Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXĂ din 17 decembrie 2024  D7: Datoria Publică şi Deficitul - Metodologie şi Ghid pentru Identificarea şi Calculul Impactului PPP asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar - REFORM/SC2021/077    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXĂ din 17 decembrie 2024 D7: Datoria Publică şi Deficitul - Metodologie şi Ghid pentru Identificarea şi Calculul Impactului PPP asupra Datoriei Publice şi Deficitului Bugetar - REFORM/SC2021/077

EMITENT: Ministerul Finanţelor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 15 bis din 10 ianuarie 2025
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 6.695 din 17 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2025.
──────────
        Acest proiect este realizat cu finanţare de la Uniunea Europeană prin
        Instrumentul de suport tehnic şi cu cooperare din partea DG
        REFORM a Comisiei Europene.
 (a se vedea imaginea asociată)

    ABREVIERI

┌─────┬────────────────────────────────┐
│PDE │Procedura de Deficit Excesiv │
├─────┼────────────────────────────────┤
│BEI │Banca Europeană de Investiţii │
├─────┼────────────────────────────────┤
│CPE │Contract de Performanţă │
│ │Energetică │
├─────┼────────────────────────────────┤
│EPEC │Centrul European de Expertiză în│
│ │domeniul PPP │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SEC │Sistemul European de Conturi │
├─────┼────────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├─────┼────────────────────────────────┤
│FBCF │Formarea Brută de Capital Fix │
├─────┼────────────────────────────────┤
│MDBDP│Manual privind Deficitul Bugetar│
│ │şi Datoria Publică │
├─────┼────────────────────────────────┤
│INS │Institutul Naţional de │
│ │Statistică │
├─────┼────────────────────────────────┤
│UMIP │Unitatea de Management al │
│ │Investiţiilor Publice │
├─────┼────────────────────────────────┤
│PPP │Parteneriat Public-Privat │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SP │Societate de Proiect │
└─────┴────────────────────────────────┘


    CUPRINS
    1. SCOPUL ACESTUI DOCUMENT
    1.1. Scopul acestui Ghid
    1.2. Ghid de lectură
    1.3. Definiţie

    2. TRATAMENTUL STATISTIC AL PROIECTELOR
    2.1. Metodologia de determinare a tratamentului statistic al proiectelor de tip PPP şi de Concesiune
    2.2. Procesul de determinare a tratamentului statistic al proiectelor de PPP sau de Concesiune
    2.3. Consecinţe privind pregătirea proiectelor de PPP şi de Concesiune

    ANEXA 1: LISTĂ DE CLAUZE STANDARD ÎN CONTRACTELE DE PPP CARE INFLUENŢEAZĂ TRATAMENTUL STATISTIC
    ANEXA 2: IMPACTUL ASUPRA DATORIEI PUBLICE ŞI DEFICITULUI BUGETAR

    LISTA FIGURILOR
        Figura 1: Documentaţia integrală care constituie Ghidului Naţional privind Pregătirea şi Achiziţionarea PPP- urilor
        Figura 2: Impactul tratamentului statistic al proiectului de PPP asupra datoriei publice şi deficitului bugetar
        Figura 3: Evaluarea tratamentului statistic în procesul de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor

    LISTA DE TABELE
        Tabelul 1: Lista de întrebări pentru a determina dacă contractul este sau nu un PPP (Sursa: Eurostat/EPEC)
        Tabelul 2: Tabel cu Clauzele Standard în Contractele de PPP care Influenţează Tratamentul Statistic (Sursa: Eurostat/EPEC)
        Tabelul 3: Exemplu de impact asupra conturilor publice pentru un proiect de PPP în afara bilanţului
        Tabelul 4: Exemplu de impact asupra conturilor administraţiei publice în cazul unui proiect de PPP înregistrat în bilanţ
        Tabelul 5: Exemplu de impact asupra conturilor publice pentru un proiect de Concesiune clasificat ca fiind în afara bilanţului
        Tabelul 6: Exemplu de impact asupra conturilor publice pentru un proiect de Concesiune înscris în bilanţ
    1. SCOPUL ACESTUI DOCUMENT
    1.1. Scopul acestui Ghid
        Prezentul Ghid îşi propune să le ofere autorităţilor publice şi practicienilor din domeniul PPP din România o abordare şi o metodologie concrete pentru definirea şi evaluarea impactului proiectelor de PPP şi de Concesiune asupra datoriei publice şi deficitului bugetar. Cadrul prescris de prezentul Ghid este fundamentat pe practicile de evaluare a impactului datoriei publice şi a deficitului bugetar pe pieţele de PPP mature din Europa şi oferă îndrumări cu privire la modul în care ele ar putea fi aplicate în contextul PPP din România. Acest cadru se bazează, în special, pe:
        ● normele de contabilitate naţională ale Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010),
        ● Manual on Government Deficit and Debt, 2022 edition (MGDD) (Manual privind Deficitul Bugetar şi Datoria Publică, ediţia 2022 (MDBDPJ), care implementează normele contabile ale SEC 2010 pentru sectorul public,
    ● A Guide to the Statistical Treatment of PPPs (2016) (Ghid privind Tratamentul Statistic al PPP-urilor (2016)), publicat în comun de către Eurostat şi EPEC în 2016, care oferă îndrumări mai detaliate privind aplicarea normelor contabile naţionale şi a celor cuprinse în MDBDP pentru contractele de PPP, precum şi Clarification on the Application of a Guide to the Statistical Treatment of PPPs: Responses to Frequently Asked Questions published in 2022 (Clarificări privind aplicarea unui Ghid privind Tratamentul Statistic al PPP-urilor: Răspunsuri la întrebările Frecvente publicat în 2022), şi
    ● A Guide to the Statistical Treatment of Energy Performance Contracts (Ghid privind Tratamentul Statistic al Contractelor de Performanţă Energetică) (2018), publicat în comun de către Eurostat şi de BEI, care oferă îndrumări privind evaluarea tratamentului statistic al CPE-urilor.

        Aceste documente sunt în strânsă legătură unele cu altele şi trebuie citite împreună. Prin urmare, Ghidul Eurostat/EPEC se bazează pe normele SEC/normele cuprinse în MDBDP şi au menirea să explice modul în care aceste norme trebuie aplicate în contextul PPP-urilor.
     Prezentul Ghid completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat ("Legea PPP") şi Legea Nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii ("Legea Concesiunilor") şi trebuie urmat atunci când se evaluează tratamentul statistic al unui proiect de PPP sau de concesiune în cursul pregătirii proiectului şi după semnarea contractului de PPP sau de Concesiune. Prezentul Ghid abordează următoarele subiecte:
        ● Metodologia pentru determinarea tratamentului statistic al proiectelor de PPP şi de Concesiune;
        ● Procesul de determinare a tratamentului statistic al proiectelor de PPP şi de Concesiune în contextul pregătirii şi achiziţiei de proiecte de PPP şi de Concesiune în România, inclusiv desemnarea părţilor responsabile pentru fiecare etapă a procesului;şi
        ● Impactul tratamentului statistic al proiectelor de PPP şi de Concesiune asupra impactului produs de proiect cu privire la datoria publică şi deficitul bugetar.


    1.2. Ghid de lectură
        Capitolul 2 descrie conceptul şi scopul tratamentului statistic al proiectelor de PPP şi de Concesiune, precum şi procesul de urmat în cursul pregătirii şi achiziţiei proiectelor de PPP şi de Concesiune pentru determinarea şi implementarea tratamentului statistic.
        Capitolul 3 descrie impactul tratamentului statistic al proiectelor de PPP şi de Concesiune asupra datoriei publice şi a deficitului public pe durata contractului de PPP şi de Concesiune.
        Prezentul ghid face parte din Ghidul Naţional privind Pregătirea şi Achiziţionarea PPP-urilor şi trebuie citit în strânsă legătură cu procedurile şi cu metodologia furnizate în setul de documente care fac parte din acest Ghid (a se vedea Figura 1).
    Figura 1: Documentaţia integrală care constituie Ghidului Naţional
    privind Pregătirea şi Achiziţionarea PPP-urilor
 (a se vedea imaginea asociată)

    1.3. Definiţie
        În prezentul document, termenul de Parteneriat Public-Privat (PPP) înseamnă: "Un contract pe termen lung încheiat între o autoritate publică şi o întreprindere din sectorul privat pentru livrarea unei infrastructuri publice sau a unui serviciu public care se află în responsabilitatea unei agenţii de stat,care transferă riscuri substanţiale către partea privată, include furnizarea de finanţare din surse private şi în care accentul este pus pe specificaţiile rezultatelor proiectului mai degrabă decât pe datele de intrare aferente proiectului de PPP, legate de un sistem de plată bazat pe indicatori de performanţă."*1)
        *1) Definiţie bazată pe definiţia dată PPP-ului de către EPEC.

        Legislaţia română distinge între PPP-uri şi Concesiuni. PPP-urile sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat ("Legea PPP"), iar concesiunile sunt definite în Legea Nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii ("Legea Concesiunilor").
    Legea PPP distinge în mod specific între aceste două noţiuni. Legea PPP impune ca studiul de fundamentare să demonstreze că "...mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obţinute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăti efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public.*2)" Această distincţie este în concordanţă cu terminologia utilizată în cadrul Eurostat, care impune că majoritatea veniturilor obţinute de contractant să provină de la entitatea publică pentru ca proiectul să fie considerat un PPP.
    *2) Legea PPP, articolul 2.

        Prin urmare, atât conform Eurostat cât şi conform Legii PPP, un proiect nu poate fi un PPP dacă mai mult de jumătate (50%) din venituri provin din plăţi efectuate de către utilizatorii bunului (bunurilor) sau ai serviciului (serviciilor) public(e). Totodată, proiectul nu poate fi considerat un PPP dacă veniturile primite de partenerul public de la utilizatori depăşesc 50% din valoarea plăţilor efectuate de către partenerul public contractantului privat. Totuşi, trebuie remarcat că faptul că un proiect este contractat în temeiul unei anumite legi nu este în sine relevant pentru a determina dacă proiectul poate fi considerat un PPP sau o Concesiune pentru scopuri statistice conform normelor Eurostat. În prezentul document, termenul de Contract de Performanţă Energetică (CPE) înseamnă: "Un aranjament contractual între o autoritate publică şi un partener pentru furnizarea de măsuri de eficienţă energetică (care implică cheltuieli de capital cu lucrări de construcţii şi/sau cu echipamente şi/sau cu furnizarea de servicii conexe)."*3) Un CPE poate fi tratat ca un PPP dacă nivelul cheltuielilor de capital pentru furnizarea de măsuri de eficienţă energetică constituie mai mult de jumătate (50%) din valoarea activului din contract după finalizarea lucrărilor, iar contractantul este remunerat pe baza disponibilităţii sau a cererii pentru infrastructura existentă. Dacă această condiţie este îndeplinită, normele PPP privind tratamentul statistic se aplică proiectului. în caz contrar, trebuie consultat Ghidul privind Tratamentul Statistic al CPE-urilor.
        *3) Definiţie bazată pe definiţia dată CPE-ului de către EPEC.

        Prezentul Ghid privind evaluarea impactului asupra datoriei publice şi deficitului bugetar se aplică PPP-urilor şi Concesiunilor.


    2. TRATAMENTUL STATISTIC AL PROIECTELOR
    2.1. Metodologia de determinare a tratamentului statistic al proiectelor de tip PPP şi de Concesiune
        În conturile naţionale, atât un proiect de PPP, cât şi un proiect de Concesiune (sau bunurile construite în cadrul contractelor de PPP sau de Concesiune) pot fi înregistrate în bilanţul administraţiei publice sau în afara acestuia, adică pot fi alocate fie la bilanţul partenerului public, fie la bilanţul partenerului privat în cadrul contractului de PPP sau de Concesiune. Aceasta se numeşte tratamentul statistic al unui proiect de PPP sau de Concesiune. Pentru scopuri statistice, dacă proiectul îndeplineşte criteriile unui proiect de PPP definite de Eurostat şi, prin urmare, respectă normele din Ghidul privind Tratamentul Statistic al PPP-urilor, aceasta implică faptul că este tratat drept un PPP din punct de vedere statistic. Figura de mai jos ilustrează felul în care datoria şi deficitul public sunt afectate în mod diferit de tratamentul statistic al proiectului.
    Figura 2: Impactul tratamentului statistic al proiectului de PPP
    asupra datoriei publice şi deficitului bugetar
 (a se vedea imaginea asociată)
        Trebuie remarcat faptul că tratamentul statistic al unui proiect de PPP sau de Concesiune este separat şi nu trebuie confundat cu tratamentul bugetar şi contabil al proiectului din perspectiva autorităţii contractante.

┌──────────────────────────────────────┐
│Pentru mai multe detalii cu privire la│
│suportabilitatea şi bugetarea │
│proiectelor, vă rugăm să consultaţi │
│Ghidul Naţional privind Evaluarea │
│Suportabilităţii proiectelor de PPP. │
└──────────────────────────────────────┘

    2.1.1. Determinarea tipurilor de contract şi a entităţilor:
        Având în vedere că regulile de determinare a tratamentului statistic sunt diferite pentru diferite tipuri de proiecte, anterior determinării impactului proiectului asupra datoriei publice şi deficitului bugetar, este necesar:
    1) Să determinaţi tipul de contract - dacă este un PPP sau o Concesiune din punct de vedere al tratamentului statistic. Vă rugăm să consultaţi Capitolul 2 din Ghidul Eurostat/EPEC privind Tratamentul Statistic al PPP-urilor, care descrie caracteristicile unui proiect de PPP, şi secţiunea 6.3.1.5 din MDBDP (2022), care descrie caracteristicile unei Concesiuni conform Eurostat;
    2) Să determinaţi clasificarea ambelor părţi la contract din punct de vedere al sectorului statistic. În scopul determinării tratamentului statistic, părţile la contract trebuie clasificate dacă se află în interiorul sau în afara sectorului general al administraţiei publice.
        ● În conformitate cu Ghidul Eurostat/EPEC, pentru ca un proiect să fie tratat statistic ca un PPP*4) şi să se aplice regulile din Ghid, presupunând că proiectul are celelalte caracteristici ale unui PPP, autoritatea contractantă trebuie clasificată în interiorul sectorului general al administraţiei publice. Această clasificare este efectuată de obicei de către INS, care publică lista unităţilor clasificate în sectorul general al administraţiei publice în Anexa la Inventarul metodelor, procedurilor şi surselor utilizate pentru elaborarea informaţiilor privind deficitul şi datoria şi a conturilor sectoriale ale administraţiei publice care stau la baza acestora în conformitate cu SEC 2010*5). Este de aşteptat ca această listă să fie actualizată anual.
        *4) Chiar dacă proiectul este clasificat drept un PPP şi, prin urmare, se aplică normele Eurostat privind PPP-urile, proiectul poate fi stabilit totuşi ca aflându-se sau nu în bilanţul public în funcţie de analiza efectuată în conformitate cu normele Eurostat privind PPP-urile.
        *5) Vă rugăm să consultaţi https://ec.europa.eu/eurostat/web/government-finance-statistics/excessive-deficit-procedure/edp-inventories pentru cel mai recent Inventar.

        ● În ceea ce priveşte partenerul privat, acesta trebuie să fie în afara sectorului general al administraţiei publice pentru ca un proiect să fie tratat ca un PPP.
    - Ca regulă generală, dacă o SP este partea contractantă la contractul de PPP, iar SP este controlată de entităţi private sau de entităţi publice clasificate în afara sectorului general al administraţiei publice şi care nu acţionează în baza unei instrucţiuni exprese sau implicite a administraţiei publice în contextul acestui proiect, atunci proiectul poate urma regulile de tratament statistic al proiectelor de PPP, presupunând că proiectul are celelalte caracteristici ale unui PPP. Pe de altă parte, dacă SP este controlată de către administraţia publică, contractantul (SP) va fi clasificat în sectorul general al administraţiei publice, iar proiectul nu poate fi considerat un PPP pentru scopul tratamentului statistic şi va figura în bilanţul administraţiei publice*6).
        *6) Decizia privind modul în care se stabileşte care este partea care controlează contractantul (inclusiv în cazul unei SP) se bazează pe o serie de factori şi pe circumstanţele specifice proiectului. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultaţi paginile 20-21 din Ghidul Eurostat/EPEC.

    – Dacă entitatea care semnează contractul nu este o SP, dacă contractantul nu este controlat de administraţia publică, contractantul este clasificat în afara sectorului general al administraţiei publice, iar proiectul poate fi tratat statistic ca un PPP. Totuşi, în cazul în care contractantul este controlat de entitatea publică, care nu este considerată un "producător de pe piaţă" în termeni statistici (adică o unitate sau o întreprindere a cărei producţie este în mare parte sau în totalitate comercializată)*7), contractantul este clasificat în cadrul sectorului public, iar proiectul nu va fi considerat un PPP şi va figura în bilanţul administraţiei publice*8).
        *7) Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultaţi paginile 19-20 din Ghidul Eurostat/EPEC.
        *8) Vă rugăm să consultaţi Capitolul 2 din Ghidul privind Tratamentul Statistic al PPP-urilor (2016) şi Ghidul privind Tratamentul Statistic al CPE-urilor (2018) pentru o descriere completă a clasificării statistice a contractantului din punct de vedere al sectorului.




        Ca urmare a acestui exerciţiu, devine clar dacă din punct de vedere statistic proiectul este un PPP sau o Concesiune şi, prin urmare, devine clar ce reguli de determinare a tratamentului statistic ar trebui să se aplice, iar apoi procesul poate începe.

    2.1.2. Determinarea tratamentului statistic:
        În conformitate cu normele SEC, proprietatea economică asupra unui bun dintr-un PPP sau dintr-o Concesiune nu poate fi împărţită între administraţia publică şi contractantul privat şi trebuie înregistrată fie ca bun public, fie ca bun neguvernamental. Prin urmare, dacă bunul dintr-un PPP sau dintr-o Concesiune este înregistrat în bilanţul administraţiei publice, atunci întreaga valoare a bunului din PPP sau din Concesiune şi pasivele aferente acestuia trebuie înregistrate în bilanţul administraţiei publice.
        Având în vedere că, potrivit normelor menţionate mai sus, proiectul de PPP sau de Concesiune ar trebui alocat în bilanţul proprietarului economic al bunului din PPP sau din Concesiune, adică partea care deţine în esenţă, în mod considerabil, toate riscurile şi beneficiile aferente unui bun fix (chiar dacă regimul ar putea fi diferit din punct de vedere juridic). Decizia cu privire la proprietatea economică şi, prin urmare, tratamentul statistic al proiectului de PPP sau de Concesiune se bazează în principal pe alocarea riscurilor şi a recompenselor asociate bunului. în cazul în care alocarea riscurilor şi a recompenselor nu este concludentă, proprietatea economică îi revine părţii care deţine controlul economic asupra bunului conform contractului, adică părţii care controlează specificaţiile, exploatarea şi serviciile furnizate în urma utilizării acestuia şi deţine controlul asupra bunului după încheierea duratei contractului. Astfel, proprietatea economică ar trebui atribuită părţii care va obţine cele mai multe recompense şi va suporta cele mai multe riscuri asociate cu bunul. Ca regulă de bază, bunurile din PPP şi din Concesiune pot fi considerate neguvernamentale (adică înregistrate în afara bilanţului administraţiei publice) dacă există dovezi solide că antreprenorul privat suportă majoritatea riscurilor şi primeşte majoritatea recompenselor asociate cu aceste bunuri. Există reguli precise pentru a face acest lucru, astfel cum este descris mai jos.
    2.1.2.1. Determinarea tratamentului statistic al proiectelor de PPP:
        Pentru proiectele de PPP, procesul de determinare a tratamentului statistic este explicat în mod exhaustiv în Ghidul Eurostat/EPEC privind Tratamentul Statistic al PPP-urilor şi trebuie să se conformeze acestuia.
        Pentru a determina care dintre părţi suportă cea mai mare parte a riscului în cadrul proiectului, evaluarea ar trebui să analizeze clauzele contractului de PPP în ceea ce priveşte distribuţia riscurilor şi a recompenselor, cum ar fi clauzele privind finanţarea din fonduri publice, garanţiile furnizate de administraţia publică, clauzele privind rezilierea şi alocarea bunurilor la sfârşitul contractului de PPP. Prin urmare, determinarea tratamentului statistic al proiectului de PPP va depinde de numeroase caracteristici specifice ale acordului de PPP şi, în special, de repartizarea detaliată a riscurilor stabilită în contractul de PPP. Ghidul Eurostat/EPEC citat mai sus descrie în mod specific şi foarte detaliat, folosind structura unui contract de PPP tipic, care sunt clauzele contractului de PPP sau care combinaţii ale acestora ar putea influenţa tratamentul statistic al proiectului de PPP şi ar putea să îl introducă în sau să îl scoată din bilanţul administraţiei publice cu ocazia estimării datoriei publice şi deficitului a bugetar.
        Tratamentul statistic este determinat în trei etape, astfel cum se arată în Ghidul Eurostat/EPEC:
    1) Identificarea clauzelor contractului de PPP care pot influenţa tratamentul statistic al proiectului. Cele mai tipice clauze contractuale care influenţează tratamentul statistic al unui proiect PPP sunt prezentate în Capitolul 3 din Ghidul Eurostat/EPEC. Pentru fiecare dintre clauzele tipice ale contractului, Ghidul stabileşte dacă respectiva clauză afectează tratamentul statistic (adică dacă aceasta creşte şansele ca proiectul de PPP să figureze în bilanţul administraţiei publice) sau nu. De asemenea, Ghidul oferă o indicaţie cu privire la magnitudinea influenţei pe care o are fiecare clauză asupra tratamentului statistic, alocându-le în funcţie de categoria de importanţă: includere automată în bilanţ, foarte mare, mare sau moderată. Lista celor mai frecvent utilizate clauze ale contractelor de PPP care influenţează tratamentul statistic este rezumată şi clasificată pe categorii în tabelul din Anexa acestui Ghid, care trebuie citit împreună cu corpul principal al Ghidului Eurostat/EPEC.
    2) Analiza magnitudinii impactului economic al fiecăreia dintre aceste clauze asupra proiectului. Odată ce clauzele relevante sunt identificate şi clasificate în funcţie de importanţa lor pentru tratamentul statistic, este important să se analizeze dacă unele dintre aceste clauze pot fi reclasificate pe baza caracteristicilor specifice ale proiectului avut în vedere. De exemplu, să presupunem că rezultatele etapei 1 demonstrează că acele clauze contractuale care vizează Cazurile de Compensare sunt clasificate ca fiind de importanţă ridicată în conformitate cu Capitolul 3 din Ghidul Eurostat/EPEC. Totuşi, în acest proiect specific avut în vedere, compensaţia se referă la un eveniment care are o probabilitate foarte scăzută de a se produce şi un impact economic foarte scăzut. Prin urmare, aceste clauze ar putea fi reclasificate ca fiind de importanţă moderată*9) şi ar putea permite clasificarea proiectului (după luarea în considerare a tuturor celorlalţi factori relevanţi) în cadrul pragului care trebuie avut în vedere pentru aplicarea tratamentului extrabilanţier;
        *9) Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultaţi paginile 139-140 din Ghidul Eurostat/EPEC.

    3) Încheierea evaluării tratamentului statistic, care include acordarea unui punctaj proiectului în funcţie de unele dintre aceste clauze care îl influenţează. Capitolul 4 din Ghidul Eurostat/EPEC oferă o indicaţie cu privire la praguri, în cadrul cărora ar trebui să se încadreze proiectul de PPP pentru a fi luat în considerare în vederea aplicării tratamentului extrabilanţier.


    2.1.2.2. Determinarea tratamentului statistic al proiectelor de Concesiune:
        În cazul proiectelor de Concesiune, majoritatea veniturilor antreprenorului privat provin din tarifele de utilizare, iar plăţile din fonduri publice (dacă ele există) constituie o minoritate din veniturile contractantului. Prin urmare, în acest caz, concesionarul suportă, de obicei, cea mai mare parte a riscului comercial şi, deci, proprietatea economică şi, prin urmare, pasivele concesiunii sunt alocate, cel mai frecvent, contractantului privat.
        Pentru ca proiectul de Concesiune să nu fie inclus în bilanţul administraţiei publice, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
    - Concesionarul trebuie să fie o societate privată sau o societate publică autonomă, adică un concesionar public care are autonomie de decizie în ceea ce priveşte funcţia sa principală;
    – Plăţile efectuate de utilizatorii bunului către Concesionar trebuie să reprezinte majoritatea (peste 50%) veniturilor contractantului privat conform contractului de Concesiune, fie direct, fie indirect;
    – Majoritatea costurilor de construcţie (sau de renovare) sunt suportate, conform contractului, de către concesionar. Cu titlu de exemplu, în situaţia în care exista din partea administraţiei publice o finanţare minoritară a cheltuielilor de capital şi în acelaşi timp se acorda o garanţie directa sau indirecta pentru partea majoritară din finanţarea rămasă a proiectului în legătură cu datoria asumată de concesionar prin împrumut, acest lucru conduce la înregistrarea activului concesionat în conturile administraţiei publice.;
    – Administraţia publică nu oferă nicio garanţie minimă cu privire la venituri sau vreun nivel minim de profitabilitate pentru concesionar;
    – Nu există niciun transfer de risc către administraţia publică, cu excepţia unor cazuri clar definite de forţă majoră, în care sprijinul din partea administraţiei publice este temporar şi limitat.

        Aceste condiţii sunt descrise şi explicate în detaliu în Secţiunea 6.3.1.5 din Manualul SEC privind Datoria Publică şi Deficitul Bugetar 2022.
        Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se consideră că administraţia publică suportă majoritatea riscurilor economice şi, prin urmare, bunurile din contractul de Concesiune ar trebui înregistrate în bilanţul administraţiei publice.



    2.2. Procesul de determinare a tratamentului statistic al proiectelor de PPP sau de Concesiune
    2.2.1. Evaluarea preliminară a tratamentului statistic în Etapa 1: identificarea şi selectarea proiectelor de PPP
        Este o bună practică să se procedeze la o evaluare preliminară a tratamentului statistic al proiectului la începutul etapei de pregătire a acestuia, pentru a înţelege mai bine impactul pe care l-ar putea avea proiectul de PPP sau de Concesiune cu privire la situaţia fiscală a administraţiei publice înainte de lansarea procesului complet de evaluare a fezabilităţii, adică în etapa Studiului de Prefezabilitate. Evaluarea unui proiect într-un stadiu incipient va oferi, de asemenea, informaţii despre modul în care alocarea preconizată a riscurilor (şi modificările ulterioare ale alocării riscurilor) poate influenţa tratamentul statistic.
        Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind evaluarea şi alocarea riscurilor, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea şi Alocarea Riscurilor.
        În primul rând, autoritatea contractantă ar trebui să determine dacă tratamentul statistic al proiectului de PPP sau al proiectului de Concesiune este o chestiune critică şi dacă decizia finală de a continua proiectul depinde de înregistrarea acestuia în afara bilanţului public. Dacă decizia de a continua proiectul este condiţionată de tratamentul statistic al acestuia, se recomandă să se înceapă evaluarea preliminară a tratamentului statistic al proiectului cât mai devreme posibil, adică în timpul etapei studiului de prefezabilitate.
     Având în vedere că acesta este un stadiu incipient al procesului de pregătire a proiectului iar contractul nu este încă elaborat, evaluarea va fi efectuată la un nivel foarte general, pe baza caracteristicilor proiectului cunoscute la momentul respectiv. în primul rând, trebuie identificate tipul de contract (adică dacă este un proiect de PPP sau de Concesiune) şi clasificarea ambelor părţi din punct de vedere al sectorului statistic (astfel cum este descris în Secţiunea 2.1.1). Odată ce aceste aspecte sunt determinate şi sunt cunoscute regulile care trebuie urmate pentru evaluarea tratamentului statistic, următorul pas este să se procedeze la evaluarea iniţială. în acest scop, este recomandat ca autoritatea contractantă să includă tabelul prezentat în Anexa 1 în studiul de prefezabilitate şi să îl completeze iniţial în măsura în care este posibil. în această etapă, ar trebui să se acorde atenţie caracteristicilor proiectului care se încadrează în categoria "Automat ÎN BILANŢ" - dacă oricare dintre aceste caracteristici este prezentă, acest lucru poate influenţa decizia de a continua proiectul. Treptat, pe măsură ce proiectul este structurat şi devin disponibile mai multe informaţii, tabelul va fi completat în continuare, iar alte categorii vor fi adăugate sau eliminate.

┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Evaluarea preliminară a │
│ │tratamentului statistic │
│Ce? │în Etapa 1: Identificarea│
│ │şi selectarea proiectelor│
│ │de PPP │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Când? │Ca parte a Studiului de │
│ │Prefezabilitate. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Se va efectua o evaluare │
│ │la nivel general şi se va│
│Care este │stabili dacă proiectul │
│obiectivul? │are deja caracteristici │
│ │care ar putea influenţa │
│ │datoria publică şi │
│ │deficitul bugetar. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. Se va determina tipul │
│ │de contract şi se vor │
│ │clasifica părţile │
│ │contractante din punct de│
│ │vedere al sectorului │
│ │statistic. │
│ │2. Se va întocmi o listă │
│ │iniţială a celor mai │
│ │relevante clauze │
│ │contractuale tipice (pe │
│ │baza SEC 2010, a MDBDP │
│ │2022 şi a Ghidului │
│ │Eurostat/EPEC, vă rugăm │
│ │să consultaţi Anexa 1 │
│Cum │pentru referinţe). │
│ │3. Se va forma o idee │
│ │iniţială cu privire la │
│ │posibilitatea ca oricare │
│ │dintre caracteristicile │
│ │proiectului să se │
│ │încadreze în categoria │
│ │„Automat ÎN BILANŢ" şi │
│ │vor fi identificate acele│
│ │caracteristici care sunt │
│ │cele mai susceptibile de │
│ │a influenţa tratamentul │
│ │statistic (pe baza │
│ │informaţiilor disponibile│
│ │în etapa de studiului de │
│ │prefezabilitate). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea Contractantă.│
│ │Este opţional, dar se │
│ │recomandă ca UMIP să │
│ │verifice dacă Autoritatea│
│ │Contractantă a efectuat │
│ │evaluarea preliminară a │
│ │tratamentului statistic │
│ │în conformitate cu │
│ │normele şi informaţiile │
│ │disponibile. În acest │
│ │stadiu, verificarea nu │
│ │este obligatorie, însă │
│ │este importantă în faza │
│ │iniţială, în interesul ca│
│ │autoritatea contractantă │
│ │să aibă o primă │
│ │confirmare pozitivă cu │
│ │privire la potenţialul │
│ │tratament statistic. │
│ │Reţineţi că UMIP nu poate│
│ │emite nicio decizie │
│ │definitivă cu privire la │
│ │tratamentul statistic al │
│ │proiectului, ci mai │
│ │degrabă verifică dacă │
│ │evaluarea necesară a fost│
│ │efectuată în mod │
│ │corespunzător de către │
│ │Autoritatea Contractantă.│
│ │Reţineţi că, în această │
│ │etapă, se cunosc prea │
│ │puţine informaţii despre │
│ │viitoarele clauze │
│ │contractuale, iar │
│ │Institutul Naţional de │
│Cine este │Statistică (INS) îşi │
│responsabil?│emite opinia oficială │
│ │numai ulterior semnării │
│ │contractului. Cu toate │
│ │acestea, odată ce │
│ │proiectul trece la etapa │
│ │Studiului de Fundamentare│
│ │şi sunt redactate │
│ │clauzele proiectului de │
│ │contract (Etapa 3), se │
│ │recomandă ca │
│ │reprezentanţii INS să fie│
│ │incluşi în grupul de │
│ │lucru al proiectului, │
│ │astfel încât să fie │
│ │prezenţi în timpul etapei│
│ │de pregătire a │
│ │proiectului, pentru a │
│ │observa tratamentul │
│ │statistic prezumat al │
│ │proiectului. │
│ │Trebuie clarificat faptul│
│ │că, în toate etapele │
│ │premergătoare semnării │
│ │contractului, INS nu │
│ │poate oferi un răspuns cu│
│ │privire la tratamentul │
│ │statistic al proiectului.│
│ │Totodată, reţineţi că, în│
│ │acest stadiu, decizia de │
│ │a continua un proiect sub│
│ │formă de PPP nu a fost │
│ │încă luată şi, ca atare, │
│ │consultanţii ar putea să │
│ │nu fie încă angajaţi. │
│ │Este probabil ca aceştia │
│ │să fie angajaţi începând │
│ │cu Etapa 2. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Împreună cu scanarea │
│ │potenţialului de │
│ │implementare sub formă de│
│ │PPP, evaluarea │
│ │preliminară a riscurilor │
│ │şi a suportabilităţii, │
│ │aceasta va contribui la │
│ │fundamentarea deciziei de│
│ │sprijinire a evaluării şi│
│Care este │dezvoltării ulterioare a │
│rezultatul? │proiectului ca potenţial │
│ │PPP. │
│ │Dacă proiectul trece la │
│ │faza următoare, evaluarea│
│ │ipotetică a tratamentului│
│ │statistic va fi │
│ │reexaminată şi revizuită │
│ │mai în detaliu în cursul │
│ │etapei Studiului de │
│ │Fezabilitate & │
│ │Fundamentare. │
└────────────┴─────────────────────────┘


    2.2.2. Evaluarea intermediară a tratamentului statistic în Etapa 2: pregătirea unui studiu de Fezabilitate şi de Fundamentare
        A doua etapă în evaluarea tratamentului statistic al proiectului are loc în contextul Studiului de Fezabilitate & Fundamentare. Legea PPP prevede că studiul de fundamentare trebuie să demonstreze "...în ce măsură obligaţiile care urmează să fie asumate de către partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public- privat afectează limitele de datorie publică şi deficit bugetar, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene"*10). Celelalte componente ale Studiului de Fezabilitate & Fundamentare (şi activităţile întreprinse în cursul elaborării acestui studiu) trebuie să informeze evaluarea tratamentului statistic. La rândul său, evaluarea tratamentului statistic va constitui, de asemenea, o componentă a Studiului de Fezabilitate & Fundamentare.
    *10) Legea PPP, articolul 22

        Prezentul ghid descrie toate cerinţele pentru evaluarea tratamentului statistic al unui proiect în cursul Studiului de Fezabilitate & Fundamentare.

┌──────────────────────────────────────┐
│Pentru toate celelalte cerinţe privind│
│Studiul de Fezabilitate & Fundamentare│
│(care nu sunt direct legate de │
│evaluarea tratamentului statistic), vă│
│rugăm să consultaţi Anexa 2 la Ghidul │
│Naţional privind procesele de │
│pregătire si de achiziţie aferente │
│proiectelor de PPP. │
└──────────────────────────────────────┘

        Punctul de plecare pentru evaluarea tratamentului statistic în Etapa 2 este rezultatul Evaluării preliminare a tratamentului statistic din Etapa 1: Identificarea şi selectarea proiectelor de PPP. Pe parcursul acestei etape se cunosc din ce în ce mai multe informaţii despre proiect şi se dezvoltă propunerea de alocare a riscurilor aferente proiectului, care, la rândul său, influenţează proprietatea economică şi, prin urmare, tratamentul statistic al proiectului. Dacă decizia finală de a continua proiectul depinde de înregistrarea acestuia în afara bilanţului public, acesta va fi un proces gradual pe măsură ce este elaborată alocarea propusă a riscurilor, iar caracteristicile relevante ale proiectului care influenţează tratamentul statistic pot fi adăugate, modificate sau eliminate în funcţie de impactul global asupra tratamentului. Totuşi, este important să vă asiguraţi că este verificat impactul oricărei astfel de modificări efectuate în vederea obţinerii unui tratament în afara bilanţului asupra măsurii în care domeniul de aplicare al proiectului continuă să răspundă nevoilor identificate, asupra viabilităţii economice, asupra raportului cost-beneficiu, asupra suportabilităţii, asupra finanţabilităţii şi asupra acceptării de către piaţă.

┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Evaluarea intermediară a │
│ │tratamentului statistic │
│Ce? │în Etapa 2: Pregătirea │
│ │unui Studiu de │
│ │Fezabilitate & │
│ │Fundamentare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │În cadrul Studiului de │
│ │Fezabilitate & │
│ │Fundamentare, pe baza │
│ │mecanismului recomandat │
│ │de alocare a riscurilor │
│ │şi de plată şi/sau a │
│ │clauzelor modelului de │
│ │contract standard │
│ │ajustate în raport cu │
│ │caracteristicile │
│ │specifice ale │
│ │proiectului, dacă este │
│ │cazul. │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Pentru mai multe │
│Când? │informaţii şi îndrumări │
│ │privind evaluarea şi │
│ │alocarea riscurilor, │
│ │mecanismul de plată şi │
│ │clauzele modelului de │
│ │contract standard, │
│ │consultaţi Ghidul │
│ │Naţional privind │
│ │Evaluarea si Alocarea │
│ │Riscurilor, Ghidul │
│ │Naţional privind │
│ │Evaluarea │
│ │Suportabilităţii │
│ │proiectelor de PPP şi │
│ │Ghidul Naţional privind │
│ │Contractele de PPP. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Se va stabili dacă şi cum│
│ │ar fi datoria publică şi │
│ │deficitul bugetar │
│Care este │afectate de proiect şi │
│obiectivul? │dacă aveţi capacitatea de│
│ │a efectua corecţii cu │
│ │privire la structura │
│ │proiectului (dacă este │
│ │necesar). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. Revizuirea │
│ │rezultatelor evaluării │
│ │preliminare a │
│ │tratamentului statistic │
│ │din Etapa 1: │
│ │Identificarea şi │
│ │selectarea proiectelor de│
│ │PPP. Există │
│ │caracteristici noi ale │
│ │proiectului care nu au │
│ │fost luate în considerare│
│ │iniţial, dar care acum │
│ │sunt relevante pentru │
│ │tratamentul statistic al │
│ │proiectului (pe baza │
│ │altor componente ale │
│ │studiului de fundamentare│
│ │şi a propunerii de │
│ │alocare a riscurilor)? │
│ │Actualizarea listei │
│ │pentru a include noi │
│ │informaţii/constatări cu │
│ │privire la proiect │
│ │rezultate din studiul de │
│ │fundamentare şi care vor │
│ │defini mai clar │
│ │caracteristicile │
│ │proiectului care pot │
│Cum? │influenţa tratamentul │
│ │statistic. │
│ │2. Revizuirea evaluării │
│ │iniţiale din Evaluarea │
│ │preliminară a │
│ │tratamentului statistic │
│ │din Etapa 1: │
│ │Identificarea şi │
│ │selectarea proiectelor de│
│ │PPP şi clasificarea │
│ │caracteristicilor │
│ │proiectului. Există │
│ │caracteristici care se │
│ │încadrează în categoria │
│ │„Automat în BILANŢ" sau │
│ │„FOARTE RIDICAT"? │
│ │Verificarea dacă aceste │
│ │caracteristici pot fi │
│ │revizuite în propunerea │
│ │de alocare a riscurilor. │
│ │Această evaluare se poate│
│ │baza pe mecanismul │
│ │recomandat de alocare a │
│ │riscurilor şi de plată şi│
│ │pe clauzele modelului de │
│ │contract standard │
│ │ajustate în funcţie de │
│ │caracteristicile │
│ │specifice proiectului, │
│ │dacă este cazul. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea Contractantă │
│ │cu ajutorul │
│ │consultanţilor. │
│ │Ca parte a procesului de │
│ │avizare, UMIP ar trebui │
│ │să verifice dacă │
│ │Autoritatea Contractantă │
│ │a efectuat evaluarea │
│ │provizorie a │
│ │tratamentului statistic │
│ │în conformitate cu │
│ │normele şi informaţiile │
│ │disponibile. Reţineţi că │
│ │UMIP nu poate emite nicio│
│ │decizie definitivă cu │
│ │privire la tratamentul │
│ │statistic al proiectului,│
│ │ci mai degrabă verifică │
│ │dacă evaluarea necesară a│
│ │fost efectuată în mod │
│ │corespunzător de către │
│ │Autoritatea Contractantă.│
│ │Reţineţi că, în acest │
│ │stadiu, proiectul de │
│ │contract nu este încă │
│Cine este │elaborat, iar INS nu îşi │
│responsabil?│poate exprima opinia │
│ │oficială. Totuşi, odată │
│ │ce proiectul trece la │
│ │etapa Studiului de │
│ │Fezabilitate & │
│ │Fundamentare şi este │
│ │pregătit proiectul de │
│ │clauze contractuale (Faza│
│ │1 a Etapei 3: Atribuirea │
│ │PPP-ului), se recomandă │
│ │ca reprezentanţii INS să │
│ │fie incluşi în grupul de │
│ │lucru al proiectului │
│ │astfel încât aceştia să │
│ │fie prezenţi în cursul │
│ │etapei de pregătire a │
│ │proiectului, pentru a │
│ │observa tratamentul │
│ │statistic prezumat al │
│ │proiectului. Trebuie │
│ │clarificat faptul că, în │
│ │toate etapele │
│ │premergătoare semnării │
│ │contractului, INS nu │
│ │poate oferi un răspuns cu│
│ │privire la tratamentul │
│ │statistic al proiectului.│
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Împreună cu alte │
│ │componente ale Studiului │
│ │de Fezabilitate & │
│ │Fundamentare, aceasta va │
│ │contribui la │
│ │fundamentarea deciziei de│
│Care este │a trece la Etapa 3: │
│rezultatul? │Atribuirea PPP-ului, │
│ │inclusiv lansarea │
│ │procedurii de atribuire │
│ │şi impactul viitor │
│ │prezumat al proiectului │
│ │asupra datoriei publice │
│ │şi deficitului bugetar. │
└────────────┴─────────────────────────┘


    2.2.3. Reconfirmarea şi actualizarea Evaluării Tratamentului Statistic în Faza 1 a Etapei 3: Atribuirea PPP-ului
        Odată ce este elaborat proiectul de contract de PPP sau de Concesiune, ar trebui efectuată pe baza acestuia o evaluare mai aprofundată a impactului proiectului de PPP sau de Concesiune asupra datoriei publice şi a deficitului bugetar, anterior luării unei decizii de lansare a procedurii de atribuire.
        Dacă, pe parcursul elaborării ulterioare a proiectului de PPP sau de Concesiune, acordul de PPP sau de Concesiune şi termenii contractuali sunt modificaţi în ce priveşte oricare dintre aspectele (de exemplu, alocarea riscurilor) care pot influenţa tratamentul statistic al proiectului, evaluarea trebuie revalidată sau revizuită.
        Obţinerea evaluării tratamentului statistic anterior luării deciziei de lansare a procedurii de atribuire este responsabilitatea autorităţii contractante, iar în această etapă evaluarea pentru fiecare proiect de PPP sau de Concesiune poate fi realizată cu ajutorul consilierilor. Se recomandă ca INS să fie prezent pentru a observa tratamentul statistic timpuriu al proiectului în această etapă, pe baza proiectului de contract de PPP sau de Concesiune. Trebuie precizat că, în acest stadiu, INS poate asista, dar nu poate interveni, întrucât INS îşi poate da opinia oficială numai după semnarea contractului.

┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Reconfirmarea şi │
│ │Actualizarea Evaluării │
│Ce? │Tratamentului Statistic │
│ │în Faza 1 a Etapei 3: │
│ │Atribuirea PPP-ului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Anterior deciziei de │
│ │lansare a procedurii de │
│Când? │atribuire, odată ce │
│ │proiectul de documentaţie│
│ │de atribuire este │
│ │pregătit. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Se va stabili dacă şi cum│
│ │ar fi datoria publică şi │
│ │deficitul bugetar │
│ │afectate de proiect şi │
│Care este │dacă aveţi capacitatea de│
│obiectivul? │a efectua corecţii cu │
│ │privire la structura │
│ │proiectului (dacă este │
│ │necesar) anterior │
│ │lansării procedurii de │
│ │atribuire. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. Revizuirea │
│ │rezultatelor evaluării │
│ │intermediare a │
│ │tratamentului statistic │
│ │în Etapa 2: Pregătirea │
│ │unui studiu de │
│ │Fezabilitate & │
│ │Fundamentare. Pe măsură │
│ │ce proiectul de contract │
│ │de PPP sau de Concesiune │
│ │este gata, actualizaţi │
│ │lista cu noi categorii │
│ │pentru a include analiza │
│ │proiectului de clauze │
│ │contractuale pe baza SEC │
│Cum? │2010, a MDBDP 2022 pentru│
│ │contractul de Concesiune │
│ │şi a Ghidului privind │
│ │Tratamentul Statistic al │
│ │PPP- urilor (2016) pentru│
│ │contractul de PPP. │
│ │2. Se recomandă să se │
│ │informeze şi să se │
│ │împărtăşească │
│ │informaţiile despre │
│ │proiect cu INS pentru a │
│ │obţine o părere opţională│
│ │din partea acestora. în │
│ │această etapă nu se poate│
│ │obţine nicio opinie │
│ │oficială din partea INS. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea Contractantă,│
│ │cu ajutorul consilierilor│
│ │şi a îndrumărilor din │
│ │partea INS. │
│ │Este opţional, însă se │
│ │recomandă ca UMIP să │
│ │verifice dacă Autoritatea│
│ │Contractantă a efectuat │
│ │evaluarea tratamentului │
│ │statistic în conformitate│
│Cine este │cu normele şi │
│responsabil?│informaţiile disponibile.│
│ │Reţineţi că UMIP nu poate│
│ │lua nicio decizie │
│ │definitivă cu privire la │
│ │tratamentul statistic al │
│ │proiectului, ci mai │
│ │degrabă poate verifica │
│ │dacă evaluarea necesară a│
│ │fost efectuată în mod │
│ │corespunzător de către │
│ │Autoritatea Contractantă.│
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Împreună cu alte │
│ │componente ale studiului │
│ │de fundamentare, aceasta │
│ │va contribui la │
│Care este │fundamentarea deciziei de│
│rezultatul? │lansare a procedurii de │
│ │atribuire şi a impact │
│ │viitor prezumat al │
│ │proiectului asupra │
│ │datoriei publice şi │
│ │deficitului bugetar. │
└────────────┴─────────────────────────┘


    2.2.4. Reconfirmarea şi actualizarea Evaluării Tratamentului Statistic în Faza 4 a Etapei 3: Atribuirea PPP-ului
        După finalizarea studiului de Fezabilitate & Fundamentare, elaborarea proiectului de contract de PPP sau de Concesiune şi luarea deciziei de a trece la etapa de atribuire, proiectul de contract de PPP sau de Concesiune este pus la dispoziţia potenţialilor ofertanţi ca parte a documentaţiei de atribuire. întrucât, în această etapă autoritatea contractantă interacţionează cu potenţialii ofertanţi şi pot fi aduse anumite modificări la propunerea de alocare a riscurilor, orice modificări trebuie revalidate în ceea ce priveşte impactul lor asupra clauzelor proiectului de contract de PPP sau de Concesiune şi asupra tratamentului statistic al proiectului. Dacă oricare dintre modificări influenţează în mod negativ tratamentul statistic, acest lucru ar trebui să contribuie la fundamentarea consultărilor ulterioare cu potenţialii ofertanţi.
        Rezultatul acestui proces de (re)validare a tratamentului statistic preconizat rezultat în cursul procedurii de atribuire va fi o verificare finală anterioară deciziei de semnare a contractului de PPP sau de Concesiune.

┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │Reconfirmarea şi │
│ │actualizarea Evaluării │
│Ce │Tratamentului Statistic în│
│ │Faza 4 a Etapei 3: │
│ │Atribuirea PPP-ului │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │În cursul fazei de │
│Când │consultare şi de │
│ │atribuire. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Actualizarea şi │
│ │finalizarea evaluării │
│Obiectiv │impactului preconizat al │
│ │proiectului asupra │
│ │datoriei publice şi │
│ │deficitului bugetar. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │1. Actualizarea evaluării │
│ │tratamentului statistic │
│ │(Faza 1 a Etapei 3) pe │
│ │baza dialogului cu │
│ │ofertanţii. │
│Cum │2. Verificarea │
│ │tratamentului statistic │
│ │preconizat înainte de a │
│ │proceda la încheierea │
│ │contractului de PPP sau de│
│ │Concesiune. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Autoritatea Contractantă, │
│Cine este │cu ajutorul consultanţilor│
│responsabil│şi a îndrumărilor din │
│ │partea INS. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Rezultat │Tratamentul statistic al │
│ │proiectului. │
└───────────┴──────────────────────────┘


    2.2.5. Evaluarea finală a tratamentului statistic în Faza 5 a Etapei 3: Atribuirea PPP-ului
        Decizia privind tratamentul statistic al proiectului este luată de INS şi, în ultimă instanţă, de către Eurostat, dacă INS decide să se adreseze acestuia din urmă pentru avizare, pe baza contractului de PPP sau de Concesiune încheiat.*11) Autoritatea contractantă are obligaţia de a furniza o copie a contractului de PPP sau de concesiune semnat către INS în termen de 30 de zile de la semnarea contractului. INS ar trebui să analizeze documentaţia de PPP sau de Concesiune şi să decidă dacă proiectul de PPP sau de Concesiune trebuie clasificat ca proiect în bilanţ sau în afara bilanţului, în conformitate cu regulile statistice prevăzute în Sec 2010, MGDD şi Ghidul Eurostat pentru Tratamentul Statistic al PPP-urilor/ EPEC.
        *11) Eurostat poate modifica tratamentul contabil al unui proiect în cazul în care încadrarea iniţială a proiectului se dovedeşte a fi greşită.

        Totuşi, întrucât contractul este deja încheiat, este tardiv a mai fi modificate clauzele contractului de PPP sau de Concesiune în vederea schimbării tratamentul său statistic. Prin urmare, este esenţial să se efectueze o evaluare internă finală a tratamentului statistic preconizat anterior adoptării unei decizii de a încheia contractul de PPP sau de Concesiune.
        Cu toate acestea, după cum s-a subliniat anterior, având în vedere că tratamentul statistic este probabil să fie un factor determinant pentru administraţia publică română în decizia sa de a demara procedura de atribuire a PPP-ului şi a concesiunii şi de a încheia un contract de PPP sau de Concesiune, se recomandă prezenţa timpurie a INS. în plus, având în vedere că tratamentul statistic va fi verificat în cele din urmă de Eurostat, care este arbitrul final în această privinţă, INS are posibilitatea de a solicita punct de vedere ex-ante al Eurostat în cazul în care există incertitudini privind tratamentul statistic al contractului de PPP sau de Concesiune pe care nu le poate soluţiona în etapa finală. Trebuie remarcat că, dacă INS decide să solicite punctul de vedere al Eurostat, această decizie trebuie luată în considerare în calendarul proiectului, deoarece primirea răspunsului de la Eurostat poate dura până la două luni, în timp ce, în conformitate cu legislaţia PPP-urilor, timpul disponibil pentru evaluare poate fi limitat. Reţineţi că orice punct de vedere al INS/Eurostat în etapa precontractuală nu obligă în nici un fel autorităţile respective;tratamentul statistic oficial poate fi pronunţat numai după semnarea contractului.
        În mod normal, decizia finală cu privire la tratamentul statistic rămâne valabilă pe întreaga durată a contractului de PPP sau de Concesiune. Totuşi, dacă există modificări ale contractului de PPP sau de Concesiune ulterior semnării sale, este important să se analizeze dacă tratamentul statistic iniţial al proiectului a fost afectat de aceste modificări şi, în caz afirmativ, tratamentul statistic trebuie reevaluat pentru a reflecta aceste modificări. Prin urmare, chestiunea tratamentului statistic trebuie să fie, totodată, un factor avut în vedere cu ocazia adoptării deciziilor privind orice modificare a contractului de PPP sau de Concesiune.

┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Evaluarea finală a │
│Ce? │tratamentului statistic │
│ │în Faza 5 a Etapei 3: │
│ │Atribuirea PPP-ului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │După încheierea │
│Când? │contractului de PPP sau │
│ │de Concesiune. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Actualizarea şi │
│ │finalizarea evaluării │
│Care este │efectului preconizat al │
│obiectivul? │proiectului asupra │
│ │datoriei publice şi │
│ │deficitului bugetar. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Copia contractului de PPP│
│ │sau de Concesiune semnat │
│Cum? │va fi trimisă la INS │
│ │pentru evaluarea finală a│
│ │tratamentului statistic. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Cine este │INS şi Eurostat. │
│responsabil?│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Care este │Tratamentul statistic al │
│rezultatul? │proiectului. │
└────────────┴─────────────────────────┘

    Figura 3: Evaluarea tratamentului statistic în procesul
    de pregătire şi de achiziţie a PPP-urilor
 (a se vedea imaginea asociată)
        În concluzie, în cadrul procesului de pregătire şi de achiziţie a proiectelor de PPP sau de Concesiune ar trebui să se evalueze tratamentul statistic:
    1) În mod preliminar, ca parte a studiului de prefezabilitate, pe baza informaţiilor iniţiale disponibile cu privire la proiect (de către autoritatea contractantă, în prezenţa INS);
    2) La început, ca parte a Studiului de Fundamentare, pe bază de informaţii mai detaliate cu privire la proiect şi pe baza alocării propuse a riscurilor şi, odată ce proiectul de contract de PPP sau de Concesiune este pregătit, anterior deciziei de a trece la etapa de atribuire şi anterior lansării procedurii de atribuire (de către autoritatea contractantă cu sprijinul consilierilor şi în prezenţa INS); şi
    3) În timpul procedurii de atribuire, înainte de semnarea contractului, dacă se efectuează modificări ale dispoziţiilor contractuale în timpul consultărilor cu potenţialii ofertanţi (de către Autoritatea Contractantă cu sprijinul consultanţilor şi în prezenţa INS) şi după semnarea versiunii finale a contractului de PPP sau de Concesiune (această etapă finală este reprezentată de evaluarea şi tratamentul statistic oficial emis de către INS şi, dacă INS solicită acest lucru, de către Eurostat).



    2.3. Consecinţe privind pregătirea proiectelor de PPP şi de Concesiune
        Concentrarea excesivă asupra asigurării faptului că proiectul nu intră în bilanţul administraţiei publice poate dăuna pregătirii proiectului şi poate determina administraţia publică să utilizeze abordarea PPP-ului sau a Concesiunii în situaţii în care achiziţiile publice tradiţionale ar fi fost mai adecvate. în unele cazuri, este posibil să nu fie suficient de avantajoasă implicarea sectorului privat sau un proiect poate oferi un raport calitate-preţ slab dacă este achiziţionat sub formă de PPP sau de Concesiune, printre alte motive. în cele din urmă, şi cel mai important, concentrarea excesivă asupra înregistrării extrabilanţiere poate crea iluzia suportabilităţii. Trebuie subliniat faptul că, indiferent de tratamentul statistic al unui proiect, un proiect de PPP sau de Concesiune implică angajamente financiare pe termen lung care afectează în mod inevitabil bugetul administraţiei publice.

┌──────────────────────────────────────┐
│Pentru mai multe informaţii si │
│îndrumări cu privire la analiza │
│suportabilităţii, vă rugăm să │
│consultaţi Ghidul Naţional privind │
│Evaluarea Suportabilităţii PPP-urilor │
└──────────────────────────────────────┘



    ANEXA 1

        Listă de clauze standard în contractele de
        PPP care influenţează tratamentul statistic*12)
        *12) Pe baza anexei la Ghidul Eurostat/EPEC privind Tratamentul Statistic al PPP-urilor.
        Tabelul furnizat în Anexa la ghidul Eurostat/EPEC reprezintă un punct de plecare excelent cu privire la efectuarea evaluării preliminare şi intermediare a tratamentului statistic al proiectelor de PPP şi de Concesiune şi la crearea listei iniţiale a caracteristicilor proiectului care pot influenţa acest lucru. Tabelul ar trebui utilizat de autoritatea contractantă (cu unele îndrumări din partea INS) în cursul etapei de pregătire a proiectului, pentru a înţelege ce reguli se vor aplica la evaluarea tratamentului statistic, care va fi tratamentul statistic prezumat al proiectului şi pentru a face ajustările necesare la caracteristicile proiectului, dacă este cazul.
        Determinarea tipului de contract şi a entităţilor
        Având în vedere că normele de determinare a tratamentului statistic sunt diferite pentru diferitele tipuri de proiecte, înainte de a determina impactul proiectului asupra datoriei şi deficitului public, este necesar să se determine tipul de contract, clasificarea sectorului statistic al părţilor din contract şi, prin urmare, normele relevante care trebuie urmate pentru evaluarea tratamentului statistic.
        Tabelul 1: Lista de întrebări pentru a determina dacă contractul este sau nu un PPP (Sursa: Eurostat/EPEC)

┌────────────────────────┬─────────────┐
│ │Trimitere la │
│ │Ghidul │
│Întrebare │Eurostat/EPEC│
│ │pentru │
│ │detalii │
│ │suplimentare.│
├────────────────────────┴─────────────┤
│1. Clasificarea părţilor contractante │
│din punct de vedere al sectorului │
│statistic │
├────────────────────────┬─────────────┤
│ │Clasificarea │
│Autoritatea Contractantă│Autorităţii │
│este clasificată în │din punct de │
│interiorul sau în afara │vedere al │
│sectorului general al │sectorului │
│administraţiei publice? │statistic │
│ │(p.19) │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Este partenerul privat o│ │
│SP controlată de │ │
│entităţi private sau, │Clasificarea │
│dacă nu este o SP, este │Partenerului │
│fie controlată de │Privat din │
│entităţi private, fie │punct de │
│controlată de │vedere al │
│administraţia publică şi│sectorului │
│evaluată ca „producător │statistic │
│de pe piaţă" în │(pp.19-22) │
│conformitate cu │ │
│regulamentul Eurostat? │ │
├────────────────────────┴─────────────┤
│2. Sursa veniturilor partenerului │
│privat │
├────────────────────────┬─────────────┤
│Este o entitate publică │ │
│sursa directă a │ │
│majorităţii veniturilor │PPP sau │
│pe care partenerul │concesiune │
│privat va fi îndreptăţit│(pp.22-23) │
│să le primească în │ │
│temeiul contractului? │ │
├────────────────────────┴─────────────┤
│3. Tipul de activ care urmează să fie │
│furnizat de către partenerul privat în│
│cadrul contractului │
├────────────────────────┬─────────────┤
│Implică contractul o │ │
│investiţie într-un activ│Tip de activ │
│clar identificabil şi │(p.23) │
│proiectat în mod │ │
│specific? │ │
├────────────────────────┴─────────────┤
│4. Natura lucrărilor care urmează să │
│fie efectuate de către partenerul │
│privat în cadrul contractului │
├────────────────────────┬─────────────┤
│Implică contractul │ │
│cheltuieli de către │ │
│Partener fie (a) pentru │ │
│construirea unui nou │ │
│activ, fie (b) pentru │ │
│renovarea, modernizarea │Reabilitarea,│
│sau renovarea unui bun │renovarea sau│
│existent, cu o valoare a│modernizarea │
│cheltuielilor de capital│activelor │
│ale Partenerului în │existente │
│cadrul contractului care│(pp.23- 24) │
│să reprezinte, în acest │ │
│din urmă caz, cel puţin │ │
│50% din valoarea │ │
│activului după │ │
│finalizarea lucrărilor? │ │
├────────────────────────┴─────────────┤
│5. Durata de viaţă economică a │
│activului şi durata contractului │
├────────────────────────┬─────────────┤
│Are contractul o fază │ │
│operaţională de 10 ani │ │
│sau mai mult, care │Durata de │
│acoperă o parte │viaţă │
│semnificativă din durata│economică a │
│de viaţă economică a │activului/ │
│activului şi cel puţin │durata │
│un ciclu de întreţinere │contractului │
│majoră sau de înlocuire │de PPP │
│a unor componente │(pp.24-25) │
│semnificative ale │ │
│activului? │ │
├────────────────────────┴─────────────┤
│6. Domeniul de aplicare a serviciilor │
│care urmează să fie furnizate de │
│partenerul privat în cadrul │
│contractului │
├────────────────────────┬─────────────┤
│Necesită activul o │ │
│întreţinere permanentă │Domeniul de │
│şi este Partenerul │aplicare a │
│obligat să efectueze o │serviciilor │
│astfel de întreţinere pe│care urmează │
│durata contractului în │să fie │
│vederea punerii acestuia│furnizate de │
│la dispoziţia │către │
│Autorităţii Publice sau │Partener │
│a altor utilizatori │(p.25) │
│finali? │ │
├────────────────────────┴─────────────┤
│7. Veniturile încasate de │
│administraţia publică de pe urma │
│proiectului │
├────────────────────────┬─────────────┤
│Veniturile pe care se │ │
│preconizează că le va │ │
│încasa Autoritatea │ │
│Publică de la │ │
│utilizatorii activului │Veniturile │
│sunt mai mici de 50% din│primite de │
│valoarea totală a │administraţia│
│plăţilor pe care se │publică de pe│
│preconizează că │urma │
│Autoritatea Publică le │proiectului │
│va face către Partener │(pag.25-26) │
│pe durata contractului │ │
│(ambele sume comparate │ │
│pe baza valorii │ │
│actualizate nete, la │ │
│închiderea financiară)? │ │
└────────────────────────┴─────────────┘



    Evaluarea statistică preliminară a tratamentului
        Odată ce contractul preconizat este considerat ca fiind susceptibil de a intra sub incidenţa normelor care se aplică PPP-urilor, se pot aplica normele Eurostat privind determinarea tratamentului statistic al clauzelor contractului. în cursul evaluării preliminare, chiar dacă prevederile contractului de PPP sau de Concesiune nu sunt încă elaborate, ar putea fi util să se parcurgă deja fiecare dintre prevederile din tabelul de mai jos şi să se verifice dacă vreunul dintre aspectele prezentate în prima coloană este deja prezent în structura proiectului, pe baza informaţiilor iniţiale despre proiect disponibile la momentul respectiv.
        În acest stadiu, trebuie acordată o atenţie deosebită caracteristicilor marcate în coloana "Automat ÎN BILANŢ", deoarece acestea sunt aspectele care au cu siguranţă un impact asupra tratamentului statistic şi, prin urmare, ar putea influenţa decizia de a continua dezvoltarea proiectului.
        Pentru a efectua evaluarea preliminară, autoritatea contractantă trebuie să ia următoarele măsuri:
    1) În tabelul de mai jos, căutaţi caracteristicile proiectului care sunt marcate cu culoare în coloana "Automat ÎN BILANŢ";
    2) Verificaţi paragrafele relevante, indicate în coloana "Referinţă la Capitolul 3 din ghidul Eurostat/EPEC", legate de aceste caracteristici;
    3) În cazul în care această caracteristică este prezentă în structura preliminară a proiectului, marcaţi-o cu V' în coloană;
    4) După verificarea tuturor caracteristicilor proiectului care pot pune automat proiectul în bilanţul administraţiei publice, verificaţi dacă vreuna dintre caracteristicile marcate cu culoare în coloana "Importanţă FOARTE MARE" este prezentă în structura proiectului şi, în caz afirmativ, marcaţi-o cu V' în coloana respectivă;
    5) După ce treceţi în revistă toate caracteristicile relevante ale proiectului cunoscute la momentul respectiv, adunaţi numărul de [v] din fiecare coloană.

        Ghidul Eurostat/EPEC descrie în detaliu sistemul de punctaj care ghidează decizia privind tratamentul statistic al proiectului de PPP (a se vedea Capitolul 4 din Ghidul Eurostat/EPEC). Pentru Concesiuni, poate fi urmată o abordare similară, dar care să respecte normele SEC/ale MDBDP pentru tratamentul statistic al proiectelor de Concesiune.

    Evaluarea provizorie a tratamentului statistic
        În etapa de evaluare intermediară a tratamentului statistic, revizuiţi şi reevaluaţi evaluarea iniţială din evaluarea preliminară. Repetaţi paşii din etapa anterioară, incluzând în evaluare şi restul coloanelor (probleme de nivel ÎNALT şi MODERAT). Dacă se modifică alocarea propusă a riscurilor, repetaţi procesul pentru caracteristicile proiectului afectate de această modificare.

    Reconfirmarea şi actualizarea Evaluării Tratamentului Statistic
        Odată ce proiectul de contract de PPP sau de Concesiune este finalizat, repetaţi aceşti paşi, dar în această etapă pentru clauzele relevante ale proiectului din proiectul de contract de PPP sau de Concesiune.

    Evaluarea finală a tratamentului statistic
        În cursul procedurii de atribuire, pe măsură ce autoritatea contractantă interacţionează cu potenţialii ofertanţi şi, eventual, se aduc anumite modificări la propunerea de alocare a riscurilor, acestea ar trebui să fie revalidate în continuare în ceea ce priveşte impactul lor asupra tratamentului statistic al proiectului. Prin urmare, clauzele proiectului de contract trebuie verificate, urmând etapele descrise mai sus, până la verificarea finală anterioară deciziei de semnare a contractului de PPP sau de Concesiune.
        În tabelul de mai jos se face trimitere la Clauzele Standard în contractele de PPP. Pentru mai multe informaţii privind Clauzele Standard în contractele de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul de utilizare a Clauzelor Standard din contractele de PPP.
        Tabelul 2: Tabel cu Clauzele Standard în Contractele de PPP care Influenţează Tratamentul Statistic (Sursa: Eurostat/EPEC)

┌───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│ │Ghidul │ │ │ │ │ │
│ │Eurostat/│Referinţă │ │ │ │ │
│Caracteristicile │EPEC │la Clauzele│Automat│Importanţă│Importanţă│Importanţă│
│proiectului │Referinţă│Standard în│ÎN │FOARTE │MARE │MODERATĂ │
│ │la │contracte │BILANŢ │MARE │ │ │
│ │Capitolul│le de PPP │ │ │ │ │
│ │3 │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 2: Proiectarea şi construirea activului │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Responsabilitatea │ │ │ │ │ │ │
│pentru proiectare: │ │4.1,4.6, │ │ │ │ │
│aspecte legate de │ │12.1, 12.2,│ │ │ │ │
│asumarea riscurilor│2.1 │12.3, 14, │ │ │[v] │ │
│de către │ │15, 16.5, │ │ │ │ │
│Autoritate, astfel │ │19.4, 20, │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │29, 33, 37 │ │ │ │ │
│Tema 2.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Finalizarea │ │ │ │ │ │ │
│construcţiei: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│criteriile de │2.3 │18 │ │ │[v] │ │
│finalizare, astfel │ │ │ │ │ │ │
│cum sunt descrise │ │ │ │ │ │ │
│la Tema 2.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Finalizarea │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │
│construcţie: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│finalizarea pe │2.3 │18, 19,33 │ │ │[v] │ │
│etape şi de Plăţile│ │ │ │ │ │ │
│Operaţionale pe │ │ │ │ │ │ │
│etape, astfel cum │ │ │ │ │ │ │
│sunt descrise la │ │ │ │ │ │ │
│Tema 3.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Identificarea │ │ │ │ │ │ │
│defectelor minore: │2.4 │18 │ │ │[v] │ │
│aspecte descrise la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 2.4 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Rambursarea │ │ │ │ │ │ │
│costurilor │ │ │ │ │ │ │
│suportate de │2.5 │2, 10, 11, │ │ │[v] │ │
│Autoritate: aspecte│ │16, 17 │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│2.5 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 3: Exploatarea şi întreţinerea activului │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Responsabilitatea │ │ │ │ │ │ │
│pentru exploatare │ │ │ │ │ │ │
│şi întreţinere: │ │ │ │ │ │ │
│aspecte legate de │ │ │ │ │ │ │
│responsabilitatea │3.1 │20.2 │ │ │[v] │ │
│Autorităţii pentru │ │ │ │ │ │ │
│întreţinere, astfel│ │ │ │ │ │ │
│cum este descrisă │ │ │ │ │ │ │
│la Tema 3.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Standardele de │ │ │ │ │ │ │
│exploatare şi de │ │ │ │ │ │ │
│întreţinere: │3.2 │22, 26 │[v] │ │ │ │
│aspecte descrise la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 3.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Planul de │ │ │ │ │ │ │
│întreţinere: │ │ │ │ │ │ │
│aspecte legate de │ │ │ │ │ │ │
│aprobarea │ │ │ │ │ │ │
│Autorităţii care │3.3 │20.2 │ │ │[v] │ │
│reduc riscul │ │ │ │ │ │ │
│Partenerului, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema 3.3│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Planul de │ │ │ │ │ │ │
│întreţinere: │ │ │ │ │ │ │
│aspecte legate de │ │20.2, │ │ │ │ │
│necesitatea ca │3.3 │23.2.4, │ │ │ │[v] │
│Partenerul să │ │23.2.5 │ │ │ │ │
│suporte costurile, │ │ │ │ │ │ │
│aşa cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema 3.3│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Fonduri pentru │ │ │ │ │ │ │
│întreţinere: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│asumarea de către │ │20.2, │ │ │ │ │
│Autoritate a │3.4 │23.2.4, │ │ │[v] │ │
│riscului unui fond │ │23.2.5 │ │ │ │ │
│de întreţinere, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema 3.4│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Fondul de │ │ │ │ │ │ │
│întreţinere: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│faptul că │ │ │ │ │ │ │
│Autoritatea │ │20.2, │ │ │ │ │
│primeşte o │3.4 │23.2.4, │[v] │ │ │ │
│recompensă pentru │ │23.2.5 │ │ │ │ │
│un fond de │ │ │ │ │ │ │
│întreţinere, astfel│ │ │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 3.4 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Întreţinere: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│faptul că │ │ │ │ │ │ │
│Autoritatea │ │ │ │ │ │ │
│beneficiază de │3.4 │20.2 │[v] │ │ │ │
│economii cu │ │ │ │ │ │ │
│costurile de │ │ │ │ │ │ │
│întreţinere, astfel│ │ │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 3.4 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 4: Mecanismul de Plată │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Ajustări pentru │ │ │ │ │ │ │
│indisponibilitate │ │ │ │ │ │ │
│şi performanţa │ │ │ │ │ │ │
│slabă a │4.2 │29.2, 29.3 │[v] │ │ │ │
│serviciilor: │ │ │ │ │ │ │
│aspecte descrise la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 4.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Definirea │ │ │ │ │ │ │
│disponibilităţii / │ │ │ │ │ │ │
│indisponibilităţii:│ │ │ │ │ │ │
│prevederi care nu │ │ │ │ │ │ │
│reuşesc să │ │ │ │ │ │ │
│definească │4.3 │1, 29.3 │[v] │ │ │ │
│disponibilitatea / │ │ │ │ │ │ │
│indisponibilitatea,│ │ │ │ │ │ │
│astfel cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│4.3 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Măsurarea │ │ │ │ │ │ │
│disponibilităţii şi│ │ │ │ │ │ │
│a performanţei: │4.5 │29 │[v] │ │ │ │
│problema descrisă │ │ │ │ │ │ │
│la Tema 4.5 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Deducerile pentru │ │ │ │ │ │ │
│indisponibilitate: │ │ │ │ │ │ │
│neaplicarea │ │ │ │ │ │ │
│principiului │4.6.1 │29 │[v] │ │ │ │
│proporţionalităţii,│ │ │ │ │ │ │
│aşa cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│4.6.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Deducerile de │ │ │ │ │ │ │
│indisponibilitate: │ │ │ │ │ │ │
│utilizarea │ │ │ │ │ │ │
│necorespunzătoare a│ │ │ │ │ │ │
│ponderilor de │4.6.1 │29.2 │ │ │[v] │ │
│suprafaţă şi de │ │ │ │ │ │ │
│timp, aşa cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│4.6.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Perioade de │ │ │ │ │ │ │
│rectificare: │ │ │ │ │ │ │
│prevederea unor │ │ │ │ │ │ │
│perioade de │ │ │ │ │ │ │
│reparaţii sau de │4.6.3 │29 │ │ │ │[v] │
│rectificare │ │ │ │ │ │ │
│nejustificat de │ │ │ │ │ │ │
│lungi, astfel cum │ │ │ │ │ │ │
│sunt descrise la │ │ │ │ │ │ │
│Tema 4.6.3 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Indisponibil, dar │ │ │ │ │ │ │
│utilizat: │ │ │ │ │ │ │
│dispoziţii care │ │ │ │ │ │ │
│reduc deducerile cu│4.6.6 │29 │ │ │ │[v] │
│mai mult de 50 %, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│4.6.6 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Cauze │ │ │ │ │ │ │
│justificative: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│clauzele privind │ │ │ │ │ │ │
│cauzele │4.7.1 │33.2, 33.4 │ │ │[v] │ │
│justificative, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│4.7.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Perioadele de │ │ │ │ │ │ │
│graţie: dispoziţii │ │ │ │ │ │ │
│privind perioadele │ │ │ │ │ │ │
│de graţie │4.7.2 │29.2, 33 │ │ │ │[v] │
│nejustificat de │ │ │ │ │ │ │
│lungi, descrise la │ │ │ │ │ │ │
│Tema 4.7.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Toleranţe/excepţii │ │ │ │ │ │ │
│de minimis: │ │ │ │ │ │ │
│dispoziţii privind │ │ │ │ │ │ │
│toleranţele cu un │ │ │ │ │ │ │
│impact │4.7.3 │29.2, 33 │ │ │[v] │ │
│nesemnificativ, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│4.7.3 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Plafoane pentru │ │ │ │ │ │ │
│deduceri: │ │ │ │ │ │ │
│dispoziţii care │ │ │ │ │ │ │
│subminează │ │ │ │ │ │ │
│principiul │4.7.4 │29.2 │[v] │ │ │ │
│proporţionalităţii,│ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│4.7.4 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Ajustări în funcţie│ │ │ │ │ │ │
│de utilizare: │ │ │ │ │ │ │
│clauze pentru │ │33.1, │ │ │ │ │
│ajustarea în sens │ │Calendarul │ │ │ │ │
│descrescător a │4.8 │Mecanismul │ │ │[v] │ │
│Plăţilor │ │de Plată │ │ │ │ │
│Operaţionale, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema 4.8│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│categoriilor de │ │ │ │ │ │ │
│Plăţi Operaţionale │ │ │ │ │ │ │
│bazate pe cerere: │ │ │ │ │ │ │
│fixarea la zero sau│ │33.1, │ │ │ │ │
│aproape de acesta a│4.10.2 │Calendarul │[v] │ │ │ │
│preţului unitar din│ │Mecanismul │ │ │ │ │
│categoria cu cea │ │de Plată │ │ │ │ │
│mai mare utilizare,│ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│4.10.2. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│categoriilor de │ │ │ │ │ │ │
│Plăţi Operaţionale │ │ │ │ │ │ │
│bazate pe cerere: │ │33.1, │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │Calendarul │ │ │ │ │
│categoriile de │4.10.2 │Mecanismul │ │ │[v] │ │
│utilizare │ │de Plată │ │ │ │ │
│superioară şi │ │ │ │ │ │ │
│inferioară, aşa cum│ │ │ │ │ │ │
│sunt descrise la │ │ │ │ │ │ │
│Tema 4.10.2. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Garanţii de │ │ │ │ │ │ │
│utilizare minimă │ │ │ │ │ │ │
│sau de venituri │4.10.2 şi│ │ │ │ │ │
│minime, astfel cum │4.10.3 │4.1.4 │[v] │ │ │ │
│sunt descrise la │ │ │ │ │ │ │
│temele 4.10.2 şi │ │ │ │ │ │ │
│4.10.3. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 5: Alte aranjamente privind plăţile │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Începerea Plăţilor │ │ │ │ │ │ │
│Operaţionale: │ │ │ │ │ │ │
│clauze pentru │ │32.1, 33.1,│ │ │ │ │
│plăţile care │ │34.1.1, │ │ │ │ │
│urmează să înceapă │5.1 │Calendarul │[v] │ │ │ │
│înainte de │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│finalizarea │ │de Plată │ │ │ │ │
│activului, astfel │ │ │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 5.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Stabilirea unor │ │ │ │ │ │ │
│criterii de │ │ │ │ │ │ │
│referinţă şi │ │33.1, │ │ │ │ │
│testarea pieţei: │ │51.3.3, │ │ │ │ │
│clauze care se │5.2 │Calendarul │[v] │ │ │ │
│aplică serviciilor │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│de întreţinere, │ │de Plată │ │ │ │ │
│astfel cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│5.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Stabilirea de │ │ │ │ │ │ │
│criterii de │ │ │ │ │ │ │
│referinţă şi │ │33.1, │ │ │ │ │
│testarea pieţei: │ │51.3.3, │ │ │ │ │
│clauze care nu │5.2 │Calendarul │ │ │[v] │ │
│îndeplinesc a doua │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│şi a treia condiţie│ │de Plată │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│5.2. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Costurile cu │ │ │ │ │ │ │
│utilităţile: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │33.1, │ │ │ │ │
│clauzele privind │5.3 │Calendarul │ │ │ │[v] │
│distribuţia │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│riscurilor, astfel │ │de Plată │ │ │ │ │
│cum sunt descrise │ │ │ │ │ │ │
│la Tema 5.3. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Indexare: aspecte │ │33.1, │ │ │ │ │
│descrise la Tema │5.4 │Calendarul │ │ │ │[v] │
│5.4 │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│ │ │de Plată │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Venituri obţinute │ │ │ │ │ │ │
│de la terţi: │ │ │ │ │ │ │
│Veniturile │ │33.1, │ │ │ │ │
│Autorităţii sunt │ │Calendarul │ │ │ │ │
│egale cu sau │5.5 │Mecanismul │ │ │[v] │ │
│depăşesc pragul de │ │de Plată │ │ │ │ │
│20%, astfel cum │ │ │ │ │ │ │
│este descris la │ │ │ │ │ │ │
│Tema 5.5. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Venituri obţinute │ │ │ │ │ │ │
│de la terţi: │ │ │ │ │ │ │
│Veniturile │ │33.1, │ │ │ │ │
│Autorităţii sunt │5.5 │Calendarul │ │ │ │[v] │
│egale cu sau │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│depăşesc pragul de │ │de Plată │ │ │ │ │
│5%, astfel cum este│ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema 5.5│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┴──────────┼──────────┴──────────┤
│Revizuiri ale │ │ │ │ │
│mecanismelor de │ │ │ │ │
│plată concepute să │ │33.1, │ │ │
│modifice alocarea │5.10 │Calendarul │ │Necesitată o analiză │
│riscurilor şi │ │Mecanismul │ │specifică │
│recompenselor în │ │de Plată │ │ │
│cadrul contractului│ │ │ │ │
│de PPP │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────────┴─────────────────────┤
│Tema 6: Despăgubiri, exonerări şi cazuri de forţă majoră │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Domeniul de │ │ │ │ │ │ │
│aplicare şi natura │ │ │ │ │ │ │
│evenimentelor: │ │ │ │ │ │ │
│clauze care nu │6.1 │37, 38 │ │ │[v] │ │
│îndeplinesc │ │ │ │ │ │ │
│condiţiile descrise│ │ │ │ │ │ │
│la Tema 6.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Cuantificarea │ │ │ │ │ │ │
│compensărilor/ │ │37, 38, │ │ │ │ │
│exonerărilor: │ │Calendarul │ │ │ │ │
│clauze care nu │6.1.4 │Ajustări │ │ │[v] │ │
│îndeplinesc │ │Financiare │ │ │ │ │
│condiţiile descrise│ │ │ │ │ │ │
│la Tema 6.1.4 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┴──────────┼──────────┴──────────┤
│Compensări, │ │ │ │ │
│exonerări şi cazuri│ │ │ │ │
│de forţă majoră │ │ │ │ │
│reglementate de │6.2 │37, 38 │ │Necesitată o analiză │
│dispoziţii de drept│ │ │ │specifică │
│public, astfel cum │ │ │ │ │
│sunt descrise la │ │ │ │ │
│Tema 6.2 │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴──────────────────┴─────────────────────┤
│Tema 7: Modificări ale contractului de PPP │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Modificări │ │ │ │ │ │ │
│efectuate de │ │ │ │ │ │ │
│Autoritate: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│compensarea/ │7.1 │35.1 │ │ │[v] │ │
│exonerarea │ │ │ │ │ │ │
│partenerilor, aşa │ │ │ │ │ │ │
│cum sunt descrise │ │ │ │ │ │ │
│la Tema 7.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Modificări │ │ │ │ │ │ │
│efectuate de │ │ │ │ │ │ │
│parteneri: │ │ │ │ │ │ │
│obligaţia │ │ │ │ │ │ │
│Autorităţii de a │7.2 │35.2 │ │ │[v] │ │
│accepta │ │ │ │ │ │ │
│modificările, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descrisă la Tema │ │ │ │ │ │ │
│7.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 8: Modificări legislative │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Modificarea │ │ │ │ │ │ │
│legislaţiei: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│asumarea de către │ │ │ │ │ │ │
│Autoritate a │8 │36 │ │ │ │[v] │
│riscului de │ │ │ │ │ │ │
│modificare a │ │ │ │ │ │ │
│legislaţiei, astfel│ │ │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 8 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 10: Garanţii şi despăgubiri │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬──────────────────┬─────────────────────┤
│Garanţii: │ │ │ │ │
│garanţiile care se │ │ │ │ │
│referă la riscuri │10.1 │40 │ │Necesitată o analiză │
│şi recompense, aşa │ │ │ │specifică │
│cum sunt descrise │ │ │ │ │
│la Tema 10.1. │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┬──────────┼──────────┬──────────┤
│Indemnizaţii │ │ │ │ │ │ │
│acordate de │ │ │ │ │ │ │
│Partener: limite │ │ │ │ │ │ │
│sau excluderi │ │ │ │ │ │ │
│privind │10.2 │41 │ │ │[v] │ │
│indemnizaţiile care│ │ │ │ │ │ │
│nu îndeplinesc │ │ │ │ │ │ │
│condiţiile descrise│ │ │ │ │ │ │
│la Tema 10.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Garanţii oferite de│ │ │ │ │ │ │
│Autoritate: │ │ │ │ │ │ │
│garanţii pentru │10.3 │41 │ │ │[v] │ │
│alte riscuri decât │ │ │ │ │ │ │
│cele descrise la │ │ │ │ │ │ │
│Tema 10.3 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 11: Încetarea anticipată a contractului de PPP │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Rezilierea din │ │ │ │ │ │ │
│culpa Autorităţii: │ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│factorii care │ │ │ │ │ │ │
│declanşează │ │ │ │ │ │ │
│rezilierea în caz │11.2 │43 │ │ │[v] │ │
│de neîndeplinire a │ │ │ │ │ │ │
│obligaţiilor de │ │ │ │ │ │ │
│către Autoritate, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│11.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 12: Compensări în caz de încetare anticipată a contractului │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Clauze care nu │ │ │ │ │ │ │
│păstrează pasivele │ │ │ │ │ │ │
│anterioare │ │ │ │ │ │ │
│încetării │12 │46 │ │ │[v] │ │
│contractului, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema 12│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┴──────────┼──────────┴──────────┤
│Compensaţia │ │ │ │ │
│Partenerului în caz│ │ │ │ │
│de reziliere: │ │ │ │ │
│probleme care nu │ │ │ │ │
│sunt cuprinse în │12.1 │46.2 │ │Necesitată o analiză │
│clauzele │ │ │ │specifică │
│contractuale, aşa │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │
│Abordarea 2 a Temei│ │ │ │ │
│12.1 │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┬──────────┼──────────┬──────────┤
│Compensaţia în caz │ │ │ │ │ │ │
│reziliere din culpa│ │ │ │ │ │ │
│Partenerului: │ │ │ │ │ │ │
│clauze referitoare │ │ │ │ │ │ │
│la re- atribuire │ │ │ │ │ │ │
│care nu ia în │ │ │ │ │ │ │
│considerare │ │ │ │ │ │ │
│performanţa │12.1 │46.2 │[v] │ │ │ │
│Partenerului în │ │ │ │ │ │ │
│cadrul proiectului │ │ │ │ │ │ │
│aşa cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise în │ │ │ │ │ │ │
│Abordarea 3 a Temei│ │ │ │ │ │ │
│12.1 (prima │ │ │ │ │ │ │
│condiţie enumerată)│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Compensaţia în caz │ │ │ │ │ │ │
│de reziliere din │ │ │ │ │ │ │
│culpa Partenerului:│ │ │ │ │ │ │
│probleme legate de │ │ │ │ │ │ │
│metodologia de │ │ │ │ │ │ │
│estimare a valorii │ │ │ │ │ │ │
│de piaţă a │12.1 │46.2 │[v] │ │ │ │
│contractului care │ │ │ │ │ │ │
│nu îndeplineşte │ │ │ │ │ │ │
│condiţiile descrise│ │ │ │ │ │ │
│în Abordarea 3 a │ │ │ │ │ │ │
│Temei 12.1 (a doua │ │ │ │ │ │ │
│condiţie enumerată)│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Compensaţia în caz │ │ │ │ │ │ │
│de reziliere din │ │ │ │ │ │ │
│culpa Partenerului:│ │ │ │ │ │ │
│clauze care nu │ │ │ │ │ │ │
│îndeplinesc │12.1 │46.2 │ │ │[v] │ │
│celelalte condiţii │ │ │ │ │ │ │
│enumerate în │ │ │ │ │ │ │
│Abordarea 3 a Temei│ │ │ │ │ │ │
│12.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Compensaţia în caz │ │ │ │ │ │ │
│de reziliere din │ │ │ │ │ │ │
│culpa Partenerului:│ │ │ │ │ │ │
│dispoziţii care nu │ │ │ │ │ │ │
│iau în considerare │ │ │ │ │ │ │
│performanţa │12.1 │46.2 │[v] │ │ │ │
│Partenerului în │ │ │ │ │ │ │
│cadrul proiectului,│ │ │ │ │ │ │
│aşa cum este │ │ │ │ │ │ │
│descrisă în │ │ │ │ │ │ │
│Abordarea 4 a Temei│ │ │ │ │ │ │
│12.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Compensaţia în caz │ │ │ │ │ │ │
│de reziliere din │ │ │ │ │ │ │
│culpa Partenerului:│ │ │ │ │ │ │
│dispoziţii care iau│ │ │ │ │ │ │
│în considerare doar│ │ │ │ │ │ │
│parţial performanţa│12.1 │46.2 │ │ │[v] │ │
│Partenerului în │ │ │ │ │ │ │
│cadrul proiectului,│ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descrisă în │ │ │ │ │ │ │
│Abordarea 4 a Temei│ │ │ │ │ │ │
│12.1. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Compensaţia în caz │ │ │ │ │ │ │
│de reziliere din │ │ │ │ │ │ │
│motive de forţă │ │ │ │ │ │ │
│majoră: problema │ │ │ │ │ │ │
│calculării │12.4 │46.3 │ │ │ │[v] │
│compensaţiei, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descrisă la Tema │ │ │ │ │ │ │
│12.4 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 13: Expirarea contractului de PPP │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Alocarea activului │ │ │ │ │ │ │
│la expirare: │ │ │ │ │ │ │
│alocarea activului │ │ │ │ │ │ │
│către Autoritate │ │45, 1.1, │ │ │ │ │
│(cu sau fără plată)│13.2 │1.4 │ │ │ │[v] │
│în cazul în care nu│ │ │ │ │ │ │
│sunt îndeplinite │ │ │ │ │ │ │
│condiţiile descrise│ │ │ │ │ │ │
│la Tema 13.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Starea activului la│ │ │ │ │ │ │
│expirare: problema │13.3 │23,45.1 │ │ │[v] │ │
│descrisă la Tema │ │ │ │ │ │ │
│13.3. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 14: Contracte de finanţare │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ │ │33.1, │ │ │ │ │
│Ajustarea ratelor │ │Calendarul │ │ │ │ │
│dobânzii: aspecte │ │Ajustării │ │ │ │ │
│descrise la Tema │14.2 │Financiare,│ │ │[v] │ │
│14.2. │ │Calendarul │ │ │ │ │
│ │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│ │ │de Plată │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Finanţare de către │ │ │ │ │ │ │
│Autoritate/ │ │ │ │ │ │ │
│administraţia │ │ │ │ │ │ │
│publică la sau │14.4 │Acorduri de│[v] │ │ │ │
│peste pragul de │ │Finanţare │ │ │ │ │
│50%, aşa cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│14.4. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Finanţare de către │ │ │ │ │ │ │
│Autoritate/ │ │ │ │ │ │ │
│administraţia │ │ │ │ │ │ │
│publică peste │14.4 │Acorduri de│ │[v] │ │ │
│pragul de o treime,│ │Finanţare │ │ │ │ │
│aşa cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│14.4. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Finanţare de către │ │ │ │ │ │ │
│Autoritate/ │ │ │ │ │ │ │
│Administraţia │ │ │ │ │ │ │
│publică peste │14.4 │Acorduri de│ │ │[v] │ │
│pragul de 10 %, │ │Finanţare │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │ │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│14.4 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Finanţare de către │ │ │ │ │ │ │
│Autoritate/ │ │ │ │ │ │ │
│Administraţia │ │ │ │ │ │ │
│publică până la │14.4 │Acorduri de│ │ │ │[v] │
│(inclusiv) pragul │ │Finanţare │ │ │ │ │
│de 10%, astfel cum │ │ │ │ │ │ │
│este descris la │ │ │ │ │ │ │
│Tema 14.4 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Furnizarea de │ │ │ │ │ │ │
│garanţii privind │ │33.1, │ │ │ │ │
│venitul minim/ │ │Calendarul │ │ │ │ │
│utilizarea minimă, │14.5 │Mecanismul │[v] │ │ │ │
│aşa cum este │ │de Plată │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│14.5. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Refinanţare: │ │ │ │ │ │ │
│Dreptul Autorităţii│ │ │ │ │ │ │
│de a refuza │ │ │ │ │ │ │
│aprobarea │ │ │ │ │ │ │
│refinanţării │14.6.1 │3.4 │ │ │[v] │ │
│propuse din motive │ │ │ │ │ │ │
│nelimitate, astfel │ │ │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 14.6.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Refinanţare: │ │ │ │ │ │ │
│dispoziţii care │ │ │ │ │ │ │
│permit ca o │ │ │ │ │ │ │
│refinanţare să │ │ │ │ │ │ │
│mărească pasivele │ │ │ │ │ │ │
│Autorităţii în │14.6.1 │3.4 │ │ │[v] │ │
│temeiul │ │ │ │ │ │ │
│contractului de PPP│ │ │ │ │ │ │
│fără acordul │ │ │ │ │ │ │
│acesteia, astfel │ │ │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 14.6.1. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Refinanţare: │ │ │ │ │ │ │
│dreptul Autorităţii│ │ │ │ │ │ │
│de a solicita │ │ │ │ │ │ │
│Partenerului să │14.6.1 │3.4 │[v] │ │ │ │
│procedeze la o │ │ │ │ │ │ │
│refinanţare, astfel│ │ │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 14.6.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Refinanţare: │ │ │ │ │ │ │
│dispoziţii de │ │ │ │ │ │ │
│repartizare a │ │ │ │ │ │ │
│câştigurilor care │ │ │ │ │ │ │
│nu se aliniază la │14.6.2 │3.4 │[v] │ │ │ │
│niciuna dintre cele│ │ │ │ │ │ │
│două abordări, aşa │ │ │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 14.6.2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Drepturile de │ │ │ │ │ │ │
│intervenţie ale │ │ │ │ │ │ │
│creditorilor: │ │Acorduri de│ │ │ │ │
│probleme legate de │14.8 │Finanţare │ │ │ │[v] │
│pasive, astfel cum │ │ │ │ │ │ │
│sunt descrise la │ │ │ │ │ │ │
│Tema 14.8 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┤
│Tema 15: Influenţa administraţiei publice │
├───────────────────┬─────────┬───────────┬───────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│Dreptul Autorităţii│ │ │ │ │ │ │
│/administraţiei │ │Acorduri de│ │ │ │ │
│publice la o cotă │ │Finanţare, │ │ │ │ │
│de profit egală sau│15.1 │Calendarul │[v] │ │ │ │
│mai mare decât │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│pragul de 50%, aşa │ │de Plată │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 15.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Dreptul Autorităţii│ │ │ │ │ │ │
│/administraţiei │ │Acorduri de│ │ │ │ │
│publice la o cotă │ │Finanţare, │ │ │ │ │
│din profit peste │15.1 │Calendarul │ │[v] │ │ │
│pragul de o treime,│ │Mecanismul │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │de Plată │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│15.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Dreptul Autorităţii│ │ │ │ │ │ │
│/administraţiei │ │ │ │ │ │ │
│publice la o cotă │ │Acorduri de│ │ │ │ │
│de profit peste │ │Finanţare, │ │ │ │ │
│pragul de 20% (până│15.1 │Calendarul │ │ │[v] │ │
│la o treime │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│inclusiv), astfel │ │de Plată │ │ │ │ │
│cum este descris la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 15.1 │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Dreptul Autorităţii│ │ │ │ │ │ │
│/administraţiei │ │ │ │ │ │ │
│publice la o cotă │ │Acorduri de│ │ │ │ │
│de profit peste │ │Finanţare, │ │ │ │ │
│pragul de10% (până │15.1 │Calendarul │ │ │ │[v] │
│la 20 % inclusiv), │ │Mecanismul │ │ │ │ │
│astfel cum este │ │de Plată │ │ │ │ │
│descris la Tema │ │ │ │ │ │ │
│15.1. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Drepturile de │ │ │ │ │ │ │
│intervenţie ale │ │ │ │ │ │ │
│Autorităţii: │15.3 │29.6 │ │ │ │[v] │
│aspecte descrise la│ │ │ │ │ │ │
│Tema 15.3. │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────┼───────────┼───────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Plafoane privind │ │ │ │ │ │ │
│profitul sau │ │ │ │ │ │ │
│veniturile │ │ │ │ │ │ │
│Partenerului: │ │ │ │ │ │ │
│clauze care │ │Calendarul │ │ │ │ │
│limitează profitul │15.4 │Mecanismul │[v] │ │ │ │
│sau veniturile │ │de Plată │ │ │ │ │
│Partenerului, │ │ │ │ │ │ │
│astfel cum sunt │ │ │ │ │ │ │
│descrise la Tema │ │ │ │ │ │ │
│15.4 │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴─────────┴───────────┴───────┴──────────┴──────────┴──────────┘



    ANEXA 2

        Impactul asupra datoriei publice şi deficitului bugetar
        Înregistrarea unui proiect de PPP sau de Concesiune în bilanţul administraţiei publice are un impact asupra capacităţii nete de finanţare sau de împrumut a administraţiei publice şi asupra datoriei publice. Cele două cazuri, atât pentru proiectele de PPP, cât şi pentru cele de Concesiune, sunt descrise mai jos.

    Proiect de PPP clasificat ca fiind în afara bilanţului public
        Dacă bunurile din proiectul de PPP sunt tratate ca fiind în afara bilanţului public, costurile de construcţie ale unor astfel de proiecte nu vor afecta în mod direct bilanţul, formarea de capital şi datoria administraţiei publice, ci mai degrabă impactul va fi repartizat pe perioada contractului de PPP.
        După perioada de construcţie, în timpul perioadei de exploatare, plăţile administraţiei publice către contractantul privat sunt înregistrate ca achiziţii de servicii (categoria SEC P.2 - consum intermediar) cu frecvenţa cu care sunt efectuate şi sunt tratate ca cheltuieli curente ale administraţiei publice.
        Exemplu
        Să luăm în considerare un proiect de PPP cu cheltuieli de investiţii de 1.000 de milioane de euro, împărţite în mod egal pe o perioadă de construcţie de 2 ani.
        Pe parcursul perioadei de exploatare de 20 de ani, contractantul privat primeşte plăţi anuale pentru servicii de la administraţia publică în valoare de 80 de milioane de euro, constând în 50 de milioane de euro pentru rambursarea capitalului investit, 15 milioane de euro pentru costuri de finanţare (dobânzi şi dividende) şi 15 milioane de euro pentru servicii. Tabelul de mai jos prezintă impactul asupra conturilor administraţiei publice.
        Tabelul 3: Exemplu de impact asupra conturilor publice pentru un proiect de PPP în afara bilanţului

┌───────────┬───────────┬────────────────┬──────┐
│ │Construcţie│Operare │Total │
├───────────┼─────┬─────┼───┬───┬───┬────┼──────┤
│Ani │1 │2 │1 │2 │3 │4-20│ │
├───────────┼─────┼─────┼───┼───┼───┼────┼──────┤
│Cheltuieli │ │ │ │ │ │ │ │
│curente │ │ │ │ │ │ │ │
│(achiziţii │ │ │-80│-80│-80│-80 │-1,600│
│de servicii│ │ │ │ │ │ │ │
│- P.2) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼─────┼───┼───┼───┼────┼──────┤
│Împrumuturi│ │ │ │ │ │ │ │
│nete │ │ │ │ │ │ │ │
│acordate / │ │ │-80│-80│-80│-80 │-1,600│
│primite │ │ │ │ │ │ │ │
│(B.9) │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴─────┴───┴───┴───┴────┴──────┘


        Reţineţi că, chiar dacă proiectul de PPP se află în afara bilanţului public, angajamentele aferente PPP-ului şi cheltuielile de capital ale contractantului privat trebuie raportate la Eurostat conform Procedurii de Deficit Excesiv (PDE). Directivele UE le impun Statelor Membre să raporteze date cu privire la anumite tipuri de pasive contingente, inclusiv valoarea neachitată a bunurilor aferente PPP-urilor clasificate ca fiind în afara bilanţului:
        ● În timpul perioadei de construcţie trebuie raportate cheltuielile cu proiectarea şi cu construcţia, fără a include costurile de finanţare (categoria SEC P.51g - formarea brută de capital fix (FBCF)).
        ● În timpul perioadei de exploatare, valoarea capitalului se reduce progresiv în timp cu valoarea amortizării economice (categoria SEC P.51c - consumul de capital fix), care se calculează pe baza estimărilor sau a datelor reale. Valoarea ajustată a capitalului reflectă valoarea curentă a bunului la momentul raportării. Se consideră că această sumă reflectă impactul FBCF şi al datoriei în cazul în care administraţia publică ar trebui să preia bunurile pe durata de viaţă a contractului.


    Proiectul de PPP clasificat ca fiind în bilanţul administraţiei publice
        În cazul în care bunurile aferente proiectului de PPP sunt tratate ca fiind în bilanţul public, costurile de construcţie finanţate de contractantul privat, inclusiv TVA-ul şi dobânda capitalizată, au un impact în avans asupra bilanţului public pe perioada de construcţie şi sunt considerate cheltuieli publice.
        ● Pe parcursul perioadei de construcţie, costurile de construcţie sunt înregistrate drept cheltuieli cu formarea de capital ale administraţiei publice (categoria P.51g din SEC - FBCF), cu un impact corespunzător asupra creditului net al administraţiei publice (categoria B.9 din SEC) şi asupra datoriei publice (categoria AF.4 din SEC). Costurile de construcţie sunt considerate ca fiind un împrumut fără dobândă de la contractantul din PPP. FBCF constă în achiziţii minus cedările de active fixe plus adaosuri la valoarea activelor neproduse realizate prin activitatea productivă, de exemplu, îmbunătăţiri aduse terenurilor. Activele fixe pot fi clădiri, structuri şi echipamente, dar şi active necorporale, cum ar fi programele informatice. Aceste costuri sunt înregistrate în mod progresiv, pe măsură ce lucrările avansează pe parcursul perioadei de construcţie, proporţional cu valoarea lucrărilor finalizate. Se pot utiliza rate eşalonate ca bază pentru momentul înregistrării.
        ● În timpul perioadei de exploatare, plata de disponibilitate este defalcată în trei componente care trebuie înregistrate separat în conturile naţionale:
    (i) rambursarea capitalului (rambursarea împrumutului imputat Categoria SEC AF.4);
    (ii) plata dobânzii (categoria D.41 din SEC);şi
    (iii) comisionul pentru servicii, înregistrat drept consum intermediar (categoria P.2 din SEC).


        Exemplu
        Luând în considerare acelaşi exemplu ca cel de mai sus, tabelul de mai jos prezintă impactul asupra conturilor publice atunci când proiectul de PPP este înregistrat în bilanţul public:
        Tabelul 4: Exemplu de impact asupra conturilor administraţiei publice în cazul unui proiect de PPP înregistrat în bilanţ

┌──────────────┬───────────┬────────────────┬──────┐
│ │Construcţie│Operare │Total │
├──────────────┼──────┬────┼───┬───┬───┬────┼──────┤
│Ani │1 │2 │1 │2 │3 │4-20│ │
├──────────────┼──────┼────┼───┼───┼───┼────┼──────┤
│FBCF al │ │ │ │ │ │ │ │
│administraţiei│-500 │-500│ │ │ │ │-1,000│
│publice │ │ │ │ │ │ │ │
│(P.51g) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼────┼───┼───┼───┼────┼──────┤
│Tariful de │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizare │ │ │-15│-15│-15│-15 │-300 │
│(P.2) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼────┼───┼───┼───┼────┼──────┤
│Plata dobânzii│ │ │-15│-15│-15│-15 │-300 │
│(D.41) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼────┼───┼───┼───┼────┼──────┤
│Împrumuturi │ │ │ │ │ │ │ │
│nete acordate │-500 │-500│-30│-30│-30│-30 │-1,600│
│/ primite │ │ │ │ │ │ │ │
│(B.9) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼────┼───┼───┼───┼────┼──────┤
│Modificări ale│ │ │ │ │ │ │ │
│datoriei │+ 500 │+500│-50│-50│-50│-50 │0 │
│(AF.4) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼────┼───┼───┼───┼────┼──────┤
│Fluxul de │ │ │ │ │ │ │ │
│numerar al │ │ │-80│-80│-80│-80 │-1600 │
│administraţiei│ │ │ │ │ │ │ │
│publice │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────┴────┴───┴───┴───┴────┴──────┘


        Figura de mai jos ilustrează diferenţele dintre cele două cazuri.

    Proiect de concesiune clasificat ca fiind în afara bilanţului administraţiei publice
        În cazul în care activele aferente proiectului de Concesiune sunt tratate ca fiind în afara bilanţului public, costurile de construcţie ale unor astfel de proiecte nu vor afecta iniţial bilanţul, formarea de capital şi datoriile administraţiei publice, iar activele aferente contractului vor fi de obicei transferate administraţiei publice la sfârşitul contractului.
        ● În timpul perioadei de construcţie şi de operare, plăţile de la concesionar către administraţia publică (în cazul în care există conform contractului) sunt înregistrate drept chirie (categoria D.45 din SEC) dacă administraţia publică furnizează terenul, ca plăţi cu închirierea (categoria P.1 din SEC) dacă administraţia publică furnizează un activ produs, sau ca alte impozite pe producţie (categoria D.29 din SEC) dacă administraţia publică nu furnizează nimic în schimbul plăţii. Acestea sunt înregistrate iniţial sau în mod regulat pe durata contractului şi în mod progresiv.
        ● La sfârşitul perioadei de operare, dacă, potrivit contractului, activul este transferat către administraţia publică, acesta intră în bilanţul public prin formarea de capital public (categoria P.51g din SEC - FBCF) la valoarea de piaţă şi un transfer de capital (categoria D.99 din SEC), fără impact asupra împrumuturilor nete acordate/primite (categoria B.9 din SEC) dacă administraţia publică obţine proprietatea şi controlul asupra activului cu titlu gratuit.

        Exemplu
        Să luăm în considerare un proiect de Concesiune cu cheltuieli de investiţii de 1.000 de milioane de euro, împărţite în mod egal pe o perioadă de construcţie de 2 ani. În timpul perioadei de operare de 20 de ani, contractantul privat îi plăteşte administraţiei publice o chirie de 10 milioane de euro. La sfârşitul contractului, activele aferente proiectului, cu o valoare de piaţă de 200 de milioane de euro, sunt transferate cu titlu gratuit administraţiei publice. Tabelul de mai jos prezintă impactul asupra conturilor publice.
        Tabelul 5: Exemplu de impact asupra conturilor publice pentru un proiect de Concesiune clasificat ca fiind în afara bilanţului

┌──────────────┬───────────┬───────────────┬─────┐
│ │Construcţie│Operare │Total│
├──────────────┼─────┬─────┼──┬──┬────┬────┼─────┤
│Ani │1 │2 │1 │2 │3-19│20 │ │
├──────────────┼─────┼─────┼──┼──┼────┼────┼─────┤
│Chirie (D.45) │ │ │+ │+ │+ 10│+ 10│+200 │
│ │ │ │10│10│ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼──┼──┼────┼────┼─────┤
│FBCF al │ │ │ │ │ │ │ │
│administraţiei│ │ │ │ │ │+200│+200 │
│publice │ │ │ │ │ │ │ │
│(P.51g) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼──┼──┼────┼────┼─────┤
│Transfer de │ │ │ │ │ │-200│-200 │
│capital (D.99)│ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴─────┴─────┴──┴──┴────┴────┴─────┘



    Proiect de concesiune clasificat ca fiind în bilanţul administraţiei publice
        În cazul în care administraţia publică este considerată proprietarul economic al activului, de exemplu, dacă administraţia publică finanţează majoritatea costurilor de construcţie, oferă o garanţie explicită care acoperă o parte semnificativă a datoriei (mai mult de 50%) sau oferă o garanţie minimă de venit, suportând astfel majoritatea riscurilor economice, activele aferente proiectului de Concesiune sunt tratate ca fiind în bilanţul administraţiei publice, iar costurile de construcţie au un impact iniţial asupra bilanţului administraţiei publice pe perioada de construcţie şi sunt considerate cheltuieli publice (Manualul privind Deficitului Bugetar şi Datoria Publică 2019 descrie în detaliu ce ar putea determina înregistrarea proiectului de Concesiune în bilanţul administraţiei publice).
        ● În timpul perioadei de construcţie, potrivit contractului, activul este înregistrat în bilanţul administraţiei publice la valoarea sa de piaţă ca formare de capital public (categoria P.51g din SEC - FBCF), cu un impact corespunzător asupra creditului net al administraţiei publice (categoria B.9 din SEC) şi asupra datoriei publice (categoria AF.4 din SEC).
        ● În timpul perioadei de operare (în cazul unui venit minim sau al unei garanţii de rentabilitate), veniturile încasate de contractantul privat sunt redirecţionate către administraţia publică, fără a include comisioanele de gestiune plătite contractantului privat, care sunt înregistrate ca achiziţie de servicii (categoria P.2 din SEC).

        Exemplu
        Vom analiza acelaşi exemplu ca cel de mai sus, dar în acest caz administraţia publică oferă o subvenţie de 500 de milioane de euro pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu investiţia iniţială, împărţită în mod egal pe o perioadă de construcţie de 2 ani, şi oferă o garanţie de venit minim de 15 milioane de euro în primii 2 ani de funcţionare. Tabelul de mai jos prezintă impactul asupra conturilor publice atunci când proiectul de Concesiune este înregistrat în bilanţul administraţiei publice:
        Tabelul 6: Exemplu de impact asupra conturilor publice pentru un proiect de Concesiune înscris în bilanţ

┌──────────────┬───────────┬────────────────┬──────┐
│ │Construcţie│Operare │Total │
├──────────────┼─────┬─────┼───┬───┬────┬───┼──────┤
│Ani │1 │2 │1 │2 │3-19│20 │ │
├──────────────┼─────┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┤
│FBCF al │ │ │ │ │ │ │ │
│administraţiei│-250 │-250 │ │ │ │ │-1,000│
│publice │ │ │ │ │ │ │ │
│(P.51g) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┤
│Tariful de │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizare │ │ │-15│-15│ │ │-30 │
│(P.2) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┤
│Împrumuturi │ │ │ │ │ │ │ │
│nete acordate │-250 │-250 │-15│-15│ │ │-530 │
│/ primite │ │ │ │ │ │ │ │
│(B.9) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┤
│Modificări ale│ │ │ │ │ │ │ │
│datoriei │+250 │+250 │-25│-25│-25 │-25│0 │
│(AF.4) │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴─────┴─────┴───┴───┴────┴───┴──────┘



    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016