Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
---------- *) Anexele fac parte din Legea nr. 372 din 19 septembrie 2003, pentru ratificarea Memorandumului de finanţare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 713 din 13 octombrie 2003. ANEXA I Descrierea măsurii Asistentă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, România Codul măsurii: 2002/RO/16/P/PA/011 1. DENUMIREA MĂSURII Asistentă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, România 2. AUTORITATEA CARE PREZINTĂ CEREREA (coordonatorul naţional ISPA) 2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene 2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene Direcţia coordonarea programelor ISPA şi SAP ARD Eugen Teodorovici, director str. Apolodor, nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti, România Telefon: +40-1-3011623 Fax: +40-1-3011626 E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro 3. AUTORITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA (conform celor definite la pct 2 din secţiunea a Îl-a din anexa nr. III.2) 3.1. Denumirea: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, MLPTL Unitatea de Coordonare ISPA Florentina Teodorovici, şef de unitate 3.2. Adresa:Bd. Dinicu Golescu nr. 38, Bucureşti, Sector 1, România 4. BENEFICIARUL FINAL (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată la pct. 3) 4.1. Denumirea: AFDJ Galaţi - Administraţia Fluvială a Dunării de jos Octavian Gheorghiu, director general 4.2. Adresa: str. Portului nr. 32, Galaţi, România Telefon/Fax: + 40 -23- 646.812 5. LOCALIZAREA 5.1. Ţara beneficiară: România 5.2. Regiunea:Condorul Vil 6. Descriere Proiectul are în vedere trei părti ale Dunării: secţiunea dintre Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 175), sectorul Batin (km 531 - km 521) şi portul Calafat (km 795). Proiectul va fi implementat printr-un singur contract de servicii pentru asistentă tehnică, împărţit în trei faze consecutive care reflectă principalele etape ale asistenţei tehnice. Prima fază se va concentra asupra realizării studiului de fezabilitate şi a impactului asupra mediului pentru cele trei sectoare ale Dunării menţionate anterior; a doua fază cuprinde pregătirea Cererii de finanţare ISPA pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie doar pentru sectorul Călăraşi - Brăila (sectorul Batin şi portul Calafat vor fi dezvoltate separat; portul Calafat depinde de decizia privind construcţia podului peste Dunăre de la Calafat - Vidin); şi a treia fază cuprinde proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru sectorul Călăraşi - Brăila. Proiectul va furniza, prin urmare: (1) Cererea de finanţare ISPA, incluzând studiul de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului şi documentaţia de licitaţie pentru sectorul Călăraşi - Brăila şi (2) studiul de fezabilitate şi evaluarea impactului asupra mediului pentru sectorul Batin si, respectiv, pentru portul Calafat 6.1 Cadru general a) Secţiunea Dunării dintre Călăraşi şi Brăila (km 375-km 175) Secţiunea Dunării dintre Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 175) este o parte importantă a Coridorului Pan-European de Transport nr. VII. Această secţiune asigură, de asemenea, legătura dintre Dunărea fluvială şi Canalul Navigabil Dunăre - Marea Neagră, precum şi cea cu Dunărea maritimă. Pentru secţiunea Călăraşi - Brăila (km 375 - km 175), recomandările Comisiei Dunării vizează asigurarea unei adâncimi minime pentru navigaţie de 2,5 m şi a unei lăţimi a şenalului navigabil între 160 şi 180 m. Dificultăţi existente In lunile de vară şi toamnă, debitul cursului Dunării este redus considerabil pe acesta secţiune, condiţiile de navigaţie înrăutătindu-se foarte mult. Astfel, pe principalul braţ al Dunării, între km 348 (amonte gură braţ Bala) şi km 300 (gură Canal Dunăre - Marea Neagră), în medie, timp de 160 zile/an, condiţia de adâncime minimă nu este îndeplinită, scăzând în unele puncte critice la 1,40 m. Din această cauză, pe parcursul acelor perioade extinse, navigaţia trebuie să se desfăşoare pe braţul secundar Bala - Borcea (în prezent, cu un debit mai mare decât braţul principal). Folosind acest braţ secundar, distanta dintre Călăraşi şi Cernavodă creşte cu cca. 105 km. In acelaşi timp, din cauza dimensiunilor reduse ale şenalului de navigaţie Bala - Borcea, precum şi din cauza sinuozităţilor existente pe unele porţiuni, navigaţia trebuie să se desfăşoare într-un singur sens. În plus, convoaiele mari trebuie dezasamblate, iar barjele trebuie să treacă una câte una. De asemenea, pe sectorul Dunării între km 300 şi Brăila (km 175), în perioada vară - toamnă, la niveluri medii şi mici ale apelor Dunării, navigaţia se desfăşoară în condiţii dificile din cauza reducerii sub limită a adâncimilor de navigaţie la pragurile situate în aval de Cernavodă (km 297), Ostrovul Fasole (km 292), Alvăneşti (km 276), aval Hârşova (km 251) şi Ostrovul Lupu (km 196). Din acest motiv, navele care asigură transportul mărfurilor între porturile fluvial - maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea) şi porturile ucrainene de pe Dunăre şi Canalul Navigabil Dunăre - Marea Neagră spre Portul Constanta nu pot fi încărcate la capacitatea lor maximă timp de aproape 5 luni pe an. Cauze Cauzele care au determinat această situaţie nefavorabilă pentru navigaţie se datorează, în principal, unor fenomene morfologice şi hidrologice, care se produc în zona de separare dintre Dunăre şi braţul Bala (km 346), având următoarele efecte negative: - evoluţia necorespunzătoare în timp a repartiţiei debitelor apei, nefavorabilă pentru braţul principal al Dunării - via Cernavodă, de doar 25-30% din debitul total al Dunării în perioadele cu precipitaţii reduse; - continua degradare a albiei Dunării (via Cernavodă-Hârşova-Brăila) datorată scăderii energiei curentului apei şi a capacităţii de transport a aluviunilor, a determinat totodată, formarea unor praguri submersibile, a unor insuliţe, a unor braţe secundare şi a condus la o continua reducere a gabaritelor de navigaţie; - degradarea braţului Bala - Borcea, cu o considerabilă eroziune a malurilor, datorată unor niveluri ridicate ale debitelor. Aceste fenomene sunt favorizate de existenţa, pe malul drept al Dunării în zona km 347, a stâncii submersibile de la Pârjoia, care pătrunde substanţial în albia Dunării şi schimbă orientarea cursului spre braţul Bala. Aceste fenomene au fost, de asemenea, favorizate de nerealizarea, în ultimii 50 - 60 de ani, a lucrărilor hidro-tehnice necesare pentru ţinerea sub control a evoluţiei braţelor Bala şi Borcea (aval) şi a altor sectoare ale albiei Dunării. Ar trebui menţionat, de asemenea, faptul că reducerea traficului intern şi internaţional din ultimii 10 ani a contribuit la reducerea adâncimii de navigaţie pe această secţiune a Dunării, precum şi pe alte secţiuni. Lucrări propuse Studiile pregătitoare au fost realizate prin proiectul Phare Mulţi-Country "Studiu pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre în România şi Bulgaria", cu un Raport Final care datează din decembrie 1999. Acest studiu a identificat principalele probleme privind navigaţia pe sectoarele Dunării dintre România şi Bulgaria. Au fost propuse soluţii tehnice, precum şi costurile aferente. A fost evaluată, de asemenea, fezabilitatea economică a acestor soluţii. Pentru implementarea acestor măsuri o acţiunea comună a României şi Bulgariei fiind necesară. Lucrările necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie sunt următoarele: - redistribuirea debitelor de ape mici - medii în zona de separare a braţului Bala din Dunăre (km 346) prin realizarea unui dig de dirijare şi a unui prag de fund cu o protecţie de albie în aval, în albia braţului Bala; - eliminarea efectului de deviere a apei apărut spre braţul Bala din cauza stâncii submersibile Parjoaia. Aceasta presupune derocarea stâncii şi evacuarea ei din albia Dunării; - consolidării de maluri, închiderea de braţe, lucrării de calibrare şi de stabilizare a albiei Dunării cu epiuri şi diguri pentru orientarea cursului; - lucrări de adâncire prin dragajul unor porţiuni ale şenalului navigabil. Aceste lucrări vor conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul de Dunăre via Călăraşi - Cernavodă - Hârşova - Brăila prin stabilizarea şenalului navigabil al Dunării şi a parametrilor săi, precum şi la creşterea adâncimii de navigaţie în punctele critice. Prin aceste lucrări, pe un sector al Dunării de 220 km, vor fi asigurate permanent condiţii minime de navigaţie în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării. Se vor realiza economii de costuri la transportul de mărfuri prin reducerea duratei de traversare a acestei secţiuni, reducerea distanţei de parcurs şi dispariţia necesităţii de dezasamblare a convoaielor şi prin evitarea unui traseu ocolitor de aproape 105 km. De asemenea, trebuie menţionat că materialele de construcţie disponibile pe plan local sunt potrivite pentru lucrările intenţionate. O atenţie specială la stabilirea şi executarea soluţiilor de lucrări trebuie acordată aspectelor legate de protecţia mediului înconjurător. Din acest punct de vedere trebuie respectate recomandările studiului "Transportul fluvial pe linia vitală a Europei, Dunărea" - consecinţe, ameninţări şi oportunităţi, Viena, ianuarie 2002. Măsuri suplimentare Traficul pe Dunăre s-a redus semnificativ în ultimii 10 ani. Principalele motive constau în limitarea traficului internaţional din cauza situaţiei din Iugoslavia, dar şi încetinirii ritmului producţiei în industria grea din România şi Bulgaria. Se consideră că, în afară de lucrările importante descrise mai sus, ar trebui implementate şi măsuri de mai mică amploare pentru creşterea traficului sau pentru asigurarea îndeplinirii condiţiile adecvate pentru ca eficienta economică a lucrărilor să fie cât mai mare. De asemenea, ar trebui implementate unele măsuri pentru îmbunătăţirea facilitărilor şi echipamentelor existente în port pentru a se asigura servicii adecvate pentru navigatori. Este necesar ca legăturile învecinate să fie modernizate pentru îmbunătăţirea accesului la porturi. Astfel de măsuri trebuie să determine îmbunătăţirea selectivă a infrastructurii publice a porturilor dunărene şi ar trebui identificate încă din faza de studiu de fezabilitate. b) Corectarea albiei Dunării în sectorul Batin (km 531 - km 521) Dificultăţile existente şi cauzele lor Zone insula Batin constituie unul dintre cele mai dificile puncte critice pentru navigaţia pe sectorul româno-bulgar al Dunării. Această situaţie se datorează faptului că insula Batin împarte fluviul în două braţe: un braţ principal la nord, în calitate de şenal navigabil, şi un braţ secundar în sud. Braţul principal este prea larg pentru menţinerea gabaritelor de navigaţie, normale în ceea ce priveşte lăţimea şi adâncimea. Local, în perioadele cu debite de apă scăzute, se formează multe bancuri submersibile formate din aluviuni fine. Aceste aluviuni reduc lăţimea şi adâncimea şenalului navigabil. Lucrări propuse "Studiul pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre în România şi Bulgaria" elaborat de firma olandeză Frederic R. Harris a propus trei soluţii posibile de lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie. Acestea sunt: - construirea unui singur prag de fund la km 529 pe braţul secundar; - construirea unor epiuri de-a lungul malului drept al braţului principal între km 528 şi km 521 prin reducerea lăţimii albiei cu 600 m; - construirea unui prag inferior la km 529 pe braţul secundar şi a unor epiuri de-a lungul malului drept al braţului principal între km 529 şi km 523, reducând lăţimea albiei cu 800 m. Prin soluţiile tehnice de lucrări care vor fi adoptate şi realizate trebuie să se aibă în vedere ca şenalul navigabil al Dunării să fie în concordanţă cu cerinţele europene. O atenţie specială trebuie acordată protecţiei malului stâng al braţului principal pentru a reduce eroziunea malului drept. c) Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) şi sistematizarea dispozitivului feroviar portuar Dificultăţile existente şi cauzele lor Portul Calafat este situat la km 795 pe Dunăre, aproape de locul în care va fi construit noul pod Calafat - Vidin (km 796). Portul este împărţit în două sectoare: sectorul din amonte folosit pentru trecerea peste Dunăre între România şi Bulgaria a feribot-urilor pentru pasageri şi camioane, şi zona din aval pentru operaţiuni de încărcare şi descărcare a diferitelor mărfuri şi pentru alte operaţiuni portuare. Traficul de mărfuri desfăşurat prin portul Calafat între 1991 şi 2000 variază între 30-120 mii tone anual. Capacitatea de trafic a portului este de aproximativ 250 mii tone anual. Platforma portului are aproape 11.000 mp şi nu poate fi utilizată eficient din cauza dispozitivului feroviar portuar şi a faptului că la nivele mari ale apelor Dunării platforma poate fi inundată. Lucrări propuse Pentru a asigura operarea şi tranzitarea materiilor prime necesare pentru executarea podului peste Dunăre de la Calafat - Vidin şi a infrastructurii adiacente, capacitatea de trafic trebuie să crească la un volum estimativ de 650 mii tone anual Pentru creşterea capacităţii portului Calafat în concordantă cu noile cerinţe, sunt necesare: dezvoltarea infrastructurii prin construirea unui cheu de acostare de aproximativ 250 - 300 m lungime cu platforma portuară aferentă în prelungirea spre aval a cheului existent; reabilitarea, şi sistematizarea dispozitivului feroviar portuar de pe platforma portuară, precum şi realizarea racordurilor rutiere şi feroviare la noua localizare a portului. Realizarea şi dezvoltarea terminalului pentru mărfuri din portul Calafat vor fi luate în considerare în faza de proiectare a lucrărilor. Terminalul va fi situat la intersecţia Coridoarelor Pan -Europene de transport VII şi IV, după construirea unui nou pod peste Dunăre. Măsuri suplimentare Proiectarea va lua în considerare potenţialul impact negativ asupra ecosistemului din aval. O atenţie deosebită va fi acordată oricărei influente asupra modelelor de eroziune şi sedimentare din zona Deltei Dunării. Actualizarea/refacerea studiilor de impact asupra mediului va acorda o atenţie specială consecinţelor asupra zonelor din aval. 6.2 Componentele proiectului Acest proiect este împărţit în trei faze care vor fi implementate în cadrul unui singur contract de servicii, având o durată de maximum 18 luni. Asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectului se va concentra pe activităţile prezentate în continuare. Faza 1 (studiul celor trei măsuri posibile) - pe baza studiului Phare menţionat anterior şi în strânsă coordonare cu activităţile prevăzute în cadrul proiectelor privind transportul fluvial cuprinse în Programul Phare 2001 şi 2002, se reface proiectul conceptual şi evidenţiază un proiect ISPA, inclusiv măsurile suplimentare pentru: 1. îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi (km 375) şi Brăila (km 175); 2. corectarea albiei Dunării astfel încât senalul navigabil al Dunării să fie în concordanţă cu cerinţele europene, pentru sectorul Batin (km 531 - km 521); 3. extinderea infrastructurii portului Calafat şi sistematizarea dispozitivului feroviar portuar. - pregătirea unui studiu de fezabilitate complet pentru cele de mai sus; - actualizarea/revizuirea analizei cost - beneficiu; - actualizarea/revizuirea studiilor de impact asupra mediului şi realizarea unei evaluări complete a acestui impact, inclusiv, acolo unde este cazul, pentru partea bulgară a fluviului şi pentru Delta Dunării, precum şi organizarea consultaţiilor publice (inclusiv organizaţii non-guvernamentale). Faza a 2-a (Cererea de finanţare ISPA pentru o măsură. Călăraşi - Brăila) - pregătirea unei cereri de finanţare ISPA complete pentru "îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 175)"; - sprijinirea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în alegerea unor structuri şi mecanisme adecvate pentru implementarea proiectului (definirea unui calendar, a unei strategii de achiziţie, a relaţiilor cu beneficiarii finali, etc.). Faza a 3-a (proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru măsura Călăraşi - Brăila) - realizarea unor investigaţii detaliate, după cum este necesar; - pregătirea proiectului tehnic şi a documentaţiei de licitaţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 175) şi pentru măsurile suplimentare. Termenii de referinţă pentru măsura menţionată mai sus sunt subiectul unei aprobări anterioare a Comisiei. Ţara beneficiară acţionează ca Autoritate Contractantă. Comisia va primi rapoarte la fiecare două luni cu privire la stadiul implementării fiecărei sarcini. 7. Obiective Obiectivul constă în co-finanţarea asistenţei tehnice în vederea sprijinirii ţării beneficiare în pregătirea unei Cereri de finanţare ce va fi transmisă la Comisie pentru obţinerea de asistentă financiară acordată prin intermediul Instrumentului pentru Politici Structurale pentru Preaderare (ISPA). 8. Implementarea lucrărilor de pregătire a proiectului
Program de lucru estimativ
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Măsura Începere Finalizare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Studiu de fezabilitate iunie 2003 decembrie 2003
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Analiza cost - beneficiu iunie 2003 decembrie 2003
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Studiul de impact asupra
mediului iunie 2003 decembrie 2003
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cererea de finanţare ISPA decembrie 2003 ianuarie 2004
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Proiectul tehnic şi
pregătirea documentaţiei decembrie 2003 aprilie 2005
de licitaţie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Costuri şi asistentă (în euro)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cost total Constributia Cheltuieli Cost eligibil Asistenţa Rata de
sectorului neeligibile total ISPA finanţare
privat %
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.000.000 0 0 2.000.000 1.500.000 75%
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
DETALIEREA ESTIMATIVĂ A COSTURILOR
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
# Descriere Cost (euro)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 Faza 1: Studiu de fezabilitate, analiza costurilor,
impactului asupra mediului
1.1 - Sectorul Călăraşi-Brăila (km 375 - km 175) 500.000
1.2 - Sectorul Batin (km 531 - km 521) 100.000
1.3 - Extinderea infrastructurii Portului Calafat şi a 100.000
dispozitivului feroviar (km 795)
2 Faza 2: Cererea de finanţare ISPA, Sectorul Călăraşi-Brăila
(km 375-km 175)
2.1 - Cererea de finanţare ISPA 20.000
2.2 - Asistentă pentru MLPTL (structura de implementare 80.000
a proiectului)
3 Faza 3: Proiectul tehnic şi dosarul de licitaţie,
Sectorul Călăraşi-Brăila (km 375 - km 175)
3.1 - Investigaţii detaliate 450.000
3.2 - Proiectul tehnic şi pregătirea documentaţiei
de licitaţie 750.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total 2.000.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale Nu există nici o implicare a instituţiilor financiare internaţionale în privinţa co-finanţării măsurii ISPA în acest stadiu. Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a solicitat sprijinul Băncii Europene de Investiţii cu privire la o co-finanţare ulterioară a proiectului de investiţii. ANEXA I.a Plan de achiziţii
┌─────┬───────────────────┬───────────────────┬──────────┬─────────────────────┐
│Ofer-│ Descrierea │Tipul contractului │Previziuni│ Rata de │
│ta │ lucrărilor şi │(lucrări, furnizare│privind │ rambursare a │
│nr. │ serviciilor │de materiale, │lansarea │facturilor aferente │
│ │ care vor fi │servicii) │ofertei │ contractului │
│ │ licitate │ │(lună, an)│ specific │
├─────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ │Asistenta tehnică │Servicii │noiembrie │ │
│ 1 │pentru îmbunătăţi- │ │ 2002 │ 75% │
│ │rea condiţiilor de │ │ │ │
│ │navigaţie pe │ │ │ │
│ │Dunăre │ │ │ │
└─────┴───────────────────┴───────────────────┴──────────┴─────────────────────┘
ANEXA I.b TERMENI DE REFERINŢĂ PRELIMINIARI 1. INTRODUCERE 1.1. Ţara beneficiară 1.2. Autoritatea de Contractare 1.3. Informaţii referitoare la ţara beneficiară 1.4. Situaţia actuală în sector 1.5 Alte programe relevante în sector 2. OBIECTIVELE CONTRACTULUI 2.1. Obiective specifice 2.2. Ţinte ce trebui atinse de Consultant 3. PREZUMŢII ŞI RISCURI 3.1. Prezumţii 3.2. Riscuri 4. SCOPUL LUCRĂRILOR 4.1. General 4.2. Activităţi specifice 4.3. Managementul proiectului 5. LOGISTICĂ ŞI PROGRAMARE 5.1. Localizare 5.2. Data de începere şi perioada de execuţie 6. CERINŢE 6.1. Personal 6.2. Dotarea biroului 6.3. Facilităţi ce vor fi oferite de Consultant 6.4. Echipament 6.5. Cheltuieli neprevăzute 7. RAPORTARE 7.1. Cerinţe de raportare 7.2. Transmiterea şi aprobarea rapoartelor 8. MONITORIZARE ŞI EVALUARE 8.1. Definirea indicatorilor 8.2. Cerinţe speciale ANEXA Memorandumul de finanţare pentru măsura ISPA nr. 2002/RO/16/P/PA/011 (pentru informaţii) 1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Ţara beneficiară ROMÂNIA 1.2. Autoritatea Contractantă Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei 1.3. Informaţii cu privire la ţara beneficiară Cu o lungime de 2783,4 km, Dunărea este unul dintre cele mai lungi fluvii din Europa şi reprezintă principalul coridor de transport fluvial, care face legătura între Europa de Est şi de Vest. Dunărea traversează Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Moldova şi Ucraina şi face legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră, prin canalul Rin-Main-Dunăre. In România, Dunărea are o lungime de 1075 km între Baziaş şi Sulina şi circa 31% din totalul bazinului său hidrografic de 250.000 kmp. Pe primii 210 km, fluviul este barat la Porţile de Fier I şi II, care au fost finalizate în anul 1972, respectiv anul 1990, asigurându-se astfel un nivel al apei minim în amonte. Mai departe, fluviul se scurge în mod liber. Principalul port - Constanţa - este legat la Dunăre prin Canalul Dunăre - Marea Neagră, finalizat în anul 1984. România este responsabilă cu gestiunea următoarelor secţiuni ale fluviului: rkm 1075 - 610 şi rkm 375 - 0,0 (Marea Neagră - Sulina). Principalii afluenţi din sectorul analizat sunt: Jiu, Olt, Argeş, Mostiştea, Ialomiţa, Siret şi Prut, pe partea stângă, şi Timok, Icer, Vit, Iantra şi Ressenski Lom, pe partea dreaptă. 1.4. Situaţia actuală în sector Importanta Dunării ca arteră principală de transport a fost confirmată la Conferinţele de Transport Pan-European de la Creta şi Helsinki din anul 1994 şi anul 1997, unde i s-a conferit statutul de Coridor VII şi a fost definită ca una dintre cele 10 coridoare prioritare de transport, din Europa Centrală şi de Est. Această selecţie, drept coridor - cheie, reflectă angajamentul Uniunii Europene de a promova moduri de transport mai ecologice şi de a dezvolta reţele de transport mai puternice, care să facă legătura între statele membre UE cu ţările Europei Centrale şi de Est şi mai departe. Acordul European privind Principalele Căi Fluviale de Importanţă Internaţională a fost adoptat de Comitetul pentru Transport Fluvial UN/ECE în data de 19 ianuarie 1996. Slovacia şi Ungaria au devenit părti contractante la AGN*1), iar alte ţări dunărene l-au semnat în vederea aderării într-un timp scurt.---------- *1) AGN, Acordul European asupra principalelor cursuri de ape interioare de importanţă internaţională, adoptat de Comitetul Transportatorilor al Comisiei Economice pentru Europa în Geneva, ianuarie 1996 Potenţialul de dezvoltare a Dunării, ca principală arteră de transport, a crescut substanţial în ultimii ani ca urmare a deschiderii Canalului Rin - Main - Dunăre, ce oferă o legătură fluvială continuă între Marea Nordului şi Marea Neagră. Această situaţie a dus la creşterea interesului pentru dezvoltarea căilor fluviale, ca legătură comercială între ţările membre UE şi ţările din centrul şi estul Europei si, mai departe, din Asia şi Estul Mijlociu. Conform precizărilor Comisiei Dunării, volumul total al traficului pentru cele 4 ţări beneficiare ale Programului Phare (Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria) a scăzut de la 76,7 milioane tone în anul 1989 la 20,4 milioane tone în anul 1994. Între anii 1992 şi 1994, traficul de mărfuri pe sectorul românesc al Dunării a fost afectat de embargoul aplicat Iugoslaviei. Volumul traficului a fost de 13 milioane tone pe an. După embargo, între anii 1995 şi 1998, traficul a crescut continuu, ajungând la aproximativ 22 milioane tone în anul 1998, dar, ca urmare a bombardamentului de la Novi Sad din anul 1999, pe parcursul crizei din Kosovo, navigaţia de-a lungul Dunării a fost blocată, şi traficul a scăzut din nou la aproximativ 16 milioane tone în cursul anului 2001. In prezent, se estimează că până în anul 2004 volumul traficului va creşte, atingând nivelul din anul 1998. 1.5. Alte programe din sector 1.5.1. Proiectul de Apărări de maluri pe Canalul Sulina Bugetul proiectului este de 76 milioane euro, din care 38 milioane euro sunt obţinuţi printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, iar 38 milioane euro de la Guvernul României. Obiectivele acestui proiect sunt: (1) lucrări permanente pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina; (2) îndepărtarea epavei navei Rostok de pe Canalul Sulina şi realinierea secţiunii de canal ce a fost deviată în jurul epavei; (3) achiziţionarea a 3 şalupe de supraveghere hidrografică care să acopere toţi cei 1075 km ai Dunării româneşti, precum şi achiziţionarea echipamentului de supraveghere hidrografică şi topografică şi a sistemelor electronice aferente; (4) lumini, geamanduri şi sisteme de semnalizare care să acopere cei 1075 km ai Dunării româneşti. 1.5.2. Studiupentni Îmbunătăţirea Navigaţiei pe Dunăre în România şi bulgaria Studiul a fost finanţat prin Programul Phare Mulţi - Ţări 1998 cu un buget de 500.000 euro. Obiectivul general al studiului a constat în evaluarea viabilităţii tehnice şi economice a lucrărilor hidrologice majore de întreprins pe secţiunile româneşti şi bulgăreşti ale Dunării în vederea îmbunătăţirii timpilor de navigaţie şi tranzit, în timp ce principalul obiectiv constă în îmbunătăţirea navigaţiei în ambele ţări, cel mai mare impact îl va avea asupra ţărilor din amonte, de vreme ce le va permite să exploateze potenţialul fluviului ca arteră - cheie de tranzit. 1.53. Îmbunătăţirea siguranţei maritime şi a căilor fluviale (Phare 2001) Proiectul face parte din Programul Phare Naţional 2001, cu un buget de 16,37 milioane euro, din care 12,7 milioane euro reprezintă fonduri Phare, iar 0,67 milioane euro reprezintă co-finanţarea naţională. Proiectul va îmbunătăţi standardele de siguranţă maritimă din România, precum şi siguranţa pe Dunăre prin următoarele activităţi: (1) twinning pentru implementarea recomandărilor RO99/IB-TR-01 şi a noii şi viitoarei legislaţii privind siguranţa maritimă; (2) asistenţă tehnică pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei; (3) studiu de fezabilitate pentru un Sistem de Identificare Automată, precum şi crearea unor baze de date pentru Registrul Naţional al Marinarilor şi Certificate de competenţă, pentru Controlul Statului Portului şi pentru vasele cu încărcătură periculoasă; (4) achiziţionarea unor echipamente pentru SAR (Căutare şi Salvare) şi OPRC (Pregătire, Reacţie şi Control privind poluarea cu hidrocarburi); (5) achiziţionarea unui sistem Navtex şi a unui Sistem de Management al Traficului Vaselor de-a lungul unor secţiuni mai dificile ale Dunării. 1.5.4. Asistenţă pentru implementarea aspectelor financiare şi de siguranţă ale legislaţiei şi politicii Uniunii Europene în domeniul transportului fluvial şi rutier (Phare 2002) Proiectul este propus pentru finanţare prin Programul Phare 2002. Bugetul pentru componenta referitoare la transportul fluvial este de 1,6 milioane euro. Obiectivele proiectului referitoare la această componentă sunt: (1) consolidarea instituţiilor implicate în siguranţa transportului fluvial şi definirea rolului Administraţiei Portuare în zona; (2) sprijinirea României în restructurarea flotei sale de transport fluvial prin realizarea unor studii financiare şi comerciale; (3) asigurarea instrumentelor necesare pentru aplicarea unei fiscalităţi corecte şi transparente utilizatorilor infrastructurii fluviale. 2. OBIECTIVELE CONTRACTULUI 2.1. Obiective Specifice Obiectivele specifice pentru acest contract de servicii sunt - conform Memorandumului de Finanţare ISPA 2002/RO/16/P/PA/011 - (1) studierea a trei posibile măsuri posibile de-a lungul Dunării; (2) întocmirea Cererii de finanţare ISPA pentru una dintre măsuri care va îmbunătăţi condiţiile de navigaţie între Călăraşi şi Brăila; (3) proiectarea şi realizarea caietului (caietelor) de sarcini pentru această măsură. Realizarea ulterioară a lucrărilor va promova o mobilitatea susţinută, o eficientă mai mare şi un mod mai ecologic de transport pe Dunăre datorită îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe secţiunea Călăraşi - Brăila. 2.2. Obiective ce trebuie atinse de Consultant - realizarea unui studiu de fezabilitate complet pentru următoarele măsuri: ● îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi (km 375) şi Brăila (km 175) şi pentru măsurile suplimentare; ● corectarea albiei Dunării pentru a aduce şenalul fluviului în concordantă cu cerinţele europene, pentru sectorul Batin (km 531 - km 521); ● extinderea infrastructurii Portului Calafat şi sistematizarea dispozitivului feroviar portuar (km 795). - realizarea evaluării impactului asupra mediului şi consultaţiile publice pentru cele trei măsuri menţionate mai sus; - realizarea cererii de finanţare ISPA pentru un pachet de măsuri prioritare legate de măsura de mai sus (secţiunea Călăraşi - Brăila); - realizarea proiectului tehnic pentru măsurile ISPA (secţiunea Călăraşi - Brăila); - realizarea documentaţiei de licitaţie pentru măsurile ISPA (secţiunea Călăraşi - Brăila). 3. PREZUMŢII SI RISCURI 3.1. Prezumţii legate de intervenţia proiectului - normalizarea traficului pe Dunăre prin curăţarea fluviului în zona Novi Sad; - dezvoltarea Coridorului VII de Transport Pan-European; - susţinerea din partea autorităţilor bulgare, a Comisiei Dunării şi, de asemenea, a Secretariatului Coridorului VII - Dunăre. 3.2. Riscuri - eventuala existentă a habitatelor naturale (acest aspect trebuie analizat în cadrul evaluării impactului asupra mediului). 4. SCOPUL LUCRĂRII 4.1. Informaţii generale 4.1.1. Descrierea proiectului Acest proiect are în vedere dezvoltarea unei importante secţiuni a Coridorului VII Pan-European, fiind un proiect ecologic şi în conformitate cu interesele Comunităţii, inclusiv cu recentele linii directoare privind mobilitatea susţinută. Proiectul este împărţit în următoarele trei faze în care Consultantul va desfăşura următoarele activităţi: Faza 1 (studiul celor trei posibile măsuri, studiul de fezabilitate, impactul asupra mediului, etc.) - pe baza studiilor existente şi în strânsă coordonare cu activităţile prevăzute în cadrul proiectelor privind transportul fluvial cuprinse în Programele Phare 2001 şi 2002, va perfecţiona proiectul conceptual şi va evidenţia un proiect ISPA, inclusiv măsurile suplimentare pentru: 1. îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi (km 375) şi Brăila (km 175); 2. corectarea albiei Dunării astfel încât şenalul navigabil al Dunării să fie în concordantă cu cerinţele europene, pentru sectorul Batin (km 531 - km 521); 3. extinderea infrastructurii portului Calafat şi sistematizarea dispozitivului feroviar portuar pentru a asigura: (1) operarea şi tranzitul fluxului de materiale necesare pentru construirea podului de la Calafat - Vidin şi pentru infrastructura adiacentă; (2) implementarea şi dezvoltarea unui terminal de mărfuri la intersecţia celor două Coridoare - VI şi VII - de Transport Pan-European după construcţia podului. - pregătirea unui studiu de fezabilitate complet pentru măsurile de mai sus; - actualizarea/perfecţionarea analizei cost - beneficiu; - actualizarea/perfecţionarea studiilor de impact asupra mediului şi realizarea unei evaluări complete a acestui impact, inclusiv, acolo unde este cazul, pentru partea bulgară a fluviului şi pentru Delta Dunării, precum şi organizarea consultaţiilor publice necesare (inclusiv organizaţii non-guvernamentale). Faza a 2-a (Cererea de finanţare ISPA pentru o măsură, Călăraşi - Brăila) - pregătirea unei Cereri de finanţare ISPA complete pentru "Îmbunătăţirea condiţiilor de Navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 175)"; - sprijinirea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în stabilirea unor structuri şi mecanisme adecvate pentru implementarea proiectului (definirea unui calendar detaliat, a unei strategii de achiziţie, a relaţiilor cu beneficiarii finali etc.). Faza a 3-a (Proiectul Tehnic şi Documentaţia de licitaţie, Călăraşi - Brăila) - realizarea unor investigaţii detaliate, după cum este necesar; - pregătirea proiectului tehnic şi a documentaţiei de licitaţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 175) şi măsuri suplimentare. Proiectul va fi implementat de către Agenţia de Implementare ISPA (MLPTL) responsabilă pentru managementul administrativ şi financiar al proiectului, iar managementul tehnic poate fi transferat total sau parţial Beneficiarului final - AFDJ Galaţi. 4.1.2. Aria geografică ce va fi acoperită Proiectul se va concentra pe partea română a Dunării, conform zonelor celor definite în Scopul Lucrării. 4.13. Grupurile - ţintă - Agenţia de Implementare ISPA; - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi; - Autoritatea Navală Română şi Administraţiile Porturilor Dunărene; - Asociaţia Transportatorilor Fluviali şi a Operatorilor Portuari din România. 4.2. Activităţi specifice Faza 1 (studiul celor trei măsuri posibile, fezabilitate, impact asupra mediului etc.) - Revizuirea politicii de transport şi a studiilor existente, definirea conceptuală a proiectului: Politica de Transport. Consultantul va coopera strâns cu MLPTL pentru stabilirea poziţiei proiectului din cadrul politicii naţionale pentru transporturi şi în cadrul angajamentelor internaţionale ale României, şi pentru integrarea acestui proiect în cadrul unui proiect global privind navigabilitatea pe Dunăre pentru îmbunătăţirea Coridorului Pan-European VIL Standarde de proiectare: Consultantul va revizui standardele de proiectare ce vor fi aplicate pentru proiect, luând în considerare standardele existente în România, recomandările Comisiei Dunării şi UN-ECE, precum şi standardele UE relevante. Studiile existente: Pe baza "Studiului de îmbunătăţire a navigaţiei pe Dunăre în România şi Bulgaria" din cadrul Programului PHARE Mulţi-Ţări 1998, Consultantul va realiza proiectul conceptual şi va defini proiectul ISPA, va actualiza analiza cost-beneficiu şi studiile de impact asupra mediului, va face o evaluare completă a impactului asupra mediului şi va organiza consultaţiile publice. - Studiul de Fezabilitate Scopul fiecărui Studiu de Fezabilitate este de a defini şi analiza diferite alternative/variante. Prin urmare, pentru fiecare schemă avută în vedere, trebuie să fie identificate câteva opţiuni. Consultantul va realiza printre altele: - colectarea datelor existente (profiluri topo-hidrografice şi măsurători de debit) şi realizarea de studii de teren suplimentare (în medie, un profil complet al albiei fluviului la fiecare kilometru din zonele relevante); - analizarea morfologiei albiei fluviului şi elaborarea unei prognoze a evoluţiei fenomenului în punctele critice; - stabilirea soluţiilor tehnice privind lucrările pentru fiecare sector si, de asemenea, stabilirea dotărilor necesare pentru execuţie. Consultantul va avea în vedere materialele disponibile în zona lucrărilor. Soluţia tehnică adoptată va lua în considerare eficienţa costurilor, precum şi constrângerile legate de protecţia mediului; - stabilirea volumului necesar de lucrări şi a tehnologiilor adecvate; - etapizarea lucrărilor; - evaluarea costurilor lucrărilor şi ale supervizării; - evaluarea costurilor financiare anuale pentru menţinerea condiţiilor de navigaţie; - căutarea şi analizarea posibilelor surse de finanţare a lucrărilor, în strânsă cooperare cu Unitatea de Implementare ISPA; - evaluarea evoluţiei fenomenului în cazul în care lucrările nu vor fi executate; - în privinţa portului Calafat, se va acorda o atenţie specială estimării traficului şi a cantităţilor de mărfuri pe termen scurt, mediu şi lung, luând în considerare construcţia podului Calafat - Vidin şi vecinătatea Portului Vidin; - realizarea unei analize economice şi financiare, a unei analize a riscului şi a sensibilităţii. Consultantul trebuie să evalueze condiţiile necesare pentru o creştere susţinută a traficului fluvial; va identifica la scară redusă/medie măsurile suplimentare potenţiale. Consultantul va identifica autorizaţiile/aprobările necesare de la administraţiile publice, posesorii de utilităţi şi alte instituţii corespunzătoare fazei respective a studiului. Consultantul va pregăti şi va fi responsabil pentru documentaţia necesară MLPTL pentru obţinerea acestor aprobări. MLPTL va fi responsabil pentru plata taxelor pentru aceste autorizaţii, dacă este cazul. Consultantul va trebui, de asemenea, să identifice achiziţiile de teren necesare şi să pregătească documentaţia aferentă, inclusiv evaluarea detaliată a terenului ce va fi achiziţionat, identificare utilizării curente a acestuia, a proprietarului şi a costurilor estimative. Ca parte a analizei riscurilor, Consultatul va evalua efectul potenţial al inundaţiilor şi va garanta că lucrările propuse sunt proiectate astfel încât să reziste la o inundaţie tip 1%. - Evaluarea impactului asupra mediului Proiectarea va lua în considerare eventualul impact negativ asupra ecosistemului din aval. In particular, se va acorda o atenţie deosebită influenţelor asupra tipurilor de eroziune şi sedimentare din zona Deltei Dunării. Perfecţionare/actualizarea studiilor de impact şi evaluarea impactului asupra mediului vor acorda o atenţie deosebită impacturilor din aval. Măsurile inginereşti vor fi compatibile cu eforturile de conservare a naturii şi refacere a luncii, pentru dezvoltarea continuă a navigaţiei compatibile ecologic pe Dunăre, în concordanţă cu standardele UE privind mediul - în particular, cu acele Directive privind păsările şi habitatele şi Directiva Cadru privind apele - şi cu normele şi standardele UE, coerente cu politicile sectoriale ale UE şi cu dezvoltarea ecologică. Consultantul va pregăti un studiu de impact asupra mediului, cu scopul principal de a evalua fezabilitatea ecologică a proiectelor propuse şi de a pregăti un plan adecvat de atenuare a efectelor negative. Studiul va fi elaborat în concordantă cu procedurile descrise de legislaţia naţională, dar luându-le în considerare cel puţin şi pe cele oferite de Directivele Consiliului nr. 85/337/CEE prixirid impactul anumitor proiectelor publice şi private asupra mediului şi nr. 97/11/CE. Consultantul va lua, de asemenea, în considerare, art. 6 al Directivei nr. 92/43/EC (Directiva habitatelor). Studiul de evaluare a impactului asupra mediului va lua în considerare impactul proiectului asupra mediului atât pe perioada execuţiei, cât şi pe parcursul operării. Va fi realizat un studiu de impact asupra mediului. Consultantul, printre altele, va identifica măsurile de atenuare a impactului, va evalua costul acestora şi le va include în estimarea preliminară a costurilor pentru proiectele de lucrări din cadrul Analizelor de Fezabilitate elaborat. Consultantul va lua în considerare rapoartele relevante (cum ar fi raportul "Transportul fluvial pe linia vitală a Europei, Dunărea" din 2002; recomandările acestuia ar trebuie luate în considerare când se evaluează fezabilitatea acestor măsuri; deciziile nu ar trebui luate doar pe baza unor considerente pur tehnice sau financiare: o analiză cost - beneficiu corespunzătoare ar trebui, de asemenea, să conţină o cuantificare adecvată a costurilor privind mediul înconjurător.). - Consultaţii Publice Consultantul va sprijini MLPTL în procesul consultaţiilor publice, în concordanţă cu Directivele UE şi cu legislaţia română, întâlnirile pentru consultaţii publice vor avea loc în fiecare dintre localităţile direct legate de proiect. Consultantul va defini strategia consultaţiilor, materialele publicitare necesare. Pe baza aprobării MLPTL a acestor materiale, Consultantul va proiecta şi va tipări materiale publicitare: broşuri, fluturaşi etc. Procesul consultaţiilor publice va include următorii paşi. - autorităţilor interesate de proiect li se dă oportunitatea de a-şi exprima opinia şi aceste autorităţi desemnate sunt consultate; - orice solicitare necesară pentru acordul de dezvoltare şi orice informaţie deţinută vor fi disponibile publicului într-un interval de timp rezonabil; - publicului interesat i se dă posibilitatea de a-şi exprima opinia înainte ca aprobarea de dezvoltare să fie obţinută. Pregătirea detaliată pentru informare şi consultare va urma legislaţia română şi directivele CE (ex: înregistrarea pentru consultaţii publice); Consultantul va invita să participe în acest proces organizaţiile non-guvernamentale relevante (locale şi internaţionale); - informaţiile sunt transmise, cât mai repede posibil, şi nu mai târziu ca informarea să fie publică, către ţările vecine posibile să fie afectate de proiect; Consultantul va sprijini MLPTL în informarea publicului şi a autorităţilor relevante atunci când se va lua o decizie privind acordarea sau neacordarea aprobării de dezvoltare. - Consultarea statului vecin Consultantul va sprijini MLPTL în stabilirea relaţiilor cu autorităţile bulgare. Consultantul va trebui să poarte discuţii cu toate părţile implicate pentru a obţine acorduri formale asupra aspectelor - cheie. - Analiza comentariilor publice şi pregătirea măsurilor de atenuare a impactului asupra mediului Consultantul va analiza comentariile publice şi va pregăti un plan al măsurilor de atenuare a impactului asupra mediului în timpul lucrărilor. Acest plan va face parte din raportul privind evaluarea a impactului asupra mediului. - Raportul privind studiul de fezabilitate Consultantul va pregăti un raport detaliat la sfârşitul fazei de fezabilitate. Acest raport va scoate în evidenta alternativa cea mai convenabilă, din punct de vedere tehnic, economic şi ecologic. Consultantul va prezenta, de asemenea, următoarele planuri inginereşti: - o schemă generală la scară 1: 25.000 - planuri specifice pentru lucrările propuse la scări potrivite. Faza a 2-a (Cererea de finanţare ISPA pentru o măsură. Călăraşi - Sulina) Consultantul va pregăti o versiune completă a Cererii de finanţare prin Facilitatea ISPA pentru "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi (km 375) şi Brăila (km 175)" conform aplicaţiei standard ce va fi găsită la următoarea adresa de Internet: www.europa.eu.int/comm/regional policy/-funds. Aceast proiect de cerere de finanţare va fi prelucrat apoi de MLPTL, înainte de a fi trimisă spre la Comisia Europeană în vederea aprobării. Consultantul va prezenta Cererea de finanţare ISPA la întâlnirile de la sediul Delegaţiei Comisiei Europene în România şi, respectiv, la sediul Comisiei Europene (Directoratul General de Politica Regională F - DG REGIO F). Ca urmare a primei consultări inter-service a Comisiei privind Cererea de finanţare ISPA, Consultantul va pregăti un răspuns la întrebările Comisiei în maxim 2-4 săptămâni şi îl va prezenta MLPTL. Consultantul va prezenta opţiuni relevante şi va sprijini MLPTL în alegerea unor structuri şi mecanisme adecvate pentru implementarea proiectului (va realiza un calendar detaliat, o strategie de achiziţie, relaţiile cu beneficiarii finale etc.). Faza a 3-a (proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru măsura Călăraşi - Brăila) Consultantul, pe baza propunerilor studiului de fezabilitate, va detalia lucrările pe secţiuni şi faze. Înainte de elaborarea proiectului tehnic, Consultantul trebuie să actualizeze datele topografice şi hidrografice, precum şi măsurătorile debitelor de apă ale cursului şi să realizeze investigaţiile detaliate. Pentru a perfecţiona soluţiile tehnice şi a determina dimensiunile, Consultantul va pregăti o modelare matematică pentru lucrările propuse, utilizând datele colectate în faza de fezabilitate, precum şi orice alte informaţii necesare. Consultantul va pregăti specificaţiile tehnice relevante, pe baza standardelor româneşti relevante, dar şi a standardelor internaţionale, atunci când este necesar. Asemenea specificaţii vor prezenta, printre altele: - documentele de referinţă (standardele); - materialele ce vor fi utilizate; - echipamentele; - metoda de construcţie; - controlul de calitate pentru aprobare. Ca parte a proiectului tehnic, Consultantul va pregăti desenele de proiectare relevante. Acestea trebuie să cuprindă minimum: - schemă generală la scară 1:25.000 şi detaliile pentru zonele lucrărilor la scară 1:5.000; - planuri topo-hidrografice la scara 1:10.000 şi profiluri transversale la 20 - 50 m în zona lucrărilor; - un studiu geotehnic de ansamblu cu profilurile litologice (longitudinal şi transversal, în zona lucrărilor); - lucrările propuse: - epiuri cu diferite lungimi, înălţimi şi aliniament fată de axul cursului de apă; - praguri de fund pentru braţele secundare la diferite înălţimi; - diguri longitudinale pentru dirijarea cursului; - protecţie de maluri pentru zonele în care albia şi malurile sunt instabile. planşe la scara 1:100 cu profiluri la fiecare 10-20 m, în funcţie de complexitate şi condiţiile terenului. Consultantul va evalua procedura de licitaţie ce va fi utilizată şi va pregăti documentele de licitaţie corespunzătoare. Aceste documente se vor baza pe Condiţiile de Contract FIDIC (Cartea roşie, prima Ediţie, 1999) şi vor încorpora regulile specifice ale Comisiei Europene, prezentate în Ghidul Practic pentru Phare, ISPA şi SAPARD, procedurile de contractare, disponibile pe Internet la adresa: www.europa.cu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index en.htm. Consultantul, în strânsă cooperare cu Unitatea de Implementare ISPA va defini numărul şi mărimea contractelor şi va agrea calendarul de licitaţie. După încorporarea comeatariilor Unităţii de Implementare ISPA şi ale Delegaţiei Comisiei Europene făcute pe marginea proiectului raportului de proiectare, Consultantul va pregăti un raport final şi va trece la elaborarea dosarului de licitaţie, care va include: - Volumul 1: - Scrisoarea de invitaţie la licitaţie (formatul din Ghidul Practic); - Instrucţiuni pentru ofertanţi (formatul din Ghidul Practic); - Formularul pentru garanţia de licitaţie (formatul din Ghidul Practic); - Grilele de evaluare. - Volumul 2: - Condiţii generale de contract (FIDIC, Cartea Roşie, 1999); - Condiţii speciale de contract (FIDIC, Cartea Roşie, 1999); - Formularul de garanţie pentru plata avansului (FIDIC, Cartea Roşie, 1999); - Formularul pentru garanţia de bună execuţiei (FIDIC, Cartea Roşie, 1999). - Volumul 3: - Specificaţii tehnice; - Volumul 4: - Secţiunea 1: Devizul de Cantităţi; - Secţiunea 2: Model pentru programarea fluxului de numerar - Volumul 5: - Desene. Consultantul va transmite o versiune completă a proiectului tehnic şi a documentaţiei de licitaţie către Unitatea de Implementare ISPA în limba engleză şi în limba română, în format A4 (A4/A3 pentru desene). 4.3. Managementul Proiectului 43.1. Instituţia responsabilă Agenţia de Implementare ISPA pentru acest proiect va fi MLPTL, cu următoarea organizare: - Unitatea de Implementare ISPA; - Serviciul Plăţi; - Serviciul Contabilitate; - Serviciul de Control Financiar; - Serviciul Audit. Agenţia de Implementare ISPA va fi responsabilă cu managementul administrativ şi financiar al proiectului şi cu managementul tehnic, care poate fi transferat parţial sau total beneficiarului final - AFDJ Galaţi. Un Responsabil Sectorial cu Autorizarea (RSA) şi un adjunct al RSA vor fi nominalizaţi înainte de semnarea Memorandumului de Finanţare. Oricum, un Comitet de Coordonare va fi înfiinţat pentru coordonarea generală a proiectului şi pentru cooperarea şi colaborare între ţări privind dezvoltarea Coridorului VII Din Comitetul de Coordonare vor face parte reprezentanţi ai MLPTL, ai AFDJ - Galaţi, ai părţii bulgare, ai Comisiei Dunării şi ai Secretariatului Coridorului VII - Dunăre. 4.3.2. Cooperarea între Autoritatea Contractantă şi Consultant Unitatea de Implementare ISPA şi Beneficiarul final vor oferi Consultantului copii ale tuturor datelor şi rapoartelor disponibile şi considerate relevante pentru execuţia lucrărilor Consultantului. Unitatea de Implementare ISPA şi Beneficiarul final vor asigura legătura cu alte agenţii guvernamentale şi ministere. Reprezentanţii Unităţii de implementare ISPA şi ai Beneficiarului vor prezida întâlnirile pentru consultaţii publice şi vor sprijini Consultantul în privinţa organizării şi logisticii acestor întâlniri. Pentru aceste întâlniri, Consultantul va fi responsabil cu organizarea de ansamblu, cu transportul şi cazarea personalului său şi cu documentaţia necesară. 4.3.3. Facilităţile oferite de Autoritatea Contractantă şi/sau de alte părţi - contacte permanente, la nivelul adecvat, cu alte părti; - accesul la Dunăre. 5. LOGISTICĂ ŞI PROGRAMARE 5.1. Localizare Proiectul se va concentra asupra sectorului românesc al Dunării în zonele stabilite în Scopul Lucrării. 5.2. Data de începere şi perioada de execuţie Se intenţionează ca proiectul să înceapă după 15 zile de la data semnării contractului, iar perioada de execuţie să fie de 18 luni de la această dată, vezi art. 4 şi 5 din condiţiile specifice măsurii pentru data începerii şi perioada de execuţie. 6. CERINŢE 6.1. Personal Este de aşteptat ca evaluarea numărului de specialişti necesari să fie făcută de către Consultant. Totuşi, Consultantul trebuie să tină cont de faptul că specialiştii trebuie să îndeplinească minimum de cerinţe precizate în continuare. Principala expertiză necesită următoarea echipă: - un inginer specialist în hidraulică şi morfologia albiei râurilor; - un inginer specialist în navigaţie fluvială; - un inginer specialist în lucrări de drenaj; - un inginer specialist în construcţii hidrotehnice; - un expert în modele matematice pentru aspecte privind hidraulica şi morfologia albiei râurilor; - un economist / analist financiar cu experienţă în domeniul transportului fluvial; - un specialist în achiziţii; - un expert în probleme instituţionale legate de navigaţie; - un expert pentru evaluarea impactului asupra mediului şi pentru consultaţiile publice. Personalul - cheie din partea Consultantului va fi format, cel puţin, din următorii (cerinţe minime):
┌────────────────────────┬───────────────────────────┬────────┬───────┬────────┐
│ Postul │ Servicii oferite │ Experi-│Experi-│ Nece- │
│ │ │ enţa │enţa │ sarul │
│ │ │ profe- │inter- │om-lună │
│ │ │ sională│naţio- │estimat │
│ │ │ în │ nală │ │
│ │ │proiecte│ (ani) │ │
│ │ │similare│ │ │
│ │ │ (ani) │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────┼────────┼───────┼────────┤
│Şef de echipă │Managementul │ 10 │ 5 │ 14 │
│ │proiectului; │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │Studiu de fezabilitate; │ │ │ │
│ │ Studii tehnice (fazele │ │ │ │
│ │ 1, 2, 3) │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────┼────────┼───────┼────────┤
│Inginer specialist în │Studiu de fezabilitate; │ 7 │ 3 │faza 1- │
│hidraulica şi │Studii tehnice (faza 1, 3) │ │ │ 3 luni│
│morfologia patului │ │ │ │faza 3- │
│râurilor │ │ │ │ 6 luni│
├────────────────────────┼───────────────────────────┼────────┼───────┼────────┤
│Expertul în modele │Studii tehnice (faza 3) │ 10 │ 3 │ 5 │
│matematice pentru │ │ │ │ │
│morfologia şi │ │ │ │ │
│hidrologia patului │ │ │ │ │
│râurilor │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────┼────────┼───────┼────────┤
│Analist │Studiu de fezabilitate; │ 7 │ 3 │ 3 │
│financiar/Economist │Studii tehnice (fazele 1,2)│ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────┼────────┼───────┼────────┤
│Specialist în achiziţii │Studii tehnice (fazele 1, │ 7 │ 3 │ 5 │
│ │2, 3) │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────┼────────┼───────┼────────┤
│Specialist în │Studiu de fezabilitate; │ 7 │ 3 │ 3 │
│evaluarea impactului │Studii tehnice (faza 1) │ │ │ │
│asupra mediului │ │ │ │ │
└────────────────────────┴───────────────────────────┴────────┴───────┴────────┘
Toţi experţii - cheie trebuie să aibă diplomă universitară în discipline relevante. Studiul va fi realizat de Consultant în cooperare cu autorităţile relevante din România. Eventual, Consultantul ar trebui să colaboreze cu instituţii şi companii specializate în amenajarea şi întreţinerea căilor fluviale pentru a utiliza cunoştinţele locale. In plus, este recomandată contribuţia experţilor cu cunoştinţe locale pentru următoarele domenii: - procesul topo-hidrografic şi măsurătorile debitului; - elaborarea studiilor geotehnice; - colectarea informaţiilor existente (studii, documente etc.); - examinarea condiţiilor fizice ale fluviului; - studierea şi analizarea traficului; - descrierea infrastructurii existente a situaţiei instituţionale şi a flotei; - compilarea datelor legate de mediu; - elaborarea soluţiilor tehnice pentru lucrările necesare. 6.2. Amenajare birou Va fi oferită şi plătită de Consultant. 6.3. Facilităţi ce vor fi oferite de Consultant Consultantul va asigura experţilor sprijinul şi echipamentul adecvat In particular, trebuie să asigure experţilor facilităţi administrative, pentru ca aceştia să se poată concentra asupra responsabilităţilor lor de bază. Trebuie transferate fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţilor precizate în contract şi pentru a se asigura plata angajaţilor la intervale de timp regulate, Consultantul va fi responsabil cu şi va suporta costurile pentru: - cazarea şi masa echipei sale; - transportul local şi internaţional al echipei sale; - asigurarea spaţiului pentru birouri şi a dotării acestora, a echipamentelor de cercetare şi testare, hardware şi software; - organizarea activităţilor de cercetare şi testare; - acoperirea cheltuielilor de comunicare (telefon, fax, e-mail); - asigurarea serviciilor de secretariat; - acoperirea tuturor costurilor legate de traducerea, tipărirea şi reproducerea rapoartelor de studiu. 6.4. Echipamente Nici un echipament nu va fi cumpărat şi lăsat la dispoziţia beneficiarului ca parte a acestui contract de servicii. 6.5. Cheltuieli neprevăzute Nu sunt prevăzute astfel de cheltuieli. 7. RAPORTAREA 7.1. Cerinţe de raportare Trebuie transmise următoarele rapoarte (alături de Cererea de finanţare ISPA şi de dosarul de licitaţie): - Raportul de începere a activităţii, într-o lună de la începerea studiului, descriind detaliat planul de lucru şi dificultăţilor întâlnite în perioada de început; - Proiectul de raport de fezabilitate, în 6 luni de la începutul studiului, incluzând fezabilitatea tehnică şi economică, identificarea alternativelor, studiul de impact asupra mediului şi o propunere de plan privind consultaţiile publice; - Raportul de fezabilitate final, în 8 luni de la începerea studiului, incluzând Studiul de fezabilitate complet şi Cererea de finanţare prin Facilitatea ISPA; - Proiectul raportului final, în 16 luni de la începerea studiului, incluzând proiectul tehnic şi proiectul documentaţiei de licitaţie pentru secţiunea Călăraşi - Brăila; - Raportul final, în 18 luni de la începerea studiului, încorporând comentariile grupului de lucru; - în plus faţă de aceste documente, vor fi transmise rapoarte trimestriale, ce vor descrie progresul studiului, orice întârzieri sau dificultăţi şi principalele realizări evidenţiate până la data respectivă. 7.2. Transmiterea şi aprobarea rapoartelor Vor fi transmise 5 copii ale rapoartelor menţionate mai sus către managerul de proiect identificat în art. 8 al condiţiilor specifice măsurii. Rapoartele trebuie redactate în limba engleză. Managerul de proiect este responsabil cu aprobarea rapoartelor în concordantă cu structura de management al proiectului descrisă în secţiunea 4.3. Managementul proiectului. In plus, rapoartele mai sus menţionate vor fi transmise prin e-mail în format PDF la managerul de proiect, la Delegaţia Comisiei Europene în România şi la sediul Comisiei Europene (DG REGIO F.2), Aprobarea rapoartelor se va face conform Art. 27 din condiţiile generale ale contractului. Cererea de finanţare ISPA pentru secţiunea Călăraşi - Brăila trebuie transmisă în 15 copii la managerul de proiect si, simultan, prin e-mail sau pe CD în format PDF la managerul de proiect, la Delegaţia Comisiei Europene în România şi la sediile Comisiei Europene (DG REGIO F.2). Vor fi transmise, de asemenea, fişierele ajutătoare (Word, Excel etc). Dosarul de licitaţie pentru secţiunea Călăraşi - Brăila trebuie transmis în 5 copii la managerul de proiect şi, simultan, pe CD în format PDF la managerul de proiect, la Delegaţia Comisiei Europene în România şi la sediul Comisiei Europene (DG REGIO F.2). Vor fi transmise, de asemenea, fişierele ajutătoare (Word, Excel etc). 8. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA Monitorizarea acestui proiect va cădea în sarcina managerului de proiect, asistat în aspectele financiare, de Comitetul de Coordonare. Rapoartele de monitorizare şi evaluare vor fi pregătite de Unitatea de Implementare ISPA, 8.1. Definirea indicatorilor - îndeplinirea la termen a diferitelor sarcini; - transmiterea la termen a rapoartelor; - aprobarea rapoartelor; - utilizarea metodologiei şi a metodelor de proiectare recunoscute la nivel internaţional; - aprobarea Cererii de finanţare ISPA; - corectitudinea proiectului din punct de vedere cantitativ şi calitativ; - aprobarea ex-ante a dosarului de licitaţie de către Delegaţia Comisiei Europene în România. 8.2. Cerinţe speciale Nu există cerinţe speciale. ANEXA II PLAN DE FINANŢARE (bazat pe angajamentele din bugetul Uniunii Europene)
Denumirea masurii: Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor
de navigatie pe Dunare, Romania
Nr. ISPA: 2002/RO/16/P/PA/011
┌────────────┬─────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐──┌──────────────┐
│ Anul │ Cost │ Costuri │ Costuri eligibile │ │Împrumuturi de│
│ │ Total │neeligibile├───────────────┬───────────────┬────────────────────────────────────┤──│la instituţii │
│ │ │ │ Total │ ISPA │ Autorităţi Naţionale │ │ financiare │
│ │ │ │ │ ├───────┬──────────┬──────────┬──────┤──│internaţionale│
│ │ │ │ │ │Guvern │Autoritate│Autoritate│Altele│ │ │
│ │ │ │ │ │ │regională │ locală │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┬─────┼─────────┬─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┬──────────┤
│ │ 1=2+3 │ 2 │3=5+7+8+9│4(%)=│ 5 │6(%)=│ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ │11 │12(%)=11/1│
│ │ │ │ +10 │ 3/1 │ │ 5/3 │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│ 2000 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│ 2001 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│ 2002 │1.600.000│ - │1.600.000│ 100 │1.200.000│ 75 │400.000│ - │ - │ - │ │ - │ - │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│ 2003 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│ 2004 │ 400.000│ - │ 400.000│ 100 │ 300.000│ 75 │100.000│ - │ - │ - │ │ - │ - │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│ 2005 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│ 2006 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│neanualizate│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
├────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────┼──────────┼──────────┼──────┤──├───┼──────────┤
│ Total │2.000.000│ - │2.000.000│ 100 │1.500.000│ 75 │500.000│ - │ - │ - │ │ - │ - │
└────────────┴─────────┴───────────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴───────┴──────────┴──────────┴──────┘──└───┴──────────┘
ANEXA III ANEXA III.1 Prevederi financiare privind implementarea ISPA SECŢIUNEA I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenta Comunităţii prin ISPA poate fi sub formă de asistenţa nerambursabilă directă, de asistenţă rambursabilă sau orice altă formă de asistentă. Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii acordată prin ISPA poate fi de până la 75 % din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85 %, în special acolo unde consideră că o rată mai mare de 75 % este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. Rata asistenţei şi suma maximă a grantului ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective. In cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunităţii, rata de asistentă trebuie redusă ţinându-se seama de: (a) disponibilitatea cofinanţării; (b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi (c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2 (b) sunt acelea care privesc: (a) infrastructura a cărei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori; (b) investiţii productive în sectorul de mediu. Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului poluatorul plăteşte. (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenta tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de către ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. SECŢIUNEA a II-a Angajamente (1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiară. Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri: (a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale. Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsură. Acest angajament nu va depăşi totalul plătii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare. Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură. Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenta angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finanţare referitor la măsură, va fi anulată. In orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări. SECŢIUNEA a III-a Plăţi (1) Plătile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plăti intermediare sau a diferenţei finale. Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă. (2) Plătile în avans Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la paragraful (9). Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri: - o primă transă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează memorandumul de finanţare; - diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări. Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsură. Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordată de către Comunitate. (3) Plătile intermediare Plătile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cererea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii: - ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă; - s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale si/sau comunitare; - au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut; - a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar iniţial; - au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii. Ţara beneficiară va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una din condiţiile stipulate mai sus. Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu, (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90 % în cazuri justificate, (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate. Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă: - măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale; - măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare; - raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei; - autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare; - ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte; - ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4; - toate măsurile de Informare şl publicitate stabilite de Comisie în anexa nr. III.6 au fost implementate; - când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la date finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificat în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsura va fi anulată (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de ţara beneficiară sunt însoţite de o declaraţie a Responsabilului Naţional cu Autorizarea, care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme cu prevederile care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să primescă asemenea plăti Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de Responsabilul Naţional cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. Responsabilităţile Responsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare. SECŢIUNEA a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în cererile pentru asistenţă, împreună cu planul de financiar relevant, vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenţa şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro. Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în articolul 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la această rată*2). (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiară în acest sens.------------- *2) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm SECŢIUNEA a V-a Raportul Final Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele: (a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; (b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; (c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la: - data efectivă de implementare a măsurii; - o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare; - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor privind costurile de operare şi veniturile aşteptate; - confirmarea previziunilor socio-economice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate; - indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte"; - data la care măsura finanţată devine operaţională, (d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. SECŢIUNEA a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în memorandumul de finanţare. O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii faţă de rata acordată iniţial sau faţă de asistenţa financiară nerambursabilă maximă va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă atunci când planul de finanţare al unui proiect este amendat, angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările necesare ţinând seama de suma supraangajată sau supraplătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plată) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conforaitate cu următoarele proceduri: (a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiară. Definiţia modificării "substanţiale" este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor. (b) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente. (c) nici o modificare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli. SECŢIUNEA a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. In fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului, între Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4. SECŢIUNEA a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenta alocată. Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând tării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1), Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la măsura în cauză, dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte ori întreaga operaţiune nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite tării beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: (a) să reducă sau să anuleze orice avans; (b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii. Comisia va hotărî măsura corectoare tinând cont de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control. (4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită la paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii. SECŢIUNEA a IX-a Managementul (1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare: (a) să stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură: - implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; - separarea funcţiilor de management şi control; - că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare; (b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; (c) să prevină neregulile şi să ia măsuri împotriva acestora; (d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special: - regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative; - verificarea transferurilor fondurilor Comunitare disponibile şi ale altor fonduri; - examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative. SECŢIUNEA a X-a Monitorizarea Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi: (1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. (2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. (3) (a) Pentru fiecare măsură, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. (b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare, coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să între în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate. (4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare. Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi importanta lor. SECŢIUNEA a XI-a Transparenta în adjudecarea contractelor (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. (2) (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA şi din Cipru, Malta şi Turcia; Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie. (b) In cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte. (3) (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în "Monitorul Oficial" din ţările beneficiare. (b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din ţările beneficiare. (c) In plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă. (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare. SECŢIUNEA a XII-a Transparenta în contabilitate şi în rapoartele proiectelor Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiunilor sau fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză. Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăti pentru proiectul respectiv. SECŢIUNEA a XIII-a Evaluarea ex-post Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât şi randamentul şi eficienta asistenţei şi a impactului său, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor, realizărilor şi rezultatelor. După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua Trans - Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului. ANEXA III.2 Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA SECŢIUNEA I Domeniul cheltuielilor ISPA acordă asistentă pentru următoarele măsuri: (1) Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi cu obiectivele Parteneriatului de Aderare; (2) Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută si, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei nr. 1692/96/CE*3) şi cele care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale ca şi reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele; (3) Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistentă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor. Regulile specificate în Secţiunile II-XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele (1) şi (2) de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la punctul (3).---------- *3) Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean. SECŢIUNEA a II-a Definiţii şi concepte de bază (1) Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte In scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii: (a) un "proiect" reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat. (b) o "etapă independentă tehnic şi financiar" reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său. O etapă poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect. (c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: - trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apă sau în aceeaşi arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport; - trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate; - trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite. (2) "Autoritatea responsabilă cu implementarea" (a) pentru proiectele finanţate prin ISPA "autoritatea responsabilă cu implementarea" este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Aceasta autoritate este specificată la punctul 3 din anexa nr. I la memorandumul de finanţare. Ca o consecinţă, orice schimbare a "autoritatea responsabilă cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un memorandum de finanţare. In mod normal prin aceasta autoritate se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai aceasta autoritate efectuează cheltuieli eligibile. (b) Totuşi, această autoritate poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. In asemenea cazuri. Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă o copie a documentelor relevante. (3) Conceptul de "administraţie publică" Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernare: - organisme de guvernare centrale (nivel naţional); - organisme de guvernare regionale; - organisme de guvernare locale. In plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice. (4) Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect (a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat; (b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus; (c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional şi obiectul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. (5) Evidenţa documentelor şi transparenta Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativă existenta unei evidenţe documentare corespunzătoare. In scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare. (6) Cheltuieli Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de către autoritatea responsabilă cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă. "Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă" reprezintă orice document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 din această secţiune pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevărată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă. SECŢIUNEA a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regulă generală cheltuielile legate de: - studiile de fezabilitate; - planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului; - pregătirea terenului; - construcţii; - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; - testare şi instruire; - managementul proiectului; - măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; - alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare; - măsuri luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competenţele prezentate mai jos. SECŢIUNEA a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului (1) Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor (a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandumul de finanţare; (b) In acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr-acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemului de alocare a timpului). (2) Implicarea administraţiei publice In cazurile în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la punctul 1(a) al acestei secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii: - funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de funcţionar în administraţia publică; - cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp); - cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere; - contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului; - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate la punctul 1 din secţiunea a VIII-a; - dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii. SECŢIUNEA a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile (1) În cazurile în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părti din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă. In cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate la punctul (2) din secţiunea a IV-a. (2) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate la punctul (1) din secţiunea a X-a, şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii: - costuri privind munca (salarii brute şi nete); - cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor; - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului; - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordantă cu standardele contabile general recunoscute; - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (1) de mai sus este inclusă în administraţia publică. (3) Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. SECŢIUNEA a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (1) Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului (a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la punctul (2) din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordantă cu convenţiile standard de contabilitate; (b) Fără a prejudicia punctul (3) din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă. (2) Achiziţiile de active necorporale Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului. (3) Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului (a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile. (b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare. (4) Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică (a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. (b) Fără a prejudicia prevederile punctului (2) sau (3) din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. SECŢIUNEA a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (TVA) nu sunt eligibile. SECŢIUNEA a VIII-a Cheltuieli administrative (1) Principii generale Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute. Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în la punctul (3) din secţiunea I. Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific printr-o măsură de asistenţă tehnică menţionată în memorandumul de finanţare. (2) Organizarea Comitetelor de monitorizare (a) Fără a prejudicia punctul (1) de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative; (b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: - servicii de traducere; - închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare; - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare; - procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente; - taxe pentru participarea experţilor; - cheltuieli pentru călătorii. (c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile. (3) Întâlniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la punctul (2) de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei. SECŢIUNEA a IX-a Alte tipuri de cheltuieli (1) Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la punctele (1) şi (2) din Secţiunea a IV-a. (2) Costuri financiare Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; aceastea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc. Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei. (3) Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii Fără a prejudicia prevederile punctului (2), tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri. (4) Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate (a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile; (b) Ca excepţie de la prevederile punctului (a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în memorandumul de finanţare. (c) Principiile definite la punctele (a) şi (b) menţionate mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat (5) Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. SECŢIUNEA a X-a Perioada de eligibilitate (1) Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate cu următoarele situaţii: (a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*4), cheltuielile sunt eligibile pentru asistentă de la data la care memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie.-------- *4) Vezi Articolul 12.(1), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999 În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI, fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenţa financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă instituţie finanţatoare, pentru fiecare proiect. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii: - lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare; - BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederilor articolelor 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Reglementării financiare aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor articolului 114 (2) din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. (b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*5), cheltuielile sunt eligibile pentru asistentă de la data la care cererea de finanţare ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea de finanţare să poată fi considerată completă.------------ *5) Vezi Articolul 12.(2), Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1266/99 din 21 iunie 1999 Plăţile făcute înainte de data specificată la punctele (a) şi (b) de mai sus sunt neeligibile. (2) Modificări ale proiectelor (a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind "substanţiale". Regulile stabilite la paragraful (1), se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus. (b) Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). (c) Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii. (3) Timpul limită final privind eligibilitatea (a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în Articolul 4, paragraful 3 din memorandumul de finanţare. (b) Data finală depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea. (c) Data finală a eligibilităţii este prevăzută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce aceasta dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de şase luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, aşa cum este prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a III-a din anexa nr. III. 1 şi în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finanţare. (d) Comisia nu poate extinde această perioadă de şase luni. SECŢIUNEA a XI-a Cererile de plată Cererile de plată prezentate Comisiei de către ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite la punctul (6) din Secţiunea a II-a. In cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau de un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de către Responsabilul Naţional cu Autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei Europene. SECŢIUNEA a XII-a Alte elemente nespecificate în detaliu (1) Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răsupundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune. (2) În cazul conflictelor dintre aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze. ANEXA III.3.a Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE -ISPA │
│ │
│ SOLICITARE DE PLATA │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ A. TIPUL PLAŢII │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Plăti peste 80% [] Plăti intermediare [] │
│ Plăti ale balanţei finale [] │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ B. FONDUL NAŢIONAL / IDENTIFICAREA CONTULUI │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Numele: │
│ Adresa: │
│ Persoana de contact: │
│ Telefon: Fax: │
│ E-mail: │
│ Denumirea băncii: │
│ Sediul băncii: │
│ Codul poştal: Oraş: │
│ Numărul contului: Codul scurt: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ C. MĂSURA │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Denumirea măsurii: │
│ Codul măsurii ISPA: Codul naţional de referinţă: │
│ Nr. memorandumului de finanţare curent: │
│ Data: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ D. AUTORITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Denumire: │
│ Adresa: │
│ Cod poştal: Oraş: │
│ Persoana de contact: │
│ Telefon: │
│ E-mail: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ E. CHELTUIELI INTERVENITE SI PLATI ISPA │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│(a) cheltuieli eligibile confirmate la data: │
│(b) în aceasta solicitare de plata: │
│(c) =(a)+(b) cheltuieli cumulative la data: │
│(d) Plati cerute de aceasta aplicaţie: │
│(e) =(d)/(b) % din cheltuielile confirmate: │
│Totalul plăţilor ISPA primite de către Fondul Naţional (FN) pana la data: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ F. CHELTUIELILE ELIGIBILE CURENTE PE CATEGORII MONEDA: EURO │
├──────────────────────┬───────────┬────────┬──────────┬───────────┬───────────┤
│ │Cheltuieli │Cheltu- │Cheltuieli│ Totalul │ Rata de │
│ │în memo- │tuieli │confirmate│cheltu- │ execuţie │
│ │randumul de│confir- │în aceasta│ielilor │ financiară│
│ Categorii de │finanţare │mate │cerere de │confirmate │ │
│ cheltuieli*) │curent │anterior│plata pana│ │ │
│ │ │ │la data: │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(2)+(3)│(5)=(4)/(1)│
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Taxe de proiectare │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Pregătirea terenului │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Principalele lucrări │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Utilaje şi echipamente│ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Asistenta tehnica │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Supervizare │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Altele │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Total: │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴───────────┴────────┴──────────┴───────────┴───────────┘
(*) Categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea
reflectării stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare pe
contract.
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ G. INDICATORII FIZICI AI EXECUŢIEI │
├───────────┬───────────────────┬────────┬──────────────┬─────────────┬────────┤
│ Tipul │Indicatori fizici*)│Execuţia│Pana la (data)│Pana la (data│ Rata │
│ lucrării*)├────────┬──────────┤fizica ├──────────────┼─────────────┤ execu- │
│ │ │ │pana la │ Execuţia │ Execuţia │tiei fi-│
│ │ │ │data │fizica referi-│fizica refe- │zice │
│ │Unitatea│Cantitatea│plăţilor│ toare la │ritoare la │ (%) │
│ │ │ │anteri- │aceasta cerere│cererea de │ │
│ │ │ │oare │ de plata │plata totală │ │
│ │ │ │ │ │înaintată │ │
│ │ ├──────────┼────────├──────────────┼─────────────┼────────┤
│ │ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(2)+(3) │(5)=(4)/│
│ │ │ │ │ │ │(1) │
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
└───────────┴────────┴──────────┴────────┴──────────────┴─────────────┴────────┘
(*) categoriile utilizate vor fi cele prezentate în formularul F.
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ H. SCURTĂ DESCRIERE A LUCRĂRILOR EFECTUATE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ A se detalia progresul înregistrat de la ultima aplicaţie │
│ │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ I. CONDIŢII SPECIFICE PRIVITOARE LA MĂSURILE ARTICOLULUI 8 AL MEMORANDUMULUI │
│DE FINANŢARE (M.F.) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A se preciza condiţiile specifice, dacă acestea există, şi modul în care │
│acestea au fost îndeplinite. │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ J. OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI ALE AUTORITĂŢILOR DE INSPECŢIE NAŢIONALE SAU │
│COMUNITARE (Anexa III.1 la memorandumul de finanţare) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A se preciza observaţii sau recomandări, dacă acestea există (cu referiri │
│complete la sursa acestora), şi modul în care acestea au fost îndeplinite. │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ K. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE ŞI LEGISLATIVE (Anexa nr. III.1 la │
│memorandumul de finanţare) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A se face referire la orice tip de probleme care pot apărea în implementarea │
│măsurilor, inclusiv devieri de la planul de finanţare original şi a se furniza│
│explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectarea acestora. │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ L. MĂSURI ADOPTATE ÎN SCOPUL INFORMĂRII CU PRIVIRE LA ASISTENŢA OFERITĂ DE │
│COMUNITATE (Anexa nr. III.6 la memorandumul de finanţare) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Panouri ridicate la locul execuţiei? Da [] Nu [] │
│Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză: │
│ │
│ Presa [] Televiziune [] Radio [] │
│ │
│ Alte mijloace audio-vizuale [] │
│ │
│ Tipul documentaţiei scrise, disponibile pentru public │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ M. CONFIRMAREA RESPONSABILULUI NAŢIONAL CU AUTORIZAREA │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prin prezenta declar că cheltuielile eligibile confirmate se referă la │
│articolele deja plătite şi la investiţiile aprobate, şi care nu sunt rezultat │
│al schimbării măsurii sau lucrărilor în afară măsurii descrise, şi că │
│documentele originale privind plăţile indicate în listele anexate, sunt │
│păstrate de aceasta entitate sau de autoritatea de implementare, ştampilate │
│corect şi disponibile în vederea consultării având ca scop principal │
│verificarea acestora. │
│ │
│ Data: Semnătura şi autentificarea │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ ANEXA LA CEREREA DE PLATĂ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ FACTURI* │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Denumirea măsurii: │
│ │
│ Codul măsurii ISPA: Codul naţional: │
│ │
│ Memorandumul de finanţare nr.: Data: │
│ │
├───────────┬───────────────┬────┬────────────────┬──────┬─────────┬───────────┤
│Furnizor │ │ │ │ │ │ │
│si Contract│Factura nr. │Data│Chitanţa nr. ...│ Data │Valoarea │Observaţii │
├───────────┼───────────────┼────┼────────────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────────┼────┼────────────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ Total: │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴───────────────┴────┴────────────────┴──────┴─────────┴───────────┘
* copii ştampilate corect ale evidentelor contabile referitoare la
cheltuieli trebuie anexate la copia cererii de plată transmisă
Responsabilului Naţional cu Autorizarea.
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ VERIFICĂRI ŞI CONTROALE EFECTUATE (Anexa nr. III.1 la memorandumul de │
│ finanţare) │
├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤
│Controlul fizic al lucrărilor │Data: Instituţia responsabilă: │
│ │Concluzii: │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ │Data: Instituţia responsabilă: │
│ │Concluzii: │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ │Data: Instituţia responsabilă: │
│ │Concluzii: │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Controlul financiar │Data: Instituţia responsabilă: │
│ │Concluzii: │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ │Data: Instituţia responsabilă: │
│ │Concluzii: │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ │Data: Instituţia responsabilă: │
│ │Concluzii: │
└──────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
ANEXA III.3.b MODEL CE VA FI ÎNAINTAT COMITETULUI DE MONITORIZARE DIN ZIUA/LUNA/ANUL
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ FIŞA DE MONITORIZARE ISPA │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1A. IDENTIFICAREA MĂSURII │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Denumirea măsurii: │
│Codul măsurii ISPA: │
│Agenţia de Implementare: │
│Rata asistenţei ISPA: │
│Data semnării Memorandumului de finanţare: - Comisia │
│ - Ţara │
│ │
│Numărul amendamentului Memorandumului de finanţare: - Comisia │
│ - Ţara │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1B. AGENŢIA DE IMPLEMENTARE (AI) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele: │
│Adresa: │
│Codul poştal: Localitatea: │
│Persoana de contact: │
│Telefon: │
│E-mail: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. SCURTĂ DESCRIERE CRONOLOGICĂ A ACTIVITĂŢILOR / LUCRĂRILOR REALIZATE │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. CONDIŢII SPECIFICE REFERITOARE LA MĂSURĂ (ARTICOLUL 8 AL MEMORANDUMULUI DE │
│FINANŢARE MF) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Se va face referire la condiţiile specifice, dacă există, şi se va preciza │
│modului în care au fost îndeplinite, precum şi data îndeplinirii acestora (nr.│
│scrisorii Comisiei prin care se aduce la cunoştinţă îndeplinirea condiţiilor │
│respective). │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 4. ACTUALIZAREA PLANULUI DE ACHIZIŢII │
├───────────┬──────────┬────────┬─────────────────┬────────┬────────┬──────────┤
│Contract │ Data │ Tipul │ Data publicării │ Costul │Tipul │ Data │
│(Nr.,Tip& │publicării│licita- │ anunţului de │contrac-│co- │ semnării │
│Descriere)*│anunţului │ţiei │ licitaţie │tului/ │finanta-│si numele │
│ │ de │vizate**├────────┬────────┤costul │rii │castigato-│
│ │pre- │ │Dacă nu │Dacă s-a│estima- │ │rului/ │
│ │vizionare │ │s-a │publicat│tiv al │Combina-│stadiu*** │
│ │ a │ │publicat│ │contrac-│ta/ │ │
│ │licitaţiei│ ├────────┼────────┤tului │paralela│ │
│ │ │ │ Data │ Data, │milioane│ │ │
│ │ │ │estimaţi│nr. MO/ │euro │ │ │
│ │ │ │va │Internet│ │ │ │
├────┬──────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼──────────┤
│Sem-│ │ │ │ │ │ │ │ │
│nat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼──────────┤
│In ├──────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼──────────┤
│pre-│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ga- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tire│ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────┴──────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴──────────┘
(*) Specificaţi contractul principal.
(**) Indicaţi dacă acordul contractual va fi conform Cărţii FIDIC Roşii,
Galbene sau Argintii. Specificaţi dacă licitaţia este locală,
internaţională sau restrânsă şi justificaţi procedura în cazul
precalificării.
(***) Pentru contractele aflate în pregătire, oferiţi câteva detalii
despre stadiul pregătirii documentelor de licitaţie.
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 5. PLANUL DE CHELTUIELI UM: EURO │
├────┬─────────────┬───────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │Costul eligi-│ Plăţile │Cheltuieli │Cheltuieli │Diferenţa/Cost│
│ │bil total │ efectuate │viitoare │ totale │ total (%) │
│ │ │ │estimative │ │(9)=(7)-(2)/ │
│ ├───────┬─────┼───────┬───────┼──────┬───────┼───────┬────┤/total(2) │
│ │Estima-│Esti-│(pana │ (%) │(de la│ (%) │(7)=(3)│(%) │ │
│Anul│rea │marea│la data│(3)/(2)│data │(5)/(2)│+(5) │(7)/│ │
│ │initi- │accep│raporta│ │rapor-│ │ │(2) │ │
│ │ala* │tata │rii) │ │tarii)│ │ │ │ │
│ │ │curen│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ta** │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │(8) │ (9) │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2000│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2001│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2002│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Trim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│Trim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│Trim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│Trim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Trim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│Trim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│Trim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│Trim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2005│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│To- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴───────┴─────┴───────┴───────┴──────┴───────┴───────┴────┴──────────────┤
│Propuneri de schimbare a Planului Financiar Da [] Nu [] │
│Transmise la CE în data de: │
│Vor fi transmise la CE în data de: │
│Vor fi prezentate în cadrul Comitetului de Monitorizare (ataşaţi planul şi │
│motivele schimbării) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
* La momentul semnării Memorandumului de Finanţare
** Ultimul Comitet de Monitorizare
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 6. FIŞA INFORMATIVA PRIVIND EXECUŢIA FIZICA SI FINANCIARĂ (*) │
├───────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│Catego-│Execuţia fizica │Execuţia financiară │
│rii de ├────────────┬─────┬─────┬─────┼──────────┬──────┬──────┬───────┬─────┤
│chel- │Indicatori │ │ │ │Indicatori│ │ │ │ │
│tuieli │fizici(*) │ │ │ │financiari│ │ │ │ │
│eligi- ├──┬─────────┤ │ │ ├─────┬────┤ │ │ │ │
│bile │UM│Cantitate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ (*) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────┤
│ │ │ (1) │ (2) │ (3) │4=(3)│ (5) │ (6)│ (7) │ (8) │9=8/5 │10=4*│
│ │ │ │ │ │ /(1)│ │ │ │ │ │6/100│
├───────┼──┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┼──────┼───────┼─────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Progres│Pro- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │finan- │gres │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ciar │fizic│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │total │total│
├───────┴──┴─────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴──────┴──────┴───────┴─────┤
│(*) se va acoperi 100% din costul eligibil. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Descriere coloane:
(1) = Cantitate
(2) = Execuţia fizica de la ultimul Comitet de Monitorizare
(3) = Execuţia fizica pana la actualul Comitet de Monitorizare
(4) = Rata execuţiei fizice (%)
(5) = Costul eligibil estimat (euro)
(6) = % din cost
(7) = Cheltuieli de la ultimul Comitet de Monitorizare
(8) = Cheltuieli pana la actualul Comitet de Monitorizare
(9) = Rata execuţiei financiare (5)
(10) = Progres fizic
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 7. CAUZA DIFERENŢELOR (DACĂ EXISTĂ) DINTRE EXECUŢIA FIZICĂ ŞI CEA │
│ FINANCIARĂ │
│ EXPLICAŢII PRIVIND ÎNTÂRZIERILE (DACĂ EXISTĂ) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │
│ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 8. PROBLEME TEHNICE, FINANCIARE SAU LEGALE (ANEXA NR. III.1 LA MEMORANDUMUL │
│ DE FINANŢARE) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Se va face referire la orice problemă apărută în implementarea măsurii, │
│incluzând, ca punct de plecare, planul de finanţare original şi se va │
│explica ce acţiuni au fost întreprinse pentru a fi corectate. │
│ │
│Se va face referire la orice suspendare, corecţie financiară şi/sau │
│neregularitate. │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 9. OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI ALE AUTORITĂŢILOR DE INSPECŢIE NAŢIONALE │
│ ŞI/SAU COMUNITARE (ANEXA NR. III.1 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Se va prezenta, pe scurt, observaţiile sau recomandările, dacă există, (cu │
│referire la sursă) şi se va declara modul prin care s-a răspuns la acestea. │
│ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 10. MĂSURI ADOPTATE PENTRU PROMOVAREA ASISTENŢEI COMUNITARE │
│ (ANEXA NR. III.6 LA MEMORANDUMUL DE FINANŢARE) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Panouri ridicate la locul execuţiei? Da [] Nu[] │
│Mijloacele de comunicare utilizate pentru informarea publicului despre │
│măsură: │
│ Presa [] Televiziune [] Radio [] │
│ Alte mijloace audio-vizuale [] │
│ │
│Tipul documentaţiei tipărite aflată la dispoziţia publicului: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│11. DATA PREVĂZUTĂ PENTRU FINALIZARE │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│In memorandumul de finanţare iniţial (data finală iniţial stabilită): │
│În memorandumul de finanţare curent (data finală în memorandumul de │
│finanţare de modificat): │
│Data prevăzută pentru finalizare: │
│Modificarea datei va fi propusă în comitetul de monitorizare: Da [] │
│ Nu [] │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA III.3.c Model pentru solicitarea de modificări
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ PROPUNEREA DE MODIFICARE ISPA │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Autoritatea Responsabilă cu implementarea:
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. IDENTIFICAREA MĂSURII │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Denumirea măsurii: │
│Autoritatea responsabilă cu implementarea: │
│Codul măsurii ISPA: Data: │
│Rata finanţării ISPA: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 2. SCHIMBAREA DATEI DE FINALIZARE A MĂSURII │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Data curentă: Data propusă spre finalizare: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. SCHIMBĂRI PROPUSE ÎN PLANUL DE FINANŢARE(*) euro │
├───────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────────────┤
│ │ Cheltuieli eligibile totale │ Cheltuieli eligibile │
│ │ conform Memorandumului │ efectuate sau previziuni │
│ │ de finanţare în vigoare │ pentru cheltuielile totale │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2000 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2001 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2002 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2003 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2004 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2005 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│După 2006 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ Total │ │ │
├───────────┴────────────────────────────────┴───────────────────────────────┤
│Solicitare de creştere a asistenţei Da [] Nu [] │
│ │
│ Suma solicitată ca şi creştere - dacă este cazul (euro) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
(*) de anexat planul de finanţare modificat
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. MODIFICĂRI ÎN COSTURILE ELIGIBILE ALE MĂSURII euro │
├───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┤
│Categoria de │ Costuri totale │Modificarea solicitată │ Costuri │
│cheltuieli(*) │eligibile curente │ │ totale │
│ │ │ │eligibile│
│ │ │ │ propuse │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Proiectare │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Organizare de şantier │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Lucrări │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Utilaje şi echipamente │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Asistenta tehnica │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Supervizare │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Altele (specificari) │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Total: │ │ │ │
└───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘
(*) Categoriile prezentate sunt exemple care pot fi ajustate în vederea
reflectării stadiului real al proiectului. Este de dorit o defalcare
pe contract.
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 5. MODIFICĂRI ALE INDICATORILOR FIZICI │
├───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┤
│ Tipul lucrării │ Unitate │ Data estimată │Propuneri│
│ │ │ pentru finalizare │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
└───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 6. MODIFICĂRI ALE CARACTERISTICILOR MĂSURII │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ A se detalia. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 7. MOTIVE PENTRU MODIFICĂRILE PROPUSE │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A se detalia. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Propunerea de modificare:
Data înaintării solicitării de modificare:
Semnătura coordonatorului naţional ISPA:
ANEXA III.4 Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA SECŢIUNEA 1 Acordul privind cerinţele minime pentru controlul financiar aplicabil măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi sunt implementate de către administraţia ţării beneficiare. SECŢIUNEA a 2-a (1) Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie: (a) să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordantă cu obiectivele managementului financiar adecvat; (b) să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate; (c) să furnizeze un sistem de audit corespunzător; (d) să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării; (e) să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; (f) să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. (2) Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A. SECŢIUNEA a 3-a (1) Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru: (a) a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare; (b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate. (2) Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză. (3) La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere: (a) controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; (b) factorii de risc identificaţi de controalele naţionale sau ale Comunităţii; (c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. SECŢIUNEA a 4-a Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor: (a) aplicarea practică şi eficacitatea sistemelor de management şi control; (b) corespondenţa între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; (c) existenta unui sistem de audit adecvat; (d) natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plăti) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate; (e) utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; (f) contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; (g) a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare; (h) măsurile cofinaţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. SECŢIUNEA a 5-a Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective şi preventive care sunt necesare. SECŢIUNEA a 6-a Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să tină cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. SECŢIUNEA a 7-a (1) Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare. (2) Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute anexei nr. III.5. (3) Pentru paragrafele (1) şi (2), "soluţionat corespunzător" înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară. Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător" înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectarea cazurilor care nu au fost indentificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor. (4) Dovezile la care se face referire în paragraful (3) pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar. SECŢIUNEA a 8-a (1) Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de către o persoană sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile. (2) In cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar. In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată de timp. SECŢIUNEA a 9-a Ţările benficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1. SECŢIUNEA a 10-a Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară. SECŢIUNEA a 11-a (1) Persoanele şi organizaţiile responsabile pentru implementarea operaţiunilor cofinanţate de către Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta. (2) Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidenţelor contabile menţionate în paragraful (1). SECŢIUNEA a 12-a Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanţă cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi Comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul ţării beneficiare sau în cadrul instituţiilor Comunitare, trebuie să între în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective. SECŢIUNEA a 13-a Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor. SECŢIUNEA a 14-a Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice procedurile naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici. Apendicele A DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINŢELOR REFERITOARE LA INFORMAŢIILE NECESARE PENTRU UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZĂTOR Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a (c), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistentă când: (1) Evidentele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi). (2) În cazul cheltuielilor care au doar parţial legătură cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de către Comunitate şi celelalte operaţii. Justificări similare există de asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau în raport cu celelalte costuri. (3) Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie şi contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat. (4) La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară, informaţiile menţionate în paragraful (1) sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care precizează, pentru fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare. (5) Autorităţile intermediare vor tine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în paragraful (9) din secţiunea a III-a din anexa nr. III, autorităţile intermediare vor prezenta o listă a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei. (6) În cazul în care beneficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli, menţionate în paragraful (4), constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate, care este responsabilă pentru întocmirea listei de proiecte menţionată în paragraful (5). (7) In cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte. (8) In cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final. Apendicele B MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA CEREREA FINALĂ DE PLATĂ Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO Subiect: <Măsura finanţată prin ISPA numărul şi localizarea> (1) Subsemnatul, ..................... (se specifică numele, funcţia şi seviciul), am examinat declaraţia finală de plată pentru .............. (se indică măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară. SCOPUL CONTROLULUI (2) Am condus controlul în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi executat controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din asistenţa comunitară nu conţin declaraţii false ............................. (Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului). OBSERVAŢII (3) Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele: (a) ................................................... (b) ................................................... (c) ................................................, etc. (Se vor indica limitările controlului, de exemplu probleme sistemice, deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora). (4) Controlul, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecventă joasă/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate satisfăcător de către autorităţile de management şi nu par să afecteze suma provenită din asistenta comunitară, cu următoarele excepţii: (a) ................................................... (b) ................................................... (c) .................................................., etc. (Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenta comunitară care par să fie afectate de acestea). CONCLUZII In cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător: (5) (a) In urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, opinia mea este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă. In cazul în care există unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător: 5. (b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul (3) şi (sau) erorile/neregulile care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul (4), opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă. In cazul în care există unele limitări majore ale controlului sau dacă frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5. (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul (3) şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară. ANEXA III.5 Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA SECŢIUNEA 1 Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. SECŢIUNEA a 2-a (1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare: - prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA; - lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile. (2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului (1). (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni. SECŢIUNEA a 3-a "Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată. SECŢIUNEA a 4-a (1) In timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudă orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare. Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind: - detalii privind măsura finanţată prin ISPA; - prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare; - suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare; - perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă; - practicile folosite pentru comiterea neregulii; - felul în care a fost descoperită neregula; - autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli; - consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperate; - data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate; - identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevantă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză. (2) Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1), şi în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă atunci când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregulile. (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente. SECŢIUNEA a 5-a Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că: - acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afară teritoriului său: şi/sau - arată că "mal praxix" a fost implicat (folosit). SECŢIUNEA a 6-a In timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub secţiunea a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând: - sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate; - măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit; - procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor; - motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei; - orice suspendări ale acuzărilor judiciare. Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri. SECŢIUNEA a 7-a Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în paragraful (1) din secţiunea a 4-a. SECŢIUNEA a 8-a Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes. SECŢIUNEA a 9-a (1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare. (2) Independent de contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră incât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare. (3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6, şi paragrafului (1) din această secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. (4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărui aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. SECŢIUNEA a 10-a Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric). SECŢIUNEA a 11-a (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru a se asigura că informaţiile pe care le schimbă rămân confidenţiale. (2) Informaţiile la care se face referire în aceast acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc. (4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. In plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire. (5) Paragrafele de la (1) la (4) nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanţa cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei de preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestui acord. Autoritatea competentă din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre asemenea folosire. (6) Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoană fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte că nu a fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să-i informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere. SECŢIUNEA a 12-a Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea. SECŢIUNEA a 13-a Verificările şi inspecţiile pe loc efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspecţiilor menţionate în această anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop, oficialii tării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc. In plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autorităţile competente ale tării beneficiare. SECŢIUNEA a 14-a Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise nereguli. Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garanţie a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri. Când este strict necesar să se stabilească unde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspecţiilor pe loc. SECŢIUNEA a 15-a (1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficialii sau alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi în continuare "inspectorii Comisiei". Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii. Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc. Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate. (2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenta oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistentă tehnică. Comisia trebuie să se asigure că toţi sus-mentionatii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţa şi respectarea secretului profesional. SECŢIUNEA a 16-a (1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţională, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante. Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular: - registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici; - date computerizate; - sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere; - verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finalizate; - prelevarea şi verificarea de mostre; - progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate; - documente contabile şi bugetare; - implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare. (2) Dacă este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor. SECŢIUNEA a 17-a (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţării beneficiare care le primeşte, şi de prevederile corespondente aplicabile instituţiilor comunitare. Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afară celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesită cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţară beneficiară intenţionează să folosescă în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de unde informaţia respectivă a fost obţinută. (2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, autorităţilor competente ale ţării pe a cărui teritoriu au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. In orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze sus-menţionată autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. (3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţională a ţării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi raportele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfăşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţiune vor fi rugati să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei. SECŢIUNEA a 18-a Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc. Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţională. ANEXA III.6 Cerinţe privind informarea şi publicitatea REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNŢELEGERII REFERITOARE LA INFORMARE ŞI PUBLICITATE 1. Obiective şi scop Măsurile de informare şi publicitate privind asistenta acordată prin ISPA au ca scop: - să mărească conştientizarea şi transparenta publică fată de activităţile Comunităţii Europene; - să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA; Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistentă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv: - autorităţile regionale, locale sau publice; - partenerii sociali şi economici; - organizaţiile neguvernamentale; - operatorii şi promotorii de proiect; - orice alte părţi interesate de oportunităţile oferite de ISPA. 2. Principii generale Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite aici şi în continuare "organisme responsabile") sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop. Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei. Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat după ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexă. 3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate In afară regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate: 3.1 Media Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări. Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate. 3.2 Acţiunile de informare Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfăşurarea unor asemenea evenimente. 3.3 Material informativ Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene atunci când se foloseşte o emblemă naţională, regională sau locală. Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de Membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate. Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web. 4. Obligaţii ale ţărilor beneficiare Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţiile sale sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA. Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate: a) Informarea referitoare la proiect Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. Măsurile prompte vor include: - panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor; - plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general, care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos. b) Informaţii generale referitoare la ISPA In plus faţă de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu coordonatorul naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părti interesate, aşa cum sunt definite în paragraful 1. 5. Activitatea Comitetelor de Monitorizare Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure că există informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop, fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei. Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări. Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special, acelea care privesc panourile de publicitate şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos). Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate preşedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise Comisiei. Preşedintele comitetelor de monitorizare trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile care trebuie avute în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia. 6. Prevederi finale Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare. Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are astfel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, va putea asigura asistentă adecvată şi va putea întocmi îndrumări detaliate. Măsuri speciale privind panourile de publicitate şi plăcile comemorative Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate: 1. Panourile de publicitate Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene. Panourile de publicitate trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfăşurate. Selecţia panoului de publicitate rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii: - să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa totală a panoului de publicitate; - să poarte emblema standard a Comunităţii Europene şi să cuprindă textul următor, aşa cum este prezentat în tabelul anexat. Atunci când organismul responsabil nu ridică propriul panou de publicitate care să anunţe implicarea sa în finanţarea proiectului, asistenţa acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe un panou de publicitate special. În asemenea cazuri, prevederile sus-menţionate referitoare la partea Comisiei Europene se aplică prin analogie. Plăcile de avizare trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor şi înlocuită de o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile punctului 2. 2. Plăcile comemorative Plăci comemorative permanente trebuie plasate pe teren, şi trebuie să fie accesibile publicului general. In afară emblemei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie să menţioneze contribuţia Comunităţii Europene la proiect. Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut: "Acest proiect a fost cofinanţat cu ....... % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în ...... (se menţionează anul), costul total al proiectului a fost de .......... (moneda naţională), şi contribuţia totală a Comunităţii Europene a fost de ........ (moneda naţională)."
EXEMPLU:
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Titlul proiectului │
│ Localizarea │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Sigla Comunităţii Finanţat de: │
│ Europene Uniunea Europeană │
│ (asistenta) ............ euro .................. │
│ (moneda naţionala) │
│ IFI (împrumut) ............ euro .................. │
│ (moneda naţionala) │
│ Autoritatea de implementare: (Ministerul ...) │
│ (Agenţia ...) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Beneficiar: (Numele beneficiarului) │
│ Supervizare şi management: (Numele firmei) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Contractant: (Numele contractantului) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
