────────── Conţinută de Hotărârea Guvernului nr. 84 din 15 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 152bis din 26 februarie 2019.────────── Ca urmare a cererii adresate de Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A., cu sediul social în municipiul Bucureşti, str. Polonă nr. 65, sectorul 1, înregistrată cu nr. 62625 din 15 martie 2017 la Ministerul Mediului, în urma analizării documentelor transmise şi a verificării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se emite: AUTORIZAŢIA DE MEDIU pentru funcţionarea Unităţii nr. 1 şi a Unităţii nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, denumită în continuare CNE Cernavodă, din localitatea Cernavodă, str. Medgidiei nr. 2 judeţul Constanţa, care prevede organizarea desfăşurării activităţii în amenajările existente pe amplasamentele deţinute, în suprafaţă totală de 885240,74 mp, exploatarea echipamentelor nucleare şi clasice specifice şi a anexelor, auxiliare şi suport şi a altor spaţii care deservesc funcţionarea unităţilor nuclearoelectrice, în scopul producerii şi distribuţiei energiei electrice şi termice. Documentaţia conţine: a) Fişa de prezentare şi declaraţie întocmită de titularul de activitate; b) Bilanţ de mediu Nivel I + Raport cu privire la Bilanţul de mediu Nivel I; c) Bilanţ de mediu Nivel II + Raport cu privire la Bilanţul de mediu Nivel II; d) documente întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu completările ulterioare: 1. Notificare de activitate; 2. Raportul de Securitate înregistrat cu nr. 56930 din 29.10.2018, ce conţine şi Politica de prevenire a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; 3. Planul de urgenţă internă înregistrat cu nr. 90207 din 05.11.2018 e) proces verbal de verificare al amplasamentului nr. 96156/DM/l1.08.2017; f) autorizaţia de mediu pentru Societatea Naţională Nuclearelectrica - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă emisă prin Hotărârea Guvernului nr. 1515/2008; şi următoarele acte de reglementare emise de alte autorităţi: a. certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03 nr. 5415/25.04.2000 emis de Ministerul Industriei şi Comerţului; b. certificat de înregistrare a Societăţii Naţionale Nuclearelectrica S.A., denumită în continuare S.N.N. - S.A., Sucursala CNE Cernavodă Seria B nr. 1819012 din 03 noiembrie 2009, emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, cod unic de înregistrare 22554619; c. certificat constatator nr. 32056/24.04.2018, valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere; d. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavodă U1-01/2013, care intră în vigoare la 01.05.2013, emisă de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN; valabilă până la data de 30 aprilie 2023; e. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavodă U2-02/2013, care intră în vigoare la 01.05.2013, emisă de CNCAN; valabilă până la data de 30 octombrie 2020; f. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. SNN DICA - 04/2018 - Autorizaţie pentru funcţionarea şi întreţinerea modulelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 ale Depozitului Intermediar de Combustibil Ars, denumit în continuare DICA, intră în vigoare la data de 09.03.2018 şi este valabilă până la data de 12 iulie 2020; g. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. CNE Cernavodă Transport_05/2015, care a intrat în vigoare la data de 27 martie 2015 emisă de CNCAN; valabilă până la data de 10 martie 2020; h. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. SNN DICA 04/2018 - prin care CNCAN autorizează SNN S.A. să construiască modulele 10 şi 11 ale DICA prin Sucursala CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 26 martie 2018, valabilă până la data de 25 martie 2021; i. autorizaţie de securitate radiologică pentru produs nr. AT 01/2017, care a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2017, prin care CNCAN autorizează Produsul, Forma de deşeu - deşeuri radioactive lichide solidificate prin metoda NOCHAR; valabilă până la data de 14 februarie 2022; j. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. VP 01/2017 pentru DEŢINERE ŞI UTILIZARE surse de radiaţii în cadrul CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 08 octombrie 2017, valabilă până la data de 07 octombrie 2022; k. acordul de mediu nr. 2058 din 22 aprilie 2002, emis de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Constanţa pentru depozit intermediar de combustibil nuclear ars al CNE-PROD Cernavodă; valabil până la finalizarea lucrărilor de investiţie, cu condiţia respectării condiţiilor impuse prin acesta; l. certificat de desemnare CNE LDI ODN - 07/2016, care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2017, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de dozimetrie individuală al CNE Cernavodă ca organism dozimetric acreditat şi laborator de încercări notificat; valabil până la data de 31 decembrie 2019; m. certificat de desemnare CNE LDI LI - 06/ 2016, care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2017, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de dozimetrie individuală al Sucursalei CNE Cernavodă ca laborator notificat pentru încercări; valabil până la data de 31 decembrie 2019; n. certificat de desemnare nr. CNE LCM ODN 07/2018, care a intrat în vigoare la data de 09 noiembrie 2018 - prin care CNCAN desemnează Laboratorul de Control Mediu al Departamentului Radioprotecţie al Sucursalei CNE Cernavodă a SNN SA ca organism dozimetrie notificat; valabil până la data de 08 noiembrie 2021; o. certificat de desemnare CNE LCM LI - 02/2016, care a intrat în vigoare la data de 01 iunie 2016, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de Control Mediu al Departamentului Radioprotecţie al Sucursalei CNL Cernavodă a SNN S.A. ca laborator notificat pentru încercări cu valabilitate luna mai 2019; p. certificat de desemnare nr. LI 05_LC CNE /2017, care a intrat în vigoare la data de 06 octombrie 2017 - prin care CNCAN desemnează Laboratorul chimic din cadrul CNE Cernavodă al SNN SA ca laborator notificat pentru încercări; valabilă până în data de 05 octombrie 2020; q. certificat de desemnare CNE OCP - 08/2016, care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2016, prin care CNCAN desemnează Sucursala CNE Cernavodă ca "Organism notificat de certificare a personalului"; valabilă până la data de 20 decembrie 2019; r. aviz nr. Rp_03/2017 - "Avizare curs de pregătire în radioprotecţie" Calificare avansată în radioprotecţie - curs de teorie, cod CA-002, rev 6/ decembrie 2016 emis de CNCAN, care a intrat în vigoare la data de 27 ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019; s. aviz nr. RP - 01/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecţie, recalificare radioprotecţie, cod CA - 004, rev 6/noiembrie 2016, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 06. ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019; t. aviz nr. RP - 02/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecţie, calificare portocaliu, cod CB-001, rev 6/ decembrie 2016, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019; u. aviz nr. RP - 08/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecţie, calificare galben - Aplicaţii Radioprotecţie cod CA-003, rev. 6/februarie 2017, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 13 martie 2017, valabil până la data de 12 martie 2020; v. aviz nr. RP 01/2018 - "Avizare curs de pregătire în radioprotecţie recalificare portocaliu", cod CB-001R, rev 4/ noiembrie 2017, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 22 ianuarie 2018, valabil până la data de 31 decembrie 2020; w. certificat de desemnare LI 05_SCR/2016, care a intrat în vigoare la data de 20 decembrie 2016, prin care CNCAN desemnează Serviciul Control Radiaţii, denumit în continuare SCR, din cadrul Departamentului Radioprotecţie al CNE Cernavodă din cadrul SNN S.A. ca laborator notificat pentru încercări; valabil până la data de 19 decembrie 2019; x. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. GM 2075/ 2015, prin care CNCAN autorizează SNN SA să închirieze prin CNE Cernavodă instalaţie radiologică cu un post grafie, tip Fisher, seria M 8002/1975/1993; care a intrat în vigoare la data de 27 decembrie 2015, valabilă până la data de 26 decembrie 2020; y. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul nuclear nr. GM 2074/2015, prin care CNCAN autorizează SNN S.A. să deţină instalaţie radiologică cu un post grafie, tip Fisher, seria M8002/1975/1993 în cadrul CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 27 decembrie 2015, valabilă până la data de 26 decembrie 2020; z. protocol între SNN S.A. şi CNCAN, CNCAN_SNN 13-36/ 11.09.2013, privind eficienţa activităţilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă, identificare, monitorizare, analiza şi gestionare a situaţiilor de accident nuclear sau urgenţă radiologică şi de informare operativă şi asigurare a asistenţei tehnice de specialitate în conformitate cu prevederile legale şi obligaţiile asumate de România prin tratate internaţionale; aa. autorizaţia sanitară nr. 314/12.12.2017, eliberată de Direcţia de Sănătate Publică Constanţa - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante Constanţa, pentru DICA cu 9 module, valabilă numai pe durata valabilităţii autorizaţiei eliberate de CNCAN; bb. autorizaţie sanitară nr. 125/08.05.2015 emisă pentru C.N.E. Cernavodă - Unitatea 1 şi Unitatea 2, de către Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante Constanţa; valabilă până la data 07 mai 2020; cc. autorizaţie pentru sistemul de management al calităţii în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavodă nr. 01/2017 - pentru activităţi de exploatare, proiectare, aprovizionare, reparaţii şi întreţinere, utilizare a produselor software în domeniul nuclear valabilă până la data de 30 aprilie 2019; dd. autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 42/20.02.2012 emisă pentru obiectivul: Sistem Centralizat de Aprovizionare cu Apă Potabilă - Cernavodă de către Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa; fără termen de valabilitate, se vizează anual; ee. autorizaţii de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 770164/1, 770164/2, 770164/3, 770164/4, 770164/5 din 06.08.2002 emise de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a judeţului Constanţa pentru sediu sucursală cu producţie de energie electrică, cabinet medical, cantină-bufet, complex cazare, bufet; fără valabilitate; ff. autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 601026 din 25.06.2005 pentru amenajare de spaţii pentru birouri şi ateliere în clădirile 080 şi 082, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea" al Judeţului Constanţa; fără valabilitate; gg. autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 578572 din 13.09.2002 pentru extindere clădire MT - clădire de birouri parter şi etaj (S=388 mp), emisă de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a Judeţului Constanţa; fără valabilitate; hh. autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 11366 din 27.12.2006 pentru Arhivă, Unitatea 2, emisă de Ministerul Administraţiei şi internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea" al Judeţului Constanţa; îşi pierde valabilitatea în cazul în care construcţia/amenajarea nu mai corespunde condiţiilor pentru care a fost autorizată; ii. autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 11359 din 23.11.2006 pentru clădire de birouri pentru activităţi de inginerie (NOB), Unitatea 2, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea" al Judeţului Constanţa; îşi pierde valabilitatea în cazul în care construcţia/amenajarea nu mai corespunde condiţiilor pentru care a fost autorizată; jj. autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 11326 din 02.06.2006 pentru clădire de birouri (A+B) P+1(2) pentru Unitatea Nr. 2 CNE INVEST CERNAVODĂ; fără valabilitate; kk. autorizaţie de securitate la incendii nr. 700566 din 14.12.2009 pentru hală de recepţie - depozitare şi clădire administrativă, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea" al Judeţului Constanţa; îşi pierde valabilitatea în cazul în care construcţia/amenajarea nu mai corespunde condiţiilor pentru care a fost autorizată; ll. autorizaţie de securitate la incendiu nr. 1426101 din 04.01.2010 pentru Pavilion administrativ P+1-2E, pentru două unităţi în exploatare - U1 şi U2, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dobrogea" al Judeţului Constanţa; îşi pierde valabilitatea în cazul în care construcţia/amenajarea nu mai corespunde condiţiilor pentru care a fost autorizată; mm. autorizaţia de gospodărire a apelor modificatoare a autorizaţiei nr. 131/01.06.2016, nr. 118/2018 privind "Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru Unităţile 1 şi 2 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă", care a intrat în vigoare la data de 20 aprilie 2018, valabilă până la data de 31 mai 2019; nn. autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 98/29.06.2016 privind "Sistem de monitorizare automată a debitelor, nivelelor, volumului şi a temperaturilor apei de răcire la CNE Cernavodă", emisă de Administraţia Bazinală de Apă "Dobrogea - Litoral" Constanţa, denumită în continuare ABADL Constanţa, care a intrat în vigoare la data de 29 iunie 2016, valabilă până la data de 31 mai 2019; oo. autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 275 din 05.12.2016 privind "Depozitul intermediar de combustibil ars Cernavodă (D.I.C.A.)" jud. Constanţa, care a intrat în vigoare la data de 05 decembrie 2016, valabilă până la data de 05. decembrie 2019; pp. protocol privind metodologia monitorizării utilizării resurselor de apă şi primirii apelor uzate în resursele de apă încheiat între SNN SA - Sucursala CNE Cernavodă şi Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Constanţa, înregistrat cu nr. 4528/17.03.2017, valabil până la data de 31 mai 2019; qq. protocol de colaborare privind stabilirea unui cadru de desfăşurare organizată a activităţii de gospodărire a apelor încheiat între Compania Naţională "Administraţia Canalelor Navigabile" S.A. Constanţa şi SNN S.A. - Sucursala CNE Cernavodă (U1 şi U2) cu nr. 2167/15.02.2013 şi la C.N.E. Cernavodă AUTORITĂŢI_CNE13 160/01.03.2013; rr. protocol de colaborare privind stabilirea unui cadru de desfăşurare organizată a activităţii de monitorizare a fenomenului de înflorire algală pe cursul Fluviului Dunărea încheiat între SNN SA. - Sucursala CNE Cernavodă cu Administraţia Naţională "Apele Române" Bucureşti, înregistrat cu nr. AUTORITĂŢI_CNE16 643/27.10.2016; ss. protocol nr. 1640/21.04.2009 şi CNE_AUTORITĂŢI09 - 00463/16.04.2009 privind modul de realizare a condiţiilor speciale şi altor cerinţe incluse în "Autorizaţia de mediu nr. 1 din 26 mai 2008", încheiat între SNN SA - Sucursala CNE Cernavodă şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa; tt. protocol de Comunicare nr. 10155/MA/01.03.2012 privind modul de realizare a condiţiilor speciale şi altor cerinţe incluse în autorizaţiile de mediu emise pentru Sucursalele SNN SA, încheiat între SNN SA şi Ministerul Mediului; uu. licenţă de utilizare a frecvenţelor radio pentru furnizarea de reţele de comunicaţii electronice de uz propriu în serviciul mobil terestru nr. MT-PMR/B260/2005, modificată în 05.07.2017 emisă de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM, care a intrat în vigoare la data de 05 iulie 2017, valabilă până la data de 15 septembrie 2022; vv. contract de prestări servicii nr. 23/2014 (act adiţional nr. 7/2018) încheiat cu Compania Naţională "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa pentru prestare servicii de tranzitare apă prin cele două biefuri ale CDMN; valabil până la data de 28 februarie 2018; ww. declaraţia locaţiilor nr. 748/II/1520292/18.03.2008 pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 2 - pentru substanţele clasificate şi operaţiunile următoare: PERMANGANAT DE POTASIU, procurare intracomunitară, import, stocare-depozitare, manipulare, utilizare, şi ANHIDRIDA ACETICĂ, stocare, manipulare, utilizare; xx. declaraţia locaţiilor nr. 2213/II/1520292/18.03.2008 pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 3 - pentru substanţele clasificate şi operaţiunile următoare: ACID CLORHIDRIC, ACID SULFURIC, ACETONĂ, TOLUEN şi METILETILCETONĂ, procurare intracomunitară, import, stocare-depozitare, manipulare, utilizare; yy. licenţă pentru producerea de energie electrică nr. 5 din 03.12.1999 emisă pentru SNN SA de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, modificată prin Decizia nr. 1683/01.11.2007, valabilă conform condiţiilor asociate, respectiv 25 de ani; zz. licenţă pentru furnizare de energie electrică emisă pentru SNN SA nr. 962 din 21.10.2010, prelungită cu anexa la licenţa nr. 962 din 23.09.2015, acordată de ANRE, valabilă până la data de 21 octombrie 2020; aaa. licenţă pentru producere de energie termică emisă pentru SNN SA nr. 244 din 26.03.2001, revizuită în 01 noiembrie 2007, acordată de ANRE, valabilă până la data de 25 martie 2026; bbb. autorizaţia nr. 53 / 25.01.2010 - Autorizaţie de mediu pentru obiectivul "Spaţiu De Stocare Temporară Deşeuri Chimice Neradioactive (periculoase şi nepericuloase)"; valabilă până la data de 25 ianuarie 2020; ccc. certificatele nr. 56 din 10.09.2018 şi nr. 402 din 19.07.2016, prin care Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii certifică sistemul de management de mediu şi sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale ale organizaţiei S.N.N - S.A. - CNE Cernavodă pentru producerea de energie electrică şi termică utilizând surse nucleare conform condiţiilor din standardul ISO 14001:2015 şi ISO 18001:2008, valabile până la data de 25 aprilie 2019; ddd. nr. RO - 000017 - Certificat de înregistrare în EMAS emis pentru SNN SA - Sucursala CNE Cernavodă, valabil până la data de 15. octombrie 2021; eee. autorizaţie nr. 83/01.02.2013 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020, revizuită în 09.03.2018, emisă pentru S.N.N. - S.A. CNE Cernavodă de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - Ministerul Mediului: este valabilă atât timp cât activitatea desfăşurată de operator în instalaţie se realizează la nivelul instalaţiei în conformitate cu autorizaţia emisă; fff. DISPR/CR6/TIPA/0050/0/08.12.2011 - Autorizaţie pentru examinări cu Lichide penetrante. PT; fără perioadă de valabilitate; ggg. DISPR/CR6/TIPB/0041/0/08.12.2011 - Autorizaţie pentru examinări cu particule magnetice. MT; fără perioadă de valabilitate; hhh. DISPR/CR6/TIPE/0050/0/08.12.2011 - Autorizaţie pentru examinări cu ultrasunete, specialitatea (s, t). UT; fără perioadă de valabilitate; iii. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/C/4/0001/0/17.03.2010 pentru reparare cazane de abur cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax = 17 bar, Tmax = +260°C, Qmax = 30t/h; fără perioadă de valabilitate; jjj. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/C/17/0002/0/17.03.2010 pentru reparare cazane de apă caldă cu P > 400 kW, cu următorii parametri: Pmax = 2500 kW; fără perioadă de valabilitate; kkk. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/C/8/0005/0/17.03.2010 pentru reparare recipiente metalice stabile cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax = 200 bar, Tmin = +5°C, Tmax = +320°C, Vmax = 560 mc; fără perioadă de valabilitate; lll. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/B,C/13/0003/0/17.03.2010 pentru reparare şi montare conducte metalice pentru fluide cu p > 0,5 bar cu următorii parametri: Pmax = 200 bar, Tmin = +5°C, Tmax = +320°C; fără perioadă de valabilitate; mmm. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/B,C/19/0004/0/17.03.2010 pentru reparare şi montare conducte de abur şi de apă fierbinte cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax=200 bar, Tmax= +320°C; fără perioadă de valabilitate; nnn. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/K,L/14/0006/0/17.03.2010 pentru verificare, reparare şi reglare dispozitive de siguranţă, cu următorii parametri: Pmax=420 bar, Dmax=600 mm; fără perioadă de valabilitate; ooo. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/B,C/25,26/0007/0/17.03.2010 pentru reparare, montare macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare şi macarale cu braţ şi/sau platformă rotitoare care lucrează la punct fix sau deplasabile pe căi cu şine de rulare, cu următorii parametri: Sn = 220 tf; fără perioadă de valabilitate; ppp. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/B,C/33/0008/0/l7.03.2010 pentru reparare, montare mecanisme de ridicat, cu următorii parametri: Sn = 15 tf; fără perioadă de valabilitate; qqq. autorizaţie ISCIR nr. DI/CR4/P/35/0009/0/17.03.2010 pentru reparare, revizie şi întreţinere ascensoare electrice şi hidraulice de persoane, de persoane şi mărfuri sau de mărfuri cu comandă interioară, cu următorii parametri: Sn= 2 tf; fără perioadă de valabilitate; rrr. autorizaţie ISCIR nr. N-18-02/19.03.2018 (PV 3N-006/09.03.2018 PV 3N-038/09.03.2018) - pentru: Instalare, reparare recipiente; Montare, reparare, modificare conducte şi elemente de conducte; reparare, instalare pompe - montare, reparare armături; instalare, reparare, verificare/reglare dispozitive de protecţie la suprapresiune, care a intrat în vigoare la data de 19 martie 2018, valabilă până la data de 16 martie 2020; sss. N-18-03/19.03.2018 (PV 3N-007/09.03.2018 PV 3N-039 /09.03.2018) - Autorizaţie ISCIR pentru montare, reparare, testare şi garantare a următoarelor tipuri de componente /echipamente: INSTALAŢII DE RIDICAT DE de Tip I, II, III, care a intrat în vigoare la data de 19 martie 2018, valabilă până la data de 16 martie 2020. Prezenta autorizaţie de mediu se emite cu următoarele condiţii impuse: a) Activitatea se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. b) Activitatea se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare. c) Operatorul are obligaţia să ia toate măsurile necesare, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele majore şi pentru a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. d) Actualizarea Notificării, a Politicii de Prevenire a Accidentelor Majore, a Raportului de securitate şi a Planului de urgenţă internă ori de câte ori este necesar şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare. e) Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va realiza respectând legislaţia în vigoare emisă de CNCAN. f) La evacuarea apelor tehnologice care prezintă încărcare termică se vor lua în considerare valorile de temperatură prevăzute în Autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare. g) Titularul activităţii are obligaţia respectării condiţiilor menţionate în autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare. Modul de îndeplinire a acestora la termenele stabilite va fi raportat atât autorităţii de gospodărire a apelor, respectiv Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, cât şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa. h) Se va urmări încadrarea în normele legale în vigoare privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei şi respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de alte autorităţi. i) Orice defecţiune sau avarie apărută în funcţionarea CNE Cernavodă, care are sau poate avea un impact negativ asupra populaţiei şi asupra mediului, va fi adusă în mod operativ la cunoştinţa autorităţilor de mediu şi autorităţilor cu responsabilităţi specifice, conform prevederilor legale, acţionându-se potrivit celor prevăzute în Planurile de alarmare şi intervenţie. j) Orice evacuare în mediul înconjurător peste valorile-limită aprobate în autorizaţia de mediu va fi notificată autorităţilor publice centrale şi judeţene pentru protecţia mediului. k) Modificările şi/sau completările ulterioare aduse actelor de reglementare emise de alte autorităţi, acte care au stat la baza eliberării prezentei autorizaţii de mediu, precum şi emiterea de noi acte de reglementare vor fi comunicate în mod operativ autorităţilor publice centrale şi locale pentru protecţia mediului, în conformitate cu cerinţele Protocolului de comunicare. l) Titularul autorizaţiei de mediu are obligaţia de a notifica autoritatea centrală pentru protecţia mediului de îndată ce intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii prezentei autorizaţii de mediu, înainte de realizarea modificării. m) În termen de 60 de zile de la data prezentei autorizaţii de mediu se va revizui Protocolul de comunicare. Prezenta autorizaţie este valabilă de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe toată perioada în care titularul obţine viza anuală. Nerespectarea prevederilor prezentei autorizaţii atrage suspendarea şi/sau anularea acesteia, după caz. I. Activitatea autorizată 1. Dotări (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate) Organizarea structurilor/clădirilor sucursalei CNE - Cernavodă prevede o componentă nucleară şi o componentă clasică. Componenta nucleară include: a) două clădiri ale reactoarelor nucleare Unitatea 1, denumită în continuare U1 şi Unitatea 2, denumită în continuare U2, similare din punct de vedere structural şi funcţional în care sunt amplasate reactoarele nucleare, sistemele specifice de proces şi auxiliarele acestora, echipamente aferente sistemelor nucleare de producere abur şi sistemelor de securitate nucleară. Clădirea reactorului este prevăzută cu un sistem de ventilare în scopul de a asigura, în regim de exploatare normală a centralei, ventilarea spaţiilor din clădirea reactorului în sistem deschis, fără recirculare, cu introducerea aerului la parametrii ceruţi de condiţiile specifice fiecărei zone şi cu evacuarea aerului aspirat prin intermediul unei unităţi complexe de filtrare. Sistemul poate fi de asemenea utilizat pentru depresurizarea şi purificarea atmosferei anvelopei după producerea unui accident. b) două clădiri ale serviciilor auxiliare nucleare, denumite în continuare CSAN, pentru U1+U2, în acestea sunt amenajate: camerele principale de comandă, bazinele de combustibil uzat, sistemele de transfer ale combustibilului ars, sistemele de gospodărire a apei grele, respectiv alimentare, recuperare vapori apă grea, epurare apă grea, şi a deşeurilor radioactive, respective colectare, sortare, compactare. În clădirea serviciilor se află de asemenea laboratoarele chimice, de dozimetrie şi serviciul control radiaţii. c) corpul de legătură între Partea Nucleară şi Partea Clasică, existent şi la U1 şi la U2, cu S=1079,88 mp, separă partea clasică, respectiv sala maşinilor, de partea nucleară, CSAN, constituind legătura tehnologică între cele două părţi prin rezervarea unui spaţiu adecvat rastelelor de cabluri şi conducte. d) depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, denumit în continuare DIDR, care cuprinde clădirea principală, S = 1029,27 mp, depozitul de cartuşe filtrante uzate, S = 96,09 mp şi depozitul celular pentru componente Quadricell, S = 69,12 mp; e) depozitul intermediar de combustibil ars, D1CA, prevăzut cu module de stocare de tip monolit din beton armat, drumuri şi platforme, macara portal, corp poartă şi sistem de securitate; f) două staţii de încărcare combustibil uzat, denumite în continuare SICA, - câte una pentru fiecare unitate, S=203,76 mp la U1 şi 220,07 mp la U2; fiecare staţie este constituită dintr-o clădire extensie a CSAN alături de bazinul de combustibil uzat; g) două turnuri de reconcentrare apă grea, câte unul pentru fiecare unitate, S = 258,0 mp/unitate, echipate cu coloanele instalaţiei de îmbogăţire D(2)0, coşurile de ventilaţie, echipamentele mecanice şi electrice asociate. Sistemul de ventilaţie este proiectat pentru a asigura condiţiile de temperatură şi umiditate a aerului necesare proceselor tehnologice, a menţine în depresiune clădirea turnului D(2)O faţă de CSAN pentru a se controla direcţia mişcării aerului din zone cu probabilitate mică de contaminare spre zone cu probabilitate mai mare de contaminare. h) două clădiri ale sistemului de alimentare cu energie la avarie, denumite în continuare EPS, incluzând camerele de comandă secundare denumite în continuare ECR, S = 345,53 mp /unitare, i) clădire a sistemului de alimentare cu apă la avarie, denumită în continuare EWS, utilizată pentru ambele unităţi, S = 89,77 mp, în care sunt amplasate câte 2 pompe ale sistemelor de alimentare cu apă la avarie şi echipamentele auxiliare acestora specifice fiecărei unităţi, j) două clădiri, HPECC, ale treptei de înaltă presiune pentru răcire la avarie a zonei active, S = 297,03 mp pentru U1 şi 297,57 mp la U2, amplasate în vecinătatea CSAN a fiecărei unităţi şi în care sunt amplasate câte două rezervoare de apă, de capacitate 108 mc fiecare şi câte un rezervor de aer sub presiune de capacitate 108 mc. Menţinerea presiunii în aceste rezervoare se face cu ajutorul unor compresoare. În caz de indisponibilitate a compresoarelor, sistemul a fost prevăzut cu câte o staţie de butelii de azot, butelii standard de azot tehnic conform normativului ISCIR, care preiau rolul compresoarelor. k) un ecran de etanşare, care asigură controlul circulaţiei şi nivelului apei subterane în zona clădirilor principale ale fiecărei unităţi. Menţinerea nivelului apei subterane la cotele stabilite este asigurată printr-un sistem de drenaj exterior al clădirilor nucleare. l) două sisteme de depresurizare filtrată de urgenţă a anvelopei amplasate în exteriorul clădirilor reactoarelor, câte unul pentru fiecare unitate. Fiecare clădire a Sistemului de Depresurizare Filtrată de Urgenţă a Anvelopei, denumit în continuare EFCVS, are o structură mixtă din beton şi oţel. Suprafaţa este de 47,87 mp pentru U1 şi 42,31 mp pentru U2. Componenta clasică aferentă unităţilor U1 şi U2 include: a) două săli ale maşinilor, S = 30662 mp x 2, în care sunt instalate, pentru fiecare din ele, agregatele turbogenerator, corpul degazorului, corpul electric şi echipamentele auxiliare acestora. În sala maşinilor, printre alte sisteme auxiliare de deservire a ciclului termic se află şi purja generatorilor de abur, sistemul de condiţionare chimică a ciclului termic şi sistemul de drenaje inactive. b) staţia de 110 kV şi transformatoarele aferente T1, T2 - 400/110 kV, 250 MVA, T05, T06 - 110/10/6 kV, 60/30/30 MVA şi transformatoarelor de servicii interne TC01, TC02 - 110/6 kV, 16 MVA, această configuraţie fiind dublată pentru a asigura alimentarea cu energie electrică a celor două unităţi. Transformatoarele au prevăzute cuve având capacitatea de 30% din inventarul de ulei. Posibilitatea de comunicare la cuvele transformatoarelor T01 şi T02 permite colectarea întregului inventar de ulei. Uleiul colectat în cuve se extrage cu pompe portabile. La U1 conservatorul transformatoarelor este cu membrană iar la U2 este de tip etanş, sac tip Atmoseal. În cazul încălzirii transformatorului la suprasarcini/scurtcircuite, acesta este prevăzut cu un releu de tip Bucholz care determină deconectarea automată a transformatorului. Prin intermediul sistemului Sergi are loc injecţia de azot rece, 4°C, şi evacuarea într-o cuvă specială a cca. 10% din inventarul de ulei, în cazul unui incendiu la transformator. c) casa sitelor şi a pompelor de apă de răcire, S = 4703,15 mp x 2, unde sunt instalate câte: 4 pompe de apă de răcire a condensatorului turbinei, 4 pompe de apă tehnică de serviciu, 2 pompe de apă de incendiu, echipamente auxiliare acestora pentru fiecare clădire, corespunzătoare U1, respectiv U2. Pompele asigură alimentarea centralei cu apă din fluviul Dunărea, apă brută, prin intermediul biefului I al CDMN şi al canalului de derivaţie. Volumele maxime autorizate pentru apa tehnologică, adică apa necesară a fi preluată din sursa de suprafaţă pentru alimentara cu apă industrială a U1 şi U2, sunt de 9.331.200 mc zilnic, respectiv 3.405.888 mii mc anual, debit maxim de 108.000 l/s. d) staţia de tratare chimică a apei are o suprafaţă de 1716,97 mp şi este dotată cu: 1. echipamente pentru pretratare, limpezire şi filtrare - rezervoare apă brută 2 x 100 mc, două clarificatoare, 2 x 225 mc, rezervoare stocare apă limpezită 2 x 30 mc, două linii de filtrare, câte trei filtre multistrat pe fiecare linie, rezervoare stocare apă filtrată, 2 x 250 mc, rezervoare clorură ferică, 2 x 25 mc, vase de stocare antiscalant, 2 x 1 mc, plus vas preparare polimer, 1 mc. 2. echipamente pentru demineralizare, biofiltrare şi demineralizare - trei biofiltre, trei coloane cationice, doi degazori, trei coloane scavenger pentru reţinerea substanţelor organice, trei coloane anionice, trei filtre cu pat mixt şi două rezervoare stocare apă total demineralizată, unul din oţel inoxidabil, 250 mc, şi unul din oţel carbon cauciucat la interior, 250 mc; 3. echipamente pentru sistemul de regenerare răşini pentru stocarea soluţiilor de regeneranţi - rezervoare pentru hidroxidul de sodiu, 4 x 40 mc, rezervoare pentru acidul clorhidric, 4 x 63 mc, un rezervor de stocare clorură de sodiu saturată, 1 x 40 mc, echipamente pentru dozarea soluţiilor de regeneranţi şi pentru transferul/condiţionarea răşinilor, rezervoare pentru afânarea răşinilor schimbătoare de ioni şi instalaţie de curăţare răşini schimbătoare de ioni. e) bazine de Sifonare şi Comutare, canale, cămine şi conducte, în incinta pentru evacuarea apei calde. Evacuarea apei calde de la sala maşinilor, atât de la condensatori cât şi apa tehnică de serviciu se face prin intermediul unui canal de beton armat, casetat, având două compartimente. Canalele de evacuare a apei calde de la unităţi se racordează la canalul casetat de la şirul "U" având 6 compartimente de 3,0 x 5,0 m care asigură dirijarea apei de la unităţile 1 - 4, fie în bieful II CDMN, fie la Dunăre. Bazinele de sifonare sunt construcţii din beton armat prevăzute cu un deversor care menţine nivelul necesar sifonării la condensator. Creasta deversorului este la cota +15,75 m dMB, nivelul apei în amonte şi aval de deversor în condiţii normale de exploatare fiind +16,55 m dMB şi respectiv +16,15 m dMB. Evacuarea apei calde în bieful II al CDMN se face printr-un canal casetat închis din beton armat având două compartimente 6,0 x 5,5 m în lungime de cca. 850 m dimensionat pentru un debit de 215 mc/s, un compartiment pentru evacuarea apei provenită de la două unităţi: U1+U4, respectiv U2+U3. În afara incintei, canalul devine deschis cu dimensiunile de 8,0 x 8,25 m şi lungimea de cca. 600 m. Din aceste canale, iarna, prin intermediul unui cămin de comutare, o parte din debitul de apă caldă evacuată poate fi reintrodus în bazinul de distribuţie pentru a se evita formarea zaiului, pojghiţa de gheaţă, şi a menţine temperatura minimă a apei peste valoarea de 7-8 grade Celsius. Debuşarea apei calde în canalul de aducţiune, distribuţie, se face printr-un canal de beton armat, aşezat pe fundul canalului de aducţiune, cu ferestrele de dirijare a apei spre staţia de pompare. Evacuarea apei la Dunăre este prevăzută a se realiza printr-o serie de canale şi tunele dimensionate pentru un debit total de 200 mc/s. În acest scop sunt prevăzute două căsuţe din beton armat 5,75 x 5,75 m racordate la bazinul de sifonare II. Aceste canale subtraversează Valea Cişmelei şi se continuă cu două tunele având diametrul interior de 5,40 m fiecare din ele putând evacua un debit de 100 mc/s. La acest moment un singur tunel este finalizat şi prin el se debuşează apa care provine de la două unităţi nucleare către Valea Seimeni într-un canal deschis de forma trapezoidală cu lăţimea la baza de 12,00 m şi taluze de 1:2,5. Pe canalul din beton casetat s-a prevăzut un cămin cu deversor ce asigură evacuarea apei calde în Valea Cişmelei în caz de blocare a tunelelor astfel încât să fie evitată inundarea centralei. Deversarea în Valea Cişmelei se poate face doar pe o perioadă scurtă, până la deschiderea vanelor de evacuare spre bieful II CDMN. În zona deversării este realizată o protecţie specială a taluzului cu bolovani de piatră spartă mai mare cca 300 kg/buc. Valea Cişmelei are o importanţă deosebită în protecţia la inundabilitate a platformei CNE Cernavodă. La evacuarea în Dunăre s-a prevăzut un deversor care asigură menţinerea unui nivel de apă constant în canalul deschis. În lunca Dunării evacuarea se continuă cu un canal deschis, de pământ, de formă trapezoidală. f) centrala termică de pornire, denumită în continuare CTP, cu S = 952 mp este echipată cu 2 cazane mari, funcţionale, CR 30, Q = 30 t/h abur supraîncălzit/cazan, şi un cazan ABA care este retras din exploatare, izolat şi care urmează să fie dezafectat. CTP-ul are rolul de a alimenta cu abur diverse sisteme de încălzire şi de proces din partea convenţională a centralei. CTP-ul va fi în mod normal oprit atâta timp cât cel puţin una din cele două unităţi va fi în funcţiune. În cazul unor opriri simultane a ambelor unităţi, CTP-ul va fi pornit pentru alimentarea consumatorilor din sistemul de distribuţie abur auxiliar. CTP-ul poate funcţiona şi permanent pentru încălzirea oraşului Cernavodă şi a platformei CNE pe perioada iernii şi pentru alimentarea cu apă caldă pe perioada verii, situaţii în care vor funcţiona două cabane mari, iarna, sau doar un singur cazan, vara. g) gospodăria de combustibil La U1, gospodăria de combustibil este echipată cu rezervoare semi-îngropate de motorină 4 x 200 mc amplasate în chesoane betonate, cu o capacitate maximă de stocare de 4 x 180 t motorină. În clădirea Diesel sunt amplasate rezervoare de motorină 4 x 4,5t pentru consum zilnic, un rezervor de 1t şi un rezervor de colectare de capacitate 16t. Fiecare rezervor de motorină de capacitate de 180t este împrejmuit cu zid de beton de protecţie contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj. La U2, gospodăria de combustibil este echipată cu rezervoare semi-îngropate de motorină 4 x 200mc, cu capacitate maximă de stocare de 4 x 180t motorină. În clădirea Diesel sunt amplasate 2 rezervoare de 7t motorină pentru consum zilnic, 2 rezervoare pentru colectarea eventualelor scurgeri de motorină de 1,7 t, 2 rezervoare tampon de motorină de 110 litri şi un rezervor de ulei de 3,2 t. Fiecare rezervor de motorină de 180t este împrejmuit cu zid de beton de protecţie contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj. La U1 şi U2 gospodăriile de combustibil pentru sistemul de alimentare cu energie la avarie sunt compuse din câte 2 rezervoare de 22,4 t pentru fiecare unitate, îngropate în exteriorul clădirilor şi din câte 2 rezervoare de 0,9 t în clădirea grupurilor Diesel. h) gospodăria CLU pentru Centrala Termică de Pornire: trei rezervoare, un rezervor de 1000 mc, TK86 şi 2 rezervoare de 100 mc, TK137 şi TK80. Din cele două rezervoare de 100 mc, doar TK137 este funcţional, iar rezervorul 0-7227-TK80 s-a retras din exploatare pentru reparaţie. Combustibilul CLU se aprovizionează cu cisterne auto. Depozitul de stocare este dotat cu facilităţi de descărcare, filtrare grosieră şi transvazare prin intermediul staţiei de pompare SPCL treapta I. i) gospodăria de ulei de transformator este amplasată la treapta I de combustibil şi conţine 3 rezervoare, 3 x 90 mc, un rezervor de ulei curat, un rezervor de ulei recondiţionat şi un rezervor de ulei murdar. Recondiţionarea uleiului se realizează cu instalaţii portabile, iar descărcarea şi transvazarea se realizează în cisterne AUTO, tot cu instalaţii portabile. Gospodăria CLU şi Gospodăria de ulei sunt prevăzute cu sisteme de colectare a drenajelor. Prin intermediul separatorului de hidrocarburi este repompat în rezervoarele de stocare. j) corpul administrativ "Pavilion 1" amplasat în incinta controlată a U1, S+P+4, S = 828,9 mp, care include: arhiva U1, la subsol, birouri, grupuri sanitare, bufet, k) punct termic sursă principal, amplasat la cota 93 mdMB a sălii maşinilor din U1, echipat cu 3 schimbătoare de căldură abur-apă, 2 schimbătoare de căldură apă-apă, 3 pompe de iarnă, 3 pompe de vară, 4 pompe condens, 2 pompe adaos, rezervor condens şi echipamente auxiliare; l) punct termic sursă de rezervă, amplasat la cota 93 mdMB a sălii maşinilor din Unitatea 3, echipat cu 2 schimbătoare de căldură, 3 pompe mari de iarnă, 2 pompe de vară, 2 pompe condens, 2 pompe adaos, colector abur, rezervor condens şi echipamente auxiliare; Punctele termice sunt utilizate pentru termoficarea urbană, ele funcţionând cu o parte din aburul auxiliar destinat consumului intern, pentru producerea apei fierbinţi ce este transportată la punctele termice din oraş prin reţeaua de transport agent primar termoficare. m) centru de pregătire personal "Pavilion 2" amplasat în zona cu acces controlat a U1, având S = 3740,4 mp; n) clădire pavilion 3 amplasată în incinta controlată, faţă în faţă cu pavilionul 1, cu S = 1900 mp şi cuprinde, atelier mecanic, atelier electric, laborator metrologie, birouri; o) clădire pavilion 4 amplasată în incinta controlată, între pavilionul 3 şi punctul de acces, cu S = 679 mp şi cuprinde: remiza PSI şi birouri; p) pavilion 5 - amplasat în afara incintei controlate lângă pavilion 6, NOB, cu suprafaţa 1490 mp, două nivele, folosit ca spaţii de birouri; q) pavilion 6 - amplasat în afara incintei controlate în continuarea pavilionului 5 cu suprafaţa 1380 mp, pe trei nivele, folosit ca spaţii de birouri; r) clădire commissioning - două clădiri de birouri, aflate în afara zonei controlate, lângă pavilionul 6 şi lângă poarta de acces a Unităţii 2, structurate pe două nivele, în suprafaţă de 1168,22 mp, respectiv 610 mp, interconectate între ele. s) atelier mecanic + birouri situate în zona B, în suprafaţă de 740 mp; ş) atelier pregătire practică + clădiri birouri şi vestiare - trei clădiri situate în zona B, lângă atelierul mecanic, în suprafaţă de 420 mp, 820 mp şi respectiv 240 mp, interconectate între ele; t) arhive - două clădiri situate în zona B, lângă atelierul mecanic şi atelierul pregătire practică, în suprafaţă de 790 mp şi respectiv 441 mp, dispuse pe două nivele; ţ) structura mobilă - garaj maşini de intervenţie pompieri; u) clădire U0 cuprinde birouri, vestiare, sală de mese, camera de comandă U0, camera de comandă a staţiei de 110 kV şi laborator STA, este amplasată vis-a-vis de CSAN şi este alipită de CTP, are S = 4237 mp; v) clădire STA, Staţie Tratare Apă, este amplasată lângă clădirea U0 şi are S = 1716.97 mp; w) clădire pavilion "0" este amplasată între pavilionul 2 şi punctul de acces, cuprinde birouri; are un corp cu un etaj şi unul cu două etaje şi S = 2631 mp; x) depozite butelii gaze sunt amplasate în spaţii special amenajate; în frontul fix sunt amplasate depozitul de butelii de heliu şi C0(2) pentru U1, S = 300 mp şi depozitul de butelii de heliu şi C0(2) pentru U2, S = 300 mp; y) spaţiu de stocare temporară deşeuri chimice neradioactive, denumit în continuare SSTDCN, este amplasat în frontul fix; cuprinde o clădire veche S = 103 mp şi o clădire nouă cu S = 120 mp. z) gospodăria de rezervoare de Hidrogen este amplasată în incintă, la extremitatea sudică, are S = 95,40 mp. Sistemul de stocare şi distribuţie hidrogen furnizează hidrogen la generatorii electrici pentru răcirea acestora. Sistemul este compus din două rezervoare de stocare hidrogen, 2 x 50 mc, două dulapuri de armături, două standuri cu supape de siguranţă, rotametre şi două linii de alimentare spre U1 şi U2. aa) staţia de tratare şi clorinare apă potabilă din subteran, amplasată într-o clădire supraterană, în zona protejată a forajului Fj1, asigură apa potabilă a obiectivelor din incinta Unităţilor U1 şi U2 şi auxiliare, incluzând: Pavilion administrativ 0 şi Pavilion 1, Pavilion 2, Centrul de Pregătire Personal, Pavilioanele 3, 4, 5, 6, 7, 8, Clădirile auxiliare din frontul fix, inclusiv CTP, Casa sitelor U1 şi U2, Spaţiul de stocare temporară deşeuri chimice neradioactive, SSTDCN, Zona de recepţie U1+U2, atelierele SSG din zona B, Pavilion Commissioning. Sursa de alimentare cu apă potabilă pentru amplasamentul CNE Cernavodă o constituie sursa subterană proprie, care include cele trei puţuri forate de mare adâncime Fj1, Fj2 şi Fj3. bb) staţia de pompare apă potabilă, denumită în continuare SPAP, este dimensionată pentru cinci unităţi şi se compune din 5 electropompe, Q= 65 mc/h, 2 electrocompresoare, Q = 0,25 mc/min, 3 recipienţi hidrofor, V = 15 mc. Reţeaua de apă potabilă este de tip ramificat, conductele sunt din oţel carbon în interiorul clădirilor şi din PEHD, polietenă de înaltă densitate, şi din oţel carbon în exteriorul clădirilor, pe reţea sunt prevăzute cămine de vizitare cu vane de izolare, robinete de golire/aerisire. cc) rezervoare de apă potabilă sunt două rezervoare, 2 x 1000 mc, din beton armat şi au fost dimensionate la debitul maxim zilnic pentru 5 unităţi. Din cele două rezervoare de stocare, unul este în serviciu iar celălalt este menţinut curat, izolat şi drenat. dd) punct Termic PT 58 aferent spaţiilor de depozitare SEIRU dotat cu modul termic compact pentru încălzire, automatizat; ee) centrala termică P.T. 5, Campus 2, este echipată cu 2 cazane CIMAG şi 4 schimbătoare de căldură tip VX 3, 2 pentru apă caldă şi 2 pentru încălzire. Cazanele CIMAG produc apă fierbinte la o temperatură de maxim 95 °C şi o presiune de 5 bar. Consumul maxim orar de combustibil este de 250 l/h pentru un cazan. Centrala termică P.T. 5 are în dotare rezervoare de CLU 3x40 t şi un rezervor de zi 1x2 t. Centrala este pusă în funcţiune numai în cazurile în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă nu funcţionează, ff) punctul termic PT57, Campus 1, este echipat cu modul termic compact pentru încălzire şi apă caldă menajeră, modul de dedurizare a apei, rezervor de preparare apă caldă şi rezervor preparare apă dedurizată. Ambele module sunt complet automatizate. gg) centrala termică P.T. 11 este amplasată în Cernavodă, str. Panait Cerna. Centrala termică P.T. 11 nu mai funcţionează ca centrala termică ci ca punct termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 8 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcţionale în acest moment, şi 4 schimbătoare de căldură tip TLX. hh) centrala termică P.T. 14, Cernavodă, str. N. Titulescu, nu mai funcţionează ca centrală termică, ci ca punct termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 4 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcţionale în acest moment, şi 4 schimbătoare de căldură: 2 schimbătoare tip TLX, unul tip XGC şi unul tip SONDEX S41A-IS16-122-TKTM47. ii) punct termic PT 36 care deserveşte Garajul CNE Cernavodă, dotat cu modul termic compact pentru încălzire şi apă caldă menajeră, complet automatizat, jj) laborator Control Mediu, amplasat în oraşul Cernavodă, Str. 9 Mai nr. 1, S = 400 mp, include 5 încăperi destinate preparării şi pregătirii probelor de mediu în vederea măsurării lor, 5 camere cu echipamente destinate măsurării probelor de mediu şi 3 birouri destinate prelucrării datelor rezultate în urma măsurătorilor cât şi camere auxiliare destinate depozitării probelor recoltate şi a materialelor şi consumabilelor necesare desfăşurării activităţilor laboratorului. Laboratorul este dotat cu sisteme de măsură şi aparatură de laborator pentru măsurări alfa/beta global, măsurări de tritiu şi C-14, spectometrie gama, măsurări alfa, citirea dozimetrelor termoluminescente de mediu şi personal. kk) garajul AUTO, amplasat în Cernavodă, str. Canalului, clădire cu S = 742,5 mp. În prezent activităţile de întreţinere şi reparaţii se efectuează pe bază de contract de prestări servicii cu o unitate de profil autorizată. Mijloacele auto sunt folosite pentru a transporta personal, marfă, precum şi pentru transport uzinal. Pentru transportul personalului la şi de la locul de muncă s-au încheiat contracte de prestări servicii complete cu firme de transport persoane. Alimentarea cu combustibil se face de la Staţiile de alimentare din oraşul Cernavodă sau alte localităţi, după caz. ll) dispensarul medical amplasat în str. Medgidiei nr. 1 este destinat efectuării controlului medical periodic şi acordării asistenţei medicale de urgenţă personalului angajat de CNE Cernavodă; clădirea este tip P+1, suprafaţa totală de 694,94 mp; activitatea medicală este efectuată pe bază de contract de prestări servicii cu o firmă autorizată cu personal de specialitate; utilităţile şi dotările sunt date spre folosinţă, prestatorul de servicii fiind responsabil de obţinerea autorizaţiilor necesare practicării serviciilor contractate; mm) staţie de tratare apă, Campus 2, cu suprafaţa de cca. 330 mp este echipată cu rezervoare de apă potabilă 2 x 200 mc, filtre mecanice cu nisip 4 x 20 l/s, filtre cărbune activ 4 x 20 l/s, hidrofoare 3 x 5.000 l şi echipamente auxiliare acestora; nn) cantina restaurant, amplasată în Cernavodă, str. Energiei nr. 15 - Campus 2, cu capacitatea de 144 locuri, este prevăzută cu 2 săli de servire în suprafaţă de 250 mp fiecare, anexe cu suprafaţa de 354 mp. oo) zona depozite Seiru, cuprinde depozite, birouri, magazii şi punct termic, este amplasată pe malul stâng al Canalului Dunăre Marea-Neagră la circa 1 km de ecluza pentru barje/vapoare spre localitatea Ştefan cel Mare şi are S = 46614 mp. Mijloace de transport utilizate în activitate: Transport personal: 26 autoturisme, 2 automobile mixte, 11 autoutilitare, 6 autospeciale, 6 microbuze, 12 autobuze. Transport fluvial: o şalupă. 2. Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite - mod de ambalare, de depozitare, cantităţi Materii prime - Uraniu natural sub formă de pastile sinterizabile de dioxid de uraniu.
┌───────────┬────────────┬───────────┬─────────┐
│Materii │Mod de │Mod de │Cantităţi│
│prime │ambalare │depozitare │ │
├───────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │5227 │
│ │ │ │fascicule│
│ │ │ │U1/an - │
│ │Înveliş de │ │media │
│ │polietilenă,│depozit de │în │
│fascicule │matriţe │combustibil│perioada │
│combustibil│de │cu │1997-2016│
│nuclear [UO│polistiren │acces │5226 │
│(2)] │expandat şi │controlat │fascicule│
│ │paleţi de │ │U2/an - │
│ │lemn │ │media │
│ │ │ │în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2008-2016│
└───────────┴────────────┴───────────┴─────────┘
Materii auxiliare
┌──────────────┬───────────┬───────────────┬───────────────┐
│Materii │Mod de │Mod de │Cantităţi │
│auxiliare │ambalare │depozitare │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │- 4 rezervoare │ │
│ │ │de 71 mc pentru│ │
│ │ │D(2)O utilizată│inventarul │
│ │ │curent │iniţial: (SM şi│
│ │ │(omologate) │SPTC) 510 t │
│ │ │- butoaie oţel │pierderile │
│ │butoaie din│inox pentru apă│medii anuale │
│apă grea [D(2)│oţel inox │grea şi de │prognozate: 5,2│
│O] │de │rezervă şi │t (valoare de │
│ │200 litri │degradată │proiect) │
│ │ │(omologate) │media anuală a │
│ │ │- în sistemele │pierderilor: │
│ │ │nucleare │I1 - 3,75 t/an │
│ │ │butoaie de oţel│U2 - 2,19 t/an │
│ │ │inox │ │
│ │ │omologate │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│SUVA-134a │butelii 935│ │În anul 2015 │
│(agent │kg, 13,6 kg│depozit OB 020 │s-a utilizat │
│frigorific, │şi │(U3) │cantitatea de │
│înlocuieşte │65 kg │ │1190 kg (pentru│
│R22) │ │ │Chiller) │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În magazie: 95 │
│ │ │ │kg (stoc │
│ │bidoane │laborator │01.01.2018) │
│Nitrat de │plastic 1 │chimic │Utilizat în │
│gadoliniu │kg │SEIRU.5C │2015: 28,8 kg/ │
│ │ │ │an │
│ │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 29 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În laborator: │
│ │ │ │39 kg │
│ │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2015: 0 kg │
│ │ │ │Utilizat în │
│Anhidridă │bidoane │laborator │2016: 0 kg │
│borică 99,9% │plastic 1 │chimic │Notă: Nu se mai│
│CAS 1303-83-2 │kg │ │utilizează │
│ │ │ │în sistem dar │
│ │ │ │stocul se │
│ │ │ │păstrează pt │
│ │ │ │retehnologizare│
│ │ │ │U1. │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În magazie: │
│ │ │ │8800 kg (la │
│ │ │ │01.01.2018) │
│Hidrazină │butoaie │SEIRU 5B │Utilizat în │
│soluţie 35% │plastic 200│T/B, STA │2015: 4400 kg │
│ │l │ │1382 an (% │
│ │ │ │S.A.) │
│ │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 4200 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În magazie: │
│ │ │ │14910 kg (la │
│ │butoaie │ │01.01.2018); │
│Morfolină 99% │metal sau │SEIRU 5B │Utilizat în │
│CAS 110-91-8 │plastic 200│T/B, STA │2015: 16380 kg │
│ │l │ │16160 kg/an (% │
│ │ │ │S.A.) │
│ │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 18480 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În magazie: 5 │
│ │ │ │kg; │
│Hidroxid de │ │SEIRU 5B │În laboratorul │
│litiu │bidoane │Laborator │chimic 10 kg │
│Concentraţia >│plastic 1 l│chimic │Utilizat în │
│98% │ │ │2015: 21,6 kg │
│ │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 5,5 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În magazie: 225│
│RGCC-100 │ │ │kg │
│(inhibitor de │butoaie │SEIRU 5B │În T/B: 25 kg │
│coroziune cu │plastic 60 │T/B │Utilizat în │
│azotit de │l; 25 l │ │2015: 15 kg │
│sodiu) │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 16,5 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Azot [N(2)] - │Ultrapur │ │ │
│(tehnic) │butelii │depozit │cca 6500 mc/an │
│ │7,45 mc │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Se │ │ │
│ │stochează │ │ │
│ │în rezervor│ │ │
│Azot - lichid │azot lichid│depozit 01 │cca 6801 l/an │
│ │(prin │ │ │
│ │contract │ │ │
│ │de │ │ │
│ │închiriere)│ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │gaz de │
│Dioxid de │butelii 30 │depozit │acoperire │
│carbon [CO(2)]│kg │ │U1 - 3778 kg │
│ │ │ │U2 - 5228 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Dioxid de │butelii 30 │ │generator │
│carbon [CO(2)]│kg │depozit │U1 - 14798 kg │
│ │ │ │U2 - 58120 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Hidrogen - │butelii de │ │ │
│(puritate │6 mc şi în │depozit │U1 - 418 mc │
│99,85%) │rezervoare │ │U2 - 485 mc │
│ │de 180 mc │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Hidrogen - │butelii de │ │U1 - 138 mc │
│(puritate │6-8 mc │depozit │U2 - 70 mc │
│99,995%) │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ARQUAD MCB - │Container │ │Utilizat în │
│50 (biocid) │plastic 900│SEIRU │2018: 8100 kg/ │
│ │kg │ │an │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │TK-LES: 63969 │
│ │Se livrează│rezervoare │kg │
│Hidroxid de │vrac în │verticale │Utilizat în │
│sodiu │cisterne │TK-LES │2015: 89 t/an │
│48 ÷ 50% │auto │4 x 40 mc │(% S.A.) │
│ │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 85 t │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │TK-A/TK-N2: │
│ │ │ │9900 kg; │
│ │ │ │TK-HCI: 183440 │
│Acid │Se livrează│rezervoare │kg │
│clorhidric 32%│vrac în │verticale │Utilizat în │
│CAS 7647-01-0 │cisterne │4 x 63 mc │2015: 163 t/an │
│EC 231-595-7 │auto │ │(% S.A.) │
│ │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 163 t/an │
│ │ │ │(% S.A.) │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │TK-FeCl(3): │
│Clorură ferică│Se livrează│ │15200 kg │
│40% │vrac în │rezervoare │Utilizat în │
│CAS 10025-77-1│cisterne │verticale │2015: 25 t/an │
│EC 231-729-4 │auto │2 x 25 mc │(% S.A.) │
│ │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 25 t │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Stoc: 26,1 kg │
│ │ │ │U2 (în 87 de │
│Hexafluorură │În U2, │Alimentat │întreruptoare │
│de sulf │staţia de │direct în │tip ABB x │
│CAS 2551-62-4 │110 kV, │echipament │0,3 kg) │
│EC 219-854-2 │echipamente│(întreruptoare)│226,2 kg în │
│ │închise │ │Staţia 110 kV │
│ │ │ │(în echipament │
│ │ │ │închis) │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Clor gazos │ │ │ │
│(pentru │ │ │Consum 2015: 12│
│potabilizare │Butelii de │Camere de │butelii x │
│apă din │50 kg │clorinare cu │50 kg = 600 kg/│
│subteran) │ │butelii STAP │an │
│CAS 7782-50-5 │ │ │ │
│EC 231-959-5 │ │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În magazie: │
│Clorură de │ │ │8000 kg │
│sodiu (min │ │ │Utilizat în │
│97%) (pentru │Saci 25 kg │SEIRU, 5A │2015: 62 t/an │
│STA şi STAP) │ │ │(% S.A.) │
│CAS 7647-14-5 │ │ │Utilizat în │
│EC 231-598-3 │ │ │2016: 63,3 t/an│
│ │ │ │(% S.A.) │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Antiscalant │ │ │În magazie: │
│lichid │ │ │3500 kg │
│3D TRASAR │Butoi 200 l│SEIRU, 5B │Utilizat în │
│(Nalco) │ │ │2015: 163 kg │
│pentru STA │ │ │Utilizat în │
│modernizată │ │ │2016: 2280 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Floculant │ │ │În magazie: 240│
│PRAESTOL │Butoi │ │kg │
│A3040L pentru │plastic 60 │SEIRU, 5B │Utilizat în │
│STA │l │ │2015: 373 kg │
│modernizată │ │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 379 kg │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În magazie: │
│Răşini │ │ │2175 l │
│convenţionale │Saci 50 l │SEIRU, 5B │Maximum 5 mc/an│
│(regenerabile)│ │ │la nevoie, │
│ │ │ │pentru adaosuri│
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Ulei ungere │butoaie, │SEIRU, 5B │- │
│ │bidoane │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Unsori │butoaie, │SEIRU, 5B │- │
│consistente │bidoane │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │În magazie: │
│ │ │ │1040 1 │
│Fyrquel EMC │Butoi de │Seiru 5A │Utilizat în │
│fluid │metal 200 l│ │2016: 1456 l │
│ │ │ │În sistem U1 │
│ │ │ │(TK 80): 3 mc │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Bidon de │ │În magazie: 103│
│Alcool │plastic 20 │Seiru 5C │l │
│izopropilic │l │ │Utilizat în │
│ │ │ │2016: 42 l │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│White spirit │Butoi de │ │În magazie: 57 │
│rafinat │metal 200 │Seiru 5B │kg │
│(varsol │kg │ │Utilizat în │
│nuclear) │ │ │2016: 197 kg │
└──────────────┴───────────┴───────────────┴───────────────┘
NOTĂ: 1. Consumurile de substanţe chimice în anii 2015 - 2016 reprezintă consumurile aferente celor două unităţi nucleare, U1 şi U2, şi a sistemelor auxiliare comune, care au funcţionat pentru necesităţile U1 şi U2; 2. S.A. = substanţă activă, reprezentând cantitatea calculată la 100% concentraţie faţă de concentraţia reală din soluţie; 3. În conformitate cu documentaţia de proiectare, Heliul de puritate 99,995% este folosit ca şi gaz de acoperire pentru vasul Calandria şi Rezervorul de Stocare D(2)O Agent Primar deoarece este un gaz inert şi, în comparaţie cu aerul, prezintă următoarele avantaje: (i) efect coroziv scăzut: (ii) conţinut scăzut de Argon 41, ceea ce rezultă în debite de doză gama scăzute; 4. Heliul din sistem este recirculat într-un circuit închis, iar menţinerea presiunii este asigurată prin alimentarea continuă dintr-un colector cu butelii standard, prin intermediul a două regulatoare de presiune, PRV-uri înseriate. Sunt prevăzute 4 colectoare, fiecare având conectate câte 8 butelii, amplasate în camera S1-121; 5. Volumul de gaz din sistem variază între 7,65 mc şi 12 mc, în funcţie de temperatura de operare şi nivelul moderatorului. Volumul de gaz în buteliile de la un colector este de: 8x 43,8 l = 350,4 l; 6. Presiunea normală de funcţionare a Sistemului Gaz de Acoperire Moderator este de 24÷26 kPa(g). Presiunea gazului în colectori este de: 15 Mpa(g). Buteliile utilizate sunt tip standard de heliu tehnic - conform normativului ISCIR C5/2003. Combustibili consumaţi:
┌────────────┬──────────────┬───────────┐
│COMBUSTIBIL │MOD DE │CANTITĂŢI │
│(clasici) │DEPOZITARE │ │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Rezervoare │ │
│ │subterane │t/an │
│ │2 x 22,4 t │ │
│ │Diesel de ├─────┬─────┤
│ │avarie │ │ │
│Motorină │Rezervoare │U1 │U2 │
│ │semi-îngropate│ │ │
│ │8 x 180 t ├─────┼─────┤
│ │Diesel de │ │ │
│ │rezervă │190 │116 │
│ │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼─────┴─────┤
│CLU │ │ │
│Utilizată │Gospodărie │consum în │
│pentru teste│combustibil │2016: 17 t │
│trimestriale│lichid │ │
│CTP │ │ │
└────────────┴──────────────┴───────────┘
3. Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume): 3.1. Alimentarea cu apă 3.1.1. Alimentarea cu apă potabilă: a) sursa 1. din subteran, foraje de mare adâncime: Fj 1, H = 700 m, Q = 16 l/s; Fj 2, H = 700 m, Q = 28,5 l/s şi Fj 3, H-700 m, Q = 21,2 l/s; 2. din sistemul zonal de alimentare cu apă potabilă al oraşului Cernavodă - în rezervă; b) volume şi debite de apă autorizate: 1. din subteran - în funcţiune: Q zi max. = 2.865 mc/zi (33,15 l/s) V anual max. = 1.045,7 mii mc Q_zi med. = 2.660 mc/zi (30,8 l/s) V anual med. = 970,9 mii mc 2. din reţeaua de alimentare cu apă potabilă a oraşului Cernavodă - rezervă: Q zi max. = 2.160 mc/zi (25,0 l/s) V anual max. = 788,4 mii mc Q zi med. = 1.910 mc/zi (22,1 l/s) V anual med. = 697,15 mii mc Funcţionarea permanentă 365 de zile/an şi 24 de ore/zi. c) instalaţii de captare: 1. Fj 1 şi Fj 3 este echipat cu o pompă submersibilă tip Grundfos SP-95-3, având Q = 26 l/s, N = 13 kW, H = 38 m, n = 2.870 rpm; 2. Fj 2 este echipat cu o pompă submersibilă tip Grundfos SP-95-2, având Q = 28,5 l/s, N = 9,2 kW, H = 24 m, n = 2.870 rpm; 3. branşament cu Dn = 200 mm la conducta magistrală a oraşului - în rezervă; d) instalaţii de înmagazinare şi distribuţie: 1. cele două foraje din incinta CNE Cernavodă sunt racordate prin conducte care alimentează cele două rezervoare supraterane din beton armat cu V = 1.000 mc fiecare; 2. distribuţia se realizează prin intermediul unei staţii de pompare şi sistem de hidrofoare; 3. reţeaua de apă potabilă este comună pentru partea clasică şi partea nucleară. 3.1.2. Alimentarea cu apă tehnologică (industrială): a) sursa: din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, prin canalul de derivaţie. gradul de asigurare a folosinţei de apă este de 97%; b) volume şi debite de apă autorizate: Q zi max. = 9.331.200 mc/zi (108.000 l/s) V anual max. = 3.405.888 mii mc Q zi med. = 6.863.616 mc/zi (79.440 l/s) V anual med. = 2.505.220 mii mc Funcţionarea este permanentă 365 de zile/an; 24 de ore/zi. c) instalaţii de captare şi transport: 1. captarea apei se face printr-o priză de apă cu nivel liber, amplasată pe canalul de derivaţie al Canalului Dunăre - Marea Neagră - bief I; 2. bazin de distribuţie, trapezoidal, care face legătura între canalul de aducţiune cu L =370 m şi casa pompelor, asigurând accesul uniform al apei la casa sitelor aferente unităţilor nucleare. Circuitele tehnologice de bază sunt: 1. C1 - circuitul primar de transport al căldurii; 2. C2 - circuitul moderatorului; 3. C3 - circuitul de condensat/apă alimentare generator de abur; 4. C4 - circuitul intermediar de răcire; 5. C5 - circuitul apei de circulaţie; 6. C6 - circuitul apei tehnice. Circuitele C1-C4 sunt circuite închise şi folosesc drept agent termic apa grea sau apa demineralizată iar circuitele C5-C6 sunt circuite deschise şi folosesc apă din Dunăre. Pentru situaţii de funcţionare normală: 1. pentru operarea U1, respectiv a U2, staţia de pompare apă tehnică pentru circuitul de apă tehnică, C6, este echipată cu 8 electropompe, 4 pentru U1 şi 4 pentru U2; 2. pentru operarea U1, respectiv a U2, staţia de pompare apă de circulaţie pentru circuitul de apă răcire condensator, C5, este echipată cu 8 electropompe, 4 pentru U1 şi 4 pentru U2; 3. sistemul de apă tehnică de serviciu de rezervă, numai pentru U1, are funcţia principală de a asigura o sursă alternativă de apă de răcire pentru răcitori şi generatoarele Diesel de rezervă, în cazul indisponibilităţii sistemului de apă tehnică de serviciu. Pentru situaţii de avarie: 1. sistemul de alimentare cu apă la avarie este o sursă alternativă de apă de răcire în cazul anumitor evenimente limită, care pot duce la pierderea sistemelor de evacuare normală a căldurii; 2. agentul de răcire este apa din bazinul de distribuţie alimentat din Dunăre. Pentru ambele unităţi sunt prevăzute câte două pompe, Qinst = 114 l/s, amplasate în clădirea pompelor EWS. d) instalaţii de tratare: Camera sitelor: asigură curăţarea mecanică a apei brute necesare pentru răcire din circuitele C5 şi C6 ale ambelor unităţi. Staţia de tratare chimică a apei, STA: produce, stochează şi livrează apă demineralizată pentru a fi utilizată în sistemele U1 şi U2 şi la staţia de hidrogen. Sistemul de tratare a apei constă în pretratarea apei brute, Qmax. = 0,140 mc/s, în vederea reducerii durităţii temporare şi a conţinutului de suspensii, apoi demineralizare totală prin schimbători de ioni. Apa tehnologică este utilizată după cum urmează: 1. apa de răcire condensator, circuit C5 - deschis: Qmax. = 92,0 mc/s, 46,0 mc/s pentru fiecare unitate nucleară; 2. apa tehnică de serviciu pentru răcirea unor echipamente, altele decât condensatorul, circuit C6 - deschis: Qmax. = 15,66 mc/s, 7,83 mc/s pentru fiecare unitate nucleară; 3. apa tehnică de serviciu de rezervă, în cazul indisponibilităţii sistemului de apă tehnică de serviciu, asigură o sursă alternativă de răcire pentru generatoarele Diesel de rezervă şi pentru schimbătoarele de căldură (chillere) aferente sistemului de apă răcită, 4 pompe tip centrifugal având Qexpl = 420 mc/h, numai în U1; 4. apa pentru situaţii de avarie: 4 pompe cu Q = 114 l/s, două pompe cu Q = 114 l/s, câte una pentru fiecare unitate nucleară; 5. apa pentru producerea de apă demineralizată utilizată în diferite sisteme ale centralei, apă limpezită şi consum intern, Qmax. = 0,140 mc/s, ambele unităţi nucleare. 3.1.3. Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor (Qie = 0,155 mc/s) se face din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră prin canalul de derivaţie, în două situaţii: a) după trecerea acesteia printr-un filtru cu ochiuri cu \'f8 = 0,5 mm; b) după trecerea acesteia prin sitele rotative aferente sistemului de apă tehnică de serviciu, C6, şi filtrele Brassert aferente sistemului de apă de stins incendiu. Volum de apă stocat: două rezervoare semiîngropate de 1.500 mc fiecare, volum intangibil 1.500 mc. 3.2. Volume de apă necesar a fi preluate din surse a) Sursa subterană pentru alimentarea cu apă potabilă: V zi max. = 2.865 mc, respectiv 33,15 l/s; V zi med. = 2.660 mc, respectiv 30,8 l/s; b) Sursa de suprafaţă pentru alimentarea cu apă industrială fluviul Dunărea: V zi max. = 9.331.200 mc, respectiv 108.000 l/s; V zi med. = 6.863.616 mc, respectiv 79.440 l/s; 3.3. Modul de folosire a apei (pentru ambele unităţi nucleare): Apa preluată din Dunăre este folosită la: a) apa de răcire la condensator, C5 - deschis; Q max.= 92,0 mc/s; b) apa tehnică de serviciu, C6 - deschis; Q max. = 15,66 mc/s; c) apa pentru stingerea incendiilor, Q = 0,155 mc/s, debit inclus în debitul prelevat pentru apa de răcire; d) apă pentru producerea apei demineralizate, Q max.= 0,140 mc/s, debit inclus în debitul apei de răcire. 3.3.1. Cerinţa totală de apă industrială: V zilnic max. = 9.331.200 mc, respectiv 108.000 l/s; V anual max. = 3.405.888 mii mc; V zilnic med. = 6.863.616 mc, respectiv 79.440 l/s; V anual med. = 2.505.220 mii mc; 3.3.2. Necesarul total de apă industrială: V zilnic max. = V zilnic mediu = 9.331.200 mc. 3.3.3. Circuitul de răcire condensator şi circuitul de apă tehnică funcţionează în sistem deschis. 3.3.4. Cerinţa totală de apă potabilă: a) V zilnic max. = V zilnic med. = 2.865 mc/zi, respectiv 33,15 l/s; b) V zilnic med. = 2.660 mc/zi, respectiv 30,8 l/s. 3.3.5. Necesarul total de apă potabilă: V zilnic max. = V zilnic med. = 2.865 mc. 3.4. Evacuare ape uzate 3.4.1. Canalizarea apelor uzate a) Ape uzate menajere: Unitatea 1: apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte către staţia de pompare SP1 amplasată în incinta U1, apoi sunt transmise către staţia de pompare SP2 amplasată între unităţile U3 şi U4. Unitatea 2: apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte către staţia de pompare SP2 şi de aici apa uzată este pompată către staţia de pompare a oraşului Cernavodă. Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la Centrul de pregătire a personalului al U1 şi U2 sunt evacuate în reţeaua de canalizare a oraşului Cernavodă prin staţia de pompare SP-CPPON, Pavilion 2. Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la Pavilionul administrativ şi de la clădirile aferente frontului fix pentru unităţile U1 şi U2 sunt evacuate prin intermediul SP5 şi în final evacuate în reţeaua de canalizare a oraşului Cernavodă. Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la spaţiul de stocare deşeuri chimice neradioactive SSTDCN sunt evacuate într-un bazin vidanjabil şi apoi descărcate prin vidanjare în reţeaua de canalizare a oraşului Cernavodă. b) Ape uzate tehnologice, apele pluviale şi drenajele din pânza freatică: Apele pluviale sunt colectate într-un colector principal şi de aici descărcate în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă Evacuarea apelor colectate în canalizarea pluvială a U2 se face prin intermediul canalizării pluviale a U1 Apele acumulate în subsolul clădirii serviciilor se evacuează în canalizarea pluvială numai după efectuarea analizelor şi numai în cazul în care nu se detectează radioactivitate. În cazul prezenţei radioactivităţii, acestea se pompează în sistemul de deşeuri lichide radioactive. Evacuarea apei din interiorul incintei fiecărei unităţi se face prin câte un sistem de drenaj prin pompare. Sistemul colector este alcătuit din 6 puţuri forate în U1 şi 7 puţuri forate la U2. Apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen şi apele meteorice de pe suprafaţa depozitului de hidrogen sunt colectate prin rigole şi evacuate în canalul de evacuare a apei din exteriorul CNE, acesta deversând în bazinul de distribuţie. c) Sistemul de colectare a apei de la Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, denumit în continuare DIDR DIDR este amplasat în incinta protejată, perimetrul U1 şi U2. Apele pluviale aferente DIDR şi canalele exterioare de colectare a apei de spălare se descarcă într-o başă exterioară de drenaj; două compartimente având dimensiunile de 4,8 mc şi, respectiv, 27 mc. Radioactivitatea apelor freatice este monitorizată prin 6 puţuri piezometrice, din care trei puţuri, P1, P2, P3 nu se utilizează, monitorizarea apei freatice făcându-se din puţurile P5, P6 în incinta protejată DIDR, iar un puţ, în afara DIDR. Dacă nivelul radioactivităţii nu depăşeşte fondul natural, apa se descarcă din başa exterioară spre Valea Cişmelei. Dacă se detectează o radioactivitate ce depăşeşte fondul natural, apa se colectează şi se transportă în clădirea serviciilor la gospodăria de deşeuri lichide radioactive; sistemul de drenaje lichide active. d) Sistemul de colectare a apei de la depozitul intermediar de combustibil ars, DICA. DICA este amplasat pe platforma CNE Cernavodă, accesul fiind asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodă. Platforma este neinundabilă. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa DICA sunt realizate o serie de construcţii hidrotehnice şi receptori: rigolă perimetrală de beton acoperită cu grătare metalice carosabile; cămine de vizitare, colectare-prelevare, echipate cu vane; căminul colector constituie locul de unde se prelevează probe de apă în vederea determinării indicatorilor de calitate înainte de evacuare în emisar; canalul şi gura de evacuare, pentru evacuarea apelor în Valea Cişmelei; în situaţia în care din punct de vedere radioactiv apele pluviale nu se încadrează în limitele stabilite prin autorizaţia de gospodărire a apelor, acestea sunt colectate în vase speciale şi transportate în U1, în bazinul de deşeuri lichide radioactive; 4 puţuri piezometrice cu H = 14 m sunt amplasate pe suprafaţa depozitului pentru controlul calităţii şi nivelului apei din pânza freatică. 3.4.2. Canalizarea apelor tehnologice care au necesită epurare Evacuarea apelor calde tehnologice care nu necesită epurare se face prin: a) canale şi conducte de evacuare a apei de circulaţie, bazine de sifonare şi cămine speciale; b) canal de evacuare a apei calde în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră; c) canal de amestec apă caldă - apă rece pentru injecţie, în perioadele reci ale anului; d) canale şi conducte de evacuare a apei tehnice calde; e) tunele de evacuare a apei calde în Dunăre. Evacuarea apei calde de la condensator, circuitul C5, se realizează printr-un sistem de 6 conducte cu Dn 2000 mm, racordate la 2 conducte cu Dn 3600 mm, continuate cu un canal casetat care face legătura la canalele din şirul "U". Aceste canale, prin intermediul bazinului de sifonare şi al căminelor de vane, dau posibilitatea evacuării apei calde: a) fie în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră, două canale; b) fie în Dunăre. Evacuarea apei de răcire de la Unităţile 1 şi 2 direct în Dunăre se realizează printr-un circuit alcătuit din casete, tunel, canal deschis betonat şi canal închis de pământ cu debuşare în Dunăre la km 296+000. Circuitul este dimensionat să preia evacuarea unui debit de 100 mc/s pe un fir de galerie, corespunzător unei funcţionări concomitente a două unităţi. În caz de avarie a ambelor circuite de debuşare a apei calde, în Dunăre şi în Canalul Dunăre - Marea Neagră bief II, există un canal deversor lateral capabil să evacueze 53,8 mc/s prin Valea Cişmelei în bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, pentru perioade scurte de timp. În cazul în care este necesar să se golească tot circuitul, evacuarea apei se face în Canalul Ramadan. Canalul de amestec apă caldă - apă rece pentru recirculare este amplasat la limita incintei U1 şi este executat dintr-o conductă metalică înglobată în beton. Debuşarea apei calde în bazinul de distribuţie se face printr-un canal de beton armat aşezat pe fundul canalului de aducţiune, cu ferestre de dirijare a apei spre staţia de pompare apă rece la condensatori şi apă tehnică. 3.4.3. Evacuarea apelor uzate (ambele unităţi nucleare) Apele tehnologice, respectiv apa de circulaţie şi apa tehnică caldă, apele uzate de la epurarea chimică, apele uzate cu radioactivitate medie şi slabă - trecute iniţial prin instalaţii de decontaminare, sunt evacuate în cele două situaţii, astfel: a) în situaţii de funcţionare normală: 1. în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră; 2. în fluviul Dunărea, prin galerie, canal şi Valea Seimeni, în condiţiile prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare; b) în situaţii de avarie a instalaţiilor de evacuare: în Dunăre şi în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră şi în bief;:i I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, prin Valea Cişmelei V, tot. max. evacuat = 9.331.200 mc/zi; V, anual maxim = 3.405.888.000 mc. În perioada de iarnă se admite evacuarea de apă caldă din circuitele C5 şi C6 în bazinul de distribuţie CNE Cernavodă, în condiţiile prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare, pentru asigurarea condiţiilor optime de funcţionare a unităţilor nucleare 3.4.4. Evacuarea apelor pluviale, inclusiv cele din drenajul subteran, drenajele inactive din sala maşinilor, meteoricele de pe suprafaţa depozitului de hidrogen şi apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen, U1 + U2, se realizează în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă, iar debitele evacuate autorizate sunt: a) ape pluviale de pe suprafaţă platformei - 3,2 mc/s; b) ape provenite din drenaje - 20 l/s până la 40 l/s; c) ape meteorice de pe suprafaţa depozitului de hidrogen - 4,1 l/s; d) ape provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen, accidental - 29,47 mc/zi. 3.4.5. Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DIDR, inclusiv apele utilizate la spălarea unei contaminări accidentale a platformei exterioare sau a pardoselii depozitului de butoaie cu deşeuri solide radioactive, se face în Valea Cişmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depăşeşte fondul natural. Debitul evacuat autorizat este 250 l/s. 3.4.6. Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DICA se face în Valea Cişmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depăşeşte fondul natural, iar debitul estimat al apelor pluviale evacuate este de circa 300 l/s. 3.5. Consum energie electrică şi termică Energia electrică necesară se asigură prin servicii interne, 8% din energia electrică produsă. În caz de oprire, necesarul de energie electrică este asigurat din sistemul energetic naţional prin Staţia de 400 kV Cernavodă, aparţinând Transelectrica. Alimentarea cu agent termic este asigurată prin servicii interne, prin preluarea aburului viu şi prepararea agentului termic în punctul termic. 4. Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii Principalele procese tehnologice dintr-o unitate nuclearoelectrică se sintetizează astfel: a) transformarea energiei de fisiune în energie termică în reactorul nuclear; b) transformarea energiei termice în energie mecanică în turbină; c) transformarea energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric. 4.1. Producerea căldurii prin fisiunea combustibilului nuclear Reactorul PHWR CANDU 600 de la CNE Cernavodă utilizează ca şi combustibil, uraniu natural, în vede:ea producerii energiei termice prin reacţia de fisiune cu neutroni termici a izotopului natural U-235. Termalizarea neutronilor de fisiune este realizată prin utilizarea apei grele ca şi mediu moderator în vasul Calandria al reactorului nuclear. Controlul reacţiei de fisiune se realizează prin acţionarea mecanismelor de control al reactivităţii. Reactorul este compus dintr-un număr de 380 de canale de combustibil unite în două bucle de răcire independente, fiecare având două intrări şi două ieşiri din reactor. Fiecare buclă dispune de câte două electropompe de circulaţie şi câte doi generatori de abur. 4.2. Preluarea căldurii de către agentul primar de răcire Căldura de fisiune generată în combustibilul nuclear este preluată de agentul de răcire primar, apa grea vehiculată într-un circuit închis cu pompele primare, şi cedată circuitului secundar de apă demineralizată, prin transferul de căldură realizat în generatorii de abur. 4.3. Preluarea căldurii de către agentul secundar de răcire şi transformarea acestei călduri în energie electrică Prin transferul de căldură, realizat la nivelul generatorilor de abur, între apa grea - agent de răcire şi apa de alimentare, apă demineralizată, se produce aburul saturat furnizat mai departe în circuitul turbinei. Aburul saturat furnizat de generatorii de abur este admis în turbină, unde prin destindere transformă energia termică în energie mecanică cedată rotorului turbinei. Rotorul turbinei este cuplat la generatorul electric care transformă, la rândul lui, energia mecanică în energie electrică. Aburul destins în turbină se transformă în condens, apă uşoară, în condensator, fiind preluat cu pompele de condensat şi trecut prin preîncălzitorii de joasă presiune şi degazor, iar apoi aspirat de pompele de alimentare, trecut prin preîncălzitorii de înaltă presiune şi reintrodus în generatorii de abur. Schema termică a CNE-CANDU este o schemă cu două circuite închise: a) circuitul primar cu apă grea; b) circuitul secundar care conţine apă uşoară-abur si este complet izolat de circuitul primar. O parte din energia termică produsă este prelevată şi folosită în sistemul de termoficare urbană. Energia electrică produsă de generatorul electric este în mare parte evacuată în sistemul energetic naţional prin staţia de 400 kV, proprietate Transelectrica, din afara amplasamentului CNE Cernavodă. O parte este folosită pentru acoperirea consumurilor proprii. 4.4. Evacuarea căldurii reziduale Căldura provenită de la aburul care intră în condensator este evacuată prin intermediul sistemului de apă de circulaţie care funcţionează în circuit deschis. Acesta asigură circulaţia apei de răcire, apă brută, preluată prin pompare din bazinul de distribuţie şi descărcarea ei în fluviul Dunărea sau în bieful II al CDMN, prin intermediul bazinelor de sifonare, a căminelor de vane de comutare şi a canalelor de evacuare apă caldă. Temperatura minimă a apei la intrarea în centrală este de 5 - 7 °C. Încălzirea apei la trecerea prin condensator este cuprinsă între 7,5 şi 10,5 °C. Pentru lunile de iarnă, în vederea asigurării temperaturii minime a apei, necesară la intrarea în centrală, a fost realizat un circuit pentru injectarea în bazinul de distribuţie a unei fracţiuni din debitul de apă caldă evacuat de la centrală. Evacuarea căldurii de la echipamente în timpul funcţionării normale a centralei cât şi în timpul regimurilor tranzitorii, se realizează prin intermediul a două sisteme: sistemul intermediar de răcire şi sistemul de apă tehnică de serviciu, apă brută din fluviul Dunărea. Circuitul intermediar de răcire, utilizează apă demineralizată condiţionată chimic, în circuit închis, obţinută la staţia de tratare chimică a apei. Sistemul intermediar de răcire recirculă apă demineralizată în partea clasică şi în cea nucleară, evacuând căldura primită către sistemul de apă tehnică, atât în timpul funcţionării normale a centralei, cât şi în timpul regimurilor tranzitorii. 5. Produsele şi subprodusele obţinute - cantităţi, destinaţie 5.1. Produse şi subproduse rezultate Produsul rezultat din activitatea principală a CNE Cernavodă este energia electrică. Schema termică a CNE-CANDU este o schemă cu două circuite, primarul, cu nivel ridicat de radioactivitate şi circuitul secundar apă-abur, având avantajul principal că în circuitul secundar de lucru al turbinei agentul termic nu este radioactiv. Producţia de energie electrică este livrată Sistemului energetic naţional, SEN, şi serviciilor interne. Puterea termică de proiectare a reactorului de tip CANDU 6:
┌───────────────────────────────┬──────┐
│Căldura de fisiune generată de │2155,9│
│combustibil │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│pierderi în moderator │90,1 │
│ │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│pierderi în protecţiile de │3,5 │
│capăt │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│pierderi în controlorii zonali │0,9 │
│cu lichid │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Căldura preluată de agentul de │2061,4│
│răcire (apă grea) │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│căldura adăugată de pompele │17 MWt│
│primare │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│căldura pierdută în sistemele │6 MWt │
│auxiliare │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│căldura pierdută în conductele │3 MWt │
│SPTC │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│căldura pierdută în moderator │3 MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│căldura pierdută în protecţiile│2,4 │
│de capăt │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Căldura transferată la │2064 │
│generatorii de abur │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│căldura pierdută în generatorii│1 MWt │
│de abur prin purja │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Total căldură primită de │2063 │
│generatorii de abur │MWt │
│(parte nucleară) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Pierderi prin generatori de │1 MWt │
│abur │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Total căldură primită de │2062 │
│generatorii de abur │MWt │
│(parte clasică) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Total căldură disponibilă │2062 │
│circuit secundar │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│pierderi datorită încărcării de│1,5 │
│combustibil în │MWt │
│operare │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Total căldură transferată la │2060,5│
│turbină │MWt │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Total căldură transferată în │1380,5│
│circuitul secundar │MWt │
│către condensator │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Total energie electrică produsă│680 │
│în generator │MWe │
└───────────────────────────────┴──────┘
6. Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizaţi (compoziţie, cantităţi), producţie: Centrala termică de pornire (CTP) Centrala termică de pornire este destinată alimentării cu abur a diverselor sisteme de încălzire şi proces, din partea convenţională a Centralei. Aceşti consumatori sunt în mod normal alimentaţi din sistemul de abur viu, U1 şi U2, via sistemul de distribuţie a aburului auxiliar. CTP este în mod normal oprită, atâta timp cât cel puţin o unitate este în funcţiune. CTP este pusă în funcţiune în cazul unei opriri ale ambelor unităţi, U1+U2, pentru alimentarea consumatorilor din sistemul de distribuţie abur auxiliar. Centrala este echipată cu: a) 2 cazane mari CR 30, Q = 30 t/h abur supraîncălzit fiecare cu următorii parametri: presiune de 15 bar, temperatura de 250 °C; b) cazan ABA 4p, Q = 4 t/h abur suprasaturat cu următorii parametri: presiune de 15 bar, temperatura de 200 °C. Cazanul ABA a fost proiectat să folosească CLU la pornire şi poate funcţiona pe păcură, dacă păcură este preîncălzită. Cazanul ABA a fost retras din exploatare urmând să fie dezafectat. Cazanele mari au fost proiectate să funcţioneze cu păcură, dar prin modificarea proiectului s-a trecut la funcţionarea cu CLU, respectiv combustibil lichid uşor. Fiecare cazan are două circuite: unul pentru CLU şi unul pentru păcură. În prezent ambele circuite sunt folosite pentru CLU, fiind identice din punct de vedere funcţional. Consumul maxim orar de combustibil pentru un cazan CR este de 1.700 kg/h CLU, iar pentru cazanul ABA este de 300 kg/h CLU. Aburul generat în cazane este trimis în Sistemul de Abur Auxiliar, cu următoarea destinaţie a aburului: a) abur pentru etanşare labirinţi la turbina de 700 MW; b) abur pentru ejectorii cu abur: ejectorii de pornire şi ejectorii sistemului de apă de răcire pentru condensator; c) abur pentru degazorul principal; d) abur pentru încălzitoarele de separare umiditate, MSR, pe durata opririi centralei; e) abur pentru sistemul de apă caldă şi apă glicolată; f) abur pentru turnul de îmbogăţire D(2)O; g) abur pentru staţia de tratare apă; h) abur pentru zona de descărcare şi depozitare a păcurii şi a preîncălzitorilor de păcura; i) abur pentru alimentarea sistemului de producere agent termic pentru termoficarea platformei nucleare, U1-U5, cât şi a oraşului Cernavodă, când unitatea este oprită. În prezent, capacitatea de stocare combustibil, CLU, este de 1 rezervor suprateran având capacitatea de 1000 t şi 1 rezervor de 100 t. Transportul combustibilului de la rezervoarele în serviciu către arzătoare se face cu ajutorul pompelor prin conducte. Punct termic sursă principală amplasat la cota 93mdMB a sălii maşinilor din U1, este echipat cu 3 schimbătoare de căldură abur-apă, 2 schimbătoare de căldură apă-apă, 3 pompe de iarnă, 3 pompe de vară, 4 pompe condens, 2 pompe adaos, rezervor condens şi echipamente auxiliare. Centrala termică P.T. 5 (Campus 2): Centrala termică P.T. 5 funcţionează ca punct termic când sistemul de termoficare urbană este în serviciu. Este echipată cu 2 cazane CIMAG şi 4 schimbătoare de căldură tip VX 3, 2 pentru apă caldă şi 2 pentru încălzire. Cazanele CIMAG produc apă fierbinte la o temperatură de maxim 95 °C şi o presiune de 5 bar şi sunt puse în funcţiune numai în cazurile în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodă nu funcţionează. Consumul maxim orar de combustibil este de 250 l/h pentru un cazan. Centrala termică P.T. 5 are în dotare 3 rezervoare de CLU 40 t şi un rezervor de zi 2 t. Centrala termică - P.T. 11 este amplasată în Cernavodă, str. Panait Cerna. Centrala termică P.T. 11 nu mai funcţionează ca centrală termică ci ca punct termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 8 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcţionale în acest moment, şi 4 schimbătoare de căldura tip TLX. Centrala termică P.T. 14 (Cernavodă, str. N. Titulescu) nu mai funcţionează ca centrală termică ci ca punct termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 4 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcţionale în acest moment, şi 4 schimbătoare de căldură: 2 schimbătoare tip TLX, unul tip XGC şi unul tip SONDEX S41A-IS16-122-TKTM47. Punctul termic PT 57 (Campus 1) este echipat cu modul termic compact pentru încălzire şi apă caldă menajeră, modul de dedurizare a apei, rezervor de preparare apă caldă şi rezervor preparare apă dedurizată. Ambele module sunt complet automatizate. Punct Termic PT 58 aferent spaţiilor de depozitare SEIRU este dotat cu modul termic compact pentru încălzire, automatizat; Punct termic PT 36 care deserveşte Garajul CNE Cernavodă, amplasată în Cernavodă, str. Canalului, este dotat cu modul termic compact pentru încălzire şi apă caldă menajeră, complet automatizat. Centrala termică depozite SEIRU a fost transformată în Punct termic PT 58, dotat cu modul termic compact pentru încălzire, complet automatizat. 7. Alte date specifice activităţii 7.1. Tratarea apelor tehnologice la captare Instalaţiile de tratare/curăţare amplasate în casa sitelor, grătare rare, grătare dese cu perii rotative, site rotative, au rolul de a asigura curăţarea mecanică a apei brute, apă din fluviul Dunărea, necesare pentru răcirea condensatorului, C5 - circuitul de apă de răcire condensator, şi a schimbătorilor de căldură pe parte clasică şi nucleară, C6 - circuitul apei tehnice de serviciu. În circuitul de apă tehnică de serviciu se efectuează în perioada de vară-toamnă tratamente de biocidare, în scopul de a împiedica fixarea/dezvoltarea scoicilor în conductele şi echipamentele aferente sistemului. Staţia de Tratare Chimică a Apei, STA, modernizată, produce, stochează şi livrează apă demineralizată care se utilizează în diferite sisteme ale U1 şi U2 şi apă limpezită şi filtrată pentru: a) sistemul de demineralizare; b) casa pompelor pentru circuitele de răcire lagăre şi motoare pompe apă de circulaţie şi apă tehnică; c) centrala termică de pornire CTP (răcire lagăre pompe de apă alimentare cazane); d) consum intern STA. 7.2. Gospodărire combustibil nuclear Fasciculele de combustibil proaspăt se depozitează în camerele de depozitare combustibil din cadrul Clădirii serviciilor, camerele S1-118 şi S2-118. Fiecare cameră este prevăzută cu sistem de protecţie la incendiu şi condiţii de mediu controlate, având o capacitate de depozitare a combustibilului proaspăt care asigură o perioadă de 9 luni de operare iar accesul în aceasta zonă este controlat, încărcarea combustibilului proaspăt în reactor şi descărcarea combustibilului ars se face cu ajutorul unei maşini de încărcat - descărcat combustibil, câte una pentru fiecare unitate. Combustibilul ars este descărcat în bazinele de descărcare din clădirile reactoarelor şi transferat sub apă prin canalele de transfer în bazinele de recepţie din clădirea serviciilor unde sunt inspectate de eventuale defecte. Din bazinele de recepţie, tăvile cu combustibil ars sunt transferate în bazinele principale de depozitare, iar combustibilul defect este transferat în bazinele pentru combustibil defect. Transferul şi răcirea combustibilului se face în circuit închis cu apă demineralizată. Bazinele principale de depozitare au o capacitate nominală de depozitare pentru circa 8 ani de operare a reactorului la putere nominală. Bazinele de depozitare combustibil defect pot asigura o capacitate de depozitare de 300 de fascicule. Combustibilul ars este transferat din bazinele principale de depozitare în depozitul intermediar de combustibil ars după o perioadă de minimum 6 ani de răcire. Operaţiile se execută în bazinele de combustibil ars ale centralei unde combustibilul nuclear ars este încărcat într-un coş de stocare, prima barieră de confinare către mediul ambiant. Încărcarea combustibilului ars în coş se realizează sub apă, după care coşul este transferat în staţia de încărcare combustibil ars, SICA, o extindere a clădirii serviciilor auxiliare nucleare. Transferul se face într-un container, din centrală la depozitul intermediar de combustibil ars, DICA, unde este introdus într-un cilindru din oţel ce are o capacitate de 10 coşuri. După umplere dopul cilindrului este sudat, a doua barieră de confinare. Cilindrii sunt înglobaţi câte 20 într-o structură de beton ce asigură protecţia la radiaţii. 7.3. Gospodărire apă grea În centralele de tip CANDU, oxidul de deuteriu, D(2)O, denumit în continuare apă grea este folosit ca moderator în Sistemul Moderator şi ca agent de răcire în Sistemul Primar de Transport al Căldurii, SPTS. Apa grea este de asemenea folosită în sistemele auxiliare asociate cu sistemul moderator şi SPTS. Apa grea din moderator încetineşte neutronii pentru a permite reacţia de fisiune. Apa grea are un conţinut izotopic ridicat şi întruneşte specificaţiile chimice necesare. Inventarul de apă grea al centralei reprezintă apa grea din sistemele circuitului primar şi auxiliare, sistemele moderatorului şi auxiliare, sistemele maşinii de încărcare-descărcare combustibil şi auxiliare, stocul de apă grea calitate nucleară şi stocul de apă grea degradată. Gospodărirea apei grele cuprinde patru sisteme tehnologice închise care gestionează inventarul de D(2)O din circuitele reactorului şi anume: a) Sistemul de stocare D(2)O are rolul de a alimenta cu D(2)O proaspătă sistemele aparţinând circuitului primar şi moderatorului şi de stocare a D(2)O provenită din circuitele reactorului si din transporturile de D(2)O proaspătă/reconcentrată; b) Sistemul de Recuperare Vapori D(2)O are rolul de reducere a pierderilor de D(2)O prin recuperarea vaporilor de D(2)O eliminaţi în aerul încăperilor tehnologice din Clădirea Reactorului şi de reducere a câmpurilor de tritiu din zonele nucleare; c) Sistemul de Epurare D(2)O are rolul de purificare a apei grele recuperate şi a apei degradate provenită din circuitul primar şi din circuitul moderator; d) Sistemul de Reconcentrare D(2)O are rolul de a creşte izotopicul apei grele recuperată din sistemele agentului primar şi moderatorului în vederea reintroducerii în sistemele centralei. Scopul acestor sisteme este de stocare, alimentare, recuperare, tratare şi îmbogăţire a apei grele. Sistemele sunt astfel proiectate încât să se asigure segregarea apei grele bazată pe valoarea izotopicului şi pe concentraţia de tritiu, incluzând două circuite separate pentru manipularea şi procesarea apei grele din sistemele asociate circuitului primar şi moderatorului. Gestiunea apei grele se realizează ţinând o evidenţă foarte strictă a inventarului D(2)O, a pierderilor D(2)O şi a recuperărilor D(2)O. Pentru o unitate pierderile medii anuale de apă grea prevăzute în proiect şi considerate în costurile de operare sunt de 5,2 t/an. De menţionat faptul că scăpările, apa grea ieşită din sisteme, reprezintă suma dintre apa grea recuperată şi reutilizată în sisteme, recuperări, şi apa grea pierdută dar care are izotopicul sub 1% şi nu se mai utilizează în sisteme, pierderi. Purificarea apei grele, pentru alimentarea instalaţiei de reconcentrare, este un proces de îndepărtare a impurităţilor - altele decât apa uşoară şi tritiul - şi se realizează prin trecerea peste pat de răşină şi filtru de cărbune activ. Deuterarea reprezintă procesul de înlocuire a apei uşoare din răşinile schimbătoare de ioni sau cărbune folosind apă grea de calitate nucleară. Dedeuterarea reprezintă procesul invers, de înlocuire a apei grele din schimbătorii de ioni sau cărbune folosind apa uşoară. Reconcentrarea apei grele se face în scopul creşterii concentraţiei izotopice la nivelul acceptat prin proiect pentru sistemele nucleare, prin separarea apei uşoare dintr-un amestec de apă uşoară şi grea printr-un proces de distilare fracţionată. 8. Programul de funcţionare - ore/zi, zile/săptămână, zile/an: 24 ore/zi, 365 zile/an, cu excepţia perioadelor de oprire planificată sau neplanificată. II. Instalaţiile, măsurile şi condiţiile de protecţie a mediului 1. Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, din dotare (pe factori de mediu): 1.1. Protecţia calităţii apelor 1.1.1. Instalaţii de epurare a apelor uzate contaminate radioactiv Înainte de evacuarea în emisar a apelor uzate contaminate radioactiv, acestea vor fi decontaminate astfel: A. Instalaţia de decontaminare a apelor uzate contaminate radioactiv (câte una pentru fiecare unitate nucleară) Rol: este destinată reducerii contaminării radioactive a apelor uzate contaminate radioactiv. Prezentare: Instalaţia de decontaminare este compusă din următoarele: rezervor cu agitator prevăzut pentru preparare răşini tip ECODEX, pompă de preparare şi aluvionare a răşinii unitatea de filtrare şi schimb ionic conţinând elemente filtrante pe care se aluvionează, sub presiune, răşina tip ECODEX. Operarea instalaţiei se desfăşoară în 3 etape: Etapa 1 - de preparare şi aluvionare a răşinii pe elementele filtrante ale unităţii de filtrare şi schimb ionic - presupune amestecarea în rezervorul cu agitator a 10 kg de răşină cu apă demineralizată şi recircularea şlamului obţinut prin unitatea de filtrare şi schimb ionic până la dispariţia răşinii din rezervor. Pentru a menţine răşina aluvionată este obligatorie funcţionarea neîntreruptă a pompei de recirculare. Etapa 2 - de filtrare şi demineralizare a deşeurilor lichide radioactive - presupune recircularea deşeurilor prin unitatea de filtrare şi schimb ionic, cu ajutorul pompei aferente rezervorului de stocare. Pompa de recirculare a instalaţiei rămâne în continuare în funcţiune până la sfârşitul ciclului de decontaminare. În timpul acestei etape se prelevează probe pentru a verifica eficienţa filtrării şi se controlează căderea de presiune pe unitatea de filtrare pentru a se observa când răşina este epuizată şi trebuie înlocuită (la căderea de presiune pe unitatea de filtrare de 170 kPa). Etapa 3 - de curăţare a instalaţiei de decontaminare - presupune îndepărtarea răşinii de pe elementele filtrante cu ajutorul apei demineralizate şi a aerului de serviciu şi transferarea ei către sistemul de gospodărire răşini uzate. Date tehnice: Pentru un debit mediu de 3,8 l/s şi un factor de decontaminare de 10 la începutul ciclului şi 2 la sfârşitul acestuia, un volum de aproximativ 35 mc deşeuri lichide poate fi tratat prin recirculare - după ce este trecut prin filtru - într-un interval de 8 ore, activitatea reducându-se cu un factor de 2 la fiecare interval de 1,5 ore. Este posibilă utilizarea repetată a filtrului schimbător de ioni până la atingerea unei concentraţii acceptabile. B. Sistemul de colectare a apelor uzate contaminate radioactiv (existent şi la U1 şi la U2) Rol: este destinat pentru colectarea tuturor deşeurilor radioactive apoase rezultate din operarea sistemelor de proces ale centralei şi din operaţiunile de întreţinere, revizie şi decontaminări, urmată de evacuarea pentru diluţie în canalul de evacuare a apei de răcire de la condensatori, cu asigurarea respectării limitelor reglementate pentru concentraţiile de material radioactiv la evacuarea în emisar. Prezentare: 5 bazine de beton căptuşite cu răşină epoxidică, fiecare având capacitatea de 50 mc şi sisteme de conducte pentru colectare/transfer. Date tehnice: Evacuarea se face intermitent, cu un debit nominal de 2,2 l/s în apa de răcire de la condensatori, al cărei debit este de 53,8 mc/s. C. Instalaţia de neutralizare a apelor uzate provenite de la STA (comună pentru U1 şi U2). Rol: Colectarea şi neutralizarea apelor uzate rezultate din procesul de regenerare a răşinilor ionice din instalaţia de demineralizare, spălări de echipamente, pardoseală etc. şi de a asigura transferul la bazinul de sifonare a apelor neutralizate cu un pH cuprins în domeniul 6,5 ÷ 9,0. Prezentare: Apele uzate provenite din instalaţia modernizată vor fi stocate, omogenizate şi neutralizate în două rezervoare noi de neutralizare, echipate cu duze de amestec tip venturi, cu volum de 65 mc fiecare. Apele neutralizate sunt evacuate în bazinele de sifonare, pe traseul existent înainte de modernizarea staţiei, cu pompele de evacuare, fiecare având un debit de 60 mc/h. Apele reziduale din canale, başele şi conductele de ape reziduale sunt colectate în rezervoarele existente de apă reziduală, fiecare având capacitatea de 10 mc. Din aceste rezervoare apa este transferată în unul dintre rezervoarele de neutralizare, fiecare având capacitatea de 400 mc. După omogenizare, dacă este necesar, corecţia pH-ului pentru încadrarea în domeniul admis se realizează prin adaos de acid clorhidric sau hidroxid de sodiu, după caz. Pentru neutralizarea apelor reziduale se utilizează soluţie de HCl 32% sau soluţie de NaOH 48%. Apele neutralizate din rezervoarele de neutralizare sunt evacuate, la bazinul de sifonare, pe traseul existent, cu pompele existente, fiecare cu un debit de 180 mc/h. Procesul de neutralizare şi evacuare ape neutralizate va fi controlat automat pe baza pH-ului măsuri de aparatura on-line, atât în rezervoarele de neutralizare rămase din instalaţia nemodernizată existentă cât şi din rezervoarele din instalaţia modernizată. Sistemul de neutralizare din instalaţia modernizată realizează o omogenizare a apelor uzate îmbunătăţită datorită duzelor din rezervoarele de neutralizare, controlul dozării reactivului pentru corectarea pH-ului se realizează automat prin sistemul SCADA. Evacuarea apelor neutralizate din STA se realizează controlat prin sistemul automat SCADA, prevăzut cu un calculator de proces, care permite evacuarea apelor controlat, doar în domeniul autorizat de evacuare, PH 6.5-9. Date tehnice: Debitul de evacuare maxim este de 180 mc/h. 1.1.2. Alte instalaţii de epurare şi control al apelor uzate Acestea sunt necesare pentru controlul apelor subterane, aferente următoarelor clădiri cu diverse funcţiuni: a) ecran şi drenaj exterior - aferent clădirilor principale ale fiecărei unităţi; b) la bazinul de combustibil uzat; c) la clădirea reactorului; d) la depozitul intermediar de combustibil ars; e) la centrele de colectare a deşeurilor neradioactive; f) la gospodăria de combustibil pentru centrala termică de pornire; g) la gospodăria de combustibil aferentă grupurilor diesel de rezervă. 1.2. Protecţia atmosferei Sursele potenţiale de unde pot proveni emisii radioactive sunt: clădirea reactorului, bazinele de stocare a combustibilului uzat, centrul de decontaminare şi gospodăria de apă grea. 1.2.1. Sistem de ventilaţie, filtrare, evacuare şi dispersie a emisiilor de poluanţi gazoşi radioactivi Rol: colectează emisii radioactive din zone potenţiale de unde acestea pot proveni, asigură filtrarea şi evacuarea odată cu aerul de ventilaţie prin coşul de dispersie, în condiţii care să asigure dispersia şi transportul atmosferic. Prezentare: Unitatea de filtrare a aerului evacuat permite parcurgerea următoarelor trepte de filtrare: a) treapta a I-a - asigură o filtrare de înaltă eficienţă pentru reţinerea particulelor contaminate şi se compune dintr-un prefiltru şi un filtru de înaltă eficienţă. Eficienţa minimă a prefiltrului este de 85%, conform ASHRAE, iar cea a filtrului este de 99,97% pentru particule de 0,3 microni, conform testului DOP; b) treapta a II-a - asigură reţinerea iodului radioactiv prezent în aerul contaminat ca iod elementar sau ca iodură de metil şi este format dintr-un pat de cărbune activ; eficienţa este de 99,99% pentru iod elementar şi 99,90% pentru iodură de metil; c) treapta a III-a - asigură reţinerea eventualelor particule de cărbune activ antrenate de curentul de aer şi este alcătuită dintr-un filtru de înaltă eficienţă identic celui existent în prima treaptă de filtrare. Coşul de ventilaţie este o construcţie metalică cu H = 50,3 m şi diametrul interior de 2336 mm. Pentru măsurarea înălţimii coşului s-a luat ca referinţă nivelul +16,30 mdMB. Prin coşul de ventilaţie este evacuat aerul provenind din turnul D(2)0, clădirea serviciilor şi clădirea reactor cu un debit de aproximativ 100000 mc/h. Date tehnice: A.1. Vapori de tritiu [D(2)O] Sistemul de recuperare a vaporilor de tritiu este prevăzut pentru minimizarea eliberărilor de tritiu din clădirea reactorului. Aerul din zonele deservite de acest sistem este recirculat prin 8 uscătoare echipate cu masă moleculară absorbantă, aluminosilicat, care reţine vaporii de apă tritiată. Unitatea 1: a) DR 1 ÷ 4 ev. debit nominal de 6800 mc/h, echipat cu turn uscător conţinând cca. 1900 kg sită moleculară, ce deservesc zonele inaccesibile; b) DR 7 şi 8 cu debit nominal de 3400 mc/h, echipat cu turn uscător conţinând cca. 900 kg sită moleculară, dedicate incintei sistemelor moderatorului; şi c) DR 9 şi 10 cu debit nominal de 6800 mc/h, echipat cu turn uscător conţinând circa 500 kg sită moleculară, aferent camerelor accesibile din clădirea reactorului. O parte, circa 1000 mc/h, din debitul de aer recirculat de uscătoarele DR 1 - 4 este direcţionat către sistemul de ventilaţie al clădirii reactorului prin intermediul uscătorului DR 5. Uscătorul DR5 efectuează o uscare suplimentară a aerului evacuat şi asigură menţinerea unei circulaţii de aer corespunzătoare între camerele accesibile şi inaccesibile din clădirea reactorului. Unitatea 2: a) DR 1 ÷ 4 cu debit nominal 6800 mc/h, echipat cu turn uscător conţinând cca. 2042 kg sită moleculară, ce deservesc zonele inaccesibile; b) DR 7 şi 8 cu debit nominal de 3400 mc/h, echipat cu turn uscător conţinând cca. 950 kg sită moleculară, dedicate incintei sistemelor moderatorului; şi c) DR 9 şi 10 cu debit nominal de 6800 mc/h, echipat cu turn uscător conţinând cca. 800 kg sită moleculară, aferent camerelor accesibile din clădirea reactorului. O parte, cca. 350 mc/h, din debitul de aer recirculat de uscătoarele DR 1+4 este direcţionat către sistemul de ventilaţie al clădirii reactorului prin intermediul uscătorului DR5. Uscătorul DR5 efectuează o uscare suplimentară a aerului evacuat şi asigură menţinerea unei circulaţii de aer corespunzătoare între camerele accesibile si inaccesibile din clădirea reactorului. A.2. Particule solide: Bancurile de filtre HEPA, High Efficiency Particulate Filters, reţin cu o eficienţă de 99,97% particulele solide cu dimensiuni de peste 0,3 micrometri. Aceste bancuri de filtrare sunt conţinute de unităţile de filtrare aer care filtrează aerul evacuat din clădirea reactorului, respectiv a aerului evacuat din zona 1 a clădirii serviciilor şi a aerului evacuat din zona bazinului de combustibil uzat, inclusiv camera R001. A.3. Iod radioactiv: Pentru reţinerea iodului radioactiv sunt prevăzute bancurile de filtre din cărbune activ destinate Clădirii Reactorului şi Clădirii Serviciilor Auxiliare - bazinele de combustibil uzat. Eficienţa de reţinere pentru bancul de filtre de cărbune activ pe ambele sisteme este de 99,9% pentru reţinerea de iod radioactiv. 1.2.2. Sisteme de evacuare a poluanţilor neradioactivi A. Coşuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele CR 30 Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere; Prezentare: fiecare din cele 2 cazane CR 30 este prevăzut cu un coş de evacuare; Date tehnice: Diametrul de 1300 mm şi înălţimea de 26 m. B. Coş de evacuare a gazelor arse, aferent generatoarelor de rezervă ale grupurilor Diesel Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere; Prezentare: Cele 4 grupuri Diesel de rezervă de la Unitatea 1, cele două grupuri de rezervă de la Unitatea 2, cele patru grupuri de avarie de la Unitatea 1 şi Unitatea 2 sunt prevăzute cu câte un coş de evacuare a gazelor arse. Date tehnice: Secţiune rotundă, cu diametrul cuprins între 0,4 - 0,8 m şi înălţime de aproximativ 12 m. Un grup Diesel de rezervă de la Unitatea 1 are un coş de evacuare supraînălţat la 19,7 m. C. Coşuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele centralelor termice P.T.5 Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere; Prezentare: Pentru perioada când funcţionează ca centrală termică, când sistemul de termoficare urbană este indisponibil, P.T 5 este prevăzut cu două coşuri de evacuare a gazelor arse; Date tehnice: coşuri cu secţiune rotundă cu diametrul de 400 mm şi înălţime de aproximativ 25 m. NOTĂ: Punctele termice P.T.11, P.T.14, P.T.36 Garaj au fost dotate cu coşuri de evacuare, utilizate în perioada când aceste puncte termice funcţionau ca centrale termice. În prezent, aceste coşuri există în teren însă nu sunt utilizate, neexistând gaze arse rezultate. 1.2.3. Alte surse neradioactive difuze a) abur provenit de la vanele de abur care se descarcă în situaţii anormale (nu periodic) în aer; b) aburul provenit de la supapele de abur care descarcă în atmosferă numai în situaţii tranzitorii de funcţionare. În condiţii de pornire/oprire, aburul poate fi descărcat în atmosferă prin vanele de descărcare a aburului; c) în zona garajului apar emisii în aer la pornirea mijloacelor auto. Astfel de emisii apar şi în zona parcărilor amenajate la U1 şi U2 la orele de începere şi terminare a programului de lucru de zi; d) emisii gazoase provenite de la generatorii Diesel şi Centrala Termică de Pornire. Aceste degajări de poluanţi sunt relativ reduse şi se limitează la suprafaţa amplasamentului CNE Cernavodă ale U1 şi U2. 2. Alte amenajări speciale, dotări şi măsuri pentru protecţia mediului A. Sisteme de drenaj Acestea sunt necesare pentru controlul apelor subterane, aferente clădirilor. Ecran şi drenaj exterior Controlul circulaţiei apei subterane şi protecţia la variaţiile nivelului apei freatice din partea nucleară ale fiecărei unităţi se efectuează printr-o incintă ecranată de protecţie, ecran de beton armat, în jurul clădirii, executată între suprafaţa terenului, cota 15,80 mdMB, şi straturi de marnă impermeabilă. Incinta ecranată s-a realizat prin injecţii cu ciment până la 40 m adâncime, în stratul de calcar şi din beton în stratul superior de umpluturi. Evacuarea apei din interiorul incintei Unităţii 1, respectiv a Unităţii 2, se face printr-un sistem de drenaj prin pompare, capabil să evacueze un debit maxim de cca 20 ÷ 40 l/s pentru două unităţi. Apele se evacuează în exterior după ce se efectuează analizele de radioactivitate, tritiu şi gama. În caz de contaminare accidentală, apele sunt transferate la sistemul de gospodărire deşeuri lichide radioactive şi se investighează cauzele apariţiei contaminării. Fiecare unitate este prevăzută cu sistem propriu de drenaj, compus din: a) sistem colector, alcătuit din 6 puţuri forate la U1 şi 7 puţuri forate la U2, executate în sistem hidraulic, cu o adâncime maximă de 40 m, cu circulaţie inversă. Fiecare foraj este format din filtru invers, coloana filtrantă prevăzută cu fante pentru colectarea apelor subterane, coloana definitivă pentru consolidarea peretelui, susţinerea filtrului şi a echipamentului de pompare; b) instalaţii hidraulice echipate cu 3 electropompe submersibile la U1 şi 4 electropompe la U2, armături, robinete de trecere cu ventil pentru prelevarea probelor, apometre cu contor, indicatoare de presiune şi semnalizatoare de nivel; c) 11 puţuri piezometrice, de măsurare nivel apă din pânza freatică, la U1 şi 8 puţuri la U2, amplasate în interiorul şi exteriorul incintei ecranate; d) conducte de colectare şi evacuare; e) instalaţii electrice de automatizare. Toate semnalizările se afişează atât în U1 cât şi în U2 pe panouri locale şi comanda pompelor se poate face şi manual. Drenaj la clădirea serviciilor auxiliare nucleare Drenajul la clădirea serviciilor se realizează în două etape: colectare şi evacuare. Colectarea apei se face printr-o reţea de conducte din PVC Dn 160 x 7,7 mm perforate la partea inferioară, care sunt amplasate sub CSAN în materialul permeabil dintre cota planşeului de la 93.90 mdMB şi beton de egalizare de la cota 90.20 mdMB. Cotele de amplasare sunt de la 92.95 mdMB la 91.40 mdMB. Aceste conducte debuşează în puţul nr. 1 din CSAN, Clădirea Serviciilor Auxiliare Nucleare. Debuşarea în puţ este la cota 91,40 mdMB. Evacuarea apei din puţ se face printr-o conductă de oţel Dn 114,3 x 6,02 mm către sistemul de tratare deşeuri radioactive lichide. Drenaj la bazinul de combustibil uzat Apa din bazinele intermediare de combustibil uzat, Bazinul de Descărcare Combustibil Uzat şi Bazinul de Transfer Combustibil Uzat, este apă demineralizată, vehiculată într-un circuit închis, pentru asigurarea răcirii şi purificării acesteia. Menţinerea inventarului de apă din bazine se realizează prin adaosul periodic din Sistemul de Distribuţie Apă Demineralizată, în vederea compensării pierderilor prin evaporare. Controlul chimic al apei se realizează prin purificarea mecanică şi ionică prin coloane de filtrare. În situaţia necesităţii drenării bazinelor pentru lucrări de întreţinere, remedieri ale pereţilor sau a protecţiei epoxidice, acestea sunt izolate faţă de bazinele de stocare combustibil uzat şi combustibil defect, iar apa este transferată către Sistemul de Gospodărire Deşeuri Lichide Radioactive şi procesată conform procedurilor centralei. Drenajul la bazinul de combustibil uzat se realizează în două etape: colectare şi evacuare. Colectarea apei se face printr-o conductă PVC, Dn 160 x 7,7 mm, perforată la partea interioară şi este amplasată îngropat în materialul permeabil dintre pereţii bazinului de combustibil uzat, betonul de egalizare şi ecranul aferent acestuia între cotele 90,91 şi 90,40. Apa infiltrată este colectată într-un puţ, de unde este evacuată prin pompaj printr-o conductă de oţel, spre sistemul de tratare deşeuri radioactive. Drenaj la clădirea reactorului Drenajele la clădirea reactorului se realizează în două etape: colectare şi evacuare. Colectarea apei din jurul clădirii reactorului se face prin trei conducte DN 160 x 7.7 mm perforate la partea inferioară şi care sunt amplasare îngropat între pereţii reactorului, anvelopei, şi ecranul aferent acestuia, în materialul permeabil între cotele 91.34 şi 91.20. Apa infiltrată se colectează în două puţuri şi de aici prin pompaj prin intermediul unei conducte Dn 88,9 x 5,49 mm este evacuată în conducta de evacuare drenaj aferentă clădirii serviciilor auxiliare nucleare. Prin schema tehnologică s-au prevăzut conductele şi armăturile necesare posibilităţii de transfer a apei spre sistemul de colectare deşeuri radioactive lichide. Drenaj la depozitul intermediar de combustibil ars Apele rezultate din spălarea platformelor betonate sau din precipitaţii din jurul modulelor de depozitare se colectează prin rigole de beton în cămine de colectare prevăzute cu vane tip stăvilar. În fiecare cămin colector este instalat un nivostat care transmite un semnal de alarmă în Camera de Comandă Principală U1 la atingerea unui nivel prestabilit, aproximativ la jumătatea înălţimii căminului. După efectuarea analizelor de radioactivitate, funcţie de rezultat, se descarcă în Valea Cişmelei sau se transferă la sistemul de deşeuri lichide radioactive al CNE, unde se procesează în conformitate cu procedurile Centralei. Drenaj la gospodăria de motorină aferentă grupurilor Diesel de rezervă Fiecare rezervor este împrejmuit cu zid de beton de protecţie contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj. Drenaj la centrele de colectare deşeuri neradioactive Spaţiile de depozitare sunt marcate şi administrate într-o manieră care să poată permite identificarea şi eliminarea scurgerilor accidentale. Toate containerele sunt depozitate pe paleţi şi etichetate corespunzător. Apele uzate rezultate din eventuale scurgeri de deşeu lichid vor fi colectate în başe închise prevăzute în fiecare din cele două spaţii de depozitare. Din başe, apele sunt transferate în butoaie metalice cu ajutorul unei pompe, butoaiele fiind preluate de agenţi economici autorizaţi pentru eliminarea deşeurilor conform legislaţiei în vigoare. Drenaj la gospodăria de combustibili pentru CTP Apele uzate tehnologice din zona gospodăriei de combustibil, precum şi apele meteorice din cuvele/başele rezervoarelor de ulei şi combustibil, înainte de a fi evacuate în canalizarea pluvială, sunt trecute printr-un separator de produse petroliere în scopul evitării poluării apelor cu produse petroliere. Înainte de evacuarea în bazinul de distribuţie, apele din canalizarea pluvială sunt trecute printr-un cămin de deznisipare. Separatorul de produse petroliere este compus din două compartimente, unul de rezervă, fiecare fiind dimensionat pentru 40 mc/h. Betonul folosit a fost B 200. Radierul a fost izolat cu straturi succesive de carton asfaltat şi bitum tăiat. Legătura între drenajele rezervoarelor şi separator se realizează printr-un cămin antifoc, iar de la acesta în continuare cu ajutorul unei conducte metalice. Întreaga cantitate de păcură/ ulei separată la suprafaţa apei şi deversată printr-un jgheab transversal la capătul aval al camerei de separare este colectată într-un cămin lateral, de unde este repompată în rezervoarele de stocare. Pentru evitarea deversării de combustibil sau impurificarea apei deversate în canalizarea pluvială, separatorul de combustibil se exploatează conform unor proceduri specifice şi nivelul este verificat prin rutine zilnice. B. Dozatoare de antifoane Pentru protecţia personalului au fost avertizate în mod conservativ toate zonele în care este prezent zgomotul cu valori mai mari decât limita legală admisă. Valorile măsurate atât ale nivelului de zgomot, cât şi pentru vibraţii sunt afişate în pagina de intranet a CNE Cernavodă. La intrarea în aceste zone au fost amplasate dozatoare de antifoane interne, care au factorul de reducere a zgomotului cuprins între 25% - 32%. C. Sistemul anvelopei Sistemul anvelopei reprezintă o barieră fizică de protecţie a mediului ambient împotriva eliberărilor de substanţe radioactive. Principalele elemente componente ale sistemului de anvelopare sunt: anvelopa propriu-zisă a reactorului, sistemul de stropire, care va absorbi energia eliberată în anvelopă în cazul unui accident, reducând astfel vârful de presiune şi durata suprapresiunii, sistemul de ventilaţie şi de răcire a aerului clădirii reactorului, ecluzele de acces precum şi sistemul automat de închidere rapidă a anvelopei. D. Sistemul de depresurizare filtrată Sistemul de depresurizare filtrată de urgenţă a anvelopei, EFCVS, funcţionează doar în ipoteza producerii unui accident nuclear sever, cu topirea parţială sau totală a zonei active, pentru protejarea sistemului anvelopei şi evitarea eliberărilor de radioactivitate în mediu/atmosfera. Sistemul funcţionează prin trecerea vaporilor provenind din interiorul anvelopei, în timpul operaţiunilor de ventilare periodică a acesteia pentru menţinerea presiunii în limite care să nu pună în pericol integritatea structurală a acesteia, printr-un vas de epurare/filtrare Venturi, TK1, unde sunt reţinuţi aerosolii şi izotopii iodului. Sistemul este proiectat astfel încât creşterea presiunii în interiorul anvelopei de protecţie, conduce la creşterea debitului masic prin vasul de filtrare Venturi. Sistemul are două secţiuni: a) Secţiunea de filtrare umedă Debitul de gaze ventilate din anvelopă, care intră în vasul de filtrare, este injectat într-un bazin, care conţine soluţia de filtrare. Soluţia, conţinând 99,3% apa demi, 0,5% NaOH, 0,2%Na(2)S(2)0(3), realizează o reţinere optimă a iodului în bazinul de soluţie, în interiorul vasului. Cea mai mare parte a activităţii conţinute în fluxul de gaze, 99%, este astfel reţinută în bazinul cu soluţie. Vasul conţine destulă soluţie pentru o perioadă de funcţionare de 72 ore, 36 ore de operare a sistemului + 36 ore după sau între două operări a sistemului. b) Secţiunea de filtrare uscată După trecerea prin secţiunea de filtrare umedă, Venturi, fluxul de gaz intră în treapta de filtrare uscată, cu filtru din fibre metalice, cu 5 elemente filtrante. Aerosolii cu dimensiuni foarte mici, încă conţinuţi în fluxul de gaz, sunt reţinuţi aici, în materialul filtrului. Pentru a garanta eficienţa înaltă de reţinere, filtrul metalic este realizat din fibre cu dimensiuni de până la 0,2 μm. E. Gestiunea combustibilului ars Gestionarea, manipularea şi controlul combustibilului nuclear se realizează conform practicilor aprobate de CNCAN şi supravegheate îndeaproape de AIEA, pe baza convenţiilor internaţionale. F. Transportul surselor de radiaţii controlate Prin transportul surselor de radiaţii controlate se înţeleg activităţile de pregătire, manipulare, încărcare, expediere, transport, depozitare în tranzit, descărcare şi recepţionare colete şi surse de radiaţii controlate la destinaţia finală. Prin surse de radiaţii controlate se înţeleg toate materialele care au radioactivitate sau echipamentele care încorporează asemenea materiale cu excepţia combustibilului nuclear şi a deşeurilor radioactive care sunt produse în cadrul facilităţilor CNE şi stocate în cadrul acestora. Sursele de radiaţii controlate se clasifica în: surse radioactive; generatori de radiaţii, instalaţii nucleare şi materiile radioactive. Noţiunea de transport surse de radiaţii controlate nu se aplică în incinta CNE Cernavodă şi acolo unde transportul nu implică drumurile publice. Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va face respectând Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 221/2017 pentru aprobarea Normei privind cerinţele de autorizare a activităţii de transport a materialelor radioactive. Cerinţele din aceste norme se aplică împreună cu reglementările privind transportul mărfurilor periculoase din România, precum şi împreună cu reglementările specifice emise de alte autorităţi competente din domeniul transportului de mărfuri periculoase. În conformitate cu cerinţele din autorizaţia de funcţionare a CNE Cernavodă, trimestrial şi semestrial, este raportată la CNCAN situaţia transporturilor de materiale radioactive efectuate de/pentru CNE Cernavodă. Transportul combustibilului proaspăt este asigurat de furnizor, FCN Piteşti, responsabilitatea revenind în întregime acestuia. La efectuarea acestor transporturi se respectă cerinţele şi normele CNCAN în vigoare referitoare atât la autorizaţiile de transport, pentru mijloacele de transport, avizarea individuală a fiecărui transport, cât şi la condiţiile de transport, pregătirea personalului, conducător auto, însoţitor, însoţirea convoiului pentru avertizare şi siguranţă şi informarea CNCAN. G. Planul de răspuns la situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică Planul de urgenţă al CNE Cernavodă defineşte responsabilităţile pentru îndeplinirea acţiunilor de răspuns şi identifică măsurile necesare pentru controlul şi ameliorarea consecinţelor accidentelor pe amplasament şi minimizarea acestora în afara lui. Acţiunile de răspuns sunt descrise detaliat în procedurile de urgenţă pe amplasament. Planul de urgenţă pe amplasament cuprind următoarele elemente: a) situaţii de urgenţă; b) clasificarea situaţiilor de urgenţă; c) organizarea pentru urgenţă; d) activităţi de răspuns la urgenţă; e) amenajări şi echipamente de urgenţă; f) interfaţa dintre CNE Cernavodă şi autorităţile publice; g) faza de recuperare; h) pregătirea pentru urgenţă; i) evaluarea planului de urgenţă; j) revizia planului de urgenţă. Planul de urgenţă pe amplasament acoperă toate activităţile efectuate pe amplasamentul CNE Cernavodă în cazul urgenţelor, pentru a proteja personalul centralei. Măsurile necesare pentru controlul şi ameliorarea consecinţelor includ definirea organizării personalului, responsabilităţilor, amenajărilor disponibile, cerinţelor procedurale, cerinţelor de pregătire şi convenţiilor cu organizaţiile din exterior. Planul de urgenţă pe amplasament acoperă, de asemenea, acţiunile iniţiale care trebuie luate pentru a proteja populaţia în primele ore ale unei urgenţe ce poate avea un impact exterior. G^1. Raportul de securitate Raportul de securitate se elaborează cu scopul: a) de a demonstra că au fost puse în practică o Politică de Prevenire a Accidentelor Majore şi un sistem de management al securităţii pentru punerea în aplicare a acesteia; b) de a demonstra că au fost identificate pericolele de accident major şi scenarii posibile de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru a se preveni astfel de accidente şi pentru a se limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului; c) de a demonstra că au fost luate în considerare securitatea şi fiabilitatea, adecvate în proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea oricărei instalaţii, zone de depozitare, echipamente şi infrastructura aferente exploatării, care sunt legate de pericolele de accident major în interiorul amplasamentului; d) de a demonstra că planurile de urgenţă internă au fost elaborate şi de a furniza informaţii care să permită întocmirea planului de urgenţă externă; e) de a furniza suficiente informaţii autorităţilor competente şi autorităţilor administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, pentru a permite luarea de decizii cu privire la localizarea sau dezvoltarea de noi activităţi în jurul amplasamentelor existente. G^2. Planul de urgenţă internă Planul de urgenţă internă se elaborează în scopul planificării şi executării acţiunilor de pregătire şi intervenţie prin care se reduce riscul asupra angajaţilor, populaţiei, mediului şi proprietăţii, în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase produse, utilizate, manipulate sau depozitate în cadrul amplasamentelor de nivel superior. Planul este elaborat în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 156/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. H. Securitatea zonei Protecţia fizică: La CNE Cernavodă, protecţia fizică constând într-un ansamblu de măsuri de pază şi protecţie este destinată să protejeze materialele nucleare împotriva acţiunilor ostile, furturi, sustrageri, precum şi instalaţiile nucleare împotriva sabotajelor comise de grupări teroriste. Protecţia se realizează prin bariere, echipamente de detecţie, supraveghere şi alte măsuri. Sistemul de protecţie fizică la CNE Cernavodă este în conformitate cu prevederile Normelor CNCAN de protecţie fizică, a standardelor şi a ghidurilor aplicabile. Tot în scopul prevenirii folosirii neautorizate a materialelor nucleare, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, AIEA, a instituit controlul de garanţii nucleare constând într-un sistem de gestiune şi de verificare scriptică şi fizică a stocurilor, cu implicarea directă a experţilor acesteia. Securitatea radiologică: La CNE Cernavodă securitatea radiologică este asigurată în conformitate cu reglementările stabilite de organismul de reglementare CNCAN, care se referă la radioprotecţia lucrătorilor expuşi profesional şi la radioprotecţia mediului, şi anume: a) norme fundamentale de securitate radiologică; b) norme de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională a lucrătorilor externi; c) norme de dozimetrie individuală; d) norme privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu; e) normă privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice; f) normă privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare sau radiologice; g) norme privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de la instalaţiile nucleare; h) norme privind măsurările meteorologice şi hidrologice la instalaţiile nucleare. Se vor respecta prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1255/2016 pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea, centralizarea şi raportarea informaţiilor privind expunerea medicală a populaţiei la radiaţii ionizante. I. Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii Se vor respecta concluziile "Studiului impactului termic determinat de exploatarea simultană a unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă în soluţia evacuării în CDMN a apei calde", realizat de ICIM Bucureşti, care recomandă monitorizarea ceţii, în colaborare cu staţiile meteorologice Cernavodă şi Medgidia, în zonele: a) zona de debuşare a apei calde la Cernavodă; şi b) pe traseul biefului II al CDMN la Medgidia şi cu frecvenţa stabilită de comun acord cu autorităţile din domeniul gospodăririi apelor. Se va menţine descărcarea efluentului cald în CDMN cu o diferenţă de temperatură stabilită prin Autorizaţia de Gospodărire Ape, astfel încât să nu se inducă efecte asupra biocenozei, respectiv alge, peşti, nevertebrate din bentos, bacterii. 3. Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi, nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea în mediu, depăşiri permise şi în ce condiţii 3.1. Apa 3.1.1. Efluenţi lichizi neradioactivi Indicatorii de calitate ai apelor neradioactive evacuate sunt reglementaţi în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor, AGA, nr. 118/2018 modificatoare a autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 131/01.06.2016 privind "Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru Unităţile 1 şi 2 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă". Autorizaţia de gospodărire a apelor impune valorile maxime admise la evacuare ale indicatorilor de calitate, funcţie de categoria apei evacuate, respectiv ape tehnologice, ape pluviale inclusiv drenaje inactive, ape menajere şi în funcţie de receptorul autorizat, Dunăre, Canalul Dunăre - Marea Neagră, canalizarea menajeră. Documentul, parte integrantă a autorizaţiei DGA, intitulat "Regulament de Funcţionare - Exploatare şi Întreţinere, cod U1/ U2-03700-ST", rev.2, vizat spre neschimbare de către autoritatea de gospodărire a apelor a fost revizuit în 28.08.2013. Indicatorii de calitate ai apelor evacuate din CNE Cernavodă U1 şi U2, conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor în vigoare sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
┌──────────────┬───────────────┬─────────┐
│ │ │Valori │
│Categoria apei│Indicatori de │maxime │
│evacuate │calitate │admise │
│ │ │mg/l │
├──────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │Conform │ │
│ │Normativ din │ │
│ │Hotărârea de │ │
│ │Guvern nr. │ │
│ │188/2002 pentru│ │
│ │aprobarea unor │ │
│ │norme privind │ │
│ │condiţiile de │ │
│Ape uzate │descărcate în │ │
│menajere │mediul acvatic │ │
│(necontaminate│a │ │
│radioactiv) │apelor uzate, │ │
│ │cu modificările│ │
│ │şi completările│ │
│ │ulterioare şi a│ │
│ │contractului de│ │
│ │servicii │ │
│ │încheiat │ │
│ │cu S.C. RAJA. │ │
│ │S.A. Constanţa │ │
├──────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │Temperatura │Vezi │
│ │ │Nota* │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │pH │6,5 - 9,0│
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Suspensii │25 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Fier total │1,5 │
│ │ionic │ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Cloruri │250 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Sulfaţi │200 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Amoniu │3 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Fosfor │1 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │CB05 │15 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Sodiu │100 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Calciu │150 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Magneziu │50 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Produs │5 (fără │
│ │petrolier │iriz.) │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Clor rezidual │0,2 │
│ │liber │ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Hidrazina │0,1 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Morfolina │0,4 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Ciclohexilamina│0,1 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Hidroxid de │0,025 │
│ │litiu │ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│Ape │Amestec de │ │
│tehnologice │hidrazina + │0,1 + │
│ │hidroxid de │0,025 │
│ │litiu │ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Amestec de │ │
│ │hidrazina + │0,1 + 0,4│
│ │morfolina │ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Amestec │ │
│ │hidrazina + │0,1 + 0,4│
│ │morfolina + │+ 0,1 │
│ │ciclohexilamina│ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Rodamina - cu │ │
│ │evacuare în │2,0 │
│ │CDMN │10,0 │
│ │- cu evacuare │ │
│ │în Dunăre │ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Fluoresceina - │ │
│ │cu evacuare │0.25 │
│ │discontinuă │ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │ │1,0 │
│ │RGCC-100 │produs │
│ │ │comercial│
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Biomate 5716 │1,0 │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Biocid ARQUAD │0,01 (ml/│
│ │MCB-50 │l) produs│
│ │ │comercial│
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │Etilenglicol │< 1,0 │
│ │(DOWCAL 10) │ │
│ ├───────────────┼─────────┤
│ │ │0,001 │
│ │Lichid de │substanţă│
│ │scintilaţie │activă │
│ │Ultima Gold LLT│0,00195 │
│ │ │produs │
│ │ │comercial│
├──────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │PRAESTOL A3040L│3 │
├──────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │NALCO 3DT149 │500 │
├──────────────┼───────────────┴─────────┤
│Ape pluviale, │ │
│inclusiv cele │ │
│din │Conform cu obiectivele de│
│drenajul │referinţă pentru │
│subteran │clasificarea calităţii │
│şi cele │apelor │
│stocate în │de suprafaţă. │
│başa │ │
│exterioară │ │
│de drenaj │ │
└──────────────┴─────────────────────────┘
Notă* Din punct de vedere al încărcării termice, temperatura apelor tehnologice evacuate: a) în bieful II al CDMN, respectiv în bazinul de liniştire al CHE Recuperare, va fi de maxim 10°C peste temperatura apei biefului I al CDMN, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descărcare al canalului, să nu depăşească 25°C; b) în Dunăre, va fi de maxim 10°C peste temperatura apei fluviului Dunărea, dar nu mai mare de 35°C, după parcurgerea zonei de amestec. Valorile concentraţiei de biocid ARQUAD MCB-50 în efluent sunt preluate din "Studiul Ecotoxicologic privind toxicitatea biocidului ARQUAD MCB-50 la peşti" întocmit de Institutul de Cercetare pentru Protecţia Plantelor. Sistemele în care se utilizează etilen glicol, respectiv sistemele de apă glicolată şi pentru grupurile Diesel, sunt sisteme închise. Eventualele scurgeri accidentale pot fi evacuate în emisar cu respectarea limitei admise. Reactivii PRAESTOL A3040L, denumire comercială - Floculant PRAESTOL A3040L şi NALCO 3DT149, denumire comercială - Antiscalant lichid 3D TRASAR 3DT149, producător - firma Nalco, se utilizează numai în instalaţia modernizată a Staţiei de Tratare Apă, STA, astfel: PRAESTOL A3040L în sistemul de pretratare a apei şi NALCO 3DT149 în sistemul de apă de răcire lagăre/motoare în sistemele de răcire condensatori, circuitul C5, şi în sistemul de răcire apă tehnică, C6. Din punct de vedere radioactiv, înainte de evacuare, toate apele vor avea o activitate beta şi gama în limitele stabilite de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Monitorizarea din punct de vedere al radioactivităţii se face conform celor stabilite de autoritatea competentă în acest domeniu. Valorile indicatorilor "Substanţa organică şi Suspensii" pot fi depăşite la evacuare, numai în condiţiile când acestea prezintă depăşiri în secţiunea Dunăre-amonte priza de apă a Sistemului de Alimentare cu apă a oraşului Cernavodă. În acest caz, valorile indicatorilor de calitate menţionaţi mai sus, nu pot fi mai mari decât valorile corespunzătoare, determinate în secţiunea de control. În acest sens, beneficiarul este obligat ca prin laboratorul propriu să analizeze aceşti indicatori, conform frecvenţei stabilite, iar rezultatele din buletinele de analiză să le transmită în timp util la Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române". Utilizarea produsului biocid ARQUAD MCB-50 se face numai pe circuitul - apă tehnică de serviciu, la condiţionarea circuitelor de răcire de la condensatoare şi numai după anunţarea autorităţii teritoriale de gospodărire a apelor, cu minim 5 zile înainte, în vederea monitorizării calitative a receptorilor. Apele uzate încărcate, rezultate în urma procesului de biocidare, se evacuează numai în Dunăre prin intermediul canalului Seimeni. Orice extindere a utilizării produsului în cadrul folosinţei de apă şi la alte cerinţe este interzisă, aceasta putându-se face numai după obţinerea unui accept prealabil din partea autorităţii competente de gospodărire a apelor. Valorile indicatorilor de calitate a apelor pluviale, a apelor de la spălarea biofiltrelor din Staţia de Tratare Chimică a Apei, de la Centrala Termică, de la separatorul de păcură, inclusiv cele din drenajele inactive din sala maşinilor, se vor determina în primul cămin situat în amonte de intrarea în bazinul de aspiraţie. Nu se admit depăşiri ale valorilor maxime ale indicatorilor de calitate stabilite la evacuarea în receptori, în cele trei secţiuni de control stabilite prin protocolul încheiat cu Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române". Excepţie o constituie indicatorul de calitate - produs petrolier - care se va determina periodic în căminul CP 261, canalizare pluvială, ultimul înainte de evacuarea în bazinul de distribuţie. Pentru indicatorii de calitate nenominalizaţi, evacuarea în receptori naturali a apelor uzate tehnologice şi a apelor provenite din precipitaţii, se va face doar în condiţiile respectării reglementărilor în vigoare. Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de către CNE Cernavodă prin analize de laborator. Frecvenţa de determinare şi modul de monitorizare a indicatorilor fizico-chimici de calitate a efluenţilor lichizi neradioactivi sunt stabilite prin Protocolul încheiat între CNE Cernavodă şi Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", act care face parte integrantă din Autorizaţia de Gospodărire a Apelor. 3.1.2. Efluenţi lichizi radioactivi Din punct de vedere al contaminării radioactive, înainte de evacuare, toate apele vor avea o activitate beta şi gama în limitele stabilite de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, CNCAN. Monitorizarea din punct de vedere al radioactivităţii se va face conform celor stabilite cu autoritatea competentă în acest domeniu, respectiv CNCAN. Pentru a se asigura un control efectiv al emisiilor se utilizează limite derivate de emisie, LDE, exprimate prin cantitatea de radionuclid care poate fi eliberată din sursa respectivă astfel încât expunerea unui individ reprezentativ din grupul critic să nu depăşească un anumit nivel de referinţă, constrângere stabilită de către autoritatea de reglementare CNCAN. LDE-urile sunt evaluate cu ajutorul unor modele matematice care simulează răspândirea radioactivităţii în mediu. Limitele derivate de evacuare LDE a efluenţilor lichizi s-au calculat separat, pentru fiecare cale de evacuare existentă. Pe lângă limitele anuale de evacuare, în scopul urmăririi şi optimizării evacuărilor radioactive lichide s-au stabilit LDE pe perioade mai scurte de timp, şi anume: a) LDE trimestriale: 35% din LDE anuale; b) LDE lunare: 15% din LDE anuale. În cazul în care aceste limite sunt depăşite, CNE Cernavodă trebuie să notifice CNCAN, să stabilească motivele care au condus la creşterea evacuărilor şi să instituie măsuri corective pentru reducerea emisiilor radioactive. Monitorizarea emisiilor radioactive lichide se efectuează de către CNE Cernavodă, în baza unui program de monitorizare aprobat de CNCAN, în conformitate cu cerinţele Normelor de monitorizare a emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice. 3.2. Aer 3.2.1. Efluenţi gazoşi radioactivi Aerul contaminat sau potenţial contaminat, colectat de sistemele de ventilaţie, este evacuat printr-un coş de evacuare comun după filtrare şi monitorizare. Pentru evacuarea aerului potenţial radioactiv au fost calculate LDE pentru fiecare radionuclid, în conformitate cu cerinţele Normelor privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu, emise de CNCAN; LDE sunt aprobate de către CNCAN. Pe lângă limitele anuale de evacuare, în scopul urmăririi şi optimizării evacuărilor radioactive gazoase s-au stabilit LDE pe perioade mai scurte de timp, şi anume: a) LDE trimestriale: 35% din LDE anuale; b) LDE lunare: 15% din LDE anuale; c) LDE săptămânale: 6% din LDE anuale. În cazul în care aceste limite sunt depăşite, CNE Cernavodă trebuie să notifice CNCAN, să identifice motivele care au condus la creşterea evacuărilor şi să instituie măsuri corective pentru reducerea emisiilor radioactive. Concentraţiile radioactive ale efluenţilor gazoşi sunt măsurate atât continuu, cu ajutorul sistemului Monitorului de efluenţi gazoşi, MEG, cât şi în laborator, prin analize specifice efectuate pe probe prelevate de MEG. Monitorizarea emisiilor radioactive gazoase se efectuează de către CNE Cernavodă, în baza unui program de monitorizare aprobat de CNCAN, în conformitate cu cerinţele normelor de monitorizare a emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice. 3.2.2. Efluenţi gazoşi neradioactivi: În conformitate cu cerinţele Protocolului nr. 1640 din 21.04.2009, încheiat între S.N. Nuclearelectrica S.A. - Sucursala CNE Cernavodă şi Ministerul Mediului - Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, Anexa 2 pct. 5, în timpul opririlor planificate sau neplanificate, când CTP-ul funcţionează mai mult de o săptămână pentru pornirea unităţii/unităţilor CNE oprite, se efectuează determinări ale calităţii aerului în zona de impact a emisiilor de la CTP pentru: oxizi de azot NO(2), dioxid de sulf SO(2), monoxid de carbon CO, pulberi în suspensie, direcţie vânt, viteză vânt. Se vor respecta prevederile Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare. Se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările ulterioare. 3.3. Zgomot şi vibraţii Conform prevederilor art. 10 din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nocivităţile fizice, cum ar fi zgomot, vibraţii, radiaţii ionizante şi neionizante, substanţele poluante şi alte nocivităţi din aerul, apa şi solul zonelor locuite nu vor putea depăşi limitele maxime admisibile din standardele în vigoare. Nivelul de zgomot se va încadra în valorile admisibile stabilite în SR 10009-2017 - Acustică, Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant şi anume: a) L(Aeq) = 65 dB(A) la limita zonei funcţionale stabilite prin PUG conform definiţiei 3.1 şi tabelului nr. 3 din standard; b) L(Aeq) = 60 dB(A) la limita proprietăţii în cazul clădirilor cu teren împrejmuit (curte) şi cu destinaţie rezidenţial cu regim de două nivele sau mai puţin, conform tabelului nr. 7 din standard; c) L(Aeq) - 50 dB(A) la faţadele clădirilor rezidenţiale care sunt cele mai expuse acţiunii fonice a unei surse de zgomot din exteriorul clădirii, conform tabelului nr. 8 din standard. Vibraţiile se vor încadra în prevederile STAS 8393/19-89, amplitutinea maximă de 50 mm şi viteza de 10-15 mm/s. III. Monitorizarea mediului 1. Indicatori fizico-chimici, bacteriologici şi biologici emişi, emisii de poluanţi, frecvenţa, modul de valorificare a rezultatelor Analizele specifice privind calitatea factorilor de mediu din punct de vedere radiologie sunt efectuate prin laboratoarele proprii: a) laboratorul de control mediu; b) laboratorul de dozimetrie; c) laboratorul chimic. Programul de monitorizare radiologică de rutină a mediului la SNN-SA CNE Cernavodă este proiectat să îndeplinească următoarele obiective în condiţii de operare normală a centralei: a) evaluarea corectă a dozelor pentru un membru al grupului critic prin determinarea creşterii nivelului de radioactivitate în lanţurile trofice specifice zonei, datorate funcţionării centralei; b) evaluarea corectă, bazată pe măsurări în mediu, a eficacităţii controlului surselor, controlului şi monitorizării efluenţilor; c) estimarea dozelor în cazul unei evacuări majore. Laboratorul de control mediu Acest laborator este amplasat la aproximativ 2 km V-NV de CNE Cernavodă. Laboratorul de control mediu este responsabil de implementarea Programului de monitorizare a radioactivităţii mediului, aprobat de CNCAN. Laboratorul de control mediu a fost desemnat de CNCAN ca "laborator de încercări notificat" pentru determinări de radioactivitate în probe de mediu, în conformitate cu cerinţele Normei privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare şi radiologice şi ale Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear. Principalele activităţi care se desfăşoară în acest laborator sunt. a) prelevarea probelor de mediu; b) prelucrarea probelor în vederea măsurării; c) măsurări de activităţi globale şi spectrometrice, în vederea determinării conţinutului de radionuclizi gama-emiţători, tritiu şi C-14. Tipurile de probe şi analize de mediu, frevenţa de prelevare şi analiză, precum şi numărul de puncte din care se recoltează aceste probe sunt următoarele:
┌───────────┬─────────────┬─────────────┬─────────┬───────────────┐
│Tip de │Frevenţa de │Tip de │Număr de │Frevenţa de │
│proba │prelevare │analiza │puncte de│analiza │
│ │ │ │recoltare│ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Lunar-evacuări │
│ │ │ │ │<MDA │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │- analize β │ │Săptămânal │
│Particule │Continuu │globale │12 │MDA <evacuări │
│în aer │ │spectrometrie│ │<6%ALDE │
│ │ │y │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic - │
│ │ │ │ │evacuări >6% │
│ │ │ │ │ALDE │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Trimestrial- │
│ │ │ │ │evacuări<MDA │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │Săptămânal │
│Iod în aer │Continuu │spectrometrie│12 │MDA <evacuări │
│ │ │y │ │<6%ALDE │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic - │
│ │ │ │ │evacuări >6% │
│ │ │ │ │ALDE │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Lunar-evacuări │
│ │ │ │ │<MDA │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│Tritiu în │ │ │ │Săptămânal │
│aer │Continuu │- tritiu │12 │MDA <evacuări │
│ │ │ │ │<6% ALDE │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic-evacuări│
│ │ │ │ │>6% ALDE │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Lunar-evacuări │
│ │ │ │ │<MDA │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │Săptămânal │
│C-14 gazos │Continuu │C-14 │3 │MDA <evacuări │
│ │ │ │ │<6% ALDE │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic-evacuări│
│ │ │ │ │>6% ALDE │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Trimestrial │
│ │ │Expunere y │ │evacuări<MDA │
│TLD │Continuu │integrată │62 ├───────────────┤
│ │ │ │ │Lunar evacuări │
│ │ │ │ │>MDA │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│Apa de │Săptămânal │- │4 │Lunar │
│suprafaţă │ │spectrometrie│ │ │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│Apa │ │globale │ │ │
│(canalul │Continuu/ │- │2 │Săptămânal │
│CCW) │săptămânal │spectrometrie│ │ │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │Lunar în │globale │ │ │
│Apa │funcţie │- │3 │Lunar │
│pluvială │de condiţiile│spectrometrie│ │ │
│ │meteo │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│Apa de │Lunar │- │5 │Lunar │
│infiltraţie│ │spectrometrie│ │ │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│Apa │ │globale │ │ │
│freatică │Lunar │- │2 │Lunar │
│de adâncime│ │spectrometrie│ │ │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│Apa │Lunar │- │5 │Lunar │
│potabilă │ │spectrometrie│ │ │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│Sol │Bianual │- │7 │Bianual │
│ │ │spectrometrie│ │ │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│Sediment │Bianual │- │2 │Bianual │
│ │ │spectrometrie│ │ │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │săptămânal │
│ │ │globale │ │(gama │
│ │ │- │ │spectrometrie │
│Lapte │Săptămânal │spectrometrie│1 │şi H-3) │
│ │ │y │ ├───────────────┤
│ │ │- tritiu │ │Lunar (beta │
│ │ │C-14 │ │global şi C-14)│
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│Depuneri │Continuu/ │- │4 │Lunar │
│atmosferice│lunar │spectrometrie│ │ │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│ │ │- │ │ │
│Peşte │Bianual │spectrometrie│5 │Bianual │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│ │ │- │ │ │
│Carne │Bianual │spectrometrie│3 │Bianual │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│ │ │- │ │ │
│Legume │Anual │spectrometrie│3 │Anual │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│ │ │- │ │ │
│Fructe │Anual │spectrometrie│4 │Anual │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│Vegetaţie │Lunar │- │ │ │
│spontană │mai-octombrie│spectrometrie│4 │Lunar │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │ │
│ │ │- │ │ │
│Ouă │Anual │spectrometrie│2 │Anual │
│ │ │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │- analize β │ │ │
│ │ │globale │ │Anual - grâu │
│ │Anual - grâu │- │ │ │
│Cereale │Bianual - │spectrometrie│2 ├───────────────┤
│ │porumb │y │ │ │
│ │ │- tritiu │ │Bianual - │
│ │ │C-14 │ │porumb │
│ │ │ │ │ │
└───────────┴─────────────┴─────────────┴─────────┴───────────────┘
Rezultatele analizelor efectuate sunt introduse in baza de date de monitorizare a mediului; Trimestrial, se raportează către autoritatea de reglementare CNCAN şi către Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa, rezultatele analizelor de tritiu în apa atmosferică; Anual se elaborează un raport pe baza rezultatele analizelor efectuate pe probele de mediu. Laboratorul de dozimetrie Acest laborator este situat în clădirea serviciilor a U1 şi, respectiv, U2. Principalele activităţi care se desfăşoară în acest laborator sunt: a) analiza probelor colectate de Monitorul de efluenţi gazoşi; b) analiza probelor colectate de Monitorul de efluenţi lichizi; c) analiza probelor de efluenţi radioactivi colectaţi de la DICA; d) asigurarea dozimetriei personale pentru angajaţii centralei şi contractori. Laboratorul de dozimetrie este desemnat de CNCAN ca "organism dozimetric acreditat" şi ca "laborator de încercări notificat" pentru determinări de radioactivitate în probe de emisii, conform cerinţelor normelor de dozimetrie individuală, Normei privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare şi radiologice şi ale normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear. Tipurile de probe analizate în cadrul acestui laborator şi frecvenţele lor de măsurare sunt: 1. Efluenţi gazoşi Probele de aer reprezentative sunt prelevate din coşul de ventilaţie al centralei. Analizele ce se efectuează pe tipuri de probe sunt:
┌───────────┬──────────────┬────────┬──┐
│Tip probă │Analiza │Frevenţa│UM│
├───────────┼──────────────┼────────┼──┤
│Filtru │ │ │Bq│
│particule │y - β global │zilnic │/ │
│ │ │ │mc│
├───────────┼──────────────┼────────┼──┤
│Filtru │ │ │Bq│
│cărbune │y │zilnic │/ │
│activ │ │ │mc│
├───────────┼──────────────┼────────┼──┤
│Colectori │Tritiu - │ │Bq│
│vapori apă │scintilator │zilnic │/ │
│ │lichid │ │mc│
├───────────┼──────────────┼────────┼──┤
│Barbotor CO│C-14 - │ │Bq│
│(2) │scintilator │zilnic │/ │
│ │lichid │ │mc│
└───────────┴──────────────┴────────┴──┘
Gazele nobile radioactive se măsoară on-line pe baza unei probe reprezentative prelevate din coş şi evacuările sunt calculate pe baza măsurătorilor Monitorului de Efluenţi Gazoşi. Rezultatele analizelor şi citirilor de gaze nobile sunt introduse în baza de date monitorizare efluenţi gazoşi. Pe baza acestor date, se raportează trimestrial totalul săptămânal al evacuărilor către autoritatea de reglementare CNCAN, în cadrul raportului trimestrial al centralei. 2. Efluenţi lichizi 2.1. Înainte de deversarea unui rezervor se prelevează o probă care este analizată în laboratorul chimic pentru determinarea conţinutului de tritiu şi radionuclizi emiţători gama. 2.2. Probele de efluenţi lichizi proveniţi din rezervoarele sistemului de gospodărire deşeuri radioactive lichide sunt prelevate de către Monitorul de Efluenţi Lichizi în timpul evacuării rezervoarelor. Pe probele lichide colectate pentru fiecare rezervor în parte se fac următoarele analize: Tabelul 31 - Probele de efluenţi lichizi proveniţi din tancuri
┌───────────┬─────────────┬──────────┬──┐
│Tip probă │Analiza │Frevenţa │UM│
├───────────┼─────────────┼──────────┼──┤
│ │Spectrometrie│ │Bq│
│Zilnică │y, tritiu, │zilnic │/1│
│ │C-14 │ │ │
├───────────┼─────────────┼──────────┼──┤
│Compoziţia │β global │săptămânal│Bq│
│săptămânală│ │ │/1│
└───────────┴─────────────┴──────────┴──┘
Rezultatele analizelor sunt introduse în baza de date efluenţi lichizi. Pe baza acestor date, se raportează trimestrial sumarul lunar al evacuărilor către autoritatea de reglementare CNCAN, în cadrul raportului trimestrial al centralei şi către Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa. 2.3. Pentru controlul evacuărilor de efluenţi lichizi se prelevează o probă din Canalul Apei de Răcire Condensatori, pe care se fac următoarele analize:
┌─────────┬──────────────┬──────────┬──┐
│Tip probă│Analiza │Frevenţa │UM│
├─────────┼──────────────┼──────────┼──┤
│Lichidă │Spectrometrie │săptămânal│Bq│
│integrată│y, tritiu │ │/1│
└─────────┴──────────────┴──────────┴──┘
Laboratorul Chimic CNE Cernavodă asigură controlul chimic pentru Unităţile U1 şi U 2. Spaţiile destinate Laboratorului Chimic sunt amplasate în Clădirea Serviciilor aferentă fiecărei unităţi nucleare. Principalele activităţi care se desfăşoară în laboratorul chimic din punct de vedere al monitorizării mediului sunt următoarele: a) analiza probelor de efluenţi lichizi radioactivi, înainte de deversarea acestora; b) analiza filtrelor în caz de alarmă la Monitorul de Efluenţi Gazoşi; c) monitorizarea fizico-chimică a efluenţilor lichizi neradioactivi; d) efectuarea de analize fizico-chimice; e) înregistrarea şi păstrarea datelor cronologice de referinţă. Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de către CNE Cernavodă prin analize de laborator. Punctele de prelevare probe, frecvenţa de prelevare/determinare şi modul de monitorizare a indicatorilor fizico-chimici de calitate a efluenţilor lichizi neradioactivi sunt stabilite prin Protocolul încheiat între CNE Cernavodă şi Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", act care face parte integrantă din Autorizaţia de Gospodărire a Apelor. Indicatorul "Temperatura" Se determină zilnic de către un reprezentant al CNE Cernavodă şi DADL Constanţa. Secţiunile de control pentru determinarea temperaturilor sunt stabilite pentru diferitele utilizări ale apei: pentru apa brută prelevată şi pentru apă tehnologică evacuată. 2.4. În caz de deversări accidentale În cazul unor scurgeri chimice, scurgeri accidentale de substanţe chimice, sau al deversării accidentale a unor efluenţi lichizi în afara limitelor de evacuare permise, frecvenţa de analizare va fi stabilită de secţia chimică, astfel încât să asigure controlul efluentului lichid până când indicatorii de calitate vor fi în limitele admise de autorizaţia de gospodărire a apelor. Alte tipuri de evaluări: a) Ape pluviale: calitatea apelor evacuate prin sistemul de canalizare pluvială se verifică pe o probă recoltată din căminul de ape pluviale. b) Ape uzate menajere: calitatea apelor uzate evacuate prin sistemul de canalizare ape uzate menajere se verifică pe probe prelevate din staţiile de pompare apă menajeră aparţinând CNE Cernavodă. Analizele sunt efectuate de către un laborator autorizat, pe bază de contract de servicii. Pentru indicatorii de calitate a factorilor de mediu, alţii decât apa, frecvenţa de determinare şi modul de monitorizare se vor stabili printr-un protocol încheiat între S.N.N. S.A. - Sucursala CNE Cernavodă şi APM Constanţa. Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră: Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră de către CNE Cernavodă, inclusiv metodologia şi frecvenţa de monitorizare, se realizează conform Autorizaţiei de Emisii Gaze cu Efect de Seră în vigoare. 2. Datele care vor fi raportate autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului şi periodicitatea La APM Constanţa sunt transmise, conform protocolului în vigoare şi legislaţiei de protecţie a mediului, următoarele rapoarte: 1. rapoarte lunare: a) raport privind rezultatele monitorizării fizico-chimice a influentului şi efluentului lichid neradioactiv, inclusiv valorile temperaturii; b) evidenţa gestiunii deşeurilor lichide şi solide radioactive; 2. rapoarte trimestriale: a) raport privind concentraţiile de poluanţi, alţii decât cei radioactivi, în factorii de mediu; b) raport privind rezultatele analizelor de tritiu în apa atmosferică; c) raportare privind evacuările de efluenţi lichizi şi gazoşi radioactivi la CNE Cernavodă; 3. rapoarte semestriale: a) utilizarea agenţilor frigorifici incluşi şi a altor substanţe ce depreciază stratul de ozon; b) evidenţa gestiunii uleiurilor şi uleiurilor uzate; 4. rapoarte anuale a) rezultatele programului de monitorizare a radioactivităţii mediului, ianuarie-decembrie; b) inventar emisii de poluanţi în atmosferă; c) evidenţa gestiunii deşeurilor industriale neradioactive periculoase şi nepericuloase; d) mercur şi compuşi cu mercur; e) biocide, dezinfectante, antiseptice, decontaminante; f) datele referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; g) raport privind asigurarea securităţii radiologice a personalului expus profesional, a populaţiei şi a mediului. La Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului vor fi transmise rapoarte anuale privind: a) evidenţa substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. b) raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră conform Planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, GES. IV. Modul de gospodărire a deşeurilor şi ambalajelor 1. Deşeuri produse (tipuri, compoziţie, cantităţi) 1.1. Deşeuri radioactive: Deşeurile radioactive controlate prin programul de gospodărire deşeuri radioactive sunt de tipul: solide, slab şi mediu active, lichide organice şi apoase. Deşeurile radioactive sunt colectate în containere speciale, inscripţionate pentru fiecare tip de deşeu.
┌────────────┬──────────────┬─────────┬────────────┐
│ │ │Cantităţi│Mod de │
│Tip deşeu │Compoziţie │1996-2015│stocare │
│ │ │(mc) │temporară │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│ │> │368,9 │Solide │
│ │necompactabile│ │Radioactive │
│ │ │ │- Hală │
│ │ │ │- în colete │
│ │ │ │tip « A » │
│1. Deşeuri ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│solide │ │ │● Depozitul │
│radioactive │ │ │Intermediar │
│Tip 1* │ │ │de Deşeuri │
│* - debite │> compactabile│333,74 │Solide │
│de doză │ │ │Radioactive │
│la contact │ │ │- Hală │
│cu │ │ │- în colete │
│containerele│ │ │tip « A » │
│< ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│2 mSv/h │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│ │> cartuşe │ │Solide │
│ │filtrante │5,29 │Radioactive,│
│ │uzate* │ │Depozitul │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │Cartuşe │
│ │ │ │Filtrante │
│ │ │ │Uzate │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │> │ │Intermediar │
│ │necompactabile│4 │de Deşeuri │
│2. Deşeuri │ │ │Solide │
│radioactive │ │ │Radioactive │
│Tip 2* ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│* - debite │ │ │● Depozitul │
│de doză │ │ │Intermediar │
│la contact │ │ │de Deşeuri │
│cu │> cartuşe │ │Solide │
│containerele│filtrante │1,24 │Radioactive,│
│2 ÷ 125 mSv/│uzate* │ │Depozitul │
│h │ │ │pentru │
│ │ │ │Cartuşe │
│ │ │ │Filtrante │
│ │ │ │Uzate │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│3. Deşeuri │> cartuşe │ │Solide │
│radioactive │filtrante │0,00 │Radioactive,│
│solide │uzate* │ │Depozitul │
│Tip 3* │ │ │pentru │
│* - debite │ │ │Cartuşe │
│de doză │ │ │Filtrante │
│la contact │ │ │Uzate │
│cu ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│containerele│> componente │ │ │
│> │activate din │ │ │
│125 mSv/h │sistemele │ │ │
│ │nucleare │0,00 │Quadricell │
│ │şi piesele │ │ │
│ │puternic │ │ │
│ │contaminate │ │ │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● În trei │
│ │ │ │tancuri │
│ │ │ │fabricate │
│ │ │ │din │
│ │ │ │beton armat,│
│4. Răşini │IRN 77, 78, │ │căptuşite la│
│uzate │150, │164,62 │interior │
│radioactive │154 cărbune │ │cu un strat │
│ │ │ │de vopsea │
│ │ │ │epoxidică, │
│ │ │ │capacitatea │
│ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │tanc: 200 mc│
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│ │ │ │Solide │
│ │ │ │Radioactive,│
│ │ │ │Hală (după │
│ │> Ulei uzat │53,02 │solidificare│
│ │ │ │în polimer │
│ │ │ │NOCHAR) │
│ │ │ │- colete │
│ │ │ │industriale │
│ │ │ │- colete de │
│ │ │ │tip "A" │
│ ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│5. Deşeuri │ │ │de Deşeuri │
│radioactive │> solvent uzat│2,42 │Solide │
│lichide │ │ │Radioactive,│
│organice │ │ │Hală │
│ │ │ │- colete │
│ │ │ │industriale │
│ ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│ │> cocktail │5,50 │Solide │
│ │scintilator │ │Radioactive,│
│ │ │ │Hală │
│ │ │ │- colete │
│ │ │ │industriale │
│ ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Clădirea │
│ │ │ │Serviciilor,│
│ │> şlam │11,22 │cota │
│ │ │ │93 mdMB, │
│ │ │ │S-006 │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │> Materiale de│ │● Depozitul │
│ │tip │ │Intermediar │
│6. Deşeuri │celulozic şi │ │de Deşeuri │
│radioactive │plastic │43,12 │Solide │
│solide │îmbibate cu │ │Radioactive,│
│inflamabile │soluţii │ │Hală │
│ │inflamabile │ │- colete tip│
│ │ │ │« A » │
└────────────┴──────────────┴─────────┴────────────┘
Notă*: deşeuri tip 1: slab active, debit de doză la contact < 2 mSv/h; deşeuri tip 2: mediu active, debite de doză la contact între 2 mSv/h şi 125 mSv/h; deşeuri tip 3: mediu active, debite de doză la contact >125 mSv/h. Gestiunea combustibilului ars Gestionarea, manipularea şi controlul combustibilului nuclear ars se realizează conform practicilor aprobate de CNCAN şi supravegheate îndeaproape de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, AIEA, pe baza convenţiilor internaţionale.
┌───────────┬───────────┬──────────┬───────┐
│Combustibil│Bazinul de │Depozitare│ │
│ars │combustibil│uscată │Total │
│31.12.2016 │ars │DICA │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼───────┤
│ │34,958 la │ │ │
│Fascicule │U1 │84,000 │151,686│
│ │32,728 la │ │ │
│ │U2 │ │ │
└───────────┴───────────┴──────────┴───────┘
Se vor respecta prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Normelor CNCAN specifice managementului şi gospodăririi deşeurilor radioactive. 1.2. Deşeurile industriale neradioactive Deşeurile industriale neradioactive sunt toate deşeurile care nu prezintă contaminare liberă detectabilă şi debite de doză la contact peste valoarea fondului natural. Aceste deşeuri sunt clasificate pe coduri potrivit Deciziei Comisiei nr. 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, iar cantităţile anuale sunt:
┌────┬──────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Tip deşeu │Cantitate│Cantitate│
│Nr. │Cod deşeu cf. │(T) în │(T) în │
│crt.│HG nr. 856/ │2015 │2016 │
│ │2002 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Uleiuri uzate │ │ │
│1. │13 07 01*/13 │34,62 │21,280 │
│ │02 08* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Uleiuri fără │ │ │
│ │conţinut de │ │ │
│2. │halogeni │12,125 │20,174 │
│ │12 01 09*/13 │ │ │
│ │05 07* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Solvenţi fără │ │ │
│3. │clor │- │- │
│ │14 06 03* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri cu │ │ │
│ │conţinut de │ │ │
│ │substanţe │ │ │
│4. │organice │3,324 │4,580 │
│ │16 10 01 */19 │ │ │
│ │02 08*/ 16 03 │ │ │
│ │05* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fluid │Inclus la│Inclus la│
│5. │hidraulic de │uleiuri │uleiuri │
│ │turbină (FRF) │uzate │uzate │
│ │13 01 11* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Acid sulfuric │ │ │
│6. │- soluţie │- │- │
│ │16 06 06*/11 │ │ │
│ │01 06* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Absorbanţi │ │ │
│ │filtre şi │ │ │
│7. │materiale │2,056 │4,488 │
│ │pentru │ │ │
│ │lustruire │ │ │
│ │15 02 03 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Răşini ionice │ │ │
│8. │uzate │3,331 │51,031 │
│ │19 09 05 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri de │ │ │
│ │materiale │ │ │
│ │plastice │ │ │
│9. │(recipienţi │1,423 │1,469 │
│ │pentru probe │ │ │
│ │biologice) │ │ │
│ │18 01 03* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri din │ │ │
│ │construcţii │ │ │
│ │(beton, pământ│ │ │
│10. │şi pietriş │1065,05 │7427,23 │
│ │etc) │ │ │
│ │17 05 04/17 01│ │ │
│ │01/ 17 01 07 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Antigel │ │ │
│11. │(etilenglicol)│1,443 │10,770 │
│ │16 01 14* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Baterii şi │ │ │
│12. │acumulatori │- │1,365 │
│ │16 06 01* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Anvelope uzate│ │ │
│13. │(cauciuc uzat)│2,745 │0,941 │
│ │16 03 06/ 16 │ │ │
│ │01 03 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Uleiuri de │ │ │
│14. │transformator │2,508 │0,292 │
│ │- fără PCB │ │ │
│ │13 03 07* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Reactivi de │ │ │
│ │laborator cu │ │ │
│ │conţinut de │ │ │
│15. │substanţe/ │10,3624 │9.7717 │
│ │amestecuri │ │ │
│ │periculoase │ │ │
│ │16 05 06* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│16. │Deşeu lemnos │22,133 │44,498 │
│ │17 02 01 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri de │ │ │
│ │fier şi de │ │ │
│17. │cupru │366,318 │335,766 │
│ │16 01 17/ 17 │ │ │
│ │04 05/ 17 04 │ │ │
│ │01 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri de │ │ │
│ │hârtie │ │ │
│18. │19 12 01 / 15 │45,937 │31,710 │
│ │01 01 /20 01 │ │ │
│ │01 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │PET │ │ │
│19. │15 01 02/16 01│2,42 │2,791 │
│ │19 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Absorbanţi, │ │ │
│ │filtre, │ │ │
│ │materiale de │ │ │
│20. │lustruit │9,088 │5,442 │
│ │contaminate cu│ │ │
│ │chimicale │ │ │
│ │periculoase │ │ │
│ │15 02 02* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Alumină │ │ │
│ │activată │ │ │
│21. │(deşeu │15,74 │0 │
│ │periculos │ │ │
│ │anorganic) │ │ │
│ │16 03 03* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Hidroizolant │ │ │
│22. │poliuretanic/ │2,902 │11,724 │
│ │vată de sticlă│ │ │
│ │17 09 04 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri de │ │ │
│23. │aluminiu │- │5,682 │
│ │17 04 11/ 17 │ │ │
│ │04 02 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri │ │ │
│24. │menajere │4452,60 │4868 mc │
│ │20 02 01 /20 │mc │ │
│ │03 01 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri cu │ │ │
│25. │conţinut de │1,71 │1,698 │
│ │azbest │ │ │
│ │17 06 05* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeu │ │ │
│ │bituminos │ │ │
│26. │pentru │- │- │
│ │hidroizolaţii │ │ │
│ │17 03 03* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │DEEE │ │ │
│27. │16 02 03*/16 │41,368 │- │
│ │02 13*/ 16 02 │ │ │
│ │16* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri │ │ │
│28. │electrice şi │3,935 │2,978 │
│ │electronice │ │ │
│ │20 01 36 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Izolatori │ │ │
│29. │ceramici uzaţi│41,320 │1,890 │
│ │16 02 16 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri de │ │ │
│ │ambalaje din │ │ │
│30. │material │2,42 │2,791 │
│ │plastic │ │ │
│ │20 01 39/15 01│ │ │
│ │02 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Ambalaje din │ │ │
│ │material │ │ │
│ │plastic sau │ │ │
│ │din │ │ │
│31. │sticlă, │0,0395 │73,78 │
│ │contaminate cu│ │ │
│ │substanţe │ │ │
│ │periculoase │ │ │
│ │17 02 04* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│32. │Tonere uzate │- │0,081 │
│ │08 03 17* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri de │ │ │
│33. │spumă │- │- │
│ │poliuretanică │ │ │
│ │17 06 04 │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri surse │ │ │
│34. │de iluminare │0,57 │0,437 │
│ │20 01 21* │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Deşeuri de │ │ │
│35. │sticlă │3,436 │0,983 │
│ │16 01 20 │ │ │
└────┴──────────────┴─────────┴─────────┘
NOTĂ: Orice deşeu marcat cu un asterisc (*) în lista deşeurilor va fi considerat deşeu periculos, în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, transpusă prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Deşeuri colectate (tipuri, compoziţia, cantităţi, frecvenţa): 2.1. Deşeuri radioactive:
┌────────────┬──────────────┬─────────┬────────────┐
│ │ │Cantităţi│Mod de │
│Tip deşeu │Compoziţie │1996-2015│stocare │
│ │ │(mc) │temporară │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│ │> │368,9 │Solide │
│ │necompactabile│ │Radioactive │
│ │ │ │- Hală │
│ │ │ │- în cclete │
│ │ │ │tip « A » │
│5. Deşeuri ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│solide │ │ │● Depozitul │
│radioactive │ │ │Intermediar │
│Tip 1 │ │ │de Deşeuri │
│- debite de │> compactabile│333,74 │Solide │
│doză │ │ │Radioactive │
│la contact │ │ │- Hală │
│cu │ │ │- în colete │
│containerele│ │ │tip « A » │
│< ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│2 mSv/h │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│ │> cartuşe │ │Solide │
│ │filtrante │5,29 │Radioactive,│
│ │uzate* │ │Depozitul │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │Cartuşe │
│ │ │ │Filtrante │
│ │ │ │Uzate │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │> │ │Intermediar │
│ │necompactabile│4 │de Deşeuri │
│6. Deşeuri │ │ │Solide │
│radioactive │ │ │Radioactive │
│Tip 2 ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│- debite de │ │ │● Depozitul │
│doză │ │ │Intermediar │
│la contact │ │ │de Deşeuri │
│cu │> cartuşe │ │Solide │
│containerele│filtrante │1,24 │Radioactive,│
│2 ÷ 125 mSv/│uzate* │ │Depozitul │
│h │ │ │pentru │
│ │ │ │Cartuşe │
│ │ │ │Filtrante │
│ │ │ │Uzate │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│7. Deşeuri │> cartuşe │ │Solide │
│radioactive │filtrante │0,00 │Radioactive,│
│solide │uzate* │ │Depozitul │
│Tip 3 │ │ │pentru │
│- debite de │ │ │Cartuşe │
│doză │ │ │Filtrante │
│la contact │ │ │Uzate │
│cu ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│containerele│> componente │ │ │
│> │activate din │ │ │
│125 mSv/h │sistemele │ │ │
│ │nucleare │0,00 │Quadricell │
│ │şi piesele │ │ │
│ │puternic │ │ │
│ │contaminate │ │ │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● În trei │
│ │ │ │tancuri │
│ │ │ │fabricate │
│ │ │ │din │
│ │ │ │beton armat,│
│8. Răşini │IRN 77, 78, │ │căptuşite la│
│uzate │150, │164,62 │interior │
│radioactive │154 cărbune │ │cu un strat │
│ │ │ │de vopsea │
│ │ │ │epoxidică, │
│ │ │ │capacitatea │
│ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │tanc: 200 mc│
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│ │ │ │Solide │
│ │ │ │Radioactive,│
│ │ │ │Hală (după │
│ │> Ulei uzat │53,02 │solidificare│
│ │ │ │în polimer │
│ │ │ │NOCHAR) │
│ │ │ │- colete │
│ │ │ │industriale │
│ │ │ │- colete de │
│ │ │ │tip "A" │
│ ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│5. Deşeuri │ │ │de Deşeuri │
│radioactive │> solvent uzat│2,42 │Solide │
│lichide │ │ │Radioactive,│
│organice │ │ │Hală │
│ │ │ │- colete │
│ │ │ │industriale │
│ ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Depozitul │
│ │ │ │Intermediar │
│ │ │ │de Deşeuri │
│ │> cocktail │5,50 │Solide │
│ │scintilator │ │Radioactive,│
│ │ │ │Hală │
│ │ │ │- colete │
│ │ │ │industriale │
│ ├──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │● Clădirea │
│ │ │ │Serviciilor,│
│ │> şlam │11,22 │cota │
│ │ │ │93 mdMB, │
│ │ │ │S-006 │
├────────────┼──────────────┼─────────┼────────────┤
│ │> Materiale de│ │● Depozitul │
│ │tip │ │Intermediar │
│7. Deşeuri │celulozic şi │ │de Deşeuri │
│radioactive │plastic │43,12 │Solide │
│solide │îmbibate cu │ │Radioactive,│
│inflamabile │soluţii │ │Hală │
│ │inflamabile │ │- colete tip│
│ │ │ │« A » │
└────────────┴──────────────┴─────────┴────────────┘
Deşeurile radioactive lichide organice sau amestec solid-lichid organic, în urma procesului de caracterizare, sunt tratate prin metoda de schimbare a compoziţiei chimice respectiv absorbite în structuri polimerice. Solidificarea se face cu polimer absorbant NOCHAR. CNE Cernavodă a obţinut autorizaţia de securitate radiologică CNCAN pentru depozitarea intermediară a produsului rezultat, până la 60 ani. Deşeurile radioactive sunt colectate în containere speciale, inscripţionate pentru fiecare tip de deşeu. 2.2. Deşeuri neradioactive CNE Cernavodă desfăşoară activitate de colectare a deşeurilor aşa cum este definită la punctul 6 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu este colector, potrivit punctului 7^1 din acelaşi act normativ. Deşeurile neradioactive generate în activităţile proprii sunt colectate la locul generării şi sunt transferate în spaţiile proprii special amenajate pentru stocare temporară până la preluarea de către operatorii economici autorizaţi pentru colectare, transport, eliminare/valorificare conform legislaţiei în vigoare din domeniul gestionării deşeurilor. 3. Deşeuri stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantităţi, frecvenţa): CNE Cernavodă nu deţine spaţiu de stocare aşa cum este definit în Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Până la transferul în afara societăţii către Unităţi autorizate pentru stocare, valorificare şi eliminare potrivit actelor normative în vigoare din domeniul mediului şi reglementărilor specifice emise de CNCAN, deşeurile radioactive sunt deţinute temporar în spaţii special amenajate. 3.1. Deşeuri radioactive Tipurile de deşeuri radioactive, cele menţionate în tabelul prevăzut la pct. 1.1. Containerele cu deşeuri din zonele radiologice vor fi monitorizate pentru tritiu şi gama înainte de a fi transferată în afara zonei radiologice, fie la furnizori autorizaţi pentru colectare deşeuri, fie pentru stocare/deţinere în spaţiile CNE Cernavodă special amenajate. Dacă sunt detectate valori ale contaminării gama şi/sau tritiu peste limitele aprobate, până la care deşeurile se consideră neradioactive, acestea sunt considerate deşeuri radioactive şi tratate conform procedurilor pentru deşeuri radioactive. 3.2. Deşeuri neradioactive Tipurile de deşeuri neradioactive, cele menţionate în tabelul prevăzut la pct. 1.2. Alte tipuri de deşeuri:
┌────┬──────────────┬──────────────┬────────────────┐
│Nr. │Tipul de deşeu│Compoziţie │Mod de stocare │
│crt.│ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │Ulei │fără bifenili │butoaie metalice│
│1. │electroizolant│policloruraţi │gri marcate │
│ │ │ │corespunzător │
├────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │hidrocarburi │butoaie metalice│
│ │ │şi diverşi │gri sau de la │
│2. │Ulei ungere │aditivi (sub │producător │
│ │ │10%) │marcate │
│ │ │ │corespunzător │
├────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │butoaie de │
│ │ │ │plastic de la │
│ │Glicol │apă + │fabricant │
│3. │(antigel) │etilenglicol │sau butoaie │
│ │ │ │metalice gri │
│ │ │ │marcate │
│ │ │ │corespunzător │
├────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │în butoaie │
│ │ │ │metalice roşu cu│
│ │Fluid de │mixtură de │alb, │
│ │comandă FRF │esteri │în care s-a │
│5. │(fire │triarilfosfat,│livrat şi FRF │
│ │resistant │conţine │proaspăt │
│ │fluid) │trifenilfosfat│(inscripţionate │
│ │ │(cca. 7-10 %) │şi cu normele de│
│ │ │ │protecţie │
│ │ │ │corespunzătoare)│
├────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │containere │
│ │ │ │metalice roşii │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │deşeuri │
│ │ │lavete │inflamabile │
│ │ │impregnate cu │echipate cu │
│6. │Materiale │ulei din │saci de plastic │
│ │absorbante │activităţi de │sau saci de │
│ │ │mentenanţă │plastic │
│ │ │ │sigilaţi │
│ │ │ │depozitaţi pe │
│ │ │ │paleţi în │
│ │ │ │depozitul │
│ │ │ │temporar │
├────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │Răşină ionică │răşini │ │
│7. │uzată │convenţionale │butoaie metalice│
│ │ │uzate │ │
├────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │Recipienţi de │saci de plastic │
│ │Recipienţi │colectare │sigilaţi aflaţi │
│8. │probe │probe │în │
│ │biologice │pentru analiză│containere │
│ │ │tritiu în │metalice de │
│ │ │urină │deşeuri │
└────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┘
Spaţiile de depozitare temporară la locul de generare sunt delimitate şi marcate astfel încât să se identifice uşor destinaţia acestora. Deşeurile neradioactive, inclusiv unele dintre cele chimice, sunt colectate în spaţiul de deţinere temporară amenajat în U1 şi U2, in Clădirea Turbinei, cota 100 mdMB, Un alt spaţiu de stocare temporară a deşeurilor chimice lichide neradioactive, SSTDCN, este amplasat în frontul fix şi cuprinde o clădire preexistentă S = 103 mp şi o clădire nouă cu S = 120 mp. Clădirile sunt prevăzute cu başe izolate, calculate să preia toată cantitatea de deşeu lichid proiectată pentru stocare, în caz de incident major, fără posibilitate de evacuare în sistemele de evacuare a apelor din zonă. În exteriorul clădirilor există platforme betonate pe care se fac manevrele de manipulare a containerelor cu deşeuri. Aceste platforme au, de asemenea, başe izolate şi sunt calculate la înclinaţia corespunzătoare care să permită colectarea oricăror scurgeri accidentale. Spaţiile interioare sunt dotate cu rastele de depozitare special construite. În dotarea spaţiilor de depozitare există lădiţe cu nisip pentru reţinerea eventualelor scurgeri accidentale. Personalul de întreţinere efectuează inspecţii periodice pentru verificarea integrităţii containerelor şi pentru evitarea distrugerii sau pierderii etichetelor. Zonele de stocare temporară sunt prevăzute şi cu cabineţi de urgenţă dotaţi cu materiale de intervenţie în caz de scurgeri accidentale. 4. Deşeuri valorificate (tipuri, compoziţie, cantităţi, destinaţie) Deşeurile generate în activităţile proprii sunt colectate separat la locul generării şi transferate în spaţiile proprii special amenajate pentru stocare temporară până la predarea către operatori economici autorizaţi pentru colectare, transport, eliminare/valorificare, conform prevederilor Legii nr. 211/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, legislaţiei în vigoare privind deşeurile valorificabile şi legislaţiei specifice altor tipuri de deşeuri. În aceste spaţii, deşeurile sunt stocate temporar pe tipuri şi compoziţie.
┌────┬──────────────────┬────┬───────────────────────────────┬──────────┐
│ │ │ │Cantităţi predate către │ │
│ │ │ │furnizori │ │
│ │ │ │autorizaţi de servicii în │ │
│ │ │ │vederea │ │
│ │ │ │(tone/an) │ │
│ │ │Cod ├───────────────┬───────────────┤ │
│Nr. │ │cf. │Valorificării │Eliminării │Stoc la │
│Crt.│Tip de deşeu │HG ├─────────┬─────┼─────────┬─────┤31.12.2016│
│ │ │856/│ │Cod │ │Cod │(tone) │
│ │ │2002│ │cf. │ │cf. │ │
│ │ │ │ │Legii│ │Legii│ │
│ │ │ │Cantitate│211/ │Cantitate│211/ │ │
│ │ │ │ │2011-│ │2011-│ │
│ │ │ │ │Anexa│ │Anexa│ │
│ │ │ │ │3 │ │2 │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │16 │ │ │ │ │ │
│1. │Sticlă │01 │5 │R 13 │ │ │2,028 │
│ │ │20 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Deşeuri de tonere │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │imprimante, altele│08 │ │ │ │ │ │
│2. │decât │03 │0,009 │R 12 │ │ │- │
│ │cele specificate │18 │ │ │ │ │ │
│ │la │ │ │ │ │ │ │
│ │08 03 17 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Ambalaje care │ │ │ │ │ │ │
│ │conţin │ │ │ │ │ │ │
│3. │reziduuri sau sunt│2 1 │ │ │ │ │1,791 │
│ │contaminate cu │10* │ │ │ │ │ │
│ │substanţe │ │ │ │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Absorbanţi, │ │ │ │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │ │ │ │
│ │filtrante, │ │ │ │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │ │ │ │
│ │de lustruire şi │15 │ │ │ │ │ │
│4. │îmbrăcăminte de │02 │ │ │3,89 │D 15 │0,598 │
│ │protecţie, altele │03 │ │ │ │ │ │
│ │decât │ │ │ │ │ │ │
│ │cele specificate │ │ │ │ │ │ │
│ │la │ │ │ │ │ │ │
│ │15 02 02 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │17 │ │ │ │ │ │
│5. │Fier şi oţel │04 │ │ │ │ │327,158 │
│ │ │05 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Răşini │19 │ │ │ │ │ │
│6. │schimbătoare de │09 │ │ │45,96 │D 15 │5,103 │
│ │ioni saturate sau │05 │ │ │ │ │ │
│ │epuizate │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Tuburi │ │ │ │ │ │ │
│ │fluorescente şi │20 │ │ │ │ │ │
│7. │alte deşeuri cu │01 │0,437 │R 12 │ │ │- │
│ │conţinut │21* │ │ │ │ │ │
│ │de mercur │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Substanţe chimice │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │laborator constând│ │ │ │ │ │ │
│ │din │ │ │ │ │ │ │
│ │sau conţinând │16 │ │ │ │ │ │
│8. │substanţe │05 │ │ │9,77 │D 15 │0,0017 │
│ │periculoase │06* │ │ │ │ │ │
│ │inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │amestecurile de │ │ │ │ │ │ │
│ │substanţe chimice │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │laborator │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │20 │ │ │ │ │ │
│9. │Materiale plastice│01 │ │ │ │ │1,615 │
│ │ │39 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Sticlă, materiale │ │ │ │ │ │ │
│ │plastice sau lemn │ │ │ │ │ │ │
│ │cu │17 │ │ │ │ │ │
│10. │conţinut de sau │02 │ │ │ │ │0,19601 │
│ │contaminate cu │04* │ │ │ │ │ │
│ │substanţe │ │ │ │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │17 │ │ │ │ │ │
│11. │Aluminiu │04 │ │ │ │ │1,696 │
│ │ │02 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Echipamente casate│16 │ │ │ │ │ │
│12. │cu conţinut de │02 │0,114 │R 12 │ │ │- │
│ │clorofluorcarburi,│11* │ │ │ │ │ │
│ │HCFC, HFC │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Componente │ │ │ │ │ │ │
│ │demontate │ │ │ │ │ │ │
│ │din echipamente │16 │ │ │ │ │ │
│13. │casate, │02 │0,048 │R 12 │ │ │32,708 │
│ │altele decât cele │16 │ │ │ │ │ │
│ │specificate la 16 │ │ │ │ │ │ │
│ │02 15 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Deşeuri organice │ │ │ │ │ │ │
│ │cu │16 │ │ │ │ │ │
│14. │conţinut de │03 │ │ │ │ │7,099 │
│ │substanţe │05* │ │ │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Ape uleioase de la│13 │ │ │ │ │ │
│15. │separatoarele ulei│05 │ │ │59,395 │D 9 │20,174 │
│ │/apă │07* │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │15 │ │ │ │ │ │
│16. │Ambalaje metalice │01 │15 │R 12 │ │ │- │
│ │ │04 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Echipamente │ │ │ │ │ │ │
│ │electrice │ │ │ │ │ │ │
│ │şi electronice │ │ │ │ │ │ │
│ │casate, │20 │ │ │ │ │ │
│17. │altele decât cele │01 │4,334 │R 12 │ │ │2,519 │
│ │specificate la 20 │36 │ │ │ │ │ │
│ │01 21, │ │ │ │ │ │ │
│ │20 01 23 şi 20 01 │ │ │ │ │ │ │
│ │35 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Cabluri, altele │ │ │ │ │ │ │
│ │decât │17 │ │ │ │ │ │
│18. │cele specificate │04 │ │ │ │ │10,975 │
│ │la │11 │ │ │ │ │ │
│ │17 04 10 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Materiale de │17 │ │ │ │ │ │
│19. │construcţie │06 │ │ │ │ │3,869 │
│ │cu conţinut de │05* │ │ │ │ │ │
│ │azbest │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Deşeuri de tonere │ │ │ │ │ │ │
│ │de │08 │ │ │ │ │ │
│20. │imprimante cu │03 │ │ │ │ │0,216 │
│ │conţinut │17* │ │ │ │ │ │
│ │de substanţe │ │ │ │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Fluide antigel cu │16 │ │ │ │ │ │
│21. │conţinut de │01 │ │ │1,485 │D 9 │9,415 │
│ │substanţe │14* │ │ │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Echipamente │ │ │ │ │ │ │
│ │casate, │16 │ │ │ │ │ │
│22. │altele decât cele │02 │0,361 │R 12 │ │ │- │
│ │specificate de la │14 │ │ │ │ │ │
│ │16 02 09 la 16 02 │ │ │ │ │ │ │
│ │13 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Absorbanţi, │ │ │ │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │ │ │ │
│ │filtrante │ │ │ │ │ │ │
│ │(inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │filtre de ulei │ │ │ │ │ │ │
│ │fără │ │ │ │ │ │ │
│ │altă │15 │ │ │ │ │ │
│23. │specificaţie), │02 │ │ │5,092 │D 9 │0,689 │
│ │materiale de │02* │ │ │ │ │ │
│ │lustruire, │ │ │ │ │ │ │
│ │îmbrăcăminte de │ │ │ │ │ │ │
│ │protecţie │ │ │ │ │ │ │
│ │contaminată │ │ │ │ │ │ │
│ │cu substanţe │ │ │ │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Anvelope scoase │16 │ │ │ │ │ │
│24. │din uz │01 │ │ │ │ │0,941 │
│ │ │03 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Deşeuri cu │06 │ │ │ │ │ │
│25. │conţinut │04 │ │ │ │ │0,00233 │
│ │de mercur │04* │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Alte uleiuri de │ │ │ │ │ │ │
│ │motor, │13 │ │ │ │ │ │
│26. │de transmisie şi │02 │20,821 │R 12 │ │ │2,752 │
│ │de │08* │ │ │ │ │ │
│ │ungere │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Uleiuri minerale │ │ │ │ │ │ │
│ │neclorinate │13 │ │ │ │ │ │
│27. │izolante │03 │0,929 │R 12 │ │ │0,077 │
│ │şi de transmitere │07* │ │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │ │ │
│ │căldurii │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Cărbune activ │06 │ │ │ │ │ │
│28. │epuizat │13 │ │ │ │ │0,05 │
│ │(cu excepţia 06 07│02* │ │ │ │ │ │
│ │02) │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Deşeuri a căror │ │ │ │ │ │ │
│ │colectare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │eliminare │18 │ │ │ │ │ │
│29. │fac obiectul unor │01 │ │ │2,608 │D 15 │0,663 │
│ │măsuri speciale │03* │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │
│ │prevenirea │ │ │ │ │ │ │
│ │infecţiilor │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Medicamente, │ │ │ │ │ │ │
│ │altele │18 │ │ │ │ │ │
│30. │decât cele │01 │ │ │ │ │0,043 │
│ │specificate │09 │ │ │ │ │ │
│ │la 18 01 08 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │16 │ │ │ │ │ │
│31. │Baterii cu plumb │06 │ │ │ │ │2,121 │
│ │ │01* │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │20 │ │ │ │ │ │
│32. │Pământ şi pietre │02 │ │ │10 │L 5 │0 │
│ │ │02 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │17 │ │ │ │ │ │
│33. │Beton │01 │7427,93 │R 10 │ │ │0 │
│ │ │01 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │17 │ │ │ │ │ │
│34. │Lemn │02 │ │ │ │ │65,22 │
│ │ │01 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Cupru, bronz, │17 │ │ │ │ │ │
│35. │alamă │04 │ │ │ │ │44,109 │
│ │ │01 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │20 │ │ │ │ │ │
│36. │Hârtie şi carton │01 │31,71 │R 13 │ │ │0 │
│ │ │01 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Uleiuri şi │ │ │ │ │ │ │
│ │grăsimi, │20 │ │ │ │ │ │
│37. │altele decât cele │01 │0,1005 │R 12 │ │ │0,0065 │
│ │specificate la 20 │26* │ │ │ │ │ │
│ │01 25 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Baterii alcaline │16 │ │ │ │ │ │
│38. │(cu │06 │ │ │ │ │0.47 │
│ │excepţia 16 06 03)│04 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Deşeuri anorganice│ │ │ │ │ │ │
│ │cu │16 │ │ │ │ │ │
│39. │conţinut de │03 │ │ │ │ │12,74 │
│ │substanţe │03* │ │ │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Ambalaje de │15 │ │ │ │ │ │
│40. │materiale plastice│01 │1,186 │R 12 │ │ │- │
│ │ │02 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │15 │ │ │ │ │ │
│41. │Ambalaje de sticlă│01 │1,6 │R 5 │ │ │- │
│ │ │07 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │Amestecuri de │ │ │ │ │ │ │
│ │deşeuri │ │ │ │ │ │ │
│ │de la construcţii │ │ │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │ │ │
│ │demolări, altele │17 │ │ │ │ │ │
│42. │decât │09 │ │ │ │ │23,268 │
│ │cele specificate │04 │ │ │ │ │ │
│ │la │ │ │ │ │ │ │
│ │17 09 01, 17 09 02│ │ │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │ │ │
│ │17 09 03 │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────────┴────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┘
Nota: * - deşeuri periculoase 1. Denumirea operaţiunilor de valorificare raportate - conform Legii nr. 211/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - Anexa 3 R 5 - reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice - inclusiv tehnologii de curăţire a solului care au ca rezultat operaţiuni de valorificare a solului şi de reciclare a materialelor de construcţie anorganice; R 10 - tratarea terenurilor având drept rezultat beneficii pentru agricultură sau pentru îmbunătăţirea ecologică; R 12 - schimbul de deşeuri în vederea expunerii la oricare dintre numerotate de la R1 la R11 - inclusiv operaţiunile preliminare înainte de valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, demontarea, sortarea, sfărâmarea, compactarea, granularea, mărunţirea uscată, condiţionarea, reambalarea, separarea şi amestecarea înainte de supunerea la oricare dintre operaţiunile numerotate de la R1 la R11; R 13 - stocarea deşeurilor înaintea oricărei operaţiuni numerotate de la R1 la R12, excluzând stocarea temporară înaintea colectării, la situl unde a fost generat deşeul. 2. Denumirea operaţiunilor de eliminare raportate - conform Legii nr. 211/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - Anexa 2 D 5 - depozite special construite; D 9 - tratarea fizico-chimică neprevăzută în altă parte în prezenta anexă, care generează compuşi sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operaţiunile numerotate de la D 1 la D 12, de ex. Evaporare, uscare, calcinare şi altele asemenea; D 15 - stocarea înaintea oricărei operaţiuni numerotate de la D1 la D14, excluzând stocarea temporară, înaintea colectării, în zona de generare a deşeurilor. Controlarea stocării şi eliminării deşeurilor chimice neradioactive este efectuată prin următoarele mijloace: a) păstrarea înregistrărilor privind intrările/ieşirile pe categorii şi cantităţi a deşeurilor chimice, pe registre de evidenţă proprii al fiecărui spaţiu de depozitare; b) arhivarea formularelor de evidenţă a transferului deşeurilor şi a celor de transport a loturilor de deşeuri completate şi aprobate conform procedurii interne CNE Cernavodă "Managementul deşeurilor industriale neradioactive la CNE Cernavodă"; c) prelevarea de probe reprezentative din containerele de deşeuri pentru caracterizarea prin analize fizico-chimice a deşeurilor în vederea disponibilizării conform legii; păstrarea de contraprobe până la eliminarea/valorificarea deşeului respectiv, pentru cele periculoase; d) contractarea serviciilor de transport şi valorificare/eliminare deşeuri doar cu furnizori autorizaţi, după verificarea îndeplinirii de către aceştia a tuturor cerinţelor legale conform reglementărilor de mediu în domeniul deşeurilor: prezentarea în copie a autorizaţiilor, obţinerea aprobărilor de transport conform procedurii legale, etc. e) inspecţii ale spaţiilor de stocare temporară şi a centrelor satelit de colectare a deşeurilor din instalaţie şi luarea de acţiuni corective acolo unde acestea se impun. Documentele de transfer sunt verificate şi aprobate de Responsabilul CNE Cernavodă cu gestiunea deşeurilor industriale neradioactive. În zonele de depozitare deşeuri neradioactive aprobate din incinta protejată se află containere mari, cu capacitatea de 3 mc, identificate separat pentru fiecare tip de deşeu solid neradioactiv colectat. După umplerea acestor containere, deşeurile sunt transportate în exteriorul Unităţii 1 sau Unităţii 2, în spaţii de depozitare amenajate corespunzător ale CNE Cernavodă şi, ulterior predate operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru valorificare/reciclare, transportul deşeurilor se realizează cu respectarea cerinţelor din Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Se vor respecta prevederile Legii nr. 211/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare. Bateriile şi acumulatorii se stochează temporar în spaţiile special amenajate şi sunt gestionate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare. Echipamentele electrice şi electronice casate, tuburile fluorescente - sunt colectate separat, iar după efectuarea controlului dozimetrie se predau la firme autorizate pentru această activitate şi care deţin autorizaţie din punct de vedere al protecţiei mediului. Gestionarea acestora se realizează conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Deşeurile menajere, rezultate de la locurile de muncă şi spaţiile de cazare ale CNE Cernavodă, sunt transportate prin firme autorizate către depozite ecologice de deşeuri menajere. 5. Modul de transport al deşeurilor şi măsurilor pentru protecţia mediului 5.1. Deşeuri radioactive Deşeurile solide de tip 1 şi 2 ambalate în colete tip "A" sunt transferate la Depozitul Intermediar de Deşeuri Solide Radioactive folosind mijloace de transport uzinal, numai de către personalul calificat desemnat şi cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere. Coletele cu deşeuri radioactive care părăsesc Clădirea Serviciilor nu prezintă contaminare liberă, iar transferul se face în condiţii meteo favorabile, fără vânt şi precipitaţii. Deşeurile solide tip 3 - componente activate din sistemele nucleare şi piese puternic contaminate - sunt ambalate în containere speciale şi transportate la Depozitul Intermediar de Deşeuri Solide Radioactive cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere. Containerele care părăsesc Clădirea Serviciilor nu prezintă contaminare liberă, iar transportul se face în condiţii meteo favorabile, fără vânt şi precipitaţii. Cartuşele filtrante uzate se manipulează, în funcţie de dimensiuni, fie folosind un container de transport mare refolosibil, cu greutate de 8,6 ~ 8,8 tone, inclusiv cartuşul, fie folosind un container de transport mic refolosibil, cu greutate de 2,7 tone, inclusiv cartuşul. Containerul mare de transport asigură o reducere a debitului de doză de la 50 Sv/h la 0,25 mSv/h, iar containerul mic de transport asigură o reducere a debitului de doză de la 50 Sv/h la 0,15 mSv/h. Cartuşele filtrante uzate sunt schimbate din sisteme cu ajutorul acestor containere şi transportate la Depozitul Intermediar de Deşeuri Solide Radioactive după îndepărtarea umidităţii, fără nici un fel de procesare. Transferul la Depozitul Intermediar de Deşeuri Solide Radioactive se face cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere. Containerele care părăsesc Clădirea Serviciilor nu prezintă contaminare liberă, iar transferul se face în condiţii meteo favorabile, fără vânt şi precipitaţii. Se vor respecta prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Se vor respecta prevederile Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 56/2004 pentru aprobarea Normelor fundamentale privind gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. 5.2. Deşeuri neradioactive Transportul în incinta perimetrului CNE Cernavodă al containerelor cu deşeuri se face cu electrocar, tractor, camion, autorizate pentru transport deşeuri nepericuloase sau periculoase, după caz, cu ancorarea corespunzătoare a produselor transportate. Transferul către agenţi economici autorizaţi pentru depozitare temporară, eliminare sau valorificare se face pe bază de contract de prestări servicii, transportul fiind asigurat de prestator cu mijloace de transport autorizate pentru categoriile de deşeuri transferate. Sacii de plastic cu deşeuri solide sunt transferaţi în containere metalice, sau ambalaje asigurate de Prestatorul de servicii autorizat, astfel încât să se elimine incidentele datorate deteriorării sacilor. Transferul către unitatea de prestări servicii pentru valorificare/eliminare a deşeurilor se face în conformitate cu reglementările privind transportul deşeurilor pe teritoriul României şi cu legile care reglementează gestionarea deşeurilor. Transporturile de deşeuri se efectuează numai însoţite de documentele de transport impuse prin legislaţia specifică, Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008. Deşeurile menajere, rezultate de la locurile de muncă şi din spaţiile de cazare ale CNE Cernavodă, sunt colectate şi transportate prin firme autorizate către depozite ecologice de deşeuri menajere, autorizate. 6. Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare) CNE Cernavodă nu efectuează operaţiuni de tratare, eliminare sau incinerare a deşeurilor industriale neradioactive. Prin contracte de prestări servicii cu operatori economici autorizaţi, CNE Cernavodă predă deşeurile în vederea eliminării, valorificării sau incinerării, după caz, în funcţie de tipul şi caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor. 7. Monitorizarea gestiunii deşeurilor a) evidenţa deşeurilor generate se realizează potrivit Hotărârii de Guvern nr. 856/2002, cu completările ulterioare: tipul deşeului şi codul acestuia, secţie/instalaţie, cantitatea produsă, modul de stocare, transport şi eliminare; b) la cererea autorităţii competente pentru protecţia mediului se vor furniza informaţii corespunzătoare; c) efectuarea transportului de deşeuri în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1061/2008. 8. Ambalaje folosite şi rezultate (tipuri şi cantităţi) 8.1. Ambalaje folosite pentru deşeuri radioactive: Ambalajele folosite pentru depozitarea intermediară sunt cele prezentate anterior. În cazul deşeurilor solide radioactive ambalate în colete de tip "A" se vor utiliza paleţi din polietilenă, atât pentru nivelul "0", cât şi pentru suprapunerea butoaielor. 8.2. Ambalaje folosite pentru deşeuri industriale neradioactive: Ambalajele, butoaiele metalice şi butoaiele de plastic, sunt recuperate după disponibilizarea produsului şi utilizate pentru acelaşi scop după ce sunt recondiţionate, dacă este cazul, prin vopsire, refacerea marcajelor, etichetelor, şi îndepărtarea eventualelor impurităţi. După transportul deşeurilor menajere la depozitele ecologice de deşeuri sau după golirea acestora de prestatorul de servicii, containerele cu capacitatea de 3 mc sunt returnate la CNE - Cernavodă şi reutilizate pentru aceleaşi operaţii. 9. Modul de gospodărire a ambalajelor (valorificate) 9.1. Ambalajele folosite pentru deşeuri radioactive Dacă se observă, în punctele de colectare din zona radiologică, deteriorări ale butoaielor galbene, roşii sau ale canistrelor galbene, strat de vopsea deteriorat, integritatea fizică distrusă, acestea sunt recondiţionate sau înlocuite cu altele noi, din stoc. Coletele destinate depozitării intermediare a deşeurilor radioactive pot fi refolosite tot în scopul depozitării intermediare. Aceste colete sunt autorizate pentru transportul pe drumul public, în vehicule speciale, în vederea transportării la un operator autorizat care să efectueze operaţii de tratare/condiţionare în vederea depozitării finale. 9.2. Ambalajele folosite pentru deşeuri industriale neradioactive Ambalajele produselor achiziţionate sunt: a) containerele, butoaie, din metal sau plastic sunt reutilizate după golire fie pentru stocarea aceluiaşi tip de produs atunci când se efectuează goliri urmate de reumpleri ale fluidelor din sisteme/echipamente, fie ca recipiente pentru acelaşi tip de produs declarat "deşeu", ca urmare a utilizării, a pierderii proprietăţilor fizico-chimice sau a expirării. La utilizarea pentru colectarea deşeurilor se inscripţionează cu denumirea tipului deşeu conţinut şi se vopsesc conform codurilor stabilite; b) paleţii sunt, de asemenea, reutilizaţi; c) în situaţia în care ambalajele nu pot fi reutilizate, acestea sunt dezmembrate şi se valorifică conform legislaţiei în vigoare; d) ambalajele rezultate din utilizarea produselor în zonele radiologice ale CNE Cernavodă şi care prezintă contaminare radioactivă sunt considerate deşeuri radioactive şi sunt gestionate conform procedurilor centralei pentru deşeuri radioactive solide - colectare, uscare, compactare, transfer în DIDR pentru depozitare intermediară. Atunci când transferul deşeurilor la operatori economici autorizaţi se efectuează cu ambalajele CNE Cernavodă, aceasta sunt returnate după golirea deşeurilor şi se reutilizează. După transportul deşeurilor menajere la depozitul de deşeuri al oraşului Cernavodă sau după golirea acestora de prestatorul de servicii, la Constanţa, containerele cu capacitatea de 3 mc sunt returnate şi reutilizate pentru aceleaşi operaţii. Titularul are obligaţia să organizeze reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje, conform prevederilor Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare. V. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor periculoase 1. Substanţele şi preparatele periculoase produse sau folosite ori comercializate/transportate (categorii, cantităţi): Amplasamentul intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare, fiind clasificat ca amplasament de nivel superior: a) Hidrazina - 9 tone capacitate totală de stocare, 8 tone în depozit SEIRU şi o tonă în instalaţie; b) Motorina - 1399 tone total, din care SDG U1: 4 rezervoare x l70 tone şi 4 rezervoare intermediare x 3,8 tone; EPS U1: 2 rezervoare x 19,1 tone şi 2 rezervoare x 0,8 tone; SDG U2: 4 rezervoare x 153 tone şi 2 rezervoare intermediare x 5,95 tone; EPS U2: 2 rezervoare x 19,1 tone şi 2 rezervoare x 0,8 tone c) CLU - 1080 tone capacitate totală din care 1 rezervor de 1000 tone şi 1 rezervor de 80 tone. În ceea ce priveşte capacitatea de stocare a produselor petroliere, operatorul economic are în derulare amplasarea a două rezervoare cu capacitate de 60 mc fiecare, respectiv amplasarea unei cisterne auto 20 mc totodată, unul dintre rezervoarele de CLU, capacitate 100 mc este scos din exploatare, ca urmare a intervenţiei pentru reparaţii. d) Acetilenă - 0,3 tone e) Fluid electrohidraulic - Fyrquel ehc (frf) - 3,60 tone f) Hidrogen - 0,28 tone g) Morfolină 99% - 16,20 tone h) Oxigen - 1,133 tone i) Clor lichefiat - 0,2 tone j) BIOCID ARQUAD MCB-50 - 16,20 tone k) Amestec Argon-Metan (amestec P10) - 12,77 tone l) DILUANT WSX-LA (WHITE-SPIRIT) - 0,234 tone Hidrazina este ambalată în butoaie metalice originale, pe paleţi, şi sunt depozitate în magazia 5B, incintă închisă cu acces limitat. Toate produsele chimice utilizate sunt evaluate în cadrul departamentelor solicitante şi avizate de Secţia Chimică şi de Securitatea Muncii şi PSI, urmând să fie incluse în Lista Chimicalelor Aprobate, LCA, ce conţine: reactivi chimici de laborator; gaze tehnice, utilizate în sisteme de acoperire cu gaz, utilizate în laboratoare la purjare/calibrare instrumente, purjare sisteme, sudură; produse pentru curăţare si decontaminare; biocide; freoni sau alţi agenţi de răcire; precursori de droguri; produse pentru acoperire, reparaţii sau finisare suprafeţe, adezivi de etanşare, răşini epoxi, vopsele, decapanţi, degresanţi, lacuri, diluanţi, spray-uri de curăţare, degresare, îndepărtare rugină; produse de lipire, adezivi; produse de spălare şi igienizare, dezinfectare detergenţi, săpun; combustibili: motorină, benzină, CLU; produse de ungere/lubrifiere - uleiuri şi vaseline; răşini schimbătoare de ioni pentru STA şi pentru sisteme nucleare; produse chimice utilizate la urgenţe chimice; produse utilizate la control nedistructiv, lichide penetrante, pulberi magnetice, spray-uri degresante şi cuplanţi; produse raticide, insecticide; substanţe utilizate la stingerea incendiilor, produse utilizate în sistemele centralei pentru controlul chimic - morfolină, hidrazină, inhibitori de coroziune-RGCC sau îndeplinirea altor funcţii, etilenglicol, otrăvuri moderator; clorură ferică, acid clorhidric, leşie, var. Substanţele şi preparatele chimice utilizate în instalaţiile tehnologice ale unităţilor 1 şi 2 în vederea asigurării controlului chimic adecvat proceselor din circuitele centralei, ca fluide de proces, materii prime, combustibili, activităţi de întreţinere şi reparaţii, sunt următoarele: a) azotat de gadoliniu pentru controlul reactivităţii, introdus în sistemul moderator; b) hidrazina, morfolina, inhibitor de coroziune pe baza de nitriţi, RGCC-100, hidroxid de litiu, în sisteme cu apă demineralizată, pentru condiţionarea chimică, reducerii coroziunii; c) etilen glicol, ulei hidraulic de comanda turbina, uleiuri - fluide de proces; d) motorina, combustibil lichid uşor, CLU, combustibili Disele şi CTP; e) acid clorhidric, hidroxid de sodiu, clorura ferică, floculant Praestol A3040, antiscalant 3Dtrasar 3DT149, clorura de sodiu, materii prime în procesul tehnologic din STA; f) biocid ARQUAD MCB-50, pentru prevenirea dezvoltării/fixării scoicilor în circuitele/ echipamentele sistemului de apă tehnică de serviciu, agent antifouling; g) clorura de sodiu, clor gazos, hipoclorit de sodiu, materii prime/agenţi de dezinfecţie a apei potabile; h) solvenţi, pentru curăţarea componentelor mecanice, agenţi de degresare; i) acid sulfuric, electrolit pentru baterii. În sistemele centralei nu sunt permise a se introduce/adiţiona produse chimice care conţin clor, fluor - compuşi halogenţi, substanţe sau amestecuri de substanţe care conţin sulf, substanţe organice, cu excepţia celor acceptate prin proiect. 2. Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor periculoase CNE Cernavodă respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, ale Legii nr. 142/2018 privind precursorii de droguri, ale Hotărârii Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate şi ale Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare. Ambalarea Produsele chimice sunt păstrate în ambalajele producătorului, existând cerinţe procedurate ca atât în procesul de achiziţie, cât şi la recepţie şi inspecţii periodice să se urmărească integritatea şi etanşeitatea ambalajelor, etichetarea corectă cu informaţii asupra denumirii corecte a produsului, marca fabricii şi denumirea fabricantului, data fabricaţiei, termenul de garanţie, date strict necesare pentru evitarea pericolelor chimice, de prim ajutor, de îndepărtare a produselor reziduale şi unde este cazul restricţii de utilizare a produsului. În cazul deteriorării accidentale a ambalajelor, produsul chimic este transferat în alte containere compatibile cu caracteristicile sale, urmărindu-se ca acestea să fie curate pentru a nu impurifica produsul, să fie etichetate corespunzător şi să îndeplinească orice alte cerinţe specifice. Se respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006. Transportul Organizarea transporturilor se efectuează cu respectarea Acordului european privind transportul de mărfuri periculoase. A.D.R, în vigoare şi a cerinţelor specifice pericolelor asociate. Sunt folosiţi şoferi şi consilieri de siguranţă, dacă este cazul, mijloace de transport autorizate pentru mărfuri periculoase şi echipate conform normativelor. Se vor respecta prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2134/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3, cu modificările şi completările ulterioare. Depozitarea Aspectele privind standardele de curăţenie şi ordine din centrală, inclusiv pentru spaţiile destinate zonelor de depozitare permanente şi temporare, cerinţele/condiţiile de depozitare materiale/echipamente în zonele de depozitare sunt cuprinse în procedurile interne ale CNE Cernavodă "Ordinea şi curăţenia în centrală" şi în "Depozitarea şi manipularea produselor". Lista cu locuri de depozitare permanentă aprobate se revizuieşte anual. Depozitarea se va efectua cu respectarea cerinţelor specifice aplicabile conform documentelor centralei şi a prevederilor legale. În zonele de depozitare permanentă nu se vor depozita materiale din fibra lemnoasă şi/sau inflamabile. Sunt acceptate doar în locaţiile special desemnate şi care conţin fişete/ dulapuri cu chimicale conform anexei din documentul "Identificarea locurilor de depozitare permanentă". În interiorul zonei de depozitare va fi disponibilă lista cu materiale/echipamente aprobate pentru depozitare, specificând cantitatea acestora. Reactivii de laborator sunt depozitaţi în spaţiile special amenajate ale fiecărui laborator, respectându-se cerinţele de păstrare/depozitare specifice. Astfel, sunt prevăzute în dotarea laboratoarelor: frigidere, dulapuri metalice etanşe cu pereţi dubli pentru substanţe inflamabile şi seifuri pentru substanţe toxice. Orice depozitare în afara acestor spaţii aprobate se efectuează numai pe termen limitat - pentru realizarea unei lucrări, efectuarea unor activităţi de întreţinere şi reparaţii, în baza justificării solicitantului şi aprobării departamentelor de specialitate, ex. SM şi PSI, Radioprotecţie, fiind marcate şi inscripţionate corespunzător. Reactivii de laborator sunt utilizaţi numai de către personalul laboratorului, conform procedurilor de lucru şi cu respectarea măsurilor de protecţie a muncii. Pericolele referitoare la substanţele chimice şi măsurile de protecţia muncii la manipulare sau în cazul scăpărilor accidentale sunt descrise în manualul de operare Securitatea Muncii şi manualului de operare Proceduri de Urgenţă. În procedurile de urgenţă chimică sunt indicate materialele necesare neutralizării, specifice substanţei deversate, acţiunile echipei de răspuns în cazul unui incident chimic. Cabinetele de urgenţe chimice sunt amplasate în următoarele locaţii: a) U1-U2: Clădire Turbină cota 93,0 mdMB; cota 100,0 mdMB si cota 107 mdMB; b) U1-U2: Clădire SDG; c) U1-U2: Clădire EPS; d) STA parter; e) Staţia 110 kV; f) Spaţiu depozitare temporară deşeuri chimice Depozit Seiru. Lângă cabinete sunt prevăzute container cu nisip şi lopată şi un container cu roţi, pentru transport materiale şi pentru intervenţia în cazul incidentelor chimice. Folosire/comercializare Lucrul cu substanţele şi amestecurile periculoase se face ţinând cont de fişele cu date de securitate în încăperi special amenajate şi se realizează conform procedurilor de lucru elaborate pe compartimente. Substanţele toxice şi periculoase nu sunt comercializate. Utilizarea lor este strictă conform procedurilor centralei, astfel: a) substanţele şi preparatele periculoase sunt utilizate în instalaţiile tehnologice la diferite operaţiuni necesare menţinerii parametrilor de funcţionare; ca agenţi de condiţionare chimică; în sistemul moderator pentru controlul reactivităţii reactorului nuclear; combustibili pentru centrala termică; b) precursorii şi drogurile sunt folosiţi ca agenţi de regenerare în staţia de tratare a apei, ca reactivi chimici de laborator; c) uleiurile sunt necesare funcţionării diferitelor agregate şi echipamente: pentru turbine, uleiuri hidraulice pentru angrenaje industriale; sisteme hidraulice; uleiuri de transformator, sunt fără conţinut de PCB; d) substanţele şi preparatele periculoase utilizate ca reactivi în laboratoarele de analize fizico-chimice sunt folosite în laboratoarele următoare: clasificare deşeuri radioactive, control mediu, chimic, NDE; e) biocidele intră în componenţa substanţelor folosite la decontaminări speciale, a preparatelor de curăţenie şi dezinfecţie. 3. Modul de gospodărire a ambalajelor folosite, rezultate de la substanţele toxice şi periculoase Ambalajele, butoaie metalice, sunt recuperate după utilizarea produsului şi utilizate pentru stocarea deşeurilor de aceeaşi natură cu a produsului iniţial, după ce sunt recondiţionate, dacă este cazul, prin vopsire, reactualizarea marcajelor, etichetelor, îndepărtarea eventualelor impurităţi: cerinţele de curăţare şi etichetare a butoaielor goale sunt descrise în procedurile interne CNE Cernavodă incluse în "Administrare produse chimice". Ambalajele ce nu se mai utilizează sunt disponibilizate la firme autorizate de preluare şi revalorificare conform legii. Pentru ambalajele care au conţinut de substanţe toxice şi/sau periculoase, acesta sunt tratate ca deşeuri periculoase şi disponibilizate în vederea eliminării conform prevederilor legale. 4. Instalaţiile, amenajările, dotările şi măsurile pentru protecţia factorilor de mediu şi pentru intervenţiile în caz de accident Depozitarea produselor chimice se face numai în spaţiile special amenajate în acest scop şi autorizate în conformitate cu prevederile prezentului document, cu cerinţele conţinute în documentele aprobate ale Serviciului Administrare Materiale şi cu cerinţele legale specifice. Depozitarea produselor chimice în spaţiile proprii aprobate şi amenajate în cadrul laboratoarelor şi a atelierelor se efectuează cu respectarea cerinţelor specifice aplicabile conform documentelor centralei şi a prevederilor legale. La depozitarea produselor chimice se asigură că nu există nici un contact fizic între produsele incompatibile. Produsele chimice sunt astfel depozitate încât dacă un container curge, nu va apărea nici o reacţie cu alte produse chimice. Fiecare loc de depozitare este prevăzut cu o listă care conţine produsele chimice admise să fie depozitate în zona respectivă. Toate produsele chimice sunt achiziţionate şi păstrate în containere, rezervoare sau tancuri, pentru cele vrac, recipienţii/ambalajele furnizorului, butelii de gaze sub presiune, închise, sigilate, nedeteriorate şi corect etichetate conform normativelor legale în vigoare. Zonele de depozitare sunt dotate cu paleţi, depozitarea butoaielor făcându-se numai pe paleţi, sunt prevăzute cu lădiţe de nisip pentru eliminarea prin absorbţie a eventualelor scurgeri incidentale, sunt inspectate periodic atât din punct de vedere al integrităţii, cât şi pentru evitarea distrugerii sau a pierderii etichetelor ataşate. Zonele de depozitare au în imediata vecinătate Cabinete pentru Urgenţe Chimice cu materialele necesare pentru intervenţie în caz de scurgeri accidentale. 5. Monitorizarea gospodăririi substanţelor şi preparatelor periculoase Laboratoarele de analize fizico-chimice din incinta protejată, având locaţii în Clădirea Serviciilor şi Staţia de Tratare a Apei şi Laboratorul de Control Mediu utilizează o serie diversă de substanţe chimice pentru prepararea reactivilor necesari determinărilor de laborator. Efectuarea analizelor de laborator se realizează cu aparatură specifică a cărei utilizare este descrisă în procedurile laboratorului. Analizele efectuate şi condiţiile de prelevare probe şi preparare a acestora pentru determinările parametrilor chimici de funcţionare sunt cuprinse în proceduri specifice de laborator şi în Manualul de Control Chimic. Modul de lucru cu substanţe chimice, pericolele asociate şi măsurile de securitate a muncii sunt descrise în manualul de operare Securitatea Muncii şi în procedurile aplicabile de control chimic. Reactivii de laborator şi alte substanţe chimice a căror utilizare necesită activităţi de laborator, de exemplu, nitratul de gadoliniu, hidroxidul de litiu, sunt în documentele de evidenţă ale laboratorului chimic, gestionarea fiind efectuată de personal de laborator special desemnat. Cantităţile de substanţe chimice utilizate în Staţia de Tratare a Apei, STA, sunt monitorizate în evidenţele personalului de operare care are în sarcină verificarea consumurilor şi a stocului. Cantităţile de substanţe chimice utilizate pentru condiţionare chimică a sistemelor centralei sunt înregistrate în evidenţele Laboratorului Chimic. Raportarea substanţelor chimice, toxice şi periculoase, a precursorilor de droguri, precum şi a preparatelor chimice se face la autorităţile de resort conform legislaţiei în vigoare. Condiţiile de utilizare ale substanţelor/amestecurilor chimice decurg din cerinţele sistemelor de proces, a procedurilor centralei şi din reglementările legislative privind utilizatorii de produse chimice, inclusiv cerinţele din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Produsele chimice achiziţionate direct sau prin contracte de prestări servicii şi utilizate în activităţi în cadrul CNE Cernavodă sunt clasificate, ambalate şi etichetate conform prevederilor din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Pictogramele de pericol, cuvintele de avertizare, frazele de pericol H şi frazele de precauţie P sunt explicitate în procedurile centralei. În cadrul compartimentelor, utilizarea substanţelor periculoase şi respectiv a substanţelor clasificate ca precursori de droguri, conform Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor, se face în baza procedurilor interne, IDP, specifice care cuprind instrucţiuni de eliberare, returnare, evidenţă, păstrare în siguranţă şi raportare. În cadrul CNE Cernavodă sunt utilizate substanţe clasificate precursori de droguri categoriile 2 şi 3 pentru care există obligaţia de a declara locaţiile la Agenţia Naţională Antidrog, conform Anexei nr. 3 a Hotărârii de Guvern nr. 358/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri precum şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog. Conform Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, produsele biocide, respectiv produse de combatere a dăunătorilor, dezinfectanţi, conservanţi pentru prevenirea dezvoltării microbilor, algelor şi scoicilor, utilizate în activităţile din centrală sunt însoţite de avizul de plasare pe piaţă în România şi certificatul de autoritare comunitară. Utilizarea produselor biocide este permisă numai dacă au autorizaţie sau înregistrare la Ministerul Sănătăţii - fie se regăsesc în lista de pe site-ul Ministerului Sănătăţii, fie sunt însoţite de copii ale avizelor. Anual, pentru activităţile de import/export/transfer intracomunitar desfăşurate în anul precedent, cu substanţele chimice care se găsesc pe listele de control din Anexa nr. 1 a Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, republicată, cu modificările ulterioare, CNE Cernavodă transmite declaraţii anuale, indiferent de cantitatea tranzacţionată, întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr. 56/1997, republicată, cu modificările ulterioare şi Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor nr. 177/2005 privind aprobarea Normelor metodologice referitoare la declaraţiile industriale prevăzute de Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, republicată. VI. Programul pentru conformare - măsuri pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activităţilor 1. Domeniul [protecţia solului şi a apelor subterane; descărcarea apelor uzate; emisii atmosferice; gestiunea deşeurilor; altele (zgomot, prezenţa azbestului etc.)]: denumirea proiectului, performanţă/obiective de remediere (pe fiecare proiect), termen de finalizare (pe fiecare proiect): Nu este cazul. 2. Sursa de finanţare şi valoare, pe fiecare proiect, evidenţe, rapoarte: Nu este cazul. ------ 
