Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 D8. Procesele de pregătire şi de achiziţie aferente PPP-urilor - Metodologie şi Ghid pentru Procesele de Pregătire şi de Achiziţie aferente PPP-urilor - REFORM/SC2021/077
EMITENT: Ministerul Finanţelor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 15 bis din 10 ianuarie 2025
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 6.695 din 17 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2025.
──────────
Acest proiect este realizat cu finanţare de la Uniunea Europeană prin Institutul de Suport Tehnic şi cu cooperarea din partea DG REFORM a Comisiei Europene.
ABREVIERI
AC Autoritatea/Entitatea Contractantă
ACB Analiză Cost-Beneficiu
EPEC Centrul European de Expertiză în domeniul PPP-urilor
AFPC Angajamente Fiscale şi Obligaţii Contingente
UIC Unitatea Internă de Coordonare a Proiectelor de PPP
IPN Invitaţie de Participare la Negociere
IPD Invitaţie de Participare la Dialog
MF Ministerul Finanţelor
ANAP Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
INS Institutul Naţional de Statistică
JOUE Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
UEIP Unitatea de Evaluare a Investiţiilor Publice
UMIP Unitatea de Management al Investiţiilor Publice
AI Anunţ de Intenţie/Anunţ Orientativ Periodic
PPP Parteneriat Public-Privat
CSP Comparatorul Sectorului Public
SEAP Sistemul Electronic de Achiziţii Publice
CT Consultanţi în Tranzacţii
VfM Eficienţa Economică a proiectelorde PPP
CUPRINS
1. SCOPULACESTUIDOCUMENT
1.1. ScopulacestuiGhid
1.2. Ghiddelectură
1.3. Definiţie
1.4. Surse
2. CADRUL INSTITUŢIONAL AL PPP-URILOR
2.1. Autoritatea Contractantă
2.2. Unitatea de Management al Investiţiilor Publice
2.3. Ministerul Finanţelor
2.4. Guvernul/Autorităţile Locale
2.5. ANAP
2.6. INS
3. PROCESUL DE PREGĂTIRE ŞI DE ACHIZIŢII PUBLICE
3.1. Graficul procesului
3.2. Etapa 1: Identificarea şi selectarea proiectelor de PPP
3.3. Etapa 2: Elaborarea unui Studiu de Fezabilitate & Fundamentare
3.4. Etapa 3: Achiziţia PPP-ului
3.5. Etapa 4: Semnarea contractului de PPP &închiderea Financiară
4. CONSULTANŢIIÎNTRANZACŢII
4.1. Importanţa Consultanţilorîn Tranzacţii
4.2. Rolurile şi responsabilităţile Consultanţilor în Tranzacţii
4.3. Procesul de desemnare a unui Consultant în Tranzacţii
ANEXA 1: MODEL-CADRU AL STUDIULUI DE PREFEZABILITATE
ANEXA 2: STRUCTURĂ PENTRU STUDIUL DE FEZABILITATE & PENTRU STUDIUL DE FUNDAMENTARE
ANEXA 3: LISTA DE VERIFICARE PENTRU PREGĂTIREA PROIECTULUI DE PPP
1. SCOPUL ACESTUI DOCUMENT
1.1. ScopulacestuiGhid
Prezentul Ghid îşi propune să le ofere autorităţilor publice şi practicienilor din domeniul PPP din România o abordare şi o metodologie concrete pentru pregătirea şi achiziţia proiectelor de PPP. Deşi conceptele din acest Ghid pot fi aplicate şi proiectelor de concesiune, domeniul de aplicare al prezentului document se limitează la PPP-uri, având în vedere că (spre deosebire de alte sisteme juridice) legea română distinge între PPP-uri şi concesiuni, aşa cum este descris mai jos. Cadrul stipulat în prezentul Ghid este fundamentat pe procesele şi abordările privind pregătirea şi achiziţia PPP-urilor de pe pieţele de PPP la nivel global şi a fost adaptat la contextul PPP-urilordin România.
Prezentul Ghid completează Ordonanţa de Urgenţă Nr. 39/2018 privind Parteneriatul Pubic-Privat (denumită în continuare "Legea PPP"), precum şi anumite dispoziţii cuprinse în principal în Legea Nr. 98/2016 privind achiziţie publice (denumită în continuare "Legea Achiziţiilor Publice"), în Legea Nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale (denumită în continuare "Legea Achiziţiilor Sectoriale") şi în Legea Nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii (denumită în continuare "Legea Concesiunilor"). Acest cadru legal trebuie respectat cu ocazia pregătirii şi achiziţionării proiectelor de PPP în toate etapele lor de maturitate (de exemplu, Studiul de Prefezabilitate, Studiul de Fezabilitate & Fundamentare şi atribuirea ulterioară). Ghidul conţine următoarele elemente:
● O prezentare generală a cadrului instituţional existent pentru pregătirea şi achiziţia proiectelor de PPP în România;
● Un proces prezentat pas cu pas de pregătire şi achiziţie a proiectelor de PPP în România (care presupune identificarea potenţialelor proiecte de PPP prin intermediul Scanării Potenţialului de Implementare sub Formă de PPP ca parte a studiului de prefezabilitate, pregătirea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare, pregătirea şi implementarea procedurii de atribuire şi semnarea contractului de PPP). Sunt incluse îndrumări privind părţile responsabile pentru fiecare etapă a procesului, precum şi aprobările formale necesare înainte de a trece la etapele următoarele ale procesului;
● Îndrumări privind rolul şi numirea Consultanţilor în Tranzacţii (CT) care să asiste Autoritatea Contractantă (AC) pe parcursul procesului de pregătire şi de achiziţie a PPP.
Prezentul Ghid nu înlocuieşte, însă, activitatea detaliată de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor care trebuie efectuată de către AC - împreună cu consultanţii săi în tranzacţii/consultanţii săi externi şi cu UMIP - care va fi necesară pentru orice proiect de PPP ce urmează să fie atribuit.
1.2. Ghid de lectură
Capitolul 2 descrie cadrul instituţional pentru proiectele de PPP din România, incluzând toate părţile implicate pe parcursul procesului. Capitolul 3 descrie fiecare etapă a procesului de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor. Capitolul 4 descrie importanţa desemnării Consultanţilorîn Tranzacţii pentru a asista AC pe parcursul procesului de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor.
Anexele 1 şi 2 conţin modele-cadru pentru Studiul de Prefezabilitate şi pentru Studiul de Fezabilitate & Fundamentare. Anexa 3 conţine o listă de verificare a pregătirii şi achiziţiei PPP-urilor care trebuie urmată cu ocazia pregătirii proiectelor de PPP.
Prezentul document constituie îndrumarea generală în raport cu un set de ghiduri şi de metodologii care fac parte din Ghidul Naţional privind Procesele de Pregătire şi de Achiziţie aferente PPP-urilor.
Deşi Ghidul se limitează în special la etapele şi procedurile generale care constituie procesul de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor, acesta face trimiteri la Ghiduri mai detaliate care conţin metodologii mai consacrate pentru anumite activităţi care fac parte din procesul de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor. Aceste Ghiduri şi activităţi includ următoarele:
● Ghidul de utilizare a clauzelor standard in contractele de PPP şi Clauze standard in contractele de PPP conţine îndrumări specifice privind redactarea unui contract de PPP pe baza unui set de clauze standard menite a fi utilizate în contractele de PPP din România;
● Ghidul Naţional privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP(VfM) conţine îndrumări şi o metodologie specifice de evaluare a eficienţei economice cu ocazia pregătirii şi achiziţiei proiectelor de PPP;
● Ghidul Naţional privind Evaluarea şi Alocarea Riscurilor conţine îndrumări şi o metodologie specifice privind identificarea, evaluarea şi alocarea optimă a riscurilorîn cadrul proiectelor de PPP;
● Ghidul Naţional privind Evaluarea Suportabilităţii proiectelor de PPP conţine orientări şi o metodologie specifice privind evaluarea suportabilităţii proiectului de PPP propus pe parcursul pregătirii şi achiziţiei sale;
● În cele din urmă, Ghidul Naţional privind Evaluarea Impactului PPP-urilor asupra DatorieiPubiice şi Deficitului Bugetar conţine Îndrumări şi o metodologie specifice privind evaluarea impactului proiectului de PPP asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar.
Prin urmare, Ghidul trebuie lecturat în strânsă legătură cu procedurile şi cu metodologia furnizate în aceste ghiduri suplimentare (a se vedea Figura 1).
Figura 1: Toate documentele de îndrumare care fac parte din Ghidul naţional privind Procesele de Pregătire şi de Achiziţie aferente PPP-urilor (a se vedea imaginea asociată)
1.3. Definiţie
1.3.1. parteneriat public-Privat
În prezentul document, termenul de Parteneriat Public-Privat (PPP) înseamnă: "Un contract pe termen lung încheiat intre o autoritate publică şi o societate din sectorul privat pentru furnizarea unei infrastructuri sau a unui serviciu public care se află in responsabilitatea unei autorităţi publice,care transferă un risc substanţial către partea privată, include furnizarea de finanţare din surse private şi se concentrează mai degrabă pe specificaţiile privind rezultatele proiectului decât pe datele de intrare aferente proiectului, legate de un sistem de plată bazat pe performanţă."*1)
*1) Definiţie bazată pe definiţia dată PPP-urilor de către EPEC.
Legea română distinge între: (i) PPP-uri şi: (ii) alte contracte încheiate pe termen lung (adică mai mult de 5 ani) care implică fie executarea de lucrări şi operarea bunului (bunurilor) rezultat(e) din lucrările respective, fie furnizarea de servicii. Aceste alte contracte pe termen lung sunt clasificate drept contracte de Achiziţie Publică sau drept Concesiuni, în funcţie de felul în care o parte semnificativă a riscului de operare este transferată sau nu partenerului privat. PPP-urile sunt definite în şi sunt guvernate de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr. 39/2018 privind Parteneriatul Pubiic-Privat ("Legea PPP"), contractele de Achiziţie Publică sunt guvernate de Legea Nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (sau de Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile publice sectoriale), iar Concesiunile sunt guvernate de Legea Nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii ("Legea Concesiunilor"). Contractele de PPP sunt atribuite în conformitate cu Legea Nr. 98/2016 (sau cu Legea Nr. 99/2016) sau în conformitate cu Legea Nr. 100/2016.
În timp ce, în mod tradiţional, în alte state europene nu se distinge între PPP-uri şi Concesiuni (deoarece Concesiunile sunt considerate o formă de PPP), Legea PPP distinge în mod specific între PPP şi alte contracte încheiate pe termen lung (precum Concesiunile). Pentru a determina dacă este aplicabilă Legea PPP, aceasta impune ca Studiul de Fundamentare să demonstreze că "... mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obţinute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public."*2) Studiul de Fundamentare care determină dacă un anumit proiect se califică sau nu ca PPP trebuie să determine şi dacă proiectul implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către partenerul privat.
*2) Legea PPP, articolul 2
În cazul în care jumătate sau mai mult din venituri provin din plăţi efectuate de utilizatori şi sunt îndeplinite toate celelalte condiţii prevăzute de Legea Concesiunilor (în particular, condiţia ca o parte semnificativă a riscului de operare să fie transferată către partenerul privat), atunci proiectul va fi definit drept o Concesiune.
1.3.2. Achiziţie & Atribuire
În cuprinsul prezentului document, sunt utilizaţi atât termenul de "achiziţie" cât şi termenul de "atribuire" (şi toţi termenii asociaţi lor). Atunci când se utilizează termenul "achiziţie" (sau "proces de achiziţie"), acesta se referă la întregul proces de achiziţie pentru un proiect de PPP (inclusiv toate activităţile pregătitoare). Atunci când se utilizează termenul "atribuire", acesta se referă în special la procedura de atribuire lansată pe piaţă.
1.4. Surse
Materialul din următoarele ghiduri privind pregătirea şi achiziţionarea PPP-urilor a fost încorporat în prezentul Ghid, fără a se face trimiteri suplimentare pe parcursul documentului:
● EPEC, Ghid privind Parteneriatul Public-Privat (2021)
● EPEC, Manual privind Achiziţia PPP-urilor, Parteneriatele Public-Private în Balcanii de Vest (2018)
2. CADRUL INSTITUŢIONAL AL PPP-URILOR
Acest capitol enumeră instituţiile şi comitetele implicate în pregătirea şi achiziţia proiectelor de PPP, împreună cu rolurile şi responsabilităţile lor.
2.1. Autoritatea Contractantă
Autoritatea Contractantă (AC) este entitatea publică responsabilă pentru proiectul de PPP. Entităţile publice care se pot califica drept Autorităţi Contractante sunt acele părţi identificate la articolul 7 din Legea PPP: "Este partener public, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, oricare dintre entităţile care sunt autorităţi contractante sau entităţi contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,cu modificările şi completările ulterioare, al art. 4 din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 9 şi 10 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare."
AC va fi responsabilă cu identificarea proiectelor în sectoarele lor şi cu dezvoltarea acestora pe plan intern. AC va fi implicată în toate etapele de pregătire şi de achiziţie a proiectelor de PPP şi este responsabilă cu angajarea consultanţilor, cu realizarea Studiilor de Prefezabilitate, Fezabilitate şi Fundamentare pentru proiectele de PPP, cu pregătirea şi implementarea procesului de achiziţie, precum şi cu implementarea şi gestionarea contractului de PPP. Activităţile de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor se vor desfăşura sub responsabilitatea Unităţii Interne de Coordonare a Proiectelor de PPP ("UIC") din cadrul AC.*3)
*3) A se vedea articolul 44 din Legea PPP.
În cursul pregătirii unui proiect de PPP, AC va înfiinţa organe dedicate. Pentru mai multe informaţii în acest sens, a se vedea Secţiunea 3.2.1 din prezentul Ghid.
2.2. Unitatea de Management al Investiţiilor Publice
Unitatea de Management al Investiţiilor Publice (UMIP) este o unitate specializată din cadrul Ministerului Finanţelor responsabilă pentru sprijinirea Autorităţilor Contractante în dezvoltarea proiectelor de PPP prin furnizarea de cunoştinţe şi de experienţă de specialitate în ceea ce priveşte pregătirea şi achiziţia PPP-urilor.
Prin urmare, UMIP este disponibilă să furnizeze, în calitate de consultant, sprijin Autorităţilor Contractante în cursul etapelor de pregătire, de achiziţie şi de gestionare a contractelor aferente proiectelor de PPP individuale, inclusiv sprijin pentru a ajunge la închiderea comercială şi financiară. Dacă se doreşte, membrii din cadrul UMIP pot ocupa locuri în Comisia de Evaluare.
În plus, toate documentele pregătitoare şi de achiziţie care necesită aprobarea Guvernului şi/sau a Ministerului Finanţelor trebuie să fie revizuite şi avizate de către UMIP înainte de a fi prezentate spre aprobare. Deşi această etapă nu este impusă de lege, toate proiectele de PPP care necesită contribuţie financiară din partea administraţiei publice centrale trebuie să fie aprobate printr-o Hotărâre de Guvern şi, prin urmare, trebuie să obţină aprobarea Ministerului Finanţelor. UMIP este departamentul specializat din cadrul MF care va analiza şi revizui documentele necesare aferente acestei proceduri de aprobare. Prin urmare, interacţiunea cu UMIP şi solicitarea de opinii din partea UMIP anterior depunerii proiectelor în vederea obţinerii Aprobării Guvernului pot reduce riscul ca proiectele respective să necesite analize şi studii suplimentare înainte să poată fi aprobate.
2.3. Ministerul Finanţelor
În afara UMIP, ca departament specializat în PPP-uri, alte departamente din cadrul Ministerului Finanţelor (MF) sunt, la rândul lor, actori importanţi în cursul pregătirii şi achiziţiei proiectelor de PPP, în special în ce priveşte suportabilitatea şi disponibilitatea bugetară de la semnarea unui contract PPP, mai ales atunci când este necesar sprijinul administraţiei publice centrale pentru proiect.
Prin urmare, pe parcursul pregătirii şi achiziţiei unui proiect de PPP este necesară o interacţiune regulată cu Ministerul Finanţelor şi, pe parcurs, sunt necesare un număr de aprobări pentru continuarea pregătirii şi achiziţiei proiectului de PPP.
2.4. Guvernul/Autorităţile Locale
Studiul de Fezabilitate & Fundamentare şi contractul de PPP final anterior semnării trebuie să fie aprobate prin hotărâre a guvernului (în cazul proiectelor care implică administraţia publică centrală) sau prin hotărâre a autorităţilor deliberative locale relevante - consilii locale sau consilii judeţene (în cazul proiectelor care nu implică administraţia publică centrală)*4). Documentaţia de atribuire (inclusiv proiectul de contract de PPP, care este inclus în documentaţia de atribuire) trebuie să fie aprobată de conducătorul Autorităţii Contractante*5).
*4) Articolul 17 alin. (1) din Legea PPP.
*5) Articolele 9 alin. (1) şi 20 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016 (pentru contractele de achiziţii publice), articolele 9 alin. (1) şi 22 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 394/2016 (pentru contractele sectoriale), articolele 9 alin. (1) şi 19 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 867/2016 (pentru concesiuni).
Hotărâri de Guvern pentru Proiectele de PPP Locale care necesită sprijinul administraţiei centrale
În timp ce rolurile şi procesele instituţionale aferente proiectelor de PPP ale administraţiei publice centrale precum şi proiectelor de PPP ale administraţiei publice locale (fără necesităţi de finanţare din partea administraţiei publice centrale) sunt clare (a se vedea şi mai departe în prezentul ghid), procesul este mai puţin clar pentru proiectele de PPP ale administraţiei publice locale care necesită finanţare din partea administraţiei publice centrale.
În cazul proiectelor de PPP ale administraţiei publice locale care au nevoie de finanţare din partea administraţiei publice centrale, în prezent nu este clar care entitate (entităţi) din administraţia publică centrală este (sunt) principal responsabilă (responsabile) cu asistarea administraţiei publice locale cu pregătirea şi achiziţia unui proiect de PPP, cu alocarea finanţării necesare din partea administraţiei publice centrale şi cu pregătirea şi depunerea proiectului în vederea obţinerii Aprobării Guvernului.
Pentru a îmbunătăţi şi a clarifica procesul de PPP pentru PPP-urile administraţiei publice locale care necesită finanţare din partea administraţiei publice centrale, se recomandă instituirea unui mecanism de sprijinire a proiectelor care implică o combinaţie de finanţare locală şi naţională pentru a asigura o abordare coordonată, precum şi o identificare clară şi o bugetare clară a diferitelor surse de finanţare pe termen lung pentru efectuarea plăţilor de disponibilitate. Deşi acest mecanism nu există la momentul publicării prezentului ghid, există discuţii în curs în vederea identificării mecanismelor adecvate acestui scop.
2.5. ANAP
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) este responsabilă pentru a se asigura că procesul de achiziţie publică aferent proiectului de PPP a fost pregătit şi implementat în conformitate cu cadrul legal şi cu ghidurile aplicabile. ANAP nu îşi asumă un rol activ în timpul pregătirii documentaţiei de atribuire a PPP-ului, dar poate efectua un control şi o aprobare ex ante (din punct de vedere al calităţii şi al conformării cu cadrul legal) ale documentaţiei de atribuire*6) şi ale altor documente aferente achiziţiei în toate procedurile de atribuire pe care le selectează în acest scop*7). Această etapă are loc după încărcarea documentaţiei de atribuire aferente PPP-ului în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) (anterior publicării sale) şi poate necesita contribuţii suplimentare din partea Autorităţii Contractante*8). ANAP poate fi consultat pe parcursul achiziţiei PPP-ului şi în cursul elaborării şi pregătirii documentaţiei atribuire aferente PPP-ului, astfel încât aceasta din urmă să beneficieze de expertiza tehnică şi juridică a ANAP în ceea ce priveşte cadrul legal al achiziţiilor publice din România.
*6) Domeniul de aplicare al controlului ex ante este prevăzut la articolul 6 din O.U.G. nr. 98/2017.
*7) Controlul ex ante efectuat de ANAP este reglementat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 şi de normele de aplicare a acesteia aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 419/2018. Metodologia de selecţie este aprobată de preşedintele ANAP.
*8) A se vedea articolul 10 din O.U.G. nr. 98/2017 pentru o listă a documentelor care trebuie furnizate ANAP de către partenerul public în cazul în care procedura de atribuire este selectată pentru controlul ex ante.
*9) Ghidul pas cu pas este prezentat în secţiuni separate, care pot fi accesate la următorul link: https://achizitiipublice.gov.ro/workflows/view/163
Ghidul a fost actualizat periodic de către ANAP. Totuşi, trebuie acordată întotdeauna atenţie datei la care fiecare pagină a ghidului a fost actualizată ultima dată, întrucât cadrul legal poate suferi modificări frecvente.
De asemenea, ANAP publică documente standardizate, formulare, materiale de îndrumare, manuale, interpretări şi alte instrumente operaţionale menite a fi utilizate de către entităţile publice. În special, ANAP a publicat pe site-ul său web un ghid detaliat pas cu pas privind modul de desfăşurare a unui proces de achiziţie publică, care acoperă etapa de planificare, etapa de atribuire (discutând separat fiecare tip de procedură de atribuire), precum şi etapa de gestionare a contractului*9). Aceste instrumente pot fi utilizate şi în proiectele PPP în măsura în care nu sunt incompatibile cu cadrul legal aferent PPP-urilor.
2.6. INS
Institutul Naţional de Statistică (INS) este responsabil cu evaluarea impactului proiectului de PPP asupra datoriei publice şi deficitului bugetar, în strânsă coordonare cu Eurostat. Interacţiunea cu INS are loc în mai multe etape pe parcursul procesului de pregătire şi de achiziţie a PPP-ului. Aceste interacţiuni sunt descrise în continuare în prezentul Ghid.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări cu privire la rolul INS în tratamentul statistic al proiectului de PPP, vă rugăm să consultaţi ghidul naţional privind Evaluarea Impactului PPP-urilor asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar.
3. PROCESUL DE PREGĂTIRE ŞI DE ACHIZIŢII PUBLICE
3.1. Graficul procesului
Procesul general de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor este indicat în Figura 2 şi constă în următoarele etape:
● Etapa 1: Identificarea şi Selectarea Proiectului de PPP: Prima etapă a pregătirii unui proiect de PPP constă în identificarea unui proiect care este potenţial adecvat pentru achiziţia în regim de PPP, deoarece nu toate proiectele sunt adecvate pentru a fi realizate în regim de PPP. într-o primă etapă, se identifică proiectele şi se efectuează studii preliminare (precum studiile de prefezabilitate). Această etapă timpurie de identificare a proiectelor serveşte în principal la descrierea fundamentelor economice ale proiectului pentru a justifica investiţia publică în proiect. Deşi prezentul Ghid nu se concentrează pe identificarea şi pe justificarea proiectelor în etapa lor iniţială, este important să se identifice caracterul adecvat al unui proiect care urmează să fie realizat sub formă de PPP în această etapă timpurie de pregătire a sa. Paşii de urmat pentru identificarea proiectelor de PPP în această etapă timpurie sunt descrişi în Secţiunea 3.2.
● Etapa 2: Elaborarea unui Studiu de Fezabilitate & Fundamentare: Odată identificat un proiect de PPP, următoarea etapă constă în elaborarea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare detaliat aferent proiectului pentru a demonstra fezabilitatea sa tehnică, juridică, comercială şi financiară, precum şi suportabilitatea şi eficienţă economică rezultate din achiziţia acestuia sub formă de PPP. Dacă rezultatul studiului indică un proiect fezabil şi arată că opţiunea de implementare sub formă de PPP ar fi realistă şi ar crea eficienţă economică, proiectul poate fi pregătit pentru achiziţie în etapa următoare. Paşii care trebuie urmaţi pentru pregătirea proiectului de PPP în această etapă sunt descrişi în Secţiunea 3.3.
● Etapa 3: Achiziţia PPP-ului
Dacă un proiect de PPP se dovedeşte fezabil, el poate fi achiziţionat în mod formal de pe piaţă. Această etapă include pregătirea unui proiect de contract de PPP, pregătirea unei proceduri de atribuire, inclusiv a întregii documentaţii de atribuire şi punerea în aplicare a procedurii de atribuire, până la evaluarea tuturor ofertelor depuse şi selectarea unui ofertant câştigător. Diferiţii paşi de urmat în vederea achiziţiei unui proiect de PPP sunt descrişi în Secţiunea 3.4.
● Etapa 4: Semnarea Contractului de PPP şi închiderea Financiară
Etapa finală a procesului de pregătire şi achiziţie a PPP-ului constă în finalizarea şi semnarea contractului de PPP cu ofertantul câştigător, inclusiv susţinerea tuturor proceselor necesare pentru închiderea financiară. Diferiţii paşi care fac parte din această etapă finală sunt descrişi în Secţiunea 3.5.
Figura 2: Prezentare genera/ă a procesului de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor (a se vedea imaginea asociată)
Figura 3 oferă o imagine de ansamblu orientativă a calendarului necesar pentru pregătirea completă şi achiziţia unui proiect de PPP (cu excepţia Notei Conceptuale, a Temei de Proiectare şi a Studiului de Prefezabilitate, deoarece acestea sunt considerate punctul de plecare pentru decizia de a pregăti sau nu un proiect sub formă de PPP). Pregătirea şi aprobarea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare, inclusiv selectarea şi numirea Consultanţilor în Tranzacţii, durează aproximativ 12 luni. Dacă se decide achiziţia proiectului sub formă de PPP, întregul proces de achiziţie, inclusiv toate aprobările necesare, poate dura aproximativ 17-18 luni (sau chiar mai mult). Totuşi, niciun proiect de PPP nu este identic, iar termenele pot să difere în mod semnificativ, ţinând cont de complexitatea şi natura proiectului, precum şi de experienţa Autorităţii Contractante cu pregătirea proiectelor de PPP.
Figura 3: Calendarul orientativ pentru pregătirea şi achiziţia unui proiect de PPP (a se vedea imaginea asociată)
3.2. Etapa 1: Identificarea şi selectarea proiectelor de PPP
Ca parte a procedurii generale de identificare şi de pregătire a proiectelor, astfel cum este ea definită în H.G. nr. 907/2016*10), în majoritatea cazurilor trebuie întocmite o Notă Conceptuală*11), o Temă de Proiectare*12), precum şi (exceptând situaţia în care proiectul face parte dintr-o strategie sectorială şi/sau naţională, dintr-un master plan sau dintr-un plan similar aprobat la nivelul administraţiei publice) un Studiu de Prefezabilitate. în această etapă sunt conturate nevoile şi cerinţele de bază ale proiectului şi este realizată o evaluare preliminară a fezabilităţii proiectului.
*10) Hotărârea Guvernului Nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelorde investiţii finanţate din fonduri publice.
*11) Întocmită în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la H.G. nr. 907/2016.
*12) Întocmită în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 2 la H.G. nr. 907/2016.
Tot în această etapă poate fi testată şi posibila aplicare în proiect a cadrului legal aferent PPP-urilor. Chiar dacă la acest moment nu sunt disponibile toate informaţiile privind proiectul, un indicator preliminar al oportunităţii achiziţiei sub formă de PPP poate fi evaluat pe baza conceptului de bază al proiectului şi a concluziilor Studiului de Prefezabilitate. Pe baza acestui indicator se poate decide dacă se continuă sau nu cu un proces de pregătire a proiectului sub formă de PPP sau dacă proiectul va fi pregătit pentru achiziţie printr-o modalitate tradiţională.
Aceşti paşi, inclusiv toate organismele de drept public implicate în analiza şi aprobarea diferitelor componente ale acestei etape, sunt ilustrate în Figura 4 şi descrise în continuare în secţiunile de mai jos.
Este important de reţinut faptul că cerinţele juridice exacte pot varia de la un proiect la altul, în funcţie de criterii precum valoarea proiectului şi sursele sale de finanţare. Prin urmare, prezentul ghid a fost elaborat şi trebuie lecturat (cu excepţia situaţiei în care se menţionează altfel) ca referindu-se la proiecte care au două caracteristici comune: (i)valoarea lor estimată totală depăşeşte 100 de milioane de lei şi: (i) sunt finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat (ceea ce înseamnă că sunt finanţate sau cofinanţate de instituţiile publice definite ca atare la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice). Cu alte cuvinte, unele dintre etapele discutate mai jos nu se vor aplica proiectelor mai mici sau proiectelor care sunt finanţate exclusiv din bugete locale.
Figura 4: Etapa 1: Prezentare generală a Procesului de Identificare şi selecţie a Proiectelor de PPP (a se vedea imaginea asociată)
3.2.1. Etapa 1: Elaborarea Studiului de Prefezabilitate, inclusiv scanarea potenţialului de implementare sub formă de PPP
Prima etapă a identificării proiectelor de PPP include pregătirea Studiului de Prefezabilitate pentru orice proiect (indiferent dacă proiectul respectiv este deja considerat sau nu drept candidat pentru implementare sub formă de PPP). Studiul de Prefezabilitate va fi pregătit de către Autoritatea Contractantă relevantă. Un model-cadru tipic de Studiu de Prefezabilitate conform cu anexa nr. 3 la H.G. Nr. 907/2016 este inclus în Anexa 1.
Pentru proiectele cu o valoare estimată a investiţiei de peste 20 de milioane de euro se recomandă efectuarea unei scanări a potenţialului de implementare sub formă de PPP ca parte a Studiului de Prefezabilitate. Rezultatele scanării potenţialului de implementare sub formă de PPP ajută la determinarea adecvării generale a proiectului pentru achiziţie sub formă de PPP prin comparaţie cu achiziţia sa printr-o modalitate tradiţională. Deşi nu este necesară pregătirea unei scanări a potenţialului de implementare sub formă de PPP pentru orice proiect, realizarea scanării potenţialului de implementare sub formă de PPP este necesară în această etapă dacă AC doreşte să pregătească în continuare proiectul sub formă de PPP.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări cu privire la utilizarea scanării potenţialului de implementare sub formă de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP.
3.2.2. Etapa 2: Decizia de a continua cu proiectul
După pregătirea Studiului de Prefezabilitate (inclusiv a scanării potenţialului de implementare sub formă de PPP), Autoritatea Contractantă trebuie să decidă dacă doreşte să continue cu dezvoltarea şi pregătirea proiectului pe baza rezultatelor Studiului de Prefezabilitate şi a relevanţei proiectului pentru obiectivele strategice naţionale (o apreciere cu caracter general care este efectuată pentru toate proiectele de investiţii publice). Această decizie este denumită decizia de investiţie.
3.2.3. Etapa 3: Decizia de a proceda la pregătirea PPP-ului
Odată adoptată decizia de a continua pregătirea proiectului (de exemplu, decizia de investiţie), trebuie adoptată o decizie de achiziţie preliminară cu privire la strategia potenţială de achiziţie a proiectului. Dacă în cursul Studiului de Prefezabilitate a fost efectuată o Scanare a Potenţialului de Implementare sub formă de PPP, analiza va indica dacă achiziţia în regim de PPP este adecvată pentru proiect. în cazul în care Scanarea Potenţialului de Implementare sub formă de PPP indică existenţa potenţialului de achiziţie sub formă de PPP, atunci autoritatea contractantă poate decide la acest moment dacă doreşte să investigheze în continuare fezabilitatea achiziţionării proiectului sub formă de PPP sau nu. Dacă Scanarea Potenţialului de Implementare sub formă de PPP nu a fost efectuată în cadrul Studiului de Prefezabilitate, dar AC doreşte, totuşi, să pregătească proiectul sub formă de PPP, atunci va trebui efectuată Scanarea Potenţialului de Implementare sub formă de PPP pentru a oferi o perspectivă asupra potenţialului proiectului de implementare sub formă de PPP. Scanarea Potenţialului de Implementare sub formă de PPP este necesară înainte de a prezenta potenţialul proiect de PPP spre aprobare ulterioară.
În cazul în care Studiul de Prefezabilitate indică existenţa potenţialului de implementare sub formă PPP, iar AC doreşte să exploreze în continuare proiectul sub formă de PPP, atunci Studiul de Prefezabilitate trebuie prezentat UMIP pentru analiză şi consultanţă tehnică privind aspectele legate de PPP ale proiectului (în special rezultatele Scanării Potenţialului de Implementare sub formă de PPP).
După analiza UMIP, Studiul de Prefezabilitate va fi înaintat Unităţii de Evaluare a Investiţiilor Publice (UEIP) din cadrul MF pentru evaluarea preliminară a suportabilităţii proiectului. AC poate continua cu pregătirea proiectului numai după obţinerea avizului preliminar al MF*13). Această evaluare de către MF şi avizul MF nu sunt necesare pentru proiectele care sunt finanţate exclusiv din bugetele locale.
*13) A se vedea articolul 3 din anexa la Hotărârea Guvernului Nr. 225/2014.
Dacă este decisă pregătirea în continuare a proiectului sub formă de PPP, atunci proiectul (inclusiv evaluarea şi avizul UMIP, precum şi avizul preliminar al MF) trebuie supus apoi aprobării de către ordonatorul principal de credite competent (pentru proiectele care implică administraţia publică centrală)/de către Autoritatea Locală relevantă (pentru proiectele care nu implică Guvernul) în vederea demarării procedurii de pregătire a PPP-ului (a se vedea etapele următoare din prezentul Ghid) şi pentru alocarea fondurilor necesare pentru angajarea de Consultanţi care să asiste AC pe tot parcursul procedurii de pregătire şi de achiziţie a PPP-ului. Pentru mai multe informaţii privind desemnarea Consultanţilor, vă rugăm consultaţi Secţiunea 4 din prezentul Ghid.
3.3. Etapa 2: Elaborarea unui Studiu de Fezabilitate & Fundamentare
După adoptarea deciziei şi avizarea continuării pregătirii proiectului sub formă de PPP, următoarea etapă constă în pregătirea proiectului sub formă de PPP. Obiectivul principal al acestei etape constă în evaluarea mai detaliată a fezabilităţii proiectului. Această evaluare nu doar că acoperă fezabilitatea tehnică, juridică, comercială şi financiară completă a proiectului, ci vizează şi evaluarea potenţialelor structuri de PPP (inclusiv alocarea riscurilor propusă, eficienţa economică previzionată a proiectului de PPP, suportabilitatea proiectului, precum şi impactul proiectului asupra datoriei publice şi deficitului bugetar). Rezultatele acestei etape clarifică fezabilitatea generală a proiectului precum şi modul cel mai bun de achiziţie a proiectului şi constituie baza pentru adoptarea deciziei de a achiziţiona sau nu proiectul sub formă de PPP.
Realizarea acestor studii necesită timp şi efort substanţiale, ceea ce înseamnă că proiectul trebuie coordonat de o echipă şi un cadru instituţional puternice. Alocarea de timp şi resurse semnificative în această etapă a proiectului poate contribui la asigurarea unei pregătiri de înaltă calitate a proiectului şi, prin urmare, la creşterea şanselor de succes atunci când PPP-ul este atribuit pe piaţă. La urma urmei, proiectele de PPP slab pregătite cresc în mod semnificativ riscul de a rămâne fără niciun ofertant sau de a se dovedi mult mai costisitoare pentru AC decât era aşteptat. Prin urmare, este esenţial să vă asiguraţi că există o structură de coordonare adecvată pentru procesul de pregătire a proiectelor de PPP (a se vedea Secţiunea 3.3.1) precum şi să selectaţi Consultanţi în Tranzacţii experimentaţi care să asiste AC pe tot parcursul procesului (a se vedea Secţiunea 4).
Figura 5 oferă o imagine de ansamblu a paşilor care fac parte din această etapă a procesului de pregătire a unui PPP. Fiecare pas este detaliat în continuare în secţiunile de mai jos.
Figura 5: Etapa 2: Graficul procesului de pregătire a proiectului de PPP (a se vedea imaginea asociată)
3.3.1. Etapa 1: Stabilirea unei structuri de coordonare
Primul pas în procesul de pregătire a PPP-ului pentru AC este instituirea unei structuri de coordonare dedicată proiectului, compusă dintr-o echipă de gestionare a proiectului şi o comisie de evaluare a ofertelor.
● Echipa de Gestionare a Proiectului va fi direct responsabilă cu gestionarea zilnică a procesului de pregătire şi de achiziţie a PPP-ului, precum şi cu gestionarea şi evaluarea activităţii Consultanţilor în Tranzacţii*14). Echipa implicată într-un anumit proiect de PPP este desemnată de Autoritatea Contractantă dintre membrii UIC şi, odată desemnată, răspunde în faţa conducătorului Autorităţii Contractante. Dimensiunea şi complexitatea proiectului determină experienţa necesară şi mărimea echipei desemnate. Totuşi, fiecare echipă de gestionare a proiectului ar trebui să fie condusă de un director de proiect, de preferinţă cu experienţă anterioară în gestionarea pregătirii şi achiziţiei proiectelor de PPP. Directorul de proiect ar trebui sprijinit de un manager de proiect şi de o echipă multidisciplinară suplimentară a cărei experienţă să acopere domeniile tehnic, economic, financiar, juridic şi achiziţii publice. în timp ce directorul de proiect trebuie, în general, să aibă o implicare cu normă întreagă în pregătirea proiectului de PPP, celelalte posturi din Echipa de Gestionare a Proiectului pot fi ocupate cu jumătate de normă, prin includerea de personal din alte departamente specializate din cadrul AC.
*14) Dacă procedura de atribuire este reglementată de Legea Concesiunilor (care ar trebui considerată că include şi legislaţia secundară relevantă), atunci rolul Echipei de Gestionare a Proiectului va include responsabilităţile comisiei de coordonare şi supervizare menţionate în Hotărârea Guvernului Nr. 867/2016.
● Comisia de Evaluare este responsabilă cu evaluarea ofertelor în diferitele etape ale procedurii de atribuire (a se vedea Etapa 3). în această etapă de pregătire a proiectului*15) nu este strict necesar să fie numită comisia de evaluare a ofertelor, dar UIC ar trebui să identifice membrii comisiei de evaluare a ofertelor anterior publicării invitaţiilor de participare la procedură. Deşi printre aceştia se pot număra şi membri ai UIC, în general nu este o bună practică să fie inclus conducătorul AC în comisia de evaluare a ofertelor, având în vedere că acesta este responsabil cu aprobarea rezultatului final al evaluării.
*15) Cu toate acestea, Comisia de Evaluare trebuie să fie numită anterior deschiderii ofertelor. De asemenea, este necesar să se asigure că membrii Comisiei de Evaluare au la dispoziţie suficient timp pentru a se familiariza cu documentaţia de atribuire aferentă proiectului anterior deschiderii ofertelor.
3.3.2. Etapa 2: Selectarea şi Numirea Consultanţilor în Tranzacţii
Primul punct de pe agenda Echipei de Gestionare a Proiectului constă în asigurarea faptului că AC selectează şi numeşte o echipă de Consultanţi în Tranzacţii. Consultanţii în Tranzacţii au un rol esenţial în conceperea unui proiect de PPP bine pregătit şi acceptabil pentru piaţă. Prin urmare, identificarea unor Consultanţi în Tranzacţii cu experienţă care să sprijine Autoritatea Contractantă pe parcursul întregului proces este un prim pas esenţial.
UMIP este disponibilă pentru a asista AC pe parcursul procesului de selecţie a Consultanţilor în Tranzacţii, care poate fi un proces de lungă durată. Mai multe detalii şi informaţii privind rolul, selecţia şi numirea Consultanţilor în Tranzacţii se regăsesc în Capitolul 4 din prezentul Ghid.
3.3.3. Etapa 3: Pregătirea Studiului detaliat de Fezabilitate & Fundamentare
Obiectivul Studiului de Fezabilitate & Fundamentare este să evalueze dimensiunile tehnice, de mediu, sociale, economice, financiare şi juridice ale proiectului şi să evalueze structura de PPP optimă pentru proiect, analizând aspectele legate de alocarea riscurilor, suportabilitatea fiscală, eficienţa economică, finanţabilitatea (bankabHity) etc. Această etapă include următoarele sub-activităţi:
● Pregătirea Studiului detaliat de Fezabilitate & Fundamentare*16). Studiul detaliat de Fezabilitate şi Fundamentare permite luarea unei decizii mai bine informate cu privire la fezabilitatea generală a proiectului şi cu privire la modul în care acesta poate fi structurat cel mai bine. Pregătirea studiului implică o serie de consultări ale pieţei, astfel încât să fie înţelese şi avute în vedere observaţiile şi cerinţele sectorului privat şi ale finanţatorilor, rămânând în acelaşi timp complet transparent şi echitabil în cadrul procesului general de pregătire şi de achiziţie. În cele din urmă, studiul pune bazele pe care proiectul poate fi pregătit în vederea achiziţiei.
*16) În timp ce Studiul de Fezabilitate şi Studiul de Fundamentare din prezentul Ghid sunt considerate ca fiind un singur studiu integrat în conformitate cu bunele practici internaţionale, legislaţia română de la momentul elaborării prezentului Ghid prevede că aceste documente sunt studii separate, care necesită aprobări separate (a se vedea legislaţia aplicabilă). Procesul de modificare a acestei cerinţe şi de permitere a unui singur studiu integrat este în curs de desfăşurare la momentul publicării prezentului Ghid şi se aşteaptă ca acesta să fie finalizat în curând.
Studiul de Fezabilitate & Fundamentare este o combinaţie între Studiul de fezabilitate prevăzut de H.G. Nr. 907/2016 şi Studiul de Fundamentare necesar pentru proiectele de PPP, astfel cum este descris în O.U.G. nr. 39/2018 (Legea PPP). Ambele studii pot fi pregătite sub forma unui studiu integrat. Pregătirea studiului este realizată de către Autoritatea Contractantă, asistată de Consultanţi săi în Tranzacţii. Anexa 2 conţine o prezentare generală a domeniilor care trebuie abordate în cadrul Studiului de Fezabilitate & de Fundamentare, inclusiv referinţe la alte Ghiduri care fac parte din Ghidul Naţional privind Procesele de Pregătire şi de Achiziţie aferente PPP-uri/or.
Cu ocazia elaborării Studiului de Fezabilitate & Fundamentare vor fi necesare îndrumări suplimentare cu privire la mai multe aspecte. În acest sens, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP, Evaluarea şi Alocarea Riscurilor, Evaluarea Suportabilităţii şi Evaluarea Impactului PPP-urilor asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar.
"Consultarea Pieţei
Consultarea pieţei se referă la procesul de consultare a pieţei într-un mod structurat cu privire la termenii potenţiali ai unui contract de PPP anterior etapei de atribuire. Aceasta poate acoperi o serie de aspecte, inclusiv estimările privind costurile, alocarea riscurilor şi potenţialele clauze contractuale. Consultarea pieţei nu face parte din procesul formal de atribuire - nu implică o evaluare a ofertelor sau a ofertanţilor şi nici angajamente pentru vreuna dintre părţi. Acest lucru trebuie să fie foarte clar în orice interacţiune cu piaţa (şi nici nu vizează promovarea proiectului, deşi procesul va augmenta, în mod clar, gradul de conştientizare cu privire la potenţialul proiect).
Colectarea de opinii de pe piaţă contribuie la asigurarea că sunt realiste propunerile privind obiectul, costul şi evaluarea eficienţei economice a potenţialului PPP, precum şi că este probabil ca piaţa să accepte clauzele proiectului de contract de PPP şi alocarea riscurilor asociată acestora. Un proces eficient de consultare a pieţei garantează că, atunci când este lansată etapa de achiziţie, există un interes puternic din partea ofertanţilor, că proiectul este finanţabil şi că termenele şi costurile reale sunt în concordanţă cu aşteptările privind suportabilitatea şi eficienţa economică.
Dacă nu este realizată o consultare a pieţei, Autoritatea Contractantă riscă să fie nevoită să anuleze proiectul sau să modifice semnificativ contractul de PPP în cursul etapei de achiziţie, fie deoarece termenii contractului de PPP nu sunt viabili din punct de vedere comercial sau finanţabili, fie pentru că ofertele depuse nu trec testele de suportabilitate sau de eficienţă economică.
Cheia pentru o consultare a pieţei reuşită este de a fi cât mai precis posibil cu privire la aspectul asupra căruia autoritatea contractantă doreşte să obţină un punct de vedere din partea pieţei. Aceasta presupune ca autoritatea contractantă să fie clară în ceea ce priveşte motivul şi contextul aferente problemei specifice care necesită opinii din partea pieţei.
În consecinţă, consultarea pieţei nu ar trebui realizată nici prea devreme (înainte ca problema să fie definită în mod corespunzător), nici prea târziu (atunci când rezultatele consultării pieţei ar putea fi dificil de încorporat în proiectul de contract de PPP).
Consultarea pieţei ar trebui planificată cu atenţie. Aceasta ar trebui să implice:
● identificarea principalelor caracteristici ale proiectului care urmează să fie testate pe piaţă (de exemplu, dimensiunea proiectului, specificaţiile tehnice şi de calitate şi profilul de risc);
● stabilirea abordării pentru implicarea tuturor actorilor relevanţi de pe piaţă - de exemplu, Autoritatea Contractantă poate decide să consulte piaţa prin intermediul unei întâlniri deschise, prin utilizarea de chestionare, prin invitaţii la transmiterea de observaţii scrise pe teme specifice sau prin utilizarea de întâlniri cu societăţi individuale (pentru a facilita o discuţie mai deschisă);şi
● să le clarifice participanţilor la piaţă faptul că respectiva consultare a pieţei nu face parte din procedura formală de atribuire (de exemplu, asigurându-se că participanţii din sectorul privat la consultarea pieţei nu sunt descrişi ca "ofertanţi").
Consultarea pieţei ar trebui să respecte întotdeauna principiile fundamentale ale nediscriminării, tratamentului egal şi transparenţei - în special dacă se preconizează întâlniri individuale. Prin urmare, Autoritatea Contractantă ar trebui să se asigure că există mecanisme de coordonare eficace;că nicio parte nu este avantajată prin participarea la procesul de consultare a pieţei; şi că respectiva consultare se desfăşoară într-un spirit deschis şi cu participarea unui spectru larg de participanţi din sectorul privat, pentru a evita ca un participant individual să exercite o influenţă nejustificată în legătură cu elaborarea viitorului proiect de PPP. Consultările pieţei ar trebui să se desfăşoare într-un mod coerent şi ar trebui să fie documentate în mod corespunzător pentru transparenţă, cu piste de audit clare.
În timp ce consultarea pieţei reprezintă un standard pentru orice proiect de achiziţie publică, pentru proiectele de PPP, în special, entităţile din sectorul privat care ar trebui invitate la procesul de consultare a pieţei ar trebui să includă, totodată, creditorii şi investitorii de capital în PPP-uri, laolaltă cu alte părţi interesate, cum ar fi potenţialii antreprenori de construcţie şi contractanţi pentru operare. Totodată, ar putea fi oportună solicitarea opiniilor unor experţi independenţi, ale unor organisme specializate sau ale unor organizaţii din domeniul afacerilor.
Consultanţii în Tranzacţii au un rol util în cadrul exerciţiului de consultare a pieţei, contribuind la identificarea entităţilor din sectorul privat care ar trebui invitate la consultări pe anumite subiecte. De asemenea, Consultanţii în Tranzacţii pot ajuta Autoritatea Contractantă cu gestionarea procesului de consultare a pieţei şi cu obţinerea şi interpretarea informaţiilor primite.
Extras din Ghidul EPEC privind Parteneriatele Pubiic-Private (2021)"
● Evaluarea de către UMIP şi recomandarea sa privind Studiul de Fezabilitate & Fundamentare. în cazul proiectelor care necesită aprobarea administraţiei publice centrale (de exemplu, proiectele realizate de administraţia publică centrală, precum şi proiectele realizate de administraţiile publice locale care necesită contribuţii de la bugetul de stat), AC trebuie să îi prezinte UMIP Studiul de Fezabilitate & Fundamentare pentru evaluare şi recomandări. Evaluarea şi recomandările UMIP sunt deosebit de relevante în ceea ce priveşte implementarea PPP-ului (de exemplu, alocarea optimă a riscurilor, evaluarea eficienţei economice, impactul asupra datoriei publice şi deficitului bugetar, aspecte legate de suportabilitate etc.). Recomandările UMIP pot fi încorporate în versiunea finală a Studiului de Fezabilitate & Fundamentare înainte de a fi prezentat spre aprobare. Pentru proiectele de PPP locale care nu necesită aprobarea administraţiei publice centrale, evaluarea UMIP nu este obligatorie, dar este recomandată pentru a beneficia de expertiza UMIP în materie de pregătire a proiectelor de PPP.
● Înaintarea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare către MF. După ce Studiul de Fezabilitate & de Fundamentare a fost finalizat, el trebuie înaintat MF, unde conformitatea sa cu criteriile de prioritizare va fi analizată de către Unitatea de Evaluare a Investiţiilor Publice, iar concluziile acesteia vor fi prezentate conducerii MF*17). Aplicarea criteriilor de evaluare şi prioritizare şi examinarea aplicării acestora de către MF nu sunt necesare pentru proiectele care sunt finanţate exclusiv din bugetele locale.
*17) Articolul 6 alin. (1) lit. (b)-(c) din anexa la Hotărârea Guvernului Nr. 225/2014.
● Transmiterea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare către Consiliul Interministerial. După evaluarea de către MF, AC trebuie să prezinte Studiul de Fezabilitate & Fundamentare Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe ("Consiliul interministerial")*18). Consiliul Interministerial va evalua proiectul şi va emite avizul pe baza studiului, a evaluării realizate de către UMIP şi a evaluării realizate de către MF. Avizul Consiliului Interministerial nu este necesar pentru proiectele care sunt finanţate exclusiv din bugetele locale.
*18) Articolul 4 lit. b) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 225/2014.
● Aprobarea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare. Studiul final de Fezabilitate & Fundamentare trebuie să fie supus aprobării Guvernului, în cazul proiectelor realizate de administraţia publică centrală (de exemplu, proiecte elaborate de guvernul central), sau aprobării autorităţilor locale în cazul proiectelor realizate de autorităţile publice locale (de exemplu, proiecte elaborate de autorităţi locale şi municipalităţi). în cazul proiectelor iniţiate de autorităţi locale şi care necesită sprijin suplimentar de la bugetul de stat, va fi necesară atât aprobarea autorităţilor locale cât şi aprobarea Guvernului.*19)
*19) Pentru partea de fundamentare a studiului, vă rugăm să consultaţi art. 17 alin. (1) lit. b) din O.U.G. Nr. 39/2018. Pentru partea de fezabilitate a studiului, vă rugăm să consultaţi articolul 4 lit. (c) din anexa la H.G. Nr. 225/2014, articolul 42 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi articolul 44 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.
Aprobarea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare de către autorităţile relevante înseamnă că proiectul poate trece la următoarea etapă de dezvoltare: achiziţia PPP-ului.
3.4. Etapa 3: Achiziţia PPP-ului
După aprobarea de către administraţia publică a Studiului de Fezabilitate & Fundamentare, procesul de achiziţie sub formă de PPP poate fi lansat. în această etapă, documentaţia de atribuire, inclusiv proiectul contractului de PPP, va fi pregătită de către Autoritatea Contractantă şi va fi supusă spre aprobare. Proiectul contractului de PPP va fi evaluat de către Autoritatea Contractantă şi de către Guvern şi/sau Autorităţile Locale (după caz) pentru a confirma aranjamentele privind împărţirea riscurilor în raport cu Studiul de Fezabilitate & Fundamentare aprobat precum şi alte aspecte aferente proiectului. Odată ce documentaţia de atribuire este aprobată, vor fi lansate etapa de calificare şi etapa de atribuire, cu scopul final de a selecta un ofertant câştigător. Etapa de achiziţie sub formă de PPP presupune mai mulţi paşi, evidenţiaţi în Figura 6.
Figura 6: Etapa 3: Graficul Procedurii de atribuire a PPP-ului (a se vedea imaginea asociată)
3.4.1. Etapa 1: Pregătirea documentaţiei de atribuire
Anterior lansării formale a procedurii de atribuire, Autoritatea Contractantă, cu sprijinul Consultanţilor în Tranzacţii, trebuie să pregătească documentaţia de atribuire relevantă care face parte din ofertă. în vederea pregătirii documentaţiei de atribuire trebuie stabilită procedura de atribuire aplicabilă, deoarece aceasta din urmă influenţează cadrul legal aplicabil etapei de achiziţie (conform Legii PPP, articolul 25). Stabilirea procedurii de atribuire aplicabile reprezintă una dintre sarcinile Echipei de Gestionare a Proiectului.
Selectarea procedurii de atribuire aplicabile
Contractele de PPP trebuie să fie atribuite în conformitate cu prevederile legilor aplicabile achiziţiilor publice (Legea Nr. 98/2016 privind achiziţiile publice), achiziţiilor sectoriale (Legea Nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale) sau concesiunilor de lucrări şi servicii (Legea Nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii). Legea care reglementează procedura de atribuire şi tipul de procedură care va fi utilizată sunt determinate pe baza concluziilor Studiului de Fezabilitate & Fundamentare şi, mai precis, pe baza criteriului dacă o parte semnificativă a riscului de operare de natură economică (astfel cum este definit la articolul 6 din Legea Nr. 100/2016) este transferată Societăţii de Proiect. în consecinţă:
● În cazul în care o parte semnificativă a riscului de operare de natură economică este transferată Societăţii de Proiect, atunci contractul de PPP trebuie să fie atribuit în conformitate cu normele aplicabile concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii (Legea Nr. 100/2016)
● În cazul în care o parte semnificativă a riscului de operare de natură economică nu este transferată Societăţii de Proiect, atunci contractul de PPP trebuie să fie atribuit în conformitate cu normele aplicabile achiziţiilor publice/sectoriale (Legea Nr. 98/2016 şi Legea Nr. 99/2016).
În mod obişnuit, în Europa, Concesiunile (sau PPP-urile care implică plăţi efectuate de către utilizatorii finali, de exemplu, atunci când veniturile proiectului sunt suportate de către utilizatorii infrastructurii şi/sau serviciului) sunt atribuite în conformitate cu legea privind concesiunile, în timp ce majoritatea PPP-urilor cu care implică plăţi efectuate de către administraţia publică (de exemplu, atunci când veniturile proiectului sunt suportate de către Guvern) sunt, în general, achiziţionate în conformitate cu legea achiziţiilor publice. întrucât uneori este dificil de evaluat dacă o parte semnificativă a riscului de operare de natură economică este transferată partenerului privat într-un PPP care implică plăţi efectuate de către administraţia publică, alte guverne europene optează, în general, pentru legislaţia privind achiziţiile publice în acest caz, deoarece această lege impune adesea un standard mai ridicat şi descrie mai detaliat procesul de achiziţie.
Cu toate acestea, determinarea procedurii de atribuire care trebuie urmată este o activitate specifică fiecărui proiect şi ar trebui să se bazeze pe informaţiile disponibile cu privire la proiect (de exemplu, pentru a determina dacă o parte semnificativă a riscului de operare de natură economică este transferată către partenerul privat) şi, prin urmare, nu poate fi generalizată în prezentul Ghid. Autoritatea Contractantă trebuie să solicite consultanţă şi sprijin din partea Consultanţilor în Tranzacţii pentru acest proces. În cele din urmă, determinarea în mod corect a procedurii de atribuire aplicabile în această etapă a procesului de achiziţie este esenţială pentru a reduce riscul ca Autoritatea Contractantă să fie nevoită să reia procesul de achiziţie sau să returneze orice finanţare nerambursabilă din partea UE.
După ce a fost stabilită procedura de atribuire aplicabilă, trebuie selectată o strategie de achiziţie. Strategia de achiziţie aleasă influenţează natura, structura şi conţinutul documentaţiei de atribuire.
Selectarea strategiei de achiziţie
Legea privind concesiunile, precum şi legile privind achiziţiile publice şi achiziţiile sectoriale prevăd mai multe metode de atribuire. Aceste metode includ următoarele:
● "procedura deschisă" (atât legislaţia privind concesiunile, cât şi legislaţia privind achiziţiile publice şi sectoriale)
● "procedura restrânsă" (numai legislaţia privind achiziţiile publice şi sectoriale)
● "procedura de dialog competitiv" (atât legislaţia privind concesiunile, cât şi legislaţia privind achiziţiile publice şi sectoriale).
● "procedura de negociere competitivă" (numai legislaţia privind achiziţiile publice şi sectoriale).
Dimensiunea şi complexitatea proiectelor de PPP înseamnă că Autoritatea Contractantă este de obicei interesată să utilizeze o procedură care îi permite să limiteze numărul de ofertanţi, să se angajeze în discuţii cu acei ofertanţi cu privire la detaliile proiectului şi să ţină seama atât de calitatea propunerilor cât şi de preţ. Având în vedere timpul şi costurile implicate pentru ofertanţi şi pentru Autoritatea Contractantă, acest lucru poate contribui la asigurarea faptului că ofertele sunt pregătite la un standard ridicat de către un număr limitat de ofertanţi de înaltă calitate, fiecare dintre aceştia având o şansă rezonabilă de reuşită.
În consecinţă, "procedura deschisă" nu este recomandată pentru achiziţia de proiecte de PPP şi este foarte rar utilizată în acest scop. De asemenea, "procedura restrânsă" nu este utilizată în mod obişnuit pentru proiectele de PPP. Procedura restrânsă presupune ca Autoritatea Contractantă să fie foarte încrezătoare, la începutul procesului de achiziţie, în ceea ce priveşte condiţiile şi specificaţiile contractului de PPP (atât în privinţa a ceea ce doreşte, cât şi în privinţa a ceea ce poate oferi piaţa), deoarece nu există posibilitatea de a le modifica în cursul procedurii de atribuire.
Prin urmare, este recomandabilă utilizarea fie a "procedurii de dialog competitiv", fie a "procedurii de negociere competitivă", aceasta din urmă fiind o opţiune doar în cazul în care legea privind achiziţiile publice sau legea privind achiziţiile sectoriale au fost stabilite ca fiind aplicabile procedurii de atribuire.
Ambele proceduri implică parcurgerea mai multor etape, trei etape în cazul dialogului competitiv, iar în cazul procedurii de negociere vor fi două etape. Prima etapă este utilizată pentru a califica un număr limitat de ofertanţi, în timp ce a doua etapă este utilizată pentru a purta dialogul/negocierile cu ofertanţii respectivi într-un mediu concurenţial disciplinat.
Notă: Prezentul Ghid oferă numai îndrumări generale privind modul de pregătire a unei proceduri de atribuire pentru un proiect de PPP care utilizează o procedură de negociere competitivă sau de dialog competitiv. Documentele pregătite de Autoritatea Contractantă vor fi, în mod necesar, mai detaliate astfel încât să reflecte procedura aleasă şi procesul specific selectat pentru punerea sa în aplicare.
După ce a stabilit procedura de atribuire adecvată şi strategia de achiziţie, Autoritatea Contractantă trebuie să pregătească documentaţia de atribuire*20) înainte de a lansa pe piaţă procedura de atribuire în conformitate cu prevederile legale aplicabile (de exemplu, Legea Nr. 98/2016, Legea Nr. 99/2016 sau Legea Nr. 100/2016).
*20) Diversele documente care trebuie incluse în documentaţia de atribuire sunt stabilite în detaliu prin lege. Pentru contractele de achiziţii publice, a se vedea în principal articolele 20 şi 21 din anexa la H.G. Nr. 395/2016. Pentru contractele sectoriale, a se vedea în principal articolele 22 şi 23 din anexa la H.G. Nr. 394/2016. Pentru concesiuni, a se vedea în principal articolele 19-21 din anexa la H.G. Nr. 867/2016. Aceste dispoziţii sunt completate cu diverse reglementări la nivel terţiar adoptate de ANAP, prin care sunt stabilite documentaţii de atribuire standardizate.
● Proiectul Contractului de PPP. Contractul de PPP stabileşte responsabilităţile şi alocarea propusă a riscurilor între partenerul public şi partenerul privat. În această etapă iniţială a procesului de achiziţie, Autoritatea Contractantă, sprijinită de Consultanţii în Tranzacţii, redactează o versiune iniţială a contractului de PPP, care conţine clauzele generale obligatorii, pe baza fisei cu termenii generali pregătită ca parte a Studiului de Fezabilitate & Fundamentare din etapa anterioară. Proiectul contractului de PPP va face parte din documentaţia de atribuire iniţială, permiţându-le ofertanţilor să furnizeze opinii cu privire la proiectul de contract în timpul procedurii de atribuire (fie sub forma unui dialog competitiv, fie sub forma unei negocieri competitive a ofertei). Pentru proiectul contractului de PPP, pot fi utilizate ca punct de plecare Clauzele Standard în Contractele de PPP. Proiectul contractului de PPP ar trebui comunicat ofertanţilor doar în a doua etapă a procedurii de atribuire, iar nu ca parte a documentaţiei de atribuire iniţiale.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări cu privire la contractul de PPP şi la Clauzele Standard, vă rugăm să consultaţi Ghidul de utilizare a Clauzelor Standard în Contractele de PPP şi Clauzele Standard în Contractele de PPP.
● Anunţul de Intenţie / Anunţul Orientativ Periodic (AI)*21). O notificare prealabilă a pieţei cu privire la publicarea anunţului de participare poate fi transmisă opţional. Deşi nu este obligatorie, emiterea unui anunţ de informare prealabilă anterior publicării anunţului de participare transmite un semnal părţilor interesate că în curând va fi lansată procedura de atribuire. Aceasta semnalează lansarea planificată a procedurii de atribuire, dar fără a da naştere angajamentului legal pe care îl presupune anunţul de participare. AI-ul ar trebui să includă*22):
*21) Nota traducătorului: Termenul "Prior Information Notice" utilizat în versiunea în limba engleză a prezentului ghid corespunde termenului românesc "Anunţ de intenţie" utilizat în Legea nr. 98/2016 şi termenului românesc "Anunţ orientativ periodic" utilizat în Legea nr. 99/2016. Acesta nu corespunde termenului românesc "Anunţ de intenţie" utilizat în Legea nr. 100/2016, acesta din urmă referindu-se la un aviz obligatoriu necesar pentru anumite categorii de proiecte.
*22) Pentru o listă detaliată a informaţiilor care trebuie incluse în AI-uri, vă rugăm să consultaţi Anexa V Părţile A şi B din Directiva nr. 2014/24/UE (pentru contractele de achiziţii publice) şi Anexa VI din Directiva nr. 2014/25/UE (pentru contractele sectoriale).
– Informaţii despre autoritatea contractantă;
– Informaţii privind modul în care va fi pusă la dispoziţie documentaţia de atribuire sau, după caz, modul în care părţile interesate vor putea să dobândească accesul la aceasta;
– O scurtă descriere a proiectului şi a naturii şi dimensiunii activităţilor care urmează să fie întreprinse de către partenerul privat; şi
– Data estimată a publicării anunţului de participare.
● Anunţul de Participare/ Anunţul de Concesionare. Publicarea unui anunţ de participare/a unui anunţ de concesionare marchează începerea oficială a procedurii de atribuire şi le conferă efecte juridice proceselor care vor conduce la atribuirea contractului de PPP.
Această documentaţie va furniza părţilor interesate să participe la procedura de atribuire a proiectului de PPP instrucţiuni privind etapa de calificare (în cazul în care procedura de atribuire implică o astfel de etapă). Aceste instrucţiuni ar trebui să includă detalii privind formalităţile pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii, documentele pe care aceştia trebuie să le prezinte, criteriile şi metodologia de calificare şi de selecţie, precum şi orice alte informaţii necesare candidaţilor pentru scopul participării la etapa de calificare. În principiu, anunţul participare/de concesionare ar trebui să conţină următoarele informaţii*23):
*23) Pentru o listă detaliată a informaţiilor care trebuie incluse în anunţurile de participare/concesiune, vă rugăm să consultaţi Anexa V partea C din Directiva nr. 2014/24/UE (pentru contractele de achiziţii publice), Anexa XI din Directiva nr. 2014/25/UE (pentru contractele sectoriale) şi Anexa V din Directiva nr. 2014/23/UE (pentru concesiuni).
– Datele de contact ale autorităţii contractante şi procedura de gestionare a solicitărilor de clarificare;
– Informaţii cu privire la modul în care va fi pusă la dispoziţie documentaţia de atribuire sau, după caz, la modul în care părţile interesate vor putea să dobândească acces la aceasta (de exemplu, adresă de e-mail, link web, camere de date virtuale sau fizice);
– O prezentare generală a contractului (obiectul, valoarea estimată, durata estimată etc.);
– Dimensiunea estimată a contractului;
– Durata preconizată a contractului;
– Admiterea (sau interzicerea) ofertelor alternative sau condiţionate;
– Tipul procedurii de atribuire care urmează să fie utilizată;
– Dacă se va utiliza o procedură în mai multe etape în vederea reducerii treptate a numărului de oferte (de exemplu, prin introducerea unei etape de calificare şi/sau permiţând reducerea numărului de oferte în cursul negocierii competitive/dialogului competitiv);
– Criteriile obiective de calificare (şi, dacă este cazul, criteriile şi metodologia de selecţie) care vor fi utilizate pentru a preselecta candidaţii care vor fi invitaţi să depună oferte, să negocieze sau să se angajeze în dialog, precum şi numărul minim (şi, dacă este cazul, numărul maxim propus) de candidaţi care vor fi selectaţi;
– Criteriile care vor fi utilizate pentru atribuirea contractului;
– Procedura de soluţionare a contestaţiilor şi entitatea responsabilă cu soluţionarea/medierea;
– Formularul DUAE care urmează a fi completat de operatorul economic, prin care acesta declară că nu se află în niciuna din situaţiile de excludere, că îndeplineşte criteriile privind capacitatea solicitate de autoritatea/ entitatea contractantă şi, după caz, îndeplineşte criteriile de selecţie care au fost stabilite în scopul limitării numărului de candidaţi calificaţi în cadrul procedurii de atribuire care se derulează în mai multe etape. Orice alte cerinţe de calificare specifice contractului PPP se pot solicita în cadrul unui document distinct;
– Documentele care trebuie depuse pentru calificare şi modalitatea de depunere;
– Termenul limită de depunere a documentelor de calificare;
Informaţiile furnizate în anunţul de participare/de concesionare trebuie să fie suficient de precise pentru a le permite părţilor interesate să identifice natura şi obiectul achiziţiei şi să decidă dacă doresc să participe la achiziţie. Este important de reţinut că AC nu poate modifica anunţul de participare/anunţul de concesionare în etapele ulterioare ale procesului de achiziţie, ceea ce înseamnă că abordarea şi procedura de atribuire trebuie pregătite cu mare atenţie. Experţii juridici care fac parte din Consultanţii în Tranzacţii au un rol important în această etapă a pregătirii achiziţiei.
● Documentaţia de atribuire
Documentaţia de atribuire iniţială, care este mai detaliată şi mai voluminoasă decât documentaţia de calificare, va fi pusă la dispoziţia candidaţilor selectaţi în etapa de calificare şi va include, în mod uzual, informaţii specifice etapei de atribuire, cum ar fi:
- Instrucţiuni pentru ofertanţi în legătură cu toate informaţiile care trebuie depuse, procedura detaliată de depunere (inclusiv termenele limită şi formularele care trebuie utilizate) şi regulile competiţiei (inclusiv criteriile de atribuire, regimul garanţiei de participare etc.);
– Caietul de sarcini/documentul descriptiv, de la care se aşteaptă să includă elemente precum*24): (i) memoriul informativ detaliat cu privire la proiect, (ii) un rezumat al principiilor comerciale esenţiale, inclusiv obligaţiile fiecărei părţi şi alocarea riscurilor, (iii) specificaţiile detaliate privind rezultatele proiectului şi proiectul tehnic minim impus şi caracteristicile tehnice minime impuse, (iv) nivelul de angajament solicitat de la creditorii şi investitorii candidatului; şi
*24) În ceea ce priveşte conţinutul caietului de sarcini/documentului descriptiv, a se vedea articolul 20 alin. (10)- (12) din anexa la H.G. Nr. 395/2016 (pentru contractele de achiziţie publică), articolul 22 alin. (10)-(15) din anexa la H.G. Nr. 394/2016 (pentru contractele sectoriale) şi articolul 20 din anexa la H.G. Nr. 867/2016 (pentru contractele de concesiune).
– Proiectul contractului de PPP, cu indicarea clauzelor specifice. Reţineţi că proiectul contractului de PPP, care include clauzele specifice, ar trebui să fie distribuit ofertanţilor numai în etapa de dialog/de ofertare şi nu ar trebui publicat ca parte a etapei de calificare.
După redactarea întregii documentaţii de atribuire, inclusiv a proiectului contractului de PPP, este necesară parcurgerea următoarelor:
● Evaluarea documentaţiei de atribuire şi oferirea de consultanţă de către UMIP. UMIP va revizui toată documentaţia de atribuire, inclusiv proiectul contractului de PPP, şi va furniza consultanţă şi recomandări pe baza experienţei sale tehnice în vederea îmbunătăţirii şi finalizării documentaţiei.
● Solicitarea avizării preliminare a bugetului de către MF cu privire la suportabilitate. În cazul în care proiectul necesită sprijinul administraţiei publice centrale, următoarea etapă se referă la solicitarea unui punct de vedere preliminar din partea Ministerului Finanţelor cu privire la suportabilitatea proiectului pe baza proiectului contractului de PPP. Deşi nu este un pas obligatoriu conform legii române,*25) AC trebuie, conform bunelor practici la nivel internaţional, să se asigure că bugetul pentru proiect va fi disponibil anterior lansării procedurii de atribuire. În cazul în care nu se asigură o avizare preliminară a bugetului în această etapă, AC riscă să se confrunte cu lipsa aprobării bugetare după ce a derulat întreaga procedură de atribuire. Aceasta înseamnă că AC ar trebui să anuleze proiectul de PPP după ce a parcurs un proces pregătitor îndelungat care necesită resurse financiare semnificative. În plus, potenţialii ofertanţi vor fi investit timp şi resurse considerabile în pregătirea ofertelor pentru proiect. Prin urmare, anularea unei proceduri de atribuire a PPP-ului nu este doar în detrimentul proiectului, ci poate să şi afecteze negativ reputaţia administraţiei publice în faţa investitorilor privaţi şi a operatorilor de proiecte de PPP, afectând potenţialul pentru alte proiecte de PPP viitoare în ţară. Este deci esenţial să se asigure că va fi disponibil un buget suficient pentru proiectul de PPP înainte ca piaţa să fie invitată să pregătească oferte.
*25) Se recomandă ca legislaţia română să fie revizuită pentru a conţine prevederi privind obţinerea unei aprobări preliminare la acest stadiu din partea Ministerului Finanţelor.
● Solicitarea aprobării finale. în fine, anterior lansării procedurii de atribuire, conducătorul Autorităţii Contractante trebuie să aprobe documentaţia de atribuire finală şi proiectul contractului de PPP. În absenţa unor prevederi legale care să impună o aprobare preliminară a bugetului de la Ministerul Finanţelor, se recomandă cu tărie ca Autoritatea Contractantă să verifice, ca parte a aprobării pe care o emite în această etapă, că vor fi disponibile resursele bugetare necesare pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor de plată aferente proiectului de PPP.
3.4.2. Etapa 2: Invitaţia la calificare
În urma aprobării documentaţiei de atribuire, procedura oficială de atribuire poate fi lansată prin parcurgerea următoarelor etape:
● Publicarea Anunţului de Intenţie / Anunţului Orientativ Periodic (AI). Chiar dacă această etapă este opţională, echipele ofertanţilor au adesea nevoie de timp pentru a se reuni, ceea ce face utilă publicarea unui AI pentru PPP-uri în vederea anunţării în avans a intenţiilor autorităţii contractante şi a oportunităţii pe care o prezintă PPP-ul. AI-ul poate fi publicat deja în timpul pregătirii documentaţiei de atribuire;
● Publicarea Anunţului de Participare/Anunţului de Concesionare. Publicarea unui anunţ de participare marchează începutul oficial al procedurii de atribuire şi conferă efecte juridice proceselor care vor conduce la atribuirea contractului de PPP. Anunţul de contract/de concesionare va fi publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), precum şi în sistemul Tenders Electronic Daily (TED) al UE.
Atunci când se utilizează dialogul competitiv sau negocierea competitivă, procedura de atribuire este împărţită în mai multe etape: etapa de calificare, etapa de dialog (după caz) şi etapa de ofertare. Etapa de calificare are ca scop selectarea unui număr limitat de ofertanţi care dispun de capacităţi şi posibilităţi tehnice şi economice suficiente pentru a realiza proiectul.
Anunţul de Participare/de Concesionare urmăreşte să invite părţile interesate să îşi exprime interesul pentru proiect. Anunţul oferă informaţii despre proiect şi invită părţile interesate să îşi demonstreze aptitudinea de a participa la etapa (etapele) de dialog/de ofertare. Calificarea ofertanţilor în etapa următoare a procedurii de atribuire se face în baza informaţiilor/ documentelor depuse de ofertanţi ca răspuns la cerinţele formularului DUAE şi, după caz, a cerinţelor de calificare specifice care însoţesc DUAE. În practica internaţională formularul DUAE şi, după caz, documentul cu cerinţe specifice este adesea denumit chestionar de calificare sau CPC*26).
*26) A se vedea capitolul 3 din Ghidul EPEC privind Parteneriatele Public-Private (2021) pentru îndrumări şi considerente mai detaliate cu privire la procesul de calificare, inclusiv la elaborarea criteriilor de calificare şi a chestionarului de calificare.
3.4.3. Etapa 3: Evaluarea solicitărilor de calificare şi întocmirea listei candidaţilor calificaţi
După publicarea invitaţiei de calificare şi a expirării termenului limită, solicitările de calificare trebuie evaluate şi punctate de Comisia de Evaluare din cadrul Autorităţii Contractante (cu sprijinul Consultanţilor în Tranzacţii). Calificările depuse vor fi evaluate pe baza criteriilor de calificare şi de selecţie predefinite (în cursul pasului 1). Criteriile de selecţie trebuie să fie conforme cu procedura de atribuire aplicabilă (a se vedea mai sus).
Evaluarea solicitărilor de calificare va avea ca rezultat o listă scurtă de ofertanţi calificaţi. Comisia de Evaluare trebuie să întocmească o listă a ofertanţilor calificaţi şi un raport al etapei de calificare. Pot fi solicitate evaluări şi recomandări suplimentare din partea UMIP (opţional) în vederea obţinerii de îndrumări şi de recomandări bazate pe experienţă în legătură cu procedura de calificare şi cu lista ofertanţilor calificaţi rezultată.
3.4.4. Etapa 4: Etapa (Etapele) de (Dialog şi) Ofertare
După ce a fost stabilită lista ofertanţilor calificaţi, poate fi lansată etapa următoare a procedurii de atribuire. Această etapă poate fi împărţită în mai multe activităţi:
3.4.4.1. Transmiterea Invitaţiei de Participare la Etapa de Dialog / Etapa de Ofertare şi a Documentaţiei de Atribuire aferente către ofertanţii calificaţi
Autoritatea Contractantă trebuie să transmită Invitaţia de Participare la Etapa de Dialog/Etapa de Ofertare tuturor ofertanţilor calificaţi şi să le furnizeze Documentaţia de Atribuire relevantă pentru această etapă a procedurii de atribuire. Solicitanţii care nu au fost selectaţi în urma calificării trebuie să fie informaţi în consecinţă.
Strategia de achiziţie aleasă determină tipul documentelor de invitare la licitaţie pe care Autoritatea Contractantă trebuie să le pregătească pentru a invita candidaţii selectaţi să participe la etapele finale ale procedurii de atribuire. Atunci când se utilizează fie procedura de negociere competitivă, fie procedura de dialog competitiv, Autoritatea Contractantă emite o invitaţie de participare la următoarea etapă a procedurii de atribuire specifice - fiind, respectiv, fie o invitaţie de participare la etapa finală a procedurii de negociere competitivă (IPNC), fie o invitaţie de participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv (IPDC). În cadrul procedurii de dialog competitiv, autoritatea publică emite ulterior şi o invitaţie de depunere a ofertelor finale, după ce dialogul este finalizat şi a fost închis în mod oficial.
3.4.4.2. Asigurarea accesului la Camera de Date şi organizarea unei Conferinţe cu Ofertanţii
Autoritatea Contractantă trebuie să pună la dispoziţia ofertanţilor cât mai multe informaţii despre proiect pentru a facilita pregătirea ofertelor. Aceste informaţii trebuie incluse într-o Cameră de Date. Camera de Date poate cuprinde fie un spaţiu fizic cu copii pe suport de hârtie ale datelor, fie, mai frecvent, o platformă informatică securizată accesibilă prin internet, unde ofertanţii au acces la copii electronice ale informaţiilor. Pregătirea Camerei de Date ar trebui să aibă loc înainte de anunţarea oficială a etapei (etapelor) de (dialog şi) ofertare şi ar trebui să fie disponibilă în momentul transmiterii Invitaţiei de Participare la Etapa de Dialog/Etapa de Ofertare către ofertanţii calificaţi.
Pentru a le prezenta ofertanţilor informaţiile, adesea vaste, care sunt disponibile în legătură cu etapa pregătirii ofertelor, autoritatea contractantă poate lua în considerare convocarea unei conferinţe cu ofertanţii (numită uneori "zi de informare"). Acest eveniment are loc, de obicei, la scurt timp după ce a fost emisă documentaţia de atribuire şi îi permite Autorităţii Contractante să prezinte documentaţia de atribuire ofertanţilor.
3.4.4.3. Organizarea primei runde de dialog
Următoarea etapă pentru Autoritatea Contractantă constă în organizarea primei runde a procesului de dialog. Obiectivul general al procedurii de Dialog Competitiv este de a-i ajuta pe ofertanţi să înţeleagă mai bine cerinţele AC şi de a ajuta AC să înţeleagă mai bine ce ar putea oferi ofertanţii. Această procedură ajută la asigurarea faptului că ofertele finale corespund îndeaproape cu ceea ce se solicită şi se doreşte de către AC. Procedura de dialog poate consta în mai multe runde de dialog. Scopul acestei prime runde este de a implementa îmbunătăţiri în documentaţia de atribuire (de exemplu, proiectul contractului de PPP, procedura de depunere a ofertelor etc.), optimizând-o în mod identic pentru toţi ofertanţii. În mod obişnuit, AC le solicită ofertanţilor să pregătească fiecare rundă de dialog prin schimbul de idei, sugestii şi îmbunătăţiri ale documentaţiei de atribuire. Solicitările exacte adresate ofertanţilor de a pregăti rundele de dialog depind, în cele din urmă, de natura şi de obiectivul specific al rundei de dialog şi ar trebui să fie elaborate cu atenţie, cu sprijinul Consultanţilor în Tranzacţii.
În cazul proiectelor de mari dimensiuni, nu este practic să se încerce abordarea tuturor aspectelor contractuale, tehnice, juridice, comerciale şi financiare, într-o singură rundă de dialog. Prin urmare, este rezonabil să se limiteze dialogul (şi informaţiile solicitate de la ofertanţi) în această primă rundă la cele mai importante aspecte şi principii ale contractului de PPP şi ale proiectului în sine. Nu se poate solicita vreun răspuns semnificativ din partea ofertanţilor în rundele ulterioare dacă nu sunt stabilite şi convenite mai întâi principiile de bază.
Este o bună practică să se convină cu ofertanţii o ordine de zi pentru fiecare rundă de dialog anterior organizării întâlnirii şi ca orice materiale care trebuie depuse în legătură cu întâlnirea (inclusiv comentarii privind proiectul de contract şi documentaţia de atribuire) să fie furnizate în prealabil Autorităţii Contractante. Aceasta va permite, de obicei, ca la întâlnirea de dialog să aibă loc o discuţie mai bine informată. Autoritatea Contractantă trebuie să păstreze o înregistrare scrisă a întâlnirii de dialog, inclusiv a oricăror acorduri la care s-a ajuns cu privire la modificările aduse proiectului de contract şi cerinţelor proiectului.
În general, niciun ofertant nu este eliminat în cursul acestei prime runde de dialog în care sunt abordate principiile generale. Aceasta înseamnă că toţi ofertanţii invitaţi la prima rundă a dialogului vor avansa la cea dea doua rundă, cu excepţia cazului în care, desigur, unul sau mai mulţi ofertanţi se retrag din proprie iniţiativă.
La sfârşitul primei runde, proiectul caietului de sarcini poate fi modificat pentru a reflecta acordurile comune la care s-a ajuns cu ofertanţii în cursul dialogului. Acesta va constitui baza dialogului din a doua rundă.
3.4.4.4. Organizarea celei de-a doua (şi a următoarelor) runde de dialog
În cea de-a doua rundă de dialog, Autoritatea Contractantă va finaliza împreună cu ofertanţii contractul de PPP şi documentaţia de atribuire (cu excepţia oricăror criterii de atribuire) care vor sta la baza ofertelor lor finale. Dialogul va continua şi cu privire la aspectele mai detaliate ale cerinţelor proiectului, permiţându-i Autorităţii Contractante să discute cu fiecare ofertant particularităţile soluţiei sale unice. Se obişnuieşte ca în total să aibă loc trei runde de dialog, plus sau minus una, în funcţie de complexitatea proiectului şi de factorii externi. Nu există însă nicio restricţie formală cu privire la numărul rundelor de dialog pe care AC le poate impune.
În cursul fiecărei runde de dialog, trebuie acordată atenţie protejării informaţiilor confidenţiale asociate fiecărui ofertant şi pentru a se asigura că ideile unui ofertant nu sunt transmise în mod deliberat sau involuntar unui alt ofertant. Cele mai importante principii ale contractului trebuie să fie pe deplin convenite şi stabilite înainte de încheierea ultimei runde de dialog.
La finalul etapei de dialog, proiectul contractului de PPP şi prevederile documentaţiei descriptive pot fi modificate în continuare pentru a reflecta acordurile comune la care s-a ajuns în cursul acestei a doua (sau a următoarelor) runde de dialog. Contractul de PPP actualizat şi caietul de sarcini/documentaţia descriptivă elaborată la finalul etapei de dialog va constitui baza ofertelor finale (adică va deveni contractul de PPP).
Este posibil să existe un proces de selectare a unei liste restrânse de oferte pe baza materialelor prezentate în cadrul dialogului. O astfel de selecţie este la latitudinea AC, dar selecţia trebuie să se bazeze pe aceleaşi criterii de evaluare (si ponderile asociate lor) care vor fi utilizate pentru ofertarea finală*27).
*27) Posibilitatea de a reduce numărul de soluţii în timpul negocierii sau în timpul dialogului este prevăzută la art. 60 alin. (5) din Legea Nr. 100/2016, la art. 85 alin. (8) şi 92 alin. (1) din Legea Nr. 98/2016, precum şi la art. 98 alin. (8) şi 105 alin. (1) din Legea Nr. 99/2016.
3.4.4.5. Reconfirmarea şi Actualizarea Evaluării Eficienţei Economice şi a Suportabilităţii
Pe baza contractului de PPP actualizat, este necesară şi actualizarea evaluării Eficienţei Economice şi a evaluării suportabilităţii. Pe parcursul procedurii de dialog este posibil ca alocarea riscurilor propusă, precum şi obiectul proiectului să se fi modificat. Actualizarea evaluării suportabilităţii şi a evaluării eficienţei economice are ca scop verificarea faptului că contractul de PPP propus este în continuare suportabil şi generează eficienţă economică.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind evaluarea suportabilităţii şi evaluarea eficienţei economice vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP şi Ghidul Naţional privind Evaluarea Suportabilităţii proiectelor de PPP.
3.4.4.6. Invitaţie la Depunerea Ofertelor Finale
Etapa depunerii ofertelor finale urmează deciziei Autorităţii Contractante de a încheia etapa de dialog şi de a emite un document final de invitaţie la ofertare. Documentul final de invitaţie la ofertare va repeta, în general, multe dintre regulile şi conţinutul documentului anterior de invitaţie la participarea la procedură (IPNC sau IPDC, în funcţie de strategia de achiziţie), dar modificat pentru a reflecta încheierea dialogului şi orice modificări convenite la proiectul contractului de PPP (contractul de PPP din cadrul procedurii) şi confirmate prin evaluări suplimentare privind suportabilitatea şi eficienţa economică.
Ofertanţii trebuie să depună o ofertă finală în această etapă. Ofertele trebuie să îndeplinească toate cerinţele minime menţionate în documentul final de invitaţie la ofertare (şi identificate anterior în documentul de invitaţie la ofertare). Aceasta presupune, în general, că oferta finală trebuie să fie prezentată în conformitate cu un format definit, cu includerea anumitor informaţii minime. Dacă aceste informaţii minime necesare lipsesc sau nu sunt prezentate în formatul corect, atunci oferta finală, atunci când este depusă, poate fi considerată incompletă şi neconformă cu regulile procedurii şi, prin urmare, poate fi respinsă.
Gestionarea solicitărilor de clarificări
Documentul de invitaţie la procedură trebuie să descrie modalităţile de gestionare a solicitărilor oficiale de clarificări şi a întrebărilor din cursul procedurii de atribuire. În acest sens, ofertanţilor ar trebui să li se permită să intre în contact cu Autoritatea Contractantă numai în conformitate cu acest proces formal şi nu prin orice alt canal de comunicare.
Orice solicitare de clarificare a documentaţiei de atribuire din partea unui ofertant trebuie adresată Autorităţii Contractante prin intermediul Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Momentul primirii oricăror solicitări de clarificări ar trebui să fie restricţionat în conformitate cu calendarul procedurii de atribuire, rezervându-se dreptul de a nu răspunde la nicio solicitare de clarificare după o anumită dată.
Autoritatea Contractantă ar trebui să ulterior transmită o copie a solicitării şi a răspunsului său tuturor ofertanţilor care participă la etapa respectivă a procedurii de atribuire, pentru a se asigura că toţi ofertanţii au acces la aceleaşi informaţii.
Extras din Manualul EPEC de Achiziţie a PPP-urilor (2018)
Pe parcursul acestei etape, Autoritatea Contractantă se poate consulta în mod regulat cu UMIP pentru sfaturi şi recomandări privind întreaga procedură de atribuire.
3.4.5. Etapa 5: Evaluarea ofertelor şi selectarea ofertantului câştigător
Odată depuse, ofertele vor fi evaluate de către Comisia de Evaluare din cadrul Autorităţii Contractante pentru a se ajunge la selectarea ofertantului câştigător. Documentele de invitaţie la procedură trebuie să descrie procesul pe care Autoritatea Contractantă îl va urma în vederea evaluării ofertelor, inclusiv modalităţile de primire şi de deschidere a documentelor aferente procedurii.
Bunele practici sugerează că informaţiile financiare şi nefinanciare (adică tehnice şi juridice) ale ofertei ar trebui să fie prezentate în plicuri separate şi ar trebui să fie evaluate în mod confidenţial de către două echipe separate de evaluare a ofertelor constituite la nivelul Comisiei de Evaluare. Această abordare poate contribui la prevenirea acuzaţiilor din partea ofertanţilor respinşi că aspectul financiar al unei oferte a influenţat evaluarea caracteristicilor sale tehnice şi a influenţat astfel atribuirea ofertei. Etapa de evaluare a ofertelor include următoarele activităţi:
● Verificarea integralităţii şi a conformităţii;
● Verificarea respectării cerinţelor minime;
● Evaluarea calitativă (atât tehnică, cât şi financiară) a propunerilor;
Odată finalizată evaluarea ofertelor, va fi identificat un ofertant câştigător, inclusiv un ofertant de rezervă (ofertantul clasat pe locul al doilea). Echipa de Gestionare a Proiectului, sprijinită de Consultantul în Tranzacţii, va redacta apoi un raport final al procedurii cu toate punctajele şi evaluările justificative, inclusiv o reconfirmare finală a suportabilităţii şi a eficienţei economice pe baza ofertei ofertantului câştigător.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind evaluarea suportabilităţii şi evaluarea eficienţei economice vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP şi Ghidul Naţional privind Evaluarea Suportabilităţii proiectelor de PPP.
Raportul Comisiei de Evaluare trebuie prezentat conducătorului AC pentru a fi analizat şi aprobat (şi, opţional, poate fi transmis şi către UMIP pentru analiză şi consultanţă suplimentare).
3.4.6. Etapa 6: Comunicarea rezultatului evaluării ofertelor către ofertanţi
După aprobarea şi validarea formală a raportului final al procedurii, Autoritatea Contractantă trebuie să comunice rezultatele procedurii tuturor ofertanţilor. Emiterea acestei comunicări este însoţită de o perioadă de aşteptare de 11 zile calendaristice între notificarea rezultatului procedurii şi semnarea contractului de PPP. Aceasta le oferă ofertanţilor posibilitatea, în cazul în care sunt nemulţumiţi de decizie, să solicite o revizuire şi să se gândească dacă să conteste atribuirea.
3.5. Etapa 4: Semnarea contractului de PPP & închiderea Financiară
După selectarea şi aprobarea oficială a ofertantului câştigător, precum şi expirarea perioadei legale de aşteptare, începe etapa finală a procesului de achiziţie a PPP-ului. Acest proces include, în linii mari, următorii paşi:
● Finalizarea contractului de PPP pe baza clarificărilor finale;
● Aprobarea contractului final de PPP de către Guvern şi/sau de către Autorităţile Locale;
● Semnarea contractului de PPP cu ofertantul câştigător;
● Sprijin pentru încheierea acordurilor de finanţare şi pentru realizarea închiderii financiare.
Această etapă finală este ilustrată în Figura 7 şi este descrisă în continuare în secţiunile de mai jos.
Figura 7: Etapa 4: Semnarea contractului de PPP şi închiderea Financiară (a se vedea imaginea asociată)
3.5.1. Etapa 1: Finalizarea Contractului de PPP
Chiar dacă clauzele substanţiale ale contractului de PPP vor fi fost deja stabilite în etapa anterioară (de exemplu, ca urmare a rundei finale de dialog), în această etapă este necesară o anumită redactare finală a contractului de PPP. Aceasta include următoarele activităţi:
● Autoritatea Contractantă va elabora contractul de PPP final, care este pregătit pentru semnare.
Această redactare finală ar trebui să se refere doar la unele ajustări minore ale contractului, inclusiv la încorporarea unor aspecte din propunerea ofertantului câştigător. Acestea ar putea include, de exemplu, denumirea Societăţii de Proiect, părţi ale propunerii la care se face referire în contract (cum ar fi planurile de management, planurile de siguranţă), detalii privind structura de finanţare, finalizarea datelor esenţiale din contract etc. În această etapă de finalizare a contractului, discuţiile cu ofertantul câştigător pot fi purtate doar pentru a confirma angajamentele financiare sau alţi termeni conţinuţi în ofertă, cu condiţia ca aceasta să nu aibă ca efect modificarea substanţială a unor aspecte esenţiale ale ofertei*28), întrucât presiunea concurenţială nu mai există, modificarea clauzelor substanţiale după atribuire poate reduce eficienţa economică a proiectelor de PPP, poate oferi un avantaj incorect ofertantului câştigător şi/sau poate expune procesul la riscul de contestare din partea ofertanţilor care nu au fost selectaţi.
*28) În acest sens, a se vedea restricţiile prevăzute la articolul 93 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
● Contractul final de PPP va fi transmis UMIP pentru revizuire şi consultanţă. Experienţa şi expertiza UMIP pot fi utile în finalizarea contractului final, asigurându-se că acesta este conform cu cele mai bune practici internaţionale. Totodată, UMIP poate să evalueze ex-antea tratamentului statistic al proiectului de PPP pe baza Ghidurilor Eurostat şi EPEC pentru a estima impactul contractului asupra datoriei publice şi deficitului bugetar. Evaluarea contractului de către UMIP va fi consemnată într-un raport.
Pentru mai multe informaţii şi indicaţii cu privire la impactul asupra capacităţii de împrumut a sectorului public, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Impactului PPP-urilor asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar.
● Contractul de PPP final şi raportul final al UMIP vor fi comunicate MF pentru aprobarea finală. În cazul proiectelor de PPP care necesită sprijinul administraţiei publice centrale, MF va trebui să aprobe AFPC care rezultă din contractul de PPP final pentru a se asigura că realizarea proiectului beneficiază de sprijinul necesar din partea MF. Raportul UMIP va servi drept document justificativ pentru aprobarea finală de către Guvern.
● Aprobarea finală de către Guvern şi/sau de către Administraţia Publică Locală a contractului de PPP final este necesară înainte ca acesta să poată fi semnat cu ofertantul câştigător.
În timp ce Autoritatea Contractantă finalizează contractul de PPP, ofertantul câştigător va trebui, de asemenea, să deruleze mai multe procese. Acestea includ, în principal, finalizarea clauzelor de subcontractare cu principalii subcontractanţi şi finalizarea proceselor de constituire, inclusiv asigurarea disponibilităţii întregii documentaţii corporative asociate. În mod obişnuit, ofertantul câştigător va derula în paralel şi procesul de finanţare (a se vedea Etapa 3 de mai jos).
3.5.2. Etapa 2: Închiderea Comercială
În urma aprobării contractului de PPP final şi a finalizării celorlalte procese paralele, contractul de PPP este gata de semnare (de exemplu, închiderea comercială a contractului de PPP). Procesul de închidere comercială constă în următoarele activităţi:
● După perioada de aşteptare şi sub rezerva soluţionării oricăror contestaţii*29), contractul de PPP şi toate documentele de proiect asociate lui pot fi semnate şi finalizate între toate părţile, realizându-se astfel închiderea comercială.
*29) Trebuie avute în vedere articolul 9 alin. (4)-(5), articolul 49 alin. (6), articolul 58 şi articolul 59 din Legea nr. 101/2016.
● În termen de 30 de zile*30)/48 de zile*31) de la încheierea contractului, Autoritatea Contractantă trebuie să publice un Anunţ de Atribuire a Contractului. Anunţul de atribuire a contractului trebuie să includă următoarele informaţii*32):
*30) În cazul în care procedura de atribuire a fost reglementată de Legea nr. 98/2016 sau de Legea nr. 99/2016.
*31) În cazul în care procedura de atribuire a fost reglementată de Legea nr. 100/2016.
*32) Pentru o listă detaliată a informaţiilor care trebuie incluse în Anunţul de Atribuire a Contractului, vă rugăm să consultaţi Anexa V Partea D din Directiva nr. 2014/24/UE (pentru contractele de achiziţii publice), Anexa XII din Directiva nr. 2014/25/UE (pentru contractele sectoriale) şi Anexa VII din Directiva nr. 2014/23/UE (pentru contractele de concesiune).
– Informaţii despre autoritatea contractantă, inclusiv date de contact;
– Natura şi locul de executare a contractului şi activităţile care urmează să fie efectuate;
– Valoarea contractului (se ia în considerare opţiunea pentru oferta cea mai mică/cea mai mare);
– Tipul de procedură de atribuire utilizat;
– Criteriile de atribuire utilizate;
– Informaţii în cazul în care nu se face nicio atribuire (întreruperea procedurii);
– Numele contractantului căruia i s-a atribuit contractul;
– Data la care a fost semnat contractul;
– Informaţii privind subcontractarea;şi
– Procedura de contestare (inclusiv detalii precise privind termenele aplicabile).
● În cele din urmă, o copie a contractului de PPP semnat trebuie transmisă Institutului Naţional de Statistică (INS) în vederea evaluării finale (în conformitate cu normele Eurostat) a tratamentului statistic al proiectului de PPP.
Pentru mai multe informaţii şi indicaţii cu privire la impactul asupra capacităţii de împrumut a sectorului public, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Impactului PPP-urilor asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar.
3.5.3. Etapa 3 - Asistenţă până la închiderea Financiară
Înainte ca contractul de PPP să poată intra pe deplin în vigoare, partenerul privat trebuie să încheie acordurile finale de finanţare cu creditorii şi investitorii. Ofertanţii vor fi încheiat deja acorduri provizorii cu creditorii în cursul procedurii de atribuire, iar acum trebuie să finalizeze aceste acorduri.
Prin urmare, finalizarea acordurilor de finanţare are loc în timpul şi/sau după finalizarea contractului de PPP. Chiar dacă partenerul privat conduce procesul de închidere financiară, este posibil ca Autorităţii Contractante să i se solicite să ofere sprijin pe parcursul procesului (de exemplu, este necesar, de obicei, un acord direct între creditori şi Autoritatea Contractantă, care să definească dreptul creditorilor să "intervenă" în anumite condiţii, să asiste ofertantul câştigător în legătură cu îndeplinirea tuturor condiţiilor suspensive prin publicarea acordurilor de mediu, a autorizaţiilor etc.).
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări cu privire la acordul direct dintre creditori şi AC, vă rugăm să consultaţi Ghidul de utilizare a Clauzelor Standard în Contractele de PPP şi Clauzele Standard în Contractele de PPP.
Odată ce contractele de finanţare finale sunt convenite iar toate condiţiile suspensive aferente acordurilor de finanţare sunt îndeplinite de către ofertantul câştigător, semnarea contractelor de finanţare (adică, închiderea financiară) poate avea loc fie concomitent cu semnarea contractului de PPP agreat (adică, închiderea comercială), fie consecutiv. în orice caz, semnarea contractelor de finanţare şi îndeplinirea oricăror condiţii suspensive asociate acestora vor constitui o condiţie suspensivă pentru intrarea în vigoare a contractului de PPP.
În multe cazuri, se preferă semnarea concomitentă a contractului de PPP şi a contractelor financiare. Această abordare are avantajul de a atenua riscul unei eventuale indisponibilităţi a finanţării după semnarea contractului de PPP. De asemenea, se reduce riscul de neconcordanţă între contractul de PPP şi contractele de finanţare. Cu toate acestea, semnarea concomitentă a contractului de PPP şi a contractelor de finanţare se dovedeşte, adesea, ambiţioasă şi, prin urmare, nu este întotdeauna posibilă. În astfel de cazuri, închiderea financiară va avea loc după semnarea contractului de PPP, iar în contractul de PPP este inclus, de obicei, un termen limită pentru închiderea financiară.
Crearea unei Echipe de Gestionare a Contractului
Înainte de finalizarea şi semnarea contractului de PPP, Autoritatea Contractantă ar trebui să identifice o echipă de gestionare a contractului (dacă este posibil, numită din rândul membrilor UIC), cu un plan de tranziţie de la Echipa de Gestionare a Proiectului la Echipa de Gestionare a Contractului. Pentru a contribui la această tranziţie, echipa de gestionare a contractului ar trebui, în mod ideal, să fie implicată în etapele finale ale etapei de achiziţie, în special pentru a se asigura că contractul de PPP stabileşte în mod clar toate informaţiile pe care societatea de proiect trebuie să le furnizeze în cursul etapei de implementare pentru gestionarea eficientă a contractului de PPP de către Autoritatea Contractantă.
Echipa de Gestionare a Contractului va fi ulterior responsabilă cu pregătirea unui Plan de Gestionare a Contractului, inclusiv a cerinţelor de raportare pentru PPP şi de gestionarea Contractului.
Mai multe informaţii cu privire la gestionarea contractului PPP sunt disponibile aici: Global Infrastructura Hub - Gestionarea Contractelor de PPP după Închiderea Financiară, Ghid Practic pentru Guvernele care Gestionează Contracte de PPP, bazat pe informaţii din proiecte reale
Bazat pe Ghidul EPEC privind Parteneriatele Public-Private (2021)
4. CONSULTANŢII ÎN TRANZACŢII
Pentru proiectele de PPP este adesea necesar să se apeleze la resurse externe sub forma unor Consultanţi în Tranzacţii cu experienţă, care posedă abilităţi şi competenţe ce ar putea să nu fie disponibile la nivelul Autorităţii Contractante în vederea furnizării de consultanţă şi gestionării procesului de pregătire şi de achiziţie a PPP-ului.
Prezentul capitol descrie importanţa desemnării Consultanţilor în Tranzacţii pentru procesul de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor, rolurile şi responsabilităţile tipice ale Consultanţilor în Tranzacţii, precum şi procesul de desemnare a unui Consultant în Tranzacţii.
4.1. Importanţa Consultanţilor în Tranzacţii
Importanţa unei echipe de gestionare a proiectului care să aibă acces la cunoştinţele unor consultanţi cu experienţă nu poate fi supraestimată. În general, experienţa în materia tranzacţiilor de PPP la nivelul Autorităţii Contractante este limitată, în special în cazul PPP-urilor de pe pieţele incipiente. Dacă sunt selectaţi şi gestionaţi în mod corespunzător, consultanţii pot:
● Furniza asistenţă în legătură cu analiza şi pregătirea proiectului de PPP cum ar fi furnizarea de date privind costurile sau evaluarea eficienţei economice şi a suportabilităţii;
● Optimiza clauzele contractului de PPP prin împărtăşirea lecţiilor învăţate din alte proiecte şi prin furnizarea de cunoştinţe în ceea ce priveşte alocarea riscurilor, stabilirea unor preţuri realiste din punct de vedere comercial şi a condiţiilor de finanţare;
● Creşte interesului din partea pieţei prin îmbunătăţirea credibilităţii şi a încrederii în autoritatea contractantă;
● Contribui la organizarea de exerciţii de consultare a pieţei anterior etapei de atribuire;
● Facilita dialogul cu sectorul privat; şi
● Contribui la gestionarea proiectului în cursul etapelor esenţiale ale proiectului de PPP, precum etapa de pregătire, inclusiv elaborarea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare şi a proiectului contractului de PPP, precum şi etapa de atribuire, inclusiv asistarea Autorităţii Contractante în cursul procesului de Dialog Competitiv şi de evaluare a ofertelor.
În consecinţă, Autoritatea Contractantă poate angaja serviciile Consultanţilor în Tranzacţii în vederea sprijinirii Autorităţii Contractante în implementarea cu succes a proiectului de PPP.
4.2. Rolurile şi responsabilităţile Consultanţilor în Tranzacţii
Rolul Consultantului în Tranzacţii poate diferi în funcţie de complexitatea proiectului de PPP. Cu toate acestea, în general, următoarele activităţi sunt solicitate de la Consultanţii în Tranzacţii:
● Să ajute Autoritatea Contractantă cu pregătirea Studiului de Fezabilitate & Fundamentare, inclusiv a tuturor componentelor tehnice, juridice, economice, de mediu, sociale şi financiare; aceasta include în special pregătirea specificaţiilor tehnice de rezultat, a alocării propuse a riscurilor şi a structurii de PPP rezultate, a modelului financiar, a evaluării eficienţei economice, a evaluărilor privind suportabilitatea şi finanţabilitatea proiectului precum şi a clauzelor contractului de PPP;
La elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Studiului de Fundamentare, Consultanţii în Tranzacţii vor trebui să respecte ghiduri suplimentare cu privire la mai multe subiecte. În acest sens, vă rugăm să consultaţi Ghidul de utilizare a Clauzelor Standard în Contractele de PPP şi Clauzele Standard în Contractele de PPP, Ghidul Naţional privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP, Ghidul Naţional privind Evaluarea şi Alocarea Riscurilor, Ghidul Naţional privind Evaluarea Suportabilităţii proiectelor de PPP şi Ghidul Naţional privind Evaluarea Impactului PPP-urilor asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar.
● Să asiste Autoritatea Contractantă în pregătirea proiectului contractului de PPP pe baza clauzelor standard de PPP şi a structurii PPP-ului propuse în Studiul de Fezabilitate & Fundamentare;
● Să sprijine Autoritatea Contractantă în pregătirea procesului de achiziţie a PPP-ului, inclusiv pregătirea întregii documentaţii necesare pentru a-i permite Autorităţii Contractante să obţină aprobările necesare şi să lanseze procedura de atribuire oficială;
● Să îndrume Autoritatea Contractantă pe parcursul implementării procesului de achiziţie a PPP-ului prin consultanţă în diferitele etape ale procesului, să ajute la evaluarea ofertelor depuse şi să sprijine Autoritatea Contractantă până la închiderea financiară.
Autoritatea Contractantă poate numi uneori Consultanţi în Tranzacţii în etapa de identificare a proiectului (de exemplu, pentru a elabora Studiul de Prefezabilitate). În acest caz, pregătirea Studiului de Prefezabilitate poate fi adăugată la domeniul de activitate al Consultanţilor în Tranzacţii. Adesea, însă, la începutul etapei de Prefezabilitate, nu se ştie (încă) dacă proiectul poate fi achiziţionat sub formă de PPP. Aceasta îngreunează solicitarea unor activităţi specifice de la Consultantul în Tranzacţii într-o etapă atât de timpurie a proiectului.
Prin urmare, se recomandă, în general, să se angajeze consultanţi separaţi pentru Studiul de Prefezabilitate (dacă este necesar) şi să se numească un Consultant în Tranzacţii numai dacă s-a luat decizia de a continua cu evaluări mai detaliate şi cu pregătirea proiectului ca potenţial PPP. Consultantul în Tranzacţii ar fi responsabil să asiste AC atât în pregătirea proiectului de PPP (de exemplu, realizarea Studiului de Fezabilitate şi a Studiului de Fundamentare), cât şi în achiziţia proiectului. Prin faptul că aceeaşi echipă de consultanţi asistă AC în ambele etape (pregătire şi achiziţie), se poate asigura coerenţa între cele două etape, ceea ce sporeşte şansele de reuşită a achiziţiei PPP-ului. Caietul de sarcini pentru Consultanţii în Tranzacţii ar trebui să prevadă posibilitatea de a înceta contractul de consultanţă după finalizarea Studiului de Fezabilitate şi a Studiului de Fundamentare, în cazul în care AC decide să nu continue proiectul sub formă de PPP.
Echipa principală de consultanţi va fi formată, de obicei, dintr-un consultant financiar, un consultant tehnic (inclusiv, de exemplu, experţi în inginerie civilă/structurală, inginerie mecanică/electrică şi arhitectură) şi un consultant juridic. În mod ideal, aceşti consultanţi trebuie să fie prezenţi la începutul etapei de pregătire a proiectului (de exemplu, la începutul Etapei 2: Pregătirea Studiului de Fezabilitate şi a Studiului de Fundamentare). Alţi consultanţi pot fi necesari atunci când echipa de proiect trebuie să abordeze aspecte specifice, cum ar fi, de exemplu, aspecte privind impactul social şi de mediu, riscurile asociate cadrului legal şi asigurările. În anumite cazuri, pot fi necesari specialişti sectoriali, de exemplu, specialişti în domeniul educaţiei, al asistenţei medicale şi al tratării deşeurilor. Natura exactă a echipei de consultanţi va depinde de natura şi de complexitatea proiectului.
Consultanţii menţionaţi mai sus pot fi achiziţionaţi sub formă de echipă sau recrutaţi individual, caz în care trebuie asigurată coordonarea între membrii echipei.
4.3. Procesul de desemnare a unui Consultant în Tranzacţii
Autoritatea Contractantă este responsabilă pentru achiziţionarea serviciilor Consultanţilor în Tranzacţii, care se poate realiza printr-o procedură de achiziţie competitivă.
Caietul de sarcini pentru Consultantul în Tranzacţii trebuie să articuleze în mod clar cerinţele şi aşteptările Autorităţii Contractante. Acest document, împreună cu oferta prezentată de Consultantul în Tranzacţii, vor constitui programul de livrabile aferent contractului încheiat cu Consultantul în Tranzacţii. Prin urmare, cu cât caietul de sarcini este mai clar şi mai precis, cu atât calitatea ofertelor primite va fi mai bună. În timp ce structura caietului de sarcini este relativ fixă, conţinutul său va varia în funcţie de natura şi de complexitatea proiectului. AC poate solicita sprijin din partea UMIP pentru pregătirea caietului de sarcini pentru Consultanţii în Tranzacţii.
ANEXA 1
MODEL-CADRU AL STUDIULUI DE PREFEZABILITATE
Prezenta anexă oferă o prezentare generală a conţinutului necesar al unui Studiu de Prefezabilitate. Modelul se bazează pe cerinţele aferente Studiului de Prefezabilitate stabilite prin H.G. nr. 907/2016.
● Descrierea proiectului, a părţilor esenţiale şi a părţilor interesate;
● Progresul proiectului până în prezent, studiile existente, echipele formate, informaţiile colectate, interesul manifestat de investitorii privaţi, terenul achiziţionat etc.;
● Evaluarea necesităţilor şi obiectivul investiţiei;
● Analiza opţiunilor de soluţie pentru scenariile / opţiunile technico-economice posibile în vederea atingerii obiectivului investiţiei;
a. Viabilitatea tehnică, inclusiv tehnologiile esenţiale şi viabilitatea acestora, precum şi principalele provocări care trebuie depăşite;
b. Cerinţele privind terenurile, statutul, calendarul, costul (şi dacă a fost alocat un buget) şi planul de acţiune;
c. Cerinţele de investiţii, inclusiv planul preliminar de costuri;
d. Previziuni privind veniturile, inclusiv sursele şi principalele sensibilităţi;
e. Viabilitatea financiară, inclusiv sensibilităţile şi un model financiar de bază;
f. Viabilitatea economică, inclusiv sensibilităţile şi un model de evaluare de bază;
g. Evaluarea cadrului normativ;
h. Evaluarea socială şi de mediu preliminară;
i. Opţiuni de achiziţie a proiectului (inclusiv achiziţie tradiţională, PPP etc.). Scanarea Potenţialului de Implementare sub formă de PPP poate fi utilizată pentru evaluarea potenţialului de implementare sub formă de PPP.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind utilizarea Scanării Potenţialului de Implementare sub formă de PPP vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP.
● Riscurile esenţiale, gestionarea şi administrarea acestora într-un registru de alocare a riscurilor;
● Planul de acţiune pentru aducerea proiectului pe piaţă, inclusiv costurile şi responsabilităţile esenţiale ale administraţiei publice, cum ar fi achiziţia de terenuri;
● Pregătirea proiectului în ceea ce priveşte evaluarea capacităţii şi evaluarea competenţelor AC şi ale personalului său de dezvoltare, implementare şi monitorizare a proiectului. Aceasta include organizarea internă la nivelul AC pentru a duce proiectul mai departe în ceea ce priveşte structura şi disponibilitatea membrilor echipei de gestionare a proiectului şi a directorului de proiect;
● Oferirea de consultanţă cu privire la etapele următoare adecvate pentru proiect.
ANEXA 2
STRUCTURA PENTRU STUDIUL DE FEZABILITATE & PENTRU STUDIUL DE FUNDAMENTARE
Prezenta anexă oferă un model de structură pentru un studiu integrat de Fezabilitate şi Fundamentare. Modelul se bazează pe cerinţele impuse Studiului de Fezabilitate prevăzute în anexa nr. 4 la H.G. nr. 907/2016 şi pe cerinţele impuse Studiului de Fundamentare prevăzute de Legea PPP, toate acestea trebuind să fie acoperite de Studiul de Fezabilitate & Fundamentare consolidat.
Deşi multe dintre componentele Studiului de Fezabilitate & Fundamentare au fost deja evaluate în cadrul Studiului de Prefezabilitate, Studiul de Fezabilitate & Fundamentare se bazează pe aceste evaluări preliminare şi furnizează analize detaliate suplimentare.
1. Descrierea proiectului
2. Evaluarea Necesităţilor: Analiza necesităţilor are ca scop să identifice principalelor probleme legate de infrastructură sau de servicii şi să definească problema sau nevoile pe care proiectul intenţionează să le abordeze. Analiza necesităţilor cuprinde:
● Conformitatea proiectului cu evaluarea sectorială şi cu master planurile, în conformitate cu obiectivele strategice ale administraţiei publice şi de furnizare a serviciilor;
● Estimările privind cererea şi utilizatorii;
● Mediul instituţional, inclusiv rolurile şi responsabilităţile partenerilor publici şi privaţi interesaţi care sunt implicaţi; şi
● Domeniul de aplicare al proiectului.
3. Analiza Soluţiilor Potenţiale: Această componentă a studiului are ca scop elaborarea tuturor soluţiilor potenţiale de implementare a proiectului, acoperind următoarele:
● Soluţia tehnică, inclusiv identificarea şi evaluarea diferitelor soluţii tehnice;
● Specificaţii privind rezultatele (nu datele de intrare), inclusiv demonstrarea fezabilităţii tehnice a soluţiilor şi furnizarea de date de intrare necesare pentru studiile cu impact social şi de mediu; şi
● Costurile aferente ciclului de viaţă al proiectului, şi anume o estimare a costurilor de investiţii de capital şi a costurilor de operare şi întreţinere pe durata de viaţă a proiectului;
● Abordări potenţiale de achiziţie pentru fiecare opţiune (de exemplu, o evaluare calitativă a diferitelor modalităţi de achiziţie, având în vedere natura soluţiilor propuse);
● Analiza finală a opţiunilor pentru a recomanda soluţia cea mai eficientă, luând în considerare toate aspectele tehnice, de calcul al costurilor, de definire a domeniului de aplicare şi de achiziţie.
4. Auditarea Proiectului: Studiul de Fezabilitate trebuie să efectueze o analiză detaliată a soluţiei preferate pentru proiect în ceea ce priveşte diverse dimensiuni ale proiectului, inclusiv:
● Aspecte legale & de reglementare. Studiul trebuie să evalueze toate aspectele normative legate de proiect, inclusiv drepturile de utilizare şi drepturile utilizatorilor, legile şi reglementările financiare relevante, legile relevante privind mediul şi patrimoniul (dacă este cazul), reglementările fiscale, legislaţia muncii, reglementările privind schimbul valutar, legislaţia privind concurenţa, codurile de construcţie şi de incendiu (dacă este cazul), drepturile de zonare şi reglementările privind utilizarea terenurilor, lista acordurilor probabil a fi necesare pentru proiect, mecanismul de soluţionare a litigiilor şi jurisdicţia competentă etc;
● Amenajarea amplasamentului. Aceasta acoperă toate aspectele legate de amenajarea amplasamentului pentru proiect, inclusiv cerinţele privind terenurile, evaluarea terenurilor, disponibilitatea terenurilor şi aprobarea titlurilor de proprietate, drepturile de urbanism, nevoile de relocare (dacă este cazul) şi relocarea utilităţilor;
● Identificarea preocupărilor legate de mediu, de climă şi de riscul de dezastre. Studiul trebuie să identifice toate aspectele de mediu, climatice şi privind riscul de dezastre legate de amplasament, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului (EIM) şi evaluarea riscurilor sociale, evaluarea vulnerabilităţii la riscurile climatice şi de dezastre, evaluarea adaptării la schimbările climatice şi raportul de Evaluare Preliminară a Impactului Social şi de Mediu (EPISM).
● Analiza eficienţei economice şi sociale. Studiul va lua în considerare fluxurile de numerar generate de proiect, precum şi costurile şi beneficiile economice directe şi indirecte asociate proiectului. Pe această bază, Studiul de Fezabilitate include o analiză a costurilor şi beneficiilor economice şi sociale, exprimată cu ajutorul Ratei Interne de Rentabilitate Economică (RIRE) şi a Valorii Economice Nete Actuale (VENA), care verifică dacă proiectul are un impact economic pozitiv asupra societăţii în ansamblul său;
● Analiza Financiară şi Elaborarea Modelului Financiar. Studiul de Fezabilitate trebuie să includă o analiză financiară şi o modelare a proiectului care să acopere aspecte precum nevoile de finanţare a proiectului, sursele de finanţare a proiectului, nevoile de subvenţionare a proiectului, cerinţele privind veniturile, sursele de venituri şi evaluarea suportabilităţii. Pe baza analizei financiare, se stabileşte finanţabilitatea proiectului.
Pentru mai multe informaţii şi indicaţii privind analiza suportabilităţii, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Suportabilităţii proiectelor de PPP.
5. Evaluarea şi Alocarea Riscurilor: Ca parte a Studiului de Fezabilitate, AC identifică şi enumeră toate riscurile plauzibile asociate proiectului propus. Pentru fiecare risc al proiectului identificat, AC defineşte dacă riscul trebuie transferat partenerului privat, reţinut de către AC sau împărţit între partenerul privat şi AC. Pe baza riscurilor identificate şi a alocării optime a fiecărui risc, AC pregăteşte un registru de alocare a riscurilor care rezumă toate riscurile asociate proiectului, descrie fiecare risc şi propune ca acesta să fie transferat, împărţit sau păstrat. Registrul de riscuri pregătit ca parte a Studiului de Prefezabilitate poate fi utilizat ca punct de plecare pentru această evaluare.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind evaluarea şi alocarea riscurilor, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea şi Alocarea Riscurilor.
6. Opţiuni de Achiziţie şi Analiza Structurii PPP-ului: Studiul de Fezabilitate examinează diverse opţiuni de achiziţie şi de structurare a proiectului, având ca rezultat recomandarea unei opţiuni preferate. Comparaţia va include o opţiune de achiziţie tradiţională şi una sau mai multe opţiuni de PPP. Fiecare opţiune va fi evaluată în funcţie de parametri precum Eficienţa Economică ("VfM"), suportabilitatea (pentru utilizatori şi pentru sectorul public), impactul fiscal (inclusiv orice obligaţii contingente), impactul asupra capacităţii de împrumut a sectorului public (inclusiv o evaluare a tratamentului statistic probabil), capacitatea de gestionare a AC şi viabilitatea comercială, determinată prin consultări preliminare ale pieţei în rândul potenţialilor operatori, dezvoltatori şi finanţatori.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Eficienţei Economice a proiectelor de PPP.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind impactul asupra capacităţii de împrumut a sectorului public, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Impactului PPP-urilor asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar.
7. Termenii Contractului aferent Proiectului: în cazul în care a fost recomandată o structură de PPP, se redactează clauzele esenţiale ale contractului aferent proiectului, inclusiv o descriere minimă a rolurilor şi a principalelor responsabilităţi ale părţilor, precum şi o schiţă a mecanismului de plată. Aceste clauze esenţiale sunt compilate într-o fişă de condiţii contractuale aferente proiectului şi ar trebui să reflecte alocarea riscurilor identificată în registrul riscurilor.
Pentru mai multe informaţii şi îndrumări cu privire la contractul de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul de utilizare a Clauzelor Standard în Contractele de PPP.
8. Consultarea Pieţei. O consultare solidă a pieţei cu potenţiali investitori, creditori, companii de construcţii şi de operare este importantă pentru a testa pe piaţă obiectul şi structura propuse pentru PPP şi pentru a vedea dacă există un interes suficient pentru ca proiectul să aibă succes sub formă de PPP. A se vedea Secţiunea 3.3.3 pentru mai multe informaţii despre Consultarea Pieţei.
9. Concluzie şi etapele următoare
10. Calendarul de Implementare a Proiectului: AC pregăteşte un calendar de implementare a proiectului care detaliază rolurile şi responsabilităţile esenţiale ale entităţilor publice şi private, precum şi calendarul pentru livrabile. Programul de implementare a proiectului trebuie să descrie şi modalităţile de guvernanţă continuă la nivelul AC atât în timpul cât şi după procesul de achiziţie.
ANEXA 3
LISTA DE VERIFICARE PENTRU PREGĂTIREA PROIECTULUI DE PPP
Pe parcursul pregătirii proiectului de PPP, ar putea fi util ca Autorităţile Contractante să utilizeze Instrumentul EPEC privind Stadiul Pregătirii PPP-ului. Acest instrument sub formă de listă de verificare în format Excel conţine un set de întrebări care pot fi utile pentru a ghida Autoritatea Contractantă în a se asigura că proiectul de PPP este bine pregătit înainte de a lansa procedura de atribuire.
Instrumentul pune un set de întrebări specifice privind calitatea activităţilor şi analizelor efectuate de Autoritatea Contractantă pe parcursul procesului de pregătire a PPP-ului.
Deşi nu este obligatorie utilizarea instrumentului, acesta reprezintă o listă deosebit de utilă pentru verificarea proiectelor de PPP bine pregătite.
Instrumentul este disponibil în limba engleză şi poate fi accesat aici: Link către Instrumentul EPEC privind Stadiul Pregătirii PPP-ului.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
