────────── Conţinută de HOTĂRÂREA nr. 1.566 din 4 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1241 din 10 decembrie 2024.────────── ANEXA 1 Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung SECŢIUNEA 1 Introducere 1.1. Argumentarea necesităţii elaborării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, actualizate Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, este documentul strategic de referinţă, cu impact semnificativ în ceea priveşte instituţiile şi structurile cu atribuţii şi responsabilităţi în managementul riscului de inundaţii. La peste 10 ani de la aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, luându-se în considerare evoluţia şi tendinţele în producerea inundaţiilor şi mai ales consecinţele acestora, efectul schimbărilor climatice asupra apariţiei acestora, schimbările legislative şi administrative în managementul situaţiilor de urgenţă, inclusiv a Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ţinând cont de problemele identificate pe parcursul implementării acesteia, MMAP împreună cu ANAR, consideră necesară aprobarea unui document strategic în managementul integrat al apelor, pe termen mediu şi lung, actualizat. MMAP, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul apelor, este desemnată autoritate responsabilă cu rol principal în managementul riscului la inundaţii la nivel naţional, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 67 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor revine autorităţii publice centrale din domeniul apelor. În procesul de implementare a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, au fost semnalate dificultăţi în coordonarea interinstituţională şi în identificarea măsurilor optime pentru reducerea riscului la inundaţii, în special pentru acelea care necesită mai multe instituţii implicate, precum şi rolul acestora. În ciclul II de implementare a Directivei 2007/60/CE, pe lângă responsabilităţile de realizare şi raportare a evaluării preliminare a riscului la inundaţii, a hărţilor de hazard şi risc revizuite şi completate, precum şi a Planurilor de management al riscului la inundaţii, este necesară asigurarea unei monitorizări corespunzătoare a implementării măsurilor tuturor instituţiilor implicate în gestionarea acestui tip de risc. Având în vedere că în prezent este în vigoare un document strategic aprobat în anul 2010, prin Hotărârea Guvernului nr.846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, care nu mai este aliniat în totalitate modificărilor legislative şi administrative, dar şi faptul că în această perioadă au intervenit unele cerinţe de natura tehnică, se impune realizarea unei analize a ceea ce s-a realizat până în prezent şi actualizarea documentului strategic conform noilor cerinţe. Actele normative apărute ulterior Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.846/2010, impun o actualizarea acesteia, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr.557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr.94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, s-a identificat nevoia de optimizare a cadrului legal şi instituţional prin stabilirea suprapunerilor legislative şi a lipsurilor în domeniul managementului riscurilor la inundaţii, în vederea clarificării rolurilor şi competenţelor autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a modalităţilor de raportare şi monitorizare a implementării măsurilor prevăzute în această Strategie. Tot acest proces de actualizare este necesar şi pentru îmbunătăţirea coordonării procesului de implementare, monitorizare şi raportare a prevederilor Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, cu respectarea cerinţelor şi abordărilor existente la nivel european. Există o serie de considerente care impun aprobarea unui nou document strategic în managementul integrat al apelor, pe termen mediu şi lung, actualizat, prezentate în cele ce urmează: a) evoluţia şi tendinţele în producerea fenomenului de inundaţii şi, mai ales, consecinţele acestui fenomen, cât şi schimbările din mediul înconjurător care au avut loc în ultimii 10 - 20 de ani, impun schimbări în modul de abordare a problemei apărării împotriva inundaţiilor, trecând de la formele defensive de acţiune la cele de management al riscului la inundaţii, de la abordările clasice tradiţionale la măsurile nestructurale şi, în special a celor bazate pe Procese Naturale, parte componentă a infrastructurii verzi; b) strategia actuală nu mai este aliniată în totalitate modificărilor legislative şi administrative care au intervenit după 2010. Actele normative apărute ulterior Hotărârii Guvernului nr. 846/2010, impun o actualizarea acesteia, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare; c) Planurile de management al riscului la inundaţii, denumite în continuare PMRI, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.972/2016 pentru aprobarea planurilor de management al riscului la inundaţii aferent celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, pentru orizontul de timp 2016-2021 au reprezentat o etapă către o schimbare în gândire şi abordare. Cu toate acestea, în procesul de implementare a Directivei 2007/60/CE - Ciclul I, au fost semnalate dificultăţi în coordonarea interinstituţională şi în identificarea, dar mai ales în implementarea măsurilor optime pentru reducerea riscului la inundaţii, în special pentru acelea care necesită mai multe instituţii implicate. Referitor la gradul de îndeplinire a măsurilor prevăzute în Planurile de management al riscului la inundaţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Ciclul I - orizontul de timp 2021, se menţionează că niciuna din autorităţile care au propus măsuri concrete în PMRI nu au reuşit să finalizeze toate lucrările, cu menţiunea că, ANAR / ABA, au peste 50% măsuri finalizate, sau în curs de derulare din numărul total de măsuri propuse. Prin urmare, s-a identificat nevoia de optimizare a cadrului legal şi instituţional prin stabilirea suprapunerilor legislative şi a lipsurilor în domeniul managementului riscurilor la inundaţii, în vederea clarificării rolurilor şi competenţelor autorităţilor publice centrale şi locale; d) în perioada 2019 - 2023, în cadrul POCA, MMAP, împreună cu ANAR au derulat proiectul "întărirea capacităţii autorităţii publice centrale în domeniul managementului apelor în scopul implementării etapelor a 2-a şi a 3-a ale Ciclului II al Directivei inundaţii - RO- FLOODS". Prin acest proiect, s-au identificat o serie de măsuri integrate în PMRI, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2023 pentru actualizarea planurilor de management al riscului la inundaţii aferente celor 11 administraţii bazinele de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2016, Ciclul II - clasificate în trei categorii: măsuri de reducere a riscului de inundaţii la nivel naţional - Categoria A; măsuri de reducere a riscului de inundaţii la nivelul ABA, prin prevenire şi protecţie - Categoria B; măsuri de reducere a riscului de inundaţii la nivelul ABA, prin pregătire şi răspuns în caz de urgenţă - categoria C. Măsurile cuprinse în Planul de Acţiune asociat SNMRI, prevăzut în anexa la prezenta strategie, au fost corelate cu măsurile integrate în PMRI Ciclul II. Aceste măsuri odată implementate, vor îmbunătăţi eficienţa măsurilor propuse în cadrul PMRI Ciclul II; e) în Ciclul II de implementare a Directivei 2007/60/CE, pe lângă responsabilităţile de realizare şi raportare a evaluării preliminare a riscului la inundaţii, a hărţilor de hazard şi risc revizuite şi completate, precum şi a Planurilor de management al riscului la inundaţii este necesară asigurarea unei monitorizări corespunzătoare a implementării măsurilor tuturor instituţiilor implicate în gestionarea acestui tip de risc. Tot acest proces de actualizare este necesar şi pentru îmbunătăţirea coordonării procesului de implementare, monitorizare şi raportare a prevederilor Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, cu respectarea cerinţelor şi abordărilor existente la nivel european; f) necesitatea abordării holistice a fenomenului de inundaţii, luându-se în considerare întregul bazin hidrografic, impune promovarea unor direcţii de dezvoltare coordonată şi o gestionare integrată a activităţilor privind apa, terenurile şi resursele adiacente; Măsurile nestructurale: zonarea teritoriului, prognoza viiturilor şi avertizarea în caz de inundaţii, managementul situaţiilor de urgenţă şi măsurile post-inundaţie, pentru atenuarea efectului inundaţiilor, tind a fi potenţial mai eficiente ca soluţii durabile pe termen lung pentru problemele apei ca şi cele adiacente ei şi ele trebuie intensificate, în special în vederea reducerii vulnerabilităţii populaţiei, a bunurilor şi a proprietăţii. Măsurile structurale rămân elemente importante în prevenirea şi protecţia inundaţiilor, dar cu luarea în considerare a aspectelor privind conservarea naturii şi amenajarea teritoriului; trebuie să se reţină că, aceste măsuri trebuie orientate prioritar spre protecţia vieţii şi sănătăţii umane şi a siguranţei, a proprietăţii şi a bunurilor. În acest context, s-a impus necesitatea actualizării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, precum şi a Planului de Acţiune asociat SNMRI, pe baza unui nou cadru normativ pentru perioada 2024-2035. Elaborarea Strategiei a urmărit respectarea integrală a principiilor participării, responsabilităţii, fundamentării, sustenabilităţii, predictibilităţii şi transparenţei. Prin aceste principii, Strategia promovează o abordare participativă şi acţiunea incluzivă a instituţiilor şi a cetăţenilor României, prin eforturi pe termen lung - 2035. Îndeplinirea obiectivelor strategiei este prevăzută a se realiza prin colaborare interinstituţională şi investiţii dedicate, prin implicarea actorilor instituţionali esenţiali în managementul riscului la inundaţii, precum şi prin angrenarea organizaţiilor societăţii civile, a sectorului privat şi a publicului larg, cu prioritate a populaţiei locale, potenţial afectate de riscul la inundaţii. O abordare coordonată a gestionării riscului actual şi viitor la inundaţii este esenţială pentru ca această strategie să poată fi cu adevărat valorizată şi să asigure o abordare sustenabilă pentru gestionarea riscului la inundaţii. 1.2. Perioadele de implementare a strategiei Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung este aplicabilă în perioada 2025-2035. Perioadele de implementare ale fiecăreia dintre cele 3 tipuri de categorii de măsuri sunt detaliate în Planul de Acţiune asociat SNMRI.. 1.3. Metodologia utilizată pentru elaborarea Strategiei Elaborarea Strategiei a urmărit asigurarea concordanţei depline cu viziunea, obiectivul general şi obiectivele specifice, respectiv furnizarea unui document realist, actual, fundamentat tehnic şi corelat cu alte documente de planificare strategice. Strategia a fost elaborată în mai multe etape distincte, derulate complementar şi succesiv, care au urmărit să asigure calitatea, claritatea, actualitatea şi utilitatea demersului, prin următoarele elemente: a) raportarea la contextul internaţional şi european, precum şi la documentele programatice existente, incluzând inventarierea strategiilor existente şi a cadrului legislativ la nivel european şi naţional; b) analiza critică a Strategiei, realizată în cadrul proiectului Servicii de consultanţă şi expertiză în vederea revizuirii şi reactualizării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung şi a Planului de implementare SIPOCA 601/cod MySMIS 127559, inclusiv sub aspectul cuantificării gradului de îndeplinire a măsurilor asociate Strategiei şi considerarea acţiunilor corective şi a măsurilor de accelerare a progresului unor măsuri, după caz; c) păstrarea acelor obiective strategice/măsuri/acţiuni relevante, în vederea asigurării continuităţii, coerenţei şi predictibilităţii pe termen lung a documentului strategic elaborat; d) valorizarea principalelor rezultate ale rapoartelor/livrabilelor elaborate în cadrul proiectului recent finalizat "întărirea capacităţii autorităţii publice centrale în domeniul managementului apelor în scopul implementării etapelor a 2-a şi a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundaţii - RO-FLOODS', Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 130033, precum şi în cadrul contractului de consultanţă subsecvent "Asistenţă tehnică pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pentru România", în cadrul căruia au fost elaborate hărţile de hazard şi de risc la inundaţii şi PMRI; e) valorizarea tuturor rezultatelor analizelor/rapoartelor/livrabilelor elaborate în cadrul proiectului Servicii de consultanţă şi expertiză în vederea revizuirii şi reactualizării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung şi a Planului de implementare - SIPOCA 601/cod MySMIS 127559 în cadrul căruia Strategia a fost revizuită / dezvoltată; f) elaborarea unor obiective strategice generale, precum şi a unor obiective specifice realiste, măsurabile şi tangibile în orizontul de timp 2024-2035, în strânsă legătură cu obiectivele stabilite în cadrul Planurilor de management al riscului la inundaţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2023, Ciclul II; g) consultarea părţilor interesate, cu diferite profiluri - instituţii publice şi private, societate civilă, factori de decizie sau entităţi economice, din domenii de activitate diverse; consultările au vizat dezbateri privind elaborarea Strategiei, schimbul de informaţii şi ajustarea obiectivelor specifice în funcţie de necesităţile reale identificate; obiectivele strategice stabilite în funcţie de sector au fost discutate cu ministerele de resort. 1.4. Instituţiile implicate în elaborarea Strategiei Strategia a fost dezvoltată în cadrul Proiectului "întărirea capacităţii autorităţii publice centrale în domeniul managementului apelor în scopul implementării Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung", Cod SIPOCA 601/cod MySMIS 127559, implementat de către MMAP în calitate de Lider, având ca partener ANAR şi consorţiul format din JBA Consulting Engineers and Scientists Ltd (JBA Consulting Irlanda) - lider asociere şi subcontractorii JBA Consult Europe S.R.L., Ramboll South East Europe S.R.L. şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea". SECŢIUNEA a 2-a Viziune De-a lungul timpului, pentru a proteja localităţile, zonele industriale şi comerciale importante, au fost construite infrastructuri de protecţie împotriva inundaţiilor, acestea urmând a fi construite şi în viitor, unde este necesar. În vederea protejării teritoriului situat în afara zonelor urbane, industriale şi comerciale, este necesar ca accentul să se pună pe dezvoltarea măsurilor de retenţie naturală a apei şi pe construirea de poldere/zone de drenaj. Se recomandă ca, ori de câte ori este posibil, managementul zonelor inundabile să fie adaptat şi ajustat prin intermediul unor măsuri nestructurale - "lucrări pasive". În acest sens, următoarele măsuri prezintă un interes ridicat: amenajarea teritoriului, inclusiv managementul folosinţei/utilizării terenului, reglementările în materie de construcţii, gestionarea situaţiilor de urgenţă şi măsuri de creştere a gradului de conştientizare a populaţiei. În cadrul tuturor acestor intervenţii vor fi luate în considerare cerinţele şi obiectivele de mediu. Măsurile propuse vor fi implementate într-o manieră care să asigure protecţia corpurilor de apă - atingerea şi menţinerea stării bune a corpurilor de apă, a biodiversităţii - obiectivele specifice pentru protecţia speciilor şi habitatelor, îndeosebi a celor dependente de apă, precum şi a peisajului. Elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii şi determinarea modalităţilor de atenuare şi tranzitare ale undelor de viitură care produc inundaţii trebuie să servească drept bază pentru planificarea spaţială şi informarea populaţiei cu privire la riscul la inundaţii. Este de aşteptat ca în viitor, riscul la inundaţii să fie redus într-un mod semnificativ, prin intermediul unei abordări integrate, respectiv prin punerea în aplicare a unor pachete de măsuri constând atât în măsuri structurale, cât şi nestructurale. Un rol important îl va juca coordonarea strânsă cu măsurile privind amenajarea teritoriului, reglementările privind construcţiile, gestionarea situaţiilor de urgenţă şi cu măsurile de creştere a gradului de conştientizare a populaţiei. Abordarea integrată a managementului riscului la inundaţii trebuie să fie parte a unui efort comun, implicând diferite sectoare ale societăţii, pentru a proteja mediul înconjurător, populaţia şi sănătatea umană în faţa schimbărilor climatice şi a altor impacturi negative ale inundaţiilor. În final, doar o abordare integrată şi sustenabilă poate asigura un viitor durabil pentru mediul înconjurător şi pentru societatea umană. Viziunea pe termen lung a acestei strategii (2035) Este necesară aplicarea unei abordări holistice şi integrate care include natura şi procesele naturale, pentru a preveni sau reduce riscul la inundaţii, oferind însă şi protecţia de care mediul înconjurător are nevoie. Această abordare ia în considerare atât efectele climatice, cât şi cele ale activităţilor umane asupra mediului, astfel încât să poată fi identificate şi aplicate soluţii sustenabile (Figura 1). (a se vedea imaginea asociată) Figura 1 - Viziunea pe termen lung a Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii (schemă) Strategia porneşte de la necesitatea asigurării unui nivel adecvat de protecţie şi rezilienţă la inundaţii a societăţii româneşti, economiei, mediului şi patrimoniului cultural, în orizontul de timp 2024-2035. În vederea asigurării unui nivel adecvat de protecţie şi rezilienţă, strategia propune valori standard de protecţie, exprimate prin probabilităţi de depăşire ale debitelor maxime, asociate diferitelor tipuri de dezvoltări urbane / rurale (Tabelul 1). Tabelul 1- Standard de protecţie ţintă asociat diferitelor tipuri de dezvoltări
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Tip │Probabilitatea anuală de │
│dezvoltare │depăşire asociată │
│urbană / │standardului de protecţie│
│rurală* │(standard ţintă) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Municipiul │0.1% │
│Bucureşti │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Municipiu > │ │
│100.000 │0.2% │
│locuitori │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Oraş / │ │
│Municipiu │ │
│50.000 ÷ │0.5% │
│100.000 │ │
│locuitori │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Oraş / │ │
│Municipiu < │1% │
│50.000 │ │
│locuitori │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Comună / Sat│1% │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Zonă │ │
│agricolă cu │ │
│valoare │10% │
│economică │ │
│ridicată │ │
└────────────┴─────────────────────────┘
*Dezvoltările urbane / rurale şi standardele de protecţie asociate sunt aplicabile zonelor de intravilan (totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unităţile administrative-teritoriale de bază). Standardul-ţintă de protecţie poate fi atins fie printr-o măsură individuală - singulară, fie printr- un ansamblu de măsuri - schemă de amenajare, dimensionate astfel încât, conjugat, să îndeplinească standardul ţintă. În unele cazuri, atingerea standardului-ţintă de protecţie poate să nu fie realistă, ca urmare a unor constrângeri de natură economică, tehnică, socială, culturală sau de mediu; în aceste situaţii, standardul-ţintă de protecţie poate fi ajustat, justificat, pe baza unor analize de risc şi analize tehnico-economice riguroase, precum analiza Multi-Criterială, analiza Cost-Beneficiu. În acest caz, dacă este posibil/fezabil, se vor propune măsuri de creştere a rezilienţei pentru obiectivele care sunt expuse la inundaţii - măsuri de adaptare individuală. În concluzie, odată standardul-ţintă, stabilit pentru o anumită zonă/localitate, sunt situaţii în care pot fi permise/acceptate niveluri de protecţie mai reduse pentru anumite tipuri de dezvoltări urbane /rurale (localităţi), cu menţiunea că, se acordă prioritate creşterii rezilienţei şi gradului de securitate a lucrărilor de infrastructură esenţială. Noile dezvoltări/construcţii sunt permise în zonele inundabile doar atunci când nu există amplasamente alternative rezonabile, disponibile în zone cu risc redus sau fără risc, care îndeplinesc, de asemenea, obiectivele planificării şi dezvoltării durabile. În cazul în care este absolut necesar sau oportun ca amplasarea dezvoltării/construcţiei să fie realizată într-o zonă inundabilă: a) se vor avea în vedere dezvoltări/construcţii mai puţin vulnerabile (clasele de "vulnerabilitate scăzută" şi "compatibile cu apa" conform Tabelului 2; b) în cazul în care noua construcţie/dezvoltare face parte din categoria construcţiilor cu "vulnerabilitate ridicată" (Tabel 2), se vor alege soluţii constructive de adaptare aplicabile obiectivelor situate în zone inundabile şi claselor de adâncimi de apă aferente zonei respective şi se vor propune măsuri suplimentare în vederea limitării oricărei creşteri a riscului pentru proprietăţile învecinate existente. Tabelul 2 - Clasele de vulnerabilitate a tipurilor de dezvoltare / construcţiilor la inundaţii, luând în considerare funcţiunea / rolul / importanţa acestora
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Clasa │Tip Dezvoltare/ │
│vulnerabilitate │Construcţie │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │• Staţii de │
│ │ambulanţă, poliţie şi│
│ │pompieri, centre de │
│ │comandă şi instalaţii│
│ │de telecomunicaţii │
│ │necesar a fi │
│ │operaţionale pe │
│ │durata viiturii │
│ │(infrastructură │
│ │esenţială); │
│ │• Căi de evacuare şi │
│ │locuri de evacuare în│
│ │caz de urgenţe; │
│ │• Infrastructură │
│ │esenţială de │
│ │utilitate publică şi │
│ │de transport │
│ │(autostrăzi, drumuri │
│ │europene / naţionale,│
│Dezvoltare / │drumuri judeţene), │
│Construcţii cu │puncte de generare a │
│vulnerabilitate │energiei electrice, │
│ridicată │staţii de tratare şi │
│(inclusiv │epurare a apei, surse│
│Construcţii de │potenţiale de poluare│
│tip │(SEVESO, IED) care │
│infrastructură │trebuie să rămână │
│esenţială) │operaţionale pe │
│ │perioada producerii │
│ │de inundaţii; │
│ │• Locuinţe, complex │
│ │rezidenţial; │
│ │• Infrastructură │
│ │socială (obiective │
│ │sociale): │
│ │- Spitale, centre │
│ │medicale; │
│ │- Centre de îngrijire│
│ │şi servicii sociale, │
│ │orfelinate, case de │
│ │bătrâni sau alte │
│ │persoane cu │
│ │mobilitate redusă; │
│ │- Instituţii de │
│ │învăţământ (creşe, │
│ │grădiniţe, şcoli, │
│ │licee, universităţi, │
│ │cămine studenţeşti). │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │• Clădiri / Spaţii │
│ │utilizate pentru │
│ │comerţ cu amănuntul, │
│ │agrement, depozitare,│
│ │obiective │
│ │non-rezidenţiale; │
│ │• Terenurile şi │
│ │clădirile aferente, │
│ │utilizate pentru │
│ │camping sau rulote │
│ │staţionate temporar, │
│ │sub rezerva │
│ │existenţei unor │
│ │planuri specifice de │
│ │avertizare şi │
│ │evacuare; │
│Dezvoltare / │• Terenuri şi clădiri│
│Construcţii mai │destinate │
│puţin │activităţilor │
│vulnerabile │agricole şi silvice; │
│(vulnerabilitate│• Staţii de │
│scăzută) │prelucrare a │
│ │deşeurilor (cu │
│ │excepţia gropilor de │
│ │gunoi şi a deşeurilor│
│ │periculoase); │
│ │• Activităţi miniere │
│ │de exploatare şi │
│ │procesare (alte │
│ │activităţi decât cele│
│ │SEVESO, IED), │
│ │inclusiv balastiere; │
│ │• Infrastructură de │
│ │transport (de │
│ │importanţă mai │
│ │redusă): de exemplu │
│ │drumuri comunale, │
│ │forestiere, │
│ │tehnologice. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │• Pontoane, │
│ │debarcadere, dane; │
│ │• Facilităţi pentru │
│ │navigaţie; │
│ │• Şantiere de │
│ │construcţii şi │
│ │reparaţii navale, │
│ │facilităţi pentru │
│ │procesarea peştelui │
│ │şi activităţi │
│ │compatibile care │
│ │necesită o amplasare │
│ │pe malul apei; │
│ │• Facilităţi │
│ │recreaţionale │
│ │(pescuit, îmbăiere, │
│ │sporturi nautice) │
│ │care depind de apă; │
│Construcţii │• Amenajări ale │
│compatibile cu │spaţiului liber în │
│apa │spirit recreaţional, │
│ │conservare a naturii,│
│ │terenuri de sport şi │
│ │facilităţi esenţiale │
│ │pentru aceste │
│ │activităţi, cum ar fi│
│ │cabine de schimb, │
│ │vestiare şi altele │
│ │asemenea; │
│ │• Spaţii de cazare │
│ │esenţiale pentru │
│ │personalul care │
│ │deserveşte │
│ │utilizările prezente │
│ │în această zonă, sub │
│ │rezerva unui plan │
│ │specific de │
│ │avertizare şi │
│ │evacuare; │
└────────────────┴─────────────────────┘
În funcţie de localizarea noilor obiective/construcţii în raport cu zona inundabilă şi a clasei de vulnerabilitate din care acestea fac parte, la etapa de solicitare a Actului de Reglementare (Figura 2) se vor elabora studii de inundabilitate de detaliu, care să respecte un conţinut cadru stabilit la nivel naţional, ca anexă la Documentaţia pentru obţinerea Avizului/Autorizaţiei de Gospodărirea Apelor. Prin urmare, în cazul excepţional în care rezultă necesitatea realizării unui obiectiv într-o zonă inundabilă, acest lucru este permis numai prin îndeplinirea criteriilor Testului de Justificare susţinut prin Studiul de inundabilitate şi Analiză de soluţii, demonstrându-se astfel, prin măsurile propuse, capacitatea de gestionare şi diminuare a riscului la inundaţii la un nivel acceptabil. (a se vedea imaginea asociată) Figura 2 - Criterii de îndeplinit la etapa de solicitare Autorizaţie/Aviz de gospodărire a apelor pentru obiectivele existente şi noi aflate în zona inundabilă, în funcţie de localizarea acestora în raport cu zona inundabilă şi de clasa de vulnerabilitate din care fac parte Testul de justificare este îndeplinit dacă studiul de inundabilitate respectă simultan următoarele criterii: Soluţia tehnică proiectată a obiectivului supus avizării include măsuri de protecţie la inundaţii şi/sau măsuri de adaptare aplicabile obiectivelor noi şi existente situate în zone inundabile, dimensionate conform standardului ţintă prezentat în Tabelul 1 şi luând în considerare schimbările climatice. Noul obiectiv de construcţii nu creşte riscul la inundaţii pentru populaţie, proprietăţi şi obiective socio-economice, aflate în vecinătatea obiectivului de construcţii. Dacă se produce o creştere a riscului la inundaţii ca urmare a implementării obiectivului, soluţia proiectată va include măsuri suplimentare de reducere a riscului la inundaţii la un nivel acceptat. Eficienţa măsurilor de reducere a riscului trebuie demonstrată în studiul de inundabilitate prin modelare hidraulică. Dacă zonele inundabile corespunzător probabilităţilor de depăşire de 1% şi 0,1% nu sunt cunoscute (obiectivul nu se află în zona desemnată A.P.S.F.R.), acestea vor fi definite obligatoriu în cadrul unui studiu de inundabilitate cu prezentarea următorilor parametri hidraulici: adâncime, viteză, timp de expunere. SECŢIUNEA a 3-a Priorităţi, politici şi cadrul legal 3.1. Cadrul de politici şi strategii la nivel internaţional şi European Problematica de management al riscului la inundaţii este una constantă, atât la nivel global, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Strategia naţională de management al riscului la inundaţii este racordată şi respectă prevederile cadrului legislativ şi de politici la nivel internaţional, respectiv Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, Acordul de la Paris din 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, precum şi la nivel european, respectiv Directiva 2007/60/CE, Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, cu modificările şi completările ulterioare, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, precum şi a politicilor/strategiilor/priorităţilor europene în vigoare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a politicilor/strategiilor/priorităţilor europene în vigoare. Directivele mai sus menţionate au fost transpuse în legislaţia naţională astfel: Directiva 2000/60/CE, cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.3/2010 privind modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.146/2010, Directiva 92/43/CEE, cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservare habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Directiva 2007/60/CE, prin Legea nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Politicile şi strategiile europene în vigoare, în ordinea publicării, sunt: a) Common Agricultural Policy / Politica Agricolă Comună - reprezintă o politică esenţială pentru a asigura viitorul agriculturii şi al silviculturii, precum şi pentru a atinge obiectivele din Pactul Verde European; reforma a fost adoptată pe 02.12.2021 şi conform noii legislaţii a intrat în vigoare la data de 01.01.2023 - exerciţiul financiar derulat în perioada 2023-2027; b) EU Strategy on Adaptationto Climate Change / Strategia Uniunii Europene privind Adaptarea la Schimbările Climatice - în strategie se evidenţiază pericolul şi ameninţările legate de sănătate, din cauza schimbărilor climatice continue; acestea sunt grave şi pot fi abordate numai la nivel transfrontalier. Printre acestea se numără decesele şi pagubele cauzate de inundaţii, valuri de căldură sau incendii de pădure. În acest sens, o soluţie poate fi refacerea capacităţii de infiltraţie (funcţia de burete) a solurilor ce va stimula alimentarea rezervei de apă din acvifere şi reducerea riscului la inundaţii - strategie aprobată la data de 24 februarie 2021; c) EU Biodiversity Strategy for 2030 / Strategia Uniunii Europene privind Biodiversitatea pentru 2030 - ce îşi propune să fie fundamentul protecţiei naturii la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene şi constituie un element cheie al Pactului Verde European. Acţiunile propuse prin această strategie prevăd crearea unor zone protejate care să acopere cel puţin 30% din suprafaţa terestră şi maritimă a Uniunii Europene, extinzând acoperirea zonelor Natura 2000 existente, refacerea ecosistemelor degradate, reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor şi a riscului aferent până în 2023, plantarea a 3 mld. de copaci în întreaga Uniune Europeană şi crearea unui cadru ambiţios pentru biodiversitate; d) Water Framework Directive / Directiva 2000/60/CE, cu modificările şi completările ulterioare, (Directiva-Cadru privind Apa) - directiva asigură stabilirea unor norme pentru oprirea deteriorării stării corpurilor de apă din Uniunea Europeană şi pentru obţinerea şi/sau menţinerea unei stări bune a râurilor, a lacurilor şi a apelor subterane din Europa. Directiva se bazează pe o abordare de district - bazin hidrografic pentru a se asigura că ţările vecine cooperează pentru a gestiona râurile şi alte corpuri de apă subterane pe care le au în comun - aflată în proces de implementare ciclică, începând cu anul 2000; e) Birds and Habitats Directives / Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Directiva 92/43/CEE, cu modificările şi completările ulterioare (Directivele Uniunii Europene privind păsările şi habitatele - reprezintă fundamentul legislaţiei europene privind conservarea naturii. Aceste directive reprezintă cea mai ambiţioasă şi amplă iniţiativă întreprinsă vreodată pentru conservarea patrimoniului natural al Europei. Obiectivul general al celor două directive este de a asigura că, speciile şi tipurile de habitate protejate sunt menţinute sau readuse într-o stare de conservare favorabilă în întregul lor areal natural de pe teritoriul Uniunii Europene Prin urmare, se vizează mai mult decât oprirea declinului viitor sau a dispariţiei acestora; scopul este de a asigura recuperarea suficientă a speciilor şi habitatelor pentru a le permite să se dezvolte pe termen lung; f) Zero pollutionaction plan / Planul de acţiune pentru poluare zero - planul de acţiune urmăreşte ca poluarea aerului, a apei şi a solului să fie redusă la niveluri care să nu mai fie considerate dăunătoare pentru sănătate şi pentru ecosistemele naturale şi care să respecte limitele la care planeta noastră poate face faţă, creând astfel un mediu fără substanţe toxice. Acest plan a fost adoptat pe 12.05.2021 şi în cazul componentei apă se doreşte îmbunătăţirea calităţii acesteia prin reducerea deşeurilor, a deşeurilor de plastic din mări (50%) şi a microplasticelor eliberate în mediul înconjurător (30%) - componenta cheie a Pactului Verde European aprobat în 2021; g) Environmental sustainability in the CAP (Common Agricultural Policy) / Sustenabilitatea mediului în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună) - prezintă trei obiective de mediu clare, fiecare dintre acestea fiind reluate în Pactul Verde European: combaterea schimbărilor climatice, protejarea resurselor naturale şi îmbunătăţirea biodiversităţii. În cadrul componentei apă, obiectivele urmăresc protejarea atât cantitativă, cât şi calitativă a acesteia, utilizată în agricultură, prin crearea unor benzi de protecţie de-a lungul cursurilor de apă, prin sprijinirea unor sisteme de irigaţii mai eficiente şi prin consolidarea aplicării normelor în zonele vulnerabile la nitraţi - reprezintă atenţia de care beneficiază mediul în cadrul Politicii Agricole Comune, reflectat în 3 obiective din 9 ale CAP; h) Rural Development / Dezvoltare rurală - Politica Agricolă Comună (PAC) susţine, prin finanţare economică şi acţiuni de consolidare, sustenabilitatea socială, economică şi de mediu în zonele rurale. Pe parcurs sunt urmărite trei obiective importante pentru dezvoltarea zonelor rurale, precum: stimularea competitivităţii în sectoarele de agricultură şi silvicultură; gestionarea durabilă a resurselor naturale şi a acţiunilor din domeniul climei; echilibru teritorial între comunităţile rurale şi asigurarea de locuri de muncă; i) Aarhus Convention / Convenţia de la Aarhus - convenţia garantează accesul la informaţii, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în problemele de mediu. Publicul are dreptul să cunoască: starea mediului; politici sau măsuri care afectează mediul şi asigurarea siguranţei publice în cazul în care sănătatea populaţiei este afectată de starea mediului; j) INSPIRE Directive / Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare (Directiva INSPIRE) - directiva are ca scop crearea unei infrastructuri de date spaţiale ce poate fi folosită la nivelul Uniunii Europene în scopul politicilor de mediu şi de identificare a activităţilor ce pot degrada calitatea mediului. Această directivă a intrat în vigoare la data de 15.05.2007 şi este utilă pentru schimbul de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene şi pentru elaborarea de politici transfrontaliere; k) European Green Deal / Pactul Verde European - acordul urmăreşte transformarea Uniunii Europene într-o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, asigurând: nici o emisie netă de gaze cu efect de seră până în 2050 şi o creştere economică ce întrerupe utilizarea resurselor - acest acord a intrat în vigoare în decembrie 2019; l) New EU Forest Strategy for 2030 / Noua Strategie a Uniunii Europene pentru Păduri pentru 2030 - care evidenţiază rolul multifuncţional al pădurilor, inclusiv în asigurarea protecţiei surselor de apă, a comunităţilor în faţa dezastrelor naturale (viituri, inundaţii), pe lângă furnizarea de materiale, energie, alimente, medicamente, un mediu propice pentru dezvoltarea patrimoniului cultural, tradiţiei, inovării SA Pădurile reprezintă principalul aliat natural în adaptarea comunităţilor umane la schimbările climatice şi combaterea lor, fiind esenţiale în atingerea obiectivului european de neutralitate climatică până în 2050. 3.2. Cadrul de politici şi strategii la nivel naţional România a adoptat, în perioada recentă, o serie de strategii şi planuri naţionale integrate care fundamentează cadrul strategic privind dezvoltarea durabilă şi managementul hazardurilor şi riscurilor (incluzând riscul la inundaţii), ale căror prevederi au fost luate în considerare în cadrul prezentei strategii. Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR), adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă răspunsul României la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi stabileşte cadrul naţional pentru implementarea celor 17Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). În ceea ce priveşte schimbările climatice, ODD 13 al strategiei, intitulat acţiune climatică, specifică faptul că SNDDR vizează consolidarea capacităţii de adaptare şi rezilienţă a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice şi dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare şi de adaptare la schimbările climatice şi dezastrele naturale atât în strategiile, cât şi în politicile naţionale şi în planificarea şi creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare privind schimbările climatice. De asemenea, referitor la managementul resurselor de apă, ODD 6 al SNDDR specifică importanţa îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei în bazinul hidrografic, promovarea soluţiilor bazate pe natură, restaurarea cursurilor de apă şi a luncilor inundabile, crearea de noi zone umede. Prin ODD 15, SNDDR îşi propune protecţia şi conservarea ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor şi protejarea solului şi a terenurilor împotriva degradărilor, inclusiv a eroziunii. Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050 (SNASC), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1010/2024, a fost elaborată în cadrul proiectului ,,Consolidarea capacităţii instituţionale pentru îmbunătăţirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice''", derulat sub îndrumarea MMAP. Strategia urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii de adaptare şi creşterea rezilienţei sistemelor socio- economice şi naturale la impactul variabilităţii şi schimbărilor climatice pe diferite areale şi intervale de timp. Prin urmare, unele dintre principalele direcţii de acţiune ale strategiei vizează dezvoltarea de programe şi acţiuni pentru reducerea riscului de deficit de apă în zonele potenţial deficitare, la nivel naţional, în perspectiva schimbărilor climatice şi dezvoltarea de planuri, acţiuni şi măsuri pentru reducerea riscului de producere a inundaţiilor în zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii - surse fluviale, pluviale, costiere. De asemenea, este vizată consolidarea cunoştinţelor privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă, privind utilizarea cu predilecţie a soluţiilor bazate pe natură, privind modalităţile de prevenire, acţiune şi răspuns în cazul dezastrelor naturale specifice provocate de fenomene meteorologice extreme, împreună cu creşterea gradului de siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor. Concret, pentru 2030, strategia vizează: a) consolidarea rezilienţei şi capacităţii României de a se adapta riscurilor asociate cu schimbările climatice şi cu dezastrele naturale; b) creşterea capacităţii de a reacţiona rapid la fenomenele meteorologice extreme neaşteptate; c) îmbunătăţirea educaţiei, a gradului de conştientizare şi a capacităţii umane şi instituţionale de atenuare, adaptare şi reducere a impactului schimbărilor climatice, precum şi implementarea sistemelor de avertizare timpurie; d) intensificarea eforturilor naţionale de realizare a tranziţiei la o economie "verde". Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, denumit în continuare PNRR, aprobat de Comisia Europeană (CE) în anul 2021, este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii pentru aplicarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) la nivel naţional, având ca scop final accelerarea implementării reformelor sustenabile şi a investiţiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naţionale după criza generată de COVID-19, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forţei de muncă, sprijinirea tranziţiei verzi şi a celei digitale pentru promovarea creşterii durabile. PNRR este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi este împărţit în 16 componente, pentru a acoperi nevoile României şi în acelaşi timp, pentru a urmări priorităţile Comisiei Europene. PNRR are o alocare totală în valoare de 28.508.208.514 euro, respectiv 28.5 miliarde euro, din care 13.566.055.514 euro pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă, respectiv 14.942.153.000 euro pentru componenta asistenţă financiară rambursabilă. Domeniile vizate de PNRR sunt: managementul apei, transportul, energia, pădurile şi biodiversitatea, deşeurile, clădirile, turismul, sănătatea, reformele sociale, guvernanţa şi educaţia. Problema inundaţiilor este abordată în cadrul "Pilonului I Tranziţie verde, Componenta C1: Managementul apei", unde anumite probleme actuale sunt identificate şi sunt prezentate sumele alocate şi abordările diferitelor reforme şi investiţii. Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (PNMRD), realizat de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în anul 2020 are scopul de a aborda în mod sistematic, unitar şi interinstituţional măsurile şi acţiunile necesare pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul adecvat, la nivel de sistem, în concordanţă cu orientările internaţionale şi obligaţiile României ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi al ONU pe linia reducerii riscurilor de dezastre. PNMRD este un document strategic, orientat pe integrarea diferitelor componente ale sistemului naţional de gestionare a situaţiilor de urgenţă. Acesta promovează, printre altele, identificarea şi dezvoltarea măsurilor de rezilienţă la dezastre care abordează riscurile naturale, schimbările climatice sau cauzate de om. Inundaţiile constituie un factor de risc major, fiind prezentate diferite mecanisme ale acestora, precum şi studii de caz ce evidenţiază impactul schimbărilor climatice asupra inundaţiilor şi scenarii de rupere de diguri. Sunt prezentate măsurile de prevenire, pregătire şi răspuns la inundaţii, alături de priorităţile stabilite pentru orizontul de timp 2020-2027. Strategia naţională de dezvoltare urbană integrată pentru oraşe reziliente, verzi, incluzive şi competitive 2022 - 2035, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 1575/2022 - Politica Urbană a României (SNDU), a fost realizata în cadrul proiectului Elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacităţii administrative şi de planificare strategică a zonelor urbane din România (SIPOCA 711), derulat de către MDLPA şi Banca Mondiala în cadrul unui parteneriat de asistenţă tehnică şi cofinanţat din FSE, prin POCA 2014 ţ2020. SNDU reprezintă un instrument de planificare care să răspundă nevoilor de dezvoltare locală şi să asigure continuitatea pe termen lung a viziunii de dezvoltare. Strategia ajuta administraţiile locale sa ia cunoştinţă de problemele / aspectele principale ale comunităţii, să formuleze priorităţi de viitor şi, în special, să identifice investiţiile pe care trebuie să le efectueze pentru accesarea finanţării externe şi pentru dezvoltare. Strategia naţională pentru păduri 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1227/2022 (SNP30), îşi propune să asigure un demers de bună guvernanţă fundamentat pe o coerenţă a legislaţiei în domeniul forestier, transparenţă, valorificând principiile de gestionare durabilă a pădurilor care au asigurat, între altele, rolul multifuncţional, stabilitatea şi biodiversitatea ecosistemelor forestiere din România. Documentul evidenţiază că zonarea funcţională actuală a pădurilor româneşti contribuie la asigurarea, cu prioritate a serviciilor ecosistemice de regularizare a apelor, antierozionale şi de protecţie climatică. De asemenea, între obiectivele de rezultat se regăsesc identificarea şi fundamentarea soluţiilor de împădurire a zonelor vulnerabile la riscuri climatice (inclusiv inundaţii), precum şi managementul integrat al bazinelor hidrografice torenţiale. Strategia naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2022 (SNCISI), oferă oportunităţi pentru fundamentarea ştiinţifică a acţiunilor necesare atingerii neutralităţii şi rezilienţei climatice, aceasta din urmă prin adaptarea la schimbările climatice, în dezvoltarea sistemului de management al riscului asociat inundaţiilor, creşterea rezilienţei comunitare prin informare, educare şi implicare în scopul diminuării pierderilor cauzate de calamităţi naturale, accidentale şi de cele provocate de om. Agenda Strategică de Cercetare componentă a SNCISI, defineşte şase domenii care vizează provocări societale, din care domeniul "Securitate civilă pentru societate" este orientat, printre altele, spre limitarea impactului fenomenelor meteorologice extreme şi dezvoltarea sistemului de management al riscului asociat inundaţiilor. Pe lângă aceste planuri naţionale integrate, există documente strategice care abordează specific sau indirect managementul riscului la inundaţii şi adaptarea la schimbările climatice, printre care menţionăm: a) Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (2018); b) Strategia Naţională privind Reducerea Efectelor Secetei, prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung (2008); c) Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR) (2016); d) Strategia Naţională de Reabilitare şi Extindere a Infrastructurii de Irigaţii din România (2019); e) Strategia naţională pentru reducerea riscului de dezastre 2024-2035 (SNRRD) (2024); f) Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1081/2013, în curs de actualizare, g) Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1010/2024 (SNASC). 3.3. Legislaţia existentă în domeniul strategiei a) Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; b) Hotărârea Guvernului nr. 846/2010; c) Hotărârea Guvernului nr. 972/2016, cu modificările şi completările ulterioare; d) Hotărârea Guvernului nr. 886/2023; e) Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor, cu modificările şi completările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare. 3.4. Cadrul instituţional 1. Din punct de vedere instituţional, MMAP împreună cu ANAR au fost desemnate autorităţi competente pentru implementarea Directivei 2007/60/CE. MMAP deţine responsabilităţile cheie în sectorul apelor şi mediului şi defineşte politicile în domeniul hidrologiei, hidrogeologiei, managementului resurselor de apă, protecţiei, conservării şi refacerii capitalului natural în domeniul apelor şi pădurilor, managementul mediului şi al sistemului de audit - EMAS. ANAR administrează resursele de apă din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor: acumulări, diguri de protecţie împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), instituţie aflată în subordinea ANAR, administrează baza de date hidrologice naţională, sprijină ANAR şi MMAP cu informaţii ştiinţifice de specialitate privind gestionarea resurselor de apă şi coordonează activitatea reţelei naţionale de hidrologie şi hidrogeologie, asigurând îndrumarea tehnică şi de specialitate şi implementarea programelor de modernizare a sistemului naţional de supraveghere hidrologică, prin elaborarea şi implementarea de tehnici şi metodologii de măsurare, colectare şi validare de date şi informaţii hidrologice şi îndrumarea metodologică şi tehnică a unităţilor sistemului hidrologic naţional. ABA, subordonate ANAR, sunt responsabile de gestionarea resurselor de apă, exploatarea, întreţinerea şi gestionarea infrastructurii de apă şi protecţia împotriva inundaţiilor la nivelul bazinelor hidrografice. În România există 11 ABA şi Exploatarea Complexă Stânca Costeşti. 2. Alte autorităţi ale administraţiei publice care conlucrează cu autorităţile competente menţionate mai sus, pentru reducerea riscului la inundaţii: a) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR); b) Ministerul Afacerilor Interne (MAI); c) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI); d) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA); e) Ministerul Educaţiei (ME); f) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT); g) Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE); h) Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) 3. Alte instituţii, autorităţi şi societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, entităţi care colaborează pentru gestionarea resurselor de apă cu autorităţi cu atribuţii şi responsabilităţi în managementul riscului la inundaţii: a) Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM); b) Garda Forestieră Naţională (GFN); c) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva (RNP Romsilva); d) Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) e) SPEEH Hidroelectrica SA; f) Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR); g) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU); h) Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC); i) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI); j) Centrul Naţional de Cartografie (CNC); k) Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID); l) Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu- Şişeşti"(ASAS); m) Centrul Român pentru Utilizarea Teledetecţiei în Agricultură (CRUTA); n) Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (INCDS), o) Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA), p) Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi q) Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) 4. Organisme interinstituţionale cu rol decizional sau consultativ în managementul situaţiilor de urgenţă / reducerea riscurilor de dezastre: a) Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU); b) Platforma Naţională pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (PNRRD.); c) Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (CMSU); d) Comitetul Judeţean / Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU / CMBSU); e) Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU). Toate aceste instituţii desfăşoară activităţi care contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei în diferite sectoare de activitate, iar rolul concret al acestora este prevăzut în secţiunea a 10-a (instituţii responsabile). SECŢIUNEA a 4-a Analiza contextului şi definirea problemelor 4.1. Istoric. Tendinţe ale fenomenului România este o ţară predispusă la inundaţii. Între 1990 şi 2020, EM-DAT (Emergency Events Database) a consemnat în România 48 de dezastre induse de inundaţii, fluviale sau viituri rapide, înregistrând pagube totale în valoare de 3,13 miliarde USD. Acestea reprezintă 55,8% dintre toate dezastrele naturale care au lovit România în aceeaşi perioadă şi 8,73% din dezastrele induse de inundaţii în Europa. În Uniunea Europeană, din 1980 până în prezent s-au înregistrat aproximativ 1500 de evenimente de inundaţii care s-au soldat cu peste 4300 de victime. De asemenea, totalul estimat al pagubelor este de peste 170 de miliarde de euro. În conformitate cu informaţiile furnizate de ANAR, în perioada 1960-2022, au avut loc aproximativ 560 de inundaţii majore şi au fost înregistrate 276 de victime. În baza unei evaluări naţionale a riscurilor în România, inundaţiile reprezintă unul dintre hazardurile cu cele mai mari consecinţe / pagube produse, având un nivel de impact mediu (fizic, economic şi psiho-social), cu o probabilitate medie de apariţie. Dintre ţările situate în districtul hidrografic al fluviului Dunărea, se estimează că România va fi cea mai afectată de schimbările climatice viitoare. Studiile de specialitate estimează că, impactul schimbărilor climatice în România va exacerba impactul fenomenelor meteorologice şi va creşte numărul de fenomene hidrometeorologice extreme, precum inundaţiile. Simulările de lungă durată realizate arată cu un grad ridicat de certitudine că, în peste jumătate din teritoriul României debite maxime cu probabilitatea anuală de depăşire de 1% pot înregistra creşteri de cca 10-15% în perioada 2021-2050 faţă de perioada de referinţă 1971-2000. Intensificarea evenimentelor de tipul precipitaţiilor cu caracter torenţial în România, în ultimii ani, a determinat frecvent producerea de viituri rapide în bazine hidrografice mici şi foarte mici, care au generat de multe ori pagube materiale majore şi pierderi de vieţi omeneşti. Asemenea viituri s-au produs în toate regiunile ţării, având cel mai adesea caracter catastrofal, iar ca impact potenţial al schimbărilor climatice este foarte probabil că frecvenţa acestor evenimente de viituri rapide severe să crească în perioada următoare, mai ales după anul 2030, conform scenariilor actuale de schimbări climatice. În egală măsură, inundaţiile urbane se vor amplifica în condiţiile în care intensitatea precipitaţiilor creşte, iar izolarea şi impermeabilizarea solului cu straturi asfaltice şi construcţii de beton determină o creştere a scurgerii apei la suprafaţă şi o reducere a apei infiltrate în sol. Impactul schimbărilor climatice asupra apelor costiere poate fi reprezentat prin fenomenul de pătrundere a apei de mare în sistemele costiere de apă dulce. Referitor la schimbările climatice care influenţează fenomenul menţionat, România a estimat că nivelul Mării Negre va creşte cu 12-25 mm/an, sau cu până la 0,5 m până în 2050, conform unui scenariu negativ. Marea Neagră este o mare semi-închisă, şi are niveluri de salinitate (12-19 ppt) şi maree relativ scăzute. Cu toate acestea, când se adaugă intensitatea şi frecvenţa crescută a viiturilor rapide şi furtunilor cu ploi, este posibil să existe o creştere a eroziunii costiere, o pierdere a faunei şi florei de apă dulce, precum şi daune semnificative la infrastructura şi aşezările de coastă. 4.2. Evoluţia în timp a abordărilor de gestionare a inundaţiilor Analizând literatura de specialitate publicată în perioada 2000 - 2020 se poate observa că abordările de management al inundaţiilor au evoluat de-a lungul timpului, desprinzându-se mai multe etape distincte de evoluţie; aceste etape au fost adaptate situaţiei din ţara noastră, rezultând următoarele trei abordări care s-au succedat în timp: a) controlul inundaţiilor - aceasta a reprezentat abordarea care a marcat o lungă perioadă de gestionare a inundaţiilor, aşa-zisa abordare "tradiţională" a inundaţiilor în România, având ca obiectiv apărarea împotriva inundaţiilor; b) managementul riscului la inundaţii - începutul acestei perioade a fost marcată de publicarea Directivei 2007/60/CE. Mai mult decât atât, Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, a reprezentat pentru România momentul de cotitură în schimbarea modului în care inundaţiile sunt gestionate. Astfel, în anul 2010 a fost creat cadrul pentru transferul de la aplicarea unui management tradiţional al inundaţiilor la un management al riscului la inundaţii. Ulterior, România a făcut paşi semnificativi către o abordare proactivă şi complexă în gestionare a riscurilor la inundaţii. Reamintim elaborarea Planurilor de management al riscului la inundaţii (Ciclul I şi Ciclul II), precum şi progresele semnificative pe care România le-a înregistrat în dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie (SAT), prin investiţii în domeniul cunoaşterii riscurilor (RO-RISK), capabilităţilor de monitorizare şi prognoză în agenţii specializate şi tehnicilor îmbunătăţite de diseminare a avertizărilor (RO-ALERT) şi altele asemenea. c) managementul rezilienţei la inundaţii - abordare nouă / recentă la nivel mondial; această abordare presupune o rezilienţă mai bună la inundaţii pentru societatea actuală şi viitoare prin intermediul investiţiilor adecvate în scopul reducerii riscului la inundaţii, incluzând acţiuni pro- active pentru un management sustenabil (infrastructură ,,verde'' şi soluţii bazate pe natură, precum şi măsuri "albastre") şi adaptare la schimbările climatice. Prezenta Strategie pune accentul, printre altele, pe necesitatea de a rezista şi a reveni la normalitate în urma unor evenimente neaşteptate şi, acolo unde este nevoie de reconstrucţie, de a reconstrui mai bine (build back better). În cazul României, cronologia acestei evoluţii în timp este prezentată în cadrul Figurii 3: (a se vedea imaginea asociată) Figura 3 - Evoluţia în timp a abordărilor de management a inundaţiilor 4.3. Problemele actuale identificate în implementarea Directivei 2007/60/CE În calitate de stat membru al Uniunii Europene din 2007, România a parcurs primul ciclu de implementare (2012 - 2016), pentru toate cele trei etape ale Directivei Inundaţii 2007/60/CE. Cu toate că elaborarea Planurilor de management al riscului la inundaţii - Ciclul I a reprezentat un pas important către o schimbare în gândire şi abordare, în procesul de implementare a Directivei 2007/60/CE, în cadrul evaluărilor care au fost realizate au fost semnalate dificultăţi. În cadrul proiectului "întărirea capacităţii autorităţii publice centrale în domeniul managementului apelor în scopul implementării etapelor a 2-a şi a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundaţii - RO-FLOODS", Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 130033, respectiv a contractului subsecvent "Asistenţă tehnică pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pentru România", proiect SIPOCA 601 / MySMIS code 127559, s-au produs / revizuit hărţile de hazard şi risc la inundaţii şi cele 12 versiuni preliminare ale Planurilor de management al riscului la inundaţii şi implicit au fost rezolvate în cea mai mare parte, dificultăţile semnalate în cadrul evaluărilor Ciclului I de implementare a Directivei Inundaţii. Rezultatele statistice sunt obţinute pentru scenariul probabilităţii anuale de depăşire de 1%, rezultate din analiza hărţilor de hazard şi risc la inundaţii actualizate la nivel naţional în anul 2022, pe sectoarele de râu / zonele identificate ca APSFR (ceea ce reprezintă cca. 25% din reţeaua cadastrată), conform rezultatelor proiectului mai sus-menţionat. Pagubele provenite din inundaţii cu sursă pluvială nu sunt reprezentative la nivel naţional, ele fiind estimate doar pentru primele 17 APSFR-uri identificate la nivelul României (zone prioritare, raportate la Comisia Europeană), procesul de delimitare a acestor zone urmând a fi continuat / extins / aprofundat şi în următorii ani (extindere cu circa 25 zone APSFR în ciclul III şi alte circa 25 în ciclul IV al Directivei Inundaţii)(Figura 4). (a se vedea imaginea asociată) Figura 4 - Rezultatele statistice pentru scenariul probabilităţii anuale de depăşire de 1%, pe sectoarele de râu / zonele identificate ca zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, la nivel naţional(Sursa: Planurile de Management al Riscului la Inundaţii - Ciclul II, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2023) La nivel naţional (inclusiv în zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii) populaţia expusă riscului la inundaţii este estimată, în prezent, la circa 4,48 milioane de locuitori (respectiv 4,65 mil. locuitori în scenariul de schimbări climatice). SECŢIUNEA a 5-a Obiective generale şi specifice 5.1. Obiectiv general Strategia urmăreşte asigurarea cadrului general pentru reducerea riscului la inundaţii pentru populaţie, economie, mediu şi patrimoniul cultural, contribuind în acelaşi timp la îmbunătăţirea / menţinerea stării corpurilor de apă şi a biodiversităţii, prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecţie, pregătire, a celor de management a situaţiilor de urgenţă şi a măsurilor post- eveniment (reconstrucţie / refacere). 5.2. Obiective specifice 1. Obiectivul 1. Evitarea / controlul noilor riscuri Pentru atingerea obiectivului, accentul se pune pe măsurile de planificare spaţială şi nestructurale, precum amenajarea / zonarea teritoriului, dezvoltarea aşezărilor umane şi reglementarea construcţiilor în zonele inundabile. În acest sens, este necesar să fie determinat hazardul şi riscul la inundaţii, iar rezultatele evaluărilor să fie comunicate celor potenţial afectaţi. Printr-o planificare a teritoriului, bazată pe caracteristicile geografice / geomorfologice ale unităţilor administrativ-teritoriale - centrată pe planificarea sustenabilă a modului de utilizare a teritoriului în zonele expuse la inundaţii - riscurile pot fi adesea evitate înainte ca acestea să apară. Prin acest obiectiv se are în vedere conservarea strictă a zonelor de albie majoră inundabilă în zonele neurbanizate, respectiv a zonelor umede. În acest sens, este necesară luarea în considerare a interdicţiei de a construi în zonele cu risc ridicat, limitarea infrastructurii vulnerabile (sensibile) în zonele inundabile pentru a nu complica excesiv gestionarea situaţiilor de urgenţă şi reducerea vulnerabilităţii structurilor vulnerabile deja existente sau chiar relocarea acestora. Acolo unde este posibilă construcţia, se va avea în vedere adaptarea la risc a tuturor construcţiilor noi din zonele inundabile, interzicerea construcţiilor în spatele digurilor, cu excepţia cazului în care se justifică în zonele urbanizate sau în zonele de interes strategic şi identificarea zonelor periculoase pentru siguranţa populaţiei existente prin proiecte de relocare sau construirea sau consolidarea lucrărilor de protecţie sau de retenţie (pe lângă măsurile de monitorizare, prognoză, avertizare şi evacuare). Identificarea zonelor de pericol la nivel naţional presupune dezvoltarea hărţilor de pericol la inundaţii, pe baza unei metodologii dedicate. Harta de pericol la inundaţii se realizează pe baza hărţilor de hazard la inundaţii. Este recunoscut la nivel internaţional faptul că, pericolul pe care inundaţiile îl prezintă este cuantificat în funcţie de produsul dintre adâncimea apei (m) şi viteza apei (m/s), rezultând ceea ce numim "grad de pericol". Hărţile de pericol la inundaţii vor fi utilizate în activitatea de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Elaborarea hărţilor de pericol este o măsură naţională, prevăzută în cadrul Planurilor de management al riscului la inundaţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2023. Acestea reprezintă un instrument de zonare a teritoriului, necesar în integrarea managementului riscului la inundaţii în planificare teritorială. Metodologia de elaborare a hărţilor de pericol se aprobă prin Ordin comun al autorităţilor publice centrale din domeniul Gospodăririi Apelor şi al amenajării teritoriului. 2. Obiectivul 2. Reducerea riscurilor existente Reducerea riscurilor existente se realizează prin adaptarea obiectivelor aflate la risc în prezent (inclusiv a infrastructurii de apărare la inundaţii), construirea unor structuri de protecţie sau prin eliminarea sau relocarea potenţialelor obiective din zona de risc. Dintre măsurile structurale, vor fi prioritizate măsurile care îmbunătăţesc capacitatea de retenţie (inclusiv a celor de amenajare a albiilor torenţiale) în detrimentul / defavoarea măsurilor care vizează implementarea / amplasarea unor structuri longitudinale (de ex. ziduri de sprijin, diguri). Măsurile nestructurale sunt, de asemenea, de o mare importanţă în contextul reducerii riscului la inundaţii, în special în ceea ce priveşte gestionarea / schimbarea categoriilor de folosinţe din cuprinsul bazinelor hidrografice susceptibile a genera inundaţii (inclusiv viituri rapide) astfel încât eficienţa hidrologică să fie îmbunătăţită. Prin acest obiectiv, se obţine stabilizarea pe termen scurt şi diminuarea pe termen mediu a valorii pagubelor provocate de inundaţii. Protecţia bunurilor / infrastructurii existente este condiţionată de relevanţa economică a investiţiei publice, demonstrată prin analize cost-beneficiu sau multicriteriale. Cu excepţia cazului în care există o nevoie strategică naţională justificată în mod corespunzător, nivelul de ambiţie al acestui obiectiv (exprimat prin valoarea costurilor de investiţie) ar trebui, prin urmare, să fie adaptat în funcţie de gravitatea evenimentelor: a) reducerea costurilor investiţionale asociate evenimentelor cu probabilitate ridicată: evaluarea relevanţei economice a protejării cu structuri a bunurilor existente, operaţiuni de reducere a vulnerabilităţii bunurilor existente, zonelor de albie majoră inundabilă şi a structurilor de atenuare în amonte de sectoarele inundate pentru a reduce cât mai mult posibil nivelul apei în aval; b) stabilizarea costurilor investiţionale asociate evenimentelor de probabilitate medie, adică pentru evenimente cu probabilitatea de apariţie o dată la 100 de ani (reducerea vulnerabilităţii bunurilor existente trebuie dezvoltată în completarea altor măsuri de prevenire şi protecţie). Limitarea expunerii aspectelor vulnerabile sau sensibile la acest nivel de eveniment este căutată în mod sistematic în dezvoltarea acestor zone. 3. Obiectivul 3. Îmbunătăţirea pregătirii la inundaţii & Consolidarea rezilienţei Coordonarea cu managementul situaţiilor de urgenţă prin furnizarea unor instrumente suport pentru planificare, cum ar fi hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, are ca rezultat reducerea semnificativă a pagubelor. Managementul situaţiilor de urgenţă, împreună cu mijloacele / măsurile de "avertizare", "alertare" şi "intervenţie" reprezintă o prioritate majoră. Rezilienţa unei comunităţi la inundaţii este o măsură a modului în care aceasta răspunde şi se reface în urma unei inundaţii. O comunitate rezilientă este bine pregătită pentru o inundaţie şi cunoaşte ce măsuri trebuie să ia pentru a reduce impactul potenţial şi pagubele cauzate. De asemenea, este capabilă să reducă la minimum perturbările cauzate şi se reface rapid în urma inundaţiilor. Răspunsul imediat al unei comunităţi (inclusiv a unor gospodării / întreprinderi individuale) la o inundaţie poate fi îmbunătăţit foarte mult, dacă aceasta este pregătită pentru eveniment, conştientă de riscuri şi înţelege ce acţiuni practice poate întreprinde şi cine este cel mai potrivit pentru a-i ajuta în acel moment. Înţelegerea avertizărilor, evaluarea riscului la inundaţii şi comunicarea acestuia reprezintă o parte esenţială a pregătirii. Pot exista consecinţe fizice şi psihologice în urma unei inundaţii. Prin urmare, se urmăresc acţiuni de îmbunătăţire a rezilienţei comunităţilor, astfel încât acestea să fie pregătite să răspundă mai eficient şi să se refacă mai repede. Aceasta poate include primirea de avertismente de inundaţii, pregătirea comunităţii prin planuri comunitare de inundaţii şi activităţi de informare cu locuitorii, întreprinderile şi în şcoli. În cele ce urmează, se prezintă câteva exemple de acţiuni / măsuri prin care se poate îmbunătăţi rezilienţa în zonele afectate de inundaţii şi eroziune costieră, conform literaturii de specialitate (adaptare după Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii şi Eroziunii Costiere pentru Anglia/Naţional Flood and Coastal Erosion Risk Management Strategy for England) (Tabelul 3). Tabelul 2 - Acţiuni de rezilienţă (exemple)
┌─────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│Abordare │Acţiunea de │Exemple de măsuri│
│ │rezilienţă │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Stabilirea unor│
│ │Adoptarea unor │politici locale │
│ │decizii privind │de amenajare a │
│ │modul de │teritoriului în │
│Integrarea │folosinţă/ │vederea creşterii│
│aspectelor de│utilizarea │rezilienţei la │
│management al│terenurilor în │schimbările │
│riscului la │funcţie de │climatice │
│inundaţii în │inundaţiile │- Evitarea │
│planificarea │actuale şi │dezvoltării │
│spaţială │viitoare şi de │necorespunzătoare│
│ │modificările │în zonele cu risc│
│ │costiere. │de inundaţii şi │
│ │ │ale eroziunii │
│ │ │costiere │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Adoptarea │
│ │ │standardelor de │
│ │ │construcţie │
│ │ │pentru obiective │
│ │ │reziliente la │
│ │ │inundaţii │
│Integrarea │ │- Aplicarea │
│aspectelor de│Proiectarea │măsurilor de │
│management al│eficientă a │rezilienţă la │
│riscului la │obiectivelor, │inundaţii în │
│inundaţii în │clădirilor şi │locuinţe şi │
│planificarea │infrastructurilor│clădiri (imobile)│
│spaţială │ │- Realizarea/ │
│ │ │extinderea/ │
│ │ │modernizarea │
│ │ │sistemelor de │
│ │ │canalizare │
│ │ │adecvate în │
│ │ │aglomerările │
│ │ │umane │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Construcţia de │
│ │ │lucrări de │
│ │ │apărare împotriva│
│ │ │inundaţiilor şi │
│ │ │de protecţie │
│ │ │costieră care să │
│ │ │asigure un │
│ │ │standard de │
│ │ │protecţie adecvat│
│ │ │- Asigurarea │
│ │Investiţii în │funcţionării │
│ │construirea şi │eficiente a │
│ │întreţinerea │lucrărilor de │
│Îmbunătăţirea│lucrărilor de │apărare şi la │
│protecţiei │apărare împotriva│performanţe │
│ │inundaţiilor │preconizate │
│ │precum şi de │(proiectate) în │
│ │protecţie │caz de depăşire a│
│ │costieră │nivelului de │
│ │ │protecţie │
│ │ │- Implementarea │
│ │ │de bariere │
│ │ │demontabile în │
│ │ │cazul │
│ │ │în care nu este │
│ │ │posibilă │
│ │ │realizarea unei │
│ │ │apărări │
│ │ │permanente │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Îndepărtarea │
│ │ │vegetaţiei │
│ │ │- Decolmatarea │
│ │ │albiilor pentru │
│ │ │asigurarea │
│ │ │tranzitării în │
│ │Reducerea │condiţii de │
│Îmbunătăţirea│riscului la │siguranţă a │
│protecţiei │inundaţii prin │debitelor de │
│ │întreţinerea │viitura şi a │
│ │cursurilor de apă│bunei funcţionări│
│ │ │a lucrărilor de │
│ │ │apărare │
│ │ │- Dragare (cu │
│ │ │precădere la │
│ │ │acumulări, după │
│ │ │caz) │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Implementarea │
│ │ │soluţiilor bazate│
│ │ │pe natură │
│ │ │Realizarea de │
│ │ │acumulări în zona│
│ │ │amonte a │
│ │ │bazinelor │
│ │Managementul │hidrografice / │
│ │scurgerii apei │zona superioară a│
│Îmbunătăţirea│prin │bazinelor │
│protecţiei │valorificarea │hidrografice şi │
│ │mediului │îmbunătăţirea │
│ │înconjurător │practicilor de │
│ │ │utilizare a │
│ │ │terenurilor │
│ │ │- Implementarea │
│ │ │soluţiilor │
│ │ │privind │
│ │ │renaturarea / │
│ │ │restaurarea │
│ │ │cursurilor de apă│
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Colaborarea cu │
│ │ │CLSU şi cu │
│ │ │echipele de │
│ │ │intervenţie în │
│ │ │caz de urgenţă, │
│ │ │cu grupurile │
│ │ │comunitare şi cu │
│Îmbunătăţirea│ │voluntarii pentru│
│pregătirii │Consolidarea │înfiinţarea │
│(răspunsului │rezilienţei │grupurilor locale│
│la inundaţii)│comunităţilor │de intervenţie la│
│ │ │inundaţii │
│ │ │- Perfecţionarea │
│ │ │şi sprijinirea │
│ │ │Serviciului │
│ │ │Voluntar pentru │
│ │ │Situaţii de │
│ │ │Urgenţă │
│ │ │(S.V.S.U.) │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Îmbunătăţirea │
│ │ │serviciului de │
│ │ │avertizare în caz│
│ │ │de inundaţii │
│Îmbunătăţirea│Reacţia rapidă şi│pentru a │
│pregătirii │eficientă în caz │identifica zonele│
│(răspunsului │de inundaţii şi │locale expuse la │
│la inundaţii)│eroziune costieră│risc │
│ │ │- Actualizarea │
│ │ │periodică a │
│ │ │planurilor de │
│ │ │apărare │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Consolidarea │
│ │ │capacităţii şi │
│ │ │competenţelor │
│ │ │administraţiei │
│ │ │locale şi a │
│ │ │sectorului │
│ │ │voluntar de a │
│ │ │sprijini │
│ │ │comunităţile în │
│ │ │procesul de │
│ │ │redresare în urma│
│ │ │inundaţiilor │
│ │ │(acţiuni de │
│ │ │pregătire, │
│ │Sprijinirea │formare, │
│ │populaţiei şi a │tehnologizare) │
│Recuperarea │economiilor │- Elaborarea │
│rapidă post │locale în vederea│planurilor de │
│eveniment │unei redresări │apărare, astfel │
│ │mai rapide │încât furnizorii │
│ │ │de utilităţi să │
│ │ │asigure │
│ │ │serviciile de │
│ │ │alimentare cu │
│ │ │apă, energie │
│ │ │electrică şi │
│ │ │servicii de │
│ │ │comunicaţii în │
│ │ │cel mai scurt │
│ │ │timp după │
│ │ │inundaţii │
│ │ │- Evacuarea cât │
│ │ │mai rapidă a │
│ │ │apelor din zonele│
│ │ │inundate │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Garantarea, │
│ │ │printr-un sistem │
│ │ │de asigurări, a │
│ │ │reparaţiilor în │
│ │ │caz de inundaţii │
│ │Sprijinirea │pentru a obţine │
│ │populaţiei şi a │un nivel mai mare│
│Recuperarea │agenţilor │de rezilienţă │
│rapidă post │economici să se │după eveniment │
│eveniment │redreseze în │(de exemplu, │
│ │condiţii optime │rezilienţa la │
│ │după inundaţii │inundaţii a │
│ │ │proprietăţilor) │
│ │ │- Implementarea │
│ │ │unui sistem │
│ │ │social sustenabil│
│ │ │de asigurări │
└─────────────┴─────────────────┴─────────────────┘
5.3. Legătura dintre obiectivele specifice ale Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii şi obiectivele asociate Planurilor de management al riscului la inundaţii Obiectivele specifice ale strategiei urmăresc obiectivele fixate în Planurile de management al riscului la inundaţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2023. În schema de mai jos se evidenţiază legătura între obiectivele specifice ale Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii şi obiectivele asociate Planurilor de management al riscului la inundaţii (Figura 5). (a se vedea imaginea asociată) Figura 5 - Corelarea obiectivelor specifice ale Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii cu obiectivele asociate Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii Prin atingerea acestor obiective, strategia furnizează premisele de asigurare a unui nivel adecvat de protecţie şi rezilienţă a societăţii româneşti, economiei, mediului şi patrimoniului cultural faţă de impactul generat de inundaţii şi riscurile asociate acestora, în orizontul de timp 2024-2035. Prin Planul de Acţiune asociat SNMRI se urmăreşte ca măsurile şi acţiunile necesare pentru asigurarea prevenirii, protecţiei, a unei pregătiri şi a unui răspuns adecvat în caz de eveniment de inundaţie să fie abordate într-un mod sistemic, unitar şi interinstituţional, evidenţiindu-se importanţa angrenării ministerelor cu atribuţii în domeniu într-un efort comun pentru un management sustenabil al riscului la inundaţii. SECŢIUNEA a 6-a Programe În conformitate cu prevederile secţiunilor 2 - 5, a fost definit un set de trei programe / direcţii de acţiune orizontale. Programele care vor sprijini atingerea obiectivelor strategiei sunt: 6.1. Creşterea pregătirii şi rezilienţei în vederea reducerii vulnerabilităţii în zonele expuse riscului la inundaţii Pregătirea pentru inundaţii implică evaluarea planurilor şi politicilor de utilizare a terenurilor pentru a minimiza conflictul dintre mediul / spaţiul construit (dezvoltare) şi lunca inundabilă, identificarea şi implementarea măsurilor de reducere a riscului şi expunerii în timpul inundaţiilor, îmbunătăţirea capacităţii comunităţii de a răspunde în timpul evenimentului, precum şi identificarea strategiilor de recuperare post-eveniment. Implementarea unor măsuri de pregătire vor avea un efect pozitiv în reducerea pagubelor produse de inundaţii. Măsurile de pregătire pot contribui la îmbunătăţirea capacităţilor de prognoză a evenimentelor şi la sporirea gradului de cunoştinţe privind starea infrastructurii de apărare. Rezilienţa este capacitatea comunităţii de a anticipa, de a se pregăti şi de a se adapta la condiţiile în schimbare şi de a rezista, de a răspunde şi de se recupera rapid după perturbări. Abordările reziliente implică anticiparea, rezistenţa, absorbţia, recuperarea, adaptarea şi transformarea în urma inundaţiilor perturbatoare şi extreme. Rezilienţa este un termen tot mai des folosit, iar creşterea gradului de rezilienţă presupune, utilizarea unei game largi de măsuri şi adoptarea unor decizii dinamice, care să ofere predictibilitate şi flexibilitate în adaptarea la condiţiile în schimbare. În acest sens nu ne referim doar la infrastructura existentă, proprietăţi sau comunităţi. Prin utilizarea conceptului de rezilienţă în procesul de management al riscului la inundaţii se acceptă faptul că, schimbarea este inevitabilă, abordarea concentrându-se pe necesitatea de a rezista şi a reveni la normalitate în urma unor evenimentele neaşteptate şi, acolo unde este nevoie de reconstrucţie, de a reconstrui mai bine (build back better). Prin implementarea acţiunilor subsecvente acestui program de acţiune, este pusă în aplicare una din viziunile strategice pe termen lung (2035) a managementului riscului la inundaţii în România şi anume "O societate mai pregătită şi mai rezilientă la inundaţii". 6.2. Creşterea gradului de siguranţă a infrastructurii de apărare existente, promovarea, prioritizarea şi realizarea de noi investiţii, precum şi pentru asigurarea mentenanţei acestora Acest program de acţiune are în vedere: a) îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare / exploatare în siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor prin reabilitarea liniilor de apărare existente, precum şi a barajelor existente care necesită intervenţii de urgenţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă; b) realizarea de noi investiţii în România, atât structurale - acumulări permanente / nepermanente, derivaţii de ape mari, cât şi nestructurale şi de infrastructură verde - împăduriri, lucrări biotehnice, modul de utilizare a terenurilor, amenajarea albiilor torenţiale şi crearea unor capacităţi de retenţie a sedimentelor "in situ" şi altele asemenea.; c) prioritizarea investiţiilor către comunităţile cele mai predispuse la riscul la inundaţii în baza unor criterii clar definite, transparente; d) asigurarea lucrărilor de mentenanţă / de întreţinere / de reabilitare (după caz) a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor. Modernizarea / reabilitarea / întreţinerea infrastructurii de apărare la inundaţii este esenţială pentru menţinerea standardului de protecţie existent, iar prioritizarea acestora se va realiza pe baza evaluărilor privind starea infrastructurii. Pe măsură ce noi investiţii vor fi realizate, concretizate prin măsuri gri, gri-verzi sau verzi, necesarul de lucrări de întreţinere şi costuri asociate va continua să crească. În procesul de evaluare a noilor investiţii, se va analiza sustenabilitatea pe termen lung a investiţiilor propuse din perspectiva costurilor de întreţinere. Se recomandă ca aceste aspecte sa fie luate în considerare în cadrul Analizelor Cost-Beneficiu, pentru fiecare proiect în parte. Prin implementarea acţiunilor subsecvente acestei Direcţii programatice de acţiune, este pusă în aplicare una din viziunile strategice pe termen lung (2035) a managementului riscului la inundaţii în România şi anume "Mai multă siguranţă". 6.3. Promovarea integrării soluţiilor bazate pe natură în managementul riscului la inundaţii - Managementul Natural al Inundaţiilor Un program important a prezentei strategii se referă la promovarea / încurajarea implementării cât mai multor soluţii bazate pe natură şi a măsurilor disperse la nivelul bazinului hidrografic (Reducerea scurgerii prin perdele forestiere; Reducerea scurgerii prin lucrări terasiere; Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune prin împădurire; Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanţi), având ca principal obiectiv creşterea rezilienţei ecologice, sociale şi economice. Această prioritate se referă la integrarea în managementul riscului la inundaţii a soluţiilor bazate pe natură (Nature based Solutions), a lucrului cu procesele naturale (working with natural processes) şi a infrastructurii verzi (green infrastructure), toate aceste concepte definind ceea ce este cunoscut ca "Managementul Natural al Inundaţiilor" (Natural Flood Management). În următoarea figură este prezentată abordarea secvenţială de integrare a Managementului Natural al Inundaţiilor şi a Soluţiilor verzi / bio-inginereşti în Managementul Riscului la Inundaţii (Figura 6). În cazul în care soluţiile de tip management natural al inundaţiilor (descrise în Figura 7) nu furnizează beneficiul scontat în reducerea inundabilităţii, se va recurge la suplimentarea cu măsuri verzi (soluţii bio-inginereşti) - exemple: vegetaţie acvatică, saltele şi rulouri din fibră de cocos, plantări de salcii, buşteni, fascine. În cazul în care nici aceste soluţii nu se dovedesc a fi eficiente din punct de vedere hidraulic, se va recurge la suplimentarea cu măsuri structurale(gri). (a se vedea imaginea asociată) Figura 6 - Integrarea secvenţială a Managementului Natural al Inundaţiilor şi a Soluţiilor Verzi/bio-inginereşti în Managementul Riscului la Inundaţii Implementarea soluţiilor de tip management natural al inundaţiilor este realizată pe baza următoarelor tipuri de măsuri: managementul pădurilor, managementul scurgerii pe versant, managementul cursurilor de apă şi albiilor majore, respectiv managementul zonelor costiere.(schematizate în Figura 7). (a se vedea imaginea asociată) Figura 7 - Soluţii pentru managementul natural al inundaţiilor şi tipuri de măsuri asociate Reducerea riscului la inundaţii prin intermediul Managementul Natural al Inundaţiilor este în concordanţă cu evoluţia către o economie bazată pe emisii reduse de carbon, conform recomandărilor / tendinţelor Uniunii Europene (Acordul Verde European, Strategia Uniunii Europene pentru Biodiversitate - anul 2030, Strategia Uniunii Europene privind Adaptarea la Schimbările Climatice, Sustenabilitatea mediului în cadrul CAP SA), precum şi cu promovarea Soluţiilor Bazate pe Natură şi a Infrastructurii Verzi (Directiva Cadru Apă, Directiva Păsări, Directiva Habitate). Este important de precizat faptul că, implementarea Soluţiilor Bazate pe Natură prezintă şi anumite limitări / constrângeri. În acest sens, în cele ce urmează se prezintă atât beneficiile, cât şi limitele aplicabilităţii acestora: a) pot contribui la reducerea riscului la inundaţii în cazul unor evenimente de amploare mai redusă şi mai frecvente; b) nu pot proteja singure comunităţile în timpul unor evenimente extreme de inundaţii; c) pot acţiona ca măsuri complementare de reducere a riscului la inundaţii în cadrul schemelor inginereşti tradiţionale; d) pot contribui la reducerea necesităţii de supraînălţare a lucrărilor existente din cauza efectelor schimbărilor climatice; e) pot creşte rezilienţa comunităţilor la evenimente extreme; f) pot oferi o gamă largă de beneficii adiţionale - sociale şi de mediu; g) contribuie la unul din dezideratele Directivei Cadru Apă, şi anume "îmbunătăţirea sau menţinerea stării corpurilor de apă", prin ameliorarea condiţiilor hidromorfologice, dar şi pentru îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor (în ariile naturale protejate); h) nu sunt eficiente imediat după implementare (de exemplu, vegetaţia), uneori fiind necesare cicluri de 3-5 ani, perioadă în care obiectivele care necesită protecţia, dar şi lucrările în sine sunt vulnerabile; i) uneori funcţionează numai în anumite condiţii / pentru anumite debite; cu alte cuvinte, performanţa soluţiilor bazate pe natură în gestionarea riscului la inundaţii depinde în mare măsură de condiţiile locale, de debit şi de regimul sedimentelor din bazinul hidrografic, de tipul de măsură, de topografie, precum şi de vulnerabilitatea, expunerea localităţilor la risc; j) măsurile trebuie să fie bine gândite / selectate / proiectate, deoarece au efecte morfologice şi hidraulice pe termen scurt, mediu şi lung. În privinţa măsurilor verzi de tipul lucrărilor de împădurire, menţionăm următoarele aspecte complementare: a) reprezintă soluţii pe termen lung, intervenind asupra balanţei hidrologice de la nivelul unui teritoriu în sensul prelungirii duratei de scurgere a viiturilor şi prin aceasta, prin reducerea vârfului hidrografului (debitul maxim); b) prin sistemul radicular dezvoltat, lucrările vegetative (atât împăduririle, dar şi supraînsămânţarea pajiştilor şi fâneţelor) au impact asupra scurgerii de suprafaţă, reducând eroziunea de suprafaţă şi diminuând cantitatea de sedimente; c) vegetaţia naturală (în special pădurile) poate acţiona ca filtre naturale, îmbunătăţind calitatea apei prin reţinerea unor substanţe chimice a sedimentelor, reducând încărcările de nutrienţi din ape cu beneficii şi asupra ecosistemelor acvatice; d) sunt vulnerabile la evenimente climatice extreme (în special secete prelungite) dar şi la stagnarea apei pe perioade lungi de timp; e) necesită lucrări de suport, instalarea vegetaţiei, având nevoie de o perioadă de "linişte"; f) există zone unde soluţiile verzi nu pot fi aplicate datorită condiţiilor pedologice (sol prea sărac sau superficial) şi/sau geomorfologice (pantă excesivă, altitudine), instabilitate a terenului (zone cu alunecări intense, eroziune în adâncime nestabilizată) şi altele asemenea.; g) realizarea plantaţiilor implică şi lucrări de întreţinere specifice, până la închiderea "stării de masiv" (descopleşiri, mobilizări, praşile şi altele asemenea) şi a lucrărilor de îngrijire (degajări, curăţiri) pentru o sănătate şi structură adecvată funcţiei hidrologice şi antierozionale; h) pentru o eficienţă hidrologică adecvată, intervenţiile cu lucrări verzi trebuie să acopere o suprafaţă extinsă, existând uneori, dificultăţi în obţinerea terenului datorită structurii proprietăţilor în teritoriu; i) lucrările vegetale trebuie să ţină seama de impactul şi interacţiunea între ecosistemele existente într-un teritoriu dat, fiecare tip de ecosistem având funcţii nu numai hidrologice, dar şi în conservarea biodiversităţii, modificarea echilibrului având implicaţii asupra speciilor şi habitatelor. Soluţiile propuse la nivelul unui proiect de management al riscului la inundaţii trebuie să cuprindă, într-un concept de management integral şi integrat, măsurile verzi (inclusiv împăduririle) cu măsurile structurale astfel încât, prin acţiunea lor complementară (măsurile structurale cu efect imediat, iar măsurile verzi cu efect pe termen lung) să asigure protecţia comunităţilor şi a obiectivelor social economice. Managementul pădurilor şi a terenurilor agricole din cuprinsul bazinelor de recepţie a zonelor cu risc la inundaţii trebuie fundamentat în sensul reducerii debitelor de viitură şi a transportului de aluviuni prin adoptarea acelor tehnici şi tehnologii de plantare, conducere a arboretelor, cultivare a terenurilor agricole adecvate acestui deziderat. Prin implementarea acţiunilor subsecvente acestei Direcţii programatice de acţiune, este pusă în aplicare una din viziunile strategice pe termen lung (2035) a managementului riscului la inundaţii în România şi anume "Mai mult verde şi albastru". SECŢIUNEA a 7-a Rezultate aşteptate Rezultatele Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii contribuie la realizarea obiectivelor pe termen lung ale Directivei 2007/60/CE. Implementarea strategiei va conduce la obţinerea unor rezultate concrete la nivel economic, social, de mediu şi cultural, în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare durabilă a României. Ţintele sunt exprimate în raport cu situaţia de referinţă, evaluată în cadrul Planurilor de management al riscului la inundaţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2023 (anul de referinţă 2022) şi prezentată în secţiunea a-4-a. Analiza contextului şi definirea problemelor, luând în considerare zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (identificate ca APSFR). Rezultatele aşteptate sunt exprimate sub forma unor ţinte cuantificabile: a) creşterea gradului de protecţie pentru 57 % din numărul de persoane expuse riscului potenţial de inundaţii la viituri cu debite având probabilitatea anuală de depăşire de 1% faţă de situaţia prezentă (situaţie descrisă în secţiunea a-4-a); b) creşterea gradului de protecţie pentru circa 56% din numărul de proprietăţi cu destinaţie rezidenţială expuse riscului potenţial de inundaţii la viituri cu debite având probabilitatea anuală de depăşire de 1% faţă de situaţia prezentă (situaţie descrisă în secţiunea a-4-a); c) creşterea gradului de protecţie pentru circa 88% din obiectivele sociale expuse la inundaţii cauzate de viituri cu debite având probabilitatea anuală de depăşire de 1% faţă de situaţia prezentă (situaţie descrisă în secţiunea a-4-a); d) creşterea gradului de protecţie pentru circa 78% din numărul de obiective culturale expuse riscului potenţial de inundaţii la viituri cu debite având probabilitatea anuală de depăşire de 1% faţă de situaţia prezentă (situaţie descrisă în secţiunea a-4-a); e) reducerea pagubelor medii anuale (Annual Expected Damage - AED) cauzate de inundaţii din surse fluviale pentru APSFR identificate, de la cca 1,505 mld. Euro/an - situaţia actuală (2022) la valoarea de cca 1 mld. Euro/an în 2035 (ceea ce reprezintă o reducere a pagubei medii anuale cu cca 505 mil. Euro/an, respectiv o reducere a pagubei totale cu cca 6 miliarde Euro până în 2035); f) implementarea de măsuri verzi / soluţii bazate pe natură cu rol în reducerea riscului la inundaţii (două sub-ţinte), respectiv: (i) ţintă 2035 - implementarea a 275 măsuri verzi / soluţii bazate pe natură - măsuri care contribuie la restabilirea parţială / totală a conectivităţii laterale a corpurilor de apă aferente sectoarelor de râu identificate ca APSFR (în principal măsuri de restaurare / remeandrare a cursurilor de apă, zone de retenţie naturală a apei, relocare diguri); (ii) ţintă 2035 - implementarea a 100 măsuri de împădurire (perimetre de ameliorare, care contribuie la reducerea scurgerii pe versant) în sub-bazinele hidrografice ale sectoarelor de râu / zonelor identificate ca APSFR. Notă: La atingerea rezultatelor aşteptate (ţintelor cuantificabile mai sus menţionate) vor contribui şi măsurile de reducere a riscului la inundaţii asociate cursurilor de apă care nu sunt desemnate zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii la acest moment. Principalele constrângeri în atingerea ţintelor propuse sunt: neasigurarea finanţării pentru măsurile propuse; cooperare interinstituţională deficitară (atât la nivel central, cât şi la nivel local); modificări ale cadrului legislativ / instituţional; întârzieri în procesul de atribuire a contractelor de investiţii (subsecvente Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii), lipsa intabulării terenurilor necesare investiţiilor şi întârzieri în procesul de expropriere al acestora, insuficienta integrare a obiectivelor de mediu în politicile sectoriale, neasigurarea personalului de specialitate implicat în managementul riscului la inundaţii. SECŢIUNEA a 8-a Indicatori În vederea monitorizării implementării Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, au fost stabiliţi indicatori de monitorizare / progres pentru fiecare dintre acţiunile propuse în cadrul Planului de Acţiune asociat SNMRI. În vederea măsurării evoluţiei implementării strategiei, se propun următorii indicatori de performanţă: a) numărul de persoane expuse riscului la inundaţii; b) numărul de proprietăţi cu destinaţie rezidenţială expuse riscului la inundaţii; c) numărul de obiective sociale expuse riscului la inundaţii; d) valoarea pagubelor medii anuale (Annual Expected Damage); e) numărul de obiective culturale expuse riscului la inundaţii; f) numărul de măsuri verzi / soluţii bazate pe natură (măsuri care contribuie la restabilirea parţială / totală a conectivităţii laterale a corpurilor de apă, de tipul măsuri de restaurare / remeandrare a cursurilor de apă, zone de retenţie naturală a apei, relocare diguri, precum şi măsuri de împădurire, care contribuie la reducerea scurgerii pe versant), cu rol în reducerea riscului la inundaţii. În definirea indicatorilor mai sus menţionaţi, s-a ţinut cont de o serie de criterii: 8.1. Corelarea cu indicatorii naţionali specifici implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă din cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR) - cele mai relevante obiective pentru sectorul "inundaţii" sunt ODD 11, ODD 13 şi ODD 15, după cum urmează: a) asigurarea incluziunii, siguranţei, rezilienţei şi durabilităţii oraşelor şi aşezărilor umane (ODD 11) - până în 2030, reducerea semnificativă a numărului de decese şi a numărului de persoane afectate şi diminuarea substanţială a pierderilor economice directe în raport cu produsul intern brut global cauzate de dezastre, inclusiv de dezastrele legate de apă, cu accent pe protejarea celor săraci şi a persoanelor aflate în situaţii vulnerabile (ţinta 11.5); b) adoptarea de măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice şi a efectelor acestora (ODD 13), prin consolidarea rezilienţei şi a capacităţii de adaptare la pericolele legate de schimbări climatice şi la dezastrele naturale în toate ţările (ţinta 13.1) şi integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politicile, strategiile şi planurile naţionale (ţinta 13.2). c) protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului şi stoparea pierderilor de biodiversitate (ODD 15), prin dezvoltarea infrastructurii verzi şi folosirea serviciilor oferite de ecosistemele naturale (în special luncile Dunării, afluenţilor acesteia şi în Deltă) prin gestionarea integrată a bazinelor hidrografice şi zonelor umede (ţinta 15.1); gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrişărilor abuzive şi a tăierilor rase, introducerea unui sistem informatic integrat pentru monitorizarea exploatării şi transportului masei lemnoase, inclusiv la punctele de frontieră, reglementarea împăduririi şi reîmpăduririi terenurilor din fondul forestier şi a celor degradate sau supuse deşertificării, desfăşurarea plantării programate a perdelelor forestiere pentru protecţia culturilor agricole şi a elementelor de infrastructură în scopul limitării impactului schimbărilor climatice (ţinta 15.5), precum şi prin combaterea deşertificării, restaurarea terenurilor şi solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deşertificare, secetă şi inundaţii (ţinta 15.7). 8.2. Alegerea unor indicatori măsurabili, care să poată fi uşor de înţeles de autorităţile cu rol în colectarea şi raportarea datelor ce stau la baza calculării indicatorilor, în concordanţă cu indicatorii Planurilor Strategice Instituţionale. 8.3. Selectarea prioritară a acelor indicatori pentru care există deja date istorice, dar şi propunerea unor indicatori noi care să reflecte evoluţia procesului de adaptare la nivel naţional. 8.4. Elaborarea unor obiective strategice generale, precum şi a unor obiective specifice realiste, măsurabile şi tangibile în orizontul de timp 2035, în strânsă legătură cu indicatorii aferenţi obiectivelor stabilite la nivelul / în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI); 8.5. Consultarea instituţiilor de specialitate la nivel naţional şi adaptarea indicatorilor, pentru a putea fi asumaţi de cât mai multe instituţii cu rol în managementul riscului la inundaţii. SECŢIUNEA a 9-a Proceduri de monitorizare şi evaluare 9.1. Proceduri de monitorizare Monitorizarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii se desfăşoară potrivit normelor legale, pe baza planului de monitorizare stabilit pentru indicatorii identificaţi în Planul de Acţiune asociat SNMRI şi cu respectarea ciclului elaborării, implementării şi evaluării politicilor publice ilustrat în Figura 8 (adaptare după "Figura 1 - Ciclul elaborării, implementării şi evaluării politicilor" din "Raport asupra indicatorilor de monitorizare şi evaluare privind implementarea strategiei şi a Planului de Acţiune", parte din "Programul privind schimbările climatice şi creşterea economică verde cu emisii reduse de carbon", https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/48145/0utput%20A.2.7_R0_final.pdf). (a se vedea imaginea asociată) Figura 8 - Ciclul elaborării, implementării şi evaluării Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii În România, procesul de monitorizare şi evaluare se desfăşoară în baza Hotărârii Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale. Această Hotărâre a Guvernului a fost particularizată în procesul de actualizarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung prin elaborarea unei metodologii dedicate - Metodologia de monitorizare şi evaluare a Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung. În cadrul procesului de monitorizare şi evaluare, s-au propus: a) indicatori de performanţă (care măsoară realizarea obiectivelor, şi implicit a ţintelor cuantificabile asumate); b) indicatori de monitorizare / de progres (asociaţi fiecărei acţiuni prevăzute în Planul de Acţiune asociat SNMRI). Monitorizarea reprezintă un proces de colectare şi analiză sistematică a informaţiilor privind implementarea măsurilor/ acţiunilor stabilite în Planul de Acţiune asociat SNMRI, precum şi privind atingerea obiectivelor identificate şi a rezultatelor aşteptate. Procesul de monitorizare presupune: a) verificarea respectării termenelor; b) verificarea respectării costurilor implementării; c) descrierea / evaluarea gradului de îndeplinire a măsurilor/ acţiunilor cuprinse în Planul de Acţiune asociat SNMRI; d) elaborarea unor concluzii cu privire la stadiul de implementare; e) recomandări, acţiuni corective şi furnizarea unor justificări (motivaţii). Monitorizarea se realizează la nivelul tuturor autorităţilor/ instituţiilor implicate în implementarea Strategiei Naţionale pentru Managementul Riscului la Inundaţii, aşa cum sunt acestea identificate în Planul de Acţiune asociat SNMRI, coordonarea monitorizării realizându-se la nivelul MMAP. Pentru fiecare indicator de monitorizare se definesc obiective anuale, respectiv dimensiunea anuală aşteptată a indicatorilor, astfel încât la finalul perioadei de implementare să fie atinse rezultatele şi ţintele stabilite la nivelul Strategiei. 9.2. Proceduri de evaluare Evaluarea Strategiei Naţionale privind Managementul Riscului la Inundaţii şi a Planului de Acţiune asociat SNMRI reprezintă un proces de importanţă deosebită. Monitorizarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiune asociat SNMRI facilitează procesul de evaluare a stadiului atingerii ţintelor strategice propuse. Evaluarea are drept scop identificarea gradului de realizare a obiectivelor propuse la nivelul Strategiei. Aceste etape de monitorizare şi evaluare sunt aplicabile tuturor instituţiilor publice cu atribuţii privind managementul riscului la inundaţii. Culegerea datelor şi analiza acestora se realizează prin intermediul unui soft informatic integrat menit să asigure un mecanism de monitorizare şi raportare unitar al implementării măsurilor şi acţiunilor prevăzute în Planul de Acţiune asociat SNMRI şi a evaluării performanţei acesteia, în raport cu ţintele asumate. Pentru activitatea de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei, MMAP (ca instituţie iniţiatoare) asigură introducerea şi verificarea datelor necesare în aplicaţia informatică P.S.I. şi este responsabilă de implementarea acestei activităţi. SECŢIUNEA a 10-a Instituţii responsabile Implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (SNMRI) necesită participarea activă şi permanentă a instituţiilor cu responsabilităţi prin implicarea în elaborarea şi punerea în practică a măsurilor privind schimbările strategice la nivel naţional, sectorial sau local. Responsabilităţile instituţiilor implicate în implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii sunt corelate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordinului comun al ministrului apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră. 1. MMAP este organ de specialitate al administraţiei publice centrale care realizează politica la nivel naţional în domeniile protecţiei mediului înconjurător, economiei verzi, biodiversităţii, ariilor naturale protejate, schimbărilor climatice, economiei circulare şi gestionării deşeurilor, gospodăririi apelor, siguranţei construcţiilor şi amenajărilor hidrotehnice, silvic şi cinegetic. Această instituţie este autoritatea responsabilă cu rol principal în managementul riscului la inundaţii, integrează şi coordonează acţiunile desfăşurate pentru asigurarea managementului riscului la inundaţii, coordonează monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei, fiind implicată în prevenirea, investigarea/evaluarea şi restabilirea stării de normalitate în urma producerii de inundaţii. 2. MDLPA este organ de specialitate al administraţiei publice centrale care exercită între altele, atribuţii cu privire la: lucrări publice, construcţii, disciplina în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectură, amenajarea spaţiului maritim, mobilitate urbană, locuire, locuinţe, clădiri de locuit, dezvoltare regională, coeziune şi dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională, descentralizare, reformă şi reorganizare administrativ-teritorială, reformă în administraţia publică, atestarea domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Această instituţie este autoritate responsabilă cu rol secundar în managementul anumitor tipuri de risc la inundaţii, deţine competenţe şi capacităţi adecvate pentru sprijinul autorităţii cu rol principal, MMAP, în asigurarea managementului riscului la inundaţii, fiind implicată în prevenire, misiuni de sprijin, investigare / evaluare, restabilirea stării de normalitate în urma producerii de inundaţii. MDLPA derulează, prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii SA, Programul naţional de construcţii de interes public sau social - PNCIPS, prin care sunt finanţate obiective de investiţii care vizează inclusiv lucrări în primă urgenţă, respectiv lucrări executate în scopul prevenirii şi atenuării efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale, printre care se numără şi inundaţiile. În plus, MDLPA are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 3. MAI este organ de specialitate a administraţiei publice centrale care exercită între altele atribuţii cu privire la: protecţia civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea ordinii publice, paza persoanelor, obiectivelor şi bunurilor. Această instituţie este autoritate responsabilă cu rol secundar în managementul anumitor tipuri de riscuri asociate inundaţiilor, deţine competenţe şi capacităţi adecvate pentru sprijinul autorităţii cu rol principal, MMAP, în asigurarea managementului riscului la inundaţii, fiind implicată în prevenire, coordonare operaţională, misiuni de sprijin, investigare/evaluare ca urmare a producerii unor inundaţii. În plus, MAI are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 4. MEAT este organ de specialitate a administraţiei publice centrale care aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniile economie, politici industriale, competitivitate, industria de apărare, resurse minerale neenergetice, dezvoltare durabilă, proprietate intelectuală, invenţii şi mărci, protecţia consumatorilor, infrastructura calităţii şi supravegherea pieţei şi celelalte domenii conexe, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici. Această instituţie este autoritate responsabilă cu rol secundar în managementul anumitor tipuri de risc la inundaţii, deţine competenţe şi capacităţi adecvate pentru sprijinul autorităţii cu rol principal, MMAP, în asigurarea managementului riscului la inundaţii, fiind implicată în misiuni de sprijin ca urmare a producerii unor inundaţii. În plus, MEAT are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 5. MADR este organ de specialitate a administraţiei publice centrale responsabil cu aplicarea strategiei şi programului de guvernare, cu rol în elaborarea şi implementarea strategiilor naţionale sectoriale în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, dezvoltării rurale, îmbunătăţirilor funciare, precum şi în domeniile conexe: cercetare ştiinţifică de specialitate, conservarea şi managementul durabil al solurilor şi al resurselor genetice vegetale şi animale. Această instituţie este responsabilă la nivel central pentru problemele de adaptare şi atenuare a schimbărilor climatice în domeniile agriculturii şi dezvoltării rurale şi este autoritate responsabilă cu rol secundar în managementul anumitor tipuri de risc la inundaţii, deţinând competenţe şi capacităţi adecvate pentru sprijinul autorităţii cu rol principal, MMAP, în asigurarea managementului riscului la inundaţii, fiind implicată în prevenire, misiuni de sprijin, investigare/evaluare, restabilirea stării de normalitate ca urmare a producerii unor anumite tipuri de inundaţii. În plus, MADR are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 6. MTI este organ de specialitate a administraţiei publice centrale, responsabil pentru toate sectoarele de transport aerian, maritim, rutier, feroviar, precum şi pentru infrastructura asociată: drumuri naţionale, căi ferate, infrastructură aeriană şi navigaţie, fiind implicat în misiuni de sprijin, restabilirea stării de normalitate ca urmare a producerii unor inundaţii. În plus, MTI are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 7. ME este organ de specialitate a administraţiei publice centrale, răspunde de politicile educaţionale şi este responsabil de problemele schimbărilor climatice legate de sectoarele educaţiei, formării profesionale şi cercetării universitare, fiind implicat în prevenirea producerii anumitor tipuri de inundaţii. În plus, ME are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 8. ANAR este responsabilă la nivel naţional pentru planificarea la nivel de bazin hidrografic, managementul integrat al resurselor de apă, monitorizarea cantitativă şi calitativă a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, care asigură coordonarea tehnică de specialitate a acţiunilor preventive şi operative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, precum şi a incidentelor / accidentelor la construcţii hidrotehnice, întreţinerea şi exploatarea în condiţii de siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, reglementarea din punct de vedere al gospodăririi apelor a lucrărilor, proiectelor şi activităţilor pe ape sau în legătură cu apele. Această instituţie are rol de intervenţie la nivel judeţean / regional în situaţia producerii unor inundaţii, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora. În plus, ANAR are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 9. INHGA, instituţie aflată în subordinea ANAR, dezvoltă cercetări şi furnizează servicii în domeniul hidrologiei, hidrogeologiei şi managementului resurselor de apă şi elaborează informări, prognoze şi atenţionări/avertizări cu privire la situaţia hidrologică şi le transmite autorităţilor cu responsabilităţi în gestionarea riscului la inundaţii. În plus, INHGA are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 10. RNP ROMSILVA, instituţie aflată sub autoritatea MMAP are ca scop gospodărirea durabilă şi unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului şi are atribuţii în prevenirea, acţiunea operativă şi post-producere inundaţii, implementează proiecte care vizează amenajarea albiilor torenţiale pe terenuri aflate în fondul forestier proprietate publică a statului. În plus, RNP ROMSILVA are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 11. GFN instituţie aflată în subordinea MMAP are atribuţii privind implementarea şi controlul aplicării regimului silvic şi cinegetic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional. Participă la elaborarea, actualizarea şi urmăreşte aplicarea măsurilor care îi revin în cadrul strategiilor din domeniul riscului la inundaţii, incendii şi secetă, acţionează, potrivit legii, în cadrul planurilor intersectoriale de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate în fondul forestier şi cinegetic de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. Această instituţie implementează proiecte de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate, urmăreşte şi monitorizează implementarea proiectelor de investiţii din fondul forestier naţional, (inclusiv a proiectelor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale) şi a lucrărilor de împădurire a terenurilor agricole. În plus, GFN are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 12. DSU are atribuţii de coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de protecţie civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare U.P.U./C.P.U., precum şi în cadrul structurilor S.M.U.R.D. şi serviciilor publice de ambulanţă, până la internarea în spital sau externarea din U.P.U./C.P.U. În plus, DSU are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 13. IGSU, parte a MAI, aflat în coordonarea DSU are între altele următoarele atribuţii privind managementul riscului la inundaţii: monitorizează situaţiile de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase; asigură conducerea şi coordonarea structurilor proprii, activarea şi operaţionalizarea CNCCI, prin ordin cu caracter operativ al comandantului acţiunii la nivel naţional sau al persoanei desemnate de acesta, asigură pregătirea şi menţinerea în stare operativă a formaţiunilor proprii de intervenţie; asigură aplicarea unitară, pe întreg teritoriul ţării, a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase; participă la înlăturarea efectelor inundaţiilor. În plus, IGSU are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 14. INCDS, instituţie aflată sub coordonarea MCID, se ocupă de inventarierea, monitorizarea stării de sănătate şi cercetării privind ecosistemele naturale, în special cele forestiere, elaborează amenajamentele silvice pentru pădurile proprietate publică a statului, dezvoltă cercetări în domeniul hidrologiei forestiere, amenajării bazinelor hidrografice torenţiale, managementul pădurilor, ameliorarea terenurilor degradate, elaborează documentaţii tehnico-economice pentru amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale, reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate, perdele forestiere şi implementează proiecte care vizează amenajarea albiilor torenţiale pe terenuri forestiere proprietatea publică a statului aflate în administrare. În plus, INCDS are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 15. ANIF, instituţie publică cu personalitate juridică ce exploatează, administrează, întreţine şi repară amenajările de îmbunătăţiri funciare din domeniul public şi privat al statului, are printre altele, următoarele atribuţii privind managementul riscului la inundaţii: asigură întreţinerea sistemelor de desecare-drenaj, inclusiv refacerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din administrare, afectate de viituri; asigură funcţionarea sistemelor de desecare - drenaj, în vederea evacuării apei în exces de pe suprafaţa solului şi din profilul de sol şi prevenirii inundării terenurilor agricole, a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi a localităţilor, precum şi prevenirea accidentelor la construcţiile hidrotehnice; asigură participarea la elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pentru sistemele hidroameliorative de la Dunăre şi râuri interioare. În plus, ANIF are responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 16. Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti este în coordonarea MCID, având între responsabilităţi: inventarierea şi monitorizarea resurselor naturale şi a mediului înconjurător, caracterizarea şi cuantificarea resurselor naturale şi a mediului înconjurător, managementul durabil al resurselor naturale şi al mediului înconjurător, poluarea solului, schimbări globale, dezvoltare rurală, standard şi metodologii privind resursele naturale şi mediul înconjurător. 17. ANCPI, prin oficiile teritoriale, realizează înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor aferente sectoarelor cadastrale, inclusiv stocarea datelor. 18. CNC este o instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea ANCPI care asigură suportul tehnic de specialitate pentru realizarea şi actualizarea bazelor de date geodezice şi cartografice la nivel naţional. 19. ISC, instituţie aflată în subordinea MDLPA, are responsabilitatea exercitării controlului de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism şi a regimului de autorizare a construcţiilor, precum şi la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii în construcţii. 20. Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) este o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăţilor de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuinţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Conform prevederilor respectivei legi, PAID administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor, care acoperă trei riscuri de bază specifice României: inundaţii, cutremur, alunecări de teren. 21. ASAS este o instituţie de drept public, autonomă, de consacrare ştiinţifică şi cercetare în domeniile fundamentale şi aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinei veterinare, îmbunătăţirilor funciare, gospodăririi solurilor şi apelor, ecologiei, protecţiei mediului, industriei alimentare, biotehnologiei, mecanizării lucrărilor agricole, economiei agrare, dezvoltării rurale şi managementului agricol. 22. SPEEH HIDROELECTRICA SA, societate pe acţiuni, având ca acţionar Statul Român prin Ministerul Energiei (MEN), pe lângă activitatea privind producţia de energie electrică, desfăşoară activităţi privind: exploatarea echipamentelor hidroenergetice şi a construcţiilor hidrotehnice; mentenanţa echipamentelor şi construcţiilor; servicii de gospodărire a apelor din acumulările proprii; activităţi conexe, dintre care menţionăm ecluzarea navelor pe fluviul Dunărea, prin cele două ecluze ale Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie de la Porţile de Fier. 23. Autorităţi publice locale, judeţene şi regionale, care contribuie în mod activ la realizarea obiectivelor, programelor şi măsurilor din cadrul SNASC şi PNASC, sunt implicate în investigare/evaluare, restabilirea stării de normalitate ca urmare a producerii unor inundaţii. În plus, autorităţile publice locale, judeţene şi regionale au responsabilitatea monitorizării şi raportării acţiunilor legate de implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundaţii pe care le implementează. 24. ASF are responsabilităţi în stabilirea cadrului legislativ pentru promovarea şi implementarea unui sistem de asigurare împotriva inundaţiilor şi despăgubiri, monitorizarea asigurărilor privind riscul la inundaţii. Adiţional instituţiilor menţionate anterior şi care se regăsesc şi în Planul de Acţiune asociat SNMRI, sunt implicate şi alte autorităţi şi ministere, respectiv cele responsabile de implementare a Acţiunii A5: Implementarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI) - Măsuri de reducere a riscului de inundaţii la nivelul ABA, prin prevenire şi protecţie (Categoria B), în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 886/2023. Având în vedere faptul că efectele inundaţiilor se manifestă asupra mediului economic şi asupra populaţiei din zona afectată, pe lângă autorităţile şi instituţiile cu o implicare directă în etapele privind managementul riscului la inundaţii, responsabilităţi indirecte revin şi: a) universităţilor şi institutelor de cercetare - au rol în implementarea măsurilor legate de educaţie, cercetare şi formare profesională în domeniul managementului riscului la inundaţii şi adaptării la schimbările climatice; b) persoanelor juridice - au atribuţii în etapa de pregătire şi prevenire, prin elaborarea de planuri proprii de apărare în caz de inundaţii, constituire de stocuri de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, întocmirea de scheme de organizare a avertizării şi alarmării angajaţilor, evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi aparaturii ce pot fi folosite în caz de inundaţii, în etapa de invenţie prin asigurarea accesului la obiectivele periclitate, asigurarea intervenţiei operative, asigurarea de sprijin material şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, inclusiv alte măsuri care pot fi luate conform prevederilor legale în vigoare. c) persoanele fizice - au atribuţii privind însuşirea metodelor de protecţie şi regulile de comportare în caz de inundaţii, participarea la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitate, conformarea la măsurile stabilite de autorităţi, realizarea evacuării din zonele afectate, permiterea accesului forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenurile proprietate privată, inclusiv respectarea altor măsuri care pot fi luate conform prevederilor legale în vigoare. SECŢIUNEA a-11-a Implicaţii bugetare şi surse de finanţare Această secţiune oferă detalii suplimentare cu privire la sursele de finanţare existente şi potenţiale care ar putea fi utilizate pentru a susţine implementarea măsurilor de management al riscului la inundaţii. Acesta include o prezentare generală a fondului / organizaţiei finanţatoare, a scopului acestora şi a posibilităţii de a sprijini diferite măsuri de management al riscului la inundaţii. Viitorul Europei depinde de o planetă sănătoasă. Ţările Uniunii Europene sunt hotărâte să atingă neutralitatea climatică până în 2050, îndeplinindu-şi angajamentele asumate. Pactul verde european este strategia Uniunii Europene vizând atingerea obiectivului pentru 2050. Pactul verde european este un pachet de iniţiative în materie de politici, care urmăreşte să plaseze Uniunea Europeană pe calea către o tranziţie verde, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Acesta sprijină transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă şi prosperă, cu o economie modernă şi competitivă. Pactul evidenţiază necesitatea unei abordări holistice şi transsectoriale, în care toate domeniile de politică relevante să contribuie la obiectivul final în domeniul climei. Pachetul conţine iniţiative care acoperă domeniul climei, al mediului, al energiei, al transporturilor, sectorul industrial, agricultura şi finanţarea durabilă, toate acestea fiind puternic interconectate. Pactul verde european va fi finanţat cu o treime din investiţiile în valoare de 1 800 de miliarde de euro provenind din Planul de redresare Next Generation EU, precum şi cu fonduri din bugetul pe şapte ani al Uniunii Europene." 11.1. Estimarea resurselor financiare necesare Costul total al Planului de Acţiune, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.886/2023, în valoare de 15,414 mld. Euro, include şi costurile asociate măsurilor care răspund cerinţelor de implementare a Directivei Inundaţii, în valoare de 11,965 mld. Euro, după cum urmează: a) A2. Actualizarea / revizuirea evaluării preliminare a riscului la inundaţii, A3.Actualizarea / revizuirea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, precum şi a bazei de date cartografice privind obiectivele afectate de inundaţii, A4.Actualizarea / revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, respectiv a PoM pentru reducerea riscului de producere a inundaţiilor în zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (surse fluviale, pluviale, costiere) - aferente procesului de elaborare a Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (ciclul 3), valoare care se ridică la 12,5 mil. Euro; b) A5. Implementarea Planurilor de management al riscului la inundaţii - Măsuri de reducere a riscului de inundaţii la nivelul ABA, prin prevenire şi protecţie (Categoria B) - valoare care se ridică la 11,951 mld. Euro şi care acoperă costurile de implementare a acestor măsuri, previzionate a se realiza în ciclul 2 (6,889 mld Euro) şi respectiv în ciclul 3 de implementare a Directivei Inundaţii (5,062 mld Euro), valori monetare care includ investiţia iniţială, înlocuire, operare şi mentenanţă (valori calculate pe durata de viaţă a investiţiei), achiziţionarea de terenuri, costuri de diminuare a impactului şi venituri; c) studiul naţional privind analiza bazinelor de recepţie asociate APSFR-urilor în vederea identificării potenţialului de creştere a procentului de suprafaţă împădurită în România, a cărui valoare se ridică la 1,7 mil. Euro (parte integrantă a măsurii C1). Prin urmare, exceptând măsurile / acţiunile menţionate mai sus şi care se regăsesc şi în Hotărârea Guvernului nr. 886/2023, valoarea Planului de Acţiune asociat SNMRI se ridică la 3,449 mld. Euro. ^1 Notă: Fondurile rambursabile şi nerambursabile includ alocările bugetare aferente componentelor C1 şi C2 din cadrul PNRR, după caz (de exemplu, măsurile / acţiunile B4,C2), conform Planului de Acţiune asociat SNMRI. 11.2. Identificarea surselor de finanţare necesare implementării acţiunilor strategiei Sursele financiare necesare implementării strategiei sunt: Fonduri rambursabile şi nerambursabile, Bugetul de stat şi bugete locale. 1. Strategia Uniunii Europene pentru Biodiversitate pentru 2030 1.1. Prezentare generală a fondului Strategia Uniunii Europene pentru biodiversitate pentru 2030 este un plan ambiţios, pe termen lung, pentru protejarea naturii şi a ecosistemelor degradate, propus de către Comisia Europeană în luna mai 2020. Scopul strategiei este de a proteja şi îmbunătăţi habitatele naturale şi biodiversitatea Europei, ceea ce va aduce beneficii societăţii, mediului şi planetei. 1.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii Strategia recunoaşte importanţa conservării biodiversităţii în asigurarea de beneficii economice pentru societate şi pentru mai multe sectoare ale economiei. De asemenea, recunoaşte rolul pe care îl joacă habitatele naturale în prevenirea şi atenuarea efectelor inundaţiilor şi a pagubelor asociate, inclusiv protejarea / refacerea zonelor umede de coastă şi restabilirea traseului natural al sistemelor fluviale. Strategia indică faptul că este necesar să se restabilească ecosistemele de apă dulce şi funcţiile naturale ale râurilor şi stabileşte ca obiectiv restabilirea a cel puţin 25.000 km de râuri din Uniunea Europeană cu curgere liberă (free-flowing) până în 2030. Acest lucru se va realiza prin eliminarea barierelor (structurilor de barare învechite) şi restaurarea zonelor umede şi a luncilor inundabile. Pentru a sprijini statele membre în atingerea obiectivului menţionat mai sus, Comisia Europeană a elaborat şi publicat în luna decembrie 2021 Ghidul privind Restaurarea râurilor prin eliminarea obstacolelor transversale (Barrier Removal for River Restoration). În cadrul acestui ghid se furnizează îndrumări şi asistenţă tehnică pentru identificarea respectivelor locaţii şi pentru a ajuta la mobilizarea finanţării în vederea sprijinirii acestui proces. În vederea îndeplinirii obiectivelor strategiei, inclusiv investiţiile în siturile Natura 2000 şi infrastructura verde (green infrastructure), vor fi deblocate fonduri în valoare de cel puţin 20 de miliarde de euro pe an pentru cheltuieli pentru natură, ceea ce va impune mobilizarea finanţării sectorului privat şi public la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene . 1.3. Măsuri de management al riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite Noua strategie a Uniunii Europene pentru Biodiversitate pentru 2030 îşi propune să protejeze, să refacă şi să consolideze ecosistemele din întreaga Europă, recunoscând că, mediul natural oferă beneficii socio-economice semnificative. Oportunităţile pentru punerea la dispoziţie a fondurilor pentru schemele de gestionare a riscului la inundaţii în viitor sunt legate în mod special de măsuri de protecţie la inundaţii care adoptă şi utilizează soluţii naturale pentru managementul inundaţiilor şi oferă beneficii sociale şi de mediu mai ample, pe lângă cele legate în mod specific de atenuarea a impactului inundaţiilor. 2. Fondul de Coeziune al Uniunii Europene 2.1. Prezentare generală a fondului Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, înfiinţat în 1994, ajută statele membre cu un VNB pe locuitor de mai puţin de 90% din media Uniunii Europene să reducă discrepanţele economice şi sociale, pe lângă promovarea dezvoltării durabile. Acest fond face parte din Politica de Coeziune, care vizează sprijinirea mai multor proiecte din întreaga Europă, alături de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE). Cea mai recentă perioadă de finanţare, 2021-2027, oferă sprijin pentru 15 state membre şi anume: Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Slovenia . Uniunea Europeană a alocat o sumă totală în valoare de 42,6 miliarde de euro Fondului de Coeziune (România având a doua cea mai mare alocare bugetară, după Polonia) pentru a fi utilizat în cadrul activităţilor din următoarele categorii: a) mediu: fondul sprijină proiecte cu privire la dezvoltarea durabilă, inclusiv trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon prin energie regenerabilă şi eficienţă, promovarea adaptării la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor (inclusiv managementul riscului de inundaţii) şi îmbunătăţirea eficienţei resurselor pentru protejarea mediului; şi b) transport: promovarea transportului durabil prin investiţii în reţele transeuropene de transport şi dezvoltarea unor sisteme de transport ecologice şi cu emisii reduse de carbon în toată Europa. 2.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prioritizează finanţarea în două categorii cheie: mediu şi transporturi. Categoria de mediu este vastă, deoarece acoperă o serie de activităţi, de la îmbunătăţirea eficienţei energetice până la managementul riscului în caz de dezastru. Statele membre investesc în managementul riscurilor de dezastre cauzate de inundaţii, furtuni şi protecţia zonei de coastă, împreună cu incendii de pădure, cutremure, alunecări de teren şi secetă. Cu o sumă de aproape 8 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene alocată doar adaptării la schimbările climatice şi prevenirii şi managementului riscurilor, politica de coeziune (inclusiv Fondul de Coeziune) este o sursă substanţială de finanţare în acest domeniu. Finanţarea poate fi utilizată pentru implementarea managementului riscului la inundaţii (M.R.I.) prin prioritizarea măsurilor specifice în trei mari categorii: Prevenire, Pregătire şi Refacere. În ceea ce priveşte managementul riscului la inundaţii în mod specific, acesta poate implica planuri de management al riscului la inundaţii, sisteme de avertizare, infrastructură de prevenire a inundaţiilor şi managementul terenurilor. Pentru perioada de finanţare 2021-2027, României i s-a alocat din partea politicii de coeziune suma de aprox. 31,5 miliarde de euro, din care 4,09 miliarde de euro provenind din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Un exemplu de proiect la care fondul de coeziune al Uniunii Europene a contribuit direct, este proiectul "Watman". De asemenea, aproape un sfert dintre proiectele integrate majore, propuse în cadrul Ciclului I de elaborare a Planurilor de Management al Riscului de Inundaţii, au fost promovate pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare (P.O.I.M.) 2.3. Măsuri de management al riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite Mai multe măsuri de management al riscului la inundaţii ar putea fi sprijinite prin intermediul politicii de coeziune şi în mod specific prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Aceste măsuri sunt distribuite între măsurile de protecţie, pregătire şi recuperare. Măsurile specifice acoperite prin această sursă de finanţare sunt: a) protecţie: M31 (Managementul natural al inundaţiilor), M32 (Regularizarea curgerii), M33 (Lucrări în albia minoră, majoră şi în zona costieră), M34 (Managementul scurgerii de suprafaţă) şi M35 (Alte măsuri); b) pregătire: M41 (Prognoza inundaţiilor şi avertizarea / alarmarea) şi M42 (Pregătirea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă); şi c) refacere şi evaluare: M51 (Refacere şi Evaluare). 3. Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală 3.1. Prezentare generală a fondului Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este instrumentul de finanţare al Politicii Agricole Comune (PAC) care sprijină strategiile şi proiectele de dezvoltare rurală (PDR). Acesta este utilizat, alături de Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), care finanţează în principal plăţi directe şi măsuri de reglementare sau de sprijin destinate pieţelor agricole. Alocaţia bugetară totală pentru PAC din perioada 2021-2027, însumează 386,6 miliarde de euro, distribuită între cele două piloane principale astfel: a) 291,1 miliarde de euro - FEDR b) 95,5 miliarde de euro -FEADR 3.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii PDR-urile dezvoltate şi implementate de statele membre ale Uniunii Europene pot include măsuri pentru conservarea şi consolidarea ecosistemelor. Aceste măsuri pot avea multiple beneficii pentru mediu, (prin protejarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii) precum şi beneficii sociale şi economice (de ex. prin asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor). De aceea, măsurile adoptate în zonele agricole care contribuie la reducerea şi/sau atenuarea efectelor inundaţiilor, pe lângă furnizarea de beneficii pentru mediu şi promovarea utilizării şi managementului durabil al terenurilor agricole, precum şi sprijinirea priorităţilor fondului, aduc şi posibilitatea de a obţine contribuţii de la FEADR Comisia Europeană identifică FEADR ca o potenţială sursă de finanţare pentru măsurile naturale de retenţie a apei în vederea protejării şi creşterii potenţialului de stocare a apei din peisaj, sol şi acvifere prin refacerea ecosistemelor, caracteristicilor naturale şi caracteristicilor cursurilor de apă. Aceste tipuri de măsuri utilizează natura pentru a ajuta la reglarea fluxului şi transportul apei, contribuind astfel la atenuarea efectelor evenimentelor extreme, cum ar fi inundaţiile şi seceta. De remarcat este faptul că art. 18 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la sprijinul pentru restabilirea producţiei agricole care a fost sau ar putea fi afectată de calamităţi naturale şi dezastre naturale şi introducerea unor acţiuni de prevenire adecvate (măsura 5) şi care, în exerciţiul financiar anterior (2014-2020), nu a fost utilizată de România (aşa cum este subliniat în Figura 9). Totuşi, aceasta reprezintă o opţiune pentru finanţarea unor măsuri ale managementului riscului la inundaţii conexe în cadrul ciclului de finanţare 2021-2027. (a se vedea imaginea asociată) Figura 9 - Prezentare generală a cheltuielilor pentru managementul riscurilor în dezvoltarea rurală pe ţări 3.3. Măsuri ale managementului riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite FEADR poate fi utilizat pentru a sprijini sectorul agricol în vederea adoptării unor practici de management durabil şi finanţării unor măsuri care să contribuie la atenuarea efectelor inundaţiilor. Aceste măsuri trebuie să îndeplinească priorităţile fondului prin implementarea PDR a fiecărei ţări / regiuni. De aceea, este probabil necesar ca schemele să asigure o serie de beneficii (de exemplu privind conservarea şi consolidarea ecosistemelor din agricultură şi silvicultură, precum şi de sprijinire a activităţilor agricole), pe lângă managementul riscului la inundaţii. Drept urmare, cele mai mari oportunităţi de a obţine finanţare prin FEADR pot apărea în cazurile în care măsurile de management al riscului la inundaţii funcţionează în ceea ce priveşte natura şi încorporează o formă de management natural al inundaţiilor care asigură beneficii ecologice mai ample. 4. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 4.1. Prezentare generală a fondului Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)este unul dintre principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune a Uniunii Europene, având scopul de a consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană prin corectarea dezechilibrelor dintre regiunile sale. Acest lucru se realizează prin sprijinirea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor care rămân în urmă faţă de altele şi conversia regiunilor industriale în declin. În special, fondul se concentrează asupra regiunilor care suferă de deficienţe naturale sau demografice severe şi permanente, cum ar fi cele mai nordice regiuni cu densitate foarte scăzută a populaţiei din insule, regiuni transfrontaliere şi regiuni montane. Propunerile Comisiei sugerează că, în perioada de programare 2021-2027, aproximativ 200,3 miliarde de euro vor fi alocate FEDR 4.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii Riscul la inundaţii este considerat ca o barieră cheie în calea dezvoltării economice. De aceea, FEDR a fost şi poate fi utilizat în vederea sprijinirii măsurilor de management al riscului la inundaţii (M.R.I.) care protejează şi atenuează efectele inundaţiilor acolo unde acestea permit dezvoltarea. De exemplu, programul operaţional FEDR 2014-2020 din Marea Britanie recunoaşte că există suprafeţe de teren adecvate dezvoltării economice, dar rămân neamenajate din cauza riscului ridicat de inundaţii. De aceea, FEDR a fost utilizat pentru a întreprinde măsuri de management al riscului la inundaţii şi a vizat zone în care există o nevoie semnificativă de dezvoltare economică şi în care o reducere a riscului de inundaţii ar stimula acest lucru. Aceasta include atât măsuri "grele" (hard measures), cât şi "uşoare" (soft measures), cum ar fi construirea / reabilitarea sistemelor de apărare împotriva inundaţiilor fluviale şi costiere, refacerea zonelor de coastă şi stabilizarea plajelor, restaurarea râurilor, măsurile de rezilienţă pentru infrastructura de afaceri şi integrarea măsurilor de management a scurgerii apelor de suprafaţă. De asemenea, în cazul proiectelor din Franţa sprijinite de FEDR (în perioada de finanţare 20142020) s-a avut în vedere ca expunerea la riscul de inundaţii să se reducă pentru mai mult de un milion de oameni până în 2023. Un exemplu specific este utilizarea fondurilor FEDR pentru a sprijini proiecte de infrastructură albastră-verde (blue-green infrastructure) în 13 locaţii din Derby şi Nottingham. Aceste proiecte deschid, restaurează şi conectează spaţii albastre-verzi în cele două oraşe, ducând la crearea de noi habitate şi zone de recreere, precum şi la îmbunătăţirea riscului local de inundaţii şi la regenerarea terenurilor abandonate. 4.3. Măsuri de management al riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite FEDR poate fi utilizat pentru a sprijini o serie de măsuri de management al riscului la inundaţii în cazul în care o reducere a riscului de inundaţii ajută la facilitarea regenerării zonelor şi stimulează dezvoltarea economică. Acestea includ măsuri de îmbunătăţire a rezilienţei proprietăţilor la inundaţii, precum şi acţiuni care protejează sau atenuează efectele inundaţiilor (inclusiv opţiuni "grele" şi "uşoare"). 5. Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) 5.1. Prezentare generală a fondului Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost înfiinţat în luna noiembrie 2002 conform Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, pentru a oferi un sprijin efectiv unui stat membru (sau unei ţări în curs de aderare) în eforturile sale de a răspunde şi de a se confrunta cu efectele unui dezastru de mediu. Prin intermediul FSUE, fondurile pot fi puse la dispoziţie în fiecare an pentru a completa cheltuielile publice pentru operaţiuni de urgenţă de către statul/statele în cauză. FSUE oferă în principal asistenţă în caz de dezastru natural major cu repercusiuni grave asupra condiţiilor de viaţă, mediului natural sau economiei într-una sau mai multe regiuni ale unui stat membru sau ale unei ţări care solicită aderarea. 5.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii FSUE a fost utilizat pentru a sprijini răspunsul în situaţii de urgenţă în cazul mai multor inundaţii produse în Uniunea Europeană din 2002. Acesta include o serie de inundaţii care au avut loc în România, inclusiv în lunile aprilie şi iulie 2005, iulie 2008, iunie 2010, aprilie şi iulie 2014 şi iunie-august 2018, cu 124,7 de milioane euro primiţi la nivel colectiv pentru a sprijini răspunsul la aceste incidente. 5.3. Măsuri de management al riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite FSUE este un flux de finanţare care poate fi solicitat pentru a sprijini ţările să răspundă la situaţiile de urgenţă care au impact semnificativ asupra societăţii, mediului şi economiei, deci evenimentele de inundaţii la scară largă. De aceea, fondul este un mecanism reactiv pentru a oferi sprijin în acţiunile de răspuns la consecinţele imediate ale acestor evenimente. 6. Fondul UE LIFE 6.1. Prezentare generală a fondului Programul LIFE a fost iniţiat în 1992 şi a cofinanţat până în prezent peste 5.400 de proiecte . Până în anul 2013, fondul LIFE a contribuit cu aproximativ 3,1 miliarde de euro la protejarea mediului şi în perioada de finanţare actuală 2021-2027 va contribui cu încă 5,43 miliarde de euro. Programul LIFE este împărţit în patru subprograme care acoperă natura şi biodiversitatea, economia circulară şi calitatea vieţii, atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice şi tranziţia către o energie curată. Subprogramul de mediu finanţează proiecte de conservare a naturii axate pe arii de biodiversitate, habitate şi specii. Oferă fonduri pentru cele mai bune practici, proiecte pilot şi demonstrative care contribuie la directivele Uniunii Europene privind păsările şi habitatele, strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea şi dezvoltarea, implementarea şi managementul reţelei Natura 2000. Subprogramul de acţiune climatică finanţează proiecte în domeniile energiei regenerabile, eficienţei energetice, agriculturii, utilizării terenurilor şi managementului sistemelor de turbărie. În special, programul LIFE cofinanţează proiecte în zonele cu deficit de apă, secetă, incendii forestiere sau inundaţii, precum şi tehnologii adaptive pentru sectoarele economice şi protejarea resurselor naturale. 6.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii LIFE este singurul program la nivel Uniunii Europene dedicat exclusiv mediului şi schimbărilor climatice, iar etapa ce se va desfăşura în intervalul 2021 - 2027 este cea mai ambiţioasă de până acum 3,5 miliarde euro vor fi alocate pentru activităţi ce ţin de mediu, în timp ce 1,9 miliarde euro vor merge către acţiuni pentru combaterea schimbărilor climatice. Programul face parte din Pactul Verde propus de Comisia Europeană (C.E.). Există mai multe exemple de fonduri UE LIFE care sprijină proiecte în domeniul de management al riscului la inundaţii. Un exemplu este proiectul UE PRIMES (prevenirea riscurilor de inundaţii prin crearea de comunităţi reziliente), proiect întreprins în Italia între 2015 şi 2018. Proiectul a vizat construirea unor comunităţi reziliente prin implicarea acestora în măsurile de avertizare timpurie şi de prevenire a riscului de inundaţii. Un alt exemplu este un proiect în curs de desfăşurare din Polonia, care îşi propune să intensifice rezilienţa oraşului Radom la schimbările climatice prin construirea unei infrastructuri albastre- verzi demonstrative pentru managementul debitelor extreme provenite din sursă pluvială şi controlul riscurilor locale de inundaţii. Scopul acestui proiect este de a atenua volumele extreme de apă care intră în oraş şi de a intensifica gradul de reţinere a apei pluviale prin refacerea şi crearea unor zone de stocare cu multiple utilizări (care includ noi habitate pentru a spori biodiversitatea) şi prin re-naturalizarea râului local. 6.3. Măsuri de management al riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite Actualul program UE LIFE co-finanţează în cadrul subdomeniului Diminuarea şi Adaptarea la Efectele Schimbărilor Climatice, măsuri care vizează managementul riscului la inundaţii. Proiectele care sunt cofinanţate prin EU LIFE sunt prioritare dacă încorporează soluţii care se bazează pe natură şi urmăresc să utilizeze şi să îmbunătăţească mediul natural, contribuind în acelaşi timp la managementul riscului de inundaţii. Proiectele sunt, de asemenea, prioritizate dacă instrumentele pe care le folosesc susţin şi contribuie la politici, reducerea riscurilor, recuperarea după dezastre şi rezilienţa pe termen lung. De aceea, fondurile UE LIFE pot fi utilizate pentru a sprijini diferite tipuri de măsuri de management al riscului la inundaţii, inclusiv activităţi de prevenire, acţiuni care să încurajeze/intensifice pregătirea împotriva incidentelor viitoare şi activităţi care protejează şi atenuează efectele inundaţiilor. 7. Programul Horizon Europe 7.1. Prezentare generală a fondului În 2011, şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au solicitat Comisiei Europene să reunească toate fondurile anterioare ale Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare într-un cadru strategic comun unic. Acest lucru a condus la crearea programului-cadru Orizont 2020 pentru cercetare şi inovare, care a fost adoptat oficial în anul 2013. Pentru perioada 2021-2027, programul poartă denumirea Horizon Europe şi oferă finanţare în vederea realizării activităţilor de cercetare şi inovare pe baza a trei priorităţi. Printre acestea se numără: a) excelenţă în ştiinţă - sprijină proiecte de cercetare de frontieră concepute şi conduse de cercetători prin Consiliul European pentru Cercetare. De asemenea, finanţează acţiunile Marie Sklodowska-Curie şi investeşte în infrastructuri de cercetare de clasă mondială; b) provocări globale şi competitivitate industrială europeană - sprijină cercetarea provocărilor societale, consolidează capacităţile tehnologice şi industriale şi stabileşte misiuni la nivelul Uniunii Europene cu obiective ambiţioase care abordează unele dintre cele mai mari probleme ale noastre: sănătate, schimbări climatice, energie curată, mobilitate, securitate, digital, materiale, şi altele asemenea. De asemenea, va sprijini parteneriate cu statele membre, industria şi alte părţi interesate pentru a lucra în comun la cercetare şi inovare; şi c) Europa inovatoare - urmăreşte să facă din Europa un lider în ceea ce priveşte inovarea care creează piaţă şi creşterea IMM-urilor prin intermediul Consiliului European pentru Inovare. Acesta va contribui la dezvoltarea peisajului european general al inovaţiei. Institutul European de Inovare şi Tehnologie (E.I.T.) va continua să încurajeze integrarea afacerilor, cercetării, învăţământului superior şi antreprenoriatului. Bugetul propus pentru programul Orizont Europa este de 95,5 miliarde de euro (35 % din buget va contribui la obiectivele climatice) pentru perioada aceasta de şapte ani. Au fost identificate cinci zone de misiune şi fiecare va avea un consiliu de misiuni dedicat şi o adunare, care va sprijini specificarea proiectării şi implementării misiunilor specifice în Programul Orizont Europa (aceasta include o zonă de misiune privind adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societală). 7.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii În cadrul actualului program de lucru Orizont Europa, misiunea Adaptarea la Schimbările Climatice, alături de misiunea Refacerea oceanului şi a apelor noastre până în anul 2030 vor oferi cele mai multe oportunităţi de finanţare. Pentru misiunea din urmă, proiectele propuse vor trebui să contribuie la atingerea obiectivelor misiunii, respectiv: a) Obiectiv 1. Protejare şi refacere; b) Obiectiv 2. Prevenirea şi stoparea poluării; c) Obiectiv 3. Economia albastră - carbon neutră, circulară. 7.3. Măsuri de management al riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite Programul Orizont 2020 a oferit finanţare pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare şi inovare în domeniul de management al riscului la inundaţii. Dovezile sugerează, din proiectele întreprinse recent, că finanţarea priveşte dezvoltarea sistemelor, politicilor şi abordărilor care sprijină managementul riscului de inundaţii, mai degrabă decât infrastructura specifică care să protejeze activele / bunurile împotriva inundaţiilor (deşi proiectele includ deseori scheme pilot care sunt utilizate pentru a demonstra eficacitatea a sistemelor/abordărilor introduse). Astfel, pot exista oportunităţi de a obţine finanţare pentru măsurile de management al riscului la inundaţii în România, dar acestea vor fi incluse probabil ca parte a unui proiect mai amplu referitor la un apel de acţiune (call for action) a Comisiei Europene sub auspiciile noului cadru mai sus amintit "Programul Orizont Europa". 8. Banca Europeană de Investiţii(BEI) 8.1. Prezentare generală BEI este Banca pentru Climă a Uniunii Europene şi cel mai mare creditor multilateral la nivel mondial, oferind finanţare şi consiliere/asistenţă tehnică expertiză pentru proiecte de investiţii durabile care contribuie la promovarea obiectivelor politicilor Uniunii Europene. BEI împrumută atât companiilor private şi publice, cât şi autorităţilor naţionale sau locale sau direct pentru acorduri de finanţare a proiectelor. Poate împrumuta până la 50% din costurile de investiţii pentru proiecte individuale şi, în medie, împrumuturile reprezintă 30% din costurile de investiţii ale proiectelor privind resursele de apă. Din 2012, BEI a acordat 170 de miliarde de euro de finanţare, sprijinind prin investiţii în valoare de 600 miliarde de euro în proiecte care reduc emisiile de gaze cu efect de seră şi ajută ţările să se adapteze la schimbările climatice. BEI sprijină, de asemenea, acţiuni prin investiţiile privind pregătirea pentru dezastre naturale şi adaptarea la schimbările climatice, inclusiv promovarea abordărilor pentru dezvoltarea rezilienţei activelor, comunităţilor şi ecosistemelor. În plus, BEI sprijină proiectele de reconstrucţie post-dezastru în urma unor dezastre naturale precum cutremure, inundaţii, secete, alunecări de noroi şi avalanşe. 8.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii BEI a sprijinit o serie de proiecte care încorporează măsuri de management al riscului la inundaţii în vederea protejării la inundaţii a populaţiei, infrastructurii şi activelor de mediu, precum şi elaborarea unor măsuri suplimentare constructive de prevenire a inundaţiilor în vederea protejării terenurilor agricole, a zonelor industriale şi rezidenţiale care sunt predispuse la inundaţii pentru persoanele şi a bunurile din comunităţile vulnerabile din Grecia, Bosnia şi Herţegovina. 8.3. Măsuri de management al riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite BEI a acordat finanţare (sub formă de împrumuturi şi garanţii) în vederea sprijinirii măsurilor care vizează protejarea împotriva dezastrelor produse de inundaţii. O prioritate cheie a BEI este să ofere finanţare pentru proiecte care ajută comunităţile şi economiile) să se adapteze la schimbările climatice), să atenueze şi să răspundă efectelor dezastrelor naturale. Acest lucru sugerează că BEI va continua să sprijine proiectele care vizează protejarea persoanelor şi a infrastructurii împotriva inundaţiilor în întreaga Uniune Europeană Foaia de parcurs pentru procesul de transformare al Băncii Europene de Investiţii (BEI) în Banca pentru Climă a Uniunii Europene a fost adoptată de Consiliul de administraţie al BEI la 11 noiembrie 2020. BEI creşte treptat ponderea finanţării sale dedicate acţiunii climatice şi durabilităţii pentru a ajunge la 50% din operaţiunile sale în anul 2025. Deja, în 2022 BEI a finanţat cu 36,6 mld Euro împrumuturile verzi reprezentând 58% din totalul activităţii sale de creditare, depăşind pentru al doilea an obiectivul pentru 2025 de 50%. Totalul investiţiilor ecologice susţinute de grupul BEI a crescut la 222 mld Euro pentru 2021-2022, aducând grupul mai aproape de atingerea obiectivului de 1 trilion Euro în investiţii ecologice până în 2030. Totodată, 15% din volumul împrumuturilor acordate vizează proiecte de adaptare la efectele schimbărilor climatice. 9. Granturile Spaţiului Economic European (SEE) şi Norvegiene 9.1. Prezentare generală a fondului Subvenţiile oferite de Agenţia Europeană de Mediu şi Norvegia sunt finanţate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia şi au două obiective principale: a) să contribuie la o Europă "mai egală", atât social, cât şi economic; b) consolidarea relaţiilor dintre Islanda, Liechtenstein şi Norvegia şi cele 15 ţări beneficiare (printre care şi România). Subvenţiile sunt separate în două scheme de finanţare - subvenţiile SEE şi subvenţiile norvegiene, cu principalele diferenţe legate de locul de provenienţă al finanţării şi de ţările beneficiare. Subvenţiile SEE sunt finanţate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, iar granturile norvegiene sunt finanţate exclusiv de Norvegia. România este eligibilă pentru a primi finanţare din ambele scheme. Unul dintre obiectivele schemelor de finanţare este să acorde sprijin în atenuarea efectelor şi reducerea vulnerabilităţilor la schimbările climatice. Astfel, acestea pot sprijini o serie de activităţi legate de schimbările climatice întreprinse la nivel naţional, regional sau local, inclusiv: a) strategii şi planuri pentru măsuri de atenuare şi adaptare la nivel naţional, regional şi local, precum şi între sectoare; b) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în industrie; c) pregătirea şi managementul riscurilor pentru condiţii meteorologice extreme, inclusiv prevenirea inundaţiilor; d) utilizarea unor bazine de sechestrare a carbonului, cum ar fi zonele umede, pentru captarea dioxidului de carbon şi a altor gaze cu efect de seră; e) captarea şi stocarea carbonului; f) acţiuni pentru îndreptate spre o economie mai circulară şi mai eficientă din punct de vedere al resurselor. 9.2. Potenţial de finanţare a măsurilor de management al riscului la inundaţii În perioada de finanţare 2014-2021, România a primit 20 de milioane de euro din schemele de subvenţii SEE şi Norvegia în vederea sprijinirii un program care vizează îmbunătăţirea stării de mediu a ecosistemelor şi reducerea efectelor poluării şi a altor activităţi umane. În prezent nu există o alocare bugetară pentru acest program de finanţare. 9.3. Măsuri de management al riscului la inundaţii care ar putea fi sprijinite Acordul de program de mediu existent care a fost semnat în luna octombrie 2019 va sprijini o serie de măsuri care vor spori cunoştinţele şi responsabilitatea cu privire la evaluarea ecosistemelor şi, de asemenea, vor facilita implementarea proiectelor de restaurare care îmbunătăţesc mediul natural şi oferă alte beneficii (cum ar fi atenuarea impactului inundaţiilor). Astfel, orice măsură care reduce riscul de inundaţii va include o formă de management al riscului la inundaţii natural care să sprijine şi biodiversitatea pentru a fi eligibilă pentru finanţare în cadrul programului. În prezent nu există o alocare bugetară pentru acest program de finanţare. 10. Alte potenţiale mecanisme financiare: a) PNRR*1); Nota: PNRR*1) Poldere parte a măsurii C5 - Integrarea soluţiilor bazate pe natură şi a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundaţii în vederea îmbunătăţirii conectivităţii laterale a cursurilor de apă); Dezvoltarea şi implementarea unui program naţional de control al eroziunii şi torenţilor în patrimoniul silvic şi agricol (B3); Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor prin reabilitarea liniilor de apărare existente, reabilitarea barajelor existente care necesită intervenţii de urgenţă (B4); Menţinerea sau creşterea suprafeţei de păduri destinate protecţiei hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic prin programe / proiecte de împădurire şi controlul tăierilor ilegale (C2). b) Programul de Cooperare Teritorială (2021-2027); c) Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027); d) Facilitatea "Conectarea Europei"; e) Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD -FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene; f) Programul Operaţional de Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 20212027; g) Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi inovare 2022-2027. h) Fonduri naţionale. Finanţarea măsurilor de management al riscului la inundaţii la nivel naţional este asigurată în principal prin fondurile diverselor ministere implicate în managementul riscului la inundaţii. Pentru a îmbunătăţi managementul riscului la inundaţii la nivel local şi pentru a spori eficacitatea acestuia, este necesară consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor în vederea implementării strategiei locale pentru managementul riscului de inundaţii. Astfel, se propune ca în conţinutul strategiei de dezvoltare locală, elaborată de autorităţile locale, să fie inclusă o analiză a riscului la inundaţiile de tip pluvial, precum şi identificarea unor măsuri adecvate de management al riscului la inundaţii, parte integrantă a Planului de Management al Apelor Pluviale. (PMAP). Conţinutul cadru al Planurilor de Management al Apelor Pluviale (PMAP) se va aproba printr-un Ordin comun al autorităţilor publice centrale din domeniul Gospodăririi Apelor şi al Amenajării Teritoriului. PMAP urmează să fie integrate în Planurile de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI), respectând viziunea strategică la nivel de bazin trasată de acestea. Adaptarea construcţiilor din zonele inundabile, măsurile de tip M23 şi M34, conform Catalogului de Măsuri Potenţiale asociate Managementului Riscului la Inundaţii) poate fi realizată prin identificarea mecanismelor legale / de finanţare şi prin elaborarea de Ghiduri care oferă informaţii cu privire la modul în care indivizii şi comunităţile îşi pot adapta casele pentru a reduce riscul de inundaţii şi ce măsuri pot lua din punct de vedere constructiv (reglementări de proiectare). O schemă de subvenţii s-a dovedit a fi un element catalizator util pentru intensificarea gradului de absorbţie a măsurilor de rezilienţă în alte jurisdicţii / ţări şi reprezintă o activitate utilă de sensibilizare care ar putea fi utilizată în România. Se estimează că întreţinerea continuă a structurilor şi albiilor să fie finanţată la nivel naţional, în conformitate cu cerinţele legale pentru a menţine activele în stare bună de funcţionare. Reabilitarea şi repararea majoră a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor pentru care se solicită contribuţii de finanţare Uniunii Europene trebuie să demonstreze beneficiul activului / infrastructurii în cauză. Este important să se demonstreze că finanţarea reabilitării este rentabilă şi reprezintă abordarea corectă a gestionării riscului de inundaţii. Sursa principală de finanţare o reprezintă bugetul de stat, inclusiv capitolele dedicate din cadrul bugetelor ministerelor responsabile sau competente precum MMAP, MDLPA, MTI, MADR şi altele asemenea. Finanţarea în cadrul proiectelor care vizează managementul riscului la inundaţii se va acorda cu respectarea prevederilor naţionale şi europene aplicabile în domeniul ajutorului de stat/de minimis. SECŢIUNEA a 12-a Implicaţii asupra cadrului juridic, legislativ, instituţional Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung (SNMRI) completează alte strategii şi programe guvernamentale. Printre cele mai relevante strategii, se menţionează Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare, Strategia Naţională pentru Păduri 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1227/2022 (SNP30), Strategia naţională pentru reducerea riscului de dezastre 2024-2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 791/2024 (SNRRD), Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1010/2024 (SNASC), Strategia Naţională de Cercetare Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.933/2022. Pentru implementarea cu succes a Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, actualizată şi a Planului de Acţiune asociat SNMRI, sunt necesare o serie de măsuri suport (măsuri legislative, instituţionale, administrative), între care se menţionează: a) modificări legislative, care să asigure eficienţa aplicării acesteia. Un exemplu în acest sens este reprezentat de necesitatea modificării unor acte normative de organizare şi funcţionare ale autorităţilor publice implicate în managementul riscului la inundaţii. Având în vedere numărul mare de instituţii cu responsabilităţi în managementul riscului la inundaţii, se va avea în vedere armonizarea acestora cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, actualizată şi în concordanţă cu Planul de Acţiune asociat SNMRI (defalcat pe măsuri/acţiuni, instituţii responsabile, perioade de implementare şi indicatori de monitorizare şi etapele evaluării); b) încheierea de protocoale inter-instituţionale la iniţiativa MMAP, care să conducă la îmbunătăţirea comunicării şi cooperării între ministerele cu atribuţii în implementarea măsurilor / acţiunilor prevăzute în Planul de Acţiune asociat SNMRI, inclusiv prin prevederea unor proceduri de lucru); c) continuarea consolidării capacităţii administrative a Direcţiilor / Departamentelor Tehnice de specialitate din cadrul MMAP şi a ANAR prin organizarea constantă de cursuri de formare şi perfecţionare profesională; d) asigurarea personalului operativ ANAR la un nivel optim, precum şi a unui nivel de salarizare competitiv comparativ cu alte autorităţi ale statului; implementarea măsurilor privind exploatarea în siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor, realizarea de noi investiţii, precum şi întreţinerea infrastructurii de apărare existente necesită, pe lângă un efort financiar substanţial, şi o resursă umană cu o pregătire superioară şi calificată în acest sens. În prezent, domeniul gospodăririi apelor se confruntă cu un deficit important de personal, de cca. 30%, atât la nivel central, cât şi în teritoriu, atât cu pregătire tehnică medie, cât şi de nivel superior; e) organizarea de sesiuni de instruire pentru reprezentanţii autorităţilor centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniul managementului riscului la inundaţii, precum şi pentru consultanţii din domeniu, cu precădere ingineri proiectanţi; în sectorul privat, companiile din domeniul proiectării, construcţiilor şi managementului riscului la inundaţii vor trebui să deţină cunoştinţe cu privire la modul de identificare şi evaluare a opţiunilor / alternativelor( luând în considerare atât măsuri structurale, tradiţionale, cât şi măsuri verzi,) să integreze efectele schimbărilor climatice în cartografierea hazardului şi riscului la inundaţii, precum şi în proiectarea soluţiilor constructive; f) realizarea de parteneriate cu instituţii de învăţământ superior pentru compatibilizarea curriculei academice cu cerinţele specifice posturilor din domeniu. Implementarea Planului de acţiune asociat SNMRI necesită o abordare care să permită o sinergie între măsurile legislative, instituţionale, investiţionale şi de conştientizare propuse. LISTĂ DE ABREVIERI ABA - Administraţii Bazinale de Apă; AEM - Agenţia Europeană de Mediu; ANANP - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate; ANAR - Administraţia Naţională "Apele Române"; ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; ANIF - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare; ANM - Administraţia Naţională de Meteorologie; APSFR - Zone cu Risc Potenţial Semnificativ la Inundaţii (Areas with Potenţial Significant Flood Risk) ASAS - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ,,Gheorghe Ionescu- Şişeşti"; ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară; BEI - Banca Europeană de Investiţii; CJSU - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; CLSU - Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă CMBSU - Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă; CMSU - Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din MMAP; CNAIR - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA; CNC - Centrul Naţional de Cartografie; CNCCI - Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei; CNSU - Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă; FSE - Fondul Social European; FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală; FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională; FEGA - Fondul European de Garantare Agricolă; FSUE - Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene GFN - Garda Forestieră Naţională; ICPA - Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie; IGSU - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; ISU - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean / Bucureşti - Ilfov; IMM - Întreprinderi mici şi mijlocii; INCDS - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"; INHGA - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor; ISC - Inspectoratul de Stat în Construcţii; ODD - Obiective de Dezvoltare Durabilă; MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; MAI - Ministerul Afacerilor Interne; MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; ME - Ministerul Educaţiei; MEN - Ministerul Energiei; MEAT - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului; MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; MIPE - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; MTI - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; MRR- Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă; NBS - soluţii bazate pe natură; ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite; PAC - Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene PAID- Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale; PDR - Proiectele de dezvoltare rurală; POCA - Programul Operaţional Capacitate Administrativă; POCIDIF - Programul Operaţional de Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare; PODD - Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă; PMRI - Planurile de management al riscului la inundaţii; PMAP - Planurilor de Management al Apelor Pluviale; PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; PNRRD. - Platforma Naţională pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre; PNASC - Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030; PNMRD - Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre; RNP Romsilva - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva; SEE - Spaţiul Economic European; SNASC- Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050; SNDU - Strategia Naţională de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Oraşe Reziliente, Verzi, Incluzive şi Competitive 2022 - 2035 - Politica Urbană a României; SNDDR - Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018; SNMRI - Strategia naţională de management al riscului la inundaţii; SNP 30 - Strategia Naţională pentru Păduri 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1227/2022 SNCISI - Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2022 SDTR - Strategia de Dezvoltare Teritorială a României SPEEH Hidroelectrica SA - Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "HIDROELECTRICA" SA; UE - Uniunea Europeană VNB - venit naţional brut Glosar de termeni
┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │- Aplicaţia │
│ │informatică dezvoltată│
│ │în mediul de intranet │
│ │pentru monitorizarea │
│ │implementării │
│ │obiectivelor │
│ │strategice şi a │
│ │planurilor strategice │
│ │instituţionale (PSI), │
│Aplicaţia │precum şi pentru │
│informatică PSI│raportarea │
│ │performanţelor şi │
│ │asigurarea │
│ │transparenţei │
│ │cheltuirii resurselor │
│ │publice la nivelul │
│ │administraţiei publice│
│ │centrale, aflată în │
│ │proprietatea │
│ │Secretariatului │
│ │General al Guvernului;│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Structură de │
│ │specialitate din │
│ │cadrul instituţiei │
│ │iniţiatoare care │
│Departament │elaborează proiecte de│
│iniţiator │strategii în │
│ │conformitate cu │
│ │atribuţiile şi │
│ │domeniul de │
│ │activitate; │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Factor măsurabil │
│ │care arată gradul în │
│ │care au fost atinse │
│ │rezultatele; măsoară │
│ │şi evaluează │
│ │realizarea │
│ │obiectivelor │
│ │planificate; poate fi │
│ │de mai multe tipuri: │
│ │de impact, de │
│Indicator de │rezultat, de realizare│
│performanţă │imediată şi de │
│ │eficienţă, de produs │
│ │şi de eficienţă; se │
│ │elaborează pe baza │
│ │datelor statistice şi │
│ │trebuie să se afle │
│ │într-o strânsă │
│ │legătură cu │
│ │rezultatele stabilite │
│ │în documentele de │
│ │politici publice; │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Secretariatul │
│ │General al Guvernului,│
│ │ministere şi celelalte│
│ │autorităţi ale │
│ │administraţiei publice│
│ │centrale, aflate în │
│ │subordinea şi/sau în │
│ │coordonarea │
│ │Guvernului, organele │
│ │de specialitate ale │
│ │administraţiei publice│
│Instituţii │centrale aflate în │
│iniţiatoare │subordinea sau în │
│ │coordonarea │
│ │ministerelor, prin │
│ │ministerele în a căror│
│ │subordine sau │
│ │coordonare se află, în│
│ │conformitate cu │
│ │atribuţiile şi │
│ │domeniul de │
│ │activitate, precum şi │
│ │autorităţile │
│ │administrative │
│ │autonome; │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Totalitatea │
│ │proceselor de │
│ │identificare şi │
│ │îndeplinire a │
│ │obiectivelor │
│ │strategice naţionale │
│Management │care vizează o mai │
│strategic │bună prioritizare a │
│ │politicilor publice, │
│ │optimizarea procesului│
│ │decizional şi a │
│ │cheltuielilor publice,│
│ │precum şi creşterea │
│ │eficacităţii şi a │
│ │eficienţei Guvernului;│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Plan de lucru │
│ │detaliat, care │
│ │prezintă programe, │
│ │proiecte şi activităţi│
│ │specifice, cu │
│ │precizarea bugetelor │
│Plan de Acţiune│sau a surselor de │
│asociat SNMRI │finanţare, a │
│ │termenelor şi a │
│ │responsabilităţilor │
│ │instituţionale │
│ │asumate, obligatoriu │
│ │pentru punerea în │
│ │aplicare a strategiei;│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Document de politică│
│ │publică iniţiat şi │
│ │aplicabil la nivel │
│ │guvernamental ce │
│ │defineşte viziunea, │
│ │priorităţile, │
│Strategie │obiectivele, │
│guvernamentală │acţiunile, resursele │
│ │şi indicatorii de │
│ │performanţă asociaţi, │
│ │după caz, privind un │
│ │anumit domeniu de │
│ │activitate, pe termen │
│ │mediu şi lung; │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Document de politică│
│ │publică iniţiat şi │
│ │aplicabil la nivel │
│ │guvernamental care │
│ │vizează unul sau mai │
│Strategie │multe aspecte ce au o │
│intersectorială│dimensiune comună şi │
│ │presupune cooperarea │
│ │dintre diferite │
│ │sectoare prin │
│ │intermediul │
│ │instituţiilor care le │
│ │coordonează; │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Evaluarea unei │
│ │propuneri de │
│ │dezvoltare aflată │
│ │într-o zonă inundabilă│
│ │pentru a verifica │
│ │îndeplinirea unor │
│ │criterii specifice în │
│ │vederea unei │
│ │planificări adecvate │
│ │şi a unei dezvoltări │
│ │durabile care să │
│Test de │demonstreze că nu │
│justificare │conduce la creşterea │
│ │riscului la inundaţii │
│ │pentru alte zone. │
│ │Testul de justificare │
│ │ar trebui aplicat │
│ │numai în cazul în care│
│ │dezvoltarea se află │
│ │într-o zonă inundabilă│
│ │şi când nu există │
│ │amplasamente │
│ │alternative │
│ │rezonabile. │
└───────────────┴──────────────────────┘
ANEXA 1 la Strategie Planul de Acţiune asociat Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung
┌─────────────────────┬─────────────┬─────────────────┬───────────────┬──────────────┬────────────────────────────────┐
│ │ │Indicatori de │ │ │Autorităţi responsabile │
│ │Orizont de │monitorizare (de │Valoare │ │ │
│Măsură/Acţiune │timp │progres)/ │estimată (mil. │Sursă de ├─────────────┬──────────────────┤
│ │(perioadă de │Rezultate │€) │finanţare*1) │Instituţie │Alte instituţii │
│ │implementare)│aşteptate │ │ │coordonatoare│implicate │
│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴─────────────┴─────────────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────────┤
│Direcţia de Acţiune A - Creşterea pregătirii şi rezilienţei în vederea │
│reducerii vulnerabilităţii în zonele expuse riscului la inundaţii │
├─────────────────────┬─────────────┬─────────────────┬───────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────────┤
│A1. Identificarea şi │ │ │ │ │ │ │
│stabilirea unui │ │ │ │ │ │ │
│organism de │ │• Număr de │ │ │ │ │
│coordonare care să │ │acorduri │ │ │ │ │
│asigure monitorizarea│ │instituţionale │ │ │ │ │
│periodică şi │ │• Număr de │ │ │ │M.A.I., │
│evaluarea │ │proceduri de │ │ │ │M.D.L.P.A., │
│implementării │2025 │lucru │n/a │Bugetul de │M.M.A.P. │M.A.D.R., M.T.I., │
│strategiei, precum şi│ │• Număr de │ │stat │ │S.P.E.E.H. │
│o mai bună comunicare│ │întâlniri de │ │ │ │Hidroelectrica │
│între părţile │ │lucru dedicate cu│ │ │ │S.A., M.E.A.T. │
│implicate cu │ │caracter regular/│ │ │ │ │
│responsabilităţi/ │ │extraordinar │ │ │ │ │
│atribuţii în │ │ │ │ │ │ │
│managementul riscului│ │ │ │ │ │ │
│la inundaţii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Număr de studii│ │ │ │ │
│ │ │suport pentru │ │ │ │ │
│ │ │actualizarea │ │ │ │ │
│ │ │evaluării │ │ │ │ │
│ │ │preliminare a │ │ │ │ │
│ │ │riscului la │ │ │ │ │
│ │ │inundaţii şi │ │ │ │ │
│ │ │determinarea │ │ │ │ │
│ │ │zonelor cu risc │ │ │ │ │
│ │ │potenţial │ │ │ │ │
│ │ │semnificativ la │ │ │ │ │
│ │ │inundaţii │ │ │ │ │
│A2. Actualizarea/ │ │(A.P.S.F.R.) │ │ │ │ │
│revizuirea evaluării │ciclul 3 – │• Raport de │ │Fonduri │ │ │
│preliminare a │2024 │evaluare │ │rambursabile │M.M.A.P., │M.A.I., │
│riscului la inundaţii│ciclul 4 – │preliminară a │0,5/ ciclu de │şi │A.N.A.R., │M.D.L.P.A., │
│(ciclul 3, 4 şi 5 de │2030 │riscului la │planificare │nerambursabile│A.B.A., │M.A.D.R., │
│planificare a │ciclul 5 - │inundaţii (per │ │Bugetul de │I.N.H.G.A. │M.E.A.T., │
│implementării │2036 │ciclu) │ │stat │ │I.G.S.U., M.T.I. │
│Directivei Inundaţii)│ │• Număr km │ │ │ │ │
│ │ │cursuri de râu │ │ │ │ │
│ │ │pentru care sunt │ │ │ │ │
│ │ │cartografiate │ │ │ │ │
│ │ │zonele inundate │ │ │ │ │
│ │ │pentru viiturile │ │ │ │ │
│ │ │produse │ │ │ │ │
│ │ │• O bază de date │ │ │ │ │
│ │ │naţională privind│ │ │ │ │
│ │ │pagubele şi │ │ │ │ │
│ │ │pierderile │ │ │ │ │
│ │ │cauzate de │ │ │ │ │
│ │ │inundaţii │ │ │ │ │
│ │ │-actualizare │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Număr de km │ │ │ │ │
│ │ │cursuri de apă, │ │ │ │ │
│A3. Actualizarea/ │ │subiect al │ │ │ │M.A.I., │
│revizuirea hărţilor │ │ridicărilor │ │ │ │M.D.L.P.A., │
│de hazard şi de risc │ │topografice, │ │ │ │A.N.C.P.I., C.N.C.│
│la inundaţii, precum │ │LiDAR etc. (cu │ │Fonduri │ │(Centrul Naţional │
│şi a bazei de date │ciclul 3 - │DTM actualizat/ │ │rambursabile │M.M.A.P., │al Cartografiei) │
│cartografice privind │2025 │îmbunătăţit) │6/ ciclu de │şi │A.N.A.R., │Consilii judeţene,│
│obiectivele afectate │ciclul 4 - │• Număr de km │planificare │nerambursabile│A.B.A., │Consilii locale şi│
│de inundaţii (ciclul │2031 │cursuri de râu │ │Bugetul de │I.N.H.G.A. │alte autorităţi cu│
│3, 4 şi 5 de │ │pentru care │ │stat │ │responsabilităţi │
│planificare a │ │există hărţi de │ │ │ │în managementul │
│implementării │ │hazard - noi sau │ │ │ │riscului la │
│Directivei Inundaţii)│ │revizuite │ │ │ │inundaţii │
│ │ │• Scenarii de │ │ │ │ │
│ │ │risc la inundaţii│ │ │ │ │
│ │ │la nivel naţional│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │M.A.I., │
│A4. Actualizarea/ │ │ │ │ │ │M.D.L.P.A., │
│revizuirea Planurilor│ │ │ │ │ │M.A.D.R., │
│de Management al │ │ │ │ │ │M.E.A.T., │
│Riscului la Inundaţii│ │• Număr de │ │ │ │I.G.S.U., M.T.I., │
│(P.M.R.I. - ciclul 3 │ │Planuri de │ │Fonduri │ │A.N.I.F., │
│şi 4), respectiv a │ciclul 3 - │Management al │ │rambursabile │M.M.A.P., │S.P.E.E.H. │
│PoM pentru reducerea │2027 │Riscului la │6/ ciclu de │şi │A.N.A.R., │Hidroelectrica │
│riscului de producere│ciclul 4 - │Inundaţii - │planificare │nerambursabile│A.B.A., │S.A., Consilii │
│a inundaţiilor în │2033 │aprobate │ │Bugetul de │I.N.H.G.A. │judeţene, Consilii│
│zonele cu risc │ │• H.G. care │ │stat │ │locale, Autorităţi│
│potenţial │ │aprobă P.M.R.I. │ │ │ │locale şi alte │
│semnificativ la │ │ │ │ │ │autorităţi cu │
│inundaţii (surse │ │ │ │ │ │responsabilităţi │
│fluviale, pluviale, │ │ │ │ │ │în managementul │
│costiere) │ │ │ │ │ │riscului la │
│ │ │ │ │ │ │inundaţii │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│A5. Implementarea │ │• Grad de │ │ │ │M.A.I., │
│Planurilor de │ │implementare al │ │ │ │M.D.L.P.A., │
│Management al │ │P.M.R.I. (%) │ │ │ │M.A.D.R., │
│Riscului la Inundaţii│ │• Număr de măsuri│ │Fonduri │ │M.E.A.T., │
│-Măsuri de reducere a│ │implementate │ │rambursabile │ │A.N.A.R., A.B.A., │
│riscului de inundaţii│ │• Număr de │ │şi │ │I.N.H.G.A., │
│la nivelul ABA │2024-2035 │documentaţii de │11.951 │nerambursabile│M.M.A.P. │S.P.E.E.H. │
│(inclusiv în zona │ │amenajarea │ │Bugetul de │ │Hidroelectrica │
│costiera) , prin │ │teritoriului şi │ │stat │ │S.A., Autorităţi │
│prevenire şi │ │urbanism care │ │Bugete locale │ │locale, Autorităţi│
│protecţie (Categoria │ │integrează hărţi │ │ │ │implicate conform │
│B) │ │de hazard/risc la│ │ │ │P.M.R.I., Consilii│
│ │ │inundaţii │ │ │ │Judeţene │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│A6. Dezvoltarea unei │ │• O metodologie │ │Fonduri │ │ │
│metodologii de │ │elaborată │ │rambursabile │ │A.N.M., A.N.A.R., │
│elaborare (conţinut │ │• Ordin comun de │ │şi │M.M.A.P., │I.N.H.G.A., │
│cadru) a Planurilor │2024 - 2025 │aprobare a │0,1 │nerambursabile│M.D.L.P.A. │Companii de apă │
│de Management al │ │Metodologiei │ │Bugetul de │ │(Operatori locali │
│Apelor Pluviale │ │• │ │stat │ │sau regionali) │
│pentru zonele urbane │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│A7. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│Planurilor de │ │ │ │ │ │ │
│Management al Apelor │ │ │ │ │ │Companii de apă │
│Pluviale (P.M.A.P.) │ │ │ │ │ │(Operatori locali │
│pentru zonele urbane,│ │• Număr de │ │Bugetul de │ │sau regionali), │
│cu risc potenţial │ │Planuri de │ │stat │ │ABA, Mediul │
│semnificativ la │ciclul 3 – │Management al │ │Bugete locale │Autorităţi │privat, Structuri │
│inundaţii │2027 │Apelor Pluviale │4,5 │Fonduri │publice │asociative ale │
│(preponderent din │ciclul 4 - │(pentru zonele │ │rambursabile │judeţene şi │administraţiei │
│sursă pluvială) - │2033 │urbane) adoptate │ │şi │locale │publice locale, │
│ciclul 3 (17 zone │ │• │ │nerambursabile│ │Alte tipuri de │
│urbane, acoperite de │ │ │ │ │ │asociaţii │
│P.M.A.P.), ciclul 4 -│ │ │ │ │ │comunitare de │
│actualizare/extindere│ │ │ │ │ │dezvoltare locală │
│(cu încă cca. 25 │ │ │ │ │ │ │
│P.M.A.P.) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Număr de │ │ │ │ │
│A8. Organizarea de │ │campanii, │ │Fonduri │ │ │
│campanii naţionale/ │ │dezbateri │ │rambursabile │ │A.N.A.R., │
│locale de │ │naţionale şi/sau │ │şi │ │I.N.H.G.A., │
│sensibilizare şi │2024-2035 │locale │1,2 │nerambursabile│M.M.A.P., │A.B.A., I.G.S.U./ │
│difuzare a │(permanent) │• Număr │ │Bugetul de │M.A.I. │I.S.U., M.E., │
│informaţiilor privind│ │participanţi la │ │stat │ │Autorităţi publice│
│riscul la inundaţii │ │dezbaterile │ │Bugete locale │ │locale │
│ │ │naţionale şi/ sau│ │ │ │ │
│ │ │locale │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│A9. Realizarea │ │ │ │ │ │ │
│metodologiei de │ │• Metodologie │ │Fonduri │ │ │
│elaborare hărţilor de│Aprobare │aprobată │ │rambursabile │ │ │
│pericol la inundaţii │metodologie │• Număr de │ │şi │ │A.N.A.R., │
│şi cartografierea │-2025 │localităţi pentru│1 │nerambursabile│M.M.A.P., │I.N.H.G.A., │
│acestora pentru 42 de│Cartografiere│care se │ │Bugetul de │M.D.L.P.A. │I.S.C., Autorităţi│
│zone urbane (sprijin │42 de zone - │elaborează hărţi │ │stat │ │publice locale │
│pentru activitatea de│2035 │de pericol la │ │Bugete locale │ │ │
│planificare spaţială │ │inundaţii │ │ │ │ │
│şi urbanism) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Cadrul │ │ │ │ │
│A10. Aprobarea │ │metodologic de │ │ │ │ │
│normelor şi regulilor│ │implementarea a │ │ │ │ │
│de planificare │ │Codului │ │ │ │ │
│spaţială/utilizare a │ │Amenajării │ │ │ │ │
│terenurilor în zonele│ │teritoriului, │ │ │ │ │
│inundabile; │ │urbanismului şi │ │Bugetul de │ │M.M.A.P., │
│reglementări privind │2025 │construcţiilor │n/a │stat │M.D.L.P.A. │A.N.A.R., I.S.C. │
│regimul de │ │• Număr de acte │ │ │ │ │
│construcţie în zonele│ │normative │ │ │ │ │
│inundabile (expuse │ │aprobate │ │ │ │ │
│riscului la │ │• Număr de │ │ │ │ │
│inundaţii) │ │reglementări/ │ │ │ │ │
│ │ │Norme tehnice │ │ │ │ │
│ │ │aprobate │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│A11. Implementarea │ │ │ │ │ │ │
│Ghidurilor - "Ghid de│ │ │ │ │ │ │
│bune practici privind│ │• Număr de │ │Fonduri │ │ │
│măsuri de adaptare │ │documentaţii de │ │rambursabile │ │ │
│aplicabile clădirilor│ │urbanism │ │şi │ │Mediu de afaceri, │
│existente şi │2024 - 2035 │reactualizate │n/a │nerambursabile│A.N.A.R., │Autorităţi publice│
│clădirilor noi, │(permanent) │care cuprind │ │Bugetul de │M.D.L.P.A. │locale │
│situate în zone │ │prevederile │ │stat │ │ │
│inundabile", "Ghid de│ │Ghidurilor │ │Bugete locale │ │ │
│protecţie a │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor din zonele│ │ │ │ │ │ │
│inundabile" │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│A12. Dezvoltarea │ │• Realizare cadru│ │ │ │ │
│cadrului legislativ │ │normativ specific│ │ │ │ │
│pentru promovarea şi │ │- mecanism de │ │ │ │ │
│implementarea unui │ │asigurări/ │ │ │ │ │
│sistem de asigurare │ │despăgubiri, │ │ │ │ │
│împotriva │ │mecanisme de │ │ │ │ │
│inundaţiilor şi │ │compensare │ │Fonduri │ │ │
│despăgubiri în │ │• Număr de │ │rambursabile │ │M.D.L.P.A.,M.A.I.,│
│vederea îmbunătăţirii│ │campanii de │ │şi │M.M.A.P., │M.E.A.T., │
│gradului de asigurare│2024 - 2030 │conştientizare a │0,2 │nerambursabile│M.F. cu │P.A.I.D., │
│a locuinţelor prin │(permanent) │riscului la │ │Bugetul de │sprijinul │Autorităţi publice│
│intermediul poliţelor│ │inundaţii în │ │stat │A.S.F. │locale │
│P.A.I.D. şi │ │rândul populaţiei│ │Bugete locale │ │ │
│asigurărilor │ │• Grad de │ │ │ │ │
│suplimentare (bunuri │ │acoperire cu │ │ │ │ │
│publice, economice şi│ │poliţe de │ │ │ │ │
│produse de asigurare │ │asigurare │ │ │ │ │
│financiară) în cazul │ │împotriva │ │ │ │ │
│producerii unor │ │inundaţiilor │ │ │ │ │
│inundaţii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│A13. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│aplicării │ │ │ │ │ │Autorităţile │
│mecanismului/ │ │• HG de aprobare │ │ │M.M.A.P., │Publice Centrale │
│instrumentului │ │a unui instrument│ │Bugetul de │M.F. cu │care deţin │
│financiar pentru │2025 │financiar/ │n/a │stat │sprijinul │infrastructura │
│sprijinirea │ │Realizare cadru │ │ │A.S.F │afectată în urma │
│U.A.T.-urilor în │ │normativ specific│ │ │ │inundaţiilor │
│situaţii de urgenţă │ │ │ │ │ │ │
│asociate inundaţiilor│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴─────────────┴─────────────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────────┤
│Direcţia de Acţiune B - Creşterea gradului de siguranţă a infrastructurii de │
│apărare existente, promovarea, prioritizarea şi realizarea de noi investiţii, │
│precum şi pentru asigurarea mentenanţei acestora │
├─────────────────────┬─────────────┬─────────────────┬───────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────────┤
│ │ │• Număr de │ │ │ │ │
│ │ │sesiuni de │ │ │ │ │
│ │ │instruire/ │ │ │ │ │
│ │ │specializare a │ │ │ │ │
│ │ │personalului │ │ │ │ │
│ │ │• Procent │ │ │ │ │
│ │ │creştere │ │ │ │ │
│ │ │(suplimentare) │ │ │ │ │
│ │ │personal operativ│ │ │ │ │
│ │ │management │ │ │ │ │
│ │ │situaţii de │ │ │ │ │
│ │ │urgenţă/elaborare│ │ │ │ │
│ │ │prognoze şi │ │ │ │ │
│ │ │avertizări │ │ │ │ │
│ │ │• Procent │ │ │ │ │
│ │ │creştere pondere │ │ │ │ │
│ │ │personal operativ│ │ │ │ │
│ │ │management │ │ │ │ │
│ │ │situaţii de │ │ │ │ │
│ │ │urgenţă/elaborare│ │ │ │ │
│ │ │prognoze şi │ │Fonduri │ │ │
│B1. Îmbunătăţirea │ │avertizări cu │ │rambursabile │ │ │
│monitorizării, │ │experienţă │ │şi │ │M.A.I., A.N.A.R., │
│prognozării şi │2024-2035 │(îmbunătăţire │35 │nerambursabile│M.M.A.P. │I.N.H.G.A., │
│avertizării-alarmării│(permanent) │stabilitate la │ │Bugetul de │ │A.N.M., Autorităţi│
│inundaţiilor │ │nivelul │ │stat │ │publice locale │
│ │ │personalului) │ │Bugete locale │ │ │
│ │ │• Număr modele de│ │ │ │ │
│ │ │prognoză noi/ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţite │ │ │ │ │
│ │ │• Număr de │ │ │ │ │
│ │ │metodologii de │ │ │ │ │
│ │ │prognoză noi/ │ │ │ │ │
│ │ │îmbunătăţite │ │ │ │ │
│ │ │• Număr de │ │ │ │ │
│ │ │produse de │ │ │ │ │
│ │ │diagnoză/prognoză│ │ │ │ │
│ │ │noi/îmbunătăţite │ │ │ │ │
│ │ │• Număr staţii de│ │ │ │ │
│ │ │monitorizare nou │ │ │ │ │
│ │ │înfiinţate/ │ │ │ │ │
│ │ │modernizate │ │ │ │ │
│ │ │(meteorologice şi│ │ │ │ │
│ │ │hidrometrice) │ │ │ │ │
│ │ │• Număr achiziţii│ │ │ │ │
│ │ │date satelitare │ │ │ │ │
│ │ │în perioadele cu │ │ │ │ │
│ │ │viituri │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Număr de km │ │ │ │ │
│B2. Întreţinerea │ │cursuri de apă cu│ │ │ │A.N.A.R., A.B.A., │
│albiilor cursurilor │ │lucrări de │ │ │ │Autorităţi publice│
│de apă şi mentenanţa │2024-2035 │întreţinere şi │300 │Bugetul de │M.M.A.P. │locale, Deţinători│
│lucrărilor de apărare│(permanent) │lucrări de │ │stat │ │de lucrări │
│existente │ │mentenanţă a │ │ │ │hidrotehnice │
│ │ │infrastructurii │ │ │ │ │
│ │ │de apărare │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Ghiduri de bune│ │ │ │ │
│ │ │practici aprobate│ │ │ │ │
│ │ │prin O.M. │ │ │ │ │
│ │ │• Suprafaţa │ │ │ │ │
│ │ │perimetrelor de │ │ │ │ │
│ │ │ameliorare a │ │ │ │ │
│ │ │terenurilor │ │ │ │ │
│ │ │degradate cu │ │ │ │ │
│ │ │eroziune pluvială│ │ │ │ │
│ │ │(de suprafaţă şi │ │ │ │ │
│ │ │în adâncime) care│ │ │ │ │
│ │ │au închis starea │ │ │ │M.A.D.R., │
│B3. Dezvoltarea şi │ │de masiv │ │Fonduri │ │M.C.I.D., │
│implementarea unui │ │• Lungimea │180 din care: │rambursabile │ │A.N.I.F., R.N.P. │
│program naţional de │ │albiilor │150 – Silvic │şi │ │ROMSILVA, │
│control al eroziunii │2024-2035 │torenţiale │30 - Agricol │nerambursabile│M.M.A.P. │I.N.C.D.S., Garda │
│şi torenţilor în │(permanent) │corectate cu │(torenţi+ │Bugetul de │ │Forestieră │
│patrimoniul silvic şi│ │lucrări noi de │excesiv │stat │ │Naţională, │
│agricol │ │corectare a │degradate) │Bugete locale │ │Autorităţi publice│
│ │ │torenţilor │ │ │ │locale │
│ │ │• Valoarea │ │ │ │ │
│ │ │lucrărilor de │ │ │ │ │
│ │ │reparaţii la │ │ │ │ │
│ │ │lucrările vechi │ │ │ │ │
│ │ │de corectare │ │ │ │ │
│ │ │torenţi │ │ │ │ │
│ │ │• Suprafaţa │ │ │ │ │
│ │ │perdelelor │ │ │ │ │
│ │ │forestiere │ │ │ │ │
│ │ │realizate cu │ │ │ │ │
│ │ │stare de masiv │ │ │ │ │
│ │ │încheiată │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│B4. Îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor de │ │ │ │ │ │ │
│funcţionare în │ │• O bază de date │ │ │ │A.N.A.R., A.B.A., │
│siguranţă a │ │naţională privind│ │Fonduri │ │M.T.I., S.P.E.E.H.│
│infrastructurii de │ │starea lucrărilor│1.400 │rambursabile │ │Hidroelectrica │
│apărare împotriva │ │de apărare - │(Estimarea de │şi │ │S.A., A.N.I.F., │
│inundaţiilor prin │2024-2035 │actualizată │cost include │nerambursabile│M.M.A.P. │Consilii Judeţene,│
│reabilitarea liniilor│(permanent) │• Număr baraje │reabilitarea │Bugetul de │ │Autorităţi publice│
│de apărare existente,│ │reabilitate │infrastructurii│stat │ │locale, Deţinători│
│reabilitarea │ │• Număr kilometri│de apărare) │Bugete locale │ │de lucrări │
│barajelor existente │ │diguri │ │ │ │hidrotehnice │
│care necesită │ │reabilitate │ │ │ │ │
│intervenţii de │ │ │ │ │ │ │
│urgenţă │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│B5. Crearea/ │ │• O bază de date │ │ │ │ │
│Actualizarea bazei de│ │- actualizată │ │ │ │ │
│date privind │ │• Numărul de │ │ │ │ │
│infrastructura de │ │poduri rutiere │ │ │ │ │
│transport şi │ │(per categorie de│0,6 (Estimarea │ │ │ │
│prioritizarea │ │drum) şi │de cost nu │ │ │C.N.A.I.R., │
│investiţiilor de │2024-2025 │feroviare │include │Bugetul de │M.T.I. │C.F.R., Consilii │
│consolidare/ │ │reabilitate │reabilitarea în│stat │ │Judeţene/ locale │
│reabilitare aferente,│ │• Număr de km de │sine a │ │ │ │
│în vederea asigurării│ │drumuri │podurilor) │ │ │ │
│unei rezilienţe │ │consolidate/ │ │ │ │ │
│sporite a acesteia în│ │reabilitate (ca │ │ │ │ │
│faţa evenimentelor de│ │urmare a │ │ │ │ │
│inundaţie │ │inundaţiilor) │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│B6. Adaptarea │ │ │ │ │ │ │
│normativelor de │ │• Număr de │ │ │ │ │
│proiectare pentru a │ │studii-suport │ │ │ │ │
│permite │ │elaborate │ │ │ │ │
│reconsiderarea clasei│ │• Acte normative │ │ │ │ │
│de importanţă a │ │aprobate │ │ │ │ │
│construcţiilor │ │(reglementări de │ │ │ │ │
│(construcţii │ │construcţie în │ │ │ │A.N.A.R., I.S.C., │
│hidrotehnice, lucrări│ │zona inundabilă) │ │ │M.M.A.P., │C.N.A.I.R., │
│de artă, │2024 - 2030 │• Norme tehnice │1 │Bugetul de │M.T.I., │S.P.E.E.H. │
│infrastrustructură │ │(de proiectare) │ │stat │M.D.L.P.A., │Hidroelectrica │
│rutieră şi feroviară,│ │actualizate │ │ │M.E.A.T. │S.A., C.F.R. │
│construcţii │ │conform │ │ │ │ │
│industriale), ţinând │ │cerinţelor │ │ │ │ │
│cont de efectele │ │Directivei │ │ │ │ │
│schimbărilor │ │Inundaţii │ │ │ │ │
│climatice şi de │ │• Număr de │ │ │ │ │
│regimul folosinţelor,│ │standarde │ │ │ │ │
│în conformitate cu │ │aprobate │ │ │ │ │
│Directiva Inundaţii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴─────────────┴─────────────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────────┤
│Direcţia de Acţiune C - Promovarea integrării soluţiilor bazate pe natură în │
│managementul riscului la inundaţii (Managementul Natural al Inundaţiilor) │
├─────────────────────┬─────────────┬─────────────────┬───────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────────┤
│C1. Elaborarea de │ │ │ │ │ │ │
│studii pentru │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │
│gestionării │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor, ca parte │ │ │ │ │ │ │
│componentă a │ │ │ │ │ │ │
│managementului │ │ │ │ │ │ │
│natural al riscului │ │ │ │ │ │ │
│la inundaţii │ │ │ │ │ │ │
│- Analiza bazinelor │ │ │ │ │ │ │
│de recepţie ale │ │ │ │ │ │ │
│A.P.S.F.R.-urilor şi │ │ │ │ │ │ │
│a încadrării │ │ │ │ │ │ │
│funcţionale a │ │ │ │ │ │ │
│pădurilor din cadrul │ │ │ │ │ │ │
│acestora. Stabilirea,│ │• Suprafaţa │ │ │ │ │
│pentru fiecare bazin │ │bazinelor de │ │ │ │ │
│de recepţie analizat │ │recepţie │ │ │ │ │
│a suprafeţei care │ │analizate pentru │ │ │ │ │
│necesită/poate fi │ │care s-au │ │Fonduri │ │M.C.I.D., │
│împădurită │ │realizat analize,│ │rambursabile │ │I.N.C.D.S., │
│- Studii de │ │studii │ │şi │ │I.C.P.A., │
│identificare/ │2024 - 2030 │interdisciplinare│8 │nerambursabile│M.M.A.P. │I.N.H.G.A., │
│detaliere a │ │• Număr de │ │Bugetul de │ │A.S.A.S., │
│soluţiilor de │ │analize/studii/ │ │stat │ │Autorităţi publice│
│amenajare în fondul │ │proiecte de │ │ │ │locale │
│forestier (noi bazine│ │cercetare │ │ │ │ │
│hidrografice │ │interdisciplinare│ │ │ │ │
│torenţiale de │ │la nivel naţional│ │ │ │ │
│amenajat, bazine unde│ │ │ │ │ │ │
│trebuie continuată │ │ │ │ │ │ │
│acţiunea de │ │ │ │ │ │ │
│amenajare, │ │ │ │ │ │ │
│reconstrucţia │ │ │ │ │ │ │
│ecologică a │ │ │ │ │ │ │
│terenurilor cu │ │ │ │ │ │ │
│eroziune în adâncime,│ │ │ │ │ │ │
│perdele forestiere │ │ │ │ │ │ │
│antierozionale etc.) │ │ │ │ │ │ │
│- Inventarul │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │
│amenajare a albiilor │ │ │ │ │ │ │
│torenţiale existente │ │ │ │ │ │ │
│şi evaluarea stării │ │ │ │ │ │ │
│acestora │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Numărul │ │ │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │ │ │
│ │ │reîmpădurire şi │ │ │ │ │
│ │ │controlul │ │ │ │ │
│ │ │tăierilor ilegale│ │ │ │ │
│ │ │• Suprafaţa │ │ │ │ │
│ │ │terenurilor din │ │ │ │ │
│ │ │afara fondului │ │ │ │ │
│ │ │forestier │ │ │ │ │
│ │ │împădurite cu │ │ │ │ │
│ │ │stare de masiv │ │ │ │ │
│C2. Menţinerea sau │ │încheiată │ │ │ │ │
│creşterea suprafeţei │ │• Suprafaţa │ │ │ │ │
│de păduri destinate │ │terenurilor │ │Fonduri │ │ │
│protecţiei │ │scoase definitiv │ │rambursabile │ │R.N.P. ROMSILVA, │
│hidrologice, la scara│ │din fondul │ │şi │ │Garda Forestieră │
│întregului bazin │2024-2035 │forestier │650 │nerambursabile│M.M.A.P. │Naţională, Gărzi │
│hidrografic prin │ │• Volumul │ │Bugetul de │ │forestiere, Ocoale│
│programe/proiecte de │ │tăierilor ilegale│ │stat │ │silvice │
│împădurire şi │ │raportate în SILV│ │Bugete locale │ │ │
│controlul tăierilor │ │3 │ │ │ │ │
│ilegale │ │• Suprafaţa │ │ │ │ │
│ │ │pădurilor │ │ │ │ │
│ │ │încadrate în │ │ │ │ │
│ │ │subgrupele │ │ │ │ │
│ │ │funcţionale 1.1 │ │ │ │ │
│ │ │şi 1.2 (de │ │ │ │ │
│ │ │protecţie a │ │ │ │ │
│ │ │apelor şi de │ │ │ │ │
│ │ │protecţie a │ │ │ │ │
│ │ │terenurilor) - │ │ │ │ │
│ │ │indicatorul poate│ │ │ │ │
│ │ │fi furnizat doar │ │ │ │ │
│ │ │la nivel naţional│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│C3. Identificarea şi │ │ │ │ │ │ │
│delimitarea │ │ │ │ │ │ │
│terenurilor care pot │ │ │ │ │ │A.N.A.R., │
│fi utilizate ca zone │ │• Număr de │ │Fonduri │ │I.N.H.G.A., │
│de atenuare/stocare/ │ │studii-suport │0,5 (Estimarea │rambursabile │ │A.B.A., R.N.P. │
│inundare naturală în │ │elaborate │de cost nu │şi │ │ROMSILVA, Garda │
│vederea │2024-2025 │• Suprafeţe ale │include │nerambursabile│M.M.A.P. │Forestieră │
│achiziţionării/ │ │zonelor de │achiziţionarea │Bugetul de │ │Naţională, Gărzi │
│concesionării │ │atenuare/stocare/│propriu zisă a │stat │ │Forestiere, │
│acestora (având ca │ │inundare naturală│terenurilor) │Bugete locale │ │Consilii Locale, │
│scop creşterea │ │identificate (ha)│ │ │ │Autorităţi publice│
│capacităţii naturale │ │ │ │ │ │locale │
│de stocare a albiilor│ │ │ │ │ │ │
│majore a râurilor) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│C4. Elaborarea unui │ │ │ │ │ │ │
│Ghid pentru │ │ │ │ │ │ │
│promovarea, selecţia,│ │ │ │Fonduri │ │ │
│evaluarea şi │ │ │ │rambursabile │ │ │
│integrarea soluţiilor│ │• Ghid aprobat │ │şi │ │A.N.A.R., │
│bazate pe natură şi a│2024-2025 │prin O.M. │0,1 │nerambursabile│M.M.A.P. │I.N.H.G.A., A.B.A.│
│infrastructurii verzi│ │ │ │Bugetul de │ │ │
│în proiectele de │ │ │ │stat │ │ │
│gestionare a riscului│ │ │ │ │ │ │
│la inundaţii, adaptat│ │ │ │ │ │ │
│situaţiei din România│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Număr măsuri │ │ │ │ │
│ │ │verzi/soluţii │ │ │ │ │
│C5. Integrarea │ │bazate pe natură │ │ │ │ │
│soluţiilor bazate pe │ │implementate (de │ │ │ │ │
│natură şi a │ │tipul restaurare/│ │Fonduri │ │ │
│infrastructurii verzi│ │remeandrare a │ │rambursabile │ │ │
│în proiectele de │ │cursurilor de │ │şi │ │A.N.A.R., A.B.A., │
│gestionare a riscului│2024-2035 │apă, zone de │850 │nerambursabile│M.M.A.P. │M.A.D.R., │
│la inundaţii în │(permanent) │retenţie │ │Bugetul de │ │Autorităţi publice│
│vederea îmbunătăţirii│ │naturală, │ │stat │ │locale │
│conectivităţii │ │relocare diguri, │ │Bugete locale │ │ │
│laterale a cursurilor│ │poldere realizate│ │ │ │ │
│de apă │ │prin breşe într-o│ │ │ │ │
│ │ │schemă de │ │ │ │ │
│ │ │îndiguire │ │ │ │ │
│ │ │existentă) │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│C6. Elaborarea unui │ │ │0,3 (Estimarea │ │ │ │
│Ghid de bune practici│ │ │de cost nu │Fonduri │ │ │
│de utilizare a │ │ │include │rambursabile │ │M.C.I.D., │
│terenurilor agricole,│ │• Ghid aprobat │implementarea │şi │ │A.N.I.F., A.S.A.S.│
│adaptate contextului │2024 - 2025 │prin O.M. │măsurilor │nerambursabile│M.A.D.R. │- I.N.C.D.I.F. │
│din România, inclusiv│ │ │promovate în │Bugetul de │ │(I.S.P.I.F.), │
│includerea unui │ │ │cadrul │stat │ │I.C.P.A. │
│sistem de stimulente/│ │ │ghidului) │ │ │ │
│penalităţi │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────┼───────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ │ │• Număr de │ │ │ │ │
│C7. Definirea unui │ │studii-suport │ │ │ │ │
│program naţional de │ │elaborate │ │ │ │ │
│refacere şi │ │• Numărul │0,5 (Estimarea │ │ │M.C.I.D., │
│conservare a │ │proiecte de │de cost nu │ │ │A.N.I.F., A.S.A.S.│
│infrastructurii de │2024 - 2025 │refacere şi │include │Bugetul de │M.A.D.R. │- I.N.C.D.I.F. - │
│desecare-drenaj, │ │conservare a │implementarea │stat │ │I.S.P.I.F., │
│combaterea eroziunii │ │infrastructurii │Programului) │ │ │A.N.A.R., I.C.P.A.│
│solului în │ │de │ │ │ │ │
│patrimoniul agricol │ │desecare-drenaj │ │ │ │ │
│ │ │• Număr proiecte │ │ │ │ │
│ │ │CES │ │ │ │ │
├─────────────────────┴─────────────┴─────────────────┴───────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────────┤
│TOTAL - 15,414 mld. € │
│Costul total al Planului de Acţiune (15,414 mld. €)include şi costurile │
│asociate măsurilor care răspund cerinţelor de implementare a Directivei │
│Inundaţii (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2023 pentru actualizarea │
│planurilor de management al riscului la inundaţii aferente celor 11 │
│administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României, │
│aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2016) şi care se ridică la │
│valoarea11,965 mld. €, după cum urmează: │
│- A2.Actualizarea/revizuirea evaluării preliminare a riscului la inundaţii, │
│A3.Actualizarea/revizuirea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, precum │
│şi a bazei de date cartografice privind obiectivele afectate de inundaţii, │
│A4.Actualizarea/revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii, │
│respectiv a PoM pentru reducerea riscului de producere a inundaţiilor în zonele │
│cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (surse fluviale, pluviale, │
│costiere) - aferente procesului de elaborare a Planurilor de Management al │
│Riscului la Inundaţii (ciclul 3), valoare care se ridică la 12,5 mil. €; │
│- A5. Implementarea Planurilor de management al riscului la inundaţii - Măsuri │
│de reducere a riscului de inundaţii la nivelul ABA, prin prevenire şi protecţie │
│(Categoria B) - valoare care se ridică la 11,951 mld. € şi care acoperă │
│costurile de implementare a acestor măsuri, previzionate a se realiza în ciclul │
│2 (6,889 mld Euro) şi respectiv în ciclul 3 de implementare a Directivei │
│Inundaţii (5,062 mld Euro), valori monetare care includ investiţia iniţială, │
│înlocuire, operare şi mentenanţă (valori calculate pe durata de viaţă a │
│investiţiei), achiziţionarea de terenuri, costuri de diminuare a impactului şi │
│venituri. │
│- Studiul naţional privind analiza bazinelor de recepţie asociate APSFR-urilor │
│în vederea identificării potenţialului de creştere a procentului de suprafaţă │
│împădurită în România, a cărui valoare se ridică la 1,7 mil. € (parte │
│integrantă a măsurii C1). │
│Prin urmare, exceptând măsurile/acţiunile menţionate mai sus şi care se │
│regăsesc şi în HG nr. 886/2023, valoarea Planului de Acţiune se ridică la 3,449 │
│mld. €. │
│*1) Notă: Fondurile rambursabile şi nerambursabile includ alocările bugetare │
│aferente componentelor C1 şi C2 din cadrul Planului Naţional de Redresare şi │
│Rezilienţă (PNRR), după caz (de exemplu, măsurile/acţiunile B4,C2), conform │
│modelului anexat. │
│*2) Notă: Strategia şi Planul de Acţiune asociat se vor evalua ciclic, la │
│fiecare 6 ani. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
----- 
