Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 6.695 din 17 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2025.────────── Acest proiect este realizat cu finanţare de la Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic şi cu cooperare din partea DG REFORM a Comisiei Europene. ABREVIERI ACB Analiza Cost-Beneficiu EPEC Centrul European de Expertiză în domeniul PPP-urilor UMIP Unitatea de Management al Investiţiilor Publice PPP Parteneriat Public-Privat CSP Comparatorul Sectorului Public VfM Eficienţă Economică CUPRINS 1. SCOPUL DOCUMENTULUI 1.1. Scopul acestui Ghid 1.2. Ghid de lectură 1.3. Definiţie 2. CONCEPTUL DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ 2.1. Ce este Eficienţa Economică? 3. PROCESUL DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE 3.1. Diagrama procesului 3.2. Abordare pas cu pas a evaluării Eficienţei Economice ANEXA 1: SCANAREA POTENŢIALULUI DE IMPLEMENTARE SUB FORMĂ DE PPP & EVALUAREA CALITATIVĂ A EFICIENŢEI ECONOMICE ANEXA 2: EVALUAREA CANTITATIVĂ A EFICIENŢEI ECONOMICE 1. SCOPUL DOCUMENTULUI 1.1. Scopul acestui Ghid Acest Ghid îşi propune să le ofere autorităţilor publice şi practicienilor din domeniul PPP din România o abordare şi o metodologie concrete pentru definirea şi evaluarea Eficienţei Economice (în limba engleză în original: Value for Money - VfM) a proiectelor de PPP şi de Concesiune pentru a determina dacă să utilizeze PPP-ul sau concesiunea ca modalitate de achiziţie a proiectelor. Cadrul stipulat în acest Ghid este bazat pe practicile privind Eficienţa Economică de pe pieţele mature de PPP din Europa şi din întreaga lume şi a fost adaptat contextului PPP din România. Ghidul de faţă completează Ordonanţa de Urgenţă a Guvernuiuinr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat ("Legea PPP") şi trebuie urmat atunci când se evaluează Eficienţa Economică a unui proiect de PPP în toate etapele sale de maturitate (de exemplu, studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate şi fundamentare şi, ulterior, pregătirea şi achiziţia proiectului) şi conţine următoarele elemente: ● O definiţie a Eficienţei Economice şi a evaluării Eficienţei Economice pentru proiecte de PPP şi de concesiune şi rolul pe care îl joacă aceasta ca instrument în dezvoltarea proiectelor de PPP şi de concesiune; ● Un proces detaliat care trebuie urmat pentru evaluarea Eficienţei Economice în contextul pregătirii şi achiziţionării proiectelor de PPP şi de concesiune în România, inclusiv îndrumări privind părţile responsabile pentru fiecare etapă din proces;şi ● Un cadru şi o abordare cuprinzătoare pentru autorităţile contractante şi pentru consilierii acestora în vederea evaluării Eficienţei Economice proiectelor de PPP şi de concesiune, care trebuie urmate pe întregul parcurs al procesului de evaluare a Eficienţei Economice. 1.2. Ghid de lectură Capitolul 2 descrie conceptele, definiţiile şi scopul evaluării Eficienţei Economice în procesul de pregătire a proiectelor de PPP şi de concesiune. Capitolul 3 descrie procesul de evaluare a Eficienţei Economice şi detaliază etapele necesare pentru evaluarea Eficienţei Economice pe parcursul procesului de pregătire şi de achiziţie aferent PPP-urilor şi concesiunilor. Anexele 1 şi 2 conţin o metodologie mai detaliată de urmat în legătură cu modul în care ar trebui realizate diferitele componente ale unei evaluări a Eficienţei Economice. Prezentul ghid face parte din Ghidul Naţional privind procesele de Pregătire şi Achiziţie aferente PPP-urilor şi trebuie citit în strânsă legătură cu procedurile şi cu metodologia furnizate în setul de documente care fac parte din acest Ghid (a se vedea Figura 1). Figura 1: Documentaţia integrală care constituie Ghidului Naţional privind procesele de Pregătire şi de Achiziţie aferente PPP-urilor (a se vedea imaginea asociată) 1.3. Definiţie În prezentul document, termenul de Parteneriat Public-Privat (PPP) înseamnă: "Un contract pe termen lung încheiat între o autoritate publică şi o întreprindere din sectorul privat pentru livrarea unei infrastructuri publice sau a unui serviciu public care se află în responsabilitatea unei agenţii de stat, care transferă riscuri substanţiale către partea privată, include furnizarea de finanţare din surse private şi în care accentul este pus pe specificaţiile rezultatelor proiectului mai degrabă decât pe datele de intrare aferente proiectului, legate de un sistem de plată bazat pe indicatori de performanţă."*1 *1 Definiţie bazată pe definiţia dată PPP-ului de către EPEC. Legea română distinge între: (i) PPP-uri şi: (ii) alte contracte încheiate pe termen lung (adică mai mult de 5 ani) care implică fie executarea de lucrări şi operarea activului (activelor) rezultate din lucrările respective, fie furnizarea de servicii publice. Aceste alte contracte încheiate pe termen lung sunt clasificate drept contracte de Achiziţie Publică sau drept Concesiuni, în funcţie de felul în care o parte semnificativă a riscului de operare este sau nu transferată partenerului privat. PPP-urile sunt definite în şi sunt guvernate de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr. 39/2018 privind Parteneriatul Public-Privat ("Legea PPP"), contractele de Achiziţie Publică sunt guvernate de Legea Nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (sau de Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile publice sectoriale), iar Concesiunile sunt guvernate de Legea Nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii ("Legea Concesiunilor"). Contractele de PPP sunt atribuite în conformitate cu Legea Nr. 98/2016 (sau cu Legea Nr. 99/2016) sau în conformitate cu Legea Nr. 100/2016. În timp ce, în mod tradiţional, nu se distinge între PPP-uri şi Concesiuni (deoarece Concesiunile sunt considerate o formă de PPP), Legea PPP distinge în mod specific între PPP şi alte contracte încheiate pe termen lung (precum Concesiunile). Pentru a determina dacă Legea PPP este aplicabilă, Legea PPP impune ca studiul de Fundamentare să demonstreze că "...mai mult de jumătate din veniturile ce urmează a fi obţinute de Societatea de Proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau din exploatarea serviciului public care face obiectul proiectului provin din plăţi efectuate de către partenerul public sau alte entităţi publice în beneficiul partenerului public."*2 Studiul de Fundamentare care determină dacă un anumit proiect se califică sau nu ca PPP trebuie să determine şi dacă proiectul implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către partenerul privat. *2 Legea PPP, articolul 2 Dacă o jumătate sau mai mult din venituri provin din plăţi efectuate de utilizatori şi toate celelalte condiţii, astfel cum sunt ele stabilite în Legea Concesiunilor (în particular, condiţia ca o parte semnificativă a riscului de operare să fie transferată partenerului privat), sunt îndeplinite, atunci proiectul va fi calificat drept o Concesiune. Prezentul Ghid privind evaluarea Eficienţei Economice se aplică atât PPP-urilor cât şi Concesiunilor, întrucât cerinţele pentru evaluarea Eficienţei Economice sunt aceleaşi pentru ambele tipuri de contracte (PPP şi concesiuni). În prezentul Ghid nu vor fi făcute alte distincţii între PPP-uri şi Concesiuni. Ori de câte ori va fi făcută vreo referire la PPP-uri, ea va include atât PPP-urile cât şi Concesiunile, astfel cum sunt ele definite în Legea PPP şi în Legea Concesiunilor. 2. CONCEPTUL DE EFICIENTĂ ECONOMICĂ 2.1. Ce este Eficienţa Economică? 2.1.1. Definiţie Eficienţa Economică (Value for Mortey) este considerată a fi echilibrul relativ dintre valoarea şi costul diferitelor opţiuni de achiziţie care sunt disponibile pentru proiect. În această înţelegere a Eficienţei Economice: ● Aspectul valoric al Eficienţei Economice cuprinde calitatea şi cantitatea serviciului (adică nivelul de performanţă) furnizat pe perioada PPP-ului;şi ● Aspectul de cost al Eficienţei Economice reprezintă de obicei costul suportat de plătitor (adică autoritatea publică şi/sau utilizatorii finali) pe parcursul aceleiaşi perioade pentru a furniza valoarea asociată cu fiecare variantă diferită de achiziţie, inclusiv costurile cu gestionarea riscului.*3 *3 Sursa: EPEC, WBIF (2018): A Guide to the Qualitative and QuantitativeAssessmentof Value for money in PPPs, Public-Private Partnerships in the Western Balcans (Un Ghid cu privire la Evaluarea Calitativă şi Cantitativă a Eficienţei Economice în PPP-uri,Parteneriate Public-Private în Balcanii de Vest) Evaluarea Eficienţei Economice este definită după cum urmează: Evaluarea Eficienţei Economice descrie comparaţia structurată a opţiunii de achiziţie sub formă de PPP prin comparaţie cu o opţiune realistă sau ipotetică de achiziţie altfel decât sub formă de PPP. Aceasta compară dacă există un echilibru mai bun între beneficiu (calitatea şi cantitatea unui serviciu) şi cost (inclusiv gestionarea riscului) într-un PPP în comparaţie cu opţiunea de achiziţie altfel decât sub formă de PPP*4. Eficienţa Economică aferentă unui proiect potenţial este evaluată din perspectiva autorităţii publice. Eficienţa Economică este considerată a fi fost realizată dacă evaluarea indică faptul că opţiunea de achiziţie a proiectului sub formă de PPP se dovedeşte mai benefică decât opţiunea de achiziţie altfel decât sub formă de PPP. *4 Modificat din EPEC (2018). A Guide to the Qualitative and quantitative assessment of Value for Money in PPPs (Un Ghid cu privire la Evaluarea Calitativă şi Cantitativă a Eficienţei Economice în PPP-uri). Şi: EPEC. (2015). Value for Money Assessment.Review of Approaches and key concept (Evaluarea Raportului Calitate-Preţ.Revizuirea Abordărilor şi a conceptului-cheie). Care sunt variantele de achiziţie altele decât sub formă de PPP? În general, alternativa la livrarea proiectului sub formă de PPP este definită ca "opţiunea de achiziţie tradiţională" ce poate fi aplicată în mod realist. Opţiunea de achiziţie altfel decât sub formă de PPP include achiziţiile publice clasice (de exemplu, numai construcţia), precum şi variante în care unele părţi ale unui proiect sau ale unui serviciu sunt livrate de contractori privaţi (de exemplu, proiectarea şi construcţia). Spre deosebire de analiza cost-beneficiu (ACB), evaluarea Eficienţei Economice în contextul unui PPP nu verifică dacă proiectul de bază este viabil din punct de vedere economic. Evaluarea Eficienţei Economice se concentrează pe alegerea metodei de achiziţie a unui proiect. 2.1.2. Factori care influenţează Eficienţa Economică Eficienţa Economică pe care o poate oferi un PPP rezultă dintr-un număr de factori determinanţi specifici proiectelor de PPP. Figura de mai jos oferă o privire de ansamblu asupra factorilor care stau la baza creării de Eficienţă Economică, dintre care unii constituie caracteristici de bază ale procesului de PPP. Ei sunt explicaţi pe rând în secţiunea următoare. Figura 2: Factori care influenţează Eficienţa Economică (a se vedea imaginea asociată) Factorii care influenţează într-un sens pozitiv Eficienţa Economică a PPP-urilor includ: ● Contractarea bazată pe rezultate. Utilizarea specificaţiilor bazate pe performanţă (sau pe rezultate) constituie o pârghie importantă pentru crearea de valoare în contractele de PPP. În contractele de achiziţie tradiţionale, specificaţiile sunt definite în termeni de costuri şi de activităţi care trebuie livrate de antreprenor. Sunt impuse atât soluţiile tehnice cât şi ingineria şi proiectarea, ceea ce înseamnă că sectorul privat are puţine oportunităţi să inoveze în legătură cu proiectarea, cu materialele, cu echipamentele şi aşa mai departe. Într-un proiect de PPP, pe de altă parte, specificaţiile se concentrează pe rezultatele dorite (performanţa minimă necesară). Cu alte cuvinte, autoritatea contractantă precizează ce trebuie furnizat de antreprenorul privat, dar nu şi în ce modalitate. Prin urmare, partenerul privat are un grad de flexibilitate în a decide cum să furnizeze cel mai bine serviciile solicitate, ceea ce îi permite să folosească abilităţi tehnice unice sau metode creative care oferă o Eficienţă Economică mai mare decât propunerile concurenţilor. Specificaţiile bazate pe performanţă îi permit autorităţii contractante să valorifice capacităţile inovatoare şi creative ale sectorului privat, conducând la furnizarea de servicii publice la un cost mai mic pentru utilizator sau la acelaşi cost dar cu o calitate mai bună. ● Alocarea inteligentă a riscurilor. Principiul de bază al alocării optime a riscurilor este ca fiecare risc aferent proiectului să fie alocat părţii care este cel mai în măsură să îl gestioneze, astfel încât să fie asigurat un echilibru optim între valoare şi cost. De exemplu, antreprenorul de construcţii are cel mai puternic control asupra managementului activităţilor de construcţii, asigurând livrarea la timp şi în limita bugetului. Prin urmare, antreprenorul de construcţii ar trebui să îşi asume riscul aferent construcţiei şi să suporte o penalizare financiară în cazul în care livrarea întârzie sau depăşeşte bugetul. Cu toate acestea, riscul întârzierilor cu obţinerea autorizaţiilor de construire (dacă nu sunt cauzate de neglijenţa partenerului privat) sau riscul modificării specificaţiilor rezultatului dorit care afectează în mod negativ profiturile aferente proiectului ar trebui alocate autorităţii contractante, deoarece ele se află în afara influenţei partenerului privat şi pot fi controlate cel mai bine de autoritatea contractantă. În modelul tradiţional de achiziţie publică, majoritatea riscurilor proiectului sunt controlate de autoritatea contractantă. Pe de altă parte, în proiectele de PPP, acele riscuri care de obicei sunt gestionate mai eficient de către sectorul privat (în special riscurile legate de proiectare, de construcţie şi de operare) sunt alocate partenerului privat. Optimizarea alocării riscurilor urmăreşte să asigure că riscurile generale aferente proiectului vor fi gestionate în mod eficient. Mecanismul de plată bazat pe performanţă al PPP-ului asigură apoi că toate părţile contractante beneficiază de stimulente maxime să controleze riscurile (adică să reducă probabilitatea şi/sau consecinţele riscurilor) de care sunt responsabile, ceea ce conduce la costuri globale aferente proiectului mai reduse. ● Concurenţă. Beneficiile PPP-ului se vor concretiza numai dacă există un număr adecvat de entităţi din sectorul privat capabile şi dispuse să participe la un proces de achiziţie concurenţial pentru furnizarea serviciul public preconizat. Asigurarea unei concurenţe puternice între ofertanţi este deci crucială pentru Eficienţa Economică, de unde şi importanţa de a avea un proiect de PPP bine pregătit şi un proces de achiziţie publică bine gestionat astfel încât să se fie asigurat un interes semnificativ pentru licitare din partea sectorului privat. ● Optimizarea pe durata de viaţă. Integrarea etapelor de proiectare, construcţie, operare şi întreţinere a infrastructurii publice poate reduce problemele de interfaţă pe care le are în mod uzual o autoritate contractantă cu gestionarea mai multor contracte atunci când achiziţionează un proiect folosind o abordare tradiţională. Totodată, un partener privat care este responsabil pentru toate etapele ciclului de viaţă al proiectului este stimulat să minimizeze costurile pe întreaga durată a construcţiei şi a operării/întreţinerii proiectului ("costurile pe durata de viaţă"), iar în caz contrar este susceptibil de a suferi consecinţele unor costuri mărite în timpul fazei de operare/întreţinere dacă proiectarea şi/sau construcţia anterioară a activului de proiect au fost deficitare. În schimb, dacă diferiţi contractanţi sunt responsabili fiecare pentru o etapă diferită a proiectului, aceştia pot încerca să îşi minimizeze propriile costuri sau să îşi maximizeze propriile venituri, chiar dacă acest comportament măreşte costurile sau reduce veniturile aferente altor etape. ● Plata bazată pe performanţă. În proiectele de PPP, partenerul privat este plătit numai la livrarea serviciului în perioada contractului de PPP. Acest lucru este evident în cazul unui PPP bazat pe venituri. Totuşi, chiar şi în PPP-urile bazate pe plăţi de disponibilitate, decontarea plăţii de disponibilitate este condiţionată de disponibilitatea în stare bună a activelor proiectului şi de prestarea serviciilor în cantităţile convenite şi în conformitate cu standardele de calitate agreate, pe parcursul duratei de viaţă a contractului de PPP. Prin caracterul bazat pe performanţă al plăţilor, partenerul privat este puternic stimulat să finalizeze facilităţile la timp şi să furnizeze serviciile în conformitate cu cerinţele de performanţă şi cu standardele de calitate stipulate în contract, fiind totodată sprijiniţi şi ceilalţi factori care influenţează Eficienţa Economică, precum alocarea riscurilor şi optimizarea pe durata de viaţă. Astfel, PPP-ul asigură livrarea la timp, cu o calitate constantă. ● Finanţarea din surse private: Finanţarea din surse private are un efect similar cu cel al plăţilor bazate pe performanţă. Aceasta accentuează stimulentele, asigurându-se că returnarea/rambursarea finanţării depinde de performanţa proiectului. Astfel, partenerul privat este încurajat să livreze la timp şi conform specificaţiilor convenite... Finanţarea privată conduce, totodată, la o capacitate suplimentară de monitorizare a proiectelor. Investitorii de capital şi creditorii sunt puternic stimulaţi şi sunt adesea mai bine poziţionaţi decât autoritatea contractantă să monitorizeze performanţa operaţională şi financiară a proiectului. În cazul în care creditorii constată neajunsuri cu privire la performanţă, aceştia îi vor solicita partenerului privat să ia măsuri de remediere astfel încât să nu fie periclitată plata datoriei şi, dacă este necesar, vor solicita înlocuirea partenerului privat şi a contractelor asociate. În cele din urmă, finanţarea din surse private mobilizează resurse financiare suplimentare, accelerând astfel implementarea proiectelor şi furnizarea serviciilor dacă resursele publice sunt, în prezent, limitate. Alţi factori mai puţin direcţi care influenţează Eficienţa Economică aferentă procesului de PPP includ (i) o vizibilitate iniţială mai bună a costurilor pe durata de viaţă (acestea trebuie să fie cunoscute în avans ca o consecinţă a încheierii unui acord de PPP pe termen lung, prin contrast cu un contract tradiţional de proiectare şi de construcţie), (ii) beneficiile economice suplimentare care ar putea rezulta dintr-o executare mai bună a proiectului (cum ar fi disponibilitatea sălilor de clasă dintr-o şcoală mai devreme decât ar fi fost posibil prin utilizarea unei achiziţii tradiţionale), sau reducerea accidentelor rutiere ca urmare a unor drumuri mai bine întreţinute, sau economisirea de timp de către navetişti ca urmare a unor servicii de transport public mai fiabile. Pe lângă avantajele enumerate mai sus ale PPP-urilor care generează Eficienţa Economică, unele caracteristici ale PPP-urilor ar putea avea efectul opus şi pot distruge Eficienţa Economică potenţială al unui proiect livrat sub formă de PPP: ● Lipsa de flexibilitate. Întrucât un proiect de PPP este un contract pe termen lung şi necesită definirea în prealabil a rezultatelor care îi sunt impuse, rămâne numai o marjă de flexibilitate limitată pentru modificarea, pe durata proiectului, a cerinţelor de infrastructură sau a celor privind serviciile. PPP-urile sunt astfel mai puţin adecvate pentru infrastructură sau servicii în medii supuse unor schimbări rapide, deoarece modificarea lor ulterioară este dificilă şi costisitoare. ● Complexitatea pregătirii. Achiziţia unui contract de PPP necesită un proces de pregătire mult mai complex prin comparaţie cu achiziţiile tradiţionale, ca urmare a evaluărilor şi studiilor ample efectuate în prealabil (în special în legătură cu structurarea financiară a proiectului şi cu identificarea echilibrului optim în ceea ce priveşte alocarea riscurilor), precum şi a aranjamentelor contractuale mai complexe care trebuie pregătite şi achiziţionate. Acest proces complex de pregătire ar putea necesita timp şi costuri suplimentare, ceea ce înseamnă că Eficienţa Economică poate fi generată numai dacă beneficiile aduse de PPP depăşesc costurile suplimentare, inclusiv procesul de pregătire mai lung şi mai complex. ● Gestionarea contractelor. Monitorizarea performanţei partenerului privat pe baza contractului de PPP necesită abilităţi şi timp suficiente la nivelul autorităţii contractante. În absenţa resurselor adecvate pentru gestionarea eficientă a contractului de PPP, Eficienţa Economică poate fi distrusă ulterior. ● Posibila lipsă de interes din partea pieţei. După cum a fost menţionat anterior, beneficiile aduse de PPP-uri depind şi de asigurarea existenţei pe piaţă a unei concurenţe suficiente care să liciteze pentru contractul de PPP pe termen lung. Absenţa presiunii concurenţiale nu va duce la optimizarea preţurilor ofertelor şi, astfel, va reduce potenţialul pentru Eficienţă Economică. În ceea ce priveşte evaluarea calitativă şi cantitativă a Eficienţei Economice (a se vedea secţiunea 3), evaluarea îşi propune în cele din urmă să măsoare impactul acestor factori care influenţează în mod pozitiv sau în mod negativ Eficienţa Economică în proiectul de PPP propus. 3. PROCESUL DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE 3.1. Diagrama procesului Evaluarea Eficienţei Economice este doar una/unul dintre evaluările şi studiile efectuate cu ocazia pregătirii şi achiziţionării unui proiect de PPP. Rolul şi funcţia sa ar trebui privite în lumina întregului proces de pregătire şi achiziţie aferente PPP-urilor, deoarece evaluarea Eficienţei Economice este susţinută de şi se bazează pe alte activităţi desfăşurate în cursul procesului de pregătire şi achiziţie a proiectului (cum ar fi dezvoltarea modelului financiar care este utilizat şi ca parte a evaluării suportabilităţii, profilul de alocare a riscurilor dezvoltat cu ocazia activităţilor de evaluare şi alocare a riscurilor, consultarea pieţei, structurarea procesului de achiziţie etc.). Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind procesul de pregătire şi de achiziţie aferent PPP-urilor, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind procesele de Pregătire şi Achiziţie aferente PPP-urilor. Calendarul şi nivelul de detaliu al evaluării Eficienţei Economice respectă următoarele principii: - Evaluarea Eficienţei Economice trebuie să fie proporţională: nivelul de detaliu al evaluării trebuie să fie potrivit în raport cu stadiul de dezvoltare a proiectului, cu dimensiunea şi complexitatea proiectului şi cu calitatea informaţiilor disponibile; – Evaluarea Eficienţei Economice trebuie să fie utilă: informaţiile generate cu ocazia evaluării Eficienţei Economice trebuie să fie utile pentru luarea deciziilor şi îmbunătăţirea proiectului la momentul respectiv; – Evaluarea Eficienţei Economice trebuie să fie eficientă: este esenţială o abordare în etape, bazată pe cunoştinţele generate anterior, adăugând detalii suplimentare la evaluare pe tot parcursul duratei de viaţă. Evaluarea Eficienţei Economice şi activităţile de îmbunătăţire a Eficienţei Economice pot avea loc pe tot parcursul duratei de viaţă a proiectului, în etape diferite. Cu alte cuvinte, Eficienţa Economică este atât un concept static cât şi unul dinamic. Static se referă la evaluările Eficienţei Economice în anumite momente de pe parcursul proiectului în scopul informării deciziilor de la momentele respective. Dinamic se referă la desfăşurarea activităţilor de îmbunătăţire a Eficienţei Economice care urmăresc în mod constant realizarea sau îmbunătăţirea Eficienţei Economice pe parcursul duratei proiectului. Exemple importante ale caracterului dinamic al Eficienţei Economice sunt asigurarea unui proces cu caracter concurenţial pronunţat prin intermediul unui proces bine condus de pregătire şi de achiziţie a proiectelor;gestionarea eficientă a contractelor prin asigurarea faptului că există o echipă de gestionare a contractelor cu resurse şi calificări adecvate. Evaluarea Eficienţei Economice este cu atât mai importantă în cursul etapelor de pregătire şi achiziţie a proiectelor, anterior lansării procesului concurenţial şi anterior asumării angajamentelor contractuale pe termen lung (şi, totodată, este valoroasă pentru fundamentarea deciziilor în timpul implementării şi ulterior). Această ultimă fază nu este acoperită de prezentul ghid. La pregătirea unui proiect de PPP în România, evaluarea Eficienţei Economice va fi efectuată în diferite etape ale procesului de pregătire şi achiziţie, după cum se poate observa în figura de mai jos. Figura 3: Evaluarea Eficienţei Economice în procesul de pregătire şi de achiziţie aferente PPP-urilor (a se vedea imaginea asociată) Activităţile şi obiectivele specifice fiecăreia dintre cele cinci evaluări ale Eficienţei Economice menţionate mai sus vor fi detaliate în secţiunile următoare. 3.2. Abordare pas cu pas a evaluării Eficienţei Economice 3.2.1. Etapa 1 - Scanarea potenţialului de implementare sub formă de PPP În cursul elaborării Studiului de Prefezabilitate pentru proiecte cu o investiţie estimată de peste 20 de milioane de euro, este recomandabil ca autoritatea contractantă să efectueze o scanare a potenţialului de implementare sub formă de PPP. De asemenea, pentru fiecare proiect sub acest prag pentru care autoritatea contractantă doreşte să exploreze potenţialul de achiziţie sub formă de PPP, trebuie efectuată şi o scanare a potenţialului de implementare sub formă de PPP. Obiectivul scanării potenţialului de implementare sub formă de PPP este de a evalua dacă opţiunea de proiect preferată are şanse să fie adecvată pentru abordarea ca PPP şi, în ipoteza în care ar fi achiziţionată sub formă de PPP, dacă are potenţialul să furnizeze Eficienţă Economică. Aceasta va fundamenta strategia de achiziţie care urmează să fie selectată pentru proiect (fie sub formă de achiziţie tradiţională, fie prin achiziţie sub formă de PPP). Cu toate că nu este obligatorie efectuarea unei scanări a potenţialului de implementare sub formă de PPP pentru toate proiectele, efectuarea unei scanări a potenţialului de implementare sub formă de PPP este necesară în această etapă dacă autoritatea contractantă doreşte ca, în continuare, să pregătească proiectul sub formă de PPP. În cazul în care scanarea potenţialului de implementare sub formă de PPP identifică un potenţial ridicat de achiziţie a proiectului sub formă de PPP, proiectul poate fi structurat în continuare sub formă de PPP, iar o analiză ulterioară mai detaliată a Eficienţei Economice poate fi efectuată în cadrul Studiului de Fezabilitate & Fundamentare. Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind Studiul de Fezabilitate & Fundamentare aferent proiectelor de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind procesele de Pregătire şi Achiziţie aferente PPP-urilor. În cazul în care scanarea potenţialului de implementare sub formă de PPP nu indică PPP-ul ca fiind o opţiune de achiziţie adecvată, trebuie urmată strategia tradiţională de achiziţie şi trebuie întocmit studiul de fezabilitate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. Scanarea potenţialului de implementare sub formă de PPP trebuie pregătită sub responsabilitatea autorităţii contractante (de exemplu, autoritatea care ar dori să dezvolte proiectul) în cadrul etapei Studiului de Prefezabilitate.
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Etapa 1 – Scanarea │
│Ce? │potenţialului de │
│ │implementare sub formă de│
│ │PPP │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Recomandabil ca parte a │
│Când? │Studiului de │
│ │Prefezabilitate aferent │
│ │proiectului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Determinarea în general a│
│ │măsurii în care un │
│ │proiect este adecvat │
│Obiectiv │pentru achiziţia sub │
│ │formă de PPP prin │
│ │comparaţie cu modalitatea│
│ │de achiziţie │
│ │tradiţională. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Scanarea rapidă │
│ │calitativă a Eficienţei │
│ │Economice pe baza unui │
│ │număr limitat de │
│ │întrebări de ghidare. În │
│ │această etapă nu ar │
│ │trebui să fie necesară │
│Cum? │colectarea sau analiza de│
│ │informaţii detaliate. │
│ │Pentru metodologia │
│ │detaliată privind │
│ │scanarea potenţialului de│
│ │implementare sub formă de│
│ │PPP, vă rugăm să │
│ │consultaţi Anexa 1. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Cine este │Autoritatea Contractantă │
│responsabil?│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Decizia dacă proiectul va│
│ │fi sau nu întocmit ca un │
│ │proiect de PPP potential │
│ │(prin continuarea cu │
│ │etapa Studiului de │
│Care este │Fezabilitate&Fundamentare│
│rezultatul? │în conformitate cu legea │
│ │PPP) sau sub formă de │
│ │proiect traditional (prin│
│ │continuarea cu etapa │
│ │Studiului de Fezabilitate│
│ │conform H.G. nr. 907/ │
│ │2016). │
└────────────┴─────────────────────────┘
3.2.2. Etapa 2 - Evaluarea calitativă a Eficienţei Economice Dacă a fost luată decizia de a explora în continuare fezabilitatea dezvoltării proiectului sub formă de PPP, va trebui efectuată, ca un al doilea pas în procesul de evaluare a Eficienţei Economice, o evaluare calitativă a Eficienţei Economice în cadrul Studiului de Fezabilitate & Fundamentare. Aceasta continuă de unde a rămas faza de scanare a potenţialului de implementare sub formă de PPP şi este mai cuprinzătoare. Prin urmare, prezentul ghid descrie toate cerinţele pentru evaluarea Eficienţei Economice unui proiect în cadrul Studiului de Fezabilitate & Fundamentare necesar în această etapă. Pentru toate celelalte cerinţe aferente Studiului de Fezabilitate & Fundamentare (care nu au o legătură directă cu evaluarea Eficienţei Economice), vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind procesele de Pregătire şi Achiziţie aferente PPP-urilor. Pe baza unui set de întrebări ţintite, evaluarea calitativă a Eficienţei Economice determină dacă proiectul are sau nu potenţialul să furnizeze Eficienţă Economică pe baza caracteristicilor şi obiectului proiectului propus, a structurii riscurilor şi a alocării lor între părţi, a interesului aşteptat de la piaţă, a strategiei propuse pentru achiziţie şi contractare etc. Dacă rezultatele evaluării calitative a Eficienţei Economice sunt negative (de exemplu, este puţin probabil ca proiectul să livreze Eficienţă Economică sub formă de PPP), rezultatele evaluării ar putea indica totuşi punctele în care proiectul ar trebui modificat (de exemplu, prin modificarea obiectului proiectului, a propunerii privind alocarea riscurilor etc.). După modificarea parametrilor proiectului, evaluarea calitativă a Eficienţei Economice poate fi actualizată pentru a reevalua potenţialul proiectului de a genera eficienţă economică. Acesta este un proces iterativ, care urmăreşte structurarea unui proiect foarte implementabil care ar furniza Eficienţă Economică pentru autoritatea contractantă. Evaluarea Eficienţei Economice în cursul fazei de pregătire a proiectului funcţionează aşadar ca un instrument dinamic pentru structurarea proiectului şi pentru adoptarea deciziei de a trece cu achiziţia la etapa următoare. Evaluarea calitativă a Eficienţei Economice face parte din Studiul de Fezabilitate & Fundamentare. În timp ce autoritatea contractantă este responsabilă pentru Studiul de Fezabilitate & Fundamentare şi, prin urmare, pentru evaluarea Eficienţei Economice, autoritatea contractantă va include, în mod uzual, munca de evaluare a Eficienţei Economice în obiectul de activitate al consilierilor în tranzacţii.
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Etapa 2 – Evaluarea │
│Ce? │calitativă a Eficienţei │
│ │Economice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Ca parte a elaborării │
│Când? │Studiului de Fezabilitate│
│ │&Fundamentare. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Evaluarea măsurii în care│
│ │opţiunea de implementare │
│ │sub formă de PPP – astfel│
│ │cum este în curs de │
│ │elaborare – oferă │
│Obiectiv │Eficienţă Economică │
│ │pentru proiect în scopul │
│ │fundamentării deciziei de│
│ │a lansa achiziţia │
│ │proiectului sub formă de │
│ │PPP. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Evaluare calitativă │
│ │bazată pe un set mai │
│ │extins de întrebări decât│
│ │în etapa 1, precum şi │
│ │reconfirmarea evaluării │
│ │anterioare din etapa 1 │
│ │(adică Scanarea │
│ │potenţialului de │
│ │implementare sub formă de│
│Cum? │PPP) în cazul în care │
│ │caracteristicile │
│ │proiectului s-au │
│ │schimbat. Pentru o │
│ │metodologie detaliată │
│ │privind evaluarea │
│ │calitativă a Eficienţei │
│ │Economice în această │
│ │etapă, vă rugăm să │
│ │consulatţi Anexa 1. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea contractantă,│
│ │sprijinită, de regulă, de│
│ │Consultantul în │
│Cine este │Tranzacţie angajat de │
│responsabil?│autoritatea contractantă │
│ │pentru elaborarea │
│ │Studiului de Fezabilitate│
│ │&Fundamentare. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Decizia de lansare │
│Care este │oficială a etapei de │
│rezultatul? │atribuire a proiectului │
│ │sub formă de PPP: │
└────────────┴─────────────────────────┘
3.2.3. Etapa 2 - Evaluarea Cantitativă a Eficienţei Economice În unele cazuri, în cursul elaborării Studiului de Fezabilitate & Fundamentare, ar trebui luată în considerare, de asemenea, şi o evaluare cantitativă a Eficienţei Economice. O evaluare cantitativă a Eficienţei Economice urmăreşte să compare costurile ajustate în raport cu riscurile pentru autoritatea contractantă atunci când proiectul este livrat sub formă de PPP ("Modelul PPP de Referinţă") cu costurile ajustate în raport cu riscurile atunci când proiectul este achiziţionat prin modalitatea tradiţională de achiziţie ("Comparatorul Sectorului Public"). Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice ia în considerare toate riscurile asumate de guvern în ambele scenarii şi presupune furnizarea de servicii în aceeaşi cantitate şi de aceeaşi calitate. Cu toate acestea, efectuarea unei evaluări cantitative a Eficienţei Economice poate fi complexă şi necesită disponibilitatea de informaţii de încredere, cum ar fi date privind costurile pe termen lung ale proiectului ajustate în raport cu riscurile. Acest lucru poate reduce nivelul de încredere de care se bucură evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice. În unele cazuri, timpul suplimentar, efortul şi resursele financiare necesare pentru analiza cantitativă a Eficienţei Economice nu sunt proporţionale cu cunoaşterea care poate fi generată prin intermediul unei astfel de analize. Totuşi, în unele cazuri, evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice oferă un sprijin suplimentar valoros pentru adoptarea deciziei de a continua sau nu cu achiziţia PPP-ului. Acest lucru i-ar putea fi deosebit de util unei autorităţi contractante pentru a justifica utilizarea PPP-ului pentru proiectele dintr-un sector nou (în care nu au mai fost implementate proiecte de PPP) sau pentru proiecte care implică angajarea unor obligaţii de plată viitoare semnificative. În plus, procesul de analiză cantitativă a Eficienţei Economice poate fi la fel de instructiv pentru o autoritate contractantă ca şi rezultatul, deoarece poate conduce la o înţelegere în cunoştinţă de cauză a costurilor şi riscurilor pe termen lung. Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice trebuie efectuată dacă este îndeplinit unul dintre următoarele două criterii:
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Criterii │Descriere │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Investiţiile de capital │
│ │iniţiale necesare │
│ │proiectului sunt în │
│Dimensiunea │strânsă legătură cu │
│Cerinţa │angajamentele fiscale │
│iniţială de │previzionate si ar │
│capital │trebui, deci, să │
│pentru │depăşească suma │
│proiect │menţionată, astfel încât│
│depăşeşte 50 │evaluarea cantitativă a │
│de milioane │Eficienţei Economice să │
│EUR. │ofere o cunoaştere │
│ │valoroasă si să joace un│
│ │rol în procesul │
│ │decizional. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Sector nou │ │
│Este │Dacă este de aşteptat ca│
│proiectul │proiectul de PPP să fie │
│propus │extins si replicat în │
│într-un │continuare în cadrul │
│sector în │sectorului, analiza │
│care anterior│cantitativă a Eficienţei│
│nu au mai │Economice a proiectului │
│fost │iniţial este chiar mai │
│implementate │importantă. │
│proiecte de │ │
│PPP? │ │
└─────────────┴────────────────────────┘
De obicei, evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice ar trebui elaborată de către consultanţii în tranzacţii angajaţi de autoritatea contractantă. Ea ar trebui efectuată în conformitate cu cadrul stabilit în prezentul ghid. Rezultatele evaluării cantitative a Eficienţei Economice oferă informaţii cu privire la măsura în care proiectul de PPP produce Eficienţă Economică prin comparaţie cu opţiunea tradiţională de achiziţie. Cu toate acestea, rezultatele evaluării depind în mare măsură de parametrii de intrare legaţi de venituri, costuri şi riscuri (magnitudinea riscului şi probabilitatea ca acel risc să se materializeze). Disponibilitatea şi nivelul de încredere de care se bucură parametrii de intrare aferenţi proiectului, atât în cazul PPP-ului cât şi al modelelor tradiţionale, ar trebui luate în considerare atunci când se analizează rezultatele evaluării. Aceasta înseamnă că rezultatul evaluării cantitative ar trebui tratat ca unul dintre aspecte, iar nu ca singurul aspect, avute în vedere în legătură cu decizia generală de a continua sau nu achiziţia.
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Etapa 2 – Evaluarea │
│Ce? │cantitativă a Eficienţei │
│ │Economice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Ca parte a elaborării │
│ │Studiului de Fezabilitate│
│ │&Fundamentare şi numai │
│ │dacă, potrivit unor │
│Când? │criterii (dimensiune > 50│
│ │milioane EUR sau proiect │
│ │de PPP într-un sector │
│ │nou), este cazul să fie │
│ │efectuată. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Cuantificarea Eficienţei │
│ │Economice generate de │
│ │proiect atunci când este │
│ │structurat sub formă de │
│ │PPP în vederea │
│ │fundamentării deciziei de│
│ │a lansa achiziţia │
│ │proiectului sub formă de │
│Obiectiv │PPP, asigurându-se că │
│ │opţiunea de achiziţie a │
│ │proiectului sub formă de │
│ │PPP este mai bună din │
│ │punct de vedere al │
│ │Eficienţei Economice prin│
│ │comparaţie cu achiziţia │
│ │proiectului sub o altă │
│ │formă decât PPP. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Evaluarea cantitativă │
│ │bazată pe o comparaţie │
│ │între fluxurile de │
│ │numerar ajustate în │
│ │raport cu riscurile │
│ │pentru guvern în │
│ │scenariul de PPP (Modelul│
│ │PPP de Referinţă) cu │
│ │fluxurile de numerar │
│ │ajustate în raport cu │
│Cum? │riscurile pentru guvern │
│ │în scenariul “ipotetic” │
│ │al achiziţiei prin metode│
│ │tradiţionale │
│ │(Comparatorul Sectorului │
│ │Public). Pentru o │
│ │metodologie detaliată │
│ │privind evaluarea │
│ │cantitativă a Eficienţei │
│ │Economice, vă rugăm să │
│ │consultaţi Anexa 2. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea contractantă,│
│ │sprijinită, de │
│ │Consultantul în │
│Cine este │Tranzacţie angajat de │
│responsabil?│autoritatea contractantă │
│ │pentru întocmirea │
│ │Studiului de Fezabilitate│
│ │&Fundamentare. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Contribuţie la decizia de│
│Care este │lansare oficială a etapei│
│rezultatul? │de atribuire a │
│ │proiectului sub formă de │
│ │PPP. │
└────────────┴─────────────────────────┘
3.2.4. Etapa 3 - Actualizarea evaluării calitative şi cantitative a Eficienţei Economice în cursul etapei de dialog Dacă a fost adoptată decizia de a se trece la etapa de atribuire a proiectului, iar achiziţia a fost lansată pe piaţă, se întâmplă adesea ca, în cursul acestei etape să fie efectuate modificări ale proiectului sau ale proiectului de contract de PPP (de obicei, pe întregul parcurs al etapei de dialog competitiv). În cadrul rundelor de dialog, părţile invitate la procedură pot adresa întrebări şi pot propune modificări ale proiectului de contract de PPP. Adesea, aceste propuneri conduc la o modificare a proiectului sau a proiectului de contract de PPP, întrucât piaţa se poate arăta dezinteresată să oferteze pentru proiect în condiţiile iniţiale. Prin urmare, atunci când autoritatea contractantă propune modificări ale proiectului şi/sau ale proiectului de contract de PPP în cursul fazei de dialog, evaluarea calitativă şi (dacă este cazul) cantitativă a Eficienţei Economice ar trebui actualizată, astfel încât să evalueze impactul potenţial al modificării propuse asupra Eficienţei Economice livrate de proiect. În cazul în care evaluarea actualizată a Eficienţei Economice conduce la concluzia că proiectul nu mai livrează Eficienţă Economică odată ce modificarea propusă ar fi implementată, autoritatea contractantă poate decide să nu adopte modificarea sau să anuleze integral achiziţia PPP-ului (dacă este considerat nerealist ca proiectul să aibă succes fără modificarea propusă cu privire la caietul de sarcini sau cu privire la contractul de PPP).
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Etapa 3 - Actualizarea │
│ │evaluării calitative şi │
│Ce? │cantitative a Eficienţei │
│ │Economice în cursul │
│ │etapei de dialog │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Numai atunci când sunt │
│ │propuse modificări ale │
│Când? │proiectului şi/sau ale │
│ │proiectului de contract │
│ │de PPP în cursul │
│ │procedurii de dialog │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Evaluarea impactului │
│ │modificării propuse cu │
│ │privire proiect asupra │
│ │Eficienţei Economice │
│Obiectiv │previzionat al │
│ │proiectului si asigurarea│
│ │că proiectul va continua │
│ │să furnizeze Eficienţă │
│ │Economică si după │
│ │adoptarea modificării. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │● Reconfirmarea si │
│ │actualizarea evaluării │
│ │calitative efectuate în │
│ │etapa 2 pe baza │
│ │metodologiei prezentateîn│
│ │Anexa 1. │
│Cum? │● Dacă este cazul, │
│ │reconfirmarea si │
│ │actualizarea evaluării │
│ │cantitative effectuate în│
│ │etapa 2, pe baza │
│ │metodologiei prezentate │
│ │în Anexa 2. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea contractantă,│
│ │sprijinită de regulă de │
│ │Consilierul în Tranzacţie│
│Cine este │angajat de autoritatea │
│responsabil?│contractantă pentru │
│ │elaborarea Studiului de │
│ │Fezabilitate & │
│ │Fundamentare. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Decizia de adoptare sau │
│ │nu a modificării propuse │
│Care este │cu privire la proiect si,│
│rezultatul? │dacă este cazul, decizia │
│ │de a proceda sau nu cu │
│ │achiziţia proiectului │
└────────────┴─────────────────────────┘
3.2.5. Etapa 4 - Reconfirmarea evaluării calitative şi cantitative a Eficienţei Economice anterior semnării contractului După evaluarea tuturor ofertelor depuse, declararea drept câştigător a unui ofertant şi finalizarea clauzelor contractului de PPP, această etapă finală a evaluării Eficienţei Economice urmăreşte să confirme că oferta selectată şi contractul de PPP final negociat generează Eficienţă Economică. Deoarece nu trebuie efectuate modificări (substanţiale) cu privire la proiect sau cu privire la proiectul de contract de PPP ulterior finalizării procedurii de dialog (etapa 3), rezultatul evaluării ar trebui să fie similar cu rezultatele evaluării din etapa anterioară. Prin urmare, evaluarea serveşte numai drept confirmare finală pentru autoritatea contractantă (şi pentru autorităţile cu atribuţii ulterioare de aprobare), anterior semnării contractului, cu privire la faptul că versiunea finală a contractului de PPP negociat furnizează Eficienţă Economică.
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Etapa 4 - Confirmarea │
│ │finală a evaluării │
│Ce? │calitative şi cantitative│
│ │a Eficienţei Economice │
│ │anterior semnării │
│ │contractului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │După declararea ofertei │
│ │câştigătoare si │
│Când? │finalizarea contractului │
│ │de PPP, anterior semnării│
│ │contractului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Confirmarea că oferta │
│ │declarată câştigătoare si│
│Obiectiv │contractul final negociat│
│ │furnizează Eficienţă │
│ │Economică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │● Reconfirmarea si │
│ │actualizarea (dacă este │
│ │cazul) evaluării │
│ │calitative efectuate în │
│ │etapele 2 şi 3 pe baza │
│ │metodologiei prezentate │
│ │în Anexa 1. │
│ │● Dacă este cazul, │
│ │reconfirmarea si │
│Cum? │actualizarea evaluării │
│ │cantitative efectuate în │
│ │etapele 2 şi 3 pe baza │
│ │metodologiei prezentate │
│ │în Anexa 2. În acest caz,│
│ │CSP-ul va fi comparat cu │
│ │clauzele finale ale │
│ │contractului de PPP │
│ │negociat (iar nu cu │
│ │Modelul PPP de │
│ │Referinţă). │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Autoritatea contractantă,│
│ │sprijinită de regulă de │
│ │Consilierul în Tranzacţie│
│Cine este │angajat de autoritatea │
│responsabil?│contractantă pentru │
│ │elaborarea Studiului de │
│ │Fezabilitate & │
│ │Fundamentare. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Care este │Decizia de a semna sau nu│
│rezultatul? │contractual. │
└────────────┴─────────────────────────┘
Evaluarea Eficienţei Economice nu se confundă cu evaluarea suportabilităţii sau a fezabilităţii financiare. Scopul evaluării Eficienţei Economice este să fundamenteze decizia factorilor responsabili cu privire la alegerea între o opţiune de achiziţie altfel decât sub formă de PPP sau a unei opţiuni de achiziţie sub formă de PPP, pe baza beneficiilor şi a costurilor legate în mod specific de modalitatea de achiziţie aleasă. Scopul evaluării suportabilităţii este să determine dacă proiectul poate fi plătit (fie că este vorba de plăţi efectuate din bugete publice, de către utilizatori sau din alte surse). Pentru mai multe îndrumări în legătură cu evaluarea suportabilitătii unui proiect de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Suportabilităţii PPP-urilor. ANEXA 1 SCANAREA POTENŢIALULUI DE IMPLEMENTARE SUB FORMĂ DE PPP & EVALUAREA CALITATIVĂ A EFICIENŢEI ECONOMICE Întrebările incluse în tabelele de mai jos şi în instrumentul de evaluare calitativă a Eficienţei Economice care face parte din prezentul ghid vor constitui scanarea potenţialului de implementare sub formă de PPP şi evaluarea calitativă a Eficienţei Economice efectuate în cursul elaborării Studiului de Fezabilitate & Fundamentare şi în cursul etapei de atribuire. Întrebările vor sprijini selectarea proiectelor de PPP care au potenţialul de a genera Eficienţă Economică. Setul de întrebări, astfel cum sunt ele identificate în tabelele de mai jos şi în instrumentul de evaluare calitativă a Eficienţei Economice, are drept scop detectarea în cadrul proiectului a prezenţei factorilor care influenţează Eficienţa Economică în mod pozitiv. Înainte să aplicaţi întrebările în raport cu proiectul, vă rugăm să reţineţi următoarele: ● Lista de verificare tratează diferite etape din ciclul de viaţă al proiectului de PPP: Întrebările se aplică etapelor 1, 2 şi 3, astfel cum ele sunt evidenţiate în secţiunea 3 a prezentului Ghid. - Scanarea Potenţialului de implementare sub formă de PPP (etapa 1), realizată în cursul elaborării Studiului de Prefezabilitate (de exemplu, Iniţierea Proiectului). – O evaluare calitativă detaliată a Eficienţei Economice (etapa 2) în cursul elaborării Studiului de Fezabilitate & Fundamentare (de exemplu, Pregătirea Proiectului). – O actualizare a evaluării calitative a Eficienţei Economice (etapa 3) în cazul în care se aduc modificări proiectului de PPP în cursul etapei de dialog ca parte a procedurii de atribuire (de exemplu, Achiziţia Proiectului). În instrumentul de evaluare a Eficienţei Economice (un instrument separat, în format Excel, care face parte din prezentul Ghid), trebuie selectată etapa în care se realizează evaluarea Eficienţei Economice, deoarece unele întrebări devin relevante numai în etapele ulterioare. Numărul criteriilor relevante şi, prin urmare, al întrebărilor creşte pe parcursul etapelor, pe măsură ce devin disponibile informaţii suplimentare. Pentru etapa 2 (evaluarea calitativă a Eficienţei Economice), sunt reverificate toate întrebările din etapa 1 şi, de asemenea, sunt verificate întrebările noi care apar în etapa 2. Trebuie remarcat că, astfel cum este descris în secţiunea 3.1, Eficienţa Economică nu este o evaluare exclusiv statică, ci şi un proces dinamic. Pe lângă listele de verificare aferente celor trei etape, echipele de proiect şi de achiziţii ar trebui să acorde atenţie creării în mod consecvent a Eficienţei Economice prin intermediul calităţii activităţilor legate de pregătirea, atribuirea şi monitorizarea proiectului. Pentru mai multe informaţii privind buna pregătire şi atribuire a unui proiect de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind procesele de Pregătire şi Achiziţie aferente PPP-urilor. ● Un instrument de acordare a punctajelor pentru evaluarea Eficientei Economice din punct de vedere calitativ face parte integrantă din prezentul ghid. Prin acordarea de puncte pentru fiecare întrebare, instrumentul vă permite să răspundeţi direct la fiecare dintre întrebările din tabelele de mai jos. Scorul general determină dacă este sau nu recomandabil ca proiectul să fie achiziţionat sub formă de PPP. Atunci când utilizaţi instrumentul trebuie să aveţi în vedere următoarele aspecte: () În cadrul instrumentului, trebuie selectată etapa în care se realizează evaluarea Eficienţei Economice (etapa 1, 2 sau 3), deoarece începând cu etapa 2 devin aplicabile întrebări suplimentare. () Toate întrebările din instrument provin din tabelele de mai jos şi pot fi punctate. Semnificaţia unui scor diferă în funcţie de întrebare şi este explicată în instrument făcând clic pe butonul "opţiuni" aferent întrebării relevante. Opţiunile de răspuns prezentate atunci când se face clic pe buton ar trebui să aibă ca rezultat un scor pentru întrebarea respectivă. () Mai multe întrebări din instrument au natura unor întrebări de tip admis/respins. Pentru aceste întrebări trebuie alocat un scor de 0 sau 1. Dacă nu se poate răspunde la întrebare în mod afirmativ (printr-un 1), atunci autoritatea contractantă trebuie să reflecteze la ce modificări ar putea fi efectuate pentru a gestiona problema care împiedică Eficienţa Economică şi, în caz contrar, să determine din nou dacă proiectul în ansamblu este adecvat pentru achiziţie sub formă de PPP. () Toate celelalte întrebări din instrument pot fi punctate în mod mai gradual, pe o scală de la 1 la 4. Semnificaţia scalei diferă în funcţie de întrebare şi este explicată făcând clic pe butonul "opţiuni". () În funcţie de punctajul aferent fiecărei întrebări, în scor sunt identificate diferite acţiuni de întreprins. Dacă întrebarea referitoare la Eficienţa Economică obţine un punctaj ridicat, atunci nu sunt necesare acţiuni pentru a îmbunătăţi acel aspect particular al Eficienţei Economice. Totuşi, dacă scorul este mai mic, instrumentul va identifica dacă acest aspect al Eficienţei Economice constituie un punct critic care necesită atenţie, dacă trebuie îmbunătăţit ori dacă este posibilă ajustarea sa la nivel de detaliu. Aceste caracteristici sunt utile pentru ca autoritatea contractantă să determine care elemente ale proiectului pot fi îmbunătăţite astfel încât proiectul să fie adecvat pentru achiziţia sub formă de PPP. () Pe baza scorurilor aferente tuturor întrebărilor se calculează un scor general care constituie temeiul pentru recomandarea rezultată din instrument. Recomandarea are o natură duală: ● Dacă nu se poate răspunde afirmativ, cu 1, la oricare dintre întrebările de tip admis/respins, atunci proiectul nu trebuie achiziţionat sub formă de PPP, iar secţiunea "Admis/Respins" va indica menţiunea "Respins". ● Dacă se răspunde afirmativ, cu 1, la toate întrebările de tip admis/respins, atunci este furnizată o recomandare privind adecvarea proiectului pentru achiziţie sub formă de PPP. Această recomandare depinde de scorul general obţinut la toate întrebările.
┌──────────────┬───────────┬───────────┐
│ │Punctajul │Punctajul │
│Recomandare │obţinut în │obţinut în │
│ │etapa 1 │etapele 2 │
│ │ │şi 3 │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│Nu │ │ │
│achiziţionaţi │Sub 51 │Sub 54 │
│sub formă de │ │ │
│PPP │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│Potenţial │ │ │
│adecvat pentru│Între 51 şi│Între 81 şi│
│achiziţie sub │71 şi un │108 şi un │
│formă de PPP, │scor minim │scor minim │
│însă unele │de 3 sau 4 │de 3 sau 4 │
│aspecte │la fiecare │la fiecare │
│necesită │întrebare. │întrebare. │
│atenţie │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│Foarte adecvat│72 şi un │108 şi un │
│pentru │punctaj │punctaj │
│achiziţie sub │minim de 4 │minim de 4 │
│formă de PPP │la fiecare │la fiecare │
│ │întrebare │întrebare │
└──────────────┴───────────┴───────────┘
În general, este necesară din partea utilizatorului o abordare critică şi atentă a acestor întrebări, astfel încât această verificare a Eficienţei Economice să furnizeze informaţiile care sunt necesare pentru adoptarea deciziilor de pregătire şi de dezvoltare a proiectelor sub formă de PPP-uri. Întrebările care sunt incluse în instrumentul de evaluare a Eficienţei Economice sunt prezentate în tabelele de mai jos, inclusiv câteva note şi explicaţii aferente întrebărilor.
┌─────────────────────────────────────────────────┐
│Partea A: Caracteristicile proiectului │
├─────────┬─────┬───────┬─────────────────┬───────┤
│Nr. de │Etapa│Etapele│ │ │
│referinţă│1 │2, 3 şi│Întrebare │Scor │
│ │ │4 │ │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Proiectul este o │ │
│ │ │ │infrastructură │ │
│ │ │ │sau un serviciu │ │
│ │ │ │public eligibil, │Respins│
│A.1 │X │X │aflat în │(0)/ │
│ │ │ │responsabilitatea│Admis │
│ │ │ │guvernului. │(1) │
│ │ │ │(criteriu de │ │
│ │ │ │promovare/ │ │
│ │ │ │nereuşită) │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă are │ │
│ │ │ │competenţa legală│ │
│ │ │ │să încheie un │Respins│
│A.2 │X │X │contract de PPP │(0)/ │
│ │ │ │(pentru un │Admis │
│ │ │ │proiect de acest │(1) │
│ │ │ │fel) (criteriu de│ │
│ │ │ │promovare/ │ │
│ │ │ │nereuşită). │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Sunt previzionate│ │
│ │ │ │cheltuieli de │ │
│ │ │ │capital necesare │Respins│
│ │ │ │proiectului care │(0)/ │
│A.3 │X │X │depăşesc 20 de │ADmis │
│ │ │ │milioane de euro?│(1) │
│ │ │ │(criteriu de │ │
│ │ │ │promovare/ │ │
│ │ │ │nereuşită). │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Pot fi integrate │ │
│ │ │ │proiectarea, │ │
│ │ │ │construcţia şi │ │
│A.4 │X │X │întreţinerea │1-4 │
│ │ │ │astfel încât să │ │
│ │ │ │se obţină │ │
│ │ │ │optimizarea pe │ │
│ │ │ │durata de viaţă? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Este autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă │ │
│ │ │ │suficient de │ │
│ │ │ │confortabilă cu │ │
│ │ │ │faptul că scopul │ │
│ │ │ │dominant şi │ │
│A.5 │X │X │cerinţele privind│1-4 │
│ │ │ │serviciul aferent│ │
│ │ │ │bunului vor │ │
│ │ │ │rămâne │ │
│ │ │ │neschimbate pe │ │
│ │ │ │durata │ │
│ │ │ │proiectului de │ │
│ │ │ │PPP? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Este autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă în │ │
│ │ │ │măsură să │ │
│ │ │ │estimeze CapEx şi│ │
│A.6 │X │X │OpEx într-o │1-4 │
│ │ │ │modalitate de │ │
│ │ │ │încredere pentru │ │
│ │ │ │întreaga durată a│ │
│ │ │ │proiectului de │ │
│ │ │ │PPP? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Este clar că nu │ │
│ │ │ │este mai benefică│ │
│ │ │ │extinderea unui │ │
│ │ │ │serviciu public │ │
│A.7 │X │X │existent astfel │1-4 │
│ │ │ │încât să includă │ │
│ │ │ │obiectul │ │
│ │ │ │proiectului avut │ │
│ │ │ │în vedere? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Este proiectul în│ │
│ │ │ │măsură să fie │ │
│A.8 │X │X │achiziţionat sub │1-4 │
│ │ │ │formă de PPP │ │
│ │ │ │într-un interval │ │
│ │ │ │de timp realist? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────────┼───────┤
│ │ │ │Tehnologia şi │ │
│ │ │ │metodele tehnice │ │
│ │ │ │de realizare, │ │
│ │ │ │întreţinere şi │ │
│A.9 │X │X │operare a │1-4 │
│ │ │ │proiectului vor │ │
│ │ │ │rămâne stabile pe│ │
│ │ │ │durata perioadei │ │
│ │ │ │contractuale │ │
│ │ │ │avute în vedere? │ │
└─────────┴─────┴───────┴─────────────────┴───────┘
Note şi explicaţii aferente Părţii A ● A.3: Dacă proiectul este prea mic, generarea Eficienţei Economice se va dovedi dificilă. Acest lucru reflectă în mare măsură costurile iniţiale relativ ridicate de pregătire şi de negociere aferente unui PPP. Prin urmare, pragul de 20 de milioane de euro este un indicator al dimensiunii minime a unui proiect care poate furniza Eficienţă Economică dacă este achiziţionat sub formă de PPP. ● A.4: Luaţi în considerare dacă este posibilă o integrare a diferitelor activităţi şi dacă aceasta va conduce la o optimizare generală a costurilor. De asemenea, luaţi în considerare dacă este necesară o întreţinere suficient de substanţială sau o activitate de întreţinere majoră pe durata de viaţă preconizată a proiectului, astfel încât să poată fi obţinute costuri mai mici pe întreaga durată de viaţă. ● A.5: Specificaţiile funcţionale (cerinţele privind rezultatul) care trebuie să se aplice pe întreaga durată de viaţă a contractului de PPP trebuie elaborate ca parte a contractului de PPP. Există limite în ceea ce priveşte flexibilitatea contractului de PPP: modificările semnificative ale cerinţelor privind serviciul pot fi costisitoare. O perioadă contractuală de minim 15 ani în care nu sunt anticipate schimbări majore este o regulă generală bazată pe experienţă şi un interval de timp rezonabil care să includă cel puţin un ciclu major de întreţinere. ● A.6: Dacă costurile nu pot fi estimate cu o oarecare certitudine (desigur, ţinând cont de indexare precum şi de un oarecare risc) întrucât, de exemplu, progresele tehnologice sau evoluţiile pieţei fac imposibilă o astfel de estimare, ofertanţii ar putea include marje mari în preţuri pentru a compensa această incertitudine. Luaţi în considerare modificarea obiectului pentru a limita acest risc. ● A.7: Cu alte cuvinte, este clar că nu există beneficii sau sinergii evidente din extinderea operaţiunilor actuale ale autorităţii publice pentru a include acest bun şi serviciu, care să poată constitui o opţiune alternativă? ● A.8: Un interval de timp realist diferă de la un proiect la altul, în funcţie de complexitatea proiectului, precum şi de capabilităţile, capacitatea şi experienţa autorităţii publice cu pregătirea şi achiziţionarea de PPP-uri. Pentru sugestii privind calendarele de planificare a achiziţiilor, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind procesele de Pregătire şi Achiziţie aferente PPP-urilor.
┌──────────────────────────────────────────┐
│Partea B: Caracteristicile Partenerilor │
│Privaţi │
├─────────┬─────┬───────┬─────────────┬────┤
│Nr. de │Etapa│Etapele│ │ │
│referinţă│1 │2, 3 şi│Întrebare │Scor│
│ │ │4 │ │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Se poate │ │
│ │ │ │aştepta ca │ │
│ │ │ │partenerul │ │
│ │ │ │privat să │ │
│ │ │ │aibă un acces│ │
│ │ │ │mai facil sau│ │
│ │ │ │superior la │ │
│ │ │ │abilităţi/ │ │
│B.1 │X │X │experienţă pe│1-4 │
│ │ │ │partea de │ │
│ │ │ │proiectare şi│ │
│ │ │ │/sau │ │
│ │ │ │contractare │ │
│ │ │ │şi/sau │ │
│ │ │ │întreţinere │ │
│ │ │ │comparativ cu│ │
│ │ │ │autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă?│ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Este probabil│ │
│ │ │ │ca structura │ │
│ │ │ │contractuală │ │
│ │ │ │pe termen │ │
│ │ │ │lung bazată │ │
│ │ │ │pe │ │
│ │ │ │performanţă a│ │
│ │ │ │PPP-ului să │ │
│ │ │ │stimuleze │ │
│ │ │ │partenerul │ │
│ │ │ │privat să │ │
│ │ │ │ofere o │ │
│ │ │ │calitate │ │
│ │ │ │superioară │ │
│ │ │ │faţă de cea │ │
│B.2 │X │X │oferită de │1-4 │
│ │ │ │obicei în │ │
│ │ │ │proiectele │ │
│ │ │ │care nu sunt │ │
│ │ │ │PPP-uri? Cu │ │
│ │ │ │alte cuvinte:│ │
│ │ │ │este soluţia │ │
│ │ │ │non-PPP │ │
│ │ │ │caracterizată│ │
│ │ │ │de faptul că,│ │
│ │ │ │pe durata de │ │
│ │ │ │viaţă a │ │
│ │ │ │proiectului, │ │
│ │ │ │calitatea se │ │
│ │ │ │deteriorează │ │
│ │ │ │de obicei în │ │
│ │ │ │practică? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Instituţiile │ │
│ │ │ │financiare au│ │
│ │ │ │mai oferit │ │
│ │ │ │anterior │ │
│ │ │ │finanţare de │ │
│ │ │ │proiect pe │ │
│ │ │ │termen lung │ │
│ │ │ │pentru vreun │ │
│ │ │ │proiect │ │
│ │ │ │similar? Sau │ │
│ │ │ │există alte │ │
│B.3 │X │X │dovezi că │1-4 │
│ │ │ │instituţiile │ │
│ │ │ │financiare au│ │
│ │ │ │capacitatea │ │
│ │ │ │si dorinţa să│ │
│ │ │ │ofere │ │
│ │ │ │finanţare de │ │
│ │ │ │proiect pe │ │
│ │ │ │termen lung │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │proiectul de │ │
│ │ │ │PPP? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Există dovezi│ │
│ │ │ │că ofertantul│ │
│ │ │ │(antreprenor,│ │
│ │ │ │operator şi │ │
│ │ │ │finanţator) │ │
│B.4 │X │X │va avea un │1-4 │
│ │ │ │interes │ │
│ │ │ │puternicîn │ │
│ │ │ │ceea ce │ │
│ │ │ │priveşte │ │
│ │ │ │proiectul? │ │
└─────────┴─────┴───────┴─────────────┴────┘
Note şi explicaţii aferente Părţii B ● B.2: Calitatea mai înaltă se poate referi, de exemplu, la servicii mai de încredere sau mai constante, la o estetică îmbunătăţită, la o performanţă energetică superioară. ● B.3: Proiectul ar trebui să fie în acelaşi domeniu de activitate, iar beneficiarii finanţării ar trebui să fie companii care este probabil că vor participa la această achiziţie. ● B.4: Potenţialii parteneri în PPP pot fi contractori sau societăţi operatoare de facilităţi şi ar trebui să fie cel puţin trei (preferabil cinci) parteneri diferiţi. Informaţiile pot fi colectate prin consultarea pieţei sau prin discuţii informale cu potenţiali ofertanţi. Pentru mai multe informaţii privind consultarea pieţei în legătură cu proiecte de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind procesele de Pregătire şi Achiziţie aferente PPP-urilor.
┌──────────────────────────────────────────────┐
│Partea C: Caracteristicile Partenerului Public│
├─────────┬─────┬───────┬──────────────┬───────┤
│Nr. de │Etapa│Etapele│ │ │
│referinţă│1 │2, 3 şi│Întrebare │Scor │
│ │ │4 │ │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │Este │ │
│ │ │ │autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă │ │
│ │ │ │suficient de │ │
│ │ │ │convinsă de │ │
│C.1 │X │X │importanţa si │1-4 │
│ │ │ │de potenţialul│ │
│ │ │ │de a genera │ │
│ │ │ │Eficienţă │ │
│ │ │ │Economică prin│ │
│ │ │ │aplicarea unui│ │
│ │ │ │PPP? │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │Există sprijin│ │
│ │ │ │politic pentru│ │
│C.2 │X │X │ca acest │1-4 │
│ │ │ │proiect să fie│ │
│ │ │ │realizat sub │ │
│ │ │ │formă de PPP? │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │Sunt │ │
│ │ │ │interesele │ │
│ │ │ │celor mai │ │
│ │ │ │importante │ │
│ │ │ │părţi │ │
│ │ │ │interesate de │ │
│ │ │ │succesul │ │
│C.3 │X │X │proiectului │1-4 │
│ │ │ │suficient de │ │
│ │ │ │aliniate │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │realizarea │ │
│ │ │ │proiectului │ │
│ │ │ │sub formă de │ │
│ │ │ │PPP? │ │
├─────────┴─────┴───────┴──────────────┴───────┤
│Deţine autoritatea contractantă personal │
│calificat suficient şi disponibil şi/sau are │
│resursele necesare să angajeze consultanţi cu │
│experienţă adecvată... │
├─────────┬─────┬───────┬──────────────┬───────┤
│ │ │ │... să │ │
│ │ │ │dezvolte │ │
│ │ │ │specificaţii │ │
│C.4 │X │X │funcţionale │1-4 │
│ │ │ │pentru toate │ │
│ │ │ │fazele │ │
│ │ │ │proiectului? │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │... cu │ │
│ │ │ │experienţă în │ │
│ │ │ │achiziţionarea│ │
│ │ │ │si │ │
│ │ │ │contractarea │ │
│ │ │ │de PPP-uri │ │
│ │ │ │astfel încât │ │
│C.5 │X │X │să realizeze │1-4 │
│ │ │ │atât │ │
│ │ │ │atribuirea cât│ │
│ │ │ │si │ │
│ │ │ │managementul │ │
│ │ │ │contractului │ │
│ │ │ │pe durata de │ │
│ │ │ │viaţă a │ │
│ │ │ │proiectului? │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │... să │ │
│ │ │ │gestioneze │ │
│ │ │ │procesul de │ │
│ │ │ │închidere │ │
│C.6 │ │X │financiară în │1-4 │
│ │ │ │interacţiune │ │
│ │ │ │cu Ofertantul │ │
│ │ │ │Declarat │ │
│ │ │ │Câştigător? │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │... să │ │
│ │ │ │monitorizeze │ │
│ │ │ │şi să │ │
│C.7 │X │X │gestioneze │1-4 │
│ │ │ │Eficienţa │ │
│ │ │ │Economică în │ │
│ │ │ │cadrul echipei│ │
│ │ │ │de proiect? │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │... să │ │
│ │ │ │gestioneze │ │
│ │ │ │orice riscuri │ │
│ │ │ │restante, în │ │
│ │ │ │special dar │ │
│C.8 │ │X │fără a se │1-4 │
│ │ │ │limita la │ │
│ │ │ │autorizaţiile │ │
│ │ │ │şi aprobările │ │
│ │ │ │majore pentru │ │
│ │ │ │proiect? │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │Are │ │
│ │ │ │autoritatea │ │
│ │ │ │stabilită o │ │
│ │ │ │structură de │ │
│ │ │ │conducere │ │
│C.9 │ │X │adecvată │1-4 │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │supravegherea │ │
│ │ │ │pregătirii si │ │
│ │ │ │atribuirii │ │
│ │ │ │proiectului de│ │
│ │ │ │PPP? │ │
├─────────┼─────┼───────┼──────────────┼───────┤
│ │ │ │Este bonitatea│ │
│ │ │ │autorităţii │ │
│ │ │ │contractante │ │
│ │ │ │suficientă │Respins│
│C.10 │X │X │pentru │(0)/ │
│ │ │ │instituţiile │Admis │
│ │ │ │financiare? │(1) │
│ │ │ │(criteriu de │ │
│ │ │ │tip admis/ │ │
│ │ │ │respins) │ │
└─────────┴─────┴───────┴──────────────┴───────┘
Note şi explicaţii aferente Părţii C ● C.3: De asemenea, luaţi în considerare dacă autoritatea contractantă este capabilă să gestioneze îngrijorările şi opoziţia venite din partea celor mai importante părţi interesate.*5 *5 Pentru mai multe îndrumări privind managementul părţilor interesate în legătură cu PPP-urile, vă rugăm să consultaţi Ghidul EPEC privind Parteneriatele Public-Private (2021)/paginile 148-155, precum şi Manualul de Implicare a Părţilor Interesate, IFC (2007). ● C.5-7: Capabilităţile şi capacitatea pot fi disponibile în cadrul structurii autorităţii contractante, dar pot fi furnizate şi de co-autorităţi sau de consultanţi în tranzacţii. Pentru succesul pe termen lung al programelor de PPP, trebuie construită o bază de personal solidă în cadrul autorităţii contractante. C.8: Toţi membrii-cheie ai echipei de proiect, în special managerul de proiect, trebuie să cunoască şi să fie capabili să optimizeze proiectul pentru Eficienţa Economică.
┌─────────────────────────────────────────────┐
│Partea D: Potenţialul de realizare a │
│Proiectului │
├─────────┬─────┬───────┬─────────────┬───────┤
│Nr. de │Etapa│Etapele│ │ │
│referinţă│1 │2, 3 şi│Întrebare │Scor │
│ │ │4 │ │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Au fost │ │
│ │ │ │obţinute │ │
│ │ │ │toate │ │
│ │ │ │autorizaţiile│ │
│ │ │ │si avizele │ │
│ │ │ │majore pentru│ │
│ │ │ │proiect, sau │ │
│ │ │ │este o │ │
│ │ │ │certitudine │ │
│ │ │ │că avizele │ │
│ │ │ │majore vor fi│ │
│ │ │ │obţinute │ │
│ │ │ │înainte de │ │
│ │ │ │atribuirea │ │
│ │ │ │contractului?│ │
│ │ │ │Iar pentru │ │
│ │ │ │acele │Respins│
│ │ │ │autorizaţii │(0)/ │
│D.1 │ │X │pe care │Admis │
│ │ │ │trebuie să le│(1) │
│ │ │ │obţină │ │
│ │ │ │partenerul │ │
│ │ │ │privat, a │ │
│ │ │ │verificat │ │
│ │ │ │autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă │ │
│ │ │ │că riscurile │ │
│ │ │ │sunt │ │
│ │ │ │gestionabile?│ │
│ │ │ │Au fost │ │
│ │ │ │achiziţionate│ │
│ │ │ │toate │ │
│ │ │ │terenurile │ │
│ │ │ │sau │ │
│ │ │ │drepturile de│ │
│ │ │ │trecere │ │
│ │ │ │relevante? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │Dacă este │ │
│ │ │ │cazul, are │ │
│ │ │ │autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă │ │
│ │ │ │acces deplin │ │
│ │ │ │la şi │ │
│ │ │ │înţelege │ │
│ │ │ │starea │ │
│ │ │ │curentă a │ │
│ │ │ │bunurilor │ │
│D.2 │ │X │care urmează │1-4 │
│ │ │ │să fie │ │
│ │ │ │predate │ │
│ │ │ │partenerului │ │
│ │ │ │din PPP, şi │ │
│ │ │ │au fost │ │
│ │ │ │întocmite │ │
│ │ │ │aceste │ │
│ │ │ │informaţii │ │
│ │ │ │într-un dosar│ │
│ │ │ │de inventar │ │
│ │ │ │complet? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │A estimat │ │
│ │ │ │autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă │ │
│ │ │ │suficient de │ │
│ │ │ │precis şi la │ │
│ │ │ │un nivel de │ │
│ │ │ │încredere │ │
│ │ │ │suficient │ │
│ │ │ │costurile şi │ │
│ │ │ │veniturile │ │
│ │ │ │proiectului, │ │
│D.3 │ │X │inclusiv │1-4 │
│ │ │ │costurile cu │ │
│ │ │ │operarea şi │ │
│ │ │ │întreţinerea │ │
│ │ │ │pe termen │ │
│ │ │ │lung, │ │
│ │ │ │costurile cu │ │
│ │ │ │finanţarea şi│ │
│ │ │ │costurile │ │
│ │ │ │proprii ale │ │
│ │ │ │autorităţii │ │
│ │ │ │contractante?│ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼───────┤
│ │ │ │A fost │ │
│ │ │ │realizată o │ │
│ │ │ │proiecţie │ │
│ │ │ │bugetară a │ │
│ │ │ │plăţilor │ │
│ │ │ │către │ │
│ │ │ │partenerul de│ │
│ │ │ │proiect din │Respins│
│ │ │ │PPP şi s-a │(0)/ │
│D.4 │ │X │verificat că │Admis │
│ │ │ │aceste plăţi │(1) │
│ │ │ │pot fi │ │
│ │ │ │efectuate din│ │
│ │ │ │bugetele │ │
│ │ │ │viitoare │ │
│ │ │ │disponibile? │ │
│ │ │ │(criteriu de │ │
│ │ │ │tip admis/ │ │
│ │ │ │respins) │ │
└─────────┴─────┴───────┴─────────────┴───────┘
Note şi explicaţii aferente Părţii D ● D1/D3/D4: Aceste întrebări se referă la pregătirea pentru implementare sub formă de PPP şi, respectiv, la suportabilitatea proiectului. Întrebările răspund unor preocupări importante ale sectorului privat. Întrucât apetitul de pe piaţă din partea sectorului privat este esenţial pentru generarea Eficienţei Economice într-o procedură de achiziţie concurenţială, întrebările sunt, totodată, o condiţie prealabilă relevantă pentru Eficienţa Economică şi, prin urmare, sunt incluse în această listă de verificare. ● D2: Aplicabil pentru proiecte de modernizare a unor active existente (numite şi proiecte brownfield).
┌──────────────────────────────────────────┐
│Partea E: Alocarea realistă a riscurilor │
├─────────┬─────┬───────┬─────────────┬────┤
│Nr. de │Etapa│Etapele│ │ │
│referinţă│1 │2, 3 şi│Întrebare │Scor│
│ │ │4 │ │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │A efectuat │ │
│ │ │ │autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă │ │
│ │ │ │o evaluare a │ │
│ │ │ │riscurilor │ │
│ │ │ │aferente │ │
│ │ │ │proiectului │ │
│E.1 │ │X │şi a │1-4 │
│ │ │ │înfiinţat un │ │
│ │ │ │registru al │ │
│ │ │ │riscurilor? │ │
│ │ │ │De asemenea, │ │
│ │ │ │realizează un│ │
│ │ │ │management │ │
│ │ │ │continuu al │ │
│ │ │ │riscurilor? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Pot fi │ │
│ │ │ │identificate │ │
│ │ │ │în mod clar │ │
│E.2 │X │X │riscurile pe │1-4 │
│ │ │ │termen lung │ │
│ │ │ │aferente │ │
│ │ │ │proiectului? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Riscurile │ │
│ │ │ │specifice pe │ │
│ │ │ │care │ │
│ │ │ │autoritatea │ │
│ │ │ │contractantă │ │
│ │ │ │(anticipează │ │
│ │ │ │că) le va │ │
│ │ │ │transfera │ │
│ │ │ │sectorului │ │
│E.3 │ │X │privat │1-4 │
│ │ │ │reprezintă o │ │
│ │ │ │proporţie │ │
│ │ │ │semnificativă│ │
│ │ │ │din │ │
│ │ │ │totalitatea │ │
│ │ │ │riscurilor │ │
│ │ │ │anticipate │ │
│ │ │ │aferente │ │
│ │ │ │proiectului? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Conţine │ │
│ │ │ │structura de │ │
│ │ │ │PPP propusă │ │
│ │ │ │un transfer │ │
│ │ │ │de riscuri │ │
│E.4 │ │X │care este de │1-4 │
│ │ │ │aşteptat că │ │
│ │ │ │va putea fi │ │
│ │ │ │gestionat de │ │
│ │ │ │ofertantul │ │
│ │ │ │câştigător? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Este probabil│ │
│ │ │ │că transferul│ │
│ │ │ │combinat al │ │
│ │ │ │activităţilor│ │
│ │ │ │aferente │ │
│ │ │ │proiectului │ │
│ │ │ │(în special │ │
│E.5 │X │X │proiectarea, │1-4 │
│ │ │ │realizarea şi│ │
│ │ │ │întreţinerea)│ │
│ │ │ │vor permite │ │
│ │ │ │managementul │ │
│ │ │ │integrat al │ │
│ │ │ │riscurilor │ │
│ │ │ │aferente? │ │
├─────────┼─────┼───────┼─────────────┼────┤
│ │ │ │Transferul de│ │
│ │ │ │activităţi │ │
│ │ │ │către │ │
│ │ │ │sectorul │ │
│ │ │ │privat nu va │ │
│ │ │ │limita în mod│ │
│E.6 │X │X │semnificativ │1-4 │
│ │ │ │capacitatea │ │
│ │ │ │sectorului │ │
│ │ │ │public de a │ │
│ │ │ │implementa │ │
│ │ │ │activităţi │ │
│ │ │ │sau proiecte │ │
│ │ │ │adiacente? │ │
└─────────┴─────┴───────┴─────────────┴────┘
Note şi explicaţii aferente Părţii E ● E.1: Un registru al riscurilor este esenţial pentru gestionarea activă şi continuă a riscurilor aferente proiectului. Pentru mai multe informaţii referitoare la evaluarea şi alocarea riscurilor în proiectele de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea şi Alocarea Riscurilor. ● E.2: Riscurile pe termen lung pot include standarde privind bunurile, legi şi reglementări etc. ● E.3: Luaţi în considerare sub-întrebările: Este investiţia privată suficient de expusă la riscul de performanţă pe termen lung? Iar contractul de PPP reduce în mod semnificativ riscurile pe care le păstrează autoritatea contractantă? ● E.4: Răspunzând la această întrebare, luaţi în considerare şi dacă riscurile specifice pe care autoritatea contractantă anticipează că le va transfera sectorului privat au fost transferate către şi acceptate cu succes de operatorii privaţi în tranzacţiile anterioare. ● E.6: Aceasta este, de obicei, o preocupare în schemele care implică plăţi efectuate de utilizatori (cum ar fi un nou aeroport), în care sectorul privat solicită exclusivitate şi/sau restricţionează activitatea concurentă într-o zonă definită pentru protejarea cererii. ANEXA 2 EVALUAREA CANTITATIVĂ A EFICIENŢEI ECONOMICE Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice este o activitate complexă şi necesită acces semnificativ la informaţii de încredere. Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice ar trebui realizată de consilieri în tranzacţii iar nu de către autoritatea contractantă. Prin urmare, acest ghid stabileşte în linii mari elementele-cheie care fac parte din evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice şi procedura care trebuie urmată, astfel încât autoritatea contractantă să înţeleagă munca prestată de consultanţii în tranzacţii şi condiţiile (de politică) care trebuie îndeplinite atunci când se realizează evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice unui proiect şi să se asigure că aceasta este realizată într-un mod consecvent în toate proiectele. Această anexă se concentrează în special pe elementele de bază care constituie o evaluare cantitativă a Eficienţei Economice, pe rezultatele unei evaluări cantitative a Eficienţei Economice, pe modul de interpretare şi de utilizare a acestor rezultate şi a Termenilor de Referinţă (TdR) indicativi pentru consultanţii în tranzacţii (în ceea ce priveşte evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice). Obiectivele evaluării cantitative a Eficienţei Economice Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice compară costul ajustat în raport cu riscurile al livrării facilităţilor proiectului şi a serviciilor dacă acesta este suportat de guvern prin metoda tradiţională de finanţare din fonduri publice cu costul ajustat în raport cu riscurile al livrării proiectului prin modalitatea PPP. În cazul în care costul ajustat în raport cu riscurile pentru opţiunea PPP este mai mic decât costul ajustat în raport cu riscurile al modalităţii tradiţionale de achiziţie cu finanţare publică, atunci există Eficienţă Economică în PPP. Prin urmare, evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice urmăreşte să obţină următoarele: a) Estimarea valorii pentru guvern rezultată din implementarea proiectului sub formă de PPP în termeni de economii de costuri ajustate în raport cu riscurile prin comparaţie cu metoda tradiţională finanţată din fonduri publice. b) O justificare rezonabil de obiectivă a deciziei de a selecta modalitatea PPP (în locul opţiunii de achiziţie publică). Justificarea nu numai că înlesneşte adoptarea deciziei finale de implementare a proiectului sub formă de PPP, dar înlesneşte şi comunicarea către alte părţi interesate relevante (de exemplu, reprezentanţi publici, grupuri de interese). c) O contribuţie utilă pentru evaluarea ex-post a implementării Proiectului de PPP. Autoritatea contractantă poate evalua performanţa reală a proiectului pentru a măsura valoarea ce a fost livrată de Proiectul de PPP în raport cu valoarea care se aştepta să fie livrată (nu face parte din prezentul ghid). Elemente de bază ale evaluării cantitative a Eficienţei Economice. Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice compară două componente, Comparatorul Sector Public şi Modelul PPP de Referinţă: a) Modelul tradiţional cu finanţare publică este indicat prin termenul Comparatorul Sectorului Public (CSP). CSP este o estimare a costului ipotetic, pe întreaga durată de viaţă, al unui proiect din sectorul public, dacă este livrat folosind modalitatea tradiţională de achiziţie şi finanţare guvernamentală. CSP este dezvoltat în conformitate cu cerinţele privind rezultatul solicitate, cu alocarea de risc propusă şi se bazează pe cea mai eficientă modalitate de livrare guvernamentală, ajustată pentru riscurile aferente duratei de viaţă a proiectului. b) CSP este comparat cu Modelul PPP de Referinţă, fluxurile de numerar către guvern sau către utilizator, ajustate în raport cu riscurile, în scenariul în care sectorul privat implementează proiectul sub formă de PPP. Ambele cazuri vor implica cea mai bună estimare posibilă a costurilor ajustate în raport cu riscurile pentru cele două opţiuni posibile de achiziţie, deoarece evaluarea este efectuată anterior lansării achiziţiei, adică înainte să fie primite oferte reale de pe piaţă. De aici şi importanţa unor informaţii de calitate privind costurile şi riscurile, chiar dacă ele sunt doar estimări în această etapă. Elemente ale Comparatorului Sectorului Public CSP este compus din următoarele componente: 1. CSP Brut; 2. Neutralitatea concurenţială; 3. Riscurile păstrate; 4. Riscurile transferate;şi 5. Factorul de reducere. CSP brut CSP Brut constă în costul pe care sectorul public l-ar suporta pentru livrarea proiectului printr-o achiziţie publică tradiţională, anterior realizării oricăror ajustări pentru riscuri. Costurile sunt estimate pentru livrarea proiectului de referinţă, care este cel mai probabil şi mai eficient mod în care sectorul public poate satisface cerinţele privind rezultatul. CSP Brut este dezvoltat pe baza următoarelor costuri: ● Cheltuieli de capital efectuate pentru dezvoltarea facilităţilor proiectului, inclusiv costurile de construcţie, costurile de proiectare, cheltuielile efectuate cu achiziţia publică etc. ("costurile trecute" {"sunkcosts"), adică costurile deja suportate, nu sunt incluse) ● Cheltuieli cu exploatarea şi întreţinerea efectuate de sectorul public pentru operarea facilităţilor proiectului pe durata contractului şi pentru prestarea serviciilor pe baza cerinţelor privind rezultatul. Acestea includ, totodată, costurile cu reparaţiile şi întreţinerea, costurile administrative şi costurile cu personalul pentru respectarea cerinţelor de rezultat. Este important să acordaţi atenţie atunci când utilizaţi datele privind costurile de întreţinere în cazul proiectelor existente care au fost achiziţionate prin metoda tradiţională, deoarece acestea ar putea să nu reflecte întotdeauna costurile reale de întreţinere a bunurilor din proiect la nivelul standardelor impuse conform PPP-ului. Deprecierea şi alte elemente bazate pe acumulare (de exemplu, amortizarea) nu sunt incluse ca parte a CSP Brut, deoarece nu sunt elemente ale fluxului de numerar. În cele din urmă, dacă există posibilitatea unor venituri de la terţi din proiectele cu finanţare publică, atunci aceleaşi elemente trebuie excluse şi din costurile cu operarea şi cu întreţinerea asociate. ● CSP Brut se obţine prin însumarea cheltuielilor de capital, de operare şi de întreţinere (nete de veniturile obţinute de la terţi), fără ajustări în raport cu riscurile. Costurile sunt de obicei exprimate în termeni nominali, adică în termeni de numerar ajustat pentru inflaţie. ● Datele de intrare pentru elaborarea CSP Brut sunt obţinute din modelul financiar care este dezvoltat ca parte a Studiului de Fezabilitate & Fundamentare. Pentru mai multe îndrumări în legătură cu estimarea şi previzionarea costurilor aferente proiectelor de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea suportabilităţii PPP-urilor. Neutralitate Concurenţială Neutralitatea concurenţială se referă la ajustări pentru a se asigura că CSP este comparabil cu proiectul de referinţă din sectorul privat, prin eliminarea oricăror avantaje de care beneficiază guvernul în comparaţie cu sectorul privat. Aceste avantaje constau, printre altele, în impozite şi taxe de care autoritatea contractantă ar putea fi scutită, cum ar fi impozitul pe proprietate, taxa de timbru (la achiziţionarea de terenuri), impozitele municipale şi impozitele pe profit. În mod similar, orice dezavantaje suportate de autoritatea contractantă în comparaţie cu sectorul privat trebuie eliminate pentru neutralitatea concurenţială. Riscuri păstrate şi transferate Conceptul de PPP se bazează pe transferul riscurilor de la sectorul public către sectorul privat. De fapt, conceptul de Eficienţă Economică măsoară valoarea care este generată din transferul riscurilor de la sectorul public către sectorul privat. Prin urmare, pentru a dezvolta CSP, riscurile trebuie identificate şi evaluate, după cum este descris mai jos: 1. Identificarea riscurilor Consultantul în tranzacţii trebuie să enumere toate riscurile semnificative la care ar fi expus proiectul. Pentru mai multe îndrumări privind identificarea riscurilor aferente proiectelor de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea şi Alocarea Riscurilor. 2. Estimarea probabilităţii riscurilor individuale Probabilitatea riscului reprezintă probabilitatea cantitativă ca acesta să se materializeze pe durata contractului. Estimarea probabilităţii riscurilor individuale se bazează în mod ideal pe dovezi empirice din proiectele anterioare de anvergură similară întreprinse de autoritatea contractantă sau de alte departamente guvernamentale. De exemplu, probabilitatea creşterii costurilor proiectului poate fi bazată pe creşterea medie a costurilor cu care proiectele implementate de autoritatea contractantă sau confruntat în trecut. 3. Evaluarea riscurilor Evaluarea riscului presupune estimarea impactului financiar preconizat al riscului. Expunerea maximă a riscului reprezintă pierderea care s-ar produce dacă evenimentul de risc se materializează. Produsul dintre pierderea maximă şi probabilitatea de apariţie este egal cu pierderea aşteptată sau valoarea riscului. Pe scurt: valoarea aşteptată a riscului = (impact financiar dacă are loc evenimentul de risc) X (probabilitatea ca evenimentul de risc să se producă) 4. Riscurile păstrate şi transferate În funcţie de Acordul de PPP propus, autoritatea contractantă alocă riscuri specifice partenerului privat şi păstrează riscurile rămase. Riscurile reţinute şi riscurile transferate sunt evaluate folosind abordarea descrisă mai sus. Dezvoltarea completă a CSP CSP complet este suma următoarelor componente ● CSP Brut ● Ajustările pentru neutralitatea concurenţială ● Riscurile păstrate ● Riscurile transferate Fluxurile de numerar aşteptate ale guvernului care decurg din suma acestor componente sunt apoi actualizate pentru a calcula valoarea actuală a CSP. Rata de actualizare care trebuie utilizată pentru evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice ar trebui să fie egală cu rata de actualizare socială publicată de Comisia Europeană în Ghidul CE pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor de Investiţii. Modelul PPP de Referinţă CSP actualizat, astfel cum a fost calculat mai sus, trebuie apoi comparat cu fluxurile de numerar ale autorităţii contractante actualizate şi ajustate în raport cu riscurile, dacă proiectul este achiziţionat sub formă de PPP. Modelul PPP de Referinţă include toate plăţile efectuate de autoritatea contractantă către Partenerul Privat, precum şi valoarea costurilor riscurilor păstrate de autoritatea contractantă. Plăţile efectuate de autoritatea contractantă reprezintă o estimare a plăţilor de disponibilitate care sunt necesare pentru a asigura viabilitatea financiară a proiectului implementat sub formă de PPP şi orice alte costuri ale autorităţii contractante/plăţi efectuate de către autoritatea contractantă (cum ar fi costurile ulterioare cu gestionarea contractului de PPP). Estimarea plăţilor de disponibilitate se bazează pe ipoteze privind structura şi costul finanţării din surse private a PPP-ului (inclusiv modul în care riscurile ar putea fi evaluate de către sectorul privat), care vor fi costurile pentru sectorul privat cu construirea şi operarea facilităţii pe durata contractului şi orice sporuri de eficienţă presupuse, dacă este cazul. Modelul PPP de Referinţă este derivat din modelul financiar elaborat în cadrul Studiului de Fezabilitate & Fundamentare. Pentru mai multe informaţii în legătură cu modelul financiar aferent proiectelor de PPP, vă rugăm să consultaţi Ghidul Naţional privind Evaluarea Suportabilităţii PPP-urilor. Comparaţia dintre CSP şi Modelul PPP de Referinţă (a se vedea imaginea asociată) Estimarea cantitativă a Eficienţei Economice este diferenţa dintre CSP şi Modelul PPP de Referinţă, astfel cum se arată în figura de mai sus. Eficienţă Economică pozitivă înseamnă că proiectul de referinţă din sectorul privat are o valoare a ieşirilor de numerar actualizată ajustată în raport cu riscurile mai mică pentru sectorul public, prin comparaţie cu CSP. Eficienţa Economică pozitivă indică faptul că este probabil ca modelul de PPP să genereze valoare pentru guvern şi, prin urmare, că guvernul ar trebui să continue cu achiziţia PPP-ului. Interpretarea şi utilizarea rezultatelor Rezultatele evaluării cantitative a Eficienţei Economice arată Eficienţa Economică pe care un PPP o oferă (în termeni monetari) prin comparaţie cu o opţiune tradiţională de achiziţie (în mod ipotetic). Trebuie remarcat faptul că evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice se bazează în mod semnificativ pe ipoteze legate de costuri, venituri şi riscuri (atât evaluarea evenimentului de risc, cât şi probabilitatea ca respectivul eveniment de risc să se materializeze efectiv). Formularea unor date de intrare corecte poate necesita foarte mult efort şi poate fi uşor contestată, ceea ce face dificilă estimarea Eficienţei Economice solide aferente proiectului de PPP. Prin urmare, rezultatele evaluării cantitative a Eficienţei Economice nu ar trebui să fie factorul decizional decisiv şi ar trebui să fie doar un factor avut în vedere atunci când se decide dacă se procedează sau nu cu pregătirea unei achiziţii bazate pe PPP. Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice ar trebui să ajute autoritatea contractantă cu următoarele aspecte: ● Indică ordinul de mărime al Eficienţei Economice preconizate pentru opţiunea PPP. Fără a defini dacă o Eficienţă Economică de 10% sau 12% este "bună", rezultatele datelor de ieşire vor oferi informaţii privind capacitatea proiectului de a furniza sau nu Eficienţă Economică. În cele din urmă, acest lucru ar trebui luat în considerare atunci când se decide dacă se procedează sau nu la o achiziţie bazată pe PPP, dar nu ar trebui să constituie singurul factor avut în vedere. ● De asemenea, evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice poate oferi informaţii suplimentare care să susţină o anumită opţiune de PPP. Atunci când sunt comparate diferite opţiuni de PPP, evaluarea ar putea să identifice care opţiune ar fi cea mai Eficientă Economic pentru autoritatea contractantă. ● De asemenea, rezultatele evaluării cantitative a Eficienţei Economice pot fi utilizate pentru a reveni în etapa iniţială şi pentru a arunca o nouă privire critică asupra modului în care este structurat proiectul de PPP. Dacă guvernul păstrează prea multe riscuri, iar evaluarea arată că proiectul asigură o Eficienţă Economică insuficientă, ar putea fi explorată o alocare diferită a riscurilor pentru a îmbunătăţi PPP-ul şi, prin urmare, Eficienţa Economică a acestuia. Prin urmare, evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice este şi un instrument util folosit în cadrul procesului dinamic de structurare a unui proiect de PPP. De exemplu, testarea sensibilităţii rezultatului Eficienţei Economice la diferite date de intrare privind costurile poate ajuta la identificarea riscurilor/a costurilor care este probabil să fie principalii factori care influenţează Eficienţa Economică în mod pozitiv, precum şi la concentrarea atenţiei asupra acestora în ceea ce priveşte calitatea informaţiilor necesare. Termeni de Referinţă semnificativi pentru consultanţii în tranzacţii Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice ar trebui efectuată de consultanţi în tranzacţii cu experienţă care să asiste autoritatea contractantă pe parcursul întregului proces de pregătire şi de achiziţie a PPP-ului. Următoarele elemente cu privire la evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice ar trebui incluse în Termenii de Referinţă pentru consultanţii în tranzacţii (în cazul în care evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice este necesară pentru proiect conform criteriilor menţionate în secţiunea 3): 1. Pregătirea unei evaluări cantitative a Eficienţei Economice (Value for Money) pentru proiect, în vederea comparării valorii actualizate nete ajustate în raport cu riscurile aferentă opţiunii de achiziţie publică a proiectului de către sectorul public cu opţiunea (opţiunile) PPP avută(e) în vedere. Evaluarea cantitativă a Eficienţei Economice ar trebui să fie în concordanţă cu parametrii prevăzuţi în Ghidul Naţional privind Eficienţa economică a proiectelor de PPP şi ar trebui să conţină următoarele elemente: a. Dezvoltarea unui model de bază (CSP de bază) în conformitate cu cerinţele de rezultat ale proiectului; b. Identificarea şi evaluarea factorilor de neutralitate concurenţială şi adăugarea la CSP-ul de bază; c. Dezvoltarea unui CSP de ajustare în raport cu riscurile prin identificarea, evaluarea şi alocarea tuturor riscurilor semnificative legate de proiect; d. Dezvoltarea Modelului PPP de Referinţă (ajustat în raport cu riscurile) pe baza modelului financiar dezvoltat în cadrul Studiului de Fezabilitate & Fundamentare; şi e. Compararea costurilor ajustate în raport cu riscurile sectorului public ale CSP cu Modelul PPP de Referinţă şi stabilirea eficienţei economice al proiectului de PPP propus. 2. Sprijinirea autorităţii contractante în interpretarea rezultatelor evaluării cantitative a Eficienţei Economice şi utilizarea rezultatelor, dacă este cazul, pentru reevaluarea propunerii de alocare a riscurilor în proiect. 3. Dacă în cursul procedurii de dialog sunt propuse modificări ale proiectului, ca parte a etapei de atribuire a proiectului, reconfirmarea şi actualizarea evaluării cantitative a Eficienţei Economice (prin actualizarea atât a CSP cât şi a Modelului PPP de Referinţă) şi evaluarea impactului modificării propuse a Eficienţei Economice a proiectului, dacă este solicitată de către autoritatea contractantă. 4. Actualizarea evaluării Eficienţei Economice pe baza ofertei declarate câştigătoare, comparând oferta declarată câştigătoare cu CSP. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
