Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
15. investigaţii psihosomatice de bazã i
16. protecţia împotriva radiaţiilor i
17. control medical de calitate i
18. principii etice i
19. legislaţie i
20. bazele medicinii nutriţioniste i
21. proceduri de bazã de laborator i
recoltarea corectã de probe din lichidele corporale sau excretate
22. cazuri psihosomatice s
23. investigaţii de laborator, indicaţii, recoltarea corectã a probelor, i
interpretarea rezultatelor
24. analizarea lichidelor corporale s
(prin compararea vizualã a culorii reactanţilor, prin
procesare automatã sau cu reactanţi multipli)
25. valori normale ale constantelor sanguine s
26. determinarea grupelor sanguine A, B, O, factor R, inclusiv observarea i
hemolizei
27. sistemul ABO i
28. testul de compatibilitate serologicã i
29. testele Coombs direct calitativ şi indirect s
30. detectarea germenilor (culturi celulare) s
31. detectarea fungilor (culturi celulare) s
32. investigarea agenţilor inhibitori (medii de culturã) i
analiza markerilor tumorali A
33. investigaţii de laborator de alergologie s
34. investigaţii de laborator asupra hemostazei s
a) EXAMINARE CLINICÃ:
1. otoscopie i
2. endoscopie i
3. microscopie i
b) FUNCŢIA AUZULUI:
4. audiogramã în câmp liber (?) i
5. teste cu diapazonul i
6. impedanţã i
7. audiogramã tonalã i
8. audiogramã vocalã i
9. audiogramã supraliminalã i
teste audiometrice obiective: i
10. ERA, BERA s
11. otoemisiuni s
audiologie pediatricã:
12. metode de screening s
13. metode obiective s
14. metode subiective s
c) FUNCŢIA VESTIBULARÃ:
15. nistagmus spontan i
nistagmus indus:
16. nistagmus poziţional i
17. teste calorice i
18. electronistagmografie i
19. testul scaunului rotativ a
20. reflexe spinale (Unterberger, Romberg) i
21. posturografie a
22. cranio-corpografie a
Videonistagmografie A
d) FUNCŢIA NERVULUI FACIAL
teste topodiagnostice:
23. de ex. testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian i
teste neurofiziologice:
24. teste de stimulare nervoasã (MST, NMG, TFR, ...) a
25. electromiografie a
e) INTERPRETARE IMAGISTICÃ:
26. radiografie, CT, RMN, angiografie i
Tratament farmacologic şi/sau reabilitare fizicã:
27. infecţia urechii i
28. hipoacuzie neurosenzorialã i
29. tinitus i
30. vertij şi dezechilibru i
31. pareza/paralizia nervului facial i
32. îngrijiri postoperatorii i
33. disecţia osului temporal i
34. anestezie localã şi regionalã i
35. managementul otohematomului i
36. excizia osteoamelor A
37. otoplastie s
38. meatoplastie s
39. extragerea corpilor strãini i
40. polipi ai conductului auditiv i
41. miringotomie i
42. aeratoare timpanice i
43. miringoplastie s
44. timpanotomie s
45. antrotomie s
Mastoidectomie
46. simplã s
47. modificatã a
48. radicalã a
49. timpanoplastie (reconstrucţie osicularã) a
implant de proteze:
proteze de ureche medie A
proteze auditive intraosoase A
implant cohlear A
50. stapedectomie/stapedotomie a
sacotomie A
neurectomie (secţionarea nervului vestibular) A
chirurgia neurinomului de acustic A
chirurgia nervului facial:
decompresie A
grefe A
monitorizare A
chirurgia tumorilor glomice A
petrosectomie A
chirurgia bazei craniului (otobazã) cu reconstrucţie A
corectarea malformaţiilor:
51. auriculare a
52. fistule a
53. CAE a
ureche medie A
repararea plãgilor:
54. auriculare i
55. CAE i
ureche medie şi internã, inclusiv nervi, vase şi dura
din compartimentul osului temporal A
chirurgia tumorilor:
56. auriculare s
57. CAE a
ureche medie şi internã, inclusiv nervi, vase şi dura
din compartimentul osului temporal A
a) EXAMINARE CLINICÃ:
1. Rinoscopia anterioarã şi posterioarã; i
2. Endoscopia; i
3. Microscopia; i
b) TESTE FUNCŢIONALE
4. Rinomanometrie; i
5. Rinometria acusticã; a
6. Teste olfactometrice (subiective, obiective); i
Testarea funcţionalitãţii ciliare; A
c) IMAGISTICÃ
7. Echografie (mod a şi b); i
8. Radiografii uzuale; i
interpretare de
9. - CT; i
10. - RMN; i
11. - scintigrafie; i
12. - angiografie; i
d) INVESTIGAŢII ALERGICE
13. Testãri alergice epicutanate; i
14. Testãri alergice intracutanate; i
15. Teste nazale de provocare; i
16. Citologie nazalã; s
17. Teste de eliminare s
18. Interpretarea testelor serologice; i
19. Tratament medical (farmacologic); i
Imunoterapie specificã (hiposensibilizare); A
20. Tratamentul reacţiilor anafilactice; i
Nas
1. Anestezie loco-regionalã i
Tratamentul epistaxisului: i
2. Tamponament nazal; i
3. Cauterizare nazalã; i
4. Îndepãrtare de corp strãin endonazal; i
5. Polipectomie nazalã; i
6. Chirurgie turbinarã; i
7. Repoziţionare fracturã nazalã; i
8. Incizia abceselor; i
9. Chirurgie septalã; i
10. Septoplastie (reintervenţie) a
11. Rinoplastie închisã; a
Rinoplastie deschisã; A
Rinoplastie de revizie; A
Rinoplastie complicatã; A
Rinoplastie de augmentare; A
Rinoplastie de reducţie; A
12. Tratamentul rinofimei; A
Corecţia malformaţiilor (atrezie coanalã, fistule etc.); A
Sinusuri paranazale
13. Endoscopie sinusalã; i
14. Puncţia sinusului maxilar; i
15. Antrostomie endoscopicã; i
16. Antrostomie radicalã (Caldwell - Luc); i
17. Trepanarea sinusului frontal (Boeck) i
18. Chirurgie externã a sinusului frontal; s
19. Etmoidectomie externã; s
20. Etmoidectomie endonazalã (endoscopicã, microscopicã); s
21. Frontoetmoidectomie (endoscopicã); a
22. Chirurgia sinusului sfenoidal; a
Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale; A
Închiderea fistulelor oroantrale; A
Ligatura arterei etmoidale şi maxilare; a
Proceduri de decompresie orbitarã; A
Dacriocistorinostomie; A
Tratamentul fistulelor LCR; A
Tratamentul tumorilor
maxilectomie (parţialã, totalã); A
rinotomie lateralã; a
tehnica de decopertare medio-facialã (degloving) A
abordul combinat al rinobazei; A
orbitotomie; A
exenteraţie orbitarã; A
chirurgia rinobazei (lambou osteoplatic, plastie
de dura şi alte A
tehnici);
Tratamentul leziunilor traumatice
23. Leziuni de ţesuturi moi; I
24. Fracturi nazale; i
25. Hematom nazal; i
26. Fracturi de sinusuri paranazale; a
27. Fracturi de orbitã; a
28. Fracturi zigomatice; s
29. Decompresia nervului optic; A
Reconstrucţia rinobazei. A
a) EXAMINARE CLINICÃ (ADULŢI ŞI COPII)
1. laringoscopie indirectã (cu oglinda) i
2. laringoscopie de contact i
3. laringoscopie transnazalã cu endoscop flexibil i
4. traheo-bronhoscopie transnazalã cu endoscop flexibil i
5. laringoscopie directã i
6. microlaringoscopie i
7. traheoscopie rigidã i
8. bronhoscopie (rigidã, flexibilã) i
9. stroboscopie i
10. spirometrie i
11. analiza percepţionalã şi acusticã a vocii i
12. evaluarea timpului maxim de fonaţie i
13. evaluarea fonetograficã i
14. prelevãri pentru evaluare microbiologicã i
15. aspiraţii bronşice pentru evaluare microbiologicã şi citologicã a
16. biopsii endolaringiene i
17. biopsii endotraheale şi endobronşice a
18. evaluarea cãilor aeriene la nou-nãscuţi şi copii a
electromiografia laringelui A
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII:
19. ecografie, radiografie, CT, RMN I
20. aplicaţii de soluţii topice la nivelul laringelui i
21. aerosoli i
22. terapie farmacologicã sistemicã i
23. terapie logopedicã a
24. îngrijirea vocii profesionale a
25. reeducarea vocii dupã laringectomie totalã s
26. anestezie localã şi regionalã i
27. extragerea corpilor strãini din laringe, trahee şi bronhii s
28. intubaţie orotrahealã i
29. traheostomie (inclusiv percutanã) i
30. închiderea traheostomei i
31. coniotomie i
32. biopsie prin microlaringoscopie
chirurgie laser endolaringianã şi endotrahealã (d. ex.
chirurgia stenozelor) A
chirurgia paraliziei de coardã vocalã unilateralã (restaurarea vocii) A
chirurgia paraliziei bilaterale de corzi vocale A
33. chirurgia tulburãrilor de fonaţie (fonochirurgie) A
chirurgia nervilor laringelui superior şi inferior A
gestionarea cãilor aeriene la nou-nãscut şi copil A
chirurgia malformaţiilor A
repararea plãgilor (traumatologie) A
chirurgie tumoralã
chirurgie endolaringianã pentru tumori laringiene mici A
laringectomie convenţionalã parţialã
34. cordectomie a
35. laringectomie parţialã supragloticã a
36. laringectomie parţialã verticalã a
hemilaringectomie A
37. laringectomie totalã a
faringo-laringectomie
parţialã A
totalã A
faringo-laringo-esofagectomie A
reconstrucţie cu grefe locale şi microvasculare A
38. reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator) a
reparaţia stenozei laringo-traheale A
reparaţia fistulei eso-traheale A
chirurgia reconstructivã a traheei şi esofagului A
a) EXAMINARE CLINICÃ:
1. Inspecţie şi palpare la nivelul cavitãţii bucale şi orofaringelui i
2. Nasofaringoscopia i
3. Hipofaringoscopie i
4. Esofagoscopie i
5. Evaluare endoscopicã a cavitãţii orale, faringelui şi esofagului, i
utilizând endoscopia flexibilã şi rigidã, incluzând biopsie, prepararea
tamponamentului, spãlarea şi a altor tehnici
6. Gustometria i
7. Teste de salivatie i
8. Teste funcţionale pentru disfagie a
9. Evaluarea sindromului sleep apnea s
10. Evaluarea vorbirii s
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII
11. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagograma i
12. Terapia cu inhalaţii i
13. Terapia farmacologicã i
14. Tratament local i
15. Reabilitarea disfagiei s
16. Reabilitarea vorbirii s
17. Anestezia localã şi regionalã i
18. Adenoidectomia i
19. Amigdalectomia i
20. Abces amigdalian i
21. Oprirea hemoragiei amigdaliene i
Drenarea abceselor
22. peri şi retroamigdalian i
23. para şi retrofaringian s
24. de bazã de limbã s
Corectarea malformaţiilor
25. Fren lingual i
26. Ranula i
27. Incluziuni chistice i
Macroglosia A
28. Îndepãrtarea calculilor salivari pe calea oralã I
29. Transpoziţie de duct salivar a
Litotriţie A
30. Îndepãrtarea de corpuri strãine X
Excizie de pungã faringialã (tehnica deschisã sau endoscopic) A
31. Biopsie endosopicã şi stadializarea tumorilor s
Faringostomie A
Închiderea faringostomei A
Miotomie cricofaringianã A
Chirurgia tumoralã
Chirurgia laser la nivelul cavitãţii orale şi a faringelui A
Rezecţie de limbã
32. glosectomie parţialã s
33. hemiglosectomie a
Glosectomie totalã A
Reconstrucţie de limbã A
Anastomoze microvasculare A
Rezecţie, osteosintezã şi reconstrucţia mandibulei A
Faringotomie A
Faringectomie parţialã A
Faringotomie totalã A
Chirurgia tumorilor de nasofaringe A
34. Chirurgia tumorilor de orofaringe şi reconstrucţia a
35. Rezectia parţialã, totalã de buze şi reconstrucţia plasticã a
36. Chirurgia ronhopatiei şi a apneei obstructive în somn a
a) EXAMINARE CLINICÃ:
investigarea nervilor cranieni
1. clinicã i
2. electrofiziologicã a
3. teste funcţionale ale glandelor salivare i
4. puncţie aspirativã biopticã i
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII
5. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagogramã i
6. tratament medicamentos i
7. tratament conservator al plãgilor i
chimio-radioterapie A
aplicarea toxinei botulinice A
8. anestezie localã şi regionalã i
9. îngrijirea traumatismelor a
10. îngrijirea plãgilor deschise ale gâtului i
11. îngrijirea fistulei i
reparaţia fistulei A
12. extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial
şi fistulei s
13. incizia şi drenajul abceselor i
14. chirurgia tumorilor benigne a
corecţia malformaţiilor A
reparaţia leziunilor
15. îngrijirea plãgilor de ţesuturi moi ale feţei i
16. fracturi combinate ale feţei s
17. osteosintezã a
chirurgia nervilor cranieni (N. V, N. VII-XII)
explorare, decompresie sau neurolizã A
reconstrucţie plasticã A
disecţia tumorilor
18. extirparea ganglionilor limfatici cervicali i
19. cervicotomie lateralã (chirurgie cervicalã lateralã) s
limfadenectomie cervicalã
20. radicalã a
21. modificatã a
22. tumori de ţesuturi moi a
tumori vasculare
tumori nervoase
chirurgia glandelor salivare
23. extirparea glandei submandibulare s
24. extirparea glandei sublinguale s
parotidectomie
25. parţialã a
26. subtotalã a
27. totalã a
28. radicalã a
chirurgia vaselor
29. pregãtirea şi ligatura vaselor i
cateterizarea directã sau indirectã a venei jugulare interne A
grefon vascular A
anastomozã microvascularã A
chirurgia glandei tiroide
lobectomie A
hemitiroidectomie A
tiroidectomie totalã A
chirurgie plasticã şi reconstructivã
30. lambou prin alunecare şi rotaţie i
31. lambou liber i
reconstrucţie plasticã extinsã
lambou miofascial A
lambou musculocutanat A
lambou microvascular A
restaurare facialã
lambou muscular dinamic A
proceduri statice A
lifting facial A
blefaroplastie A
înlocuire osoasã A
înlocuire cartilaginoasã A
┌──────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────┐
│ An I │ An II │ An III │ An IV │ An V │
├──────┬───────────────────┼──────┬─────────────┼──────┬─────────────────┼──────┬───────────────────┼──────────────────────┤
│ORL │Chir. Gen. (3 I.) │ORL │ORL Pediatrie│ORL │Audiologie (1 I.)│ORL │Neurochir. (1 I.) │ORL (12 I.) │
│(6 I.)│BMF (1 I.) │(9 I.)│(3 I.) │(9 I.)│Foniatrie (1 I.) │(9 I.)│Plast. & Rep (1 I.)│sau opţional │
│ │Onco (1 I.) │ │ │ │Endo. ORL (1 I.) │ │LASER ORL (1 I.) │Chir. vascularã (1 I.)│
│ │Trah.-bronho (1 I.)│ │ │ │ │ │ │Chir. toracicã (1 I.) │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Chir. Oftalmo. (1 I.) │
└──────┴───────────────────┴──────┴─────────────┴──────┴─────────────────┴──────┴───────────────────┴──────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│A. Stagiile obligatorii: │B. Stagii opţionale (pt. anul V) │
𗈕) ORL stagiu de bazã, 3 ani 8 'bd luni la care se 𗈕) Chirurgie vascularã - 1 lunã │
│adaugã urmãtoarele module de pregãtire în specialitate𗈖) Chirurgie toracicã - 1 lunã │
│ - Audiologie, audiologie pediatricã: 1 lunã 𗈗) Chirurgie oftalmologicã - 1 lunã│
│ - Foniatrie: 1 lunã │ │
│ - ORL pediatrie: 3 luni │ │
│ - Chirurgie endoscopicã ORL: 1 lunã │ │
│ - Laser în ORL: 1 lunã │ │
𗈖) Chirurgie generalã: 3 luni │ │
𗈗) Chirurgie BMF: 1 lunã │ │
𗈘) Oncologie: 1 lunã │ │
𗈙) Traheobronhologie, bronhoscopie/pneumologie: 1 lunã│ │
𗈚) Neurochirurgie: 1 lunã │ │
𗈛) Chirurgie plasticã şi reparatorie: 1 lunã │ │
𗈜) Bioeticã: 'bd lunã │ │
└──────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
𗈕.6.1.1 Ore de practicã clinicã şi preclinicã � ore│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.2 Planificarea tratamentelor │ 120 ore│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor │ 100 ore│
│ 5. Evaluarea cazurilor dupã tratament │ │
│ 6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluãrii│ │
│ acestora de la rezidenţi aflaţi la sfârşitul stagiului │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.4 Cursuri şi seminarii pe grupe de lucru │ 674 ore│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.5 Participarea alãturi de studenţi la cursuri, seminarii, │ 260 ore│
│demonstraţii practice │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultaţii │ 180 ore│
│individuale, indicaţii de cercetare în afara activitãţii obişnuite │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare şi � ore│
│pentru efectuarea tezei) │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Total � ore│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
𗈕.6.2.1 Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului │ 230 ore│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.2.2 Activitãţi de cercetare, documentare în literatura de │ 280 ore│
│specialitate în vederea susţinerii de referate - pregãtire cazuisticã│ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru │ 770 ore│
│cercetare teoreticã individualã │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Total � ore│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│TOTAL � ore│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘
┌──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Anul I │ Anul II │ Anul III │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│I. + II.1. + II.4. + II.10│I. + II.2. + II.5. + II.7.│I. + II.3. + II.6. + II.8.+ II.9.│
└──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────┘
CHIRURGIE GENERALÃ (I.1) 12 LUNI
CHIRURGIE VASCULARÃ (I.2) 3 LUNI
NEUROCHIRURGIE (I.3) 3 LUNI
CHIRURGIE PLASTICÃ ŞI REPARATORIE (I.4) 3 LUNI
CHIRURGIE TORACICÃ (I.5) 3 LUNI
BIOETICA (I.6) 'bd LUNÃ
ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 11 LUNI ŞI 2 SÃPT.
OTROPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICÃ III.1 1 AN
┌───────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────────┬──────┬─────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ANUL V│ ANUL VI │
├───────┼──────┬─────┼─────┬─────┼────────────┼───┬───┬───┬───┼──────┼────┬────┤
│STAGIUL│ II.1 │ I.1 │ I.1 │II.1 │ II.1 │I.2│I.3│I.4│I.5│III.1 │ I.6│II.1│
└───────┴──────┴─────┴─────┴─────┴────────────┴───┴───┴───┴───┴──────┴────┴────┘
┌───┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│Nr.│ Tematica cursului teoretic │Numãrul ore│
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 1.│Fizica ultrasunetelor │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 2.│Artefacte întâlnite în ultrasonografie │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 3.│Echipamente, imaginea ultrasonograficã │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 4.│Semiologie ultrasonograficã de bazã │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 5.│Secţiuni elementare │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 6.│Ficatul │ 4 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 7.│Arborele biliar │ 4 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 8.│Pancreasul │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 9.│Splina │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Spaţiul retroperitoneal │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Tubul digestiv │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Aparatul urinar │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Peritoneu şi anexe │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Urgenţe abdominale │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ │ Total│ 28 │
└───┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘
┌─────────────────────────────────┬────────┬─────────────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│ Tema cursului/Ore de curs │Medicina│Gastroenterologie│Nefrologie│Pediatrie│Urologie│
│ │Internã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Algoritmuri de diagnostic │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Tubul digestiv - noţiuni avansate│ 0 │ 4 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Prostata şi veziculele seminale │ 0 │ 0 │ 1 │ 0 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Vase periferice │ 3 │ 3 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Cord şi pericard │ 3 │ 0 │ 2 │ 2 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Aplicaţii în patologia pediatricã│ 2 │ 2 │ 2 │ 6 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Structuri moi superficiale │ 3 │ 0 │ 1 │ 1 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Pelvis feminin │ 3 │ 2 │ 3 │ 2 │ 3 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Ecografie intervenţionalã │ 1 │ 4 │ 4 │ 2 │ 4 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Progrese în ultrasonografie │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ Total │ 18 │ 18 │ 18 │ 18 │ 18 │
└─────────────────────────────────┴────────┴─────────────────┴──────────┴─────────┴────────┘
┌────────────┬────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │
├────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ Pediatrie │Pediatrie 5 luni│ Pediatrie │ Pediatrie │Neonatologie │
│ 6 luni │Geneticã 1 lunã │ 5 luni │ 8 'bd luni │ 12 luni │
├────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Pneumologie │ Oncologie- │Psihiatria copilului│Neonatologie │ │
│ 2 luni │ Hematologie │ şi adolescentului │ 3 luni │ │
│ │ pediatricã │ 2 luni │ │ │
│ │ 2 luni │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie şi│ Diabet │ Neurologie │ Bioetica │ │
│ ortopedie │ 2 luni │ pediatricã │ 'bd lunã │ │
│ pediatricã │ │ 2 luni │ │ │
│ 2 luni │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ Geneticã │Boli infecţioase│Echografie generalã │ │ │
│ 2 luni │ 2 luni │ 3 luni │ │ │
└────────────┴────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────────┘
┌───────┬────────────┬───────────────┬───────────┬──────────────────────┬──────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ANUL V│
├───────┼──────┬─────┼─────┬─────┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬────┬────┬────┼──────┤
│STAGIUL│ II.1 │ I.1 │ I.1 │ I.2 │I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│II.2│II.3│II.4│ II.4 │
└───────┴──────┴─────┴─────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴──────┘
┌───────┬─────────┬────────────────────────────┬────────────┬───────┬──────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ANUL IV│ ANUL V │
├───────┼─────────┼────────────────────────────┼─────┬──────┼───────┼──────────┤
│STAGIUL│ I.1 │I.2, I.3, I.4, I.5, I.6, I.7│ I.8 │ I.10 │ I.9 │I.10; I.11│
└───────┴─────────┴────────────────────────────┴─────┴──────┴───────┴──────────┘
┌────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│Anul I │Psihiatria copilului şi adolescentului luni│
├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Pediatrie │ 6 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Anul II │Psihoneuroendocrinologie │ 2 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Neurologie pediatricã │ 4 luni│
├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Explorãri funcţionale │ 1 lunã│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Anul III│Psihiatrie Adulţi │ 6 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Psihiatria copilului şi adolescentului │ 5 luni│
├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Psihiatria copilului şi adolescentului │ 8 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Anul IV │Psihologie clinicã │ 3 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │EEG │ 1 lunã│
├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Psihiatria copilului şi adolescentului │ 6 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Stagii opţionale │ │
│ │- Psihiatrie medico-legalã, evaluare şi expertizã a │ 6 luni│
│ │ capacitãţii psihice, deficienţelor, incapacitãţilor şi │ │
│ │ handicapului, orientare şcolarã şi profesionalã │ │
│ │- Tehnici de psihoterapie individualã şi de grup │ │
│ Anul V │- Sãnãtate mintalã │ │
│ │- Recuperare │ │
│ │- Delicvenţa infanto-juvenilã şi toxicomanii │ │
│ │- Consiliere şi psihoterapia familiei │ │
│ │- Urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului │ │
│ │- Cercetare psihiatricã │ │
│ │- Psihiatria comunitarã │ │
│ │- Management în psihiatrie │ │
│ │- Bioeticã │ │
└────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘
┌───┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr.│ Tema │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1.│Introducere. Definiţia metodei. Istoricul ecografiei (opţional) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2.│Noţiuni generale de ecografie. │
│ │Introducere în ultrasonografie, fizica ultrasunetelor │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3.│Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. │
│ │Aparatura utilizatã în ecografie. Transductoare. │
│ │Standarde de orientare a imaginii ecografice. Informaţia ecograficã. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4.│Semiologie ecograficã. │
│ │Imagini de bazã. Artefacte. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5.│Noţiuni de anatomie topograficã abdominalã normalã (secţiuni). │
│ │Vasele abdomenului. Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. │
│ │Anatomia ecograficã normalã a vaselor abdomenului. │
│ │Patologie vascularã abdominalã (fãrã Doppler). │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6.│Ficatul. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomie ecograficã │
│ │normalã. Metodologia examinãrii ecografice a ficatului. │
│ │Hepatopatii difuze │
│ │Leziuni hepatice focale │
│ │Afecţiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. │
│ │Transplantul hepatic. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7.│Sistemul venei porte. │
│ │Anatomie, hemodinamicã, aspecte ecografice normale. │
│ │Hipertensiunea portalã. │
│ │Tromboza portalã. Şunturi porto sistemice. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8.│Arborele biliar. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii ecografice a arborelui biliar. │
│ │Semiologia modificãrilor biliare de conţinut, perete şi de vecinãtate. │
│ │Patologia colecistului (litiazã, colecistite acute şi cronice, tumori) │
│ │Patologia cãilor biliare. Diagnosticul icterelor. │
│ │Tumori ale cãilor biliare. Angiocolita. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9.│Pancreas. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii ecografice a pancreasului. │
│ │Patologie pancreaticã (pancreatite acute/cronice, tumori) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Splina şi sistemul limfatic. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii ecografice a splinei şi limfonodulilor abdominali. │
│ │Patologia splinei şi sistemului limfatic abdomial. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Tubul digestiv. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii tubului digestiv. Noţiuni de endosonografie. │
│ │Patologia tubului digestiv │
│ │Urgenţe digestive. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Peretele abdominal şi peritoneul. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã a cavitãţii │
│ │peritoneale. │
│ │Patologia peretelui abdominal şi a peritoneului (colecţii, peritonite, tumori, │
│ │hernii). │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Rinichi. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã a │
│ │rinichilor şi ureterelor. Metodologia examinãrii ecografice a rinichilor şi │
│ │ureterelor. │
│ │Patologie reno-ureteralã; Anomalii, malformaţii. Boli renale parenchimatoase, │
│ │tumori şi boli chistice renale Litiaza reno-ureteralã, (uretero) hidronefroza. │
│ │Transplantul renal. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Retroperitoneu. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã a │
│ │cavitãţii retroperitoneale şi a glandelor suprarenale. Metodologia examinãrii │
│ │ecografice a retroperitoneului şi a glandelor suprarenale. │
│ │Patologia generalã a spaţiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. │
│ │Tumori retroperitoneale primitive. Colecţii retroperitoneale. │
│ │Patologia glandelor suprarenale. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Vezica urinarã. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã a │
│ │vezicii urinare. Metodologia examinãrii ecografice a vezicii urinare. │
│ │Patologia vezicii urinare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Prostata şi veziculele seminale │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii ecografice a prostatei şi veziculelor seminale. │
│ │Patologia prostatei şi a veziculelor seminale. Noţiuni de ecografie endorectalã. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Uterul şi ovarele │
│ │Anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomie ecograficã. Metodologie de │
│ │examinare prin abord suprapubian. Noţiuni de ecografie endovaginalã. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈕. ECOGRAFIA PÃRŢILOR MOI │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Scrotul şi testiculii. (anatomie normalã a scrotului, metodologie de examinare, │
│ │anatomie ecograficã normalã, patologie în afecţiuni acute şi cronice). │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Regiunea cervicalã (anatomie normalã, metodologie de examinare, anatomie │
│ │ecograficã normalã, patologie). │
│ │Regiunea oculo-orbitarã (anatomie normalã, metodologie de examinare, anatomie │
│ │ecograficã normalã, patologie). │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Şoldul neo-natal. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│US musculo-scheletalã. anatomie normalã, metodologie de examinare, anatomie │
│ │ecograficã normalã, patologie) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Tiroida (anatomie normalã, metodologie de examinare, anatomie ecograficã normalã,│
│ │patologie) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Torace şi mediastin (anatomie normalã, metodologie de examinare - inclusiv │
│ │ecoendoscopie, anatomie ecograficã normalã, patologie) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈖. GINECOLOGIE - OBSTETRICÃ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Semiologie ecograficã normalã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Patologie ecograficã ginecologicã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Obstetricã: aspecte US normale şi patologice în trim. I │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Aspecte US normale şi patologice ale sarcinii în trim. II-III │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Evaluarea stãrii fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal şi US Doppler │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈗. ECOGRAFIE PEDIATRICÃ (10 ore) (acoperã tematica de ecografie generalã a │
│ │adultului cu particularizare pentru patologia pediatricã) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Particularitãţile examenului ecografic la copil. Urgenţe pediatrice. Ecografie │
│ │transfontanelarã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Ecografie hepatobiliarã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Ecografia pancreasului şi splinei │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Ecografia tubului digestiv │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Ecografia aparatului reno-ureteral. Malformaţii, tumori etc. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈘. ECOGRAFIE VASCULARÃ PERIFERICÃ (14 ore) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Noţiuni introductive privind US vascularã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Semiologia US arterialã şi venoasã normalã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│US vascularã în patologia arterialã perifericã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│US vascularã în patologia venoasã perifericã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│US vascularã visceralã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈙. ECOCARDIOGRAFIE (10 ore) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Anatomie, metodologie şi semiologie cardiacã normalã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Valvulopatii, cardiomiopatii, complicaţiile cardiopatiei ischemice │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Pericardite, tumori cardiace │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Vasele mari de la baza inimii, tehnici speciale │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈚. NOŢIUNI DE ULTRASONOGRAFIE INTERVENŢIONALÃ (8 ore) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Biopsia ecoghidatã - metodologie, indicaţii, riscuri │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Drenajul percutan, abordarea formaţiunilor chistice, tumori │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.│Noţiuni de US intraoperatorie │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.𗈛. PROGRESE ŞI TEHNOLOGII NOI ÎN ULTRASONOGRAFIE │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
.𗈜. APLICAŢII ALE ULTRASONOGRAFIEI ÎN URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE MAJORE │
└───┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────┬─────────────────┬─────────────────┬───────────────────────┬───────┬──────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ANUL IV│ANUL V│
├───────┼─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┼───────┼──────┤
│STAGIUL│ I.1 │ I.2 │ I.3 │ I.4 │ I.5 │ I.6 │ I.6 │ I.7 │ I.8 │ I.9 │ I.9 │ I.9 │
└───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┴──────┘
Bazele Medicinii Fizice şi de Reabilitare.
1. Principii de biomecanicã generalã, atât de kineticã cât şi de kinematicã. Forţe, cupluri de forţe, sisteme de pârghii, momente, putere, lucru mecanic, inerţie, acceleraţie.
2. Principii de comportament şi rezistenţã a materialelor sub acţiunea forţelor. Înţelegerea generalã a deformãrii şi efectele acesteia. Caracteristicile materialelor omogene şi compuse. Cunoştinţe elementare referitoare la mãsurarea tensiunii şi deformãrii diferitelor materiale.
3. Biomecanicã. Înţelegerea generalã a aplicãrii celor menţionate în paragrafele anterioare la ţesutul viu. Biomecanica diverselor tipuri de ţesut din organismul uman (în special cele ale sistemului locomotor). Cunoştinţe elementare despre biomecanica fluidelor şi aplicarea acesteia la fluidele din organismul uman.
4. Studiul mişcãrii umane (kineziologie).
a. Date generale.
Aplicarea sistemelor de pârghii asupra organismului uman; diverse elemente componente ale pârghiilor cu aplicare la sistemul locomotor. Cunoştinţe despre structura articulaţiilor, clasificarea articulaţiilor şi caracteristicile mişcãrilor articulare.
Contracţia muscularã, rezistenţa internã şi externã, scurtarea muşchilor şi intervale de mişcare ale articulaţiilor. Factori ce limiteazã intervalul de mişcare articularã. Diverse tipuri de muşchi. Diverse tipuri mecanice de contracţii ale muşchilor, muşchi mono şi poliarticulari. Contracţii statice sau izometrice, contracţii dinamice sau izokinetice. Contracţii pliometrice. Agonişti, antagonişti, sisteme de muşchi. Lanţuri kinetice.
b. Date specifice.
Fiziologia articulaţiei şi a funcţionãrii muşchiului: coloana vertebralã şi membrele. Aceastã parte a programei presupune cunoştinţe detaliate prealabile referitoare la anatomia sistemului locomotor.
c. Informaţii aplicate.
Aplicarea datelor de mai sus la analiza posturii şi a mişcãrii în activitãţile elementare ale vieţii umane: poziţii fundamentale şi diferite posturi, gesturi, abilitate, mers, alergat şi sãrit.
5. Efectele biochimice ale exerciţiilor. Cheltuiala de energie, termoreglarea. Costuri fiziologice, efecte cardiovasculare şi pulmonare ale exerciţiilor.
6. Epidemiologie clinicã, metodologia pentru cercetãri clinice. Statisticã.
7. Medicina bazatã de dovezi din cadrul specialitãţii de Medicinã Fizicã şi de Reabilitare.
8. CIF (ICF engl.)
9. Evaluarea funcţiei cognitive
CAP. II.
Fiziologie şi fiziopatologie de bazã
1. Sistemul nervos central.
2. Sistemul nervos periferic.
3. Sistemul nervos autonom.
4. Muşchiul
5. Joncţiunea neuro-muscularã.
6. Neurofiziologia posturii şi mişcãrii.
7. Mecanismele durerii, interacţiunea durerii cu mişcarea.
CAP. III.
Evaluarea clinicã şi funcţionalã în Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
1. Evaluarea clinicã şi funcţionalã a articulaţiilor şi muşchilor; funcţia motorie şi funcţia senzorialã.
2. Evaluarea funcţiei cognitive, a vorbirii şi a limbajului, a memoriei, a comportamentului, etc.
3. Teste de laborator şi tehnici imagistice. Folosirea raţionalã a imagisticii medicale moderne în Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
4. Evaluarea cantitativã prin înregistrarea computerizatã a fenomenelor mecanice sau kinetice (plãci de forţã) precum şi înregistrarea mişcãrii sau kinematicii (diverse forme moderne de a înregistra deplasãrile segmentelor corpului).
5. Electrodiagnostic, electromiografie, studii ale conducerii nervoase şi potenţiale evocate.
6. Teste ale funcţiei pulmonare.
7. Teste ale funcţiei cardio-vasculare, saturaţia în oxigen, testarea la efort, costuri energetice.
8. Teste biochimice şi patologice de uz curent în Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
9. Evaluare funcţionalã: folosirea şi aplicarea CIF. Diverse scale, instrumente, teste şi indici folosiţi în condiţii relevante pentru Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
10. Analiza posturii şi a mişcãrii (inclusiv posturografia şi mersul).
CAP. IV.
Terapii în Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
1 - Kinetoterapia şi masajul
a) Cunoştinţe referitoare la tehnicile elementare de kinetoterapie pasivã şi activã.
Diverse tehnici de masaj manual şi instrumental. Tehnici pentru reabilitarea funcţionalã a problemelor articulare (manuale şi instrumentale). Antrenarea (reantrenarea) muscularã, stimularea activitãţii musculare, antrenament funcţional.
Tehnici pentru creşterea forţei musculare, pentru creşterea rezistenţei musculare, recâştigarea abilitãţii.
b) Metode specifice pentru diverse patologii.
Tehnici - Cyriax, Mennell, etc.
Tehnici de facilitare neuromuscularã - Kabat, Bobath, Brunstrom, Voljta etc.
Managementul limfedemului.
c) Indicaţii, recomandãri şi controale pentru kinetoterapie: cunoştinţe generale referitoare la tehnicã, alegerea tehnicii în legãturã cu rezultatul evaluãrii clinice şi funcţionale, tipul de patologie şi caracteristicile individuale ale pacientului.
2. Modalitãţi de terapie fizicalã: folosirea tehnicilor de terapie fizicalã, cunoştinţe de bazã, efectele tratamentelor, indicaţii şi contraindicaţii.
a) Electroterapia: curenţi galvanici; tratament cu curenţi de frecvenţã joasã, medie şi înaltã.
b) Vibraţii mecanice;
c) Biofeedback;
d) Termoterapie: aplicaţiile de cãldurã şi de rece;
e) Balneoterapie.
3. Terapie ocupaţionalã.
Ergonomie fundamentalã.
Principii şi metode ale terapiei ocupaţionale.
Materiale, echipamente, tehnologii şi evaluare în terapia ocupaţionalã.
Aplicaţiile terapiei ocupaţionale la: antrenarea articulaţiilor/muşchilor, antrenarea de anduranţã, reabilitarea funcţionalã şi la reintegrarea în comunitate (pregãtire socio-familialã, profesionalã şi de angajare în muncã).
Evaluare, consiliere şi pregãtire profesionalã (vocaţionalã).
4. Echipamente şi ajutoare tehnice*).
--------
*) Specialiştii de Medicinã Fizicã şi de Reabilitare trebuie sã aibã cunoştinţe generale referitoare la materialele folosite la orteze şi proteze şi a proprietãţilor mecanice ale acestora. În plus, la cele folosite în mod obişnuit, este nevoie de cunoştinţe mai avansate despre procesul de fabricare a acestora, despre elemente suplimentare, piese de schimb, şi aplicarea acestora în practica clinicã; specialistul trebuie sã aibã cunoştinţe detaliate despre modul în care trebuie prescrise, adaptate, verificatã aplicarea şi sã evalueze efectele terapeutice ale acestora.
a. Materiale folosite.
b. Bandaje.
c. Orteze (ale coloanei vertebrale şi ale membrelor).
d. Proteze: indicaţii chirurgicale pentru amputare. Echipamente pentru, şi reabilitarea persoanelor cu amputaţii.
e. Stomaterapie.
f. Ajutoare tehnice şi aplicare: unitãţi, instrumente, echipamente ADL, mijloace de transfer şi comunicare, control al mediului, echipamente casnice; indiferent dacã acestea sunt simple sau complexe, dar sunt utile pentru a ajuta persoanele cu dezabilitate sã capete o mai mare independenţã şi sã-şi îmbunãtãţeascã calitatea vieţii.
g. Scaunul cu rotile: consiliere şi management.
6. Terapie manualã.
Fiziopatologia medicinii manuale. Cunoştinţe de anatomie. Examinarea clinicã a coloanei vertebrale şi a membrelor. Disfuncţii ale segmentelor intervertebrale. Principii ale tehnicilor manuale. Indicaţii şi contraindicaţii. Pericole posibile ale manipulãrilor. Examinarea clinicã şi evaluarea.
7. Reeducarea în tulburãrile de vorbire şi de limbaj, echipamente şi tehnologii folosite în terapia vorbirii şi a limbajului, şi principii ale acestor echipamente şi tehnologii. Dezvoltarea limbajului în copilãrie. Evaluarea în terapia vorbirii şi aplicarea acesteia la reabilitarea problemelor de pronunţie şi limbaj (exprimare, înţelegere, citire şi scriere).
Evaluarea şi managementul tulburãrilor de deglutiţie.
8. Reintegrarea persoanelor cu dizabilitãţi în societate. Principii şi metode de psihologie clinicã şi asistenţã socialã (muncã socialã). Evaluarea cognitivã (intelect, memorie, concentrare, comportament) şi potenţialul de învãţare. Aplicarea acestora la abilitãţile cognitive, psihologice şi sociale: memorie şi concentrare, înţelegerea şi acceptarea din partea pacientului a problemei pe care o are, motivaţia pentru reabilitare, dispoziţie, dificultãţi în cadrul relaţiilor interpersonale; pregãtire profesionalã şi metode pentru asigurarea securitãţii financiare. Implicaţii ale mediul înconjurãtor.
9. Reabilitare neuropsihologicã: evaluare şi management
10. Farmacologie: farmacokinetica medicamentelor folosite în medicina de reabilitare; posibile interacţiuni cu programul de reabilitare şi cu exerciţiile terapeutice.
11. Tehnici de infiltraţii şi injecţii; acupuncturã
12. Terapia extra-corporalã cu unde de şoc în tendinitã. (ECSWT)
13. Managementul multi-disciplinar al durerii.
B. APLICAŢII ÎN PATOLOGIE
Pentru fiecare dintre capitolele urmãtoare chiar dacã nu s-a menţionat descrierea în detaliu a bolilor, un specialist MFR are datoria sã le cunoascã: semnele clinice şi simptomele, instrumentele de diagnostic, tipurile potrivite de evaluare şi terapia curentã. Este foarte important sã se cunoascã efectele terapeutice ale recuperãrii, indicaţiile şi contraindicaţiile acesteia.
CAP. V.
Pacientul Imobilizat.
1. Fiziopatologia imobilizãrii. Consecinţe asupra:
a) Aparatului cardio-vascular
b) Aparatului respirator
c) Aparatului digestiv
d) Sistemului metabolic (osteoporoza)
e) Aparatului uro-genital
f) Ţesutului cutanat
g) Sistemului musculo-scheletic
h) Sistemului neuropsihic.
2. Prevenirea şi tratamentul tulburãrilor menţionate anterior.
CAP. VI.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare în Patologia sistemului locomotor al adultului.
1. Condiţii netraumatice
a) Bolile inflamatorii ale articulaţiilor, polimialgia reumaticã, patologia ţesutului conjunctiv.
b) Artropatii microcristaline: gutã, condrocalcinozã.
c) Osteomalacia, osteoporozã.
d) Boala Paget.
e) Tumorile maligne ale oaselor - primitive şi secundare.
f) Reumatismul extra-articular.
g) Boli neuromusculare.
h) Reumatismul degenerativ.
i) Patologia coloanei vertebrale
j) Artroplastia.
l) Afecţiunile membrelor.
m) Cunoştinţe elementare despre chirurgia articulaţiilor: artroscopie, artrotomie, artrodezã.
n) Sindromul de obosealã cronicã şi fibromialgie.
o) Sindromul dureros miofascial
2. Condiţii traumatice la adulţi.
a) Fiziologia şi fiziopatologia reparãrii ţesuturilor în sistemul locomotor.
b) Întinderi şi Entorse
c) Luxaţii traumatice şi recurente.
d) Fracturi: ale coloanei vertebrale (fãrã complicaţii neurologice), ale membrelor: principii de tratament specific, timp de reparare inclusiv postoperator, ex. osteotomii.
e) Afecţiuni traumatice specifice ale mâinilor şi picioarelor.
3. Arsuri:
a) clasificare
b) metode de tratament
c) prevenirea şi reabilitarea complicaţiilor
CAP. VII.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare şi Sportul. Medicina Fizicã şi de Reabilitare în legãturã cu activitãţile sportive. Sportul pentru persoanele cu handicap.
CAP. VIII.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare şi Patologia sistemului nervos.
1. Sistemul nervos central.
a) Afecţiuni vasculare, neoplazice, traumatice, inflamatorii, infecţioase şi degenerative ale creierului şi ale mãduvei spinãrii; Leziuni ale mãduvei spinãrii: traumatice, neoplazice şi altele. Evaluarea şi managementul leziunilor mãduvei spinãrii.
i) Stãri degenerative cerebrospinale: Maladia lui Friedreich, Strumpell Lorain, etc.
j) Disfuncţii neuropsihologice.
2. Sistemul nervos periferic.
3. Deteriorãri senzoriale speciale
CAP. IX.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare şi Patologia respiratorie.
1. O apreciere fundamentalã a sindroamelor obstructive şi restrictive acute şi cronice. Etiologie şi principii terapeutice.
2. Principiile reabilitãrii: evaluarea funcţionalã prin teste funcţionale pulmonare.
a) Tehnici active şi pasive ale drenajului pulmonar şi de posturã, tapotare manualã, tehnici instrumentale.
b) Educarea şi pregãtirea pacientului.
c) Ventilaţie artificialã, respiraţie artificialã, respiraţie asistatã la domiciliu. Managementul traheotomiei.
d) Echipamente pentru respiraţia asistatã.
e) Supravegherea şi monitorizarea tratamentului.
3. Aplicarea acestora
CAP. X.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare şi Patologia Cardio-vascularã.
Tulburãri cardiace
1. Reabilitarea cardiacã în valvulopatii.
2. Reabilitarea cardiacã dupã infarctul de miocard.
3. Cardiomiopatii
4. Chirurgie cardiacã
Tulburãri vasculare:
Sistemul arterial
1. - Boala arterialã oclusivã a membrelor inferioare: investigaţii, locul reabilitãrii în diversele stadii ale bolii.
2. - Reabilitarea persoanelor cu amputaţii, îngrijirea bontului, proteze.
Sistemul venos.
3. - a) Prevenirea şi tratamentul trombozelor venoase profunde.
b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase.
Sistemul limfatic.
CAP. XI.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare la Copii.
1. Evaluarea dezvoltãrii copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorialã şi cognitivã. Testarea şi evaluarea stadiilor de dezvoltare.
2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacţiuni între creştere şi anomalii din structurile musculo-scheletice şi ale articulaţiilor.
3. Neuropediatrie, paralizie cerebralã (IMC), spina bifida şi mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecinţele neuro-ortopedice ale tulburãrilor neurologice, prevenire, tratament şi monitorizare.
4. Malformaţii congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebralã, membre, agenezie scheleticã, aplazie şi displazie congenitalã, displazie de şold, picior strâmb, alte malformaţii ale piciorului).
5. Tulburãri de creştere.
6. Inegalitãţi ale membrelor inferioare.
7. Scolioze idiopatice, congenitale şi secundare.
8. Traumatismele infantile: o apreciere generalã a traumatismelor şi recuperãrii la copii; amputaţii la copii.
CAP. XII.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare în problemele Urologice şi Sexuale.
1. Evaluarea fiziologiei continenţei vezicii, controlului sfincterian şi evaluarea funcţionãrii sfincterului anal.
2. Condiţii patologice ale vezicii şi sfincterelor: stãri neurologice şi altele.
Urodinamica. Evaluare şi tratament.
3. Evaluarea şi tratamentul patologiei sfincterului ano-rectal şi a vezicii şi colonului hiperactive.
4. Consecinţe sexuale ale disfuncţiilor neurologice, inclusiv sarcina la femeile paraplegice.
CAP. XIII.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare la vârstnici.
1. Procesul de îmbãtrânire a diverselor sisteme:
a) Sistemul nervos central şi periferic: îmbãtrânirea neuronilor, influenţe asupra dispoziţiei, funcţionarea cerebralã şi mecanisme de feedback.
b) Sistemul musculo-scheletic
c) Sistemul cardiovascular şi respirator.
2. Aprecierea principiilor de bazã în patologia geriatricã: epidemiologia, patologia, evoluţia îmbãtrânirii şi terapia.
3. Indicaţii pentru pacienţii geriatrici pentru a sta acasã ori în instituţii de plasament.
CAP. XIV.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare în Oncologie
CAP. XV.
Reintegrarea şi menţinerea la domiciliu a persoanelor dizabilitate şi vârstnice.
1. O idee generalã despre agenţiile de sãnãtate şi medico-sociale în diverse ţãri ale Comunitãţii Europene:
a) Sistemul de asigurãri de sãnãtate. Securitate socialã.
b) Spitalizare privatã şi publicã.
c) Spitalizarea la domiciliu.
d) Îngrijire la domiciliu, cadre medii şi auxiliare, etc.
e) Asistenţã şi supraveghere telefonicã şi prin alte metode de comunicare.
2. Cunoştinţe despre organizarea generalã a reabilitãrii, locul şi rolul specialistului de Medicina Fizicã şi de Reabilitare în cadrul acestor structuri.
I. ASPECTE FUNDAMENTALE
1. Principii generale de biomecanicã (kinetica şi kinematica)
2. Principii de rezistenţa materialelor
3. Principii de kinesiologie generalã şi aplicatã (biomecanica diferitelor ţesuturi şi fluide din corpul uman, aspecte de biomecanicã muscularã şi articularã, lanţuri kinematice)
4. Bazele fiziologice şi fiziopatologice ale controlului motor, posturii şi mersului (sistemul nervos central, conducerea nervoasã, funcţiile medulare, reflexul de întindere, controlul inhibitor şi facilitator la nivelul motoneuronului, neurofiziologia mersului, dexteritatea şi îndemânarea)
5. Principiile fundamentale ale recuperãrii medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepţiile actuale ale medicinii în general şi ale terapiei în special. Principiile de acţiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptãrii. Principiul terapeutic al cruţãrii. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice şi de reglare din organism
II. EVALUAREA CLINICO-FUNCŢIONALÃ
1. Evaluarea clinico-funcţionalã a muşchilor şi articulaţiilor
2. Evaluarea clinico-funcţionalã a funcţiei motorii
3. Evaluarea clinico-funcţionalã a funcţiei cognitive (limbajul, memoria, comportamentul etc.)
4. Aplicarea Scalelor de Evaluare clinico-funcţionalã şi a diferitelor instrumente, teste, indicative folosite în Recuperarea Medicalã
III. TERAPII
1. KINETOTERAPIA
1. Bazele fiziologice ale kinetoterapiei (fiziologia neuromuscularã şi articularã, efecte fiziologice şi terapeutice ale kinetoterapiei, mecanisme de acţiune)
2. Biomecanica ţesutului osos, cartilaginos, ligamentar şi muscular.
3. Biomecanica mişcãrii (analiza staticã şi dinamicã), lanţurile de mişcare.
4. Fiziopatologia osteo-articularã şi muscularã: osteoporoza, osteo-condrodistrofiile, sindroamele de hipo şi hipermobilitate articularã, blocaje articulare şi ankiloza, hipo şi atrofiile musculare, contracturile şi retracturile musculare, spasticitatea şi alte aspecte fiziopatologice.
5. Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice şi de recuperare
6. Clasificarea exerciţiilor terapeutice, efectele şi mecanismele de acţiune ale exerciţiilor terapeutice
7. Metodologia exerciţiilor pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare a capacitãţii de effort a organismului, exerciţii de kinetoterapie activã statice şi dinamice rezistive.
8. Metodologia kinetoterapiei de facilitare
9. Metodologia kinetoterapiei în apa (hidrokinetoterapie)
10. Tehnici de kinetoterapie pasivã: posturi mobilizãri pasive şi active
11. Metode şi tehnici specifice de kinetoterapie (tehnici CYRIAX, MENNELL, etc. şi metode BOBATH, KABATH, BRONNSTROM etc.)
12. Tehnici de mecanoterapie
13. Contraindicaţii ale kinetoterapiei
2. MASAJ
1. Definiţie, clasificare (masaj classic, reflex, de drenaj venolimfatic) alte forme de masaj, mod de acţiune, metodologia de efectuare, efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii
3. ELECTROTERAPIA
1. Electrodiagnosticul în recuperarea medicalã. Electromiografia. Biofeedback în recuperarea medicalã
2. Definiţia şi conţinutul electroterapiei. Noţiuni de electrofiziologie. Biopotenţiale şi semnificaţia lor biologicã, proprietãţi de transmitere şi excitabilitate ale membranelor celulare
3. Galvanoterapia. Noţiuni fundamentale din domeniul electrolizei, electroosmozei şi electroforezei. Rezistenţa chimicã a ţesuturilor şi modificãrile sale sub influenţa curentului galvanic. Galvanoionizãrile, ionoforeza dozatã. Mecanismele de bazã ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism şi principiile electroforezei dozate. Indicaţii, contraindicaţii.
4. Terapia cu curenţi excitanţi. Excitabilitatea electricã. Modificãrile patologice ale excitabilitãţii. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electricã a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central.
5. Terapia cu curenţi de joasã frecvenţã. Curenţii diadinamici. TENS, curenţi neofaradici. Efectele terapeutice ale curenţilor de joasã frecvenţã, metodologia de aplicare, indicaţii, contraindicaţii.
6. Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasã frecvenţã, efecte terapeutice, metodologie de aplicaţie, metodologia de aplicare, indicaţii, contraindicaţii
7. Terapia cu curenţi de medie frecvenţã, forma purã şi modulatã, mecanisme de acţiune, efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
8. Terapia cu curenţi de înaltã frecvenţã. Mod de acţiune. Efectele termice specifice ale curenţilor diatermici şi ale microundelor, metodologia de aplicare, efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
9. Terapia cu ultrasunete şi unde ultrasonore. Efecte fizico-chimice, fiziologice şi biologice ale ultrasunetelor. Efectele terapeutice ale undelor ultrasonore şi energiei ultrasonore penetrante, metodologia de aplicare, indicaţii şi contraindicaţii.
10. Fototerapia. Proprietãţi fizice. Fotoactivitatea. Efectele fiziologice ale radiaţiilor infraroşii, luminoase şi ale ultravioletelor. Mecanisme de acţiune, metodologia de aplicare, efecte terapeutice, indicaţii, contraindicaţii.
11. Biostimulare cu radiaţie laser: mecanism de acţiune, biofizica, metodologie de aplicare, indicaţii, contraindicaţii.
12. Biofeedback
4. TERMOTERAPIA
1. Termoreglare. Aspecte fiziologice ale termoreglãrii necesare pentru înţelegerea efectelor şi mecanismelor de acţiune ale aplicaţiilor de factor termic, cald şi rece.
2. Particularitãţile fiziologice ale circulaţiei periferice (factorul fiziologic al schimburilor de cãldurã)
3. Efectele şi modul de acţiune al factorilor hidrotermoterapeutici asupra diferitelor funcţii ale organismului în stare normalã şi patologicã (mecanisme circulatorii, efecte asupra compartimentelor calorice ale organismului, efecte ale musculaturii, mecanismele reflexe şi neurovegetative, efecte asupra unor funcţii respiratorii ale cordului, digestive şi renale).
4. Hipertermia. Efectele terapeutice şi mecanismele de acţiune, indicaţii şi contraindicaţii.
5. Crioterapia - efecte terapeutice şi mecanisme de acţiune, indicaţii şi contraindicaţii.
6. Terapia Kneipp - actualizarea metodologiei terapiei cu contraste termice, mecanisme de acţiune, indicaţii, contraindicaţii.
7. Talasoterapia - definiţie, efecte terapeutice şi mecanisme de acţiune, metodologie, indicaţii şi contraindicaţii.
8. Tehnici de hidrotermoterapie generalã (bãi simple, bãi minerale, bãi gazoase, bãi hiperterme, bãi de abur sau aer cald, bãi de luminã generale, saunã, împachetãri uscãteşti, împachetãri umede complete, împachetãri cu nãmol): prescriere, aplicaţii efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
9. Tehnici de hidrotermoterapie parţialã şi localã (bãi parţiale calde sau reci, alternante şi ascendente, afuziuni, împachetãri parţiale cu nãmol şi parafinã, bãi de luminã parţiale, aplicaţii de crioterapie): prescriere, aplicaţie, efecte terapeutice, metodologia de aplicare, indicaţii şi contraindicaţii.
5. TERAPIA OCUPAŢIONALÃ (ERGOTERAPIA)
1. Terapie ocupaţionalã: definiţie, evaluarea deficienţelor fizice în terapia ocupaţionalã. Terapie biomecanicã, neurosenzorialã; transferurile şi utilizarea scaunului rulant.
2. ADL - activitãţi de viaţã cotidianã: principii şi modalitãţi de realizare, scale de evaluare, terapie ocupaţionalã la domiciliu, echipament de recuperare în terapie ocupaţionalã.
3. Terapie ocupaţionalã în poliartrita reumatoidã, în sindroame dureroase lombare şi alte patologii reumatismale.
4. Terapia ocupaţionalã în bolile neurologice (stroke, traumatisme vertebromedulare, leziuni de nervi periferici).
6. ORTEZARE ŞI PROTEZARE - ECHIPAMENTE ŞI TEHNICI SPECIFICE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALÃ
Ortezarea: definiţie, clasificare în funcţie de topografie şi tabloul clinicofuncţional şi fiziopatologie. Orteze pentru membru inferior şi superior: evaluare şi metodologia de confecţionare a ortezelor, clasificare, materiale de utilizare, indicaţii, contraindicaţii. Tipuri de orteze în afecţiuni de nervi periferici şi pentru coloana vertebralã.
7. LOGOPEDIE/ORTOFONIE
Principii de recuperare şi reeducare a tulburãrilor de vorbire şi limbaj (capacitate de înţelegere, de exprimare, cititul şi scrisul), tehnici de evaluare, echipament şi tehnici specifice utilizate, dezvoltarea limbajului în copilãrie.
8. REINSERŢIA LA DOMICILIU A PERSOANELOR CU DEFICITE FUNCŢIONALE - ASPECTE SOCIALE DE RECUPERARE MEDICALÃ
a. Principii şi metode de psihologie clinicã şi de asistenţã socialã, metode de evaluare cognitivã (intelect, memorie, concentrare, comportament) şi potenţial de învãţare
b. Aplicarea legislaţiei şi a normelor în vigoare în ţãrile Comunitãţii Europene (Sistemul Asigurãrilor de Sãnãtate publice şi private, asistenţa medicalã la domiciliu, sisteme de supraveghere a bolnavilor la distanţã)
9. FIZIOPATOLOGIA DURERII
10. FARMACOLOGIA
a. farmacocinetica medicamentelor curent folosite în principalele tipuri de patologie
b. interacţiuni medicamentoase şi interacţiunea posibilã cu efectele exerciţiului fizic
c. farmacocinetica medicamentelor analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, antispastice, colinergice şi anticolinergice, alfa şi beta blocante etc.
11. TEHNICI DE ABORDARE A ŢESUTURILOR ÎN SCOP DIAGNOSTIC ŞI TERAPEUTIC - INFILTRAŢII, PUNCŢII
12. BALNEOCLIMATOTERAPIE ŞI SPATERAPIA
1. Principii generale de acţiune a terapiei balneare. Cura balnearã balneaţia externã şi crenoterapia, alte categorii de aplicaţii cu ape minerale terapeutice. Reacţia balnearã, triajul balnear.
2. Originea apelor minerale: clasificarea apelor minerale în funcţie de compoziţia lor fizico-chimicã. Zonele hidro-geologice din România şi distribuţia apelor minerale şi a nãmolurilor în ţara noastrã.
3. Crenoterapia. Definiţie, locul şi importanţa crenoterapiei în cadrul tratamentului complex din staţiunile balneare şi la domiciliu în diferite afecţiuni. Mecanisme de acţiune în crenoterapie.
4. Date de fiziologie a apei minerale terapeutice (structura, proprietãţi biologice şi de circulaţie a apei în organism, rolul oligoelementelor). Efectele crenoterapiei cu ape minerale asupra echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic al organismului.
5. Date de farmacodinamie clinicã şi experimentalã a apelor minerale româneşti de diferite tipuri. Apele minerale: definiţie, clasificare, compoziţie chimicã, izvoare representative, efecte fiziologice şi terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alcaline şi alcalino-teroase, apele clorurate sodice şi iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acţiune, metodologie de utilizare, indicaţii şi contraindicaţii.
6. Nãmolurile terapeutice. Definiţie, mod de formare, clasificare. Compoziţia fizico-chimicã, proprietãţile biologice ale nãmolurilor. Tipuri şi metodologie de aplicare. Efecte şi mecanisme de acţiune. Indicaţii şi contraindicaţii. Terapia cu extracte de nãmol, indicaţii şi contraindicaţii.
7. Gazele terapeutice-mofete, solfatãri: origine, clasificare modul de acţiune, efectele terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
8. Elemente de tehnicã balnearã privind protecţia surselor de ape minerale, nãmoluri şi gaze terapeutice, perimetre de protecţie. Protecţia staţiunilor balneare. Principii de funcţionare a staţiunilor balneare. Normative. Elemente de balneotehnicã privind captarea, transportul, depozitarea şi exploatarea apelor minerale, nãmolurilor şi gazelor terapeutice.
9. Principalii factori metodologici şi acţiune biologicã asupra organismului. Problema meteorosensibilitãţii şi meteoropatologiei.
10. Clasificarea biologicã şi terapeuticã a tipurilor de climat din România. Climatoterapia: efecte fiziologice terapeutice, mecanisme de acţiune, metodologia climatoterapiei, indicaţii şi contraindicaţii.
13. APORTUL INVESTIGAŢIILOR PARACLINICE ÎN RECUPERAREA MEDICALÃ
1. Echografia de entezo-mio-articularã.
2. Electromiografia
3. Explorãri imagistice (radiografie standard, computer tomograf, rezonanţã magneticã, scintigrafie)
4. Osteodensiometrie (ultrasunet şi DEXXA)
5. Puncţii
14. PACIENTUL IMOBILIZAT
a) fiziopatologia imobilizãrii (consecinţe hemodinamice, respiratorii, osteoarticulare, metabolice, nefrologice şi urologice, cutanate, nutriţionale şi neuropsihice)
b) principii de prevenţie şi de tratament
15. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA NEUROLOGICÃ
1. Locul şi importanţa, posibilitãţile şi limitele recuperãrii medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor neurologice.
2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale recuperãrii medicale a hemiplegicilor. Spasticitatea. Metodologia de tratament şi recuperare.
3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice în recuperarea vezicii neurogene.
4. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului complex şi recuperãrii medicale pentru mono şi polineuropatii periferice de diverse etiologii.
5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului complex şi recuperãrii medicale pentru mono şi polineuropatii periferice de diverse etiologii.
6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice şi contribuţia terapiei fizicale recuperarea miasteniei, miopatiilor, polimiozitelor.
7. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare a bolii Parkinson şi sindroamele parkinsoniene.
8. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare în scleroza multiplã.
9. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare în parezele de nervi cranieni (facial şi trigemen)
10. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de recuperare post traumatisme craniene şi vertebro-medulare.
16. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA ORTOPEDICO-TRAUMATOLOGICÃ
1. Fiziopatologia stãrilor posttraumatice
2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale în sechele precoce şi tardive ale fracturilor membrelor superioare (cu şi fãrã interesare articularã).
3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale în sechele precoce şi tardive ale fracturilor membrelor inferioare (cu şi fãrã interesare articularã)
4. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale postentorse şi luxaţii.
5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale postleziuni meniscale ale genunchiului, leziunilor tendonului achilian.
6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale a şoldului şi genunchiului ortopedico-chirurgical, inclusive cu protezare.
17. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA REUMATOLOGICÃ
1. Posibilitãţile şi limitele terapiei fizical-balneare în profilaxia, terapia şi recuperarea bolilor reumatismale.
2. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicalã în poliartrita reumatoidã
3. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicalã în spondilartropatiile seronegative.
4. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicalã în sechele post-reumatism articular acut şi reumatismele infecţioase secundare.
5. Artrozele. Etiologia şi fiziopatologia artrozelor.
6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical balnear şi de recuperare medicalã în afecţiunile degenerative ale coloanei vertebrale; afecţiuni degenerative ale coloanei cervicale şi sindroamele asociate, afecţiunile degenerative ale coloanei dorsale, afecţiunile degenerative ale coloanei lombare (lombalgii, discopatii, lombosciatica).
7. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în afecţiunile degenerative ale şoldului, coxartrozele de diferite etiologii.
8. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în afecţiunile degenerative ale genunchiului; gonartrozele de diferite etiologii.
9. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în artozele cotului, pumnului, gleznei, poliartrozelor.
10. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în afectarea reumatismalã a ţesutului moale poliarticular.
11. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în periartrita scapulo-humeralã şi periartrita de genunchi şi şold.
12. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în sindroamele algodistrofice ale membrului inferior şi superior.
18. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARÃ
1. Introducere. Aspecte de morbiditate, clasificare, importanţã medico-socialã şi economicã. Etiopatogenia şi bazele fiziopatologice ale bolilor cardiovasculare.
2. Factorii fizicali şi balneoclimatici folosiţi în tratamentul şi recuperarea medicalã a afecţiunilor cardiovasculare. Posibilitãţi şi limite ale medicinii fizice şi balneoclimatologiei.
3. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicalã în hipertensiunea arterialã, cardiopatie ischemicã.
4. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de evaluare şi metodologia de recuperare a sechelelor infarctului de miocard. Rolul fizio-kineto şi balneoclimatoterapia în recuperarea sechelelor de infarct.
5. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicalã a bolnavilor cu cardiopatie ischemicã dureroasã şi nedureroasã. Indicaţii şi contraindicaţii.
6. Bazele fiziologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicalã a afecţiunilor ischemice periferice de tip aterosclerotic, dismetabolic, boala Burger, indicaţii şi contraindicaţii.
7. Bazele fiziologice şi clinico-funcţionale, metodologie de tratament balneo-fizical şi recuperare medicalã în valvulopatii (operare şi neoperate). Indicaţii şi contraindicaţii.
8. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale ale tratamentului fizical balnear şi recuperarea medicalã în insuficienţa venoasã şi limfaticã. Indicaţii şi contraindicaţii.
19. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE
1. Metode de terapie respiratorie. Locul actual al metodelor de pneumoterapie în cadrul tratamentului complex al afecţiunilor bronho-pulmonare. Tipuri de metode fizicale utilizate în pneumoterapie: gimnastica respiratorie şi efort dozat; respiraţia în presiune pozitivã intermitentã; camera pneumaticã; posturile de drenaj; inhaloterapia; bazele fizice ale terapiei cu inhalaţii şi aerosoli, efecte fiziologice şi terapeutice, tehnici de aplicare; procedee de recuperare utilizate în tratamentul bolilor respiratorii.
2. Posibilitãţile şi limitele recuperãrii medicale şi ale balneofizioterapiei în profilaxia tratamentul şi recuperarea afecţiunilor bronho-pulmonare cornice netuberculoase. Recuperarea în patologia respiratorie.
3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului balneo-fizical şi recuperãrii astmului bronşic. Metodologia fizicalã şi balnearã de tratament şi recuperare medicalã a astmului bronşic.
4. Bazele clinico funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului recuperator medical şi balneofizioterapic a bronşitelor cornice. Metodologia fizicalã şi balnearã de tratament şi recuperare medicalã a bronşitelor cronice.
5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului balneo-fizical şi recuperãrii medicale a emfizemului pulmonar
20. RECUPERREA ÎN GERONTOLOGIE ŞI GERIATRIE
1. Posibilitãţile şi indicaţiile tratamentului fizical şi balneoclimatic în patologia pacientului vârstnic (geriatrie)
2. Obiectivele recuperãrii geriatrice. Aspecte ale procesului de îmbãtrânire şi îmbolnãvire a ţesutului conjunctiv, ale aparatului cardiovascular, ale creierului şi structurilor neurlogice periferice. Metodologia recuperãrii afecţiunilor sistemului locomotor, cardiovascular, respirator şi nervos, atât central cât şi periferic, la pacientul vârstnic.
21. RECUPERAREA PEDIATRICÃ
1. Recuperarea afecţiunilor reumatismale şi ortopedico-traumatice ale copilului cu poliartritã reumatoidã, spondilita anchilozantã, alte patologii reumatismale (în faza subacutã sau cronicã), tulburãrile de staticã ale coloanei, (cifo-scolioza) şi ale membrelor, luxaţiile congenitale ale şoldului, osteocondrodistrofiile, boala Down, distrofiile musculare, sechele dupã traumatisme ale membrelor (tablou clinico-funcţional, tratament complex şi recuperarea fizical-kineticã şi balnearã), piciorul malformat la copil.
2. Recuperarea afecţiunilor neurologice ale copilului: leziuni traumatice ale nervilor periferici, sechele dupã traumatisme vertebrale cu leziuni mielice, sechele dupã poliomielita, spina bifidã, sechele surpa encefalopatii, infirmitate motorie cerebralã (tablou clinico-funcţional, tratament de recuperare fizical kineticã şi balnearã).
22. PREHENSIUNE, MERS, POSTURÃ
1. Bazele anatomo-fiziologice şi metodologia de recuperare a prehensiunii
2. Bazele anatomo-fiziologice şi fiziopatologice şi metodologia de recuperare a mersului. Tratamentul fizical-balnear şi de recuperare în diferite patologii ale piciorului.
3. Bazele clinice şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi recuperãrii medicale în tulburãrile staticii vertebrale (scolioze, cifoze)
23. RECUPERAREA ÎN AMPUTAŢII
Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice la pacienţii amputaţi. Metodologia de recuperare a bolnavilor cu amputaţii (protezate sau neprotezate).
24. RECUPERAREA LA PACIENŢII CU ARSURI
25. RECUPERAREA ÎN MEDICINA SPORTIVÃ
1. Fiziopatologia stãrilor posttraumatice la sportivi
2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale în sechele precoce şi tardive ale traumatismelor sportive
3. Medicina sportivã la persoanele cu handicap, medicina sportivã pentru vârstnic
4. Posibilitãţile şi limitele terapiei fizical-balneare şi de recuperare medicalã în tratamentul traumatismelor sportive
1.4.12.2. Baremul activitãţilor practice
1. Activitate de asistenţã a bolnavilor în clinica cu responsabilitate directã, zilnic.
2. Activitate de asistenţã în ambulator, 1 lunã/an
3. Activitate de contra-vizitã, 2 zile/sãptãmânã
4. Activitate de evidenţã în clinici şi staţiuni balneare, 2 luni
5. Prezentãri de cazuri clinice, 20/rezident
6. Referate din literatura de specialitate, 10/rezident
7. Tehnici de explorare clinicã funcţionalã şi biologicã a aparatului locomotor:
a) clinice-bilanţ articular şi testing muscular, 10/regiune topograficã
b) paraclinice -EMG 20 explorãri, miotonometrie 20, cronaximetrie 20, curba I-t 20, de efort 10
c) tehnici imagistice - radiologie 100 de explorãri, scintigrafice 30, RMN 30
d) analize de laborator - interpretarea a 100 de buletine (test de inflamaţie, imunologice, metabolice)
8. Tehnici şi metode de kinetoterapie şi masaj
a) posturare - 50
b) mobilizãri pasive articulare - 50
c) exerciţii izotermice - 100
d) exerciţii active ajutate, simple şi rezistive - 100
e) tehnic de facilitare - 50
f) tracţiuni şi manipulãri vertebrale - 30
g) scripetoterapie
h) hidrokinetoterapie la cadã şi piscinã
i) programe de recuperare a mersului
j) programe de recuperare a prehensiunii
k) tehnici de antrenament la efort (inclusiv bicicleta ergonomicã) - 30
l) tehnici de profilaxie prin mişcare - 20
m) masaj clasic pe regiuni - 50
n) tehnici de masaj reflex - 30
o) duş subacval şi duş masaj - 20
9. Tehnici de terapie ocupaţionalã şi ortezare
a) tehnici de ortezare pentru mânã, cot, umãr, genunchi, gleznã, coloanã cervicalã, coloanã lombarã - 50
b) tehnici de adaptare la proteze şi membre - 30
c) metode de terapie ocupaţionalã pentru recuperarea mâinii, cotului, umãrului, şoldului, genunchiului, gleznei, coloanei cervico-lombare, ortostatismului, poziţiei aşezat, mersului, gestualitãţii uzuale - 50
10. Tehnici de electroterapie
a) bãi galvanice, galvanizãri, ionogalvanizãri - 50
b) curenţi cu impulsuri de joasã frecvenţã diadinamici, Trabert, exponenţiali, rectangulãri, neofaradici, alternativi sinusoidali - 50
c) curenţi de medie frecvenţã interferenţiali şi forme pure - 50
d) unde scurte şi microunde - 30
e) câmpuri electromagnetice şi de joasã frecvenţã - 30
f) sonoterapie - 30
g) fototerapie: terapie de simulare cu laseri, ultraviolete, aplicaţii de bãi de luminã şi solox - 50
11. Tehnici de hidro-termo şi balneo-climatoterapie
a) bãi generale simple, hiperterme, ascendente, cu plante, cu ape minerale, cu nãmol, cu sare, gazoase (aer şi CO2), mofete, bãi kineto - 50
b) tehnici de hidrotermoterapie parţiale: bãi alternante şi ascendente Hauffe la extremitãţi, comprese şi cataplasme, împachetãri uscate şi umede, duşuri alternante, duş scoţian - 30
c) tehnici de termoterapie: bãi de abur, aer cald, saunã, bãi de luminã - 30
d) aplicaţii de crioterapie
e) cura naturistã în staţiuni: helioterapia, oncţiunile cu nãmol, cure profilactice cu factori termici contrastanţi, cura de teren - 10
f) tehnici de pneumoterapie-inhaloterapie, RPPI, oxigenoterapie, gimnasticã respiratorie şi tehnici de drenaj postural - 50
g) buletine de analizã ape minerale şi nãmoluri - 20 (interpretare)
12. Tehnici infiltrative: paravertebrale lombare şi cervicale, intrrticulare, periarticulare locale musculare, tehnici de mezoterapie - 50 de examinãri
1.4.12. STAGIUL DE ELECTROMIOGRAFIE
1.4.12.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (40 ore)
1. Introducere. Investigaţia electronicã neuromuscularã.
2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncţiunea neuro-muscularã. Fibra muscularã. Arhitectura unitãţii motorii. Tipurile de fibre nervoase.
3. Inervaţia radicularã, troncularã, miotomalã
4. Leziuni de nervi periferici
5. Tehnici clasice de electrodiagnostic.
6. Aparatura de electromiografie
7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontanã, potenţialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibra unicã.
8. Electro-mio-neurografia - principii generale
a) Studii de conducere nervoasã motorie
b) Studii de conducere nervoasã senzitivã-tehnicã anti-dromica şi orto-romica
c) Studiul reflexelor - unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire.
d) Stimularea repetativã
9. Biofeed-back electromiografic
10. Metode cantitative în electromiografie - EMG kineziologicã
a) Stimularea magneto-electricã
b) Patologia EMG
- Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.
- Miopatii
- Tulburãri ale transmiterii neuro-musculare
1.4.12.2. Baremul activitãţilor practice
1. Efectuarea a 50 de electromiografii avizate de îndrumãtorul de specialitate
2. Interpretarea a 100 de buletine de EMG
1.4.13. STAGIUL DE ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR
1.4.13.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (40 ore)
1. Generalitãţi despre ecografie şi sonde
2. Anatomia ecograficã a aparatului locomotor
3. Indicaţii ale examinãrii ecografice în recuperare, medicinã fizicã şi balneologie
4. Revãrsate articulare, tenosinovite
5. Examinarea canalului carpian, tarsian
6. Examinarea ecograficã a piciorului în încãrcare
7. Examinarea ecograficã a ţesuturilor moi muşchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze
8. Examinarea ecograficã a umãrului rupturile coafei rotatorilor
9. Examinarea ecograficã a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale
10. Rupturile tendoanelor - achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital
11. Hematoamele şi revãrsatele intra-articulare
12. Examinarea ecograficã a tumorilor de ţesut moale - localizare, mãsurãtori, puncţie ghidatã ecografic, monitorizare.
1.4.13.2. Baremul activitãţilor practice
Efectuarea a 200 de examinãri echografice:
1. Examinarea selectivã a segmentelor de anatomie topograficã - 30 examinãri
2. Efectuarea a 30 de ecografii ale articulaţiei umãrului
3. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei cotului
4. Efectuarea a 30 de echografii ale articulaţiei pumnului şi mâinii
5. Efectuarea a 10 echografii ale articulaţiei şoldului
6. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei genunchiului
7. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei gleznei şi piciorului
8. Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor tendinoase
9. Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor musculare
MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã
II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant
IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
RECUPERARE, MEDICINÃ FIZICÃ ŞI BALNEOLOGIE
5 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI - CONFERINŢÃ
I. RECUPERARE, MEDICINÃ FIZICÃ ŞI BALNEOLOGIE (I.1) - 10 luni (anul I)
- REUMATOLOGIE (I.2) - 3 luni
- GASTROENTEROLOGIE (I.3) - 1 lunã
- CARDIOLOGIE (I.4) - 3 luni
- ONCOLOGIE (I.5) - 1 lunã
- MEDICINÃ DE URGENŢÃ (I.6) - 2 luni
- PNEUMOLOGIE (I.7) - 1 lunã
- GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE (I.8) - 2 lunã
- UROLOGIE (I.9) - 1 lunã
- NEUROLOGIE (I.10) - 6 luni
- ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.11) - 6 luni
- BIOETICÃ (I.12) - 2 sãptãmâni
(anul IV)II.
- EMG (II.1) - 2 luni
trimestrul 4,
anul IV
- ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR (II.2) - 2 luni
trimestrul 1,
anul VIII.
RECUPERARE, MEDICINÃ FIZICÃ ŞI BALNEOLOGIE (I.1) - 19'bd luni
┌───────────┬───────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────┐
│ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │
├─────┬─────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┼──────┬──────┼─────┬──────┬──────┼──────┬─────┤
│ I.1 │ I.2 │I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│ I.10 │ I.11 │ I.1 │ II.1 │ I.13 │ II.2 │ I.1 │
└─────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┘
MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII PUBLICE
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI
CURRICULUM DE PREGÃTIRE ÎN SPECIALITATEA
REUMATOLOGIE
1. Descrierea disciplinei
Reumatologia este specialitatea medicalã care se ocupã de diagnosticul şi îngrijirea bolilor şi tulburãrilor funcţionale ale sistemului musculoscheletal, adicã ale aparatului locomotor şi ţesuturilor conjunctive. Acestea includ bolile inflamatoare ale ţesutului conjunctiv şi ale oaselor, bolile degeneratoare ale articulaţiilor şi ale coloanei vertebrale, bolile metabolice care afecteazã aparatul locomotor, bolile pãrţilor moi, organelor interne şi ale sistemului nervos, în mãsura în care acestea sunt în relaţie cu bolile enumerate mai sus (conform listei din "Clasificarea bolilor aparatului locomotor", Compendia Rheumatologica, EULAR Publ., Basel, 1979). Astfel, reumatologia include cunoştinţe interdisciplinare, în particular cele de medicinã internã, ortopedie, neurologie şi neurochirurgie, medicinã fizicã şi recuperare etc.
2. Scopurile pregãtirii postuniversitare
Învãţãmântul postuniversitar va duce la recunoaşterea specialistului ca reumatolog şi va furniza candidatului cunoştinţe şi aptitudini care sã-i permitã sã fie competent în întregul câmp al reumatologiei, ceea ce include urmãtoarele activitãţi:
● desfãşurarea practicii în specialitate
● furnizarea de consultanţã intra- şi interdisciplinarã
● conducerea unui program de terapie fizicalã şi recuperare în bolile reumatologice (pentru bolnavi ambulatori sau internaţi) în spital, unitãţi ambulatorii sau în practica privatã
● participarea activã în prevenirea bolilor reumatologice şi educaţia sanitarã a pacienţilor
3. Programa de învãţãmânt
3.1. Cunoştinţe
A. Cunoştinţe generale: anatomia, biochimia, fiziologia, biomecanica, fiziopatologia durerii, imunologia, biologia molecularã şi genetica relevante pentru bolile reumatologice.
B. Cunoaşterea bolilor reumatologice. Cunoştinţe teoretice privind bolile reumatologice listate în apendicele A, sub aspect epidemiologic, etiologic, fiziopatologic şi morfopatologic, clinic, evolutiv şi terapeutic.
C. Contactul clinic cu pacientul. Examenul clinic (anamnezã şi examen obiectiv) al bolnavului cu boli musculoscheletale, cu detaliile precizate în fişa de evaluare.
D. Evaluarea unei boli multisistemice, cu detalii privind funcţia şi manifestãrile clinice ale organelor ţintã: rinichi, plãmân, ochi, etc.
E. Selectarea şi interpretarea testelor de laborator adecvate: hematologice, imunologie, biochimie, histopatologie, privind bolile reumatologice şi osoase.
F. Cunoaşterea locului tehnicilor imagistice în investigarea bolilor reumatologice: radiologie convenţionalã, tomografie computerizatã, rezonanţã magneticã nuclearã, echografie, scintigrafie.
G. Cunoaşterea locului tehnicilor de mãsurare în reumatologie: densitometria osoasã.
H. Rolul neurofiziologiei în investigaţia bolilor reumatologice: electromiografie şi conducere nervoasã. Experienţa în relaţia boli reumatologice - vârsta, inclusiv cu starea de gravitate.
I. Urgenţe reumatologice
J. Înţelegerea indicaţiilor, acţiunii şi monitorizãrii tratamentului medicamentos: antiinflamatoare nesteroidiene, medicaţia remisivã, imunosupresivã, citotoxice, steroizi, agenţi biologici, analgezice, psihotrope, antiosteosporotice, gastroprotectoare.
K. Rolul personalului ajutãtor în îngrijirea bolilor reumatologice: Fizioterapie/balneologie, ergoterapie. Aici se includ cunoştinţe despre consecinţele sociale, comunitare, psihologice ale bolilor şi gestionarea imobilizãrii în raport cu activitãţile cotidiene.
L. Rolul altor specialitãţi în îngrijirea bolnavului reumatologic: ortopedie, anestezie, recuperare, radiologie, şi subspecialitãţi ale medicinii interne.
M. Rolul educaţiei sanitare în autoîngrijirea pacientului şi colaborarea cu familia precum şi abordarea în echipa multidisciplinarã
N. Aspecte socio-economice şi legale ale bolilor reumatologice. Drepturile pacienţilor, aspecte etice şi legale legate de relaţia cu profesia medicalã. Capacitatea de a prescrie o expertizã medico-legalã.
O. Înţelegerea progresului ştiinţific în reumatologie prin reviste ale literaturii, participarea la activitãţi educaţionale sau implicare directã în activitãţi de cercetare.
P. Aptitudini de comunicare în educaţia pacientului şi pregãtirea profesionalã a colaboratorilor.
R. Cunoştinţe de organizare a activitãţilor medicale şi management sanitar
S. Cunoaşterea metodelor medicinii neconvenţionale cu analiza criticã a relevanţei lor pentru pacienţii reumatologici.
3.2.1. Aptitudini de bazã
A. Aspirarea şi injectarea articulaţiilor periferice şi analiza lichidului sinovial
B. Puncţia-biopsie sinovialã
C. Infiltraţia ţesuturilor moi
D. Expertiza în comunicarea cu pacientul şi familia
E. Aptitudini manageriale în conducerea unui serviciu de reumatologie
F. Experienţa în metodologia de audit şi asigurarea calitãţii
3.1.3. Aptitudini suplimentare
A. Capacitatea de a interpreta şi/sau realiza urmãtoarele activitãţi:
● biopsie cutanatã, osoasã, muscularã, rectalã a glandelor salivare labiale şi a ţesutului celular subcutanat
● osteodensitometrie
● ecografie musculoscheletalã
● rezonanţa magneticã nuclearã perifericã
● examinãri de laborator
● electromiografie
● artroscopie
● scintigrafie
● infiltraţii tronculare
● manipulãri şi tehnici de mobilizare
● capilaroscopie
● injectarea şi aspiraţia discului intravertebral şi nucleoliza
Anexa 1. Lista bolilor cãrora li se aplicã temele din programul de învãţare
1. Sindroame algice regionale:
Cervicalgia
Lombalgia
Stenoza lombarã
Dureri în umãr, cot, genunchi, gleznã
Sindromul umãr-umãr
Toracodinie
Bursite, algodistrofie, fasciita plantarã
Fibromialgie
2. Artroze şi boli înrudite:
Artroza articulaţiilor mari
Hiperostaza scheletalã idiopaticã
Artritele neuropatice
Artropatiile microcristaline: guta, condrocalcinoza, boala prin depozitarea apatiei
Modificãri osteoarticulare în boli endocrine şi hemoglobinopatii
Acromegalia
Anomalii osoase şi articulare în bolile tiroidei
3. Poliartrita reumatoidã:
Boala precoce, progresivã şi avansatã
Afectarea sistemicã: ocularã, vascularã, neurologicã, etc.
Complicaţii: mielopatia cervicalã, artrita septicã, chistul Baker rupt, amiloidoza
4. Artrita cronicã juvenilã şi boala Still a adultului
5. Spondilartropatii:
Spondilita anchilozantã
Artrita psoriazicã
Artropatiile enterale
Artritele reactive şi sindromul Reiter
Boala lui Whipple
6. Colagenoze:
Lupusul eritematos sistemic
Sclerodermia
Sindromul Sjogren
Conectivitele intricate
Miopatiile inflamatoare
Vasculite:
- Poliartrita
- Polimialgia reumaticã şi arterita gigantocelularã
- Granulomatoza Wegener
- Boala Takayasu
- Paniculita
- Vasculita cutanatã
- Boala Behcet
- Boala Churg-Strauss
- Vasculite la copii (purpura Henoch-Schoenlein, sindromul Kawasaki)
7. Osteopatii metabolice:
Osteoporoza
Rahitismul şi osteomalacia
Osteodistrofia renalã
Suferinţe regionale osoase:
- Algoneurodistrofia
- Osteoartropatia hipertroficã
- Boala Paget
- Osteonecroza
- Boala Legg-Perthes
- Tumorile osoase
- Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv
- Displazii osoase şi articulare
8. Artrite infecţioase:
Leziuni osoase şi artrite septice
Boala Lyme
Artropatii mycobacteriene, fungice şi parazitare
Artrite virale
Sindromul imunodeficienţei umane dobândite
9. Boli diverse:
Sarcoidoza
Sindroame de intricare
Fasciita cu eozinofile şi sindromul mialgie-eozinofilie
Febra mediteraneanã familialã
Policondrita recidivantã
Sindromul antifosfolipidic
Artrita din hipogamaglobulinemie
Durata: 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
Structura stagiilor:
● Medicina internã: 2 ani
● Reumatologie: 3 ani, din care:
» Medicina fizicã, balneologie şi recuperare medicalã: 3 luni
» Ecografie musculo-scheletalã: 1 lunã
» Bioetica: 'bd lunã
1. Stagiul de medicinã internã (trunchiul comun) (durata: 2 ani)
1.1. Tematica lecţiilor-conferinţã (400 ore)
● Pneumoniile bacteriene şi nebacteriene
● Astmul bronşic
● Bronhopneumopatia obstructivã cronicã
● Tuberculoza pulmonarã
● Neoplasmul bronho-pulmonar
● Pleurezii
● Insuficienţa respiratorie
● Endocardite
● Miocardite şi miocardiopatii
● Cardiopatia ischemicã
● Tulburãrile de ritm şi de conducere
● Pericardite
● Edemul pulmonar hemodinamic
● Insuficienţa cardiacã
● Hipertensiunea arterialã
● Arteriopatiile periferice
● Tromboflebitele şi boala tromboembolicã
● Glomerulonefritele acute şi cronice
● Sindroamele nefrotice
● Pielonefrite
● Litiaza renalã
● Insuficienţa renalã acutã
● Insuficienţa renalã cronicã
● Gastrite
● Ulcerul gastric şi duodenal
● Neoplasmul gastric
● Neoplasmul colic şi rectal
● Hepatita cronicã
● Cirozele hepatice
● Colecistopatiile şi litiaza biliarã
● Pancreatita acutã şi cronicã
● Neoplasmul de pancreas
● Peritonita acutã
● Ileus
● Anemii
● Leucoza acutã
● Leucozele cronice
● Limfoamele maligne
● Mielomul multiplu
● Sarcoidoza
● Sindroamele hemoragipare
● Diabetul zaharat
● Dislipidemiile şi ateroscleroza
1.2. Baremul activitãţilor practice
● Examenul clinic şi întocmirea foii de observaţie (250)
● Prezentare de cazuri clinice (30)
● Interpretarea examinãrilor de laborator pentru bolile prevãzute la 1.1 (250)
● Interpretarea examenelor radiologice pentru bolile prevãzute la 1.1 (la caz)
● Interpretarea electrocardiogramei (100)
● Interpretarea ecocardiogramei (demonstraţii)
● Interpretarea ecografiei abdominale (demonstraţii)
● Toracocenteza (10)
● Paracenteza (10)
● Interpretarea buletinului de explorare a funcţiei secretorii gastrice (10)
● Examenul urinii (30)
● Interpretarea testului hiperglicemiei provocate (10)
● Oscilometria (20)
● Interpretarea buletinelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) (câte 5 din fiecare)
● Interpretarea examenului fundului de ochi (20)
● Interpretarea examenelor din sângele periferic (20) şi din mãduvã osoasã (5), pentru bolile prevãzute la 1.1
● Interpretarea datelor de explorare funcţionalã renalã (20), hepaticã (30) şi pancreaticã (10)
● Interpretarea datelor examenului bacteriologic din urinã, sputã, bilã, sânge şi lichidul cefalorahidian (câte 5 din fiecare)
2. Stagiul de reumatologie (pregãtirea de specialitate) - durata: 3 ani
2.1. Tematica lecţiilor-conferinţã (600 ore)
● Structura şi funcţiile aparatului locomotor
● Structura şi funcţiile ţesutului conjunctiv
● Structura şi metabolismul osului
● Complexul major de histocompatibilitate şi bolile reumatologice
● Imunitatea umoralã şi celularã
● Autoimunitatea
● Inflamaţia
● Fiziopatologia durerii
● Antiinflamatoarele nesteroidiene
● Glucocorticoizii şi utilizarea acestora în reumatologie
● Medicamente modificatoare de boalã (remisive) în reumatologie: antimalarice de sintezã, chelaţi de aur, d-penicilamina, sulfasalazina, leflunomid, imunodepresoare-citotoxice, medicamente biologice
● Poliartrita reumatoidã a adultului
● Artrita juvenilã idiopaticã şi boala Still a adultului
● Spondiloartropatiile seronegative: spondilita anchilozantã, spondilartrita psoriazicã, sindromul Reiter, spondiloartropatiile enterale, etc.
● Lupusul eritematos sistemic
● Sindromul antifosfolipidic
● Sclerodermia sistemicã
● Fenomenul Raynaud
● Miopatiile inflamatoare
● Boala mixtã a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate
● Fasciita eozinofilicã difuzã şi sindromul mialgie-eozinofilie
● Sindromul Sjogren
● Policondrita recidivantã
● Vasculitele sistemice: poliarterita, boala Takayasu, arterita gigantocelularã şi polimialgia reumaticã, granulomatoza Wegener, vasculite cutanate (purpura Scholein-Henoch, eritemul nodos, etc.)
● Boala (sindromul) Behcet
● Boala artrozicã perifericã: gonartroza, coxartroza, artroza digitalã
● Boala degenerativã a coloanei vertebrale: cervicalgia cronicã, lumbago şi lombalgia cronicã, sindroamele algice disco-radiculare (nevralgia cervicobrahialã, lombosciatica, lombocruralgia, meralgia parestezicã), stenoza canalului rihidian
● Periartrita scapuloumeralã
● Forme comune de reumatism abarticular (entezopatii, fasciite, capsulite, bursite, tendinite şi tenosinovite)
● Neuropatiile compresive periferice
● Distrofia simpaticã reflexã
● Artritele microcristaline: guta, condrocalcinoza articularã, boala prin depozitarea hidroxiapatitei
● Artritele septice şi infecţioase (bacteriene, virale, fungice, parazitare)
● Tuberculoza osteo-articularã
● Boala de Lyme
● Manifestãri reumatologice în infecţia cu HIV
● Osteoartropatia hipertroficã
● Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv
● Tumorile primare şi secundare ale oaselor şi articulaţiilor
● Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
● Osteoporoza
● Osteomalacia şi rahitismul
● Osteonecroza asepticã
● Boala Paget a osului
● Manifestãri reumatologice în boli endocrine (hipertiroidism, acromegalie, etc.)
● Reumatismul şi sarcina
● Urgenţe reumatologice
2.2. Baremul activitãţilor practice
2.2.1. Obligatoriu
● Examenul clinic complex şi foaia de observaţie a bolnavului reumatologic (500)
● Comunicare cu pacientul şi cu familia (la caz)
● Prezentare de cazuri clinice (60) şi referate (15)
● Puncţia articularã şi examenul lichidului sinovial (30)
● Principiile tehnice şi interpretarea testelor biologice de inflamaţie (VSH, proteina C-reactivã, fibrinogenemie, etc.) şi de alterare a rãspunsului imun (ASLO, factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, complement, anticorpi antifosfolipidici, complexe imune circulante, etc.), pentru bolile prevãzute la 3.1 (la caz)
● Metode pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic şi interpretarea acestora (la caz, cel puţin 20)
● Cunoaşterea rolului şi interpretarea tehnicilor instrumentale în investigarea bolilor reumatologice (radiologie convenţionalã, tomografie computerizatã, rezonanţã magneticã nuclearã, ultrasonografie, scintigrafie, electromiografie, osteodensitometrie, artrografie, artroscopie, capilaroscopie, biopsie muscularã şi cutanatã) (la caz)
● Tehnici infiltrative în reumatologie: intrarticulare (sinoviorteza) (câte 6 pentru cel puţin 8 sedii diferite), periarticulare (idem, ca mai sus), paravertebrale (5), epidurale (10), tronculare (câte 4, pentru sedii diferite)
2.2.2. Opţional
NOTA:
Eventual de aprofundat în anul suplimentar.
● Executarea şi interpretarea la nivel de expert a urmãtoarelor:
- Examinãri de laborator (cu rol în cercetare)
- Ecografie musculo-scheletalã
- Artroscopie
- Electromiografie
- Capilaroscopie
- Scintigrafie osteo-articularã
- Osteodensitometrie
- Injectarea/aspiraţia intervertebral (discografie, discortezã) şi nucleoliza
● Pregãtire pedagogicã
● Tehnica informaţiei şi interpretarea rezultatelor în cercetarea ştiinţificã
● Pregãtire managerialã în domeniul sãnãtãţii
3. Stagiul de medicinã fizicã, balneologie şi recuperare medicalã (3 luni, din cadrul pregãtirii în specialitate)
3.1. Tematica lecţiilor-conferinţã (50 ore)
● Bazele fiziologice ale kinetoterapiei
● Exerciţii fizice terapeutice: clasificare, mecanisme de acţiune, efecte şi indicaţii
● Bazele fiziologice ale termoterapiei
● Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acţiune, efecte
● Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acţiune, efecte fiziologice şi terapeutice, clasificare şi indicaţii
● Fototerapia şi laserterapie
● Ultrasonoterapia
● Clasificarea, mecanismele de acţiune şi indicaţiile factorilor naturali de curã în bolile reumatologice
● Planul de tratament fizical şi recuperator în principalele boli reumatologice
3.2. Baremul activitãţilor practice
● Bilanţul articular şi testarea muscularã în perspectiva tratamentului recuperator (10)
● Tehnici de kinetoterapie activã şi pasivã (10)
● Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracţiuni, manipulãri) (câte 3 pentru fiecare)
● Tehnici de hidrotermoterapie localã şi generalã (10)
● Tehnici de electroterapie (galvanizare, galvanoionizare, curenţi de joasã, medie şi înaltã frecvenţã) (câte 3 din fiecare)
● Tehnici de fototerapie (5)
● Tehnici de sonoterapie şi sonoforezã (10)
● Tehnici de balneo- şi crenoterapie (demonstraţii)
4. Stagiul de ecografie musculoscheletalã (1 lunã, din cadrul pregãtirii de specialitate)
4.1. Tematica lecţiilor-conferinţã (50 ore)
● Generalitãţi: noţiuni despre ultrasunete, tipuri de examinare ecograficã, metodologie de examinare, artefacte
● Semiologia ecografica normalã a structurilor musculoscheletale: muşchi, tendoane, ligamente, periost şi os, articulaţii (cartilaj, sinovialã, burse, capsulã), nervi, ţesut celular subcutanat
● Semiologia ecograficã a principalelor tipuri de leziuni musculoscheletale: miozitã, abces muscular, rupturi musculare, procese degenerative musculare; tendinite, tenosinovite, peritendinite, rupturi tendinoase, entezite; rupturi ligamentare; periostite, colecţii subperiostale, fracturi, eroziuni osoase, proliferãri osoase; colecţii intrrticulare, leziuni cartilaginoase, bursite; edem subcutanat, noduli subcutanaţi; corpi strãini
● Examinarea ecograficã a articulaţiilor membrului superior (umãr, cot, mânã)
● Examinarea ecograficã a articulaţiilor membrului inferior (şold, genunchi, picior)
● Examinarea ecograficã a trunchiului şi toracelui
● Ecografia tumorilor sistemului musculoscheletal
● Tehnici de ecografie intervenţionalã: puncţii, infiltraţii, biopsii ghidate ecografic
● Examinarea ecograficã a principalelor boli reumatologice: poliartrita reumatoidã, artroze, spondilartropatii seronegative
4.2. Baremul activitãţilor practice
● Tehnica de examinare ecograficã a membrului superior (umãr, cot, mânã)
● Tehnica de examinare ecograficã a membrului inferior (şold, genunchi, picior)
● Tehnica de examinare ecograficã a toracelui şi trunchiului
● Examinarea ecograficã a principalelor boli boli reumatologice: poliartrita reumatoidã, artroze, spondilartropatii seronegative
5. MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
5.1. TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã
II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant
IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã
5.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
REUMATOLOGIE
5 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ
REUMATOLOGIE (I.1) 6 LUNI
MEDICINA INTERNÃ (I.2) 2 ANI
RECUPERARE, MEDICINÃ FIZICÃ
ŞI BALNEOLOGIE (I.3) 3 LUNI
ECOGRAFIE MUSCULO-SCHELETALÃ (I.4) 1 LUNÃ
BIOETICA (I.5) 'bd LUNÃ
REUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 1 LUNÃ ŞI
2 SÃPT.
┌─────────┬───────────┬───────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │
├─────────┼─────┬─────┼───────────┼─────┬─────┬──────┼──────┬─────┼─────┬──────┤
│STAGIUL │ I.1 │ I.2 │ I.2 │ I.2 │ I.3 │ II.1 │ II.1 │ I.4 │ I.5 │ II.1 │
└─────────┴─────┴─────┴───────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴─────┴─────┴──────┘
CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN SPECIALITATEA
SĂ?NĂ?TATE PUBLICĂ? ŞI MANAGEMENT
DEFINIŢIE:
Sãnãtatea Publicã este ramura medicinii care se ocupã de supravegherea sãnãtãţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promoveazã sãnãtatea şi de evaluarea serviciilor de sãnãtate.
"Noua Sãnãtate Publicã se ocupã cu identificarea nevoilor de sãnãtate şi organizarea de servicii de sãnãtate comprehensive la nivel populaţional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizãrii stãrii de sãnãtate a populaţiei şi mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stãri. Deoarece esenţa sãnãtãţii publice este starea de sãnãtate a populaţiei aceasta include organizarea personalului şi a unitãţilor medicale în vederea furnizãrii tuturor serviciilor de sãnãtate necesare pentru promovarea sãnãtãţii, prevenirea bolilor, diagnosticare şi tratamentul bolilor, precum şi reabilitarea fizicã, socialã şi profesionalã".
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitarã repartizatã, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate
STRUCTURA STAGIILOR
1) Mãsurarea şi evaluarea stãrii de sãnãtate şi a determinanţilor ei (5 'bd luni).
2) Mediul în relaţie cu sãnãtatea umanã (2 luni).
3) Igiena mediului în relaţie cu Sãnãtatea Publicã (4 luni).
4) Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sãnãtatea umanã (3 luni).
5) Igiena copiilor şi tinerilor (3 luni).
6) Promovarea sãnãtãţii şi strategii preventive (3 luni).
7) Epidemiologie generalã (8 luni).
8) Epidemiologie specialã (4 luni).
9) Bolile cronice ca problemã de Sãnãtate Publicã (1 lunã).
10) Metode de cercetare a serviciilor de sãnãtate (2 luni).
11) Managementul serviciilor de sãnãtate şi sociale (3 luni).
12) Bioeticã ('bd lunã).
13) Stagii practice de Sãnãtate Publicã şi Management - se vor efectua activitãţi metodologice şi de conducere în unitãţi sanitare, institute, Autoritãţi de Sãnãtate Publicã Judeţene, Case Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate (9 luni).
CONŢINUTUL STAGIILOR
1) MÃSURAREA ŞI EVALUAREA STÃRII DE SÃNÃTATE ŞI A DETERMINANŢILOR EI - 5 'bd luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 90 ore
1.1) Introducere în sãnãtatea publicã:
● Sãnãtatea individului şi sãnãtatea populaţiilor
● Definirea domeniului sãnãtãţii publice
● Principiile metodei ştiinţifice
● Evoluţia concepţiilor în sãnãtate publicã
● Mãsurarea stãrii de sãnãtate a populaţiei
● Bioeticã
1.2) Demografie:
● Statica populaţiei
● Mişcarea mecanicã şi naturalã: natalitatea şi mortalitatea
● Metode de standardizare
● Tabele de mortalitate
1.3) Evaluarea poverii bolilor:
● ani de viaţã potenţial pierduţi
1.4) Morbiditate, incidenţa, prevalenţa
1.5) Calitatea vieţii
1.6) Modele de determinanţi ai stãrii de sãnãtate a unei populaţii:
● Factori biologici
● Factori de mediu
● Factori de stil de viaţã (comportamentali)
● Serviciile de sãnãtate
1.7) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care o influenţeazã:
● Criterii de alegere a metodelor de cercetare
● Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validitãţii şi fiabilitãţii chestionarelor
● Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative
1.8) Prelucrarea automatã a datelor:
● Editarea de documente (text şi graficã)
● Baza de date
● Documentarea asistatã de calculator
● Programe de comunicaţii
● Pachete de statisticã utilizate în Sãnãtate Publicã: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
1.9) Biostatisticã:
● Indicatori de tendinţã centralã şi dispersie
● Eşantionaj şi inferenţã statisticã
● Tipuri de distribuţii şi compararea statisticã (teste parametrice şi neparametrice)
● Regresia logisticã
● Corelaţia şi regresia liniarã
● Pachete de programe de calculator pentru prelucrãri statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
● Statisticã superioarã
Tematica activitãţilor practice
1.10) Introducere în sãnãtatea publicã:
● Identificarea surselor de informare ştiinţificã şi de date statistice relevante pentru sãnãtatea publicã
● Citirea şi evaluarea criticã a rezultatelor din publicaţii ştiinţifice
● Prezentarea şi diseminarea rezultatelor cercetãrii; redactarea şi susţinerea unei comunicãri, redactarea unui articol ştiinţific
1.11) Demografie:
● Interpretarea medicalã a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei
● Mãsurarea şi interpretarea medicalã a informaţiilor referitoare la mişcarea naturalã a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.)
● Analiza fertilitãţii într-o populaţie definitã, pe baza datelor disponibile
● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stãrii de sãnãtate
1.12) Morbiditate:
● Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli
● Proiectarea unui studiu de prevalenţã de moment pentru o boalã datã sau pentru un grup de boli
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacitãţii într-o populaţie
1.13) Factori care condiţioneazã starea de sãnãtate a unei populaţii:
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţeazã starea de sãnãtate a unei populaţii
● Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţeazã starea de sãnãtate a populaţiei
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sãnãtãţii
● Analiza impactului unor servicii de sãnãtate asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei
1.14) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care influenţeazã:
● Realizarea şi testarea unui chestionar
● Proiectarea şi realizarea unei anchete de tip calitativ
1.15) Introducere în informaticã:
● Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
● Utilizarea unui editor de text şi a unui program de graficã
● Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
● Utilizarea unui program de calcul tabelar
● Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
● Utilizarea poştei electronice
● Utilizarea mijloacelor multimedia
1.16) Biostatisticã:
● Aplicarea metodelor de statisticã descriptivã şi analiticã în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
● Interpretarea rezultatelor prelucrãrilor statistice efectuate cu programe de statisticã uzuale şi redactarea concluziilor
● Proiectarea unui studiu pe eşantion
● Interpretarea şi evaluarea criticã a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice
2) PROMOVAREA SÃNÃTÃŢII ŞI STRATEGII PREVENTIVE - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 50 ore
2.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate. Carta de la Otawa
2.2) Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Politici sãnãtoase şi alianţe pentru sãnãtate. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii
2.3) Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate
2.4) Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului
2.5) Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã
2.6) Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice
2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
2.8) Marketing social
2.9) Bioeticã
Tematica activitãţilor practice
2.1) Strategii preventive. Conceptele de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate
> Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologicã
> Formularea unui program integrat de mãsuri preventive pentru o populaţie datã
2.2) Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii
> Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitarã în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentalã
2.3) Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate
> Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sãnãtate
> Susţinerea unei prelegeri pe tema legãturii între factorii comportamentali şi sãnãtate pentru un public nespecializat
2.4) Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului:
> Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalitãţii infantile şi juvenile
> Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalitãţii infantile şi juvenile
2.5) Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã:
> Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familialã şi educaţia sexualã a unei populaţii
> Realizarea unui material de educaţie pentru sãnãtate destinat mediilor de informare în masã (articol, material audio sau video)
2.6) Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice
> Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu
> Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi
2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
> Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legãturã cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
> Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţãrii atitudinilor şi comportamentelor
3. MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA UMANÃ - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 40 ore
3.1) Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnãvirilor umane. Mediul înconjurãtor în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii. Cerinţe de bazã pentru un mediu sãnãtos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurãtor. Obstacole şi oportunitãţi în rezolvarea problemelor de sãnãtate care implicã mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sãnãtoase pentru un mediu sãnãtos
3.2) Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului
3.3) Toxicologie de mediu: principii generale, absorbţia, distribuţia, excreţia, bio-transformarea, efecte toxice pe organe şi sisteme, efecte cancerigene şi genetice
3.4) Evaluarea riscului de mediu pentru sãnãtate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurãtor care pot afecta sãnãtatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), cãi de expunere, efecte asupra sãnãtãţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei dozã-rãspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului)
3.5) Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde şi norme, compararea riscului estimat actual cu estimãri anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanţilor la procesul de luare a deciziilor
3.6) Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicãrii, implicarea comunitãţii, parteneriat cu liderii comunitãţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicãrii
4. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA PUBLICÃ - 4 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 66 ore
4.1) Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sãnãtãţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluãrii aerului atmosferic asupra stãrii de sãnãtate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluãrii aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic
4.2) Radiaţii ionizante: iradierea naturalã/natural modificatã tehnologic/antropicã, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sãnãtãţii, mãsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane
4.3) Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sãnãtãţii umane, mãsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive
4.4) Igiena solului: relaţia între structura fizicã, compoziţia chimicã şi biologicã şi sãnãtatea umanã; patologia biogeochimicã; poluarea chimicã şi biologicã a solului şi efectele asupra stãrii de sãnãtate; mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.5) Igiena apei: nevoile de apã ale individului şi colectivitãţilor, şi modalitãţi de acoperire; caracterizarea sanitarã a surselor de apã; autopurificarea apelor
4.6) Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizãrii. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratãrii apei
4.7) Compoziţia mineralã a apei în relaţie cu sãnãtatea. Poluarea chimicã a apei şi efecte asupra sãnãtãţii: patologia hidricã neinfecţioasã. Mãsuri de prevenire şi combatere
4.8) Poluarea biologicã a apei şi efectele asupra sãnãtãţii: patologia hidricã infecţioasã. Mãsuri de prevenire şi combatere
4.9) Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sãnãtate. Mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.10) Reziduurile: surse, clasificãri, compoziţia chimicã şi biologicã, riscurile pentru sãnãtate. Mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.11) Aşezãrile urbane şi efectele asupra sãnãtãţii date de urbanizare. Conceptul de "oraş sãnãtos". Dezvoltarea socio-economicã a mediului rural
4.12) Spaţiul de locuit în relaţie cu sãnãtatea umanã: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuit; evitarea suprasolicitãrilor fiziologice (ambianţa termicã, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuit; poluarea aerului interior, mãsuri de prevenire şi combatere
4.13) Cerinţe de igienã în unitãţile medico-sanitare
4.14) Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonorã, efecte asupra sãnãtãţii, mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.15) Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezãrilor umane şi a sãnãtãţii; mãsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize
4.16) Poluarea transfrontalierã şi probleme globale de impact asupra mediului şi sãnãtãţii umane: reducerea stratului de ozon, modificãrile climatice şi efectul de serã, ploile acide, reducerea biodiversitãţii speciilor, despãduririle, deşertificãrile, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase
4.17) Mediul ocupaţional în relaţie cu sãnãtatea umanã
Tematica activitãţilor practice
4.18) Metodologia cercetãrii sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.19) Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect
4.20) Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic
4.21) Metodologia cercetãrii sanitare a apei (potabilã, recreaţionalã, rezidualã). Recoltarea probelor de apã. Determinarea proprietãţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.22) Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologicã a apei
4.23) Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionãrii centrale şi locale cu apã potabilã
4.24) Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionãrii cu apã potabilã a populaţiei
4.25) Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu apa potabilã
4.26) Metodologia cercetãrii sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluãrii solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.27) Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzãtoare de locuit asupra sãnãtãţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioarã)
4.28) Metodologia cercetãrii sanitare a poluãrii sonore
4.29) Metodologia cercetãrii expunerii populaţiei la radiaţii ionizante
4.30) Metodologia cercetãrii condiţiilor de igienã din unitãţile medico-sanitare
4.31) Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sãnãtate într-o comunitate cu poluare industrialã datã. Alcãtuirea planului de intervenţie operativã în cazul unei calamitãţi sau catastrofe
4.32) Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de mediu într-o situaţie datã. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate datã
4.33) Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de mediu ocupaţional
5. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA UMANÃ - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 80 ore
5.1) Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie-nutriţie-sãnãtate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate
5.2) Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sãnãtatea umanã: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnicã, efectele consumului neadecvat)
5.3) Etiopatogenia bolilor carenţiale: hipovitaminoze, carenţa în elemente minerale, malnutriţia protein-caloricã, anemii nutriţionale
5.4) Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, aterosclerozã, diabet zaharat, gutã, alcoolism cronic
5.5) Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburãrile comportamentului alimentar
5.6) Comportamente cu risc nutriţional: vegetarismul, vegetalismul, macrobiotismul
5.7) Calitatea nutriţionalã a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouã; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grãsimi; bãuturi alcoolice şi nealcoolice): modul de obţinere, formele de comercializare şi consum, compoziţia şi valoarea nutritivã, cantitãţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat
5.8) Calitatea igienicã a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curãţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stãrii de nutriţie şi sãnãtate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar
5.9) Alimente funcţionale, alimente modificate genetic, alimente cu destinaţie nutriţionalã specialã, suplimente alimentare, în relaţie cu starea de sãnãtate
5.10) Principii de gastrotehnie
5.11) Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente
5.12) Igiena unitãţilor cu profil alimentar
Tematica activitãţilor practice
5.13) Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calitãţii igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetãrii. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
5.14) Strategii de control a securitãţii sanitare a alimentelor în unitãţi alimentare. Principii de evaluare a riscului în unitãţi alimentare, sistemul de analizã a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points)
5.15) Evaluarea stãrii de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici
5.16) Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete
5.17) Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidã, sportiv
5.18) Principii generale de dietoterapie
5.19) Analiza riscului legat de consumul de alimente
5.20) Educaţie şi intervenţii nutriţionale de teren: politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţionalã, intervenţie nutriţionalã în teren (şcoalã, colectivitãţi locale, parteneriate public/privat)
5.21) Strategie şi comunicare nutriţionalã: mediile şi actorii comunicãrii, structurile de comunicare, strategie de marketing - lansarea unui produs alimentar nou - de la reglementãri pânã la comunicare
6. IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 80 ore
6.1) Dezvoltarea umanã: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltãrii umane, maturizarea pubertarã şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umanã, acceleraţia creşterii sau tendinţa secularã
6.2) Dezvoltarea fizicã: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporţiilor corporale, trãsãturi evolutive ale aparatelor şi sistemelor cu vârsta
6.3) Dezvoltarea neuropsihicã abordatã prin prisma principalelor legi care o guverneazã
6.4) Dezvoltarea neuropsihicã şi factorii care o influenţeazã: ereditatea, mediul, educaţia
6.5) Etapele de dezvoltare a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterinã, dezvoltarea neuropsihicã între 0-19 ani
6.6) Dezvoltarea neuropsihicã în relaţie cu activitatea intelectualã: condiţionare reciprocã; eşecul şcolar: dezadaptarea şcolarã, tulburãrile de învãţare; problematica instruirii şi educãrii copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat
6.7) Dezvoltarea neuropsihicã şi relaţiile interpersonale în colectivitãţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi
6.8) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreşcolari (0 - 3 ani): particularitãţi igienice pe grupe de vârstã, jocurile şi jucãriile, creşterea rezistenţei nespecifice prin cãlirea organismului, somnul, programul instituţionalizat din creşele de copii
6.9) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preşcolari (3-7 ani): creşterea rezistenţei nespecifice prin cãlirea organismului şi educaţie fizicã, odihna şi somnul, deprinderea de a munci, programul instituţionalizat din grãdiniţele de copii
6.10) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi şi studenţi: capacitatea de lucru şi curbele fiziologice zilnice, sãptãmânale, anuale, programul instituţionalizat din şcoli şi facultãţi, orarul şcolar, reuşita şcolarã, orientarea şcolarã şi profesionalã, creşterea rezistenţei nespecifice prin cãlirea organismului şi educaţia fizicã, odihna şi somnul
6.11) Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivitãţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de bãuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentarã, handicapul fizic şi psihic. Se precizeazã cauzele, riscurile pentru sãnãtate, mãsurile de prevenire şi combatere
6.12) Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasarea, terenul, planificarea şi organizarea clãdirii, dotarea cu mobilier, noţiuni de ergonomie şcolarã, asigurarea microclimatului optim, jucãriile şi materialele didactice, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitarã a personalului, asistenţa medicalã, menţinerea stãrii de igienã, alimentaţia colectivã. Norme specifice pentru creşe, leagãne de copii, grãdiniţe, şcoli, universitãţi
6.13) Prevenirea şi combaterea îmbolnãvirilor acute în colectivitãţile de copii şi tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noţiuni despre patologia acutã transmisibilã, factorii incriminaţi în patologia acutã transmisibilã, boli acute transmisibile cu frecvenţã crescutã, mãsuri de prevenire şi combatere a bolilor acute transmisibile
6.14) Prevenirea şi combaterea îmbolnãvirilor cronice în colectivitãţile de copii şi tineri: boli cronice şi forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficienţa mãsurilor medicale în morbiditatea cronicã.
Tematica activitãţilor practice
6.1) Metodologia aprecierii dezvoltãrii fizice: antropometria, indicatorii dezvoltãrii fizice definitori pe grupe de vârstã, diagnosticul individual al dezvoltãrii fizice în sistem sigmal şi de percentile
6.2) Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihicã: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnozã
6.3) Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnã în creşe, grãdiniţe, şcoli şi universitãţi. Aprecierea reuşitei şcolare
6.4) Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolarã şi profesionalã
6.5) Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc
6.6) Metodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstã, ancheta alimentarã în colectivitãţi, aprecierea stãrii de nutriţie
6.7) Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii şi tineri
6.8) Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentând o instituţie de copii şi tineri
6.9) Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicinã şcolarã
7) EPIDEMIOLOGIE GENERALÃ - 8 luni (166 ore curs)
Tematica lecţiilor conferinţã
7.1) Introducere în Epidemiologie:
● Definiţie, scop, domenii de utilizare
● Istoric
● Concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control, etc.)
● Istoria naturalã a bolii
● Nivele de prevenire (profilaxie primarã, secundarã şi terţiarã)
● Cauzalitatea multiplã a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologicã)
7.2) Epidemiologie descriptivã:
● Persoana (definire variabile, utilizare)
● Loc, timp (definire, utilizare)
7.3) Studii analitice:
● Ciclul studiilor epidemiologice
● Conceptul cauzalitãţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii)
● Studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare)
● Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri şi controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate şi Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje)
● Studii analitice tip cohortã (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje).
● Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)
● Studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)
7.4) Screeningul în depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare)
7.5) Supravegherea epidemiologicã în sãnãtatea publicã:
● Istoric, definiţie, utilizare
● Obiective
● Tipuri de supraveghere (supraveghere activã, pasivã, sentinelã, de laborator)
● Elementele unui sistem de supraveghere
● Analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere
● Evaluarea unui sistem de supraveghere
● Atributele supravegherii
8) EPIDEMIOLOGIE SPECIALÃ - 4 luni
8.1) Epidemiologia bolilor infecţioase - 70 ore curs
8.1.1) Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare)
8.1.2) Focar epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare)
8.1.3) Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare)
8.1.4) Investigarea şi controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)
8.1.5) Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea)
8.1.6) Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase
8.1.6) 1. Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemicã, difteria, tetanos, tuse convulsivã, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococicã, Haemophilus Influenze B
8.1.6) 2. Boli cu transmitere digestivã: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareicã acutã, holerã, Rottavirus.
8.1.6) 3. Boli cu transmitere pe cale aerianã: tuberculoza, scarlatina Curriculum în Sãnãtate publicã şi Management 14
8.1.6) 4. Boli cu transmitere predominant parenteralã: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C
8.1.6) 5. Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorialã
8.1.6) 6. Boli cu transmitere sexualã: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia.
8.1.6) 7. Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, bruceloza
8.1.6) 8. Parazitoze.
8.1.6) 9. Infecţii nosocomiale.
8.2) Epidemiologia bolilor neinfecţioase - 30 ore curs
8.2.1) Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, geneticã, a bolilor cardiovasculare, oncologicã, metabolism şi nutriţie)
8.2.2) Epidemiologie ocupaţionalã (tipuri de studii, supravegherea epidemiologicã)
8.2.3) Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)
Tematica activitãţilor practice epidemiologie generalã şi specialã
8.3) Sistemul informaţional în bolile transmisibile
8.4) Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravitãţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase
8.5) Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacitãţii şi acceptabilitãţii diferitelor activitãţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere:
> Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtãtorilor de germeni
8.6) Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu:
> Tehnici de recoltare
> Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea mãsurilor antiepidemice şi privind cãile de transmitere
8.7) Planificarea, organizarea şi desfãşurarea tehnicã a mãsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD:
> Tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie:
- activitatea şi tehnica sterilizãrii instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizãrii)
> Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţã epidemiologicã, biologicã şi ecologia lor
> Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozãtoare, cu importanţã epidemiologicã, biologicã şi ecologia lor
8.8) Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boalã transmisibilã:
> Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminarã şi definitivã
> Mãsuri pentru îngrãdirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat
> Urmãrirea focarului epidemic pânã la lichidare
8.9) Planificarea şi desfãşurarea activitãţilor de imunoprofilaxie a populaţiei imunoprofilaxia profilacticã activã şi pasivã
8.10) Legislaţie sanitarã (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemicã şi de igienã, apãrarea sanitarã a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje)
8.11) Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase
8.12) Program plan de mãsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamitãţile naturale şi mişcare migraţionalã nereglementatã) şi bioterorism
9) BOLILE CRONICE CA PROBLEMÃ DE SÃNÃTATE PUBLICÃ - 1 lunã
Tematica lecţiilor conferinţã - 16 ore
9.1) Profilaxie, morbiditate, mortalitate, educaţie pentru sãnãtate, programe de sãnãtate, organizarea şi funcţionarea serviciilor de supraveghere şi control în:
● Boli cardiovasculare
● Tumori maligne
● Accidente
● Boli respiratorii cronice
● Boli digestive cronice
● Boli reumatismale
● Boli de nutriţie
● Boli psihice
Tematica activitãţilor practice
9.2) Proiectarea unor anchete (scop, obiective, metode, rezultate parţiale şi/sau finale), privind bolile cronice
10) METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SÃNÃTATE - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 30 ore
10.1) Identificarea problemelor
10.2) Analiza şi prezentarea problemei
10.3) Ierarhizarea prioritãţilor
10.4) Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie
10.5) Formularea obiectivelor
10.6) Metodologia cercetãrii serviciilor de sãnãtate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eşantionajului în cercetarea serviciilor de sãnãtate; planul de prelucrare şi analizã a datelor
10.7) Pretestarea metodologiei
10.8) Planul de lucru
10.9) Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor
10.10) Bugetarea acţiunilor
10.11) Implementarea proiectului
10.12) Prezentarea rezultatelor
Tematica activitãţilor practice
10.13) Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sãnãtate
10.14) Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare
10.15) Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare
10.16) Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date
10.17) Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)
10.18) Dezvoltarea unui instrument pentru mãsurarea calitãţii serviciilor
10.19) Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT
10.20) Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sãnãtate
10.21) Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor
10.22) Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sãnãtate:
● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice
● Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucreazã în sistemul de sãnãtate
● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condiţiile practicii de grup
● Evaluarea gradului de satisfacţie al pacienţilor în legãturã cu serviciile unei instituţii de sãnãtate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
● Cercetarea calitativã a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sãnãtate
11) MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SÃNÃTATE ŞI SOCIALE - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 120 ore
11.1) Planificare şi programare
11.2) Comunicare (în organizaţie, cu pacientul)
11.3) Sisteme de sãnãtate: descriere, analizã comparatã şi modalitãţi de finanţare a serviciilor de sãnãtate
11.4) Organizarea serviciilor de sãnãtate - macro şi microsistem de sãnãtate, nivele de asistenţã medicalã - primarã, spitaliceascã, ambulatorie, etc.
11.5) Politici de sãnãtate - elaborare, evaluare impact, aplicare
11.6) Principiile şi funcţiile managementului:
● Procesul de luare a deciziei
● Conflict şi negociere
11.7) Management organizaţional - structurã, culturã, managementul schimbãrii
11.8) Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar
11.9) Economia sanitarã (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sãnãtate, metode şi tehnici de evaluare economicã, asigurãri de sãnãtate publice şi private)
11.10) Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sãnãtate, metode de platã a furnizorilor)
11.11) Managementul resurselor umane în domeniul sanitar
11.12) Managementul şi evaluarea calitãţii îngrijirilor şi serviciilor de sãnãtate
11.13) Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)
11.14) Noţiuni de legislaţie medicalã
11.15) Eticã şi deontologie medicalã
11.16) Integrarea în Uniunea Europeanã (instituţii, programe, reguli şi recomandãri)
Tematica activitãţilor practice
11.17) Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sãnãtate
11.18) Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sãnãtate
11.19) Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sãnãtate
11.20) Identificarea surselor de informaţii pentru mãsurarea costurilor
11.21) Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale şi private de sãnãtate şi în sisteme naţionale de sãnãtate
11.22) Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu
11.23) Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o instituţie de sãnãtate
11.24) Evaluarea economicã a unor servicii şi programe de sãnãtate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate
11.25) Mãsurarea inflaţiei specifice sectorului de sãnãtate
11.26) Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stãrii de sãnãtate şi sistemului serviciilor de sãnãtate
11.27) Evaluarea activitãţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din sectorul sãnãtãţii
11.28) Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sãnãtãţii
11.29) Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autoritãţi de Sãnãtate Publicã Judeţene sau a unui spital
11.30) Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sãnãtate: spital, Autoritate de Sãnãtate Publicã Judeţeanã, Casa de Asigurãri de Sãnãtate
11.31) Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii
11.32) Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie
11.33) Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului
11.34) Evaluarea unui program de dezvoltare de personal
11.35) Evaluarea rolurilor şi posibilitãţilor individuale în cadrul lucrului în echipã
11.36) Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sãnãtate destinate unor populaţii vulnerabile
11.37) Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie
11.38) Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizãrii şi evaluãrii unui program de sãnãtate
11.39) Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sãnãtate din România şi a schimbãrilor legate de reformã
11.40) Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunãtãţire a calitãţii serviciilor într-o unitate sanitarã
11.41) Compararea unor instituţii de sãnãtate publice şi private din punct de vedere al strategiei instituţionale, managementului financiar şi al resurselor umane
11.42) Analiza procesului de implementare a mãsurilor de reformã a serviciilor de sãnãtate la nivelul unei unitãţi sanitare sau al unui judeţ
11.43) Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor şi reglementãrilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sãnãtate
11.44) Descrierea sistemului serviciilor de sãnãtate al unei ţãri
11.45) Dobândirea unor deprinderi de bazã de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor
12. Structura stagiilor practice:
● Igienã (3 luni): Inspecţia Sanitarã de Stat, Institut de Sãnãtate Publicã, Centru de Sãnãtate Publicã
● Epidemiologie (3 luni): Inspecţia Sanitarã de Stat, Institut de Sãnãtate Publicã, Centru de Sãnãtate Publicã
● Sãnãtate Publicã şi Management (3 luni): spital public, Autoritatea de Sãnãtate Publicã Judeţeanã, Casa de Asigurãri de Sãnãtate Judeţeanã, Institute de Sãnãtate Publicã, Centru de Sãnãtate Publicã, Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar
MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariţiei bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii şi metode în bioeticã.
II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã.
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.).
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore.
1. Valori ale relaţiei medic - pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relaţiei medic - pacient.
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate.
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore.
1. Consimţãmântul informat.
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient.
3. Relaţia medic - pacient minor.
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore.
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare.
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã.
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore.
1. Libertatea procreaţiei.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivã.
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore.
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã.
2. Probleme etice în stãrile terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicalã.
4. Eutanasia şi suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore.
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocãrii de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore.
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genicã.
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore.
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani.
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani.
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale.
5. Comitetele de eticã a cercetãrii.
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã.
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore.
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore.
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore.
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã.
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã.
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient.
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore.
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã.
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale.
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore.
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore.
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore.
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore.
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore.
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore.
NOTA:
* În cadrul fiecãrui stagiu, rezidentul va avea de realizat şi prezentat un referat personal sau un proiect pe o temã aleasã (din tematica abordatã în stagiul respectiv) în urma consultãrii îndrumãtorului de stagiu.
Examenul final pentru obţinerea specialitãţii, va consta din trei (3) probe:
1. probã scrisã.
2. probã practicã.
3. susţinerea unei lucrãri personale (de disertaţie).
** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susţinerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice şi publicarea manualelor unice pe specialitãţi.
SÃNÃTATE PUBLICÃ ŞI MANAGEMENT
4 ANI
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ
Font 7*
I.1 Sãnãtate publicã şi management - Mãsurarea şi evaluarea stãrii de
sãnãtate şi a determinanţilor 5 'bd LUNI
I.2 Bioeticã 2 sãpt.
I.3 IGIENÃ - Mediul în relaţie cu sãnãtatea umanã 2 LUNI
I.4 IGIENÃ - Igiena mediului în relaţie cu Sãnãtatea publicã 4 LUNI
I.5 IGIENÃ - Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu
sãnãtatea umanã 3 LUNI
I.6 IGIENÃ - Igiena copiilor şi tinerilor 3 LUNI
I.7 Sãnãtate publicã şi management - Promovarea sãnãtãţii
şi strategii preventive 3 LUNI
I.8 EPIDEMIOLOGIE - Epidemiologie generalã 8 LUNI
I.9 EPIDEMIOLOGIE - Epidemiologie specialã 4 LUNI
I.10 Sãnãtate publicã şi management - Bolile cronice ca
problemã de sãnãtate publicã 1 LUNÃ
I.11 Sãnãtate publicã şi management - Metode de cercetare a
serviciilor de sãnãtate 2 LUNI
I.12 Sãnãtate publicã şi management - Managementul serviciilor
de sãnãtate şi sociale 3 LUNI
I.13 STAGIU PRACTIC MANAGEMENT 3 LUNI
I.14 STAGIU PRACTIC IGIENÃ 3 LUNI
I.15 STAGIU PRACTIC EPIDEMIOLOGIE 3 LUNI
┌───────┬───────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │
├───────┼────┬────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┬──────┤
│STAGIUL│I.1 │I.2 │ I.3 │ I.4 │ I.5 │ I.6 │ I.7 │ I.8 │ I.8 │ I.9 │ I.10 │ I.11 │ I.12 │ I.13 │ I.14 │ I.15 │
├───────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│DURATA 𗈙 'bd │ 'bd 𗈖 luni𗈘 luni𗈗 luni𗈗 luni𗈗 luni𗈗 luni𗈙 luni𗈘 luni𗈕 lunã𗈖 luni𗈗 luni𗈗 luni𗈗 luni𗈗 luni│
│ │luni│luni│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴────┴────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN SPECIALITATEA
UROLOGIE
DEFINIŢIE: Urologia este specialitatea care se ocupã de depistarea, tratarea şi recuperarea chirurgicalã a bolnavilor cu suferinţe ale aparatului urinar la bãrbat şi femeie, precum şi ale aparatului genital masculin.
I. DURATA PREGÃTIRII POSTUNIVERSITARE - 5 ANI
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
II. STRUCTURA STAGIILOR:
A. Chirurgie Generalã - 8 luni
B. Chirurgie Toracicã - 2 luni
C. Chirurgie Vascularã - 2 luni
D. Imagisticã Radiologicã - 3 luni
E. Nefrologie - 3 luni
F. Anatomia Patologicã - 2 luni
G. Urologie - 3 ani şi 2 sãpt. (include modulul de Urodinamicã 2 sãpt.)
H. Echografie Generalã - 3 luni
I. Modul de bioeticã - 2 sãpt.
III. CONŢINUTUL STAGIILOR
A. Stagiul de Chirurgie Generalã
Tematica de pregãtire (160 ore)
1. Asepsia şi antisepsia
2. Transfuzia şi accidentele ei
3. Şocul chirurgical
4. Marile sindroame vitale (embolii, infarctizare, hemoragii)
5. Varicele membrelor inferioare
6. Trombloflebitele
7. Arteritele membrelor inferioare. Embolii arteriale periferice
8. Herniile inghinale şi femurale
9. Ulcerul gastro duodenal
10. Cancerul gastric
11. Apendicita acutã
12. Ocluzia intestinalã
13. Peritonita acutã difuzã
14. Infarctul enteromezenteric
15. Pancreatita acutã
16. Colecistita acutã şi cronicã litiazicã
17. Cancerul hepatic
18. Cancerul colic
19. Cancerul rectal
20. Prolapsul genital
21. Tumorile utero-anexiale
22. Sarcina extrauterinã
23. Noţiuni de chirurgie laparoscopicã
Barem de activitãţi practice
Cura chirurgicalã a herniei inghinale şi femurale 25
Apendicectomie 30
Enterectomii segmentare 10
Colectomii segmentare 10
Colecistectomii 20
Splenectomii 5
Colostomie (anus iliac) 10
Hemicolectomie 10
Montare cateter de dializã peritonealã 10
B. Stagiul de Chirurgie Toracicã
Tematica de pregãtire (30 ore)
1. Explorarea imagisticã a toracelui
2. Traumatisme toracice închise şi deschise
3. Politraumatisme cu componentã toracicã
4. Infecţii pulmonare chirurgicale
5. Pleurezii purulente
6. Tumori pulmonare benigne şi maligne
7. Chistul hidatic pulmonar
8. Intervenţii de graniţã
9. Mediastinul: afecţiuni inflamatorii, tumori benigne şi maligne
Barem de activitãţi practice
1. Toracotomia 10
2. Puncţii pleurale 10
3. Drenaj pleural 10
4. Primul ajutor în voletul costal 10
5. Primul ajutor în plãgile toraco-pulmonare 10
C. Stagiul de Chirurgie Vascularã
Tematica de pregãtire (30 ore)
1. Imagistica patologiei vasculare
2. Traumatisme vasculare şi politraumatisme cu componentã vascularã
3. Anevrisme arteriale
4. Ischemia acutã perifericã
5. Arteriopatii cronice obstructive
6. Varicele membrelor inferioare
7. Boala tromboembolicã
8. Sindromul posttrombotic
9. Limfedemul
10. Suturi vasculare: indicaţie terapeuticã
Barem de activitãţi practice:
1. Suturi vasculare 20
2. Cura varicelor membrelor pelvine 10
3. Plastii vasculare cu venã 5
4. Plastii vasculare cu grefe 5
5. Embolectomii periferice 5
6. Arteriografii 10
7. Flebografii 10
8. Acces vascular pentru dializã 10
D. Stagiul de Imagisticã Radiologicã (50 ore)
a. Radiologie (tehnici de examen radiologic şi interpretare) clasicã:
1. Radiologie reno-vezicalã simplã
2. Urografie şi variantele ei (convenţionalã, prin perfuzie, minutatã, cu diuretic)
3. Pielografia şi ureteropielografia (UPR) - anterogradã, retrogradã.
4. Uretrocistografia (micţionalã, retrogradã)
5. Investigaţii particulare radiologice
b. Angiografia renalã şi suprarenalã (Seldinger, extracţie digitalã)
1. Metode de dilatare endoluminalã
2. Cavografia şi flebografia
3. Limfografia
c. Diagnosticul cu izotopi în urologie
1. Scintigrafia renalã (scintigrafia renalã staticã, scintigrafia renalã secvenţialã, scintigrafia renalã cu nefrograma izotopicã)
2. Scintigrafia glandei suprarenale
3. Scintigrafia osoasã
4. Scintigrafia hepaticã
5. Limfoscintigrama
d. Radiologia intervenţionalã la nivelul aparatului urinar
e. Tomografia computerizatã abdomino-pelvinã în explorarea afecţiunilor urologice
f. Rezonanţa magneticã nuclearã abdomino-pelvinã
Barem de activitãţi practice
1. Interpretare RRVS 50
2. Interpretare UIV 50
3. Interpretare TC 20
4. Interpretare RMN 10
5. Interpretare scintigrafie renalã 10
E. Stagiul de Nefrologie
Tematica de pregãtire (50 ore)
I. Fiziopatologia renalã
1. - tulburãri de diurezã
2. - tulburãri de micţiune
3. - rinichiul şi metabolismul apei şi electroliţilor
4. - rinichiul şi echilibrul acido-bazic
II. Marile sindroame nefrologice
1. nefritic
2. nefrotic
3. hipertensiv
4. insuficienţa renalã acutã şi cronicã de cauzã urologicã
5. tratamentul insuficienţei renale acute şi cronice de cauzã urologicã
III. Sindroame nefrologice particulare
IV. Imunologia nefropatiilor
V. Biopsia percutanã renalã
VI. Noţiuni de terapeuticã nefrologicã
VII. Alternative de substituţie a funcţiei renale (Hemodializa, Dializa peritonealã, Transplant renal)
Barem de activitãţi practice
1. Interpretarea testelor biologice renale 100
2. Interpretarea testelor funcţionale renale 100
3. Interpretarea testelor bacteriologice 100
4. Interpretarea testelor imunologice 25
5. Biopsii renale 20
F. Stagiul de Anatomie Patologicã
Tematica de pregãtire (30 ore)
1. Noţiuni generale de histologie a aparatului urogenital
2. Tehnici de examinare histopatologicã
3. Examenul citologic în patologia urogenitalã
4. Examenul bioptic în urologie
5. Nefropatii glomerulare, tubulare, interstiţiale şi vasculare
6. Tuberculoza urogenitalã
7. Aspecte anatomopatologice în afecţiunile inflamatorii urogenitale
8. Anatomia patologicã a tumorilor benigne şi maligne ale aparatului urogenital
Barem de activitãţi practice
1. Orientare material bioptic 50
2. Prelucrare tehnicã (parafinã, microtomie, coloraţie) 30
3. Examinare histopatologicã din patologia tumoralã uro-genitalã 100
4. Examinare histopatologicã din patologia inflamatorie uro-genitalã 50
MODUL DE BIOETICÃ - 2 sãpt.
TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã
II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant
IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
G. Stagiul de UROLOGIE (610 ore)
Tematica de pregãtire (dupã noua formulare aprobatã de Comitetul A.R.U.)
1. Formarea urinii
2. Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii renale. Explorarea hemodinamicii renale
3. Factorii renali în reglarea hidroelectroliticã, acido-bazicã, metabolicã
4. Teste pentru aprecierea funcţiei renale (sanguine, urinare, combinate, provocate)
5. Investigaţii vasculare, limfatice ale aparatului urinal şi genital masculin (arteriografii, renografii, limfografii) şi izotopice
6. Investigaţii imagistice ale aparatului urinar (R.R.V.S., U.I.V., U.P.R., echografie, tomografie computerizatã, rezonanţã magneticã nuclearã)
7. Şocul endotoxic - M.S.O.F.
8. Tulburãrile cantitative ale diurezei
9. Insuficienţa renalã acutã. Anuria obstructivã
10. Insuficienţa renalã cronicã de cauzã urologicã
11. Semiologie urinarã (polachiuria, disuria, retenţia incompletã de urinã, retenţia completã de urinã, piuria, hematuria, incontinenţa de urinã, durerea în afecţiunile urologice)
12. Anomaliile aparatului urogenital
13. Hidronefrozele
14. Ptoza renalã
15. Traumatismele aparatului urinar şi genital la bãrbat şi femeie
16. Pielonefritele acute şi cronice de cauzã urologicã
17. Pielonefritele
18. Pionefroza
19. Perinefrita
20. Sindromul cistitei acute. Pericistitele şi cistitele cronice nespecifice
21. Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie genitalã). Gangrenele genitale
22. Prostato-veziculitele acute (abcesul prostatic, empiemul vezicular etc.) şi cronice
23. Orhiepididimitele acute şi cronice
24. Litiaza urinarã
25. Tumorile renale parenchimatoase (la adult şi copii)
26. Tumorile cãilor urinare superioare
27. Tumorile retroperitoneale
28. Tumorile prostatice
29. Tumorile vezicale
30. Tumorile uretrale
31. Tumorile penisului
32. Tumorile conţinutului scrotal (testicul, epididim, funicul spermatic, învelişuri)
33. Tumorile glandei suprarenale
34. Hipertrofia benignã de prostatã
35. Maladiile colului vezical
36. Tuberculoza urogenitalã
37. Stricturile uretrale
38. Hidrocelul şi colecţiile intravaginale
39. Torsiunea cordonului spermatic
40. Varicocelul
41. Fimoza, parafimoza
42. Priapismul
43. Disfuncţiile erectile şi infertilitatea masculinã
44. Incontinenţele urinare
45. Hipertensiunea renovascularã
46. Vezica neuropatã
47. Fibroza retroperitonealã
48. Maladia La Peyronie
49. Transplantul renal: Indicaţii. Contraindicaţii. Complicaţii
Baremul de activitãţi practice în stagiul de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal.
ANUL III
1. Cistoscopia 50
2. Cateterismul ureteral (+UPR) 25
3. Montare/extragere sondã Cook 20
4. Cistostomie suprapubianã 10
5. Nefrostomie percutanã 10
6. Biopsie prostaticã 15
7. Biopsie vezicalã 10
8. Orhidectomie (scrotalã, inghinalã) 10
9. Cura chirurgicalã a varicocelului 5
10. Cura chirurgicalã a hidrocelului 5
11. Circumcizia 5
12. Orhidopexia 5
13. Cistolitotomia 20
14. Şunt spongio-venos glandular 5
ANUL IV - V
1. Nefrectomia 10
2. Nefrectomia radicalã 10
3. Pielolitotomia, Ureterolitotomia 10
4. Pieloplastia 10
5. Ureterocistoneostomia 5
6. Ureterostomia cutanatã 5
7. Cistectomia radicalã 20
8. Derivaţia urinarã ureterointestinalã 20
9. Adenomectomia transvezicalã 30
10. Amputaţia penianã 3
11. Emasculaţia 2
12. Cura fistulei vezico-vaginale 5
13. Rezecţia transuretralã a prostatei 100
14. Rezecţia transuretralã a vezicii 100
15. Litotriţia calculului vezical 15
16. Uretrotomia opticã internã 30
17. Nefrolitotomia percutanatã 20
18. Ureteroscopia retrogradã 20
19. Litotriţie extracorporealã 50
20. Suprarenalectomia (clasic şi
laparoscopic) 5
21. Realizarea abordului
retroperitoneoscopic pentru
entitãţi patologice urologice 10
22. Uretroplastia în 2 timpi 5
Stagiul de Explorare urodinamicã 2 sãpt. În cadrul stagiului de Urologie
Tematica de pregãtire:
1. Uroflowmetria
2. Cistomanometria
3. Uretromanometria (profilul uretral)
4. Electromiografia muşchilor perineali
Barem de activitãţi practice
1. Interpretare uroflowmetrie 50
2. Interpretare citomanometrie 10
3. Interpretare uretromanometrie 10
4. Interpretare electromiografie 10
H. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALÃ = 3 LUNI (50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generalã, medicul rezident aflat în stagiul de pregãtire pentru obţinerea specialitãţii trebuie sã cunoascã urmãtoarele aspecte legate de explorarea ecograficã:
1. indicaţii şi limite ale explorãrii ecografice
2. pregãtirea pacientului pentru examinare
3. alegerea trasductorului în raport cu zona anatomicã care va fi exploratã
4. alegerea ferestrei de explorare adecvate
5. reglarea echipamentului (sistemul de "gain", compensarea în timp a ecourilor - TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de mãsurare în distanţe şi volume
6. obţinerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secţiune standardizate utilizate în ultrasonografie
7. recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare ale acestora
8. deosebirea stãrii de "organ normal" de cea de "organ patologic" prin folosirea semiologiei şi terminologiei ecografice specifice
9. precizarea stãrii patologice şi includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic
10. documentarea imaginilor
11. redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectã a unui buletin ecografic emis de cãtre un coleg cu experienţã similarã sau mai mare.
Recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinicã şi ecograficã a pacientului, în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport cost/eficienţã optim, cu durata de timp minimalã.
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALÃ
NIVEL DE FORMARE 1 - pentru medici rezidenţi
(învãţãmânt teoretic)
Specialitãţi: Medicinã internã, Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie
A. TRUNCHIUL COMUN
┌───┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│Nr.│ Tematica cursului teoretic │Numãrul ore│
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 1.│Fizica ultrasunetelor │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 2.│Artefacte întâlnite în ultrasonografie │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 3.│Echipamente, imaginea ultrasonograficã │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 4.│Semiologie ultrasonograficã de bazã │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 5.│Secţiuni elementare │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 6.│Ficatul │ 4 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 7.│Arborele biliar │ 4 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 8.│Pancreasul │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 9.│Splina │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Spaţiul retroperitoneal │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Tubul digestiv │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Aparatul urinar │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Peritoneu şi anexe │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
.│Urgenţe abdominale │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ │Total │ 28 │
└───┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘
B. TEMATICA SPECIFICĂ? DIFERENŢIATÃ PE SPECIALITÃŢI
(completarea trunchiului comun)
┌─────────────────────────────────┬────────┬─────────────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│ Tema cursului/Ore │Medicinã│Gastroenterologie│Nefrologie│Pediatrie│Urologie│
│ de curs │Internã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Algoritmuri de diagnostic │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Tubul digestiv - noţiuni avansate│ 0 │ 4 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Prostata şi veziculele seminale │ 0 │ 0 │ 1 │ 0 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Vase periferice │ 3 │ 3 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Cord şi pericard │ 3 │ 0 │ 2 │ 2 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Aplicaţii în patologia pediatricã│ 2 │ 2 │ 2 │ 6 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Structuri moi superficiale │ 3 │ 0 │ 1 │ 1 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Pelvis feminin │ 3 │ 2 │ 3 │ 2 │ 3 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Ecografie intervenţionalã │ 1 │ 4 │ 4 │ 2 │ 4 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Progrese în ultrasonografie │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ Total │ 18 │ 18 │ 18 │ 18 │ 18 │
└─────────────────────────────────┴────────┴─────────────────┴──────────┴─────────┴────────┘
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcţie de specialitatea consideratã.
Observaţii:
1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamicã, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale.
2. tematica prelegerilor de explorare ecograficã a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plãmânului şi pleurei.
3. tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al urmãtoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo-paratiroidian, sân, axilã, testicul şi scrot.
4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetricã).
5. tematica prelegerilor de ecografie intervenţionalã va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament.
BAREM DE MANUALITÃŢI - ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE - CARE TREBUIESC
IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE - NIVEL DE FORMARE
1. PENTRU MEDICI REZIDENŢI
(ÎNVÃŢÃMÂNT PRACTIC)
Premise
Explorarea ecograficã, fiind o investigaţie "în timp real" şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizeazã prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societãţilor profesionale de "standardizare" a acestor imagini, componenta "operator" dependentã a metodei este deosebit de importantã.
Asimilarea explorãrii ecografice, indiferent de nivelul de performanţã, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de "pregãtire sub supaveghere". Este imperios necesarã includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de "manualitãţi", aceasta reprezentând etapa iniţialã şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a) existenţa unui "barem de manualitãţi" - numãr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa naturã, încã, prin aprecierea lor sã se poatã furniza diagnosticul în timpul explorãrii pacientului;
b) existenţa unui personal specializat pentru instruirea medicilor începãtori, care sã îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calitãţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de "stagii de manualitate" trebuind sã se sincronizeze cu desfãşurarea prelegerilor teoretice;
c) echipament pentru activitãţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheatã cât şi pe cont propriu;
d) existenţa unei "biblioteci de imagini" cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Aceastã "bibliotecã", cuprinzând un mare numãr de imagini, trebuie prezentatã şi comentatã de cãtre personalul abilitat sã desfãşoare activitãţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practicã.
OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularitãţile fiecãrei specialitãţi medicale.
A. TRUNCHIUL COMUN
1. Noţiuni de bazã privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:
- pornirea aparatului
- selectarea transductoarelor
- reglarea parametrilor tehnici ai imaginii
- optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor
- mãsurãtori pe imagine
- salvarea imaginii
- structura şi redactarea unui buletin ecografic
2. Abdomenul
Ficatul
- identificarea organului
- vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii şi segmentele)
- precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
Sistemul venos port
- evidenţierea şi mãsurarea elementelor componente (vena portã, vena mezentericã superioarã, vena splenicã)
Cãile biliare
- evidenţierea şi mãsurarea cãilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng) şi extrahepatice
Colecistul
- evidenţierea colecistului
- identificarea componentelor anatomice
- mãsurarea lumenului şi pereţilor
- identificarea raporturilor anatomice principale
Pancreasul
- evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante)
- identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grãsos peripancreatic
- identificarea organelor cu care pancreasul intrã în raport direct
Spaţiul retroperitoneal
- aorta
● identificare în secţiuni longitudinale şi transversale
● identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali
● precizarea raporturilor aortei abdominale
- vena cavã inferioarã
● identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale
● identificarea vaselor emergente
● precizarea raporturilor anatomice
- ţesutul grãsos retroperitoneal
● identificare şi caracterizare
Splina
● identificarea şi mãsurarea splinei
● vizualizarea hilului
● precizarea elementelor vasculare componente
● identificarea organelor cu care splina intrã în raport
Rinichii
● evidenţierea şi mãsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare
● identificarea elementelor componente
* parenchim - evaluare, mãsurare
* sinus
* aparat pielo-calicial - evaluare
● identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
● identificarea lojelor suprarenaliene
● evaluarea stucturii glandelor suprarenale
● mãsurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
● identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subţire şi gros)
● mãsurarea pereţilor, evaluarea conţinutului
Structurile mezentero-epiploice
● identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice
● identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidianã
● identificarea peritoneului parietal
3. Organe aflate la nivelul micului bazin
a) vezica urinarã
● identificarea în condiţii de depleţie şi de vacuitate
● evacuarea şi mãsurarea pereţilor
● identificarea organelor învecinate
b) prostata (explorare suprapubianã)
● identificare, mãsurare
● precizarea lobilor
● identificarea organelor cu care prostata intrã în raport
c) uterul (explorare suprapubianã)
● identificare
● mãsurare
● recunoaşterea elementelor componente
● evaluarea ecostructurii
d) ovare
● identificarea şi mãsurarea ovarelor
● evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELOR SPECIALITÃŢI
1. CORDUL, PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracicã)
a. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace - cavitãţi, aparate valvulare, miocard - şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;
b. se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. MEDICINÃ INTERNÃ
II. NEFROLOGIE
III. PEDIATRIE
2. VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinatã cu explorare codificatã color)
- identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice
- diferenţierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat
- identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificatã color
c. se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. MEDICINÃ INTERNÃ
II. GASTROENTEROLOGIE
III. NEFROLOGIE
IV. PEDIATRIE
V. UROLOGIE
3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALÃ
a. tiroida, paratiroida, glande salivare (parotidã, submandibularã, sublingualã), limfonoduli
- identificarea structurilor anatomice enumerate, mãsurarea, aprecierea ecostructurii
b. axul vascular cervical
- identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat, mãsurarea lumenului, aprecierea structurii pereţilor
c. fosa supraclavicularã şi suprasternalã
- identificarea structurilor anatomice
d. se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. MEDICINÃ INTERNÃ
II. NEFROLOGIE
III. PEDIATRIE
4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARÃ
- identificarea şi evaluarea emisferelor cerebrale şi a sistemului ventricular
- identificarea principalelor structuri anatomice (substanţa albã şi cenuşie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)
a. se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. PEDIATRIE
5. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANÃ)
- explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian
- identificarea, precizarea poziţiei şi mãsurarea placentei
- identificarea elementelor anatomice normale ale fãtului
- aprecierea vârstei fetale
a. se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. MEDICINÃ INTERNÃ
II. GASTROENTEROLOGIE
III. NEFROLOGIE
IV. PEDIATRIE
V. UROLOGIE
6. ALTE APLICAŢII SPECIFICE vor fi tratate individual, în cadrul fiecãrei specialitãţi, întrucât implicã dobândirea unor noţiuni teoretice suplimentare. Cuantumul de activitate practicã alocat acestor capitole este stabilit de cãtre responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:
- Algoritmuri de diagnostic
- Tubul digestiv - noţiuni avansate
- Prostata şi veziculele seminale
- Ecografie intervenţionalã
- Progrese în ultrasonografie
UROLOGIE
5 ANI
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ
* CHIRURGIE GENERALÃ - 8 LUNI
* CHIRURGIE TORACICÃ - 2 LUNI
* CHIRURGIE VASCULARÃ - 2 LUNI
* ECHOGRAFIE GENERALÃ - 3 LUNI
* IMAGISTICÃ RADIOLOGICÃ - 3 LUNI
* NEFROLOGIE - 3 LUNI
* ANATOMIE PATOLOGICÃ - 2 LUNI
* BIOETICÃ - 2 SÃPT.
STAGII - CURS UROLOGIE - 36 LUNI şi 2 sãpt. (include modulul de urodinamicã 2 sãpt.)
N. B.
1. Stagiul de Ecografie Generalã se va efectua în trimestrul IV din anul IV
2. În cadrul Stagiului de Urologie va fi asiguratã, pe principiul rotaţiei periodice, activitatea practicã a tuturor rezidenţilor în toate departamentele, respectiv profilurile activitãţii de diagnostic/tratament din cadrul Clinicii urologice acreditate pentru pregãtirea rezidenţilor în Urologie.
3. În cadrul Stagiului de Urologie va fi efectuat şi modulul de Urodinamicã cu durata de 2 sãptãmâni.
4. Fiecare stagiu va fi finalizat printr-o formã de evaluare a cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite, tradusã printr-o notã pusã de Şeful Clinicii/Serviciului formator abilitat.
În cadrul Stagiului de Urologie, la finalul anilor III, IV şi V se va proceda la evaluarea cunoştinţelor şi abilitãţilor practice dobândite conform Tematicii şi Baremului de activitãţi practice corespunzãtor.
La finele anului terminal al ciclului de rezidenţiat, medicul rezident urolog va fi supus unei evaluãri finale a cunoştinţelor şi abilitãţilor practice dobândite în cursul tuturor stagiilor. Evaluarea se va face prin susţinerea examenului de medic specialist, examen ce cuprinde o tezã scrisã, un examen clinic (caz clinic) şi o probã operatorie.
-------
