Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Conţinute de ORDINUL nr. 4.800 din 26 august 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 2 septembrie 2022.────────── (a se vedea imaginea asociată) Ministerul Educaţiei - Proiect Profesionalizarea carierei didactice - PROF PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN 2014 - 2020 POCU/904/6/25/Operaţiune compozită OS 6.5, 6.6, codSMIS146587 ANEXA 1 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ pentru disciplina opţională EDUCAŢIE DIGITALĂ ŞI ABILITĂŢI MEDIA Curriculum la decizia şcolii, nivel liceal Clasele IX-XII Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 4800/26.08.2022 Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina "Educaţie digitală şi abilităţi media" reprezintă o ofertă educaţională pentru curriculumul la decizia şcolii, propusă la nivel naţional, adresată elevilor din învăţământului liceal, de la toate filierele, profilurile şi specializările din învăţământul preuniversitar. Programa a fost dezvoltată cu un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, incluzând un buget de timp de aproximativ 35 de ore pe an - o oră pe săptămână, însă structura cursului permite organizarea flexibilă a timpului de învăţare. Prin elementele de fundamentare şi prin modalităţile de structurare a competenţelor digitale şi a competenţei de alfabetizare, oferta propusă aparţine zonei noilor educaţii şi oferă soluţii pentru câteva dintre provocările actuale ale sistemului educaţional, având ca efect dezvoltarea capacităţii elevilor de a evalua mesajele din punctul de vedere al credibilităţii şi al validităţii, indiferent de sursa de comunicare. Educaţia digitală, aşa cum este definită în documentele europene, implică dezvoltarea abilităţilor media şi a competenţelor critice de bază, precum abilitatea de a identifica conceptele-cheie din domeniul mass-media, de a face conexiuni între idei, de a pune întrebări pertinente, de a formula răspunsuri sau de a identifica erori logice şi facilitează participarea responsabilă a tinerilor la interacţiunea cu mediul online, în condiţii de siguranţă şi cu spirit etic. Demersurile propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul şi cu recomandările cuprinse în documente naţionale, europene şi internaţionale astfel: ● Recomandării Consiliului Europei din 22 mai 2018 privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii; ● Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor privind Planul de acţiune pentru educaţia digitală{SWD(2018) 12 final}, Bruxelles, 17.1.2018 COM ● Media and information literate citizens: think critically, click wisely!, UNESCO Programa disciplinei "Educaţie digitală şi abilităţi media" are în vedere aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Centrându-se pe reperele de acţiune stipulate în documentele menţionate, disciplina opţională va contribui la dezvoltarea competenţelor cheie necesare oricărei persoane, pe de o parte pentru o dezvoltare şi împlinire personală, inserţie profesională, incluziune socială şi cetăţenie activă, dezvoltare durabilă, stil de viaţă sănătos, iar pe de altă parte pentru a face faţă schimbărilor sociale, economice, culturale şi informatice. Se are în vedere formarea unei personalităţi armonioase, în care să se îmbine optim autonomia, responsabilitatea, încrederea în sine şi în ceilalţi, echitatea, integritatea fizică şi morală, creativitatea, deschiderea spre inovare, spre comunicare inter şi intrapersonală, spre atitudini care să susţină dezvoltarea durabilă. Parcurgerea programei de către elevii care studiază acest opţional conduce la formarea profilului absolventului de clasa a XlI-a prin faptul că îi pune pe aceştia în situaţia de a participa responsabil şi creativ la o diversitate de interacţiuni în contexte variate, inclusiv profesionale şi sociale, prin respectarea unor convenţii de comunicare, dar şi în situaţia de a evalua critic şi reflexiv impactul tehnologiilor de informare şi comunicare asupra propriei învăţări, a vieţii individuale şi a relaţiilor sociale, în general. De asemenea, acest opţional conduce la formarea profilului de competenţe media şi informaţionale a absolventului, a unor competenţe de comunicare ce asigură integrarea cu succes a acestora în viaţa socială şi profesională, făcându-i consumatori avizaţi de produse media şi producători responsabili de conţinut. Competenţele-cheie formate la disciplina Educaţie digitală şi abilităţi media, în principal, sunt: ● competenţe de alfabetizare; ● competenţe digitale; ● competenţe personale, sociale şi de a învăţa să înveţi; ● competenţe cetăţeneşti. Principiile fundamentale care au orientat elaborarea programei sunt: ● principiul relevanţei, competenţele şi conţinuturile fiind corelate cu nevoile reale şi imediate ale elevilor; ● principiul diversificării, strategiile, ofertele şi situaţiile de învăţare sunt diversificate şi adaptate grupului de elevi; ● principiul transferului, prin realizarea de conexiuni între textele abordate şi viaţa cotidiană. Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: Competenţe generale; Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare; Conţinuturi; Sugestii metodologice. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale ale studiului disciplinei, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi reflectând contribuţia disciplinei la realizarea profilului de formare a absolventului. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezentând etape în formarea acestora. Exemplele de activităţi de învăţare sunt situaţii de învăţare propuse pentru formarea competenţelor specifice, având un statut de recomandare. Profesorii au libertatea de a crea propriile activităţi de învăţare pentru a forma competenţele propuse de programă. Conţinuturile învăţării sunt mijloacele informaţionale, valorice şi practice prin care vor fi realizate competenţele. Sugestiile metodologice sunt recomandări menite să orienteze cadrul didactic în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice, ţinând cont de specificul disciplinei. Cadrul didactic este invitat să ia în considerare, în desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare, de caracteristicile elevilor cu care lucrează, de experienţele şi mediul cultural al acestora. Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile necesare proiectării întregii activităţi didactice. Profesorii îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. În planul activităţii didactice, echilibrul între diferite abordări şi moduri de lucru trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte. Programa şcolară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Competenţe generale 1. Utilizarea responsabilă şi etică a conţinuturilor şi resurselor media şi a aplicaţiilor digitale 2. Crearea şi transmiterea conţinuturilor media 3. Analiza critic-reflexivă a informaţiei şi conţinuturilor din domeniul media, accesate, căutate şi stocate. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Utilizarea responsabilă şi etică a conţinuturilor şi resurselor media şi a aplicaţiilor digitale 1.1. Respectarea principiilor responsabilităţii sociale (libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la imagine, la viaţă privată, drept de autor) - Exerciţii de analiză şi de interpretare a legislaţiei specifice privind libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la imagine şi la viaţă privată, drepturile de autor (de exemplu, definiţiile oferite de Art. 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi Art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) – Utilizarea pentru activităţi de analiză, de muncă individuală sau în grupe, respectiv de raportare şi stocare a rezultatelor a unor resurse digitale de lucru (Padlet, Jambord etc.) 1.2. Aplicarea regulilor de explorare raţională a media pentru a avea un comportament adecvat şi un consum mediatic echilibrat şi pentru gestionarea responsabilă a propriei amprente digitale - Exerciţii de autoevaluare a consumului media – Jurnalul de consum media – Exerciţii vizând testarea siguranţei în mediul on-line (de exemplu, prin valorificarea unor resurse digitale: https://haveibeenpwned.com/. https://howsecureismypassword.net/) – Studii de caz vizând gestionarea amprentei digitale (de exemplu, prin valorificarea unor resurse digitale: https://www.vpnmentor.com/blog/what-does-google-know-about-you/, https://adssettings.google.com etc.) 1.3. Recunoaşterea paternităţii ideilor preluate prin intermediul comunicării în masă, prin respectarea drepturile de autor şi prin evitarea plagiatului - Exerciţii de analiză a legislaţiei specifice (de exemplu: legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe (actualizată până în Aprilie 2011) – Jocuri de rol şi studii de caz privind respectarea drepturilor de autor (de exemplu: Ce înseamnă dreptul de autor şi drepturile conexe, ce protejează acestea şi sunt ele la fel peste tot în lume? Cine deţine drepturi de autor şi cum ajută drepturile de autor creatorii, titularii de drepturi, consumatorii, societatea, economia şi cultura ca întreg? Beneficiez automat de protecţia prin dreptul de autor dacă, de exemplu, fac o fotografie cu telefonul meu sau trebuie să îmi înregistrez opera pentru a beneficia de protecţie? Ce presupune încălcarea drepturilor de autor? Pot avea probleme din cauza încălcării drepturilor de autor? Şi dacă nu ştiam că încalc drepturile de autor? etc.) – Utilizarea pentru activităţi de analiză, de muncă individuală sau în grupe, respectiv de raportare şi stocare a rezultatelor a unor resurse digitale de lucru (Padlet, Jambord, Canva, VideoAnt etc.) 2. Crearea şi transmiterea conţinuturilor media 2.1. Utilizarea tehnicilor de bază de producere a mesajelor multimedia (structură, instrumente, difuziune, dinamică) şi în elaborarea de conţinuturi digitale şi media de calitate - Exerciţii de realizare de conţinut media (ştiri, interviuri, fotografii, materiale video sau audio), respectând principiile de producere a acestora – Exerciţii de reformulare a unor ştiri, respectând principiul piramidei inversate – Exerciţii de producere de conţinut valid pe reţelele sociale – Exerciţii de autoevaluare a ştirii produse – Exerciţii de realizare a unor produse media în care să primeze interesul public 2.2. Aplicarea regulilor de bază cu privire la exprimarea în spaţiul public exerciţii de identificare/aplicare a regulilor de bază cu privire la exprimarea în spaţiul public, inclusiv online - Exerciţii de conştientizare a limitelor libertăţii de exprimare – Exerciţii de valorificare a contextului în construcţia mesajelor media (moment, publicitate contextuală, canal de difuzare) 2.3. Înţelegerea influenţei media, precum şi a modalităţilor prin care publicul se raportează la media şi decodifică mesajele acesteia - Activităţi de discriminare între publicitate şi propagandă – Analiza unor produse media de tip reclamă – Exerciţii de identificare a limbajului persuasiunii în produsele media 3. Analiza critic-reflexivă a informaţiei şi conţinuturilor din domeniul media, accesate, căutate şi stocate 3.1. Identificarea şi accesarea surselor de încredere, verificând veridicitatea informaţiilor - Joc de socializare-tipuri de dezinformare – Studii de caz care presupun verificarea informaţiilor – Exerciţii de tip vânătoarea de informaţii contrafăcute – Exerciţii de tip agenţi pentru dezinformare – Exerciţii de identificare a camerelor de ecou şi a bulelor informaţionale 3.2. Aplicarea metodelor de explorare şi de exploatare a informaţiei prin utilizarea motoarelor de căutare avansate şi a tehnicilor specifice de receptare - Exerciţii de identificare a biasurilor/prejudecăţilor – Exerciţii de identificare a comportamentelor deviante în spaţiul online: cyberhondria şi impulsivitate – Exerciţii de conştientizare a personalizării online, a amprentei digitale etc. 3.3. Utilizarea instrumentelor specifice de navigare eficientă şi a aplicaţiilor în universul informaţiilor media, în vederea identificării intenţiei de dezinformare - Exerciţii de verificare a informaţiei (căutarea verticală şi căutarea orizontală) – Analiza unui produs media – Exerciţii de discriminare dintre fapte şi opinii vehiculate în media – Exerciţii de evaluare a calităţii unor aplicaţii 3.4. Deconstrucţia mesajelor media - Exerciţii de identificare a cadrului de construcţiei mesajului media – Analiza unor produse media prin aplicarea celor cinci concepte fundamentale ale educaţiei media (autor, format, conţinut, public, scop) 3.5. Cunoaşterea importanţei mass-media şi a furnizorilor de informaţie, inclusiv a legislaţiei în domeniu - Realizarea discriminării între interesul public şi interesul publicului – Rezolvare unor quizz-uri despre importanţa media şi a furnizorilor de informaţiei 3.6. Detectarea mesajele dominate de stereotipuri, prejudecăţi, discriminare, de reprezentările şablonate ale lumii înconjurătoare - Exerciţii de identificare a stereotipurilor şi prejudecăţilor vehiculate de produsele media – Exerciţii de identificare a tendinţelor de discriminare din produsele media – Realizarea unor anchete sau microcercetări pe tema reprezentărilor şablonate ale lumii înconjurătoare – Joc de rol 3.7. Identificarea tehnicilor de manipulare sau de propagandă folosite de mass-media, construind alternative personale la mesajele receptate, ca modalitate de rezistenţă la manipulare - Exerciţii de identificare a diverselor tehnici de manipulare şi de propagandă utilizate în produsele media, inclusiv din mediul digital – Construirea unei strategii de rezistenţă la manipulare – Exerciţii de simulare – Dezbateri pe tema manipulării şi propagandei Conţinuturi ale învăţării
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Domenii de │Continuturi │
│continut │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Noţiuni │
│I. Mass-media şi │introductive │
│media. Mediul │• Mass-media şi │
│digital │media │
│ │• Mediul digital │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Libertatea de │
│II. Drepturile şi │exprimare şi │
│responsabilităţile│limitele libertăţii│
│receptorului şi │de exprimare │
│creatorului de │• Creatorul de │
│conţinut │conţinut │
│ │• Drepturile de │
│ │autor │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Cadrul de │
│III. Deconstrucţia│deconstrucţie a │
│mesajelor media │mesajelor media │
│ │• Limbajul │
│ │persuasiunii │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• De la informaţie │
│ │la ştire. Fapte şi │
│IV. Rolul │opinii │
│mass-mediei/mediei│• Publicitate │
│în societate │• Propagandă │
│ │• Contextul în │
│ │mesajele media │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Sistemul │
│V. Sistemul │mass-media │
│mass-media │• Rolul publicului │
│ │• Agenda media │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Expunerea │
│ │selectivă. Bulele │
│ │informaţionale şi │
│ │camerele de ecou │
│ │• Personalizarea │
│ │on-line (indexarea │
│ │pe motoarele de │
│ │căutare, cookies, │
│ │reţele social, blog│
│ │/vlog) │
│VI. Internet şi │• Amprenta digitală│
│reţele sociale │/identitatea │
│ │digitală │
│ │(componentele │
│ │amprentei digitale;│
│ │dezvoltarea unei │
│ │amprente digitale │
│ │pozitive) │
│ │• Tipuri de │
│ │comportamente │
│ │deviante în spaţiul│
│ │online │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │• Tipuri de │
│ │dezinformare │
│ │• Tehnici de │
│ │verificare a │
│ │informaţiei │
│VII. Dezinformarea│(căutare verticală/│
│ │laterală, │
│ │indicatori ai │
│ │credibilităţii) şi │
│ │a mesajelor │
│ │fotografice şi │
│ │video │
└──────────────────┴───────────────────┘
Sugestii metodologice Programa oferă posibilitatea organizării flexibile a învăţării într-un număr variabil de lecţii. Scenariile didactice vor fi structurate după modelul: evocare (intrare în temă, actualizarea cunoştinţelor), constituirea sensului (predarea-învăţarea de noi cunoştinţe), reflecţie şi extindere. Rolul central în procesul de predare-învăţare îl are dezvoltarea competenţelor-cheie vizate de prezenta programă. Proiectarea activităţii didactice trebuie să fie precedată de lectura integrală a programei cursului opţional şi de urmărirea logicii interne a acesteia. Textele/materiale selectate, în vederea dezvoltării competenţelor generale vizate de prezenta programă, se recomandă a fi legate tematic de problematica abilităţilor media. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de către cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acestora. Se recomandă ca în activitatea de predare-învăţare a acestei discipline opţionale să se utilizeze produse media disponibile pentru temele propuse, iar profesorii să urmeze şi programul de formare continuă Introducere în educaţia media, derulate de Centrul de Jurnalism Independent sau programul de formare specific acestui CDŞ. Se recomandă ca suporturile media selectate în vederea dezvoltării competenţelor vizate de prezenta programă să fie legate de problematica lumii contemporane. Conţinuturile vor fi selectate atât din media românească, cât şi din universul media european şi universal, inclusiv materiale concepute de Centrul pentru Jurnalism Independent pentru activităţi menite să dezvolte abilităţile media la elevi. Se recomandă selecţia unor conţinuturi care pot ilustra tematici specifice: mass-media şi media, mediul digital, drepturile şi responsabilităţile receptorului şi creatorului de conţinut, rolul mass-mediei/mediei în societate, sistemul mass-media, Internetul şi reţelele sociale, apps- uri, dezinformarea, propaganda şi manipularea etc. Strategii didactice Competenţele specifice se formează prin activităţile de învăţare, de aceea este importantă realizarea conexiunii între ceea ce se învaţă şi scopul învăţării. În centrul demersului didactic se va afla elevul, iar în cadrul activităţilor didactice se va pleca de la experienţele de viaţă ale acestuia, aplicându-se principiile învăţării experienţiale. Se va apela la: - strategii inductive; – strategii bazate pe învăţarea prin descoperire; – strategii de învăţare problematizată; – strategii care valorifică jocul de rol; – strategii interactive. Aspecte privind evaluarea Evaluarea se va realiza, de regulă, prin metode complementare (observarea sistematică a comportamentului şi a atitudinii faţă de învăţare, interviul, portofoliul, autoevaluarea, jurnalul de lectură, e-proiectul etc.) care permit evaluarea reacţiilor, a învăţării şi a comportamentului elevilor. Profesorul va aborda suporturile media selectate din perspectivă transcurriculară prin utilizarea metodelor interactive specifice dezvoltării gândirii critice, astfel încât să faciliteze înţelegerea universului media şi a lumii contemporane, cu toate provocările ei. Bibliografie 1) *** Media and information literate citizens: think critically, click wisely!, UNESCO 2) *** Recomandarea Consiliului privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2018/C 189/01) [Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning (2018/C 189/01)] https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=0J:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf000037706 3) *** Constituţia României. (1991). https://www.constitutiaromaniei.ro/ 4) *** Legea nr. 148/2000 privind publicitatea http://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23593 5) *** Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. (2002). http://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocument/35209 6) *** Legea nr. 196 din 13 mai 2003 (*republicată*)privind prevenirea şi combaterea pornografiei*). (2003). http://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocument/43795 7) *** Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. (2001). http://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 8) Aiken, M. (2016). The Cyber Effect, psihologia comportamentului uman în mediul online. Cyber Matrix Limited. 9) Caulfield, M. A. (2017). Web Literacy for Students Fact-Checkers. Pressbooks. Hartman-Caverly, S. (2018). Learning Commons: Fake News: Evaluating Current Events Coverage: Evaluating News Information. Learningcommons.dccc.edu; Delaware County Community College. https://learningcommons.dccc.edu/fakenews/test Hatneanu, D. O. (2017). Libertatea de exprimare în legislaţia românească. Centrul pentru Jurnalism Independent. https://www.cji.ro/wp-content/uploads/2014/01/Libertatea-de-exprimare-in-legislaţia-romaneasca-Final-2.pdf 10) Jolls, T. (2008). Literacy for the 21st Century. Center for Media Literacy. 11) Nedelcu, Anca, Profilul de competenţe ale cetăţeanului educat media, Centrul pentru Jurnalism Independent, 2021https://cji.ro/profilul-de-competente-ale-cetăţeanului- educat-media/ 12) Worsnop, C. M. (2012). Media Literacy through Critical Thinking. Teachers materials. University of Washington. ANEXA 2 PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru disciplina opţională EDUCAŢIE INCLUZIVĂ ŞI DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE Curriculum la decizia şcolii pentru nivel liceal, clasele IX-X Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 4800/26.08.2022 Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina "Educaţie incluzivă şi dezvoltarea gândirii critice" reprezintă o ofertă educaţională pentru curriculumul la decizia şcolii, propusă la nivel naţional, adresată învăţământului liceal, ciclul inferior al liceului. Programa a fost dezvoltată pentru clasa a IX-a/clasa a X-a, cu un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar şi se constituie într-o ofertă educaţională care promovează trasee particulare de învăţare, pentru susţinerea nevoilor şi intereselor specifice de învăţare ale elevilor, având un caracter nediscriminatoriu prin însăşi tematica abordată. De asemenea, programa răspunde necesităţii de promovare a paradigmei educaţiei pentru toţi, prin care se doreşte transformarea mediului şcolar într-unul care să corespundă în mod real nevoilor tuturor elevilor, fără discriminări, preţuind diversitatea şi acordând şanse egale tuturor. Astfel, acest curriculum opţional este conceput din necesitatea de creare a unei şcoli incluzive, adică a unei şcoli ce asigură condiţiile pentru ca toţi copiii să-şi poată atinge potenţialul, bazându-se pe corectitudine. Această programă şcolară propune o viziune integrată asupra procesului instructiv-educativ, abordând o problematică semnificativă pentru viaţa socială concretă a fiecărui elev, care trebuie să devină un membru activ şi responsabil al comunităţii. Una dintre problemele/provocările fundamentale ale societăţii actuale este diversitatea umană şi gestionarea acesteia, astfel încât fiecare membru al societăţii să-şi împlinească potenţialul şi aspiraţiile într-un cadru socio- cultural tolerant şi stimulativ. Opţiunea pentru această disciplină poate fi realizată la orice filieră şi profil de liceu, în condiţiile resurselor de timp prevăzute pentru curriculum la decizia şcolii prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare. Tocmai de aceea este evidentă structurarea acestuia în jurul unei teme integratoare pentru mai multe arii curriculare. Demersurile propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul şi cu recomandările cuprinse în documente naţionale, europene şi internaţionale, astfel: Documente naţionale ● ORDIN nr. 3239 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional ● ORDIN nr. 3238 din 5 februarie 2021 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii ● OMECT nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional Documente europene şi internaţionale ● Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) ● Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989) ● Cartea albă privind dialogul intercultural, Trăind împreună egali în demnitate, adoptată de Consiliul Europei (Strasbourg, 2008) ● Educaţie pentru democraţie (Education for democracy), Rezoluţia Naţiunilor Unite A/67/L.25 (2012) ● Carta Consiliului Europei privind educaţia pentru cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului (2010) ● Declaraţia privind promovarea cetăţeniei şi a valorilor comune ale libertăţii, toleranţei şi nediscriminării prin educaţie (Declaraţia de la Paris, 2015) ● Recomandarea Consiliului European din 22 mai 2018 privind promovarea valorilor comune, a educaţiei favorabile incluziunii şi a dimensiunii europene a predării. Programa disciplinei 'Educaţie incluzivă şi gândire critică" are în vedere aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Centrându-se pe reperele de acţiune stipulate în documentele menţionate, disciplina opţională va contribui la dezvoltarea competenţelor cheie necesare oricărei persoane, pe de o parte pentru o dezvoltare şi împlinire personală, inserţie profesională, incluziune socială şi cetăţenie activă, dezvoltare durabilă, stil de viaţă sănătos, iar pe de altă parte pentru a face faţă schimbărilor sociale, economice, culturale şi informatice. Se are în vedere formarea unei personalităţi armonioase, în care să se îmbine optim autonomia, responsabilitatea, încrederea în sine şi în ceilalţi, echitatea, integritatea fizică şi morală, creativitatea, deschiderea spre inovare, spre comunicare inter şi intrapersonală, spre atitudini care să susţină dezvoltarea durabilă. Intrarea în învăţământul liceal aduce cu sine schimbarea mediului educaţional al elevului, necesitatea adaptării acestuia la noi contexte de învăţare în care este necesar să manifeste toleranţă, spirit colegial, incluziune. Profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu, include abilităţi fundamentale aşteptate, printre care şi abilitatea de a gândi critic asupra realităţii. Oferta educaţională contribuie la optimizarea procesului de învăţare al elevilor prin implementarea practicilor didactice specifice unui mediu educaţional incluziv prin activităţi didactice centrate pe dezvoltarea gândirii critice. Opţionalul este unul aplicativ, centrat pe formarea de abilităţi necesare, parcurgerii de situaţii în care este solicitată rezolvarea de probleme, ca latură practică a gândirii. Din perspectiva competenţelor-cheie şi a profilului de formare al absolventului de clasa a IX-a, această programă are în vedere, în primul rând, competenţa civică. Astfel, sunt vizate a fi formate la un nivel funcţional comportamente şi atitudini care să exprime acceptarea şi valorizarea diferenţelor existente între oameni, empatia şi responsabilitatea în contextul şcolar şi al comunităţii, în raport cu persoanele şi grupurile aflate în situaţia de discriminare sau supuse riscului de a fi discriminate. De asemenea, competenţa de literaţie este dezvoltată prin implicarea elevilor în exprimarea de opinii, idei care privesc mediul şcolar sau social din perspectiva incluziunii şi din perspectiva raportării critice la diferite situaţii sociale. Competenţa matematică este inclusă prin utilizarea şi analiza unor date statistice cu privire la fenomenele sociale presupuse de incluziune, iar competenţele în tehnologie şi inginerie prin identificarea unor soluţii tehnologice pentru facilitarea incluziunii. Competenţa digitală este dezvoltată prin implicarea elevilor în dezvoltarea de conţinuturi digitale care să promoveze incluziunea şcolară şi socială. Prin analiza posibilităţilor de dezvoltare personală într-un mediu incluziv este vizată competenţa personală, socială şi a învăţa să înveţi. Competenţa antreprenorială este avută în vedere prin generarea unor idei inovative pentru activităţi şi proiecte care să crească gradul de incluziune al mediului şcolar şi social apropiat, precum şi prin lucrul individual şi în echipă, care presupune planificare, organizare, obţinerea de rezultate, evaluare, reflecţie critică pentru implementarea respectivelor idei. Competenţa de sensibilizare şi exprimare culturală este antrenată prin organizarea sau participarea de evenimente artistice care să promoveze şi să dezvolte sensibilitatea pentru diferitele categorii de persoane care au nevoie de incluziune. Programa îşi propune să dezvolte gândirea critică a elevilor din ciclul inferior al liceului în legătură cu un aspect extrem de important al vieţii sociale actuale - integrarea şcolară, socială, profesională, culturală etc. a tuturor membrilor societăţii, indiferent de caracteristicile fizice, intelectuale sau culturale pe care le au aceştia. Programa poate fi considerată o continuare şi o completare a Educaţiei sociale, studiate de elevi în ciclul gimnazial, cu precădere a disciplinei Gândire critică şi drepturile copilului (clasa a V-a). Gândirea critică poate fi aplicată în toate domeniile cunoaşterii şi în toate domeniile activităţii umane. Prin modelul de învăţare propus de programă, se urmăreşte formarea unei personalităţi implicate în analiza critică a mediului social, în cercetarea problemelor specifice acestuia, în identificarea şi implementarea de soluţii care să contribuie la construirea unei societăţi democratice, toleranţe şi echitabile pentru toţi membrii acesteia. Învăţarea specifică acestei discipline este una care porneşte de la experienţele personale ale fiecărui elev, experienţe care provin din mediul familial, şcolar sau al comunităţii. Din perspectiva gândirii critice promovate de această programă, elevii vor învăţa să fie atenţi şi să ia în considerare detaliile unei situaţii sociale, să pună sub semnul întrebării prejudecăţile şi obişnuinţele sociale şi să se angajeze cu argumente pertinente în susţinerea unui punct de vedere care priveşte îmbunătăţirea mediului social. În consecinţă, acest opţional are un aport direct la formarea elevilor pentru a face faţă schimbărilor accelerate şi complexe într-o eră a inovaţiei şi a transformărilor profunde, a unei noi paradigme a învăţării într-o şcoală incluzivă şi dincolo de aceasta, într-un spaţiu fizic cunoscut, familiar sau dincolo de ecran, prin sisteme blended learning omniprezente în educaţie. Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: Competenţe generale; Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare; Conţinuturi; Sugestii metodologice. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale ale studiului disciplinei, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi reflectând contribuţia disciplinei la realizarea profilului de formare a absolventului. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezentând etape în formarea acestora. Exemplele de activităţi de învăţare sunt situaţii de învăţare propuse pentru formarea competenţelor specifice, având un statut de recomandare. Profesorii au libertatea de a crea propriile activităţi de învăţare pentru a forma competenţele propuse de programă. Conţinuturile învăţării sunt mijloacele informaţionale, valorice şi practice prin care vor fi realizate competenţele. Sugestiile metodologice sunt recomandări menite să orienteze cadrul didactic în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice, ţinând cont de specificul disciplinei. Cadrul didactic este invitat să ia în considerare, în desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare, de caracteristicile elevilor cu care lucrează, de experienţele şi mediul cultural al acestora. Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile necesare proiectării întregii activităţi didactice. Profesorii îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. În planul activităţii didactice, echilibrul între diferite abordări şi moduri de lucru trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte. Programa şcolară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Competenţe generale 1. Interpretarea critică a unor informaţii, fapte şi atitudini sociale din contexte diferite ale vieţii şcolare, comunitare şi profesionale, prin utilizarea de achiziţii specifice domeniului social 2. Elaborarea unor instrumente care vizează îmbunătăţirea relaţiilor sociale între diferite persoane şi grupuri din comunitate, prin antrenarea strategiilor de gândire critică 3. Participarea la proiecte/activităţi ce presupun responsabilitate în luarea deciziilor şi contribuie la dezvoltarea personală şi socială Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Interpretarea critică a unor informaţii, fapte şi atitudini sociale din contexte diferite ale vieţii şcolare, comunitare şi profesionale, prin utilizarea de achiziţii specifice domeniului social 1.1. Utilizarea corectă a conceptelor/terminologiei specifice educaţiei incluzive - Realizarea unui glosar cu termeni specifici identificaţi în diferite texte lecturate sau a unei cărţi, utilizând aplicaţii digitale; (de exemplu Mindmeister, Coogle, Gitmind) – Abordarea unor texte-suport prin utilizarea unor metode de gândire critică (de exemplu Sinelg, Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat, Jurnalul cu dublă intrare). – Exerciţii tip debate, pe baza unor afirmaţii/enunţuri referitoare la diferite aspecte ale educaţiei incluzive – Exerciţii de structurare a informaţiei prin metode specifice evocării, ca de exemplu: "Ciorchinele", "Termenii cheie" sau utilizând aplicaţia Mindmap – Tehnici de exprimare orală şi/sau scrisă a reacţiilor şi opiniilor faţă de texte literare şi nonliterare care conţin concepte specifice educaţiei incluzive – Discuţii de grup pentru dezvoltarea gândirii critice (de exemplu, pornind de la întrebările "Ce?, Cine?, Unde?, Când?, De ce?) – Eseul de cinci minute pornind de la întrebarea: Cum crezi că ai putea sprijini un coleg cu cerinţe educative speciale? 1.2. Identificarea unor informaţii fapte, situaţii sociale relevante privind dificultăţile cu care se confruntă oamenii în ceea ce priveşte integrarea socială. - Realizarea unor exerciţii de reflecţie folosind diferite metode (de exemplu, Pălăriile gânditoare) – Alcătuirea unui portofoliu digital (articole, fotografii, înregistrări video şi audio) care să surprindă diversitatea socio- culturală la nivel local/regional/naţional şi problemele integrării – Participarea la jocuri de rol în relaţie cu diverse contexte specifice educaţiei incluzive – Studii de caz pornind de la situaţii reale ce relevă dificultăţi cu care se confruntă oamenii în integrarea socială – Identificarea barierelor în calea accesului la educaţie pentru toţi copiii de vârstă şcolară – Formularea unor puncte de vedere personale cu privire la aspectele identificate. – Analiza unor mesaje cuprinse în texte (orale şi scrise), tutoriale video, pagini web, filme, publicitate, muzică, în care este promovat dreptul la educaţie şi în care sunt încălcate unele drepturi – Formularea unor drepturi, reguli pentru grupuri sau persoane dezavantajate pe baza valorilor şi principiilor etice comune în cadrul unei activităţi de tipul: "Parlamentar pentru o zi", " Primar pentru o zi" 1.3. Evidenţierea cauzelor şi efectelor istorice şi contemporane ale discriminării pentru a anticipa consecinţele acesteia. - Vizionarea unui film în care pot fi identificate aspecte ce privesc discriminarea – Exerciţii de identificare a comportamentelor discriminatorii, pe baza unor texte/ filme suport – Analizarea, în echipă, a unor studii de caz, în ceea ce priveşte problema incluziunii în lume – Realizarea unui colaj, în echipă, intitulat "STOP, Discriminarea!"; Cunoaşte înainte să judeci! – Realizarea unui afiş cu mesaje prin intermediul cărora este combătută discriminarea (de exemplu utilizând aplicaţia Canva) – Exerciţii de exprimare a propriilor opinii, gânduri şi sentimente, precum şi susţinerea acestora cu argumente în faţa unui public – Exerciţii care vizează manifestarea toleranţei şi a acceptării opiniilor celor din jur – Realizarea unui sondaj de opinie în vederea identificării persoanelor discriminate – Exerciţii de formulare a unor indicatori pentru elaborarea unei grile de apreciere şi încadrare a persoanelor în diverse tipuri de vulnerabilitate – Exerciţii de tip "Biblioteca vie" 1.4. Exersarea abilităţii de a gândi critic asupra realităţii prin analizarea unor atitudini şi comportamente raportate la valori dezirabile. - Utilizarea analizei SWOT în identificarea punctelor tari, punctelor slabe, ameninţări şi oportunităţi pentru şcoala tradiţională şi cea incluzivă – Utilizarea diagramei Venn pentru stabilirea asemănărilor şi deosebirilor dintre şcoala tradiţională şi şcoala incluzivă – Realizarea unor eseuri pe o temă la alegere – Studiu de caz - Poveştile copiilor – Dezbatere la nivelul clasei de elevi despre atitudini şi comportamente raportate la valori dezirabile. – Elaborarea unui cvintet cu tema: Valorile incluziunii – Abordarea creativă a trăsăturilor caracteriale pozitive (de exemplu "Norul de cuvinte" prin utilizarea aplicaţiei WordArt) 2. Elaborarea unor instrumente care vizează îmbunătăţirea relaţiilor sociale între diferite persoane şi grupuri din comunitate, prin antrenarea strategiilor de gândire critică 2.1. Realizarea, unor "scenarii de viaţă" pentru persoanele sau grupurile sociale discriminate, în conformitate cu caracteristicile societăţii. - Identificarea unor probleme sau nevoi la nivelul şcolii/comunităţii locale privind educaţia incluzivă – Realizarea unei burse a sugestiilor pentru organizarea unui eveniment dedicat incluziunii (în familie, în comunitate) – Elaborarea unor eseuri tematice argumentative referitoare la problematica discriminării prin folosirea informaţiilor din diferite surse – Jocuri de rol care să simuleze situaţii posibile de discriminare precum şi modalităţi de rezolvare a acestora – Exerciţiu de reflecţie - "Linia valorilor incluzive" – Participarea la realizarea regulamentului clasei, care să evidenţieze drepturile şi obligaţiile fiecăruia, utilizând de exemplu, aplicaţiile Book Creator, Story Jumper, Canva – Organizarea unor activităţi comune în parteneriat cu elevi de la unităţi de învăţământ special, pentru marcarea evenimentelor dedicate persoanelor aparţinătoare grupurilor vulnerabile; De exemplu: 21 martie - "Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale", 16 noiembrie - "Ziua Toleranţei", 20 ianuarie - "Ziua internaţională a acceptării" – Realizarea unor afişe privind strategiile de reducere a discriminării din şcoală sau comunitate 2.2. Aplicarea strategiilor de gândire critică în realizarea unor instrumente utile, cu scopul de a creşte incluziunea la nivel şcolar şi social. - Realizarea planului unor investigaţii/cercetări prin constituirea unui grup de discuţii pe o reţea de socializare (de exemplu utilizând metoda Gândiţi-lucraţi în perechi-comunicaţi) – Elaborarea unui chestionar privind practicarea/respectarea în şcoală a comportamentelor care se raportează la valorile educaţiei incluzive – Analiza datelor/informaţiilor obţinute în vederea stabilirii strategiei de acţiune – Invitarea unor reprezentanţi ai instituţiilor/organizaţiilor civice în vederea cunoaşterii tipurilor de proiecte desfăşurate de acestea şi a posibilităţilor de implicare a elevilor în activităţi de voluntariat – Realizarea activităţilor de voluntariat, centrate pe aspectele incluziunii, formularea şi rezolvarea de probleme cu care se confruntă membrii unei comunităţi 2.3. Implicarea în activităţi diverse cu scopul de a promova colaborarea, munca în echipa şi acceptarea diversităţii. - Realizarea, în echipă, a unor reportaje despre acţiuni privind incluziunea la nivelul comunităţii, folosind resurse multimedia şi aplicaţii interactive, (de exemplu aplicaţiile Flipgrid, Movie Maker etc.) – Realizarea şi aplicarea, în mini grupuri, a unor chestionare privind identificarea practicilor incluzive din scoală/comunitate – Organizarea, în echipă, a unor campanii de promovare în şcoală sau în comunitate a proiectelor ce vizează acceptarea diversităţii, sensibilizarea în ceea ce priveşte incluziunea prin afişe, fluturaşi, colaje, scenete, filme scurte, utilizând aplicaţii diverse (de exemplu: Word-Art, Chater-kid, Canva, Loom, Stop Motion, Quik GoPro, Google Forms etc.) 2.4. Dezvoltarea capacităţilor de a susţine şi de a promova o educaţie liberă, echitabilă şi de calitate - Dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la problemele grupurilor de apartenenţă şi ale comunităţii, ca punct de plecare pentru iniţiative de participare civică – Exerciţii de realizare a unor micro-proiecte individualizate (individuale) pentru formarea (şi dezvoltarea) unui comportament dezirabil, optimist şi eficient – Realizarea unui discurs de sensibilizare pe tema incluziunii cu suport EdPuzzle – Realizarea de către elevi a unui Minighid comportamental - "Atitudinile elevilor în şcoala incluzivă" 3. Participarea la proiecte/activităţi ce presupun responsabilitate în luarea deciziilor şi contribuie la dezvoltarea personală şi socială 3.1. Elaborarea unor proiecte cu impact în comunitate, care promovează incluziunea şi combat comportamentele de discriminare - Implicarea elevilor, la nivel de clasă, şcoală sau la nivelul comunităţii locale, în elaborarea unor proiecte, pe diferite teme de educaţie incluzivă prin: alegerea temei, formularea unor alternative de soluţionare, alegerea unei soluţii dezirabile, identificarea unor resurse relevante 3.2. Organizarea şi derularea în echipă a unui proiect de promovare a educaţiei incluzive la nivelul comunităţii. - Participarea activă (pe perechi/ pe echipe) la realizarea proiectelor propuse, potrivit sarcinilor de lucru asumate/atribuite – Implicarea elevilor în mod (inter)activ, participativ şi colaborativ în activităţi de învăţare, utilizând metode de învăţare de tip nonformal – Teatru de umbre (realizat de echipe mici) în care elevii pot demonstra/arăta comportamente umane ce promovează educaţia incluzivă. – Derularea unui proiect pe o temă dată, de exemplu "Unitate în diversitate", Oameni şi locuri din comunitate" 3.3. Valorificarea rezultatelor activităţilor de educaţie incluzivă în contextul dezvoltării durabile a societăţii. - Organizarea unor întâlniri culturale la care să participe reprezentanţii instituţiilor partenere, în cadrul cărora pot fi valorificate rezultatele obţinute în activităţi care vizează educaţia incluzivă – Realizarea de expoziţii de pictură şi fotografie, cu lucrările elevilor pe teme de educaţie incluzivă 3.4. Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite în situaţii de viaţă/experienţe de viaţă pentru promovarea dezvoltării durabile. - Realizarea unei pagini web, referitoare la participarea elevilor şcolii la activităţi civice/de voluntariat/incluziune în comunitatea în care trăiesc – Realizarea unui videoclip de animaţie Stop Motion referitoare la participarea elevilor şcolii la activităţi civice/de voluntariat/incluziune în comunitatea în care trăiesc – Elaborarea unor jurnale de învăţare care valorizează experienţa participării la activităţi ce vizează incluziunea Conţinuturi ale învăţării
┌──────────────────────────────────────┐
│Domenii de conţinut Conţinuturi │
├────────────┬─────────────────────────┤
│ │• Educaţia incluzivă: │
│ │concepte, abordări, │
│ │definiţii, dimensiuni. │
│ │• Politici incluzive . │
│ │Instituţii şi organizaţii│
│ │care promovează │
│ │incluziunea. │
│ │• Principiile şi valorile│
│ │unei societăţi incluzive.│
│ │(acceptarea şi │
│ │respectarea diversităţii,│
│ │valorizarea pozitivă a │
│I. │diferenţelor, tratamentul│
│Societatea │egal al persoanelor, │
│si │solidaritate, promovarea │
│diversitatea│incluziunii sociale, │
│ei. │dialogul intercultural). │
│ │• Elementele mediului │
│ │educaţional incluziv, │
│ │prietenos învăţării. │
│ │Valori ale incluziunii. │
│ │• Culturi incluzive │
│ │(concepţii, atitudini, │
│ │tradiţii, obiceiuri). │
│ │• Modernitatea, │
│ │globalizarea şi dialogul │
│ │culturilor privite din │
│ │perspectiva educaţiei │
│ │incluzive. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• Discriminarea. Tipuri │
│ │de discriminare. │
│ │• Şcoala tradiţională │
│ │versus şcoala incluzivă. │
│ │Înţelegerea percepţiei │
│ │„celuilalt” . Măsuri │
│ │afirmative. │
│ │• Trăsături ale │
│ │grupurilor şi │
│II. Învăţăm │societăţilor incluzive. │
│să trăim │• Interculturalitatea şi │
│împreună │dimensiunile sale, │
│ │premisele dezvoltării │
│ │durabile. │
│ │• Strategii şi practici │
│ │incluzive. │
│ │• Gândire liberă vs. │
│ │stereotipuri şi │
│ │prejudecăţi. │
│ │• Responsabilitate şi │
│ │implicare în societatea │
│ │incluzivă. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │• Proiectul educational │
│ │Elaborarea şi derularea │
│ │unui proiect care │
│ │promoveaza valorile │
│III. │incluziunii. │
│Depăşind │- Alegerea temei │
│indiferenţa │- Elaborarea fişei de │
│la │proiect │
│diferenţe- │- Derularea proiectului │
│Proiectul │propus │
│educaţional │- Evaluarea proiectului │
│ │propus │
│ │• Parteneriatul, factor │
│ │important în reuşita │
│ │educaţiei incluzive. │
└────────────┴─────────────────────────┘
Sugestii metodologice În aplicarea programei, se recomandă valorificarea întregului potenţial educativ al disciplinei, crearea oportunităţilor de comunicare şi de manifestare a autonomiei în gândire prin exersarea strategiilor de gândire critică. Programa şcolară oferă cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe experienţe de învăţare, potrivit specificului competenţelor care trebuie formate, prin prezentarea unor exemple de activităţi de învăţare ce au caracter orientativ. Activităţile de învăţare prezentate se pot utiliza în activitatea de predare-învăţare-evaluare desfăşurată atât în cadrul sălii de clasă, cât şi online, context care a adus perspective noi învăţării şcolare. Pe fondul evoluţiei tehnologiilor din ultimii ani, mediul educaţional trebuie să pună la dispoziţie o serie de posibilităţi ce facilitează instruirea în sistem blended- learning. Abordarea metodologică a disciplinei Educaţie incluzivă şi dezvoltarea gândirii critice are în vedere respectarea următoarelor aspecte: ● selectarea şi diferenţierea metodelor şi a procedeelor didactice, atât în raport cu competenţele vizate cât şi cu nivelurile de complexitate a achiziţiilor de învăţare (cunoaştere şi înţelegere, explicare şi interpretare, gândire critică, aplicare) prevăzute de programă; ● încurajarea profesorului în aplicarea metodelor didactice centrate pe dezvoltarea abilităţilor de gândire critică la elevi, în scopul îmbunătăţirii performanţelor în învăţare; ● proiectarea unor strategii educaţionale diferenţiate, centrate pe elev, ţinând cont de trăsăturile de personalitate şi de nevoile de formare ale acestuia; ● utilizarea de resurse cât mai variate, adecvate finalităţilor urmărite şi care îi implică pe elevi în propria formare-documente şcolare şi de politică educaţională, lucrări de specialitate cu caracter metodico-ştiinţific, sisteme multi-media, studii de caz, simulări etc.; ● diversificarea oportunităţilor de integrare eficientă a tehnologiilor de informare şi comunicare în activitatea didactică; ● integrarea în activităţile didactice a resurselor educaţionale deschise privind securitatea online, non-discriminarea şi etica în comunicarea la distanţă; ● evaluarea sistematică a performanţelor fiecărui elev, în raport cu competenţele precizate în programa şcolare; Aplicarea creativă a programei solicită din partea profesorului o abordare deschisă şi flexibilă care să permită analizarea aspectelor sensibile ale pedagogiei centrate pe antrenarea abilităţilor de gândire critică, pe formarea atitudinii critic reflexive asupra problematicii incluziunii. Proiectarea lecţiilor se poate realiza ţinând seama atât de modelul proiectării secvenţiale cât şi alte modele, de exemplu "Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie" (ERR), configurat ca un cadru de gândire şi de învăţare propice dezvoltării gândirii critice. Dezvoltarea competenţelor cheie, considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv- educative şi orientarea acesteia spre formarea competenţelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care: ● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoştinţelor, consolidarea continuă a capacităţilor, dezvoltarea creativităţii elevilor; abordări flexibile şi parcursuri didactice diferenţiate, învăţarea la distanţă, sau a celei mixte (eng. blended learning) . Strategiile de predare- învăţare recomandate în activităţile didactice sunt: - strategii activ-participative şi interactive, bazate pe reflecţie individuală şi colectivă, dezbateri, tehnici ale gândirii critice; – strategii de învăţare bazată pe proiect - care îşi propun implicarea elevilor în activităţi de grup, în vederea realizării de investigaţii pe o temă dată sau la alegere; ● utilizarea în demersul didactic a metodelor specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu, pentru Evocare: Ciorchinele, Gândiţi/lucraţi în perechi/comunicaţi, Predicţia, Termenii cheie daţi iniţial, Interviul; pentru Realizarea sensului: Lectura şi scrierea, Audierea unei prelegeri, Jurnalul dublu, Mozaicul, Ghidurile de studiu/învăţare, Metoda cadranelor, Jocul de rol bazat pe empatie; pentru Reflecţie: Reţeaua de discuţii, Linia valorilor, Eseul, Scrierea liberă, Turul galeriei, Cvintetul, Lasă-mi mie ultimul cuvânt) dar şi a metodelor de predare în sistem blended-learning (Flipped Classroom sau Clasa inversată, Gamification sau Ludificarea, Învăţarea bazată pe proiecte, Webinarul sau Seminarul Web) ● adaptarea şi utilizarea metodelor didactice pentru procesul de predare-învăţare în sistem online şi blended-learning: - pentru varianta sincron pot fi utilizate metode, tehnici, procedee didactice activ- participative cum ar fi: expunerea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, modelarea, jocul de rol, studiul de caz, dezbaterea, simularea, "Patru colţuri", "Fish- bowl", "Starbursting" (explozia stelară , "Turul galeriei", metoda FRISCO, brainstorming, Metoda "Jigsaw" puzzle (metoda experţilor). Dintre metodele nonformale propunem: Biblioteca vie, Cafeneaua publică, Teatrul Forum, Storytelling. Toate aceste metode vor încuraja manifestarea capacităţii empatice şi a spiritului critic. Avantajele activităţii sincron sunt: suport material bogat, din surse variate, posibilitatea oferirii unui feedback imediat, clarificarea unor aspecte în timp real. – pentru varianta asincron pot fi utilizate metode, tehnici, procedee didactice ca: exerciţiul, munca cu cartea, experimentul, metode de facilitare grafică: ciorchinele, harta conceptuală, diagrama Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat, Diagrama Plus-Minus- Interes, Diagrama "Ce am, de ce am nevoie", Studiul de caz. Dintre metodele nonformale pot fi aplicate în varianta asincron metode ca: PhotoVoice, metoda Atelierului. În activităţile asincron i se oferă elevului posibilitatea de a realiza o documentare riguroasă, de a identifica surse credibile de informaţii, de a construi discursuri de impact, de a-şi analiza şi perfecţiona calităţile personale. ● utilizarea platformelor educaţionale, de exemplu GSuite for Education cu aplicaţia Google Classroom, Moodle, Microsoft Teams, Edmodo care facilitează transmiterea unor materiale didactice sau constituirea unor portofolii virtuale; ● alternarea formelor de organizare a activităţii elevilor (frontală, individuală, binom/ perechi şi în grupuri mici). Exersarea cooperării pentru realizarea unei sarcini de lucru se poate realiza şi în cazul predării-învăţării în sistem blended-learning prin utilizarea sălilor pentru sesiuni de lucru în Google Meet, Microsoft Teams utilizarea documentelor sau prezentărilor colaborative cu drepturi de editare pe grupe din Google Drive sau Jamboard pentru grupuri de lucru colaborative, breakout rooms în Zoom. Modelul Evocare - Realizarea sensului - Reflecţie (ERR) Noile cerinţe ale învăţământului românesc urmăresc dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin folosirea metodelor şi tehnicilor activ-participative. Abilitatea de a gândi critic se dobândeşte pas cu pas, permiţând elevilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori există o situaţie de învăţare. E-R-R., evocare - realizarea sensului - reflecţie, este un model trifazic eficient de proiectare şi desfăşurare a procesului de predare-învăţare- evaluare, care sintetizează, păstrând coerenţa activităţii, cele nouă momente clasice, cunoscute ale lecţiei. Acest parcurs didactic favorizează aplicarea modelului comunicativ, evidenţiind momentele cheie ale lecţiei, precum şi declanşarea întrebărilor reflexive şi stabilirea unei strategii prin care elevul ajunge la învăţarea noilor conţinuturi, corelând elemente din diverse domenii ale cunoaşterii. În egală măsură, modelul permite proiectarea unor scenarii didactice variate, demersul didactic integrând etapa cognitivă şi accentuând valenţele asociative prin abordarea integrată. Pe de altă parte, corelarea acestor structuri cu cele trei dimensiuni temporale, trecut, prezent şi viitor, conturează sensul şi coordonatele comune ale învăţării şi dezvoltării. Dacă învăţarea este căutare şi descoperire a înţelesurilor, ea se realizează gradual şi procesual prin integrarea de concepte în sisteme tot mai largi şi complexe. Într-un scenariu didactic menit să conştientizeze elevul cu privire la direcţiile de acţiune care validează o şcoală incluzivă şi derivă dintr-o mentalitate de creştere, modelul E - R - R privilegiază integrarea cunoştinţelor în sfera preocupărilor elevilor. Calitatea demersului rezidă în capacitatea profesorului de a valida cunoştinţele anterioare ale elevilor, indiferent de domeniul acestora, de a urmări monitorizarea înţelegerii şi, îndeosebi, de a deschide calea spre reflecţie. Discuţiile asupra diferenţelor pot evidenţia subiectivitatea comprehensiunii. Acesta este un proces individual, iar cadrul didactic trebuie să înţeleagă modelele mentale pe care le folosesc elevii pentru a proiecta activităţi cât mai motivante. Evocarea, realizarea sensului şi reflecţia sunt deopotrivă etape ale lecţiei şi etape ale înţelegerii, ale gândirii, învăţării şi dezvoltării. Pentru a-i ghida pe elevi spre înţelegere, cadrul didactic le oferă un cadru de gândire şi învăţare perceput ca o strategie integră şi bine structurată. Acest cadru este construit plecând de la următoarea premisă: ceea ce ştim determină ceea ce putem învăţa. Etapele cadrului sunt: evocarea (în această etapă se realizează o diversitate de activităţi cognitive esenţiale), realizarea sensului (este etapa în care cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii sau idei) şi reflecţia (în această etapă elevii îşi consolidează cunoştinţele noi, exprimând în propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile întâlnite). Proiectul educaţional Programa, prin competenţele formulate şi tematica propusă, permite abordarea învăţării în perspectivă constructivistă, valorificând experienţele concrete ale copiilor şi propunând situaţii specifice, experienţiale de învăţare, asigurând astfel o învăţare personală, autentică, durabilă, bazată pe trăiri, sentimente şi interpretări proprii ale experienţelor trăite, propuse structurat sau semi- structurat. Această abordare permite cadrului didactic utilizarea creativă a spaţiului şcolar (aranjarea sălii de clasă în moduri diferite, facilitând comunicarea în grupuri mici, de exemplu), dar şi utilizarea spaţiilor din afara clasei (ex. în cadrul comunităţii), precum şi valorificarea unor parteneriate cu actori relevanţi la nivel local, pentru a-i implica pe elevi în activităţi variate de învăţare. Se recomandă realizarea unor activităţi de tip proiect (elaborarea de proiecte cu impact în comunitate, care promovează incluziunea şi combat comportamentele de discriminare), care necesită lucru în echipă şi prin care elevii să fie implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme ce vizează incluziunea la nivelul şcolii şi comunităţii. Se va avea în vedere aplicarea strategilor de gândire critică în realizarea unor micro-proiecte individualizate pentru formarea şi dezvoltarea unui comportament dezirabil, optimist şi eficient, în parteneriat cu alţi factori responsabili, care să crească incluziunea la nivel şcolar şi social. Derularea propriu-zisă a unui proiect de educaţie incluziva se poate realiza, de exemplu, potrivit următoarei structuri metodologice: - Identificarea temei de lucru. – Planificarea culegerii de informaţii. – Culegerea de informaţii (interacţiuni multiple, inclusiv cu membri ai comunităţilor minoritare locale, dacă este cazul). – Sinteza informaţiilor şi realizarea produsului. – Prezentarea produsului realizat. – Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea şi implementarea proiectului Învăţarea bazată pe proiect presupune atât culegerea de informaţii de către elevi, prelucrarea şi sintetizarea acestora cât, mai ales, interpretarea şi reflecţia personală, cooperarea în realizarea sarcinilor. Fiind un opţional integrat, proiectele se pot centra pe o temă sau pe un ansamblu de teme integrate, iar prin încercarea de a răspunde la anumite întrebări semnificative, elevii sunt puşi în situaţia de a traversa, prin investigare şi explorare, graniţele disciplinare tradiţionale. Temele abordate în proiecte pot avea în vedere, de exemplu: participarea civică a minorităţilor şi/sau a imigranţilor; o problemă concretă privind relaţiile locale, integrarea unei minorităţi defavorizate; personalităţi locale care ilustrează diversitatea şi interferenţele culturale; realizarea unor reportaje despre acţiuni privind incluziunea la nivelul comunităţii, ş.a. Recomandări privind evaluarea. Demersul educaţional centrat pe competenţe presupune utilizarea unor modalităţi diverse de evaluare. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea de forme şi instrumente complementare, cum sunt: autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, dar şi a platformelor şi aplicaţiilor în condiţiile în care activităţile didactice se desfăşoară online sau blended-learning. Procesul de evaluare va pune accent pe: - corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară; – valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev; – recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale; – utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare; – accentuarea funcţiei motivaţionale a evaluării şi susţinerea efortului de învăţare. Modalităţi de evaluare ce pot fi utilizate în activităţile online şi blended-learning: - Exemple oferite de elevi pe aviziere virtuale (scrie 2-3 propoziţii pe care nu le-ai înţeles din materialul studiat, scrie trei lucruri pe care le-ai înţeles, creează harta mentală a lecţiei - realizate cu ajutorul aplicaţiei Padlet); – Eseul; – Activităţi de reflecţie - Jamboard; – Activităţi de feedback - Kahoot; – Materiale video interactive - Edpuzzle, Nearpod, LearningApps, Wordwall, Quizzes; – Grila de observare a comportamentului de gândire critică; – Testul editat folosind exclusiv calculatorul şi platforme care oferă posibilitatea realizării testelor: Microsoft Forms, Google Forms, Moodle; – Elaborarea unor lucrări sau dezvoltarea unui proiect şi prezentarea acestuia folosind softuri de prezentare; – Chestionare care pot fi aplicate colegilor; analiza rezultatelor obţinute la aceste chestionare – Realizarea unor filme scurte, pe teme date; – e-Portofoliul. Bibliografie I. Legislaţie: ● *** European Comission, Key competences. ● http://ec.europa.eu/education/schooleducation/competences en.htm ● https://www.euroed.ro/userfiles/GhidCadre%20didactice2.pdf ● https://www.dvv-internaţional.de/fr/education-des-adultes-et-developpement/numeros/ead- 832016-aptitudes-et-competences/section-4-voila-ce-quil-vous-faut/lesprit-critique-une- competence-cle-pour-lavenir ● https://espritcritique.info/ ● ORDIN nr. 3239/2021 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului Naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional, Ministerul Educaţiei ● METODOLOGIE din 5 februarie 2021 privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii, Ministerul Educaţiei ● Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului Naţional, Document de politici educaţionale, aprobat prin OMEC nr. 5765 din 15.10.2022 II. Lucrări generale şi de specialitate: 1. Bernat, S.(2003). Tehnica învăţării eficiente. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. 2. Boisvert, J. (1999). La formation de lapensee critique: thθorie etpratique. Chapitre 1: Lapensee critique. Bruxelles: De Boeck http://www.teluq.ca/ted1270-v2/media/pdf/texte Boisvert.pdf 3. Cozma, T, Gherguţ, A. (2000). Introducere în problematica educaţiei integrate, Iaşi: Ed. Spiru Haret. 4. Creţu, D. (2001). Proiectul Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice. Fundament pentru un nou cadru de predare-învăţare. Revista AFT nr 3/2001 http://www.actrus.ro/reviste/3 2001/rev2s.html 5. Dumitru I. Al. (2001). Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. Timişoara: Ed. de Vest. 6. Dumitru, D. (2013). Cui îi e frică de gândirea critică ? Programele educaţionale integrate şi gândirea critică. Bucureşti: Ed. Universităţii. 7. Elder, L. & Paul, R. (1994). Critical thinking: Why we must transform our teaching. Journal of Developmental Education, 18, pp. 34-35. 8. Ennis, R. (2012). A taxonomy of critical thinking dispositions and abilities. In Joan Baron and Robert Sternberg (Eds.) Teaching Thinking Skills: Theory and Practice. New York: W.H. http://www.oracler.ro/fodlink/a%20kreativ%20szemely.htmlFlavell 9. Facione, P. A. (2020). Critical Thinking: What It Is and Why It Counts. https://www.insightassessment.com/wp-content/uploads/ia/pdf/whatwhy.pdf 10. Gherguţ, A. (2016). Educaţie incluzivă şi pedagogia diversităţii. Iaşi: Ed. Polirom. 11. Greenspan, S. Wieder, S. (1998). The child with special needs. Boston: Da Capo Presss - Perseus Books. 12. Mara, D., (coord.) (2014). Rolulparteneriatului în educaţia incluzivă. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică. 13. Mara D., Hunyadi, D, (coord.) (2018).Şcoala incluzivă în societatea actuală. Bucureşti: Ed. Universităţii. 14. Mareş, T., Ivan, S., (2013). Egalitatea de şanse în educaţie, dezvoltarea personală şi integrare socială. Bucureşti; Ed. Universităţii. 15. Miclea, M. (1994). Psihologie cognitivă. Cluj-Napoca: Casa de Editură Gloria. 16. Miclea, M., Lemeni, G. (coord.) (2010). Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru carieră, 17. Nelsen, J., Escobar, L. (2016). Disciplina pozitivă. Ghidul profesorului de la A la Z. Sute de soluţii aplicabile în clase pentru aproape orice problemă de comportament, Cluj-Napoca: editura Playful Learning. 18. Nicu, A. (2007). Strategii de formare a gândirii critice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. 19. Pânişoară, I. O. (coord.) (2022). Enciclopedia metodelor de învăţământ, Ed. Polirom. 20. Perrenoud, Ph. (2010). De l'exclusion a l'inclusion : le chaînon manquant. Educateur, no special, 7 mai, 13-16 aculte de psychologie et des sciences de l'education Universite de Geneve 21. Ridgeway, V. G. (2005). Reading and Writing for Critical Thinking: Open minds, open hearts, open schools. Literacy & Social Responsibility 22. Roşan, Adrian (coord.).(2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare şi intervenţie. Iaşi:Polirom. 23. Scheau, I. (2004). Gândirea critică: metode active de predare- învăţare. Cluj-Napoca: Editura Dacia Educaţional. 24. Steele, J.L. (2001). The Reading and Writing for Critical Thinking Project: A Framework for School Change. Chapter 1. In D. Klooster, J. Steele, & P. Bloem (Eds.), Ideas Without Boundaries: Internaţional Educaţional Reform through Reading, Writing and Critical Thinking. Internaţional Reading Association (capitol disponibil online la adresa http://www.rwctic.org/The-Reading-and-Writing-for-Critical-Thinking-Project-2.pdf) 25. Scriven, M., Paul, R. (1987). Critical Thinking as Defined by the Naţional Council for Excellence in Critical Thinking. A statement by for the 8th Annual Internaţional Conference on Critical Thinking and Education Reform http://www.criticalthinking.org/pages/defining-critical-thinking/766 26. Ungureanu, D. (2000). Educaţia integrată şi scoala incluzivă, Timişoara: Editura de Vest. 27. Vrasmas, T. (2001). învăţământul integrat şi /sau Incluziv, Bucureşti: Aramis. 28. Watkins, A. (ed.),.(2012). Formarea cadrelor didactice pentru incluziune. Profilul profesorului incluziv, Agenţia Europeană pentru Dezvoltare în Domeniul Educaţiei Cerinţelor Speciale, Brussels. 29. Weston, A. (2008). Creativitatea în gândirea critică,. Bucureşti: Ed. All. ANEXA 3 PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru disciplina opţională STRATEGII METACOGNITIVE Curriculum la decizia şcolii pentru nivel liceal, clasa a X a Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 4800/26.08.2022 Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina "Strategii metacognitive" descrie o ofertă curriculară opţională, adresată elevilor de clasa a X-a, de la orice filieră şi profil de liceu, în condiţiile resurselor de timp prevăzute pentru curriculumul la decizia şcolii prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare. Programa a fost dezvoltată pentru durata unui an şcolar, cu un buget de timp de 1 oră/săptămână. Disciplina "Strategii metacognitive" este un opţional de tip disciplină nouă, din oferta centralizată a Ministerului Educaţiei, care vizează finalităţi cu relevanţă pentru ariile curriculare "Om şi societate" şi "Consiliere şi orientare". Este o disciplină opţională care răspunde necesităţii de a optimiza procesul de învăţare al elevilor de clasa a X-a, prin dezvoltarea sistematică, explicită şi intenţionată de strategii care să îi înveţe să înveţe şi să reflecteze asupra achiziţiilor dobândite şi asupra procesului care a condus la acestea. Astfel, acest curriculum opţional este conceput din necesitatea de a-i înzestra pe elevi cu moduri de activare a cunoaşterii (atât la nivel individual, cât şi la nivel social) şi de a-i sprijini în exploatarea cunoştinţelor şi a procesului cunoaşterii în identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor reale ale vieţii şcolare şi ale vieţii cotidiene, prin aplicarea de strategii rezolutive. Astfel, această ofertă curriculară urmăreşte dezvoltarea competenţei metacognitive ca şi competenţă transversală decisivă în asigurarea unei învăţări eficiente, în abilitarea elevilor cu diverse metode şi tehnici de învăţare, în vederea pregătirii lor pentru învăţarea de-a lungul vieţii. Disciplina propusă facilitează la elevi antrenamente metacognitive care au o influenţă pozitivă asupra performanţei şcolare la diverse discipline de studiu, întrucât există o legătură cauzală între metacogniţie şi reuşita şcolară a elevilor. Exploatată adecvat în context curricular, această legătură poate fi o condiţie esenţială a asigurării succesului şcolar. Este, de asemenea, important ca elevul de liceu să conştientizeze, la rândul lui, că realizarea unei activităţi performante presupune mobilizarea unui set întreg de cunoştinţe şi mecanisme cognitive. Conţinuturile dezvoltate prin prezenta programă sunt în concordanţă cu noile orientări din psihologia cognitivă consacrate de către constructivism, care promovează instruirea şi învăţarea interactive, construirea cunoaşterii prin activităţi de investigare, reflecţie asupra cunoaşterii şi a proceselor de construcţie a acesteia, permiţându-i astfel elevului să îşi realizeze autoevaluarea şi autoreglarea propriului proces de învăţare. Disciplina opţională "Strategii metacognitive" au valoare formativă crescută în cadrul curriculumului şcolar întrucât, deşi metacogniţia este recunoscută în cercetările psihologice şi pedagogice ca fiind intrinsecă învăţării eficiente şi formării integrale a personalităţii elevului, programele curriculare actuale nu evidenţiază utilizarea strategiilor metacognitive în cadrul procesului educaţional. Disciplinele din trunchiul comun la ciclul liceal nu propun, în mod explicit, la nivelul competenţelor urmărite şi al conţinuturilor dezvoltate, crearea de experienţe metacognitive, instrumentarea elevilor cu strategii metacognitive, dobândirea de către aceştia a anumitor cunoştinţe metacognitive. În practica educaţională, astfel de strategii centrate pe tehnici de învăţare accelerată, pe reflecţie asupra învăţării, pe autoevaluarea modului, ritmului, timpului şi efectelor stilului de învăţare vizează creşterea calităţii învăţării, dezvoltarea competenţei de a învăţa să înveţi. Astfel, programa disciplinei opţionale "Strategii metacognitive" este axată pe următoarele valori, principii şi finalităţi educaţionale generale: ● formarea personalităţii autonome şi asigurarea cetăţeniei active sunt două dintre valorile cheie ale idealului educaţional românesc, valori explicitate ulterior în finalităţi educaţionale cu grade de generalitate mai mici - Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, actualizată 2020, consolidată cu modificările şi completările ulterioare (http://www.edu.ro) ● "centrarea pe elev, cu accent pe învăţare şi pe rezultatele învăţării", centrarea pe competenţe, educaţia pe tot parcursul vieţii, raportarea la "politicile educaţionale europene referitoare la: - competenţele-cheie necesare pentru dezvoltare şi împlinire personală, pentru inserţie profesională, pentru incluziune socială şi cetăţenie activă, pentru dezvoltare durabilă şi pentru un stil de viaţă sănătos, iar, pe de altă parte, pentru a face faţă schimbărilor economice, sociale, culturale, informaţionale; – descriptorii pentru rezultatele învăţării care corespund diferitelor niveluri de calificare." - Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, emis prin OME nr. 3239/ 05.02.2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional (https://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/237422); ● dezvoltarea competentei-cheie de a învăţa să înveţi, concretizată în: formularea unor obiective şi planuri de învăţare realiste pe baza aspiraţiilor personale, şcolare şi profesionale, identificarea şi aplicarea unor strategii şi tehnici de învăţare eficientă, asumarea responsabilităţii pentru propria învăţare, monitorizarea progresului personal şi autoreglarea în activităţi de învăţare individuală sau de grup, analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală - Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, emis prin OME nr. 3239/ 05.02.2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru - Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a (https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al-absolventului_final.pdf). În consecinţă, studierea opţionalului "Strategii metacognitive" are un aport direct semnificativ la formarea intelectuală şi la dezvoltarea personală a elevilor, prin raţionalizarea şi eficientizarea proceselor de învăţare invididuală şi colectivă, pe baza antrenamentului metacognitiv, care să reducă probabilitatea unei învăţări incidentale, implicite. Disciplina are o contribuţie directă la formarea elevilor pentru a face faţă schimbărilor accelerate şi complexe într-o eră a inovaţiei şi a transformărilor profunde, a unei noi paradigme a învăţării în şcoală şi dincolo de aceasta, într-un spaţiu fizic cunoscut, familiar sau dincolo de ecran, în contextul sistemelor bleanded learning, din ce în ce mai omniprezente în educaţie. Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: Competenţe generale; Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare; Conţinuturi; Sugestii metodologice. Competenţele generale evidenţiază achiziţiile finale ale studiului disciplinei, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi reflectând contribuţia disciplinei la realizarea profilului de formare a absolventului. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezentând etape în formarea acestora. Exemplele de activităţi de învăţare sunt situaţii de învăţare propuse pentru formarea competenţelor specifice, având un statut de recomandare. Profesorii au libertatea de a crea propriile activităţi de învăţare pentru a forma competenţele propuse de programă. Conţinuturile învăţării sunt mijloacele informaţionale, valorice şi practice prin care vor fi realizate competenţele. Sugestiile metodologice sunt recomandări menite să orienteze cadrul didactic în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice, ţinând cont de specificul disciplinei. Cadrul didactic este invitat să ia în considerare, în desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare, de caracteristicile elevilor cu care lucrează, de experienţele şi mediul cultural al acestora. Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile necesare proiectării întregii activităţi didactice. Profesorii îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. În planul activităţii didactice, echilibrul între diferite abordări şi moduri de lucru trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte. Programa şcolară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Competenţe generale 1. Cunoaşterea caracteristicilor, funcţionării şi optimizării propriului sistem cognitiv 2. Formarea şi dezvoltarea de competenţe metacognitive în contextul unor experienţe cognitive şi metacognitive diverse 3. Valorificarea antrenamentului metacognitiv în vederea raţionalizării şi eficientizării proceselor de învăţare invididuală şi colectivă Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea caracteristicilor, funcţionării şi optimizării propriului sistem cognitiv 1.1. Identificarea particularităţilor propriei funcţionări cognitive - cunoştinţe despre cunoaşterea, caracteristicile, funcţionarea şi controlul propriului sistem cognitiv - Completarea unui glosar de termini specifici identificaţi în diferite texte puse la dispoziţie de către profesor, inclusiv prin utilizarea unor aplicaţii digitale – Activităţi de identificare a aşteptărilor, nevoilor şi intereselor elevilor – Activităţi de tip debate, pe baza unor enunţuri/afirmaţii legate de cogniţie 1.2. Identificarea modalităţilor de optimizare a propriei funcţionări cognitive în diferite contexte şcolare şi extraşcolare - Exerciţii de analiză a specificului propriilor procese cognitive (reflecţia asupra propriilor cunoştinţe şi abilităţi precum şi asupra stărilor afective asociate cunoştinţelor, asupra abilităţilor metacognitive, asupra competenţelor metacognitive – Realizarea de organizatori grafici pentru structurarea informaţiilor identificate în urma analizei – Analiza proceselor mentale implicate în coordonarea aspectelor rezolvării de probleme – Studii de caz – Analiză comparativă a proceselor cognitive 1.3. Punerea în practică a unor capacităţi de utilizare a cunoştinţelor metacognitive în vederea asigurării funcţionării optime a propriului sistem cognitive - Exerciţii de modelare a comportamentelor metacognitive prin gândire cu voce tare – Modelarea performanţei – Autoanaliza produselor cunoaşterii 2. Formarea şi dezvoltarea de competente metacognitive în contextul unor experienţe cognitive şi metacognitive diverse 2.1. Utilizarea conjugată a cunoştinţelor metacognitive şi a abilităţilor de tip metacognitiv în vederea formării şi dezvoltării de competenţe metacognitive - Activităţi de exersare şi dezvoltare a abilităţilor de tip metacognitiv – Studii de caz – Jocuri de rol – Exerciţii de reflecţie 2.2. Analiza din perspectivă cognitivă şi metacognitivă a proceselor şi activităţilor de învăţare faţă în faţă, în vederea adaptării conduitei metacognitive la situaţii concrete de învăţare - Exerciţii de analiză a proceselor şi activităţilor de învăţare faţă în faţă, în perspectivă metacognitivă – Studii de caz – Jocuri de rol – Exerciţii de reflecţie 2.3. Analiza din perspectivă cognitivă şi metacognitivă a proceselor şi activităţilor în medii colaborativ-virtuale de învăţare, prin raportare la situaţii concrete - Exerciţii de analiză a proceselor şi activităţilor de învăţare în medii colaborativ - virtuale de învăţare, în perspectivă metacognitivă – Studii de caz – Jocuri de rol – Exerciţii de reflecţie 2.4. Utilizarea de strategii de optimizare a activităţii de comprehensiune a citirii, din perspectiva dezvoltării competenţei de literaţie - Exersarea strategiilor de optimizare a activităţii de comprehensiune a citirii – Activităţi de utilizare a diferitelor strategii de lectură – Studii de caz – Jocuri de rol – Exerciţii de reflecţie 3. Valorificarea antrenamentului metacognitiv în vederea raţionalizării şi eficientizării proceselor de învăţare invididuală şi colectivă 3.1. Exemplificarea strategiilor metacognitive - de planificare, de monitorizare şi autoreglaj şi de evaluare în contextul mai multor discipline de studiu şi în diverse situaţii de învăţare - Activităţi de exemplificare a strategiilor metacognitive de planificare, de monitorizare şi autoreglaj, de evaluare, în contextual mai multor discipline de studio şi în diverse situaţii de învăţare – Studii de caz 3.2. Exersarea antrenamentului metacognitiv conştient şi selectiv în contextul mai multor discipline de studiu şi în diverse situaţii de învăţare - Exerciţii de antrenament metacognitiv conştient şi selectiv, la diferite discipline de studio, în diverse situaţii de învăţare – Studii de caz – Vizionare de secvenţe filmate/videoclipuri – Exerciţii de analiză şi reflecţie 3.3. Utilizarea strategiilor metacognitive din perspectiva procesului de organizare- planificare- structurare a învăţării - Activităţi de utilizare, în diferite context, a strategiilor metacognitive – Activităţi de organizare, planificare, structurare a învăţării – Studii de caz – Jocuri de rol 3.4. Valorificarea metacogniţiei ca instrument cognitiv de reglare-autoreglare a activităţii cognitive, în vederea dezvoltării competenţei de a învăţa să înveţi - Exersarea de tehnici de dezvoltare a învăţării de tip autonomy – Exerciţii de reflecţie – Analiza diferenţelor interindividuale – Studii de caz 3.5. Dezvoltarea capacităţii de optimizare a planului individual de instruire, prin utilizarea de strategii metacognitive - Activităţi de analiză individual – Activităţi de utilizare a instruentelor de identificare a nivelului de dezvoltare metacognitivă – Exerciţii de elaborare/optimizare a planului individual de învăţare, prin valorificarea strategiilor metacognitive – Exerciţii de reflecţie Conţinuturi ale învăţării
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Conţinuturi │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Delimitări │
│ │conceptuale: cogniţie, │
│ │metacogniţie, │
│ │metalimbaj, │
│ │metamemorie, metatext, │
│ │metaînţelegere, │
│ │metaraţionament etc. │
│ │• Esenţa, obiectul şi │
│ │rolul metacogniţiei în │
│ │managementul │
│ │cunoaşterii şi al │
│ │învăţării │
│ │• Structura │
│ │metacogniţiei. │
│ │Componentele │
│ │metacognitive - │
│ │cunoştinţe şi │
│ │convingeri despre │
│I.Metacogniţia│cogniţie, abilităţi │
│- delimitări │metacognitive, │
│conceptuale. │monitorizarea │
│Rolul │cogniţiei, reglarea │
│proceselor │cogniţiei │
│metacognitive │• Procese şi mecanisme │
│în cunoaştere │implicate în │
│şi învăţare │activitatea │
│ │metacognitivă - │
│ │auto-monitorizarea │
│ │(self-monitoring), │
│ │auto-eficacitatea │
│ │(self-efficacy), │
│ │auto-referinţa │
│ │(selfreference effect),│
│ │focalizarea pe sine │
│ │(self-focusing) etc. │
│ │• Produse ale învăţării│
│ │de tip metacognitiv. │
│ │Autoanaliza produselor │
│ │cunoaşterii. │
│ │Posibilităţi de │
│ │utilizare constructivă │
│ │în diferite contexte │
│ │şcolare şi │
│ │extraşcolare. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Strategii │
│ │metacognitive utilizate│
│ │în activităţile de │
│ │predare- învăţare şi │
│ │evaluare │
│ │• Modalităţi de │
│ │dezvoltare a │
│ │abilităţilor de tip │
│ │metacognitiv │
│ │- Analiza erorilor │
│ │- Atenţia selective │
│ │- Discuţiile în grup │
│ │- Generarea de │
│ │întrebări │
│ │- Hărţile conceptuale/ │
│ │semantice/cognitive │
│ │- Interogatoriul │
│ │privind procesul │
│II. │gândirii │
│Metacogniţia │- Interviurile │
│şi învăţarea │structurate/ │
│şcolară │semistructurate │
│ │- Jurnalul reflexive │
│ │- Lectura reflexivă │
│ │- Listele de verificare│
│ │- Modelarea │
│ │- Mediile de învăţare │
│ │personale │
│ │- Protocolul gândirii │
│ │cu voce tare │
│ │- Reflecţii asupra │
│ │activităţii │
│ │- Tehnici de │
│ │monitorizare a scrierii│
│ │- WebQuest │
│ │• Strategii de tip │
│ │metacognitiv utilizate │
│ │în activităţile de │
│ │învăţare din medii │
│ │colaborativ-virtuale │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Valorificarea │
│ │metacogniţiei în │
│ │activitatea de citire/ │
│ │lectură, în vederea │
│ │dezvoltării competenţei│
│ │de literaţie │
│ │• Utilizarea │
│ │strategiilor de tip │
│ │metacognitiv în │
│ │scrierea/ compunerea │
│III. │unui text/ indiferent │
│Implicarea │de domeniu │
│metacogniţiei │• Utilizarea │
│în diverse │strategiilor │
│contexte de │metacognitive în │
│cunoaştere │învăţarea matematicii │
│autoreglată │• Utilizarea │
│ │strategiilor │
│ │metacognitive în │
│ │învăţarea ştiinţelor │
│ │• Utilizarea │
│ │strategiilor │
│ │metacognitive în │
│ │învăţarea artelor │
│ │• Utilizarea │
│ │strategiilor │
│ │metacognitive în │
│ │contexte integrate │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Învăţarea autonomă/ │
│ │autoreglată. │
│ │Sprijinirea învăţării │
│ │autonome/ autoreglate │
│ │cu instrumente │
│ │cognitive │
│ │• Strategii şi tehnici │
│ │de dezvoltare a │
│ │învăţării de tip │
│ │autonom: pre-lectura, │
│ │încetinirea ritmului │
│IV. Antrenarea│lecturii, reluarea │
│metacognitivă │lecturii, reflecţia │
│şi învăţarea │etc. │
│autonomă/ │• Diferenţe │
│ │interindividuale în │
│ │antrenamentul de tip │
│ │metacognitive │
│ │• Rolul metacogniţiei │
│ │în dezvoltarea │
│ │capacităţii de │
│ │optimizare a planului │
│ │individual de instruire│
│ │• Instrumente utilizate│
│ │pentru identificarea │
│ │nivelului de dezvoltare│
│ │metacognitivă │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii metodologice Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei cu rol orientativ pentru activitatea instructiv-educativă de la clasă, ea oferind cadrului didactic un ansamblu de posibile modalităţi alternative de lucru, abordări metodice, demersuri acţionale pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei "Strategii metacognitive". Programă şcolară pentru disciplina opţională "Strategii metacognitive" promovează principiile învăţării centrate pe elev şi pe activitatea lui de învăţare (activă, interactivă, responsabilă şi durabilă), prin focalizarea actului educaţional pe competenţa metacognitivă, în calitatea ei de componentă constructivă a strategiilor de cunoaştere. Abordarea de tip metacognitiv a învăţării este centrată pe înţelegere, asumarea de către cel care învaţă a controlului asupra învăţării, autoevaluare, reflecţie cognitivă şi metacognitivă asupra demersului de învăţare şi asupra aspectelor care pot fi optimizate. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, întrucât este centrată pe nevoile şi interesele educaţionale ale elevilor din ciclul liceal inferior; presupune demersuri educaţionale personalizate; promovează antrenamente metacognitive în diverse contexte de cunoaştere; transferul interdisciplinar şi transdisciplinar al procedurilor cognitive, contribuind la optimizarea stilului de învăţare autonomă al elevilor. Se recomandă valorificarea elementelor de curriculum de suport: resurse materiale adecvate tematicii propuse, resurse educaţionale deschise şi programe de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul metacogniţiei. Strategii de predare-învăţare În proiectarea lecţiilor este recomandabil să se valorifice particularităţile de vârstă şi individuale ale educabililor, din punct de vedere metacognitiv: specificul funcţionării cognitive; punctele forte şi punctele slabe ale funcţionării sistemului cognitiv; dificultăţile în cunoaştere şi în învăţare; experienţele de învăţare ale elevilor; achiziţiile cognitive, culturale, atitudinale anterioare ale elevilor. În realizarea lecţiilor este recomandabil să se realizeze o varietate de exerciţii de exemplificare, de aplicare şi de transfer al procedurilor cognitive în diverse contexte disciplinare, inter- şi transdisciplinare, care să îi implice pe elevi ca subiecţi activi şi motivaţi în propria învăţare, formare şi dezvoltare. Disciplina opţională "Strategii metacognitive" solicită utilizarea unui cadru metodologic variat, care să îmbine strategii didactice tradiţionale şi moderne deopotrivă, în contexte de învăţare individuală şi colaborativă, directă şi mediată tehnologic, astfel încât studiul disciplinei să contribuie la atingerea competenţelor-cheie. Strategiile de predare-învăţare recomandate în activităţile didactice la disciplina "Strategii metacognitive" vizează, cu precădere: - strategii inductive, bazate pe analiza, evaluarea critică şi valorificarea diferitelor contexte de cunoaştere şi învăţare - prin: analiza şi autoanaliza actelor şi proceselor de cunoaştere, a mecanismelor funcţionării cognitive (dobândire, tratare, conservare, exploatare a informaţiei); analiza produselor cunoaşterii asociate acestor mecanisme; autoanaliza produselor cunoaşterii şi anticiparea posibilităţilor de utilizare constructivă a acestora în diferite contexte şcolare şi extraşcolare; – strategii activ-participative şi interactive, bazate pe reflecţie individuală şi colectivă, reflecţie metacognitivă, conversaţie, discuţii în grup, dezbateri, tehnici ale gândirii critice; argumentare şi contraargumentare; exersare de competenţe metacognitive; – strategii euristice/de învăţare prin descoperire, bazate pe procesele interactive de conştientizare a capacităţilor metacognitive, a strategiilor metacognitive şi a propriei funcţionări metacognitive, în activităţi de învăţare faţă în faţă şi în medii virtuale de învăţare; – strategii de învăţare problematizată - prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situaţii-problemă, centrate pe conştientizarea şi controlul gândirii în toate dimensiunile sale, pe utilizarea abilităţilor cognitive de ordin superior: abilităţi cognitive fundamentale (analiza, clasificarea, compararea, rezumarea, formularea întrebărilor, identificarea erorilor, evaluarea, verificarea), procese cognitive complexe (reprezentarea şi organizarea cunoştinţelor, înţelegerea, rezolvarea de probleme, luarea de decizii, investigarea), deprinderi cognitive (gândirea critică şi gândirea creativă); – strategii de exersare, prin exersarea: gândirii, pentru receptarea, identificarea sensului şi (re)semnificarea informaţiilor etc., ca premisă a rezolvării sarcinilor şcolare şi diverselor probleme; procedurilor cognitive şi a comportamentelor metacognitive; organizării mentale, prin "gândirea cu voce tare" pe parcursul procesului de învăţare şi la finalul acestuia; modelelor de judecare metacognitivă; a conştientizării şi argumentării propriului demers de învăţare; – strategii de învăţare bazată pe proiect - care îşi propun implicarea elevilor în activităţi de grup, în vederea realizării de investigaţii pe o temă dată sau la alegere; proiectele pot fi realizate la nivel de elev/ grup de elevi/ clasă. Temele proiectelor vor fi relaţionate cu programa şcolară şi pot viza: teme specifice disciplinei, teme interdisciplinare sau teme transdisciplinare. Recomandăm utilizarea următoarelor categorii de metode şi tehnici didactice, care contribuie la formarea competenţelor metacognitive: - metode de predare-învăţare interactivă, care sunt centrate pe procesul de învăţare şi pe organizarea contextului învăţării, astfel încât să se ofere cât mai multe posibilităţi de implicare activă în explorarea de către elevi a unor subiecte complexe şi în transferul cunoştinţelor acumulate în contexte teoretice şi practice noi: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, problematizarea, dezbaterea, e-dezbaterea, explicaţia etc. prin discuţii referitoare la cunoaşterea ca proces şi cunoaşterea ca produs, ca dimensiuni complementare ale cunoaşterii, care vizează: ● identificarea aşteptărilor, nevoilor şi intereselor educaţionale ale elevilor; ● cunoaşterea specificului propriilor procese cognitive (reflecţia asupra propriilor cunoştinţe şi abilităţi precum şi asupra stărilor afective asociate cunoştinţelor, asupra abilităţilor metacognitive, asupra competenţelor metacognitive); ● cunoaşterea proceselor interactive de conştientizare a capacităţilor metacognitive, a strategiilor metacognitive şi a propriei funcţionări metacognitive, în activităţi de învăţare faţă în faţă şi în medii virtuale de învăţare; ● managementul propriilor procese cognitive: "metacogniţia în acţiune" - procesele mentale implicate în coordonarea aspectelor rezolvării de probleme: înţelegerea problemei, reflecţie, intuirea modului de rezolvare, anticiparea soluţiei, planificarea proceselor şi căilor de acţiune, selecţia de strategii cognitive şi metacognitive, aplicarea de strategii cognitive şi metacognitive, monitorizarea aplicării soluţiilor şi a utilizării resurselor, reglarea pe parcurs, evaluarea, identificarea aspectelor negative şi a greşelilor tipice, realizare de conexiuni, autoreglare; compararea propriilor procese cognitive cu cele ale experţilor în învăţare, ale altor colegi sau, în anumite situaţii cu modelul internalizat al expertizei cognitive: elevii îşi analizează critic propriile performanţe, le compară cu modelul demonstrat, refac traseul cunoaşterii, conştientizează calitatea propriilor metacogniţii, evită transferul rigid al procedurilor cognitive, învaţă să accepte variante de lucru, analizează variantele de lucru, evaluează critic posibilităţile de corectare a propriilor demersuri cognitive; ● modelarea comportamentelor metacognitive prin externalizarea comportamentelor cognitive (euristice şi de control metacognitiv) desfăşurate pe plan intern: modelarea prin gândirea cu voce tare - think-aloud modeling (verbalizarea a ceea ce gândeşte în timpul rezolvării unei probleme), modelarea prin comunicarea cu voce tare - talk-aloud modeling (demonstrarea îndeplinirii unei sarcini însoţită de verbalizarea procesului gândirii sau a strategiei folosită pentru rezolvarea problemei care l-a adus pe elev la concluzia lui) şi modelarea performanţei - performance modeling (demonstrarea rezolvării sarcinii care urmează să fie îndeplinită); – metode şi tehnici specifice de exersare şi dezvoltare a abilităţilor metacognitive, care să faciliteze oferirea de explicaţii - afirmaţii explicite despre ceea ce trebuie să se înveţe (cunoştinţe declarative), de ce şi când trebuie folosite (cunoştinţe condiţionale sau situaţionale) şi cum trebuie folosite (cunoştinţe procedurale); de asemenea, aceste metode şi tehnici facilitează interacţiunea elevilor cu conţinuturile informaţionale ale diferitelor discipline şcolare (prin stabilirea modalităţilor de structurare vizuală informaţiei şi a unităţilor de conţinut în suporturi de instruire: scheme, diagrame, organizatori grafici, suporturi iconice, texte suport etc.) în vederea promovării de strategii metacognitive: anticiparea calităţii şi importanţei informaţiilor; analizarea informaţiilor care nu sunt descrise explicit (metainformaţii), privind conţinutul semantic al informaţiei vehiculate (în cazul titlurilor sau a cuvintelor cheie date în avans, de exemplu); importanţa informaţiei vehiculate în contextul dat (în cazul unei anumite poziţionări vizuale a acesteia, de exemplu); relaţionările posibile cu anumite concepte, idei (în cazul sintetizării informaţiei în tabele, scheme, imagini); analizarea modului în care poziţionările vizuale facilitează procesele metacognitive; alocarea de resurse mentale în mod diferenţiat, în funcţie de tipurile de stimuli şi de felul în care sunt percepute diversele sarcini de prelucrare a informaţiei; luarea de decizii privind modul şi ordinea în care va fi parcurs materialul; analiza imaginilor şi integrarea lor cu textul scris etc.: ● analiza erorilor ● atenţia selectivă ● discuţiile în grup ● generarea de întrebări ● hărţile conceptuale/semantice/cognitive ● interogatoriul privind procesul gândirii interviurile structurate/semistructurate ● interviurile metacognitive ● jurnalul reflexiv ● lectura reflexivă ● listele de verificare ● modelarea ● mediile de învăţare personale ● protocolul gândirii cu voce tare ● reflecţii asupra activităţii ● tehnici de monitorizare a scrierii ● WebQuest – metode şi tehnici de fixare, recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor: reactualizarea achiziţiilor anterioare; realizare de predicţii; metoda fishbone maps (scheletul de peşte); tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique); metoda R.A.I.; recenzia prin rotaţie, centrate pe: ● autoanaliza produselor cunoaşterii şi anticiparea posibilităţilor de utilizare constructivă a acestora în diferite contexte şcolare şi extraşcolare; ● descrierea proceselor acţionale implicate în activitatea metacognitivă (rolul funcţiilor executive de evaluare, anticipare, planificare, monitorizare şi control în observarea şi reglarea proceselor cognitive): pregătirea şi planificarea învăţării; selectarea şi folosirea strategiilor de învăţare; monitorizarea folosirii strategiei; articularea diferitelor strategii; evaluarea învăţării şi a modului în care a fost folosită strategia; ● monitorizarea activă a propriilor procese cognitive; ● reglarea propriilor procese cognitive în perspectiva învăţării ulterioare; ● aplicarea unui set de strategii cognitive şi metacognitive care să susţină şi să optimizeze maniera în care se abordează o problemă; ● formarea, exersarea şi dezvoltarea de competenţe metacognitive; ● evidenţierea funcţiilor metacogniţiei: priza de conştiinţă, reglarea rutinelor cognitive, reglarea strategiilor cognitive; rolul elementelor sistemului conativ, puternic implicate în procesele cognitive; – metode şi tehnici de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: brainstorming-ul, studiul de caz; tehnici ale gândirii critice (ciorchinele, turul galeriei); explozia stelară Starbursting; metoda Pălăriilor gânditoare; interviul de grup; tehnica 6/3/5; controversa creativă; tehnica acvariului (Fishbowl); metoda Frisco; jurnalul cu dublă intrare, vizând: ● analiza seturilor de produse ale învăţării de tip metacognitiv şi utilizarea lor pentru optimizarea activităţii cognitive în contexte şcolare şi extraşcolare (cunoştinţe cu privire la specificul propriilor procese cognitive şi la capacitatea de a utiliza mecanisme de autoreglare pentru controlul funcţional al acestor procese; cunoaşterea conştientizată cu privire la propriile procese cognitive, prin crearea de situaţii de conştientizare explicită a acestor mecanisme); ● pre-lectura în scopul: asigurării comprehensiunii textului; identificării modului de organizare a acestuia, a subtitlurilor, a cuvintelor cheie; lecturii rezumatelor; ● încetinirea ritmului lecturii, reluarea lecturii unui fragment şi reflecţia asupra semnificaţiei acestuia; ● activarea cunoştinţelor anterioare şi utilizarea lor funcţională, prin alocarea de timp pentru reflecţie cognitivă şi metacognitivă; ● realizare de predicţii în legătură cu comportamente, evenimente sau fenomene, în vederea aprofundării înţelegerii şi exersării comportamentelor metacognitive; ● construirea designului vizual al informaţiei în vederea influenţării vitezei de prelucrare şi a profunzimii acesteia, prin: facilitarea identificării elementelor cheie, a ideilor esenţiale, a corelaţiilor logice; stabilirea tipului de sarcină şi a exigenţelor acesteia; anticiparea dificultăţii parcurgerii informaţiei în funcţie de gradul de structurare al acesteia; sprijinirea deciziei de alocare de resurse; planificarea modului de parcurgere a sarcinilor; ● analizarea stilului de organizare a informaţiei în ansamblul ei într-un suport de instruire sau în cadrul secvenţelor de predare, în vederea preluării lui ca model de lucru în diferite contexte de cunoaştere şi învăţare (de exemplu: Titlu/ subtitlu/ caracteristici generale/ caracteristici specifice/ exemple/ contraexemple, aplicaţii, problematizări etc.); ● analizarea modelelor de comportament metacognitiv oferite de colegii implicaţi în situaţia de învăţare: verbalizarea comportamentelor; explicarea motivelor pentru utilizarea abilităţilor cognitive şi metacognitive modelate; autochestionarea; analiza critic-constructivă a demersului metacognitiv propriu, în vederea: monitorizării progresului elevilor; activizării elevilor în activităţi frontale sau de grup; predării reciproce; articularea cunoaşterii prin: () comunicarea rezultatelor cogniţiei; () utilizarea de modalităţi de încurajare a exprimării rezultatelor activităţii cognitive (de exemplu, verbalizarea demersurilor cognitive, asumarea rolului de monitor al demersurilor cognitive în activităţile de grup şi verbalizarea demersurilor grupului); () exersarea organizării mentale, prin "gândirea cu voce tare" pe parcursul procesului de învăţare şi la finalul acestuia; () exersare de modele de judecare metacognitivă; o conştientizarea şi argumentarea propriului demers de învăţare; () planificarea proceselor şi căilor necesare rezolvării sarcinii de învăţare; () relatarea despre procesele cognitive, care le permite elevilor vehicularea şi îmbogăţirea vocabularului privitor la demersurile cognitive; () confruntarea proceselor cognitive cu unele similare dezvoltate de colegi; () monitorizarea aplicării soluţiilor şi a utilizării resurselor; () comunicarea cu privire la activităţile de cunoaştere (planuri, scopuri, strategii, resurse, mijloace utilizate etc.) şi explicitarea deciziilor luate; () conştientizarea nivelului de performanţă şi a eficienţei utilizării diverselor strategii cognitive în contexte particulare; () demersuri de: planificare, generalizare şi formalizare a propriilor cogniţii; transfer metacognitiv al cogniţiilor în situaţii noi. În organizarea activităţilor de predare-învăţare la disciplina "Strategii metacognitive", profesorul poate îmbina metodele şi tehnicile didactice prezentate, contextualizându-le funcţie de caracteristicile fiecărei clase de elevi de particularităţile metacognitive ale acestora. Strategii de evaluare Evaluarea formativă la disciplina opţională "Strategii metacognitive" poate utiliza atât metodele tradiţionale de evaluare, cât şi cele activ-participative. Astfel, metodele de evaluare orale vor fi centrate pe: reflecţia individuală şi reflecţia colectivă, protocolul cu voce tare, exerciţii, discuţii de grup, dezbateri, conversaţie în perechi etc. Probele scrise vor viza îndeosebi evaluarea capacităţii de reflecţie, conştientizare, aplicare şi transfer al strategiilor metacognitive. Probele practice vor pune elevii în situaţii concrete de lucru, pentru exersarea competenţelor de tip metacognitiv (individual, în perechi, în grupuri). Se vor folosi elemente de evaluare continuă. Recomandăm utilizarea următoarelor metode şi tehnici de evaluare: ● exprimarea ideilor şi argumentelor personale prin: poster, desen, colaj; ● eseul; ● proiectul (individual şi de grup); ● portofoliul (individual şi de grup); ● e-portofoliul; ● activităţi practice; ● investigaţia; ● discuţiile de grup; ● tehnica 3-2-1; ● tehnica R.A.I. (Răspunde - Aruncă - Interoghează); ● fişa de evaluare/autoevaluare. Cea mai importantă funcţie a evaluării la ora de "Strategii metacognitive" este cea formativ-motivaţională, punându-se accentul pe ameliorarea funcţionării cognitive şi pe optimizarea managementului activităţilor de învăţare şi de cunoaştere. Bibliografie 1. Bocoş, M.-D. (2013). Instruirea interactivă. Repere axiologice şi metodologice. Editura Polirom, Iaşi. 2. Brown, A. (1984). Metacognition, executive control, self-regulation, and other more mysterious mechanisms. In F. Weinert & R. Kluwe (Eds.), Metacognition, Motivation, and Learning, (pp. 60-108). Germany: Kuhlhammer. 3. Brown, A. L., Campione, J.C. (1978). Memory Strategies in Learning: Training Children to Study Strategically. In: Pick, H.L., Leibowitz, H.W., Singer, J.E., Steinschneider, A., Stevenson, H.W. (eds) Psychology: From Research to Practice. Springer, Boston, MA. https://doi.org/l0.l007/978-l-4684-2487-4 5 4. Brown, A. L. (1987). Metacognition, Executive Control, Self-Regulation, and Other More Mysterious Mechanisms. In F. E. Weinert, & R. Kluwe (Eds.), Metacognition, Motivation, and Understanding (pp. 65-116). Hillsdale: L. Erlbaum Associates. 5. Campanario, M. (2009). Dezvoltarea metacogniţiei în învăţarea ştiinţei: strategii ale profesorilor şi activităţi orientate către elevi. Colecţia digitală Eudoxus (traducere). 6. Flavell, J. H. (1976). Metacognitive Aspects of Problem Solving. In L. B. Resnick (ed) The Nature of Intelligence, Hillsdale NJ, Erlbaum. 7. Giasson, J. (2000). La comprehension en lecture. De Boeck, 3e edition. 8. Henter, R. (2016). Metacogniţia - o abordarepsihopedagogică. Presa Universitară Clujeană. http://www.editura.ubbcluj.ro/www/ro/ebook2.php?id=2503 9. Manasia L, Pârvan A. (2013). Dezvoltarea competenţei metacognitive în mediile colaborativ-virtuale de învăţare. Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XI- a, 2013 Ghidul Autorului (titlul lucrării) (icvl.eu) 10. Marzano, R. J. (1998). A theory-based meta-analysis of research on instruction. Aurora, CO:McREL. www.mcrel.org/PDF/Instruction/5982RR InstructionMeta Analysis.pdf* 11. Mih V., Mih. C. (2012). Strategii de optimizare a activităţii de comprehensiune a citirii. Perspective. Perspective nr. 24.pdf (anpro.ro) 12. Manolescu, M. (2003). Activitate evaluativă între cogniţie şi metacogniţie. Meteor Press. 13. Neacşu, I. (2019). Neurodidactica învăţării şi psihologia cognitivă. Editura Polirom. https://www.polirom.ro/carti/-/carte/7009 14. Rogojinaru, A. (1996). Lectura pentru înţelegere. Bucureşti, Soros Foundation for an Open Society. 15. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educaţiei. Editura Polirom. 16. Stăncescu, I. (2017). Metacogniţie şi motivaţie în învăţarea academică. Repere psihodidactice. Editura: Universitară. 17. *** http://euroguidance.ise.ro/wp-content/uploads/2019/01/ghid a invata sa înveţi.pdf 18. *** Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, actualizată 2020, consolidată cu modificările şi completările ulterioare (https://www.edu.ro/) 19. *** Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, emis prin OME nr. 3239/05.02.2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional (https://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/237422). 20. *** Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, emis prin OME nr. 3239/05.02.2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru - Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a ( https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul- de-formare-al-absolventului final.pdf). -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
