Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 83 din 8 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 9 februarie 2024.────────── (a se vedea imaginea asociată) Cuprins 1. Introducere 1.1. Strategia pe termen lung a României 1.2. Impactul social al STL a României 1.3. Mixul energetic actual al României 1.4. Domenii prioritare pentru investiţii în ţară 1.5. Angajamentele României privind schimbările climatice 2. Cadrul general de obligaţiuni destinate protejării mediului înconjurător şi combaterii schimbărilor climatice 2.1. Alinierea la principiile pieţei 2.2. Utilizarea fondurilor şi excluderi 2.3. Procesul de evaluare şi selecţie a proiectului 2.4. Gestionarea fondurilor 2.5. Raportarea 2.6. Evaluarea externă 3. Modificări la prezentul Cadru Prezentul document a fost elaborat în numele Guvernului României de către un Comitet interministerial care cuprinde: a) Ministerul Finanţelor b) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor c) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii d) Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării e) Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene f) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului g) Ministerul Energiei h) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale i) Ministerul Sănătăţii j) Ministerul Muncii şi Solidarităţii sociale k) Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse l) Ministerul Educaţiei m) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Cadrul referitor la finanţarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător şi combaterii schimbărilor climatice al Guvernului României (România sau Guvernul) a fost elaborat cu asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale. Acronime şi abrevieri
┌──────┬───────────────────────────────┐
│ASC │Consiliul de administrare a │
│ │acvaculturii │
├──────┼───────────────────────────────┤
│BAP │Cele mai bune practici în │
│ │acvacultură │
├──────┼───────────────────────────────┤
│CO2e │Dioxid de carbon echivalent │
├──────┼───────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ESG │Mediu, social şi guvernanţă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│EV │Vehicul electric │
├──────┼───────────────────────────────┤
│FSC │Consiliul de administrare a │
│ │pădurilor │
├──────┼───────────────────────────────┤
│GBP │Principiile pentru obligaţiuni │
│ │verzi │
├──────┼───────────────────────────────┤
│GES │Gaz cu efect de seră │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ICMA │Asociaţia Internaţională a │
│ │Pieţelor de Capital │
├──────┼───────────────────────────────┤
│IPCC │Grupul interguvernamental │
│ │pentru schimbări climatice │
├──────┼───────────────────────────────┤
│IT&C │Tehnologia informaţiei şi │
│ │comunicaţiilor │
├──────┼───────────────────────────────┤
│kWh │Kilowaţi-oră │
├──────┼───────────────────────────────┤
│STL │Strategii pe termen lung │
├──────┼───────────────────────────────┤
│MSC │Consiliul de administrare │
│ │maritimă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Clădiri al căror consum de │
│NZEB │energie este aproape egal cu │
│ │zero │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Planul naţional integrat în │
│PNIESC│domeniul energiei şi │
│ │schimbărilor climatice │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PNRR │Planul Naţional de Redresare şi│
│ │Rezilienţă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│PEFC │Programul pentru aprobarea │
│ │certificării forestiere │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SNDDR │Strategia Naţională pentru │
│2030 │Dezvoltarea Durabilă a României│
│ │2030 │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ODD │Obiectivele de dezvoltare │
│ │sustenabilă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Convenţia-cadru a Naţiunilor │
│UNFCCC│Unite asupra schimbărilor │
│ │climatice │
└──────┴───────────────────────────────┘
1. Introducere În ultimul deceniu, România a obţinut un palmares remarcabil de creştere economică ridicată, de reducere susţinută a sărăciei şi de creştere a veniturilor gospodăriilor. Membru al Uniunii Europene (UE) din 2007, creşterea economică a ţării a fost una dintre cele mai mari din UE în perioada 2010-2020. Deşi pandemia COVID-19 şi invazia Rusiei în Ucraina au testat rezilienţa economiei româneşti, creşterea economică a fost robustă în 2022, la 4,8%, determinată de consumul privat puternic şi de o relansare a investiţiilor. În calitate de stat membru al UE, România se angajează să respecte agenda de dezvoltare durabilă 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). În plus, UE şi statele sale membre sunt hotărâte să pună în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice, adoptat în decembrie 2015 şi intrat în vigoare în noiembrie 2016. UE a solicitat accelerarea eforturilor globale în acest sens, având în vedere cele mai recente informaţii ştiinţifice publicate de IPCC. În plus, Consiliul European a aprobat obiectivul de realizare a unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. România abordează Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2030 (SNDDR 2030)*1 şi Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea SNDDR 2030. Aceste documente stabilesc cadrul naţional pentru implementarea celor 17 ODD-uri ale ONU, inclusiv provocările schimbărilor climatice. Aceste politici sunt în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris şi Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului Dezastrelor, precum şi cu documentele strategice ale UE, pentru a asigura coerenţa politicilor de dezvoltare durabilă la nivel naţional pentru România. Au fost întreprinse o serie de iniţiative pentru promovarea şi avansarea dezvoltării durabile a ţării, după cum se evidenţiază mai jos. *1) https://dezvoltaredurabila.aov.ro/files/public/10000001/România-Sustainable-Development-Strateav-2030-en.pdf: https://dezvoltaredurabila.aov.ro/files/public/10000001/planul naţional de acţiune pentru implementarea snddr 2030 hg.pdf 1.1. Strategia pe termen lung a României Strategiile pe termen lung ale statelor membre ale UE (STL) sunt instrumente esenţiale pentru a permite transformarea economică necesară pentru atingerea ODD-urilor, precum şi pentru a avansa spre obiectivul pe termen lung stabilit de Acordul de la Paris - menţinerea creşterii temperaturii medii globale la mult sub limita de 2°C peste nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliulu, stabileşte procesul de elaborare a STL la fiecare 10 ani (începând cu 2020) şi, dacă este necesar, actualizarea acestora la fiecare cinci ani. STL ar trebui să fie în concordanţă cu planurile naţionale integrate în domeniul energiei şi schimbărilor climatice ale statelor membre (PNIESC) şi cu strategiile şi planurile naţionale relevante. România a lansat STL*2 în noiembrie 2023. Aceasta îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, atingând o reducere netă a emisiilor de GES de 99% în 2050, faţă de nivelul din 1990, conform scenariului România (RO) Neutră. România a demarat deja procesul de decarbonizare prin reducerea emisiilor în 2019 cu 62% faţă de 1990. Potrivit STL a României, prima etapă care trebuie atinsă este reducerea emisiilor cu 78% în 2030 faţă de nivelul din 1990. Guvernul se angajează să pună în aplicare politicile şi măsurile necesare în fiecare sector şi să adere la obiectivele stabilite în fiecare dintre acestea pentru a atinge obiectivele scenariului RO Neutră. *2 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Lona%20Term%20Strateav%20of%20România.pdf 1.2. Impactul social al STL a României Un beneficiu important al procesului de decarbonizare este crearea de locuri de muncă ecologice. Conform STL a României, până în anul 2050 vor fi create peste 100.000 de noi oportunităţi de ocupare a locurilor de muncă ecologice în scenariul RO Neutră. Cele mai multe locuri de muncă ecologice nou generate vor fi locuri de muncă directe şi se vor datora fabricării, construcţiei, instalării, funcţionării şi întreţinerii tehnologiilor/soluţiilor ecologice/cu emisii reduse de carbon necesare pentru implementarea STL. Ecologizarea economiei va fi facilitată şi prin locuri de muncă indirecte care nu necesită cunoştinţe sau îndatoriri ecologice specializate. 1.3. Mixul energetic actual al României România are un mix energetic echilibrat. Energiile cu emisii reduse de carbon constituie peste 60% din totalul mixului energetic. Figura 1: Defalcarea mixului energetic al României la 31 decembrie 2022 (a se vedea imaginea asociată) Sursa: Ministerul Energiei din România În toate scenariile STL din România, toate centralele alimentate cu gaze naturale vor fi 100% pregătite pentru gaze regenerabile (hidrogen verde) până în 2036 şi toate capacităţile alimentate cu cărbune şi lignit vor fi închise până în 2031. 1.4. Domenii prioritare pentru investiţii în ţară Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, denumit în continuare PNRR*3, 2021-2026 detaliază domeniile prioritare pentru investiţii în România. Acesta prezintă principalele reforme şi investiţii publice care urmează să fie realizate de către Guvern până în 2026, sprijinite de Mecanismul UE de redresare şi rezilienţă. PNRR acordă prioritate tranziţiilor verzi şi digitale, 41% din plan susţinând tranziţia verde, iar 20,5% susţinând tranziţia digitală. Figura 2 evidenţiază principalele contribuţii ecologice ale PNRR la obiectivele climatice ale României. *3 https://mfe.gov.ro/pnrr/ În cadrul PNRR, România a adoptat un act normativ privind decarbonizarea sectorului energetic, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.334/2022, cu modificările şi completările ulterioare, angajându-se să elimine treptat cărbunele până în 2032*4. *4 https://mfe.aov.ro/wp-content/uploads/2022/04/e6d481b413db9e7384a946c92e833d45.pdf Se preconizează că PNRR va ridica produsul intern brut al României cu 1,8% până la 2,9% până în 2026*5. Se preconizează că acest impuls pentru economie va crea locuri de muncă pentru până la 90.000 de cetăţeni. România va beneficia, de asemenea, de Planurile de Redresare şi Rezilienţă ale altor state membre, de exemplu prin exporturi. Se preconizează că aceste efecte de propagare vor reprezenta 0,2% din produsul intern brut în 2026. *5 Site-ul Comisiei Europene Figura 2: Pilonii PNRR din România (a se vedea imaginea asociată) Potrivit Comisiei Europene, PNRR a abordat în mod pozitiv şi consecvent provocările climatice identificate. Conform Diagnosticului sistematic de ţară actualizat*6 publicat de către Banca Mondială în aprilie 2023, infrastructura municipală, inclusiv apa, iluminatul stradal, gestionarea deşeurilor solide, sectorul transporturilor şi e-mobilitatea necesită investiţii semnificative. Sectorul energetic este principalul contribuitor la emisiile de GES din România (aproximativ 66%). În timp ce vulnerabilitatea României la schimbările climatice şi la dezastrele naturale este relativ ridicată, aceasta şi-a consolidat cadrul legislativ şi organizaţional pentru atenuarea, pregătirea şi răspunsul la dezastre. *6 Documentul Băncii Mondiale 1.5. Angajamentele României privind schimbările climatice Guvernul României îşi integrează politicile şi acţiunile climatice cu scopul de a trece la o societate în care politicile şi acţiunile sociale, economice şi de mediu sunt interconectate şi concepute pentru a asigura dezvoltarea durabilă cu standarde ridicate de viaţă pentru toţi până în 2050. România este parte la principalele acorduri internaţionale multilaterale de mediu, angajându-se să respecte obiectivele de acţiune climatică prevăzute de Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), Acordul de la Paris încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016 ratificat prin Legea nr. 57/2017, Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, Convenţia de la Minamata, Convenţia de la Ramsar şi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Obiectivele de decarbonizare ale României au fost consacrate în legislaţia UE prin adoptarea Legii europene a climei (Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului Euopean şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999) în iulie 2021. În afară de PNRR, România a creat alte cadre juridice, politice şi instituţionale pentru punerea în aplicare a acţiunilor în domeniul climei care vizează atingerea obiectivelor sale în temeiul angajamentelor internaţionale: ● Limitarea schimbărilor climatice şi impactul acestora: o abordare integrată pentru România*7 - Raportul elaborat de un grup de lucru privind schimbările climatice creat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale ca parte a eforturilor sale de a avansa acţiunile climatice, evidenţiază 7 provocări cheie în limitarea schimbărilor climatice şi un set de măsuri pentru a le aborda. *7 https://www.presidency.ro/ro/presa/clima-si-sustenabilitate/raport-limitarea-schimbărilor-climatice-si-a-impactului-lor-o-abordare-integrata-pentru-românia ● Strategia Naţională a Hidrogenului şi Planul de Acţiune pentru implementarea sa*8 (în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu în acest moment) vizează creşterea capacităţii de producţie de energie a ţării şi consolidarea securităţii energetice, atingând astfel obiectivele stabilite de PNRR al României pentru reglementarea pieţei de hidrogen din România. Această strategie a hidrogenului este aliniată atât la Strategia naţională privind hidrogenul, cât şi la strategiile europene pentru dezvoltarea hidrogenului şi REPowerEU. Strategia vizează utilizarea hidrogenului verde în sectoare dificil de decarbonizat prin alte metode, asigurând creşterea economică prin dezvoltarea durabilă a tehnologiilor pentru industriile dificil de decarbonizat, stimularea investiţiilor în economie, utilizarea soluţiilor pe bază de hidrogen şi Power-to-X pentru optimizarea integrării surselor regenerabile de energie (SRE). *8 https://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2023/05/EN-Proiect-Naţional-Hydrogen-Strategy.pdf ● Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea ecologică cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru perioada 2016-2030*9: O strategie de mobilizare şi abilitare a actorilor publici şi privaţi din România pentru a reduce emisiile de GES din activităţile economice în conformitate cu obiectivele UE şi pentru a se adapta la efectele variabilităţii şi schimbărilor climatice, atât actuale, cât şi viitoare. *9 http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/SNASC SEA 2022.pdf ● Iniţiativele Ministerului Mediului de prevenire, protecţie şi reducere a inundaţiilor şi de gestionare a riscurilor de inundaţii*10 includ proiecte care acoperă perioada 2007-2023 în conformitate cu Directiva UE privind inundaţiile*11, al doilea ciclu 2016-2021 şi al treilea ciclu 2022-2027. Directiva 2007/60/CE*12 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii impune tuturor ţărilor UE să evalueze toate zonele vulnerabile la inundaţii semnificative. *10 https://inundaţii.ro/ro/proiects/ *11 https://environment.ec.europa.eu/topics/water/floods en *12 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:32007L0060 ● Strategia de mobilizare a investiţiilor în renovarea clădirilor rezidenţiale şi comerciale existente la nivel naţional, atât publice, cât şi private, 2017-2030*13: Obiectivul este stimularea dezbaterii între părţile interesate implicate în dezvoltarea şi implementarea strategiei pentru a ajunge la un consens cu privire la direcţionarea politicilor şi iniţiativelor care vizează îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor şi încurajarea tuturor părţilor interesate să adopte atitudini ambiţioase şi adecvate care vizează îmbunătăţirea calităţii spaţiilor rezidenţiale şi comerciale pentru a asigura beneficii imediate şi pe termen lung pentru proprietarii de clădiri şi pentru a sprijini economia. *13 https://enerav.ec.europa.eu/svstem/files/2018-07/ltrsenromania 0.pdf ● Strategia naţională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într- un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050*14 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020 şi Planul său de acţiune (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2023) este dedicată renovării clădirilor pentru a sprijini renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private şi transformarea treptată a acestuia într-un parc de clădiri cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonizare până în 2050. *14 https://energv.ec.europa.eu/svstem/files/2021-04/ro 2020 ltrs en version 0.pdf ● Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice pentru perioada 20212030 (PNIESC)*15 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2021, stabileşte contribuţiile naţionale pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE. Acesta abordează cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice a UE: decarbonizarea, eficienţa energetică, securitatea energetică, pieţele interne ale energiei şi cercetarea, inovarea şi competitivitatea. Principalele obiective naţionale pentru 2030 conturate în PNIESC vizează reducerea cu 78% a emisiilor de GES, comparativ cu nivelul din 1990. *15 https://energv.ec.europa.eu/svstem/files/2020-04/ro final necp main ro 0.pdf ● Strategia Energetică Naţională pentru perioada 2019-2030*16 - cu perspectiva anului 2050, acest plan a fost pus în consultare publică în august 2022. Acesta defineşte viziunea pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului energetic în jurul construirii de noi capacităţi nepoluante, modernizarea capacităţilor existente în conformitate cu normele de mediu, consolidarea reţelelor de transport şi distribuţie, sprijinirea descentralizării producţiei de energie şi a consumului intern în condiţii de eficienţă energetică, asigurarea unei tranziţii echitabile şi consolidarea rolului României ca furnizor de securitate energetică în regiune. *16 https://energie.aov.ro/transparenta-decizionala/strategia-eneraetica-a-româniei-2019-2030-cu-perspectiva-anului-2050/ ● Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2030*17 - adoptată prin Hotărârea Guvernului 877/2018, împreună cu Planul Naţional de Acţiuni pentru Implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, Strategia stabileşte cadrul legal pentru implementarea şi monitorizarea celor 17 ODD-uri ale Agendei 2030. Acest proces este coordonat de către Secretariatul General al Guvernului, prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. În urma implementării măsurilor incluse în Planul Naţional de Acţiune, România a devenit primul stat membru al UE care a recunoscut funcţia de "expert în dezvoltare durabilă" ca ocupaţie profesională şi este în prezent în curs de formare a 2000 de experţi în domeniul dezvoltării durabile până în 2026. *17 https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Rom%C3%A2niei-2030.pdf ● Strategia naţională pentru economia circulară*18 - aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2022, cu completările ulterioare Strategia stabileşte viziunea strategică pentru tranziţia către economia circulară pentru 14 sectoare economice cheie în ceea ce priveşte potenţialul de circularitate, inclusiv sectoare precum energia, apa şi deşeurile. Principalele linii de acţiune vizează reducerea consumului de materii prime virgine prin extracţie mai durabilă; activităţi de reciclare şi recuperare; reducerea consumului de bunuri prin extinderea duratei de viaţă a produselor; reducerea impactului activităţilor de producţie asupra mediului; gestionarea deşeurilor şi a apelor reziduale şi îmbunătăţirea coerenţei politicilor şi a guvernanţei şi colaborării între autorităţi la toate nivelurile. Un plan de acţiune pentru implementare este în curs de elaborare, pentru a stabili obiective, acţiuni şi resurse financiare concrete. *18 https://circulareconomy.europa.eu/platform/sites/default/files/naţional strategy for the circular economy in românia.pdf ● Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050 şi Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Strategiei - în curs de elaborare de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în conformitate cu noul cadru legal privind adaptarea la schimbările climatice la nivelul UE. ● Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice pentru perioada 2023-2030*19 - elaborată de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Aceasta stabileşte acţiuni menite să introducă subiecte legate de climă în curricula naţională, concentrându-se pe implementarea unui program naţional de educaţie pentru climă şi mediu; crearea de resurse educaţionale şi formarea resurselor umane şi dezvoltarea infrastructurii şi reabilitarea şcolilor verzi. *19 https://www.edu.ro/sites/default/files/SNEM.pdf ● Strategia naţională de reducere a riscurilor de dezastre pentru perioada 2023-2035 şi Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Strategiei - în curs de elaborare de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. ● STL a României în conformitate cu Regulamentul privind guvernanţa uniunii energetice şi politicile climatice, astfel cum este detaliat în secţiunea 1.1. ● În plus, schimbările climatice şi măsurile de dezvoltare sunt prezentate în mai multe alte strategii şi planuri sectoriale naţionale, cum ar fi Strategia naţională pentru păduri pentru perioada 2022 - 2031 (2022)*20, Strategia naţională pentru reabilitarea şi extinderea infrastructurii de irigaţii (2019)*21, Strategia naţională de apărare pentru 2020 - 2024 (2020)*22, Planul naţional de management al riscului de dezastre (2020)*23 şi Master Planul naţional de transport (2016)*24. *20 http://www.mmediu.ro/cateaorie/strategia-nationala-a-padurilor-2022-2031/386 *21 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/5519-strategia-nationala-de-reabilitare-si-extindere-a-infrastructurii-de-irigatii-din-românia.html *22 https://www.presidency.ro/files/userfiles/Naţional Defence Strategy 2020 2024.pdf *23 https://www.igsu.ro/Resources/COJ/ProarameStrategii/pdf24 merged.pdf *24 https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente-master-plan1/1379-master-planul-general-de-transport ● La nivel local, oraşele şi municipalităţile au accelerat acţiunile de combatere a schimbărilor climatice prin elaborarea de planuri de acţiune sau prin participarea la iniţiative climatice la nivelul UE. Douăsprezece oraşe au aplicat pentru programul emblematic al Comisiei Europene "100 de oraşe neutre din punct de vedere climatic până în 2030", iar trei (sectorul 2 al Bucureştiului, Cluj-Napoca şi Suceava) au fost selectate pentru a face parte din iniţiativă, cu sprijin monetar şi consultativ care să le fie oferit în următorii ani. Altele au elaborat planuri de acţiune pentru energie durabilă şi climă în calitate de semnatari ai Convenţiei primarilor pentru climă şi energie, iniţiativa Comisiei Europene având ca scop sprijinirea autorităţilor locale în atingerea obiectivelor climatice şi energetice ale UE pentru 2030. (a se vedea imaginea asociată) 2. Cadrul referitor la finanţarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător şi combaterii schimbărilor climatice Guvernul României intenţionează să utilizeze obligaţiuni verzi pentru a finanţa cheltuieli care vor fi esenţiale pentru a facilita tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi pentru a impulsiona ODD-- urile, aşa cum s-a subliniat în secţiunea anterioară. Prezentul Cadru referitor la finanţarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător şi combaterii schimbărilor climatice (Cadrul) descrie criteriile şi procesul de guvernanţă stabilit de Guvern pentru emisiunea de obligaţiuni verzi la nivel suveran în conformitate cu cele mai bune practici de pe piaţă. Obligaţiunile verzi reprezintă un instrument eficient de canalizare a finanţării către proiecte cu beneficii clare pentru mediu. Prin emisiunea de obligaţiuni verzi, Guvernul intenţionează să-şi alinieze strategia de finanţare cu angajamentul său faţă de Acordul de la Paris, priorităţile sale de mediu şi realizarea ODD-urilor ONU. Emisiunea de obligaţiuni verzi va contribui, de asemenea, la diversificarea bazei de investitori din România şi la sporirea angajamentului faţă de investitorii şi agenţiile de rating existente, care integrează din ce în ce mai mult ESG în deciziile de investiţii şi, respectiv, de rating. Se preconizează, de asemenea, că emisiunea de obligaţiuni verzi la nivel suveran va contribui la dezvoltarea pieţei obligaţiunilor verzi. Pentru a permite emisiunea de obligaţiuni verzi, Guvernul a aprobat Hotărârea Guvernului nr. 353/2023 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice relevante (Hotărârea Guvernului nr. 1470/2007). Acest lucru permite aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a ţine cont de prevederile care i-ar permite să emită obligaţiuni verzi, sociale sau de sustenabilitate (GSS) pe pieţele interne şi internaţionale şi să angajeze evaluatori externi pentru a îndeplini cerinţele pieţei aferente. 2.1. Alinierea la principiile pieţei Cadrul este aliniat la Principiile pentru obligaţiuni verzi (GBP) administrate de Asociaţia Internaţională a Pieţelor de Capital (ICMA) şi publicate în iunie 2021 (cu anexa din iunie 2022)*25. Cadrul adoptă cele patru componente principale şi recomandările cheie ale GBP, care sunt: *25 Principiile pentru obligaţiuni verzi ale ICMA (GBP) 2021 (cu Anexa 1 din iunie 2022) 1. Utilizarea fondurilor 2. Procesul de evaluare şi selecţie a proiectului 3. Gestionarea fondurilor 4. Raportare Cadrul respectă, de asemenea, recomandările GBP privind revizuirea externă. Prezentul Cadru poate fi actualizat şi modificat în modul descris în Secţiunea 3 ("Modificări la prezentul Cadru"). 2.2. Utilizarea fondurilor şi excluderi În conformitate cu prezentul Cadru, Guvernul poate emite obligaţiuni verzi, ale căror fonduri vor fi alocate exclusiv cheltuielilor bugetare aferente proiectelor verzi eligibile, aşa cum este descris în continuare în această secţiune privind utilizarea fondurilor obţinute. O sumă egală cu sumele nete obţinute din emiterea obligaţiunilor verzi va fi alocată finanţării sau refinanţării cheltuielilor bugetare aferente proiectelor verzi eligibile. Orice cheltuieli aferente unui proiect verde eligibil finanţate şi/sau refinanţate de o altă sursă dedicată sau de o altă agenţie guvernamentală vor fi excluse pentru a asigura o supraveghere adecvată şi pentru a evita dubla contabilizare. Proiecte ecologice eligibile a) pot include active, cheltuieli de capital, cheltuieli operaţionale, inclusiv cheltuieli de cercetare şi dezvoltare; b) să promoveze, integral sau parţial şi direct sau indirect, tranziţia României către o economie cu emisii reduse de carbon, rezistentă la schimbările climatice şi durabilă din punct de vedere al mediului şi să contribuie la cele şase obiective de mediu (atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă şi protecţia resurselor de apă şi marine, tranziţia către o economie circulară, prevenirea şi controlul poluării şi protecţia şi refacerea biodiversităţii şi ecosistemelor) evidenţiate în taxonomia UE;*26 *26 În calitate de membru al UE, politicile de mediu ale României sunt aliniate la obiectivele europene şi internaţionale în cadrul Pactului Verde European, al celor trei Convenţii de la Rio, al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă şi al Acordului de la Paris. c) sunt finanţate, integral sau parţial şi fie direct, fie indirect, prin bugetul de stat, subvenţii sau pierderi fiscale (sau o combinaţie a tuturor sau a unora dintre cele de mai sus) şi d) sunt limitate la cele care sunt identificate în cei trei (3) ani calendaristici anteriori emisiunii (perioada de retrospectivă), anul calendaristic al emiterii şi cei trei (3) ani calendaristici ulteriori emisiunii (perioada viitoare) În continuare este prezentată o descriere a categoriilor de proiecte verzi eligibile, o listă neexhaustivă a proiectelor verzi eligibile (exemple) din cadrul acestor categorii şi o cartografiere a categoriilor în funcţie de ODD-urile ONU şi de obiectivele de mediu ale UE: (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) *27 Producţia de materii prime pentru biocombustibili nu trebuie să aibă loc pe terenuri cu o biodiversitate ridicată, iar terenurile cu o cantitate mare de carbon nu trebuie convertite pentru producţia de materii prime pentru biocombustibili. *28 Proiectele vor include detectarea obligatorie a scurgerilor şi repararea conductelor existente şi a elementelor de reţea pentru a reduce la minimum scurgerile de metan *29 Clădirile verzi cu un necesar de energie primară cu cel puţin 20% mai mic decât cel rezultat din clădirile locale al căror consum de energie este aproape de zero Excluderi Proiectele care sprijină sau promovează următoarele activităţi nu vor fi considerate proiecte verzi eligibile în temeiul prezentului Cadru: a) arderea combustibililor fosili pentru producerea şi transportul energiei electrice, cu excepţia proiectelor legate de centralele electrice combinate de energie termică şi energie electrică care îndeplinesc criteriile descrise în Proiectele verzi eligibile b) infrastructură feroviară sau altă infrastructură de transport dedicată transportului de combustibili fosili c) proiecte de energie regenerabilă care generează energie din biomasă folosind materii prime provenite din zone protejate d) proiecte privind depozitele de deşeuri e) producţia de energie nucleară f) infrastructura şi sistemele de transport în care 25% sau mai mult din energia electrică transmisă la reţea este generată de combustibili fosili g) industria alcoolului, a apărării, a tutunului, a jocurilor de noroc sau a uleiului de palmier. 2.3. Procesul de evaluare şi selecţie a proiectului Guvernanţă şi supraveghere Guvernul României a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 547/2023 pentru înfiinţarea unui Comitet interministerial (Comitetul) pentru guvernanţa, supravegherea, evaluarea şi selectarea proiectelor/cheltuielilor destinate protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice. Obiectivul Comitetului este de a supraveghea şi aproba deciziile-cheie referitoare la obligaţiunile verzi emise în temeiul prezentului Cadru. Comitetul este condus de Ministrul Finanţelor, în calitate de Preşedinte. În lipsa Ministrului Finanţelor, Comitetul va fi condus de Vicepreşedinte, reprezentat de Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor, coordonator al Direcţiei generale de trezorerie şi datorie publică. Comitetul este alcătuit din reprezentanţi ai următoarelor ministere: a) Ministerul Finanţelor b) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor c) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii d) Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării e) Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene f) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului g) Ministerul Energiei h) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale i) Ministerul Sănătăţii j) Ministerul Muncii şi Solidarităţii sociale k) Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse l) Ministerul Educaţiei m) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Membrii comitetului sunt reprezentaţi de Secretarul de Stat sau Directorul fiecărui minister. Comitetul poate crea grupuri de lucru formate din experţi tehnici pentru a sprijini activităţile şi obiectivele Comitetului. Comitetul este responsabil pentru: a) identificarea domeniilor prioritare care pot fi finanţate prin emisiunea de obligaţiuni verzi b) aprobarea elementelor necesare în Cadru, inclusiv criteriile de eligibilitate pentru proiectele care vor fi finanţate potenţial prin emisiunea de obligaţiuni verzi, mecanismul de alocare a fondurilor obţinute, indicatorii de impact care vor fi monitorizaţi şi raportaţi investitorilor de obligaţiuni verzi, precum şi modul de raportare a datelor c) aprobarea eventualelor actualizări ale Cadrului propuse de către Ministerul Finanţelor d) evaluarea listei de Proiecte Verzi Eligibile potenţiale propuse de ministerele de resort e) analizarea, identificarea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte care vor fi finanţate prin emisiuni viitoare de obligaţiuni verzi f) facilitarea comunicării de informaţii de la ministerele reprezentate către entităţile care realizează evaluarea externă a Cadrului, precum şi către alţi prestatori de servicii, cu privire la acţiuni sau măsuri pentru Cadru g) monitorizarea continuă a alocării veniturilor din emisiunea obligaţiunilor verzi şi evaluarea oricăror modificări necesare, precum înlocuirea unei cheltuieli dacă nu mai îndeplineşte criteriile de eligibilitate sau a fost anulată, cu alte proiecte verzi eligibile h) propunerea şi aprobarea modificărilor Cadrului, dacă este necesar, în funcţie de evoluţiile pieţei, standardele relevante şi evoluţiile interne care pot avea un impact asupra Cadrului i) aprobarea rapoartelor anuale de alocare ulterioare emisiunii şi de impact întocmite de Ministerul Finanţelor pe baza datelor furnizate de ministerele de resort j) asigurarea furnizării informaţiilor şi datelor necesare pentru revizuirea şi verificarea externă a alocării veniturilor din emisiunea obligaţiunilor verzi, după caz k) informarea Guvernului cu privire la elaborarea, implementarea şi întreţinerea Cadrului şi a proceselor de raportare asociate, precum şi alinierea la strategiile naţionale şi obiectivele de mediu existente şi l) desfăşurarea oricăror alte activităţi legate de Cadru şi de obligaţiunile verzi emise în temeiul acestuia. Deciziile în cadrul Comitetului sunt luate cu majoritatea membrilor prezenţi. Preşedintele (sau Vicepreşedintele în calitate de substitut al acestuia) are drept de veto. Ordinea de zi a fiecărei şedinţe a Comitetului se întocmeşte de către secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate şi înaintate de membri şi aprobate de conducerea Comitetului, iar deliberările acestuia se consemnează în procesul-verbal al şedinţei, care se aprobă după şedinţă prin e-mail. Comitetul poate decide invitarea altor participanţi la şedinţe, în funcţie de temele de pe ordinea de zi şi cu notificarea prealabilă a membrilor Comitetului prin intermediul secretariatului tehnic. Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică din cadrul Ministerului Finanţelor. Membrii secretariatului Comitetului nu au drept de vot în timpul şedinţelor. Managementul riscurilor / impactului de mediu şi social Toate proiectele sunt supuse evaluării impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Proiectele situate în siturile NATURA 2000 sunt supuse unui studiu de evaluare adecvată de la caz la caz, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Studiul de impact include şi un capitol care se referă la impactul social, precum şi la impactul asupra sănătăţii populaţiei. În conformitate cu legislaţia menţionată anterior, evaluarea impactului asupra mediului se efectuează anterior iniţierii oricărui proiect. Studiile de impact asupra mediului, precum şi studiile de evaluare corespunzătoare, sunt întocmite de experţi atestaţi de o asociaţie profesională, respectiv Asociaţia Română de Mediu în conformitate cu Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1134/2020 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a studiilor de mediu, a criteriiilor de atestare a persoanelor fizice şi juridice şi a componenţei şi Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de atestare. Experţii certificaţi sunt înregistraţi într- un registru care este disponibil promotorilor de proiecte la adresa: https://www.regexp.ro. Obiectivele evaluării impactului asupra mediului sunt identificarea şi evaluarea impactului potenţial asupra mediului al proiectelor asupra zonelor înconjurătoare în timpul fazelor de construcţie şi funcţionare în raport cu legile şi liniile directoare naţionale/europene, identificarea măsurilor de atenuare a impactului potenţial negativ şi monitorizarea respectării legilor şi reglementărilor relevante. De asemenea, pe tot parcursul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, publicul este consultat prin punerea la dispoziţie a documentelor pe site- urile web, iar la finalul procedurii are loc o dezbatere publică. Sunt evaluate o gamă largă de domenii de mediu, inclusiv calitatea aerului, gestionarea deşeurilor, gestionarea apei, zgomotul, utilizarea terenurilor, biodiversitatea, riscurile de dezastre naturale, impactul cultural şi social, gestionarea solului şi a apelor subterane şi sănătatea publică. Evaluarea şi selecţia proiectului Ministerele vor identifica şi compila o listă iniţială a potenţialelor cheltuieli/proiecte ecologice pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite în secţiunea 2.2 (Utilizarea fondurilor şi excluderi) şi a nivelului lor de pregătire (1 = Pregătit pentru investiţii, 2= În curs de dezvoltare, 3= În curs de conceptualizare). Fiecare dintre proiecte va include indicatori pentru a defini cel mai bine impactul lor asupra mediului. Lunar sau în funcţie de necesităţi, Comitetul va evalua proiectele depuse pentru a asigura conformitatea cu Cadrul. Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică din cadrul Ministerului Finanţelor va urmări, cu contribuţia Comitetului Interministerial şi a altor departamente guvernamentale şi ministere de resort, orice cheltuieli aferente proiectelor verzi eligibile rămase care pot fi finanţate în anul următor printr-o altă emisiune. 2.4. Gestionarea fondurilor Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică din cadrul Ministerului Finanţelor va fi responsabilă pentru emisiunea obligaţiunilor verzi şi va gestiona alocarea unei sume echivalente cu sumele nete obţinute din emiterea obligaţiunilor sale verzi, utilizând o abordare la nivel de portofoliu (o suma/bază agregată pentru obligaţiuni verzi multiple). România se va angaja să atingă un nivel de alocare pentru portofoliul de proiecte verzi care să corespundă sau să depăşească soldul sumelor nete obţinute din emiterea de obligaţiuni verzi rămase de rambursat. Dacă vreun proiect verde eligibil alocat este eliminat din portofoliul de proiecte verzi, România se va strădui să înlocuiască proiectul în cauză cu proiecte verzi eligibile adecvate. Înlocuirea proiectului(proiectelor) verde (verzi) se va face cu maximă diligenţă posibilă, cât mai curând posibil şi într-o perioadă rezonabilă de 12-24 de luni. Până la alocarea integrală, Direcţia Generală de Trezorerie şi Datoria Publică va gestiona sumele nealocate din obligaţiunile verzi conform politicilor prudenţiale de lichiditate adecvate unui stat suveran precum România. Pentru evitarea oricăror neclarităţi, sumele nealocate nu vor fi alocate cheltuielilor aferente activităţilor cu emisii de GES mari sau controversate, conform criteriilor de excludere din Cadru. Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va supraveghea alocarea şi urmărirea cheltuielilor pentru proiectele verzi eligibile până la o sumă egală cu sumele nete ale obligaţiunilor verzi. Plata principalului şi a dobânzii aferente obligaţiunilor verzi se va face în conformitate cu prevederile privind datoria publică şi nu va fi condiţionată de selectarea sau derularea proiectelor verzi eligibile. Ministerul Finanţelor va urmări fondurile din obligaţiunile verzi printr-un registru de finanţare verde, care va include detaliile obligaţiunilor verzi, sumele generate şi alocările efectuate pentru proiectele verzi eligibile, inclusiv informaţii despre proiectele verzi eligibile (cum ar fi un rezumat al detaliilor proiectului, alocarea sumelor pentru fiecare proiect, impactul preconizat asupra climei şi valoarea sumelor nealocate, atât agregate, cât şi la nivel de proiect). 2.5. Raportarea Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică din cadrul Ministerului Finanţelor va fi responsabilă pentru pregătirea şi coordonarea rapoartelor de alocare şi impact ulterioare emisiunii, cu contribuţia Comitetului interministerial şi a altor departamente guvernamentale şi ministere de resort relevante. Următoarele rapoarte vor fi puse la dispoziţia investitorilor în obligaţiuni verzi. Raportarea alocării Un raport de alocare va fi pus anual la dispoziţia investitorilor până la alocarea integrală a unei sume egale cu sumele nete obţinute din emiterea obligaţiunilor verzi rămase de rambursat şi va include următoarele detalii: a) suma totală alocată proiectelor verzi eligibile b) suma totală alocată pentru fiecare categorie de proiect verde eligibil c) suma totală nealocată rămasă d) defalcarea refinanţării faţă de noile finanţări Raportarea impactului Un raport de impact va fi pus anual la dispoziţia investitorilor cu privire la impactul de mediu şi/sau social preconizat al proiectelor verzi eligibile, sub rezerva disponibilităţii datelor relevante, până la alocarea integrală, iar în cazul unor modificări semnificative, emitentul va informa investitorii în timp util. România intenţionează să se alinieze, cu maxima diligenţă posibilă, la recomandările de raportare prezentate în "Manualul ICMA - Cadrul armonizat pentru raportarea impactului (iunie 2023)*30. *30 ICMA, Manual - Cadrul armonizat pentru raportarea impactului (iunie 2023) Exemple de indicatori de raportare a impactului potenţial
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Categoria de │Indicatori de impact │
│proiect verde │potenţial │
│eligibil │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Capacitatea │
│ │instalată de energie │
│ │regenerabilă (în MW) │
│ │• Producţia anuală de │
│ │energie regenerabilă │
│ │(în MWh) │
│ │• Emisiile anuale de │
│ │GES evitate în tone de│
│ │CO_2e │
│ │• Energie solară │
│ │generată (kwh) pentru │
│Energie │autoconsum │
│regenerabilă │Beneficii sociale │
│ │conexe (ori de câte │
│ │ori este posibil să se│
│ │cuantifice) │
│ │• Numărul de │
│ │gospodării beneficiare│
│ │• Numărul │
│ │gospodăriilor │
│ │defavorizate │
│ │beneficiare │
│ │• Numărul de locuri de│
│ │muncă create │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Numărul de │
│ │echipamente şi aparate│
│ │eficiente energetic │
│Eficienţa │instalate │
│energetică │• Economii anuale de │
│ │energie (în MWh) │
│ │• Emisiile anuale de │
│ │GES evitate în tone de│
│ │emisii de CO_2 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Cantitatea de │
│ │deşeuri reutilizate │
│ │sau reciclate (tone │
│Prevenirea şi │sau în % din totalul │
│controlul │deşeurilor) │
│poluării │• Numărul de │
│ │gospodării / persoane │
│ │deservite de insulele │
│ │ecologice digitalizate│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Numărul de persoane │
│ │care utilizează │
│ │transportul public nou│
│ │cu emisii reduse de │
│ │carbon / cu emisii │
│ │zero de carbon │
│ │• Numărul de trenuri │
│Transport │electrice noi │
│nepoluant │achiziţionate sau │
│ │modernizate/ │
│ │retehnologizate │
│ │• Numărul de km de │
│ │linii electrice noi │
│ │create/întreţinute │
│ │• Numărul de staţii de│
│ │încărcare EV active │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Suprafaţa de teren │
│Gestionarea │sau apă conservată/ │
│durabilă a apei│recuperată (kmp) │
│şi a apelor │• Suprafaţa (km2) a │
│uzate │rezervelor marine/ │
│ │forestiere aflate sub │
│ │monitorizare activă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Număr de │
│ │infrastructuri cu rol │
│ │de apărare împotriva │
│ │inundaţiilor │
│Adaptarea la │construite şi/sau │
│schimbările │reabilitate / km de │
│climatice │infrastructură cu rol │
│ │de apărare împotriva │
│ │inundaţiilor │
│ │construite şi/sau │
│ │reabilitate │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Estimarea │
│ │economiilor anuale de │
│Clădiri verzi │energie ex-ante (în │
│ │MWh) │
│ │• Numărul de clădiri │
│ │care au fost finanţate│
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gestionarea │• Suprafaţa terenului │
│durabilă din │reabilitat şi protejat│
│punct de vedere│(kmp) │
│ecologic a │• Populaţia acoperită │
│resurselor │(numărul de persoane) │
│naturale vii şi│• Dimensiunea pădurii │
│a utilizării │acoperite (kmp) │
│terenurilor │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
2.6. Evaluarea externă S&P Global Ratings a finalizat evaluarea externă (opinii obţinute de la părţi secunde) a Cadrului pentru a confirma alinierea acestuia la GBP al ICMA. Opinia obţinută de la partea secundă este disponibilă la https://www.spglobal.com/ratings/en/products-benefits/public-reports/second-party-opinions. În plus faţă de Opinia obţinută de la partea secundă înainte de emisiune, Guvernul României va solicita anual, începând cu un an de la emisiune şi până la alocarea integrală (sau în cazul modificărilor semnificative, în timp util) un raport de asigurare privind alocarea sumelor obţinute din emitereaa de obligaţiuni verzi către proiectele verzi eligibile, furnizate de un furnizor de evaluare externă. Raportul/evaluarea rezultată va fi făcută publică pe site-ul Ministerului Finanţelor (https://mfinante.gov.ro/en/web/trezor/obligaţiuni-verzi). 3. Modificări la prezentul Cadru România va revizui ocazional prezentul Cadru, inclusiv alinierea acestuia la versiunile actualizate ale principiilor relevante, astfel cum şi în momentul în care sunt disponibile pe piaţă. Orice actualizare majoră va face obiectul revizuirii S&P Global Ratings sau a oricărui alt furnizor calificat de opinii obţinute de la părţi secunde. Comitetul interministerial pentru finanţarea proiectelor/cheltuielilor destinate protecţiei mediului şi combaterii schimbărilor climatice va propune şi transmite către aprobare Guvernului orice actualizări viitoare ale Cadrului, inclusiv extinderi ale listei categoriilor eligibile şi noi evoluţii ale pieţei. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
