Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXĂ din 2 februarie 2024  referitoare la amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, Unitatea de Producţie I Murga Mare, judeţul Gorj    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXĂ din 2 februarie 2024 referitoare la amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, Unitatea de Producţie I Murga Mare, judeţul Gorj

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 128 bis din 15 februarie 2024
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 141 din 2 februarie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2024.
──────────
                                     AMENAJAMENTUL
                                   FONDULUI FORESTIER
                   PROPRIETATE PRIVATĂ APARŢINÂND PERSOANELOR FIZICE
                     STANOVICI EVELYN LAURA şi STĂNESCU RADU VASILE
                              U.P. I MURGA MARE, JUD. GORJ
        ADMINISTRATOR - ing.
        ŞEF PROIECT - ing.
        PROIECTANT - ing.
    EXEMPLARUL 3 ( )
        2022
        STUDIU DE AMENAJARE A PĂDURILOR
        U.P.I MURGA MARE

┌────────┬─────────────────────────────┐
│ │CUPRINS │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Memoriul de prezentare al │
│ │amenajamentului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Proces verbal CTE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Fişa indicatorilor de │
│ │caracterizare a fondului │
│ │forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │PARTEA I -MEMORIU TEHNIC │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│1. │SITUAŢIA │
│ │TERITORIAL-ADMINISTRATIVA │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Elemente de identificare a │
│1.1. │unităţii de protecţie şi │
│ │producţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│1.2. │Vecinătăţi, limite şi hotare │
├────────┼─────────────────────────────┤
│1.3. │Trupuri de pădure (bazinete) │
│ │componente │
├────────┼─────────────────────────────┤
│1.4. │Administrarea fondului │
│ │forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2. │ORGANIZAREA TERITORIULUI │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.1. │Constituirea unităţii de │
│ │protecţie şi producţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Constituirea şi │
│2.2. │materializarea parcelarului │
│ │şi subparcelarului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.2.1. │Mărimea parcelelor si │
│ │subparcelelor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.2.2. │Situaţia bornelor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Corespondenţa între │
│2.2.3. │parcelarul şi subparcelarul │
│ │precedent şi cel actual │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Planuri de bază utilizate. │
│2.3. │Ridicări în plan folosite │
│ │pentru reambularea planurilor│
│ │de bază │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.4. │Suprafaţa fondului forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.4.1. │Determinarea suprafeţelor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.4.2. │Modificări survenite în │
│ │fondul forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evidenţa mişcărilor de │
│2.4.3. │suprafaţă din fondul │
│ │forestier (Tabelul 1E) │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.4.4. │Utilizarea fondului forestier│
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.4.5. │Evidenţa fondului forestier │
│ │pe destinaţii şi deţinători │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Suprafaţa fondului forestier │
│2.4.6. │pe categorii de folosinţă şi │
│ │specii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.4.7. │Suprafaţa fondului forestier │
│ │pe categorii de folosinţă │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.5. │Enclave │
├────────┼─────────────────────────────┤
│2.6. │Organizarea administrativă │
│ │(districte, cantoane) │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│3. │GOSPODĂRIREA DIN TRECUT │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Istoricul şi analiza modului │
│ │de gospodărire a pădurilor │
│3.1. │din trecut până la intrarea │
│ │în vigoare a amenajamentului │
│ │expirat │
├────────┼─────────────────────────────┤
│3.1.1. │Evoluţia proprietăţii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│3.1.2. │Modul de gospodărire a │
│ │pădurilor înainte de 1948 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│3.1.3. │Modul de gospodărire a │
│ │pădurilor după 1948 │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evoluţia constituirii │
│3.1.3.1.│proprietăţii şi a bazelor de │
│ │amenajare │
├────────┼─────────────────────────────┤
│3.1.3.2.│Evoluţia reglementării │
│ │producţiei │
├────────┼─────────────────────────────┤
│3.2. │Analiza critică a │
│ │amenajamentului expirat │
├────────┼─────────────────────────────┤
│3.3. │Concluzii privind │
│ │gospodărirea pădurilor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4. │STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL │
│ │VEGETAŢIEI FORESTIERE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Metode şi procedee de │
│4.1. │culegere şi prelucrare a │
│ │datelor de teren │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2. │Elemente generale privind │
│ │cadrul natural │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2.1. │Geologie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2.2. │Geomorfologie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2.3. │Hidrologie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2.4. │Climatologie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2.4.1.│Regimul termic │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2.4.2.│Regimul pluviometric │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2.4.3.│Regimul eolian │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.2.4.4.│Concluzii privind condiţiile │
│ │climatice │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.3. │Soluri │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evidenţa şi răspândirea │
│4.3.1. │teritorială a tipurilor de │
│ │sol │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.3.2. │Descrierea principalelor │
│ │tipuri de sol │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.3.3. │Lista u.a-urilor pe tipuri şi│
│ │subtipuri de soluri │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.4. │Tipuri de staţiune │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evidenţa şi răspândirea │
│4.4.1. │teritorială a tipurilor de │
│ │staţiuni │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.4.2. │Lista unitatilor amenajistice│
│ │pe tipuri de staţiune │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Descrierea tipurilor de │
│ │staţiuni, a factorilor │
│4.4.3. │limitativi şi măsurile de │
│ │gospodărire impuse de aceşti │
│ │factori │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.5. │Tipuri de pădure │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.5.1. │Evidenţa tipurilor naturale │
│ │de pădure │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.5.2. │Lista unităţilor amenajistice│
│ │pe tipuri de păduri │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Formaţii forestiere şi │
│4.5.3. │caracterul actual al tipului │
│ │de pădure │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.6. │Structura fondului de │
│ │protecţie şi producţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.7. │Arborete slab productive şi │
│ │provizorii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.8. │Arborete afectate de factori │
│ │destabilizatori şi limitativi│
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.8.1. │Arborete afectate de factori │
│ │limitativi │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.8.1.1.│Arborete instalate pe │
│ │terenuri cu rocă la suprafaţă│
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.9. │Starea sanitară a pădurii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│4.10. │Concluzii privind condiţiile │
│ │staţionale şi de vegetaţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL │
│5. │- ECONOMICE ALE PĂDURII ŞI A │
│ │BAZELOR DE AMENAJARE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Stabilirea funcţiilor │
│5.1. │social-economice şi ecologice│
│ │ale pădurii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.1.1. │Obiectivele social-economice │
│ │şi ecologice │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.1.2. │Funcţiile pădurii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.1.3. │Subunităţi de producţie sau │
│ │de protecţie constituite . │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Stabilirea bazelor de │
│5.2. │amenajare ale arboretelor şi │
│ │ale pădurii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.2.1. │Regimul │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.2.2. │Compoziţia-ţel │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.2.3. │Tratamentul │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.2.4. │Exploatabilitatea │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.2.5. │Ciclul │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.3. │Conservarea biodiversitătii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.3.1. │Parcul National Defileul │
│ │Jiului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│5.3.2. │Situl Natura 2000 ROSCI0063 │
│ │Defileul Jiului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │REGLEMENTAREA PROCESULUI DE │
│ │PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI │
│6. │DE GOSPODĂRIRE PENTRU │
│ │ARBORETELE CU FUNCŢII │
│ │SPECIALE DE PROTECŢIE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Măsuri de gospodărie a │
│6.1. │arboretelor cu funcţia de │
│ │protecţie. │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Măsuri de gospodărie a │
│6.1.1. │arboretelor din tipul I de │
│ │categorii functionale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│6.2. │Refacerea arboretelor slab │
│ │productive şi provizorii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Măsuri de gospodărire a │
│6.3. │arboretelor afectate de │
│ │factori destabilizatorii şi │
│ │limitativi │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Recomandări primind │
│6.4. │menţinerea şi dezvoltarea │
│ │biodiversităţii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A │
│7. │ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI │
│ │FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│7.1. │Producţia cinegetică │
├────────┼─────────────────────────────┤
│7.2. │Producţia salmonicolă │
├────────┼─────────────────────────────┤
│7.3. │Producţia de fructe de pădure│
├────────┼─────────────────────────────┤
│7.4. │Producţia de ciuperci │
│ │comestibile │
├────────┼─────────────────────────────┤
│7.5. │Resurse melifere │
├────────┼─────────────────────────────┤
│7.6. │Alte produse │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│8. │PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Protecţia împotriva │
│8.1. │doborâturilor şi rupturilor │
│ │de vânt şi de zăpadă │
├────────┼─────────────────────────────┤
│8.2. │Protecţia împotriva │
│ │incendiilor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│8.3. │Protecţia împotriva poluării │
│ │industriale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│8.4. │Protecţia împotriva bolilor │
│ │şi a altor dăunători │
├────────┼─────────────────────────────┤
│8.5. │Paza pădurii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│8.6. │Obligaţiile proprietarilor de│
│ │păduri privind regimul silvic│
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │INSTALAŢII DE TRANSPORT, │
│9. │TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI │
│ │CONSTRUCŢII SILVICE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│9.1. │Instalaţii de transport │
├────────┼─────────────────────────────┤
│9.2. │Tehnologii de exploatare │
├────────┼─────────────────────────────┤
│9.3. │Construcţii silvice │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│10. │ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI │
│ │DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│10.1. │Realizarea continuităţii │
│ │funcţionale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│10.2. │Dinamica dezvoltării fondului│
│ │forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│10.3. │Bilanţul producţiei de lemn │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│11. │DIVERSE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Data intrării în vigoare a │
│11.1. │amenajamentului. Durata de │
│ │aplicabilitate a acestuia │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Recomandări privind tinerea │
│ │evidenţei lucrărilor │
│11.2. │executate pe parcursul │
│ │duratei de valabilitate a │
│ │amenajamentului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│11.3. │Indicarea hărţilor anexate │
│ │amenajamentului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│11.4. │Colectivul de elaborare │
├────────┼─────────────────────────────┤
│11.5. │Bibliografie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │PARTEA A II-A. PLANURI DE │
│ │AMENAJAMENT │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│12. │PLANURI DE RECOLTARE ŞI │
│ │CULTURĂ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evidenţa unităţilor │
│12.1. │amenajistice în funcţie de │
│ │lucrările propuse │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE │
│13. │DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE│
│ │SILVICE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│13.1. │Planul drumurilor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│13.2. │Planul construcţiilor silvice│
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│14. │PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI│
│ │FORESTIER │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│14.1. │Dinamica dezvoltării fondului│
│ │forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│14.2. │Dinamica structurii fondului │
│ │forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Dinamica structurii │
│14.2.1. │arboretelor pe clase de │
│ │vârstă │
├────────┼─────────────────────────────┤
│14.2.2. │Situatia suprafeţelor pe │
│ │categorii de folosinţă │
├────────┼─────────────────────────────┤
│14.2.3. │Repartitia suprafeţelor pe │
│ │categorii funcţionale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│14.2.4. │Compoziţia arboretelor │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │PARTEA A III-A. EVIDENŢE DE │
│ │AMENAJAMENT │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15. │EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A │
│ │FONDULUI FORESTIER │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.1. │Evidenţe privind descrierea │
│ │unităţilor amenajistice │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.1.1. │Descrierea parcelară │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.1.2. │Evidenţa pe u.a. a datelor │
│ │complementare │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.1.3. │Evidenţa u.a. inventariate │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.2. │Evidenţe privind mărimea şi │
│ │structura fondului forestier │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Repartiţia suprafeţelor pe │
│15.2.1. │categorii de folosinţă │
│ │forestieră şi grupe │
│ │funcţionale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.2.2. │Repartiţia suprafeţelor pe │
│ │categorii funcţionale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.2.3. │Situaţia sintetică pe specii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Structura şi mărimea fondului│
│15.2.4. │forestier pe grupe, subgrupe │
│ │şi categorii funcţionale │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Structura şi mărimea fondului│
│15.2.5. │forestier pe grupe │
│ │funcţionale şi specii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.2.6. │Structura şi mărimea fondului│
│ │forestier pe specii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Structura şi mărimea fondului│
│15.2.7. │forestier pe specii pentru │
│ │fondul neproductiv │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Structura şi mărimea fondului│
│ │forestier pe subunităţi de │
│15.2.8. │producţie / protecţie după │
│ │vârstă, grupe funcţionale şi │
│ │specii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.3. │Evidenţe privind condiţiile │
│ │naturale de vegetatie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evidenţa tipurilor de │
│15.3.1. │staţiune şi a tipurilor de │
│ │pădure │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.3.2. │Recapitulaţie formaţii │
│ │forestiere │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Repartiţia suprafeţelor pe │
│15.3.3. │formaţii forestiere, │
│ │altitudine, înclinare şi │
│ │expoziţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Repartiţia suprafeţelor pe │
│15.3.4. │etaje fitoclimatice, │
│ │înclinare şi expoziţie │
├────────┼─────────────────────────────┤
│15.3.5. │Evidenţa arboretelor slab │
│ │productive şi provizorii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Repartiţia suprafeţelor în │
│15.3.6. │raport cu eroziunea şi │
│ │înclinarea terenului │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Repartiţia suprafetelor în │
│15.3.7. │raport cu natura şi │
│ │intensitatea poluării │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evidenţe ajutătoare pentru │
│15.4. │întocmirea planurilor de │
│ │reglementare a procesului de │
│ │producţie lemnoasă │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evidenţe privind │
│15.5. │accesibilitatea fondului │
│ │forestier şi a posibilităţii │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Accesibilitatea fondului │
│15.5.1. │forestier şi a masei lemnoase│
│ │de recoltat în raport cu │
│ │distanţa de colectare │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Lista drumurilor şi a │
│15.5.2. │unităţilor amenajistice │
│ │deservite │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │PARTEA A IV - A - APLICAREA │
│ │AMENAJAMENTULUI │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│16. │EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA │
│ │AMENAJAMENTULUI │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│17. │DOCUMENTE │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│17.1. │Documente de proprietate │
├────────┼─────────────────────────────┤
│17.2. │Procese verbale de amenajare │
├────────┼─────────────────────────────┤
│17.3. │Anexe │
└────────┴─────────────────────────────┘

        TERA SILVA PROIECT
 (a se vedea imaginea asociată)
                      MEMORIUL DE PREZENTARE AL AMENAJAMENTULUI
                   FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARŢINÂND
                                   PERSOANELOR FIZICE
                     STANOVICI EVELYN LAURA şi STĂNESCU RADU VASILE
                            U.P. I MURGA MARE, JUDEŢUL GORJ
        Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2022
        Prestator servicii silvice: Ocolul Silvic Parângul Mic din oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj.
        Suprafaţa unităţii de protecţie (U.P). I Murga Mare este de 240,00 ha (în totalitate pădure). Menţionăm că întreaga suprafaţă în studiu este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului şi în perimetrul RONPA0933- Parcul Naţional Defileul Jiului.
     În fondul forestier în studiu, în urma analizei criteriilor şi indicatorilor pădurilor virgine şi cvasivirgine din Ordinul 3397 / 2012, Ordinul 1417/2016, a precizărilor din adresele WWF nr. 391 / 2014 şi nr. 89 / 2016 şi a Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România emis în octombrie 2018, nu s-au identificat arborete virgine sau cvasivirgine.
        Punctele de contur ale unităţii de producţie analizate în coordonatele Stereografice 1970 sunt următoarele:
        Y=371435.830 X=426961.983
        Y=370790.779 X=425845.194
        Y=371773.987 X=424508.773
        Y=373378.586 X=425106.232
        Y=372859.452 X=427291.673
        Y=371923.436 X=427338.841

    1. Suprafaţa fondului forestier
        Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, s-a făcut în baza aplicării prevederilor Legilor funciare, retrocedându- se/dobândindu-se suprafeţe din fosta U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Bumbeşti din cadrul Direcţiei Silvice Gorj, documentele care atestă proprietatea fiind:
    - Certificat de Moştenitor Nr. ...... din pentru ......, ce are în proprietate din suprafaţa înscrisă în Titlul de proprietate nr. ...... din ...... ;
    – Certificat de Legatar Nr. ...... din ...... pentru ...... , ce are în proprietate din suprafaţa înscrisă în Titlul de proprietate nr. ...... din ......

        Constituirea Unităţii de protecţie (U.P) I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice ......, conform Convenţiei de asociere nr. ......, autentificată de Notar Public ...... .
        Menţionăm că, după reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafaţa fondului forestier ce face obiectul prezentului studiu nu s-a întocmit amenajament silvic pentru noua proprietate şi că, din anul 2012 atunci când a expirat amenajamentul silvic întocmit pentru fondul forestier proprietatea publică a statului din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti-D.S. Gorj, amenajament silvic valabil şi pentru această suprafaţă de fond forestier, pentru suprafaţa de fond forestier de 240,00 ha nu a mai fost întocmit un alt amenajament silvic.
        În prezent serviciile silvice pentru fondul forestier analizat sunt asigurate de Ocolul silvic Parângul Mic din oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj.
        Stabilirea soluţiilor tehnice sunt conform "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare.
        Date generale

┌───────────┬─────────┬──────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────┐
│ │ │Din care (ha) │Păduri cu rol de: │ │
│ │ ├──────┬────────┬─────────┬───────┬──────┬─────────┼─────────┬─────────┬───────┤ │
│ │ │ │ │ │ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│ │Suprafaţa│ │ │ │ │ │scoase │ │Protecţie│Prod. │Compoziţia │
│Amenajament│totală │ │Terenuri│Terenuri │ │Ter. │temporar │Protecţie│şi │şi │arboretelor│
│ │(ha) │Pădure│de │degradate│Ter. │afect.│din │ │producţie│protecţ│fond │
│ │ │ │împăd. │destinate│neprod.│gosp. │fondul │ │ │ │productiv │
│ │ │ │ │împăd. │ │Silv. │forestier│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ├───────┬─┼─────────┼─────────┼───────┤ │
│ │ │ │ │ │ │ │F │M│TI- II │TIII-IV │TV-VI │ │
├───────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼─┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Precedent -│240,00 │240,00│- │- │- │- │- │-│240,00 / │- │- │- │
│2003 │ │ │ │ │ │ │ │ │- │ │ │ │
├───────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼─┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Actual - │240,00 │240,00│- │- │- │- │- │-│240,00 / │- │- │- │
│2022 │ │ │ │ │ │ │ │ │- │ │ │ │
└───────────┴─────────┴──────┴────────┴─────────┴───────┴──────┴───────┴─┴─────────┴─────────┴───────┴───────────┘


        Diferenţa se justifică astfel:

┌─────┬───────────────────┬─────────┬───────────┐
│ │SUPRAFAŢA -HA │DIFERENTE│JUSTIFICARI│
│ ├───────┬───────────┼──────┬──┼─────────┬─┤
│U.P. │ │Din actele │ │ │ │ │
│ │Actuala│de │+ │- │+ │-│
│ │ │proprietate│ │ │ │ │
├─────┼───────┼───────────┼──────┼──┼─────────┼─┤
│I │ │ │ │ │rotunjire│ │
│Murga│240,00 │239,9983 │0,0017│- │la două │-│
│Mare │ │ │ │ │zecimale │ │
└─────┴───────┴───────────┴──────┴──┴─────────┴─┘



    2. Prevederile şi realizările amenajamentului expirat
     Pentru suprafaţa fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, suprafaţă de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti, ediţia 2003, au fost prevăzute lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înfiinţarea ariei naturale protejate Parcul Naţional Defileul Jiului - RONPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).
    2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului
        Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafaţa de fond forestier de 240,0 ha, care face obiectul prezentului studiu, reprezentând mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti-D.S. Gorj.
    2.1.1. Evoluţia compoziţiei

┌──────────────┬──────┬────────────────┐
│ │ │Specii │
│Anul │Supraf│forestiere │
│amenajării │- ha -├───┬───┬────┬───┤
│ │ │FA │ME │PLT │DT │
├──────────────┼──────┼───┼───┼────┼───┤
│2003 │240,00│50 │35 │4 │11 │
├──────────────┼──────┼───┼───┼────┼───┤
│2022 │240,00│54 │33 │3 │10 │
└──────────────┴──────┴───┴───┴────┴───┘


    2.1.2. Dinamica claselor de vârstă - fond productiv
        Întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional. în cadrul suprafeţei de fond forestier care face obiectul prezentului studiu nu avem fond productiv.

    2.1.3. Evoluţia claselor de producţie

┌──────────┬─────────┬───────────────┬─────┐
│ │ │Clase de │Clasa│
│Anul │Suprafaţa│producţie (%) │de │
│amenajării│-ha- ├─┬──┬───┬──┬───┤prod.│
│ │ │I│II│III│IV│V │medie│
├──────────┼─────────┼─┼──┼───┼──┼───┼─────┤
│2003 │240,00 │-│- │- │- │100│Vc │
├──────────┼─────────┼─┼──┼───┼──┼───┼─────┤
│2022 │240,00 │-│- │- │- │100│Vc │
└──────────┴─────────┴─┴──┴───┴──┴───┴─────┘


    2.1.4. Evoluţia densităţii arboretelor

┌──────────┬─────────┬─────────────┬───────────┐
│ │ │Consistenţa │ │
│ │ │(%) │ │
│Anul │Suprafaţa├────┬───┬────┤Consistenţa│
│amenajării│% │ │0,4│0,7-│medie │
│ │ │<0,4│- │1,0 │ │
│ │ │ │0,6│ │ │
├──────────┼─────────┼────┼───┼────┼───────────┤
│2003 │240,00 │- │- │100 │0,72 │
├──────────┼─────────┼────┼───┼────┼───────────┤
│2022 │240,00 │- │- │100 │0,70 │
└──────────┴─────────┴────┴───┴────┴───────────┘




    3. Structura fondului forestier
        Structura fondului forestier analizat se prezintă astfel:

┌───────────┬───────┬───────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ │Fond │ │Specii │
│Specificări│forest.│UM ├─────┬──────────┬────────┬─────────┬───────────────┤
│ │ │ │FA │ME │PLT │DT │TOTAL U.P. │
├───────────┼───────┼───────────┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │A11-13 │ │- │- │- │- │- │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│Compoziţia │A21-22 │% │54 │33 │3 │10 │100 │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │Total │ │54 │33 │3 │10 │100 │
│ │U.P. │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────┼───────────┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │A11-13 │ │- │- │- │- │- │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│Cls. de │A21-22 │- │V._0 │V._0 │V._0 │V._0 │V._0 │
│prod. ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │Total │ │V._0 │V._0 │V._0 │V._0 │V._0 │
│ │U.P. │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────┼───────────┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │A11-13 │ │- │- │- │- │- │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│Consistenţa│A21-22 │- │0,70 │0,70 │0,70 │0,70 │0,70 │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │Total │ │0,70 │0,70 │0,70 │0,70 │0,70 │
│ │U.P. │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────┼───────────┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │A11-13 │ │- │- │- │- │- │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│Creşt. crt.│A21-22 │mc/an/ha │3,3 │2,4 │1,3 │3,8 │3,0 │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │Total │ │3,3 │2,4 │1,3 │3,8 │3,0 │
│ │U.P. │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────┼───────────┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │A11-13 │ │- │- │- │- │- │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│Volum │A21-22 │mc/ha │158 │112 │107 │108 │136 │
│unitar ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │Total │ │158 │112 │107 │108 │136 │
│ │U.P. │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────┼───────────┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │A11-13 │ │- │- │- │- │- │
│ ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│Vârsta │A21-22 │ani │94 │67 │68 │67 │81 │
│medie ├───────┤ ├─────┼──────────┼────────┼─────────┼───────────────┤
│ │Total │ │94 │67 │68 │67 │81 │
│ │U.P. │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴───────┴───────────┴─────┴──────────┴────────┴─────────┴───────────────┤
│STRUCTURA PE CLASE DE VARSTA (ha/%) │
├─────────────┬───────┬───────┬───────┬──────────┬────────┬─────────┬────┬──────────┤
│ │I │II │III │ │V │VI │VII │ │
│Clasa de │(1-20) │(21-40)│(41-60)│IV(61-80) │(81-100)│(101-120)│(> │Total │
│vârstă (ani) │ │ │ │ │ │ │120)│ │
│ ├─────┬─┼────┬──┼──┬────┼──────┬───┼────┬───┼─────┬───┼──┬─┼──────┬───┤
│ │ha │%│ha │% │ha│% │ha │% │ha │% │ha │% │ha│%│ha │% │
├─────────────┼─────┼─┼────┼──┼──┼────┼──────┼───┼────┼───┼─────┼───┼──┼─┼──────┼───┤
│A_11-A_13 │- │-│- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │-│- │- │
├─────────────┼─────┼─┼────┼──┼──┼────┼──────┼───┼────┼───┼─────┼───┼──┼─┼──────┼───┤
│A_21-A_22 │- │-│- │- │- │- │240,00│100│- │- │- │- │- │-│240,00│100│
├─────────────┼─────┼─┼────┼──┼──┼────┼──────┼───┼────┼───┼─────┼───┼──┼─┼──────┼───┤
│TOTAL │- │-│- │- │- │- │240,00│100│- │- │- │- │- │-│240,00│100│
└─────────────┴─────┴─┴────┴──┴──┴────┴──────┴───┴────┴───┴─────┴───┴──┴─┴──────┴───┘

        ● A11-A13: Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reuşită parţială pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;
        ● A21-A22: Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reuşită parţiala pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale;


    4. Zonarea funcţională
        Potrivit prevederilor din normele tehnice existente, corespunzător obiectivelor ecologice, sociale şi economice fixate s-a realizat zonarea funcţională astfel:

┌──────────┬─────────────────────┬──────┐
│ │Gr. I │ │
│ ├────────┬────────────┤ │
│Anul │TI │T II │TOTAL │
│amenajării├────────┼────────────┤ │
│ │6B │2A │ │
│ │(2A2B5Q)├─────┬──────┼──────┤
│ │ │2A │2A(2B)│ │
├──────────┼────────┼─────┴──────┼──────┤
│ │ │240,0 │ │
│2003 │- ├─────┬──────┤240,0 │
│ │ │20,86│219,14│ │
├──────────┼────────┼─────┴──────┼──────┤
│2022 │240,00 │- │240,00│
└──────────┴────────┴────────────┴──────┘


        Diferenţele între cele două etape de amenajare se datorează înfiinţării ariei naturale protejate RONPA0933- Parcul Naţional Defileul Jiului şi a ROSCI0063 Defileul Jiului, în anul 2005. Astfel suprafeţei fondului forestier analizat, care se află în zona de protecţie integrală a Parcul Naţional Defileul Jiului, i-a fost atribuită încadrarea principală I.6B - Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală (TI) şi încadrările secundare:
    - I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII;
    – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul naţional 66 Filiaşi- Deva, pe 87% din lungime) şi căilor ferate normale (secţiunea Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu - Petroşani, pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g şi cu pericol de alunecare - TII;
    – I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - ROSCI063 Defileul Jiului) - TII.


    5. Subunităţi de gospodărire

┌───────────┬────────────────────┬─────┐
│ │Subunităţi de │ │
│Amenajament│gospodarire -ha- │Total│
│ ├──────────┬─────────┤-ha- │
│ │M │E │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼─────┤
│2003 │240,00 │- │240,0│
├───────────┼──────────┼─────────┼─────┤
│2022 │- │240,0 │240,0│
└───────────┴──────────┴─────────┴─────┘


    6. Bazele de amenajare
        Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:
    6.1. Regim (S.U.P. în producţie):
        Întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I fUncţional. în cadrul suprafeţei de fond forestier care face obiectul prezentului studiu nu avem fond productiv.

    6.2. Compoziţia ţel

┌───────────┬──────────┬────────┬──────┐
│ │ │S.U.P. │ │
│Amenajament│U.P. ├──────┬─┤UP │
│ │ │E │M│ │
├───────────┼──────────┼──────┴─┴──────┤
│ │U.P. III │ │
│2003 │Bratcu, │*** │
│ │O.S. │ │
│ │Bumbesti │ │
├───────────┼──────────┼──────┬─┬──────┤
│ │ │54FA │ │54FA │
│2022 │U.P. I │33ME │-│33ME │
│ │Murga Mare│3PLT │ │3PLT │
│ │ │10DT │ │10DT │
└───────────┴──────────┴──────┴─┴──────┘

        *** Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafaţa reprezentând mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti.

    6.3. Tratament

┌───────────┬─────────┬────────────────┐
│ │ │Suprafaţa de │
│ │ │parcurs cu │
│ │ │tratamente: - ha│
│ │ │/an - │
│Amenajament│U.P. ├────────┬───────┤
│ │ │Tăieri │Fără │
│ │ │de │lucrări│
│ │ │igienă -│- │
│ │ │S.U.P. M│S.U.P. │
│ │ │ │E │
├───────────┼─────────┼────────┼───────┤
│ │U.P. III │ │ │
│2003 │Bratcu, │240,00 │- │
│ │O.S. │ │ │
│ │Bumbeşti │ │ │
├───────────┼─────────┼────────┼───────┤
│ │U.P. I │ │ │
│2022 │Murga │- │240,00 │
│ │Mare │ │ │
└───────────┴─────────┴────────┴───────┘


    6.4. Vârsta exploatabilităţii
        Întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional. În cadrul suprafeţei de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv.

    6.5. Ciclu
        Întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile ( 240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional. în cadrul suprafeţei de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv.


    7. Reglementarea procesului de producţie
        Întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional. în cadrul suprafeţei de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv, deci nu avem arborete incluse în subunităţi pentru care se face reglementarea procesului de producţie.
        În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu:
     ● prevederile H.G. 447/2017, asa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:
    - pentru Tipul I funcţional = SxV_n = 240,00 ha x 4,29 mc/an/ha = 1029,60 mc/an.

        şi
        ● prevederile Legea nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare

        Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "E" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date:

┌──────┬───────────┬─────┬────┬────┬──────┬─────┐
│Specia│FA │ME │DT │PLT │DT │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│CI │248 │133 │39 │14 │ │434 │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VD │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VD1 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VD2 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VD3 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VD4 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VE │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VE1 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VE2 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VE3 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VF │24665 │10957│3091│992 │ │39705│
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VG │25931 │11609│3245│1034│ │41819│
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│DD1 │ │ │ │ │ │-8649│
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│DD2 │ │ │ │ │ │-8649│
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│DD3 │ │ │ │ │ │22407│
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│DD4 │ │ │ │ │ │15872│
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│DM │ │ │ │ │ │-8649│
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│Q │ │ │ │ │ │0.00 │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VD/10 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VE/20 │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VF/40 │ │ │ │ │ │993 │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│VG/60 │ │ │ │ │ │697 │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│POSIB.│ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│A: │M: │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│ │CICLUL │ │ │ │100 │ │
│ │ │ │ │ │Ani │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│ │SUPRAFAŢA │ │ │ │240.00│ │
│ │TOTALĂ │ │ │ │Ha │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│ │SUPRAFAŢA │ │ │ │ │ │
│ │ÎN GR.I │ │ │ │Ha │ │
│ │FUNCŢIONALĂ│ │ │ │ │ │
├──────┼───────────┼─────┼────┼────┼──────┼─────┤
│ │SUPRAFAŢA │ │ │ │240.00│ │
│ │ÎN GR.II │ │ │ │Ha │ │
│ │FUNCŢIONALĂ│ │ │ │ │ │
└──────┴───────────┴─────┴────┴────┴──────┴─────┘



    8. Suprafaţa afectată de factori destabilizatori şi limitativi (pe grade de vătămare) şi măsurile de gospodărire propuse
        În tabel, sunt evidenţiate suprafeţele în raport cu factorii destabilizatori şi limitativi fără măsuri de gospodărire propuse, având în vedere faptul că arboretele sunt încadrate în tipul I (T I) funcţional.

┌──────┬────────────────┬──────────────┐
│Natura│Intensitate │UNITĂŢI │
│ │ │AMENAJISTICE │
├──────┼────────────────┴────┬──┬──────┤
│(R3 - │ │ │ │
│5) / │128 │ │ │
│0,5S │ │ │ │
├──────┼───────┬─────────────┼──┼──────┤
│ │Total │R5 │1 │23.98 │
│ │ │ │UA│HA │
├──────┼───────┼─────────────┼──┼──────┤
│ │(R3 - │Roca la │1 │23.98 │
│Total │5) │suprafata pe │UA│HA │
│ │ │0.3-0.5S │ │ │
├──────┼───────┼─────┬───┬───┼──┼──────┤
│(R6 - │ │ │ │ │ │ │
│A) / │127,134│135 │138│139│ │ │
│0,6S │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼─────┴───┴───┼──┼──────┤
│ │Total │R6 │5 │216.02│
│ │ │ │UA│HA │
├──────┼───────┼─────────────┼──┼──────┤
│ │(R6 - │Roca la │5 │216.02│
│Total │A) │suprafata pe │UA│HA │
│ │ │0,6S S │ │ │
├──────┼───────┴─────────────┼──┼──────┤
│Total │ │6 │240.00│
│UP │ │UA│HA │
└──────┴─────────────────────┴──┴──────┘


    9. Situaţia lucrărilor de regenerare şi împăduriri la nivel de unitate de producţie se prezintă astfel:
        Întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional, arborete pentru care nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.

    10. Instalaţii de transport
        Reţeaua instalaţiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează 2,0 km drumuri publice asigurând accesibilitatea fondului forestier în proporţie de 100%.


┌───────────┬──────────────────────────┐
│Întocmit │Certificat datele tehnice │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Şef proiect│Expert C.T.A.P. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Ing. │dr. ing. │
└───────────┴──────────────────────────┘

        S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.
        Bucureşti
                               PROCES VERBAL CTAP Nr. 118
                           Avizare de recepţie din 22.08.2022
    A. OBIECTUL AVIZĂRII:
        Amenajamentul Unităţii de Protecţie (U.P.) I Murga Mare
        Faza de proiectare: redactare
        Beneficiar: persoanele fizice ,Judeţul Gorj

    B. PARTICIPANŢI:
    - Expert C. T. A. P. dr. ing.
    – Şef proiect ing.
    – Proiectant ing.

    C. CONSTATĂRI:
        Din analiza documentaţiilor şi constatărilor din teren au rezultat următoarele:
        Unitatea de protecţie (U.P.) I Murga Mare, care face obiectul acestui studiu, are o suprafaţă de 240,0 ha şi este reprezentată de o suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, fiind constituită din păduri care provin din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti.
        Întreaga suprafaţă de fond forestier studiată este încadrată în zona de protecţie integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Naţional Defileul Jiului, fiind inclusă şi în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului.
        Fondul forestier este reprezentat în totalitate de păduri.
        Suprafaţa U.P. I Murga Mare este încadrată integral în Grupa I funcţională, arboretele având stabilită categoria funcţională I.6B - Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală TI- R0NPA0933- Parcul Naţional Defileul Jiului, ca încadrare principală şi încadrările secundare:
    - I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II;
    – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul naţional 66 Filiaşi- Deva pe 87% din lungime) şi căilor ferate normale (secţiunea Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu - Petroşani pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g şi cu pericol de alunecare - T II;
    – I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - R0SCI063 Defileul Jiului) - T IV.

        Arboretele din cadrul acestei unităţi sunt încadrate în totalitate în FM_1 + FD_44 - etajul montan - premontan de făgete.
        Compoziţia actuală a arboretelor este 54FA 33ME 3PLT 10DT, clasa de producţie medie V_o, consistenţa medie 0,70, volumul mediu la hectar de 136 mc la vârsta medie de 81 ani, creşterea curentă 3,0 mc/an/ha.
        Structura pe clase de vârstă a fondului forestier este dezechilibrată, deoarece în cadrul suprafeţei studiate sunt arborete numai din clasa a IV-a de vârstă.
        Suprafaţa de fond forestier studiată este inclusă, prin planul de management al Parcului Naţional Defileul Jiului, în zona de protecţie integrală a acestuia, arboretele au fost încadrate în S.U.P. "E" - Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha.
        Bazele de amenajare adoptate: regimul codru pentru toate arboretele şi compoziţia ţel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, în corelaţie cu condiţiile staţionale existente cu exigenţele biologice ale speciilor şi cu condiţiile sociale, având în vedere că întreaga suprafaţă este încadrată în zona de protecţie integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Naţional Defileul Jiului.
        Deoarece întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.
        Instalaţiile de transport însumează 2,55 km asigurând o densitate de 10,6 m/ha şi o accesibilitate a fondului forestier de 100%.
        Lucrarea este întocmită respectând prevederile NORMELOR TEHNICE SILVICE privind gospodărirea vegetaţiei forestiere din cadrul fondului forestier naţional.
        Specialistul C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea şi propune avizarea C.T.E. în Comisia de Avizare pentru Silvicultura a M.MA.P.



┌──────────────────┬───────────────────┐
│U.P.I. MURGA MARE │Anul aplicării 2022│
├──────────────────┼───────────────────┤
│Persoanele fizice:│ │
└──────────────────┴───────────────────┘

                FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A
                      FONDULUI FORESTIER

┌──────────────────┬────────────────────────────┐
│ │SUPRAFAŢA (ha) │
│FOLOSINŢE ├──────┬─────┬────────┬──────┤
│ │Grupa │Grupa│Alte │Total │
│ │I │II │terenuri│ │
├────┬─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │PĂDURI ŞI │ │ │ │ │
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│A │DESTINATE │240,00│- │- │240,00│
│ │ÎMPĂDURIRII │ │ │ │ │
│ │SAU │ │ │ │ │
│ │REÎMPĂDURIRII│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │PĂDURI ŞI │ │ │ │ │
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│ │DESTINATE │ │ │ │ │
│ │ÎMPĂDURIRII │ │ │ │ │
│ │PENTRU CARE │ │ │ │ │
│A1 │SE │- │- │- │- │
│ │REGLEMENTEAZĂ│ │ │ │ │
│ │RECOLTAREA DE│ │ │ │ │
│ │PRODUSE │ │ │ │ │
│ │PRINCIPALE, │ │ │ │ │
│ │DIN CARE: │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Păduri, │ │ │ │ │
│ │plantaţii cu │ │ │ │ │
│ │reuşita │ │ │ │ │
│ │definitivă, │ │ │ │ │
│A11-│regenerări pe│- │- │- │- │
│A13 │cale │ │ │ │ │
│ │artificială │ │ │ │ │
│ │sau naturală │ │ │ │ │
│ │cu reuşită │ │ │ │ │
│ │parţială │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Terenuri de │ │ │ │ │
│ │reîmpădurit │ │ │ │ │
│ │în urma │ │ │ │ │
│A14 │tăierilor │- │- │- │- │
│ │rase a │ │ │ │ │
│ │doborâturilor│ │ │ │ │
│ │de vânt sau a│ │ │ │ │
│ │altor cauze │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Poieni sau │ │ │ │ │
│A15 │goluri │- │- │- │- │
│ │destinate │ │ │ │ │
│ │împăduririi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Terenuri │ │ │ │ │
│A16 │degradate │- │- │- │- │
│ │prevăzute a │ │ │ │ │
│ │se împăduri │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Răchitării │ │ │ │ │
│A17 │naturale sau │- │- │- │- │
│ │create prin │ │ │ │ │
│ │culturi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │PĂDURI ŞI │ │ │ │ │
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│ │DESTINATE │ │ │ │ │
│ │ÎMPĂDURIRII │ │ │ │ │
│ │PENTRU CARE │ │ │ │ │
│A2 │NU SE │240,00│- │- │240,00│
│ │REGLEMENTEAZĂ│ │ │ │ │
│ │RECOLTAREA DE│ │ │ │ │
│ │PRODUSE │ │ │ │ │
│ │PRINCIPALE, │ │ │ │ │
│ │DIN CARE: │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Păduri, │ │ │ │ │
│ │plantaţii cu │ │ │ │ │
│ │reuşita │ │ │ │ │
│ │definitivă, │ │ │ │ │
│A21-│regenerări pe│240,00│- │- │240,00│
│A22 │cale │ │ │ │ │
│ │artificială │ │ │ │ │
│ │sau naturală │ │ │ │ │
│ │cu reuşită │ │ │ │ │
│ │parţială │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Terenuri de │ │ │ │ │
│ │reîmpădurit │ │ │ │ │
│A23 │în urma │- │- │- │- │
│ │doborâturilor│ │ │ │ │
│ │de vânt sau a│ │ │ │ │
│ │altor cauze │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Poieni sau │ │ │ │ │
│A24 │goluri │- │- │- │- │
│ │destinate │ │ │ │ │
│ │împăduririi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Terenuri │ │ │ │ │
│A25 │degradate │- │- │- │- │
│ │prevăzute a │ │ │ │ │
│ │se împăduri │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│B │AFECTATE │- │- │- │- │
│ │GOSPODĂRIRII │ │ │ │ │
│ │SILVICE │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│C │TERENURI │- │- │-- │- │
│ │NEPRODUCTIVE │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│ │SCOASE │ │ │ │ │
│D │TEMPORAR DIN │- │- │- │- │
│ │FONDUL │ │ │ │ │
│ │FORESTIER │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│ │Transmise │ │ │ │ │
│ │prin acte │ │ │ │ │
│D1 │normative │- │- │- │- │
│ │unor │ │ │ │ │
│ │societăţi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│D2 │Ocupaţii si │- │- │- │- │
│ │litigii │ │ │ │ │
├────┴─────────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│TOTAL U.P. │240,00│- │- │240,00│
├──────────────────┴──────┴─────┴────────┼──────┤
│ENCLAVE │- │
└────────────────────────────────────────┴──────┘


┌──────────────────────┬────────┬──────┐
│Grupa │Gr.I │ │
├──────────────────────┼────────┤ │
│Tip funcţional │TI │ │
├──────────────────────┼────────┤TOTAL │
│ │6B │ │
│Categoria funcţională ├────────┤ │
│ │6B2A2B5Q│ │
├──────────────────────┼────────┼──────┤
│Suprafaţa │240,00 │240,00│
└──────────────────────┴────────┴──────┘


┌──────────────────────┬───────┬───────┐
│UNITATEA │E │TOTAL │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│SUPRAFAŢA -ha- │240,00 │240,00 │
├──────────────────────┼───────┼───────┤
│CICLUL DE PRODUCŢIE │- │- │
└──────────────────────┴───────┴───────┘


┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI │ACCESIBILITATEA FONDULUI │
│ │FORESTIER │
├───────┬──────────┬──────────┬─────┼──────────┬──────────┬───────────┤
│ │ │De │ │La │La │În │
│Publice│Forestiere│exploatare│Total│începutul │sfârşitul │Perspectivă│
│ │ │ │ │deceniului│deceniului│ │
├───────┴──────────┴──────────┴─────┼──────────┴──────────┴───────────┤
│m/ha │% │
├───────┬──────────┬──────────┬─────┼──────────┬──────────┬───────────┤
│10,6 │- │- │10,6 │100 │100 │100 │
└───────┴──────────┴──────────┴─────┴──────────┴──────────┴───────────┘


┌─────────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ │SPECIA │
│Nr crt │Indicatorul ├───────────┬────────┬───────┬─────┬────────┤
│ │ │Total UP │FA │ME │PLT │DT │
├─────────┼──────────────────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├─────────┼─────────────┬────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │ │Grupa I │- │- │- │- │- │
│ │Păduri pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │care se ├────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │reglementează│GrupaII │- │- │- │- │- │
│ │recoltarea de│ │ │ │ │ │ │
│1 │produse ├────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │principale │Total A1│- │- │- │- │- │
│ │(ha) │ │ │ │ │ │ │
│ │Total UP ├────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │ │A1+A2 │240,00 │128,62 │79,59 │7,80 │23,99 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│2 │Proporţia │A1 │- │- │- │- │- │
│ │speciilor (%)│UP │100 │54 │33 │3 │10 │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │Clasa de │A1 │- │- │- │- │- │
│3 │productie │UP │V.0 │V.0 │V.0 │V.0 │V.0 │
│ │medie │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│4 │Consistenta │A1 │- │- │- │- │- │
│ │ │UP │0.70 │0.70 │0.70 │0.70 │0.70 │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│5 │Varsta medie │A1 │- │- │- │- │- │
│ │(ani) │UP │81 │94 │67 │68 │67 │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│6 │Fond lemnos │A1 │- │- │- │- │- │
│ │total (mc) │UP │32683 │20319 │8944 │834 │2586 │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │Volum mediu │A1 │- │- │- │- │- │
│7 │la hectar (mc│UP │136 │158 │112 │107 │108 │
│ │/ha) │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │Indici de │ │ │ │ │ │ │
│8 │crestere │A1 │- │- │- │- │- │
│ │curenta (mc/ │UP │3,0 │3,3 │2,4 │3,8 │1,3 │
│ │an/ha) │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │Posibilitatea│ │ │ │ │ │ │
│9 │anuala de │- │- │- │- │- │- │
│ │prod.princ. │ │ │ │ │ │ │
│ │(mc/an) │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │Volumul │ │ │ │ │ │ │
│ │posibil de │ │ │ │ │ │ │
│10 │recoltat │- │- │- │- │- │- │
│ │anual din │ │ │ │ │ │ │
│ │prod.sec.(mc/│ │ │ │ │ │ │
│ │an) │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│11 │din care: │- │- │- │- │- │- │
│ │rarituri │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │Volum de │ │ │ │ │ │ │
│12 │recoltare │- │- │- │- │- │- │
│ │prin TC (mc/ │ │ │ │ │ │ │
│ │an) │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼─────┼────────┤
│13 │Total (mc/an)│- │- │- │- │- │- │
├─────────┼─────────────┴────────┼───────────┼────────┴┬──────┴───┬─┴────────┤
│ │ │Principale │Secundare│Taieri de │Total │
│14 │Indici de recoltare │ │ │conservare│ │
│ │(mc/an/ha) ├───────────┼─────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │- │- │- │- │
├─────────┼─────────────┬────────┼───────────┼─────────┴──┬───────┼──────────┤
│ │ │Degajari│Curăţiri │Rărituri │Igiena │Tăieri de │
│Lucrări │Lucrarea │ │ │ │ │conservare│
│de │ ├────────┼─────┬─────┼────────┬───┼───┬───┼──┬───────┤
│îngrijire│ │ha │ha │mc │ha │mc │ha │mc │ha│mc │
│şi ├─────────────┼────────┼─────┼─────┼────────┼───┼───┼───┼──┼───────┤
│recoltare│Total │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
│ ├─────────────┼────────┼─────┼─────┼────────┼───┼───┼───┼──┼───────┤
│ │Anual │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
└─────────┴─────────────┴────────┴─────┴─────┴────────┴───┴───┴───┴──┴───────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│LUCRĂRI DE ÎMPĂDURIRE │
├─────────────────────┬────────────────┤
│ │- │
│Specia ├────────────────┤
│ │Hectare │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Integrale │- │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Completări │- │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Total │- │
└─────────────────────┴────────────────┘


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│STRUCTURA PE CLASE DE VARSTA │
│(ha/%) │
├─────────┬─────┬───────┬───────┬──────────┬────────┬─────────┬────┬──────────┤
│ │I │II │III │ │V │VI │VII │ │
│Clasa de │(1-20│(21-40)│(41-60)│IV(61-80) │(81-100)│(101-120)│(> │Total │
│vârstă │) │ │ │ │ │ │120)│ │
│(ani) ├──┬──┼──┬────┼──┬────┼──────┬───┼──┬─────┼──┬──────┼──┬─┼──────┬───┤
│ │ha│% │ha│% │ha│% │ha │% │ha│% │ha│% │ha│%│ha │% │
├─────────┼──┼──┼──┼────┼──┼────┼──────┼───┼──┼─────┼──┼──────┼──┼─┼──────┼───┤
│A_11-A_13│- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │-│- │- │
├─────────┼──┼──┼──┼────┼──┼────┼──────┼───┼──┼─────┼──┼──────┼──┼─┼──────┼───┤
│A_21-A_22│- │- │- │- │- │- │240,00│100│- │- │- │- │- │-│240,00│100│
├─────────┼──┼──┼──┼────┼──┼────┼──────┼───┼──┼─────┼──┼──────┼──┼─┼──────┼───┤
│TOTAL │- │- │- │- │- │- │240,00│100│- │- │- │- │- │-│240,00│100│
└─────────┴──┴──┴──┴────┴──┴────┴──────┴───┴──┴─────┴──┴──────┴──┴─┴──────┴───┘


┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE │
├───────────┬─────────┬────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │Suprafaţa│Volumul │Volumul │Posibilit.│
│Nivel │în │arboretelor │arboretelor │anuală │
│prognoză │producţie│exploatabile│preexploatabile│-mc- │
│ │-ha- │-mii mc- │-mii mc- │ │
├───────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│2022 │- │- │- │- │
├───────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│2032 │- │- │- │- │
├───────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│2042 │- │- │- │- │
├───────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│ÎN │- │- │- │- │
│PERSPECTIVĂ│ │ │ │ │
└───────────┴─────────┴────────────┴───────────────┴──────────┘

        S.U.P. - "E" Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii
        CICLUL -
                               FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

┌───┬───────────────────┬──────────────────────────────┐
│ │ │S P E C I A │
│Nr.│Indicatorul ├──────┬──────┬─────┬────┬─────┤
│crt│ │Total │FA │ME │PLT │DT │
│ │ │SUP │ │ │ │ │
├───┼───────────────────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├───┼─────────────┬─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│ │ │Grupa│240,00│128,62│79,59│7,80│23,99│
│ │Păduri │I │ │ │ │ │ │
│ │situate în ├─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│1 │Parcuri │Grupa│- │- │- │- │- │
│ │Naţionale │II │ │ │ │ │ │
│ │(ha) ├─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│ │ │Total│240,00│128,62│79,59│7,80│23,99│
├───┼─────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│2 │Proportia │- │100 │54 │33 │3 │10 │
│ │speciilor (%)│ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│ │Clasa de │ │ │ │ │ │ │
│3 │productie │- │V.0 │V.0 │V.0 │V.0 │V.0 │
│ │medie │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│4 │Consistenta │- │0.70 │0.70 │0.70 │0.70│0.70 │
├───┼─────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│5 │Varsta medie │- │81 │94 │67 │68 │67 │
│ │(ani) │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│6 │Fond lemnos │- │32683 │20319 │8944 │834 │2586 │
│ │total (mc) │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│ │Volum mediu │ │ │ │ │ │ │
│7 │la hectar (mc│- │136 │158 │112 │107 │108 │
│ │/ha) │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│ │Indici de │ │ │ │ │ │ │
│8 │crestere │- │3,0 │3,3 │2,4 │1,3 │3,8 │
│ │curenta (mc/ │ │ │ │ │ │ │
│ │an/ha) │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────┼──────┴──────┴─────┴────┴─────┤
│ │Posibilitatea│ │ │
│ │anuala de de │ │ │
│10 │prod. │- │Nu se execută lucrări │
│ │secundare (mc│ │ │
│ │/an) │ │ │
├───┼─────────────┼─────┼──────────────────────────────┤
│ │Tăieri de │ │ │
│11 │igienă.(mc/ │ │Nu se execută lucrări │
│ │an) │ │ │
└───┴─────────────┴─────┴──────────────────────────────┘

    STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

┌─────────┬──────┬─┬──┬───┬──────┬─┬──┬───┐
│Clasa de │Total │I│II│III│IV │V│VI│VII│
│varsta │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┤
│Suprafata│240,00│-│- │- │240,00│-│- │- │
│- ha │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┤
│% │100 │-│- │- │100 │-│- │- │
├─────────┼──────┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┤
│Volum - │32683 │-│- │- │32683 │-│- │- │
│mc │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┤
│% │100 │-│- │- │100 │-│- │- │
└─────────┴──────┴─┴──┴───┴──────┴─┴──┴───┘

     PARTEA I MEMORIU TEHNIC

    1. Situaţia teritorial-administrativă
    2. Organizarea teritoriului
    3. Gospodărirea din trecut a pădurii
    4. Studiul staţiunii şi al vegetaţiei
    5. Stabilirea funcţiilor social-economice ale pădurii şi a bazelor de amenajare
    6. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă
    7. Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului
    8. Protecţia fondului forestier
    9. Instalaţii de transport, tehnologii de exploatare şi construcţii forestiere
    10. Analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor
    11. Diverse
    1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
    1.1. Elemente de identificare a unităţii de protecţie şi producţie
        Unitatea de protecţie (U.P.) I Murga Mare, care face obiectul acestui studiu, are o suprafaţă de 240,0 ha şi este reprezentată de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, situat pe raza localităţii Bumbeşti Jiu din judeţul Gorj. Această suprafaţă de fond forestier provine din fosta U.P. III Bratcu a O.S. Bumbeşti.
        Constituirea Unităţii de protecţie (U.P) I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, conform Convenţiei de asociere nr. ......, autentificată de Notar Public ...... .
        Pentru suprafaţa luată în studiu nu s-a mai întocmit un amenajament silvic din anul 2012 când a expirat amenajamentul silvic întocmit pentru fondul forestier proprietatea publică a statului din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti, fiind prima amenajare pentru suprafaţa de fond forestier de 240,00 ha ca fond forestier proprietate privată.
        Din punct de vedere fizico - geografic teritoriul studiat face parte din ţinutul Carpaţilor Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munţilor cu înălţimi mijlocii, fiind situat pe versantul estic al Munţilor Vâlcan, în bazinul râului Jiu (Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia.
        Sub aspect fitoclimatic, arboretele din U.P. I Murga Mare sunt situate în următorul etaj fitoclimatic: FM_1 + FD_4 - etajul montan - premontan de făgete.
        Altitudinal, arboretele studiate sunt situate între 480 m (u.a. 127) şi 1400 m (u.a. 138).
        Din punct de vedere administrativ U.P.I Murga Mare este situată în partea nordică a judeţului Gorj, pe teritoriul administrativ al oraşului Bumbeşti-Jiu. O repartiţie a fondului forestier pe unităţi teritorial-administrative, foste unităţi de producţie şi parcele este redată în tabelul 1.1.1.
        Tabelul 1.1.1.
        Repartiţia fondului forestier pe unităţi teritorial-administrative, unităţi de producţie şi parcele

┌───┬───────┬──────────────┬───────────┬───────────┬──────────┬─────────┐
│ │ │Unitatea │Ocolul │Unitatea de│Parcele │ │
│Nr.│Judeţul│teritorial - │silvic de │producţie │componente│Suprafaţa│
│crt│ │administrativă│provenienţă│de │actuale │(ha) │
│ │ │ │ │provenienţă│ │ │
├───┼───────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │127, 128, │ │
│1 │Gorj │Bumbeşti Jiu │Bumbeşti │III Bratcu │134, 135, │240,00 │
│ │ │ │ │ │138, 139 │ │
├───┴───────┴──────────────┴───────────┴───────────┴──────────┼─────────┤
│Total U.P. I Murga Mare │240,00 │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘



    1.2. Vecinătăţi, limite şi hotare
        Vecinătăţile unităţii de protecţie şi producţie, pe trupuri de pădure, precum şi limitele şi hotarele ei, cu precizarea felului şi denumirii acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabelul 1.2.1.).
        Tabelul 1.2.1.
        Vecinătăţile fondului forestier analizat

┌──────┬─────────┬─────────────┬───────────────────────────┬──────┐
│Trup │Puncte │ │Limite │ │
│de │cardinale│Vecinătăţi ├─────────────┬─────────────┤Hotare│
│pădure│ │ │Felul │Denumirea │ │
├──────┼─────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │Fond │ │Pârâul │ │
│ │N │forestier O.S│Conventionala│Ploştina │ │
│ │ │Runcu │ │Murgilor │ │
│ ├─────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ │ │DN 66 Filiasi│ │DN 66 Filiasi│ │
│ │ │-Deva 87% │ │-Deva87% │ │
│ │E │C.F. Tg. │Naturală │C.F. Tg. │ │
│ │ │Jiu-Petrosani│ │Jiu-Petrosani│ │
│ │ │pe 13% │ │pe13% │ │
│ ├─────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ │ │ │ │Culmea │ │
│ │ │Fond │ │Dumitrei în │ │
│ │S │forestier O.S│Naturală │dreptul │ │
│ │ │Runcu │ │bornei 257, │Borne,│
│Murga │ │ │ │Culme între │semne,│
│ │ │ │ │B257-255 │apă │
│ ├─────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ │ │ │ │Culme între │ │
│ │ │ │ │B276-277, │ │
│ │ │ │ │279-280 │ │
│ │ │ │Naturală │Culmea Măgura│ │
│ │ │Fond │ │Mare │ │
│ │V │forestier O.S│ │Pârâul Murga │ │
│ │ │Runcu │ │Mare │ │
│ │ │ ├─────────────┼─────────────┤ │
│ │ │ │ │Semne de │ │
│ │ │ │Conventionala│hotar pe │ │
│ │ │ │ │arborii de │ │
│ │ │ │ │limită │ │
└──────┴─────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴──────┘



    1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
        Pădurea din această unitate de protecţie şi producţie este repartizată pe următoarele trupuri de pădure şi bazinete, trupuri de pădure şi bazinete care sunt redate în tabelul 1.3.1.
        Tabelul 1.3.1.
        Repartiţia fondului forestier pe trupuri de pădure şi bazinete

┌───┬─────────┬───┬───────────┬──────────┬─────────┐
│Nr.│Denumirea│Nr.│Denumirea │Parcelele │Suprafata│
│crt│trupului │crt│bazinetului│componente│(ha) │
│ │de pădure│ │ │ │ │
├───┼─────────┼───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │1 │Pârâul │135, 138 │58,07 │
│ │ │ │Murga Mică │ │ │
│ │ ├───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│1 │Murga │2 │Pârâul │128, 134 │85,98 │
│ │ │ │Murga Mare │ │ │
│ │ ├───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │3 │Defileul │127, 129 │95,95 │
│ │ │ │Jiului │ │ │
├───┴─────────┴───┴───────────┴──────────┼─────────┤
│Total trup de pădure │240,00 │
├────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Total UP I Murga Mare │240,00 │
└────────────────────────────────────────┴─────────┘


        O atenţie deosebită trebuie să se acorde instalării bornelor de hotar şi întreţinerii lor, urmărindu-se permanent starea bornelor la limita cu ceilalţi proprietari.

    1.4. Administrarea fondului forestier
        Serviciile silvice sunt asigurate de Ocolul silvic Parângul Mic din oraşul Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj.


    2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
    2.1. Constituirea unităţii de protecţie şi producţie
        Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, s-a făcut în baza aplicării prevederilor Legilor funciare, retrocedându- se/dobândindu-se suprafeţe din fosta U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Bumbeşti din cadrul Direcţiei Silvice Gorj, documentele actuale care atestă proprietatea fiind:
    - Certificat ....... din ....... pentru ......., ce are în proprietate din suprafaţa înscrisă în Titlul de proprietate nr. .......;
    – Certificat ....... pentru ......., ce are în proprietate din suprafaţa înscrisă în Titlul de proprietate nr. ....... .

        Constituirea U.P. I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, conform Convenţiei de asociere nr. ......., autentificată de Notar Public ....... .
        Cu ocazia lucrărilor Conferinţei I de amenajare din data ....... s-a avizat tema de proiectare nr. ....... din ......., stabilindu-se constituirea acestei unităţi de protecţie pentru suprafaţa de 240,0 ha fond forestier proprietate privată.

    2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
        La actuala amenajare s-a menţinut vechea numerotare parcelară. Limitele parcelelor sunt reprezentate de forme naturale de relief (culmi, văi) şi artificiale (limită convenţională). Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual fiind redată în tabelul 2.2.3.1. Liniile parcelare s-au materializat cu vopsea roşie, cu semne verticale pe arborii limită de către personalul ocolului silvic, anticipat sau concomitent cu lucrările de descriere parcelară.
    2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
        În tabelul 2.2.1.1. sunt redate comparativ suprafeţele medii, maxime şi minime ale parcelelor şi subparcelelor de la ultimele amenajări.
        Tabelul 2.2.1.1.
        Situaţia suprafeţei medii minime şi maxime a parcelelor şi subparcelelor din fondului forestier analizat

┌──────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐
│ │Parcele │Subparcele │
│ ├─────┬─────────────────┼─────┬─────────────────┤
│Anul │ │Suprafaţa │ │Suprafaţa │
│Amenajării│ │parcelei -ha - │ │subparcelei - ha-│
│(UP) │Număr├─────┬─────┬─────┤Număr├─────┬─────┬─────┤
│ │ │Medie│min./│max./│ │medie│min./│max./│
│ │ │ │par │par │ │ │u.a. │u.a │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2003 │6 │40,00│19,10│63,80│6 │40,00│19,10│63,80│
│ │ │ │/ 138│/ 134│ │ │/ 138│/ 134│
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2022 │6 │40,00│18,74│62,00│6 │40,00│18,74│62,00│
│ │ │ │/138 │/ 134│ │ │/138 │/ 134│
└──────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

        * suprafaţa de 240,00 ha din cadrul U.P. I Murga Mare a reprezentat o mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti, ediţia 2003.

        Între cele două etape de amenajare nu se constată diferenţe, micile diferenţe apărute între suprafeţele parcelelor, de la o etapă de amenajare la alta, se datorează măsurătorilor din teren şi a determinării analitice a suprafeţelor. După cum se poate observa din tabelul de mai sus, suprafaţa maximă a parcelei este mai mare decât suprafaţa maximă a parcelelor din normele de amenajare (50,0 ha), s-a dorit însă menţinerea parcelarului avându-se în vedere şi că suprafaţa este încadrată în zona de protecţie integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Naţional Defileul Jiului.

    2.2.2. Situaţia bornelor
        Parcelele sunt identificate prin borne, amplasate la intersecţia liniilor parcelare şi la intersecţia acestora cu limita fondul forestier ori la schimbarea de direcţie a limitelor (borne de detaliu). S-au menţinut vechile borne şi fostul amplasament, adăugându-se noi borne acolo unde este cazul. Există un număr de 39 borne, numerotarea lor fiind redată în tabelul 2.2.2.1.
        Tabelul 2.2.2.1.
        Repartiţia bornelor pe trupuri şi bazinete

┌───┬─────────┬──────────┬───────────┬────────┬─────────────┐
│Nr │Denumirea│Parcelele │Numerotarea│Numărul │Felul │
│crt│trupului │componente│bornelor │bornelor│bornelor │
├───┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────────┤
│ │Pârâul │ │278, 279, │ │ │
│1 │Ploştina │139 │280 │3 │ │
│ │Murgilor │ │ │ │ │
├───┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┤ │
│ │Pârâul │ │270, │ │ │
│2 │Murga │135, 138 │271,272, │6 │Piatră │
│ │Mică │ │273,276, │ │cioplită cu │
│ │ │ │277 │ │materializare│
├───┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┤pe arbore │
│ │Pârâul │ │268,269, │ │martor │
│3 │Murga │128, 134 │258b │3 │ │
│ │Mare │ │ │ │ │
├───┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┤ │
│4 │Defileul │127 │255-257 │3 │ │
│ │Jiului │ │ │ │ │
├───┴─────────┴──────────┴───────────┼────────┼─────────────┤
│Total U.P. I Murga Mare │15 │- │
└────────────────────────────────────┴────────┴─────────────┘


        Ocolul silvic ce administrează fondul forestier va proceda la revizuirea amplasamentului şi numerotării bornelor menţionate mai sus, în conformitate cu actualele hărţi amenajistice.

    2.2.3. Corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul precedent şi cel actual
        În tabelul 2.2.3.1. este redată corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul actual şi cel precedent prezentându-se totodată şi situaţia suprafeţelor la precedenta şi noua amenajare cât şi diferenţele rezultate din măsurători la nivel de parcelă, plus suprafeţele conform amenajamentului O.S. Bumbeşti, U.P. III Bratcu, elaborat în anul 2003 pentru fondul forestier proprietatea publică a statului.
        Tabelul 2.2.3.1.

┌───────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │CORESPONDENTA U.P. I MURGA MARE │ │
│ ├────────────────────────┬───────────┬─────────────────────┤DIFERENŢE │
│U.P. de │AMENAJAMENT PRECEDENT │ │AMENAJ. ACTUAL │ │
│provenienţă│(ACTE) │Provenienţa│ │ │
│ ├─────┬─────────┬────────┤u.a. actual├────┬─────────┬──────┼──────────┬──┤
│ │u.a. │Suprafaţa│Total │ │u.a.│Suprafaţa│Total │+ │- │
├───────────┴─────┴─────────┴────────┴───────────┴────┴─────────┴──────┴──────────┴──┤
│ │
├───────────┬─────┬─────────┬────────┬───────────┬────┬─────────┬──────┬──────┬──────┤
│ │127 │42,10 │42,10 │127 │127 │41,92 │41,92 │- │0,1800│
│ ├─────┼─────────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│ │128% │20,8563 │20,8563 │128% │128%│23,98 │23,98 │3,1237│- │
│ ├─────┼─────────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│U.P. III │134 │63,80 │63,80 │134 │134 │62,00 │62,00 │- │1,8000│
│BRATCU, ├─────┼─────────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│O.S. │135% │37,602 │37,602 │135 │135 │39,33 │39,33 │1,7280│- │
│BUMBEŞTI, ├─────┼─────────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│2003 │138 │19,10 │19,10 │138 │138 │18,74 │18,74 │- │0,3600│
│ ├─────┼─────────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│ │139% │56,54 │56,54 │139 │139 │54,03 │54,03 │- │2,5100│
│ ├─────┼─────────┼────────┼───────────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│ │TOTAL│239,9983 │239,9983│TOTAL │- │240,00 │240,00│4,8517│4,8500│
├───────────┴─────┴─────────┴────────┴───────────┴────┴─────────┴──────┴──────┴──────┤
│Total U.P. I MURGA MARE │
├─────────────────┬─────────┬────────┬────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┤
│TOTAL │239,9983 │239,9983│TOTAL │240,00 │240,00│4,8517│4,8500│
└─────────────────┴─────────┴────────┴────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┘


        Suprafaţa determinată la actuala amenajare este mai mare cu 0,0017 ha decât cea din actele de proprietate, datorită rotunjirii la două zecimale.


    2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
        Baza cartografică folosită pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor este formată din hărţile amenajistice, ediţie 2003, întocmite de I.C.A.S.-Piteşti în sistem de coordonate stereo 70 şi ortofotoplanuri recente.
        Limitele fondului forestier şi parcelarul corespund cu realitatea din teren, subparcelar nu s-a constituit nici la actuala amenajare; astfel că ridicările în plan efectuate au avut caracter de verificare a coordonatelor din hărţile precedente, executându-se 200 puncte ce însumând 10 km ridicări.
        Hărţile de amenajament ediţie 2003 au fost întocmite la scara 1:20000 fiind obţinute prin digitizarea planurilor de bază, astfel că la etapa actuală neintervenind modificări, au fost preluate coordonatele acestora ce au coincis cu verificările amintite mai sus.

    2.4. Suprafaţa fondului forestier
        Suprafaţa U.P. I Murga Mare este de 240,00 ha.
    2.4.1. Determinarea suprafeţelor
        Pentru determinarea suprafeţelor s-au folosit hărţile amenajistice, ediţie 2003, întocmite de I.C.A.S.-Piteşti. Determinarea suprafeţelor s-a făcut prin digitizare.

    2.4.2. Modificări survenite în fondul forestier
        În tabelul 2.4.2.1. se prezintă o situaţie comparativă a suprafeţei la amenajarea actuală şi suprafaţa conform documentelor actuale de proprietate.
        Tabelul 2.4.2.1
        Situaţia schimbărilor de suprafaţă la fondul forestier analizat

┌─────┬───────────────────┬─────────┬───────────┐
│ │SUPRAFAŢA -HA │DIFERENŢE│JUSTIFICARI│
│ ├───────┬───────────┼──────┬──┼─────────┬─┤
│U.P. │ │Din actele │ │ │ │ │
│ │Actuala│de │+ │- │+ │-│
│ │ │proprietate│ │ │ │ │
├─────┼───────┼───────────┼──────┼──┼─────────┼─┤
│I │ │ │ │ │rotunjire│ │
│MURGA│240,00 │239,9983 │0,0017│+ │la două │-│
│MARE │ │ │ │ │zecimale │ │
└─────┴───────┴───────────┴──────┴──┴─────────┴─┘



    2.4.3. Evidenta mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier - TABELUL 1E
        U.P. I MURGA MARE
        JUD. GORJ
        Evidenta mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier

┌────┬─────────────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Scopul │ │ │Scoateri definitive sau │ │ │
│ │Documentul de │modificărilor│ │Modificări în suprafaţa │temporare din fondul │ │ │
│ │aprobare │efectuate │ │proprietăţii │forestier │ │ │
│ │ │denumirea │ │ │ │Defrişări│ │
│ │ │unităţii de │ │ │ │fără │ │
│ ├────────────┬───┬────┤la care │Unităţile ├───────┬────────┬────────┼─────────┬──────┬──────────┤scoatere │Semnătura│
│Nr. │ │ │ │provine │amenajistice│ │ │ │ │ │ │din │şefului │
│crt.│ │ │ │terenul sau │** │Intrări│Scoateri│Sold │Suprafaţa│ │ │fondul │ocolului │
│ │ │ │ │beneficiarul │ │ │ │ │ │ │ │forestier│silvic │
│ │ │ │ │scoaterii │ │ │ │ │ │ │Data │ha │ │
│ │Felul doc. │Nr.│Data│definitive │ ├───────┼────────┼────────┼─────────┤Termen│reprimirii│ │ │
│ │ │ │ │sau temporare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │din fondul │ │ha │ha │ha │ha │ │ │ │ │
│ │ │ │ │forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │12 │13 │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │127 │42,1000│- │42,1000 │- │- │- │- │- │
│ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │128%*** │20,8563│- │62,9563 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Titlu de │ │ │U.P. III │134 │63,8000│- │126,7563│ │ │ │ │ │
│1 │proprietate*│ │ │Bratcu O.S. ├────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Bumbeşti │135%*** │37,6020│- │164,3583│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │138 │19,1000│- │183,4583│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │139 │56,5400│- │239,9983│ │ │ │ │ │
├────┴────────────┴───┴────┴─────────────┴────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Diferenţă datorită rotunjirii la două zecimale │0,0017 │- │240,0000│ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┴───────┴────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│SUPRAFAŢĂ AMENAJARE 2022 │240,00 │ │ │ │ │ │
├────┬────────────┬───┬────┬─────────────┬────────────┬───────┬────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────┴───┴────┴─────────────┴────────────┴───────┴────────┴────────┴─────────┴──────┴──────────┴─────────┴─────────┘

        * s-a înscris titlul de proprietate deoarece nu s-a realizat dezmembrarea conform , acestea provenind în integralitate din Titlul de proprietate nr. .....
        ** suprafeţele pe unităţi amenajistice sunt conform Procesului verbal de punere în posesie nr. .....
        *** conform situaţiei reale, deşi în documentele de proprietate sunt înscrise parcele întregi (fără %>), dar suprafaţa aferentă parcelelor 128 (20,8563 ha) şi 135 (37,6020 ha) din procesul verbal de punere în posesie nr. ..... este mai mică decât suprafaţa din amenajamentul pe baza căruia s-a făcut punerea în posesie.


    2.4.4. Utilizarea fondului forestier
        Suprafaţa U.P. I Murga Mare este de 240,00 ha, în totalitate păduri (fond neproductiv 240,0 ha), indicele de utilizare a fondului forestier fiind de 100%, iar date despre modul de utilizare a fondului forestier analizat fiind redate în tabelul 2.4.4.1.
        Tabelul 2.4.4.1.
        Repartiţia fondului forestier pe destinaţii

┌────┬──────┬─────────────┬───────────────────────────┐
│ │ │ │Suprafata -ha- │
│ │ │ ├───────────────────────────┤
│Nr. │ │Categoria de │2022 │
│Crt.│Simbol│folosinta ├───────┬──────┬───┬────────┤
│ │ │forestiera │Totală:│ │Gr.│Alte │
│ │ │ │din │Gr. I │II │terenuri│
│ │ │ │care │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│ │ │Fond │ │ │ │ │
│1 │P. │forestier │240,00 │240,00│- │- │
│ │ │total │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│1.1 │P.D. │acoperite cu │240,00 │240,00│- │- │
│ │ │pădure │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri care│ │ │ │ │
│1.2 │P.C. │servesc │- │- │- │- │
│ │ │nevoilor de │ │ │ │ │
│ │ │cultură │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri care│ │ │ │ │
│ │ │servesc │ │ │ │ │
│1.3 │P.S │nevoilor de │- │- │- │- │
│ │ │producţie │ │ │ │ │
│ │ │silvică │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri care│ │ │ │ │
│ │ │servesc │ │ │ │ │
│1.4 │P.A. │nevoilor de │- │- │- │- │
│ │ │administraţie│ │ │ │ │
│ │ │forestieră │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│1.5 │P.I. │afectate │- │- │- │- │
│ │ │împăduririi │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│1.6 │P.N. │Terenuri │- │- │- │- │
│ │ │neproductive │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│1.7 │P.T. │scoase │- │- │- │- │
│ │ │temporar din │ │ │ │ │
│ │ │f.f. │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼──────┼───┼────────┤
│1.8 │P.O. │Ocupaţii şi │- │- │- │- │
│ │ │litigii │ │ │ │ │
└────┴──────┴─────────────┴───────┴──────┴───┴────────┘



    2.4.5. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
        Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători este prezentată în tabelul 2.4.5.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.
        Tabelul 2.4.5.1.
        Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi destinatari

┌───┬───────────────────────┬─────┬──────┬──────┬──────────┐
│FF │DENUMIREA INDICATORILOR│COD │TOTAL │UP I │ALTI │
│ │ │ │ │ │DEŢINĂTORI│
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│ │FONDUL FORESTIER - │(P ) │240,00│240,00│ │
│ │TOTAL │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│1 │TERENURI ACOPERITE CU │(PD) │240,00│240,00│ │
│ │PADURE │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│101│RASINOASE │(PDR)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│102│FOIOASE │(PDF)│240,00│240,00│ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│103│RACHITARII (CULTIVATE │(PDS)│ │ │ │
│ │SI NATURALE) │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│2 │TERENURI CARE SERVESC │(PC) │ │ │ │
│ │NEVOILOR DE CULTURA │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│201│PEPINIERE │(PCP)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│202│PLANTAJE │(PCJ)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│203│COLECTIIDENDROLOGICE │(PCD)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│ │TERENURI CARE SERVESC │ │ │ │ │
│3 │NEVOILOR DE PRODUCTIE │(PS) │ │ │ │
│ │SILVICA │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│301│ARBUSTI FRUCTIFERI │(PSZ)│ │ │ │
│ │(CULTURI SPECIALIZATE) │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│302│TERENURI PENTRU HRANA │(PSV)│ │ │ │
│ │VANATULUI │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│303│APECURGATOARE │(PSR)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│304│APE STATATOARE │(PSL)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│305│PASTRAVARII │(PSP)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│306│FAZANERII │(PSF)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│307│CRESCATORII ANIMALE CU │(PSB)│ │ │ │
│ │BLANA FINA │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│308│CENTRE FRUCTE DE PADURE│(PSD)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│309│PUNCTE ACHIZITIE │(PSU)│ │ │ │
│ │FRUCTE, CIUPERCI │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│310│ATELIERE DE IMPLETITURI│(PSI)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│311│SECTII SI PUNCTE │(PSA)│ │ │ │
│ │APICOLE │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│312│USCATORII SI DEPOZITE │(PSS)│ │ │ │
│ │DE SEMINTE │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│313│CIUPERCARII │(PSC)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│ │TERENURI CARE SERVESC │ │ │ │ │
│4 │NEVOILOR DE ADM. │(PA) │ │ │ │
│ │FORESTIERA │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│ │SPATII DE PRODUCTIE │ │ │ │ │
│401│SILVICA SI CAZARE PERS.│(PAS)│ │ │ │
│ │SILVIC │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│402│CAI FERATE FORESTIERE │(PAF)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│403│DRUMUIRFORESTIERE │(PAD)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│404│LINII DE PAZA CONTRA │(PAP)│ │ │ │
│ │INCENDIILOR │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│405│DEPOZITE FORESTIERE │(PAZ)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│406│DIGURI │(PAG)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│407│CANALE │(PAC)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│408│ALTE TERENURI │(PAA)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│5 │TERENURI AFECTATE DE │(PI) │ │ │ │
│ │IMPADURIRI │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│501│CLASA DE REGENERARE │(PIR)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│ │TERENURI INTRATE CU │ │ │ │ │
│502│ACTE LEGALE INF. │(PIF)│ │ │ │
│ │FORESTIER │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│6 │TERENURI NEPRODUCTIVE │(PN) │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│601│STANCARII, ABRUPTURI │(PNS)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│602│BOLOVANISURI,PIETRISURI│(PNP)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│603│NISIPURI (ZBURATOARE SI│(PNN)│ │ │ │
│ │MARINE) │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│604│RAPE-RAVENE │(PNR)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│605│SARATURI CU CRUSTA │(PNC)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│606│MOCIRLE - SMARCURI │(PNM)│ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│607│GROPI DE IMPRUMUT SI │(PNG)│ │ │ │
│ │DEPUNERI STERILE │ │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│701│FASIE FRONTIERA │(PF) │ │ │ │
├───┼───────────────────────┼─────┼──────┼──────┼──────────┤
│ │TERENURI SCOASE │ │ │ │ │
│801│TEMPORAR DIN F. │(PT) │ │ │ │
│ │FORESTIER SI │ │ │ │ │
│ │NEREPRIMITE │ │ │ │ │
└───┴───────────────────────┴─────┴──────┴──────┴──────────┘


        Din analiza datelor din tabelul anterior se constată că în pădurile studiate se găsesc numai foioase.

    2.4.6. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
        Evidenţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii este prezentată în tabelul 2.4.6.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.
        Tabelul 2.4.6.1.
        Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

┌────┬─────────────────┬──────┬──────┬────┐
│NR. │DENUMIREA │TOTAL │UP │ALTI│
│CRT.│INDICATORILOR │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│1 │FONDUL FORESTIER │240,00│240,00│ │
│ │TOTAL (RIND2+33) │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│ │SUPRAFATA │ │ │ │
│2 │PADURILOR TOTAL │240,00│240,00│ │
│ │(RIND3+10) │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│3 │RASINOASE │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│4 │MOLID │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│5 │- DIN CARE : IN │ │ │ │
│ │AFARA AREALULUI │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│6 │BRAD │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│7 │DUGLAS │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│8 │LARICE │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│9 │PINI │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│10 │FOIOASE │240,00│240,00│ │
│ │(RIND11+12+15+21)│ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│11 │FAG │128,62│128,62│ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│12 │STEJARI │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│13 │-PEDUNCULAT │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│14 │-GORUN │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│15 │DIVERSE SPECII │103,58│103,58│ │
│ │TARI │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│16 │- SALCAM │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│17 │- PALTIN │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│18 │-FRASIN │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│19 │-CIRES │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│20 │-NUC │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│21 │DIVERSE SPECII │7,80 │7,80 │ │
│ │MOI │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│22 │-TEI │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│23 │- PLOPI │7,80 │7,80 │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│ │- DIN CARE : │ │ │ │
│24 │PLOPI │ │ │ │
│ │EURAMERICANI │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│25 │- SALCII │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│ │- DIN CARE IN │ │ │ │
│26 │LUNCA SI DELTA │ │ │ │
│ │DUNARII │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│33 │ALTE TERENURI │ │ │ │
│ │TOTAL │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│ │TERENURI CARE │ │ │ │
│34 │SERVESC NEVOILOR │ │ │ │
│ │DE CULTURA │ │ │ │
│ │SILVICA │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│ │TERENURI CARE │ │ │ │
│35 │SERVESC NEVOILOR │ │ │ │
│ │DE PRODUCTIE │ │ │ │
│ │SILVICA │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│ │TERENURI CARE │ │ │ │
│36 │SERVESC NEVOILOR │ │ │ │
│ │DE ADMINISTRATIE │ │ │ │
│ │FORESTIERA │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│37 │TERENURI AFECTATE│ │ │ │
│ │DE IMPADURIRI │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│ │- DIN CARE : IN │ │ │ │
│38 │CLASA DE │ │ │ │
│ │REGENERARE │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│39 │TERENURI │ │ │ │
│ │NEPRODUCTIVE │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│40 │FASIE FRONTIERA │ │ │ │
├────┼─────────────────┼──────┼──────┼────┤
│ │TERENURI SCOASE │ │ │ │
│41 │TEMPORAR DIN │ │ │ │
│ │FONDUL FORESTIER │ │ │ │
└────┴─────────────────┴──────┴──────┴────┘


        O analiză a distribuţiei pe specii indică prezenţa foioaselor (100%) reprezentate în principal de fag (54%), urmat de diverse specii tari, în principal mesteacăn (43%) şi diverse specii moi - plop tremurător (3%).

    2.4.7. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă
        O situaţie a fondului forestier analizat pe categorii de folosinţă este prezentată în tabelul 2.4.7.1.
     Situaţia fondului forestier pe categorii de folosinţă este prezentată detaliat la subcapitolul 15.2.1. Procentul de utilizare al fondului forestier este de 100%.
        Tabelul 2.4.7.1.
    Repartiţia fondului forestier pe categorii de folosinţă

┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Suprafaţa │
│CATEGORIA DE ├──────────┬──────────┤
│FOLOSINŢĂ │2003 │2022 │
│ ├──────┬───┼──────┬───┤
│ │ha │ │ │% │
├─┬──────────────┼──────┼───┼──────┼───┤
│ │Păduri şi │ │ │ │ │
│ │terenuri │ │ │ │ │
│ │destinate │240,00│100│240,00│100│
│ │împăduririi │ │ │ │ │
│ │din care: │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────┼───┼──────┼───┤
│ │- păduri, │ │ │ │ │
│A│regenerări │240,00│100│240,00│100│
│ │naturale, │ │ │ │ │
│ │plantaţii │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────┼───┼──────┼───┤
│ │- terenuri de │ │ │ │ │
│ │reîmpădurit în│ │ │ │ │
│ │urma tăierilor│- │- │- │- │
│ │rase, a │ │ │ │ │
│ │doborăturilor │ │ │ │ │
├─┼──────────────┼──────┼───┼──────┼───┤
│ │Terenuri │ │ │ │ │
│B│afectate │- │- │- │- │
│ │gospodăririi │ │ │ │ │
│ │pădurilor │ │ │ │ │
├─┼──────────────┼──────┼───┼──────┼───┤
│C│Terenuri │- │- │- │- │
│ │neproductive │ │ │ │ │
├─┴──────────────┼──────┼───┼──────┼───┤
│Total B+C │- │- │- │- │
├─┬──────────────┼──────┼───┼──────┼───┤
│ │Terenuri │ │ │ │ │
│ │scoase │ │ │ │ │
│D│temporar din │- │- │- │- │
│ │fondul │ │ │ │ │
│ │forestier │ │ │ │ │
├─┴──────────────┼──────┼───┼──────┼───┤
│TOTAL U.P. I │240,00│100│240,00│100│
│MURGA MARE │ │ │ │ │
└────────────────┴──────┴───┴──────┴───┘


        Între cele două etape de amenajare nu sunt diferenţe în ceea ce priveşte suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă.


    2.5. Enclave
        În cuprinsul U.P.I Murga Mare nu au fost identificate enclave.

    2.6. Organizarea administrativă (districte, cantoane)
        Pădurile din cadrul U.P. I Murga Mare sunt arondate unui district silvic din cadrul O.S. Parângul Mic, din oraşul Bumbeşti Jiu,judeţul Gorj. Situaţia detaliată este redată în tabelul 2.6.1.
        Tabelul 2.6.1.
        Situaţia arondării pe cantoane a parcelelor din cadrul U.P. I Murga Mare

┌────────┬──────────┬────────────┬──────────┬─────────┐
│Ocolul │ │Cantonul │Parcele │Suprafaţa│
│Silvic │Districtul├───┬────────┤componente│-ha- │
│ │ │Nr.│Denumire│ │ │
├────────┼──────────┼───┼────────┼──────────┼─────────┤
│PARÂNGUL│ │ │ │127, 128, │ │
│MIC │ │ │ │134, 135, │240,00 │
│ │ │ │ │138, 139 │ │
├────────┴──────────┴───┴────────┴──────────┼─────────┤
│U.P. I MURGA MARE │240,00 │
└───────────────────────────────────────────┴─────────┘


        Actuala organizare pe districte şi cantoane silvice este realizată astfel încât să permită o bună gospodărire a pădurii, în funcţie de necesităţi se pot face modificări ulterioare.


    3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
    3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
    3.1.1. Evoluţia proprietăţii
        Evoluţia proprietăţii fondului forestier constituit în cadrul U.P. I Murga Mare cuprinde două perioade distincte şi anume: perioada de până în anul 1948, când această suprafaţă era în proprietatea privată de la care au moştenit persoanele fizice
        (actualii proprietari) şi perioada de după 1948 când, în urma naţionalizării, pădurile au fost trecute în totalitate în proprietatea statului.
        Odată cu apariţia legilor proprietăţii de după 1989 s-a trecut la reconstituirea dreptului de proprietate a foştilor proprietari şi asupra pădurilor.
        Reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în baza Legilor fondului funciar, retrocedându- se suprafeţe din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti din cadrul D.S. Gorj.
        La actuala amenajare s-a constituit Unitatea de Protecţie şi Producţie (U.P) I Murga Mare în baza asocierii persoanelor fizice ....., conform Convenţiei de asociere nr. ....., autentificată de Notar Public ..... .

    3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor înainte de 1948
        Pentru perioada de până în anul 1948 gospodărirea acestor păduri s-a făcut pe baza unor regulamente de exploatare în regim de codru.
        Pădurile studiate în cadrul U.P. I Murga Mare, din cauza faptului că sunt situate pe versanţi greu accesibili (pante de peste 45 grade), nu au fost exploatate în scop comercial, s-au extras doar exemplare de fag pentru nevoile personale ale proprietarilor.
        Înainte de anul 1948 gospodărirea pădurilor particulare s-a făcut în conformitate cu prevederile Codurilor Silvice din anii 1881 şi 1910 şi a Legii din 20 aprilie 1935 (pentru pădurile de protecţie) în funcţie de nevoile personale ale proprietarilor şi de posibilităţile de comercializare a lemnului.

    3.1.3. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948
        În anul 1948 toate pădurile au trecut în patrimoniul statului, conform articolului 7 din Constituţia R.P.R. şi a articolului 1 din Codul Silvic, fiind administrate de ocoalele silvice în baza unor amenajamente silvice.
        Prima amenajare a pădurilor din cadrul U.P. I Murga Mare s-a făcut în 1950, pădurile fiind încadrate în U.P. III Bratcu din cadrul OS Bumbeşti, atunci când gospodărirea pădurilor a început să se facă pe baze ştiinţifice, întocmindu-se primul amenajament unitar. Următoarele amenajamente, pentru pădurile studiate în cadrul U.P. I Murga Mare, s-au efectuat în anii 1960, 1970, 1980, 1991 şi 2003.
        La data începerii reconstituirii dreptului de proprietate suprafeţele de pădure retrocedate ce sunt constituite în U.P. I Murga Mare se aflau în administrarea O.S. Bumbeşti (U.P. III Bratcu, parcelele 127, 128%, 134, 135, 138, 139) din cadrul Direcţiei Silvice Gorj.
    3.1.3.1. Evoluţia constituirii proprietăţii şi a bazelor de amenajare
        Analiza evoluţiei bazelor de amenajare a pădurilor este prezentată în tabelul 3.1.3.1.1. cu menţiunea că suprafaţa fondului forestier analizat provine parţial din pădurile U.P. III Bratcu, Ocolul Silvic Bumbeşti, astfel nu se poate reda o analiză relevantă pentru perioada de dinainte de anul 2003, anul când aceste păduri au fost amenajate în cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti. În continuare va fi prezentată analiza comparativă între amenajarea actuală şi cea din 2003.
        Tabelul 3.1.3.1.1.
        Analiza bazelor de amenajare din UPI Murga Mare

┌──────────┬─────────────┬──────────────────────┬───────┬──────────┬───────────┬──────────┬─────┐
│ │Suprafaţa │Subunităţi de │ │Compoziţia│ │Exploa- │ │
│Anul │(ha) │gospodărire │ │actuală │ │tabilit.şi│ │
│amenajării├──────┬──────┼──────────┬───────┬───┤Regimul│Compoziţia│Tratamentul│vârsta │Ciclu│
│ │Totală│Gr.I │Denumire │Supraf.│% │ │ţel │ │medie a │ │
│ │ │ │ │(ha) │ │ │ │ │exploat. │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼───┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────┤
│ │ │ │Conservare│ │ │ │50FA 35ME │ │ │ │
│ │ │ │deosebită │240,0 │100│Codru │4PLT │- │- │- │
│ │ │ │SUP "M" │ │ │ │11DT │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼───┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────┤
│2003 │240,0 │240,0 │Clase de │- │- │ │- │- │- │- │
│ │ │ │regenerare│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼───┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────┤
│ │ │ │Alte │- │- │- │- │- │- │- │
│ │ │ │terenuri │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼───┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────┤
│ │ │ │Rezervaţii│ │ │ │54FA 33ME │ │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │ │3PLT │ │ │ │
│ │ │ │ocrotirea │240,00 │100│Codru │10DT │- │- │- │
│ │ │ │integrală │ │ │ │54FA 33ME │ │ │ │
│ │ │ │a naturii │ │ │ │3PLT │ │ │ │
│2022 │240,00│240,00│SUP "E" │ │ │ │10DT │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼───┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────┤
│ │ │ │Clase de │- │- │- │- │- │- │- │
│ │ │ │regenerare│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼───┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────┤
│ │ │ │Alte │- │- │- │- │- │- │- │
│ │ │ │terenuri │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴──────┴──────────┴───────┴───┴───────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────┘


        Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafaţa studiată reprezentând mică parte din fostul U.P. III Bratcu (2003-2012) al O.S. Bumbeşti.
        Suprafaţa este la prima amenajare în această formă. La actuala etapă de amenajare gospodărirea se realizează printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP E - Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii, arboretele studiate fiind incluse, prin planul de management al Parcului Naţional Defileul Jiului, în zona de protecţie integrală a acestui Parc Naţional; bazele de amenajare adoptate fiind: regim - codru şi compoziţia ţel fiind 54FA 33ME 3PLT 10DT.
        Pentru etapa de amenajare precedentă (2003), când suprafaţa de fond studiată a fost amenajată în cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti, ca fond forestier proprietatea publică a statului, gospodărirea s-a realizat printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP M - conservare deosebită, bazele de amenajare anterioare fiind: regim codru, tăieri de igienă ca lucrări propuse şi compoziţia ţel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.

    3.1.3.2. Evoluţia reglementării producţiei
        O analiză a evoluţiei reglementării producţiei nu se poate face deoarece:
    - la actuala etapă de amenajare întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional. În cadrul suprafeţei de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv, deci nu avem arborete incluse în subunităţi pentru care se face reglementarea procesului de producţie;
    – la etapa de amenajare precedentă arboretele studiate au fost încadrate în tipul II funcţional, fond neproductiv, pentru care nu s-a făcut reglementarea procesului de producţie.




    3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat
     Pentru suprafaţa fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, suprafaţă de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti, ediţia 2003, au fost prevăzute tăieri/lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înfiinţarea Parcului Naţional Defileul Jiului - R0NPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).
        La actuala etapă de amenajare întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional, arborete pentru care nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.

    3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
        În continuare se vor reda principalii indicatori calitativi şi cantitativi ai mărimii şi structurii fondului forestier analizat, cu menţiunea că pentru etapa precedentă de amenajare nu sunt date concludente, suprafaţa studiată reprezentând o mică parte din fosta U.P. III Bratcu din cadrul Ocolului Silvic Bumbeşti.
        După cum se observă în tabelul următor, structura pe clasele de vârstă la fosta şi actuala amenajare a fost şi se menţine dezechilibrată, astfel la etapa anterioară toate arboretele erau în clasa a III-a de vârstă, iar la actuala amenajare a migrat în clasa a IV-a de vârstă.
        Tabelul 3.3.1.
        Evoluţia claselor de vârstă

┌──────────┬─────────┬─────────────────────┐
│Anul │Suprafaţa│Clase de vârstă (%) │
│amenajării│ha ├─┬──┬───┬───┬─┬──┬───┤
│ │ │I│II│III│IV │V│VI│VII│
├──────────┼─────────┼─┼──┼───┼───┼─┼──┼───┤
│2003 │240,00 │-│- │100│- │-│- │- │
├──────────┼─────────┼─┼──┼───┼───┼─┼──┼───┤
│2022 │240,00 │-│- │- │100│-│- │- │
└──────────┴─────────┴─┴──┴───┴───┴─┴──┴───┘


        În ceea ce priveşte compoziţia medie, redată în tabelul 3.3.2., se observă proporţia mare a fagului, urmat de mesteacăn, diverse tari şi plop tremurător.
        Tabelul 3.3.2.
        Evoluţia compoziţiei fondului forestier

┌──────────────┬──────┬────────────────┐
│ │ │Specii │
│Anul │Supraf│forestiere │
│amenajării │ha ├───┬───┬────┬───┤
│ │ │FA │ME │PLT │DT │
├──────────────┼──────┼───┼───┼────┼───┤
│2003 │240,00│50 │35 │4 │11 │
├──────────────┼──────┼───┼───┼────┼───┤
│2022 │240,00│54 │33 │3 │10 │
└──────────────┴──────┴───┴───┴────┴───┘


        Evoluţia situaţiei claselor de producţie pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.3.
        Tabelul 3.3.3.
        Evoluţia claselor de producţie

┌──────────┬─────────┬───────────────┬─────┐
│ │ │Clase de │Clasa│
│Anul │Suprafaţa│producţie (%) │de │
│amenajării│-ha- ├─┬──┬───┬──┬───┤prod.│
│ │ │I│II│III│IV│V │medie│
├──────────┼─────────┼─┼──┼───┼──┼───┼─────┤
│2003 │240,00 │-│- │- │- │100│V_0 │
├──────────┼─────────┼─┼──┼───┼──┼───┼─────┤
│2022 │240,00 │-│- │- │- │100│V_0 │
└──────────┴─────────┴─┴──┴───┴──┴───┴─────┘


        Aşa cum se observă şi din tabel constatăm că arboretele de productivitate superioară şi mijlocie lipsesc, toată suprafaţa studiată fiind reprezentată de arborete de productivitate inferioară, clasa de producţie medie este V_0.
        Evoluţia situaţiei categoriilor de consistenţă pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.4.
        Tabelul 3.3.4.
        Evoluţia categoriilor de consistenţe

┌──────────┬─────────┬─────────────────┬───────────┐
│ │ │Consistenţa (%) │ │
│Anul │Suprafaţa├────┬───────┬────┤Consistenţa│
│amenajării│% │<0,4│0,4-0,6│0,7-│medie │
│ │ │ │ │1,0 │ │
├──────────┼─────────┼────┼───────┼────┼───────────┤
│2003 │240,00 │- │- │100 │0,72 │
├──────────┼─────────┼────┼───────┼────┼───────────┤
│2022 │240,00 │- │- │100 │0,70 │
└──────────┴─────────┴────┴───────┴────┴───────────┘


        Analizând aceste date constatăm că avem arborete cu o consistenţa medie bună, corespunzătoare condiţiilor staţionale de vegetaţie.


    4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
    4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
        Elemente de caracterizare a staţiunii şi arboretelor sunt redate în "Evidenţa descrierii parcelare". Culegerea datelor de teren s-a făcut conform "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor" prin parcurgerea terenului. Acestea au fost consemnate în fişa unităţilor amenajistice şi în fişa profilului de sol prin coduri şi denumiri oficializate. Datele se referă la descrierea arboretului şi a staţiunii.
        S-au mai înregistrat date complementare importante referitoare la caracteristicile unităţilor amenajistice, a terenurilor afectate, a terenurilor neproductive.
        Elementele de caracterizare a staţiunilor au fost preluate din vechiul amenajament (dar verificate pe teren), iar elementele referitoare la arboret au fost culese din teren.
        Tipurile de staţiune şi tipurile naturale de pădure au fost înscrise în descrierea parcelară după clasificarea din lucrarea "Sistematica unităţilor de bază ale tipologiei forestiere 1977". Datele de caracterizare a topoclimatului local s-au luat după înregistrările staţiilor meteorologice din zonă şi din informaţii locale.
        Stabilirea tipurilor de staţiune s-a făcut ţinîndu-se seama de factorii geografici, pedologici şi de vegetaţie (arboret, subarboret, floră indicatoare).
        Determinări la nivel de arboret, pe etaje şi elemente s-au făcut asupra următoarelor caracteristici: tipul fundamental de pădure, tipul de structură, elemente de arboret, proporţia speciilor, amestec, vârstă, diametrul mediu, înălţimea medie, calitate, elagaj, consistenţă, mod de regenerare, vitalitate, stare fito-sanitară, subarboret, seminţiş, compoziţie-ţel, ţel de producţie şi protecţie.
        Elementele de descriere a arboretelor s-au determinat prin măsurători referitoare la diametre, înălţime şi prin numărarea inelelor anuale pentru determinarea vârstei (în cazurile unde a fost nevoie). La descrierea arboretelor s-a folosit şi metoda estimării în ceea ce priveşte compoziţia, amestecul, vitalitatea, consistenţa, structura, subarboretul, starea de sănătate, vitalitate etc.
        Datele de teren culese în carnetele de descriere parcelară au fost prelucrate cu calculatorul PC folosind programul de amenajare silvică AS.

    4.2. Elemente generale privind cadrul natural
        U.P. I Murga Mare este amplasată pe teritoriul administrativ al oraşului Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj, în ţinutul Carpaţilor Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munţilor cu înălţimi mijlocii, pe versantul vestic al Munţilor Vâlcan, în bazinul râului Jiu (în Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia.
    4.2.1. Geologie
        Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică şi neozoică, aparţine zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic şi este alcătuit din şisturi cristaline epimetamorfice (şisturi sericito-cloritoase, cuarţite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munţii Parâng şi Vâlcan), precum şi din şisturi cristaline mezo şi katametamorfice (paragnaise, cuarţite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formaţiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmaţiană (conglomerate, argile, nisipuri) şi pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri şi pietrişuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor.
        Prezenţa straturilor de argilă şi marne în alternanţă cu straturi de roci mai dure a influenţat configuraţia terenului (fragmentarea şi diferenţierea reliefului). Versanţii teritoriului studiat se caracterizează printr-o eroziune slabă datorită în principal pluviodenudării şi eroziunii fluvio- torenţiale.
        Stăvilirea proceselor de degradare şi menţinerea echilibrului dinamic se realizează prin menţinerea şi îmbunătăţirea stării fitosanitare a arboretelor.

    4.2.2. Geomorfologie
        Din punct de vedere altitudinal, pădurile sunt situate între 480 m ( u.a. 127) şi 1400 m (u.a. 138). Pe categorii de altitudini repartiţia fondului forestier se prezintă astfel:

┌─┬───────────────────┬─┬──────────────┐
│•│601-800 m │-│54,03 ha - │
│ │ │ │22%; │
├─┼───────────────────┼─┼──────────────┤
│•│801-1000 m │-│167,23 ha - │
│ │ │ │70%; │
├─┼───────────────────┼─┼──────────────┤
│•│1001-1200 m │-│18,74 ha - 8%;│
├─┴───────────────────┼─┼──────────────┤
│Total U.P. I Murga │-│240,00 ha - │
│Mare │ │100% │
└─────────────────────┴─┴──────────────┘


        Expoziţia generală a unităţii de protecţie şi producţie analizate este cea umbrită, dar, datorită fragmentării reliefului de către reţeaua hidrografică, se întâlnesc toate expoziţiile. Repartiţia teritoriului unităţii după gradul de insolaţie este următoarea:

┌─┬──────────────────────┬─┬───────────┐
│-│expoziţie parţial │-│80,74 ha │
│ │însorită (E, V) │ │(34%); │
├─┼──────────────────────┼─┼───────────┤
│-│expoziţie umbrită (N, │-│159,26ha │
│ │NV, NE) │ │(66%). │
├─┴──────────────────────┼─┼───────────┤
│Total U.P. I Murga Mare │-│240,00 ha │
│ │ │(100%) │
└────────────────────────┴─┴───────────┘


        Înclinarea terenului este foarte variată şi se caracterizează în funcţie de zona de relief în care se încadrează. Pe ansamblu unităţii de protecţie şi producţie analizate, suprafaţa fondului forestier este repartizată pe categorii dE înclinare astfel:

┌─┬─────────────────────────┬─┬────────┐
│ │terenuri cu înclinare │ │240,00 │
│•│foarte repede (peste 40°)│-│ha │
│ │ │ │(100%) │
├─┴─────────────────────────┼─┼────────┤
│ │ │240,00 │
│Total U.P. I Murga Mare │-│ha │
│ │ │(100%) │
└───────────────────────────┴─┴────────┘


        Datele de mai sus sunt redate şi în tabelul 4.2.1.1.
        Tabelul 4.2.1.1.
        Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie

┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │CATEGORII DE ÎNCLINARE │TOTAL │
│ ├───────────────┬───────────────┬───────────────┬─────────────────┼────┬─────┬──────┬──────┤
│ │- < 16G. │16-30 G │31 -40 G │>40 G │ │ │ │ │
│Etaje ├────┬────┬─────┼────┬────┬─────┼────┬────┬─────┼────┬─────┬──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│fitoclimatice │Ins.│P. │Umbr.│Ins.│P. │Umbr.│Ins.│P. │Umbr.│Ins.│P. │Umbr. │Ins.│P. │Umbr. │Total │
│ │ │Ins.│ │ │Ins.│ │ │Ins.│ │ │Ins. │ │ │Ins. │ │ │
│ ├────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │
├──────────────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │80.74│159.26│ │80.74│159.26│240.00│
│4 FM1+FD4 ├────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │34% │66% │ │34% │66% │100 % │
├──────────────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │80.74│159.26│ │80.74│159.26│240.00│
│TOTAL ├────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │34% │66% │ │34% │66% │100 % │
└──────────────┴────┴────┴─────┴────┴────┴─────┴────┴────┴─────┴────┴─────┴──────┴────┴─────┴──────┴──────┘



    4.2.3. Hidrologie
        Suprafaţa U.P. I Murga Mare se află în bazinul hidrografic al râului Jiu, spre care converg toate pâraiele care străbat teritoriul studiat, dintre care cele mai importante fiind pâraiele: Murga Mare, Murga Mică şi Ploştina Murgilor ce prin cursul lor au dus la fragmentarea reliefului.
        Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat este străbătut de o serie de pâraie secundare care duc la fărâmiţarea terenului. Majoritatea acestor pâraie au debit permanent, dar cu fluctuaţii (în timpul verilor secetoase au debit mic, iar în timpul topirii zăpezii sau ploilor, debitul acestora creşte). Regimul hidrologic nu influenţează în mod deosebit formarea solurilor şi vegetaţia forestieră.

    4.2.4. Climatologie
        Caracterizarea climatică a teritoriului aflat în studiu s-a realizat utilizând datele climatologice din "Atlasul climatic al R.S.R." ediţia 1966, fiind completate cu observaţii şi interpretări cu caracter local, preluate de la staţia meterologică Parâng.
        Conform sistemului de clasificare Koppen, teritoriul analizat se încadrează în provincia climatică cu climă boreală cu ierni cu ierni frigurose şi umede Df cu temperatura lunii celei mai reci sub -3°C şi cu temperatura celei mai calde luni peste 10°C, subprovincia climatică D.f.b.k - zona cu altitudini cuprinse între 701-1400 m.
        Conform raionării climatice din "Monografia geografică" regiunea se încadrează în sectorul de climă de munte (IV) cu subdiviziunea climă de munţi mijlocii (IV-C), caracteristică marii majorităţi a teritoriului studiat, cu altitudini cuprinse între 480 m şi 1400 m favorabilă pădurilor;
        Sectorul cu climă de munţi mijlocii (IV) se caracterizează printr-o amplitudine a temperaturii medii anuale între 18-20°C cu temperaturi medii anuale mai mari de 0°C şi cu temperatura medie a lunii iulie între 10-16°C şi cu precipitaţii medii anuale de 930-1200 mm. în cadrul acestui sector se deosebesc două ţinuturi de climă:
    - IV-C(V) - climă de munte de versanţi cu expoziţie predominant vestică, ce se caracterizează printr-un climat dinamic;
    – IV-C(E) - climă de munte de versanţi cu expoziţii predominant estice, ce se caracterizează print-un climat relativ adăpostit, dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară a versanţilor adăpostiţi.

        Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacţiunilor complexe dintre radiaţia solară, particularităţile reliefului şi circulaţia atmosferică caracteristică acestei zone.
        Relieful acţionează asupra elementelor meteorologice prin orientarea şi înclinarea versanţilor şi configuraţia principalelor unităţi de relief, determinând etajare climatică a teritoriului şi o mulţime de topoclimate.
    4.2.4.1. Regimul termic
        Temperatura aerului prezintă importante variaţii lunare şi anuale. Oscilaţiile termice au un caracter pronunţat mai ales între punctele cele mai joase şi cele mai înalte.
        Prin datele prezentate în continuare sub formă tabelară, rezultă o primă caracterizare a climatului regiunii sub aspectul regimului termic al aerului şi al influenţelor pe care acestea le are asupra creşterii şi dezvoltării vegetaţiei forestiere (tabelul 4.2.4.1.1).
        Tabelul 4.2.4.1.1.
        Variaţia anuală a temperaturilor medii lunare

┌────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────────┐
│ │Luna │ │ │
│Staţia ├────┬────┬───┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬────┤Anuală│Amplitudinea│
│ │I │II │III│IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │ │ │
├────────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼──────┼────────────┤
│Parâng │-2,9│-1,3│3,5│9,1│14,2│17,6│19,7│19,2│15,4│9,6│4,2│-0,2│9,0 │22,6 │
│(210 m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼──────┼────────────┤
│Tg. Jiu │-5,2│-3,5│0,0│4,5│9,4 │12,7│14,5│14,1│10,6│6,2│0,8│-2,8│5,1 │19,7 │
│(1585 m)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴──────┴────────────┘


        Aşa cum constatăm din tabel, variaţia anuală a temperaturilor medii lunare prezintă un minim în luna ianuarie (-5,2°C pentru staţia Parâng şi -2,9°C pentru staţia Târgu Jiu) şi un maxim în luna iulie (14,5°C pentru staţia Parâng şi 19,7°C pentru staţia Târgu Jiu), mai ridicată în partea inferioară şi mai coborâtă în zona altitudinal superioară, având o variaţie specifică regiunii temperate din care face parte.
        Temperatura medie anuală este cuprinsă între 5,1°C pentru staţia Parâng şi 9,0°C pentru staţia Tg. Jiu, pe anotimpuri, temperatura medie se prezintă astfel:
    - primăvara: +6,8°C;
    – vara: +16,3°C;
    – toamna: +7,8°C;
    – iarna: -2,7°C.

        Amplitudinea temperaturii medii lunare este cuprinsă între 19,7°C pentru staţia Parâng şi 22,6°C pentru staţia Târgu Jiu.
        Alte date referitoare la regimul termic al aerului, cu influenţe evidente asupra vegetaţiei forestiere sunt redate în tabelul 4.2.4.1.2.
        Tabelul 4.2.4.1.2.
        Datele medii si extreme ale îngheţului

┌──────┬────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ │Date calendaristice │
│ │Durata în ├─────────────────────┬─────────────────────┤
│ │zile a │Primul îngheţ │Ultimul îngheţ │
│Staţia│intervalului│(toamna) │(primăvara) │
│ │cu ├─────┬────────┬──────┼─────┬────────┬──────┤
│ │temperatura │Data │Cel mai │Cel │Data │Cel mai │Cel │
│ │peste 0º C │medie│timpuriu│mai │medie│timpuriu│mai │
│ │ │ │ │târziu│ │ │târziu│
├──────┼────────────┼─────┼────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│Parâng│ │ │ │ │ │ │ │
│(210 │219 │16.X │8.X │8XI │30.V │28.III │13.VI │
│m) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────┼─────┼────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│Tg. │ │ │ │ │ │ │ │
│Jiu │300 │20.X │23.IX │19.XI │13.IV│20.III │22.V │
│(1585 │ │ │ │ │ │ │ │
│m) │ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴────────────┴─────┴────────┴──────┴─────┴────────┴──────┘


        Lungimea sezonului de vegetaţie este de 5 luni, astfel se poate spune că perioada de vegetaţie este normală, iar regimul termic este favorabil speciei principale (Fagul), zona respectivă intrând în arealul de răspândire a acestei specii.
        Ultimul îngheţ, în date medii, se produce în timpul începerii perioadei de vegetaţie, dar ultimul îngheţ se poate produce şi la 30 zile după începerea perioadei de vegetaţie, care uneori poate provoca pagube vegetaţiei forestiere.

    4.2.4.2. Regimul pluviometric
        Variabilitatea cantităţilor de precipitaţii medii lunare, prezentate în tabelul 4.2.4.2.1, evidenţiază diferenţe semnificative între cele două staţii meteorologice.
        Tabelul 4.2.4.2.1
        Cantităţii medii (mm) lunare şi anuale de precipitaţii

┌──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┐
│ │LUNA │ │
│Staţia├────┬────┬────┬─────┬────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┤Anual│
│ │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │ │
├──────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Parâng│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(210 │52,8│48,9│47,7│64,7 │81,3│88,4 │61,1 │59,8│54,9│69,6│63,9│59,9│753,0│
│m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Tg. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Jiu │61,9│49,9│58,7│107,6│93,8│124,2│118,9│64,6│66,4│84,1│66,4│55,6│951,5│
│(1585 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴────┴────┴────┴─────┴────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘


        În partea sudică (din aval) media anuală a precipitaţiilor este de circa 753,0 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (88,4 mm), iar cea minimă în luna martie (47,7 mm), în timp ce în partea nordică (din amonte) media anuală a precipitaţiilor este de circa 951,5 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (124,2 mm), iar cea minimă în luna februarie (49,9 mm).
        Precipitaţii atmosferice medii pe anotimpuri şi în perioada de vegetaţie:
    - primăvara: 77,5 mm;
    – vara: 86,2 mm;
    – toamna: 67,5 mm;
    – iarna: 54,8 mm.

        Cantitatea de precipitaţii se produce cu variaţii generate de anotimp cât şi de altitudine. în general, iarna este anotimpul cel mai secetos, iar vara cel mai ploios, primăvara şi toamna înscriindu-se în condiţii medii şi oarecum asemănătoare din punct de vedere al regimului de umiditate.
        Umiditatea relativă a aerului este maximă în luna octombrie şi minimă în luna august. Umiditatea relativă în sezonul de vegetaţie este de 65%.

    4.2.4.3. Regimul eolian
        Vânturile sunt puternic influenţate de relief, atât în ceea ce priveşte frecvenţa pe direcţii, cât şi viteza. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Târgu Jiu evidenţiază predominarea vânturilor din N (14,0%) canalizate pe valea Jiului, urmate de cele din nord-est (6,8%) şi SE (6,3%). La staţia meteorologică Parâng cele mai mari frecvenţe le au vânturile din SE (16,8%) şi S (15,4%), urmate de cele din NV (14,0%) şi N (8,0%). Pe culmile înalte ale munţilor sunt predominante vânturile din sectorul vestic.
        Vitezele medii anuale sunt mici la Târgu Jiu (între 1,6 şi 3,2 m/s) şi mari pe munţii înalţi (între 4,0 şi 7,0 m/s).

    4.2.4.4. Concluzii privind condiţiile climatice
        Trăsăturile generale ale climei regiunii sunt influenţate de condiţiile fizico-geografice locale şi în special de relief. Sub influenţa reliefului, pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, şi diversificare a climei, diferenţiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalităţii locale latitudinale şi altitudinale, formele de relief, orientarea versanţilor şi poziţia acestora imprimă modificări locale, uneori esenţiale în caracteristicile vremii şi climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice.
        Principalii indicatori climatici menţionaţi mai sus ne arată că în teritoriul luat în studiu, climatul nu este foarte favorabil dezvoltării vegetaţiei forestiere. în această zonă vegetează arborete de fag de productivitate inferioară, de clasa a V-a de producţie.
        Altitudinea şi expoziţia au rol principal în privinţa timpului de înfrunzire şi înflorire a speciilor forestiere. în părţile mai înalte molidul intră în vegetaţie între 10-15 mai, cu mici decalaje în funcţie de altitudine, iar înflorirea are loc în jurul date de 20 mai-10 iunie. Fagul intră în vegetaţie între 1-10 mai, înfloreşte în jurul datei de 10-20 mai, iar coacerea seminţelor se realizează între 1-15 octombrie, iar gorunul intră în vegetaţie între 25 aprilie-10 mai, înfloreşte în jurul datei de 1-15 mai, iar coacerea seminţelor se realizează între 25 septembrie-15 octombrie.
        Faţă de datele prezentate în literatura de specialitate în zonă se constată o întârziere a fenomenelor fenologice primăvara şi o coacere mai rapidă toamna pe versanţii cu expoziţii umbrite, pe văile cu circulaţie atmosferică redusă şi la altitudini mai mari.
        Indicatorii sintetici ai principalilor indici de umiditate şi ariditate sunt daţi în tabelul următor.
        Tabelul 4.2.4.4.1
        Indicatori sintetici ai climei

┌──────────┬──────┬─────┬─────────┬────┬──────┬─────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │În │
│Indicatori│Staţia│Anual│Primăvara│Vara│Toamna│Iarna│sezonul │
│sintetici │ │ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │ │ │vegetaţie│
├──────────┼──────┼─────┼─────────┼────┼──────┼─────┼─────────┤
│Indicile │Parâng│186,6│225,6 │89,1│147,0 │- │104,5 │
│de ├──────┼─────┼─────────┼────┼──────┼─────┼─────────┤
│umiditate │Tg. │83,7 │87,1 │44,5│77,7 │- │51,6 │
│R=P/T │Jiu │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼─────────┼────┼──────┼─────┼─────────┤
│Indicele │Parâng│63,0 │71,1 │51,7│54,6 │111,6│54,7 │
│de ├──────┼─────┼─────────┼────┼──────┼─────┼─────────┤
│ariditate │Tg. │39,6 │41,0 │29,1│38,2 │75,1 │31,7 │
│I=P/(T+10)│Jiu │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴─────┴─────────┴────┴──────┴─────┴─────────┘





    4.3. Soluri
    4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
        Situaţia solurilor din cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate pe clase, tipuri şi subtipuri precum şi suprafaţa ocupată de acestea este dată în tabelul 4.3.1.1., solurile fiind prezentate conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 2000 (SRTS -2000) cât şi Sistemul de Clasificare a Solurilor din România 1980 (SCRS - 1980), denumirea veche fiind trecută în paranteză.
        Tabelul 4.3.1.1.
        Evidenţa tipurilor de sol existente în cadrul fondului forestier analizat

┌───┬───────────┬───────┬────────┬─────┬─────────────┬──────────┐
│Nr.│Clasa de │Tipul │Subtipul│ │Succesiunea │Suprafaţa │
│crt│soluri │de sol │de sol │Codul│orizonturilor├──────┬───┤
│ │ │ │ │ │ │ha │% │
├───┼───────────┼───────┼────────┼─────┼─────────────┼──────┼───┤
│ │ │Litosol│distric │0101 │O(Ao)-Rp │240,00│100│
│1 │PROTISOLURI│(LS) │ │ │ │ │ │
│ │(PRO) ├───────┴────────┼─────┼─────────────┼──────┼───┤
│ │ │Total litosol │- │- │240,00│100│
├───┴───────────┴────────────────┼─────┼─────────────┼──────┼───┤
│TOTAL PROTISOLURI │- │- │240,00│100│
├────────────────────────────────┴─────┴─────────────┼──────┼───┤
│TOTAL GENERAL U.P. I MURGA MARE │240,00│100│
└────────────────────────────────────────────────────┴──────┴───┘


        Analizând tabelul de mai sus, se poate observa că întreaga suprafaţă a unităţii de protecţie şi producţie analizată este ocupată de protisoluri (cu subtipul de sol litosol distric).

    4.3.2. Descrierea principalelor tipuri de sol
        Litosolul distric este întâlnit pe 240,00 ha (100%) şi se defineşte prin orizont Ao cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental care are cel puţin 50 cm grosime, provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrişuri.
        Răspândire: Litosolurile sunt răspândite în întreaga suprafaţă a unităţii de protecţie şi producţie analizată (litosolurile apar pe versanţii cu înclinare mare din Defileul Jiului).
        Caracterizarea condiţiilor şi a procesului de solificare: S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură şi compoziţie mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau ieşite de sub influenţa inundaţiilor permiţând dezvoltarea unei vegetaţii mai bogate care a determinat o bioacumulare şi humificare mai intensă şi drept rezultat s-a format un orizont humifer mai gros şi mai bogat în humus. Procesul de solificare nu mai este întrerupt de viituri, astfel că solurile aluviale pot evolua în continuare spre solurile zonale din apropiere.
        Alcătuirea profilului şi proprietăţi: Litosolul distric prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: O(Ao) - Rp. Orizontul Ao este mai gros de 20 cm, putând atinge 40-50 cm, este mai bine conturat ca la protosolurile aluviale şi cu stratificaţii mai puţin evidente. Este de culoare brună cenuşie, brună închis, deosebindu-se evident de materialul parental format din depozite stratificate de origine fluviatilă, cu texturi şi compoziţii foarte diverse. Au textură variabilă în raport cu natura depozitului, nediferenţiată sau contrastată în cazul unor depozite neomogene. în orizontul Ao, structura este glomerulară, grăunţoasă sau poliedrică, slab sau moderat dezvoltată. în raport cu textura şi structura, variază şi restul proprietăţilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie. Sunt în general bine aprovizionate cu apă şi substanţe nutritive, au un conţinut de humus de 2-3%, au gradul de saturaţie în baze ridicat dar pot fi şi debazificate şi cu reacţie acidă.
        Fertilitatea: Litosolurile au o fertilitate inferioară pentru fag.
        Pe teritoriul unităţii de producţie se găseşte subtipul distric.

    4.3.3. Lista u.a.-urilor pe tipuri şi subtipuri de soluri
        În tabelul 4.3.3.1., generat de programul AS, este prezentată repartiţia unităţilor amenajistice din unitatea de protecţie şi producţie analizata pe tipuri şi subtipuri de sol.
        Tabelul 4.3.3.1.
        Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de soluri

┌──────────────────────────────────────┐
│SOLURI SI UNITATI AMENAJISTICE │
├──────────────────────────────────────┤
│01 Litosol(LS) │
├──────────────────────────────────────┤
│0101 distric │
├────────┬────────┬───┬────┬───┬───────┤
│127 │128 │134│135 │138│139 │
├────────┴────────┼───┴────┴─┬─┴───────┤
│Total subtip sol:│6 UA │240.00 HA│
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Total tip sol: │6 UA │240.00 HA│
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│TOTAL UP │6 UA │240.00 HA│
└─────────────────┴──────────┴─────────┘




    4.4. Tipuri de staţiune
    4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiuni
        În tabelul 4.4.1.1. sunt prezentate tipul de staţiune identificat în cuprinsul U.P. I Murga Mare şi categoria de bonitate în care se încadrează.
        Tabelul 4.4.1.1.
        Evidenţa tipurior de staţiune existente în cadrul. fondului. forestier analizat

┌────┬──────────────────┬──────────┬─────────────────┬─────────┐
│ │Tipul de staţiune │Suprafaţa │Categoria de │Tipuri si│
│Nr. │ │ │bonitate │ │
│Crt.├────────┬─────────┼──────┬───┼────┬─────┬──────┼─────────┤
│ │Codul │Diagnoza │ha │% │sup.│mijl.│inf. │Subtipuri│
│ │ │ │ │ │-ha-│-ha- │-ha- │de sol │
├────┴────────┴─────────┴──────┴───┴────┴─────┴──────┴─────────┤
│ETAJUL MONTAN -PREMONTAN DE FĂGETE (FM_1+ FD_4) │
├────┬────────┬─────────┬──────┬───┬────┬─────┬──────┬─────────┤
│ │ │Montan - │ │ │ │ │ │ │
│ │ │premontan│ │ │ │ │ │ │
│ │ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │făgete, │ │ │ │ │ │Litosol │
│3 │4.1.2.0.│Bi, de │240,00│100│- │- │240,00│distric │
│ │ │stâncărie│ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │eroziune │ │ │ │ │ │ │
│ │ │excesivă │ │ │ │ │ │ │
├────┴────────┴─────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼─────────┤
│TOTAL FM_1+ FD_4 │240,00│100│- │- │240,00│- │
├──────────────┬────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼─────────┤
│TOTAL GENERAL │ha │240,00│100│- │- │240,00│- │
│U.P. I MURGA ├────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼─────────┤
│MARE │% │100 │- │- │- │100 │- │
└──────────────┴────────┴──────┴───┴────┴─────┴──────┴─────────┘


        Din tabelul de mai sus se constată că în cuprinsul unităţii analizate a fost identificată o singură staţiune din etajul montan - premontan de făgete - 4.1.2.0. Montan - premontan de făgete, Bi, de stâncărie şi eroziune excesivă.
        De asemenea se poate observa potenţialul productiv inferior al unităţii analizate, staţiunea identificată fiind de bonitate inferioară.

    4.4.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune
        În tabelul 4.4.2.1. este prezentată repartiţia unităţilor amenajistice ale unităţii de protecţie şi producţie pe tipuri de staţiune.
        Tabelul 4.4.2.1.
        Repartiţia unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune în cadrul fondului forestier analizat

┌─────┬────────────────────────────────┐
│TS │UNITATI AMENAJISTICE │
├─────┼────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┤
│ │127 │128 │134 │135 │138 │139 │
│ ├────┴────┴────┼─────┼─────┴─────┤
│4120 │TOTAL TS │6 UA │240.00 HA │
│ ├──────────────┼─────┼───────────┤
│ │TOTAL UP │6 UA │240.00 HA │
└─────┴──────────────┴─────┴───────────┘



    4.4.3. Descrierea tipurilor de staţiuni, a factorilor limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
        În cadrul U.P. I Murga Mare a fost identificat un singur tip de staţiune de inferioară. Aceasta este: 4.1.2.0. Montan - premontan de făgete, Bi, de stâncărie şi eroziune excesivă.
    Tabelul 4.4.3.1.
        Descrierea staţiunilor, a factorilor limitativi şi măsuri-recomandări pentru aceştia

┌────────────┬────────────────┬─────────┬────────────┬──────────────────────────────────┐
│ │Tipul de │ │Factori şi │Măsuri de gospodărire impuse de │
│Etajul │staţiune şi │Tip │determinanţi│factorii ecologici şi riscuri │
│fitoclimatic│descrierea │pădure │ecologici ├────────────┬──────────┬──────────┤
│ │succintă a │ │limitativi │Recomandări │Compoziţia│Tratament │
│ │acesteia │ │ │şi riscuri │optimă │ │
├────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │Fără │
│ │4.1.2.0. │ │ │ │ │lucrări, │
│ │Montan-premontan│ │ │ │ │suprafeţe │
│ │de făgete Bi, │ │ │ │8FA 1MO │incluse, │
│ │stâncărie şi │ │ │ │1DT │prin │
│ │eroziune │ │ │ │ │planul de │
│ │excesivă. │419.1. │Substanţele │Menţinerea │ │management│
│FM_1 + FD_4-│Staţiune │Făget de │nutritive, │consistenţei│ │al │
│ETAJUL │întâlnită pe │stâncărie│apa │pline şi │ │Parcului │
│MONTAN - │versanţi abrupţi│şi │accesibilă, │introducerea├──────────┤Naţional │
│PREMONTAN DE│sau foarte │eroziune │volumul │molidului şi│ │Defileul │
│FĂGETE │repezi. Solul │excesivă │edafic mic │a diverselor│ │Jiului, în│
│ │întâlnit este │(i) │ │tari │ │zona de │
│ │litosol distric,│ │ │ │8FA 1MO 1 │protecţie │
│ │volum edafic │ │ │ │DT │integrală │
│ │mic. Bonitatea │ │ │ │ │a acestui │
│ │este inferioară │ │ │ │ │Parc │
│ │pentru fag. │ │ │ │ │Naţional │
│ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────────────┴─────────┴────────────┴────────────┴──────────┴──────────┘




    4.5. Tipuri de pădure
    4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
        În concordanţă cu tipul de staţiune întâlnit, în cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate s-a identificat un singur tip de pădure de productivitate inferioară: 419.1. Făget de stâncărie şi eroziune excesivă (i).
        În tabelul 4.5.1.1. este redată răspândirea tipului de pădure identificat în unitatea de protecţie şi producţie analizată.
        Tabelul 4.5.1.1.
        Evidenţa tipurior de pădure existente în cadrul fondului forestier analizat

┌────┬────────┬────────────────┬──────────┬────────────────┐
│ │ │Tipul de pădure │Suprafaţa │Productivitatea │
│Nr. │Tipul de│ │ │naturală │
│crt.│staţiune├──────┬─────────┼──────┬───┼────┬────┬──────┤
│ │ │Codul │Diagnoza │ha │% │Sup.│Mij.│Inf. │
│ │ │ │ │ │ │(ha)│(ha)│(ha) │
├────┴────────┴──────┴─────────┴──────┴───┴────┴────┴──────┤
│ETAJUL MONTAN PREMONTAN DE FĂGETE (FM_1+FD_4) │
├────┬────────┬──────┬─────────┬──────┬───┬────┬────┬──────┤
│ │ │ │Făget de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │stâncărie│ │ │ │ │ │
│1 │4.1.2.0,│419.1.│şi │240,00│100│- │- │240,00│
│ │ │ │eroziune │ │ │ │ │ │
│ │ │ │excesivă │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(i) │ │ │ │ │ │
├────┴────────┴──────┴─────────┼──────┼───┼────┼────┼──────┤
│TOTAL FM_1+FD_4 │240,00│100│- │- │240,00│
├─────────────────────┬────────┼──────┼───┼────┼────┼──────┤
│TOTAL GENERAL U.P. I │ha │240,00│100│- │- │240,00│
│MURGA MARE ├────────┼──────┼───┼────┼────┼──────┤
│ │% │100 │- │- │- │100 │
└─────────────────────┴────────┴──────┴───┴────┴────┴──────┘



    4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri
        Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri, redată de programul AS, este prezentată în tabelul 4.5.2.1.
        Tabelul 4.5.2.1.
        Repartiţia unităţilor amenajistice pe tipuri de pădure în cadrul fondului forestier analizat

┌─────┬─────┬───────────────────────┐
│TS │TP │UNITATI AMENAJISTICE │
├─────┼─────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│4120 │4191 │127│128│134│135│138│139│
├─────┴─────┼───┴───┴───┼───┴───┴───┤
│TOTAL TP │6 UA │240.00 HA │
├───────────┼───────────┼───────────┤
│TOTAL TS │6 UA │240.00 HA │
├───────────┼───────────┼───────────┤
│TOTAL UP │6 UA │240.00 HA │
└───────────┴───────────┴───────────┘



    4.5.3. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
        Singura formaţie forestieră identificată în cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate este:

┌──────────────────────┬────────┬──────┐
│- 41 Făgete pure │240,00 │100% ;│
│montane │ha │ │
├──────────────────────┼────────┼──────┤
│Total │240,00 │100% │
│ │ha │ │
└──────────────────────┴────────┴──────┘


        Situaţia sintetică a formaţiilor forestiere şi a caracterului actual al tipului de pădure sunt redate în tabelele 4.5.3.1-; 4.5.3.2. şi 4.5.3.3.
        Tabelul 4.5.3.1.
        Situaţia pe formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE │
├──────────┬───────────────────────────┬───────┬──────────────┬──────────────┬─────────┬──────┬────────┬──────────┤
│Formaţia │Natural fundamental de │ │Total derivat │Artificial de │ │ │ │TOTAL │
│forestiera│prod. . │Partial│de prod. │prod. │Tanar │Total │Terenuri│ │
├──────────┼────┬──────┬──────┬────────┤derivat├────┬────┬────┼─────────┬────┤nedefinit│pădure│goale ├──────┬───┤
│ │Sup.│Mij. │Inf. │Subprod.│Ha │Sup.│Mij.│Inf.│Sup.+Mij.│Inf.│Ha │Ha │Ha │Ha │% │
│ │Ha │Ha │Ha │Ha │ │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│41 FĂGETE │ │ │198.08│ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
│PURE ├────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│MONTANE │ │ │83 │ │17 │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│TOTAL UP │ │ │198.08│ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
│% ├────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│ │ │ │83 │ │17 │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│ │ │198.08│ │ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
│% ├────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│ │ │83 │ │ │17 │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
└──────────┴────┴──────┴──────┴────────┴───────┴────┴────┴────┴─────────┴────┴─────────┴──────┴────────┴──────┴───┘


        Tabelul 4.5.3.2.
        Situaţia staţiunilor forestiere, tipurilor de pădure şi a caracterului actual al tipului de pădure

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE │
├────────┬──────┬─────────────────────────┬───────┬──────────────┬──────────────┬─────────┬──────┬────────┬──────────┤
│ │ │Natural fundamental de │ │Total derivat │Artificial de │ │ │ │TOTAL │
│Tip │Tip │prod. │Partial│de prod. │prod. │Tanar │Total │Terenuri│ │
│statiune│padure├────┬────┬──────┬────────┤derivat├────┬────┬────┼─────────┬────┤nedefinit│padure│goale Ha├──────┬───┤
│ │ │Sup.│Mij.│Inf. │Subprod.│Ha │Sup.│Mij.│Inf.│Sup.+Mij.│Inf.│Ha │Ha │ │Ha │% │
│ │ │Ha │Ha │Ha │Ha │ │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │ │ │ │ │ │
├────────┼──────┼────┼────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│4120 │4191 │ │ │198.08│ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
├────────┴──────┼────┼────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│TOTAL │ │ │198.08│ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
│% ├────┼────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│ │ │ │83 │ │17 │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├───────────────┼────┼────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│TOTAL UP │ │ │198.08│ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
│% ├────┼────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│ │ │ │83 │ │17 │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
└───────────────┴────┴────┴──────┴────────┴───────┴────┴────┴────┴─────────┴────┴─────────┴──────┴────────┴──────┴───┘


        Tabelul 4.5.3.3.
        Lista u.a.-urilor în raport cu caracterul actual al tipului de pădure

┌────┬─────────────────────────────────┐
│CRT │UNITATI AMENAJISTICE │
├────┴─────────────────────────────────┤
│Natural fundamental prod. inf. │
├────┬────┬────┬────┬─────┬────────────┤
│ │128 │134 │135 │138 │139 │
├────┼────┴────┴────┼─────┼────────────┤
│ │TOTAL CRT │5 UA │198.08 HA │
├────┴──────────────┴─────┴────────────┤
│Partial derivat │
├────┬──────────────┬─────┬────────────┤
│ │127 │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼────────────┤
│ │TOTAL CRT │1 UA │41.92 HA │
├────┼──────────────┼─────┼────────────┤
│ │TOTAL UP │6 UA │240.000 HA │
└────┴──────────────┴─────┴────────────┘


        În ceea ce priveşte caracterul actual al tipului de pădure, în cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate s-au identificat:

┌─────────────────────────┬───────┬────┐
│-arborete natural │198,08 │83%;│
│fundamentale │ha │ │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│-arborete parţial │41,92 │17%.│
│derivate │ha │ │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│Total │240,00 │100%│
│ │ha │ │
└─────────────────────────┴───────┴────┘


        Totodată, se observă că toate arboretele sunt de productivitate inferioară.
        Este indicată păstrarea caracterului natural al majorităţii arboretelor din cuprinsul unităţii de protecţie şi producţie, specia principală fiind fagul, alături de care găsim mesteacăn, plop tremurător şi diverse specii tari aflate în arealul natural de vegetaţie, înregistrând productivităţii inferioare, în conformitate cu potenţialul staţional existent în zonă.


    4.6. Structura fondului de protecţie şi producţie
        Structura fondului forestier pe subunităţi de gospodărire sunt prezentate în tabelul 4.6.1. şi 4.6.2.
        Deoarece toate arboretele din suprafaţa de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Naţional Defileul Jiului, în zona de protecţie integrală a acestui Parc Naţional, arboretele din cadrul unităţii analizate au fost grupate în S.U.P. ..E" - Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha.
        Pentru arboretele încadrate în S.U.P. "E" - Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii compoziţia actuală este 54FA 33ME 3PLT 10DT, aceste arborete fiind în totalitate de productivitate inferioară. În ceea ce priveşte distribuţia pe clase de vârstă se constată un dezechilibru, sunt arborete numai din clasa a IV-a de vârstă.
     Situaţia la nivelul Unităţii de Protecţie şi producţie I Murga Mare în ceea ce priveşte compoziţia, clasa de producţie, consistenţa, vârsta medie, creşterea curentă, volumul mediu la hectar şi volumul total, defalcată pe specii şi în totală valoare este prezentată în tabelul 4.6.2.
        În cele ce urmează se face o analiză succintă asupra principalelor caracteristici structurale ale fondului forestier:
    a) Compoziţia arboretelor
        Compoziţia actuală: 54FA 33ME 3PLT 10DT iar compoziţia ţel este de 54FA 33ME 3PLT 10DT.

    b) Clase de producţie
        La nivelul fondului forestier studiat, clasa de producţie este V_0. Valorile pe specii sunt: fag V_0, mesteacăn V_0, plop tremurător V_0 şi diverse tari V_0. Acestea reflectă potenţialul natural al staţiunilor care sunt numai de bonitate inferioară.

    c) Consistenţa
        Consistenţele actuale ale arboretelor sunt în general corespunzătoare, la nivelul fondului forestier analizat avem numai arborete cu consistenţă 0,7 - 1,0. Aceste arborete influenţează consistenţa fondului forestier care este 0,70.

    d) Vârsta medie
        La nivelul fondului forestier vârsta medie este de 81 ani, datorită elementului de arboret cu vârsta de 160 ani, cu toate acestea arborete sunt încadrate în clasa a IV-a de vârstă după elementul majoritar.

    e) Volumul mediu la hectar şi indicele de creştere curentă Indicatorii de producţie şi productivitate ai fondului forestier sunt aliniaţi structurii actuale a acestuia, respectiv se înregistrează un volum mediu la ha de 136 mc, cu o creştere curentă pe an şi pe ha de 3,0 mc, la o vârstă medie de 81 ani.
    f) Provenienţă, vitalitate
        Provenienţa arboretelor este de 100% din sămânţă.
        Vitalitatea arboretelor este 100% slabă.


        Tabelul 4.6.1.
        Structura fondului forestier pe clase de vârstă şi clase de producţie

┌─────┬──────┬──────────┬────────────────────────┬──────────────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ │Supraf │Clase de vârstă │Clasa de producţie│Arborete │Arborete │
│ │Grupa │ │ │-ha- │exploatabile│preexploatabile│
│SUP │de ├──────┬───┼─┬──┬───┬──────┬─┬──┬───┼─┬──┬───┬──┬──────┼─────┬──────┼────┬──────────┤
│ │specii│ha │% │I│II│III│IV │V│VI│VII│I│II│III│IV│V │Supr │Volum │Supr│Volum │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │-ha- │mc │-ha-│- mc - │
├─────┼──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┼─────┼──────┼────┼──────────┤
│ │FAG │128,62│54 │-│- │- │128,62│-│- │- │-│- │- │- │128,62│ │ │ │ │
│ ├──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┤ │ │ │ │
│ │ME │79,59 │33 │-│- │- │79,59 │-│- │- │-│- │- │- │79,59 │ │ │ │ │
│E ├──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┤- │- │- │- │
│ │DT │23,99 │10 │-│- │- │23,99 │-│- │- │-│- │- │- │23,99 │ │ │ │ │
│ ├──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┤ │ │ │ │
│ │DM │7,80 │3 │-│- │- │7,80 │-│- │- │-│- │- │- │7,80 │ │ │ │ │
├─────┼──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┼─────┼──────┼────┼──────────┤
│ │Ha │240,00│100│-│- │- │240,00│-│- │- │-│- │- │- │240,00│- │- │- │- │
│TOTAL├──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┼─────┼──────┼────┼──────────┤
│ │% │100 │- │-│- │- │100 │-│- │- │-│- │- │- │100 │- │- │- │- │
├─────┼──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┼─────┼──────┼────┼──────────┤
│ │FAG │128,62│54 │-│- │- │128,62│-│- │- │-│- │- │- │128,62│ │ │ │ │
│ ├──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┤ │ │ │ │
│ │ME │79,59 │33 │-│- │- │79,59 │-│- │- │-│- │- │- │79,59 │ │ │ │ │
│U.P. ├──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┤ │ │ │ │
│ │DT │23,99 │10 │-│- │- │23,99 │-│- │- │-│- │- │- │23,99 │ │ │ │ │
│ ├──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┤ │ │ │ │
│ │DM │7,80 │3 │-│- │- │7,80 │-│- │- │-│- │- │- │7,80 │ │ │ │ │
├─────┼──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┼─────┼──────┼────┼──────────┤
│ │Ha │240,00│100│-│- │- │240,00│-│- │- │-│- │- │- │240,00│- │- │- │- │
│TOTAL├──────┼──────┼───┼─┼──┼───┼──────┼─┼──┼───┼─┼──┼───┼──┼──────┼─────┼──────┼────┼──────────┤
│ │% │100 │- │-│- │- │100 │-│- │- │-│- │- │- │100 │ │ │ │ │
└─────┴──────┴──────┴───┴─┴──┴───┴──────┴─┴──┴───┴─┴──┴───┴──┴──────┴─────┴──────┴────┴──────────┘


        Tabelul 4.6.2.
        Caracteristici structurale ale fondului forestier analizat

┌───────────┬────────────────────┬─────┐
│ │SPECIA │ │
│Specificări├─────┬────┬────┬────┤UP │
│ │FA │ME │PLT │DT │ │
├───────────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│Compozitia │54 │33 │3 │10 │100 │
│(%) │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│Clasa de │V.0 │V.0 │V.0 │V.0 │V.0 │
│producţie │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│Consistenta│0.70 │0.70│0.70│0.70│0.70 │
├───────────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│Varsta │94 │67 │68 │67 │81 │
│medie (ani)│ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│Creşterea │ │ │ │ │ │
│curenta (mc│3.3 │2,4 │1,3 │3,8 │3,0 │
│/an/ha) │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│Volum mediu│158 │112 │107 │108 │136 │
│(mc/ha) │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│Fond lemnos│20319│8944│834 │2586│32683│
│(mc) │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴────┴────┴────┴─────┘



    4.7. Arborete slab productive şi provizorii
        În tabelul 4.7.1. sunt prezentate arboretele slab productive şi provizorii identificate în cadrul fondului forestier analizat.
        Tabelul 4.7.1.
        Evidenţa unităţilor amenajistice încadrate ca arborete slab productive sau provizorii

┌───┬──────────────┬────────────┬──────────┐
│ │Caracterul │ │Suprafaţa │
│Nr │actual al │Unităţi │ │
│crt│tipului de │amenajistice├──────┬───┤
│ │pădure │ │ha │% │
│ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────────┼──────┼───┤
│ │Natural │128, 134, │ │ │
│1 │fundamental de│135, 138, │198,08│83 │
│ │productivitate│139 │ │ │
│ │inferioară │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────────┼──────┼───┤
│2 │Parţial │127 │41,92 │17 │
│ │derivat │ │ │ │
├───┴──────────────┴────────────┼──────┼───┤
│TOTAL │240,00│100│
└───────────────────────────────┴──────┴───┘


        La nivelul U.P. I Murga Mare constatăm existenţa a 240,00 ha arborete slab productive, practic toate arboretele sunt slab productive, datorită condiţiilor staţionale.
        Din analiza datelor din tabel constatăm că acestea sunt arborete natural fundamentale de productivitate inferioară (198,08 ha - 83% din totalul acestor arborete) şi arborete parţial derivate (41,92 ha - 17% din totalul acestor arborete), astfel că, nefiind propuse lucrări silviculturale nu se va putea face o reducere a ponderii acestor arborete deoarece sunt arborete natural fundamentale de productivitate inferioară şi arborete parţial derivate de productivitate inferioară ce valorifică la maximum potenţialul productiv al staţiunii.

    4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
        În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate o serie de arborete afectate, în diferite grade, de factori limitativi - rocă la suprafaţă. Situaţia arboretelor afectate de factori limitativi pe suprafeţe, unităţi amenajistice şi diversele lor grade de afectare sunt redate în tabelul Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi.
        Tabelul 4.8.1.
        Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi

┌───────┬───────────────────┬────────────┐
│Natura │Intensitate │UNITATI │
│ │ │AMENAJISTICE│
├───────┼───┬───────────────┼────────────┤
│(R3 - │ │ │ │
│5) / │ │128 │ │
│0,5S │ │ │ │
├───────┼───┴───────────────┼────┬───────┤
│ │Total R5 │1 UA│23.98 │
│ │ │ │HA │
├───┬───┴───────────────────┼────┼───────┤
│ │Total (R3 - 5) Roca la │1 UA│23.98 │
│ │suprafata pe 0.3-0.5S │ │HA │
├───┴───┬───┬───┬───┬───┬───┼────┴───────┤
│(R6 - │ │ │ │ │ │ │
│A) / │127│134│135│138│139│ │
│0,6S │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───┴───┴───┴───┴───┼────┬───────┤
│ │Total R6 │5 UA│216.02 │
│ │ │ │HA │
├───┬───┴───────────────────┼────┼───────┤
│ │Total (R6 - A) Roca la │5 UA│216.02 │
│ │suprafata pe >=0.6S │ │HA │
├───┴───────────────────────┼────┼───────┤
│Total UP │6 UA│240.00 │
│ │ │HA │
└───────────────────────────┴────┴───────┘


        Din analiza datelor din tabelul constatăm existenţa unor arborete afectate de factori limitativi - rocă la suprafaţă.
    4.8.1. Arborete afectate de factori limitativi
        Factorii limitativi ce afectează arboretele din zona analizată sunt reprezentaţi de existenţa rocii la suprafaţă solului.
    4.8.1.1. Arborete instalate pe terenuri cu rocă la suprafaţă
        În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate 240,00 ha arborete ale căror soluri prezintă rocă la suprafaţă. Dintre acestea 23,98 ha prezintă rocă pe 50 % din suprafaţă şi 216,02 ha prezintă rocă pe 60% din suprafaţă.
        Deoarece întreaga suprafaţă de fond forestier este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), pentru aceste arborete se propune lucrări silvice.



    4.9. Starea sanitară a pădurii
        Pe baza datelor culese din teren şi înscrise în fişele de descriere parcelară, se poate aprecia că marea majoritate a arboretelor au o stare fitosanitară relativ bună. Există însă numeroase posibilităţi ca această stare să fie alterată prin acţiunea unor factori biotici, de mediu sau prin activităţi umane.
        Principalii factori destabilizatori identificaţi în teren sunt:
        Atacurile de insecte şi ciuperci - au fost ţinute sub control, evitându-se apariţia unor focare deosebite.
        Vântul - deşi intens, în anumite perioade ale anului, nu a produs pagube. Asociat însă cu zăpada, sau numai singur, produce dezrădăcinări de arbori, ruperi de arbori cu defecte (putregai).
        Zăpada - produce doborâturi de arbori, de cele mai variate vârste, prin dezrădăcinari, ruperea trunchiurilor sau încovoierea lor, atât la arborii izolaţi sau grupaţi.
        Păşunatul - nu a produs şi nici nu produce pagube evidente, existând suficiente păşuni în zonă iar numărul vitelor este în descreştere. Trebuie avut în vedere şi pagubele posibile produse de vânat prin roaderea cu predilecţie a puieţilor de fag.
        Tăierile de arbori în delict - nu prezintă un pericol datorită zonei greu accesibile în care se află arboretele.


    4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
        Condiţiile staţionale din U.P. I Murga Mare sunt favorabile vegetaţiei forestiere, asigură dezvoltarea unor specii valoroase, în primul rând a fagului, care valorifică la maximum staţiunile din zonă. în tabelul 4.10.1. este prezentată corespondenţa între bonitatea staţiunilor şi productivitatea actuală a arboretelor.
        Tabelul 4.10.1.
        Analiză comparativă privind bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor

┌──────────────────────┬──────────────────────┬─────────┐
│Bonitatea staţiunilor │Productivitatea │Diferenţe│
│ │pădurilor │(ha) │
├──────────┬───────┬───┼──────────┬───────┬───┼────┬────┤
│Categoria │Supraf.│% │Categoria │Supraf.│% │+ │- │
├──────────┼───────┼───┼──────────┼───────┼───┼────┼────┤
│Superioară│- │- │Superioară│- │- │- │- │
├──────────┼───────┼───┼──────────┼───────┼───┼────┼────┤
│Mijlocie │- │- │Mijlocie │- │- │- │- │
├──────────┼───────┼───┼──────────┼───────┼───┼────┼────┤
│Inferioară│240,00 │100│Inferioară│240,00 │100│- │- │
├──────────┼───────┼───┼──────────┼───────┼───┼────┼────┤
│TOTAL │240,00 │100│TOTAL │240,00 │100│- │- │
└──────────┴───────┴───┴──────────┴───────┴───┴────┴────┘


        Aşa cum rezultă din tabel, vegetaţia forestieră valorifică integral bonitatea staţiunilor. în cadrul unităţii de protecţie şi producţie studiate sunt numai staţiuni de bonitate inferioară.
    Clasa de producţie medie este V_0, iar compoziţia actuală este 54FA 33ME 3PLT 10DT. Consistenţa arboretelor este bună, media fiind de 0,70, vârsta medie a pădurii din această unitate este de 81 ani, creşterea medie este de 3,0 mc/an/ha, volumul mediu la hectar este de 136 mc.
        Fagul - ca specie principală de bază ocupă 54% din suprafaţa totală a unităţii de protecţie şi producţie, realizând clasa de producţie V_0, o vârstă medie este de 94 ani, creşterea medie anuală de 3,3 mc/ha, volumul mediu de 158 mc/ha iar o consistenţă medie de 0,70. Arboretele de fag provin 100% din sămânţă, având o vitalitate slabă în proporţie de 100%.
        Mesteacănul este a doua specie forestieră în ordinea participării în compoziţia totală 33%. Această specie vegetează slab realizând clasa de producţie V_0, la vârsta medie de 67 ani şi o consistenţă medie de 0,70, realizând un volum mediu de 112 mc/ha şi o creşterea medie anuală este de 2,4 mc/ha. Arboretele de mesteacăn provin 100% din sămânţă, având o vitalitate slabă în proporţie de 100%.
        Plopul tremurător este a treia specie forestieră în ordinea participării în compoziţia totală (3%). Această specie vegetează slab realizând clasa de producţie V_0, la vârsta medie de 68 ani şi o consistenţă medie de 0,70, realizând un volum mediu de 107 mc/ha şi o creşterea medie anuală este de 1,3 mc/ha. Arboretele de plop tremurător provin 100% din sămânţă, având vitalitate slabă.
        Din studiul condiţiilor staţionale şi a vegetaţiei forestiere rezultă că:
        ● în cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate există un ecofond forestier adaptat condiţiilor staţionale, fiind necesară conservarea lui;
        ● introducerea şi promovarea speciilor valoroase de amestec, cum ar fi laricele, paltinul de munte, frasinul, ulmul etc.

        Se poate trage concluzia că, printr-o gospodărire judicioasă, arboretele unităţii de protecţie şi producţie analizate pot valorifica într-o mai mare măsură potenţialul staţional, oferind în continuare o bună protecţie a mediului natural.


    5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
    5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii
        Scopul amenajamentului actual este să menţină şi ori de câte ori este posibil să amelioreze aptitudinile pădurii pentru a îndeplini, cât mai bine, ansamblul funcţiilor ecologice, economice şi sociale atribuite. Pe această linie, s-au stabilit obiective de urmat, iar în cadrul lor tehnici de producţie şi de protecţie de realizat.
    5.1.1. Obiective social-economice şi ecologice
        Prin măsurile şi prevederile sale, amenajamentul urmăreşte realizarea şi perpetuarea unor arborete cu o structură optimă, capabile să producă cu continuitate lemn de dimensiuni mari, din care să rezulte sortimente variate şi valoroase, cerute de economia naţională. Concomitent, se urmăreşte ca pădurea să-şi îndeplinească în condiţii optime funcţiile ecologice şi sociale ce-i sunt proprii.
        Obiectivele social-economice şi ecologice stabilite pentru pădurile din U.P., concretizate în produse şi servicii de protecţie sau sociale ce sunt prezentate în tabelul următor.
        Tabelul 5.1.1.1.
        Obiectivele social-economice şi ecologice ale pădurilor

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Grupa de │Denumirea obiectivului│
│obiective şi │de protejat sau a │
│servicii │serviciilor de │
│ │realizat │
├───────────────┴──────────────────────┤
│Ecologice │
├───────────────┬──────────────────────┤
│ │- conservarea │
│ │pădurilor şi │
│ │menţinerea │
│ │echilibrului ecologic │
│ │pe terenuri cu │
│ │înclinare mai mare de │
│Asigurarea │35º. │
│protecţiei ├──────────────────────┤
│terenurilor şi │- drumul european E79/│
│a solurilor │drumul naţional 66 si │
│ │calea ferată Târgu Jiu│
│ │- Petroşani, din │
│ │zonele cu relief │
│ │accidentat, situate pe│
│ │terenuri cu înclinare │
│ │mai mare de 25g si cu │
│ │pericol de alunecare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- conservarea │
│ │genofondului şi │
│ │ecofondului forestier │
│Servicii │din situl Natura 2000 │
│ştiinţifice şi │R0SCI0063 Defileul │
│de ocrotire a │Jiului │
│genofondului si├──────────────────────┤
│ecofondului │- ocrotirea Parcului │
│forestier │Naţional Defileul │
│Conservarea şi │Jiului - R0NPA0933- │
│ocrotirea │Parcul Naţional │
│biodiversităţii│Defileul Jiului şi a │
│ │arboretelor din zonele│
│ │de protecţie integrală│
│ │şi din zonele de │
│ │management durabil. │
└───────────────┴──────────────────────┘


        În raport cu starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, s-au adoptat, la nivel de subparcelă şi subunitate, ţeluri de protecţie sau de producţie.

    5.1.2. Funcţiile pădurii
        Corespunzător obiectivelor social-economice fixate s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. în conformitate cu funcţiile stabilite, arboretele au fost încadrate în categoriile funcţionale redate în tabelul 5.1.2.1.
        Analizând tabelul 5.1.2.1. se poate observa că întreaga suprafaţă de pădure din cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate este încadrată în Grupa I funcţională - Vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie.
        În privinţa repartiţiei pe subgrupe şi categorii funcţionale facem precizarea că toate arboretele prezintă una sau mai multe încadrări, având prioritate categoria funcţională ce implică cel mai mare grad de protecţie.
        Tabelul 5.1.2.1.
        Încadrarea arboretelor în grupe, subgrupe şi categorii. funcţionale

┌───────────────────────────┬──────────┐
│Grupa, subgrupa şi │Suprafaţa │
│categoria funcţională │ │
├─────────┬─────────────────┼──────┬───┤
│Cod │Denumirea │ha │% │
├─────────┴─────────────────┴──────┴───┤
│Grupa I - Vegetaţia forestieră cu │
│funcţii speciale de protecţie │
├──┬──────┬─────────────────┬──────┬───┤
│ │ │Arboretele din │ │ │
│ │ │Parcului Naţional│ │ │
│ │ │Defileul Jiului -│ │ │
│ │ │RONPA0933- Parcul│ │ │
│6B│2A2B5Q│Naţional Defileul│240,00│100│
│ │ │Jiului, incluse, │ │ │
│ │ │prin planurile de│ │ │
│ │ │management, în │ │ │
│ │ │zona de protecţie│ │ │
│ │ │integrală (T I) │ │ │
├──┴──────┴─────────────────┼──────┼───┤
│Total Grupa I │240,00│100│
├───────────────────────────┼──────┼───┤
│Total U.P. I Murga Mare │240,00│100│
└───────────────────────────┴──────┴───┘


        De menţionat ca funcţii secundare:
    - I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII;
    – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul naţional 66 Filiaşi- Deva) şi căilor ferate normale (secţiunea Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu - Petroşani), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g şi cu pericol de alunecare - TII;
    – I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - ROSCI063 Defileul Jiului) - TII.

        Pentru o mai bună gospodărire a pădurilor, categoriile funcţionale au fost grupate în tipuri de categorii funcţionale. Această grupare permite alegerea corectă a măsurilor silviculturale şi tratamentelor ce se vor executa pentru îndeplinirea obiectivelor social-economice şi ecologice propuse. Tipurile de categorii funcţionale identificate în această unitate de bază sunt prezentate în tabelul 5.1.2.2.
        Tabelul 5.1.2.2.
    Tipurile funcţionale pentru pădurile analizate

┌───────────┬───────────────┬──────────┐
│Tipul │Categoriile │Suprafaţa │
│funcţional │funcţionale ├──────┬───┤
│ │ │ha │% │
├───────────┼───────────────┼──────┼───┤
│TI │I.6B │240,00│100│
├───────────┴───────────────┼──────┼───┤
│Total U.P. I Murga Mare │240,00│100│
└───────────────────────────┴──────┴───┘


        În tipul T I intră păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn.
        Menţionăm că încadrarea în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale s-a făcut conform normativelor "Norme 5 - Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor".

    5.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite
        În vederea gospodăririi diferenţiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social- economice şi a îndeplinirii funcţiilor atribuite, arboretele din cadrul unităţii analizate au fost grupate în următoarea subunitate de gospodărire:
        ● S.U.P. "E" -Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii -240,00ha(100%).

        În tabelul 5.1.3.1. este redată constituirea subunităţilor de gospodărire pe unităţi amenajistice.
        Tabelul 5.1.3.1.
        Repartiţia pe subunităţi de gospodărire a. fondului. forestier analizat

┌───────────────┬─────────────────────┐
│SUP │UNITATI AMENAJISTICE │
├────┬─────┬────┴┬────┬─────┬─────┬───┤
│E │127 │128 │134 │135 │138 │139│
├────┴┬────┴────┬┴────┴┬────┴────┬┴───┤
│Total│Suprafata│240.00│Nr. de │6 │
│ │ │HA │UA-uri │ │
├─────┼─────────┼──────┼─────────┼────┤
│Total│Suprafata│240.00│Nr. de │6 │
│UP │ │HA │UA-uri │ │
└─────┴─────────┴──────┴─────────┴────┘




    5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretului şi ale pădurii
        Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât şi cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se defineşte prin stabilirea bazelor de amenajare la nivel de U.P.: regim, compoziţie-ţel, tratament, exploatabilitate şi ciclu.
        Gospodărirea pădurilor se va face potrivit normelor tehnice în vigoare şi respectând prevederile Codului Silvic din anul 2008, republicat şi cu modificările şi completările ulterioare.
        În tabelul următor sunt prezentate bazele de amenajare stabilite pentru această unitate de protecţie şi producţie:
        Tabel 5.2.1.

┌──────┬─────────┬───────────┬──────────────────────┬─────────┬─────────────────┬──────┐
│ │ │ │Compoziţia │ │ │ │
│ │ │ │% │ │ │ │
│S.U.P.│Suprafaţa│Regim de ├───────┬────┬────┬────┤Tratament│Exploatabilitatea│Ciclul│
│ │(ha) │gospodărire│ │după│după│ │ │şi vârsta │ │
│ │ │ │actuală│10 │20 │ţel │ │ │ │
│ │ │ │ │ani │ani │ │ │ │ │
├──────┼─────────┼───────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼─────────────────┼──────┤
│ │ │ │54FA │54FA│54FA│54FA│ │ │ │
│„E” │240,00 │codru │33ME │33ME│33ME│33ME│- │fizică │- │
│ │ │ │3PLT │3PLT│3PLT│3PLT│ │ │ │
│ │ │ │10DT │10DT│10DT│10DT│ │ │ │
├──────┼─────────┼───────────┼───────┼────┼────┼────┼─────────┼─────────────────┼──────┤
│ │ │ │54FA │54FA│54FA│54FA│ │ │ │
│U.P. │240,00 │codru │33ME │33ME│33ME│33ME│- │fizică │- │
│ │ │ │3PLT │3PLT│3PLT│3PLT│ │ │ │
│ │ │ │10DT │10DT│10DT│10DT│ │ │ │
└──────┴─────────┴───────────┴───────┴────┴────┴────┴─────────┴─────────────────┴──────┘



    5.2.1. Regimul
        Regimul reprezintă modul în care se asigură regenerarea unei păduri, definind structura pădurii din acest punct de vedere.
        Regimul adoptat pentru arboretele din cadrul U.P. I Murga Mare este codru, regim bazat pe regenerarea din sămânţă.

    5.2.2. Compoziţia - ţel
        Compoziţia-ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret, care îmbină, în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele social-economice.
        Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară a fost stabilită compoziţia-ţel pentru fiecare arboret în parte, în funcţie de condiţiile staţionale existente, de exigenţele biologice ale speciilor, de cerinţele societăţii şi ţinând cont de prevederile normelor tehnice, astfel încât asortimentul de specii să se apropie cât mai mult posibil de cel caracteristic tipului natural fundamental de pădure.
        Prin actualul amenajament s-a promovat compoziţia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condiţiilor staţionale, funcţiilor social economice atribuite, stării actuale a arboretului.
        În tabelul 5.2.2.1. s-a stabilit compoziţia ţel pentru S.U.P. E şi pe întreaga unitate de protecţie şi producţie:
    - pentru S.U.P. "E" - 54FA 33ME 3PLT 10DT;
    – pentru U.P. I Murga Mare - 54FA 33ME 3PLT 10DT.

        Compoziţia ţel la nivel de unitate amenajistică s-a stabilit în funcţie de condiţiile staţionale şi posibilitatea de ameliorare a compoziţiei actuale prin lucrările ce se propun în amenajament. La adoptarea acestora s-au avut în vedere următoarele:
    - realizarea de arborete valoroase din punct de vedere al amestecului de specii şi din punct de vedere funcţional;
    – realizarea unei biodiversităţi care să asigure o mai mare stabilitate arboretelor.

        Tabelul 5.2.2.1.
        Stabilirea compoziţiei ţel pentru fondul forestier analizat

┌───┬────────┬──────┬──────────────┬──────┬───────────────────────┐
│ │ │ │ │ │Suprafaţa pe specii │
│SUP│Tip │Tip │Compoziţia-ţel│Supraf│- ha - │
│ │staţiune│pădure│ │-ha- ├──────┬─────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │FA │ME │PLT │DT │
├───┼────────┼──────┼──────────────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│E │4.1.2.0,│419.1.│54FA 33ME 3PLT│240,00│128,62│79,59│7,80│23,99│
│ │ │ │10DT │ │ │ │ │ │
├───┴────────┴──────┼──────────────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│ │54FA 33ME 3PLT│240,00│128,62│79,59│7,80│23,99│
│Total SUP “E” │10DT │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│ │% │100 │54 │33 │3 │10 │
├───────────────────┼──────────────┴──────┴──────┴─────┴────┴─────┤
│SUP “E”- Compoziţia│54FA 33ME 3PLT 10DT │
│actuală* │ │
├───────────────────┼──────────────┬──────┬──────┬─────┬────┬─────┤
│ │46FA 33MO 10BR│240,00│128,62│79,59│7,80│23,99│
│TOTAL U.P. │3LA 8DT │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────┼──────┼─────┼────┼─────┤
│ │% │100 │54 │33 │3 │10 │
├───────────────────┴──────────────┴──────┴──────┴─────┴────┴─────┤
│Compozitia ţel U.P.I Murga Mare 54FA 33ME 3PLT 10DT │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Compozitia actuală U.P.I Murga Mare 54FA 33ME 3PLT 10DT │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    5.2.3. Tratamentul
        Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregăteşte şi se realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generaţie la alta.
        Prin adoptarea şi aplicarea tratamentului adecvat se urmăreşte în principal asigurarea regenerării integrale a suprafeţelor incluse în rând de tăiere şi realizarea unei structuri optime sub raport ecologic şi funcţional.
        Alegerea tratamentului se face pe baza analizei particularităţilor ecologice, a stării arboretelor respective, a funcţiilor social-economice ale acestora, a accesabilităţii lor actuale şi de perspectivă precum şi în raport cu condiţiile tehnice şi economice existente.
        Alegerea tratamentelor se face în conformitate cu normativele în vigoare ţinând seama de următoarele criterii:
    1. formaţia de tipuri de pădure;
    2. tipul de structură a arboretelor;
    3. categoria de productivitate a staţiunii;
    4. tipul de categorii funcţionale.

        Deoarece întreaga suprafaţă de fond forestier din cadrul U.P. I Murga Mare (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu se propun lucrări silvice.

    5.2.4. Exploatabilitatea
        Expoatabilitatea este calitatea arboretelor de a fi exploatabile în raport cu ţelurile urmărite.
        Pentru arboretele din S.U.P. ,,E" - Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii nu s-au stabilit vârste ale exploatabilităţii, deoarece în aceste arborete nu se propun lucrări silvice.

    5.2.5. Ciclul
        Ciclul este indicatorul structurii pe clase de vârstă a fondului de producţie normal al unei păduri de codru regulat, codru cvasigrădinărit şi crâng şi totodată norma de timp stabilită de amenajament pentru menţinerea arboretelor pădurii respective.
        Pentru că în cazul U.P. I Murga Mare nu există fond de producţie, nu putem vorbi de ciclu de producţie.


    5.3. Conservarea biodiversităţii
        Ocrotirea şi conservarea biodiversităţii este un domeniu complex ce trebuie urmărit, luând în considerare cele patru forme ale acesteia: genetică, a speciilor, ecosistemică, landşaftică.
        O caracteristică esenţială a U.P. I Murga Mare o constituie faptul că întreaga suprafaţă este încadrată în grupa I funcţională şi este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului şi în perimetrul RONPA0933 Parcul Naţional Defileul Jiului şi faptul că toate arboretele din suprafaţa de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Naţional Defileul Jiului, în zona de protecţie integrală a acestui Parc Naţional, în care nu au fost propuse lucrări.
    5.3.1. Parcul Naţional Defileul Jiului
        Parcul Naţional Defileul Jiului se situează în partea de vest a Carpaţilor Meridionali între Munţii Vâlcan, la vest şi Munţii Parâng, la est şi cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaţilor româneşti" (Orghidan, 1969) şi perimetrul adiacent, din nordul judeţului Gorj şi sudul judeţului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în Valea Jiului, în extremitatea sudică şi 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferenţă de nivel de 1.326 m.
        Teritoriul, amplasat într-un peisaj legendar, lipsit de orice fel de localităţi, este străbătut de la sud la nord de drumul naţional (DN - 66) Filiaşi - Deva, care figurează şi în reţeaua europeană ca E-79 şi de calea ferată Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu - Livezeni, Petroşani (inaugurată în anul 1948).
        Extremitatea nordică: latitudine 23° 22' 17" E şi longitudine 45° 21' 57" N
        Extremitatea sudică: latitudine 23° 22' 27" E şi longitudine 45° 10'51"N
        Extremitatea vestică: latitudine 23° 17' 59" E şi longitudine 45° 17' 12" N
        Extremitatea estică: latitudine 23° 26' 32" E şi longitudine 45° 17' 44" N
        Pe teritoriul României se regăsesc 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, singura ţară de pe continent care are mai mult de 4 regiuni biogeografice.
        În Parcul Naţional Defileul Jiului întâlnim două astfel de bioregiuni, continentală şi alpină.
        În urma cercetărilor sistematice efectuate în premieră naţională în studiul de fundamentare al Parcului Naţional Defileul Jiului, în suprafaţa studiată au fost identificate 639 specii de plante, 49 specii de fungi şi13 specii de licheni.
        Speciile de plante vasculare sunt cele mai numeroase, până în prezent identificându-se peste 500, cea mai mare pondere având-o taxonii aparţinând familiei Asteraceae (73 specii), Poaceae (47 specii) şi Caryophyllaceae (29 specii).
        Dintre plantele vasculare, 35 de specii sunt menţionate pe Listele Roşii naţionale şi internaţionale, totodată acestea includ şi 8 taxoni vegetali endemici pentru lanţul Carpatic (Atamantha turbith subsp. hungarica, Centaurea coziensis, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius, Hepatica transsilvanica, Linum uninerve, Thymuscomosus). Speciile sunt reprezentate prin 28 de cormofite (Tozzia carpathica fiind şi specie de interes comunitar).
        Au fost identificate totodată 3 specii vulnerabile şi 4 taxoni subendemici.
        La nivel de protecţie comunitar au fost identificate două specii de floră: Campanula serrata si Gentiana lutea. Sunt necesare studii detaliate asupra elementelor de floră de interes naţional şi comunitar din PNDJ, pentru completarea inventarului floristic şi stabilirea măsurilor de conservare ce se impun.
        În valea adâncă şi sinuoasă a Jiului converg versanţi împăduriţi abrupţi, acoperiţi cu păduri naturale compacte, preponderent virgine şi cvasivirgine extinse încă pe 4.020 ha, respectiv 43% din suprafaţa totală a pădurilor parcului, constituite din arborete pure şi amestecate de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii) care conferă spectaculozitatea defileului. Pe stâncării apare, azonal, pinul silvestru (Pinus sylvestris). în restul arboretelor mai vegetează şi numeroase alte specii lemnoase arborescente, precum: bradul (Abies alba), molidul (Picea excelsa), ulmul de munte (Ulmus montana), teiul cu frunza mică (Tilia cordata), teiul argintiu (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireşul pădureţ (Cerasus avium), părul pădureţ (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vişinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roşu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) şi salba râioasă (Euonymus verrucosa), liliacul (Syringa vulgaris), alunul (Corylus avellana), măceşul (Rosa sp.), păducelul ( Crataegus sp.).
        Pe malul Jiului vegetează aninul negru (Alnus glutinosa), salcia albă (Salix alba) etc.
        La altitudini superioare, apare aninul verde (Alnus viridis), ienupărul (Juniperus communis) şi jneapănul (Pinus mugo). Golul montan este acoperit cu vegetaţie de pajişte.
        În literatura de specialitate figurează în arealul parcului două trepte de vegetaţie (Doniţă, Leandru şi Puşcaru-Soroceanu, 1960). Prima treaptă, vegetaţia montană, include păduri amestecate de fag, molid, brad, pe alocuri brădete sau făgete pure pe suprafeţe mici, pajişti montane secundare pe locul pădurilor amestecate de fag, molid, brad şi păduri de fag montane.
        A doua treaptă, concentrează făgete pure şi amestecate/alternante cu gorun, pe alocuri cu alte specii de foioase (carpen, tei argintiu, frasin, paltin, cireş, scoruş), gorunete pure şi gorunete relictare cu pin silvestru.
        În PNDJ sunt prezente habitate de pădure (răşinoase, făgetele, şi amestecurile de răşinoase cu fag) pe cca. 85% din suprafaţa parcului, păşuni subalpine şi montane pe aproximativ 14% din suprafaţa parcului şi grohotişuri nefixate si stâncării golaşe pe cca. 1% din suprafaţa parcului. La aceste tipuri de habitate se adaugă habitate acvatice (izvoare, râuri, pâraie), zonele cultivate şi zonele cu construcţii.
        Pentru evidenţierea exactă a suprafeţelor acestor habitate sunt necesare studii de identificare şi cartografiere.
        Pe raza Parcului Naţional Defileul Jiului există şi două rezervaţii geologice şi peisagistice: Stâncile lui Rafailă şi Sfinxul Lainici, acestea nefiind situate pe raza fondului forestier analizat, U.P. I MurgaMare.
        Stâncile lui Rafailă, reprezintă un monument al naturii aflat intre grupa muntoasă Retezat Godeanu şi munţii Parâng. A fost declarat Arie Protejată de interes naţional în anul 2000, cu o suprafaţă de 1-2 ha având importanţă peisagistică reprezentând un grup de formaţiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură şistuasă cu inserţii de cloritoid.
        Sfinxul Lainici, monument al naturii reprezentând o formaţiune geologică cu forma de sfinx, formată prin modelara stâncilor de către agenţii externi. Rezervaţia Naturală Sfinxul Lainicilor cu o suprafaţă de 1,0 ha a fost declarat arie protejată prin legea nr. 5/06.03.2000.
        VULNERABILITATE
        În cele ce urmează sunt descrise pe scurt parte din activităţile cu potenţial impact asupra sitului Natura 2000 şi a Parcului Naţional, a speciilor şi a habitatelor de interes conservativ din acesta.
        În ceea ce priveşte gestionarea şi utilizarea pădurii, apariţia acestei presiuni se referă la extragerile necontrolate de material lemnos sau prezenţa şi dislocarea solului cauzată de arborii doborâţi de vânt. La nivelul sitului se manifestă cu o intensitate medie.
        Păşunatul, se practică atât cu ovine cât şi cu bovine, în intervalul iunie - octombrie. Este un păşunat neintensiv. Păşunatul propriu zis poate avea impact negativ direct asupra speciei Pholidopterea transsylvanica, care trăieşte în păşuni, prin distrugerea larvelor şi/sau a ouălor. în mod indirect poate avea impact negativ asupra tuturor speciilor de animale din sit.
        Situl este străbătut de la Sud la Nord de drumul naţional 66 Filiaşi - Deva şi de calea ferată Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu - Petroşani. în interiorul sitului sunt numeroase drumuri forestiere. Prezenţa vehiculelor pe aceste drumuri are impact negativ indirect asupra speciilor de mamifere prin poluarea fonică produsă şi impact direct asupra speciei Bombina variegata, care foloseşte habitatele acvatice temporare de pe drumurile forestiere pentru reproducere. Prezenţa şoselelor şi a drumurilor favorizează acumularea deşeurilor nedorite, determină modificarea condiţiilor edafice, afectează creşterea şi dezvoltarea speciilor vegetale, favorizează apariţia competiţiei şi determină antropizarea vegetaţiei, prin afirmarea speciilor ruderale.
        Apariţia poluării se datorează prezenţei complexelor de schi şi de odihnă, a locuinţelor izolate, a stânelor, drumurilor şi circulaţiei turiştilor şi a culegătorilor de ciuperci şi fructe de pădure. Acumularea deşeurilor menajere produce modificarea factorilor edafici în special eutrofizarea solului, favorizând apariţia proceselor de ruderalizare a habitatelor.
        Colectarea de ciuperci şi fructe de pădure este o activitate comună în sit. Sunt recoltate fructe de afin, merişor, zmeură, de asemenea diferite specii de ciuperci şi mai rar plante medicinale. Are impact negativ indirect prin disturbarea produsă asupra ursului şi asupra cocoşului de munte, dar şi prin reducerea ofertei trofice necesară acestor specii. Colectarea fructelor de pădure afine, merişor, zmeură, mure şi a ciupercilor produce deteriorarea stratului subarbustiv şi ierbos, inclusiv cel muscinal deosebit de important în menţinerea echilibrului hidric. De asemenea, favorizează antropizarea vegetaţiei. Această presiune a fost identificată şi în cazul speciei Gentiana lutea. Colectarea florilor de către turişti, culegătorii de fructe de pădure sau ciobani afectează regenerarea acestei specii ameninţate. Recoltarea excesivă poate reduce efectivul populaţional şi poate determina chiar dispariţia speciei Gentiana lutea.
        În pădurile analizate se pot întâlni arbori multiseculari, giganţi ai lumii vegetale, care, chiar şi după moartea lor, în decursul fazelor de putrezire şi descompunere se menţin multe decenii în ecosistem. Este necesar ca în lucrările de descriere parcelară să se evidenţieze lemnului mort, arborilor bătrâni în vederea menţinerii şi conservării lor. Aceştia, alături de arborii bătrâni şi foarte bătrâni ca şi cei cu scorburi şi cavităţi au un rol benefic în conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestiere ştiindu-se că 2/3 din specii depind de lemnul mort, şi că biodiversitatea forestieră se compune în proporţie de doar 20 % din plante, mamifere şi păsări iar diferenţa de 80% revine insectelor.
        Totodată, este necesar combaterea miturilor false conform cărora pădurile "curate"sunt neapărat sănătoase; că pădurile şi arborii prea bătrâni sunt o problemă; că arborii morţi sunt focare de boli; că lemnului mort şi arborii bătrâni reprezintă risc de incendii şi accidente.

        Se va avea în vedere că pe perioada de aplicare a Amenajamentului, personalul silvic să ţină cont de specificaţiile menţionate în recomandările Agenţiei Naţionale a Ariilor Naturale Protejate, în recomandările Agenţiei de Protecţie a Mediului şi a celor menţionate în Documentaţiile întocmite în vederea obţinerii Actului administrativ de mediu, emis de A.P.M., avându-se în vedere conţinuturile Planurilor de management elaborate şi aprobate.

    5.3.2. Situl Natura 2000 RQSCI0063 Defileul Jiului
     Situl Natura 2000 R0SCI0063 Defileul Jiului este un sit de interes comunitar (european), declarat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 98 din 07 februarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.
        În momentul de faţă nu există aprobat un Plan de management pentru Situl Natura 2000 R0SCI0063 Defileul Jiului şi pentru Parcul Naţional Defileul Jiului.
        Administrarea sitului Natura 2000 ca şi a Parcului Naţional este realizată de către Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA.
    a. Descrierea sitului
        Situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului are o suprafaţă de 10927 ha şi se află din punct de vedere administrativ pe teritoriul judeţelor Gorj (oraşul Bumbeşti Jiu şi comune Schela) şi Hunedoara (oraşele Petroşani, Vulcan şi Aninoasa). Situl Natura 2000 este străbătut de la Sud la Nord de drumul naţional 66 Filiaşi - Deva şi de calea ferată Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu - Petroşani.
        Din punct de vedere geografic, Situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este situat în partea de vest a Carpaţilor Meridionali între Munţii Vâlcan, la vest şi Munţii Parâng, la est şi cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaţilor româneşti" - Orghidan, 1969 şi perimetrul adiacent, din nordul judeţului Gorj şi sudul judeţului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în zona Luncani / Bumbeşti Jiu, în extremitatea sudică şi 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferenţă de nivel de 1.326 m.
        Suprafaţa sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este inclusă în Parcul Naţional Defileul Jiului şi reprezintă circa 99% din suprafaţa Parcului Naţional.

    b. Calitate şi importanţă
        Existenţa pădurilor virgine dispărute în restul Europei cu diversitatea şi abundenţa biologică specifică, alături de pajişti montane pitoreşti, stânci, abrupturi, chei, Jiul cu meandrele lui şi insuliţele aferente, pâraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevăzute, liziere, păduri de fag balcanic cu carpen şi tei, elemente termofile aflate sub influenţa climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice şi o floră şi faună bogată.

        Mai jos se va prezenta o corelaţie între Tipurile de habitate forestiere şi Tipurile de pădure natural fundamentale identificare pe suprafaţa în studiu.

┌─────────┬─────────────────────┬──────┬────────────────┐
│Cod │ │ │ │
│habitat │ │*Cod │Denumire │
│forestier│Denumire │Tip │(productivitate)│
│(Natura │ │pădure│ │
│2000) │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼──────┼────────────────┤
│ │Medio-European │ │Făget de │
│9150 │limestonebeech forest│*419.1│stâncărie şi │
│ │of the │ │eroziune │
│ │Cephalanterion-Fagion│ │excesivă (i) │
└─────────┴─────────────────────┴──────┴────────────────┘

        * Conform informaţiilor furnizate în Anexa nr. 2 (Corespondenta dintre tipurile de habitate din România si cele din principalele sisteme de clasificare utilizate la nivel european) din Donita N et al., 2006 - "Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)", tipurile de pădure 419.1 - Faget montan de stâncării si eroziune excesivă nu prezintă corespondenta la tipurile de habitate de interes comunitar; astfel că i s-a atribuit Cod habitat forestier (Natura 2000) - 9150, căruia îi corespunde Cod Tip pădure -418.1 (Făget de stâncărie) ce este similar cu 419.1
        Pentru că suprafaţa sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este inclusă în Parcul Naţional Defileul Jiului vom prezenta pe larg, în cele ce urmează, Parcul Naţional Defileul Jiului.



    6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
        Întreaga suprafaţă de fond forestier studiată este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului şi în perimetrul RONPA0933- Parcul Naţional Defileul Jiului.
        Suprafaţa U.P. I Murga Mare este încadrată integral în Grupa I funcţională, arboretele având stabilite categoria funcţională principală, I.6B - Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală (T I) - RONPA0933- Parcul Naţional Defileul Jiului.
        Deoarece toate arboretele din suprafaţa de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Naţional Defileul Jiului, în zona de protecţie integrală a acestui Parc Naţional, arboretele din cadrul unităţii analizate au fost grupate în S.U.P. ,E" - Rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha, subunitate pentru care nu se face reglementarea procesului de producţie şi pentru care nu sunt propuse lucrări silvice în arborete (nici lucrări de îngrijire şi conducere şi nici tăieri de igienă) sau lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi lucrări de împăduriri; nici un fel de lucrări.
    6.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii de protecţie
    6.1.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcţionale
        În arboretele supuse regimului de ocrotire integrală, singurele lucrări ce se pot executa sunt cele de reconstrucţie ecologică ce au drept scop refacerea tipului natural fundamental din zona respectivă. Aceste intervenţii se vor face pe porţiuni limitate, pe baza unor cercetări ştiinţifice prealabile, autorizate de Comisia Monumentelor Naturii după o avizare prealabilă a lor de către Consiliul ştiinţific al parcului. La efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, se vor avea în vedere următoarele:
    - cercetările ştiinţifice prealabile se vor face prin metode nedistructive;
    – stimularea şi ajutorarea regenerărilor naturale se va face numai speciilor aflate în situaţie critică;
    – executarea combaterii dăunătorilor se va face în mod excepţional, când situaţia o impune, numai prin metode biologice;
    – arborii doborâţi de vânt şi de zăpadă, atacaţi de dăunători, care reprezintă pericol de infestare şi care reduc capacitatea de protecţie a ecosistemelor forestiere, se vor extrage după o prealabilă aprobare;
    – masa lemnoasă rezultată în urma eliminărilor naturale, face parte integrantă din circuitul biologic al substanţelor din ecosistem;
    – nu se vor utiliza ierbicide, pesticide sau alte substanţe chimice;

        Acceptarea reconstrucţiei ecologice numai prin regenerări naturale şi cu specii strict locale, planul de reconstrucţie şi de protecţie ecologică va cuprinde: lucrări de împădurire a golurilor; lucrări de îngrijire şi de ajutorare a regenerărilor naturale a arboretelor, în care se manifestă procese contra obiectivelor de ocrotire.
        În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu:
        ● prevederile H.G. 447/2017, asa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:
    - pentru tipul i funcţional = SxVn = 240,00 ha x 4,29 mc/an/ha = 1029,60 mc/an.

        şi
    ● prevederile Legii nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare

        Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "E" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date:

┌──────┬─────┬─────┬────┬────┬─────────┐
│Specia│FA │ME │DT │PLT │DT │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│CI │248 │133 │39 │14 │434 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VD │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VD1 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VD2 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VD3 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VD4 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VE │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VE1 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VE2 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VE3 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VF │24665│10957│3091│992 │39705 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VG │25931│11609│3245│1034│41819 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│DD1 │ │ │ │ │-8649 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│DD2 │ │ │ │ │-8649 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│DD3 │ │ │ │ │22407 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│DD4 │ │ │ │ │15872 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│DM │ │ │ │ │-8649 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│Q │ │ │ │ │0.00 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VD/10 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VE/20 │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VF/40 │ │ │ │ │993 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│VG/60 │ │ │ │ │697 │
├──────┼─────┼─────┼────┼────┼─────────┤
│POSIB.│ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────┴────┴────┴─────────┤
│A: │M: │ │
├──────┴─────┴───────────────┬─────────┤
│CICLUL │100 Ani │
├────────────────────────────┼─────────┤
│SUPRAFAŢA TOTALA │240.00 Ha│
├────────────────────────────┼─────────┤
│SUPRAFAŢA IN GR.I │Ha │
│FUNCŢIONALA │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│SUPRAFAŢA IN GR.II │240.00 Ha│
│FUNCŢIONALA │ │
└────────────────────────────┴─────────┘




    6.2. Refacerea arboretelor slab productive şi provizorii
        Arboretele slab productive şi provizorii identificate în zona studiată nu se vor supune unor lucrări de ameliorare a productivităţii deoarece intervenţiile silviculturale în arboretele din U.P. I Murga Mare sunt excluse.

    6.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori si limitativi
        În tabelul 6.7.1 sunt prezentate arboretele afectate de factori destabilizatori şi limitativi care vor fi parcurse în actualul deceniu cu diferite lucrări silvice.
        Tabelul 6.3.1.
        Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi pe categorii de lucrări

┌──────┬────┬─────────────────────────────┐
│Natura│Grad│UNITATI AMENAJISTICE │
├──────┼────┼─────────────────────────────┤
│(R3 - │R5 │128 │
│5) │ │ │
├──────┴────┼───────────────────┬──┬──────┤
│ │Total LP1 │1 │23.98 │
│ │ │UA│HA │
├───────────┼───────────────────┼──┼──────┤
│ │Total grad de │1 │23.98 │
│ │manifestare R5 │UA│HA │
├───────┬───┴───────────────────┼──┼──────┤
│ │Total (R3 - 5) Roca la │1 │23.98 │
│ │suprafata pe 0.3-0.5S │UA│HA │
├──────┬┴───┬───┬───┬───┬───┬───┼──┴──────┤
│(R6 - │R6 │127│134│135│138│139│ │
│A) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴────┼───┴───┴───┴───┴───┼──┬──────┤
│ │Total LP1 │5 │216.02│
│ │ │UA│HA │
├───────────┼───────────────────┼──┼──────┤
│ │Total grad de │5 │216.02│
│ │manifestare R6 │UA│HA │
├───────┬───┴───────────────────┼──┼──────┤
│ │Total (R6 - A) Roca la │5 │216.02│
│ │suprafata pe >=0.6S │UA│HA │
├───────┴───────────────────────┼──┼──────┤
│Total UP │6 │240.00│
│ │UA│HA │
└───────────────────────────────┴──┴──────┘


        În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate 240,00 ha arborete ale căror soluri prezintă rocă la suprafaţă. Dintre acestea 23,98 ha prezintă rocă pe 50% din suprafaţă şi 216,02 ha prezintă rocă pe 60% din suprafaţă.
        Deoarece întreaga suprafaţă de fond forestier este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.

    6.4. Recomandări privind menţinerea şi dezvoltarea biodiversităţii
        Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii constituie o componentă esenţială a gestionării durabile a pădurilor.
        La nivel ecosistemic ţelurile atribuite vor contribui la se va urmării păstrarea în cadrul masivului forestier - cel puţin ca reprezentare - a tuturor ecosistemelor specifice zonei, chiar dacă unele dintre ele nu prezintă interes sub raport economic.
        Diversitatea specifică trebuie privită sub raportul tuturor componentelor biocenozelor corespunzătoare ecosistemelor naturale. Sub raportul compoziţiei arboretelor, trebuie avută în vedere întreaga gamă a speciilor forestiere, bineînţeles ţinând seama de proporţiile corespunzătoare ţelurilor urmărite, acordând atenţie speciilor arbustive şi erbacee, ţinând seama de importanţa lor pentru ameliorarea condiţiilor staţionale, pentru asigurarea hranei necesare unor specii de animale specifice ecosistemelor în cauză, pentru crearea şi menţinerea unor liziere protectoare etc.
        Se precizează că pentru păstrarea biodiversităţii administratorii pădurilor si amenajiştii pot urmări recomandările de mai jos, ţinând totuşi cont de condiţiile locale:
    - conservarea arborilor izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc);
    – conservarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări şi mamifere mici;
    – conservarea arborilor mari şi a zonei imediat înconjurătoare dacă se dovedeşte că sunt ocupaţi cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului;
    – menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei;
    – zonarea adecvată, atât pentru activităţile de turism/recreative, a marilor suprafeţelor forestiere, în funcţie de diferitele niveluri de intervenţie şi crearea unor zone tampon în jurul ariilor protejate;
    – după dezastre naturale (furtuni puternice, incendii pe suprafeţe mari, atacuri de dăunători) deciziile manageriale să permită desfăşurarea proceselor de succesiune naturală în zonele de interes, ca posibilităţi de lărgire a biodiversităţii;
    – în cazul în care este posibil este bine să rămână şi mici suprafeţe neplantate, aşa încât să se păstreze mici petice de iarbă, suprafeţe înierbate pe zone calcaroase cu specii rare sau periclitate de faună şi floră, turbării, mlaştini, zone aluviale şi zone cu alunecări de teren. Toate acestea pot îmbogăţi enorm oferta generală a biodiversităţii unei zone datorită frecvenţei crescute de tranziţii ("ecotonuri") între diferitele tipuri de vegetaţie;
    – din acelaşi motiv, decizia de a nu replanta anumite suprafeţe în plantaţii noi cu funcţii de producţie poate genera o varietate suplimentară şi recolonizare spontană dispersată cu specii pioniere, ceea ce va duce la o sporire în timp a biodiversităţii, dacă se asigură nişe corespunzătoare pentru o varietate mare de specii; mai mult, valoarea suplimentară a regenerării complete este de obicei scăzută, deoarece operaţiunile de replantare sunt foarte costisitoare;
    – asigurarea monitorizării regulate a bogăţiilor speciilor naturale, pentru a putea evalua efectul anumitor măsuri luate şi a fi siguri de prezenţa elementelor de floră şi faună rare sau periclitate.



    7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
    7.1. Producţia cinegetică
        U.P. I Murga Mare se află pe raza fondului de vânătoare 9 Bumbeşti, gestionat de A.V.P.S. Gorunul. întreaga suprafaţă în studiu este încadrată în perimetrul RONPA0933 Parcul Naţional Defileul Jiului şi în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului.
        Conform prevederilor legale în vigoare activitatea de vânătoare efectivă în aria Parcului Naţional Defileul Jiului este strict interzisă.
        Vânatul întâlnit este cerbul carpatin, ursul, mistreţul, căpriorul şi capra neagră. La acestea se adaugă speciile de răpitoare: lupul, jderul, vulpea, pisica sălbatică, viezurele. Pentru creşterea efectivelor este necesară asigurarea liniştii în treimea superioară, unde se află mai multe amenajări pastorale pasagere, creşterea numărului de hrănitori şi sărării precum şi asigurarea unor cantităţi adecvate de hrană prin constituirea unor terenuri de hrană folosite fie ca fineţe ameliorate fie ca ogoare. Totodată sunt necesare acţiuni de combatere şi prevenire a braconajului, fenomen din ce în ce mai des întâlnit în ultima vreme.
        Pentru perioada de iarnă este indicată furajarea suplimentară cu furaje uscate (fân, trifoi, frunzare, etc.).
        Faţă de vânatul existent şi posibilităţile care i se oferă pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare se impun să se ia o serie de măsuri:
    - aducerea efectivelor de vânat până la normal, corespunzător capacităţii optime a fiecărui fond;
    – realizarea unor acţiuni corecte de selecţie în cadrul populaţiilor de cerb şi căprior pentru evitarea degenerărilor şi a apariţiei de boli;
    – întreţinerea şi îngrijirea atentă a suprafeţelor de teren destinate hrănirii complementare a vânatului;
    – asigurarea şi administrarea de hrană complementară şi sare în special în perioada de iarnă;
    – combaterea răpitoarelor şi a dăunătorilor vânatului;
    – întreţinerea şi îndesirea instalaţiilor vânătoreşti;
    – combaterea braconajului;
    – asigurarea liniştii vânatului îndeosebi în perioada de împerechere, alăptare şi creştere a puilor.

        Fauna bogată a Parcului Naţional Defileul Jiului face ca activitatea ilegală de braconaj să fie des întâlnită, dovezi apărând an de an. Braconajul se poate împărţi în două categorii, prima fiind cea a braconajului periodic, bine organizat, cu mijloace moderne cu echipament de localizare nocturnă, auto, echipament de comunicare şi arme de foc performante, practicat de persoane care cunosc foarte bine locurile şi momentele în care pot să acţioneze. A doua categorie întâlnită este cea a localnicilor şi a celor din localităţile învecinate cu resurse financiare reduse, ale căror motive uneori, ţin de apărarea animalelor domestice, a recoltelor şi care folosesc modalităţi improvizate de prindere a animalelor sălbatice, laţuri, curse/capcane.

    7.2. Producţia salmonicolă
        Specia principală întâlnită este păstrăvul indigen, ce are condiţii bune pentru creşterea şi dezvoltare pe râul Jiu, dar se întâlnesc şi alte specii de peşti ca lipanul, mreana, zglăvoaca, etc.
        Producţia de salmonide a scăzut în ultimul timp datorită în principal braconajului. O altă cauză o constituie trasul şi apropiatul lemnului pe pâraiele afluente ale râului Jiu, fapt ce contribuie la menţinerea ridicată a turbulenţei pe perioade îndelungate.
        Pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului este permis pescuitul numai pe râul Jiu, conform legislaţiei piscicole naţionale în vigoare şi reglementărilor din prezentul plan şi regulament aferent planului de management. în derularea activităţii Parcului Naţional Defileul Jiului s-au constatat încălcări ale legislaţiei de pescuit prin folosirea unui număr mai mare de undiţe, folosirea momelilor naturale la salmonide, nerespectarea perioadei de prohibiţie.
        În prezent personalul administrativ al parcului naţional nu este împuternicit să constate contravenţii la legile piscicole.

    7.3. Producţia de fructe de pădure
        Condiţiile geografice şi pedoclimatice existente în cadrul unităţii de producţie nu oferă o gamă largă de fructe de pădure ce fac obiectul recoltării.
        Dintre cele întâlnite dar fără pondere economică se pot enumera: zmeură, mură şi afină.

    7.4. Producţia de ciuperci comestibile
        Ciupercile comestibile din flora spontană din pădurile din zonă constituie un produs foarte solicitat, atât de populaţia locală cât şi de către turişti, pentru suprafaţa în studiu întâlnind izolat dintre care:
        ● gălbiori - Cantharelius cibarius;
        ● ghebe - Armillariea mallea;
        ● hribi (mânătărci) - Boletus sp.;
        ● râşcovi - Lactarius deliciosus.

        Producţia din flora spontană este în continuă scădere cauzele principale ale acestui fenomen sunt:
        ● aria de răspândire nu este cunoscută şi nu se cunosc criteriile de modificare a acesteia;
        ● procedele de recoltare (ruperea corpului fructifer) a avut ca rezultat scăderea potenţialului de înmulţire;
        ● recoltarea dezorganizată şi în foarte multe cazuri de falşii turişti.


    7.5. Resurse melifere
        Speciile melifere întâlnite în cadrul U.P. I Murga Mare sunt plopul tremurător, mesteacănul.
        U.P. I Murga Mare fiind situată într-o zonă în general rece, cu un sezon de vegetaţie relativ scurtă şi uneori incert pentru cules, nu se realizează condiţiile necesare pentru creşterea şi dezvoltarea unui sector apicol.
        În concluzie ţinând cont de resursele malifere ca şi de condiţiile climatice existente practicarea apiculturi în această unitate de protecţie şi producţie este nerentabilă.

    7.6. Alte produse
        De pe teritoriul acestei unităţi se mai pot recolta: bureţi de iască, seminţe forestiere şi plante medicinale.
        În ceea ce priveşte plantele medicinale, în deceniul următor, în funcţie de solicitări pot face obiectul recoltării următoarele specii:
        ● flori:urzică moartă,etc.;
        ● frunze: zmeur, patlagină, urzică;
        ● partea aeriană a plantei: urzică moartă, ghiocel, urzică mare;
        ● rădăcini: ferigă, urzică, brusture;
        ● alte părţi: licheni.



    8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
        În vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurii vor fi luate măsuri pentru asigurarea stabilităţi ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor deteriorări importante se vor prevedea acţiuni de reconstrucţie ecologică.
        Mai pe larg se vor prezenta, în cele ce urmează, măsuri pentru protecţia fondului forestier şi intervenţiile impuse în cazul apariţiei unor factori destabilizatori prin:
        ● Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă;
        ● Protecţia împotriva incendiilor;
        ● Protecţia împotriva poluării industriale;
        ● Protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor;
        ● Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală:
        ● Paza pădurii

    8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
        Teritoriul din cadrul unităţii analizate nu a fost confruntat cu doborâturi de vânt şi cu rupturi de vânt şi zăpadă.
        Doborâturile de vânt au fost semnalate la arbori izolaţi, cu toate că în această regiune apariţia vânturilor de mare intensitate este destul de frecventă, solurile scheletice fiind un factor favorizant pentru producerea acestui fenomen nedorit.

    8.2. Protecţia împotriva incendiilor
        Până în prezent în pădurile unităţii de protecţie şi producţie analizate nu au avut loc incendii. Asta nu înseamnă că nu se pot produce incendii de proporţii deoarece aici este o zonă turistică foarte frecventată de turişti în perioada estivală - Parcul Naţional Defileul Jiului. Preocuparea personalului silvic trebuie să rămână în continuare crescută pentru prevenirea producerii acestora, precum şi organizarea intervenţiei cu eficienţă pentru stingerea lor în cazul când totuşi apar.
        Preventiv, existând posibilitatea producerii, trebuie să se ia o serie de măsuri de prevenire:
    - întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
    – instruirea muncitorilor forestieri, a ciobanilor şi îngrijitorilor de animale în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor;
    – amenajarea şi întreţinerea traseelor montane pentru turişti în vederea unei bune supravegheri a locurilor de campare pentru a se elimina pericolul incendiilor;
    – amplasarea de plăcuţe avertizoare asupra pericolului producerii de incendii;
    – construirea de observatoare înalte în puncte dominante şi organizarea supravegherii în perioadele secetoase, zilele de sărbătoare şi în zilele de pădure;
    – procurarea şi verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor;
    – reglementarea trecerilor prin pădure;
    – amenajarea locurilor speciale pentru popas şi fumat;
    – organizarea şi instruirea formaţiilor pentru stingerea incendiilor;
    – organizarea unei bune propagande vizuale;
    – nu se va permite instalarea stânilor pe liziera pădurii;
    – organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure ţinând seama de normele pentru paza şi stingerea incendiilor;
    – depozitarea furajelor şi a carburanţilor în locuri special amenajate şi dotarea acestora cu mijloace de stingere a incendiilor;
    – revizuirea amănunţită a cablurilor şi instalaţiilor electrice (grupuri electrogene, ferăstraie electrice, motopompe);
    – alăturarea punctelor de lucru şi a cantoanelor silvice cu pichete de prevenire şi stingere a incendiilor echipate corespunzător;
    – dotarea tractoarelor care lucrează în pădure cu dispozitive parascântei, etc.
    – amenajarea şi întreţinerea potecilor şi drumurilor care înlesnesc accesul în locurile în care apar incendii sau alte calamităţi.


    8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
        Nu s-au făcut observaţii asupra poluării şi nu se poate vorbi de poluare în cazul arboretelor studiate.

    8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători
        Până în prezent, în cadrul unităţii de producţie analizate nu au fost atacuri intense provocate de boli şi/sau dăunători.
        În ultimii ani nu s-au produs atacuri în masă care să necesite tratamente speciale, dar preventiv se pot instala curse feromonale şi arbori cursă.
        Pentru combatere se impun următoarele:
    - să se efectueze observaţii şi semnalizări permanente asupra apariţiei dăunătorilor, precum şi a stadiului lor de dezvoltare;
    – să se aplice măsuri de combatere biologică;

        Măsurile care se impun pentru prevenirea daunelor provocate de vânat sunt următoarele:
    - urmărirea atentă a efectivelor de vânat şi menţinerea acestora la un nivel optim;
    – analiza anuală, pe baza datelor din teren, a stării pădurilor sub raportul vătămărilor provocate de cerbi prin cojiri şi roaderi la arbori în picioare aşa cum se procedează şi la alţi dăunători forestieri.


    8.5. Paza pădurii
        Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane sub îndrumarea directă a şefului de district.
        Pădurari au obligaţia să asigure paza pădurii printr-o supraveghere permanentă acordându-se o atenţie deosebită punctelor care favorizează tăierile ilegale de arbori, păşunatul neautorizat, braconajul, etc.
        În acest scop pădurari trebuie să parcurgă terenul pe itinerarii bine stabilite şi să facă paza prin posturi fixe.
        Este indicat ca, în punctele mai înalte din suprafaţa cantonului ca să construiască observatoare, de unde se pot depista cu mai multă uşurinţă eventualele incendii, acestea putând fi folosite şi ca observatoare de vânătoare.
        Pentru buna desfăşurare a activităţi de pază, periodic să se execute controale de fond, de către conducerea ocolului silvic.

    8.6. Obligaţiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic
     Proprietarii de păduri au obligaţia să respecte prevederile Legii nr. 46 / 2008- Codul Silvic, republicată, cu mdificările şi completările ulterioare.
        În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri şi deţinătorii cu orice titlu au următoarele obligaţii:
    a) să elaboreze amenajamente silvice pentru pădurile pe care le deţin, prin unităţi specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
    b) să asigure paza pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetaţiei forestiere, păşunatului abuziv, braconajului şi a altor fapte infracţionale sau contravenţionale. Proprietarii de păduri proprietate privată care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, în condiţiile menţionate la art. 12, răspund contravenţional;
    c) să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor, stabilite de organele autorităţii publice pentru silvicultură, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unităţi silvice specializate;
    d) să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi, după caz, dotarea cu mijloace de primă intervenţie;
    e) să efectueze lucrările de împădurire şi de ajutorare a regenerării naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice. Lucrările de împădurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase;
    f) să efectueze lucrările de întreţinere a plantaţiilor şi regenerărilor naturale până la realizarea stării de masiv;
    g) să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă;
    h) să execute tăieri de arbori numai după marcarea şi inventarierea acestora şi după elaborarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat;
    i) să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor şi actelor normative în vigoare, întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.

        În situaţiile în care gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice este asigurată pe baze contractuale de către Regia Naţională a Pădurilor sau alte structuri silvice acreditate, obligaţiile menţionate se vor regăsi, ca atare, în contractele încheiate.
        În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic:
    a) defrişarea vegetaţiei forestiere - respectiv înlăturarea acesteia şi schimbarea destinaţiei terenului - fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
    b) desfăşurarea de activităţi care produc degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea seminţişului utilizabil şi a arborilor nedestinaţi exploatării.

        Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare şi transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
        Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de păduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea şi inventarierea prealabilă a arborilor destinaţi tăierii de către personalul silvic delegat să utilizeze ciocanul silvic de marcat.
        Ocoalele silvice, agenţii economici atestaţi să execute exploatări forestiere, persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în administrare păduri au obligaţia să folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din pădure, care să nu producă degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, a arborilor nedestinaţi exploatării.
        Masa lemnoasă care se exploatează şi se transportă din pădure va fi însoţită de documentele prevăzute în instrucţiunile privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul instalaţiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
        Materialul lemnos de lucru cu diametrul la capătul gros mai mare de 20 cm, care se transportă din pădure, având ca document de însoţire bonul de vânzare sau foaia de însoţire, se marchează cu marca dreptunghiulară specifică agentului economic care administrează pădurea sau care exploatează masa lemnoasă, după caz.
        Având în vedere că întreaga suprafaţă în studiu este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului si în perimetrul RONPA0933- Parcul Naţional Defileul Jiului, administratorul/prestatorul de servicii silvice şi proprietarii vor avea în vedere: recomandările Agenţiei Naţionale a Ariilor Naturale Protejate, recomandările Agenţiei de Protecţie a Mediului şi a celor menţionate în Documentaţiile întocmite în vederea obţinerii Avizului de mediu.


    9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII SILVICE
    9.1. Instalaţii de transport
        Instalaţia de transport care deserveşte unitatea de protecţie şi producţie studiată este reprezentată de drumul.
        Evidenţa drumurilor existente este redată în tabelul 9.1.1.
        Tabelul 9.1.1.
        Evidenţa drumurilor existente în raza. fondului. forestier analizat

┌────┬─────────┬─────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┐
│Nr. │Indicativ│Denumirea│Lungime│Lungime ce│Suprafata│Felul │
│crt.│drum │drumului │utilă │deserveşte│deservita│drumului│
│ │ │ │(km) │(km) │(ha) │ │
├────┴─────────┴─────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┤
│Drumuri publice │
├────┬─────────┬─────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┤
│1 │DP001 │ │- │2,55 │240,0 │asfalt │
├────┴─────────┴─────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri publice │- │2,55 │240,0 │asfalt │
├────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri existente │- │2,55 │240,0 │- │
├────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri │- │2,55 │240,0 │- │
└────────────────────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┘


        În cadrul fondului forestier analizat densitatea instalaţilor de transport este de 10,6 m/ha, asigurând o accesibilitate de 100% a fondului forestier.
        Deoarece întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.

    9.2. Tehnologii de exploatare
        Întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), motiv pentru care în aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic, de aceea nu putem vorbi de tehnologii de exploatare, doar în mod excepţional.

    9.3. Construcţii silvice
        În cadrul U.P. I Murga Mare nu există construcţii silvice sau terenuri cu această destinaţie.


    10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
    10.1. Realizarea continuităţii funcţionale
        Funcţiile economico-sociale ale arboretelor şi ale pădurii au fost prezentate la capitolul cinci din amenajament. Aceste funcţii au fost atribuite în parte de către amenajamentele anterioare, iar la actuala amenajare s-au revizuit punându-se de acord cu noile cerinţe social-economice şi cu normele tehnice în vigoare.
        Continuitatea funcţională este un indicator deosebit de important al analizei modului în care s-a făcut gospodărirea pădurilor până în prezent şi cum vor fi ele gospodărite în continuare. Ea se referă atât la funcţiile prioritare de protecţie cât şi la cele de producţie şi protecţie. Potrivit principiului continuităţii, ea se realizează în principal, prin menţinerea unei suprafeţe cât mai mari cu pădure, diferenţierile calitative realizându-se printr-o încadrare judicioasă a arboretelor în diferite categorii funcţionale. în ceea ce priveşte primul aspect, el s-a realizat prin menţinerea unei ponderi ridicate a pădurilor (100%) în suprafaţa fondului forestier. în ce priveşte aspectele cantitative ele sunt prezentate în continuare.
        Date cu privire la încadrarea arboretelor pe grupe şi categorii funcţionale, la amenajarea precedentă şi la cea actuală sunt prezentate în tabelul 10.1.1.
        Tabelul 10.1.1.

┌──────────┬─────────────────────┬──────┐
│ │Gr.I │ │
│ ├────────┬────────────┤ │
│Anul │TI │TII │TOTAL │
│amenajării├────────┼────────────┤ │
│ │6B │2A │ │
│ │(2A2B5Q)├─────┬──────┼──────┤
│ │ │2A │2A(2B)│ │
├──────────┼────────┼─────┴──────┼──────┤
│ │ │240,0 │ │
│2003 │- ├─────┬──────┤240,0 │
│ │ │20,86│219,14│ │
├──────────┼────────┼─────┴──────┼──────┤
│2022 │240,00 │- │240,00│
└──────────┴────────┴────────────┴──────┘


        Diferenţele între cele două etape de amenajare se datorează înfiinţării ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului şi a RONPA0933- Parcul Naţional Defileul Jiului în anul 2005. Astfel suprafeţei fondului forestier analizat, care se află în zona de protecţie integrală a Parcul Naţional Defileul Jiului, i-a fost atribuită încadrarea principală I.6B - Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie integrală (T I) şi încadrările secundare:
    - I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II;
    – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul naţional 66 Filiaşi- Deva, pe 87% din lungime) si căilor ferate normale (secţiunea Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu - Petroşani, pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g şi cu pericol de alunecare - T II;
    – I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecţie specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din reţeaua ecologică Natura 2000 - R0SCI063 Defileul Jiului) - T II.


    10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
        Evoluţia producţiei şi a productivităţii pădurilor sub raport cantitativ şi calitativ este prezentată la subcapitolul 14.1. "Dinamica dezvoltării fondului forestier".
        Din analiza indicatorilor cantitativi şi calitativi rezultă eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor. Principalii indicatori cantitativi ai fondului forestier ai U.P. I Murga Mare se prezintă în tabelul 10.2.1.
        Tabelul 10.2.1.
    Indicatori cantitativi şi calitativi al fondului forestier analizat

┌───┬────────────────────┬─────────────┐
│ │ │Volumul în │
│Nr │Indicatori │anul │
│crt│cantitativi ├──────┬──────┤
│ │ │2003* │2022**│
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│1 │Suprafaţa totală │240,00│240,00│
│ │(ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Ponderea pădurilor │ │ │
│2 │în suprafaţa totală │100 │100 │
│ │a f.f. (%) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│3 │Volumul lemnos total│*** │32683 │
│ │(mc) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│4 │Volumul lemnos la │*** │136 │
│ │hectar (mc/ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│5 │Consistenţa medie │0,72 │0,70 │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│6 │Clasa de producţie │V.0 │V.0 │
│ │medie │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│7 │Creşterea curentă │*** │723 │
│ │brută totală (mc) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Creşterea curentă │ │ │
│8 │brută medie la │*** │3,0 │
│ │hectar (mc/an/ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Creşterea │ │ │
│9 │indicatoare totală │- │- │
│ │(mc) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Creşterea │ │ │
│10 │indicatoare medie la│- │- │
│ │hectar (mc/an/ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Posibilitatea de │ │ │
│11 │produse principale │- │- │
│ │(mc/an) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Posibilitatea de │ │ │
│12 │produse principale │- │- │
│ │medie la hectar (mc/│ │ │
│ │ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Volum posibil de │ │ │
│13 │recoltat din lucrări│- │- │
│ │de îngrijire (mc/an)│ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Volum posibil de │ │ │
│14 │recoltat din lucrări│- │- │
│ │de îngrijire medie │ │ │
│ │la hectar (mc/ha) │ │ │
└───┴────────────────────┴──────┴──────┘

        * Pentru suprafaţa fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice, suprafaţă de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti, ediţia 2003, au fost prevăzute tăieri/lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înfiinţarea ariei naturale protejate Parcul Naţional Defileul Jiului - R0NPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).
        ** Deoarece întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.
        *** Nu sunt date certe având în vedere că suprafaţa de 240 ha studiată a reprezentat o mică parte din suprafaţa de fond forestieră din cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbeşti, ediţia 2003

        Principalii indicatori calitativi, ai fondului forestier sunt:
        ● structura fondului forestier pe specii:
        2022: 54FA 33ME 3PLT 10DT.

        ● structura fondului de producţie în raport cu modul de regenerare se prezintă astfel:
        2022: 100% din sămânţă.


        O analiză corectă a evoluţiei cantitative a parametrilor fondului forestier de la o amenajare la alta este destul de dificilă ca urmare a variaţiei suprafeţei de-a lungul timpului.

    10.3. Bilanţul producţiei de lemn
        Întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), motiv pentru care în aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic, astfel că la nivelul U.P. I Murga Mare nu se recoltează masă lemnoasă.


    11. DIVERSE
    11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului Durata de aplicabilitate a acestuia
    Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022. Durata de valabilitate este de 10 ani, până la 31 decembrie 2031, an în care se fac revizuiri.

    11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
        Ocolul silvic are următoarele obligaţii:
    - să respecte prevederile amenajamentului;
    – să opereze evidenţele amenajamentului la zi, conform datelor cerute de formularele privind aplicarea lui;
    – să noteze toate evenimentele importante survenite în cursul aplicării amenajamentului, schimbări de folosinţă, construcţii, date fenologice, calamităţi, lucrări de combatere a dăunătorilor, etc;
    – să întreţină bornele şi semnele amenajistice aflate în teren în bună stare;
    – să păstreze în bună stare amenajamentele şi hărţile ce le însoţesc;
    – să raporteze eventualele ridicări în plan executate în decursul aplicării amenajamentului, păstrând la arhivă datele de teren.


    11.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
        La amenajament se anexează următoarele hărţi la scara 1:20 000:
    - harta generală a unităţii de producţie;
    – harta arboretelor;


    11.4. Colectivul de elaborare
        La elaborarea amenajamentului a participat următorul colectiv format din:

┌────────────────────┬────┬────────────┐
│Şef proiect │- │, │
│ │ing.│ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Descriere parcelară │- │, │
│ │ing.│ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Ridicări în plan │- │- │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Inventarieri │- │- │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Recepţia lucrărilor │- │– delegat │
│de teren │ing.│G.F. Vâlcea │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│ │- │- expert │
│ │dr. │CTAP │
│ │ing.│ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│ │- │– şef O.S. │
│ │ing.│Parângul Mic│
├────────────────────┼────┼────────────┤
│ │ │– │
│ │- dl│reprezentant│
│ │ │proprietari │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│ │- │– │
│ │dl. │reprezentant│
│ │ │proprietari │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│ │- │– şef │
│ │ing.│proiect │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│ │- │– proiectant│
│ │ing.│ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Calculul cubajelor │- │ │
│ │ing │ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Transpuneri, │- │ │
│asamblări, redactare│ing.│ │
│în concept │ │ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│ │- │ │
│Specialist CTAP │dr. │ │
│ │ing.│ │
├────────────────────┼────┼────────────┤
│Tehnoredactare │- │ │
│ │ing.│ │
└────────────────────┴────┴────────────┘


    11.5. Bibliografie
    - C. Chiriţă : "Staţiuni forestiere" - 1977.
    – V. Giurgiu, colectiv: "Biometria arborilor şi arboretelor din România"-1972
    – N. Rucăreanu: "Amenajarea pădurilor" - 1968.
    – S. Paşcovschi, V. Leandru: "Tipurile de pădure din R.P.R".
    – St. Puiu, colectiv : Pedologie - 1983.
    – M.S.- I.C.A.S. : îndrumar pentru amenajarea pădurilor vol. I - 1984.
    – M.S. : Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986/2000.
    – M.S. : Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor - 1986/2000.
    – M.S. : Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor - 1986/2000.
    – M.S. : îndrumări tehnice pentru reconstrucţia ecologică a pădurilor - 1988.
    – M.S. - I.C.A.S.: Coduri de descriere parcelară, tabele de producţie simplificate şi clasificarea solurilor la nivel superior (versiunea III-1989, 2003)
    – I.M.S. : Atlas climatologic al R.S.R. - 1967.
    – ***. : Amenajamentul U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Runcu - 2003
    – A.S.A.S. : Sistemul român de clasificare a solurilor.
    – *** : Monografia geografică a R.S.R. - 1960.
    – *** : Enciclopedia geografică a României - 1984.
    – *** : Legea nr. 2/1987
    – *** : Legea nr. 2/1987
    – ***: Legea nr. 5/2000
    – ***: Legea nr. 75/2002
    – ***: Legislaţia silvică şi de mediu în vigoare


     PARTEA A II A
    PLANURI DE AMENAJAMENT
    12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
    13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE SILVICE
    14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
    12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
        Deoarece întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice ..........(240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.
    12.1. Evidenţa unităţilor amenajistice în funcţie de lucrările propuse

┌─────────────────────────────────────┐
│TRATAMENTE SI UNITATI AMENAJISTICE │
├┬────┬────┬────┬───┬───┬───┬─────────┤
││127 │128 │134 │135│138│139│ │
├┴────┴────┴────┼───┴───┴───┴┬────────┤
│Total categorie│6 UA │240,00 │
│LP: │ │HA │
├───────────────┼────────────┼────────┤
│Total UP │6 UA │240,00 │
│ │ │HA │
└───────────────┴────────────┴────────┘



    13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE SILVICE
    13.1. Planul drumurilor

┌────┬─────────┬─────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┐
│Nr. │Indicativ│Denumirea│Lungime│Lungime ce│Suprafata│Felul │
│crt.│Drum │drumului │utilă │deserveşte│deservita│drumului│
│ │ │ │(km) │(km) │(ha) │ │
├────┴─────────┴─────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┤
│Drumuri publice │
├────┬─────────┬─────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┤
│1 │DP001 │ │- │2,55 │240,0 │asfalt │
├────┴─────────┴─────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri publice │- │2,55 │240,0 │- │
├────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri existente │- │2,55 │240,0 │- │
├────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri │- │2,55 │240,0 │- │
└────────────────────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┘


    13.2. Planul construcţiilor silvice
        În cadrul U.P. I Murga Mare nu există construcţii silvice sau terenuri cu această destinaţie, nefiind necesară construcţia de canton silvic.


    14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
    14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

┌───────────┬──────┬──────────────────────┬───────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬───────┬──────┐
│ │ │Suprafaţa │ │ │ │ │Posibilitatea │Volum mediu │Terenuri de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │recoltat anual │reîmpădurit - ha - │ │ │
│ │ ├──────┬──────┬────────┤ │Vârsta│Fond │Creşt.├──────────┬───────┼──────────┬───────┼─────┬─────────────┤Densit │Indici│
│ │ │ │ │ │Proporţia speciilor│medie │lemnos│curent│Prod. │Lucrări│Prod. │Lucrări│ │ │instal │de │
│Anul amenaj│S.U.P.│ │ │Ter. de │ │ │ │ │princ. / │de │princ. / │de │ │Din care │de │creşt.│
│ │ │ │ │împăd. │ │ │ │ │T. │îngrij.│T. │îngrij.│ │ │transp.│ind. │
│ │ │Total │Pădure│ │ │ │ │ │conservare│ │conservare│ │Total│ │m/ha │mc/an/│
│ │ │ │ ├────────┼───────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┤ ├─────┬───────┤ │ha │
│ │ │ │ │Alte │Clasa de producţie │Consi.│Volum │Indice│Indice │Indice │mc% │mc % │ │Raşn.│Arb. de│ │ │
│ │ │ │ │Terenuri│ │medie │mediu │crest.│recolt. │recolt │ │ │ │ │refăcut│ │ │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────┬────┬────┬────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │50FA│35MO│4PLT│11DT│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“E” │240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┤- │- │- │- │ │- │- │- │- │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2003 ├──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤- ├──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤8,33 ├──────┤
│ │ │ │ │ │50FA│35MO│4PLT│11DT│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │TOTAL │240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┤- │- │- │- │ │- │- │- │- │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │54FA│33MO│3PLT│10DT│81 │32683 │723 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“E” │240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┤- │ │- │- │ │ │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │0,70 │136 │3,0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2022 ├──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤- ├──────────┼───────┤- │- ├───────┤8,33 ├──────┤
│ │TOTAL │ │ │ │54FA│33MO│3PLT│10DT│81 │32683 │723 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │U.P. I│240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┤- │ │- │- │ │ │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │0,70 │136 │3,0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │54FA│33MO│3PLT│10DT│91 │39913 │672 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“E” │240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┤- │ │- │- │ │ │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │0,68 │166 │2,8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2032 ├──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤- ├──────────┼───────┤- │- ├───────┤8,33 ├──────┤
│ │TOTAL │ │ │ │54FA│33MO│3PLT│10DT│91 │39913 │672 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │U.P. I│240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┤- │ │- │- │ │ │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │0,68 │166 │2,8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │54FA│33MO│3PLT│10DT│101 │46633 │624 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“E” │240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┤- │ │- │- │- │- │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │0,67 │194 │2,6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2042 ├──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤- ├──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤8,33 ├──────┤
│ │TOTAL │ │ │ │54FA│33MO│3PLT│10DT│101 │46633 │624 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │U.P. I│240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┤- │ │- │- │ │ │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │0,67 │194 │2,6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │54FA│33MO│3PLT│10DT│100 │48000 │768 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“E” │240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┤- │ │- │- │- │- │- │ │- │
│ÎN │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │0,75 │200 │3,2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PERSPECTIVĂ├──────┼──────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤- ├──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤8,33 ├──────┤
│ │TOTAL │ │ │ │54FA│33MO│3PLT│10DT│100 │48000 │768 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │U.P. I│240,00│240,00│- ├────┼────┼────┼────┼──────┼──────┼──────┤- │ │- │- │ │ │- │ │- │
│ │ │ │ │ │V_0 │V_0 │V_0 │V_0 │0,75 │200 │3,2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴──────┴──────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴────┴──────┴──────┴──────┴──────────┴───────┴──────────┴───────┴─────┴─────┴───────┴───────┴──────┘


    14.2. Dinamica structurii fondului forestier
    14.2.1. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă
        Având în vedere faptul că întreaga suprafaţă de fond forestier este încadrată în grupa I funcţională (T1), nefiind vorba de fond productiv, nu se poate vorbi de o Dinamică a structurii arboretelor pe clase de vârstă.
        Totuşi facem menţiunea că actual întreaga suprafaţă a arboretelor este încadrată în clasa a IV-a de vârstă.

    14.2.2. Situaţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă (a se vedea imaginea asociată)

    14.2.3. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale (a se vedea imaginea asociată)

    14.2.4. Compoziţia arboretelor (a se vedea imaginea asociată)



     PARTEA A III - A
    EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
    15. EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
    15.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice
    15.1.1. Descrierea parcelară (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    15.1.2. Evidenţa pe u.a. a datelor complementare
        STANOVICI EVELYN LAURA şi STĂNESCU RADU VASILE

┌────┬─────────────────────────────────┐
│U.A.│DATE COMPLEMENTARE │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Roca sub forma de stâncarie, │
│127 │bolovaniş şi grohotiş; Diverse │
│ │tari: GO, FR, CA, PAM, SC; │
│ │Diseminat: TE, PLT. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Roca sub forma de stâncarie, │
│ │bolovaniş şi grohotiş; Diverse │
│128 │tari: PAM, GO, SC; Diseminat:ANN,│
│ │TE, PIN, BR; Consistenţa: │
│ │0,5-0,8. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Roca sub forma de stâncarie, │
│134 │bolovaniş şi grohotiş; Diverse │
│ │tari:GO, PAM, FR, SC. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Roca sub forma de stâncarie, │
│135 │bolovaniş şi grohotiş; Diverse │
│ │tari: GO, SC, CA, FR; Diseminat: │
│ │TE, PIN, BR, PLT. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Roca sub forma de stâncarie, │
│138 │bolovaniş şi grohotiş; Diverse │
│ │tari: GO, CA, FR; Diseminat: TE, │
│ │PIN, BR, PLT. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Roca sub forma de stâncarie, │
│139 │bolovaniş şi grohotiş; Diverse │
│ │tari: GO, FR; Diseminat: TE, BR; │
│ │Consistenţa:0,6-0,9. │
└────┴─────────────────────────────────┘


    15.1.3. Evidenţa u.a. inventariate
        La actuala etapă de amenajare nu s-a procedat la efectuarea de inventarieri în arboretele din cadrul U.P. I Murga Mare, nefiind vorba de un fond productiv.


    15.2. EVIDENŢE PRIVIND MĂRIMEA ŞI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
    15.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale

┌───────────────────────┬──────────────────┐
│ │Suprafata (Ha) │
│CATEGORIE DE FOLOSINTA ├──────┬────┬──────┤
│ │GRF.I │GRF.│Total │
│ │ │II │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│A - Paduri si terenuri │ │ │ │
│destinate impaduririi │240.00│ │240.00│
│sau reimpaduririi │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Al - Paduri si terenuri│ │ │ │
│destinate impaduririi │ │ │ │
│pentru care se │ │ │ │
│reglementeaza │ │ │ │
│recoltarea de produse │ │ │ │
│principale │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│All - Paduri inclusiv │ │ │ │
│plantatii cu reusita │ │ │ │
│definitiva │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Al2 - Regenerari pe │ │ │ │
│cale artificiala cu │ │ │ │
│reusita partiala │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Al3 - Regenerari pe │ │ │ │
│cale naturala cu │ │ │ │
│reusita partiala │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Al4 - Terenuri de │ │ │ │
│reimpadurit in urma │ │ │ │
│taierilor rase, a │ │ │ │
│doboriturilor de vint │ │ │ │
│sau a altor cauze │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Al5 - Poieni sau goluri│ │ │ │
│destinate impaduririi │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Al6 - Terenuri │ │ │ │
│degradate prevazute a │ │ │ │
│se impadurii │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Al7 - Rachitarii │ │ │ │
│naturale ori create │ │ │ │
│prin culturi │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│A2 - Paduri si terenuri│ │ │ │
│destinate impaduririi │ │ │ │
│pentru care nu se │240.00│ │240.00│
│reglementeaza │ │ │ │
│recoltarea de produse │ │ │ │
│principale │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│A21 - Paduri inclusiv │ │ │ │
│plantatii cu reusita │ │ │ │
│definitiva │240.00│ │240.00│
├───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │ │
│l27│l28│l34│l35│l38│l39│ │ │ │
├───┴───┴───┴───┴───┴───┼──────┼────┼──────┤
│A22 - Terenuri │ │ │ │
│impadurite pe cale │ │ │ │
│naturala sau │ │ │ │
│artificiala cu reusita │ │ │ │
│partiala │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│A23 - Terenuri de │ │ │ │
│reimpadurit in urma │ │ │ │
│doboriturilor de vint │ │ │ │
│sau a altor cauze │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│A24 - Poieni sau goluri│ │ │ │
│destinate impaduririi │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│A25 - Terenuri │ │ │ │
│degradate destinate │ │ │ │
│impaduririi │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B - Terenuri afectate │ │ │ │
│gospodaririi silvice │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Bl - Linii parcelare │ │ │ │
│principale │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B2 - Linii de vinatoare│ │ │ │
│si terenuri pentru │ │ │ │
│hrana vinatului │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B3 - Instalatii de │ │ │ │
│transport forestier: │ │ │ │
│drumuri, cai ferate si │ │ │ │
│funiculare permanente │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B4 - Cladiri, curti si │ │ │ │
│depozite permanente │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B5 - Pepiniere si │ │ │ │
│plantatii seminciere │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B6 - Culturi de arbusti│ │ │ │
│fructiferi, de plante │ │ │ │
│medicinale si melifere,│ │ │ │
│etc │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B7 - Terenuri cultivate│ │ │ │
│pentru nevoile │ │ │ │
│administratiei │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B8 - Terenuri cu │ │ │ │
│fazanerii, pastravarii,│ │ │ │
│centre de prelucrare a │ │ │ │
│fructelor de padure, │ │ │ │
│uscatorii de seminte, │ │ │ │
│etc. │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│B9 - Ape care fac parte│ │ │ │
│din fondul forestier │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│BlO - Culoare pentru │ │ │ │
│linii de inalta │ │ │ │
│tensiune │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Bll - Fasii de │ │ │ │
│frontiera si instalatii│ │ │ │
│aferente (G) │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│C - Terenuri │ │ │ │
│neproductive: │ │ │ │
│stincarii, saraturi, │ │ │ │
│mlastini, ravene, etc. │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│D - Terenuri scoase │ │ │ │
│temporar din fondul │ │ │ │
│forestier │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│Dl - Transmise prin │ │ │ │
│acte normative in │ │ │ │
│folosinta temporare a │ │ │ │
│unor organizatii pt. │ │ │ │
│instalatii │ │ │ │
│electrice,petroliere │ │ │ │
│sau hidrotehnice,pentru│ │ │ │
│cariere,depozite, etc. │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│D2 - Detinute de │ │ │ │
│persoane fizice sau │ │ │ │
│juridice fara │ │ │ │
│aprobarile legale │ │ │ │
│necesare, ocupatii si │ │ │ │
│litigii │ │ │ │
├───────────────────────┼──────┼────┼──────┤
│TOTAL : A + B + C + D │240.00│ │240.00│
└───────────────────────┴──────┴────┴──────┘


    15.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale

┌─────────────────────┬────────────────────────┐
│GF FCT1 FCT │UNITATI AMENAJISTICE │
├─┬──┬────────┬───┬───┼───┬───┬───┬───┬────────┤
│1│6B│6B2A2B5Q│127│128│134│135│138│139│ │
├─┴──┴────────┴───┴───┼───┴───┴───┴───┼────────┤
│Total FCT : 6B2A2B5Q │6UA │240.00 │
│ │ │Ha │
├─────────────────────┼───────────────┼────────┤
│Total FCT1 :6B │6 UA │240.00 │
│ │ │Ha │
├─────────────────────┼───────────────┼────────┤
│Total GF 1 : │6UA │240.00 │
│ │ │Ha │
├─────────────────────┼───────────────┼────────┤
│TOTAL UP : │6 UA │240.00 │
│ │ │Ha │
└─────────────────────┴───────────────┴────────┘


    15.2.3. Situaţia sintetică pe specii

┌──────┬─────────────────────┬─────────┬────────┬──────┬────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────┬───────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │SUPRAFATA │ │ │ │ │ │Consistenta │Amestec │Mod │Vitalitate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │regenerare │ │
│ ├──────────┬──────────┤VOLUM │Crestere│Varsta│ │Productivitate ├────┬───┬───┬────┼───┬─────┬──┼───┬───┬───┼────┬────┬─────────────────────────────┤
│ │ │ │TOTAL │Totala │medie │Clp │sup. mijl. inf. │ │0.1│0.4│0.7 │ │ │> │ │ │ │ │ │ │
│Specia│TOTAL │Grupa I │ │ │ │med.│ │med.├───┼───┼────┤<50│50-80│80│SM │PL │LS │vig.│nor.│slb. │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.3│0.6│1.0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┬───┼──────┬───┼─────┬───┼───┬────┼──────┤ ├───────┬───────┬─┴┬───┼───┴┬──┴┬───┼───┼─────┴┬─┴┬──┴┬──┴┬──┴┬───┴┬───┴────────────┬────────────────┤
│ │Ha │% │Ha │% │Mc │% │Mc │Mc/ │Ani │ │% │% │% │ │% │% │% │% │% │% │% │% │% │% │% │% │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼───┼──────┼───┼─────┼───┼───┼────┼──────┼────┼───────┼───────┼──┼───┼────┼───┼───┼───┼──────┼──┼───┼───┼───┼────┼────────────────┼────────────────┤
│FA │128.62│54 │128.62│100│20319│62 │430│3.3 │94 │5.0 │ │ │100│70 │ │ │100│100│ │ │100│ │ │ │ │100 │
├──────┼──────┼───┼──────┼───┼─────┼───┼───┼────┼──────┼────┼───────┼───────┼──┼───┼────┼───┼───┼───┼──────┼──┼───┼───┼───┼────┼────────────────┼────────────────┤
│ME │79.59 │33 │79.59 │100│8944 │27 │193│2.4 │67 │5.0 │ │ │100│70 │ │ │100│74 │26 │ │100│ │ │ │ │100 │
├──────┼──────┼───┼──────┼───┼─────┼───┼───┼────┼──────┼────┼───────┼───────┼──┼───┼────┼───┼───┼───┼──────┼──┼───┼───┼───┼────┼────────────────┼────────────────┤
│DT │23.99 │10 │23.99 │100│2586 │8 │90 │3.8 │67 │5.0 │ │ │100│70 │ │ │100│100│ │ │100│ │ │ │ │100 │
├──────┼──────┼───┼──────┼───┼─────┼───┼───┼────┼──────┼────┼───────┼───────┼──┼───┼────┼───┼───┼───┼──────┼──┼───┼───┼───┼────┼────────────────┼────────────────┤
│PLT │7.80 │3 │7.80 │100│834 │3 │10 │1.3 │68 │5.0 │ │ │100│70 │ │ │100│100│ │ │100│ │ │ │ │100 │
├──────┼──────┼───┼──────┼───┼─────┼───┼───┼────┼──────┼────┼───────┼───────┼──┼───┼────┼───┼───┼───┼──────┼──┼───┼───┼───┼────┼────────────────┼────────────────┤
│TOT │240.00│100│240.00│100│32683│100│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │100│70 │ │ │100│91 │9 │ │100│ │ │ │ │100 │
├──────┴──────┴───┼──────┴───┼─────┴───┼───┼────┴──────┴────┴───────┴───────┴──┴───┼────┴───┴───┼───┼──────┴──┴───┴───┴───┴────┴────────────────┴────────────────┤
│SUPRAFATA TOTALA:│240.00 HA │NR. │6 │SPF. MEDIE PARCELA : 40.00 HA │NR.UA: │6 │SPF. MEDIE UA : 40.00 HA │
│ │ │PARCELE :│ │ │ │ │ │
└─────────────────┴──────────┴─────────┴───┴───────────────────────────────────────┴────────────┴───┴────────────────────────────────────────────────────────────┘


    15.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale

┌───────┬───────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────┬────┬────┬───────────────┐
│ │Clasa de productie │ │TOTAL │ │ │ │Consistenta │
│ ├──┬──┬───┬──┬──────┤ ├─────────────┼────────┤Var-│Cls.├────┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │Suprafata │ │ │sta │pr. │ │0.4│ │
│GrSubgr│I │II│III│IV│V │ │Volum │Creştere│ │ │<0.4│- │>0.6 │
│FCT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.6│ │
│ ├──┼──┼───┼──┼──────┼──────┬───┬──┼─────┬───┬───┼───┬────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │Ha│Ha│Ha │Ha│Ha │Ha │% │%K│Mc │% │Mc/│Mc │Mc/ │Ani │med │Ha │Ha │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │ │ │
├─┬─┬───┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│1│6│6B │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
├─┴─┴───┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│T. │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│subgr. │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├───────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│Total │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│grupa │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├───────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│TOTAL │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
└───────┴──┴──┴───┴──┴──────┴──────┴───┴──┴─────┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴───┴──────┘


    15.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii

┌──────┬───────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────┬────┬────┬───────────────┐
│ │Clasa de productie │ │TOTAL │ │ │ │Consistenta │
│ ├──┬──┬───┬──┬──────┤ ├─────────────┼────────┤Var-│Cls.├────┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │Suprafata │ │ │sta │pr. │ │0.4│ │
│Gr. │I │II│III│IV│V │ │Volum │Creştere│ │ │<0.4│- │>0.6 │
│Specia│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.6│ │
│ ├──┼──┼───┼──┼──────┼──────┬───┬──┼─────┬───┬───┼───┬────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │Ha│Ha│Ha │Ha│Ha │Ha │% │%K│Mc │% │Mc/│Mc │Mc/ │Ani │med │Ha │Ha │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │ │ │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│1 FA │ │ │ │ │128.62│128.62│54 │70│20319│62 │158│430│3.3 │94 │5.0 │ │ │128.62│
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ME │ │ │ │ │79.59 │79.59 │33 │70│8944 │27 │112│193│2.4 │67 │5.0 │ │ │79.59 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│DT │ │ │ │ │23.99 │23.99 │10 │70│2586 │8 │108│90 │3.8 │67 │5.0 │ │ │23.99 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│PLT │ │ │ │ │7.80 │7.80 │3 │70│834 │3 │107│10 │1.3 │68 │5.0 │ │ │7.80 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│Total │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│grupa │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│TOTAL │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
└──────┴──┴──┴───┴──┴──────┴──────┴───┴──┴─────┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴───┴──────┘


    15.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii

┌──────┬───────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────┬────┬────┬───────────────┐
│ │Clasa de productie │ │TOTAL │ │ │ │Consistenta │
│ ├──┬──┬───┬──┬──────┤ ├─────────────┼────────┤Var-│Cls.├────┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │Suprafata │ │ │sta │pr. │ │0.4│ │
│Specia│I │II│III│IV│V │ │Volum │Creştere│ │ │<0.4│- │>0.6 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.6│ │
│ ├──┼──┼───┼──┼──────┼──────┬───┬──┼─────┬───┬───┼───┬────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │Ha│Ha│Ha │Ha│Ha │Ha │% │%K│Mc │% │Mc/│Mc │Mc/ │Ani │med │Ha │Ha │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │ │ │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│FA │ │ │ │ │128.62│128.62│54 │70│20319│62 │158│430│3.3 │94 │5.0 │ │ │128.62│
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ME │ │ │ │ │79.59 │79.59 │33 │70│8944 │27 │112│193│2.4 │67 │5.0 │ │ │79.59 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│DT │ │ │ │ │23.99 │23.99 │10 │70│2586 │8 │108│90 │3.8 │67 │5.0 │ │ │23.99 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│PLT │ │ │ │ │7.80 │7.80 │3 │70│834 │3 │107│10 │1.3 │68 │5.0 │ │ │7.80 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│TOTAL │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
└──────┴──┴──┴───┴──┴──────┴──────┴───┴──┴─────┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴───┴──────┘


    15.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

┌──────┬───────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────┬────┬────┬───────────────┐
│ │Clasa de productie │ │TOTAL │ │ │ │Consistenta │
│ ├──┬──┬───┬──┬──────┤ ├─────────────┼────────┤Var-│Cls.├────┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │Suprafata │ │ │sta │pr. │ │0.4│ │
│Specia│I │II│III│IV│V │ │Volum │Creştere│ │ │<0.4│- │>0.6 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.6│ │
│ ├──┼──┼───┼──┼──────┼──────┬───┬──┼─────┬───┬───┼───┬────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │Ha│Ha│Ha │Ha│Ha │Ha │% │%K│Mc │% │Mc/│Mc │Mc/ │Ani │med │Ha │Ha │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │ │ │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│FA │ │ │ │ │128.62│128.62│54 │70│20319│62 │158│430│3.3 │94 │5.0 │ │ │128.62│
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ME │ │ │ │ │79.59 │79.59 │33 │70│8944 │27 │112│193│2.4 │67 │5.0 │ │ │79.59 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│DT │ │ │ │ │23.99 │23.99 │10 │70│2586 │8 │108│90 │3.8 │67 │5.0 │ │ │23.99 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│PLT │ │ │ │ │7.80 │7.80 │3 │70│834 │3 │107│10 │1.3 │68 │5.0 │ │ │7.80 │
├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│TOTAL │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
└──────┴──┴──┴───┴──┴──────┴──────┴───┴──┴─────┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴───┴──────┘


    15.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii

┌────┬───┬──────┬───────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────┬────┬────┬────────────────┐
│ │ │ │Clasa de productie │ │TOTAL │ │ │ │Consistenta │
│ │ │ ├──┬──┬───┬──┬──────┤ ├─────────────┼────────┤Var-│Cls.├────┬────┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Suprafata │ │ │sta │pr. │ │0.4 │ │
│Cl. │Gr.│Specia│I │II│III│IV│V │ │Volum │Creştere│ │ │<0.4│- │>0.6 │
│vrt.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.6 │ │
│ │ │ ├──┼──┼───┼──┼──────┼──────┬───┬──┼─────┬───┬───┼───┬────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ │Ha│Ha│Ha │Ha│Ha │Ha │% │%K│Mc │% │Mc/│Mc │Mc/ │Ani │med │Ha │Ha │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │ │ │
├────┼───┼──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │FA │ │ │ │ │128.62│128.62│54 │70│20319│62 │158│430│3.3 │94 │5.0 │ │ │128.62│
│ │ ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ME │ │ │ │ │79.59 │79.59 │33 │70│8944 │27 │112│193│2.4 │67 │5.0 │ │ │79.59 │
│4 │1 ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │DT │ │ │ │ │23.99 │23.99 │10 │70│2586 │8 │108│90 │3.8 │67 │5.0 │ │ │23.99 │
│ │ ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │PLT │ │ │ │ │7.80 │7.80 │3 │70│834 │3 │107│10 │1.3 │68 │5.0 │ │ │7.80 │
├────┴───┼──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│T.cl. │ │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│vrt. │ │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├────┬───┼──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │FA │ │ │ │ │128.62│128.62│54 │70│20319│62 │158│430│3.3 │94 │5.0 │ │ │128.62│
│ │ ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ME │ │ │ │ │79.59 │79.59 │33 │70│8944 │27 │112│193│2.4 │67 │5.0 │ │ │79.59 │
│4 │T ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │DT │ │ │ │ │23.99 │23.99 │10 │70│2586 │8 │108│90 │3.8 │67 │5.0 │ │ │23.99 │
│ │ ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │PLT │ │ │ │ │7.80 │7.80 │3 │70│834 │3 │107│10 │1.3 │68 │5.0 │ │ │7.80 │
├────┴───┼──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│T.cl. │ │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│vrt. │ │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├────┬───┼──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │FA │ │ │ │ │128.62│128.62│54 │70│20319│62 │158│430│3.3 │94 │5.0 │ │ │128.62│
│ │ ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ME │ │ │ │ │79.59 │79.59 │33 │70│8944 │27 │112│193│2.4 │67 │5.0 │ │ │79.59 │
│T │1 ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │DT │ │ │ │ │23.99 │23.99 │10 │70│2586 │8 │108│90 │3.8 │67 │5.0 │ │ │23.99 │
│ │ ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │PLT │ │ │ │ │7.80 │7.80 │3 │70│834 │3 │107│10 │1.3 │68 │5.0 │ │ │7.80 │
├────┴───┼──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│TOTAL │ │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├────┬───┼──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │FA │ │ │ │ │128.62│128.62│54 │70│20319│62 │158│430│3.3 │94 │5.0 │ │ │128.62│
│ │ ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ME │ │ │ │ │79.59 │79.59 │33 │70│8944 │27 │112│193│2.4 │67 │5.0 │ │ │79.59 │
│T │T ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │DT │ │ │ │ │23.99 │23.99 │10 │70│2586 │8 │108│90 │3.8 │67 │5.0 │ │ │23.99 │
│ │ ├──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │PLT │ │ │ │ │7.80 │7.80 │3 │70│834 │3 │107│10 │1.3 │68 │5.0 │ │ │7.80 │
├────┴───┼──────┼──┼──┼───┼──┼──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │240.00│240.00│100│70│32683│100│136│723│3.0 │81 │5.0 │ │ │240.00│
│TOTAL │ │ │ │ │ ├──────┼──────┼───┼──┼─────┼───┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │100% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
└────────┴──────┴──┴──┴───┴──┴──────┴──────┴───┴──┴─────┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘



    15.3. EVIDENTE PRIVIND CONDIŢIILE NATURALE DE VEGETAŢIE
    15.3.1. Evidenta tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure

┌────┬────┬────────────────────────────────┐
│TS │TP │UNITATI AMENAJISTICE │
├────┼────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬────────┤
│4120│4191│127│128│134│135│138│139│ │
├────┼────┼───┴───┴───┴───┼───┴───┼────────┤
│ │ │TOTAL TP │6UA │240.00 │
│ │ │ │ │HA │
├────┼────┼───────────────┼───────┼────────┤
│ │ │TOTAL TS │6UA │240.00 │
│ │ │ │ │HA │
├────┼────┼───────────────┼───────┼────────┤
│ │ │TOTAL UP │6UA │240.00 │
│ │ │ │ │HA │
└────┴────┴───────────────┴───────┴────────┘


    15.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE │
├──────────┬───────────────────────────┬───────┬──────────────┬──────────┬─────┬─────────┬──────┬────────┬──────────┤
│ │Natural fundamental de │ │Total derivat │Artificial│ │ │ │ │ │
│ │prod. │Partial│de prod. │de │prod.│Tanar │Total │Terenuri│TOTAL │
│Formatia ├────┬──────┬──────┬────────┤derivat├────┬────┬────┤Sup.+Mij. │Inf. │nedefinit│padure│goale │ │
│forestiera│Sup.│Mij. │Inf. │Subprod.│ │Sup.│Mij.│Inf.│ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼─────┼─────────┼──────┼────────┼──────┬───┤
│ │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │% │
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼─────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│41 FAGETE │ │ │198.08│ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
│PURE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼─────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│MONTANE │ │ │83 │ │17 │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼─────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│TOTAL UP │ │ │198.08│ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼─────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│% │ │ │83 │ │17 │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼─────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│ │ │198.08│ │ │41.92 │ │ │ │ │ │ │240.00│ │240.00│100│
├──────────┼────┼──────┼──────┼────────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼─────┼─────────┼──────┼────────┼──────┼───┤
│% │ │83 │ │ │17 │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
└──────────┴────┴──────┴──────┴────────┴───────┴────┴────┴────┴──────────┴─────┴─────────┴──────┴────────┴──────┴───┘


    15.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi expoziţie

┌────────┬──────────┬────┬─────┬────┬────────────────────────────────────┬──────┬──────┬────┬───────────────────┐
│ │ │ │ │ │CATEGORII DE INCLINARE │ │ │ │ │
│ │ │ │<16G.│. ├───────────────┬────────────────────┤>40G. │ │ │TOTAL │
│Formatia│Categ. de │ │ │ │16-30G │31-40G │ │ │ │ │
│forest. │altitudine├────┼─────┼────┼────┬────┬─────┼────┬────┬─────┬────┼──────┼──────┼────┼─────┬──────┬──────┤
│ │ │Ins.│P. │Umbr│Ins.│P. │Umbr.│Ins.│P. │Umbr.│Ins.│P. Ins│Umbr. │Ins.│P. │Umbr. │Total │
│ │ │ │Ins │ │ │Ins.│ │ │Ins.│ │ │ │ │ │Ins. │ │ │
├────────┼──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │
├────────┼──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │06-08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │54.03 │ │ │54.03 │54.03 │
│ ├──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│41 │08 - 10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │62.00 │105.23│ │62.00│105.23│167.23│
│ ├──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │10- 12 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │18.74 │ │ │18.74│ │18.74 │
├────────┼──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │80.74 │159.26│ │80.74│159.26│240.00│
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │34% │66% │ │34% │66% │100 % │
├────────┼──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │06-08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │54.03 │ │ │54.03 │54.03 │
│ ├──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │08 - 10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │62.00 │105.23│ │62.00│105.23│167.23│
│ ├──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │10- 12 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │18.74 │ │ │18.74│ │18.74 │
├────────┼──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │80.74 │159.26│ │80.74│159.26│240.00│
│TOTAL UP│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │34% │66% │ │34% │66% │100 % │
├────────┼──────────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │240.00│ │ │ │ │240.00│
│CAT. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│INCL. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │ │ │ │ │100% │
└────────┴──────────┴────┴─────┴────┴────┴────┴─────┴────┴────┴─────┴────┴──────┴──────┴────┴─────┴──────┴──────┘


    15.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie

┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │CATEGORII DE INCLINARE │TOTAL │
│ ├───────────────┬───────────────┬───────────────┬─────────────────┼────────────────────────┤
│ │< 16 G. │16-30 G │31 - 40 G │>40 G │ │
│Etaje ├────┬────┬─────┼────┬────┬─────┼────┬────┬─────┼────┬─────┬──────┼────┬─────┬──────┬──────┤
│fitoclimatice │Ins.│P. │Umbr.│Ins.│P. │Umbr.│Ins.│P. │Umbr.│Ins.│P. │Umbr. │Ins.│P. │Umbr. │Total │
│ │ │Ins.│ │ │Ins.│ │ │Ins.│ │ │Ins. │ │ │Ins. │ │ │
│ ├────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │
├──────────────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │80.74│159.26│ │80.74│159.26│240.00│
│4 FM1+FD4 ├────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │34% │66% │ │34% │66% │100 % │
├──────────────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │80.74│159.26│ │80.74│159.26│240.00│
│TOTAL ├────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │34% │66% │ │34% │66% │100 % │
└──────────────┴────┴────┴─────┴────┴────┴─────┴────┴────┴─────┴────┴─────┴──────┴────┴─────┴──────┴──────┘


    15.3.5. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii

┌──────────────┬───────────────────────┐
│CRT │UNITATI AMENAJISTICE │
├──────────────┴───────────────────────┤
│Natural fundamental prod. inf. │
├────┬────┬────┬────┬────┬─────────────┤
│128 │134 │135 │138 │139 │ │
├────┴────┴────┼────┴────┼─────────────┤
│TOTAL CRT │5 UA │198.08 HA │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│TOTAL UP │5 UA │198.08 HA │
└──────────────┴─────────┴─────────────┘


    15.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului

┌────────────┬─────────┬─────┬──────────────┬──────┐
│ │ │ │Padure cu │ │
│ │ │ │consi stenta │ │
│Natura si │Categoria│Teren├───┬──────┬───┤Total │
│intensitatea│de │gol │0.1│0.5 - │0.8│ │
│eroziunii │inclinare│ │- │0.7 │- │ │
│ │ │ │0.4│ │1.0│ │
│ │ ├─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │ │Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │
├────────────┼─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │16-25 │ │ │ │ │ │
│Fara ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│eroziune │26-30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │31-35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │>35 │ │ │240.00│ │240.00│
├────────────┼─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│Total │ │ │ │240.00│ │240.00│
├────────────┼─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │16-25 │ │ │ │ │ │
│Er.in ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│adincime │26-30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │>35 │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │16-25 │ │ │ │ │ │
│Er.in ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│suprafata │26-30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │>35 │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │0-15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │16-25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │26-30 │ │ │ │ │ │
│Total UP ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │>35 │ │ │240.00│ │240.00│
│ ├─────────┼─────┼───┼──────┼───┼──────┤
│ │ │ │ │240.00│ │240.00│
└────────────┴─────────┴─────┴───┴──────┴───┴──────┘


    15.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării

┌───────────┬──────────────────────────────────┬──────┐
│ │Arborete afectate cu intensitate a│Total │
│Natura │poluarii │ │
│poluării ├─────┬────────┬─────────┬─────────┼──────┤
│ │Slaba│Moderata│Puternica│Foarte │Ha │
│ │ │ │ │puternica│ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Compuşi │ │ │ │ │ │
│sulf si │ │ │ │ │ │
│pulberi │ │ │ │ │ │
│metal: PB, │ │ │ │ │ │
│ZN, CD, CU,│ │ │ │ │ │
│FE │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Compuşi │ │ │ │ │ │
│azot si │ │ │ │ │ │
│gaze │ │ │ │ │ │
│pulberi │ │ │ │ │ │
│industria │ │ │ │ │ │
│lemnului si│ │ │ │ │ │
│chimica │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Pulberi si │ │ │ │ │ │
│gaze emise │ │ │ │ │ │
│de la │ │ │ │ │ │
│termoficare│ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Reziduuri │ │ │ │ │ │
│lichide si │ │ │ │ │ │
│solide din │ │ │ │ │ │
│industrie │ │ │ │ │ │
│si │ │ │ │ │ │
│zootehnie │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Pulberi │ │ │ │ │ │
│fabrice │ │ │ │ │ │
│ciment │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Diversi │ │ │ │ │ │
│factori │ │ │ │ │ │
│poluanti │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Total │ │ │ │ │ │
│poluare │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Fara │ │ │ │ │ │
│poluare │ │ │ │ │240,00│
│vizibila │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┤
│Total UP │ │ │ │ │240,00│
└───────────┴─────┴────────┴─────────┴─────────┴──────┘



    15.4. EVIDENŢE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
        La actuala etapă de amenajare în cadrul U.P. I Murga Mare nu există fond de producţie.

    15.5. EVIDENTE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ŞI A POSIBILITĂŢII
    15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi masei lemnoase de recoltat în raport cu distanta de colectare
        Menţionăm că la actuala etapă de amenajare, în cadrul U.P. I Murga Mare nu există fond de producţie, astfel se va prezenta accesibilitatea generală a întregului fond forestier.

┌──────┬───────┬──────┬────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ │FOND FORESTIER PRODUCTIV │POSIBILITATEA DECENALA │
│ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┤
│Drum /│Total │Acces.│ │PRODUSE PRINCIPALE │PRODUSE SECUNDARE │
│Acces.│supraf.│medie ├───────┬─────────────┬───────────┬──────────┼──────────┬──────┬──────┬────┬─────┬──────┼──────┬────────┬────────┬─────┬──────┬─────┤
│ │ │ │Total │Exploatabil │ │ │Grad.+ │Cvasi-│Succ.+│ │ │Total │Taieri│ │ │Total│ │ │
│ │ │ │supraf.├───────┬─────┤Preexploat.│Neexploat.│transf.gr.│.grad.│progr.│Rase│Crang│princ.│cons. │Rarituri│Curatiri│sec. │Igiena│TOTAL│
│ │ │ │ │Supraf.│Volum│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┼────────┼────────┼─────┼──────┼─────┤
│ │Ha │Km │Ha │Ha │Mc │Ha │Ha │Mc │Mc │Mc │Mc │Mc │Mc │Mc │Mc │Mc │Mc │Mc │Mc │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┼────────┼────────┼─────┼──────┼─────┤
│DP00l │240.00 │0.60 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┼────────┼────────┼─────┼──────┼─────┤
│T.DP │240.00 │0.60 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┼────────┼────────┼─────┼──────┼─────┤
│TOTAL │240.00 │0.60 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┼────────┼────────┼─────┼──────┼─────┤
│0.4 - │154.02 │0.42 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│0.6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┼────────┼────────┼─────┼──────┼─────┤
│0.7 - │23.98 │0.70 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│0.9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┼────────┼────────┼─────┼──────┼─────┤
│l.0 - │62.00 │l.00 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┼────┼─────┼──────┼──────┼────────┼────────┼─────┼──────┼─────┤
│TOTAL │240.0 │0.60 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴───────┴──────┴───────┴───────┴─────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────┴──────┴────┴─────┴──────┴──────┴────────┴────────┴─────┴──────┴─────┘


    15.5.2. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite

┌────┬─────┬──────────────────────────────┐
│Cat.│Drum │UNITATI AMENAJISTICE │
│DRM │ │ │
├────┼─────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────┤
│ │DP001│127│128│134│135│138│139│ │
├────┼─────┼───┴───┴───┴───┼───┴───┼──────┤
│ │ │TOTAL DRUM │6 UA │240.00│
│ │ │ │ │HA │
├────┼─────┼───────────────┼───────┼──────┤
│DP │ │TOTAL CAT │6UA │240.00│
│ │ │ │ │HA │
├────┼─────┼───────────────┼───────┼──────┤
│ │ │TOTAL UP │6UA │240.00│
│ │ │ │ │HA │
└────┴─────┴───────────────┴───────┴──────┘




     PARTEA A IV-A
    APLICAREA AMENAJAMENTULUI
    16. EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
    Deoarece întreaga suprafaţă de fond forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice ............... (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcţional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice, astfel că nu se poate vorbi despre evidenţa aplicării amenajamentului silvic.

    17. DOCUMENTE
    17.1. Documente proprietate
    17.2. Procese verbale de amenajare
    17.3. Anexe
    17.1. Documente proprietate
    17.2. Procese verbale de amenajare
    17.3. Anexe (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)



        ---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016