalãri SINS în vigoare, complet operaţional, compatibil cu SIS II;
k) realizarea copiei naţionale a bazei de date centrale CS-SIS II;
l) dezvoltarea interfeţei dintre SINS şi copie;
m) asigurarea conectivitãţii dintre Centrul Naţional SIS, unde va funcţiona N.SIS II, şi reţeaua de comunicaţii voce-date a MAI, precum şi la sistemul central CS-SIS II;
n) conectarea componentei naţionale N.SIS II la CS-SIS II;
o) înlocuirea echipamentelor de comunicaţii de la back-bone-ul reţelei metropolitane MAI Bucureşti;
p) operaţionalizarea legãturilor de back-up pentru asigurarea accesului autoritãţilor cu atribuţii în domeniu, în condiţii optime.
Extinderea, la nivel de oraşe, municipii şi sate, a Reţelei Integrate de Comunicaţii Voce-Date (RCVD) a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) este importantã în vederea asigurãrii suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI ce concurã la crearea mediului informaţional pentru cooperare europeanã în domeniul afacerilor interne.
Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din MAI:
a) instrument destinat schimbului de informaţii securizat pentru autoritãţile ce coopereazã la frontierele externe;
b) Reducerea timpului alocat controlului documentelor la frontierã;
c) securitatea controlului documentelor şi creşterea eficienţei în descoperirea persoanelor care fac obiectul anumitor restricţii la frontierã;
d) posibilitatea completãrii şi transmiterii eficiente a rapoartelor celor ce lucreazã la punctele de trecere ale frontierei prin accesul la informaţii din alte surse create;
e) Precondiţii pentru interconectarea cu sisteme informaţionale similare dezvoltate în Europa.
Centrul Multifuncţional de Pregãtire Schengen, în cadrul MAI:
a) Centrul Multifuncţional de Pregãtire Schengen, operaţional şi înzestrat cu toate echipamentele necesare;
b) personal tehnic instruit.
Personalul instruit va fi în mãsurã sã:
a) administreze şi sã asigure mentenanţa sistemelor IT;
b) depisteze strãini cu rezidenţã ilegalã, potenţiali imigranţi cãtre statele membre;
c) îmbunãtãţeascã activitatea de depistare a strãinilor care comit infracţiuni pe teritoriul României şi care au comis infracţiuni pe teritoriile altor state membre;
d) punã imediat în aplicare acţiunile de repatriere a strãinilor care nu au dreptul sã stea pe teritoriul ţãrii (inclusiv cei cãrora li s-au respins cererile de azil);
e) întocmeascã o bazã de informaţii necesare pentru realizarea de statistici strategice, studii şi previziuni în domeniu;
Oficiul Român pentru Imigrãri
a) dezvoltarea sistemului IT pentru administrarea strãinilor, împreunã cu echipamentele şi dotãrile pentru stocarea datelor şi procesarea imaginilor, instalate şi operaţionale;
b) achiziţia echipamentului necesar pentru securitatea punctelor de acces;
c) îmbunãtãţirea structurii bazei de date prin corelarea tipului de date cu cele utilizate în SIS II şi VIS;
d) achiziţia echipamentelor necesare pentru preluarea şi procesarea datelor biometrice;
e) implementarea datelor biometrice;
f) îmbunãtãţirea aplicaţiilor care utilizeazã noile tipuri de date.
Inspectoratul General al Poliţiei Române
Modernizarea sistemului IT al Poliţiei Române în vederea accesului utilizatorilor operativi la baza de date SINS pentru actualizare/consultare, în perspectiva datelor N.SIS, astfel:
a) modernizarea echipamentelor IT şi a programelor de bazã, uzuale;
b) înzestrarea cu echipamente IT necesare extinderii şi dezvoltãrii sistemelor IT ale poliţiei;
c) suplimentarea echipamentelor IT necesare Registrului Naţional al Armelor care vor facilita schimbul de informaţii în lumina art. 91 din Convenţia Schengen;
d) înzestrarea cu servere şi programe de bazã, uzuale, necesare dezvoltãrii punctelor centrale ale arhitecturii sistemelor IT integrate care vor actualiza/consulta datele SINS;
e) implementarea unui sistem care sã permitã administrarea acestor achiziţii de echipamente, aplicaţii, infrastructurã şi utilizatori, în vederea securizãrii accesului la datele SINS;
f) implementarea unui sistem care sã realizeze administrarea sistemului de securitate în vederea securizãrii accesului la datele SINS;
g) dezvoltarea capacitãţii stocãrii şi retragerii datelor, cât şi a implementãrii de soluţii moderne privind salvarea şi folosirea datelor prin intermediul Centrului de date;
h) sistemul de programe pentru administrarea datelor stocate şi integrarea acestuia într-un sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway);
i) modernizarea aplicaţiilor, operarea modificãrilor necesare/restructurarea aplicaţiei în conformitate cu cerinţele SIS;
j) asigurarea accesului permanent la fluxul de informaţii, în timp real, astfel încât sã îndeplineascã atribuţiile operative pentru toate structurile Poliţiei Române;
k) implementarea de mecanisme şi instrumente de lucru moderne pentru îmbunãtãţirea calitãţii procesului decizional (statistici, rapoarte, prognoze);
l) implementarea de conectori cu alte aplicaţii;
m) realizarea unui sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway) pentru cãutare automatã în toate bazele de date, în conformitate cu drepturile utilizatorului şi cãutarea respectivã;
n) crearea unui punct de acces unic cãtre resursele ce pot fi accesate prin internet;
o) autentificarea utilizatorilor numai la nivelul portalului;
p) crearea unei interfeţe standard pentru toate resursele sistemului informatic al Poliţiei Române;
r) integrarea tuturor datelor şi a aplicaţiilor sistemului informatic al Poliţiei Române;
s) extinderea numãrului de licenţe în acord cu prevederile de dezvoltare ale SISPOL;
ş) extinderea numãrului echipamentelor IT în funcţie de numãrul de licenţe;
t) crearea de platforme individuale pentru cele trei şcoli din Câmpina, Slatina şi Cluj Napoca, precum şi interconectarea acestora cu platforma de la nivel central;
ţ) realizarea de materiale de studiu pentru:
(i) instruirea utilizatorilor aplicaţiei SINS;
(ii) instruirea administratorilor aplicaţiilor care fac obiectul SINS;
(iii) instruirea specialiştilor IT.

Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã
Aplicaţia SIRENE, creatã şi instalatã, precum şi Biroul SIRENE, echipat şi operaţional, în stare de funcţionare, capabil sã realizeze eficient activitãţile legate de acquis-ul Schengen şi practicile UE.

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã
a) achiziţionarea şi instalarea echipamentului necesar pentru sprijinirea implementãrii sistemului FADO (staţii de lucru, aparate de scanat şi echipamente UPS);
b) construirea de noi locaţii pentru unitãţile operative ale Poliţiei de Frontierã Românã, cu respectarea cerinţelor menţionate anterior, în special cele legate de frontiera externã a UE. Aceste locaţii le înlocuiesc pe celelalte, fiind amplasate în afara oraşului, aproape de frontiera de stat;
c) modernizarea şi reabilitarea locaţiilor operative ale Poliţiei de Frontierã Românã care îndeplinesc standardele din punct de vedere al amplasãrii lor;
d) operaţionalizarea şi instalarea echipamentelor de control şi supraveghere;
e) operaţionalizarea şi instalarea echipamentelor suport pentru procesarea datelor operative;
f) livrarea echipamentelor de comunicaţii mobile şi urmãrirea poziţiei prin satelit GPS;
e) extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia întâi la frontiera externã;
g) operaţionalizarea sistemului integrat de supraveghere pe Dunãre la Caraş Severin;
Capacitatea existentã de supraveghere şi control a Poliţiei de Frontierã Românã, la frontierele albastre, este suplimentatã cu o navã de supraveghere, la care se adaugã întreţinerea acesteia şi instruirea personalului. Toate acestea vor face ca poliţia de frontierã sã-şi exercite activitatea operativã 24 de ore pe zi, pentru toate tipurile de apã, indiferent de condiţiile meteorologice.
Nava de supraveghere suplimentarã va opera, împreunã cu alte ambarcaţiuni de apã, ca o componentã integratã a capacitãţii de supraveghere şi control a Poliţiei Române de Frontierã, precum şi a capacitãţii de cercetare/cãutare şi salvare.
- Echipamente de achiziţionat, aşa cum rezultã din specificaţiile tehnice:
1. Navã maritimã pentru supraveghere 1 complet
2. Nave maritime de patrulare şi intervenţie 3 complete
3. Şalupe fluviale pentru patrulare 5 complete
4. Ambarcaţiuni pentru patrulare şi intervenţie 20 complete
5. Pontoane de acostare 9 complete
6. Modernizarea mijloacelor de mobilitate navalã

1. Autoturism de teren pentru munca operativã 426 complete
2. Autoturism de oraş pentru munca operativã 402 complete
3. Autospecialã pentru transport efective (microbuz - 8+1 locuri) 250 complete
4. Autospecialã pentru transportul câinilor 80 complete
5. Autospecialã pentru transportul reţinuţilor 18 complete
6. Motociclete - ATV cu 4 roţi 150 complete

Activitãţi:
a) integrarea echipamentelor în ansamblul sistemului de supraveghere şi control al Poliţiei de Frontierã Române;
b) utilizarea echipamentului potrivit în misiunile de cercetare şi salvare, precum şi pentru patrulele de mediu;
c) livrarea echipamentelor cãtre locaţiile specifice; echipament complet operaţionalizat, inventariat şi securizat;
d) stabilirea unor rutine de întreţinere a echipamentului;
e) pregãtirea personalului respectiv şi deprinderea abilitãţilor de a folosi echipamentul fãrã supraveghere;
f) furnizarea manualelor de instruire;
g) perfecţionarea timpilor de interceptare şi a numãrului de interceptãri reuşite;
h) supraveghere continuã la frontiera albastrã.

Patrimoniu:
a) realizarea unor sedii noi ale Poliţiei de Frontierã Române care sã corespundã cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontierã externã a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localitãţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat;
b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale Poliţiei de Frontierã care corespund din punct de vedere al amplasamentului;
Urmãtoarele locaţii operative vor fi reabilitate:


 

 ┌───┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr.│                  Localizarea clãdirii şi tipul de lucrãri                  │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  1│IJPF Galaţi - extindere pavilion SPF Oancea                                 │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  2│IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Halmeu                                    │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  3│IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Tarna Mare                                │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  4│IJPF Satu Mare - reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti                  │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  6│IJPF Satu Mare - modernizarea PTF Halmeu                                    │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  7│IJPF Suceava - reabilitarea SPF Brodina                                     │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  8│IJPF Suceava - reabilitarea locaţiei IJPF                                   │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  9│IJPF Suceava - reabilitarea PTF Vicşani                                     │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 10│IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Vişeu de Sus                     │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 11│IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Sarasau                          │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 12│IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei PTF Sighet                           │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 13│IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei IJPF                                 │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 14│IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei IJPF                                 │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 15│IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei Şviniţa SPF                          │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 16│IJPF Mehedinţi - reabilitarea Gârla Mare (Vrata) SPF                        │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 17│IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei SPF Porţile de Fier II               │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 18│IJPF Botoşani - extindere pavilion la SPF Româneşti                         │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 19│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei IJPF                                     │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 20│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Cruceni                              │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 21│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa                             │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 22│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Deta                                 │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 23│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia                             │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 24│Modernizarea PTF Jimbolia                                                   │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 25│Modernizarea PTF Moraviţa                                                   │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 26│IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF             │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 27│IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Naidaş                │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 28│IJPF Caraş Severin - reabilitarea SPF Socol                                 │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 29│IJPF Caraş Severin - reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa                      │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 30│IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF Moldova Veche│
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 31│IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca             │
 ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 32│Modernizarea PTF Naidaş                                                     │
 └───┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

IJPF - Inspectorat Judeţean al Poliţiei de Frontierã
SPF - Sector Poliţie de Frontierã
PTF - Punct de trecere a frontierei

Ministerul Afacerilor Externe
a) elaborarea documentelor necesare pentru procesul de achiziţie publicã în termenele limitã stabilite;
b) achiziţionarea aplicaţiilor software şi a echipamentului necesar pentru funcţionarea sistemului VIS cu respectarea parametrilor specifici stabiliţi în manualele de achiziţii;
c) pregãtirea personalului prin cursuri predate de compania câştigãtoare a licitaţiei pentru implementarea aplicaţiei VIS, necesare pentru folosinţa şi mentenanţa NS-VIS;
d) oficiile consulare vor fi echipate cu infrastructurã de comunicaţii şi IT necesarã pentru asigurarea procesãrii aplicaţiilor VIS în conformitate cu standardele Schengen;
e) secţiile consulare vor fi dotate cu echipamentul necesar în conformitate cu standarde de securitate.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
Toate oraşele din România vor avea puncte de reprezentare ale reţelei locale a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, conectate cu suficientã lãrgime de bandã la infrastructura integratã a comunicaţiilor STS.
Oraşele din România vor avea o soluţie Acces Fãrã Fir la Bandã Largã (AFFBL) (de ex. una sau mai multe staţii de bazã radio şi suficiente unitãţi de abonaţi radio) care va implementa conexiunea între sediile beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua localã POP a STS.
Verificarea completã a utilizatorilor, alţii decât Ministerul Administraţiei şi Internelor în timpul accesãrii SINS prin achiziţia echipamentului hardware: servere, router-e, switch-uri;
Achiziţie software: servere OCSP, proxi-uri OCSP, servere de autentificare;
Configuraţia echipamentului hardware şi software, administrarea şi mentenanţa acestuia vor fi efectuate de cãtre personalul specializat al STS.

5. Mãsurile de implementare preconizate pentru obiectivele identificate la nivelul fiecãrui Organism Intermediar
5.1. Mãsurile preconizate pentru atingerea obiectivelor
Obiectivul nr. 1: Întãrirea controlului la frontiera externã, a supravegherii frontierei externe şi protecţia împotriva criminalitãţii transfrontaliere

A. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã
RO-FSCH 18: Întãrirea controlului la frontierele externe, prin creşterea mobilitãţii navale şi terestre a echipelor Poliţiei de Frontierã

Justificare
Structurile Poliţiei de Frontierã Românã cu navele şi ambarcaţiunile specifice din dotare, trebuie sã realizeze un dispozitiv de supraveghere şi control închegat şi eficient, a cãrui continuitate în timp şi spaţiu sã asigure acoperirea permanentã a unui spaţiu maritim de cca. 20.000 kmp (ape maritime interioare 753 kmp, marea teritorialã 4487 kmp, zona contiguã 4460 kmp şi zona economicã exclusivã 10.300 kmp) şi a frontierei fluviale şi sectorul navigabil al râului Prut, în lungime de 1589 Km.
În apele maritime şi fluviale se desfãşoarã importante activitãţi economice (transport de mãrfuri şi cãlãtori, pescuit industrial, lucrãri hidrotehnice etc.) şi de agrement, existând premisele unor încãlcãri ale prevederilor legale (migraţie ilegalã de persoane, contrabandã, trafic ilegal de armament, muniţie, materiale explozive, trafic de stupefiante, poluarea mediului, pescuit industrial ilegal etc.); în zona contiguã sunt amplasate obiective economice de importanţã strategicã (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri subacvatice) care pot constitui ţinta unor acţiuni teroriste cu efecte economice şi ecologice dezastruoase la nivelul întregului ecosistem al Mãrii Negre.
Creşterea mobilitãţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control a frontierei, având un impact major asupra modului de desfãşurare curentã a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimã şi fluvialã, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalitãţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri - resurse - rezultate, în sensul scãderii costurilor/îmbunãtãţirii rezultatelor PFR, echipatã superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un numãr suficient de mijloace de transport, mobilitatea va deveni mai eficientã în lupta împotriva criminalitãţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemã comunã, cu care se confruntã toate ţãrile UE, nefiind limitatã la frontierele României.

Rezultate
a) Mobilitate Terestrã şi Navalã crescutã la frontierele externe şi capabilã sã coopereze cu celelalte forţe din SMIF şi partenerii strãini;
b) O eficacitate crescutã pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe printr-o mobilitate terestrã crescutã.
În scopul atingerii obiectivelor mai sus menţionate este necesarã finanţarea şi implementarea urmãtoarelor activitãţi:
Activitãţi:
a) modernizarea/recondiţionarea flotei existente (art. 14 din Codul Frontierelor Schengen);
b) modernizarea/recondiţionarea navelor existente;
c) asigurarea eficienţei prin achiziţionarea navelor necesare pentru supraveghere, patrulare şi intervenţie şi adaptarea staţiilor de pe navele bazã la caracteristicile situaţiei operative;
d) achiziţionarea de mijloace de mobilitate terestrã (art. 12 şi 14 din Codul Frontierelor Schengen);
e) achiziţia de mijloace şi echipamente de mobilitate terestrã performante, destinate pentru securizarea frontierei şi integrarea lor în sistemul integrat de securizare a frontierei;
f) scoaterea gradualã din uz a mijloacelor excedentare, atipice şi uzate moral, şi gãsirea unei întrebuinţãri, în conformitate cu legislaţia şi metodologia în vigoare;
g) furnizarea echipamentelor, în conformitate cu specificaţiile tehnice, finanţate prin Facilitatea Schengen.
Pentru mobilitate navalã vor fi încheiate 7 contracte având ca subiect urmãtoarele categorii cumulative:


 

 ┌────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
 │                 CATEGORIA                  │                  CANTITATEA                  │
 ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 𗈕. Navã maritimã de supraveghere            │                  1 complet                   │
 ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 𗈖. Navã maritimã de patrulare şi intervenţie│                  3 complete                  │
 ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 𗈗. Şalupã fluvialã de patrulare             │                  5 complete                  │
 ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 𗈘. Ambarcaţiune de patrulare şi intervenţie │                 20 complete                  │
 ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 𗈙. Pontoane de acostare                     │                  9 complete                  │
 ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
 𗈚. Modernizarea urmãtoarelor                │- 4 nave maritime de patrulare de tipul P 157;│
 │   mijloace de mobilitate navalã:           │- 2 pontoane de cazare de tipul PD 50;        │
 │                                            │- 6 pontoane de cazare de tipul PD 40         │
 └────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘

Poliţia de Frontierã Românã propune achiziţionarea urmãtoarelor mijloace de mobilitate navalã prin Facilitatea Schengen, cu urmãtoarele specificaţii:
1. Navã maritimã de supraveghere (OPV - Offshore Patrol Vessel) - 1 completã
a. Destinaţie: Va executa supravegherea frontierei maritime a României, frontiera externã a UE, precum şi conformarea jurisdicţiei statului român în aria de responsabilitate, având urmãtoarele caracteristici tehnico-tactice, necesare pentru executarea misiunilor pentru perioade lungi de timp, precum şi posibilitatea de transmisie - recepţie a datelor şi informaţiilor la centrul de comandã, precum şi la navele de intervenţie;
b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 60 metri, Lãţime = minim 9,5 metri, Vitezã maximã = minim 21 Noduri, Vitezã de patrulare = maxim 12 Noduri, Razã de acţiune = minim 1800 Mm;
c. Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, giro-compas, sondã, loch, hartã electronicã maritimã - ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radio telefon profesional mobil, telefon prin satelit, radio telefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internã de calculatoare, echipamente de supraveghere (radar de supraveghere, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, ambarcaţiune de abordaj şi control, echipamente de scufundare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele din aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele internaţionale sau cu misiunile PFR.
2. Navã maritimã de patrulare şi intervenţie (FPB - Fast Patrol Boat) - 3 complete
a. Destinaţie: Nava maritimã de intervenţie reprezintã o componentã a Sistemului de supraveghere şi control la Marea Neagrã; va executa misiuni specifice PFR pentru intervenţie, intercepţie, supraveghere în apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contiguã şi în zona economicã exclusivã a României;
b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 25 metri, Lãţime = minim 5,5 metri, Pescaj = maxim 2,5 metri, Vitezã maximã = minim 40 Noduri, Razã de acţiune = minim 400 Mm;
c. Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, giro-compas, sondã, loch, hartã electronicã maritimã - ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radio telefon profesional mobil, telefon prin satelit, radio telefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internã de calculatoare, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele din aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele interne sau cu misiunile PFR, etc.
3. Şalupã fluvialã de patrulare - 5 complete
a. Destinaţie: Ambarcaţiunea de patrulare şi intervenţie fluvialã va executa misiuni de patrulare, supraveghere, control şi intervenţie pe fluviul Dunãrea;
b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 16 metri, Lãţime = 4,2 metri, Pescaj = maxim 1,9 metri, Vitezã maximã = minim 60 km/h;
c. Echipamente: echipamente de navigaţie (sistem de navigaţie multifuncţional: radar, hartã electronicã, DGPS, sondã, transponder, compas magnetic, compas electronic), echipamente de comunicaţii (telefon radio mobil, megafon), sistem integrat de observaţie, echipamente specifice de control.
4. Ambarcaţiune de intervenţie şi patrulare - 20 complete
a. Destinaţie: Ambarcaţiunea este destinatã pentru executarea misiunilor de patrulare pe fluviul Dunãrea în condiţii de siguranţã, ziua şi noaptea, tot timpul anului;
b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 7 metri, Lãţime = minim 2.5 metri, Vitezã maximã = minim 60 km;
c. Echipamente: sistem de navigaţie multifuncţional (radar, hartã electronicã, DGPS, sondã, transponder, compas magnetic), sistem multifuncţional profesional de comunicaţii (radio telefon mobil, radio telefon portabil), sistem de observaţie, propulsie asiguratã de un motor inboard.
5. Ponton de acostare cu cabine - 9 complete
a. Destinaţie: Pontonul este destinat pentru acostarea ambarcaţiunilor aflate în dotarea structurilor PFR, cazarea echipajelor, executarea supravegherii frontierei, depozitarea combustibililor şi a unor materiale specifice de marinã. Pontonul poate fi amplasat pe Dunãre, în Delta Dunãrii şi pe lacuri.
b. Caracteristici tehnice: Lungime maximã = minimum 12 metri, Lungimea cabinei (castelului)= minimum 10 metri, Lãţime maximã = minimum 6 metri, Lãţime cabinei (castelului) = minimum 4 metri;
c. Echipamente: instalaţii de bord care vor asigura condiţii optime de lucru la bord, echipament de comunicaţii, sistem optoelectronic de observare, radar de supraveghere.
Observaţii generale:
Este de menţionat cã în evaluarea financiarã au fost luate în considerare instruirea echipajului la locaţia de livrare, instruirea echipei de service, asigurarea garanţiei şi a post garanţiei, precum şi supravegherea pe fluxul de construcţie al acestor mijloace.
Pentru mobilitate terestrã vor fi încheiate un numãr de 6 contracte având ca subiect urmãtoarele categorii:


 ┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
 │                           CATEGORIE                           │ CANTITATE  │
 ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 𗈕. Autoturism de teren pentru munca operativã                  � complete│
 ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 𗈖. Autoturism de oraş pentru munca operativã                   � complete│
 ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 𗈗. Autospecialã pentru transport efective (microbuz 8+1 locuri)� complete│
 ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 𗈘. Autospecialã pentru transport câini                         │ 50 complete│
 ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 𗈙. Autospecialã pentru transport reţinuţi                      │ 18 complete│
 ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
 𗈚. Motocicletã cu patru roţi - ATV                             � complete│
 └───────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘

Activitãţi
a) elaborarea documentaţiei de atribuire pentru contactarea mijloacelor de mobilitate terestrã şi navalã;
b) desfãşurarea licitaţiei pentru achiziţionarea mijloacelor de mobilitate terestrã şi navalã;
c) achiziţia mijloacelor de mobilitate terestrã şi navalã;
d) recepţia mijloacelor de mobilitate terestrã şi navalã;
e) instruirea personalului care va utiliza mijloacele mobilitate terestrã şi navalã;
f) distribuirea cãtre structurile specializate care vor utiliza mijloacele achiziţionate.

Impact
Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregãteşte sã adere la spaţiul Schengen. Creşterea mobilitãţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale.
Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control a frontierei, având un impact major asupra modului de desfãşurare curentã a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimã şi fluvialã, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalitãţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri - resurse - rezultate, în sensul scãderii costurilor/îmbunãtãţirii rezultatelor PFR, echipatã superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un numãr suficient de mijloace de transport, mobilitatea va deveni mai eficientã în lupta împotriva criminalitãţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemã comunã, cu care se confruntã toate ţãrile UE, nefiind limitatã la frontierele României.
Parametrii ce vor fi îmbunãtãţiţi sunt:
a) controalele la frontierã şi supravegherea frontierei, bazatã pe analizã de risc;
b) echipament adecvat în conformitate cu situaţia la frontierã;
c) schimbul de informaţii între autoritãţile competente (poliţia de frontierã, vama, poliţie, autoritãţi juridice, procurori);
d) mãsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin cãutare extinsã, verificãri şi supraveghere;
e) mãsuri de repatriere în conformitate cu legislaţia naţionalã.

Localizare
Echipamentul achiziţionat prin aceastã componentã va fi livrat şi instalat la frontiera externã a României, pe râuri/fluviu şi la Marea Neagrã.

MOBILITATE NAVALÃ
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã "Mobilitate navalã" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 46 (a se vedea imaginea asociatã).

MOBILITATE TERESTRÃ
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã "Mobilitate terestrã" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 46 (a se vedea imaginea asociatã).

RO-FSCH 19: Modernizarea şi reconfigurarea patrimoniului imobiliar pentru a corespunde noilor cerinţe ale supravegherii şi controlului la frontierele externe

Justificare
Majoritatea sediilor utilizate în prezent de Poliţia de Frontierã Românã sunt construite în perioada 1960-1975, iar din cauza uzurii fizice şi morale, dar şi a concepţiei depãşite de realizare, necesitã ample lucrãri de modernizare pentru asigurarea condiţiilor de muncã la nivelul cerinţelor Uniunii Europene.
Datoritã noilor concepţii de acţiune ale forţelor Poliţiei de Frontierã Românã, s-a impus ca sediile utilizate sã asigure accesul rapid la comunicaţiile principale, pentru a se putea interveni operativ în adâncimea sectorului de responsabilitate, sã fie amplasate în centrul localitãţilor de reşedinţã pentru satisfacerea nevoii schimbului de informaţii şi date de interes pentru misiunile specifice cu alte instituţii ale statului român cu atribuţii la frontierã dar şi cu cele ale statelor vecine; în locaţii care asigurã racordarea la utilitãţile edilitare (reţele de alimentare cu apã şi energie electricã, canalizare, servicii de salubritate), astfel încât sã se poatã asigura condiţii de muncã la nivelul standardelor occidentale.
Pentru implementarea acestor obiective se impune:
a) realizarea unor sedii noi ale Poliţiei de Frontierã Românã care sã corespundã cerinţelor operaţionale enumerate anterior, în special la viitoarea frontierã externã a Uniunii Europene;
b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale Poliţiei de Frontierã Românã care corespund din punct de vedere al amplasamentului şi vor fi modernizate, lucrãrile cuprinzând în principal refacerea şarpantelor şi a teraselor, refacerea şi înlocuirea tâmplãriei, repararea instalaţiilor, compartimentãri corespunzãtoare noilor cerinţe operative. De asemenea, este necesar a se realiza instalaţii de încãlzire şi centrale termice proprii, garaje pentru adãpostirea autospecialelor de supraveghere şi intervenţie, racorduri la instalaţiile de gaze, apã-canal, electrice.
Pentru prezentul proiect vor fi încheiate 7 contracte de servicii de proiectare (asistenţã tehnicã), lotizate, pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente, precum şi 11 contracte de lucrãri de reabilitare/modernizare a infrastructurii, lotizate, pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente.


 

 ┌────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │                  Localizarea clãdirii şi tipul de lucrãri                  │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  1 │IJPF Galaţi - extindere pavilion SPF Oancea                                 │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  2 │IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Halmeu                                    │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  3 │IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Târna Mare                                │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  4 │IJPF Satu Mare - reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti                  │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  6 │IJPF Satu Mare - modernizarea PTF Halmeu                                    │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  7 │IJPF Suceava - reabilitarea SPF Brodina                                     │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  8 │IJPF Suceava - reabilitarea locaţiei IJPF                                   │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │  9 │IJPF Suceava - reabilitarea PTF Vicşani                                     │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 10 │IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Vişeu de Sus                     │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 11 │IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Sarasau                          │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 12 │IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei PTF Sighet                           │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 13 │IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei IJPF                                 │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 14 │IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei IJPF                                 │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 15 │IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei Şviniţa SPF                          │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 16 │IJPF Mehedinţi - reabilitarea Gârla Mare (Vraţa) SPF                        │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 17 │IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei SPF Porţile de Fier II               │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 18 │IJPF Botoşani - extindere pavilion la SPF Româneşti                         │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 19 │IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei IJPF                                     │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 20 │IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Cruceni                              │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 21 │IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa                             │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 22 │IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Deta                                 │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 23 │IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia                             │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 24 │Modernizarea PTF Jimbolia                                                   │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 25 │Modernizarea PTF Moraviţa                                                   │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 26 │IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF             │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 27 │IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Naidaş                │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 28 │IJPF Caraş Severin - reabilitarea SPF Socol                                 │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 29 │IJPF Caraş Severin - reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa                      │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 30 │IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF Moldova Veche│
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 31 │IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca             │
 ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ 32 │Modernizarea PTF Naidaş                                                     │
 └────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

IJPF - Inspectorat judeţean al Poliţiei de frontierã
SPF - Sector Poliţie de frontierã
PTF - Punct de trecere a frontierei

Rezultate
a) realizarea unor sedii noi ale Poliţiei de Frontierã Românã care sã corespundã cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontierã externã a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localitãţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat;
b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale Poliţiei de Frontierã Românã care corespund din punct de vedere al amplasamentului.

Activitãţi
Pentru atingerea acestor rezultate se vor desfãşura urmãtoarele activitãţi:
a) elaborarea studiilor de fezabilitate pentru completarea celor deja existente;
b) elaborarea proiectelor tehnice, executarea proiectelor de detaliu, a documentaţiei de atribuire şi a termenilor de referinţã;
c) contractarea şi executarea lucrãrilor de construcţie;
d) recepţia, acceptanţa provizorie şi finalã a lucrãrilor.

Impact
Proiectul va avea un impact considerabil având în vedere cã România se pregãteşte pentru aderarea la spaţiul Schengen. Investiţiile în construirea, renovarea sau modernizarea infrastructurilor şi clãdirilor conexe situate la punctele de trecere a frontierei şi asigurarea suportului logistic va duce la schimbarea concepţiei de control în punctele de trecere a frontierei şi a supravegherii la frontierelor externe.
Proiectul va sprijini pe termen lung activitatea de management a frontierei, având un impact puternic asupra modului în care activitãţile curente sunt desfãşurate în cadrul PTF şi în celelalte locaţii operative, prin asigurarea unui mediu de lucru propice pentru personalul Poliţiei de Frontierã Românã, precum şi asigurarea unor condiţii mai bune pentru depozitarea mijloacelor logistice şi tehnice. Acest proiect va sprijini activitãţile de control la frontierã şi va avea un impact pozitiv prin îmbunãtãţirea fluxurilor de pasageri, lupta împotriva criminalitãţii transfrontaliere, performanţe crescute în privinţa relaţiei costuri/resurse/rezultate, precum şi o fluctuaţie scãzutã a personalului, toate acestea fiind parte a managementului modern de frontierã şi având o contribuţie crescutã la securizarea frontierei.
Parametrii ce vor fi îmbunãtãţiţi sunt:
a) echipament adecvat în conformitate cu situaţia la frontierã;
b) coordonare internã funcţionalã la toate nivelurile;
c) schimbul de informaţii între autoritãţile competente (poliţia de frontierã, vama, poliţie, autoritãţi juridice, procurori);
d) mãsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin cãutare extinsã, verificãri şi supraveghere;
e) mãsuri de repatriere în conformitate cu legislaţia naţionalã.

Localizare
LUCRÃRI DE CONSTRUCŢII PENTRU PFR
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã "Lucrãri de construcţii pentru PFR" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 50 (a se vedea imaginea asociatã).

B. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
RO-FSCH 12: Reamenajarea şi dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din ţãrile situate în afara spaţiului Schengen: Înfiinţarea unui Centru de pregãtire pentru personalul consular

Justificare
În prezent România are 130 oficii consulare şi a modernizat 35 dintre acestea pentru a îndeplini recomandãrile şi standardele stipulate în Catalogul Schengen. În timpul anului 2007 România a planificat modernizarea altor 15 consulate şi oficii consulare din cadrul misiunilor diplomatice.
Începând cu 2004, Ministerul Afacerilor Externe a implementat un program de modernizare a consulatelor şi oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice în spaţiul UE şi a deschis Consulate Generale noi în Sevillia, Barcelona, Lyon, Torino, Bonn, Gyula, Szeged, Izmir, Rostov pe Don, Sankt Petersburg, Vârşeţ şi Shanghai.
Datoritã unei cereri ridicate de asistenţã consularã din partea cetãţenilor români stabiliţi cu familiile în statele membre, MAE a efectuat proceduri de lucru pentru implementarea standardelor Schengen la o serie de consulate şi oficii consulare din cadrul misiunilor diplomatice dupã cum urmeazã:
1. Roma;
2. Milano;
3. Paris;
4. Londra;
5. Strasbourg;
6. Madrid;
7. Atena;
8. Varşovia;
9. Berlin;
10. Praga;
11. Bratislava;
12. Ljubljana;
13. Viena;
14. Stockholm;
15. Oslo;
16. Helsinki;
17. Lisabona;
18. Dublin;
19. Haga;
20. Luxemburg;
21. Bonn;
22. Salonic;
23. Munchen.
Pentru aceste proceduri de lucru MAE a investit în perioada 2004 - 2007 un buget de 1.210.000 Euro, iar fondurile din Facilitatea Schengen vor fi utilizate strict pentru acţiuni eligibile, cum ar fi îmbunãtãţirea mijloacelor de securitate a clãdirilor oficiilor consulare, realizarea de intrãri separate cãtre sãlile de aşteptare pentru solicitanţii de vizã, echiparea ghişeelor cu sticlã securizatã, protecţia clãdirilor consulare şi implementarea standardelor Schengen în sãlile de aşteptare pentru solicitanţii de vizã.
Consulatele şi oficiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice prezentate în cadrul proiectului "Reamenajarea şi dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din ţãrile situate în afara spaţiului Schengen", sunt, în special, cele din Europa de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America Latinã.
Programul MAE de modernizare a consulatelor generale şi a oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice include urmãtoarele locaţii:
A. În Europa de Est:
1. Kiev;
2. Cernãuţi;
3. Odessa;
4. Moscova;
5. Rostov pe Don;
6. Minsk;
7. Chişinãu,
8. Vârşeţ,
9. Zagreb;
10. Belgrad;
11. Skopje;
12. Sofia;
13. Tirana;
14. St. Petersburg;
15. Sarajevo;

B. În Africa de Nord:
1. Rabat;
2. Alger;
3. Tunis;
4. Tripoli;
5. Cairo;
6. Khartoum;
7. Abuja;
8. Dakar;
9. Nairobi.
C. În Africa de Sud:
1. Cape Town;
2. Luanda.

D. În Orientul Mijlociu;
1. Amman;
2. Damask;
3. Tel Aviv;
4. Beirut;
5. Kuwait;
6. Teheran;
7. Riyadh;
8. Doha;
9. Ankara;
10. Istanbul;
11. Izmir;
12. Abu-Dhabi;
13. Baghdad;
14. Podgorica.

E. În Asia şi Pacific:
1. Tbilisi;
2. Ashgabat;
3. Erevan;
4. Baku;
5. Tashkent;
6. Islamabad;
7. New Delhi;
8. Beijing;
9. Shanghai;
10. Bangkok;
11. Kuala Lumpur;
12. Colombo;
13. Manila;
14. Jakarta;
15. Hanoi
16. Tokyo;

F. În America Latinã şi de Sud;
1. Mexico City;
2. Bogota;
3. Lima;
4. Pyongyang;
5. Lima;

G. În America de Nord;
1. Washington D.C.;
2. New York;
3. Chicago;
4. Los Angeles;
5. Montreal;
6. Toronto;

H. În Europa de Vest:
1. Londra;
2. Dublin.
În conformitate cu Planul de Acţiune Schengen (II. "Vizele Modernizarea consulatelor"), principala ţintã la sfârşitul acestui proces este cã toate misiunile diplomatice şi oficiile consulare române ar trebui sã îndeplineascã recomandãrile din Catalogul Schengen privind cele mai bune practici şi recomandãri, inclusiv standardele de securitate privind emiterea vizelor, conform cu Instrucţiunile Consulare Comune.
Pentru a atinge acest obiectiv, România va face toate îmbunãtãţirile necesare la locaţiile curente ale oficiilor consulare, acolo unde caracteristicile clãdirilor permit implementarea standardelor Schengen, şi va închiria locaţii noi pentru oficiile ce nu permit aceastã posibilitate.
România va furniza, gradual, oficiilor consulare, echipamente IT, echipamente pentru detectarea documentelor falsificate şi va crea pagini web, cu informaţii despre vize şi asistenţã consularã, disponibile în mai multe limbi strãine.
Aceste acţiuni sunt legate de alte proiecte similare ce au beneficiat de oportunitãţi de finanţare prin Programe PHARE şi sunt asumate de România prin Strategia naţionalã de aderare la spaţiul Schengen, Planul de Acţiune Schengen şi prin Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010. Proiectul "Reamenajarea şi dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din ţãrile situate în afara spaţiului Schengen" inclus în prezentul Plan indicativ este o continuare a eforturilor depuse de România pânã la acest moment.
Dezvoltarea viitoare a secţiilor consulare române din cadrul misiunilor diplomatice şi a consulatelor de carierã are ca scop aderarea României la spaţiul Schengen, programatã a se realiza în 2011.

Rezultate
I. Oficiile consulare române vor îndeplini cerinţele din Catalogul Schengen UE privind cele mai bune practici şi recomandãri, şi se va asigura emiterea de vize conform Instrucţiunilor Consulare Comune.

II. Vor fi achiziţionate 7 imobile care vor primi destinaţia de sedii pentru oficii consulare ale României în strãinãtate.
Contracte:
a) 7 contracte pentru achiziţia de imobile în locaţii care sunt în curs de stabilire din cadrul grupului-ţinta de 17 destinaţii selecţionate (pct 5.1, coloana "achiziţie imobil");
b) 21 contracte de servicii conexe (expertizã imobiliarã, avize de specialitate, etc.).

III. Vor fi modernizate şi/sau reamenajate la standarde Schengen 70 de oficii consulare din ţãri situate în afara spaţiului Schengen.
Contracte:
a) 20 de contracte de lucrãri pentru reamenajarea sediilor oficiilor consulare;
b) 50 contracte de servicii conexe (expertizã tehnicã, avize de specialitate, etc.)*)
-------
*) NOTÃ: având în vedere cã lucrãrile încã nu au fost demarate, numãrul de contracte de servicii conexe este estimativ. Lipsa informaţiilor concrete privind avizele solicitate prin reglementãrile naţionale din ţãrile unde se vor desfãşura lucrãri face imposibilã stabilirea exactã a numãrului de contracte.

IV. Oficiile consulare vor fi dotate cu echipamentele necesare activitãţii de profil. În acest fel se vor asigura spaţii de lucru cu publicul moderne şi se vor crea cele mai bune condiţii pentru asistarea solicitanţilor de vizã. Va fi realizatã dotarea cu mobilier şi echipamente specifice, cum ar fi:
a) instrumente de detectare a documentelor false sau falsificate:
(i) videocomparatoare;
(ii) detectoare de documente false sau falsificate.
b) container de securitate pentru pãstrarea colantelor de vizã;
c) sisteme de control acces compuse din:
(i) cartele proximitate;
(ii) cititoare de control acces;
(iii) cititoare de control acces pentru acces autovehicule;
(iv) buton cerere ieşire;
(v) buton evacuare;
(vi) modul centralã control acces;
(vii) amortizor hidraulic;
(viii) broaşte electrice;
(ix) software control acces;
(x) sursã alimentare;
(xi) cablu cupru litat;
(xii) turnicheti acces;
d) echipamente de supraveghere compuse din:
(i) camerã CCTV color;
(ii) camerã video de interior;
(iii) camerã video de exterior;
(iv) obiectiv interior camerã CCTV;
(v) obiectiv exterior camerã CCTV;
(vi) carcasa termostatatã de exterior;
(vii) proiectoare infraroşu de interior;
(viii) proiectoare infraroşu de exterior;
(ix) convertor pasiv;
(x) convertor active;
(xi) cablu de date neecranat;
(xii) cablu alimentare echipamente;
(xiii) sistem înregistrare şi management al semnalelor video/audio;
(xiv) staţie client pentru monitorizare;
(xv) detector de mişcare de exterior;
(xvi) monitoare LCD pentru supraveghere;
e) sisteme de alarmare şi semnalizare incendiu compuse din:
(i) centralã antiefracţie şi semnalizare incendiu;
(ii) tastaturã comandã pentru centralã;
(iii) contacte magnetice uşã;
(iv) detectori de mişcare tip PIR;
(v) detectori acustici de geam spart;
(vi) senzor de umiditate;
(vii) detectori optici de fum şi temperaturã;
(viii) detector de gaz metan;
(ix) bariera infraroşu supraveghere;
(x) sirene interior;
(xi) buton panicã;
(xii) cablu cupru litat;
(xiii) modul de procesare;
(xiv) cablu inductive;
(xv) senzor vibraţie adresabil;
f) detectoare de metale tip poartã (portal);
g) detectoare portabile pentru metale;
h) scannere cu raze X pentru bagaje;
i) detectoare de materiale explozibile şi substanţe toxice;
j) sisteme intercomunicaţie compuse din:
(i) videointerfon;
(ii) aparaturã comunicaţie la ghişeu;
k) componente reţea IT&C:
(i) rack pentru servere;
(ii) servere aplicaţii diverse;
(iii) prize Ethernet;
(iv) cat de interior;
(v) patch panel cu prizã Ethernet;
(vi) switch 24 porturi;
(vii) router;
(viii) patch corduri;
(ix) UPS-uri diferite;
(x) generatoare curent electric pentru 110 şi 220 V;
(xi) multiprize cu împãmântare;
(xii) panouri siguranţe pentru punctele de lucru;
(xiii) siguranţe reţea;
(xiv) conductor electric;
(xv) consumabile (canal cablu, dibluri şi kiplinguri, etc);
l) sisteme electronice de ticketing (eliberare a bonurilor de ordine simultan cu preluarea datelor personale din paşaport şi introducerea lor în sistem, afişare electronicã a evoluţiei primirii cererilor de vizã şi repartizãrii la ghişee). Sistemele vor fi compuse din:
(i) unitãţi de citire a codurilor de bare din paşapoarte;
(ii) terminale eliberare bilete de ordine;
(iii) unitate centralã pentru stocarea şi prelucrarea datelor personale;
(iv) staţii de lucru IT la fiecare ghişeu;
(v) conecticã şi cabluri;
(vi) software specializat;
m) sisteme avizier electronic video pentru prezentarea de informaţii utile în sãlile de aşteptare, compuse din:
(i) monitoare tip Plasmã;
(ii) calculator de comandã;
(iii) conecticã şi cabluri;
(iv) software specializat;
n) sisteme comunicaţii, compuse din:
(i) centralã telefonicã;
(ii) aparate telefon;
o) staţii de lucru IT, periferice şi biroticã:
(i) computere PC;
(ii) monitoare LCD;
(iii) imprimante de birou;
(iv) scannere;
(v) fotocopiatoare;
(vi) faxuri;
(vii) distrugãtoare de documente;
p) mobilier pentru spaţiile destinate publicului şi pentru birouri:
(i) scaune pentru sala de aşteptare;
(ii) mese;
(iii) birouri;
(iv) scaune pentru birou;
(v) dulapuri pentru documente;
(vi) biblioteci;
(vii) fotolii;
(viii) canapele.

Contracte:
- aproximativ 300 de contracte de furnizare pentru achiziţia dotãrilor şi echipamentelor specifice pentru oficiile consulare*)
-------
*) NOTÃ: numãrul de contracte de furnizare este estimativ. Având în vedere cã lucrãrile de reamenajare încã nu au fost demarate, lipsa informaţiilor concrete privind configuraţia finalã a spaţiilor şi numãrul final al ghişeelor nu permite stabilirea exactã a numãrului de echipamente care vor fi achiziţionate.

Activitãţi
a) elaborarea unui raport centralizat care sã cuprindã cerinţe din Catalogul Schengen UE care trebuie implementate la fiecare oficiu consular;
b) stabilirea prioritãţilor şi programarea procesului de lucru la oficiile consulare;
c) pregãtirea documentaţiei în conformitate cu legislaţia naţionalã şi Regulamentul financiar UE, art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptãrile tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã ce constituie parte integrantã a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehã, Regatul Danemarcei, Republica Federalã Germania, Republica Estonia, Republica Elenã, Regatul Spaniei, Republica Francezã, Irlanda, Republica Italianã, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungarã, Republica Malta, Regatul Ţãrilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonã, Republica Portughezã, Republica Slovenia, Republica Slovacã, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeanã, ratificat prin <>Legea nr. 157/2005 şi Decizia Comisiei nr. 1417 din 04/IV/2007, cu modificãrile ulterioare;
d) lansarea specificaţiilor tehnice şi a licitaţiilor;
e) semnarea contractelor de lucrãri şi pentru echipamentele de securitate;
f) execuţia lucrãrilor contractului.

Impact
În conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007 - 2010, o componentã cheie a conceptului referitor la securizarea frontierei de stat a României este o politicã de vize adecvatã, care ar trebui armonizatã cu politica de vize UE. În acest context, MAE trebuie sã asigure o dotare adecvatã, pe baza analizei de risc, a oficiilor consulare şi a oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice cu echipamente de detectare a documentelor false şi falsificate. Pe de altã parte, Sistemul de informaţii privind vizele (VIS) va constitui un nou instrument care intenţioneazã sã îmbunãtãţeascã şi sã stabileascã standarde comune referitoare la managementul frontierei.
Implementarea acquis-ului Schengen creeazã o singurã frontierã externã unde verificãrile în privinţa migraţiei cãtre spaţiul Schengen sunt desfãşurate în conformitate cu un singur set de reguli. Regulile comune referitoare la vize, dreptul de azil şi verificãri la frontiera externã au fost adoptate de Guvernul României, pentru a permite libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul statele semnatare, fãrã încãlcarea ordinii şi a legii.
Parametrii ce vor fi îmbunãtãţiţi sunt:
a) controlul documentelor la oficiile consulare şi consulatele de carierã;
b) detectarea documentelor false şi falsificate;
c) controlul documentelor de aplicaţie pentru vize;
d) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii adecvate, puncte locale de control, proceduri de urgenţã;
e) coordonarea internã funcţionalã la toate nivelurile;
f) cooperarea internaţionalã/bilateralã agreatã implementatã prin practicã la faţa locului (de exemplu: schimb de informaţii, controale în comun, gestionarea situaţiilor de readmisie);
g) mãsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin cãutare intensificatã, verificãri şi supraveghere.
RO-FSCH 12: Înfiinţarea unui centru de pregãtire pentru personalul cu responsabilitãţi consulare

Justificare
Înainte de numirea într-un post consular, toţi diplomaţii şi consulii români sunt pregãtiţi la Centrul de Pregãtire a Personalului Consular din cadrul Direcţiei Generale Afaceri Consulare şi Centrul Naţional de Vize din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, pentru a se familiariza cu toate cerinţele consulare şi procedurile privind vizele.
La Centrul Naţional de Vize, viitorii ofiţeri consulari sunt pregãtiţi pentru a opera sistemul Visa On Line, folosit de România pentru a procesa cererile de vize, a emite vizele dupã obţinerea aprobãrii şi a tipãri documentele temporare de cãlãtorie pentru cetãţenii români care şi-au pierdut paşapoartele.
România intenţioneazã sã creeze Centrul de Pregãtire a Personalului Consular în conformitate cu toate recomandãrile Schengen incluzând proceduri aferente asistenţei consulare a cetãţenilor proprii şi a cetãţenilor UE. În stabilirea acestei unitãţi, Ministerul Afacerilor Externe asigurã o mai bunã pregãtire a funcţionarilor sãi consulari, înainte de a fi numiţi la o secţie consularã românã din lume.
Activitãţile centrului de pregãtire vor include:
a) pregãtirea formatorilor în domeniul aplicãrii Instrucţiunilor Comune Consulare (ICC);
b) alinierea Instrucţiunilor Naţionale de Vize în conformitate cu ICC;
c) instruire în domeniul Sistemului de Management pentru Vize;
d) pregãtirea manualelor de instruire;
e) proceduri standard pentru evaluarea aplicãrii vizelor în conformitate cu cerinţele Schengen şi a condiţiilor de acordare a vizelor, precum:
(i) documentaţie necesarã;
(ii) asigurare de cãlãtorie;
(iii) proceduri de verificare privind autenticitatea documentelor folosind echipament de depistare a falsului de tip RETRO-CHECK şi SECURITECH;
(iv) proceduri de notificare pentru respingere;
(v) proceduri de distrugere a colantului de vizã;
(vi) reguli de acces în Sistemul Naţional pentru Vize şi în bazele de date SIS.
Programa de studiu a acestui centru va fi actualizatã regulat, iar ofiţerii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor fi chemaţi anual, pentru menţinerea la curent cu noutãţile în domeniu, în special cei aflaţi la post în zone cu risc ridicat de migraţie.
Beneficiarii centrului de pregãtire vor fi toţi diplomaţii cu atribuţii consulare ai MAE, un total de 260 persoane.

Rezultate
a) operaţionalizarea Centrului de Pregãtire pentru personalul cu atribuţii consulare;
b) înainte de a deveni membru al spaţiului Schengen, România va deţine un Corp Consular pregãtit la nivelul standardelor Schengen.
Acest lucru se va realiza prin înfiinţarea Centrului de Pregãtire a Personalului Consular şi organizarea unei activitãţi de instruire conceputã conform prevederilor Catalogului Schengen.
Contracte aferente acestui obiectiv:
a) 5 contracte de servicii conexe achiziţionãrii (expertizã imobiliarã, avize de specialitate);
b) 1 contract pentru achiziţionarea imobilului;
c) 5 contracte de servicii conexe pentru lucrãrile de amenajare (expertizã tehnicã, avize de specialitate, etc.);
d) 1 contract de lucrãri pentru amenajarea conform standardelor Schengen a spaţiilor destinate consulatului model din cadrul imobilului;
e) 20 de contracte de furnizare pentru achiziţia dotãrilor şi echipamentelor didactice pentru Centrul de pregãtire*).
-------
*) NOTÃ: având în vedere cã imobilul încã nu a fost achiziţionat, lipsa informaţiilor privind configuraţia spaţiilor nu permite stabilirea exactã a numãrului şi tipurilor de bunuri care vor fi achiziţionate.

În plus, faţã de echipamentele şi sistemele specifice, se vor achiziţiona şi urmãtoarele tipuri de dotãri:
a) echipamente multimedia;
b) mobilier specific pentru un centru de pregãtire
c) sistem de eLearning pentru instruirea personalului consular

Activitãţi:
a) elaborarea unui raport centralizat cu cerinţe din Catalogul Schengen UE care trebuie implementate la Centrul Consular de Pregãtire;
b) stabilirea prioritãţilor şi programarea procesului de lucru la centrul consular;
c) pregãtirea documentaţiei, în conformitate cu legislaţia naţionalã şi Regulamentul financiar UE, art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptãrile tratatelor pe care se întemeiazã Uniunea Europeanã şi Decizia Comisiei nr. 1417/04/IV/2007;
d) lansarea specificaţiilor tehnice şi a licitaţiilor;
e) semnarea contractelor;
f) execuţia lucrãrilor contractului.

Impact
Instruirea personalului consular va asigura cã verificãrile în privinţa imigraţiei în spaţiul Schengen sunt efectuate la standarde ridicate, în conformitate cu regulile privind vizele, dreptul de azil, iar verificãrile la frontiera externã conform Instrucţiunilor Consulare Comune.
Parametrii ce vor fi îmbunãtãţiţi sunt:
a) controlul documentelor efectuat în cadrul oficiilor consulare şi a consulatelor de carierã;
b) detectarea documentelor false şi falsificate;
c) controlul documentelor în vederea aplicãrii vizelor;
d) conceptul clar de instruire (de bazã şi ulterior) este necesar pentru asigurarea abilitãţilor operaţionale, cunoaşterea legislaţiei, a limbii etc;
e) cooperare internaţionalã/bilateralã agreatã, implementatã în practicã la locaţie (de exemplu: schimb de informaţii, controale comune, gestionarea situaţiilor de readmisie);
f) mãsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea cãutãrii, prin verificãri şi supraveghere.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Centrului de Instruire a personalului cu atribuţii consulare" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 60 (a se vedea imaginea asociatã).

Obiectivul nr. 2: Îmbunãtãţirea abilitãţii de control prin creşterea capacitãţii de stocare a datelor şi de acces a datelor

A. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Direcţia Generalã pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
RO-FSCH 1: Dotarea cu terminale TETRA a structurilor MAI

Justificare
În contextul mãsurilor necesare pentru îmbunãtãţirea cãutãrilor, controalelor şi supravegherii pe teritoriul naţional, obiectivul strategic al proiectului este de a implementa componenta mobilã a Sistemului Informatic Schengen II (SIS II).
Scopul proiectului este achiziţia de terminale radio TETRA pentru structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor. Terminalele vor fi folosite pe infrastructura platformei naţionale comune de radiocomunicaţii digitale mobile TETRA denumitã în continuare PCT - Platforma Comunã TETRA.
Proiectul propus capitalizeazã investiţiile fãcute de Guvernul român şi Uniunea Europeanã pentru implementarea TETRA în România (inclusiv subsistemul TETRA implementat prin contractul încheiat între MAI - EADS).
Scurtã prezentare a PCT
Conceptul este de a avea o unicã platformã - PCT - care sã asigure servicii de comunicaţii mobile pentru toate instituţiile guvernamentale.
PCT asigurã suportul de comunicaţii pentru aplicaţii informatice mobile (inclusiv aplicaţii specifice Schengen), constituind:
- componenta mobilã a Sistemului de Securitate al Frontierei Române;
- componenta mobilã a Sistemului Informatic Schengen II (SIS II).
În conformitate cu Planul de Acţiune Schengen, actualizat în 2008, extinderea platformei TETRA pentru acoperire naţionalã este un obiectiv important pentru România.
PCT se implementeazã prin eforturile coordonate ale mai multor instituţii din România.
Programe pentru implementarea PCT:
● Proiectul PHARE, 2004-RO 016-772.03.04.02.B2 derulat de MAI - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã, asigurã acoperirea radio TETRA pentru 3 judeţe de frontierã - Iaşi, Vaslui şi Galaţi.
● Proiecte derulate de organizaţii guvernamentale asigurã acoperirea radio TETRA în principal în judeţele din interiorul teritoriului naţional.
Contractul MAI-EADS (în curs de implementare) derulat de MAI - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã pentru implementarea infrastructurii TETRA în judeţele de frontierã, complementar cu implementãrile existente. Un obiectiv important ce trebuie urmãrit în cadrul acestui program este asigurarea interoperabilitãţii cu subsistemele PCT existente.
Rezultatele proiectului RO-FSCH 1
a) comunicaţii mobile de date, criptate: asigurã accesul secretizat, mobil, pentru structurile MAI care au drept de consultare a datelor conţinute în SINS;
b) comunicaţii mobile de voce, criptate: asigurã comunicaţiile operative de voce, în mod secretizat pe interfaţa radio, ale tuturor unitãţilor MAI care au competenţe în consolidarea şi ameliorarea controalelor la frontierele externe;
c) comunicaţii digitale mobile de voce, criptate între grupurile de utilizatori TETRA şi dispeceratele structurilor MAI;
d) comunicaţii digitale mobile de date, criptate între grupurile de utilizatori TETRA şi dispeceratele structurilor MAI;
e) înregistrarea traficului între consolele dispecer şi terminalele TETRA, inclusiv a datelor de identificare ale apelanţilor mobili TETRA.
Rezultatele de mai sus se vor obţine prin derularea planificatã a unei serii de trei contracte (fiecare dintre ele acoperind o zonã geograficã specificã), dupã cum urmeazã:
- Contractul 1.1 - Furnizare terminale TETRA
a) Prima etapã a Contractului 1.1 - Furnizare terminale TETRA creeazã premisele necesare pentru buna desfãşurare a întregului proiect de dotare cu terminale TETRA. În acest sens va fi amenajat un spaţiu de depozitare, recepţie, programare şi management al echipamentelor ce vor fi livrate în cadrul celor douã contracte de achiziţie a terminalelor TETRA;
b) A doua etapã a Contractului 1.1 - Furnizare terminale TETRA asigurã:
(i) dotarea cu întreaga gamã de terminale TETRA, a structurilor MAI localizate în Bucureşti;
(ii) dotarea cu terminale TETRA mobile şi fixe, a structurilor MAI localizate în judeţele Braşov, Constanţa, Ialomiţa şi parţial în judeţele Ilfov şi Prahova;
(iii) dotarea parţialã cu terminale TETRA portabile a structurilor MAI localizate în judeţele Braşov, Constanţa şi Ialomiţa;
(iv) dotarea cu terminale de date portabile (Pocket PC), pentru asigurarea accesului la bazele de date prin intermediul infrastructurii TETRA, a structurilor MAI localizate în Bucureşti şi judeţele Braşov, Constanţa, Ialomiţa şi parţial în judeţele Ilfov şi Prahova.
- Contractul 1.2 - Lotul 1 - Furnizare terminale TETRA
Acest contract asigurã:
a) dotarea cu întreaga gamã de terminale TETRA a structurilor MAI localizate în judeţele Alba, Argeş, Bacãu, Bihor, Bistriţa Nãsãud, Buzãu, Cãlãraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Sãlaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea şi parţial în judeţele Ilfov şi Prahova;
b) dotarea cu terminale portabile a structurilor MAI localizate în judeţele Braşov, Constanţa şi Ialomiţa;
c) completãri pentru întreaga gamã de terminale TETRA, a structurilor MAI localizate în judeţele Iaşi, Vaslui şi Galaţi (Contractul PHARE 2004-RO 016- 772.03.04.02.B2, finanţat de Uniunea Europeanã, nu a avut ca obiectiv furnizarea de terminale TETRA pentru asigurarea componentei mobile N.SIS II, acest obiectiv fiind definit ulterior implementãrii Contractului PHARE. Din aceastã perspectivã, cele douã proiecte sunt complementare şi nu se produce nicio suprapunere investiţionalã);
d) dotarea cu terminale de date portabile (Pocket PC), pentru asigurarea accesului la bazele de date prin intermediul infrastructurii TETRA, a structurilor MAI localizate în judeţele Alba, Argeş, Bacãu, Bihor, Bistriţa Nãsãud, Buzãu, Cãlãraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Sãlaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea, Iaşi, Vaslui, Galaţi şi parţial în judeţele Ilfov şi Prahova;
e) dotarea destinatarilor finali ai proiectului cu truse de scule pentru efectuarea instalãrilor de terminale TETRA mobile şi fixe;
f) dotarea cu echipamente TETRA repetoare (repeater gateway) - câte un repetor pentru fiecare inspectorat general şi unul pentru Direcţia Generalã de
Informaţii şi Protecţie Internã.
- Contractul 1.2 - Lotul 2 - Furnizare console dispecer TETRA
a) amenajarea spaţiilor (electroalimentare şi climatizare) în care se instaleazã echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA;
b) dotarea cu console dispecer şi echipamente pentru înregistrarea traficului TETRA precum şi echipamente de conectare aferente acestora, a structurilor MAI localizate în Bucureşti şi judeţele Alba, Argeş, Bacãu, Bihor, Bistriţa Nãsãud, Braşov, Buzãu, Cãlãraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Neamţ, Prahova, Sãlaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea, Iaşi, Vaslui şi Galaţi.
- Contractul 1.3 - Furnizare terminale TETRA - Management de proiect
Acest contract asigurã:
a) dotarea echipei de management şi coordonare tehnicã a implementãrii proiectului (MAI - DGCTI) cu un testor TETRA, douã laptopuri, un echipament "storage center ethernet", un distrugãtor de documente, o tablã "white board" şi echipamente pentru birou.
Activitãţi
În fiecare din contractele 1.1, şi 1.2-Lotul 1 sunt prevãzute urmãtoarele activitãţi principale:
- Implementarea contractului:
a) Amenajarea spaţiului de depozitare, recepţie, programare şi management al echipamentelor ce vor fi livrate în cadrul proiectului (face obiectul primei faze a primului contract);
b) instruirea personalului beneficiarului în vederea programãrii terminalelor TETRA ce urmeazã a fi achiziţionate;
c) instruirea personalului beneficiarului în vederea instalãrii terminalelor TETRA mobile ce urmeazã a fi achiziţionate;
d) instruirea personalului beneficiarului pentru utilizarea echipamentelor, instalaţiilor şi utilajelor livrate în cadrul contractelor, altele decât terminalele TETRA;
e) certificarea soluţiilor de instalare a terminalelor TETRA mobile;
f) livrarea terminalelor radio şi a celorlalte echipamente (PPC, kit-uri de instalare, repetoare etc.);
g) programarea terminalelor radio;
h) introducerea în sistem a terminalelor (activare);
i) distribuirea terminalelor TETRA şi a dispozitivelor PPC la destinatarii finali;
j) instalarea terminalelor TETRA fixe şi mobile şi a dispozitivelor PPC;
k) instalarea repetoarelor TETRA (face obiectul contractului 1.2-Lotul 1).
În contractul 1.2. - Lotul 2 sunt prevãzute urmãtoarele activitãţi principale:
- Implementarea contractului:
a) amenajarea spaţiilor (electroalimentare şi climatizare) în care se instaleazã echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA; contractantul va efectua activitãţi de site survey, va realiza proiecte tehnice de amenajare şi va realiza amenajarea spaţiilor în care se instaleazã echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA;
b) livrarea consolelor dispecer, a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA şi a echipamentelor aferente conectãrii acestora;
c) distribuirea consolelor dispecer, a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA şi a echipamentelor aferente conectãrii acestora în locaţiile de instalare;
d) instalarea, configurarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA, a consolelor dispecer şi a echipamentelor aferente conectãrii acestora;
e) instruirea personalului beneficiarului în vederea operãrii echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA;
f) instruirea personalului beneficiarului în vederea utilizãrii consolelor dispecer.
- Finalizarea contractului: acceptanţã şi platã.

Impact
Securitatea frontierei României este asiguratã de cãtre Poliţia Românã de Frontierã, cu sprijinul mai multor structuri ale MAI şi al altor instituţii ale Statului Român.
România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, ia mãsuri pentru prevenirea migraţiei ilegale precum şi împotriva infracţionalitãţii transfrontaliere. În interiorul teritoriului statelor Schengen, aceste acţiuni sunt derulate prin mãsuri evoluate de cãutare, verificare şi supraveghere.
Proiectul propus pune în practicã, pe domeniul comunicaţiilor mobile, Strategia Naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007 - 2010, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului României nr. 324/2007 asigurând radiocomunicaţii mobile pentru structurile MAI din filtrul IV.
Proiectul propus pune în practicã, pe domeniul comunicaţiilor mobile, conceptul "four-tier access control" (control pe patru nivele/filtre) pentru management integrat al frontierei externe, definit în concluziile Consiliului Uniunii Europene din decembrie 2006.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Terminale Tetra achiziţionate, instalate şi operaţionale" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 65 (a se vedea imaginea asociatã).

RO-FSCH 2: Extinderea implementãrii Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri (SINS) la nivel naţional

Justificare
Dupã aderarea la Uniunea Europeanã la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouã fazã, care presupune pregãtirea şi adoptarea mãsurilor necesare pentru eliminarea controalelor la frontierele interne, în vederea aderãrii la Spaţiul Schengen.
România a iniţiat o pregãtire sistematicã pentru a adera la spaţiul Schengen în paralel cu desfãşurarea activitãţilor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Începând cu luna ianuarie 2007, eforturile au fost accelerate şi axate pe îndeplinirea condiţiilor necesare pentru a deveni stat membru Schengen.
Obiectivul general al proiectului constã în dezvoltarea ulterioarã a capacitãţii operaţionale a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) de a implementa acquis-ul Schengen, care se va realiza prin dezvoltarea completã şi operaţionalizarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri (SINS) compatibil cu SIS II. Îndeplinirea acestui obiectiv va ajuta la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe şi a securitãţii interne şi va asigura de asemenea un schimb de informaţii intensificat cu statele membre Schengen şi Sistemul Central SIS, care implicã o combatere eficientã a crimei organizate transfrontaliere, terorismului, traficului cu maşini furate, droguri şi armament, migraţie ilegalã şi reducerea riscului de emitere a vizelor pentru cetãţenii care au restricţii de a intra pe teritoriul statului nostru.
La data aderãrii României la spaţiul Schengen, SINS va furniza date cãtre Sistemul de Informaţii Schengen, în conformitate cu cerinţele Schengen. SINS va conţine atât semnalãrile de interes Schengen emise de cãtre autoritãţile române care vor alimenta C.SIS II, cât şi semnalãrile de interes non Schengen (de interes naţional). Acest sistem va fi disponibil tuturor autoritãţilor competente în vederea consultãrii şi/sau actualizãrii SINS, în conformitate cu drepturile legale stabilite de prevederile Convenţiei de Aplicare a Acordului de la Schengen.
Extinderea implementãrii SINS la nivel naţional va realiza urmãtorul obiectiv: extinderea funcţionalitãţilor aplicaţiei software de la nivelul central al SINS cãtre autoritãţile cu drept de consultare a datelor din SINS şi asigurarea conectãrii cu acestea, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 345/2005 .
În privinţa concluziilor şi recomandãrilor experţilor statelor membre UE, autoritãţile române au luat urmãtoarele mãsuri:
a) au fost alocate de la bugetul naţional fondurile necesare pentru achiziţia publicã a serviciilor de consultanţã IT&C pentru proiectarea şi auditarea implementãrii SINS, în concordanţã cu Planul de Implementare SINS;
b) contractul pentru serviciile de consultanţã IT&C pentru proiectarea şi auditarea implementãrii SINS a fost semnat în 19.06.2007 şi are termen de finalizare iunie 2010. Serviciile de consultanţã vor avea ca rezultate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi caietul de sarcini necesare implementãrii SINS, asistenţã în procesul de achiziţie publicã în vederea alegerii implementatorului şi auditarea implementãrii sistemului;
c) în concordanţã cu Planul de Acţiune Schengen revizuit 2008, se vor realiza urmãtoarele acţiuni cu scopul îndeplinirii tuturor condiţiilor de pre-aderare la acquis-ul Schengen:
(i) implementarea fazei pilot a SINS, compatibil cu SIS II. Proiectul PHARE 2006 nr. 018-147.03.04, componenta 02.4.1 - Sistemul Informatic Naţional de Semnalãri, compatibil cu SIS II, a fost aprobat cu scopul de a implementa faza pilot a SINS;
(ii) pe baza rezultatelor din cadrul contractului de consultanţã pentru proiectarea şi auditarea SINS (Studiul de Fezabilitate, Proiectul Tehnic şi Caietul de sarcini aferent SINS) se vor realiza obiectivele prevãzute la Contractul I "Implementarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri la nivel naţional", anume elaborarea aplicaţiei software SINS şi testarea acesteia şi a funcţionalitãţilor sistemului.
Au fost înfiinţate Comitetul de Coordonare Strategicã (CCS), organism cu responsabilitãţi în analiza şi coordonarea bunei funcţionãri a SINS şi Comitetul Tehnic (CT), organism cu responsabilitãţi de analizã şi soluţionare a problemelor de ordin tehnic care pot sã aparã în funcţionarea SINS.

Rezultate
Scopul proiectului este de a realiza extinderea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri (SINS) la nivel naţional în vederea asigurãrii accesului tuturor autoritãţilor competente cu drepturi de actualizare/consultare a datelor din SINS, precum şi compatibilizarea în vederea conectãrii la SIS II.
Rezultatele proiectului vor fi:
a) Implementarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri la nivel naţional;
b) Pregãtirea personalului tehnic care asigurã exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS;
c) Construirea clãdirii (pavilion central plus clãdiri anexe) dedicatã Centrului Naţional SIS;
d) Realizarea utilitãţilor, dotarea şi amenajarea clãdirii dedicate Centrului Naţional SIS şi a amplasamentului acesteia;
e) Managementul de proiect.

Activitãţi
Înainte de începerea proiectului urmãtoarele etape vor fi deja realizate:
a) licitaţia;
b) semnarea contractului;
c) caietul de sarcini şi proiectul tehnic vor fi elaborate în cadrul contractului privind serviciile de consultanţã pentru proiectarea şi auditarea implementãrii SINS.

Implementarea proiectului cuprinde urmãtoarele contracte:

Contractul I - Implementarea SINS la nivel naţional.

În cadrul contractului vor fi desfãşurate urmãtoarele activitãţi:
a) dotarea cu echipamente de tehnicã de calcul şi comunicaţie precum şi a software-urilor aferente acestora;
b) realizarea software-ului de aplicaţie pentru SINS care sã asigure funcţionalitãţile operaţionale şi administrative, precum şi de securitate informaticã, toate acestea respectând standardele şi practicile sistemelor similare din Spaţiul Schengen;
c) realizarea interfeţelor SINS cu utilizatorii finali, pentru a permite introducerea, procesarea şi consultarea datelor, în conformitate cu drepturile de acces definite în <>OUG nr. 128/26.09.2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 345/2005 ;
d) adoptarea mãsurilor necesare pentru asigurarea securitãţii întregului sistem la nivelul stocãrii, manipulãrii şi transmisiei datelor, a accesului la aplicaţie şi la echipamente pentru toţi utilizatorii cu drept de consultare;
e) testarea software-ului de aplicaţie, a funcţionalitãţilor sistemului şi acceptanţa finalã;
f) pregãtirea personalului tehnic care asigurã exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS;
g) operaţionalizarea SINS.

Contractul II - Centrul Naţional SIS

În cadrul contractului vor fi desfãşurate urmãtoarele activitãţi:
a) studiul de fezabilitate;
b) realizarea proiectului de execuţie a clãdirii;
c) realizarea lucrãrilor de construcţie aferente clãdirii dedicate Centrului Naţional SIS;
d) realizarea utilitãţilor, dotarea şi amenajarea clãdirii Centrului Naţional SIS şi a amplasamentului acesteia.
Clãdirea dedicatã Centrului Naţional SIS va asigura spaţiile necesare desfãşurãrii activitãţii personalului Centrului Naţional SIS şi a punctului de rezervã pentru Biroul SIRENE, precum şi funcţionãrii componentei naţionale SIS (SINS plus copia bazei de date C.SIS II), în conformitate cu cerinţele prevãzute în documentele referitoare la organizarea şi funcţionarea SIS II.

Contractul III - Managementul de proiect

Pentru Contractul III "Managementul de proiect" se estimeazã achiziţionarea de echipamente de tehnicã de calcul, servere pentru aplicaţia de management de proiecte, amenajare electroalimentare pentru camera serverelor, împãmântare şi cursuri pentru aplicaţia de management de proiect.
În cadrul contractului vor fi desfãşurate urmãtoarele activitãţi:
a) identificarea obiectivelor,
b) elaborarea documentaţiei de programare;
c) elaborarea documentaţiei de licitaţie.

Impact
Realizarea proiectului va avea un impact important la frontiera externã prin obţinerea urmãtoarelor rezultate:
a) se va întãri controlul şi supravegherea la punctele de trecere a frontierei externe. Timpul de control al documentelor la trecerea frontierei va fi redus;
b) va creşte eficienţa activitãţilor de supraveghere la frontiera externã;
c) se va îmbunãtãţi infrastructura, se vor asigura facilitãţile şi echipamentele necesare pentru activitãţile de control şi supraveghere la frontierã;
d) se va realiza o armonizare a bazelor de date care vor fi pregãtite sã asigure comunicarea între ele dar şi cu sistemele SIS II şi VIS;
e) vor fi îmbunãtãţite activitãţile şi mecanismele de control şi de cooperare în scopul combaterii terorismului, a criminalitãţii transfrontaliere, a traficului cu vehicule furate, cu droguri şi armament şi a migraţiei ilegale;
f) se va reduce riscul de acordare a vizelor pentru cetãţenii care au restricţii de intrare pe teritoriul statului român.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Frontiera externã şi toate judeţele din România" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 68 (a se vedea imaginea asociatã).

RO-FSCH 3: Realizarea extinderii Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce - Date (RCVD) a MAI pentru asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concurã la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne

Justificare
Obiectivul proiectului este în concordanţã cu conţinutul Convenţiei de Aplicare a Acordului Schengen, titlul 4, cu privire la Sistemul Informatic Schengen. Realizarea acestui proiect este o condiţie pentru finalizarea pregãtirilor tehnice în vederea asigurãrii accesului în condiţii bune la baza de date SINS şi apoi la componenta naţionalã a SIS. Astfel, proiectul are o contribuţie semnificativã în aplicarea acquis-ului Schengen şi întãrirea controlului la frontierele externe, asigurând accesul structurilor cu atribuţii în domeniul Schengen la baza de date SINS.
În acelaşi timp, implementarea acestui proiect reprezintã şi o recomandare a experţilor Comisiei Europene, exprimatã în Raportul misiunii "peer-to-peer review" în domeniul IT, ce a avut loc în perioada 6-10 februarie 2006.
În prezent RCVD a MAI este format din reţele de arie metropolitanã pentru Municipiul Bucureşti şi 12 municipii reşedinţã de judeţ. Ca parte integrantã a RCVD, existã în desfãşurare un proiect care are ca obiectiv realizarea de reţele de arie metropolitanã pentru încã 16 municipii reşedinţã de judeţ. De asemenea, sunt conectate la RCVD şi Inspectoratele Judeţene de Poliţie a celorlalte 12 municipii reşedinţã de judeţ.
Proiectul are ca obiectiv extinderea RCVD la toate structurile MAI care îşi desfãşoarã activitatea în municipii, oraşe şi comune, pentru asigurarea accesului pentru structurile cu atribuţii în domeniul Schengen la baza de date a SINS şi ulterior la componenta naţionalã a SIS.

Rezultate
Implementarea acestui proiect are ca rezultat finalizarea preparativelor tehnice în vederea asigurãrii accesului în bune condiţii, pentru structurile cu atribuţii în domeniul Schengen, la baza de date a SINS şi ulterior componenta naţionalã a Sistemului Informatic Schengen.
Rezultatul proiectului este extinderea Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce - Date la nivelul municipiilor, altele decât reşedinţele de judeţ, oraşelor şi comunelor de pe teritoriul României pentru asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concurã la constituirea mediului informatizat de cooperare europeanã în domeniul afacerilor interne.
Structurile MAI cu atribuţii în domeniul Schengen care sunt avute în vedere pentru realizarea acestui proiect sunt urmãtoarele: IGPR cu structurile subordonate, IGJR cu structurile subordonate (drept de consultare conform <>OUG nr. 128/2005 ) şi ORI.
Se preconizeazã sã se achiziţioneze echipamente de comunicaţii voce date dupã cum urmeazã: router-e, firewall-uri, switch-uri, rack-uri, servere, centrale telefonice, precum şi cursuri pentru managementul aplicaţiilor şi echipamentelor aflate în reţea.
Pentru contractul nr. 2 Cheltuieli pentru managementul de proiect, se estimeazã achiziţionarea de echipamente de tehnicã de calcul, servere pentru aplicaţia de management, amenajare electroalimentare pentru camera serverelor, împãmântare mediu şi cursuri pentru aplicaţia de management de proiect.

Activitãţi
1. Realizarea extinderii Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce - Date (RCVD) a MAI se va implementa adoptând proiectul global şi nu pe faze.

Activitãţile acestor contracte sunt urmãtoarele:
a) întocmirea caietului de sarcini;
b) semnarea contractului;
c) livrarea echipamentelor;
d) configurarea echipamentelor;
e) instalarea echipamentelor în locaţii;
f) cursuri de pregãtire;
g) servicii de telecomunicaţii;
h) acceptanţa finalã.
2. Activitãţile pentru Managementul de Proiect:
a) identificarea obiectivelor;
b) asigurarea resurselor umane;
c) elaborarea documentaţiei privind planificarea;
d) elaborarea documentaţiei pentru caietul de sarcini;
e) audit privind implementarea sistemului;
f) elaborarea rapoartelor privind desfãşurarea proiectului.

Impact
Proiectul uşureazã transferul informaţiilor operative on-line pe viitoarea frontierã externã a Uniunii Europene.
Parametrii ce vor fi amelioraţi:
a) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii dedicate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţã;
b) funcţionarea coordonãrii interne la toate nivelurile;
c) echipamente de comunicaţii compatibile.
Implementarea proiectului va fi desfãşuratã împreunã cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (pe baza infrastructurii complementare dezvoltate prin proiectul "Extindere şi consolidare a infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a STS la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar autoritãţilor publice la nivelul structurilor teritoriale").

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Infrastructura sistemului de comunicaţii dezvoltatã şi operaţionalã" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 71 (a se vedea imaginea asociatã).

RO-FSCH 4: Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

Justificare
Obiectivul acestui proiect este de a rãspunde urmãtoarelor exigenţe:
a) necesitatea identificãrii celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte subsistemele de control la frontierã care vor asigura o modalitate sigurã de verificare şi confruntare a datelor personale din documentele de cãlãtorie cu datele stocate în bazele de date centrale;
b) necesitatea accesului securizat la datele stocate în sistemele informatice ale MAI, datele clasificate şi de asemenea protecţia datelor personale.
Scopul este determinat de faptul cã implementarea acestei soluţii la nivelul MAI va îmbunãtãţi confidenţialitatea, siguranţa şi nivelul de încredere al datelor schimbate între instituţiile MAI (şi între utilizatori) în concordanţã cu aquis-ul Schengen (în special pentru controlul la frontiere).
Proiectul vizeazã în principal urmãtoarele:
a) întãrirea controlului la frontiere (în special în punctele de trecere a frontierei) prin utilizarea unei metode de autentificare de un înalt nivel de securizare;
b) creşterea eficienţei pentru supraveghere şi control la frontierele externe;
c) creşterea securizãrii datelor schimbate între autoritãţile de la frontierã (şi/sau structuri MAI).
Implementarea acestui proiect reprezintã prima (şi principala) fazã pentru securizarea accesului tuturor utilizatorilor SIS la sistemele realizate din fondurile aferente Facilitãţii Schengen.
În acest moment, nivelul de securizare de acest fel nu este în concordanţã cu SIS şi cu cerinţele la nivel naţional pentru manipularea datelor personale ori de altã naturã.
Parametrii ce vor fi optimizaţi sunt:
a) identificarea documentelor falsificate şi contrafãcute;
b) verificarea documentelor de solicitare a vizei;
c) funcţionarea procesului de coordonare internã la toate nivelurile;
d) echipamentul de comunicaţii compatibil;
e) mãsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea mãsurilor de cãutare, control şi supraveghere;
f) schimbul de informaţii prin intermediul canalelor de comunicaţii corespunzãtoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de urgenţã, echipamentul compatibil de comunicaţii.

Rezultate
Rezultatele garantate ale acestui proiect sunt:
a) accesul securizat al utilizatorilor SIS la celelalte aplicaţii şi/sau baze de date relevante;
b) un instrument sigur de schimb de date între autoritãţile competente de la frontierele externe;
c) reducerea timpului de control al documentelor la punctele de trecere a frontierelor;
d) dezvoltarea securizãrii controlului de documente şi detectarea eficientã a persoanelor care au fãcut fapte care fac obiectul unor restricţii la punctele de trecere a frontierelor;
e) crearea posibilitãţii întocmirii unor rapoarte complete şi eficiente ale personalului de la punctele de trecere prin accesul la informaţii furnizate de alte surse;
f) dezvoltarea unor condiţii preliminare pentru interconectarea cu sisteme informatice similare europene şi internaţionale.
Pe parcursul implementãrii acestui proiect se preconizeazã încheierea a trei contracte, dupã cum urmeazã:
a) consultanţã şi servicii de asistenţã tehnicã (contractul de servicii). Pe parcursul executãrii contractului vor fi elaborate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, documentaţia de atribuire, sprijin în etapa de evaluare a ofertelor/contractare şi ulterior în faza de implementare a sistemului;
b) extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MAI - faza de implementare, asistenţa tehnicã pentru toate fazele proiectului;
c) suportul logistic pentru managementul de proiect, care va include achiziţionarea echipamentului necesar pentru personalul direct implicat în implementarea fazelor proiectului.

Activitãţi
A. Contractare de consultanţã şi servicii de asistenţã tehnicã.
a) stabilirea componenţei comitetului de conducere şi a grupului de lucru din partea beneficiarului şi a consultantului;
b) evaluarea sistemelor existente şi viitoare care necesitã implementarea PKI;
c) faza de documentare/pregãtire pentru personalul din partea beneficiarului;
d) stabilirea arhitecturii generale pentru PKI (propunere ce necesitã a fi avizatã/modificatã de beneficiar);
e) realizarea studiului de fezabilitate şi a soluţiei optime de implementare a PKI;
f) realizarea documentaţiei tehnice şi de licitaţie pentru contractarea fazei de implementare;
g) derularea etapelor specifice procedurii de achiziţie şi contractare;
h) asistenţã tehnicã în perioada de implementare a sistemului.

B. Faza de contractare şi implementare a PKI
a) stabilirea componenţei comitetului de conducere şi a grupului de lucru din partea beneficiarului şi a consultantului;
b) evaluarea sistemelor existente şi viitoare care necesitã implementarea PKI;
c) implementarea unui sistem pilot PKI (pentru un numãr limitat de utilizatori/aplicaţii);
d) implementarea PKI la nivel central;
e) implementarea PKI la nivel local;
f) faza finalã de implementare PKI şi de acceptanţã.

Impact
Implementarea sistemului va asigura:
a) mediu securizat pentru interogarea datelor de cãtre personalul Poliţiei de Frontierã Române;
b) instrument pentru schimbul de date securizat între autoritãţile cu atribuţii la frontiera externã;
c) timp redus de verificare a documentelor la trecerea frontierei;
d) sistem cu grad ridicat de securitate pentru controlul documentelor şi identificarea eficientã a persoanelor date în consemn la frontierã;
e) posibilitãţi crescute pentru raportarea completã şi eficientã, prin acces la informaţii din alte surse, de cãtre personalul din punctele de trecere a frontierei;
f) stabilirea condiţiilor de bazã pentru interconectarea cu sistemele informatice similare la nivel european şi internaţional.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Infrastructura cu chei publice(PKI) pentru sistemele IT dezvoltatã şi operaţionalã" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 74 (a se vedea imaginea asociatã).

RO-FSCH 5: Centrul Multifuncţional de Pregãtire Schengen

Justificare
Obiectivul general al acestui proiect este oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregãtirii personalului implicat direct în Schengen şi în activitãţi conexe. În plus, se doreşte facilitarea implementãrii componentelor acquis-ului Schengen, legislaţiei specifice în acest domeniu şi procedurilor specifice de lucru pentru personalul structurilor operative.
Scopul proiectului este:
a) pregãtirea personalului de specialitate din structurile operative MAI în ceea ce priveşte exploatarea sistemelor informatice de cooperare aferente componentelor acquis-ului Schengen şi în ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii internaţionale implicate;
b) asigurarea pregãtirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea şi mentenanţa Sistemului Informatic Schengen şi SINS;
c) asigurarea pregãtirii multilaterale a personalului din diferite structuri MAI implicate în procesul de aderare, precum şi cunoaşterea procedurilor omologate în spaţiul Schengen.

Rezultate
Întregul personal MAI cu atribuţii în domeniul Schengen va fi pregãtit în ceea ce priveşte utilizarea sistemelor informatice Schengen, a documentelor, cunoaşterea normelor juridice în vigoare impuse de aderarea la spaţiul Schengen, a procedurilor/standardelor impuse în ceea ce priveşte controlul la frontierele externe.
Centrul Multifuncţional de Pregãtire Schengen va fi un important centru regional şi european de cooperare interinstituţionalã în domeniul Schengen.
Trei contracte urmeazã sã fie încheiate în timpul implementãrii acestui proiect:
a) consultanţã şi service pentru asistenţã tehnicã;
b) renovarea/reabilitarea centrului şi achiziţia de bunuri şi servicii;
c) asistenţã logisticã pentru managementului proiectului.

Activitãţi
S-au desfãşurat activitãţile de identificare a locaţiilor posibile, s-a elaborat şi adoptat Strategia MAI în domeniul pregãtirii cadrelor în care un capitol distinct este rezervat Centrului Multifuncţional de pregãtire Schengen, cu douã locaţii: Ploieşti şi Buzãu, prin restructurarea celor douã licee ale MAI.
Activitãţile aferente derulãrii proiectului sunt:
A. Achiziţionarea serviciilor de consultanţã, cu urmãtoarele rezultate:
a) evaluarea Centrului existent (cu cele douã locaţii: Liceele Ministerului Administraţiei şi Internelor din Ploieşti şi Buzãu). Transformarea acestuia în centru de pregãtire multifuncţional. Stabilirea necesarului de lucrãri de amenajare/reabilitare.
Dimensionarea volumului de dotãri. Dimensionarea necesarului de cursuri de pregãtire a instructorilor deja angajaţi şi a sistemelor de pregãtire tip e-learning;
b) realizarea unui model organizatoric şi funcţional al Centrului Multifuncţional de Pregãtire Schengen;
c) realizarea Studiului de Fezabilitate şi a soluţiei tehnice optime;
d) realizarea proiectului tehnic şi a documentaţiei de atribuire aferente fazei de implementare.
B. Contractarea şi implementarea
a) reabilitarea şi modernizarea Centrului, achiziţia de echipamente, asigurarea conexiunilor necesare, elaborarea aplicaţiilor software;
b) testarea aplicaţiei şi a funcţionalitãţii sistemului;
c) asigurarea formatorilor;
d) elaborarea programei de pregãtire, a cursurilor în conformitate cu necesitãţile de pregãtire identificate în colaborare cu structurile beneficiare;
e) implementarea şi derularea programelor de pregãtire.

Impact
Pregãtirea personalului cu responsabilitãţi în:
a) exploatarea sistemelor informatice cu relevanţã Schengen, pentru detectarea falsurilor şi prevenirea emigraţiei ilegale, controlul frontierelor externe pentru prevenirea imigraţiei ilegale;
b) combaterea crimelor transfrontaliere, producerii/traficului de droguri şi spãlãrii de bani, lupta împotriva traficului de persoane;
c) implementarea unei strategii anticorupţie;
d) cunoaşterea prevederilor de lucru/exploatare în reţelele de comunicaţii de date din spaţiul Schengen.
În cadrul formãrii iniţiale se va asigura pregãtirea de specialitate în principal a personalului destinat sã îşi desfãşoare nemijlocit activitatea în componentele operative ale instituţiilor/ structurilor cu responsabilitãţi Schengen.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Centrul de instruire multifuncţional Schengen înfiinţat şi funcţional" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 76 (a se vedea imaginea asociatã).

RO-FSCH 13: Implementarea componentei naţionale a Sistemului Informatic Schengen II (N.SIS II) în România - copia naţionalã a bazei de date SIS II şi asigurarea conectivitãţii la sistemul central SIS

Justificare:
Obiectivul general al acestui proiect este dezvoltarea viitoare a capacitãţii operaţionale a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), în vederea implementãrii acquis-ului Schengen, obiectiv ce va fi realizat prin operaţionalizarea componentei naţionale a Sistemului Informatic Schengen (N.SIS), formatã din Sistemul Informatic Naţional de Semnalãri (SINS), sistem aflat în curs de realizare, şi copia naţionalã a bazei de date centrale a Sistemului Informatic Schengen (CS-SIS).
Îndeplinirea acestui obiectiv va contribui la creşterea eficienţei controlului la frontiera externã şi a securitãţii interne şi va asigura intensificarea schimbului de informaţii cu statele membre Schengen şi cu sistemul central CS-SIS, având ca rezultat combaterea mai eficientã a criminalitãţii transfrontaliere. Realizarea acestui obiectiv reprezintã o condiţie obligatorie în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen.

Rezultate:
Scopul proiectului este de a implementa componenta naţionalã a SIS II (N.SIS II), realizarea interfeţei între SINS şi aceasta, şi asigurarea conectãrii la sistemul central SIS.
Rezultatele proiectului vor fi:
a) realizarea copiei naţionale a bazei de date centrale SIS II;
b) realizarea interfeţei între SINS, compatibil SIS II, şi copie;
c) realizarea aplicaţiei informatice, reprezentând soluţia de adaptare (conversie) a Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri, compatibil SIS II cu cerinţele SIS 1+, la nivelul modelului de date şi a funcţionalitãţilor sistemului, astfel încât sã poatã transmite date în formatul SIS 1+;
d) implementarea soluţiei portugheze SISone4ALL;
e) achiziţionarea infrastructurii (echipamente IT&C) necesare implementãrii soluţiei SISone4ALL, soluţiei de adaptare a SINS şi copie;
f) asigurarea conectãrii la sistemul central SIS.

Activitãţi:
Implementarea proiectului cuprinde urmãtoarele contracte:
Contractul I - achiziţionarea aplicaţiei informatice necesare implementãrii copiei naţionale a bazei de date centrale SIS II şi a soluţiei de adaptare (conversie) a Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri, compatibil SIS II cu cerinţele SIS 1+, la nivelul modelului de date şi a funcţionalitãţilor sistemului, în vederea conectãrii la sistemul central SIS.
În cadrul contractului vor fi desfãşurate urmãtoarele activitãţi:
a) realizarea unei aplicaţii ce va asigura toate funcţionalitãţile necesare schimbului de informaţii dintre sistemul naţional N.SIS II şi sistemul central SIS;
b) integrarea cu sistemul naţional SINS şi aplicaţia SISone4ALL;
c) testarea funcţionalitãţilor de interconectare cu SINS;
d) asigurarea conectãrii între sistemul naţional N.SIS şi sistemul central SIS;
e) achiziţionarea, configurarea şi punerea în folosinţã a unui software automat de testare a consistenţei datelor şi a interconectãrii dintre N.SIS şi sistemul central SIS;
f) servicii de training şi mentenanţã pentru software-urile achiziţionate;
g) operaţionalizarea N.SIS II.

Contractul II - Achiziţionarea infrastructurii necesare soluţiei SISone4ALL, a copiei naţionale a bazei de date SIS şi a soluţiei de adaptare a SINS în vederea conectãrii la sistemul central SIS
În cadrul contractului se va desfãşura activitatea de dotare cu echipamente de tehnicã de calcul şi comunicaţie precum şi cu software-ul aferent acestora.

Contractul III - Managementul de proiect.
În cadrul Contractului III "Managementul de proiect" vor fi achiziţionate echipamente de tehnicã de calcul, servere pentru aplicaţia de management de documente, cursuri pentru aplicaţia de management de documente şi dotãri logistice necesare bunei desfãşurãri a proiectului.
În cadrul contractului vor fi desfãşurate urmãtoarele activitãţi:
a) identificarea obiectivelor;
b) elaborarea documentaţiei de programare;
c) elaborarea documentaţiei de licitaţie.

Impact
Realizarea proiectului va avea un impact important la frontiera externã prin obţinerea urmãtoarelor rezultate:
a) se va întãri controlul şi supravegherea la punctele de trecere a frontierei externe.
Timpul de control al documentelor la trecerea frontierei va fi redus;
b) va creşte eficienţa activitãţilor de supraveghere la frontiera externã;
c) se va asigura accesul autoritãţilor conform competenţelor la datele stocate în baza de date centralã a SIS;
d) se va realiza o armonizare a bazelor de date care vor fi pregãtite sã asigure comunicarea între ele dar şi cu sistemele SIS şi VIS;
e) vor fi îmbunãtãţite activitãţile şi mecanismele de control şi de cooperare în scopul combaterii terorismului, a criminalitãţii transfrontaliere, a traficului cu vehicule furate, cu droguri şi armament şi a migraţiei ilegale;
f) se va reduce riscul de acordare a vizelor pentru cetãţenii care au restricţii de intrare pe teritoriul ţãrii.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Copia naţionalã a bazei de date SIS II, instalatã şi operaţionalã" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 78 (a se vedea imaginea asociatã).

Oficiul Român pentru Imigrãri
RO-FSCH 6: Realizarea şi integrarea în sistemul informatic pentru managementul strãinilor a unei biblioteci virtuale care sã cuprindã specimene ale documentelor de identitate, cãlãtorie şi stare civilã folosite de strãini pe teritoriul României, incluzând o descriere a elementelor de siguranţã ale acestora

Justificare
Scopul acestui proiect este sã creeze un instrument pentru personalul ORI, care sã permitã depistarea tentativelor de fraudã menite pentru obţinerea, în mod ilegal, a dreptului de şedere.
Prin proiectul PHARE 0107.17 Oficiul Român pentru Imigrãri a realizat un sistem IT pentru gestionarea strãinilor, prin contracte de investiţie.
Pânã la sfârşitul anului 2004 a fost implementat un proiect pilot la nivelul a 4 judeţe, iar pânã la sfârşitul anului 2005 sistemul a fost realizat la nivelul tuturor structurilor teritoriale ale ORI.
Prin proiectul PHARE 0006.16, un proiect pilot pentru un sistem on line de procesare a aplicaţiilor visa a fost finanţat prin Programul PHARE 2000, conectând mai multe ambasade la un punct central localizat la Ministerul Afacerilor Externe şi conectat direct la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Mai departe, sistemul a fost extins prin Proiectul PHARE 2002/000-586.04.14.
Prezentul proiect are ca scop crearea unui sistem informaţional pentru putere decizionalã şi este stabilit în cadrul Planului de acţiune 2007 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1122/2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010.
În activitatea uzualã de serviciu, personalul ORI se confruntã cu multe cazuri în care trebuie sã ia decizii referitoare la documentele de identitate şi cele care privesc statutul civil ale cetãţenilor strãini fãrã posibilitatea de a le compara cu exemplarele originale în acel moment. O bibliotecã virtualã cu informaţii relevante ar fi un instrument eficient pentru personalul menţionat în detectarea documentelor contrafãcute şi falsificate.

Rezultate
Rezultatele garantate sunt:
a) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea strãinilor şi echipamentul aferent pentru stocarea datelor instalat şi operaţional;
b) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea strãinilor, echipamentul aferent şi echipamentul software instalat şi operaţional pentru captare/prelucrare imagini;
c) o fazã pilot pentru proiectul operaţional din cadrul sistemului IT pentru gestionarea strãinilor.
În cadrul acestui proiect va fi încheiat un singur contract de furnizare.
Cantitãţile şi echipamentul vor fi determinate dupã încheierea studiului de fezabilitate coordonat de cãtre Direcţia Generalã pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul MAI.

Activitãţi:
a) analiza cerinţelor privind funcţiile sistemului;
b) realizarea conceptului tehnic general al proiectului necesar pentru implementarea sistemului;
c) dezvoltarea sistemului incluzând achiziţionarea şi instalarea software-ului şi echipamentelor necesare conform proiectului tehnic întocmit;
d) testarea funcţiilor sistemului;
e) implementarea sistemului;
f) organizarea unor sesiuni de pregãtire privind utilizarea bibliotecii virtuale.

Impact
Proiectul propus va contribui la reducerea riscului de acceptare la ghişee a documentelor de identitate, cãlãtorie şi statut civil contrafãcute, în vederea reducerii numãrului de cazuri în care dreptul de rezidenţã este obţinut fraudulos, precum şi la diminuarea perioadei de timp necesare pentru procesarea cererilor de prelungire a dreptului de rezidenţã.
Proiectul curent va continua procesul de armonizare a cererilor naţionale cu sistemele informaţionale ale UE, respective SIS şi VIS.
Parametrii abordaţi vor fi:
a) controlul documentelor la oficiile consulare şi la consulatele de carierã;
b) detectarea documentelor false sau falsificate;
c) controlul documentelor incluse în cererile de vizã;
d) mãsurile de prevenire ale migraţiei ilegale şi ale criminalitãţii transfrontaliere, în teritoriu, prin intermediul extinderii şi intensificãrii verificãrilor, a controalelor şi supravegherii.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Bucureşti şi site_uri relevante ale oficiului român pentru imigrãri" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 80 (a se vedea imaginea asociatã).

RO-FSCH 7: Modernizarea sistemului IT al ORI, corelat cu SIS II şi VIS

Justificare
Scopul proiectului este actualizarea aplicaţiilor IT şi a infrastructurilor respective, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale SIS II şi VIS.
În prezent, sistemele IT ale ORI au un anumit nivel de compatibilitate cu SIS II şi VIS. Totuşi, în lumina unei armonizãri depline, este necesarã dezvoltarea sistemelor ORI, atât referitor la bazele de date, cât şi la aplicaţii.
Structura bazei de date trebuie extinsã şi completatã pentru a cuprinde toate datele relevante SIS II şi VIS, într-un format compatibil.
Aplicaţiile necesitã upgradarea secţiunii de consultare a bazelor de date, astfel încât timpul de rãspuns sã se menţinã în limitele impuse de SIS II şi VIS.
În plus, pentru schimbul de date cu VIS, este necesarã dezvoltarea unor module pentru obţinerea, procesarea şi managementul datelor biometrice ale cetãţenilor care solicitã vize, ca şi pentru imprimarea vizelor pe documente, la punctele de trecere a frontierei.
Deoarece ciclul de viaţã al componentelor hardware procurate urmeazã a ajunge la sfârşit, echipamentul vechi va trebui înlocuit.
Sporirea numãrului de date prelucrate şi stocate, datoritã creşterii numãrului de dosare din baza de date şi al preluãrii procesului de prelucrare a datelor biometrice, va necesita înlocuirea serverelor care sunt, actualmente, operaţionale cu echipamente superioare din punct de vedere tehnic (capacitate de stocare, vitezã de procesare).
În vederea creãrii modulelor de obţinere a datelor biometrice pentru imprimarea vizelor, în punctele de trecere a frontierei, va fi necesarã achiziţionarea echipamentelor pentru amprentarea digitalã a solicitanţilor de vizã, similare cu cele care vor funcţiona în cadrul misiunilor diplomatice din România.
Politica de securitate referitoare la sistemele informaţionale ale ORI furnizeazã o protecţie corespunzãtoare a informaţiei, în ceea ce priveşte protecţia fizicã a acestora, accesul la echipamente şi date, în conformitate cu competenţele şi prevederile legale curente.
Cu toate acestea, se considerã cã nivelul de securitate şi confidenţialitate a sistemului ar trebui îmbunãtãţit, iar acest obiectiv este realizabil prin intermediul proiectului actual.

Rezultate
Printre rezultatele garantate se numãrã:
a) achiziţionarea a 200 staţii de lucru, 2 soluţii Thin Client Terminal Server care vor asigura câte 80 de posturi de lucru, echipamente pentru comunicaţie (10 switch-uri), 4 UPS-uri de mare putere, a unui server tip cluster, cu 2 noduri, necesar implementãrii modulului de aplicaţie, echipament de stocare cu capacitate de stocare 1TB şi software de backup, cu 2 switch-uri fibrã opticã şi librãrie de benzi;
b) achiziţionarea a 10 sisteme de supraveghere a accesului şi a 100 de cartele de acces;
c) achiziţionarea serviciilor de consultanţã în vederea modernizãrii infrastructurii software.
(i) realizarea documentaţiei tehnice detaliate aferente modernizãrii software;
(ii) modificarea structurii bazei de date a ORI în conformitate cu specificaţiile tehnice detaliate aferente SIS II, VIS şi componentelor naţionale ale acestora;
(iii) modificãri la nivelul aplicaţiilor informatice;
(iv) organizarea, cadrul activitãţii de consultanţã, de cursuri de pregãtire pentru specialiştii Centrului de Comunicaţii şi Informaticã (CCI) din cadrul O.R.I., relevante pentru activitatea proiectului şi adaptate contextului tehnologic aferent procesului de modernizare şi interconectare (cel puţin cursuri privind tehnologii web services, configurare server de baze de date, etc.) precum şi asigurarea de suport în etapa de implementare propriu zisã, suport în etapa de testare precum şi în etapa de migrare a datelor iniţiale cãtre componenta naţionalã a SIS II.

Activitãţi
a) Modernizarea infrastructurii hardware a Sistemului IT al ORI la nivelul structurilor centrale şi teritoriale, care au acces la sistemul informatic, pentru a se asigura accesul permanent la fluxurile de informaţii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor operative;
b) Ridicarea nivelului de securitate fizicã a Sistemului IT al ORI în vederea alinierii la standardele de securitate prevãzute de Catalogul de recomandãri şi bune practici SIS/SIRENE precum şi recomandãrilor formulate de Serviciul Sisteme Informatice Schengen din cadrul Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru structurile care vor avea drept de acces la SINS;
c) Modernizarea infrastructurii software;
d) Asigurarea furnizãrii de expertizã la un nivel adecvat pentru specialiştii CCI din cadrul ORI, pentru asigurarea condiţiilor de interoperabilitate între sistemul IT al ORI cu componentele naţionale ale SIS II şi VIS;

Impact
Impactul direct la frontiera externã va viza reducerea riscurilor asociate fenomenului intrãrii ilegale, dat fiind faptul cã O.R.I. va fi responsabil cu introducerea în SINS a unor date privind persoane împotriva cãrora s-a dispus mãsura nepermiterii intrãrii sau împotriva cãrora a fost dispusã o mãsurã de îndepãrtare de pe teritoriul României (art. 96 din CAAS) precum şi date referitoare la documentele de identitate, paşapoarte, permise de şedere şi documente de cãlãtorie, care au fost furate, însuşite ilegal, pierdute sau invalidate (art. 100 din CAAS).
De asemenea, pentru prelungirea dreptului de şedere al strãinilor, atribuţie aflatã în sarcina ORI va fi necesarã efectuarea de verificãri în SIS, pentru a investiga dacã pe numele strãinului existã alerte în scopul refuzãrii intrãrii.
În ceea ce priveşte relaţia cu VIS, ORI va fi una din structurile conectate la SNIV. Pentru asigurarea compatibilitãţii cu soluţia naţionalã actualã de management al vizelor, ORI va fi responsabil de administrarea bazei de date naţionale ce va stoca informaţiile aferente acestui domeniu. Potrivit atribuţiilor sale şi în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 09 iulie 2008 privind Sistemul de informaţii privind vizele (VIS) şi schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtã şedere (Regulamentul VIS), ORI va avea acces la datele privind vizele pentru a aviza anumite categorii de solicitãri de vizã de scurtã şedere şi în cazul tuturor solicitãrilor de vizã de lungã şedere, pentru a determina dacã condiţiile de intrare, şedere şi reşedinţã sunt îndeplinite şi în procesul de soluţionare a cererilor de azil.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Bucureşti şi site_uri relevante ale oficiului român pentru imigrãri" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 83 (a se vedea imaginea asociatã).

Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã

RO-FSCH 8: Crearea aplicaţiei SIRENE şi investiţii în infrastructurã, achiziţionarea de echipament tehnic şi de calcul în vederea operaţionalizãrii Biroului SIRENE

Justificare
Obiectivul major este sporirea capacitãţii de stocare şi accesare a informaţiilor de cãtre autoritãţile române implicate în lupta împotriva criminalitãţii transfrontaliere şi operaţionalizarea Biroului SIRENE în vederea asigurãrii unui control eficient la frontierele externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen.

Scopul proiectului este:
a) realizarea unui proiect de consultanţã şi analizã pentru crearea aplicaţiei SIRENE şi a dotãrii tehnice a Biroului SIRENE;
b) achiziţia şi implementarea sistemului informatic aferent Biroului SIRENE (sistemului informatic de prelucrare a dosarelor SIRENE) în conformitate cu soluţia tehnicã rezultatã din Contractul 1 "Realizarea unui proiect de consultanţã şi analizã pentru crearea aplicaţiei SIRENE şi a dotãrii tehnice a biroului SIRENE, precum şi auditarea implementãrii contractului 2", precum şi achiziţionarea necesarului de echipamente IT&C destinate funcţionãrii Biroului SIRENE operaţional;
c) achiziţionarea infrastructurii de amenajare a spaţiului viitorului sediu al biroului SIRENE operaţional;
d) dotarea şi amenajarea sãlii de consiliu şi pregãtire destinatã operatorilor SIRENE;
e) asigurarea securitãţii fizice şi a protecţiei împotriva incendiilor pentru viitorul sediu al biroului SIRENE.
Având în vedere tendinţele în materie, la nivel european şi pan-european, a apãrut ca imperios necesarã adaptarea structurilor de aplicare a legii din ţara noastrã la standardele practice, tehnice şi legale internaţionale şi au fost create premisele pentru viitoarele structuri naţionale specializate în schimbul de informaţii operative în domeniul combaterii criminalitãţii transfrontaliere ca structuri moderne, flexibile, adaptate la standarde legale şi tehnice avansate.
Pentru a rãspunde acestor cerinţe, în anul 2005 a fost înfiinţat Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã, ca unitate sintetizatoare a colaborãrii în domeniul cooperãrii poliţieneşti transfrontaliere la nivel regional şi internaţional, care include în structura sa organizatoricã (în cadrul Punctului Naţional Focal), Biroul SIRENE, constituit iniţial ca structurã non-operaţionalã având ca rol schiţarea cadrului legal şi a condiţiilor tehnice şi administrative necesare funcţionãrii optime a Biroului în momentul operaţionalizãrii.
De la crearea sa, Biroul SIRENE a fost beneficiarul secundar al unui proiect de înfrãţire instituţionalã PHARE 2002-RO02/IB/JH-03 "Asistenţã tehnicã şi juridicã pentru crearea unui sistem informatic naţional compatibil cu Sistemul Informatic Schengen", împreunã cu Franţa şi Spania. Proiectul menţionat a fost un proiect comun, înglobând aspecte legale şi tehnice şi având ca rezultat crearea cadrului legal pentru constituirea unui sistem IT&C compatibil cu SIS, respectiv <>OUG nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri. Proiectul a oferit, de asemenea, o privire de ansamblu asupra modului de organizare a Biroului SIRENE în momentul operaţionalizãrii acestuia, subliniind atribuţiile specifice ale activitãţii Biroului SIRENE şi obiectivele care trebuie atinse în vederea conectãrii la SIS. A fost elaborat un concept general de organizare a Biroului SIRENE Naţional, stabilindu-se regulile generale de funcţionare a Biroului (resurse umane, materiale şi tehnice, precum şi o estimare bugetarã primarã asupra necesarului de echipament destinat operaţionalizãrii acestei componente). Documentele se referã la obiectivele generale ale oricãrui birou SIRENE fãrã a detalia procedurile interne ale fiecãrui stat membru.
Acţiunile prezentului proiect, se circumscriu obiectivelor instrumentului financiar Facilitatea Schengen aşa cum acestea sunt definite prin Decizia Comisiei Europene C (2007) 1417, privind gestionarea şi controlul pãrţii consacrate acquis-ul Schengen din cadrul Facilitãţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007- 2009 (art. 2 alin. (1), lit. b) "investiţii în toate tipurile de echipament operaţional[...] crearea diverselor sisteme informatice necesare punerii în aplicare a aquis-ului Schengen" şi art. 2 "Acţiuni şi cheltuieli eligibile" alin. 2 lit. b).
Obiectivele - Crearea unei secţiuni naţionale pentru SIS II şi înfiinţarea Biroului SIRENE - sunt incluse şi în recomandãrile experţilor europeni formulate în urma sesiunilor de evaluare referitoare atât la activitãţile de pregãtire profesionalã, cât şi la cele de investiţii pentru înfiinţarea Biroului SIRENE Naţional, în conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar. SIS reprezintã un capitol important în Planul de Acţiune Schengen, revizuit în anul 2008 şi 2009, care include numeroase mãsuri asumate de România în vederea îndeplinirii criteriilor de accedere la Spaţiul Schengen.
Proiectul propus, prin componentele sale, respectiv realizarea unui proiect de consultanţã şi analizã pentru crearea aplicaţiei SIRENE şi a dotãrii tehnice a Biroului SIRENE, realizarea sistemului informatic de prelucrare a dosarelor SIRENE, componenta de investiţii în echipament IT&C şi cea pentru amenajarea spaţiului şi asigurarea unui grad adecvat de protecţie fizicã a viitorului sediu al SIRENE operaţional, creeazã premisele necesare pentru înfiinţarea Biroului SIRENE Naţional prin asigurarea resurselor materiale şi logistice impuse de standardele în domeniu şi prin pregãtirea tehnicã a viitorilor operatori ai biroului. Aceste investiţii vor asigura funcţionarea la standarde operaţionale a Biroului SIRENE Naţional care va oferi un sprijin important în asigurarea securizãrii celei mai extinse frontiere externe din Spaţiul Schengen. Crearea Biroului SIRENE Naţional va asigura schimbul eficient de date şi informaţii cu celelalte birouri SIRENE din statele membre, în acord cu standardele acquis-ului Schengen şi a celor mai bune practici în domeniu, reprezentând, alãturi de INTERPOL, EUROPOL, Centrul SECI, ataşaţii şi ofiţerii de legãturã acreditaţi, un canal de cooperare poliţieneascã internaţionalã.

Rezultate
Rezultatele garantate ale proiectului sunt:

a) caietul de sarcini aferent stabilirii arhitecturii tehnice a viitorului sistem informatic al Biroului SIRENE şi a echipamentului hardware necesar pentru implementarea sistemului informatic, elaborat;
b) implementarea optimã a soluţiilor software şi hardware prin asistarea activitãţilor desfãşurate de cãtre contractorul desemnat pentru contractul 2 "Achiziţia şi implementarea Sistemului Informatic aferent biroului SIRENE, precum şi achiziţionarea necesarului de echipamente IT&C pentru funcţionarea biroului SIRENE operaţional";
c) aplicaţia SIRENE realizatã, instalatã, încãrcatã cu date şi testatã iar aproximativ 40 de operatori SIRENE pregãtiţi din punct de vedere operaţional, în vederea utilizãrii aplicaţiei la standarde profesionale; aproximativ 5 specialişti IT din cadrul CCPI pregãtiţi din punct de vedere tehnic pentru a asigura buna funcţionare a sistemului.
d) biroul SIRENE dotat corespunzãtor din punct de vedere tehnic şi al comunicaţiilor astfel încât sã fie capabil sã efectueze în mod eficient schimbul de date şi informaţii cu celelalte Birouri SIRENE, precum şi cu autoritãţile naţionale de aplicare a legii, la standardele impuse de acquis-ul Schengen şi de cele mai bune practici în domeniu;
e) spaţiile de lucru ale Biroului SIRENE Naţional amenajate prin asigurarea condiţiilor de lucru (climatizare, mobilier etc.) pentru viitorul sediu al Biroului SIRENE operaţional;
f) spaţiul destinat sãlii de consiliu şi pregãtire amenajat corespunzãtor pentru asigurarea condiţiilor desfãşurãrii sesiunilor de pregãtire continuã a operatorilor SIRENE şi a unor evenimente care reunesc participanţii celorlalte Birouri SIRENE din statele membre Schengen;
g) spaţiile de lucru ale Biroului SIRENE Naţional asigurate adecvat din punct de vedere al securitãţii fizice şi al protecţiei împotriva incendiilor.
Se preconizeazã încheierea a cinci contracte în cadrul acestui proiect, respectiv:
1. Realizarea unui proiect de consultanţã şi analizã pentru crearea aplicaţiei SIRENE şi a dotãrii tehnice a Biroului SIRENE, precum şi auditarea implementãrii contractului 2;
2. Achiziţia şi implementarea sistemului informatic aferent Biroului SIRENE, precum şi achiziţionarea necesarului de echipamente IT&C pentru funcţionarea Biroului SIRENE operaţional;
3. Achiziţionarea infrastructurii de amenajare a spaţiului viitorului sediu al Biroului SIRENE operaţional;
4. Dotarea şi amenajarea sãlii de consiliu şi pregãtire destinatã operatorilor SIRENE;
5. Achiziţionarea echipamentelor de asigurare a securitãţii fizice şi de protecţie împotriva incendiilor pentru sediul Biroului SIRENE.

Activitãţi
Legate de rezultatul 1 şi 2
a) analiza aplicaţiei, a cerinţelor şi a contextului în care va fi utilizatã, precum şi întocmirea caietului de sarcini;
b) elaborarea documentaţiei de analizã şi a specificaţiilor tehnice pentru infrastructura IT&C;
c) asigurarea auditãrii implementãrii soluţiei oferite de cãtre contractorul desemnat prin licitaţie pentru contractul 2.

Legate de rezultatul 3
a) designul şi implementarea aplicaţiei SIRENE;
b) încãrcarea aplicaţiei cu datele relevante/introducerea datelor relevante în program;
c) evaluarea finalã a calitãţii şi testele de întreţinere;
d) realizarea pregãtirii tehnice a operatorilor SIRENE pentru utilizarea aplicaţia SIRENE la standarde profesionale şi a specialiştilor IT din cadrul CCPI pentru a asigura buna funcţionare a sistemului;
e) interconectarea cu SINS, alte baze de date relevante la nivel naţional şi alte birouri SIRENE.

Legate de rezultatul 4
a) evaluarea necesarului pentru SIRENE în concordanţã cu acquis-ul Schengen;
b) lansarea licitaţiei pentru achiziţionarea echipamentului IT&C şi necesar pentru operaţionalizarea Biroului SIRENE;
c) achiziţionarea şi instalarea echipamentului IT&C.

Legate de rezultatul 5
a) evaluarea necesarului pentru amenajarea spaţiului de lucru destinat viitorului Birou SIRENE;
b) lansarea licitaţiei pentru achiziţionarea componentelor necesare amenajãrii spaţiului (panouri de compartimentare, mobilier pentru birouri şi pentru sala de pregãtire destinatã operatorilor SIRENE etc.);
c) achiziţionarea şi instalarea dotãrilor de amenajare a spaţiului Biroului SIRENE operaţional.

Legate de rezultatul 6
a) evaluarea necesarului pentru amenajarea şi dotarea sãlii de consiliu şi pregãtire continuã pentru operatorii SIRENE;
b) lansarea licitaţiei pentru achiziţionarea sistemelor şi a echipamentelor necesare amenajãrii spaţiului (sisteme de sonorizare, sisteme de proiecţie, cabine de translaţie etc.);
c) achiziţionarea şi instalarea dotãrilor de amenajare a sãlii de consiliu şi pregãtire.

Legate de rezultatul 7
a) evaluarea necesarului pentru asigurarea securitãţii fizice şi protecţia împotriva incendiilor a spaţiilor de lucru destinate Biroului SIRENE operaţional (sisteme pentru prevenirea accesului neautorizat - sisteme de acces smartcard, uşi securizate, geamuri prevãzute cu senzori de mişcare sau antiglonţ, camerã servere echipatã cu uşã ignifugã - sisteme pentru prevenirea incendiilor, climatizare adecvatã, supraveghere video etc.);
b) achiziţionarea echipamentelor necesare şi instalarea acestora.

Impact
SIS II şi Biroul SIRENE reprezintã instrumente cheie în cooperarea transfrontalierã dintre statele membre Schengen iar implementarea acestora la nivel naţional reprezintã douã dintre criteriile esenţiale care au fost evaluate încã din momentul aderãrii României la Uniunea Europeanã şi reprezintã condiţii sine-qua-non în perspectiva aderãrii României la Spaţiul Schengen. Un control eficient la frontierele externe ale UE reprezintã un avantaj în perspectiva aderãrii României la acest spaţiu. În acest context, înfiinţarea unui Birou SIRENE funcţional şi a SINS devin necesitãţi stringente.
Parametrii care vor fi îmbunãtãţiţi sunt urmãtorii:
a) schimbul de informaţii dintre autoritãţile competente (poliţia de frontierã, vama, poliţia, autoritãţi judiciare);
b) echipamentul de comunicaţii compatibil;
c) cooperarea având la bazã acorduri internaţionale sau bilaterale, aplicatã ad-hoc (schimb de informaţii, controale comune, gestionarea situaţiilor de readmisie);
d) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţã.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Centrul de cooperare poliţieneascã internaţionalã Bucureşti" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 88 (a se vedea imaginea asociatã).

Inspectoratul General al Poliţiei Române

RO-FSCH 10: Întãrirea capacitãţii sistemului informatic al Poliţiei Române necesar implementãrii SIS II

Justificare:
Obiectivul acestui proiect îl reprezintã creşterea capacitãţii de control prin intermediul sporirii capacitãţii de a oferi date şi accesul la baza de date.
Scopul acestui proiect este de a consolida sistemul IT al Poliţiei Române necesar pentru implementarea SIS II în vederea sporirii capacitãţii de a combate fenomenul criminalitãţii la frontiera externã respectând standardele SIS II.

Situaţia actualã a Sistemului Informatic al Poliţiei Române se prezintã astfel:

Comunicaţii:
Infrastructura de comunicaţii se bazeazã pe Reţeaua de Comunicaţii Voce Date (RCVD) a MAI, aceasta ajungând pânã la nivelul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie, iar în 26 de judeţe pânã la nivelul poliţiilor municipale din reşedinţele de judeţ.

Hardware:
În momentul de faţã, la nivelul Poliţiei Române sunt aproximativ 4.000 de calculatoare. De asemenea mai exista câte un server la fiecare Inspectorat Judeţean de Poliţie, iar la nivelul I.G.P.R. existã o fermã de servere (DB Server, File Server, Web Server, Exchange Server, Application Server, etc.)

Software:
Din punct de vedere al aplicaţiilor, la momentul actual sunt date în producţie aplicaţiile: "Evidenţa persoanelor urmãrite" şi "Evidenţa autovehiculelor furate". Acestea sunt aplicaţii web, client server dezvoltate în tehnologia Microsoft Visual Studio.NET, cu baze de date Microsoft SQL 2000, accesibile de la orice staţie care este legatã la RCVD. Aplicaţia "Evidenţa obiectelor furate" se aflã în reproiectare, pentru a fi portatã pe aceleaşi tehnologii, ca şi celelalte douã.

Pregãtire:
La nivelul Poliţiei Române a fost implementatã platforma de învãţãmânt la distanţã e-Learning. Sistemul e-Learning poate fi accesat de pe orice staţie conectatã la reţea. Pregãtirea cadrelor se face în continuare şi în sistemul clasic de învãţãmânt, în centrele şi şcolile specializate.
Mãsurile avute în vedere pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite:
a) construcţia instituţionalã şi investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate - precizãrile referitoare la implementarea Sistemului Informatic Schengen,
b) pregãtirea adecvatã a personalului care va fi implicat în acest demers vor putea fi îndeplinite de Poliţia Românã prin implementarea proiectelor propuse.
De asemenea, în cadrul Convenţiei Schengen, Titlul IV "Sistemul de Informaţii Schengen", la Capitolul 1 este prevãzutã "Crearea Sistemului de Informaţii Schengen", iar la Capitolul 2 "Funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen".
Prin intermediul acestui proiect sunt îndeplinite urmãtoarele sarcini cumulative:
1. Modernizarea infrastructurii hardware şi software (software de bazã şi de management al sistemului) a sistemului informatic al Poliţiei Române pentru accesul utilizatorilor operativi la actualizarea/consultarea datelor SINS şi în perspectivã a datelor N.SIS va asigura:
a) dotarea cu echipamente de tehnicã de calcul necesare accesãrii de cãtre utilizatorii finali a aplicaţiilor SIS;
b) completarea necesarului de echipament IT pentru Registrul Naţional al Armelor ce va permite efectuarea schimbului de informaţii în sensul art. 91 din CAAS;
c) dotarea cu servere şi software de bazã necesare constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta date SINS;
d) implementarea unui sistem ce va permite realizarea managementului dotãrilor, aplicaţiilor, a infrastructurii şi utilizatorilor în vederea accesului securizat la datele SINS;
2. Realizarea subsistemului privind managementul stocãrii datelor Poliţiei Române pentru compatibilizarea cu SINS şi în perspectivã cu N.SIS va permite implementarea principiilor asigurãrii disponibilitãţii şi accesul utilizatorilor la date în regim 24 ore/7 zile.
Aceasta implicã:
a) dezvoltarea capacitãţii de stocare şi regãsire a datelor pe care Poliţia Românã le pune la dispoziţie SIS precum şi implementarea unor soluţii moderne de salvare şi restaurare a acestora prin crearea unui Data Center;
b) sistem software pentru managementul stocãrii datelor şi integrarea lui într-un portal.
3. Realizarea subsistemului de modernizare a aplicaţiilor Poliţiei Române, compatibilizarea acestora cu SINS şi SISII precum şi accesul la date/aplicaţii printr-un punct unic şi securizat de tip portal va permite alinierea datelor şi aplicaţiilor Poliţiei Române la cerinţele SIS precum şi accesarea aplicaţiilor naţionale şi SIS de cãtre utilizatorii finali printr-o singurã interfaţã - în conformitate cu cerinţele de realizare SIS.
4. Realizarea subsistemului de upgrade a platformei de învãţãmânt la distanţã e-Learning din cadrul Poliţiei Române va transforma actuala platformã într-un instrument de pregãtire a utilizatorilor operativi ce au acces la baza de date SINS.
Atât echipamentele hard, cât şi cele soft vor fi integrate în SISPOL - Sistemul Sectorial de Informaţii al Poliţiei Române.

Rezultate

Sarcina 1:
Modernizarea echipamentelor IT şi a software-ului de bazã prin achiziţionarea de echipamente IT cum ar fi servere, staţii de lucru, imprimante, multifuncţionale, licenţe software de bazã pentru aplicaţii, dupã cum urmeazã:
1.1. Dotarea cu 210 servere Tip I, 450 servere Tip II şi 10 servere Tip III, plus accesorii, 1 software de management necesare constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta date SINS;
1.2. Dotarea cu 5025 staţii de lucru, 50 multifuncţionale laser, 760 imprimante laser a/n de reţea, 55 imprimante laser color,25 echipamente pentru scrierea documentelor RNA, 25 scanere.
1.3. Achiziţionarea unui sistem software ce va permite realizarea managementului dotãrilor, aplicaţiilor, a infrastructurii şi utilizatorilor în vederea accesului securizat la datele SINS:
a) inventarierea hardware-ului;
b) inventarierea software-ului;
c) automatizarea proceselor IT;
d) managementul configurãrii şi mentenanţa software-ului precum şi integrarea în portal;
e) managementul identitãţilor şi acceselor în sistemele informatice dedicate.
1.4. Achiziţionarea unui sistem software care va realiza managementul sistemului de securitate în vederea accesului securizat la datele SINS:
a) integrarea sistemului antivirus într-o interfaţã unicã de gestionare a aplicaţiilor de securitate;
b) implementarea criptãrii şi decriptãrii informaţiilor;
c) asigurarea controlului accesului la un domeniu de servere şi de aplicaţii;
d) detectarea acceselor neautorizate;
e) implementarea unor aplicaţii de depistare a vulnerabilitãţilor;
f) controlul accesului la internet;
g) utilizarea unei interfeţe unice pentru gestionarea aplicaţiilor de securitate.

Sarcina 2:
Managementul stocãrii datelor Poliţiei Române pentru compatibilizarea cu SINS şi în perspectivã cu N.SIS
Rezultate:
2.1. Achiziţionarea unui Data Center care sã cuprindã:
a) un sistem de servere de înalta disponibilitate (servere în sistem cluster, Storage Area Network şi sistem profesional de backup) şi balansare de trafic pentru sediul central;
b) un sistem de Disaster Recovery pentru un site secundar (servere, ups de mare capacitate);
2.2. Sistem software pentru Managementul stocãrii datelor şi integrarea lui într-un portal

Sarcina 3:
Modernizarea aplicaţiilor Poliţiei Române, compatibilizarea acestora cu SINS şi SISII precum şi accesul la date/aplicaţii printr-un punct unic şi securizat de tip portal
Rezultate:
3.1. Achiziţionarea unui document de consultanţã privind modificãrile care trebuiesc aduse aplicaţiilor: "Furt Auto", "Urmãriţi", "Obiecte Furate" şi "Registrul Naţional al Armelor şi a bazelor de date ale acestora", pentru a fi în concordanţã cu cerinţele SINS şi SIS II;
3.2. Achiziţionarea unei soluţii de Portal, pentru ca aplicaţiile "Furt Auto", "Urmãriţi", "Obiecte Furate" şi "Registrul Naţional al Armelor" sã fie accesate dintr-un punct unic şi securizat;
3.3. Implementarea soluţiei de Portal şi integrarea aplicaţiilor respective în acesta, în vederea realizãrii urmãtoarelor:
1. Modernizare aplicaţii, realizarea modificãrilor necesare/reproiectarea aplicaţiilor în conformitate cu cerinţele SIS;
2. Asigurarea accesului permanent la fluxurile de informaţii, în timp real, pentru îndeplinirea atribuţiilor operative ale tuturor structurilor din Poliţia Românã;
3. Implementarea mecanismelor şi instrumentelor moderne de lucru pentru îmbunãtãţirea calitãţii actului decizional (elaborarea de statistici, rapoarte, prognoze);
4. Realizarea de conectori pentru alte aplicaţii;
5. Realizarea unui portal automat de cãutare automatã în toate bazele de date în funcţie de drepturile utilizatorului şi criteriul de cãutare pentru aplicaţiile:
a) Urmãriţi General;
b) Furt Auto;
c) Obiecte furate;
d) Registrul Naţional al Armelor;
6. Crearea unui punct de acces unic la resursele ce pot fi accesate prin tehnologie Web
7. Autentificarea utilizatorilor doar la nivelul portalului
8. Crearea unei interfeţe standard cãtre toate resursele Sistemului Informatic al Poliţiei Române
9. Integrarea tuturor datelor şi aplicaţiilor Sistemului Informatic al Poliţiei Române

Sarcina 4:
Upgrade-ul platformei de învãţãmânt la distanţã e-Learning din cadrul Poliţiei Române ca instrument de pregãtire a utilizatorilor operativi ce au acces la baza de date SINS
Rezultate:
4.1. Extinderea numãrului de licenţe în conformitate cu dezvoltarea SISPOL prin suplimentarea cu 50000 de licenţe;
4.2. Achiziţionarea unui numãr de 45 de servere pentru cele 42 de de IJP-uri şi pentru cele 3 şcoli de agenţi şi 2 servere hardware şi rack, inclusiv echipament de montare, conectivitate şi back-up pentru nivelul central;
4.3. Crearea de platforme individuale pentru cele trei şcoli (Câmpina, Slatina, Sibiu) şi interconectarea lor cu platforma de la nivel central
4.4. Crearea de lecţii pentru:
a) Pregãtirea a 50000 de utilizatori de aplicaţii SINS;
b) Pregãtirea a 15 administratori de aplicaţii care fac obiectul SINS din cadrul Centrului de Comunicaţii şi Informaticã;
c) Pregãtirea a 45 de specialişti IT din cadrul structurilor de resurse umane al I.G.P.R., la nivel central, cât şi local;
4.5. Achiziţionare Upgrade aplicaţie şi personalizare pentru noua arhitecturã a IGPR cuprinzând analizã, culegere de specificaţii, scrierea de cod (actualizarea software-ului), testare şi asigurarea calitãţii

Activitãţi:
1. Realizarea specificaţiilor tehnice şi a caietului de sarcini;
2. Desfãşurarea procedurilor de achiziţie şi semnarea contractului;
3. Implementarea proiectului.

Impact
Domeniul de incidenţã al proiectului se regãseşte printre prevederile Deciziei Comisiei nr. 1417 din 04 aprilie 2007, care prevede la capitolul I, art. 2, paragraful 1, lit. b) "investiţii în toate tipurile de echipament (precum SIS II, echipamente IT şi software...)" iar la paragraful 2 "acţiunile trebuie sã se subscrie parţial sau în totalitate acquis-ului Schengen şi sã aibã legãturã cu protecţia viitoarelor frontiere externe, chiar dacã aceste acţiuni nu au loc la viitoarele frontiere externe".
Parametrii care vor fi îmbunãtãţiţi sunt:
a) schimbul de informaţii prin canalele corecte de comunicaţie, puncte locale de contact, proceduri de urgenţã;
b) un concept clar de pregãtire (de bazã şi continuã) care sã acopere abilitãţile operaţionale, cunoaşterea legislaţiei, a limbilor strãine, etc.
c) funcţionarea coordonãrii interne la toate nivelurile;
d) schimbul de informaţii între autoritãţile competente (poliţie de frontierã, vamã, poliţie, autoritãţi judiciare, procurori);
e) echipamente de comunicaţii compatibile;
f) mãsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere pe teritoriul ţãrii prin intensificarea cercetãrilor, verificãrilor şi a supravegherii.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Bucureşti şi locaţiile relevante ale Poliţiei Române" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 94 (a se vedea imaginea asociatã).

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã
RO-FSCH 17: Pregãtirea condiţiilor necesare implementãrii ulterioare a sistemelor FADO (False and Authentic Documents On-line) şi APIS (Advance Passenger Information System)

Justificare
Scopul proiectului este pregãtirea cadrului instituţional şi îmbunãtãţirea cooperãrii interinstituţionale pentru a obţine condiţiile necesare implementãrii sistemelor FADO şi APIS.
Prezentul proiect va fi o continuare a dotãrii cu echipamente IT&C furnizate prin Programele Phare derulate şi aflate în derulare şi în acelaşi timp va fi complementar cu acestea. Proiectul este complementar şi altor contracte prin care se va realiza implementarea ulterioarã a sistemelor FADO şi APIS, în sensul cã pregãteşte condiţiile organizaţionale necesare la standarde europene, contribuind la îmbunãtãţirea cadrului cooperãrii inter-instituţionale şi a armonizãrii procedurale interinstituţionale în etapa premergãtoare implementãrii sistemelor FADO şi APIS.
Proiectul are o singurã componentã, corespunzãtoare unui singur contract: furnizare echipamente.
În cadrul acestui contract se realizeazã achiziţia echipamentelor IT necesare implementãrii sistemului FADO.
Prezenta achiziţie de echipamente acoperã o primã urgenţã a nevoilor de echipamente ierarhizate de specialiştii din cadrul Serviciului Criminalistic al IGPF. Acestea sunt necesare instalãrii ulterioare a sistemului FADO pentru PFR (ce va include o bazã de date cu specimene şi metode de falsificare), în scopul intensificãrii activitãţilor de prevenire a trecerii frontierei cu documente şi vize false ori falsificate, pentru asigurarea unei legãturi permanente între nivelul operativ şi cel decizional, precum şi între structurile de criminalisticã la nivel teritorial şi central (între PTF-uri şi IGPF; de asemenea, aceastã achiziţie va permite ulterior generalizarea şi aplicarea principiilor de lucru în cadrul celor douã nivele de control din PTF, precum şi accesul operatorilor din PTF-uri direct în bazele de date FADO, şi astfel va contribui la o fluidizare a fluxului de circulaţie a informaţiei. De asemenea, asigurarea nivelului II de control la trecerea frontierei de stat şi optimizarea bazei de date operative referitoare la specimenele de documente şi metodele de falsificare ale documentelor de trecere a frontierei vor fi facilitate ca urmare a implementãrii sistemului, care va permite totodatã şi menţinerea cooperãrii cu structurile similare din celelalte state membre UE în domeniul combaterii fraudei în documente şi vize.
Toate aceste acţiuni sunt în conformitate cu noua strategie a PFR, Strategia Logisticã şi Planul Unic Multianual de Investiţii, precum şi cu documentele de pregãtire şi perfecţionarea personalului.

Rezultate
1. Rezultatul garantat al proiectului este cã echipamentul necesar implementãrii sistemului FADO va fi achiziţionat şi instalat (staţii de lucru, scanere, echipamente UPS)
Este prevãzutã încheierea unui singur contract, dupã cum urmeazã:
1. Contractul de furnizare, ce acoperã rezultatul descris mai sus.
Activitãţi
Vor fi derulate urmãtoarele activitãţi, în cadrul proiectului:
- Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor necesare implementãrii sistemului FADO.
Notã: specificaţiile tehnice necesare echipamentelor destinate FADO sunt deja elaborate (staţii de lucru, scanere, dispozitive UPS).
Tipul contractului: achiziţii produse (echipamente IT pentru sistemul FADO)

Impact
Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregãteşte sã adere la spaţiul Schengen. Conectarea la sistemul SIS II presupune o investiţie majorã atât în infrastructurã cât şi în pregãtirea personalului, pentru a putea face faţã viitoarelor provocãri pe care aderarea la spaţiul Schengen le va aduce.
Astfel, un impact în domeniului dotãrii cu echipamente IT&C va duce inevitabil şi la o solicitare de instruire a personalului IT&C în utilizarea echipamentelor, a programelor de software, etc. De aici se impun unele din rezultatele dotãrii cu echipamente IT&C şi a instruirii/formãrii profesionale a personalului din domeniu, care vor fi:
a) programe noi de pregãtire în domeniul specific;
b) creşterea cooperãrii cu experţii din statele membre Schengen în domeniul specific pentru a putea realiza conectarea în condiţii cât mai bune şi de a asigura exploatarea la un randament cât mai ridicat;
c) noi metodologii, metode de lucru în domeniul de competenţã care sã fie în concordanţã cu acquis-ul Schengen şi care vor trebui sã fie însuşite de cãtre tot personalul PFR.
Dotarea tehnicã solicitatã prin intermediul acestui proiect constituie o etapã preliminarã de creare a capacitãţii instituţionale, respectiv de pregãtire a resurselor umane, etapã absolut necesarã pregãtirii implementãrii ulterioare a sistemului FADO şi APIS care vor contribui la prevenirea migraţiei ilegale, a infracţionalitãţii transfrontaliere, a actelor de terorism şi la asigurarea securitãţii transportului aerian şi a siguranţei cãlãtorilor, în vederea alinierii la cerinţele Schengen.
Parametrii care urmeazã sã fie îmbunãtãţiţi:
a) cooperare localã, multilateralã şi bilateralã;
b) schimb de informaţii prin canale de comunicare, puncte locale de contact şi proceduri de urgenţã;
c) controale la frontierã în baza unor analize de risc;
d) echipamente de comunicare compatibile;
e) mãsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere, adoptate în teritoriu prin controale şi supraveghere;
f) mãsuri pentru repatriere, în concordanţã cu legislaţia naţionalã.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Frontiera externã şi Bucureşti - Echipamentul necesar achiziţionat şi livrat" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 96 (a se vedea imaginea asociatã).

B. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

RO-FSCH 11: Crearea unui Sistem Naţional de Informaţii privind vizele (NS-VIS)

Justificare
România a dezvoltat un sistem informatic naţional, numit "Visa on Line", folosit de cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare pentru a procesa cererile de vizã. Folosind sistemul informatic, funcţionarul consular transmite electronic un formular de aplicaţie, inclusiv o fotografie color, cãtre Centrul Naţional de Vize, unde, în funcţie de cetãţenia solicitantului şi tipul de vizã solicitatã, aplicaţia este procesatã fie de cãtre Centrul Naţional de Vize, fie de cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri.
Centrul Naţional de Vize este responsabil pentru examinarea şi aprobarea/respingerea aplicaţiilor pentru vizele de şedere pe termen scurt, solicitate de cãtre cetãţeni din terţe state fãrã risc de migraţie. Oficiul Român pentru Imigrãri proceseazã aplicaţiile pentru vizele de şedere pe termen lung precum şi aplicaţiile pentru vizele de şedere pe termen scurt pentru cetãţenii ce provin din ţãrile incluse în lista statelor cu risc ridicat de migraţie.
Urmare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul Schengen, Planului de Acţiune Schengen, România începe în 2007 implementarea componentei naţionale a VIS (N.VIS) pentru a:
a) îmbunãtãţi schimbul de informaţii dintre statele membre privind aplicaţiile pentru vize;
b) contribui la îmbunãtãţirea cooperãrii consulare;
c) prevenirii fenomenului de "visa shopping";
d) facilita verificarea dacã deţinãtorul şi titularul vizei sunt aceeaşi persoanã, la punctele de control de la frontiera externã;
e) contribui la identificarea şi repatrierea imigranţilor ilegali;
f) facilita aplicarea Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de cãtre un resortisant al unei ţãri terţe.
Sistemul VIS naţional va fi administrat de cãtre Centrul Naţional de Vize.
Pentru a implementa NS-VIS, România a adoptat planuri strategice precum Strategia naţionalã privind aderarea la spaţiul Schengen, Planul de Acţiune Schengen şi Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010. Ministerul Afacerilor Externe va pregãti pentru dezvoltare, Sistemul Naţional pentru Informare privind vizele folosind finanţare prin programul Phare pentru asistenţã tehnicã. Durata estimativã pentru implementare este pânã în 2009.

Obiective:
- iniţierea, dezvoltarea şi implementarea pe infrastructura sistemului Visa On Line a componentei naţionale a Sistemului de Informare privind Vizele (NS-VIS), care sa cuprindã componenta VISION şi interconectarea cu sistemul central VIS al Uniunii Europene (CS-VIS) şi Sistemul Informatic Naţional de Semnalãri (SINS).

Rezultatele urmãrite:
a) consultarea riguroasã şi în timp util, în sistem on-line, a statelor membre ale Convenţiei Schengen privind cererile de vize pentru spaţiul Uniunii Europene;
b) sprijin în identificarea persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile de intrare, şedere sau rezidenţã pe teritoriul statelor membre care au eliminat controlul la frontierele interne, inclusiv în scopul returnãrii acestora;
c) prevenirea ameninţãrilor la adresa securitãţii interne a fiecãruia dintre statele membre;
d) facilitarea luptei împotriva fraudei;
e) facilitarea controalelor la frontierele externe ale UE şi pe teritoriul statelor membre;
f) preîntâmpinarea acţiunilor de "visa shopping".
Pentru implementarea VIS, MAE va utiliza infrastructura de comunicaţii existentã între sediul central al MAE şi posturile consulare, iar interfaţa de aplicaţii existentã va fi schimbatã, astfel încât posturile consulare sã poatã accesa sistemul viza on line (gestionat de cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri); vor fi create conexiuni cu NS-VIS de cãtre instituţiile guvernamentale române, introducând datele în baza de date - viza on line - bazã de date creatã, întreţinutã şi modernizatã de cãtre ORI); totodatã, se va crea un modul integrat de comunicare prin intermediul sistemului VISION; vor fi achiziţionate componente de hardware şi software necesare pentru implementarea unui asemenea sistem.
Sistemul VIS va beneficia de existenţa unei soluţii de comunicaţii auxiliare, care sã reprezinte un back-up pentru reţeaua IT&C, în vederea asigurãrii prin satelit a conexiunii în cazul în care liniile terestre înceteazã sã funcţioneze. Acest sistem de comunicaţii prin satelit va face obiectul unui contract separat. Soluţia se bazeazã pe un sistem de comunicaţii prin satelit cu urmãtoarele caracteristici:
a) stabilitate şi gestionare uşoarã;
b) mobilitate, datoritã gradului de acoperire oferit de sateliţi;
c) folosirea sateliţilor INMARSAT recomandaţi de normele NATO;
d) capacitãţi suplimentare pentru comunicaţii voce şi video;
e) folosirea de canale VPN ultra securizate.
Toate canalele de comunicaţii vor fi centralizate, folosind echipamente ce vor fi instalate şi menţinute în funcţiune în douã locaţii special amenajate pentru a susţine parametrii tehnici necesari. S-a optat pentru douã locaţii pentru a asigura o disponibilitate optima a sistemului.

Rezultate
Realizarea acestui proiect va contribui la urmãtoarele:
a) va asigura dezvoltarea reţelei naţionale de vize pentru a fi conectatã la interfaţa naţionalã şi, mai departe, la Sistemul Central VIS;
b) va asigura verificarea datelor privind vizele în bazele de date naţionale şi centrale;
c) va spori cooperarea consularã cu statele membre;
d) va asigura fluxul de informaţii în timp util între oficiile consulare şi punctele de trecere a frontierei;
e) va îmbunãtãţi acurateţea şi integritatea operaţiunilor de procesare a vizelor;
f) va furniza un cadru de resurse pentru analiza riscurilor, statistici şi comparaţii, care sã conducã la decizii şi politici mai bine fondate;
g) va asigura sesiuni de instruire pentru software-ul şi echipamentele furnizate de contracte şi de administrare a proiectelor pentru personalul MAE implicat în proiectul VIS;
h) va perfecţiona capacitatea României de a lupta cu imigraţia ilegalã şi "visa shopping";
i) va consolida cooperarea cu statele membre pentru gestionarea evidenţelor aplicaţiilor de vize din lumea întreagã;
j) va contribui la dezvoltarea unui sistem comun de identificare a persoanelor pentru datele referitoare la vize, cu scopul de a îmbunãtãţi administrarea politicii comune a vizelor;
k) va respecta criterii solide de performanţã pentru utilizarea aplicaţiei naţionale VIS şi pentru menţinerea standardelor necesare de securitate pentru protejarea datelor personale.

Activitãţi
a) crearea fişei postului pentru fiecare membru al grupului de lucru stabilit pentru monitorizarea programelor care urmãresc compatibilitatea deplinã a activitãţilor şi echipamentelor cu standardele Schengen;
b) implicarea experţilor desemnaţi din urmãtoarele Direcţii: Tehnologia Informaţiei, Logisticã, Servicii Generale de Consiliere şi Financiare în elaborarea tuturor documentelor necesare pentru strângerea de fonduri şi achiziţia publicã pe baza analizelor efectuate şi a caietului de sarcini;
c) supravegherea şi controlul asupra progresului înregistrat pe baza programului de activitãţi convenit între pãrţile contractante cu privire la obţinerea unor rezultate de calitate în termenele stabilite;
d) organizarea procedurilor de achiziţie pentru implementarea NS-VIS pe baza studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a termenilor de referinţã, furnizate prin proiectul Phare;
e) supravegherea şi controlul evoluţiei aplicãrii programului de implementare a sistemului VIS, convenit între pãrţile contractante pentru obţinerea unor rezultate de calitate în termenele stabilite.

Impact
În conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada, 2007 - 2010, o componentã-cheie a conceptului, referitoare la securizarea frontierelor române, este reprezentatã de o politicã adecvatã de acordare a vizelor, care ar trebui armonizatã cu politica europeanã în domeniu.
În acest context, MAE trebuie sã asigure dotarea corespunzãtoare, pe baza unei analize de risc, a birourilor diplomatice şi consulare, cu echipament de detectare a documentelor false sau falsificate.
Pe de altã parte, Sistemul Informatic de Acordare a Vizelor, VIS, va constitui un nou instrument menit sã îmbunãtãţeascã controlul la frontiera externã şi sã stabileascã standarde comune cu privire la managementul frontierei.
Implementarea acquis-ului Schengen creeazã o singurã frontierã externã, în cadrul cãreia se întreprind controale privind migraţia în spaţiul Schengen, în conformitate cu un set unic de reglementãri, bine definit. Regulile comune referitoare la vize, dreptul la azil şi controlul la frontierele externe au fost adoptate de Guvernul român, pentru a permite libera circulaţie a persoanelor pe teritoriile statelor semnatare, fãrã ca acestea sã tulbure în vreun fel legea şi ordinea.
Formarea de personal consular de un înalt profesionalism va asigura derularea la cele mai ridicate standarde a verificãrii imigranţilor în spaţiul Schengen; aceste verificãri se vor derula în conformitate cu reglementãrile privind acordarea vizelor, a dreptului la azil şi controlul la frontierele externe, specificate în Instrucţiunile Consulare Comune.
Parametrii care urmeazã a fi îmbunãtãţiţi sunt:
a) controalele efectuate asupra documentelor la oficiilor consulare şi consulatelor de carierã;
b) detectarea documentelor falsificate;
c) controlul documentelor necesare cererilor de vizã;
d) cooperarea multilateralã, bilateralã şi localã;
e) schimbul de informaţii prin intermediul canalelor de comunicare adecvate, al punctelor de contact locale, al procedurilor aplicabile în caz de urgenţã;
f) coordonarea internã la toate nivelele;
Mãsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în teritoriu, prin intermediul verificãrilor, controalelor şi supravegherii.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Bucureşti - Direcţia Generalã pentru Afaceri Consulare şi Consulatele româneşti" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 100 (a se vedea imaginea asociatã).

C. SERVICIUL TELECOMUNICAŢII SPECIALE
RO-FSCH 15: Extensia şi consolidarea infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar pentru autoritãţile publice pânã la nivelul structurilor lor teritoriale

Justificare
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale oferã servicii de comunicaţii securizate pentru autoritãţile publice locale şi instituţiile din România, conform legislaţiei în vigoare. Pânã în prezent, infrastructura integratã de comunicaţii, deţinutã şi operatã de STS, poate furniza servicii de comunicaţii pânã la nivelul celor 41 de reşedinţe de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Spre deosebire de STS, alţi furnizori de pe piaţa de comunicaţii oferã servicii mai scumpe, nesigure, de calitate inferioarã şi nu garanteazã aceeaşi gamã a serviciilor în toatã ţara. De asemenea, serviciile oferite de operatorii comerciali nu corespund cu nevoile IT&C ale autoritãţilor publice locale.
Infrastructura STS se bazeazã pe reţeaua integratã multiservicii a statului, cu puncte de prezenţã (comutatoare multiservicii în tehnologie ATM) în Bucureşti şi în toate reşedinţele de judeţ. Comutatoarele ATM sunt legate prin conexiuni de mare capacitate (STM-16/2.5 Gbps între comutatoarele din nucleul reţelei ATM şi respectiv STM-1/155 Mbps, între acestea şi cele din reşedinţele de judeţ). Trebuie specificat faptul cã prezentul proiect va utiliza şi alte tehnologii recomandate de reglementãrile UE. Resursele de transport pentru reţeaua multiservicii a statului sunt asigurate de mai multe reţele, aflate de asemenea în proprietatea şi operarea STS: reţeaua naţionalã de fibrã opticã şi reţeaua naţionalã de radiorelee digitale SDH/PDH. Soluţiile de acces, care conecteazã sediile autoritãţilor publice beneficiare, la cel mai apropiat punct de prezenţã al reţelei multiservicii a statului din reşedinţele de judeţ şi municipiul Bucureşti, sunt de asemenea în proprietatea şi operarea STS şi se bazeazã pe soluţii tehnice radio (microunde PDH şi sisteme LMDS), fir (xDSL pe perechi torsadate de cupru) şi fibrã opticã.
La momentul actual, STS nu deţine resurse de comunicaţii proprii pentru a distribui serviciile reţelei integrate multiservicii a statului, cãtre beneficiarii autorizaţi cu sedii în locaţii din afara reşedinţelor de judeţ. Pentru a ajunge la locaţiile situate în afara reşedinţelor de judeţ şi a municipiului Bucureşti, STS închiriazã servicii de comunicaţii de la operatorii comerciali. Aceastã soluţie are marele dezavantaj cã securitatea şi disponibilitatea unor astfel de legãturi nu corespund cerinţelor de comunicaţii ale autoritãţilor publice din domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Proiectul propus va asigura autoritãţilor publice cu responsabilitãţi în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, la nivelul tuturor oraşelor din România, posibilitatea de acces securizat şi redundant la infrastructura integratã de comunicaţii a statului.

Rezultate
Rezultate garantate:
1. Toate oraşele din România vor avea puncte de reprezentare ale reţelei locale a STS, conectate cu suficientã lãrgime de bandã la infrastructura integratã a comunicaţiilor STS.
2. Oraşele din România vor avea o soluţie Acces Fãrã Fir la Bandã Largã (AFFBL) (de ex. una sau mai multe staţii de bazã radio şi suficiente unitãţi de abonaţi radio) care va implementa conexiunea între sediile beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua localã POP a STS.
Se preconizeazã ca pe parcursul acestui proiect sã se încheie şase contracte, dupã cum urmeazã:
1. Echipamente radioreleu de mare capacitate
2. Dulapuri metalice de exterior
3. Echipamente de acces
4. Echipamente multiservicii în tehnologie ATM
5. Servicii de amenajare de amplasamente de telecomunicaţii
6. Servicii de instalare, comisionare şi punere în funcţiune legãturi radioreleu de mare capacitate

Activitãţi
1. Proiectarea. Include: elaborarea şi aprobarea proiectului; întocmirea şi aprobarea documentaţiei pentru licitaţie.
● Mijloace: Resursele tehnice şi umane ale STS pentru analiza locaţiilor, proiectarea detaliatã a reţelei şi elaborarea documentaţiei pentru achiziţie.
2. Procedura de Achiziţie. Include: toate etapele legale pânã la semnarea contractelor.
● Mijloace: Resursele tehnice şi umane ale STS.
3. Implementare. Include: obţinerea avizelor de colocare şi lucrãri de amenajare de amplasamente; derularea livrãrilor de echipamente şi a transportului acestora în amplasamente; instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor; integrarea de reţea; acceptanţa.
● Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS pentru integrarea de reţea. Contracte de achiziţie de echipamente şi servicii pentru proiectarea şi amenajarea amplasamentelor, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor.

Impact
Infrastructura de comunicaţii propusã va furniza autoritãţilor publice competente accesul sigur şi securizat la componenta naţionalã din cadrul SIS II (N.SIS II). Acoperirea geograficã a infrastructurii mai sus menţionatã va include toate oraşele din România. Extensia infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a STS nu se suprapune cu alte proiecte finanţate sau co-finanţate din fonduri naţionale sau europene, ci susţine şi consolideazã beneficiile acestora.

Parametrii care vor fi îmbunãtãţiţi sunt:
a) cooperarea multilateralã, bilateralã şi localã;
b) schimbul de informaţii prin canale de comunicaţii corespunzãtoare, puncte de contact locale şi proceduri de urgenţã;
c) funcţionarea coordonãrii interne la toate nivelele;
d) schimbul de informaţii între autoritãţile competente (poliţia de frontierã, vama, poliţia, autoritãţile judiciare);
e) echipamente compatibile de comunicaţii;
f) acorduri de cooperare internaţionalã şi bilateralã puse în practicã la faţa locului (exemple: schimb de informaţii, puncte de control comune, administrarea situaţiilor de reintegrare).
Mãsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în interiorul ţãrii prin intensificarea verificãrii, controalelor şi a supravegherii.
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Mãsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 103 (a se vedea imaginea asociatã).

RO-FSCH 16: Realizarea interfeţei de validare şi pre-autentificare pentru utilizatorii SINS alţii decât MAI

Justificare
În prezent, conform <>Legii nr. 455/2001 privind semnãtura electronicã, existã o singurã autoritate de certificare, la nivel MAI, autorizatã de STS, pentru certificare încrucişatã cu alte instituţii [cu Sistemul Naţional de Apãrare (SNA) ]. Soluţia prevede conectarea acestei autoritãţi la Autoritatea de Certificare a Tranzitului, din cadrul STS, exclusiv în vederea administrãrii anumitor informaţii ale instituţiilor SNA. De asemenea, a fost menţionat un numãr limitat de licenţe pentru utilizatorii acestei autoritãţi de certificare. Gradul de acoperire al necesitãţilor reale, la nivelul MAI, este de 1% prin implementarea acestei autoritãţi de certificare.

Obiective principale:
a) realizarea interfeţei de validare şi pre-autentificare pentru utilizatorii SINS, alţii decât utilizatorii MAI;
b) obţinerea suportului şi serviciilor de consultanţã;
c) implementarea infrastructurii PKI, la nivel central;
d) implementarea infrastructurii PKI, la nivel teritorial.
În concluzie, importanţa acestui proiect rezultã din necesitatea unei validãri unice şi a pre-autentificãrii interfeţei pentru utilizatorii SINS.

Rezultate
Rezultatele garantate constau în verificarea completã a credenţialelor bazate pe certificate digitale în procesul de autentificare a utilizatorilor, alţii decât MAI, la accesarea SINS.

Activitãţi
1. Achiziţie echipamente hardware: servere, echipamente de rutare şi comutaţie;
2. Achiziţie programe calculator: servere OCSP, proxi-uri OCSP, servere de autentificare;
3. Instalarea, configurarea, administrarea şi întreţinerea echipamentelor IT şi a programelor de calculator vor fi realizate de cãtre personalul specializat al STS.

Impact
a) un mecanism unitar în ceea ce priveşte coordonarea şi cooperarea operaţionalã;
b) o analizã de risc comunã integratã;
c) echipamente inter-operaţionale şi un personal instruit;
d) cadru legislativ comun.
Parametrii care vor fi îmbunãtãţiţi sunt:
a) schimbul de informaţii prin canale de comunicaţii corespunzãtoare, puncte de contact locale, proceduri de urgenţã;
b) schimbul de informaţii între autoritãţile competente (poliţia de frontierã, vama, poliţia, autoritãţile judiciare);
c) echipamente compatibile de comunicaţii;
d) mãsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a criminalitãţii transfrontaliere în interiorul ţãrii prin intensificarea cãutãrii, controalelor şi a supravegherii;
e) mãsuri care sã permitã repatrierea în concordanţã cu legea naţionalã.

5.2. Autoritatea principalã însãrcinatã cu implementarea mãsurilor/acţiunilor (Organism Intermediar).

Nume: Ministerul Administraţiei şi Internelor
Adresa: Piaţa Revoluţiei, nr. 1 A, sector 1,
Bucureşti, România
Numele persoanei responsabile Nuşa COMAN
(Reprezentant autorizat):
Funcţia persoanei responsabile Director Adjunct al Direcţiei Schengen
Departamentul Schengen
Ministerul Administraţiei şi Internelor
(Reprezentant autorizat): Şeful Serviciului Fonduri Phare
Persoanã de contact: Meda VOICU
Funcţia persoanei de contact: Şeful Serviciului Fonduri Phare
Direcţia Schengen
Departamentul Schengen
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Tel: (40 21) 315 26 17
Fax: (40 21) 206 09 05
E-mail: ceip@mai.gov.ro

Nume: Ministerul Afacerilor Externe,
Adresa: Aleea Alexandru, nr. 24, Sector 1,
Bucureşti, România
Numele persoanei responsabile Daniel GOŞEA
(Reprezentant autorizat):
Funcţia persoanei responsabile Director General
(Reprezentant autorizat):
Tel: (40 21) 319.21.08; 319.21.25
Fax: (40 21) 319.68.62
E-mail: daniel.gosea@mae.ro

Nume: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
Adresa: Splaiul Independenţei, nr. 323 A sector 6, Bucureşti
Numele persoanei responsabile Florin ŞCHEAU
(Reprezentant autorizat):
Funcţia persoanei responsabile Director, Direcţia Management Programe
(Reprezentant autorizat):
Tel: +40-21-3113225; +40-744.682.205
Fax: +40-21-2222289
E-mail: fscheau@stsnet.ro

5.3. Complementaritatea şi consistenţa cu mãsurile implementate prin alte instrumente
Dezvoltãrile în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne au debutat cu mulţi ani în urmã în vederea pregãtirii aderãrii la UE şi la spaţiul Schengen. Ca urmare, sprijinul UE - în special în cadrul programelor Phare - a fost utilizat pentru implementarea programelor de dezvoltare tehnicã, de infrastructurã, precum şi în domeniul construcţiei instituţionale sau al instruirii experţilor. În conformitate cu planurile de implementare ale acestor programe cu sprijin UE începute anterior, realizarea actualã a altor programe constituie necesitatea prezentei asistenţe în vederea sprijinirii agenţiilor de aplicare a legii. Programele Phare 2001, 2002, 2003 şi proiectele ce vor fi co-finanţate prin Facilitatea de Tranziţie se concentreazã pe îmbunãtãţiri în domenii referitoare la aderarea la spaţiul Schengen. În acest context, planificarea mãsurilor în domeniul Facilitãţii Schengen se va desfãşura având în vedere realizãrile şi proiectele anterioare, iar rezultatele prezentului program vor fi subiectul unui proces responsabil şi atent de planificare în scopul evitãrii duplicãrii şi suprapunerilor.

5.4. Vizibilitatea cofinanţãrii UE

Informare şi publicitate

Informarea şi publicitatea vor fi subiectul unui set de mãsuri coerente definite de autoritãţile competente la nivel naţional, regional şi local. Conţinutul mãsurilor Schengen vor fi publicate în cea mai adecvatã formã. Astfel de documente vor fi diseminate şi vor fi disponibile tuturor pãrţilor interesate. Se va asigura o prezentare consistentã a materialelor de informare şi de publicitate.
Mãsurile de informare şi publicitate la faţa locului vor include instalarea de panouri publicitare, plãci permanente cu informaţii la investiţiile în infrastructurã.

Vizibilitatea
Finanţarea UE va fi vizibilã prin diseminarea informaţiei la beneficiarii potenţiali, la toate persoanele care vor beneficia de pe urma mãsurilor Facilitãţii Schengen. Prin mass-media se vor face informãri în cea mai adecvatã manierã în privinţa acţiunilor co-finanţate de UE.

5.4.1. Campanii publice
Principiile care trebuie sã guverneze relaţiile cu mass-media sunt urmãtoarele: promptitudine, transparenţã, acurateţe şi neutralitate politicã.
Relaţiile cu mass-media vor cuprinde urmãtoarele instrumente de comunicare: comunicate de presã, conferinţe de presã, briefing-uri, interviuri, vizite de presã.
Comunicatele de presã vor fi emise la lansarea şi încheierea unui proiect, precum şi cu ocazia încheierii anumitor stagii de proiect, cu condiţia ca informaţiile respective sã fie noutãţi: proiectul sã fie de interes pentru public şi/sau sã aibã impact la nivelul cetãţenilor (de exemplu creşterea calitãţii serviciilor publice).
Conferinţa de presã va fi organizatã când informaţia destinatã publicului justificã o întâlnire cu presa, permiţând astfel dezbaterea publicã. Aceste cazuri pot fi urmãtoarele: proiectul se discutã deja în media, proiectul este o noutate/o realizare importantã în domeniu; proiectul este complicat şi cere multe explicaţii/clarificãri.
Briefing-urile şi interviurile vor fi organizate pentru a oferi mass-media informaţii tehnice specifice referitoare la proiectul care este în derulare.
Vizitele de presã pot fi organizate pentru reprezentanţii presei, pentru a permite o mai bunã înţelegere în domeniul stadiului proiectului.

5.4.2. Afişe
Afişele vor sublinia mesajul care trebuie transmis şi trebuie sã cuprindã, ca elemente de identitate, marca EU şi/sau marca EU-România, împreunã cu marca beneficiarului.

5.4.3. Materiale Video/audio
În cazul videoclipurilor folosite pentru comunicate de presã prin televizor/video, va fi inserat simbolul Uniunii Europene o perioadã suficientã pentru a fi citit. Textul "Proiect finanţat de cãtre Uniunea Europeanã" va fi citit în cazul videoclipurilor, precum şi în cazul clipurilor audio.
Inserarea textului "Conţinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziţia oficialã a Uniunii Europene" este, de asemenea, obligatorie. În cazul clipurilor audio pregãtite pentru comunicatele de presã prin casete radio sau audio, acest text trebuie citit.
Aceste menţiuni nu sunt obligatorii în cazul campaniilor de informare publicã.

5.4.4. Publicaţii
Publicaţiile pot fi: pliante, broşuri de informare/poveşti de succes, buletine informative etc. Pe coperta publicaţiei (de preferinţa pe prima copertã) vor apãrea sigla Uniunii Europene şi sigla Terţei Pãrţi.
Pe ultima copertã se plaseazã o casetã tehnicã, ce va conţine urmãtoarele:
a) titlul programului;
b) editorul materialului;
c) data publicãrii;
d) textul: "conţinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziţia oficialã a Uniunii Europene".

5.4.5. Bannere
Banner-ul va conţine, pe lângã titlul programului/proiectului, sigla Uniunii Europene şi sigla Terţei Pãrţi. Banner-ul va avea urmãtoarele caracteristici tehnice:
a) 2,5 m x 0,8 m, pentru o salã care poate gãzdui pânã la 100 de persoane
b) 4 m x 1,2 m, pentru o salã mai mare sau în exterior
Manual de identitate vizualã

5.4.6. Panouri pentru afişare temporarã şi plãci pentru amplasare
Panourile care anunţã (co-) participarea Uniunii Europene la finanţarea unui proiect vor fi amplasate în apropierea acestuia, într-un loc vizibil. Ele pot fi plasate în timpul implementãrii proiectului şi în urmãtoarele 6 luni dupã închiderea acestuia.
Numãrul şi dimensiunile panourilor trebuie sã corespundã anvergurii operaţiunilor şi trebuie sã fie suficient de vizibile astfel încât cei care trec pe lângã ele sã le poatã citi şi sã înţeleagã natura proiectului.
Urmãtoarele elemente informative vor fi prezente, în mod obligatoriu, pe panou:
a) titlul proiectului/investiţiei;
b) sigla Uniunii Europene;
c) sigla Terţei Pãrţi şi sigla contractantului;
d) valoarea proiectului şi termenul limitã.
Pentru recunoaşterea implicãrii Uniunii Europene în finanţarea construcţiei sau renovãrii unor clãdiri cu destinaţie publicã sau socialã, se vor amplasa, în apropierea intrãrii acestora, plãci inscripţionate. Dimensiunea recomandatã a acestor plãci este 60 x 40 cm. Conceptul grafic al acestora (inclusiv fontul folosit pentru text) trebuie sã se integreze arhitecturii şi aspectului general al clãdirii.
Inscripţia va conţine sigla Uniunii Europene, a Terţei Pãrţi, precum şi un text care sã reflecte contribuţia Uniunii Europene, ca de exemplu: "Clãdirea acestei şcoli a fost consolidatã cu sprijinul UNIUNII EUROPENE", precum şi anul execuţiei lucrãrii.

5.4.7. Anunţuri publicitare
Se vor face anunţuri publice cu ocazia lansãrii proiectelor, licitaţiilor, cererilor de oferte etc.

5.4.8. Autocolante şi plãcuţe pentru active fixe
Autocolantele vor fi utilizate pentru a identifica activele fixe şi/sau rambursabile (maşini, mobilã, utilaje, echipamente, rechizite, etc.) obişnuite în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeanã. Ele vor fi, de asemenea, utilizate lângã intrarea sau pe uşile clãdirilor unde se desfãşoarã asemenea proiecte. Autocolantele vor fi plasate la vedere, pe partea din faţã a obiectelor. Dimensiunea autocolantelor depinde de suprafaţa disponibilã pentru afişare.
Autocolantul va include sigla Uniunii Europene.
Pentru a facilita inventarierea activelor fixe, în cazul contractelor de echipamente în valoare de peste 100 000 Euro, toate echipamentele vor avea fixate plãcuţe de tip metalic sau similar, de dimensiunea 75 mm x 35 mm, incluzând sigla Uniunii Europene şi textul:
Contract nr. .........../Lot nr. ......../Articol nr. .........../Seria nr. ...................

5.4.9. Alte produse
Pentru produse de informare care vor fi folosite în scopul asigurãrii vizibilitãţii, va fi inseratã o casetã tehnicã care trebuie sã cuprindã urmãtoarele:
a) titlul proiectului;
b) editorul materialului;
c) data publicãrii;
d) textul "Conţinutul acestui material nu reprezintã neapãrat poziţia oficialã a Uniunii Europene".

5.5. Costuri Operaţionale (Logisticã şi Asistenţã Tehnicã)

A. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Direcţia Schengen
Direcţia Generalã pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
Direcţia Generalã Financiarã
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã
Inspectoratul General al Poliţiei Române
Oficiul Român pentru Imigrãri
Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã

B. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

C. SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE

D. MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
1. Oficiul de Plãţi şi Contractare
2. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Unitatea Centralã de Evaluare

E. AUTORITATEA DE AUDIT DE PE LÂNGÃ CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Asistenţã tehnicã şi logisticã
Având în vedere sumele importante care vor finanţa proiectele propuse prin acest Plan indicativ, de asemenea, complexitatea proiectelor, numãrul mare de beneficiari, agenţii şi instituţii implicate, precum şi cerinţele Uniunii Europene, legislaţia naţionalã, este necesar de a fi introdus şi dezvoltat un domeniu adiţional care va susţine şi sprijini sistemul de management, implementare şi control. Ca un minim vor fi implementate contracte care vor acoperi urmãtoarele:
a) monitorizare şi evaluare intermediarã;
b) controale şi verificãri/audit a proiectelor în toate fazele la faţa locului;
c) asistenţã tehnicã pentru programare şi implementare (de ex. Elaborare de documentaţie, verificare a calitãţii a documentaţiei);
d) instruirea echipelor implicate în gestionarea proiectelor;
e) sprijin contabil;
f) asistenţã şi sprijin pe timpul fazei de licitaţie;
g) asistenţã tehnicã şi juridicã, consultanţã şi reprezentare în instanţã;
h) traducere şi translaţie;
i) echipament de biroticã, echipamente hard/soft pentru management, monitorizare şi evaluare, consumabile, service pentru echipamente, echipamente pentru translaţie simultanã;
j) logisticã pe timpul întrunirilor;
k) sprijin logistic ce va cuprinde minim: închiriere de sãli de conferinţã, transport, catering;
l) acţiuni de vizibilitate.

6. ANVELOPA DE REZERVÃ

6.1. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

6.1.1. DIRECŢIA GENERALÃ PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

RO-FSCH 9: Upgrade al reţelei metropolitane de comunicaţii de date a MAI din municipiul Bucureşti, componentã a Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce Date pentru asigurarea disponibilitãţii şi confidenţialitãţii datelor vehiculate în SINS

Justificare
În vederea integrãrii în martie 2011 a României în Spaţiul Schengen este necesarã asigurarea infrastructurii de comunicaţii de voce şi date.
Realizarea acestui proiect condiţioneazã finalizarea preparativelor tehnice în vederea asigurãrii accesului în bune condiţii la baza de date a SINS şi ulterior la componenta naţionalã a Sistemului Informatic Schengen prin asigurarea adecvatã a infrastructurii de comunicaţii. Astfel, proiectul are o contribuţie semnificativã la capacitatea de asigurare a disponibilitãţii şi confidenţialitãţii comunicaţiilor prin intermediul Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce-Date a MAI pentru structurile MAI din municipiul Bucureşti ce au ca atribuţii accesarea componentei naţionale SIS în scopul introducerii de date sau interogãrii bazelor de date.
Permite punerea în aplicare a acquis-ului Schengen în domeniul comunicaţiilor obiectivul proiectului fiind în concordanţã cu Convenţia de Implementare a Acordului Schengen - Titlul IV Capitolul 3, art. 108 şi art. 118.
Upgrade-ul reţelei de comunicaţii de date a MAI din municipiul Bucureşti este necesar pentru asigurarea accesului structurilor cu competenţe în domeniul Schengen la componenta naţionalã SIS, compusã din Sistemul Informatic Naţional de Semnalãri şi copia bazei de date centrale SIS precum şi asigurarea parametrilor necesari funcţionãrii în cerinţele impuse de cerinţele Schengen: timp de rãspuns, disponibilitate şi securitate.
Scopul proiectului este upgrade-ul reţelei de comunicaţii de date metropolitane a MAI din municipiul Bucureşti prin înlocuirea echipamentelor din back-bonul reţelei, creşterea capacitãţii de transport a anumitor conexiuni pentru a asigura suficientã lãţime de bandã, implementarea tehnologiei MPLS şi pregãtirea personalului ce va asigura managementul acestor echipamente de comunicaţii. Reţeaua de comunicaţii va asigura în urma acestui upgrade confidenţialitatea datelor şi o disponibilitate ridicatã a accesului structurilor MAI cu atribuţii în domeniul Schengen care îşi desfãşoarã activitatea în municipiul Bucureşti la SINS şi ulterior la SIS II.
În prezent RCVD a MAI este formatã din reţele de arie metropolitanã pentru Municipiul Bucureşti şi 28 municipii reşedinţã de judeţ ca parte integrantã a RCVD şi deserveşte inclusiv structurile MAI cu atribuţii în domeniul Schengen. Reţeaua de arie metropolitanã a Municipiului Bucureşti a fost implementatã începând cu anul 2001 şi este bazatã pe tehnologia ATM. Aceastã tehnologie nu mai este dezvoltatã de producãtorii de echipamente de comunicaţii şi nici nu se mai produc componente de schimb pentru echipamentele aflate în producţie într-un regim de funcţionare 24 ore/7 zile de aproximativ 8 ani. În plus aceastã tehnologie nu permite implementarea de reţele virtuale private (VPN) care sã asigure separarea şi confidenţialitatea diferitelor categorii de date transportate la nivelul reţelei de comunicaţii.
Tehnologia MPLS ce urmeazã a fi implementatã prin acest proiect oferã bazele furnizãrii de servicii de o disponibilitate ridicatã asigurând securitatea informaţiilor transmise prin intermediul reţelei de comunicaţii, rezolvând o serie de probleme:
a) disponibilitate;
b) securitate;
c) stabilitate;
d) reduce complexitatea operaţiilor din reţea;
e) faciliteazã furnizarea serviciilor de comunicaţii customizate funcţie de cerinţele operaţionale;
f) oferã o soluţie standardizatã, ce are avantajul interoperabilitãţii cu diverşi furnizori de produse şi servicii de telecomunicaţii.
Beneficiarul dispune de experienţa necesarã implementãrii acestui proiect întrucât, cea mai mare parte din echipa de proiect a mai implementat proiecte similare de realizare şi dezvoltare a reţelelor de comunicaţii astfel:
a) Proiectul pilot de realizare a unei reţele de comunicaţii integrate voce - date, ce a avut drept scop back-bonul reţelei de arie metropolitanã a Municipiului Bucureşti prin conectarea celor mai importante sedii ale MAI. Acest proiect a stat la baza realizãrii Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce - Date (RCVD) a MAI;
b) Etapa a I-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop extinderea proiectului pilot la celelalte sedii ale MAI din Municipiul Bucureşti şi totodatã conectarea la RCVD a Inspectoratelor Judeţene de Poliţie;
c) Etapa a II-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop realizarea şi integrarea în RCVD a reţelelor de arie metropolitanã a 12 municipii resedinţã de judeţ;
d) Etapa a III-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop realizarea şi integrarea în RCVD a reţelelor de arie metropolitanã a 16 municipii resedinţã de judeţ.

Rezultate
Rezultatele acestui proiect sunt urmãtoarele:
a) înlocuirea echipamentelor de comunicaţii din back-bonul reţelei de arie metropolitanã a MAI din Municipiul Bucureşti;
b) implementarea tehnologiei MPLS şi a serviciilor de comunicaţii bazate pe aceastã tehnologie;
c) creşterea capacitãţii de transport de date prin mãrirea lãţimii de bandã pentru anumite conexiuni;
d) specializarea personalului;
e) creşterea disponibilitãţii şi asigurarea confidenţialitãţii datelor vehiculate în SINS şi în viitor în componenţa naţionalã SIS la nivelul reţelei de comunicaţii.
Activitãţi
I. Activitãţile acestui proiect sunt urmãtoarele:
a) întocmirea documentaţiei de atribuire;
b) semnarea contractului;
c) planificarea migrãrii de la actuala arhitecturã la noua arhitecturã bazatã pe tehnologia MPLS;
d) livrarea şi instalarea echipamentelor;
e) configurarea echipamentelor;
f) implementarea soluţiei;
g) cursuri de pregãtire.
II. Activitãţile pentru Managementul de Proiect (vor fi realizate cu resursele existente fãrã a mai fi necesar un proiect dedicat pentru managementul de proiect)
a) identificarea obiectivelor;
b) elaborarea documentaţiei pentru caietul de sarcini;
c) elaborarea documentaţiei privind planificarea;
d) asigurarea resurselor umane;
e) elaborarea rapoartelor privind desfãşurarea proiectului;
f) audit privind implementarea sistemului
Impact
Proiectul faciliteazã transferul informaţiilor operative, on-line, la viitoarea frontierã externã Schengen întrucât reţeaua de arie metropolitanã a Municipiului Bucureşti reprezintã un segment al suportului de comunicaţii dintre Componenta Naţionalã SIS şi structurile cu atribuţii Schengen din întreaga ţarã, inclusiv de pe frontiera externã.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Reţeaua metropolitanã de date a MAI Bucureşti, upgradatã" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 112 (a se vedea imaginea asociatã).

6.1.2. INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERÃ

RO-FSCH 23: Optimizarea capacitãţii PFR de realizare a supravegherii şi controlului la frontierele externe ale Uniunii Europene

Justificare
Obiectivul general se referã la continuarea dezvoltãrii capacitãţii instituţionale de a adopta integral acquis-ul Schengen în domeniul managementului şi controlului frontierelor, în concordanţã cu cele mai bune practici şi standarde europene, cu scopul de eficientizare a activitãţii operative de supraveghere şi control la frontierele externe ale Uniunii Europene prin modernizarea şi actualizarea dotãrii structurilor PFR cu echipamente şi mijloace tehnicologistice specializate.
Proiectul va cuprinde 4 componente, organizate pe domenii diferenţiate de acţiune şi intervenţie, fiecare componentã fiind structuratã printr-un numãr variabil de subcomponente/contracte, respectiv:
1. Controlul trecerii frontierei - achiziţie de cititoare portabile
2. Controlul şi Supravegherea frontierei - achiziţie de echipamente
3. Dotarea poliţiştilor de frontierã cu echipamente de mascare, mijloace şi accesorii individuale de ordine publicã
4. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative - achiziţie staţii de lucru
5. Facilitãţi de comunicaţii mobile satelitare şi de urmãrire a poziţiei GPS prin satelit pentru Poliţia de Frontierã Românã
6. Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în Linia I a PTF de la frontiera externã - buget
7. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunãrea în judeţul Caraş-Severin
Din raţiuni de eficientizare a managementului de proiect, achiziţiile prezentate anterior se reorganizeazã pe componente/contracte/loturi, în funcţie de compatibilitatea, respectiv similitudinea echipamentelor şi investiţiilor propuse. Diferenţierea pe contracte se realizeazã pe baza criteriilor de management al achiziţiilor, respectiv pentru a asigura contractarea cu succes a diferitelor echipamente şi mijloace, lotizate, de asemenea pe aceleaşi principii (în primul rând posibilitatea de a se formula o ofertã).
Primele douã puncte 1. "Controlul trecerii frontierei - achiziţie de cititoare portabile" şi 2. "Controlul şi Supravegherea frontierei - achiziţie de echipamente" au fost grupate în cadrul Componentei nr. 1 "Echipamente de control şi supraveghere", întrucât au ca scop achiziţie de echipamente similare, din aceeaşi categorie şi având aceeaşi destinaţie.
Punctele nr. 3. "Dotarea poliţiştilor de frontierã cu echipamente de mascare, mijloace şi accesorii individuale de ordine publicã" şi 4. "Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative - achiziţie staţii de lucru" se subsumeazã Componentei nr. 2. "Suport logistic pentru activitatea operativã", cu cele douã contracte corespondente care vizeazã dotarea poliţiştilor de frontierã cu echipamente şi mijloace specifice muncii operative, precum şi cu tehnologie informaticã necesarã schimbului rapid de date şi informaţii.
Componenta nr. 3 a proiectului - "Facilitãţi de comunicaţii" grupeazã punctele nr. 5 şi 6, respectiv "Facilitãţi de comunicaţii mobile satelitare şi de urmãrire a poziţiei GPS prin satelit pentru Poliţia de Frontierã Românã" şi "Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în Linia I a PTF de la frontiera externã", ambele propuneri vizând facilitãţi de comunicaţii, de naturã diferitã, motiv pentru care sunt individualizate prin 2 contracte distincte.
Ultima componentã a proiectului, Componenta nr. 4 este reprezentatã printr-un singur contract, de o înaltã complexitate prin specificul echipamentelor propuse spre achiziţionare - "Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunãrea în judeţul Caraş-Severin - Achiziţie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere".

PREZENTAREA COMPONENTELOR PROIECTULUI

1. COMPONENTA I. Echipamente de control şi supraveghere

Componenta constã în achiziţionarea de echipamente necesare desfãşurãrii în condiţii optime a activitãţii de supraveghere şi control a frontierei externe. Dotarea poliţiştilor de frontierã cu aceste echipamente specializate va contribui la creşterea performanţelor profesionale ale acestora, precum şi la intensificarea activitãţii de combatere a migraţiei ilegale, în contextul unui management eficient al activitãţii specifice. Toate echipamentele prevãzute a fi achiziţionate prin acest proiect vor fi livrate şi utilizate în locaţii ale Poliţiei de Frontierã Românã situate exclusiv pe frontiera externã (este vorba de 18 tipuri de echipamente specializate, la care se adaugã autospecialele cu termoviziune).
Achiziţionarea acestor echipamente va contribui la îmbunãtãţirea controlului şi supravegherii frontierelor externe prin realizarea urmãtoarelor obiective specifice:
1. Descoperirea persoanelor ascunse în mijloacele de transport rutiere şi feroviare prin utilizarea unor tehnologii superioare de detecţie a biocâmpului uman;
2. Îmbunãtãţirea dotãrii poliţiştilor de frontierã din tonetele de control în vederea creşterii capacitãţii de detecţie a documentelor false sau falsificate;
3. Completarea numãrului dispozitivelor de supraveghere portabile şi autospeciale cu termoviziune pentru verificarea şi supravegherea pe timp de noapte a zonelor greu accesibile;
4. Asigurarea energiei electrice necesare încãrcãrii acumulatorilor pentru echipamentele utilizate de poliţiştii de frontierã la frontiera de munte sau Deltã.

Componenta I se compune din 4 subcomponente/contracte, cu un numãr total de 15 loturi, dupã cum urmeazã:

Contract 1. Dispozitive de examinare a documentelor şi biodetecţie (6 loturi), cuprinzând: 68 de Cititoare portabile, 261 Dispozitive de examinare a documentelor fixe, 435 Dispozitive portabile de examinare a documentelor, 26 Dispozitive pentru detectarea bãtãilor inimii, 19 Detectoare de CO(2), Endoscop - 32 buc, Echipament de detecţie a biocâmpului uman - 49 buc.;

Contract 2. Echipamente pentru controlul autovehiculelor (3 loturi): Set oglinzi inspecţie auto - 26 buc., Sistem de recunoaştere a plãcuţelor de înmatriculare - 6 seturi, Barierã cu colţ antipneu - 52;

Contract 3. Supraveghere operativã (5 loturi), reprezentând achiziţia urmãtoarelor echipamente: Senzor portabil de mişcare pentru frontiera de la munte - 13 buc., Senzor portabil acustic pentru frontiera de la munte - 13 buc., Camerã portabilã termoviziune cu rãcire - 27 buc, Camerã portabilã termoviziune fãrã rãcire - 52, Binoclu de vedere pe timp de noapte - 30, 90 perechi ochelari de vedere pe timp de noapte şi 59 Autospeciale de supraveghere cu termoviziune, 44 Generatoare electrice pentru zona de munte, Delta Dunãrii şi PTF rutiere;

Contract 4. Ştampile de trafic - lot unic, vizeazã achiziţionarea a 1375 de ştampile trafic

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Echipament pentru controlul şi supravegherea frontierei, livrat şi operaţional" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 115 (a se vedea imaginea asociatã).

2. COMPONENTA II. Suport logistic pentru activitatea operativã

Scopul componentei este de a îmbunãtãţi activitatea de realizare a controlului şi supravegherii frontierei prin creşterea gradului de dotare logistico-tehnicã al poliţiştilor de frontierã, pentru desfãşurarea în condiţii optime a activitãţii profesionale, atât prin asigurarea permanentã şi rapidã a accesului la date, cât şi prin asigurarea echipamentelor necesare echipãrii poliţiştilor de frontierã, adaptate caracteristicilor situaţiei operative din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
Cuprinde douã contracte de achiziţii produse, cu un total de 10 loturi.

Contractul 5. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative - achiziţie staţii de lucru. Achiziţia celor 1328 de staţii de lucru (cu UPS inclus) şi punerea lor în funcţiune va permite realizarea obiectivului specific privind asigurarea continuitãţii activitãţii de prelucrare a datelor la toate nivelele poliţiei de frontierã (direcţii, inspectorate, sectoare şi puncte) oferind sprijin activitãţilor pe linie operativã. Implementarea acestui contract va oferi suport pentru accesul la datele de interes operativ pentru toate structurile PFR. În acest sens, mai mulţi utilizatori din aceste structuri vor putea accesa bazele de date ale instituţiilor naţionale (evidenţa paşapoartelor, evidenţa populaţiei, evidenţa furturilor auto şi a urmãriţilor general, Oficiul Român pentru Imigrãri, Visa on-line).

Contractul nr. 6. Dotarea poliţiştilor de frontierã cu echipamente de mascare, mijloace şi accesorii individuale de ordine publicã cuprinde 9 loturi în valoare totalã de 2.031.500 Euro, reprezentând achiziţia a 7000 costume de mascare, 1000 cãtuşe, 5000 buc. portcãtuşe, 5000 lanterne şi portlanterne, 5000 buc. bastoane şi, respectiv port-bastoane, 1000 sprayuri lacrimogene, 5000 buc. Port-spray, 5000 tocuri pistol cu încãrcãtor, 5000 portcarnete amenzi, 5000 de hãrţi reprezentând zona de responsabilitate şi 175 fişete metalice pentru pãstrarea echipamentelor specifice. Echipamentele propuse spre achiziţionare prin acest contract vor asigura dotarea corespunzãtoare a unui numãr de aproximativ 2500 de echipaje, reprezentând un procent de 30% din efectivul total al PFR. Contractul contribuie la atingerea obiectivului specific privind echiparea poliţiştilor de frontierã cu costume de mascare, accesorii şi mijloace individuale de ordine publicã adaptate caracteristicilor situaţiei operative din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Echipament pentru suportul logistic, livrat şi operaţional" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 116 (a se vedea imaginea asociatã).

3. COMPONENTA III. Facilitãţi de comunicaţii

Componenta contribuie la asigurarea unui înalt nivel de securitate al frontierei externe prin îmbunãtãţirea performanţelor în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul, în acord cu cerinţele Schengen. Scopul componentei este de a contribui la optimizarea infrastructurii de comunicaţii în vederea asigurãrii capacitãţii personalul PFR de a face faţã cerinţelor aderãrii la spaţiul Schengen.

Cuprinde douã subcomponente/contracte, unic lotizate, astfel:

Contract nr. 7. Facilitãţi de comunicaţii mobile satelitare şi urmãrire a poziţiei GPS prin satelit
Obiectivele specifice ale acestei subcomponente sunt:
a) dotarea cu mijloace de comunicaţii adecvate a unitãţilor mobile şi fixe care îşi desfãşoarã activitatea prin patrulare şi prezenţa în locuri cunoscute ca fiind sensibile, în scopul prevenirii şi combaterii acţiunilor ilegale în zonele muntoase de frontierã externã, precum şi facilitarea cunoaşterii în centrele de comandã şi control locale şi regionale a situaţiei dispunerii unitãţilor din teren, în timp real, în vederea coordonãrii acţiunilor operative, prevenirii şi combaterii efectelor rãtãcirilor şi accidentelor;
b) crearea condiţiilor de constituire a unei rezerve tehnice funcţionale minimale, pentru susţinerea temporarã atât a activitãţilor la frontiera externã, ca alternativã la sistemele şi facilitãţile existente sau aflate în dezvoltare în situaţiile în care acestea nu sunt operaţionale, precum şi a acţiunilor echipelor de intervenţie din cadrul structurilor guvernamentale implicate în caz de accidente, dezastre şi calamitãţi, atunci când reţelele de comunicaţii terestre nu mai sunt operaţionale.
Arhitectura tehnicã şi funcţionalã simplã, robustã şi eficace a soluţiei propuse în cadrul acestui proiect permite operaţionalizarea (intrarea în serviciu) într-un interval de timp foarte scurt dupã semnarea contractului de atribuire, ceea ce va conduce la obţinerea rapidã a efectelor scontate, cum ar fi:
a) creşterea vitezei de reacţie în toate situaţiile care necesitã intervenţii de orice fel în zonele montane de frontierã externã (nu numai cele care fac obiectul infracţionalitãţii la regimul juridic al frontierei de stat, ci şi cele de salvare, stingere a incendiilor, limitãri ale efectelor unor calamitãţi etc.);
b) utilizarea eficace şi eficientã în acţiunile operative a resurselor umane şi tehnice aflate la dispoziţie;
c) creşterea flexibilitãţii şi a capacitãţii de reorganizare în teren a resurselor proprii în funcţie de evoluţia situaţiei tactice ca urmare a cunoaşterii permanente a situaţiei dispunerii în teren a echipelor mobile operative;
d) îmbunãtãţirea suportului de decizie pentru organizarea şi coordonarea acţiunilor în timp real;
e) îmbunãtãţirea semnificativã a condiţiilor de asigurare a succesului acţiunilor operative;
f) îmbunãtãţirea semnificativã a condiţiilor în care se desfãşoarã acţiunile de culegere de informaţii şi diseminare a acestora prin transmitere în timp real;
g) posibilitatea asigurãrii suportului tehnic de comunicaţii şi poziţionare în cazul unor misiuni operative temporare relevante pentru securitatea spaţiului Schengen, desfãşurate la frontierele externe, pe teritoriul naţional, la frontierele interne şi chiar şi pe teritoriul altor state din spaţiul Schengen (în acţiuni de cooperare poliţieneascã).
Prin aceastã componentã se vor achiziţiona şi instala terminale telefonice portabile satelitare cu accesorii, echipamente portabile de poziţionare şi raportare a poziţiei GPS şi sisteme de afişare şi urmãrire a poziţiei GPS. Acestea vor asigura:
a) comunicaţii de voce mobile şi urmãrirea poziţiei GPS, în toate modurile de deplasare (pedestru şi auto), pentru pânã la 74 de patrulele mobile simultan (inclusiv rezervele operative), pe durata a minim 1 an;
b) comunicaţii de voce pentru coordonarea activitãţii patrulelor mobile în 26 de centre de comandã şi control (locale şi regionale) şi puncte de staţionare (refugii), pe durata a minim 1 an;
c) afişarea şi urmãrirea poziţionãrii GPS a echipelor mobile coordonate, în 21 de centre de comandã şi control (locale şi regionale), pe durata a minim 1 an.
Contract nr. 8. Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia I PTF
Obiectivul specific al contractului este asigurarea comunicaţiilor de voce 24 h/24 - 7 zile/7 în Linia I a PTF - urilor de pe frontiera externã, pentru creşterea capacitãţii de realizare a controlului la frontierele externe prin asigurarea permanentã a accesului la informaţie.
Achiziţia de terminale telefonice destinate modernizãrii subsistemului de voce se realizeazã în scopul asigurãrii atât a unui nivel eficient, înalt şi uniform al controlului la frontierele externe, cât şi pentru intervenţia în timp util în cazul depistãrii unor situaţii ilegale la frontierã.
Astfel, se vor asigura comunicaţiile directe între Linia I a PTF - urilor de pe frontiera externã şi Linia a II-a (incluzând centrul operaţional şi biroul şefului de turã), întrucât aceastã acţiune urmãreşte achiziţionarea de echipamente specifice pentru dezvoltarea soluţiei de comunicaţii de tip voce.
Disponibilitatea comunicaţiilor pentru funcţionarea continuã a componentei de comunicaţii voce implicã asigurarea unui stoc de rezervã, fiind necesar pentru înlocuirea imediatã de cãtre utilizatorii sistemului a echipamentelor defecte, pânã la remedierea defecţiunilor acestora. Reprezentanţii PFR care asigurã mentenanţa acestui sistem, detecteazã problema şi identificã posibile soluţii de remediere. În situaţia în care este necesarã înlocuirea echipamentului defect, se va folosi un echipament din cele de rezervã, urmând ca cel defect sã fie reparat. În acest fel se asigurã o funcţionalitate continuã, 24 h/24, 7 zile/7 - cerinţã obligatorie pentru asigurarea operativitãţii structurii PFR.
Se vor achiziţiona urmãtoarele echipamente:
1. Terminale telefonice IP;
2. Cartele de abonaţi IP necesare a fi instalate în centralele telefonice şi licenţele aferente (per numãr de abonaţi sau per maximul de abonaţi aferenţi cartelei);
3. Switch-uri de distribuţie necesare interconectãrii la reţea a tuturor abonaţilor dintr-o locaţie;
4. UPS-uri necesare asigurãrii comunicaţiilor de tip voce în condiţiile unor întreruperi de curent.
Instruirea personalului ce va utiliza în mod direct noile mijloace din dotare nu este necesarã dat fiind faptul cã personalul tehnic din teritoriu are în exploatare astfel de sisteme (centrale telefonice), instruirea efectuându-se la momentul achiziţionãrii acestora. Lucrãrile de instalare a acestor echipamente vor fi realizate de personalul PFR, acestea constând în realizarea cablãrii de date în fiecare tonetã în care se realizeazã controlul la frontiera externã şi instalarea switch-urilor de distribuţie aferente necesare.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Echipament de comunicaţii, livrat şi operaţional" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 119 (a se vedea imaginea asociatã).

Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunãrea în judeţul Caraş-Severin

Contract nr. 9 Achiziţie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere

Scopul acestei componente îl reprezintã achiziţionarea echipamentelor necesare dezvoltãrii ulterioare a sistemului integrat de supraveghere a frontierei României pe Dunãre, sistem implementat pentru monitorizarea activitãţilor care se desfãşoarã în zona de frontiera pe ape.
Din punct de vedere operaţional sistemul trebuie sã fie capabil sã descopere şi sã identifice ţinte aflate în mişcare pe fluviul Dunãrea sau/şi în apropierea frontierei pe trei nivele de detecţie în funcţie de zonã şi analiza de risc, sã monitorizeze traficul naval şi navele suspecte în timp real, sã contribuie la eficientizarea controlului de frontierã al navelor în Punctele de Frontierã deschise traficului internaţional.
Scopul acestui sistem este acela de a furniza şi integra în infrastructura de comunicaţii existentã mijloacele tehnice de supraveghere electronicã, respectiv radare şi camere de supraveghere video. Imaginile transmise de senzorii optronici vor fi integrate pe o platformã de management, asigurând o imagine tacticã de ansamblu a zonei supravegheate reprezentatã sub forma unei hãrţi GIS peste care sunt suprapuse ţintele identificate.
Supravegherea se efectueazã din posturi fixe şi cu unitãţi mobile navale, terestre şi aeriene care îşi îndeplinesc atribuţiile prin patrulare sau la posturi staţionare în locuri recunoscute sau prezumate ca fiind sensibile. Supravegherea se realizeazã şi cu ajutorul mijloacelor tehnice, inclusiv cu cele electronice, dotãrile fiind alese în funcţie de condiţiile intervenţiei, ţinându-se cont, în special, de specificul şi natura frontierei.
Prin implementarea sistemului integrat de supraveghere a frontierei în judeţul Caraş-Severin vor fi livraţi şi instalaţi senzorii optronici de supraveghere, camere video şi radare, care vor asigura îndeplinirea urmãtoarelor obiective specifice:
a) Supravegherea frontierei de stat şi a zonei adiacente acesteia;
b) Supravegherea traficului naval şi monitorizarea navelor suspecte;
c) Transmiterea datelor navelor care vor ancora în portul asociat Punctului de Frontierã deschis traficului internaţional;
d) Folosirea judicioasã şi eficientã a mijloacelor şi forţelor PFR.
Sistemul integrat de supraveghere este conceput într-o structurã logicã cu 5 nivele ce urmãreşte modul de organizare al Poliţiei de Frontierã Românã.
Primul nivel îl constituie frontiera care trebuie monitorizatã. În cadrul proiectului este cuprinsã partea Frontierei cu Serbia pe Dunãre.
În aria supravegheatã sistemul trebuie sã fie capabil sã descopere şi sã identifice diverse ţinte aflate în mişcare pe fluviul Dunãrea sau/şi pe malul fluviului pânã la 1km în adâncime şi sã furnizeze date pentru analiza de risc.
Al doilea nivel cuprinde senzorii folosiţi în posturile locale de supraveghere pentru identificarea ţintelor precum şi pilonii de montare a senzorilor şi de comunicaţii de pe mal.
Aceşti piloni au fost construiţi în faza premergãtoare a proiectului, respectiv prin fonduri Phare 2005 - Proiectul Facilitãţi de comunicaţii pentru supraveghere la fluviul Dunãrea.
În cadrul proiectului propus se vor utiliza urmãtoarele tipuri de senzori:
a) senzor optoelectronic format din:
- camerã infra-roşu;
- camerã cu vedere de zi;
- platformã mobilã.
b) radar;
c) senzor de prezenţã.
Rolul acestui nivel este de a transmite datele neprelucrate ale senzorilor cãtre nivelul superior, cel de sector/inspectorat. Un senzor poate trimite date atât sectorului de care aparţine, cât şi sectoarelor vecine.
Cel de-al treilea nivel este cel de sector şi corespunde Sectoarelor Poliţiei de Frontierã (SPF), şi anume: SPF Moldova Veche şi SPF Berzeasca. Fiecare sector are un centru operaţional de comandã şi control.
Fiecare sector de pe acest nivel îndeplineşte urmãtoarele roluri:
a) primeşte date neprelucrate de la senzorii din zona proprie sau de la cei din sectoare învecinate;
b) proceseazã, afişeazã şi stocheazã datele primare de la senzori;
c) primeşte informaţii radar brute de la alte sisteme complementare (ex. RoRIS);
d) transmite informaţii radar brute la alte sisteme complementare (ex. RoRIS);
e) transmite date operaţionale şi de sintezã cãtre nivelul ierarhic superior. Comunicaţia utilizeazã legãturi radio/fixe dedicate;
f) asigurã monitorizarea şi comanda senzorilor din zona proprie;
g) asigurã monitorizarea şi comanda operaţiunilor de intervenţie împreunã cu nivelul ierarhic superior;
h) executã operaţiunile de intervenţie.
Nivelul ierarhic patru este cel judeţean şi corespunde Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontierã (IJPF Caraş-Severin). Acesta are un centru operaţional de comandã şi control.
Inspectoratul de pe acest nivel îndeplineşte urmãtoarele roluri:
a) primeşte selectiv, proceseazã şi afişeazã datele primare de la senzori;
b) unificã toate informaţiile primite pentru a crea o imagine tacticã de ansamblu a zonei proprii reprezentatã sub forma unei hãrţi GIS peste care sunt suprapuse ţintele identificate;
c) afişeazã imaginea tacticã pe staţiile de lucru;
d) primeşte date operaţionale şi de sintezã de la sectoarele din zona de jurisdicţie;
e) transmite informaţii de sintezã cãtre nivelul ierarhic superior;
f) asigurã monitorizarea şi comanda operaţiunilor de intervenţie.
Nivelul ierarhic cinci este cel general şi corespunde Inspectoratului General al Poliţiei de Frontierã (IGPF). Acest nivel este constituit dintr-un centru complex de comandã şi control în cadrul Centrului Naţional de Coordonare. Acesta nu este finanţat prin prezentul proiect.
Sistemul va include şi alte elemente auxiliare pentru a îmbunãtãţi mijloacele de intervenţie a Poliţiei de Frontierã Române.

Localizare
-------
NOTÃ (CTCE)
Reprezentarea graficã privind "Sistem integrat de supraveghere pe Dunãre la Caraş-Severin, livrat şi operaţional" se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 121 (a se vedea imaginea asociatã).

Rezultate
Componenta I. Echipamente de control şi supraveghere - Contractele 1- 4
a) echipamente de supraveghere şi control pentru locaţiile de la frontiera externã livrate, instalate, testate (conform precizãrilor din caietele de sarcini, acolo unde se impune) şi funcţionale/operaţionale;
b) cursuri de instruire pentru cca. 100 utilizatori finali ai echipamentelor desfãşurat şi finalizat cu succes, pentru toate tipurile de echipamente care necesitã instruire pentru utilizare şi întreţinere (conform precizãrilor introduse în caietele de sarcini).

Componenta II. Suport logistic pentru activitatea operativã

Contract 5. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative - achiziţie staţii de lucru
- staţiile de lucru (cu software-ul aferent şi UPS) achiziţionate, livrate, testate, instalate şi operaţionale.

Contract 6. Dotarea poliţiştilor de frontierã cu echipamente de mascare, mijloace şi accesorii individuale de ordine publicã
- echipamentele achiziţionate, livrate, distribuite şi recepţionate conform caietelor de sarcini, în locaţiile de destinaţie prevãzute

Componenta III. Facilitãţi de comunicaţii

Contract 7. Facilitãţi de comunicaţii mobile satelitare şi urmãrire a poziţiei GPS prin satelit
a) terminale telefonice portabile satelitare cu accesorii, echipamente portabile de poziţionare şi raportare a poziţiei GPS şi sisteme de afişare şi urmãrire a poziţiei GPS, achiziţionate şi livrate conform precizãrilor caietelor de sarcini, în locaţiile de destinaţie prevãzute;
b) antenele exterioare fixe instalate la sediile operative prevãzute în caietul de sarcini;
c) 12 persoane instruite privind operarea şi configurarea sistemelor de afişare şi urmãrire a poziţiei GPS;
d) terminalele satelitare (telefoane, echipamente de poziţionare şi raportare a poziţiei GPS şi modem-urile asociate sistemelor de afişare şi urmãrire a poziţiei) activate în reţea şi menţinute active pe o duratã de minim 1 an;
e) configurarea iniţialã a sistemelor de afişare şi urmãrire a poziţiei GPS realizatã cu succes;
f) serviciile de comunicaţii satelitare furnizate/asigurate pentru trafic de voce de minim 350.000 minute (în reţea) şi minim 800.000 interogãri şi raportãri a poziţiei GPS.

Contract 8. Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia I PTF
- echipamentele achiziţionate, livrate, distribuite şi recepţionate conform caietelor de sarcini, în locaţiile de destinaţie prevãzute, respectiv:
a) Terminale telefonice IP;
b) Cartele de abonaţi IP necesare a fi instalate în centralele telefonice şi licenţele aferente (per numãr de abonaţi sau per maximul de abonaţi aferenţi cartelei);
c) Switch-uri de distribuţie necesare interconectãrii la reţea a tuturor abonaţilor dintr-o locaţie;
d) UPS-uri necesare asigurãrii comunicaţiilor de tip voce în condiţiile unor întreruperi de curent.

Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunãrea în judeţul Caraş-Severin

Contract 9. Achiziţie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere
a) Echipamente specializate destinate supravegherii, funcţionale şi apte de a furniza informaţii în timp real, la orice orã (24h/24 -7zile/7);
b) aparatura de observare pe timp de noapte (camere în infra-roşu) şi sistemele de supraveghere exploatate la nivelul maxim al parametrilor tehnico-funcţionali;
c) echipamentele staţionare, de supraveghere şi control al frontierei terestre, fluviale şi maritime, necesare managementului operaţional (efectiv) al frontierei, furnizate în vederea integrãrii ulterioare a acestora într-un sistem unitar eficient de supraveghere şi control al frontierei.
NOTÃ:
Livrarea, distribuirea şi recepţia echipamentelor/mijloacelor se va face la structurile operative de pe frontiera externã şi/sau structuri de coordonare operativã a activitãţii de pe frontiera externã, conform listelor locaţiilor de distribuţie prevãzute în caietele de sarcini şi documentaţiile de atribuire

Activitãţi
Se vor desfãşura urmãtoarele activitãţi, corespunzãtoare fiecãrei componente:

1. Componenta I. Echipamente de control şi supraveghere - Contractele 1- 4
A. Livrarea echipamentelor;
B. Recepţia echipamentelor;
C. Instalarea, punerea în funcţiune şi testarea echipamentelor la locaţiile stabilite prin caietele de sarcini;
D. Instruirea personalului în utilizarea şi întreţinerea echipamentelor;
E. Realizarea acceptanţelor parţiale, provizorii şi finale.

2. Componenta II. Suport logistic pentru activitatea operativã - Contractele 5, 6
A. Livrarea şi distribuirea echipamentelor;
B. Recepţia echipamentelor;
C. Instalarea, punerea în funcţiune şi testarea echipamentelor la locaţiile stabilite, în funcţie de precizãrile din caietele de sarcini, acolo unde este cazul;
D. Realizarea acceptanţelor parţiale, provizorii şi finale.

3. Componenta III. Facilitãţi de comunicaţii

Contract 7. Facilitãţi de comunicaţii mobile satelitare şi urmãrire a poziţiei GPS prin satelit
a) livrarea şi recepţia terminalelor telefonice portabile şi a antenelor exterioare pentru autovehicule;
b) livrarea, recepţia şi instalarea antenelor exterioare fixe la sediile operative (inclusiv cele aferente sistemelor de afişare şi urmãrire a poziţiei GPS), conform precizãrilor din caietele de sarcini;
c) instruirea privind operarea şi configurarea sistemelor de afişare şi urmãrire a poziţiei GPS;
d) configurarea iniţialã a sistemelor de afişare şi urmãrire a poziţiei GPS;
e) livrarea şi recepţia sistemelor de afişare şi urmãrire a poziţiei GPS, conform precizãrilor din caietele de sarcini;
f) realizarea acceptanţelor (parţiale, provizorii şi finale).

Contract 8. Extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia I PTF
a) Livrarea şi distribuirea echipamentelor;
b) Recepţia echipamentelor;
c) Instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor la locaţiile stabilite, în funcţie de precizãrile din caietele de sarcini;
d) Realizarea acceptanţelor parţiale, provizorii şi finale.

4. Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunãrea în judeţul Caraş-Severin

Contract 9. Achiziţie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere
a) întocmirea studiului de acoperire cu camere şi radare;
b) livrarea, distribuirea, instalarea şi configurarea senzorilor de supraveghere (radare şi camere video);
c) testarea şi punerea în funcţiune a echipamentele instalate în vederea realizãrii acceptanţelor provizorii şi finale;
d) realizarea unui numãr de 7 branşamente electrice în vederea asigurãrii posibilitãţii de testare şi funcţionare a echipamentelor ce urmeazã a fi livrate;
e) instruirea personalului PFR implicat în utilizarea echipamentelor;
f) asigurarea serviciilor de garanţie pentru echipamentele furnizate;
g) dezvoltarea unui plan de management al proiectului în care vor fi incluse sarcinile contractuale.

Impact
Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregãteşte sã adere la spaţiul Schengen. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control a frontierei, având un impact semnificativ asupra modului de desfãşurare curentã a acesteia, determinând creşterea eficienţei în combaterea infracţionalitãţii transfrontaliere şi în special a migraţiei ilegale, în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri - resurse - rezultate, în sensul scãderii costurilor şi îmbunãtãţirii rezultatelor PFR. Astfel se obţine creşterea eficienţei în lupta împotriva criminalitãţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemã comunã, cu care se confruntã toate ţãrile UE, nefiind limitatã la frontierele României.
Introducerea echipamentelor de supraveghere şi control la frontierele externe propuse prin acest proiect va asigura:
a) creşterea gradului de securitate naţionalã a României şi a cetãţenilor sãi, respectând drepturile şi libertãţile fundamentale ale acestora, concomitent cu combaterea eficientã a fenomenului infracţional transfrontalier, în speţã a migraţiei ilegale;
b) fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mãrfurilor la frontierã;
c) îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeanã şi demararea din timp a acţiunilor pentru realizarea, cât mai curând posibil dupã aderare, a condiţiilor preliminare (precondiţiilor) necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen şi accederea în acest spaţiu.
Dotarea poliţiştilor de frontierã cu o gamã completã de costume şi mijloace individuale de acţiune, similarã cu cea utilizatã în alte state membre U.E. va contribui la atingerea unor standarde ridicate de echipare a unitãţilor Poliţiei de Frontierã Române, cu atât mai mult se constatã şi se estimeazã şi pe viitor o creştere a infracţionalitãţii transfrontaliere. Cu ajutorul echipamentelor de mascare, echipajele şi patrulele de frontierã vor realiza o mai bunã supraveghere şi control a frontierei, prin creşterea eficienţei în combaterea şi descoperirea tuturor formelor de infracţionalitate transfrontalierã, având ca finalitate facilitarea liberei circulaţii a persoanelor în contextul aderãrii la Spaţiul Schengen. Performanţa sistemului de management integrat al frontierelor va creşte prin dezvoltarea unor structuri dotate şi echipate optim, capabile sã rãspundã solicitãrilor de supraveghere transfrontalierã a Statelor Schengen.
Prin extinderea sistemelor de comunicaţii în conformitate cu standardele europene se realizeazã facilitarea accesului la informaţie, îmbunãtãţirea controlului transferului de informaţie, a cooperãrii inter-instituţionale, precum şi facilitarea intervenţiei în cazuri de combatere a migraţiei ilegale şi combaterii infracţionalitãţii transfrontaliere. Implementarea ultimelor tehnologii în domeniul comunicaţiilor de tip voce vor contribui la creşterea operativitãţii activitãţilor de control la frontierã. Echipamentele şi mijloacele tehnice prin care se realizeazã controlul la frontierã sunt absolut necesare obţinerii certitudinii cã persoanele verificate nu reprezintã o ameninţare realã, prezentã şi suficient de serioasã la adresa securitãţii interne, ordinii publice, sãnãtãţii publice şi relaţiilor internaţionale ale statelor membre.
De asemenea, aria geograficã de implementare a componentei de comunicaţii satelitare a proiectului o constituie cele douã segmente de frontierã externã în teren muntos, împãdurit, de pe frontiera cu Republica Ucraina (în Nord) şi Republica Serbia (în Sud). Asigurarea unui înalt nivel de securitate a frontierei în aceste zone constituie o prioritate întrucât cele douã zone sunt favorabile sãvârşirii infracţiunilor de migraţie ilegalã.
Implementarea sistemului integrat de supraveghere a frontierei la Dunãre, cu ajutorul echipamentelor achiziţionate în cadrul acestui proiect se va asigura schimbul permanent de date şi informaţii, atât între structurile proprii, cât şi cu instituţiile şi agenţiile competente, schimbul permanent de date şi informaţii cu agenţiile internaţionale similare în vederea eficientizãrii controlului în Punctele de Frontierã deschise traficului internaţional. Facilitãţile asigurate prin implementarea acestui sistem sunt:
a) supravegherea activitãţilor ilicite care se desfãşoarã pe uscat şi se finalizeazã pe apã sau pe teritoriu vecin;
b) supravegherea traficului naval în vederea cunoaşterii cât mai exacte a poziţiei fiecãrei nave, pe traseul de deplasare, sau în staţionare;
c) realizarea unui schimb permanent de date şi informaţii atât între structurile proprii, cât şi cu instituţiile şi agenţiile competente;
d) realizarea unui schimb permanent de date şi informaţii cu agenţiile internaţionale similare;
e) asigurarea reacţiei şi intervenţiei calitative a echipelor de mobilitate navalã şi terestrã în vederea prevenirii şi combaterii infracţionalitãţii transfrontaliere şi a gestionãrii situaţiilor apãrute;
f) determinarea factorilor de risc interni şi externi referitori la traficul naval şi elaborarea permanentã a analizei riscului operativ şi tactic.
Proiectul va contribui în mod semnificativ la întãrirea controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontierã externã şi luptei împotriva migraţiei ilegale şi infracţionalitãţii transfrontaliere.
6.2. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generalã de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
RO-FSCH 21: Echipamente de acces radio de bandã largã şi servicii de instalare şi punere în funcţiune aferente acestora, pentru accesul la SINS al autoritãţilor publice din mediul rural

Justificare
Obiectivul general îl reprezintã alinierea la acquis-ul Schengen în domeniul e-administraţiei, pentru facilitarea comunicaţiilor, schimbului de informaţii şi interoperabilitãţii între toate autoritãţile publice abilitate prin lege sã introducã/consulte date în/din SINS.
Scopul proiectului este asigurarea accesului autoritãţilor publice la infrastructura integratã de comunicaţii a statului. Conform <>Ordonanţei de Urgenţã a Guvernului nr. 128/2005 urmãtoarele autoritãţi publice oferã şi/sau acceseazã informaţii SIS:
● Poliţia Românã
● Poliţia de Frontierã Românã
● Jandarmeria Românã
● Biroul SIRENE, de la data operaţionalizãrii acestuia
● Oficiul Român pentru Imigrãri
● Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date
● Direcţia Generalã de Paşapoarte
● Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor
● Autoritatea Naţionalã a Vãmilor
● Ministerul Afacerilor Externe
● Ministerul Justiţiei şi autoritãţile din sistemul judiciar

Multe dintre aceste autoritãţi (cum ar fi Poliţia Românã, Poliţia de Frontierã, Jandarmeria Românã etc.) sunt reprezentate pânã la nivelul comunelor, sediile acestora fiind localizate în zone rurale din România. Implementarea acestui proiect va asigura accesul la SINS, bazându-se pe şi în completarea extensiei infrastructurii de telecomunicaţii a statului, care se extinde în acest moment pânã la nivelul oraşelor şi municipiilor, prin proiectul RO FSCH 15.
În fapt acest proiect este continuarea logicã şi este complementar cu proiectul RO FSCH 15 - "Extensia şi consolidarea infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar pentru autoritãţile publice pânã la nivelul structurilor lor teritoriale". Proiectul este de asemenea complementar cu proiectul RO FSCH 3 - "Extinderea Reţelei de Comunicaţii integrate Voce-Date (RCVD) pentru crearea suportului de comunicaţii pentru unitãţile MAI care va ajuta la crearea sistemului de cooperare informaticã european pentru afaceri interne şi pentru Sistemul Informatic Schengen"- deoarece va asigura conexiuni WAN de bandã largã, sigure şi gratuite, pentru unitãţile Ministerului Administraţiei şi Internelor din zona ruralã a României.
Se estimeazã cã în cele 2856 de comune din România existã aproximativ 3000 de utilizatori (autoritãţi publice) abilitate sã consulte şi sã actualizeze datele din SINS. Este important de menţionat faptul cã cele mai multe zone rurale din România sunt definite în Strategia Naţionalã de Bandã Largã ca "zone de defect" din punct de vedere al accesului la comunicaţii de bandã largã, respectiv "localitãţi cu mai puţin de 10000 de locuitori şi cu mai puţin de doi ISP (Internet Service Provider) disponibili". În consecinţã, serviciile VPN din multe comune vor fi achiziţionate aproape fãrã competiţie între potenţialii furnizori de servicii.
Reţeaua de multiservicii integrate a statului este deţinutã şi operatã de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi este în curs de extindere în acest moment pânã la nivelul oraşelor şi municipalitãţilor, prin proiectul RO FSCH 15 finanţat prin Facilitatea Schengen (sfârşitul implementãrii propus la 30 septembrie 2010).
Soluţia propusã prin acest proiect va realiza acelaşi scop - asigurarea accesului la datele SINS pentru autoritãţile locale reprezentate în zonele rurale din România. Aceastã estimare include:
a) implementarea infrastructurii de Acces Radio de Bandã Largã (echipamentul şi serviciile subsecvente de instalare şi punere în funcţiune): staţiile radio de bazã punct-multipunct şi legãturile pe microunde aferente, de la locaţiile staţiilor de bazã la cel mai apropiat POP al reţelei de multiservicii integrate a statului, care este în curs de extindere în acest moment pânã la nivelul oraşelor şi municipalitãţilor prin proiectul RO FSCH 15;
b) staţiile terminale punct-multipunct (echipamentul şi serviciile subsecvente de instalare şi punere în funcţiune), care vor asigura conexiunile terminale între staţiile radio de bazã şi premisele utilizatorilor- doar pentru autoritãţile publice din zonele rurale care sunt autorizate sã consulte şi sã actualizeze datele din SINS.
Mai mult, soluţia propusã se bazeazã pe soluţiile de Acces Radio de Bandã Largã punctmultipunct disponibile comercial, capabile sã asigure o lãrgime de bandã de cel puţin 2Mbps pentru terminalele de utilizatori, o razã de acoperire peste 10 km (incluzând suport pentru zonele fãrã vizibilitate directã), şi o largã gamã de aplicaţii posibile datoritã calitãţii mecanismelor interne de asigurare a serviciilor (streaming video în timp real, supraveghere video, telefonie IP, bandã garantatã pentru VPN şi servicii Internet, reţele de semnalizare etc.).

Rezultate
În cel puţin 75% din comunele din România, autoritãţile publice abilitate sã consulte şi sã actualizeze datele din SINS vor fi conectate printr-o soluţie de acces de bandã largã la cel mai apropiat Punct de Prezenţã (POP) al reţelei multiservicii integrate a statului.

Activitãţi
a) Proiectare. Include: elaborarea şi aprobarea proiectului; întocmirea şi aprobarea documentaţiei de achiziţie.
[] Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS pentru analiza locaţiilor (site survey), proiectarea detaliatã a reţelei şi elaborarea documentaţiei de achiziţie. Proiectare lucrãri civile şi colocare echipamente.
b) Procedura de achiziţie. Include toate fazele legale prevãzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, pânã la semnarea contractului.
[] Mijloace: Resursele tehnice STS
[] Resursele umane aferente procedurii de evaluare a ofertelor: personalul STS şi MAI.
c) Implementare.
În cadrul acestei faze se vor derula urmãtoarele activitãţi:
(i) obţinerea avizelor de colocare şi lucrãri de amenajare de amplasamente;
(ii) derularea livrãrilor de echipamente şi a transportului acestora în amplasamente;
(iii) instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor;
(iv) integrarea de reţea;
(v) acceptanţa.
[] Mijloace:
● Resursele tehnice STS şi personalul STS pentru echipamentele de sistem care se instaleazã în locaţiile terţilor, STS şi MAI
● Personalul MAI şi STS pentru sediile MAI în care se instaleazã echipamentele terminale de abonat şi de management de sistem
[] Contracte de achiziţie de echipamente şi servicii pentru proiectarea şi amenajarea amplasamentelor, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor.

Impact
Infrastructura de comunicaţii propusã va extinde accesul sigur şi gratuit la componenta naţionalã din cadrul SIS II (SINS) pânã la nivelul autoritãţilor publice competente localizate în zona ruralã a României (la nivelul comunelor).
Proiectul nu se suprapune cu alte proiecte finanţate sau co-finanţate din fonduri naţionale sau europene. Proiectul este complementar, se bazeazã şi susţine alte douã proiecte majore finanţate prin Facilitatea Schengen, respectiv RO FSCH 3 - "Realizarea extinderii Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce - Date (RCVD) a MAI pentru asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concurã la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne" şi RO FSCH 15 - "Extensia şi consolidarea infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar pentru autoritãţile publice pânã la nivelul structurilor lor teritoriale".
Beneficiar la acest proiect este şi MAI prin DGCTI.
RO-FSCH 22: Servicii de instalare şi punere în funcţiune echipamente de acces radio de bandã largã pentru accesul la SINS al autoritãţilor publice orãşeneşti şi municipale
Justificare
Obiectivul proiectului îl reprezintã alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul e-administraţiei, pentru facilitarea comunicaţiilor, schimbului de informaţii şi interoperabilitãţii între toate autoritãţile publice cu responsabilitãţi în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Scopul proiectului este de a instala şi pune în funcţiune echipamentele de acces radio bandã largã (staţii radio de bazã punct - multipunct şi terminale abonaţi) care asigurã accesul terminal la infrastructura integratã de comunicaţii a statului. Instalarea se va executa în amplasamentele de reţea (instalarea staţiilor radio de bazã) şi în clãdirile autoritãţilor publice cu drept de a accesa/actualiza datele N.SIS II, în toate oraşele şi municipiile din România (instalarea de terminale abonat).
Echipamentele de acces radio de bandã largã propuse a fi instalate şi puse în funcţiune prin proiectul mai sus menţionat, vor fi achiziţionate prin intermediul contractului RO-FSCH-15.3, subsecvent proiectului finanţat sub Facilitatea Schengen, "Extensia şi consolidarea infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar pentru autoritãţile publice pânã la nivelul structurilor lor teritoriale".
De asemenea, proiectul este complementar cu proiectul RO-FSCH 3 "Extinderea Reţelei de Comunicaţii integrate Voce-Date (RCVD) pentru crearea suportului de comunicaţii pentru unitãţile MAI care va ajuta la crearea sistemului de cooperare informaticã european pentru afaceri interne şi pentru Sistemul Informatic Schengen" - întrucât asigurã conexiuni de bandã largã WAN sigure şi gratuite, pentru unitãţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, situate în toate localitãţile urbane din România.
Rezultate
Implementarea oportunã a soluţiei de acces de bandã largã radio, pentru autoritãţile publice cu drept de a accesa/actualiza datele N.SIS II, în toate oraşele şi municipiile din România.

Activitãţi
a) Proiectare. Proiectarea reţelei (proiectare radio, arhitecturã, amplasamente reţea, echipamentele de infrastructurã, proiecte de colocare, site survey pentru locaţiile abonaţilor şi proiecte de instalare etc.) a fost deja întocmitã de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Activitãţi rãmase de efectuat: întocmirea şi aprobarea documentaţiei de achiziţie.
[] Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS pentru elaborarea documentaţiei de achiziţie.
b) Procedura de achiziţie. Include toate fazele legale, pânã la semnarea contractelor.
[] Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS.
c) Implementare. Include: obţinerea avizelor de colocare şi lucrãri de amenajare de amplasamente; derularea livrãrilor de echipamente şi a transportului acestora în amplasamente; instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor; integrarea de reţea; acceptanţa.
[] Mijloace: Resursele tehnice şi personalul STS pentru integrarea contractelor subsecvente proiectului. Finanţarea contractelor pentru servicii: instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor de acces, atât în amplasamentele de reţea - staţii radio de bazã - cât şi în sediile autoritãţilor publice - terminalele de abonat. Numai autoritãţile publice abilitate sã acceseze/actualizeze datele N.SIS II, localizate în oraşe şi municipii, sunt eligibile pentru instalarea terminalelor de abonat.

Impact
Infrastructura de comunicaţii propusã va extinde accesul securizat şi gratuit la N.SIS II, pânã la nivelul autoritãţilor publice situate în localitãţile urbane ale României (oraşe şi municipalitãţi).

-------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Guvernul Romaniei, ANEXA din 31 martie 2010

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"